Sunteți pe pagina 1din 10

CLIMATUL PSIHOAFECTIV AL TÂNARULUI CU INTELECT LIMINAR

Daniela Cucu*
Costica Gavrilita**
 

În lucrarea de fata am studiat în ce masura climatul psihoafectiv familial împiedica


maturizarea afectiva a tinerilor favorizând dezvoltarea la limita a intelectului.

I. Consideratii teoretice

Intelectul de limita (71<QI<80) este un concept operational care desemneaza o zona


de tranzitie situata între normalitatea intelectuala si formele usoare de retardare
mentala.
Principalele caracteristici ale persoanelor cu intelect de limita constau în:
- ritm lent al dezvoltarii intelectuale, cu dificultati scolare;
- capacitate redusa de întelegere si abstractizare;
- inadecvare relativa a limbajului;
- deficit prosexic (de atentie);
- imaturitate psihoafectiva;
- dependenta de o alta persoana.

PAVELCU considera ca un climat psihoafectiv deficitar împiedica adaptarea ulterioara


scolara si sociala a individului. Nasterea unui copil reprezinta si începutul educatiei
acestuia. Mama este oxigenul psihic al copilului, sentimentul de siguranta. Copii lipsiti
de aceasta tandrete ramân marcati tot restul vietii lor.

II. Metodologia cercetarii

Ipoteza de lucru
Un climat familial psihoafectiv deficitar împiedica maturizarea afectiva a tinerilor
favorizând dezvoltarea cognitiva liminara.
Esantionul
În studiul de fata am examinat un lot de 100 subiecti.
Metode de studiu
3.1. Evaluarea nivelului mintal - stabilirea coeficientului de inteligenta cu proba
"matrici progresive - standard"
3.2. Observarea comportamentului subiectului în situatia de examen
3.3. Anamneza

III. Prezentarea datelor si interpretarea acestora

 
Nr. Sănă- Tăie- Cazie Repe-
Nume Clase Mama Tata Fraţi Venit Cămin
crt. tate turi r tent
1 G.G. 2 1 2 2 2 1 0 0 2 2
2 H.M. 2 2 1 2 2 1 0 0 2 0
3 C.D. 2 1 2 1 2 0 0 0 2 0
4 P.G. 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0
5 S.I. 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0
6 B.V. 2 2 2 1 2 0 0 0 2 1
7 S.M. 1 0 0 1 1 0 0 0 2 0
8 A.C. 1 2 2 2 2 2 2 0 2 1
9 L.M. 2 0 0 1 2 0 0 0 2 0
10 C.C. 2 2 1 1 2 1 0 2 2 0
Nr. Sănă- Tăie- Cazie Repe-
Nume Clase Mama Tata Fraţi Venit Cămin
crt. tate turi r tent
11 R.F. 2 1 0 1 2 1 0 2 2 0
12 H.L. 2 0 0 1 2 1 0 0 2 0
13 D.O. 2 1 1 2 2 0 0 2 2 0
14 A.G. 2 1 1 1 2 0 0 0 2 0
15 B.M. 2 2 2 2 2 0 0 0 2 1
16 G.D. 1 1 2 2 2 0 0 2 2 0
17 G.F. 2 1 2 1 2 1 0 2 2 0
18 P.D. 0 0 2 1 2 2 0 0 0 0
19 A.G. 1 0 2 0 1 0 0 1 0 0
20 S.M. 1 1 2 2 2 2 0 0 2 2
21 M.R. 1 1 2 1 2 0 0 0 0 0
22 M.M. 1 1 1 0 2 2 0 0 2 1
23 B.M. 1 0 2 1 2 2 0 0 0 0
24 C.L. 1 1 1 0 2 0 0 0 0 0
25 M.I. 1 1 1 2 2 0 0 0 0 0
26 S.E. 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0
27 P.D. 2 2 2 2 2 1 0 0 2 2
28 P.V. 1 1 2 1 2 0 0 0 2 0
29 D.I. 0 1 2 1 2 1 0 0 1 0
30 C.M. 1 1 0 1 2 0 0 0 0 0
31 M.M. 1 1 1 2 2 2 0 0 2 0
32 P.M. 1 0 1 2 2 0 0 2 2 0
33 G.I. 1 1 2 1 2 2 0 2 2 0
34 I.G. 2 2 2 2 1 0 1 0 2 0
35 B.M. 2 0 0 1 2 0 0 2 2 0
36 B.G. 1 0 0 2 2 1 1 0 2 0
37 C.F. 1 2 1 1 2 0 0 0 2 0
38 B.M. 1 1 1 1 2 0 0 0 0 0
39 V.O. 1 0 1 1 2 0 0 0 2 0
40 S.I. 1 0 2 2 2 1 1 0 2 0
41 D.I. 1 0 2 2 2 2 0 0 2 0
42 S.N. 2 0 1 1 2 0 0 0 2 0
43 S.D. 1 1 2 1 2 0 0 0 2 0
44 T.M. 2 2 2 2 2 0 0 2 2 0
45 P.I. 2 1 2 2 2 0 0 2 2 0
46 T.D. 2 0 0 1 2 0 0 0 2 0
47 D.G. 2 1 1 0 2 1 0 0 2 0
48 F.V. 2 1 2 2 2 0 0 0 2 0
49 R.C. 1 2 2 1 1 0 0 0 0 0
50 C.I. 1 1 2 1 2 1 0 2 0 0
51 D.F. 2 1 2 0 1 2 0 0 2 0
52 R.P. 2 0 0 0 1 0 0 0 2 0
53 H.C. 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0
54 L.S. 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0
55 S.B. 2 2 2 0 2 2 0 0 2 1
56 B.M. 1 1 2 1 2 1 0 2 2 0
57 G.I. 1 2 2 0 2 0 0 0 0 2
58 I.V. 2 2 2 1 2 0 0 0 2 0
Nr. Sănă- Tăie- Cazie Repe-
Nume Clase Mama Tata Fraţi Venit Cămin
crt. tate turi r tent
59 E.V. 0 1 0 2 2 0 0 2 0 0
60 M.V. 2 1 2 2 1 0 0 0 2 0
61 H.C. 1 1 2 2 1 1 0 0 0 0
62 D.V. 2 1 1 1 2 0 0 0 2 0
63 P.N. 2 1 1 2 2 0 0 0 2 0
64 N.C. 1 2 1 1 2 2 0 2 2 0
65 D.C. 2 2 2 1 2 0 0 2 2 1
66 M.C. 1 0 0 0 1 1 0 0 0 0
67 A.A. 1 1 0 0 2 2 0 0 0 0
68 P.I. 1 1 2 2 2 0 0 0 2 1
69 H.V. 1 0 0 1 1 0 0 0 2 0
70 H.V. 0 2 2 2 2 0 2 2 0 0
71 I.M. 2 1 1 1 2 0 0 0 2 0
72 I.A. 1 0 2 1 1 0 0 0 2 0
73 V.P. 2 2 2 1 2 1 0 0 2 1
74 P.F. 1 0 1 1 2 0 0 0 2 0
75 P.L. 1 0 1 1 2 0 0 1 2 1
76 C.D. 1 0 0 0 1 1 0 0 2 0
77 P.M. 1 2 0 0 1 0 0 0 0 0
78 P.S. 1 0 2 1 2 0 0 0 0 0
79 A.G. 0 0 2 1 2 2 1 0 0 1
80 D.G. 1 0 2 1 2 0 0 0 2 0
81 D.E. 1 1 1 0 2 0 0 0 2 0
82 M.C. 0 1 1 0 2 2 0 0 0 0
83 M.G. 0 0 0 0 2 0 0 0 1 0
84 A.I. 0 0 0 0 2 0 0 0 0 0
85 B.I. 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0
86 I.G. 2 1 2 1 2 1 0 0 2 0
87 C.V. 0 0 0 0 2 0 0 0 0 0
88 S.M. 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0
89 C.I. 1 0 2 0 2 0 0 0 0 0
90 M.C. 1 0 0 1 2 0 0 0 2 0
91 M.G. 0 0 0 0 2 2 0 0 0 0
92 I.V. 1 0 0 2 2 2 2 0 0 0
93 D.C. 2 1 0 1 2 1 0 0 2 0
94 Z.F. 1 2 2 0 2 0 0 0 2 0
95 H.I. 1 1 1 2 1 0 0 0 2 0
96 P.P. 1 1 0 2 1 0 0 0 0 0
97 G.I. 2 0 0 2 2 2 0 0 2 0
98 F.C. 1 0 0 2 1 0 0 0 2 0
99 F.D. 2 1 2 2 2 0 0 0 2 0
10
0 P.S. 1 0 2 2 2 0 0 0 2 0

LEGENDA - definirea si codificarea câmpurilor din tabel:


Grup psihologic 0 = fara risc adaptativ
Grup psihologic 1 = risc adaptativ mediu
Grup psihologic 2 = risc adaptativ crescut
 

Clase = nivelul de instruire / de studii


2 = 0 - 4 clase / scoala Speciala
1 = 5 - 8 clase
0 = > 8 clase
Majoritatea subiectilor studiati au nivelul de studii cuprins între 5-8 clase.
 

Mama - starea de sanatate si nivelul de instruire


2 = decedata / boli grave
1 = boli de gravitate medie, nivel de instruire  8 clase
0 = sanatate clinica, nivel de instruire > 8 clase
La majoritatea subiectilor mamele au un nivel de instruire  8 clase si prezinta boli de
gravitate medie.
 
Tata - starea de sanatate si nivelul de instruire
2 = decedat / boli grave
1 = boli de gravitate medie, nivel de instruire  8 clase
0 = sanatate clinica, nivel de instruire > 8 clase
La majoritatea subiectilor tatii prezinta boli grave sau sunt decedati creând în familie o
atmosfera apasatoare si lipsind tinerii de modelul patern familial; identitatea sociala a
acestora se va realiza dificil cautând modele de împrumut si creând dezechilibre în
structurarea personalitatii acestora.
 

 
Frati - stare de sanatate si nivel de instruire
2 = decedat / boli grave
1 = boli de gravitate medie, nivel de instruire  8 clase, numar mare de frati
0 = sanatate clinica, nivel de instruire > 8 clase, numar mic de frati
La majoritatea tinerilor numarul de frati este mare, nivelul de instruire al acestora
este  8 clase.
Venit
0 = venit bun
1 = venit satisfacator
2 = precaritate materiala
Majoritatea subiectilor au o situatie sociala caracterizata prin precaritate materiala,
ceea ce favorizeaza esecul scolar (lipsa de bani pentru rechizite scolare, pentru
transport, nevoia de a lucra din timp pentru a contribui la venitul familiei).
 

Sanatate
0 = sanatate buna
1 = boli de gravita medie
2 = boli grave
La majoritatea subiectilor examinati starea sanatatii este buna.
 
Taieturi - scarificarea tegumentului
2 = taieturi profunde
1 = taieturi superficiale
0 = absenta taieturilor
Majoritatea tinerilor studiati nu prezinta taieturi.

Cazier - condamnat sau amendat penal


2 = condamnat sau amendat penal
1 = amenda contraventionala (tulburarea linistii publice)
0 = fara cazier
Majoritatea tinerilor nu au cazier.

 
Repetent - esec scolar
2 = abandon scolar, scoala Speciala, analfabetism
1 = repetent, exmatriculat, scolarizare < 8 clase
0 = fara esec scolar
Constatam omniprezent esecul scolar caracterizat prin însusire deficitara a ariilor
curriculare din programa scolara dislexografie sau chiar analfabetism. Abandonul
scolar este forma severa a esecului scolar si urmarea dificultatilor de învatare si
întelegere a continuturilor educative.

Camin - Casa de Copii, mediu familial auster


2 = hospitalism prelungit
1 = mediu familial auster
0 = atmosfera familiala de întelegere
La majoritatea tinerilor din studiu atmosfera familiala este normala, de întelegere.

IV. Studii de caz

G.G. - ctg. 1980 (26 ani)


clase = scoala Profesionala Speciala
mama = sanatoasa, nivel de instruire bun
tata = decedat
frati = familie numeroasa - recrutul are 7 surori despre care nu cunoaste date, stie
doar ca sunt mai mari
venit = precaritate materiala
sanatate = lipsa falanga distala deget inelar si mijlociu mâna stânga, colica
abdominala
taieturi = absente
cazier = fara
repetent = scoala Speciala
camin = Casa de Copii de la 7 - 20 ani
Tânarul abordeaza situatia de examinare ca si cum ar fi constrâns, este suspicios,
receptiv, asculta dar cu greu întelege consemnul. Îsi organizeaza actiunea cu
meticulozitate anxioasa, prezinta rigiditate cognitiva, vocabular sarac. Organizarea sa
motrice se caracterizeaza prin febrilitate, bizarerii comportamentale. Subiectul aflat în
fata dificultatii are nevoie de aprobare, de încurajare. Subiectul prezinta o cooperare
dificila, mentinându-se într-o atitudine defensiva. Este retras, introvert, rece afectiv.
Lucreaza ca ziler (carutas sau agricultor).
În prezent locuieste cu mama si se înteleg.

G.I. - ctg. 1984 (22 ani)


clase = 8 clase
mama = decedata (omorâta de tatal subiectului când acesta avea 6 ani)
tata = condamnat pentru omor
frati = o sora cu care subiectul nu se întelege
venit = precaritate materiala
sanatate = buna
taieturi = absente
cazier = fara
repetent = fara esec scolar
camin = Casa de Copii de la 6 - 14 ani, apoi a fost luat acasa de tata sa faca treaba.
Recrutul locuieste în casa bunicilor de pe tata, acestia fiind decedati.
Recrutul abordeaza situatia de examinare cu usurinta, este deschis, receptiv, asculta si
întelege consemnul. Îsi organizeaza actiunea cu constanta si atentie, da dovada de
coerenta expresiva, este calm. În fata dificultatii adopta o atitudine de autoîncurajare
si este cooperant.
Recrutul lucreaza ca agricultor. Este o fire retrasa.

V. Concluzii

PAVELCU considera ca simpatia, afectiunea, iubirea reprezinta forta centrifuga a


personalitatii care se daruieste si forta centripeta a partenerului care absoarbe, într-un
contact sufletesc, hrana afectiva oferita de un altul, hrana care înseamna acceptare,
pretuire, cooperare, solidaritate, înseamna substanta care alimenteaza sentimentul
stabilitatii si echilibrului. Astfel, prin intermediul pretuirii altora se faureste sentimentul
autopretuirii; prin contact cu altul, cu colectivitatea, te apropii de tine însuti.
O familie dezintegrata, lipsita de afectiune si încredere în copil, este traumatizanta
pentru acesta si-l face sa priveasca societatea cu teama, neîncredere si suspiciune,
favorizând reactii disadaptative, datorate frustrarii.
Deci, climatul psihoafectiv familial deficitar favorizeaza dezvoltarea la limita a
intelectului tinerilor. Esecul scolar ca un simptom al dificultatilor de integrare în mediul
scolar, este cauzat în principal de precaritatea materiala (alimentatie
necorespunzatoare, absenta rechizitelor scolare). De asemenea, absenta modelului
patern sau un model patern deficitar caracterizat prin agresivitate potentata etanolic,
împiedica maturizarea afectiva si cognitiva a tinerilor.

Bibliografie

1. Centrul Metodologic pentru Selectia Aptitudinala si Psihologica, 2001 - "Metodologia


pentru stabilirea coeficientului de inteligenta", Bucuresti
2. Pavelcu, V. - "Metamorfozele lumii interioare", Editura "Junimea", 1976, Iasi

S-ar putea să vă placă și