Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste Urgentadocx
Teste Urgentadocx
㎁¶쥰䟇·⡊䛸¸⟎侣¹頺ᡳ
½168Å叼䯝Æ凾嚙Ç䱔È붚ވ
ÌꫨɫÍⰂﺌÎ兾ĩÏ豎瘻Ð贲䳻
Ó祼睵ÔﮌᘦÕ番㥗Öꇆ㹭×⍚
ÚဂᏢÛ援╽Üᆲ烬Ýì⻚Þ
á㷲⋱â萀礫ã彌ྨä釰滎
è筦តéA1 Sindroamele coronariene acute au în comun ca eveniment
declanşator: a) obstrucţia totală a vasului arterial coronarian
b) obstrucţia parţială a vasului arterial coronarian
c) dereglările echilibrului fluido-coagulant
-d) destabilizarea plăcii de aterom
e) disritmii maligne
---------------------------------------------------------------------
·⡊䛸¸⟎侣¹頺ᡳ º퉴㴭»⸗¼噎厲½169Å
Ê鶾䠤Ë崌ἎÌꫨɫÍⰂﺌÎ兾ĩÏ豎瘻
ﮌᘦÕ番㥗Öꇆ㹭×⍚旊Øඤ凋Ù琼箛Úဂ
ß頖徲à㋬㳧á㷲⋱â萀礫ã彌ྨä釰滎
A1 Destabilizarea plăcii de aterom în Sindroamele Coronariene Acute în majoritatea
cazurilor are loc:
23când plăcile ocupă 20-30% din lumenul vasului
24 când plăcile ocupă 60-70% din lumenul vasului
25 când plăcile închid complet lumenul vasului
-d) când plăcile ocupă 40-50% din lumenul vasului
23 când vasul se repermeabilizează după o obstrucţie totală
---------------------------------------------------------------------
23A1 Manifestările clinice în SCA mai frecvent debutează:
a) când lumenul vasului este obstruat în raport de 40-50%
b) când lumenul vasului este obstruat în raport de 60-70% -c)
când lumenul vasului este obstruat în raport de 70-80% d)
când lumenul vasului este obstruat în raport de 80-100% e)
când lumenul vasului este restabilit după o obstrucţie totală
---------------------------------------------------------------------
24A1 Diagnosticul de lucru la prezentare de sindrom coronarian acut se stabileşte:
-a) în baza datelor ECG
b) în baza creşterii biomarkerilor necrozei miocardice
c) în baza discomfortului ischemic toracic
d) în baza investigaţiei angiografice
e) în baza examenului eco-cord
---------------------------------------------------------------------
25A1 Clasificarea Societăţii Canadiene a anginei pectorale are ca criteriu de bază:
a) durata discomfortului ischemic toracic
b) manifestările ECG
c) creşterea biomarkerilor necrozei miocardice
-d) intensitatea activităţii fizice la care apare durerea ischemică
e) manifestările angiografice
---------------------------------------------------------------------
26 A1 Clasificarea Societăţii Canadiene de Cardiologie a anginei pectorale atribuie la
angina pectorală instabilă:
23clasa I şi II
-b) clasa III si IV
23 toate clasele
24 nici o clasă
25 numai clasa II
---------------------------------------------------------------------
7. A1 Sunt considerate echivalente ale sindromului anginos manifestările clinice, cu
excepţia:
23greaţa şi vărsăturile inexplicabile
24 sincopa
-c) starea de comă
23 palpitaţiile
24 disritmiile cardiace
-a) incapacitatea bolnavului de a asigura securitatea căilor aeriene (comă, stop cardiac și/sau
respirator)
-b) incapacitatea de a ventila un pacient prin metode mai puțin invazive
-c) prezența semnelor de afectare a căilor aeriene și de IR acută și cronică în acutizare (leziuni
prin inhalare de fum, astmul sever, BPCO în
acutizare, edemul pulmonar acut, traumatisme toracice severe)
-d) necesitatea unui suport ventilator îndelungat
personal neinstruit în tehnicile de intubație
---------------------------------------------------------------------
259. A3 Rimurile non-șocabile ale stopului cardiac sunt următoarele cu excepţia:
-a) asistolia
tahicardia ventriculară fără puls
fibrilaţia ventriculară
tahicardia paroxistică supraventriculară
-e) activitatea electrică fără puls/DEM
---------------------------------------------------------------------
260. A1 Cauza cea mai frecventă a stopului cardiac la copii este:
Traumatismele
FV/TV fără puls
malformaţiile congenitale
-d) hipoxia, din cadrul patologiei tractului respirator
asistolia/ Activitatea electrică fără puls/DEM
---------------------------------------------------------------------
A3 Indicaţi tehnicile invazive de dezobstrucţie a căilor aeriene inferioare: -a)
traheotomia
-b) coniotomia (cricotireotomia)
-c) coniostomia (cricotireostomia pe ac)
-d) intubația endotraheală
e) aplicarea măștii laringiene
---------------------------------------------------------------------
A1 Respirația artificială cu balonul portabil autoexpansibil AMBU, LAERDAL face
parte din metodele:
15:2
3:1 =c)
30:2
30:1
5:1
---------------------------------------------------------------------
265. A3 Măsurile de resuscitare de bază vor fi întrerupte în caz de:
=a) o stare patologică caracterizată prin temperatura centrală a corpului mai mică de 330C
ostare patologică caracterizată prin temperatura centrală a corpului mai mică de 36.6 0 C
o stare patologică caracterizată prin temperatura centrală a corpului mai mică de 350 C
o stare patologică caracterizată prin temperatura centrală a corpului mai mică de 360 C
nici un răspuns corect
---------------------------------------------------------------------
268. A3 Manifestările ECG ale hiperkalemiei includ:
A1 Care sunt valorile normei frecvenței respiratorii (FR), pulsului (Ps) și presiunei arteriale
sistolice (TAs) la sugar 6-12 luni:
=a) FR-20-40; Ps - 110-160; TAs-70-75 mmHg
b) FR-25-45; Ps - 115-160; TAs-60-65 mmHg
c) FR-25-50; Ps - 120-170; TAs-65-75 mmHg
d) FR-20-35; Ps - 100-155; TAs-70-75 mmHg
e) FR-20-30; Ps - 110-150; TAs-70-80 mmHg
---------------------------------------------------------------------
A1 Care sunt valorile normei frecvenței respiratorii (FR), pulsului (Ps) și presiunei
arteriale sistolice (TAs) la copil în vârsta de 5 ani:
FR-20-30; Ps - 100-150; TAs-70-80 mmHg
=b) FR-20-30; Ps - 80-135; TAs-80-90 mmHg
FR-15-25; Ps - l70-120; TAs-80-90 mmHg
FR-20-30; Ps - 80-130; TAs-80-90 mmHg
FR-12-24; Ps - 60-110; TAs-90-105 mmHg
---------------------------------------------------------------------
=a) bradicardia este deobicei un ritm peri-stop și este întîlnită ca răspuns la hipoxie și ischemie
profundă
=b) bradicardia este precipitată de stimularea vagală și se poate întîlni în intubația și aspirația
endotraheală sau în perioada postoperatorie după chirurgie cardiacă. Ritmul este de regulă
neregulat
=c) bradicardia este prezentă în sindromul de hipertensiune intracraniană, acești pacienți pot
prezenta dereglări de conștiență
=d) bradicardia poate fi un efect advers al intoxicației cu digoxina sau ß-blocante
bradicardia poate fi precipitată de intoxicația cu antidepresante triciclice
---------------------------------------------------------------------
333. A3 Bradicardia precipitată de hipoxie și stările de șoc la copii va fi tratată:
30 ml/oră =b)
50 ml/oră
60 ml/oră
70 ml/oră
100 ml/oră
---------------------------------------------------------------------
336. A1 Diureza normală la un copil constituie: