Proiect de lecţie

Data : 25 APRILIE 2018

Disciplina : Informatică
Student : Ghinea Diana-Elena
Şcoala : Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu”, Bucuresti
Clasa : a XI –a H
Profil,specializare : real, matematică-informatică, intensiv informatică
Unitatea de învăţare : Tipuri speciale de arbori binari
Tema lecţiei : Forma poloneza prefixata si postfixata a expresiilor
Tipul lecţiei : mixta
Durata lecţiei : 50 de minute.
Locul de desfăşurare : Laboratorul de informatică.

Competenţe generale:
2. Identificarea datelor care intervin într-o problemă şi a relaţiilor dintre acestea
3. Elaborarea algoritmilor de rezolvare a problemelor
4. Implementarea algoritmilor într-un limbaj de programare

Competenţe specifice:
1.1. Transpunerea unei probleme din limbaj natural în limbaj de grafuri, folosind corect terminologia specifică
1.2. Analizarea unei probleme în scopul identificării datelor necesare şi alegerea modalităţilor adecvate de structurare a datelor care intervin într-o problemă
1.3. Descrierea operaţiilor specifice structurilor arborescente şi elaborarea unor subprograme care să implementeze aceste operaţii
Analizarea în mod comparativ a avantajelor utilizării diferitelor metode de structurare a datelor necesare pentru rezolvarea unei probleme
1.4. Aplicarea în mod creativ a algoritmilor fundamentali în rezolvarea unor problem concrete

Obiective operaţionale:
Elevii vor fi capabili la sfârşitul lecţiei :
1. să definească noţiunea de nod, arbore binar;
2. să explice noţiunile rădăcină, subarborele stîng, subarborele drept, descendent, nivel, nod terminal, nod neterminal, înălţimea arborelui binar;
3. să descrie modurile de creare a arborilor binari;
4. să parcurgă arborii binari prin cele trei metode.
Strategii didactice:
 Principii didactice:
- Principiul participării şi învăţării active
- Principiul asigurării progresului gradat al performanţelor şi înlăturarea treptată a punctelor de sprijin
- Principiul conexiunii inverse
 Metode de învăţământ
- Metode de comunicare orală: conversaţia, explicaţia, problematizarea
- Metode bazate pe acţiune: studiul de caz, învăţarea prin descoperire, algoritmizarea, exerciţiul, problematizarea
 Procedee de instruire:
- Explicaţia în etapa de comunicare
- Învăţarea prin descoperire, prin rezolvarea de probleme
- Conversaţia de consolidare în etapa de fixare a cunoştinţelor

 Metode de evaluare: evaluare continuă pe parcursul lecţiei, autoevaluare (fişa de lucru, calculatorul, platforma educaţională)

Forme de organizare a învăţării: frontală, individuală,pe grupe.

Forme de dirijare a învăţării: dirijată de profesor sau independentă

Mijloace de învăţare: tabla, calculatorul, fişe de lucru individuale, reţeaua de calculatoare, Internet

Resurse materiale:
- pedagogice - Metodica Predării Informaticii
- de specialitate- Tudor Sorin, Manual de Informatica, profil real-intensiv
- oficiale - programa şcolară;
- temporale - 50 minute;
- psihologice:
- colectiv eterogen (interesat de obiect);
- o grupă de elevi (clasa împărţită pe grupe)

2
 Desfăşurarea lecţiei

Etapele lecţiei Activitatea desfăşurată pentru atingerea competenţele vizate metode şi procedee didactice Timp
1. Moment organizatoric - pregătirea lecţiei: conversaţia 3 minute
- întocmirea proiectului didactic
- pregatirea fişelor de lucru
- organizarea si pregătirea clasei:
- verificarea frecvenţei
- captarea atenţiei clasei:
- anunţarea subiectului pentru tema respectivă
- anunţarea obiectivelor urmarite
- anunţarea modului de desfasurare a activităţii
2. Verificarea temei pentru - activitatea profesorului: verificarea temei prin sondaj şi prin întrebări şi a cunoştinţele elevilor, conversaţia problematizarea 3 minute
acasă şi a cunoştinţelor necesare înţelegerii conţinuturilor ce vor fi comunicate în lecţia nouă:
dobândite anterior - reamintirea noţiunilor de arbore binar, subarbore drept, subarbore stang
- metodele de parcurgere a unui arbore binar
- activitatea elevului: ascultă întrebările şi elaborează răspunsurile în concordanţă cu conţinuturile
asimilate anterior şi cu experienţa dobândită în aplicarea acestora în exerciţii şi probleme

3. Captarea atenţiei, - activitatea profesorului: prezintă o situaţie problemă care presupune un tip nou de prelucrare a expunere, 3 minute
prezentarea titlului şi arborilor binari prin forma poloneza prefixata si postfixata a expresiilor conversaţie, demonstraţie,
obiectivelor lecţiei noi - activitatea elevului: ascultă şi notează cele prezentate sau notate pe tablă de către profesor şi pune poblematizare
întrebări care să poată lămuri contextul în care se va desfăşura lecţia. observaţie

4. Transmiterea şi însuşirea  activitatea profesorului: profesorul face o recapitulare legata de notiunea de arbore binar asociat activitate frontală, modelare, 15 minute
cunoştinşelor unei expresii matematice expunere, Invătarea prin
descoperire dirijată,
O expresie aritmetică (matematică) este un şir de caractere compus din:
exerciţiu,
 variabile demonstraţie,poblematizare
 constante
 operatori
 (eventual) paranteze.
Fiecărei expresii aritmetice i se poate asocia un arbore binar, numit arborele sintactic,
în care:
 nodurile interioare reprezintă operatorii: +, -, *, /, % ;
 frunzele reprezintă constantele sau variabilele.

3
Arborele sintactic este construit după următoarele reguli:

A1) dacă expresia este formată dintr-un singur operand, arborele binar asociat are un
singur nod, nod rădăcină, care conţine drept informaţie utilă operandul respectiv. De
exemplu, sunt reprezentaţi operanzii a, 12:
E = operand  operand a 12

A2) dacă expresia este de forma E = a op b, unde op este un operator binar iar a şi b
sunt doi operanzi, i se asociază un arbore binar care are nodul rădăcină etichetat cu
operatorul respectiv, subarborele stâng este operandul a iar subarborele drept este
operandul b.
E = a op b 
op

a b

De exemplu, arborii asociaţi expresiilor E1 = a+3, E2 =b-5, E3 =2*c, E4 = d/4 sunt

următorii:

A3) dacă E=(E1), unde E1 este o expresie aritmetică, atunci arborele binar asociat lui

4
E coincide cu arborele binar asociat lui E1.

A4) dacă expresia este de forma E = E1 op E2, unde op este un operator binar iar E1 şi
E2 sunt alte expresii, i se asociază un arbore binar care are nodul rădăcină etichetat cu
operatorul respectiv, subarborele stâng arborele binar asociat expresiei E1 şi
subarborele drept arborele binar asociat expresiei E2

Exemplu: Pentru expresia (a+1)*(b+10)+25/c , arborele asociat este prezentat mai jos:

Forma poloneză prefixată

Forma poloneză prefixată a unei expresii aritmetice E, sau notaţia prefixată asociată
expresiei E, se obţine prin parcurgerea în preordine a unui arbore binar asociat
expresiei E.
Forma poloneză prefixată, notată cu fpp, poate fi obţinută şi dintr-o expresie
aritmetică direct, prin aplicarea următoarelor reguli:
5
FPP1) Dacă expresia este formată dintr-un singur operand, fpp coincide cu acel
operand. FPP2) Pentru o expresie de forma E=a op b, avem fpp(E) = op a b.
De exemplu, pentru expresiile a+b, a-b, a*b, a / b, c % b, avem:
fpp(a+b) = + a b, fpp(a-b) = - a b, fpp(a*b) = * a b, fpp(a/b) = / a b, fpp(a%b) = % a
b.
FPP3) Pentru o expresie cu paranteze de forma E=(E1), fpp asociată lui E coincide cu
fpp asociată expresiei E1, fpp(E)=fpp(E1).
FPP4) Pentru o expresie de forma E=E1 op E2, FPP= op fpp(E1) fpp(E2) .

Forma poloneză postfixată

Forma poloneză postfixată a unei expresii aritmetice E, sau notaţia postfixată
asociată expresiei E, se obţine prin parcurgerea în postordine a unui arbore binar
asociat expresiei E.
Forma poloneză postfixată, notată cu fpt, poate fi obţinută şi dintr-o expresie
aritmetică direct, prin aplicarea următoarelor reguli:
FPT1) Dacă expresia este formată dintr-un singur operand, fppt coincide cu acel
operand. FPT2) Pentru o expresie de forma E=a op b, avem fpt(E) = a b op.
De exemplu, pentru expresiile a+b, a-b, a*b, a / b, c % b, avem:
fpt(a+b) = a b +, fpt(a-b) = a b -, fpt(a*b) = a b *, fpt(a/b) = a b /, fpt(a%b) = a b %.
FPT3) Pentru o expresie cu paranteze de forma E=(E1), fpt asociată lui E coincide cu
fpt asociată expresiei E1, fpt(E)=fpt(E1).
FPT4) Pentru o expresie de forma E=E1 op E2, FPT= fpt(E1) fpt(E2) op.
Exemple: 1) Expresiei aritmetice E=a+b+c îi pot fi asociaţi, de exemplu, arborii
binari:

6
 Primul arbore: E=a+b+c
fpp(E)=+ a + b c
fpt(E)=a b c + +

Al 2 lea arbore:
E=a+b+c
fpp(E)=+ + a b c
fpt(E)=a b + c +

5. Fixarea şi consolidarea - activitatea profesorului: profesorul solicită elevilor să rezolve următoarele sarcini de lucru utilizând învăţării prin descoperire, 6 minute
cunoştinţelor dobândite cunoştinţele dobândite: metoda problematizării,
metoda algoritmizării,
1. Sarcină de lucru pentru elevi: Reprezentaţi arborii binari asociaţi expresiilor aritmetice lucrare de laborator
alăturate
E1 = a*b+c/d–e

E2 = a*(b+c)/(d–e)

E3 = (a+b)*(c–d%e)

E4 = (a+b)*(b+c)*(c+a)

6. Obţinerea de performanţă - activitatea profesorului:, profesorul propune elevilor rezolvarea în limbajul C++ a metoda învăţării prin 10 minute
urmatoarei probleme şi îndrumă, supraveghează activitatea elevilor; descoperire, metoda lucrului
în grupe mici, metoda
7
 problematizării,
Asigurarea feedback-ului Se considera o expresie aritmetica in forma poloneza prefixata. Expresia este formata din lucrare de laborator
operatorii + - / * %, iar operanzii sunt litere mici.

Afisati expresia in forma normala (infixata) si in forma postfixata.

Exemplu:

expresie.in

-*bb**4ac

expresie.out

((b*b)-((4*a)*c))

bb*4a*c*-

- activitatea elevului, independenţă, la calculatori: utilizând materialul didactic (calculatorul, notiţe,

documentaţii), elevii vor scrie programul
-
- Rezolvare
-
#include <fstream>
#include <cstring>
using namespace std;
ifstream fin("expresie.in");
ofstream fout("expresie.out");

char op[]="+-*/%";

struct nod
{
char info;
nod *st;
nod *dr;
};

void read(nod* &r)

8
{
char x;
fin>>x;
if(strchr(op,x)==NULL)
{
r=new nod;
r->info=x;
r->st=NULL;
r->dr=NULL;
}
else
{
r=new nod;
r->info=x;
read(r->st);
read(r->dr);
}
}

void SRD(nod *r)

{
if(strchr(op,r->info)) fout<<"(";
if(r->st!=NULL) SRD(r->st);
fout<<r->info;
if(r->dr!=NULL) SRD(r->dr);
if(strchr(op,r->info)) fout<<")";
}

void SDR(nod *r)

{
if(r->st!=NULL) SDR(r->st);
if(r->dr!=NULL) SDR(r->dr);
fout<<r->info;
}

int main()
{
nod *r;
read(r);
SRD(r);
fout<<endl;
SDR(r);
return 0;
}

9
7. Evaluarea cunoştinţelor - activitatea profesorului: profesorul verifică modul în care a fost realizat programul cerut metoda conversaţiei, metoda 5 minute
dobândite şi comentează eventualele erori apoi trece în revistă reuşitele şi erorile frecvente, în ideea eliminării expunerii
acestora;
- activitatea elevului: elevii reţin şi notează observaţiile făcute
8. Tema pentru acasă 1. Sarcină de lucru pentru elevi (tema acasă): metoda conversaţiei 3 minute
Pe baza notiunilor predate sa se rezolve urmatoarea problema:
Se da o expresie aritmetica in forma poloneza prefixata. Expresia este formata din operatorii + - / * %,
iar operanzii sunt dintr-un singur caracter.
Construiti arborele binat asociat expresiei citite si afisati expresia in forma normala (infixata).
Exemplu:
/-+*5314+27
in forma normala este (((5*3)+1)-4)/(2+7)

- activitatea elevului: notează problemele propuse spre rezolvare şi indicaţiile de implementare ale
profesorului şi cere eventuale lămuriri suplimentare.

9 Feedback Profesorul solicită elevilor să răspundă în scris, la următoarele întrebări: Tehnica 3-2-1 utilizată pentru 2 minute
–O capacitate, pricepere sau o abilitate pe care considera ei ca au dobândit-o în urma activitatilor de a aprecia rezultatele unei
predare – invatare. secvente didactice sau a unei
activitati.

10