Sunteți pe pagina 1din 3

ARBORELE EPIC

Jules Renard :
„În proză , a avea talent
nu înseamnă să scrii două
pagini , ci trei sute .”

CĂSUŢE PENTRU PĂSĂRI

Mă plimbam prin livada


Bunicii mei locuiesc la bunicilor plină de flori . Pe
mar- una dintre ramuri, o pasăre
ginea oraşului şi au o mică
stingheră îşi deschidea şi
livadă cu meri , pruni şi ci-
închidea aripile mici…
reşi .
În această livada vin să-şi
facă un cuib tot felul de
păsări :privighetori , sti-
cleţi , vrăbii ş.a.

Nu mai văzusem pe acolo


o pasăre cu un asemenea
penaj

Am avut impresia câteva


clipe impresia că e o pasăre De mărimea unei rîndunici,
măiastră , atît de deosebită avea nişte ochi aproape
era .
omeneşti .

Avea penele foarte divers


Mă privea cu acei ochi şi Ajutat de bunicul meu , colorate , de la ciclam la
m-a dus cu gîndul la vreo i-am făcut o căsuţă . turcoaz , şi de la azuriu la
prinţesă prefăcută în bleu pastel .
pasăre .

Nu era chiar un palat Bunica m-a lăudat pentru


această căsuţă , dar mi s-a iniţiativa mea şi , drept răs- Povestea era cu zîne şi
părut că văd recunoştinţă plată , a început să-mi spu- vrăjitoare ce prefăcea
în ochii ei cît două boabe nă o poveste . prinţesele în păsări nemai-
de mărgăritar. văzute , dar asta e deja o
altă poveste…
Arborele epic
Detectivi de ocazie
Expoziţiunea Costeluş , un
băieţel de vreo opt ani,
locu-ieşte cu părinţii lui
în locali-tatea
Dumbrăveni .
2.Costeluş e un copil liniştit , n-a Intriga Într- o zi de august1 , 1.Era una dintre acele zile plăcute
făcut niciodată probleme , învaţă micul Costeluş2 a dispărut de de vară, când inima ar vrea aşa,
bine şi-i place foarte mult să joace parcă să-şi ia un pic zborul.
fotbal.
acasă fără urmă.
Desfăşurarea acţiunii
3.Implicându-se cu toată hotărâ- Părinţii şi autorităţile3 4. Trebuie să recunosc faptul
rea, autorităţile s-au văzut nevoite că prietenului meu i-a venit
să ridice neputincioase din umeri: încep să îl caute , dar
ideea, şi eu am aderat imediat
Costeluş dispăruse fără urmă. fără rezultat .
la ea.
Eu şi un amic4 de-al meu 5. Ne-am adus aminte că ultima
6. Ne-am întors în Dumbrăveni şi hotă- oară Costeluş fusese văzut în gară
i-am întrebat pe părinţii lui Coste- râm să facem nişte la noi , urcându-se în trenul de 16
luş dacă au rude în Maramureş. şi 30 spre Cluj-Napoca. Am plecat
Mama sa , care se uita la noi ca la investiga- la Cluj şi l-am căutat pe şeful
ultima ei speranţă de a-şi regăsi ţii pe cont propriu . Dăm conduc- torilor, care ne-a spus
copilul, ne-a spus că părinţii ei stau imediat cine au fost conductorii pe
acolo , mai exact , în Poaina Măru-
de urma lui Costeluş cu acel tren în
lui. ajutorul unui conductor5 15 august. Tocmai atunci a intrat
7. Pe bunicii lui Costeluş, nişte bă- de tren şi a părinţilor6 în birou unul dintre conductori ,
trânei tare de treabă, i-am găsit care , foarte amabil , ne-a spus că
trebăluind pe lângă casă , dar , din
săi , şi ajungem în îşi amin
păcate, nepoţelul lor nu era la ei. localitatea Poiana teşte că un copil care corespunde
Fusese pe acolo, spunându-le că ar descrierii noastre şi care i-a spus
Mărului , la bunicii7 că
vrea s-o vadă şi pe o mătuşă de-a
lui , la care s-a dus fără să aştepte celui dispărut. Copilul vrea să ajungă undeva în Maramu-
să meargă şi unul din bunici cu el. nu e acolo , se pare că s-a reş. Omul şi-a exprimat regretul
că nu ne poate ajuta mai mult.
dus la o mătuşă de-a lui ,
în localitatea Brădiş.
8. Păderea era deasă şi ni s-a cam Punctul culminant 9. Reîntâlnirea cu Costeluş a fost
făcut frică, mai ales că nu cunoş- În drum spre acea mătuşă , tre- extrem de emoţionantă , mai ales
team locurile , ce deveneau tot mai că ne pierdusem speranţa că vom
pustii şi mai prăpăstioase.
cem printr-o pădure8 şi, într-o ajunge pe lumină la Brădiş. Părea
poieniţă , zărim un copil care mulţumit şi ni s-a părut că e deja
păştea nişte capre. Era Coste- expert în păscutul căpriţelor . I-am
luş, pe care încercăm să-l povestit cum s-a îngrijorat toată
convingem9 să se întoarcă aca- lumea din cauza dispariţiei lui , şi
îndeosebi părinţii săi , care s-au
să spunându-i că părinţii lui su- jurat că, dacă se întoarce , îl vor
feră foarte mult din cauza dis- lăsa mai des să iasă afară să joace
pariţiei lui. Plecăm tustrei spre fotbal.
Dumbrăveni.
11. Aproape că nu e partidă de fot- Deznodământul Ajungem a- 10. Nu-şi găsea cuvintele, nu ştiau
bal pe care să o jucăm fără a-l in- casă şi bucuria10 părinţilor lui ce să facă mai întâi, să-l sufoce în
clude şi pe Costeluş într-una din îmbrăţişări pe Costeluş sau să ne
echipe, şi pe bună dreptate, fiindcă
nu poate fi descrisă în cuvinte. mulţumească mie şi prietenului
este un jucător foarte bun. De atunci , Costeluş este meu.
prietenul11 nostru cel mai bun.