HORIA SIMA

ittoREPTAR DE vnrA
PENTRU ROMANI,

Editura Evdokimos
Fundafia Profesor George Manu
2017
care se luptd cu
cu tofii in
atinge acel grad
a face din
CUPR!NS

VIZ]UNEA IMPERIALA A VIETII... .,,,.,.,.,.,......7

o LECTTE TSTORTCA .......9

nAsputrtoEREA tNDtvtDULUl............. ............11

coNSECVENTA UNUr rDEAL...... .....................15

LEGEAAJUTORULUI RECIPROC.............. ......19

oBtECTIVUL NAT|ONAL............... ......--..--......21
irurnrc=REA cu srRANl. ....-...---23
A NU pAnASI PAMANTUL TARII.... .............25

DECEPTilLE VrETil POLITICE ........29

cEt cE sE ptERD iN SrnArruArAI...... ..........33

cuLTURA 9t PO1tTtCA..................'........... .......35

DtN C|NE NE TRAGEM.............. ......39

SANTINELA NEAMULUI........... ,,,...,43

Text apirut in 1991 la Madrid, in ,,Jara 9i Exilul" -
Curier informativ al Migcirii Legionare,
numdrul din lunile martie-aprilie
 VIZIUNEA IMPERALA A VIETII

Nu md refer la cuceriri teritoriale, la crearea unui

imperiu pdmdntean, ceea ce nu mai este nici de actualitate
gi nici nu std in putinla neamului nostru sd-l implineascd, ci
la adoptarea unei linii de afirmare in viald, care s5 se avdnte
spre indl[imile cerului. Nu o existenld mdruntS, joasd, redusd
Ia strictele nevoi umane, ci o incercare de a ieqi din banal,
din meschindria nevoilor primare, pentru a-gi cuceri un loc
demn in lume.
Nu o masd de romAni blajini care igitArdsc neputinlele
de azi pe m6ine, ci o trupd de eroi, capabili sd sdvArgeascd
fapte mari, demne de atenlia gi admiralia celorlalte popoare.
Fiecare Romdn, o statuie de creatie gi de putere, bdtutd in
zim[ii Eternitdtii.
lndividul dispune de un uriag potenlial creator,
de care nu e congtient gi-l lasd sd se scurgd in neant. Se
intamplii aceastd tragedie - cdci e o tragedie sd nu-gi
cunoasci posibilita[ile creatoare - pentru cd nu ne angajdm
existenta pe Axa creatoare a lumii care e formatS, in ordine
ascendentd, din trei ipostaze: lndivid - Neam - Dumnezeu.
Numai descoperind in noiingine aceastd proieclie succesivd
de valori, devenim oameni adevdrati, oameniin accep{iunea
realS a cuvAntului. Cdpitanul Corneliu Codreanu ne-a
descoperit aceste trepte de desdvArgire, gralie cdrora, din
oameni, devenim forle omenegti.
Esenta vielii e actul creator. Fiecare romdn trebuie sd se
strdduiascd sd devind cineva, intrecdndu-se in fiecare zi pe sine
?nsuqi, in domeniul sdu de activitate: politic5, artd, literaturd,
profesiune, meserie, industrie, negot, cultivarea pdmdntului.
 Cand toli indivizii neamului nostru vordeveni congtien[i
de miracolul fortelor cu care suntem inzestrati, abia atunci
ne vom urca intre neamurile fruntage ale lumii. Salvarea
poporului nostru nu depinde de ceea ce fac altii, 'e.! de
congtiinta lucidd a propriilor noastre posibilitati gi de punetea
in valoare a acestor zdcdminte spirituale inepuizabile.
Astdzi
zbate poporul
nigte
considerd ca
le scape din
Primim
s-au dus in
aceleagi note
mai recunosc
de robie
tdrdndu-se ca
se mat
sub soare,
persoane
demnitdtii
a Romdnului.

dar trebuie
naufragiu al
chin gi
fi atribuite
obArgie mai
rdzboi
unor efecte
anterioare
spre calvarul
politice din
ded
deven i congtienti
fali. abia atunci
lumri. Salvarea
tac allii, ci de O LECTIE ISTORICA
iti sr Ce punerea
puizabile.
Astdzi ne plangem cu totii de nenorocirea in care se
zbale poporul romAnesc: foamete, o economie ruinatd gi
nigte conducdtori detestabili, care au confiscat puterea gi o
considerd ca un fel de pradd, neavdnd alta grija decAt sd nu
le scape din mdini.
Primim nenumdrate scrisori de la refugialii care
s-au dus in Rom6nia sd-gi vadd rudele. in toate se repetd
aceleagi note de jale, de instrdinare gi de tristele. Nu-gi
mai recunosc falnicul neam de odinioard. Dupd 45 de ani
de robie comunistd, au intAlnit nigte oameni incovoiati,
tdrAndu-se ca nigte umbre, inrai[i de suferin[d gi care nu
se mai gdndesc la altceva decdt s5-gi gdseascd un alt loc
sub soare, pdrdsindu-gi pdmAntul strdmogesc. Din !ard,
persoane lucide, congtiente, care nu gi-au pierdut simtul
demnitdlii na[ionale, se plAng de aceeagi degradare morald
a Romdnului.
E dureros sd citim aceste referin[e sinistre,
dar trebuie sd ne intrebdm cum de s-a ajuns la acest
naufragiu al vielii unui popor. Aceste rele, aceste stdri de
chin gi disperare nu sunt de datd recentd gi nici nu pot
fi atribuite exclusiv sistemului comunist, ci ele igi au o
obArgie mai indepdrtatd, incd din primii ani de dupd intAiul
rdzboi mondial. S-a ajuns la dezastrulactualprin acumularea
unor efecte vdtdmdtoare, provocate de guverndrile
anterioare comunismuiui. fara a fost impinsd lent gi irezistibil
spre calvarul pe care l-a suportat dupit 1944. Partidele
politice din Romdnia, cu rare exceptii, sunt responsabile
de dezagregarea Statului RomAn. Domnia Regelui Carol
al ll-lea s-a incheiat cu sfdr6marea teritoriald a Romdniei,
iar dictatura Generalului Antonescu s-a convertit intr-o
calamitate na[ionald: un rdzboi pierdut giinrobirea RomAnei
sub domina{ia Moscovei. Ce s-a intAmplat mai tArziu, rugul RA!
de suferin[d ce l-a indurat poporul nostru sub Ana Pauker,
Gheorghiu-Dej gi Ceaugescu, este urmarea ineluctabild a
nevolniciei, ignorantei gi cruzimii conducdtorilor anteriori. Nu pute
A fost un om trimis de Dumnezeu, cate a dat alarma conducdtori pen
din vreme, incercdnd sd se opund primejdiei ce ne pAndea sunt cu mult rna
din rdsdrit: Corneliu Zelea Codreanu. Dar el, impreund cu natiune. Ele se
marea majoritate a camarazilor lui din elita legionard, au D-ta., x sau y,
fost mdcelari{i de Regele Carol. GeneralulAntonescu, odios acestui popor, d
urmag al Regelui Carol, gi-a pus in gAnd sd stingd orice ca sd indigui$ d
urmd de legionarism din poporul romAn, prin condamndri existd nicio exc
la moarte, lungi deten[iuni gi trimiterea tineretului cu ordine care sd nu aibd
speciale pe front, ca sd dispard in vdlmdgagul rdzboiului. Sd coplegit. El este
nu ne mirdm, agadar, cd dupd aceastd hecatombd repetatd al tuturor celor t
a tineretului nationalist, tara noastrd n-a mai avut niciun scut Astizine
de apdrare gi a fost devoratd de Molohul bolgevic. trist6 a unui pop
Agadar, sd nu plAngem numai durerea ce-o vedem dar dacd ne ri
astdzi in tar5, ci sd ne aruncdm privirile gi in trecut, pentru a cauzele acesto
descoperi gi vinovdliile precedente. indolen[e, a un
individ in parte.
ceva care e in i
lumea materiali
gi mai in v6rstii
de neam, ca gi
cd intrd colecth
ii asigurd contir
rirdacinile infip
istorie. Un indivi
care nu se sim
cu ineficien[a lt
gi presiuni la c

10