ETAPA 1

Determinarea raţiei şirului de turaţii şi a valorilor turaţiilor normalizate (ISO)

Sistemul de acţionare mecanică a unei mașini-unelte cuprinde electromotorul de acţionare şi

ansamblul lanţurilor cinematice (principal, de avans, auxiliare, de comandă), care constituie structura
cinematică a maşinii. Lanţurile cinematice (LC) de lucru includ obligatoriu un LC principal şi unul sau
mai multe LC de avans.
LC principal asigură realizarea vitezei principale de aşchiere, pe o traiectorie circulară, în cazul
mişcării principale de rotaţie, sau rectilinie, în cazul mişcării principale rectilinii-alternative. Viteza
liniară realizată la elementul final al LC principal (scula sau piesa-semifabricat) trebuie să fie egală cu
viteza optimă de aşchiere, a cărei valoare se găseşte în domeniul [vmin, vmax]. Din acest motiv, în
structura LC principal este necesară introducerea unor mecanisme de reglare, care să permită
realizarea gamei de reglare a vitezelor, Rv = vmax /vmin, respectiv a gamei de reglare a turaţiilor, Rn =
nmax /nmin.
Realizarea gamelor de reglare a vitezei sau turaţiei se poate face prin reglare continuă, cu
ajutorul variatorilor mecanici, sau prin reglare discontinuă (în trepte), utilizând cutii de viteze, lire cu
roţi de schimb sau electromotoare cu turaţii multiple.
În cazul reglării în trepte a turaţiilor, s-a constatat că reglarea optimă a MU este asigurată dacă
cele z trepte de turaţie la elementul final al LC principal, n1, n2,...., nz formează o progresie geometrică
de raţie  (nj =   nj-1 sau nz= n1  z-1), ceea ce determină o valoare a productivităţii ideale relative
 K 
maxime   constantă pe toate treptele şirului de turații.
 K  max
Valorile raţiei  au fost determinate în intervalul (1, 2]. Condiţia ca   1 a rezultat din faptul că
şirul de turații n1, n2,...., nz trebuie să fie crescător, iar limita maximă pentru , respectiv   2 din
 K 
condiţia ca pierderea relativă maximă de productivitate   să nu depăşească 50%.
 K  max
O altă condiţie impusă la stabilirea valorilor raţiei  a fost ca în şirul de turaţii să existe termeni
în raportul 1:10 şi termeni în raportul 1:2, ceea ce revine la îndeplinirea relaţiilor:
  m 10 , respectiv   k 2
 K 
Valorile mărimilor m şi k s-au stabilit astfel încât   = 5; 10; 20; 30; 40; 45; 50%.
 K  max
Pe baza acestor condiţii au rezultat valorile normalizate ale raţiei , utilizate la determinarea
turațiilor pe maşini-unelte:
 K 
 = 1.06 = 40
10 = 12
2 (m=40, k=12)    = 5%
 K  max
 K 
 = 1.12 = (1.06)2 = 20
10 = 6
2 (m=20, k=6)    = 10%
 K  max
 K 
 = 1.26 = (1.06)4 = 10 10 = 3
2 (m=10, k=3)    = 20%
 K  max
20 3  K 
 = 1.41 = (1.06)6 = 10 = 2 (m=20/3, k=2)    = 30%
 K  max
 K 
 = 1.58 = (1.06)8 = 5 10 = 1.6
2 (m=5, k=1.6)    = 40%
 K  max
 K 
 = 1.78 = (1.06)10 = 4 10 = 1.2
2 (m=4, k=1.2)    = 45%
 K  max

1
 20 6  K 
 = 2 = (1.06)12 = 10 = 2 (m=20/6, k=1)    = 50%
 K  max
Pentru  = 1.06 şi n1 = 1 rot/min se obţine şirul de bază normalizat al turaţiilor, notat R40.
Sirul R40: n1 = 1.00; 1.06; 1.12; 1.18; 1.25; 1.32; 1.40; 1.50; 1.60; 1.70; 1.80; 1.90; 2.00; 2.12; 2.24;
2.36; 2.50; 2.65; 2.80; 3.00; 3.15; 3.35; 3.55; 3.75; 4.00; 4.25; 4.50; 4.75; 5.00; 5.30; 5.60; 6.00; 6.30;
6.70; 7.10; 7.50; 8.00; 8.50; 9.00; n40 = 9.50 rot/min.
Se observă că șirul R40 are 40 de termeni, de la n1 = 1 rot/min până la n40 = 9.50 rot/min.
Pentru a obține valori ale turațiilor mai mari decât n40 = 9.5 rot/min, termenii R40 se multiplică
succesiv cu 10, 100, 1000 etc.
Pentru alte valori ale raţiei , diferite de 1.06, turaţiile se obţin din şirul R40, sărind peste un
număr de termeni egal cu valoarea exponentului din relaţia de legătură între valorile celor două rații
(de exemplu, pentru  = 1.26 = (1.06)4 turaţiile rezultă luând din 4 în 4 termenii şirului R40  R40/4).
Valorile efective in sarcina ale turatiilor pot diferi de valorile calculate in limitele + 10(-1) adica (-2% -
+4%), denumita toleranță totală.

Rezolvarea Etapei 1.
Raţia  se calculează cu relaţiile de mai jos, pornind de la datele inițiale (nmin, nmax și z):
nmax n z
Rn = =
nmin n1
nz = n1  z-1    z 1 Rn ; valoarea rezultată din calcul pentru  se rotunjește la cea mai
apropiată valoare normalizată.
În continuare, cunoscînd valoarea rației și n1, nz trebuie determinate celelalte trepte de turație
din domeniu. Se completează un tabel de forma celui de mai jos, în care, în coloana 2, se trece doar
relația de calcul a turației nj (funcție de nj-1 sau funcție de n1), în coloana 3 valorile calculate pentru nj
iar în ultima coloană valorile ISO ale turațiilor, determinate din șirul R40 (pornind de la nmin dat, pe
baza rației  calculate și a relației de legătură cu rația  = 1.06).

Nr. nj = nj-1  = n1  j -1 nj calc nj ISO

crt.  = ... [rot/min] [rot/min]
1 n1 = nmin
2 n2 = n1 
3 n3 = n2  = n1 2
... ..................... ....... ........
z nz =nmax = nz-1 = n1  z -1