Universitatea Politehnica București

Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor

Specializare:CISOPC

Surfactanți gemini în cosmetice

Student: NEDELCU Loredana Cătălina

Prof. Coord.:Ș.I.dr. ing GAVRILĂ Adina

2018-2019
Cuprins

1. Introducere...........................................................................................................................3
2. Structura surfactanților gemini............................................................................................4
3. Proprietățile surfactanților gemini.......................................................................................5
4. Exemple de surfactanți Gemini...........................................................................................6
5. Aplicații ale surfactanților gemini.......................................................................................7
6. Rolul surfactanților gemini în cosmetică.............................................................................8
6.1. Proprietățile surfactanților gemini în cosmetică.........................................................10
7. Concluzii............................................................................................................................12
8. Bibliografie........................................................................................................................13
 1. Introducere

Surfactanții sunt agenți de suprafață sau substanțe chimice care în soluții se

concentrează la suprafata și solubilizează materiale care au o mica afinitate unele fata de
altele. Surfactanții sunt capabili să modifice puternic, chiar si în concentratii foarte mici,
proprietatile superficiale ale lichidelor in care se dizolva.

Surfactanti prezinta o structura moleculară asimetrica, compusa din două părti, cu

proprietati fundamentale diferite: o parte nepolară ( hidrocarbonata) si o parte puternic polară
(ionizabilă sau neionizabilă)

Partea polară este hidrofilă.

Industrial surfactantii se impart in patru categorii bazate pe sarcina electrica prezenta

in moleculele lor in solutii:

 Surfactanti cationici au un ion pozitiv in gruparea polară

 Surfactanti neionici nu au sarcina electrica
 Surfactanti anionici au un ion negativ in gruparea polară
 Surfactanti amfolitici au fie o sarcina pozitiva fie o sarcina
negativa in functie de PH-ul solutiei.

Acestia au fiecare cate o parte nepolara constituita dintr-o grupa hidrocarbonata.

 2. Structura surfactanților gemini

Surfactanții Gemini, numiți uneori și surfactanți dimerici, conțin două grupe

hidrofobice (uneori și trei) și două grupe hidrofile într-o moleculă conectată printr-un
„spacer”, ligand (spațiator) aproape de grupele hidrofile. Astfel, ei sunt formați din 3 elemente
structurale: o grupă hidrofilă, o grupă hidrofobă și grupa de legătură dintre ele care poate
varia în funcție de proprietățile dorite pentru surfactant.
„Spacerul” poate fi hidrofob (alifatic/aromatic) sau hidrofil (polieter),
scurt (două grupări metilen) sau lung (20 sau mai multe grupări metilen), rigid (stilben), sau
flexibil (lanț polimetilenic). Spacerul trebuie sa conecteze cele două structuri amfifile la sau în
vecinătatea grupărilor principale de cap. Dacă conectarea are loc la mijloc sau spre capătul
lanțului alchil, surfactantul devine un surfactant bolaform care are proprietăți inferioare
surfactanților convenționali.

Ei au o activitate de suprafață remarcabilă de înaltă și o CCM scăzută. Ei pot forma

“poduri” și alte structuri liotropice și termotropice. Cele mai eficiente structuri gemini sunt
acelea cu spaceri mai degrabă rigizi (decât flexibili) ce leagă structurile de surfactanți
convenționali între ele.
 Fig.1. „Poduri” schematice Gemini de micelii legate între ele

3. Proprietățile surfactanților gemini

Motivul pentru activitatea de suprafață mai mare a surfactanților Gemini în comparație

cu surfactanții convenționali este numărul de atomi de C mai mare în lanțul hidrofobic al
primilor. Cu cât este mai mare numărul de atomi de C în molecula surfactantului cu atât este
mai mare distorsiunea structurii apei a fazei apoase și tendința de a adsorbi lângă interfețele
de lângă faza apoasă sau de a forma micelii, deci activitate de suprafață mai mare.

La fel ca și în surfactanții convenționali, valorile C 20 și CCM scad cu o creștere a

numărului total de atomi de C din moleculă. Chiar și așa, spre deosebire de surfactanții
convenționali, când numărul de atomi de C din lanțul alchil trece de o anumită valoare
(aproximativ 14 atomi de C per lanț, numărul exact este dependent de structura surfactantului,
temperatura și conținutului de electroliți din faza apoasă), relația liniară cu jurnalul valorii C 20
sau cu jurnalul valorii CCM se „năruie”. Valorile înregistrate pentru C20 și CCM încep să se
abată din ce în ce mai tare de la această relație liniară devenind din ce în ce mai mari din
cauza scăderii activității de suprafață și tendinței de a forma micelii.
 Flexibilitatea, lungimea și hidrofobicitatea sau hidrofilicitatea grupelor de
legătură dintre cele două grupe hidrofile afectează anumite proprietăți precum C 20, CCM și
valorile ariei/moleculele la interfața aer/soluție apoasă, uneori în mod considerabil. O
proprietate foarte folositoare este împachetarea lor la diferite interfețe. Împachetarea lanțurilor
este atât de apropiată în unele cazuri încât apare ca și cum s-ar fi format multistraturi. Această
împachetare apropiată face filmul interfacial al surfactanților Gemini mult mai coerent și asta
se reflectă în proprietățile lor superioare de spumare și împachetare. De asemenea, surfactanții
Gemini arată o adsorbție unică la suprafețe solide încărcate opus din medii apoase. Unul
dintre efectele acestei proprietăți este că fac solidul mult mai dispersabil în faza apoasă.

4. Exemple de surfactanți Gemini

 didoceildifenileter-disulfonate (C12-DADS) – folosit pentru prepararea emulsiilor de

tip U/A

 C2–4CH3C(OH)C≡C(OH) CCH3C2–4 – agenți de udare hidrofobici excelenți;

 {CmH2m+1OCH2CH(CH2)[OP(O)(O− Na+)(OH)]}2Y, unde Y=O(CH2CH2O)x,- agenți de
spumare foarte buni;
 bromură de amoniu bicuaternară .
 5. Aplicații ale surfactanților gemini

1.Agenți de curățare și detergenți

Ei oferă posibilitatea scăderii impactului detergenților asupra mediului, deoarece este

necesară de o cantitate mult mai mică de surfactant dimeric decât surfactant convențional
pentru a realiza aceeași funcție. Valorile mici ale CCM duc la o concentrație mai mică a
surfactantului nemicelizat, liber în soluție. Astfel asta rezultă în toxicitate și iritabilitate mai
mică și o mai mare eficiență în solubilizarea materialelor insolubile în apă.

2.Cosmetice și produse de îngrijire personală

3.Colorarea textilelor

Adăugarea de surfactanți în băile de colorare modifică parametri de colorare precum

stabilitatea băii de colorare, nivelul de colorare, rata de colorare și absorbția de culoare
datorită capacităților de emulsionare, solubilizare și dispersie a surfactantului.

4.Polimerizare

S-a studiat polimerizarea stirenului în microemulsii ternare U/A bazate pe surfactanți

gemini cationici de tipul [C12H25(CH3)2N+,Br−]2(CH2)s. Proprietățile de agregare a
surfactantului și curbura interfacială spontană au putut fi modificate ușor prin schimbarea
numărului s de carbon al spacerului. Această schimbare a influențat și formarea
microemulsiilor. Rata de polimerizare în microemulsii a fost foarte mare, rapidă datorită
structurii foarte dispersate și spațiului de reacție restricționat. Particulele foarte mici între 5-
100 nm au fost preparate prin adăugarea unui agent de reticulare stirenului. S-a obținut faptul
că formularea optimă a microemulsiei ce conduce la mărimi mici ale particulelor și la greutate
moleculară mare este pentru un surfactant gemini cu numărul de carbon s al spacerului în jur
de 6. Această valoare constituie un compromis între abilitatea surfactantului de a stabiliza
picăturile de microemulsie părinte și abilitatea de a suporta procesul de polimerizare printr-o
mobilitate difuziva de schimb mare.
5.Aplicații farmaceutice și biologice

6.Chimie preparativă

-în cromatografia capilară;

-surfactanți dimerici folosiți drept catalizatori micelari;

-preparare de particule de aur anisotropice.

6. Rolul surfactanților gemini în cosmetică

Surfactanții sunt un ingredient esențial pentru cosmetice și produse de îngrijire

personală pentru îmbunătățirea performanței acestora. Surfactanții dimerici s-au demonstrat a
fi superiori în comparație cu surfactanții convenționali în toate domeniile de aplicare. Ei
promit foarte multe în folosirea în diverse formulări cosmetice pentru șampoane, loțiuni,
creme sau balsamuri de păr. Acești surfactanți Gemini posedă proprietăți de suprafață unice
precum tensiune superficială mică, micelizare unică, CCM mică, activitate antimicrobiană sau
capacitate de solubilizare înaltă. Îmbunătățesc performanțele cosmeticelor într-o manieră
unică și oferă preparate „eco-friendly” pentru epiderma umană.
Piața globală a surfactanților cosmetici a fost evaluată la aproximativ 10.5
bilioane dolari în 2012. Această piață masivă este reprezentată în principal de cosmetice și
produse de îngrijire. Aceasta este în continuă creștere ca un rezultat al îmbunătățirii
standardelor de viață. În general, aceste produse au fost realizate din grăsimi și uleiuri, care
sunt percepute ca având avantajul de a exista în mod natural în organismul uman, prezentând
probleme mai puține daca ne referim la toxicitate sau alergenicitate. Surfactanții moderni au
făcut posibil ca noi sa obținem aceleași rezultate sau poate unele mai bune. Surfactanții
dimerici au atras atenția pentru folosirea lor în cosmetice, agenți de curățare, loțiuni și
produse de îngrijire pentru a obține rezultate mai bune în termeni de duritate, senzație de
moale și iritație dermică. Proprietăți precum blândețea, capacitatea de spumare și solubilitatea
bună în apă îi fac ingrediente de apreciat în diverse formulări ale produselor de curățare
pentru corp și față. În zilele noastre, ei sunt implicați în tipuri mixte de cosmetice, dar se
verifică utilitatea lor în industriile coloranților și textilă, produselor farmaceutice și
vopselurilor. Surfactanții Gemini sunt ceruți pe piață datorită versatilității și costului mic al
acestora.

Fig.2.Reprezentare schematică a surfactanților Gemini

Surfactanții sunt utilizați în cosmetice ca agenți de udare, agenți de curățare, agenți de

condiționare, agenți de spumare, solubilizanți și agenți de îngroșare pentru creme hidratante.
În afară de aceste acțiuni, ei sunt utilizați și pentru realizarea unor sisteme disperse.
CCM este concentrația de surfactant la care începe formarea miceliilor. Aceasta este
importantă întrucât ea relevă tendința surfactanților de a așeza, asambla în apă. Wattebled și
Laschewaky au cercetat comportamentul activ de suprafață a surfactanților dimerici pe bază
de EDTA. Ei au determinat CCM a surfactantului Gemini la pF 7-8 și 12 și au obținut valori
de 0,02 mmol/L la pH 7-8 și 0,03 mmol/L la pH alcalin. CCM a surfactanților dimerici este de
obicei cu un ordin de mărime mai mică decât cea corespunzătoare surfactanților monomeri.
 6.1. Proprietățile surfactanților gemini în cosmetică

Solubilizarea este un fenomen important în diversele formulări cosmetice. Surfactanții

Gemini în cosmetice (creme, geluri, loțiuni, unguente) funcționează ca un material coloidal și
îmbunătățesc solubilizarea tuturor ingredientelor în mod adecvat.

Ei sunt solubilizanți superiori datorită valorilor CCM foarte mici. Mulți compuși
organici care în mod normal sunt insolubili în apă sau doar puțin solubili, în prezența unui
surfactant micelar se dizolvă într-o măsură mai mare.
Pentru produsele cosmetice, performanța de spumare trebuie optimizată pentru ca
experiența consumatorilor sa fie una afirmativă. Surfactanții sunt ingrediente foarte folosite în
paste dinți ce produc spumă în timp de dinții sunt periați. De asemenea, ei ajută la înlăturarea
materialului dislocat la periere și ar putea avea efecte minore asupra acumulării de placă.
Rosen și al. au descoperit ca surfactanții Gemini au o eficiență mai mare de dispensare a
săpunului. Aceștia, pe baza sensibilității mici la ionii de Ca 2+ și Mg2+, ar putea fi utilizați în
procesul de curățare sau alte procese industriale unde este prezentă apa dură care face
surfactanții convenționali ineficienți. Înălțimea și stabilitatea spumei inițiale a surfactanților
Gemini sunt mai bune decât a analogilor lor. S-a observat că surfactanții dimerici anionici ce
au în capete grupări carboxilat de tipul (C 11H23)2C(OCHCOONa)2 spumează mai mult decât
cei normali cu structura C11H23COONa. Pinazo et al. au raportat ca surfactantul dimeric
cationic pe bază de arginină ce arată o stabilitate mare a spumei și este un stabilizator de 20 de
ori mai bun decât surfactanții monomerici cationici.
Emulgatorii sunt ingrediente vitale în fabricarea de creme și
loțiuni cosmetice. Multe produse cosmetice sunt formulate astfel încât să adauge constituenți
de tip uleiuri pielii și părului. Aceste ingrediente nu pot fi folosite în mod normal direct,
deoarece au anumite proprietăți neplăcute în starea lor concentrată, naturală. Astfel, emulsiile
ce folosesc surfactanți sunt vitale în formulările cosmetice. Emulgatorii sau surfactanții ajută
amestecare și la echilibrarea amestecurilor. J. Nowicki a observat că surfactanții dimerici
neionici asimetrici arată proprietăți bune emulsifiante și de fază, iar Qun Xu a descoperit că
puterea de emulsifiere a surfactanților dimerici este mult mai bună decât a celor cu o singură
„coadă”. Formulările cosmetice sunt dependente de metodele moderne de
formulare a emulsiilor, în special pentru proprietățile de depozitare. Aceste produse sunt în
general bazate pe emulsii de tipul ulei în apă (U/A). Temperaturile de inversie a fazei a
emulsiilor și microemulsiilor sunt descrise prin dimensiunile mici ale picăturilor care sunt
constante. Microoemulsiile sunt de ajutor pentru a crea formulări clare de U/A și mai departe
de a crea produse mai puțin iritante. Această metodă de formulare este folositoare în
prepararea emulsiilor pentru deodorante. Durabilitatea și viscozitatea emulsiilor depind de
strcutura emulsiilor. Kwetkat a relatat că surfactanții dimerici precum sodium
dicocoylethylenediamine PEG-15 poate fi utilizat pentru emulsiile U/A pentru folosirea
finală a cosmeticelor și produselor de îngrijire personală (loțiuni de față, îngrijirea pielii,
îngrijirea părului, protecție solară și hidratarea pielii). Acest surfactant dimeric este
comercializat în combinație cu cosurfactanți sub denumirea de Cerulation. Cerulation H este
un amestec potrivit a surfactantului dimeric , alcool behenilic (dacosanol), gliceril stearat și
gliceril citrat. Se poate folosi pentru a face dispersii stabile de micropigmenți precum TiO 2 în
apă folosită pentru cremele pentru arsuri solare. Acesta ajută pielea, stratul lipidic natural
mimând structura bistratificata a acestuia. Cerulation F este un amestec de lauroil lactilat și
sulfat de dicocoylethylenediamine PEG-15 care micșorează efectul iritant al
alchiletersulfatului. Este un produs de îngrijire pentru piele care o păstrează fină și suplă pe
parcursul iernii. Combinarea Ceralution H cu Ceralution F poate oferi un remediu eficient
pentru formulările de emulsii U/A sub formă de spray. Un patent afirma că surfactanții
dimerici au un procentaj mare de substanțe grase solide. Acești surfactanți prezintă
compoziția cosmetică a tipului de emulsie U/A propusă pentru componente keratinice de tipul
piele, păr, buze și unghii. Texturile afluente în substanțele grase solide cu viscozitate mare
sunt în mod special benefice pentru managementul sănătății pielii. De fapt, ele chiar sunt
recomandate pentru pielea uscată. Villa et al. a studiat surfactantul dimeric 2,3-dialchil-
1,2,3,4-butantetracarboxilat disodic ce este un ingredient atrăgător pentru cosmetice și
produse de îngrijire. Protecția antimicrobiană a produselor cosmetice este o
îngrijorarea importantă. Este esențial să se asigure constanța produsului pentru întreaga viață
pe raft și să se evite daunele asupra sănătății consumatorilor. S-a descoperit că surfactanții
dimerici dicationici [C12H25N+(CH3)2CH2CONH]2Y2Cl− unde Y=(CH2)4 sunt mai potriviți
împotriva multor microorganisme față de bromură de hexadecil-trimetil-amoniu (HTAB).
Surfactanții dicationici m-s-m cu un spacer scurt au demonstrat o activitate antimicrobiană
care este cu 1 sau 2 ordine mai bună decât dezinfectanții cu un singur lanț (bromura de bezil-
dodecil- dimetilamoniu ). Pinazo și el. au descoperit surfactanți dimerici cationici
proveniți de la aminoacidul cisteină precum esterul diclorhidrat-N-lauril-N,N-dimetil-glicin-
cistein și diclorhidrat de N-lauril-N,N-dimetil-glicin-cistamin pot fi folosiți în cosmetice, dar
și produse farmaceutice ca agenți antimicrobieni puternici. Piera et al. au dezvoltat surfactanți
dimerici pe bază de cisteină ce au arătat o activitate antimicrobiană pentru un spectru mai
mare de bacterii, toxicitate mică și biodegrdabilitate. Aceste caracteristici și folosirea de
materii naturale precum arginina și acizi grași pentru sinteză fac surfactanții Gemini un
ingredient atractiv ca antiseptic și conservant în anumite formulări cosmetice.
Deodorantele sunt folosite în igiena personală pentru a elimina
mirosurile neplăcute datorate descompunerii bacteriene a transpirației. Mirosurile pot fi
controlate prin folosirea unei formulări care inhibă secreția de transpirație sau descompunerea
ei. Substanțele active tipice sunt clorhidratul de aluminiu sau acidul citric, dar efectul lor
inhibitor este de durată limitată și este dependent de măsura secreției de transpirație. S-a
descoperit că formulele ce conțin surfactant Gemini (alcoolsulfat dimeric sau alcooletersulfat,
alcool trimeric-trietersulfat), clorhidrat de aluminiu, un inhibitor al esterzei, un agent
bactericid și unui becteriostatic sunt extrem de eficiente. Acești surfactanți acționează asupra
serin esterazelor și serin proteazelor fără a afecta echilibrul biologic al florei pielii. De
asemenea, ei îmbunătățesc compatibilitatea dintre piele și cosmetice și inhibă activitatea
enzimelor esterolitice, chiar și dacă sunt în concentrații de tipul ppm. Pot fi de asemenea
folosiți în producția de șampoane, loțiuni de păr și spumante de baie. Eficiența formulării a
fost caracterizată prin puterea de inhibare a esterzei după15 min într-o concentrație de 100-
6000 ppm, la pH=6, în comparație cu un control neinhibat. Rezultatele au arătat o reducere a
activității esterazei de la 100% la 9% la adăugarea a 10-100 ppm sulfatalcool dimeric, pe
când activitatea în prezența a 200 ppm clorhidrat de aluminiu în absența Gemini a rămas de
100%.

7. Concluzii

Surfactanții Gemini au o capacitate excelentă de auto-asociere la concentrații foarte

micii ceea ce îi face ingrediente promițătoare pentru cosmetice și produse de îngrijire
personală. Acești compuși pot avea numeroase aplicări precum agenți de condiționare, agenți
antimicrobieni sau agenți de solubilizare. Cererea de surfactanți dimerici în cosmetică nu este
datorată doar beneficiilor pe care le aduc pielii ci și proprietăților interfaciale și de
emulsionare.
 8. Bibliografie

1. Kirk-Othmer, „Chemical Technology of Cosmetics”, John Wiley & Sons, 2012

2. Rieger M., Rhein L., „Surfactants in Cosmetics, Second Edition”, CRC Press, 1997, pag.
198-199

3. Kumar N., Tyagi R., „Dimeric Surfactants: Promising Ingredients of Cosmetics and
Toiletries”, Department of Chemical Engineering, Jaypee University of Engineering &
Technology, Guna, India, 2013

4. Zana R., Xia J., „Gemini Surfactants, synthesis, Interfacial and Solution- Phase Behavior,
and Applications”, Marcel Decker, Inc., New York

5. Magdassi S., Moshe Ben M., Talmon Y., Danino D., „Microemulsions base on anionic
gemini surfactant”, Casali Institute of Applied Chemistry, The Hebrew University of
Jerusalem, Jerusalem 91904, Israel, Department of Chemical Engineering, Technion-Israel
Institute of Technology, Haifa 32000, Israel, 2002

6. FM Menger and CA Littau, J Am Chem Soc 113 1451–1452 (1991)

7. Woodruff, John Personal Care Feature: Bathroom Products, SPC 2 (2005)

9. www.wikipedia.com