Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Economie Probleme Rezolvate
Economie Probleme Rezolvate
Ilie Gavrilă , Paul Tănase Ghiţă , Dan Niţescu , Constantin Popescu , Ed.
Economică, Bucureşti 2000.
Problema de la pagina41.
Să se determine:
Rezolvare:
1. Cu 4 u.m. poate achiziţiona prima doză din bunul y obţinând o
satisfacţie de 20 sau primele două doze din bunul x ( Px = 2 ) , obţinând o
satisfacţie de 10 + 9 = 19 care este mai mică decât 20 , în concluzie cu
primele 4 u.m. consumatorul raţional achiziţionează prima doză din bunul
y.
2. Mai departe consumatorul dispune de 30 u.m. – 4 u.m. = 26 u.m. .
Cu următoarele 4 u.m. va achiziţiona a doua doză din y sau două doze
din
bunul x. Raţionând ca în cazul anterior consumatorul va achiziţiona
primele două doze din x având satisfacţia de 10 + 9 = 19, mai mult
decât satisfacţia resimţită prin consumarea următoarei doze din y
(Umgy=18).
Consumatorul având încă un venit disponibil de 26u.m. – 4u.m. =
22u.m. va achiziţiona , după acelaşi raţionament ca în cazurile
precedente, următoarele doze :
Px = 4 , Py = 2
Px = 4 , Py = 2
Pentru prima doză din bunul x şi y raportul Umgx/Px ; Umgy/Py este egal
, consumatorul putând alege orice doză . Să presupunem că a ales doza
din bunul x. Mai departe Umgx/Px=5 > Umgy/Py=4.5 , deci alege doza din
bunul y. Raţionând analog consumatorul ajunge la următorul program de
achiziţie 5x + 5y cu Ut=118.
Dacă productivitatea marginală a muncii este de 5000 bucăţi,
iar productivitatea marginală a capitalului este de 15000 bucăţi, cu
ce rată va avea loc substituirea capitalului prin muncă? 1
Rezolvare:
Definiţia : Rms reprezintă cantitatea dintr-un factor de producţie
necesară x pentru a compresa reducerea cu o unitate a altui factor (- y)
astfel încât producţia să rămână constantă : Rms = - x/y2
Facem următorul artificiu : Productivitatea marginală Wmgx = Q/ x x=
Q / Wmgx şi Wmgy = Q/ y= Q/ Rms =
y Wmgy
Soluţie:
Soluţie :
Scriem datele problemei: Rms = - x/y = 5, Wmgy = 10, Wmgx = ?
Folosim formula demonstrată mai sus : Rms = - Wmgy/Wmgx Wmgx =
10/5 = 2.
Cum citim formula : Rms = - x/y = 5 ? Pentru a înlocui o unitate
din factorul y este nevoie de 5 unităţi din factorul x , deci productivitatea
marginală a factorului y este mai mare decât productivitatea marginală a
factorului x. Rezolvând problema am obţinut Wmgx = 2 < Wmgy = 10 ,
ceea ce înseamnă că rezultatul este în “spiritul” teoriei.
1. La S.C. "CONFEX" S.A., în T0 un număr de 10 salariaţi lucrau 5
zile pe săptămână a 8 ore pe zi, iar productivitatea muncii lor era în
medie de două confecţii/bucaţi pe om/ora. Cu cât a crescut
productivitatea muncii dacă în T1 salariaţii respectivi lucrează doar 4
zile a 8 ore şi obţin aceeaşi producţie?
a) cu 20 %
b) cu 25 %
c) cu 30 %
Soluţie:
a)WLo = 2 bucăţi / (1 om * 1 oră) . Înlocuind datele problemei în
formula WLo=Q0/L0 obţinem Q0 /(10 * 5 * 8) = 2 Q0 = 2 * 10 * 5 * 8.
Pentru T1: WL1 = Q1 / L1 WL1 = Q0 / (10*4*8) (Q0 = Q1) WL1 =
2.5
. Deci WL1 = 2 + 0.5 , adică este mai mare cu 0.5 decât WL0, care
înseamnă în procente
2 ………………. 100% \
0.5 ……………….. x /,
a) 150
b) 200
c) 120
Soluţie :
Altă interpretare :
Q1 creşte cu 150% faţă de Q0, deci Q1 = Q0 + 150% Q0 = 250% ,
la fel L1 = Lo+ 50% L0 = 1.5 L0, putem calcula WL = Q/L = (Q1 – Q0) /
(L1 – L0) = (2.5 Q0 – Q0) / (1.5 L0 – L0) = [Q0 (2.5 – 1)] / [L0 (1.5 – 1)]
= 120.
(Q0/L0 = WL = 40). Răspuns corect c).
Studiul cererii arată că pe piaţă este nevoie de 5 milioane de produse anual din
bunul x. Timpul necesar pentru producerea unui bun este de 4 h. De câţi lucrători
este nevoie într-un an cu 320 zile lucrătoare, dacă fiecare lucrător ar lucra 8 ore
pe zi?
a) 400
b) 488
c) 500
Soluţie :
Un lucrător produce într-o zi, lucrând 8h , 2 bunuri x ( timpul
pentru producerea unui bun fiind de 4h). Putem scrie următoarea ecuaţie
de gradul I. Fie Y numărul de lucrători , avem : y * 2 * 320 = 5.000.000
y = 7812.5
Soluţie:
CF = 80% * 2 mld = 1.6 mld CV = 0.4 mld . Amortizarea capitalului
fix pentru un an de zile este 1.6 mld : 4 = 0.4 mld . Capitalul anual
consumat este CV + amortizarea anuală a capitalului fix , adică 0,8
mld.
= 800 milioane, răspuns corect a).
Rezolvare:
Soluţie:
Avem: CT = CS + CM
50 ……………… 100%
30 ……………… x x = 30 * 100% /50 =
60% este de 60% din CT .
Soluţie:
Când producţia ajunge la 500 produse zilnic avem CFM =
1.500.000/500 = 3.000. Costul mediu al firmei este de 8.000, deci CVM
pentru Q = 500 buc. este: CTM – CFM = 8.000 – 3.000 = 5.000, care
corespunde cu cost variabil mediu dat în ipoteza problemei pentru profitul
maxim, deci răspunsul este Q = 500 produse !1
De exemplu ce este cu condiţia Cmg = 15000 ? , nu am folosit-o
nicăieri.
Odată cu creşterea producţiei creşte şi profitul ? Dacă da atunci
înseamnă că dacă creştem Q la ∞ creşte şi profitul la fel? Nu este aşa.
Atunci este o limită a lui Q la care Profitul este maxim ? Da . Condiţia este
următoarea : Pr = max când preţul de vânzare a unui bun = Cmg.
Ce se întâmplă dacă într-o ţară salariul nominal sporeşte cu 100%, iar salariul
real scade cu 50%?
Rezolvare.
ISR = ISN0/IPC0 IPC0 = ISN0 / ISR0 ,( ISR1 = 50% ISR0 = ½ ISR0, ISN1 =
ISN0 +
100% ISN0 ISN1 = 2 * ISN0 = 200% ISN0) ISR1 = ISN1/IPC1 = 2 * ISN0 / ½
ISR0
= 4 IPC0 .
Se cere:
a) Profitul brut;
b) Profitul net;
Soluţie:
CT = CM + CS, înlocuind CM=80%CT obţinem: CT = 80%CT + CS
de
unde rezultă CS =20%CT, dar CS= 20mld, deci CT=100mld, CM=80mld.
2. RPr.=Pr|V*100%=25%;
3. RPr.=Pr|CT*100%=37,5%.
Soluţie:
Avem Sn = C * ( 1 + d' ) ⁿ, unde n= număr de ani, C = suma platită, Sn = suma finală,
d'
= rata dobânzii sau 214 * 358.88 = 100.000 * ( 1 + 10% ) ⁿ sau 2.1435888 = ( 1 +
10/100 )ⁿ ↔ 2.1435888 = ( 110/100 ) ⁿ.
Soluţie:
C = 10 mil, iar d' = 40% suma ce se plăteşte la scadenţă este S = C + C *
d' = 10 mil + 10 mil * 40/100, S = 14 mil răspuns b).
Soluţie:
Avem D = C * d' (când d' este pe un an), pentru 1/2 ani avem: D = C
* 1/2d' sau 10mil = C * 1/2 * 40% sau 10 mil = C * 20/100 C = 50 mil;
răspuns b).
Soluţie:
Situaţia de echilibru se caracterizează prin egalizarea Cx=Ox. Din
această egalitate obţinem o ecuaţie de gradul al II-lea cu necunoscuta
"Px". Ecuaţia este: 50 - 3Px - Px² = 2Px² + 4Px + 2 sau 3Px² + 7Px - 48 =
0. Folosindu-ne de relaţiile lui Viete obţinem Px1 + Px2 = - 7/3, Px1 * Px2
=
- 48/3; sau Px1 = 3, Px2 = - 16/3. Dintre aceste două soluţii o alegem pe cea pozitivă,
adică Px = 3 ( nu putem avea un preţ < 0 pentru un bun economic ). Pentru Px = 3 avem
Cx = Ox = 32.
Soluţie:
Scriem datele din problema pentru T1: P1 = P0 + 10%P0; Y1 =
2Y0, V1 = V0 + 20%V0. Avem masa monetară M1 = (P1 * Y1) / V1 = (
P0 * 110/100 * 2Y0 ) / ( V0 * 120/100 ) M1 = (P0*Y0)/V0 *
(( 2 *
110/100)/(120/100)) = M0 * 110/120 * 2 M1 = 11/6 * M0 = 1.8333 *
M0. M1 a crescut faţă de M0 cu M1-M0 sau (M1 = 1.8333*M0).
1.8333M0 - M0 = 0.8333M0 = 1 * 0.8333M0 = 100/100 * 0.8333Mo
=
83.33 % M0.
Soluţie:
Avem C = V / d' (1), unde C = Cursul la care este vândută o
obligaţiune, V = venitul fix (D); d'= rata dobânzii.
Soluţie:
Rezolvare:
Avem PIN = PIB - CCF (1), unde CCF semnifică Consumul de
capital fix. Formula (1) o mai putem scrie PIB = PIN + CCF, comparând-o
cu PIB = PIN + 1000. Scăzând cele două egalităţi avem CCF - 1000 = 0
sau CCF = 1000 capitalul fix consumat este 1000, răspuns corect c).
Soluţie:
PNB = PIN + valoarea produsă de agenţii naţionali în străinătate -
valoarea produsă de agenţii străini în interior. 50.000 mld = PIB + 10.000
mld - 9 mld. PIB = 49.000 mld. (la preţul pieţei). PIB la preţul factorilor =
49000 mld. - 5000 mld (impozite indirecte) = 44000 mld.
Exerciţiul 3 pagina 143.
b) PIN = PNB - A
c) PIN = PIB + A
d) PIN + PNN = PNB.
Răspuns: a).
Soluţie:
a) c = c'
b) c > c'
c) c < c'
Soluţie:
Soluţie:
Avem S = 400 mil u.m. atunci V = ?. Din c' = 0.6 = C/V C =
0.6 V. Înlocuind în V = C + S V = 0.6 V + 400 mil u.m. 400 mil
= 0.4 V V = 10 * 400 mil. V = 1000 mil.
Soluţie:
a)Rata consumului în perioada precedentă a fost c0 = C0/V0 = 0.7 sau
2.100/V0 = 7/10 V0 = 3000. În perioada actuală C1 = 2100 + 300 = 2400
(mld. u.m.). Avem înclinaţia marginală spre consum c' = C/V sau 0.6 =
300 / V1-V0 sau 0.6 = 300 / V1-3000 (V1 - 3000)* 6/10 = 300 V1 -
3000 = 3000/6 V1 = 3000 + 500 = 3500 (u.m.).
b)Investiţie netă = economia actuală I1 = S1 = V1-C1 = 3500 - 2400
= 1100. Investiţia brută = Investiţia netă + Amortizarea; Amortizarea =
CCF = PNB - PNN[3] = 4500 - 3500 = 1000 Ib1 = 1100 + 1000 =
2100 (mld u.m.).
Problema pagina 156.
În cadrul unei ţări, în anul t0, PNN, în preţurile factorilor, a fost de
500.000 miliarde u.m., iar populaţia de 20 milioane locuitori. În anul t1,
PNN a crescut faţă de t0 cu 50% , iar populaţia cu 10%. În t1 faţă de t0,
indicele general mediu al preţurilor bunurilor economice finale, luate în
calcul PNN, a fost de 120%. Se cere:
Rezolvare:
a) PNN pe locuitor în t0 este: PNN0 / Nr. populaţie = 500.000 mld / 20
mld.
= 25 mil/locuitor.
b) PNN pe locuitor în t1 este: PNN1/Nr. pop. 1 = (PNN0 + 50%PNN0)
/ (Pop0 + 10%Pop0) = 750.000 mld / 22 mil = 34.090.909,09
u.m./locuitor.
Se cere:
Soluţie:
a) Rata inflaţiei calculată cu I.G.P. este Ri = IGP - 100% = 170% -
100% = 70%.
- să se argumenteze răspunsul.
Soluţie:
Scriem formula cursului de revenire la export: Cre = Pi+Cc / Pe,
unde Pi = preţul produsului pe piaţa internă (în lei), Cc = cheltuieli de
circulaţie până la frontiera (în lei), Pe = preţul în valută, la frontieră, al
mărfii vândute sau exportate.
Cre = 100 mil. lei + 4mil. lei / 6000$ = 104 mil lei / 6000$ =
104.000.000 lei / 6.000 $ = 17.333,33 lei/$. Cursul de schimb oficial al
monetării fiind de 19.500 lei/1$, mai mare decât Cre rezultă că
operaţiunea de export este eficientă.
Formula cursului de revenire la import se scrie: Cri = Pi-Ti / Piv,
unde Pi = preţul produsului pe piaţa internă (în lei), T1 = taxele de import
(în lei), Piv = preţul de import, în valută, al mărfii la frontieră. Cri = (140 mil
lei - 6 mil lei) / 6000 $ = 134.000000 lei / 6.000 $ = 22.333.333 lei/1$.
Cum Cri > cursul de schimb, (22.333,33 lei/$ > 19.500 lei/$) al monedei
naţionale, operaţiunea de import este eficientă.
Capitolul IV. 2
Rezolvare:
Metoda 1: Din ipoteza problemei avem preţul bunului A: Pa = 2 u.m.
şi utilitatea marginală a primei unităţi din bunul A de 24. Facem
presupunerea ca unei unităţi monetare îi corespunde o satisfacţie de 12 =
24/2 = Umga/Pa1.
În cazul bunului B cu o unitate monetară prin achiziţionarea primei
unităţi din bunul respectiv, putem obţine o satisfacţie de 9; în concluzie cu
o unitate monetară putem obţine o satisfacţie de 12, achiziţionând o
parte din bunul A sau o satisfacţie de 9, achiziţionând o parte din bunul B.
Metoda2:
Raţionamentul este în principiu acelaşi ca la metoda 1. Trebuie să
găsim o "bază comună" a celor două bunuri A şi B; pentru a le putea
compara, acesta fiind preţul. Dacă la metoda 1 ne interesa câtă
satisfacţie putem obţine cu 1 unitate monetară ,putem să ne interesăm
acum câtă satisfacţie obţinem în schimbul renunţării la 2 unităţi monetare.
Cu 2 u.m. putem cumpăra prima unitate din bunul A având o
satisfacţie de 24 sau primele două unităţi din bunul B obţinând o
satisfacţie de 9 + 8 = 17, care este mai mică decât cea a bunului A, deci
prima achiziţie va fi a unităţii din bunul A.
Mai departe cu următoarele 2 u.m. putem achiziţiona a doua unitate
din bunul A cu Umg de 18 sau primele două unităţi din bunul B cu
satisfacţia de 9 + 8 = 17, alegem încă o unitate din bunul A.
Până acum am consumat 2 u.m. + 2 u.m. = 4 u.m., rămânând cu 1
u.m. cu care mai putem cumpăra doar o unitate din bunul B.
Alegerea consumatorului care-i maximizează satisfacţia în condiţiile
venitului dat este 2A+1B.
Această metodă nu s-a mai folosit de presupunerea că o unitate
dintr- un bun este divizibilă în două părţi, fiecare având aceeaşi Umg
(contradicţie cu ipoteza lui Gossen).
Rezolvare:
Cu 3 u.m. putem cumpăra prima unitate din bunul A care-i procură consumatorului
o satisfacţie de 24 sau putem cumpăra primele 3 unităţi din bunul B, cu satisfacţia de: 9 +
8
+ 5 = 22, achiziţionând 1A cu următoarele 2 unităţi monetare cumpărăm primele 2 unităţi
din bunul B.
Rezolvare:
Preţul bunului A a crescut, iar celelalte rămânând constante (venitul
şi preţul bunului B) efectul de venit este resimţit ca o scădere a venitului
real, adică scade puterea de cumpărare a venitului nominal.
Acum obţinem cu venitul disponibil o satisfacţie de Ut = 24 + 9 + 8 =
41 corespunzătoare alegerii 1A + 2B (problema 9), care este faţă de Ut =
24
+ 18 + 9 = 59 (2A + 1B problema 8) mai mică. Cu acelaşi venit obţinem o
satisfacţie mai mică, datorită scăderii puterii de cumpărare a venitului
nominal (s-a micşorat din cauza creşterii preţului bunului A).
Rezolvare:
Avem CTM = CT/Q = CV/Q + CF/Q. Dacă CV creşte mai încet
decât Q rezultă că CV/Q scade (1). Cum CF este constant şi Q a crescut
rezultă că CF/Q scade (2). Din (1) şi (2) rezultă că CT scade.
Rezolvare:
Avem Cmg = CT/Q = CV/Q. Când costul variabil creşte mai
repede decât producţia, CV creşte mai repede decât Q, adică Cmg
creşte.
Sursa:
Gilbert Abraham Frois, “Economie Politică” -Editura Humanitas, Bucureşti
1998, pagina 147.
Graficul lui Cmg se află sub graficul lui CTM până în punctul de
minim al acestuia din urmă, deci Cmg < CTM când Q creşte şi CTM scade.
Rezolvare:
Firma obţine profit atât timp cât costul unitar de producţie este mai
mic decât venitul unitar2.
OBSERVAŢIE.
Scopul producătorului este să obţina maximum de profit. Din
problema anterioară observăm că profitul este maxim când sunt angajaţi
5 muncitori. Se mai observă şi că producţia celui de-al treilea muncitor
este inferioară mediei primilor doi, dar atenţie, acesta nu înseamnă că
producătorul nu va decide să angajeze al treilea muncitor ( îl va angaja
chiar pe al 4 şi al cincilea, chiar dacă productivităţile lor individuale sunt
inferioare mediei). Singura condiţie necesară pentru decizia
producătorului de a achiziţiona încă o unitate dintr-un factor de producţie
este ca venitul generat de acesta să fie mai mare sau egal decât costul
plătit pentru achiziţionarea lui.
Problemele rezolvate anterior arată că în decizia producătorului de
a-şi maximiza profitul există excepţii de la condiţia " b) Wmgx Wx,
unde Wmgx = productivitatea marginală; iar Wx = productivitatea medie a
factorului x " care apare în manual la pagina 54.
Dacă există o excepţie de la regulă, atunci regula cade, nu cum se
crede că excepţia întăreşte regula1 .
Sursa:
Gilbert Abraham Frois, : “Economie Politică ”, Editura Humanitas,
Bucureşti
1998, pagina 153.
Rezolvare:
Productivitatea Wmg începând cu cel de-al 3-lea lucrător până la al
7- lea este inferior producţiei medii, Wmg3L < Wm3L, 8 < 10, ceea ce
înseamnă că al treilea muncitor este mai puţin eficient decât media
primilor doi.1
Rezolvare:
Se înmulţeşte munca cu capitalul, atunci rata marginală de
substituţie se scrie Rms = WmgL/WmgK = 15/12 = 5/4 = 1.25 1 unitate
de muncă este înlocuită cu 1.25 unităţi de capital.
Rezolvare:
Rezolvare:
Dobânda obţinută de bancă de la debitori este D1 = 10% * 300 mld
= 30 mld.
Dobânda plătită de bancă deponenţilor săi este D2 = 8% * 300
mld =
24 mld.
Profitul = D1 - D2 - cheltuielile de funcţionare = 30 - 24 - 0.5 =
5.5 (mld).
Rezolvare:
T = 240 mld \
V = 1440 /
= 240/1440 = 1/6. Înclinaţia marginală spre consum este c' = 1 - s' =
5/6.
Multiplicatorul investiţiilor este k = 1 / s' = 6.
Problema 11, pagina 124.
Când inclinaţia marginală spre consum este de 0.6 cât este
multiplicatorul investiţiei?
Rezolvare:
Dacă inclinaţia marginală spre consum este c' = 0.6 atunci
multiplicatorul investiţiei este k = 1/s' = 1 / 1-c' = 2.5
Rezolvare:
Rata consumului c= C/V = 7/8, cum V = 800 mld C = 700 mld In
= 100 mld; Ib = In + A A = 200 mld.
Rezolvare:
Multiplicatorul investiţiilor k = V/I I = V/k. Înlocuind datele din
problemă obţinem: I = 200/5 = 40 (mld).
Capitolul IV.3.
pag.17
Exerciţiul 1, pagina 17:
A B
utilitatea totală
bunuri ce trebuie utilizate împreună pentru
a satisface o nevoie
utilitate marginală
expresie sintetică a realităţii conform căreiaproducţiatrebuiesubordonată
consumului
3.bunuri
satisfacţia suplimentară pe care speră să o obţină o persoană prin consumul unei cantităţi în plus dintr
bunuri întrecomplementare
care trebuie optat pentru a satisface o nevoie
satisfacţia totală pe care o persoană speră să o resimtă prin consumul unei cantităţi de bunuri
bunuri substitubile
“consumatorul rege”
Răspuns:
Q(unităţi)
5
1 2 3 4
2035455050
Utotal
Răspuns:
Completăm tabelul cu Umg, după formula: Ut = Umgi sau Ut =
Umg1 + Umg2 + Umg3 + … Umgi = Uti – Ut(i-1) cu i >1.
Q 1 2 3 4 5
Utotal 20 35 45 50 50
Umg 20 15 10 5 0
Rezolvare:
Rezolvare:
A – bunuri : 1) pâine, 3) un automobil; 6) un costum; 9) un
disc; 11) un litru de lapte;
B – servicii1 : 2) pledoaria unui avocat, 4) tratament cosmetic,
5)lecţia de dans, 7) un tuns, 8) o noapte la hotel, 10) un loc la concert,
12) spălatul maşinii, 13) consultaţia medicului.
A B
1. bunuri cucerere
a) cantitatea dintr-un bun economic care
elastică poate fi cumpărată la un anumit preţ b) gradul modificării cererii
2.bunuricucerere
inelastică
3. cerereac)modificareapreţuluideterminăo
modificare mai mare a cererii
4. coeficient de elasticitate al cererii
d) modificareapreţuluideterminăo
modificare mai mică a cantităţii cerute.
Rezolvare:
Corespondenţa este: 1-c, 2-d, 3-a, 4-b.
Exerciţiul 2 pagina22:
În perioada T0 – T1, cererea şi preţul au înregistrat următoarea
evoluţie:
Indicatori T0 T1
Preţul pe bucată 1000 5000
Cantitatea cerută 10 5
În aceste condiţii, cererea va fi: a)elastică; b) inelastică; c)de
elasticitate unitară.
Rezolvare:
Kep/p = -(Q/Q0) : (p/p0)[5] = (5-10)/10 : (5000-1000)/1000 =
1/8
< 1 răspuns corect b).
Indicatori T0 T1
Venitul disponibil in 500 900
u.m.
Cantitatea cerută în 10 5
bucăţi
Rezolvare:
Elasticitatea cererii în funcţie de venit: Kec/v = Q/Q0 : V/V0 = (10-
5)/10 : (900-500)/500 = 5/8 < 1 răspuns corect b).
Exerciţiul 4 pagina22.
Să se completeze rubricile referitoare la Kec/p, precizând tipul
cererii:
Rezolvare :
A B
1. întreprinzător a)
2. cuprinde
producţiemaşini, utilaje, calculatoare b) depăşirea, învechirea unui utilaj
capital fix cel care are responsabilitatea de a decide
capital circulant activitate umană creatoare de bunuri
uzura morală factor de producţie care participă la un singur ciclu de producţie
6. amortizare subiectul proprietăţii îl constituie organizaţiile
statale
7.proprietate suma de bani pentru recuperarea treptată a
publică valorii Kf
Rezolvare :
Corespondenţa între coloanele A şi B este: 1c, 2d, 3a, 4e, 5b, 6g, 7f.
Rezolvare :
Amortizarea reprezintă procesul recuperării treptate, în timp, a
valorii capitalului fix, deci A = 25/5 (5 milioane pe an considerăm că ratele
amortizării sunt egale în fiecare an). [6]
Rezolvare :
Rezolvare :
Folosim formulele:
WM = Q/L=productivitatea medie a muncii. Considerăm productivitatea
medie şi marginală două funcţii continue definite pe intervalul (0, ) cu valori
în intervalul (0,).
15).
Rezolvare :
Dinamica productivităţii medii a muncii: comparăm WM0 cu WM1 sub formă de indice I =
WM1 / WM0 sau R = WM1 / WM0 sau R = I-1.
I = 32.72 / 30 = 1.09 ; I = 109% WM1 a crescut de 1,09 ori, sau a crescut cu 9% faţă
de WM0.
Rezolvare :
Avem: Q = 1000
buc CV =
12000 CS =
3000
Csfixe = 10%CS =
300 A = 2000
--------------------------------
CT = 19000
Cheltuieli variabile totale CV = 12000 + CS-Csfixe = 12000 + 3000-300 = 14700
oferta cu 8%.
Ţinând cont de aceste date, se poate vorbi de elasticitatea ofertei faţă de preţ:
Argumentaţi-vă opţiunea!
Răspuns :
Q1 = Q0 + 10%Q0 /
c) Eo/p = 8%/20% < 1 oferta inelastică. Avem oferta elastică doar în cazul a).
Un producător aduce pe piaţa 200 de produse, din care vinde 150. În acest caz putem
spune că:
Răspuns:
a şi c.
Când preţul unui bun este egal cu 5000 um pe bucată, cererea pentru acest bun este
egală cu 100 de bucăţi şi este satisfăcută în proporţie de 90%. Creşterea preţului cu
10%, conduce la scăderea cererii cu 19% şi creşterea ofertei cu 20%. Care va fi
ponderea ofertei satisfăcute în raport cu cea existentă, în urma modificării preţului? a.
81%; b. 75%; c. 39%.
Răspuns :
Oferta este de 108 bucăţi, dar sunt vândute doar 81 buc., deci ponderea ofertei
satisfăcute este: oferta totală : dacă 108 100%
81........x%
Rezolvare :
Pentru p=1 avem Qc=15, deja putem construi graficul funcţiei Qc.
Observăm că pentru p=4, Qc = 0 iar pentru p>4 Qc<0, este negativă. Cum se poate
interpreta acest rezultat?1
Graficul funcţiei
avem Qo=10.
Graficul se intretaie în punctul de coordonate în care Qc=Qo adică 20 -5p=10p sau
p=20/15=4/3, iar Qc=Qo=40/3=13,33(3), deci punctul de echilibru are coordonatele: p =
4/3; iar Q = 40/3.
Observaţii :
Răspuns-Nu.
Dacă funcţia cererii şi funcţia ofertei rămân cele de la punctul 2, calculaţi în acest caz
cantitatea cerută şi cantitatea oferită pentru: a) p=3; b) p=2.
Rezolvare:
b) P=2, Qc=10, iar Qo=20, cantitatea tranzacţionată este Qc=10 iar restul este
oferta nesatisfăcută, exces de ofertă, adică 20-10=10.
Exerciţiul 1.
Rezolvare :
Corespondenţa este: 1b; 2c; 3e; 4a; 5d.
Exerciţiul 2.
Salariul nominal brut în luna ianuarie a fost de 3.000.000 lei şi a inregistrat o creştere de
5% în februarie. Calculaţi salariile nominale nete din cele două luni, ştiind că, pentru un
venit între 2.250.000 - 3583.000, impozitul lunar net este de 471.650, plus 28% pentru
ceea ce depăşeşte suma de 2.250.000 lei.
Rezolvare:
Salariul nominal net pentru luna ianuarie este 3.000.000 - 471.650 = 2.528.350 care este
mai mare decât suma de 2.250.000, de aceea îi aplică şi impozit de 28% SNNi =
2.528.350 - 28%2.528.350 =1820412
Salariul nominal brut pentru luna februarie este: SNBf = 3.000.000 + 5%3.000.000 =
3.150.000.
Problema 2.
În 1999, populaţia activă era de 11.291 mii persoane şi a scăzut în 2.000 cu 5%. Ştiind
că populaţia aptă este de 18.202 mii persoane (şi nu se modifică pe parcursul unui an),
să se calculeze:
Populaţia ocupată este de 10.518 mii persoane. Care este ponderea populaţiei ocupate:
Rezolvare:
= tot. pop. Aptă de muncă,iar noi nu avem informaţii despre populaţia aflată sub vârsta de
muncă.
Exerciţiul 1.
Răspuns :
Răspuns :
d).
Exerciţiul 3.
a) câştigă vânzătorul;
b) pierde cumpărătorul;
c) câştigă cumpărătorul
d) pierde vânzătorul;
Răspuns:
c) şi d).
Exerciţiul 4.
Răspuns :
d).
Exerciţiul 5.
Răspuns :
b).
A B
1.macroeconomic a) totalitatea fluxurilor economice
2.circuit economic b) suma tuturor ofertelor de bunuri economice, dintr-o
perioadă de timp
3.oferta agregată c) marimea calculată ca raport între variaţia consumului
şi variaţia venitului
4.cerere agregată d) parte a economiei care cuprinde activităţi şi procese
economice, abordate ca variabile agregate.
5.rata consumului e) ponderea consumului agregat în venitul agregat
6.înclinaţia marginală f)mărime definită ca raportul dintre variaţia economiilor
spre consum ăi variaţia venitului
7.înclinaţia marginală g) ansamblul cererilor de pe toate pieţele unei
spre economii economii naţionale într-un interval de timp
Răspuns :
Exerciţiul 2.
Perioada indicatori T0 T1
Volumul economiilor (mld m.) Rata consumului (%)
300 400
65 75
Consumul în T1 este:
Rezolvare :
creştere
stare economică
a economiei caracterizată de egalitate între cerere şi ofertă agregată
proces multidimensional care implică accelerarea creşterii economice, reducerea inegalităţlor şi eradicarea săr
echilibru macroeconomic
perioadadintredouărelansărieconomice
consecutive
ciclu economic
procesul creăterii rezultatelor macroeconomice
dezvoltare economică
Răspuns :
Dacă oferta agregată creşte cu 3%, masa monetară de 1.3 ori, iar viteza de rotaţie cu
2%, atunci rata inflaţiei va fi ?
Rezolvare:
Notăm cu M0,P0, Y0, V0 respectiv masa monetară, indiciu al preţurilor, oferta angajată,
viteza de rotaţie a banilor, iar "0" simbol zero pentru perioada de bază.
Discuţie: Avem inflaţie datorită creşterii prea mari a masei monetare M1 faţă de M0 ( cu
30% ). Într-adevăr a crescut volumul bunurilor “Y1” cu 3%, dar a crescut şi viteza de
rotaţie a banilor cu 2%, în acest caz pentru a păstra puterea de cumpărare a banilor
constantă, masa monetară M1 ar fi trebuit să crească cu: P1=P0 M0VO / Y0 = M1V1 /
Y1
MOV1 /Y1 = (M1VO(1+2%)) / (Y0(1+3%)) M0 = 0.9902M1 M1 = 1.01 M0, dacă
masa monetară trebuie să crească cu aproximativ 1% pentru a păstra puterea de
cumpărare a banilor constantă şi a nu avea inflaţie ( nu cum a crescut cu 30%).
Problema 3 pagina 101.
b) Care este evoluţia ratei şomajului, dacă populaţia activă scade cu 5%, iar numărul
şomerilor creşte cu 10% în perioada următoare.
Rezolvare:
Cunoscând cursul de schimb leu/dolar ca fiind de 22500 lei pe dolar şi că lira sterlină
are un curs de 1.53 in raport cu dolarul, se cere să se stabilească care este cel mai bun
plasament pentru o sumă de 10 milioane lei, pe o perioadă de trei luni, ştiind că
dobânzile sunt următoarele: 50% pentru lei, 5% pentru dolari, 6% pentru lire. Se
cunoaşte cotaţia ROL/USD peste 3 luni ca fiind 20100 lei/1$.
Rezolvare: Nu se spune în problemă dacă dobânzile sunt pe 3 luni sau pe 1 an. Vom
considera că dobânzile sunt pe un an, atunci vom avea:
50% pe an (adica 12 luni) deci pentru 3 luni avem 3/12 * 50% pentru lei.
1) Dacă suma ar fi plasată în lei vom avea după cele 3 luni: 10mil + 1/4*50%*10mil =
10mil + 1/4*5mil = 10mil + 1,25mil = 11,25mil lei.
Ştiind că peste 3 luni raportul leu/$ este de 20100 lei/1$ suma de 11,25 mil lei este
echivalentă cu 559.70 $.
2) Dacă suma de 10mil ar fi plasată în dolari atunci 10mil este echivalent la începutul
celor 3 luni, când cursul de schimb este 22.500 lei/1$, cu 444.44$. La sfârşitul celor 3
luni suma va fi: 444.44$+444.44*1/4*5%$ = 449.99$ 450$.
3) Dacă suma de 10 mil ar fi plasată în lire sterline avem: 10mil sunt echivalenţi cu
444.44$ care sunt echivalenţi cu 444.444/1.53£ (ştiind că 1£/1$ = 1.53), adică 290.48£.
Această sumă peste 3 luni, adunând dobânda de 1/4 * 6% va deveni: 290.48 £ +
1/4*6%*290.48£ = 294.83£ care înseamnă 294.83 * 1.53 $ = 451.1$.
Dintre cele 3 posibilităţi de plasare a celor 10mil lei, observăm că cea mai avantajoasă
este prima, adică plasarea banilor în lei. (Se păstrează aceeaşi clasificare chiar dacă am
presupune că dobânda dată î prolemă suntpentru 3 luni şinu pentru un an).
lire italiene.
- 3.800 mărci;
Dacă 1 euro este echivalent cu 0.78 lire irlandeze atunci X euro va fi echivalent cu 1.580
lire irlandeze.
Rezolvare:
Avem Ut = U1 + U2 + U3 + U4 + U5 sau Ut = 10 + 7 + 4
+ 3 + 2 = 26
Prăjituri 1 2 3 4 5
10 17 21 24 26
Utilitatea totală
(2; 17)
(3; 21)
(4; 24)
(5; 26)
Observaţie
:
Pentru a avea un grafic cu o linie continuă ce trece prin toate
punctele, trebuie să facem presupunerea că utilitatea totală este o funcţie
continuă, adică o prăjitură poate fi împărţită într-o infinitate de părţi, iar
fiecare dintre aceste părţi trebuie să-i corespundă o anumită utilitate (vezi
capitolul II- Grafice, pagina 16).
De exempu intre 1 si 2 sunt o infinitate de puncte (numere) cărora
trebuie să le corespundă o infinitate de puncte "utilităţi" şi astfel putem
uni punctele de coordonate (1; 10) si (2; 17) printr-o linie continuă,
adică printr-o infinitate de puncte.
Problema 6 pagina 37 :
Raportul dintre utilitatea marginală şi preţul unui caiet este de 0.5 .
Preţul unui pix este 1000 u.m. Ce utilitate marginală are un pix pentru un
consumator care vrea să obţină maximum de satisfacţie cumpărând pixuri
şi caiete?
Rezolvare :
Facem următoarea ipoteză : utilitatea totală este o funcţie
derivabilă, atunci[8] regula de maximizare pentru achiziţionare a două
bunuri : Umga/Pa = Umgb/Pb sau în cazul nostru 0.5 = Umgb/Pb; 0.5 =
Umgb/1000
Umgb = 500. (am notat cu Umga/Pa raportul dintre utilitatea marginală
şi preţul unui caiet, iar cu Umgb/Pb raportul între utilitatea marginală şi
preţul unui pix).
Rezolvare :
Avem următorul tabel cu unităţi şi utilităţi marginale ale bunurilor A şi
B:
Utilităţi 1 2 3 4 5 6
A 10 8 5 2.5 1 0
B 5 4 3 2 1 0
Utilităţi 1 2 3 4 5 6
Umga/Pa 10/10 8/10 5/10 2.5/10 1/10 0/10
Umgb/Pb 5/4 4/4 3/4 2/4 1/4 0/4
Prima alegere va fi a unei utilităţi din bunul B deoarece cu o unitate
monetară obţine o satisfacţie mai mare decât în cazul în care bunul A(5/4 >
10/10). A doua alegere este indiferentă deoarece o unitate monetară îi
procură aceeaşi satisfacţie consumând o unitate din bunul A sau B (10/10
= 4/4).
CapitalLucrătoriProducţieProductivitatea Productivitatea
– K– L– Qmarginală -medie a muncii WL –
WmgL
10 0 0
10 5 100 20 20
10 10 225 25 22,5
10 15 325 20 21,6
10 20 400 15 20
Rezolvare :
Productivitatea marginală - WmgL = Q/L = Q1-Q0 / L1-L0 este
pe rând: -, 20, 25, 20, 15. Productivitatea medie - Wl = Q/L este pe
rând: -, 20; 22, 5; 21, 6; 20. Graficul WmgL este format din
punctele: (5, 20); (10, 25); (15, 20); (20, 15).
Graficul WL este format din punctele (5, 20); (10, 22.5); (15, 21.6);
(20, 20).
Pentru a avea un grafic
construit cu linii continue trebuie să presupunem că Wmg şi Wl sunt două
funcţii continue.[9]
Problema 4 pagina 43.
Prin achiziţionarea a două utilaje noi, producţia unei intreprinderi
sporeşte cu 200 de piese. Care este productivitatea marginală a muncii
în
întreprinderea respectivă, dacă rata marginală de substituţie a muncii cu
capital este de 1/2?
Rezolvare :
Productivitatea marginală a capitalului este WmgK = Q/K = 200/2
= 100. Rata marginală de substituţie a muncii cu capitalul Rms =
WmgL/WmgK = 1/2 sau WmgL/100 = 1/2, de unde rezultă că WmgL = 50.
Problema 5 :
Analizând activitatea desfăşurată în cadrul firmei sale, un
întreprinzător ajunge la concluzia că, dacă ar produce doar 10.000 de
piese, o parte din capitalul de care dispune ar râmâne nefolosit. De
aceea, el se decide să angajeze încâ 5 lucrători. Ce producţie se
realizează, în condiţiile
în care productivitatea marginală a muncii este de 100 piese/lucrător?
Rezolvare :
WmgL =Q/L = 100 piese/lucrător. Cei 5 lucrători angajaţi mai
produc 5 * 100 = 500 piese. Producţia totală este 10.000 de piese + 500
piese, deci 10.500 piese.
Rezolvare :
Într-o săptămână avem 8 * 4 + 6 = 38 de ore pentru un muncitor şi
un număr de 38 * 4 = 152 de piese. Fiind 6 lucrători şi 3 utilaje
considerăm că 2 lucrători lucrează la un utilaj. Dacă un lucrător produce
152 de piese, doi lucrători produc 152 * 2 = 304 piese, deci la un utilaj
se produce pe
săptămână 304 piese. Dacă productivitatea lucrătorilor creşte cu 10%, iar
vineri se lucrează 5 ore avem 8 * 4 + 5 = 37 ore de
muncă/săptămână/muncitor, iar piese/oră/om 4 + 10/*4 = 4 + 10/100 * 4
= 4.4 .Un lucrător efectuează pe săptămână 4.4 * 37 = 162.8, iar doi
lucrători la un utilaj efectuează pe săptămână 325.6 piese. Randamentul
săptămânal al unui utilaj se modifică în sensul următor: 325.6/304 =
1.071, adică a crescut cu 1.071 - 1 = 0.071 = 7.1 %1.
Rezolvare :
Capitalul circulant CV = 250 mil. * 40 % = 100 mil., de unde rezultă
CF = 250 mil. - 100 mil. = 150 mil. Capitalul fix amortizat într-un an este
150 * 10/100 mil. = 15 mil. Durata totală de amortizare a capitalului fix
având o rată de amortizare de 15 mil. pe an este de 10 ani ( 15 * 10 =
150)2.
Rezolvare :
+5
CF nu se modifică pentru că este fix, deci cf rămâne constant. CFM a
scăzut datorită creşterii lui Q, de unde rezultă scăderea CF/Q. CF creşte.
Ştim de mai sus că CFM nu are cum să scadă decât dacă creşte
producţia Q, pentru că CVM = CV/Q să crească şi încă cu o rată mai
mare decât cea cu care a crescut Q. CT = CF + CV, ucm CV a crescut,
atunci CT a crescut cu aceeaşi mărime cu care a crescut CV. CTM = 0;
CTM rămâne constant pentru că
CFM = -5 si CVM = +5. Cmg = CT/Q = CV/Q creşte. Am stabilit mai
sus că dacă CVM a crescut în condiţiile în care Q a crescut, CV trebuie să
crească cu o rată mai mare decât cea cu care a crescut Q, deci CV/Q
creşte.
Rezolvare :
a) Avem următoarea formulă: Pr = V - CT sau 10%V = V - ( CF + CV )
150.000 = 1.500.000 - ( 500.000 + Q * 850 ) Q = 1000, iar CTM = CFM
+ CVM 850 + 500 = 1350 (um).
Rezolvare :
Avem CT = CV + CF, iar CF şi CV = 1.6 mil., de unde rezultă că CT
= 1.6 + 20%CT sau 80%CT = 1.6, CT = 2 mil/1000 buc., iar CF = 0.4 mil.
Costul total unitar CTM = 2 mil./1000 buc. = 2 mii/bucata. Costul marginal
este Cmg = 25%CTM + CTM = 2500 u.m. Când producţia creşte, avem
cu Cmg = 2.500 u.m. şi un CF = 10%CT1 sau făcând înlocuirile: 0.4 =
10%CT1, deci CT1 = 4 mil. (în urma creşterii producţiei a crescut costul
variabil şi odată cu acesta şi costul total (CT1), iar costul fix îl considerăm
constant). Creşterea producţiei o aflăm din formula Cmg = CT/Q sau
2.500 = 2.000.000/Q Q = 800 bucăţi.
Rezolvare :
Avem: formula profit unitar = Pret unitar - cost unitar sau pr = P - CTM.
Împărţim egalitatea cu (p=preţul unitar), de unde rezultă Pr/p = P/P -
CTM/P (ştiind din ipoteza problemei că CTM/P = 3/4) sau Pr/P = 1 -
3/4 = 1/4 sau Pr = 1/4 * P. Înmulţind în ambii membri ai egalităţii cu Q
= producţia obţinem profitul total pr * Q = 1/4 * p * Q sau (pr * q = Pr, p
*Q
= 1 = CA). Pr = 1/4 * CA ↔ Pr = 1/4 * 10.000 = 2.500 (u.m.). Rata
profitului (Rpr1) a crescut de 1.25 ori, se scrie: Rpr1 = 1,25 * Rpr0 = 1.25
* 25.000/10.000 = 0.3125. Profitul actual Pr1 va fi Rpr1 = Pr1/CA Pr1 =
3125. Costurile totale actuale sunt CT1 = CA - Pr1 sau CT1 = 6.875 .
Costurile totale din perioada precedentă sunt CT0 = CA - Pr0 = 10.000 -
2.500 = 7.500 . Costul trebuie redus cu: CT1 - CT0 = 6.875 - 7.500 =
-625.
Calculaţi:
Rezolvare :
a)capitalul utilizat K = Kc+ Kf ( Kc = capital circulant si Kf = capital fix) este
de 200 mil.
Aflăm Kf = 50% * k = 100 (mil). Amortizarea A = kf / 20ani = 5 mil/an.
Putem afla costul fix: CF = A + chirie + întreţinerea clădirii + salariile
lucrătorilor din compartimentul administrativ CF = 5 + 1 + 1 + 0.5 =
7.5 (mil). Costul total CT = A + Kc + Cs (Cs = costurile salariale1). Kc
= K - Kf
= 100 (mil). Cs = salariile lucrătorilor din secţii & salariile lucrătorilor din
comportimentul administrativ. Cs = 2 + 0.5 = 2.5 (mil). A = 5 mil. Putem
scrie CT = 5 + 100 + 2.5 = 107.5 (mil). Costul variabil CV = CT - CF =
107.5 - 7.5 = 100 (mil)2.
Problema 3, Pagina 91
Banii sunt cedaţi în schimbul bunurilor şi serviciilor. Cantitatea de
bunuri şi servicii care se poate obţine cu o unitate monetară reprezintă
puterea de cumpărare a banilor. Cum se modifică ea dacă preţurile
bunurilor de consum cresc cu 10%?
Rezolvare :
Scriem formula puterii de cumpărare a banilor care este dată în
problema P0cb = Y0/P0, unde Y0 = cantitatea de bunuri şi servicii, P0
= preţul bunurilor şi serviciilor. Dacă preţurile cresc cu 10% atunci P1
= P0 + 10%P0. Puterea de cumpărare a banilor scade cu: P1cb =
Y0/P1 = Y0/(P0+(10/100)P0) = Y0 / P0*(110/100) = Y0/P0 * 10/11,
P1cb ≈ 0.909 * P0cb; adică P1cb scade cu 1 - 0.909 = 0.091 sau în
procente 0.091 * 100/100 = 9.1%1
Rezolvare :
Rezolvare :
Dobânda obţinută de bancă pentru creditele acordate este de D1 =
d'1*C sau D1 = 40%*250 mil D1 = 100 mil u.m.
Dobânda plătită de bancă deponenţilor este de: D2 = d'2 * C sau D2
= 25% * 250 mil = 62.500.000; D2 = 62.5 mil u.m.
Profitul băncii: Pr = D1-D2-cheltuieli sau Pr = 100 - 62.5 - 10 =
27.5
Pr = 27.5 mil u.m.
Rezolvare :
Tranzacţia la termen se încheie la cursul convenit ( 4000 u.m.
pentru acţiunile firmei X si 8000 u.m. pentru acţiunile firmei Y), numai că
executarea propriu-zis a operaţiunilor de Vânzare - Cumpărare va fi
făcută la scadenţă când agentul economic din problema noastră este mai
întâi vânzător, adică un speculant "à la baisse" mizând pe faptul că, până
la scadenţă cursul titularilor va scădea(3.500 u.m.), urmând să le cedeze
cumpărătorului la cel convenit (mai mare: 4.000 u.m.). Venitul
vânzătorului va fi: 4000 u.m. * 100 act = 400.000 u.m. Câştigul
vânzătorului este de 500 u.m. pe fiecare acţiune - (diferenţa de preţ 4000-
3500) - însemnând 500 * 100 ac = 50.000 u.m. Cu banii încasaţi, adică
400.000 u.m. agentul economic vrea să cumpere acţiuni la firma Y.
Operaţiunea fiind la termen agentul economic este … un speculant
"à la baisse" speră ca până la scadenţa cursului acţiunilor va creşte
(8.100 u.m.), astfel încât … de la vânzător la cursul cuvenit în momentul
tranzacţiei mai mic(la noi 8000 u.m.) - să câştige din această diferenţă
( 8100-8000 = 100 (u.m.) ).
Rezolvare :
În perioada de bază avem SR0 = SN0/P0. În momentul actual avem:
SR1 = SN1 / P1, unde SN1 = P0 + 40%SN0 SI P1 = P0 + 40%P0
Înlocuind obţinem: SR1 = (SN0 * 125/100) / (P0 * 140/100) = SN0/P0
* 125/140 = 0.8928 * SNO/P0 ; SR1 = 0.8928 * SR0 = 89.28% * SR0.
Salariul real a scăzut cu 10.72% faţă de perioada de bază(SR1 este
mai mic decât SR0 cu SR0 - 89.28%*SR0 = 10.72% * SR0).
Rezolvare :
Avem SR1 = SN1/P1, iar P1 = P0 + 15%P0.
Ar trebui ca salariul nominal să scadă cu 15%, adică SN1 = SN0
+ 15%SN0 şi atunci SR1 = (SN0 * (1+15%)) / (P0 * (1+15%)) =
SN0/P0 = SR0. Cum SN0 = 2000 u.m./lună, ar trebui ca SR1 = 2000 +
15/100 * 2000
= 2.300 (u.m./lună).
Rezolvare :
Câştigul băncii = Dobânda percepută debiturilor - Dobânda plătită
creditorilor sau Câştigul băncii = Profit + Cheltuieli de funcţionare. Avem
Profitul = 4/5 câştigul băncii, de unde rezultă ca Cheltuieli de fct = 1/5
câştigul băncii, dar chelt de fct sunt 1 mld Câştigul băncii = 5 mld
profitul este de 4 mld dobânda plătită de bancă este de 15 mld,
corespunzătoare unei rate a dobânzii de 15%.
Rezolvare :
Folosim formula dobânzii compusă Sn = C*(1+d')↑n unde Sn, C şi d'
simbolizează în aceeaşi ordine: suma ce revine creditorului după n = 2 ani,
C
= suma depusă iniţial, d' = rata dobânzii.
Avem S2 = 4C, înlocuind obţinem 4C = C(1+d')² sau 4 = (1+d')²
1+d' = radical din 4 = 2 d' = 1 sau d' = 100/100 = 100%.
Răspuns :
În aceste condiţii avem: SR0 = SN0/P0 si SR1 = SN1/P1 unde P1 =
P0
+ 20%P0 şi SR0 = SR1 sau SN0/P0 = SN1 / (P0 * (1+20%)) SN1
trebuie să crească cu 20% faţă de SN0 = 200.000 u.m. (adică cu 40.00
u.m.). Dacă salariul nominal ar creşte cu 40.000 u.m. ar compensa cu
100% creşterea preţurilor, deci compensaţii de 100% este echivalent cu
40.000 u.m.
Din ipoteză ştim că deja se acordă majorări care să compenseze
75% din creşterea preţurilor, (adică 75/100 * 40.000 = 30.000) de unde
rezultă că salariul nominal este SN1 = 200.000 + 30.000 = 230.000 (u.m.).
Rezolvare :
Scriem datele din ipoteză: V1 = V0 + 10%V0; C1 = C0 + 6%C0 şi C0
= 2/3V0. Aflăm înclinaţia marginală spre consum c = C/V = C1-C0 /
V1- V0 sau C = 6%C0 / 10%V0 = ( 6 * 2/3) / 10 = 4/10.
Rezolvare :
Din ipoteză avem: S0 = 20% * V0; V0 = 500; V1 = 750, S1 = 150.
Calculăm înclinaţia marginală spre economii s = S/V = 150-100 / 750-500
= 1/5. Înclinaţia marginală spre consum este c = 1 - s = 1 - 1/5 = 4/5, c
= 8/10 = 0.8.
Problema 7, pag 110.
Într-un an, P.I.B creşte cu 25%, ajungând la 5.000 miliarde u.m.
Înclinaţia marginală spre consum este 3/4. Să se calculeze:
Rezolvare :
PIB1/PIB0 = 525 / 500 = 5*105 / 5*100 = 1.05 . PIB1 = PIB0 *
1.05, deci PIB1 a crescut cu 5% faţă de PIB02.
Rezolvare :
Nr. şomerilor = 30 - 30*40% - 30*5% - 30*0.5% - 30*50% = 30 -
12
- 1.5 - 0.15 - 15 Nr. şomerilor = 1.35 mld.
Rezolvare :
R. inflaţiei = %IPC = 1.5*100% - 100% = 50% (%IPC = IPC1-
IPC0 / IPC0 = 0.5 = 0.5 * 100/100 = 50%.
Rezolvare :
Anul 1995 are indice preţurile bunurilor de consum IPC1 de 132.3%
faţă de cine? Faţă de IPC0 indicele preţurilor din anul anterior 1994 (care
reprezintă utilitatea de cumpărare 100% = 100/100 = 1).
Avem IPC1 = 132.3%IPC0 = 132.3/100IPC0 = 1.323IPC0, adică
IPC1
a crescut de 1.323 ori faţă de IPC0 sau IPC1 = 1.323%IPC0 =
132.3/100IPC0 = 100/100IPC0 + 32.3/100IPC0 IPC1 = IPC0 +
32.3IPC0,
adică IPC1 a crescut cu 32.3% faţă de IPC). La fel în anul 1996 preţurile
au
crescut de 1.388 ori sau au crescut cu 38.8%.
Rezolvare :
Fie x un bun, serviciu(grame aur) pentru care 1 dolar = 34.000 lei =
"x".
Rezolvare :
Agentul economic în urma operaţiunii de export (vinde) bunuri pe
piaţa externă în valoare de 50 mld u.m., obţinând pentru 1000 u.m. = 1
dolar SUA, deci cu 50 mld u.m. obţine 50 mld u.m. / 1000 u.m. = 50.000$.
Cu aceşti dolari agentul economic importă (cumpără) bunuri din
străinătate pe care apoi le vinde pe piaţa internă obţinând pentru 1$ =
1200u.m. Pentru cei 50.000 $ obţine 50.000 * 1200 = 60 mld (u.m.).
Profitul agentului economic este de diferenţa 60 mld. - 50 mld. = 10 mld.
Rezolvare :
Avem înclinaţia marginală spre consum c' = c/V = 40%C0 / 60%V0
(1).
Din rata consumului c = C0/V0 = 75% obţinem c0 = 75%V0.
Înlocuind în (1) obţinem: c' = 40%*75%V0 / 60%V0 = 0.5. Înclinaţia
marginală spre economii este: s = 1 - c' = 0.5 .
Rezolvare :
Multiplicatorul investiţiilor k = V/S = 2.5, de unde rezultă S =
V/2.5 (1).
Rezolvare :
IPC = 25% * P11/P10 + 25% * P21/P20 + 25% * P31/P30 +
10% * P41/P40 + 15% * P51/P50. IPC = 25% * 1.5 + 25% * 1.25
+ 25% * 1.05 + 10% * 1.1 + 15% * 1.1 IPC = 1.225 = 122.5%.
Rezolvare :
Agentul economic exportă bunuri în valoare de 150 mld u.m. Atunci
când vinde bunurile, într-o ţară străină obţine pentru 30 u.m. 1 dolar SUA,
adică pentru 150 mld u.m. obţine 150 mld u.m./30 u.m. = 5 mld $.
Cu acest venit de 5 mld $ cumpără marfă de pe piaţa străină pe
care apoi o aduce pe piaţa internă şi o vinde (importul) obţinând un venit
în u.m. naţionale.
În problema noastră obţine pentru 1$ - 35 u.m., iar pentru 5 mil $
obţine 5 mil * 35 u.m. = 175 (mil u.m.).
2 Unde apare semnul minus în faţa formulei se are în vedere de fapt modulul acelei
formule
(exemple Rms=|x/y| ; Ec/p=|%Q/%P|.
1 Vezi discuţia despre cazul în care profitul este maxim, P=Cmg, pagina 13.
[1] Este respectată şi legea psihologică a lui J.M. Keynes (adică V > C).
1 Pentru a putea compara satisfacţiile obţinute în urma consumului unităţilor din două bunuri
se face următorul raţionament: " Câtă satisfacţie putem cumpăra cu o unitate monetară din
bunul A si câtă satisfacţie putem cumpăra cu aceeaşi unitate din bunul B, de aceea se
compară raportul Umga/Pa cu Umgb/Pb.
Această presupunere nu respectă ipoteza lui Gossen care spune că " satisfacţiile individuale
sunt descrescătoare". Bunul A are un preţ de 2 unităţi monetare, iar prima unitate
consumată aduce o satisfacţie de 24. Aplicând formula Umga/Pa obţinem o satisfacţie de
12 pentru o unitate
monetară + o satisfacţie de 12 pentru a doua unitate monetară ( ar trebui să avem o
satisfacţie mai mare pentru prima unitate monetară consumată după ipoteza lui Gossen).
Vezi C. Noica “Scrisori despre logica lui Hermes », Ed. Humanitas, Bucureşti ,1998
şi la Nicolas Georgescu Roegen despre Noţiunile aritmomorfice şi dialectice în cartea
“Legea Entropiei şi procesul Economic’’ Bucureşti Ed. Expert 1996.
2 Profitul este maxim atunci când costul marginal este egal cu preţul de vânzare al
bunului. (Vezi problemele de optim de la pagina 13).
[6] . Există posibilitatea ca amortizarea să fie diferită de la an la an, de exemplu să fie mai mare în
primii
ani
1 Sunt funcţii de gradul I de forma f(x) = ax+b cu a 0 în care variabila x, la noi este preţul p > 0, deoarece nu putem
să avem "un punct negativ pentru un bun economic";
1 Problemele care au fost considerate uşoare având şi răspuns la sfârşitul manualului, nu
au fost
rezolvate.
2 Cerinţa problemei "să se determine valoarea capitalului fix consumat întrun an şi durata
de funcţionare a capitalului fix" ar trebui modificată pentru a fi mai exactă, de aceea
propun următoarea formulare: "să se determine rata anuală de amortizare şi durata
amortizării totale". "valoarea capitalului fix consumat într-un an" nu o pot determina. Dacă s-
a deteriorat total, atunci s-a consumat total în primul an de funcţionare, dar producătorul
trebuie să plătească în
continuare amortismente.
2 Răspuns diferit de cel din manual, care este CV = 5 mil; - s-a ajuns la acest răspuns
adunând materiile prime 2 mil + combustibil, energie 1 mil + salariile lucrătorilor din
secţii2, dar atunci ce facem cu Kc de 100 de milioane? Este folosit şi el pe o perioadă de
20 de ani şi consumat în
rate egale, de unde ar rezulta Kc annual = 100/20ani = 5 mil/an?. Dacă este aşa înseamnă
că
problema nu este scrisă bine, sunt omise câteva virgule şi cuvinte care ar schimba total
sensul
problemei.
3 Nu putem exprima Cmg printr-un număr pentru că deşi cunoaştem Q0 = 5000 buc nu
cunoaştem mărimea lui CV0 corespunzătoare;doar dacă se presupune că CV0 ar fi costul
variabil aflat la punctul a), dar nu se spune nicăieri în problemă că firma face următoarele
cheltuieli
pentru a produce Q = 5000 bucăţi. Răspunsul corect este Cmg = CV0/Q0, iar dacă am
merge pe
presupunerea făcută în manual, fără nici o legătură logică între Q = 5000 şi costul variabil aflat
la
punctul a), obţinem Cmg = 100.000.000 / 50.000 = 20.000 În orice "presupunere" informaţie
ca
producţia creşte la 5.500 piese este superfluă.