Propoziția subordonată predicativă

2. Propoziția subordonată
predicativă
Propoziția subordonată predicativă este aceea care, aflată lângă un verb
copulativ din regentă, înlocuiește numele predicativ în cadrul unei fraze.

        Exemplu: Ea este/ cea care m-a ajutat.

Propoziția predicativă răspunde la întrebările:

 ce?
 cum?
 ce fel de?

Propoziția predicativă poate fi introdusă prin:

 Pronume relativ

Nelămurirea este/ care dintre elevi a copiat.

 Pronume nehotărât

Poți lua/ orice poftești.

 Conjuncțiile: că, să, ca…să, dacă, de

Treaba ta este/ să supraveghezi clădirea.

 Adverbe și locuțiuni adverbiale

Vacanța este/ cum și-a imaginat-o ea.

Există o serie de verbe care cer propoziția predicativă. Acestea sunt, după cum
urmează:

 a deveni
 a se naște
 a fi
 a ajunge
 a se constitui
 a ieși
 a se numi
 a rămâne
 a se chema
 a părea
 a se face
 a însemna

Observații:

a. Verbele copulative a fi, a rămâne și a părea, pot fi utilizate și sub formă

de verbe impersonale, necesitând a fi urmate de o propoziție subiectivă.

Exemple:  

Era/ să pierd autobuzul. – PREDICATIVĂ

Era/ tot ce visase. – SUBIECTIVĂ

b. În cazul unor anumite expresii impersonale, adverbul stă înaintea

verbului a fi, caz în care propoziția subiectivă se poate confunda cu
ușurință cu o propoziție predicativă.

Exemple:

Se pare/ că a uitat de cearta lor. – SUBIECTIVĂ

El pare/ că a uitat de cearta lor. – PREDICATIVĂ

Reguli de punctuație
Propoziția subordonată predicativă nu se desparte niciodată prin virgulă de
regenta sa, așa cum nici între subiect și predicat nu se pune virgulă.