CATEDRA MILITARĂ UTM

Topografia militară

Tema: Hărţile topografice.

Creat: Bubulici Leonid

2010
mun. Chişinău
 Hărţile topografice
Cele mai ample şi detaliate informaţii despre teren le dă harta topografică care
conţine reprezentarea precisă, detaliată şi intuitivă a obiectelor din teren şi a reliefului.
După hartă se poate studia şi analiza terenul, se pot determina coordonatele
obiectivelor, indica obiectivele şi rezolva alte probleme.
Harta care redă detaliat imaginea suprafeţei terestre şi pe care toate dimensiunile
liniare sunt micşorate nu mai puţin de un milion ori, se numeşte hartă topografică.
Hărţile topografice sunt executate la scări diferite. Se numeşte scară a hărţii
raportul care indică de câte ori sunt micşorate toate liniile din teren la
reprezentarea lor pe hartă.
Distanţa în metri sau kilometri pe teren ce corespunde unui centimetru pe
hartă se numeşte valoarea scării.

Hărţile topografice sunt elaborate cu valoarea scării:

- 1 : 1000000 - 1cm = 10000m (10km); - 1 : 100000 - 1cm = 1000m;
- 1 : 500000 - 1cm = 5000m (5km); - 1 : 50000 - 1cm = 500m;
- 1 : 200000 - 1cm = 2000m (2km); - 1 : 25000 - 1cm = 250m;
- 1 : 250000 - 1cm = 2500m (2,5km);
 Hărţile topografice
Harta cu valoarea scării 1 : 1 000 000 stă în baza tuturor hărţilor topografice.

Pentru formarea hărţii 1 : 1 000 000 globul pământesc este împarţit în 60 zone, câte 6º
fiecare. Numărul zonelor se începe de la meridianul Greenwich.

Zonele se marchează prin cifre, de la 1 până la 60. (Moldova se găseşte în zona 35).

La rândul său fiecare zonă este împărţită

în fuse (25) în latitudine, câte 4º fiecare,
care se marchează prin litere (A, B, C. D
… S, T, U, V). 6°
(Moldova se găseşte în fusul L). 4°

Aşa dar marcarea hărţii este constituită

din litere şi cifre, care arată poziţia foaei
de hartă cu scara 1 : 1 000 000 pe globul
pământesc.
De exemplu L-35, K-45, etc. (Moldova se
găseşte pe foaia L-35).
 Hărţile topografice
Semnul convenţional al hărţii care este constituit din cifre şi litere şi arată poziţia
hărţii pe globul pământesc, se numeşte nomenclatura hărţii.
Din 2006 Republica Moldova a trecut
L-35
la standardele aplicate în
L-35 L-35
Comunitatea Europeană. I VI 1 12

L-35 A Б
L-35-A L-35-09
В Г XXXI 133 144
XXXVI

L-35-Г L-35-XVII L-35-70

1:500000 1:200000 1:100000

L-35-09-1 L-35-09-1-C L-35-70

L-35-09-1-C-b
L-35-70-B

A Б а б
В Г в г

F- 48
L-35-70-B L-35-70-B-б
1:50000 1:25000
 Hărţile topografice
J-41-84-D-a Coordonatele
pătratului
Reţeaua de linii reciproc perpendiculare trasate la distanţe egale una de–alta
5586
Coordonatele
prezintă Sistemul de coordonate rectangulare plane. Ele formează o reţea de
X punctului 167,4
pătrate, numită reţea de coordonate sau reţea kilometrică.
prescurtate
Pe hărţile cu scara 1:25000 şiCoordonatele
1:5000 sistemul de coordonate este trasat peste 1km.,
pentrux=54300
1:100000 – peste 2km., pentru –1:200000
pătratului 5483 – peste 4km.
y=83325 55
167,4 intersecţia 86
1km 300m drumurilor
54 12mm 54

53
59
Coordonatele 83 Latitudinea φ =53°41′
13mm
punctului 167,4 1mmLongitudinea
= 25m λ=65°47′07″
53°40′ depline 13mm * 25m = 325m
x=5954300
y=11683325

82 83
Y
116
81
65°45′
Hărţile topografice
 Meridianul geografic
Hărţile topografice
Orientarea hărţii
după busolă
Meredianul geografic


 + (0º04' x (2010 – 1988))
δ = (4º30' - 1º36‘)
Convergenţa În Ideal
realitate
medie a meridianelor γ 1°36'γx(0-27,5)
= 2º54' + (0º04' 22) est. 1°36'
- + est.

merid. geogr.
Declinaţia magnetică în 1988 = 2º54' + 0º88'
4°30' (0-76)

j
Declinaţie Declinaţie 2º54' + 1º28'
ro i a

iaj
Abaterea acului magnetic=faţă de Găsiţi greşeala

merid. geogr.
c a ro

4°
a

j
vestică estică = 4º22'

oia
c

49
caroiajul rectangular magnetic estică 2°52' (0-48) est.
ia

-(0

'
c ar
l i ni a
lin

-5
Devierea anuală a declinaţiei 0°04' (0-01) est. etic

ia

4)
Vestică Estică g n

lin
(o miime = 3',6; 1º = 0 -16,66…; 1' = 0 -00,27…..…) r. ma
me

1 ° 3 6'

merid. geogr.

4°
j
oi a

49
-(0

'
car
-5
et ic

ia

4)
agn

l in
r. m
me
 Semnele topografice convenţionale
Semnele convenţionale pot fi reprezentate în valoarea hărţii (relieful, pădurile,
lacurile, râurile, unele clădiri, etc.) sau nu.

_20 _ 5
_12 _ 6 brad _22 _ 8
brad 0.30 mesteacăn
0.25 mesteacăn 0.35

În cazul când semnul convenţional nu este

reprezentat în valoarea hărţii, e important de
cunoscut punctul de bază al semnului, care arată
poziţia obiectului pe hartă. De exemplu la semnele
convenţionale în formă de figură geometrică: Staţie radio, centru de TV
pătrat, triunghi, cerc, paralelogram, stea, cruce,
punctul de bază este în centrul figurii.  Aerodrom
Uzină, fabrică, moară fără turn
Turn de uzină, fabrică * Motor de vânt
Linie de comunicaţii
(TLF, TLG,etc.)
Pilon (turn) radio, TV Moară de vânt
Linie de transportare a
Construcţie capitală - turn Benzinărie energiei electrice pe stâlpi
Cabina transformatorului Biserică Staţie meteo
 Semnele topografice convenţionale
_20 _
sau
_12 _ Copaci singuratici de conifere sau de foioase.
0.30 0.25
(înălţimea/grosimea)
Pădurice de conifere sau de foioase, care nu
_20 _ 5 _12 _ 6
0.30
sau 0.25 poate fi arătată în valoarea hărţii.
(înălţimea/grosimea şi distanţa între copaci)
155 – 6
K 80

Pod. K – de piatră, 155 – lungimea, 6 – lăţimea, 80 - tonajul

76,5 Puncte de marcare şi reper

Punct geodezic a reţelei geodezice de stat.

91,6 (91,6 – înălţimea asupra nivelului mării)

51,3 Punct de ridicare topografică fixat în teren.

 Semnele topografice convenţionale
Forma terenului (înălţimile, depresiunile) pe harta topografică este
reprezentată prin orizontale.

Distanţa între orizontalele neîntrerupte în

dependenţă de valoarea hărţii şi relief poate
fi 2.5, 5,0, 10, 20, 40, 80, 100 metri.

Terenurile puţin frământate pot fi

reprezentate şi prin orizontale discontinuu
(întrerupte).

30

106,7
•
100
 Semnele topografice convenţionale
Vîrf Vîrf

tu ră
C ă Munte
r m
r
e
a Cu
s Vâlc Spăl
ea,
t ă dep
resi
ătu ră Mal abrupt
une

ă Râpă,
Poal
viroagă

Vîrf
ă
ur
ăt
m

Munte
ur
C

Mal abrupt
Spăl
ă tură
Vâlcea
, depre
C r e a s siune
t ă

Râpă, viroagă
Poală
Semnele topografice convenţionale
 Semnele topografice convenţionale

50

Determinarea cotei absolute a unui

punct de pe hartă

Construirea
Determinarea profiluluiprin
vizibilităţii simplificat
procedeulpe hartă.
triunghiului.
 Măsurarea distanţelor.

Deducerea
Măsurarea distanţei
distanţelor dintre două puncte de pe hartă
cu curbimetru
Măsurarea distanţelor cu ajutorul compasului
distanţier
L-35-34 Chişinău
Mulţumesc
pentru
atenţie