Sunteți pe pagina 1din 4

Harta politică a Europei

În Europa sunt în prezent 46 de state independente la care se adaugă şi Kosovo (2008) care, însă nu este recunoscut
internaţional. Alături de acestea există şi teritorii dependente sau sub tutelă: Gibraltar, I – lele Normande, Insula Man sub tutela
UK, Insula Feroe sub tutela Danemarca, Insula Jan Mayen şi I – lele Svalbard sub tutela Norvegiei.

In 1991, prin destrămarea Uniunii Sovietice s-au format 15 state naţionale din care 7 în Europa: Federaţia Rusă (inclusiv
enclava Kaliningrad, între Polonia şi Lituania), Ucraina, Lituania, Letonia, Estonia, Republica Moldova, Belarus.

Începînd din 1991, prin destrămarea Iugoslaviei au rezultat 6 state: Slovenia, Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Macedonia,
Serbia, Muntenegru (2006). În 2008 din Serbia s-a desprins Kosovo.

În 1993, prin divizarea Cehoslovaciei s-au format două state: Cehia şi Slovacia.

Prin unirea RFG şi RDG in 1990 s-a format Germania.

Cel mai întins stat din Europa este Rusia (17.075.400 km² din care 4.328.500 km 2 în Europa), cel mai populat stat e Rusia
(143.474.000 locuitori din care 111.432.310 locuitori în Europa), cel mai mic stat ca suprafaţă (0,44 km 2) şi populaţie (cca. 1000
loc.) e Vatican, cea mai mică densitate - Islanda (2,7 locuitori\km2).

Opt state europene au densitatea mai mică decât media mondială (47 locuitori\km 2).

1. După structura de stat, ţările Europei se clasifică în:

 State unitare (au un guvern central): Franţa, Portugalia, Norvegia, Suedia, Grecia, Italia, România etc;
 State federale (au un guvern federal şi guverne regionale autonome): Germania, Austria, Elveţia,
Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Rusia.
2. După forma de guvernământ, ţarile se clasifică în:
 Republici :
 22 Parlamentare: Germania, Italia, Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Turcia, Serbia, Austria, Moldova
etc;
 9 Prezidenţiale: Rusia, Ucraina, Belarus, Finlanda, Croaţia, Franţa, Islanda, Cipru şi San Marino.
 Monarhii:
 Regate: UK, Belgia, Olanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, Spania;
 Ducate: Luxemburg;
 Principate: Andorra, Monaco, Liechtenstein;
 Papal: Vatican.

3. După aşezarea geografică:


- Europa de Vest (Atlantică): Irlanda, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franţa;
- Europa de Nord: Islanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania;
- Europa de Est: Federaţia Rusă, Ucraina, Belarus;
- Europa Centrală: Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, Elveţia, Liechtenstein, Austria, Ungaria, România, Rep.
Moldova;
- Europa de Sud: Portugalia, Spania, Andorra, Monaco, Italia, San Marino, Vatican, Malta, Slovenia, Croaţia,
Bosnia – Herţegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bulgaria, Grecia, Cipru.

România – stat al Europei

 Europa central-sudică;
 Stat independent din 1878;
 Republică parlamentară (semi-prezidenţială);
 Stat unitar;
 Este împarţită în 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti;
 Locul 12 în Europa (238.391 km2);
 Populaţia 21.698.181 locuitori în 2002, locul 9 în Europa.
Populatia și caracteristicile demografice

Populaţia Europei
Populatia Europei în 2005 - 706mil.loc.(inclusiv partea europeana a Rusiei și Turciei)
Ponderea populatiei Europei din populatia mondiala=10%.
Densitatea medie a populatiei : 70 loc./km2 (de 1.5 ori mai mare decât media mondiala). Europa ocupă locul doi după
Asia ca densitate (70loc./km2). Statul Monaco are cea mai mare densitate 16119 loc/km 2. În Europa există opt state cu densităţi
mai mici decât media mondială: Islanda 2,7 loc/km2, Norvegia, Suedia, Finlanda, Rusia, Estonia, Letonia, Lituania.
Factorii care influenţează densitatea populaţiei pot fi restrictivi sau favorabili:
→factori naturali: relieful, clima, ape, ape subterane, vegetaţie, soluri;
Relief – densitate ridicată la câmpie și densitate scăzută la munte (ex. Norvegia – relief predominant montan: cea mai mare partea
a țării este acoperită de Alpii Scandinaviei; în zona montană nu se poate practica agricultura, versanții abrupți nu permit
construcțiile)
Clima: -- temperatura: temperaturi scăzute = densitate mică (climatul subpolar); temperaturi moderate/medii = densitate ridicată
(mediteranean, temperat) – ex. Norvegia temperatura -5..-10 grade Celsius, la temperaturi mici nu se poate practica agricultura,
transporturile și deplasările sunt dificile
--- precipitații: precipitații bogate = densitate ridicată (climatul temperat oceanic, temperat de tranzitie, mediteranean);
precipitații scăzute = densitate redusă (temperat continental, excesiv, subpolar)
→factori demografici: bilanţ natural negativ sau pozitiv, bilanţ migratoriu negativ sau pozitiv (imigranții – emigranții);
Polonia – negativ: condiții de trai precare, locuri de muncă puține, corupție, inegalitate în drepturi
Franța - pozitiv
→factori istorici: migraţii, colonizări;
→factori ecologici: industrie, comerţ, servicii, agricultură.
Industria: negativ – închiderea fabricilor determina pierderea locurilor de muncă și migrața oamenilor
Pozitiv – deschiderea fabricilor sunt locuri de muncă și vin oameni noi

Dinamica populatiei Europei este predominant negativă și e determinată de doi factori:


-bilanțul natural negativ, N<M; bilanțul natural negativ este specific fostelor state socialiste din cauza scăderii dramatice a
nivelului de trai, a emigrării populației tinere după 1989, precum și unor state dezvoltate datorită unui standard de viață ridicat și
emancipării sociale pe fondul unei economii stabile și foarte dezvoltate;
-- îmbătrânirea populației, scade natalitatea, tinerii pleacă spre alte țări, legalizarea avortului, schimbarea de mentalitate
legată de locul de munca vs familie, primul copil apare la varsta mai tarzie, asadar sunt mai putini copii per familie
-bilanțul migratoriu negativ, I<E, cu exceptia unor state dezvoltate, unde acesta e pozitiv: Franţa, M.Britanie, Germania, Suedia,
Norvegia, Finlanda, Danemarca, Italia, Spania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Irlanda, Elveția, Austria ș.a.; după căderea
regimurilor comuniste (1989-1991) s-a înregistrat un flux migratoriu dinspre Europa de Est spre Europa Occidentală.
Mobilitatea teritorială a populaţiei sau mişcarea migratorie - totalitatea modificărilor care se produc in nr., structura şi
repartiţia teritorială a populaţiei unei ţări datorită emigraţiei şi imigraţiei.
După căderea comunismului in Europa Centrală si de Est (1989-1991) s-a produs o migraţie intensă dinspre fostele state
comuniste, inclusiv România, spre statele din Europa Occidentală, mult mai dezvoltată economic. În cadrul migraţiei către
Occident, un rol important l-a şi îl are fenomenul brain drain (migraţia creierelor)
Structura populaţiei în Europa
Structura etnică (etnolingvistică) :
→ populaţiile romanice si limbile neolatine :portughezi, spanioli, francezi, italieni, români
→populaţiile si limbile slave:
∙ slavii de vest: polonezi, cehi, slovaci ;
∙slavii de est: ruşi, bieloruşi, ucrainieni ;
∙slavii de sud: sloveni, croaţi, sârbi, bulgari, muntenegreni, macedoneni ;
→populaţiile şi limbile germanice:
∙ germani,olandezi,englezi,valoni în Belgia, suedezi, norvegieni,islandezi ;
→populaţiile şi limbile fino-ugrice:
∙ finlandezi, unguri, estonieni ;
→populaţiile şi limbile baltice:
∙ letoni, lituanieni ;
→populaţiile şi limbile celtice:
∙ irlandezi,scoţieni,galezi
→alţii:
∙ greci, albanezi, turci, africani, arabi, rromi.

Structura confesională
1.ponderea absolută o are creştinismul, împărţit în trei ramuri:
∙ catolicism: Spania, Portugalia, Franţa, Italia, Polonia, Ungaria, Cehia, Austria, Slovacia, Croaţia, sudul Germaniei (Bavaria);
∙ protestanţi: Germania centrală şi nordică, ţarile nordice, Marea Britanie, Elveţia;
∙ ortodoxia: Rusia, Ucraina, Belarus, Moldova, România, Serbia, Bulgaria, Grecia, Macedonia (Europa de Est şi Sud-Est);
2.islamul: Turcia – partea europeană, Kosovo, parţial Bosnia şi Herţegovina, ALBANIA.

Populaţia României
Numărul locuitorilor in 2005: 21,6 milioane loc., adică 3% din populaţia continentului Europa
Densitatea medie este în scădere: 97,3 loc/km2 în 1990 → 89,2 loc/km2 în 2006
Densitatea populaţiei României este cu 1/3 mai mare decât cea a Europei şi aproape dublă decît cea a planetei(47 loc/km 2).
Factorii care condiţionează densitatea acţionează favorabil sau restrictiv:
-factori naturali: relief, climă, ape, vegetaţie, soluri;
-factori economico-sociali: dezvoltarea economică diferită de la o regiune la alta,urbanizare diferită;
-factori demografici: bilanţ natural uşor pozitiv în unele judeţe din Moldova;
-factori istorici: migraţiile(migraţia românilor din S Transilavaniei spre America la sfârşitul secolului al - XIX - lea şi începutul
secolului al XX - lea).
Judeţe cu densitate mare: Bucureşti (8093 loc/km2), Ilfov (179), Prahova (176), Iaşi (149), Galaţi (139).
Judeţe cu densitate mică: Tulcea (30), Caraş-Severin (39), Harghita (49), B.N. (59), Arad (59), Covasna(60).
Mobilitatea populaţiei României:
Deplasări interne:
- exodul rural-urban în perioada socialistă(1960-1990) datorită industrializării şi urbanizării forţate ;
- migraţia de reîntoarcere dupa 1990 datorită restructurării economice şi pierderii locurilor de muncă în oraşe ;
Migraţii internaţionale:
- exodul românilor din S Transilvaniei spre America la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX
- emigraţia, după căderea regimului comunist, spre America, Europa Occidentală şi Australia (S.U.A. : Marile Lacuri,
coasta atlantică şi California, Australia: Sydney-Melbourne-Adelaide) ;
- emigraţia evreilor români în Israel dupa Al Doilea Razboi Mondial, care reprezintă a treia grupare importantă, după cea
rusă şi poloneză.
Românii din Peninsula Balcanică, aflaţi aici din vremuri istorice, cunoscuţi sub numele de vlahi: Bulgaria, Grecia,
Albania, Serbia.
Români care s-au afirmat în străinătate: medicul George Emil Palade - laureat al Premiului Nobel, pictorul Victor
Brauner, dirijorul Sergiu Celibidache, filozofii Mircea Eliade şi Emil Cioran.
Structura populaţiei
Structura etnică – 2002 : români 89,5% →România – stat naţional unitar, maghiari 6,6% (majoritari în Harghita şi
Covasna), rromi 2,5% - mai concentraţi în Capitală şi împrejurimi, germani 0,3% - saşi în S Transilavaniei şi şvabi în Banat.
Structura confesională – 2002: ortodocşi – 86,8%, protestanţi (luterani,calvini, unitarieni) - 6,7%, catolici - 5,6%,
musulmani (turci şi tătari în Dobrogea) – 0,3%, alţii 0,6%.