Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Solul s-a format din roci, sub influenta factorilor pedogenici: clima, microorganisme,
vegetatie si relief. Deoarece transformarile rocilor in timp au fost profunde, solul apare ca
un corp natural, distinct, deosebit de roca mama. Durata de generare a solului este mare,
astfel incat pentru a se forma pe cale naturala 3 cm de sol sunt necesari 300-1.000 de ani,
iar pentru 20 cm, 70.000 de ani.
Din compozitia solului fac parte, in principal, urmatoarele:
- substante minerale: SiO2, FexOy, CaCO3, CaSO4 etc. - rezultate din degradarea si
alterarea rocilor si a mineralelor;
- substante organice: acizi humici, celuloza, hemiceluloza, aldehide, alcooli,
fenoli, grasimi, aminoacizi, albumine etc. - produse prin descompunerea
resturilor vegetale si animale de catre microflora si microfauna existente in sol.
Compozitia chimica a solului este in continua schimbare, prin procese rapide, sau lente
de pedogeneza, cu implicatii asupra ecosistemelor.
Solul poate indeplini urmatoarele functii:
- sursa de elemente nutritive pentru plante;
- participa la circulatia apei si a altor elemente in natura;
- depozit si sursa regenerabila de energie fosila, prin fitomasa transformata in
humus;
- adsoarbe si neutralizeaza poluanti.
2. Poluarea solului
Clasificare
Simbol Observatii
poluare sol
PF -poluare fizica
Clase de PC -poluare chimica
poluare PB -poluare biologica
PR -poluare radioactiva
Pa -poluare prin excavare la zi
Pb -poluare prin acoperire cu halde, steril, deseuri
Pc -poluare cu deseuri si reziduuri anorganice
Pd -poluare cu substante purtate de vant
Pe -poluare cu materiale radioactive
Pf -poluare cu deseuri organice din industriile alimentara
si usoara
Pg -poluare cu deseuri agricole si forestiere
Ph -poluare cu dejectii animale
Tipuri de
Pi -poluare cu dejectii umane
poluare
Pj -poluare prin eroziune si alunecare
Pk -poluare prin saraturare
Pl -poluare prin acidifiere
Pm -poluare prin exces de apa
Pn -poluare prin exces/carenta de elemente nutritive
Po -poluare prin compactare, cruste
Pp -poluare prin acoperire cu sedimente
Pq -poluare cu pesticide
Px -poluare cu agenti patogeni contaminanti
0 -practic nepoluat (reducerea productiei sub 5 %)
1 -slab poluat (reducerea cu 6-10 %)
Grade de 2 -mediu poluat (reducerea cu 11-25 %)
poluare 3 -puternic poluat (reducerea cu 26-50 %)
4 -foarte puternic poluat (reducerea cu 51-75 %)
5 -excesiv poluat (reducerea peste 75 %)
Solurile poluate pot fi prezentate prin mai multe simboluri, ca de exemplu: PCq4 - sol
poluat chimic cu pesticide, foarte puternic; PFC - poluare fizico-chimica; PFCB - poluare
fizico-chimico-biologica; Pa1, Pa2, Pa3, Pa4, Pa5 - prin excavare la zi de gradul 1, 2, 3, 4, 5.
3. Sursele de poluare si agentii poluanti ai solurilor
Solul este asadar, suport si mediu de viata pentru ecosistemele naturale si antropice.
Absolut toate formele de poluare ale solului au efecte dezastruoase asupra ecosferei, iar
refacerea calitatilor solului este un proces de lunga durata, uneori chiar imposibil.
Pentru prevenirea si combaterea poluarii solului, in primul rand trebuie avut in vedere
tipul de poluare la care acesta este supus.
Astfel, pentru prevenirea degradarii fizice sunt necesare:
- pregatirea solului in conditii de umiditate optima;
- irigatii efectuate la timp si in cantitatea corespunzatoare;
- rotatia culturilor;
- disciplina tehnologica in efectuarea lucrarilor agricole.
Pentru prevenirea acidifierii se impune:
- utilizarea corecta, dupa analiza solului, a fertilizantilor;
- controlul sistematic al pH-ului solului;
- aplicarea de amendamente cu calciu in cazul acidifierii solului.
Pentru prevenirea carentei, sau a excesului de elemente nutritive se recomanda:
asigurarea unui raport corespunzator P:K (fosfor:potasiu), pentru adancimea
minima de 20 cm de sol;
corectarea pH-ului cu amendamente, pentru a asigura un pH = 6,2-6,5;
efectuarea de analize agrochimice pentru controlul microelementelor prezente in
sol.
Prevenirea eroziunii solului, datorita actiunii apelor sau a pantei terenului peste 5-8 %
se face prin:
- stabilirea de culturi antierozionale;
- executarea de culturi in fasii, cu sau fara benzi inierbate;
- terasarea terenului;
- aplicarea de asolamente;
- executarea de araturi pe curbele de nivel;
- plantarea de perdele forestiere;
- realizarea de constructii pentru prevenirea si combaterea efectelor torentilor;
- regenerarea pajistilor: aplicarea de ingrasaminte naturale, suspendarea
pasunatului pe timp nefavorabil, evitarea pasunatului primavara timpuriu si
toamna tarziu etc.
Pentru prevenirea si combaterea poluarii prin exces de apa se executa:
retele de desecare si drenaj;
lucrari de afanare la adancime de 70-80 cm;
evitarea formarii de balti in zonele irigate;
cultivarea de specii de plante corespunzatoare zonei;
practicarea asolamentelor.
Saraturarea secundara se poate preveni si combate prin:
- mentinerea la valorile optime a cantitatii de apa din sol;
- prevenirea formarii de cruste prin executarea de lucrari agricole;
- acoperirea cu covor vegetal pe durata cat mai indelungata;
- efectuarea de irigatii de spalare;
- constructia de sisteme de drenaj si de desecare;
- urmarirea continutului de saruri din sol.
Poluarea chimica, biologica si cu materiale radioactive se poate preveni prin controlul
namolurilor aplicate, a conditiilor depozitarii materialelor si urmarirea in timp a securitatii
depozitarii.
Poluarea cu pesticide a solurilor se poate preveni prin:
cultivarea de soiuri de plante rezistente la daunatori, care nu necesita
tratamente cu pesticide;
selectionarea semintelor;
utilizarea asolamentelor;
utilizarea metodelor biologice, cum ar fi:
crearea de zone capcana (insamantarea unei suprafete reduse, pe terenul de
la care se urmareste o anumita cultura, cu un soi care atrage daunatorii,
dupa care se trece la distrugerea locala a acestora);
utilizarea feromonilor (substante chimice care perturba procesele naturale
de reproducere a insectelor daunatoare);
atragerea unor pasari, insecte sau microorganisme, care pot distruge
parazitii de pe un teren cultivat.
O alternativa in tehnica utilizarii pesticidelor, precum si in asigurarea unei agriculturi
echilibrate, o reprezinta combaterea integrata a daunatorilor (IPM - Integrated Pest
Management). In acest scop trebuie asigurate urmatoarele:
- subventii din partea statului pentru producatorii agricoli, in sensul achitarii
directe a productiei, reducerii preturilor la apa etc.;
- eliminarea subventiilor la pesticide;
- asigurarea de plati pentru necultivarea terenurilor de calitate scazuta;
- investitii pentru agricultura;
- urmarirea riguroasa a schimbarii destinatiei terenurilor agricole.
Depoluarea solurilor de pesticide se realizeaza prin:
practicarea asolamentelor;
degradarea pesticidelor in sol cu ajutorul altor substante;
utilizarea de plante (porumbul, sorgul, trestia de zahar etc.) care pot distruge
unele ierbicide.
Deoarece efectele poluarii solurilor afecteaza intreaga ecosfera, in cadrul ONU s-a
elaborat Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator (United Nations
Environment Program - UNEP). Dupa Conferinta ONU privind problemele mediului uman,
de la Stockholm (1972), in Romania s-a instituit Sistemul National de Monitoring al Calitatii
Mediului, in colaborare cu UNEP si FAO. Acest sistem de monitoring, in ceea ce priveste
protectia solului, are urmatoarele obiective:
- urmarirea sistematica a caracteristicilor calitative ale solurilor, in functie de
categoria de folosinta (arabil, pajisti, livezi, vie, paduri etc.) si de actiunea factorilor
externi, naturali si antropici;
- prognoza starii de calitate;
- avertizarea unitatilor interesate si a factorilor de decizie despre aparitia unor situatii
nefavorabile;
- identificarea surselor de poluare;
- stabilirea masurilor tehnice si economice de prevenire si combatere a poluarii
solurilor;
- urmarirea in timp a aplicarii si eficientei acestor masuri;
- asigurarea fluxului de informatii catre Sistemul national de monitoring si Sistemul
international de referinta din cadrul UNEP.