Verificarea Ipotezelor Statistice

- Teste de omogenitate si de concordanţă -

Martie, 2016

1. Au fost ı̂nregistrate sosirile pe minut (pe parcursul a 200 de minute) la o bancă

centrală şi s-au obţinut următoarele rezultate:

Sosiri 0 1 2 3 4 5 6 7 8
Frecvenţă 14 31 47 41 29 21 10 5 2

Să se decidă la pragul α = 0.05, dacă numărul de sosiri pe minut urmează o

repartiţie Poisson.

2. 12 parcele agricole se grupează aleator ı̂n trei grupe. Pentru prima grupă se
utilizează ı̂ngrăşăminte de tipul A, pentru a doua grupă, ı̂ngrăşăminte de tipul B,
iar a treia grupă este de control, C (nu se aplică nici un ı̂ngrăşământ). Recoltele
obţinute sunt următoarele:

Tipul de ı̂ngrăşământ Recolta (tone)

A 18 23 19 22
B 27 31 25 21
C 13 17 18 8

În ipoteza că recolta este o variabilă aleatoare repartizată normal, se cercetează
dacă factorul ı̂ngrăşământ influenţează recolta obţinută.

3. Tabelul de mai jos prezintă intervale de timp, ı̂n secunde, ı̂ntre două maşini
consecutive de culoare albă, ce trec printr-o intersecţie monitorizată video.

Interval de timp [0,20) [20,40) [40,60) [60,90) [90,120) [120,180)

Frecvenţa 41 19 16 13 9 2

Să se decidă la pragul α = 0.05, dacă se poate considera că duratele de timp
urmează o repartiţie Exponenţială.

1
4. Tabelul de mai jos prezintă duratele de funcţionare de peste 10000 ore ale unor
becuri produse de 3 firme diferite. În ipoteza că duratele de funcţionare sunt
variabile aleatoare normale cu aceeaşi dispersie, testaţi la pragul α = 0.01 ipoteza
că nu există diferenţe statistic semnificative ı̂ntre cele trei firme producătoare, ı̂n
ce priveşte durata de funcţionare a becurilor produse.

FIRMA
1 2 3
16 18 26
15 22 31
13 20 24
21 16 30
15 24 24

5. Administratorul unei reţele de calculatoare a ı̂nregistrat numărul de căderi ale

reţelei pe zi, pe parcursul a 500 de zile şi a obţinut următoarele rezultate:

Căderi pe zi 0 1 2 3 4 5 6
Nr. de zile 160 175 86 41 18 2 8

Să se decidă la pragul α = 0.01, dacă numărul de căderi pe zi urmează o repartiţie

Poisson.

6. Pentru compararea a patru tipuri de detergent, s-au ı̂nregistrat indicatori de

curăţare asupra a 17 piese vestimentare albe, pătate cu acelaşi tp de cerneală. În

Detergent
A B C D
77 74 73 76
81 66 78 85
61 58 57 77
76 69 64
69 63

ipoteza de normalitate a datelor, să se testeze ipoteza că nu există diferenţe ı̂ntre
cele 4 tipuri de detergent, ı̂n ce priveşte nivelul de ı̂nălbire după spălare.

2
 7. Analiza conţinutului de grăsimi, X% a unei selecţii aleatoare de 175 hamburgeri
produşi de un lanţ fast food, a condus la următoarele rezultate:

Conţinut grăsimi [26, 28) [28, 30) [30, 32) [32, 34) [34, 36) [36, 38) [38, 40)
Nr. hamburgeri 7 20 38 47 35 22 6

Se poate considera la pragul de semnificaţie α = 0.05, că nivelul grăsimilor dintr-

un hamburger are o repartiţie Normală?

8. Trei tipuri de tuburi electronice pentru cuptoare cu microunde sunt supuse unor
teste de rezistenţă şi este ı̂nregistrat numărul orelor de funcţionare până la prima
defectare.

Brand Nr. de ore

A 39 51 8 70 56
B 52 36 63 5 58
C 74 34 143 62 227

Deşi datele ı̂nregistrate nu reprezintă chiar durate de viaţă, ele ne oferă indicii
privind rezistenţa tuburilor analizate. Testaţi la pragul α = 0.05, ipoteza că nu
există diferenţe semnificative ı̂ntre cele 3 tipuri de tuburi, ı̂n ce priveşte durata
de funcţionare.

9. O echipă de cercetători a monitorizat numărul accidentelor produse ı̂ntr-o anu-

mită localitate. Tabelul de mai jos prezintă date privind ziua săptămânii ı̂n care
s-a produs accidentul.

Ziua Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică

Nr. de accidente 60 54 48 53 53 75 77

Să se decidă la pragul α = 0.01, dacă se poate considera că numărul de accidente
urmează o repartiţie Uniformă.

10. 12 parcele agricole se grupează aleator ı̂n trei grupe. Pentru prima grupă se
utilizează ı̂ngrăşăminte de tipul A, pentru a doua grupă, ı̂ngrăşăminte de tipul
B, iar a treia grupă este de control, C (nu se aplică nici un ı̂ngrăşământ).
În ipoteza că recolta este o variabilă aleatoare repartizată normal, se cercetează
dacă factorul ı̂ngrăşământ influenţează recolta obţinută. Recoltele obţinute sunt
următoarele:

3
 Tipul de ı̂ngrăşământ Recolta (tone)
A 13 18 14 17
B 22 26 20 16
C 8 12 13 3

11. La testarea unui zar cubic se obţin următoarele rezultate:

Scor 1 2 3 4 5 6
Frecvenţă 17 20 29 20 18 16

Să se testeze corectitudinea zarului pentru 3 praguri de semnificaţie diferite.

12. Tabelul de mai jos prezintă duratele de funcţionare de peste 10000 ore ale unor
becuri produse de 3 firme diferite.
În ipoteza că duratele de funcţionare sunt variabile aleatoare normale cu aceeaşi
dispersie, testaţi la pragul α = 0.01 ipoteza că nu există diferenţe statistic sem-
nificative ı̂ntre cele trei firme producătoare, ı̂n ce priveşte durata de funcţionare
a becurilor produse.

FIRMA
1 2 3
20 22 30
19 26 35
17 24 28
25 20 34
19 28 28

13. Tabelul de mai jos prezintă numărul studenţilor absenţi ı̂ntr-o zi a săptămânii.
Testaţi la pragul de semnificaţie α = 0.05 dacă diferenţele ı̂ntre frecvenţele ob-

Zi Luni Marţi Miercuri Joi Vineri

Nr. absenţi 125 88 85 94 108

servate şi cele teoretice sunt semnificative, ı̂n ipoteza că numărul absenţilor este
independent de ziua săptămânii.

14. Patru tratamente pentru ameliorarea febrei, inclusiv placebo (A), au fost aplicate
aleator unui umăr de 20 pacienţi. Tabelul următor prezintă numărul de zile
pentru fiecare tip de tratament şi fiecare pacient, până la vindecarea completă.
În ipoteza că duratele de vindecare sunt variabile aleatoare normale, testaţi la

4
 Tratament Nr. de zile
A 7 10 9 9 10
B 6 8 8 5 7
C 8 6 6 7 6
D 9 6 8 8 7

pragul α = 0.05, ipoteza că nu există diferenţe statistic semnificative ı̂ntre cele 4
tratamente, ı̂n ce priveşte durata medie de vindecare.

15. La testarea unui zar octaedric se obţin următoarele rezultate

Scor 1 2 3 4 5 6 7 8
Frecvenţă 7 10 11 9 12 10 14 7

Să se testeze corectitudinea zarului pentru 3 praguri de semnificaţie diferite.

16. Tabelul de mai jos prezintă duratele de funcţionare de peste 10000 ore ale unor
becuri produse de 3 firme diferite.
În ipoteza că duratele de funcţionare sunt variabile aleatoare normale cu aceeaşi
dispersie, testaţi la pragul α = 0.01 ipoteza că nu există diferenţe statistic sem-
nificative ı̂ntre cele trei firme producătoare, ı̂n ce priveşte durata de funcţionare
a becurilor produse.

FIRMA
1 2 3
14 16 24
13 20 29
11 18 22
19 14 28
13 22 22

17. Analiza conţinutului de grăsimi, X% a unei selecţii aleatoare de 175 hamburgeri

produşi de un lanţ fast food, a condus la următoarele rezultate:

Conţinut grăsimi [26, 28) [28, 30) [30, 32) [32, 34) [34, 36) [36, 38) [38, 40)
Nr. hamburgeri 7 22 36 45 33 28 4

Se poate considera la pragul de semnificaţie α = 0.1, că nivelul grăsimilor dintr-un

hamburger are o repartiţie Normală?

5
18. Trei tipuri de tuburi electronice pentru cuptoare cu microunde sunt supuse unor
teste de rezistenţă şi este ı̂nregistrat numărul orelor de funcţionare până la prima
defectare.

Brand Nr. de ore

A 36 48 5 67 53
B 49 33 60 2 55
C 71 31 140 59 224

Deşi datele ı̂nregistrate nu reprezintă chiar durate de viaţă, ele ne oferă indicii
privind rezistenţa tuburilor analizate. Testaţi la pragul α = 0.05, ipoteza că nu
există diferenţe semnificative ı̂ntre cele 3 tipuri de tuburi, ı̂n ce priveşte durata
de funcţionare.

19. Tabelul de mai jos prezintă intervale de timp, ı̂n secunde, ı̂ntre două persoane
consecutive servite la un supermarket monitorizat video.

Interval de timp [0,20) [20,40) [40,60) [60,90) [90,120) [120,180)

Frecvenţa 42 20 16 12 8 2

Să se decidă la pragul α = 0.05, dacă se poate considera că duratele de timp
urmează o repartiţie Exponenţială.

20. Patru tratamente pentru ameliorarea febrei, inclusiv placebo (A), au fost aplicate
aleator unui umăr de 20 pacienţi. Tabelul următor prezintă numărul de zile
pentru fiecare tip de tratament şi fiecare pacient, până la vindecarea completă.
În ipoteza că duratele de vindecare sunt variabile aleatoare normale, testaţi la

Tratament Nr. de zile

A 5 8 7 7 8
B 4 6 6 3 5
C 6 4 4 5 4
D 7 4 6 6 5

pragul α = 0.05, ipoteza că nu există diferenţe statistic semnificative ı̂ntre cele 4
tratamente, ı̂n ce priveşte durata medie de vindecare.

21. Au fost ı̂nregistrate pe parcursul a 200 de minute, sosirile ı̂ntr-un supermarket şi
s-au obţinut rezultatele din tabelul de mai jos. Să se decidă la pragul α = 0.05,
dacă numărul de sosiri pe minut urmează o repartiţie Poisson.

6
 Sosiri pe minut 0 1 2 3 4 5 6 7 8
Frecvenţă 12 33 46 43 32 18 9 5 2

22. Tabelul de mai jos prezintă numărul de ore petrecute de pacienţi cu boli cardiace
grave ı̂n secţiile de terapie intensivă din 5 spitale din România.
În ipoteza că datele sunt observaţii asupra unor variabile aleatoare normale cu
aceeaşi dispersie, testaţi ipoteza că nu există diferenţe statistic semnificative ı̂ntre
cele 5 spitale, la pragul α = 0.01.

SPITAL
A B C D E
30 42 65 67 70
25 57 46 58 63
12 47 55 81 80
23 30 27
16