Eval Risc

ANEXA A7.
2-1-P5 – Identificarea şi evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăviri

profesionale existente, stabilirea măsurilor tehnice şi organizatorice în vederea diminuării /
eliminării acestora
Numele partenerului: Partenerul P5 IPA SA
Titlul proiectului: Învaţă Automatica
Codul Proiectului: POSDRU/90/2.1/S/64051
IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA RISCURILOR DE

ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE
EXISTENTE, STABILIREA MĂSURILOR TEHNICE
ŞI ORGANIZATORICE ÎN VEDEREA DIMINUĂRII /
ELIMINĂRII ACESTORA
Investeşte în oameni !
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 2 “Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”
Domeniul major de intervenţie 2.1 “Tranziţia de la şcoală la viaţa activă”
Cod contract: POSDRU/90/2.1/S/64051
Titlul proiectului: “Învaţă Automatica”
Beneficiar: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Evaluarea riscurilor privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă este realizată pentru
toate categoriile de posturi cuprinse în organigrama întreprinderii. Odată riscurile identificate se
poate face pregătirea personalului utilizând cadrul legislativ adecvat. În prezenta anexă
partenerul P5 a realizat o selecţie din lucrarea “Evaluarea riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională” întocmită de Mirela Valeanu - evaluator autorizat împreună cu
comisia format din Octavian Luchian - medic primar medicina muncii, Vasile Marinescu -
lucrător desemnat S.S.M. cuprinzând componentele materialului care vizează profesiile de
automatist electronist, personal IT, respectiv personal TESA în general.
Lucrarea evidenţiază un capitol de prezentare generală în care se fac consideraţii privind

ierarhizarea riscurilor funcţie de valoarea lor şi alocare eficientă a resurselor destinate
securităţii şi sănătăţii în muncă. În capitolul de concluzii când se face evaluarea generală a
riscului au fost păstrate şi valorile riscurilor pentru celelalte locuri de muncă de la partenerul
P5.
2. PREZENTARE LUCRARE
Lucrarea s-a realizat potrivit prevederilor legislatiei de securitate si sanatate in mun
in vigoare – referitoare la obligatia conducerii agentilor economici de a stabili factorii de risc
si a evalua nivelul riscului de accidentare in vederea asigurarii masurilor de prevenire a
accidentelor si imbolnavirilor profesionale si alocarii fondurilor necesare reducerii acestora.
Optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si / sau imbolnavirilor
profesionale are ca punct de plecare evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire
profesionala.
Notiunea de risc este definita in literatura de specialitate prin probabilitatea cu care
intr-un proces de munca intervine un accident sau o imbolnavire profesionala cu o anumita
frecventa si gravitate a consecintelor.
Scopul evaluarii nivelului de risc este de a oferi posibilitatea cunoasterii situatiei reale
de la fiecare loc de munca, din punct de vedere al securitatii muncii, pentru a se lua
masurile de prevenire cele mai potrivite situatiei date.
Metoda utilizata in prezenta lucrare permite ierarhizarea riscurilor in functie de
valoarea lor si alocarea eficienta a resurselor destinate securitatii si sanatatii in munca.
Principiul metodei consta in:
• Identificarea factorilor de risc la locul de munca analizat;

• Stabilirea consecintelor actiunii riscurilor executantului, inclusiv gravitatea lor;
• Stabilirea probabilitatii de actiune a riscurilor asupra executantului;
• Atribuirea nivelului de risc in functie de gravitate si probabilitatea consecintelor
factorilor de risc;
• Cuantificarea si ierarhizarea riscurilor.
Baza principiului de evaluare a riscurilor consta in luarea in considerare a doi

parametri: frecventa producerii accidentelor si gravitatea consecintei maxime previzibile
(principii incluse si in standardele europene).
Pe plan mondial, ideea unor diagnoze a starii de securitate a muncii in unitati este
destul de veche dar nu s-a ajuns la alte instrumente de lucru operationale si generalizabile,
acceptandu-se unanim principiul de evaluare a riscurilor pe baza celor doi parametri:
frecventa producerii accidentelor si gravitatea consecintei maxime previzibile.
Aceasta metoda va fi utilizata in evaluarea riscurilor de accidentare pentru activitatile
desfasurate la S.C. IPA S.A. la locurile de munca stabilite.
Evaluarea riscurilor de accidentare sau imbolnavire profesionala implica trei etape.
Etapa 1 – analiza sistematica a activitatilor stabilite in scopul identificarii factorilor de
risc dependenti de cele patru componente ale sistemului de munca:
• Executant;
• Sarcina de munca;
• Mijloacele de productie;
• Mediul de munca.
Executant – omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;Factorul

uman se regaseste în sistem si indirect, ca factor de conceptie si decizie în spatele
celorlalte componente. Astfel, atât sarcina de munca, cât si mijloacele de productie sau o
parte din mediul de munca (mediul fizic) sunt concepute sau actionate de om. Sub aspectul
genezei accidentelor de munca intereseaza, dupa cum se va vedea ulterior, doar
deficientele executantului, celelalte deficiente (ale factorilor de conceptie si decizie)
regasindu-se în sistem la nivelul mijloacelor de productie, mediului si sarcinii de munca.
Sarcina de munca – totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul
mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu de catre executant, pentru
desfasurarea procesului de munca;
Mijloacele de productie – reprezinta totalitatea mijloacelor de munca – (cladiri,
instalatii, masini, unelte, mijloace de transport etc.) si a obiectelor muncii (materii prime,
produse intermediare etc.) utilizate în procesul de productie a bunurilor materiale.
Mediul de munca – reprezinta ambianta în care executantul îsi desfasoara activitatea.
Mediul de munca cuprinde pe de o parte mediul fizic ambiant (spatiul de lucru,
conditiile de iluminat, microclimatul, zgomotul, vibratiile, radiatiile, puritatea aerului etc.), iar
pe de alta parte mediul social (relatiile de grup, raporturi pe orizontala si verticala etc.) mai
exact ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care unul sau mai multi
executanti isi realizeaza sarcina de munca.
Procesul de munca reprezinta succesiunea în timp si spatiu a activitatilor conjugate ale

executantului si mijloacelor de productie în sistemul de munca. Pentru ca un proces de
munca sa aiba loc este necesar ca cele patru elemente prezentate anterior sa coexiste în
spatiu si în timp si sa intre în relatie între ele.
Disfunctia celor patru elemente ale procesului de munca creeaza riscuri de accidentare sau
imbolnaviri profesionale, riscuri care dupa producerea evenimentului se transforma in
cauze.
Producerea unui accident de munca implica interactiunea a cel putin doua cauze: una
obiectiva si alta subiectiva, numai astfel putind avea loc impactul intre victima si sursa care-i
afecteaza organismul. Sistemul de munca
În cadrul sistemului de munca, executantul si elementele materiale intra în relatie
functionala prin intermediul sarcinii de munca.
În raport cu executantul, sarcina si mediul de munca actioneaza direct asupra
acestuia, în timp ce mijloacele de productie numai indirect, prin intermediul sarcinii.
Din punctul de vedere al protectiei muncii, procesul de munca manifesta doua
caracteristici esentiale: prezenta omului în calitate de executant si capacitatea elementelor
implica-te în realizarea lui de a constitui un sistem - sistemul de munca.
Prima trasatura defineste procesul de munca drept spatiul de producere a
accidentelor de munca si bolilor profesionale, iar cea de a doua caracteristica permite
întelegerea mecanismului de aparitie a celor doua evenimente.
Prin urmare, existenta generica a celor patru elemente nu este suficienta pentru
constituirea unui sistem de munca si desfasurarea unui proces de munca. Ele trebuie sa
coexiste în spatiu si timp si sa interactioneze, dar nu la întâmplare, ci în virtutea unui scop
comun. Modul în care se produc interactiunile este esential pentru realizarea scopului
propus.
Daca fenomenul accidentarii si îmbolnavirii profesionale este privit ca un efect
circumscris obligatoriu unui proces de munca, pentru a ajunge la cauzele care l-au produs
trebuie sa se stabileasca si sa se analizeze ce se întâmpla în interiorul acestui spatiu de
circumscriere, respectiv în interiorul sistemului de munca.
În conditiile în care elementele implicate în realizarea procesului de munca
functioneaza si interactioneaza corect, ele vor realiza scopul pentru care a fost creat
sistemul, respectiv cel de a produce si nu de a se autodistruge. Orice deficienta la nivelul
unuia sau a mai mul-tor elemente, reprezentând o abatere în functionarea prestabilita a
sistemului, conduce la cresterea entropiei, deci la manifestarea tendintei sale de
autodistrugere, inclusiv prin vatamarea omului.
Accidentele de munca si bolile profesionale sunt deci disfunctii ale sistemului de
munca, generate de dereglarile, calitatile, proprietatile intrinseci etc. ale elementelor sale
constituente.
Posibilitatea aparitiei unor astfel de abateri, dar si de corectie a lor prin masuri
adecvate, rezida în chiar natura sistemului de munca, definita prin urmatoarele caracteristici:
a. Sistemul este deschis prin componenta om si semideschis prin componenta

tehnica (mijloacele de productie si mediul fizic de munca).
b. Sistemul este dinamic, schimbându-si starile sub actiunea legii timpului. Se
evidentiaza trei profiluri de stare, semnificativ distincte dupa probabilitatea producerii unor
abateri de la starea normala:
- profilul de stare cu tendinta optimizatoare;
- profilul de stare optima;
- profilul de stare involutiv.
c. Sistemul este integrat, întelegând prin aceasta ca modul sau de manifestare nu
este reductibil la starile si trasaturile componentelor luate separat sau la suma simpla
(aritmetica).
d. Sistemul este autoreglabil, adica poseda capacitatea de a folosi informatia despre
efectele actiunilor reglatorii anterioare pentru corectarea eventualelor abateri sau erori si
pentru perfectionarea actiunilor viitoare.
e. Sistemul de munca este determinist prin constructie si relativ aleator prin modul
concret de functionare.
Disfunctiile sistemului nu conduc întotdeauna, obligatoriu, la vatamarea sau
modificarea starii de sanatate a organismului uman. Pentru ca sa se produca un astfel de
efect este necesar sa se constituie un lant cauzal, a carui ultima veriga este întâlnirea dintre
victima si agentul material care o lezeaza. Acest lant este alcatuit din factori (însusiri,
stari, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de munca,
care constituie cauze potentiale de accidentare si/sau îmbolnavire profesionala,
respectiv factori de risc de accidentare si/sau îmbolnavire profesionala (prescurtat
factori de risc). De regula, factorii de risc reprezinta abateri de la normal ale starii sau
modului de functionare al elementelor sistemului de munca.
Factorii de risc în sistemul de munca

Din cele aratate anterior rezulta ca spatiul de manifestare al factorilor de risc este
procesul de munca.
Pentru evidentierea lor este necesara o analiza sistematica a caracteristicilor
accidentogene si ale abaterilor posibile la nivelul fiecarei componente a sistemului.
Factorii de risc proprii executantului
Abaterea posibila a executantului de la linia ideala pe care trebuie s-o urmeze pentru
îndeplinirea sarcinii de munca reprezinta întotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai
multora dintre verigile de baza ale activitatii de munca, respectiv:
- erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei;
- erori de decizie;
- erori de executie;
- erori de autoreglaj.
Eroarea executantului se concretizeaza într-un comportament inadecvat din punctul
de vedere al securitatii muncii, sub forma unei actiuni gresite sau omisiuni. Analizând
posibilitatile de eroare ale executantului în raport cu celelalte elemente ale sistemului de
munca rezulta lista factorilor de risc proprii executantului din Fisa de evaluare a locului de
munca.
Factorii de risc proprii sarcinii de munca
La nivelul sarcinii de munca pot aparea doua categorii de cauze potentiale de
accidentare sau îmbolnavire profesionala:
- continut sau structura necorespunzatoare a sarcinii de munca în raport cu scopul
sistemului de munca sau cu cerintele impuse de situatiile de risc (operatii, reguli, procedee
gresite, absenta unor operatii, metode de munca necorespunzatoare);
- sub/supradimensionarea cerintelor impuse executantului, respectiv
necorespunzatoare posibilitatilor acestuia.
Analizând aceste caracteristici rezulta lista generica a factorilor de risc proprii sarcinii
de munca (respectiv care se regasesc la nivelul sarcinii de munca), Fisa de evaluare a
locului de munca.
Factorii de risc proprii mijloacelor de productie
Analizând mijloacele de productie în raport cu executantul, rezulta lista de factori de
risc din ANEXA 1.
Dupa natura actiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de productie se pot
mani-festa sub urmatoarele forme:
- factori de risc mecanic, a caror actiune consta în eliberarea brusca, necontrolata si
contraindicata, a energiei cinetice incorporate în mijloacele de productie sau în parti ale
acestora;
- factori de risc termic, în cazul carora pericolul potential este dat de actiunea
energiei termice incorporate în mijloacele de productie la contactul sau manipularea
acestora de catre executant;
- factori de risc electric, la care pericolul consta în posibilitatea contactului direct sau
indirect al executantului cu energia electrica vehiculata de mijloacele de productie;
- factori de risc chimic, a caror actiune este determinata de proprietatile chimice
nocive sau potential accidentogene ale substantelor utilizate în procesul de munca;
- factori de risc biologic, cu actiune de natura biologica, nociva sau potential
accidentogena, în functie de caracteristicile macroorganismelor si microorganismelor
utilizate în procesul de munca.
Factorii de risc proprii mediului de munca
Mediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub forma de depasiri ale nivelului sau
intensitatii functionale a parametrilor specifici (microclimat, zgomot, vibratii, noxe chimice,
radiatii, iluminat etc.), fie caracteristici care reprezinta conditii de munca inadecvate
(suprasolicitare fizica).
Mediul social se caracterizeaza prin factori de risc de natura psihica al caror rezultat
este suprasolicitarea executantului.
Studiul sistematic al acestor caracteristici, abateri, în raport cu actiunea lor negativa,
generatoare de accidente sau boli profesionale asupra executantului, conduce la lista
generica de factori de risc din Fisa de evaluare a locului de munca.
Clasificarea factorilor de risc si forme de manifestare în sistemul de munca
Prin transformarea din posibilitate în realitate, actiunea factorilor de risc devine un

pericol efectiv pentru executant, care poate conduce fie la vatamarea violenta a
organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinând anularea uneia sau a mai
multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. În cazul producerii unor
asemenea evenimente, înseamna ca factorii de risc s-au constituit în cauze (reale) de
accidentare sau îmbolnavire profesionala.
Nu este însa posibila o delimitare foarte riguroasa a celor doua categorii. În anumite
conditii, diferenta specifica este data numai de nivelul si durata de expunere a organismului
uman, astfel încât un factor de îmbolnavire poate deveni un factor de accidentare si invers.
De exemplu, pâna la un anumit nivel zgomotul este factor de îmbolnavire producând
afectiuni ale organului auditiv; aparitia lui brusca si la o intensitate foarte mare conduce însa
la accidente de munca, fie sub forma traumatizarii organului auditiv, fie prin acoperirea unui
semnal tehnologic important, determinând implicit o reactie accidentogena a executantului.
Reciproc, un factor de accidentare, cum ar fi fisurarea unei conducte, poate determina si o
îmbolnavire profesionala, în functie de agentul transportat care este emanat în mediul de
munca prin fisura.
În legatura cu delimitarea în factori generatori de accidente si de boli profesionale, ea
are la baza si o alta diferenta, care vizeaza formele de manifestare ale factorilor de risc în
sistemul de munca: variatii sau stari.
Variatiile sunt miscarile ce se abat de la mersul normal, respectiv disfunctiile bruste
ale elementelor implicate în realizarea procesului de munca. Prin definitie, ele sunt specifice
accidentelor de munca. Variatiile sunt proprii tuturor elementelor sistemului de munca: se
rostogolesc obiecte, o masina porneste necomandata sau nu raspunde la comanda de
oprire, executantul se împiedica si cade, jeturi de fluide, balans, recul etc.
Starile sunt însusiri, proprietati, deficiente umane, defecte ale mijloacelor de
produc-tie cu caracter relativ permanent, motiv pentru care le întâlnim mai ales în etiologia
bolilor profesionale. Nu numai elementele statice enumerate mai sus reprezinta stari; prin
caracterul ei relativ permanent, si miscarea functionala a unei roti dintate constituie o stare,
care poate conduce însa la aparitia unui accident de munca si nu a unei boli profesionale.
Producerea accidentelor presupune interactiunea variatiilor cu starile. Fara cel putin o

variatie, care sa confere caracterul brusc, imprevizibil, interactiunea starilor nu poate
conduce la accidentare.
În anumite cazuri, starile se pot transforma în variatii; prin cresterea brusca a
intensitatii, starile pot deveni variatii accidentogene. În ultima instanta, însa, aceasta
transformare este ea însasi o variatie. Astfel, un nivel prea ridicat de iluminare a locului de
munca reprezinta, în mod normal, un factor de îmbolnavire deoarece afecteaza analizorul
vizual (prin oboseala accentuata). Cresterea brusca a aceluiasi nivel de iluminare poate
provoca însa un accident, prin orbirea directa a executantului.
În ce priveste geneza unora de catre altele, nu este exclusa nici o posibilitate: ca în
a-numite conditii o stare sa genereze o variatie; ca o variatie sa determine o stare. De
exemplu, prezenta gazelor explozive rezultate în mod permanent din procesul tehnologic în
atmosfera locului de munca reprezinta o stare; acumularea lor peste un anumit nivel (limita
de explozivitate) determina declansarea unei variatii - explozia. Invers, fisurarea unei
conducte reprezinta o variatie; în conditiile în care prin conducta circula un agent nociv, care
se raspândeste si se mentine în atmosfera continuu, înseamna ca variatia a generat o stare.
Un alt criteriu de clasificare util în analiza posibilitatilor de prevenire, dar si a genezei

accidentelor de munca si a bolilor profesionale, este natura factorului de risc, respectiv:
- factori de risc obiectivi, care nu depind de factorul uman si sunt proprii numai
mijloacelor de productie si mediului (fizic) de munca;
- factori de risc subiectivi, dependenti de factorul uman, proprii executantului si
sarcinii de munca.
În functie de contributia lor potentiala sau reala la producerea unui accident de munca
sau a unei boli profesionale, factorii de risc pot fi:
principa-li, prin a caror suprimare se elimina în mod cert posibilitatea producerii
vatamarii organismului;
secunda- ri, care favorizeaza efectele actiunii factorilor principali, si a caror eliminare
nu constituie o garantie a evitarii accidentarii sau îmbolnavirii.
Actiunea factorilor de risc asupra organismului uman
Asa cum s-a aratat, actiunea factorilor poate conduce fie la vatamarea violenta a
organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinând anularea sau diminuarea
uneia sau a mai multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. În
primul caz survine un accident de munca, iar în al doilea, o boala profesionala.
În prezent, în functie de natura factorilor care le provoaca, se evidentiaza cinci tipuri
de vatamari: mecanice, termice, electrice, chimice, prin iradiere sau combinate.
Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat. Din considerente practice însa,
legislatia din diverse tari limiteaza în mod conventional numarul bolilor considerate
profesionale. În functie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale pot
fi:
- intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante
toxice;
- pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice;
- boli de iradiere;
- boli prin expunere la temperaturi înalte sau scazute;
- boli prin expunere la zgomot si vibratii;
- boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta;
- alergii profesionale;
- dermatoze profesionale;
- cancerul profesional;
- boli infectioase si parazitare;
- boli prin suprasolicitare;
- alte boli.
Relatia factori de risc – cauze

Potrivit conceptiei deterministe, în realitatea obiectiva nu exista nimic fara sa fi fost
provocat de o cauza: orice cauza este efectul altei cauze si provoaca la rândul sau alte
efecte. Realitatea înconjuratoare într-o continua transformare se prezinta deci ca o
multitudine de înlantuiri cauza - efect. Accidentele de munca si bolile profesionale reprezinta
momentele finale - efectele - unor înlantuiri cauzale nedorite.
În paragrafele anterioare am aratat ca în sistemul de munca exista anumiti factori
(însusiri, stari, procese, fenomene, comportamente etc.) proprii componentelor sistemului
care, în anumite conditii, pot provoca accidentul sau boala profesionala. Am denumit
prescurtat acesti factori de risc de accidentare si îmbolnavire profesionala factori de risc. Ei
constituie deci cauze potentiale ale accidentelor si bolilor profesionale.
În momentul producerii vatamarii organismului (accident, boala), cauzele potentiale
factorii de risc - se transforma în cauze efective (reale) ale respectivelor evenimente.
Asadar, cauzele accidentelor de munca si bolilor profesionale (prescurtat cauze)
re-prezinta factori (însusiri, stari, procese, fenomene, comportamente) care au provocat
accidentul sau boala profesionala.
În continut notiunile de factori de risc si cauze reprezinta acelasi lucru, deosebirile
aparând doar în raport cu momentul în care se analizeaza vis-à-vis de producerea leziunii.
De regula, înainte de accident se vorbeste de factori de risc, iar dupa accident, când
posibilitatea s-a transformat în realitate, de cauze.
Dinamica fenomenelor de accidentare si îmbolnavire profesionala
Producerea unui accident de munca implica actiunea a cel putin doua cauze,
una obiectiva si cealalta subiectiva, deoarece numai astfel poate avea loc impactul dintre
victima si agentul material care îi afecteaza organismul.
Mentinându-ne la stadiul premergator vatamarii, se poate afirma ca pentru ca ea sa
ai-ba loc este necesara interactiunea dintre un factor de risc obiectiv si unul subiectiv,
propriu executantului, si anume cel putin simpla prezenta a acestuia. De regula, însa,
aceste cauze minime reprezinta ultima veriga a unor adevarate lanturi cauzale.
Cunoasterea înlantuirii de cauze - efecte care conduc la accident este necesara deoarece
ofera posibilitati de interventie si stopare pe parcurs în situatii similare, precum si de stabilire
a masurilor de prevenire.
Prin urmare, dinamica accidentarii în munca poate fi descrisa ca o înlantuire de
cauze - efecte, indiferent ca este analizata în stadiul de potentialitate sau dupa
produce-rea evenimentului, care se deruleaza în cursul realizarii procesului de munca. La
un capat al lantului se afla cauza initiala, situata cel mai departe în timp de momentul
producerii vatamarii organismului, dar dupa constituirea si intrarea în functiune a sistemului
de munca. La celalalt capat se afla cauza finala, aflata cel mai aproape de producerea
leziunii.
În dinamica producerii accidentului, cauzele se înlantuie si se îmbina din
"amonte" spre "aval", distingându-se din acest punct de vedere doua modalitati de
legaturi:
înlantuir-ea lineara a cauzelor, astfel încât cauza din "aval" constituie efectul cauzei
din "amonte" si, la rândul ei, cauza efectului care îi succede în aval;
îmbinare- a a doua sau mai multe cauze, care genereaza un anumit efect, ce
se constituie într-o cauza situata în "aval" fata de acestea, si care, la rândul sau, poate
determina un alt efect sau poate constitui cauza finala.
În orice situatie, pentru producerea accidentului este necesara constituirea lanturilor
legaturilor lineare ale cauzelor; anihilarea unei singure secvente a acestora este suficienta
pentru evitarea vatamarii (principiul dominoului). Conform celor afirmate, se pot distinge alte
doua tipuri de cauze: principale si secundare sau favorizante. Cauzele principale sunt
cele a caror anihilare întrerupe lantul cauzal, cele care constituie verigile obligatorii pentru
producerea accidentului. Cauzele secundare sunt cele care se îmbina cu cauzele principale,
contribuind la producerea altei cauze principale. Prezenta cauzelor favorizante nu este
obligatorie pentru aparitia unui anumit efect; ele doar contribuie la evolutia cauzei principale,
în sensul producerii efectului.
În dinamica producerii accidentului se disting trei faze posibile :
a) faza I: constituirea situatiei de accidentare, care începe cu cauza situata cel mai
aproape de momentul producerii leziunii si care se caracterizeaza prin urmatoarele:
- este aparent nediferentiata fata de situatia normala, astfel încât pericolul nu poate fi
sesizat decât daca este urmarit în mod special;
- apare o situatie periculoasa sesizabila, care este initiata de factorul uman;
- de regula, se poate interveni pentru prevenirea accidentului atât de catre executant,
cât si de catre factorii de decizie;
b) faza a II-a: desfasurarea situatiei de accidentare, care consta în înlantuirea si
îmbinarea mai multor cauze, generând cauza finala; caracteristicile fazei sunt:
- are loc înlantuirea si îmbinarea mai multor cauze, într-un interval scurt de timp;
- datorita crizei de timp, actiunile de prevenire ale executantului pot fi agravante;
- exista totusi posibilitatea, foarte limitata fata de faza anterioara, de a se interveni
pentru prevenirea leziunii;
c) faza a III-a: producerea leziunii, faza în care actioneaza cauza finala:
- este faza definitorie a accidentului;
- are loc impactul omului cu elementele mijloacelor de productie sau ale mediului fizic
ambiant, care provoaca leziunea prin îmbinarea celor doua lanturi de legaturi lineare;
- se produce într-un timp foarte scurt, astfel încât singurele posibilitati de a actiona
sunt reactiile reflexe de autoaparare ale executantului.
În raport cu locul lor în dinamica accidentului se pot distinge trei tipuri de
cauze: initiale, intermediare si finale, iar în functie de efectul produs: cauze directe,
respectiv cauza finala al carui efect este însasi leziunea, si cauze indirecte, care produc o
alta cauza, intermediara sau finala. Cauza initiala si cauzele intermediare sunt întotdeauna
indirecte; cu cât sunt mai în amonte fata de momentul producerii accidentului, cu atât ofera
posibilitati mai largi si mai sigure de prevenire a vatamarii.
Practica a dovedit ca exista situatii în care identificarea tuturor cauzelor din interiorul
unui sistem de munca, dupa modelul prezentat anterior, nu este suficienta. Facând
abstractie de cazurile de forta majora, s-a constatat ca de multe ori disfunctiile elementelor
implicate în realizarea procesului de munca îsi au originea în afara sistemului de munca si
înainte de constituirea si intrarea sa în functiune (de exemplu, vicii ascunse din proiectarea
sau executarea mijloacelor de munca).
În consecinta, în modelarea fenomenului de accidentare, viziunea trebuie extinsa în
spatiu si timp, incluzând si deficientele generate în etapele de conceptie, proiectare si
executie (respectiv formare si selectare pentru executant) a elementelor sistemului de
munca, capabile sa contribuie la aparitia unor cauze de accidentare.
Asemenea deficiente, premergatoare factorilor de risc propriu-zisi, prezinta trei
caracteristici definitorii, care le diferentiaza de notiunea de "cauza de accidentare":
a) Eliminarea lor nu se poate face din interiorul sistemului avut în vedere, ea revenind
altor sisteme de munca, distincte.
b) În general, nu exista posibilitatea de stabilire, în momentul constituirii lor ca
deficiente, a unei relatii cu un sistem de munca determinat.
c) În cazul acestui gen de abateri nu se poate evidentia o relatie unica bipolara cauza
- efect; unei singure deficiente îi pot corespunde efecte diferite, în functie de caracteristicile
celorlalte elemente împreuna cu care elementul deficitar va constitui un sistem de munca.
În baza diferentelor mentionate, abaterile cu care pot intra într-un sistem de
munca elementele implicate în realizarea unui proces de munca le vom desemna ca
substrat cauzal al accidentelor de munca.
Corespunzator categoriilor mari de factori de risc proprii fiecarui element se pot
des-prinde si posibilele deficiente de natura substratului cauzal.
În cazul executantului, eroarea sa, care se concretizeaza într-un comportament
riscant, poate fi urmarea unei deficiente a capacitatii de munca individuale. La rândul sau,
aceasta este caracterizata de o serie de variabile, atât cvasistatice (cum sunt aptitudinile,
experienta), cât si de moment (ca oboseala), care pot constitui incompatibilitati permanente
sau temporare cu cerintele impuse de un anumit proces de munca, si care apar înainte ca
individul sa participe la realizarea acestuia.
Atât un nivel corespunzator în raport cu sarcina de munca al cunostintelor si
deprinderilor profesionale, cât si oboseala, boala, emotiile etc. reprezinta deficiente ale
elementului "executant" care, desi iau nastere în afara sistemului de munca, generând un
factor de risc (eroarea executantului) pot contribui la producerea unui accident de munca.
Sarcina de munca si ambianta sociala imediata de munca sunt elemente
relationale, care nu pot exista independent si premergator sistemului de munca. În
consecinta, nu se pot stabili alte deficiente proprii acestora în afara celor de natura factorilor
de risc.
Caracteristicile initiale ale mijloacelor de productie, cu care pot intra în sistemul de
munca si care pot genera factori de risc de accidentare, sunt fie de natura conceptiei si
proiectarii, fie a executiei mijloacelor de munca si calitatii obiectelor muncii .
Deficientele din conceptie si proiectare pot fi datorate, în cazuri foarte rare, limitelor
atinse de cunostintele stiintifice si posibilitatile tehnologice. Acestea fac posibila utilizarea,
daca cerintele sociale o impun, a unor tehnologii, masini, instalatii etc. ale caror riscuri
intrinseci de accidentare nu pot fi eliminate sau anihilate prin conceptie. Uneori, riscurile nu
sunt nici macar constientizate, deoarece nu a existat posibilitatea identificarii în timp a
efectelor lor.
În cele mai multe cazuri este vorba însa de vicii ascunse, generate de greseli de
conceptie si proiectare, deficiente care nu pot fi depistate la receptie prin metodele
obisnuite.
Nerespectarea cu strictete a proiectelor de executie la realizarea mijloacelor de
munca constituie si ea o sursa potentiala de aparitie a unor factori de risc.
Deficiente vizibile si ascunse cu efecte accidentogene pot prezenta si materiile prime,
materialele auxiliare si semifabricatele, fie prin natura lor, fie din executie.
Dintre cele doua laturi ale mediului de munca, singura care poate intra în discutie ca
fiind precedenta constituirii si functionarii sistemului de munca este mediul fizic ambiant. În
cazul sau se regasesc aceleasi categorii de deficiente ca si în cazul mijloacelor de
productie.
Luând în considerare si substratul cauzal se poate construi modelul global al dinamici

accidentarii, alegându-se ca punct de plecare momentul în care începe formarea, respectiv
conceptia elementelor sistemului de munca. În consecinta, vom distinge doua faze ale
dinamicii producerii unui accident de munca:
- Prima se desfasoara în afara sistemului de munca în care are loc evenimentul,
anterior constituirii acestuia, respectiv în etapele de conceptie/formare, proiectare si
executie a elementelor sistemului de munca (cu exceptia celor relationale), si consta în
aparitia unor deficiente de natura substratului cauzal; ofera posibilitatea stabilirii si aplicarii
celor mai eficiente masuri de prevenire.
- Cea de a doua faza se deruleaza în interiorul sistemului de munca, din momentul
constituirii si intrarii acestuia în functiune, pâna la întreruperea sa prin accident. Ea se
manifesta ca o înlantuire de cauze - efecte, care reprezinta materializarile actiunii factorilor
de risc existenti în sistem, si parcurge trei subfaze: constituirea situatiei de accidentare,
desfasurarea situatiei si producerea leziunii.
Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor desfasurate in cadrul S.C. IPA
S.A. tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii (metode de lucru, personal
existent, dotare, conditii de mediu, dotare tehnica,istoric evenimente (accidentesi/sau boli
profesionale inregistrate).
Etapa 2 – stabilirea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la activitatile
identificate, utilizand scala de cotare a gravitatii si probabilitatii de producere a unui accident
de munca sau imbolnavire profesionala, grila de evaluare a riscurilor si scala de incadrare a
nivelului de risc.
Scala de cotare a gravitatii consecintelor se bazeaza pe criterii medicale de
diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca. Gravitatea consecintelor
impactului asupra executantului se incadreaza in sapte clase de gravitate: neglijabil –
consecinte minore, incapacitate temporara de munca de 3 - 45 zile, 45 – 180 zile,
invaliditate gradul III, II, I si deces.
In evaluarea nivelului de risc se ia in considerare gravitatea maxima previzibila
posibila.
Scala de probabilitate a producerii consecintei maxime previzibile este asimilata dupa
standardele Uniunii Europene.
Clasa de probabilitate este de la 1 (consecinte extrem de rare), pana la 6 (foarte
frecvente). In stabilirea probabilitatii actiunii riscului se ia in calcul numarul de persoane
expuse, numarul de accidente si imbolnaviri profesionale inregistrate intr-o perioada
determinata (ultimii 10 ani), precum si gradul de tehnicitate al locului de munca (activitate)
evaluat.
Grila de evaluare a riscurilor reuneste sub forma unei matrice cu sapte linii si sase
coloane clasele de gravitate si probabilitate a producerii consecintelor maxime previzibile.
Etapa 3 – Stabilirea nivelului de risc global pentru fiecare activitate analizata pe baza
formulei de calcul prezentata mai jos. Nivelul de risc (Nr) pe fiecare activitate analizata se
calculeaza ca medie ponderata a nivelurilor de risc pentru factorii de risc identificati.
Formula de calcul al nivelului de risc global este:
n
 Ri X ri
i=1
Nr = n
 ri
i=1
unde:
- Nr: nivelul de risc global pe loc de munca;
- ri: rangul factorului de risc i;
- Ri: nivelul de risc pentru factorul i;
- n: numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv.
Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca se identifica pe „ scala de incadrare a
nivelurilor de risc / securitate”, constituita pe principiul proportionalitatii diverse intre
nivelurile de risc si securitate.
Spre deosebire de alte metode, metoda utilizata are avantajul identificarii tuturor
riscurilor de accidente existente la locul de munca, precum si gravitatea actiunii acestora
asupra organismului, permitand ierarhizarea tuturor actiunilor de prevenire a accidentelor
sau imbolnavirilor profesionale prin luarea masurilor de evitare a fiecarui risc.
Rezultatele evaluarilor sunt cuprinse in fisele de evaluare a locurilor de munca,
documente centralizatoare a factorilor de risc identificati si cuantificati.
Se precizeaza ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7 reprezentand un
nivel critic la care securitatea desfasurarii procesului este minima. La aceasta limita
desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, fiind echivalenta cu producerea
accidentului / imbolnavirii profesionale. Se accepta ca risc maxim acceptabil nivelul 3,5
peste aceasta valoare se impun luarea de masuri tehnice si organizatorice pentru reducerea
acestuia.
Sunt prezentate in continuare fisele de evaluare a riscului de accidentare pentru
fiecare activitate desfasurata, pentru care s-a determinat nivelul de risc, precum si fisele de
masuri(dupa caz), in care, in functie de nivelul de risc se propun principalele masuri de
diminuare / eliminare pe cat posibil a riscului de accidentare la locul de munca analizat.
Lucrarea este utila pentru determinarea nivelului de risc de producere a accidentelor
si imbolnavirilor profesionale, fiind o baza completa pentru constientizarea personalului
asupra acestui risc, putandu-se lua astfel masurile menite sa asigure o securitate sporita a
muncii. Ea va fi utilizata si la instruirea personalului (la angajare si periodic), pentru ca
acesta sa cunoasca riscurile de accidentare si obligatiile ce-i revin pentru evitarea producerii
accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale. Totodata aceasta lucrare va fi folosita
la elaborarea documentatiei de prevenire (plan de prevenire) ceruta de legea securitatii si
sanatatii in munca.
3.1 LOCUL DE MUNCA NR.1
TESA
3.1.1 PROCESUL DE MUNCA
Executantul se ocupa de culegerea, introducerea si

date, folosind sistemul informatic pus la dispozitie de catre angajator. Colaboreaza cu
utilizatorii de sisteme informatice din cadrul societatii .
Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a sistemelor de lucru în
domeniul software cat si de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce acesta a fost instruit
si informat in prealabil cum sa le utilizeze).
3.1.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT
A. MIJLOACE DE PRODUCTIE
Echipamentele de munca folosite sunt:
• Calculatoare (PC) – videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse;

• Imprimanta;
• Fotocopiator;
• Fax;
• Scaner;
• UPS;
• Valori monetare;
• Seif;
• Telefon;
• Accesorii de birotica / papetarie;
• Foarfeca, cuter;
• Mobilier specific de birou.
Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:

• Dozator apa;
• Aparat filtru pentru cafea;
• Frigider.
Mijloace de protectie:
• Trusa medicala de acordare a primului ajutor;

• Extinctor;
• Materiale igienico-sanitare.
B. SARCINA DE MUNCA
• Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea de date, folosind sistemul

informatic pus la dispozitie de catre angajator;
• Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe specifice;
• Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent acestuia;
• Prelucreza, indosariaza si arhiveaza toate documentele societatii asigurand
accesibilitatea ulterioara la informatii;
• Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;
• Se ingrijeste de inregistrarea si intampinarea vizitatorilor pana ce acestia sunt preluati
de persoanele de contact din cadrul companiei;
• Se ocupa de bunul demers al rezervarilor de bilete de avion si/sau cazare si de
emiterea corecta a acestora;
• Administreaza programarea cursurilor de pregatire in cadrul departamentului;
• Programeaza si participa la sedinte;
• Implementeaza si mentine o corecta administrare a diferitelor programe sau
documente ce tin de fluxul departamentului de care apartine;
• Planifica, organizeaza si controleaza activitatea organizatiei;
• Identifica si mobilizeaza resursele materiale si umane din organizatie, in
vederea realizarii obiectivelor propuse;
• Organizeaza, coordoneaza si realizeaza întregul proces de recrutare si selectie de
personal pentru posturile vacante;
• Acorda asistenta in evaluarea performantelor angajatilor;
• Se asigura ca toate activitatile sunt realizate conform politicilor si procedurilor stabilite
de companie la nivel global;
• Asigura in mod proactiv solutionarea problemelor angajatilor ce tin de competenta si
latura profesionala a activitatilor realizate de acestia;
• Coordoneaza si mentine intr-un mod corect si eficient dosarele angajatilor,
inregistrarea acestora in baza de date folosita de companie;
• Pastreaza documentele ce contin detalii referitoare la sistemul de recompensarea al
angajatilor conform performantei in serviciu, sub supravegherea Directorului de
Resurse Umane;
• Acorda asistenta noilor angajati, instruindu-i pe acestia conform politicilor companiei;
• Intermediaza relatia dintre angajatii companiei si furnizorii de servicii medicale, de
asigurari de viata, furnizorii de servicii de personal si de salarizare, pe baza
contractelor incheiate intre companie si acestia;
• Primeste si da comunicari;
• Participa la culegerea datelor pentru intocmirea situatiilor statistice sau situatii cerute
de diverse foruri;
• Intocmeste si urmareste acordarea drepturilor salariale pentru salariati;
• Colaborarea cu autoritatile locale, regionale si nationale in vederea indeplinirii
obiectivelor macroeconomice si cele organizationale;
• Incheie contracte cu agenti economici, organizatii non-guvernamentale si alte
organizatii privind prestari reciproce de servicii;
• Verifica documentele de intrare in gestiuni si intocmirea acestora;
• Intocmeste fise si balante analitice pentru gestiuni;
• Intocmeste note contabile privind salarizarea personalului finantat din fonduri locale si
de stat;
• Intocmeste declaratiile lunare cu privire la contributiile salariale si le depune la
Administratia Financiara;
• Intocmeste registrul de casa si verifica concordanta incasari-plati;
• Inregistreaza facturile de la furnizorii companiei si aloca cheltuielile pe departamente;
• Emite si inregistreaza facturi pentru vanzarile efectuate;
• Organizeaza, efectueaza si controleaza efectuarea inventarierii bunurilor materiale,
conform prevederilor legale si raspunde de corecta realizare a acestei activitati;
• Asigura indeplinirea obligatiilor societatii catre bugetul de stat, unitati bancare,
furnizori, etc.;
• Efectueaza raportari fiscale specifice legislatiei in vigoare;
• Asigura corespondenta prin telefon, mail, posta cu furnizorii, clientii si institutiile
statului;
• Participa la negocierea contractelor cu furnizorii si/sau clientii;
• Urmareste derularea contractelor cu subcontractorii;
• Asigura integritatea bazelor de date oferind date corecte si informatii utile ca suport în
luarea deciziilor;
• Asigura interfata in relatiile cu clientii;
• Desfasoara operatiuni de caserie;
• Desfasoara activitati de curierat in vederea depunerii documentatiei specifice
societatii, la institutiile statului si la diverse unitati comerciale;
• Respecta normele de conduita si procedurile interne;
• Urmareste indeplinirea conditiilor igienico-sanitare, de protectie a muncii, de
prevenire si stingere a incendiilor, de medicina a muncii si de protectie a mediului,
prevazute de reglementarile si normele legislative in vigoare;
• La dispozitia sefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform pregatirii si
instruirii personale cat si conform procedurilor de lucru si a atributiilor cuprinse in fisa
postului.
C. MEDIUL DE MUNCA
• Executantul îsi desfasoara activitatea la birou, în interiorul incintelor IPA cat si in

trafic;
• Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu sistem de furnizare a
aerului conditionat;
• Este asigurata ergonomia locului de munca;
• Iluminatul este mixt si suficient;
• Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare;
• Incaperea este curata;
• Pardoseala este neteda, nealunecoasa;
• Zogomotul si vibratiile sunt in limite admise deoarece activitatea nu presupune
utilizarea unor echipamente generatoare de noxe fizice.
3.1.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
• Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevãzute în sarcina de

muncã sau de o altã manierã decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in
instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive;
• Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin împiedicare – la
parcurgerea pedestrã a traseelor în incinta sau în perimetrul exterior ;
• Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a
mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele colective);
• Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare;
• Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si
sanatate in munca;
• Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca;
• Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente;
• Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare;
• Comunicari si actiuni accidentogene ;
• Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor alcoolice, într-un stadiu avansat de
oboseala sau dupã administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si
narcotice) ;
• Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in calitate de pasager);
• Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in
locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone
periculoase in timpul activitatii;
• Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate;
• Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele
de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;
• Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în care acest lucru nu este
permis in apropierea agentilor chimici inflamabili;
• Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca;
• Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.– la parcurgerea pedestrã a
traseelor în perimetrul exterior;
• Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de
munca ,cu instruire incompleta în domeniul securitatii si sanatatii în munca sau cu
incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;
• Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor
ergonomice;
• Reglarea incorecta a caracteristicilor de display;
• Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare manipulate cat si expunerea
acestora in public fara a se asigura asupra riscurilor;
OMISIUNI
• Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in

munca;
• Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra
defectiunilor aparute in timpul lucrului;
B. SARCINA DE MUNCA
CONTINUT NECORESPUNZATOR
• Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementãrile specifice: nemarcarea tensiunii

de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate;
SUPRASOLICITARE FIZICA
• Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) – lucrul preponderent în

pozitia asezat;
• Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata
videoterminalelor;
• Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia
scapulo-humerala si articulatia pumnului;
• Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene;
• Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite;
SUPRASOLICITARE PSIHICA
• Ritm mare de munca;

• Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare;
• Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati,
relatii neprincipiale intre membrii colectivului);
• Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol;
• Monotonia muncii;
C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC MECANIC
• Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a
echipamentelor tehnice din dotare;
• Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manualã;
• Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (întepãtoare, tãioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii;
• Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre
domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.– accidente de circulatie de traseu;
• Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a
sistemului de frânare a autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de
pasager;
• Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor
de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
• Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii
electrocasnice;
• Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;
FACTORI DE RISC TERMIC
• Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt

preparate fierbinti;
• Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii autoturismului sau in
trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme;
• Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare;
FACTORI DE RISC ELECTRIC
• Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;

• Electrocutare prin atingere directã – la atingerea accidentalã a unor cãi de curent
neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ;
• Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia
de împãmântare a unor echipamente tehnice electrice;
FACTORI DE RISC CHIMIC
• Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici, diluant, pasta corectoare;
D. MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZIC
• Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de cãtre seism);

• Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ;
• Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor
in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;
• Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);

FACTORI DE RISC BIOLOGIC
• Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de

deplasare.
UNITATEA:
NUMAR PERSOANE EXPUSE: 99
S.C. IPA S.A.
SECTIA(DEPARTAMENT): 3.1.4
TEHNICO-ADMINISTRATIV FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA DURATA EXPUNERII: 8h/sch.
FISA NR.1 ECHIPA DE EVALUARE:

LOCUL DE MUNCA: Mirela Valeanu - Evaluator autorizat
TESA Octavian Luchian- Medic primar medicina muncii
Vasile Marinescu - Lucrator desemnat S.S.M.
Neamtu Mariana - Intervievat
CLASA DE CLASA DE
COMPONENTA FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR CONSECINTA NIVEL
SISTEMULUI DE MUNCA FACTORI DE RISC MAXIMA GRAVITATE FRECVENT PARTIAL
IDENTIFICATI DE RISC(descriere,parametri) PREVIZIBILA A DE RISC
1.Executarea de operatii si lucrari din proprie
initiativa neprevãzute în sarcina de muncã sau de o
EXECUTANT ACTIUNI GRESITE altã manierã decât prevederile procedurale sau cele DECES 7 1 3
cuprinse in instructiunile specifice postului din care
sa rezulte stari periculoase sau nocive;
2.Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin
alunecare, prin împiedicare – la parcurgerea
pedestrã a traseelor în incinta sau în perimetrul ITM 45-180 zile 3 1 2
exterior ;
3.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea
echipamentului de lucru si a mijloacelor de DECES 7 1 3
protectie din dotare ( inclusiv cele colective);
4.Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a
echipamentelor tehnice din dotare; DECES 7 1 3
5.Minimalizarea pericolului prin nerespectarea
instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in DECES 7 1 3
munca;
6.Parasirea locului de munca fara acordul
conducatorului locului de munca; DECES 7 1 3
7.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor
existente; DECES 7 1 3
8.Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3

9.Comunicari si actiuni accidentogene ; DECES 7 1 3
10.Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor
alcoolice, într-un stadiu avansat de oboseala sau
dupã administrarea unor medicamente (sedative DECES 7 1 3
halucinogene si narcotice) ;
11.Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in
calitate de pasager); DECES 7 1 3
12.Expunerea in afara sarcinii de munca la factori
periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau
zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau DECES 7 1 3
stationari in zone periculoase in timpul activitatii;
13.Nerespectarea instructiunilor specifice de
electrosecuritate; DECES 7 1 3
14.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu
sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie DECES 7 1 3
cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;
15.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari
aprinse) în locuri în care acest lucru nu este permis DECES 7 1 3
in apropierea agentilor chimici inflamabili;
16.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1
17.Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale,
santuri, etc.– la parcurgerea pedestrã a traseelor în DECES 7 1 3
perimetrul exterior;
18.Repartizare executant cu pregatire profesionala
necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu
instruire incompleta în domeniul securitatii si DECES 7 1 3
sanatatii în munca sau cu incompatibilitati
psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;
19.Pozitionare incorecta a elementelor sistemului
de calcul fara respectarea regulilor ergonomice; ITM 45-180 zile 3 1 2
20.Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; ITM 3-45 zile 2 1 1

21.Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor
monetare manipulate cat si expunerea acestora in DECES 7 1 3
public fara a se asigura asupra riscurilor;
22.Neefectuarea in timp util a unor operatii
EXECUTANT OMISIUNI indispensabile securitatii si sanatatii in munca; DECES 7 1 3
23.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai
echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute DECES 7 1 3
in timpul lucrului;
24.Lucrul în conditii de neconformitate cu
CONTINUT
SARCINA DE MUNCA NECORESPUNZATO reglementãrile specifice: nemarcarea tensiunii de DECES 7 1 3
R lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor
medicale omologate;
SUPRASOLICITARE 25.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare
SARCINA DE MUNCA FIZICA (efort static) – lucrul preponderent în pozitia asezat; ITM 45-180 zile 3 1 2
26.Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere
indelungata in fata videoterminalelor; INV gr.III 4 1 2
27.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor
superioare in special articulatia scapulo-humerala si ITM 3-45 zile 2 1 1
articulatia pumnului;
28.Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor
interfalangiene; ITM 3-45 zile 2 1 1
29.Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor
prelungite; ITM 3-45 zile 2 1 1
SUPRASOLICITARE
SARCINA DE MUNCA PSIHICA 30.Ritm mare de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1
31.Efectuare de operatii cu grad de raspundere
mare; ITM 3-45 zile 2 1 1
32.Climat psihosocial necorespunzator ( relatii
neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii DECES 7 1 3
neprincipiale intre membrii colectivului);
33.Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; DECES 7 1 3
34.Monotonia muncii; NEGLIJABILE 1 1 1
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 35.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la

PRODUCTIE MECANIC utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor ITM 45-180 zile 3 1 2
tehnice din dotare;
36.Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate
incorect sau la manipularea manualã; ITM 3-45 zile 2 1 1
37.Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi
periculoase (întepãtoare, tãioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii ITM 3-45 zile 2 1 1
activitatii;
38.Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la
deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si
sediul S.C. IPA S.A.– accidente de circulatie de DECES 7 1 3
traseu;
39.Accidente rutiere datorate: autoblocarii
functionarii mecanismului de directie sau a
sistemului de frânare a autoturismului în mers,
exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri DECES 7 1 3
(copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,
executantul avand calitatea de pasager;
40.Deterioararea accidentala a echipamentului
individual de protectie cat si a mijloacelor de DECES 7 1 3
protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
41.Deteriorarea accidentala a echipamentelor
tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice; DECES 7 1 3
42.Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu
avionul; DECES 7 1 3
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 43.Ardere, oparire cauzate de caderea

PRODUCTIE TERMIC (rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate ITM 45-180 zile 3 1 2
fierbinti;
44.Incendii izbucnite in statiile de carburanti in
timpul alimentarii autoturismului sau in trafic in DECES 7 1 3
timpul coliziunilor dintre autoturisme;
45.Incendii provocate de izolatii electrice
necorespunzatoare; DECES 7 1 3
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC
PRODUCTIE ELECTRIC 46.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; DECES 7 1 3
47.Electrocutare prin atingere directã – la atingerea
accidentalã a unor cãi de curent neprotejate sau DECES 7 1 3
aflate accidental sub tensiune ;
48.Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea
accidentala a legaturilor la instalatia de DECES 7 1 3
împãmântare a unor echipamente tehnice electrice;
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 49.Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici,
PRODUCTIE CHIMIC diluant, pasta corectoare; ITM 3-45 zile 2 1 1
FACTORI DE RISC 50.Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de
MEDIUL DE MUNCA FIZIC cãtre seism); DECES 7 1 3
51.Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor
din arhiva unitatii ; NEGLIJABILE 1 1 1
52.Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul
defectuos a scaunelor executantilor in dreptul
casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea ITM 3-45 zile 2 1 1
geamurilor si a usilor;
FACTORI DE RISC 53.Prezenta in zone cu potential pericol de
MEDIUL DE MUNCA CHIMIC explozie(statie carburanti); DECES 7 1 3
FACTORI DE RISC 54.Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.)
MEDIUL DE MUNCA BIOLOGIC prezente pe traseele exterioare de deplasare. DECES 7 1 3
Locul de munca nr.1
Nivelul de risc global al locului de munca este: 2.71
54
 Ri X ri
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 35(3x3) + 6(2x2) + 13(1x1)
Nrgi = = 2.71
54 =
0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 35x3 + 6x2 + 13x1
 ri
i=1
Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
Locul de munca nr.1
NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.71

LEGENDA FIGURA Nr.1
Nivel
Nr. Crt. Denumirea factorului de risc partial de
risc
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa
neprevãzute în sarcina de muncã sau de o altã manierã decât
F1 prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile 3
specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau
nocive;
Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare,
F2 prin împiedicare – la parcurgerea pedestrã a traseelor în 2
incinta sau în perimetrul exterior ;
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului
F3 de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele 3
colective);
Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor
F4 tehnice din dotare; 3
Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de
F5 lucru si de securitate si sanatate in munca; 3
Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului
F6 de munca; 3
F7 Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; 3
F8 Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; 3
F9 Comunicari si actiuni accidentogene ; 3

Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor alcoolice,
într-un stadiu avansat de oboseala sau dupã administrarea
F10 3
unor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ;
Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in

F11 calitate de pasager); 3
Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi,
prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol
F12 temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone 3
F13 Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; 3
Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme
F14 improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost 3
prevazut echipamentul din fabricatie;
Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în
F15 care acest lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici 3
inflamabili;
F16 Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; 1
Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.– la
F17 parcurgerea pedestrã a traseelor în perimetrul exterior; 3
Repartizare executant cu pregatire profesionala
necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire
F18 incompleta în domeniul securitatii si sanatatii în munca sau cu 3
incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de
munca;
Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara
F19 respectarea regulilor ergonomice; 2
F20 Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; 1

Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare
F21 manipulate cat si expunerea acestora in public fara a se 3
asigura asupra riscurilor;
Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile
F22 securitatii si sanatatii in munca; 3
Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai
F23 echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul 3
lucrului;
Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementãrile
F24 specifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de 3
curent electric, lipsa truselor medicale omologate;
Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) –
F25 lucrul preponderent în pozitia asezat; 2
Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata
F26 in fata videoterminalelor; 2
Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special
F27 articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului; 1
F28 Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; 1
F29 Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite; 1
F30 Ritm mare de munca; 1
F31 Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; 1

Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre
F32 sefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membrii 3
colectivului);
F33 Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; 3
F34 Monotonia muncii; 1

Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea
F35 usilor de acces sau a echipamentelor tehnice din dotare; 2
Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau
F36 la manipularea manualã; 1
Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase
F37 (întepãtoare, tãioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul 1
desfasurarii activitatii;
Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la deplasarea pe
F38 traseul normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.– 3
accidente de circulatie de traseu;
Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii
mecanismului de directie sau a sistemului de frânare a
F39 autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de 3
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,
Deterioararea accidentala a echipamentului individual de
F40 protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazut 3
echipamentul tehnic;
Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare
F41 sau a aparaturii electrocasnice; 3
F42 Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul; 3

Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor
F43 recipienti in care sunt preparate fierbinti; 2
Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii
F44 autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre 3
autoturisme;
F45 Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare; 3
F46 Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; 3

Electrocutare prin atingere directã – la atingerea accidentalã a
F47 unor cãi de curent neprotejate sau aflate accidental sub 3
tensiune ;
Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea accidentala
F48 a legaturilor la instalatia de împãmântare a unor echipamente 3
tehnice electrice;
Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici, diluant, pasta
F49 corectoare; 1
F50 Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de cãtre seism); 3

Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva
F51 unitatii ; 1
Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a
F52 scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a 1
aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;
Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie
F53 carburanti); 3
Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe
F54 traseele exterioare de deplasare. 3
3.1.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII PENTRU
LOCUL DE MUNCA NUMARUL 1
Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 1 este egal cu 2.71 valoare ce
îl încadreaza în categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este sustinut de “Fisa de evaluare Nr. 1”, din care se observa ca din totalul
de 54 factori de risc identificati, toti au valori cuprinse în limita de acceptabilitate. În ceea
ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa
cum urmeaza (vezi Fig. 2 ):
• 42.59% - factori proprii executantului;

• 20.37% - factori proprii sarcinii de munca;
• 27.78% - factori proprii mijloacelor de productie;
• 9.26% - factori proprii mediului de munca;
Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 66.67 % dintre factorii de risc identificati
pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE).
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA
Locul de munca nr.1

IT
Executantul este responsabil cu implementarea de sisteme info

intretinerea aplicatiilor in functionare.Totodata acesta asigura si gestioneaza dotarea cu
tehnica de calcul, comunicatii si software si ofera suport tehnic utilizatorilor de programe
informatice din cadrul companiei;


• Imprimanta;
• Fotocopiator;
• Fax;
• Scaner;
• Telefon;
• Retroproiector;
• Trusa scule de mana de tip electronist (patent, surubelnita manuala si electrica, chei
fixe si dinamometrice,sfic, cleste sertizare, mufe retea, ciocan de lipit );
• Echipamente specifice activitati, precum servere, switch-uri, routere, firewall-uri,
modemuri analogice si digitale;
• Aparate de masura precum analizoarele de spectru sau multimetrele;
• Cabluri, mufe, etc.;
• Ghilotina hartie;
• UPS;
• KVM;
• Dozator apa;
• Frigider.
• Trusa medicala de de accordare a primului ajutor;

• Extinctor;
B. SARCINA DE MUNCA

• Se ocupa de monitorizare infrastructurii de retea, a echipamentelor instalate in toate
unitatile teritoriale;
• Foloseste echipamentul tehnic(P.C.) cat si echipamentul conex aferent acestuia;
• Monitorizeaza functionarea site-ului de web al societatii;
• Asigura asistenta tehnica pentru exploatarea aplicatiilor informatice implementate;
• Asigura mentenanta retelei de calculatoare ;
• Urmareste exploatarea tehnicii de calcul în reteaua locala de calculatoare conform
conditiilor normative adecvate;
• Propune masuri de optimizare a exploatarii tehnicii de calcul si a retelei locale de
calculatoare;
• Primeste sesizari pentru defectiunile aparute la sistemele de calcul;
• Face constatarea defectiunilor si procedeaza la remedierea lor;
• Service tehnica de calcul – imprimante, scanere ( evidenta lor ), trimiterea catre firma
care se ocupa de depanarea acestora – reinstalarea sistemelor de calcul în retea
dupa depanare;
• Remediaza defectiuni la servere – verificare, constatare, schimbare hard discuri (
salvarea datelor );
• Administrare servere – acces la servere de la distanta, configurari pe servere, UP –
date programe ( fisiere );
• Cablari – asigurarea materialelor, deplasarea la oficii, masuratori, cablarea
propriuzisa, instalare prize de retea, cablu de retea, Patch – panel, switch-uri,
conectare statie de lucru si server, conectare Router, verificare functionalitate;
• Raspunde de pastrarea resurselor hardware si software, a dreptului si accesului la
baza de date, a disciplinei în retea;
• Raspunde de întretinerea tehnicii de calcul, a instrumentelor informatice, a bazelor de
date, comunicatii în retea si transmiterii informatiei pe mediu magnetic spre interiorul
directiei si în relatie cu alte subunitati, indifferent daca întretinerea se efectueaza
direct sau prin intermediar;
• Raspunde de implementarea la nivelul subunitatii de noi aplicatii, în conformitate cu
instructiunile si documentatia primita, inclusiv: instalarea aplicatiei, concordanta
cerintelor cu resursele, pregatirea programului ce exploateaza aplicatia, asigurarea
asistente intensive pe perioada de experimentare si în exploatarea incipienta;
• Întocmeste si propune spre avizare si aprobare conducerii societatii planul de
încarcare a tehnicii de calcul si proiectul tehnic de interconectare a tehnicii de calcul,
asigurând implementarea lor.
• Semnalizeaza eventualele anomalii de conceptie a aplicatiilor în exploatare, propune
solutii sau perfectionari, analizeaza împreuna cu celelalte compartimente functionale
noi cerinte de activitati informatizate;
• Stabileste necesarul de echipamente de calcul al societatii pe criterii de încarcare
optima a configuratiilor de calcul;
• Asigura asistenta metodologica si lucrativa a personalului de informatizare din
societate;
•
Organizeaza activitatea de pregatire a personalului functional si operativ de
exploatare pentru utilizarea tehnicii de calcul si a aplicatiilor specifice;
• Executa dezvoltarea de aplicatii software pentru companie si pentru beneficiari;
• Organizeaza si urmareste lucrarile de întretinere si reparare a echipamentului de
calcul din dotarea societatii;
• Se preocupa de buna functionare a retelelor de calculatoare din dotare si de
implementarea în sistemele de retele a programelor de aplicatii specifice;
• Raspunde de asigurarea securitatii documentelor si pastrarea secretului de serviciu;
• Mentine curatenia la locul de munca;
• Isi insuseste si aplica prevederile legislatiei si a normelor interne in domeniul
securitatii si sanatatii in munca si cele privind apararea impotriva incendiilor;
• Participa la instruirile privind securitatea si sanatatea in munca, si cele privind
apararea impotriva incendiilor, organizate in cadrul societatii;
• Aplica masurile de prim ajutor adecvate tipului de accident;
• Aplica masurile de urgenta si evacuare respectand procedurile specifice;
• Indeplineste orice alta sarcina primita de la conducatorul direct al locului de munca,
pentru care are pregatirea necesara si pentru care este autorizat si instruit.
C. MEDIUL DE MUNCA
• Executantul îsi desfasoara activitatea la birou, în interiorul incintelor IPA cat si in

trafic;
utilizarea unor echipamente generatoare de noxe fizice.
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
• Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevazute în sarcina de

munca sau de o alta maniera decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in
instructiunile specifice postului;
• Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului individual de protectie
de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele colective);
• Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din
dotare;
• Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din dotare cat si a
materialelor utilizate;
• Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare;
• Comunicari si actiuni accidentogene;
sanatate in munca;
• Supraaprecierea limitelor personale;
• Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente;
• Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin împiedicare – la
parcurgerea pedestra a traseelor în incinta sau în perimetrul exterior;
• Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor (sedative,
halucinogene si narcotice) cat si in stare de oboseala avansata;
• Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi raza vizuala de deplasare;
• Depozitare defectuasa a echipamentelor prin neasigurarea acestora impotriva
caderilor necontrolate;
permis;
• Interventii la componente de masini in miscare in timpul functionarii acestora;
• Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã (in calitate de pasager);
• Utilizare de aparate de masura si control care nu corespund (defecte sau
neomologate);
• Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de la reteaua electrica si fara
asigurarea masurilor care sa previna punerea accidentala sub tensiune;
• Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana;
• Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, procedee gresite / absenta unor
operatii;
ergonomice;
OMISIUNI
• Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie, a echipamentului individual

de lucru sau a mijloacelor de protectie specifice;
• Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii muncii;
B. SARCINA DE MUNCA

videoterminalelor;
• Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare de materiale sau obiecte
grele si/sau aplecari si ridicari repetate ;
• Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare – lucrul preponderent în pozitia asezat;
• Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in calitate de pasager;

• Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de raspundere mare sau
extrem de complexe;
• Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces, a

echipamentelor tehnice, dispozitive, accesorii sau scule actionate manual sau de
echipamente in timpul montarii- demontarii si intretinerii;
• Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (întepatoare, taioase,
alunecoase, abrazive, adezive) in timul desfasurarii activitatii;
• Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasate
fara asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate;
electrocasnice;
domiciliu si sediul societatii S.C. IPA S.A. – accidente de circulatie de traseu;
• Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in timpul activitatilor de
curatare si intretinere;


neprotejate sau aflate accidental sub tensiune;
• Potential electrostatic – la deteriorarea accidentala a legaturii la instalatia de
împamântare in contact cu un bun conductor electric;
• Lucrul cu substante iritante, toxice – lipici, diluant, pasta corectoare;
D. MEDIUL DE MUNCA

• Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a usilor, de amplasamentul
defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului
conditionat cat si in timpul interventiilor in camera tehnica a serverelor;
• Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor activitati;
• Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie carburanti);

deplasare.
UNITATEA:
S.C. IPA S.A.
IT FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA DURATA EXPUNERII: 8h/sch.

LOCUL DE MUNCA: Mirela Valeanu - Evaluator autorizat
IT Octavian Luchian- Medic primar medicina muncii
Gheorghe Matei - Intervievat
CLASA DE CLASA DE
initiativa neprevazute în sarcina de munca sau de o
EXECUTANT ACTIUNI GRESITE alta maniera decât prevederile procedurale sau DECES 7 1 3
cele cuprinse in instructiunile specifice postului;
echipamentului individual de protectie de lucru si a
mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele DECES 7 1 3
colective);
3.Utilizarea, intretinerea si pregatirea
necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din DECES 7 1 3
dotare;
5.Manipulare si transport defectuos a
echipamentului tehnic din dotare cat si a ITM 45-180 zile 3 1 2
materialelor utilizate;
6.Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3
9.Comunicari si actiuni accidentogene; DECES 7 1 3
munca;
11.Supraaprecierea limitelor personale; DECES 7 1 3
12.Apreciere necorespunzatoare a riscurilor

14.Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin
pedestra a traseelor în incinta sau în perimetrul ITM 45-180 zile 3 1 2
exterior;
15.Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a
medicamentelor (sedative, halucinogene si DECES 7 1 3
narcotice) cat si in stare de oboseala avansata;
17.Transport de materiale in volum mare ce poate
acoperi raza vizuala de deplasare; DECES 7 1 3
18.Depozitare defectuasa a echipamentelor prin
neasigurarea acestora impotriva caderilor DECES 7 1 3
necontrolate;
aprinse) în locuri în care acest lucru nu este permis; DECES 7 1 3
20.Interventii la componente de masini in miscare in
timpul functionarii acestora; DECES 7 1 3
21.Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã
(in calitate de pasager); DECES 7 1 3
22.Utilizare de aparate de masura si control care nu
corespund (defecte sau neomologate); DECES 7 1 3
23.Interventii la echipamente tehnice fara
deconectarea de la reteaua electrica si fara
asigurarea masurilor care sa previna punerea DECES 7 1 3
accidentala sub tensiune;
24.Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana; DECES 7 1 3
25.Succesiunea gresita a operatiilor / operatii,
reguli, procedee gresite / absenta unor operatii; DECES 7 1 3

30.Omiterea utilizarii echipamentului individual de
EXECUTANT OMISIUNI protectie, a echipamentului individual de lucru sau a DECES 7 1 3
mijloacelor de protectie specifice;
indispensabile securitatii muncii; DECES 7 1 3
in timpul lucrului;
33.Lucrul în conditii de neconformitate cu
CONTINUT
SARCINA DE MUNCA NECORESPUNZATO reglementãrile specifice: nemarcarea tensiunii de DECES 7 1 3
R lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor
medicale omologate;
SUPRASOLICITARE
SARCINA DE MUNCA FIZICA superioare in special articulatia scapulo-humerala si ITM 3-45 zile 2 1 1
36.Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin
manipulare de materiale sau obiecte grele si/sau ITM 45-180 zile 3 1 2
aplecari si ridicari repetate ;
38.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare –
lucrul preponderent în pozitia asezat; ITM 45-180 zile 3 1 2
39.Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor
lungi in calitate de pasager; ITM 3-45 zile 2 1 1
SUPRASOLICITARE
43.Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt
cu grad de raspundere mare sau extrem de ITM 3-45 zile 2 1 1
complexe;
44.Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC utilizarea usilor de acces, a echipamentelor tehnice,
PRODUCTIE MECANIC dispozitive, accesorii sau scule actionate manual ITM 45-180 zile 3 1 2
sau de echipamente in timpul montarii- demontarii si
intretinerii;
periculoase (întepatoare, taioase, alunecoase, ITM 3-45 zile 2 1 1
abrazive, adezive) in timul desfasurarii activitatii;
47.Cadere libera de materiale sau echipament
tehnic de la cotele superioare amplasate fara DECES 7 1 3
asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate;
sediul societatii S.C. IPA S.A. – accidente de DECES 7 1 3
circulatie de traseu;
51.Autodeclansari, porniri accidentale ale
echipamentelor in timpul activitatilor de curatare si DECES 7 1 3
intretinere;
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 52.Incendii provocate de izolatii electrice
PRODUCTIE TERMIC necorespunzatoare; DECES 7 1 3
53.Ardere, oparire cauzate de caderea
(rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate ITM 45-180 zile 3 1 2
fierbinti;
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 54.Electrocutare prin atingere directã – la atingerea
PRODUCTIE ELECTRIC accidentalã a unor cãi de curent neprotejate sau DECES 7 1 3
aflate accidental sub tensiune;
56.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; DECES 7 1 3
57.Potential electrostatic – la deteriorarea
accidentala a legaturii la instalatia de împamântare DECES 7 1 3
in contact cu un bun conductor electric;
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 58.Lucrul cu substante iritante, toxice – lipici,
60.Curenti de aer favorizati de deschiderea
geamurilor, a usilor, de amplasamentul defectuos a
scaunelor executantilor in dreptul casetelor de ITM 3-45 zile 2 1 1
evacuare a aerului conditionat cat si in timpul
interventiilor in camera tehnica a serverelor;
61.Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor
activitati; NEGLIJABILE 1 1 1
FACTORI DE RISC 62.Prezenta in zone cu potential pericol de explozie
MEDIUL DE MUNCA CHIMIC (statie carburanti); DECES 7 1 3
Locul de munca nr.3
63
 Ri X ri
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 43(3x3) + 8(2x2) + 12(1x1)
Nrgi = 2.75
=
= 63 0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 43x3 + 8x2 + 12x1
 ri
i=1
Locul de munca nr.3

LEGENDA FIGURA Nr.1
Nivel
risc
neprevazute în sarcina de munca sau de o alta maniera
F1 decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in 3
instructiunile specifice postului;
F2 individual de protectie de lucru si a mijloacelor de protectie din 3
dotare (inclusiv cele colective);
Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a
F3 echipamentelor tehnice din dotare; 3
Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din
F5 dotare cat si a materialelor utilizate; 2
F6 Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; 3

F7 de munca; 3
F9 Comunicari si actiuni accidentogene; 3
F11 Supraaprecierea limitelor personale; 3
F12 Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente; 3

Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare,
F14 prin împiedicare – la parcurgerea pedestra a traseelor în 2
incinta sau în perimetrul exterior;
Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor
F15 (sedative, halucinogene si narcotice) cat si in stare de 3
oboseala avansata;
Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi raza
F17 vizuala de deplasare; 3
Depozitare defectuasa a echipamentelor prin neasigurarea
F18 acestora impotriva caderilor necontrolate; 3
F19 care acest lucru nu este permis; 3
Interventii la componente de masini in miscare in timpul
F20 functionarii acestora; 3
Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã (in calitate de
F21 pasager); 3
Utilizare de aparate de masura si control care nu corespund
F22 (defecte sau neomologate); 3
Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de la
F23 reteaua electrica si fara asigurarea masurilor care sa previna 3
punerea accidentala sub tensiune;
F24 Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana; 3
Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, procedee
F25 gresite / absenta unor operatii; 3

munca;
Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie, a
F30 echipamentului individual de lucru sau a mijloacelor de 3
protectie specifice;
F31 securitatii muncii; 3
lucrului;
Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare de
F36 materiale sau obiecte grele si/sau aplecari si ridicari repetate ; 2

Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare – lucrul
F38 preponderent în pozitia asezat; 2
Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in
F39 calitate de pasager; 1
colectivului);
Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de
F43 raspundere mare sau extrem de complexe; 1
Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de
acces, a echipamentelor tehnice, dispozitive, accesorii sau
F44 scule actionate manual sau de echipamente in timpul montarii 2
demontarii si intretinerii;
F45 (întepatoare, taioase, alunecoase, abrazive, adezive) in timul 1
Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la
F46 manipularea manualã; 1
Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele
F47 superioare amplasate fara asigurarea împotriva deplasarilor 3
necontrolate;
F50 traseul normal dintre domiciliu si sediul societatii S.C. IPA S.A. 3
– accidente de circulatie de traseu;
Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in
F51 timpul activitatilor de curatare si intretinere; 3

tensiune;
tehnice electrice;
Potential electrostatic – la deteriorarea accidentala a legaturii
F57 la instalatia de împamântare in contact cu un bun conductor 3
electric;
Lucrul cu substante iritante, toxice – lipici, diluant, pasta
F58 corectoare; 1

Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a usilor,
de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in
F60 dreptul casetelor de evacuare a aerului conditionat cat si in 1
timpul interventiilor in camera tehnica a serverelor;
F61 Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor activitati; 1
Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie
F62 carburanti); 3

Locul de munca nr.3

AUTOMATIST ELECTRONIST
Executantul se ocupa de redactarea , documentarea

proiectelor de cercetare cerute de beneficiari.Totodata acesta se ocupa de realizarea
prototipurilor, de punerea lor in functiune cat se de testare acestora.

• Imprimanta;
• Fotocopiator;
• Fax;
• Scaner;
• Floter;
• UPS;
• Boxe;
• Telefon;
• Letcon;
• Trusa scule electro-mecanice;
• Sfic;
• Cleste sertizare;
• Liza;
• Carucior marfa;
• Dozator apa;
• Frigider.
• Trusa medicala de acordare a primului ajutor;

• Extinctor;
B. SARCINA DE MUNCA
• Realizeaza documentarea privind proiectul de cercetare;

• Elaboreaza documentatia necesara realizarii proiectului;
• Gaseste si stabileste solutia tehnica pentru fiecare proiect;
• Realizeaza modele si prototipuri;
• Monteaza echipamentul tehnic;
• Pune in functiune modele si prototipuri;
• Efectueaza teste pe modele si prototipuri
• Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent acestuia;
• Prelucreza, indosariaza si arhiveaza toate documentele societatii asigurand
accesibilitatea ulterioara la informatii;
• Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;
• La dispozitia sefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform pregatirii si
instruirii personale cat si conform procedurilor de lucru si a atributiilor cuprinse in fisa
postului.
C. MEDIUL DE MUNCA
• Executantul îsi desfasoara activitatea la birou, în interiorul incintelor IPA, in aer liber
cat si in trafic;
• Apar variatii de temperatura in timpul activitatilor desfasurate in aer liber cat si
temperaturi extreme generate de fiecare anotimp;
utilizarea unor echipamente generatoare de noxe fizice;
• In timpul deplasarilor la clienti executantul este supus conditiilor specifice de mediu
locului unde se deplaseaza.
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
• Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevãzute în sarcina de

muncã sau de o altã manierã decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in
instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive;
• Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin împiedicare – la
parcurgerea pedestrã a traseelor în incinta sau în perimetrul exterior ;
• Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a
mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele colective);
• Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare;
sanatate in munca;
• Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente;
• Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare;
• Comunicari si actiuni accidentogene ;
• Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor alcoolice, într-un stadiu avansat de
oboseala sau dupã administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si
narcotice) ;
• Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in calitate de pasager);
permis in apropierea agentilor chimici inflamabili;
ergonomice;
OMISIUNI
• Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in

munca;
B. SARCINA DE MUNCA

• Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) – lucrul preponderent în

pozitia asezat;
videoterminalelor;

• Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare;
• Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a
echipamentelor tehnice din dotare;
• Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (întepãtoare, tãioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii;
domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.– accidente de circulatie de traseu;
• Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a
sistemului de frânare a autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de
pasager;
electrocasnice;
• Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;
• Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri, particule desprinse accidental din
echipamente in miscare, din scule de lucru, unelte etc. (in timpul deplasarilor le
beneficiari);
• Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante la deplasarea prin incintele
fabricilor sau pe traseul de deplasare in curtile unitatilor (in timpul deplasarilor le
beneficiari);
• Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasate
fara asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate (in timpul deplasarilor le
beneficiari);

• Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii autoturismului sau in
trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme;

neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ;
• Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici, diluant, pasta corectoare;
D. MEDIUL DE MUNCA

• Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ;
• Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor
in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;
• Variatii de temperatura aparute in timpul activitatilor desfasurate in aer liber cat si
temperaturile extreme generate de anotimp;
• Expunere ocazionala la zgomot (in timpul deplasarilor la beneficiari);
• Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);

• Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici, substante chimice variate, pulberi
pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in timpul deplasarilor la beneficiari);

deplasare.
UNITATEA:
S.C. IPA S.A.
TEHNICO-ADMINISTRATIV DURATA EXPUNERII: 8h/sch.
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA
Mirela Valeanu - Evaluator
LOCUL DE MUNCA: autorizat
AUTOMATIST ELECTRONIST Octavian Luchian- Medic primar medicina muncii
Petre Visu - Intervievat
CLASA DE CLASA DE
initiativa neprevãzute în sarcina de muncã sau de o
EXECUTANT ACTIUNI GRESITE altã manierã decât prevederile procedurale sau cele DECES 7 1 3
cuprinse in instructiunile specifice postului din care
sa rezulte stari periculoase sau nocive;
2.Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin
pedestrã a traseelor în incinta sau în perimetrul ITM 45-180 zile 3 1 2
exterior ;
echipamentului de lucru si a mijloacelor de DECES 7 1 3
protectie din dotare ( inclusiv cele colective);
4.Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a
echipamentelor tehnice din dotare; DECES 7 1 3
munca;
7.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor
8.Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3

9.Comunicari si actiuni accidentogene ; DECES 7 1 3
10.Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor
alcoolice, într-un stadiu avansat de oboseala sau
dupã administrarea unor medicamente (sedative DECES 7 1 3
halucinogene si narcotice) ;
11.Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in
calitate de pasager); DECES 7 1 3
aprinse) în locuri în care acest lucru nu este permis DECES 7 1 3
in apropierea agentilor chimici inflamabili;

EXECUTANT OMISIUNI indispensabile securitatii si sanatatii in munca; DECES 7 1 3
in timpul lucrului;
CONTINUT 23.Lucrul în conditii de neconformitate cu
reglementãrile specifice: nemarcarea tensiunii de
SARCINA DE MUNCA NECORESPUNZATO lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor DECES 7 1 3
R medicale omologate;
SUPRASOLICITARE 24.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare
SARCINA DE MUNCA FIZICA (efort static) – lucrul preponderent în pozitia asezat; ITM 45-180 zile 3 1 2
superioare in special articulatia scapulo-humerala si ITM 3-45 zile 2 1 1
SUPRASOLICITARE
29.Efectuare de operatii cu grad de raspundere
mare; ITM 3-45 zile 2 1 1
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 32.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la

PRODUCTIE MECANIC utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor ITM 45-180 zile 3 1 2
tehnice din dotare;
periculoase (întepãtoare, tãioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii ITM 3-45 zile 2 1 1
activitatii;
sediul S.C. IPA S.A.– accidente de circulatie de DECES 7 1 3
traseu;
36.Accidente rutiere datorate: autoblocarii
functionarii mecanismului de directie sau a
sistemului de frânare a autoturismului în mers,
exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri DECES 7 1 3
(copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,
39.Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu
avionul; DECES 7 1 3
40.Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri,
particule desprinse accidental din echipamente in
miscare, din scule de lucru, unelte etc. (in timpul INV gr.I 6 1 3
deplasarilor le beneficiari);
41.Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri
rulante la deplasarea prin incintele fabricilor sau pe
traseul de deplasare in curtile unitatilor (in timpul DECES 7 1 3
deplasarilor le beneficiari);
42.Cadere libera de materiale sau echipament
tehnic de la cotele superioare amplasate fara
asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate (in DECES 7 1 3
timpul deplasarilor le beneficiari);
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 43.Ardere, oparire cauzate de caderea
PRODUCTIE TERMIC (rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate ITM 45-180 zile 3 1 2
fierbinti;
44.Incendii izbucnite in statiile de carburanti in
timpul alimentarii autoturismului sau in trafic in DECES 7 1 3
timpul coliziunilor dintre autoturisme;
45.Incendii provocate de izolatii electrice
necorespunzatoare; DECES 7 1 3
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC
PRODUCTIE ELECTRIC 46.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; DECES 7 1 3
47.Electrocutare prin atingere directã – la atingerea
accidentalã a unor cãi de curent neprotejate sau DECES 7 1 3
aflate accidental sub tensiune ;
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 49.Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici,
51.Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor
din arhiva unitatii ; NEGLIJABILE 1 1 1
52.Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul
defectuos a scaunelor executantilor in dreptul
casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea ITM 3-45 zile 2 1 1
geamurilor si a usilor;
53.Variatii de temperatura aparute in timpul
activitatilor desfasurate in aer liber cat si ITM 45-180 zile 3 1 2
temperaturile extreme generate de anotimp;
54.Expunere ocazionala la zgomot (in timpul
deplasarilor la beneficiari); INV gr.I 6 1 3
FACTORI DE RISC 55.Prezenta in zone cu potential pericol de
MEDIUL DE MUNCA CHIMIC explozie(statie carburanti); DECES 7 1 3
56.Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici,
substante chimice variate, pulberi
pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in timpul ITM 45-180 zile 3 1 2
deplasarilor la beneficiari);
Locul de munca nr.8
57
 Ri X ri
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 38(3x3) + 8(2x2) + 11(1x1)
Nrgi = 2.73
=
= 57 0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 38x3 + 8x2 + 11x1
 ri
i=1
Locul de munca nr.8

LEGENDA FIGURA Nr.1
Nivel
risc
neprevãzute în sarcina de muncã sau de o altã manierã decât
F1 prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile 3
specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau
nocive;
Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare,
F2 prin împiedicare – la parcurgerea pedestrã a traseelor în 2
incinta sau în perimetrul exterior ;
F3 de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele 3
colective);
Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor
F4 tehnice din dotare; 3
F6 de munca; 3
F7 Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; 3
F8 Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; 3
F9 Comunicari si actiuni accidentogene ; 3

Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor alcoolice,
într-un stadiu avansat de oboseala sau dupã administrarea
F10 3
unor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ;
Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in

F11 calitate de pasager); 3
F15 care acest lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici 3
inflamabili;
munca;

F21 securitatii si sanatatii in munca; 3
lucrului;
Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) –
F24 lucrul preponderent în pozitia asezat; 2
F29 Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; 1

colectivului);
Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea
F32 usilor de acces sau a echipamentelor tehnice din dotare; 2
Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau
F33 la manipularea manualã; 1
F34 (întepãtoare, tãioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul 1
F35 traseul normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.– 3
accidente de circulatie de traseu;
Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii
mecanismului de directie sau a sistemului de frânare a
F36 autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de 3
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,
F39 Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul; 3

Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri, particule
F40 desprinse accidental din echipamente in miscare, din scule de 3
lucru, unelte etc. (in timpul deplasarilor le beneficiari);
Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante la
F41 deplasarea prin incintele fabricilor sau pe traseul de deplasare 3
in curtile unitatilor (in timpul deplasarilor le beneficiari);
Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele
F42 superioare amplasate fara asigurarea împotriva deplasarilor 3
necontrolate (in timpul deplasarilor le beneficiari);
Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii
F44 autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre 3
autoturisme;

tensiune ;
tehnice electrice;
Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici, diluant, pasta
F49 corectoare; 1

Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva
F51 unitatii ; 1
Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a
F52 scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a 1
aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;
Variatii de temperatura aparute in timpul activitatilor
F53 desfasurate in aer liber cat si temperaturile extreme generate 2
de anotimp;
Expunere ocazionala la zgomot (in timpul deplasarilor la
F54 beneficiari); 3
Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie
F55 carburanti); 3
Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici, substante chimice
F56 variate, pulberi pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in 2
timpul deplasarilor la beneficiari);

Locul de munca nr.8

CAP.4. CONCLUZII GENERALE
4.1.CONCLUZIILE EVALUARII
Lucrarea s-a realizat potrivit prevederilor legislatiei de securitate si sanatete in
munca in vigoare – referitoare la obligatia conducerii agentilor economici de a stabili factorii
de risc si a evalua nivelul riscului de accidentare in vederea asigurarii masurilor de prevenire
a accidentelor si imbolnavirilor profesionale si alocarii fondurilor necesare reducerii
acestora.
Accidentele de munca sunt evenimente aleatorii, fiind rezultatul unor disfunctii ale
componentelor sistemului de munca (mijloace de munca, mediu de munca, sarcina de
munca, executant), care interactioneaza si se influenteaza reciproc.
Specificam ca, in cadrul unitatii dumneavoastra (conform declaratiei date de angajator ),
nu au fost inregistrate evenimente de acest gen.
Abaterile de la functionarea optima a sistemului conduc la vatamarea organismului uman
numai cand se constituie un lant cauzal (din cel putin doua elemente, unul obiectiv si altul
subiectiv), a carui ultima veriga este impactul intre persoana si agentul material care o
lezeaza. Din acest motiv, disfunctiile elementelor sistemului de munca sunt considerate
cauze potentiale de accidentare, respectiv factori de risc.
Actiunea factorilor de risc devine pericol efectiv pentru executant prin transformarea
acestora din posibilitate in realitate.
Se mentioneaza ca nu este posibila o delimitare riguroasa intre factorii de risc de
accidentare si factorii de risc de imbolnavire profesionala, diferenta fiind numai nivelul si
durata de expunere a organismului, astfel incat un factor de imbolnavire poate deveni factor
de accidentare si invers.
Metoda utilizata a urmarit identificarea factorilor de risc la locurile de munca cu
pericol de accidentare / imbolnaviri profesionale pentru activitatile analizate, in vederea
stabilirii nivelului de risc atat pentru fiecare loc de munca, cat si la nivel de unitate, prin
cuantificarea si ierarhizarea riscurilor de accidentare pentru cunoasterea acestora de catre
toti salariatii de la locul de munca respectiv.
Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor declarate de angajator ca se
desfasoara in cadrul S.C. IPA S.A. tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii
(metode de lucru, personal existent, dotare, conditii de mediu, dotare tehnica, istoric
evenimente, etc.).
Odata identificate principalele riscuri de accidentare, acestea au fost ierarhizate (in functie
de valoarea nivelului de risc) pentru a putea fi urmarite si asigurate conditiile si masurile
necesare inlaturarii sau reducerii acestora.
Lucrarea de fata contine evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala
pentru 9 posturi de munca din cadrul S.C. IPA S.A. identificat si evaluat in conformitate cu
prevederile legale.
Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M.de evaluare a riscurilor de
accidentare si imbolnavire profesionala pe loc de munca avizata de Ministerul Muncii si
Solidaritatii Sociale in anul 1993.
Tinand seama de conditiile concrete existente la data analizei activitatii desfasurate in
cadrul societatii, a rezultat oportunitatea evaluarii nivelului de risc pentru urmatoarele
activitati, fiind ierarhizate si prezenate locurile de munca in functie de nivelul de risc, in
tabelul urmator :
Nr. loc Nivelul

munca DENUMIREA LOCULUI DE MUNCA de risc
global
1 TESA 2.71
2 CONDUCATOR AUTO 2.83
3 IT 2.75
4 PERSONAL CURATENIE 2.74
5 MEDIC 2.79
6 LEGATOR MANUAL 2.76
7 GESTIONAR MAGAZIE 2.71
8 AUTOMATIST ELECTRONIST 2.73
9 LACATUS MECANIC 2.74
Situatia pozitiva din unitate se reflecta in nivelul de risc agregat pe aceste locuri de munca ( NgA) determinat astfel :
9
 Nrgi X Nrgi 2.71*2.71+2.83*2.83+2.75*2.75+2.74*2.74+2.79*2.79+2.76*2.76+2.71*2.71+2.
Nga = i=1 73*2.73+2.74*2.74 = 2.75
=
9 2.71+2.83+2.75+2.74+2.79+2.76+2.71+2.73+2.74
 Nrgi
i=1
Nivelurile partiale de risc pe fiecare loc de munca:

Rezultatele procesului de evaluare s-au materializat in fisele de evaluare pentru fiecare loc
de munca identificat stabilindu-se nivelul riscului atat pe loc de munca cat si la nivel de
unitate.
Completarea fiselor de masuri preventive se intocmesc pentru fiecare loc de munca al

caror nivel de risc partial se situeaza peste 3,5 – valoare limita acceptata.
Este necerar sa facem precizarea ca ansamblul de activitati supuse analizei se desfasoara

cu maxim de responsabilitate. Reamintim ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul
7 reprezentand un nivel critic la care securitatea desfasurarii procesului este minima.
La aceasta limita desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, fiind
echivalenta cu producerea accidentului / imbolnavirii profesionale.
Se considera risc maxim acceptabil nivelul 3,5; peste aceasta valoare se impune
asigurarea masurilor preventive tehnice si organizatorice pentru dimunuarea riscurilor.
Avand in vedere valoarea nivelului de risc pe locurile de munca din activitatea de baza prin
identificarea pericolelor posibile si probabilitatea manifestarilor in conditiile de tehnicitate si
calificarea personalului au rezultat valori ale nivelului de risc cuprinse in intervalul
2,71-2,83.
Se mentioneaza faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe activitati cumulate
conform fisei postului, sunt supusi factorilor de risc specificii categoriei de lucrari pe care le
executa.
Nivelul de risc rezultat pentru activitatile evaluate permite desfasurarea procesului de munca
in conditii de securitate a muncii, la situatia existenta adaugandu-se preocuparea factorilor
de raspundere pentru realizarea si respectarea recomandarilor propuse pentru fiecare
activitate precum si a prevederilor legale in vigoare pentru activitatile evaluate.
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA LA NIVELUL UNITATII
Conform prevederilor legislatiei in vigoare angajatorul are obligatia sã asigure evaluarea
riscurilor de accidentare si îmbolnãvire profesionalã la locurile de muncã, precum si sã
reevalueze riscurile privind securitatea si sãnãtatea angajatilor în vederea stabilirii
mãsurilor de prevenire ori de câte ori sunt modificate conditiile de muncã,incluzând
schimbarea echipamentului tehnic,a procesului tehnologic, a substantelor chimice si a
preparatelor utilizate, amenajarea locurilor de muncã, etc.;
Angajatorul trebuie sã dispunã reevaluarea riscurilor de accidentare si îmbolnãvire

profesionalã pentru toate locurile de muncã, inclusiv pentru acele grupuri de angajati care
sunt expusi la riscuri particulare; în urma acestei reevaluãri, mãsurile preventive si metodele
de lucru stabilite de cãtre angajator trebuie sã asigure o îmbunãtãtire a nivelului de
protectie a angajatilor si sã fie integrate în toate activitãtile unitãtii respective, la toate
nivelurile ierarhice.
4.2.RECOMANDARI
Reamintim inca odata faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe activitati
cumulate conform fisei postului, sunt supusi factorilor de risc specificii categoriei de lucrari
pe care le executa.
La nivelul unitatii se vor avea in vedere urmatoarele:
• Completarea semnalizarii de securitate si/sau sanatate in munca : marcarea prizelor,

marcarea tablourilor, marcarea elementelor electrice, marcarea cailor de acces,
achizitionarea de noi veste reflectorizante;
• Efectuarea periodica a verificarilor PRAM;
• Asigurarea si completarea (dupa caz) cu echipament de protectie pentru toate
categoriile de personal care necesita protectie suplimentara in timpul activitatii;
• Amenajarea biroului aferent departamentului IT astfel incat sa fie posibila
deschiderea ferestrelor;
• Dotarea tuturor salariatilor cu scaune ergonomice;
• Imbunatatirea sistemului de racire in camera serverelor;
• Dotarea cu truse medicale omologate de acordare a primului ajutor pentru toate
punctele de lucru ale unitatii cat si verificarea periodica a chiturilor;
• Acordarea de materiale igienico-sanitare pentru toate cateroriile de salariati
corespunzator activitatii desfasurate;
• Acordarea facilitatilor prevazute de legislatia in vigoare in cazul temperaturilor
extreme: perioada calda (apa minerala carbogazoasa - 2-4 l/ persoana / zi) ; perioada
rece (ceai - 0.5 l / persoana/zi);
• Verificarea termenului de valabilitate al stingatoarelor, incarcarea si repararea
acestora(la centre specializate) ori de cate ori este nevoie;
• Elaborarea planului de prevenire si protectie;
4.2.1 TESA
Recomandari tehnico-organizatorice:
In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii, salariatii care
desfasoara activitatea de birou, prelucrare automata a datelor, sunt obligati sa respecte
urmatoarele prevederi:
Reguli de protectie la utilizarea calculatorului:
1. Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere utilizatorilor

echipamentelor confort si libertate de miscare si sa diminueze, in masura cat mai
mare, riscurile de natura vizuala, mentala datorate postului.
2. Inaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii de privire
inclinate intre 10-20 grade sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
3. Inaltimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizarii un unghi intre brat si antebrat
de minimum 90°.
4. In pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebuie sa fie
cuprinsa intre 200 si 260 mm..
5. Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la distante
aproximativ egale fata de ochii utilizatorului, respectiv 600 mm+/-150mm..
6. Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu
sursele de lumina (naturala sau artificiala).
7. Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si
pentru care nu au instruirea necesara.
8. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata numai de catre
personal autorizat in acest scop.
9. Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa intervina la
tablouri electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare,
instalatii de climatizare sau la orice alte instalatii auxiliare specifice.
10. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, in ordine
urmatoarele prevederi: :
a) verificarea temperaturii si umiditatii din sala;
b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;
c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului
corespunzator de pe panoul unitatii centrale;
d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor
corespunzatoare de pe panourile de comanda, in succesiunea indicata in
documentatia tehnica a calculatorului..
11. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in
succesiunea inversa celei prevazute la punerea sub tensiune.
12. Punerea in functiune a unui echipament dupa revizie sau reparatii se va face
numai dupa ce personalul autorizat sa efectueze aceste interventii confirma in scris
ca echipamentul respectiv este in buna stare de functionare.
13. Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentului de calcul..
14. Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii.
15. Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru a se
putea interveni imediat ce se produce o defectiune.
16. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand se constata
o defectiune a acestuia..
17. Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personal de intretinere
autorizat.
18. Daca in timpul functionarii echipamentului de calcul se aud zgomote
deosebite,acesta se va opri si se va anunta personalul de intretinere pentru control
si remediere.
19. Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau fara legatura
la pamant.
20. Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre personal
autorizat in acest scop.
21. La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot
conduce la incendii.
22. In apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingatoare cu praf si bioxid de
carbon.
23. In timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi mentinut inchis;
deschiderea capacului imprimantelor, pentru diferite reglaje se va realiza numai
dupa deconectarea acestora de la sursa.
24. La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.
25. Orice interventie in timpul functionarii imprimantelor, permisa in documentatia
tehnica, se va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de
catre imprimanta.
26. Se interzice fumatul in incaperile în care se gaseste un volum mare de documente.
27. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra
tastaturii.
28. In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorati.
29. Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre.
30. Este interzisa utilizarea calculatoarelor in urmatoarele situatii:
• conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau
crapaturi, suruburi lipsa sau slab insurubate;
• conectarea mai multor aparate la aceeasi priza pentru evitarea supraincarcarii si
supraincalzirii peste puterea maxima pe care o suporta priza;
• punerea in functiune fara carcasa de protectie si intrerupatorul care sa permita
operatorului deconectarea separata a echipamentelor periferice in caz de necesitate;
• prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de alimentare cu
energie electrica, la tastatura, imprimanta, mouse, scanner, unitate centrala, etc.
Reguli de protectie impotriva electrocutarii:
1. Utilizarea de circuite electrice cu accesorii in stare perfecta de utilizare;

Cabluri electrice continue, dimensionate dupa puterea consumatorilor, fara inadiri
sau crapaturi ale invelisului de protectie, sau dupa caz, isolate corespunzator
impotriva atingerilor directe;
2. Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate clemele si
suruburile stranse bine impotriva atingerilor indirecte.
3. Aparatele si echipamentele de lucru actionate electric trebuie sa fie dotate cu
intrerupatoare pentru a permite operatorului (servantului) decuplarea imediata de la
sursa de current, in caz de pericol;
4. Este interzisa cuplarea consumatorilor la sursa de current cu fire direct introduse in
priza (fara stecher) sau direct in tabloul electric;
5. Cuplarea mai multor consumatori la aceeasi priza se poate face numai in conditiile
evitarii supraincarcarii si supraincalzirii prizei si a cablurilor de alimentare;
6. In situatii de necesitate:
• se intrerupe alimentarea consumatorilor de la butonul de comanda;
• se scoate consumatorul din priza;
• interventia la tablourile electrice si circuite este permisa numai lucratorilor calificati si
instruiti cu utilizarea echipamentului individual de protectie acordat conform
prevederilor legale.
Se vor asigura urmatoarele:
• Instruirea salariatilor din cadrul societatii conform activitatilor desfasurate.

• Efectuarea controlului medical periodic le termenele stabilite de legislatia in vigoare;
• Verificarea periodica a valabilitatii chiturilor din componenta trusei de prim-ajutor;
• Acordare de materiale igienico-sanitare;
acestora (la centre specializate) ori de cate ori este nevoie.
4.2.3 IT
desfasoara activitatea de birou/ IT, prelucrare automata a datelor, sunt obligati sa respecte
urmatoarele prevederi:
Reguli de securitate la utilizarea calculatorului:

de minimum 90°.
autorizat.
si remediere.
la pamant.
carbon.
24.24.
La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.
catre imprimanta.
tastaturii.
Reguli de securitate privind manipularea marfurilor/ produselor/materialelor:
1. Operatiile de manipulare, transport si depozitare al marfurilor grele sau cu

forme geometrice deosebite, care presupun dificultati mai mari de asigurare a
stabilitatii si manevrabilitatii acestora, vor fi supravegheate permanent de catre
conducatorii locurilor de munca, sau de catre alte persoane competente care
vor verifica :
• sa nu fie prezente persoane straine, fara responsabilitati, in zona in care

se desfasoara activitatea;
• astfel de operatii sa nu fie executate de persoane sub 18 ani.
2. Pentru evitarea oricarui accident, in timpul manipularii maselor , angajatii si

ceilalti participanti la procesul de munca sunt obligati:
• Sa se deplaseze numai pe caile de acces.

• Distantele de transport manual al maselor nu pot depasi 60(m), iar diferentele de
nivel nu pot fi mai mari de 4(m)-pe scara sau pe plan inclinat.
• Inaltimea maxima la care se pot ridica individual mase pe verticala (fata de talpile
manipulantului) este de1,5(m).
• In timpul manipularii maselor, salariatul sau salariatii trebuie sa aiba vizibilitate.
• Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea.
Reguli de securitate impotriva electrocutarii:


4.2.8 AUTOMATIST ELECTRONIST
desfasoara activitatea de automatist electronist sunt obligati sa respecte urmatoarele
prevederi:
Reguli de protectie la utilizarea calculatorului:

de minimum 90°.
autorizat.
si remediere.
la pamant.
carbon.
24. La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.
catre imprimanta.
tastaturii.
Reguli de protectie impotriva electrocutarii:


Se vor asigura urmatoarele:
• Instruirea salariatilor din cadrul societatii conform activitatilor desfasurate.

• Efectuarea controlului medical periodic le termenele stabilite de legislatia in vigoare;
• Verificarea periodica a valabilitatii chiturilor din componenta trusei de prim-ajutor;
• Acordare de materiale igienico-sanitare;
acestora (la centre specializate) ori de cate ori este nevoie.

Eval Risc

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Eval Risc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANEXA A7.

2-1-P5 – Identificarea şi evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăviri

Numele partenerului: Partenerul P5 IPA SA

Titlul proiectului: Învaţă Automatica

Codul Proiectului: POSDRU/90/2.1/S/64051

IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA RISCURILOR DE

Lucrarea evidenţiază un capitol de prezentare generală în care se fac consideraţii privind

Principiul metodei consta in:

• Identificarea factorilor de risc la locul de munca analizat;

Baza principiului de evaluare a riscurilor consta in luarea in considerare a doi

Executant – omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;Factorul

Procesul de munca reprezinta succesiunea în timp si spatiu a activitatilor conjugate ale

a. Sistemul este deschis prin componenta om si semideschis prin componenta

Factorii de risc în sistemul de munca

Clasificarea factorilor de risc si forme de manifestare în sistemul de munca

Prin transformarea din posibilitate în realitate, actiunea factorilor de risc devine un

Producerea accidentelor presupune interactiunea variatiilor cu starile. Fara cel putin o

Un alt criteriu de clasificare util în analiza posibilitatilor de prevenire, dar si a genezei

Actiunea factorilor de risc asupra organismului uman

Relatia factori de risc – cauze

Dinamica fenomenelor de accidentare si îmbolnavire profesionala

Luând în considerare si substratul cauzal se poate construi modelul global al dinamici

Executantul se ocupa de culegerea, introducerea si

3.1.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT

Echipamentele de munca folosite sunt:

• Calculatoare (PC) – videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse;

Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:

• Trusa medicala de acordare a primului ajutor;

• Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea de date, folosind sistemul

• Executantul îsi desfasoara activitatea la birou, în interiorul incintelor IPA cat si in

3.1.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI

• Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevãzute în sarcina de

• Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in

• Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementãrile specifice: nemarcarea tensiunii

• Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) – lucrul preponderent în

• Ritm mare de munca;

FACTORI DE RISC MECANIC

• Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt

FACTORI DE RISC ELECTRIC

• Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;

FACTORI DE RISC CHIMIC

• Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici, diluant, pasta corectoare;

FACTORI DE RISC FIZIC

• Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de cãtre seism);

FACTORI DE RISC CHIMIC

• Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);

• Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de

FISA NR.1 ECHIPA DE EVALUARE:

8.Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3

20.Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; ITM 3-45 zile 2 1 1

34.Monotonia muncii; NEGLIJABILE 1 1 1

MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 35.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la

MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 43.Ardere, oparire cauzate de caderea

Locul de munca nr.1

Nivelul de risc global al locului de munca este: 2.71

Locul de munca nr.1

NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.71

F7 Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; 3

F8 Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; 3

F9 Comunicari si actiuni accidentogene ; 3

Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in

F20 Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; 1

F28 Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; 1