Lind a How a r d

Str ăi n i în noa p t e

Trad u c e r e a : Dag m a r H. Pop e s c u

Edit ur a Miro n
 Stra n g e r s in the Ni g h t
by Lind a How ar d

Toat e drep t u r i l e rez e rv a t e ac e s t u i titl u

apar ţi n Edit uri i MIRO N

Lun ă Plin ă
 1

Ajunge a o lun ă plin ă pe lun ă, î şi spus e ama r

şeriful Jackson Brody; dou ă, ar treb ui s ă fie
scoas e în afar a legii. Lege a natu rii, de
supr avi e ţui r e a celui mai ada p t a t , fuses e total
neg a t ă de oam e ni, cu prog r e s e l e medicinii şi cu
p ăr e r e a gen e r a l ă c ă orice via ţă merit a s ă fie
salvat ă, avân d drep t rezult a t existe n ţa atât o r
oam e ni foart e ciuda ţi sau pro şti, care p ăre a u s ă
ias ă cu to ţii la supr af a ţă pe lun ă plin ă.
Dup ă ce se ocup a s e de un accide n t rutie r, nu
era într- o dispozi ţie prea bun ă. În atribu ţiile lui
de şerif nu intra şi ace e a de a se ocup a de
ma şinile avari a t e, dar al naibii s ă fie el dac ă
fiecar e lun ă plin ă nu- l g ăs e a f ăcân d exact ast a.
District ul era mic şi s ăra c, în special rur al şi nu-
şi pute a per mi t e num ăr u l nece s a r de ajutori de
şerif de care avea el nevoie, a şa c ă întot d e a u n a
jongla cu prog r a m u l. Dac ă mai ad ău g a i neb u ni a
lunii pline, la un depa r t a m e n t subdi m e n si o n a t ,
proble m e l e se multiplica u.
Accide n t ul de care se ocup a s e îl înfuria s e atât
de tar e încât treb ui s e s ă fac ă efort u ri
supr a n a t u r a l e ca s ă nu- i înjure pe particip a n ţi.
Nu le put e a spun e victi m e , de vrem e ce totul se
pet r e c u s e din cauz a prop ri ei lor prostii. Singu r a
victim ă era b ăie ţel ul acela care, s ăr m a n u l,
st ăt u s e în ma şin ă pe locul din dre a p t a şofer ul ui.
 Totul a încep u t când şofer ul prim ul ui vehicul, o
camion e t ă, s-a trezit şi a const a t a t c ă- şi rat a s e
ie şire a din dru m ul princip al, cu vreu n sfert de
mil ă. În loc s ă- şi contin u e dru m ul şi s ă g ăse a s c ă
un loc unde s ă întoa r c ă, idiotul a încep u t s ă
mea r g ă în mar şa ri e r , intr â n d gre şit pe o
por ţiu n e de asfalt mai îngus t ă, în jurul unei
curb e f ăr ă vizibilitat e. Nu f ăcea decâ t s ă a şte p t e
un accid e n t şi nu treb ui s ă a şt e p t e pre a mult.
Din curb ă ap ăr u o femeie cond u c â n d cu pest e
nou ăz e ci de kilom e t ri la or ă, când indicat o r ul
ar ăt a o limit ă de cincizeci şi intr ă direct în
fund ul camion e t e i. Nu purt a cent u r a . Şi nici
b ăie ţel ul de pat r u ani car e st ăt e a pe banc h e t a
din fa ţă. Şi nici şofer ul camion e t e i. Nu a fost
decâ t un miracol faptul c ă to ţi trei au
supr avi e ţui t, de şi b ăie ţel ul a fost grav r ănit şi
Jackson v ăzus e dest ul e accid e n t e ca s ă ştie c ă
şans el e aces t ui a era u de cel mult cincizeci la
cincizeci. Bine m ăca r c ă ma şin a avea airb a g u r i,
care- i împiedic a s e pe cei doi s ă ias ă prin par b riz.
Când i-a f ăcut femeii proce s verb al pent r u
cond u c e r e impr u d e n t ă, pent r u nepu r t a r e a
cent u rii şi pent r u c ă nu- şi asigu r a s e copilul,
femei a a încep u t s ă ţipe la el. Înce r c a s e el
vreod a t ă s ă fac ă un b ăie ţel de pat r u ani s ă stea
frumos şi s ă acce p t e cent u r a ? Toate rah a t u r il e
ast e a îi sufoca u neno r o cit ul ei de gât şi stat ul nu
avea drep t ul s ă le spun ă oam e nilor ce s ă fac ă pe
prop ri e t a t e a lor, aces t a fiind şi cazul ma şinii ei,
care avea oricu m airb a g u r i, deci nu avea nevoie
de cent u r ă, bla, bla, bla. Şi st ăt e a acolo, cu ochi
bulbu c a ţi şi p ărul nepie p t ăn a t , un test a m e n t viu
al pute rii distr u c tive a gen elo r rece sive,
isterizâ n d u- se împot riva cum p ăr ăr ii de tiche t e de
trafic, în timp ce b ăie ţel ul ei car e plân g e a , pleca
cu amb ul a n ţa . În sinea lui, Jackso n î şi spus e c ă
astfel de oam e ni nu ar treb ui s ă aib ă copii în
grij ă, dar f ăcu un efort eroic s ă- şi p ăst r e z e
rem a r c a pent r u el.
Apoi şofer ul camion e t ei, cu un burdi h a n de
b ăuto r de ber e şi cu o respir a ţi e care put e a
doborî un elan de la cincizeci de pa şi, î şi spus e
p ăr e r e a c ă ar treb ui s ă- i retr a g ă femeii per mis ul
de cond u c e r e , pent r u c ă num ai ea era de vin ă c ă
intr a s e în camion e t ă. Şi când Jackso n îi f ăcu şi
lui proce s verb al pent r u cond u c e r e impr u d e n t ă
şi pent r u intra r e a pe o ban d ă gre şit ă, îl apuc ă
furia. Acciden t ul ăst a nu era din vina lui, urla el
şi al naibii s ă fie dac ă nu o s ă fie desp ăg u b i t de
Asigur ări din cauz a unui ţăr ăn oi prost de şerif
care nu ştia c ă vina într- un astfel de accid e n t era
întotd e a u n a a celui care vene a din spat e. Orice
prost pute a vede a und e fuses e lovit ă camion e t a
lui şi put e a spun e cine era vinovat ul.
Jackson nu se obosi s ă- i explice difer e n ţa
dintr e pozi ţion a r e a în direc ţie corec t ă a
camion e t e i şi fapt ul c ă ace a s t a mer g e a în sens
invers. Scrise doar tiche t el e şi în rapo r t ul
accide n t ul ui men ţio n ă c ă vinova ţi era u amâ n d oi
cond u c ăt o r ii auto, cânt ări n d serios dac ă cei doi
nu ar treb ui închi şi undev a, pent r u sigur a n ţa
unive r s ul ui. Prostia ter mi n al ă nu era men ţio n a t ă
nic ăie ri ca un delict exigibil de şi, dup ă p ăr e r e a
lui, ar fi treb ui t s ă fie.
Dar se ab ţin u şi se ocup ă de tran s p o r t a r e a
celor doi şoferi furio şi la spitalul din localita t e
pent r u un cons ult şi de îndep ăr t a r e a vehiculelo r
avaria t e . Când în sfâr şit se urc ă înapoi în Jeepul
Cherok e e , se f ăcus e deja de pat r u, mult dup ă ora
prâ nz ul ui. Era obosit, fl ăm â n d , furios şi
desc u r aj a t .
În gen e r a l îi pl ăce a munc a lui. Era o mes e ri e în
care pute a face difere n ţa dintr e modul de via ţă
al oam e nilor, în societ a t e . Sigur, era de obicei o
munc ă mur d a r ă; avea de a face cu ce era mai
r ău în societ a t e , în timp ce treb ui a s ă se
desc u r c e , mer g â n d pe vârfuri, într- un h ăţi ş de
legi şi de regle m e n t ăr i . Dar când totul mer g e a
bine şi un trafica n t de drog u ri era prins şi b ăg a t
la mititica pent r u câ ţiva ani, sau un asasi n era
pus deop a r t e pent r u totde a u n a , sau era prins ă o
ban d ă de sp ăr g ăt o r i şi o b ătr â n ă doam n ă
asista t ă social î şi prime a înapoi televizor ul ei cu
diago n al a de 39 de centi m e t ri, atun ci toat e ast e a
f ăcea u s ă merit e osten e al a lui.
Era un şerif bun, de şi ura part e a politic ă a
mese ri ei, ura s ă treb ui a s c ă s ă fac ă uneo ri
cam p a ni e electo r a l ă pent r u birou. Nu avea decâ t
treizeci şi cinci de ani, tân ăr pent r u birou, dar
regiu n e a era atât de s ăra c ă încât nu- şi pute a
per mi t e pe cineva care s ă fie şi bun şi s ă aib ă şi
mult ă expe ri e n ţă , pent r u c ă astfel de oam e ni se
duce a u acolo unde era u pl ăti ţi mai bine.
Cet ăţ e nii î şi încer c a s e r ă noroc ul cu el în urm ă cu
doi ani şi el se str ăd ui a s ă fac ă totul bine, într- o
mese ri e pe care o iubea. Nu mul ţi oam e ni avea u
o ase m e n e a şans ă.
Totu şi, când era lun ă plin ă, se îndoia de
prop ri a lui s ăn ăt a t e mint al ă. Prob a bil c ă era
nebu n sau idiot, sau amâ n d o u ă, s ă- şi dore a s c ă o
slujb ă car e s ă- l aduc ă în prim a linie în perioa d el e
de pand e m i c ă bizar e ri e. Poli ţi ştii şi perso n al ul de
la Urge n ţă put e a u cu to ţii confirm a nebu ni a car e
se decla n şa în perioa d el e cu lun ă plin ă.
O sor ă de la spitalul local, dup ă ce citise un
rapo r t în care se afirm a c ă pove ştile cu lun ă
plin ă era u doar legen d e , c ă rat a accide n t e l o r nu
cre şt e a cu adev ăr a t în aces t e perioa d e , a ţinut o
evide n ţă timp de un an. Nu num ai c ă num ăr ul
accide n t e l o r cre şt e a , dar în aces t e perioa d e
avea u loc cele mai ciuda t e dintr e ele, cum ar fi
tipul care şi- a pus priet e n u l s ă- i ţintui a s c ă
mâinile împr e u n ă, în cuie, pent r u ca nevas t ă- sa
s ă nu- l pun ă la tre a b ă în ziua lui liber ă. Pent r u
amâ n d oi era un lucr u evide n t: un om nu poat e
lucra foart e bine cu mâinile b ăt u t e una de alta în
cuie, nu? Iar lucr ul cel mai însp ăi m â n t ăt o r în
povest e a ast a era c ă niciun ul dintr e ei nu fuses e
b ăut.
Prin urm a r e , o singu r ă lun ă plin ă pe lun ă era
tot ce consid e r a Jackso n c ă pute a supor t a un om.
O a doua lun ă plin ă într- o singu r ă lun ă era ca o
pede a p s ă crud ă, neobi şn ui t ă.
Şi pent r u c ă se aflau acu m în cea de a doua
lun ă plin ă, nu fu deloc surp ri n s când, în timp ce
anu n ţa prin radio c ă ter mi n a s e cu accide n t ul şi
se duce a und ev a s ă bage ceva în gur ă, dispe c e r a
îi spus e:
— Poate c-ai vrea s ă mai a şte p ţi cu protocolul
şi s ă intri pe o linie secu riz a t ă.
Jackson î şi re ţin u un mâr âi t. În ţele s e s e perfec t
c ă într- adev ăr n- ar fi vrut s ă ştie desp r e ce era
vorb a. În prim ul rând, de şi traficul radio era de
obicei strict de serviciu, pent r u beneficiul
bunilor cet ăţ e ni car e îl ascult a u la scan e r e l e lor,
dispec e r a folosise un ton mai perso n a l. Şi ei nu
se obos e a u s ă folose a s c ă linia secu riz a t ă decâ t
dac ă era vorb a de ceva ce nu vroiau s ă ştie cei
care- i ascult a u , ceea ce înse m n a c ă era ceva fie
foart e delicat, legat poat e de vreu n ul dintr e edilii
ora şul ui, fie ceva perso n al. Sper a c ă era vorba
desp r e ceva delicat, pent r u c ă era al naibii de
sigur c ă nu sim ţe a nevoia s ă se ocup e de ceva
perso n al, cum ar fi ma m a lui, car e s ă o fi luat
razn a la obi şnuit ul ei joc de bingo, de mier c u r i.
Î şi lu ă mobilul lui digital şi verific ă dac ă avea
conexiu n e în acea s t ă zon ă; avea, de şi sem n al ul
nu era cel mai pute r ni c. Îl desc his e şi sun ă
dispec e r a t u l.
— Sunt Brody. Ce se întâ m pl ă?
Jo Vaugh n era dispec e r ă deja de zece ani şi el
nu se put e a gân di la altcin ev a care ar fi put u t
face munc a ast a. Nu num ai c ă ea ştia totul
desp r e apro a p e fieca r e locuito r din micu ţul
district din Alaba m a , lucru car e îi fuses e de un
extra o r di n a r ajuto r, dar avea şi un instinct ciuda t
de precis pent r u ceea ce era urge n t şi ce nu.
Poate c ă cet ăţ e nii implica ţi put e a u s ă nu fie de
acor d, dar Jackso n era întotd e a u n a .
— Am un senti m e n t ciuda t, îl anun ţă ea.
Shirley Wate r s l-a v ăzut pe Thaniel Varga s
târâ n d u- şi fundul ăla plat al şalup ei lui, pe Old
Boggy Road. N- ar fi nimic deos e bi t în ast a,
excep t â n d faptul c ă acolo locuie şt e Jones şi tu
ştii bine cine este Thaniel.
Jackson se gân di o clip ă. Aceast a era una din
acele d ăţ i când a fi cres c u t în vestul Texas ul ui în
loc de sudul Alaba m ei era un handic a p clar. Ştia
unde se afla Old Boggy Road, dar asta doar
pent r u c ă- şi pet r e c u s e multe zile studiin d h ăr ţile
district ul ui şi mem o riz â n d dru m u ril e. Dar
perso n al nu fuses e nicioda t ă pe Old Boggy. Şi
ştia cine era Thaniel Varga s; un scan d al a gi u cam
prost ăn a c , tipul pe care- l g ăse şti în orice
comu nit a t e . Thaniel avea un tem p e r a m e n t
aprin s, era dest ul de m ăt ăh ăl o s şi îi pl ăce a cam
pre a mult ber e a . Avuses e câtev a proble m e cu
lege a, dar nimic dest ul de serios ca s ă prim e a s c ă
ceva mai mult decâ t câtev a ame nzi şi
aver tis m e n t e .
Altceva, Jackson nu ştia.
— Lumin e a z ă- m ă.
— P ăi ştii cât de supe r s ti ţios este.
Jackson ridic ă din spr â n c e n e . Nu se a şt e p t a s e
la asta. Spus e sec:
— Nu, nu ştia m. Ce leg ăt u r ă are ast a cu faptul
c ă- şi plimb ă fundul plat pe Old Boggy Road şi
cine mai sunt şi Jone şii ăia?
— Jones, îl corec t ă Jo. Nu este decâ t una
singu r ă, de vrem e ce b ăt r â n u l Jones a murit de
pat r u – nu, stai pu ţin, a fost exact imedia t dup ă
moa r t e a so ţului Beat ric ei Mar b u t , în traile r ul
iubitei lui, cee a ce înse a m n ă c ă a fost acu m cinci
ani…
Jackson închis e ochii şi se ab ţinu s ă com e n t e z e
desp r e cât cont a sau nu, când anu m e a murit
b ătr â n u l Jones. A gr ăbi pe cineva din sud într- o
conve r s a ţi e era ca şi cum ai încerc a s ă împingi o
funie întins ă, de şi uneo ri nu se put e a opri s ă nu
încerc e.
— … şi de atun ci Delilah este tot singu r ă.
Jackson f ăcu o încer c a r e dispe r a t ă s ă price a p ă
îngrijor a r e a lui Jo.
— Şi Thaniel Varga s nu o place pe Doam n a
Jones?
— Domni şo a r a . Nu a fost nicioda t ă m ărit a t ă.
Încer c a r e a dispe r a t ă nu func ţion a s e .
— Deci b ătr â n u l Jones a fost…
— Tat ăl ei.
— În reg ul ă. Şi de ce o displac e Thaniel pe
domni şo a r a Jones? încer c ă el din nou.
— Ah, eu nu a ş spun e c ă o displac e. Mai
curâ n d îi este o fric ă de moar t e , de ea.
Jackson inspir ă adâ n c.
— Din cauz a…?
— Din cauz a vr ăjitoriilor, fire şt e.
Asta era. Sunt lucru ri pent r u care nici m ăc a r
nu merit ă s ă te lup ţi. Jackson capitul ă şi se l ăs ă
dus de val.
— Vr ăjitorii, rep e t ă el. Într- un singu r minut, Jo
îl surp ri n s e s e de dou ă ori.
— Vrei s ă spui c ă n- ai auzit niciod a t ă de asta?
Jo p ăr e a sur p ri n s ă.
— Absolut nimic.
Şi- ar fi dorit s ă nu fi ştiut nimic nici acu m.
— Da, oam e nii spun c ă este vr ăjitoa r e . Nu c ă
eu a ş cred e a şa ceva, dar pot în ţele g e multe.
— Adic ă?
— Ah, nu prim e şt e pe nime ni, rar eo ri iese în
ora ş. Şi b ătr â n u l Jones era ciuda t, nu l ăsa pe
nime ni s ă se apro pi e de casa lor. Chiar şi po şta
le este livrat ă cu barc a , pent r u c ă nu exist ă
niciun dru m car e s ă duc ă la casa lor. Singu r ul
mod de a ajun g e acolo este s ă mer gi pe jos, sau
pe râu.
Odat ă stabilit fund al ul, Jo trec u la explica ţi a ei:
— Deci, dac ă Thaniel s-ar fi dus la pesc uit, ei
bine, cel mai bun loc de pesc uit este în avalul
râului, nu în amon t e . Nu avea niciun motiv s ă se
urce în şalup ă de la ram p a Old Boggy decâ t dac ă
vroia s ă mea r g ă pe râu în sus, ori altcev a acolo
decâ t casa lui Jones, nu exist ă. Nu ar fi avut
aces t cur aj decâ t dac ă ar fi fost b ăut, pent r u c ă îi
este atât de fric ă de Delilah, a şa încât eu cred c ă
ar fi bine s ă te duci acolo, s ă te asigu ri c ă nu
face cine ştie ce prostie.
Jackson se între b ă câ ţi şerifi era u cond u şi de
dispec e r ii lor. Se într e b ă ce naiba treb ui a s ă
fac ă, de vrem e ce Jo îi spus e s e tocm ai c ă
singu r ul mod de a ajung e la Jones era cu barc a.
Şi se mai între b ă, nu pent r u prim a oar ă, dac ă va
supr avi e ţui aces t ei blest e m a t e de lun ă plin ă.
Dar pân ă când ace a s t ă a doua lun ă plin ă s ă- l
omoa r e , el avea o tre a b ă de f ăcut. Aprecie
situa ţi a şi încep u prin a rezolva primii pa şi.
— Sun ă- l pe Fra nk de la Inte rv e n ţii şi spun e- i
s ă vin ă la deb a r c a d e r u l de la Old Boggy…
— N- ai ce face cu o barc ă de la Interv e n ţii, îl
într e r u p s e Jo. Sunt pre a încet e şi oricu m, tipii se
afl ă acu m pe autos t r a d ă, s ă îndep ăr t e z e traile r ul
accide n t a t acolo. Am sun a t- o eu pe Charlot t e
Watkins. So ţul ei este pesc uito r de bibani – îl ştii
pe Jerry Watkins, nu?
— I-am cunosc u t pe amâ n d oi, spus e Jackso n.
— El are o şalup ă dint r- alea foart e rapid e. Este
pleca t cu treb u r i în Chat t a n o o g a , dar se ocup ă
Charlot t e s ă duc ă barc a la deb a r c a d e r . Pân ă
ajungi tu, ea o s ă fie deja acolo.
— În regul ă, am pleca t. Jackson î şi strâ n s e
nasul în part e a de sus, între sprâ n c e n e , sim ţin d
un încep u t de migr e n ă. Î şi dori s ă poat ă ignor a
intui ţia lui Jo, dar femeia fuses e pre a precis ă ca
s ă se îndoiasc ă de ea.
— Trimite ni şte înt ăriri de îndat ă ce se
eliber e a z ă carev a. Şi cum naiba g ăs e s c eu casa
lui Jones?
— Mer gi doar în susul râului, nu po ţi s-o rat ezi.
Casa se vede greu, se pierd e în decor, dar este
dre p t în fa ţă şi crezi c ă o s ă intri direc t în ea, dar
apoi râul cote şt e brus c la dre a p t a şi devine pre a
îngus t ca s ă po ţi mer g e mai dep a r t e pe el. Ah şi
fii ate n t la bu şt e ni. R ăm âi pe mijlocul râului.
Jo se opri, apoi spus e:
— Ştii s ă cond u ci o şalup ă, da?
— O s ă m ă descu r c , spus e el şi trân ti la loc
cap a c ul mobilului, ca s ă ter mi n e convor bi r e a .
Las- o s ă fiarb ă o vrem e, într e b â n d u- se dac ă nu
f ăcus e o gre şe a l ă cum plit ă trimi ţâ n d u- şi şeriful
de unul singu r într- o situa ţi e posibil periculo a s ă,
pe un râu pe car e nu- l cuno şt e a şi într- o şalup ă
cu un moto r pute r ni c, pe care nu ştia cum s ă o
man ev r e z e . Ori el cond u s e s e pent r u prim a oar ă
o barc ă cu motor la unsp r e z e c e ani, dar Jo nu
ştia asta şi nu- i strica s ă- şi dea sea m a c ă nu era
chiar omnipot e n t ă.
Nu- şi folosi girofa r u rile şi nici siren a , dar ap ăs ă
pe accele r a ţi e pân ă în fund şi acolo r ăm a s e .
Dup ă apr e ci e r e a lui, se afla la mai pu ţin de
cincisp r e z e c e minut e de Old Boggy Road şi nu
ştia cât de depa r t e de acolo se afla deb a r c a d e r u l .
O barc ă pute r ni c ă put e a ating e u şor şaizeci de
mile la or ă, dep u n â n d u- l la casa Jones în circa
cinci minut e, odat ă ce se afla pe ap ă. Asta
înse m n a c ă- i vor treb ui cel pu ţin dou ăz e ci de
minut e, dac ă nu mai mult. Dac ă Thaniel Varga s
pun e a la cale ceva necu r a t , Jackso n se tem e a că
va avea suficien t timp s ă- şi duc ă planul la
înde plinir e.
Sim ţi o înc ăr c ăt u r ă de adr e n ali n ă, înc ăr c ăt u r ă
pe care o simt e orice poli ţist car e pleac ă într- o
misiun e posibil periculo a s ă. Sper a totu şi c ă nu
va g ăsi nimic deos e bi t. Al naibii ce sper a ast a,
pent r u c ă dac ă va g ăsi, asta ar înse m n a c ă
domni şo a r a Jones – oare chiar îi spus e s e Jo c ă
num el e ei era Delilah? - era ori r ănit ă, ori
moa r t ă.
Vr ăjitoare? De ce nu mai auzise vreod a t ă asta?
Tr ăia aici de trei ani, de doi ani era şerif, timp în
care crezu s e c ă auzise desp r e to ţi cet ăţ e nii
bizari din district. Şi totu şi, nici adjunc ţii lui şi
nici prim ări ţa sau secr e t a r a ei, care era cea mai
bârfito a r e perso a n ă pe care o întâlnis e Jackso n
vreod a t ă, nu suflas e r ă o vorbuli ţă desp r e Delilah
Jones. Nici mul ţim e a de la bar, nici femeile cu
care se întâln e a , nici cucoa n el e cu p ăr ul
alb ăs t ri t, de la bingo, nici m ăca r Jo. Nu- i sc ăp a s e
fapt ul c ă Jo era foart e bine infor m a t ă desp r e cum
se ajung e a acas ă la Jones. Cum s ă ştie, dac ă nu a
fost acolo? Şi de ce s ă se duc ă acolo, avân d în
vede r e tot ce spus e s e desp r e femeia Jones, cum
c ă era ret r a s ă şi c ă tat ăl ei fuses e un om ciuda t ?
Dac ă cineva practic a vr ăjitori a în district ul lui,
el ar fi treb ui t s ă ştie. Totul era o prosti e, dup ă
p ăr e r e a lui, dar dac ă cineva o lua în serios,
atun ci put e a u ap ăr e a proble m e . Iar dup ă cum
st ăt e a u lucru rile, exact asta se şi întâ m pl a .
Mai întâi, neb u ni a pe car e o decla n şa în
gene r al luna plin ă, apoi ciocnir e a de pe şose a
dintr e doi idio ţi iar acu m, asta. Îi era foam e, era
obosit şi sim ţe a un încep u t de migr e n ă. Chiar c ă
încep e a s ă se ene rv ez e cu adev ăr a t .

Jackson ajuns e în timp reco r d la Old Boggy

Road şi acu m se rep ez e a de- a lungul lui,
r ăscolind nisipul cu cauciuc u r il e. Râul se afla în
part e a dre a p t ă şi se uita mer e u într- acolo,
c ăut â n d deba r c a d e r u l . Vechiul dru m se îngus t ă,
deveni n d tere n desfun d a t , cu stejari masivi de o
part e şi de alta, împletin d u- şi ram u ril e ca s ă
form ez e apro a p e un polog solid. Umb r a deas ă îl
feri de c ăldu r ă pe o dista n ţă de apro a p e o sut ă
de met ri, dup ă car e ie şi din nou afar ă, în lumina
soar el ui şi iat ă deba r c a d e r u l , în josul unei pant e
u şoa r e car e cote a înapoi spre dre a p t a , ascu n s ă
pân ă atun ci vede rii de copa cii gro şi.
Jackson roti brusc volanul şi coborî pant a, cu
spat el e Jeepului der a p â n d în stân g a şi în
dre a p t a , pân ă când reu şi s ă- l corec t e z e . Se afla
acolo o camion e t ă Toyota albas t r ă, cu o remo r c ă
goal ă, pent r u tran s p o r t a t şalup e, prins ă de el. O
alt ă camion e t ă, un Chevrol e t ro şu, se afla cu
spat el e la ram p ă şi Charlot t e Watkins st ăt e a pe
mal, ţinân d cu o mân ă odgon ul unei şalup e de
pesc uit lungi, elans a t e , în ro şu şi argintiu şi cu
cealalt ă gonind ţân ţa rii car e roiau în jurul
bra ţelo r şi picioa r elo r ei goale.
Jackson î şi lu ă arm a şi vesta Kevlar şi coborî
din Cherok e e .
— Mul ţu m e s c , doam n ă Watkins, spus e el luând
odgon ul din mân a ei. Î şi puse piciorul drep t pe
botul şalup ei şi se împins e cu stân g ul,
tra n sf e r â n d u- şi agil gre u t a t e a înapoi pe dre p t ul
şi urcâ n d în şalup a care încep e a deja s ă se
înde p ăr t e z e de mal.
 — Cu pl ăce r e , dom n ul e Şerif, spus e ea
ridicâ n d u- şi mân a ca s ă se fere a s c ă de soar e. Fi ţi
aten t la bu şt e ni. Dac ă v ă apro pi a ţi pre a mult de
stân g a , sunt acolo ni şte but uci uria şi, imedia t
sub ap ă, care pot smulg e fundul b ărcii.
— O s ă fiu, promis e el ara nj â n d u- şi grijuliu
arm a ca s ă nu i se balan s e z e , apoi se strec u r ă pe
locul cond u c ăt o r u l ui şi- şi prins e de c ăm a şă
într e r u p ăt o r u l de sigur a n ţă . Dup ă ce se gân di
pu ţin, îi arun c ă femeii cheile de la Jeep.
— Întoa r c e ți- v ă acas ă cu Cherok e e- ul. Aduc eu
camion e t a şi şalup a, de îndat ă ce o s ă pot.
Fem ei a prins e cu înde m â n a r e cheile, dar
scut u r ă cu mân a orice preoc u p a r e pent r u barc ă.
— Ave ţi grij ă când ajung e ţi sus. Sper c ă totul
este în reg ul ă. Pe chipul ei îns ă, se citea
îngrijor a r e a .
Jackson r ăs uci cont a c t ul şi motor ul mar e tu şi,
trezin d u- se hur ui n d la via ţă. B ăg ă în mar şa r i e r şi
se înde p ăr t ă cu spat el e de deb a r c a d e r , întorc â n d
şalup a cu fa ţa spre amon t e. Apoi accel e r ă
pute r ni c şi botul b ărcii se ridic ă afar ă din ap ă pe
m ăs u r ă ce prind e a vitez ă, pent r u ca apoi s ă
coboa r e şi s ă se a şez e, alune c â n d pe supr af a ţa
apei.
Râul era lent şi mâlos, plin de bu şt e ni, de
banc u ri de nisip şi de l ăst ări ş, gat a s ă
împot m ol e a s c ă pe cineva care nu- i cuno şt e a
obst a c ol el e. Ţinâ n d cont de sfatu rile Charlot t ei
Watkins – o alt ă femeie care p ăre a s ă ştie o
groaz ă de lucru ri desp r e casa Jones – Jackson
ţinu barc a num ai pe mijlocul râului, rug â n d u- se
când încerc a s ă pun ă urge n ţa în balan ţă cu
prud e n ţa , dar urge n ţa contin u a s ă fie mai
pute r ni c ă. Poat e c ă dom ni şo a r a Jones avea o
lini ştit ă dup ă- amiaz ă de var ă, dar poat e c ă nu.
Cure n t ul de aer îl r ăcori, uscâ n d u- i sudo a r e a
de pe corp şi f ăcân d apro a p e pl ăcut ă c ăldu r a
ap ăs ăt o a r e , de var ă. Când se stre c u r a prin
dre p t ul micilor smâ r c u ri şi intr â n d u r i, le scrut a
cu aten ţi e, sper â n d s ă- l vad ă pe Thaniel
nef ăc â n d altcev a mai sinist r u decâ t s ă hr ăn e a s c ă
pe ştii cu vier mi. De und e ase m e n e a noroc?
Înaint ă apoi pe o cotitu r ă a râului şi v ăzu o
barc ă cu fundul plat tras ă la mal şi legat ă de un
pilon. Thaniel îns ă, nu se vede a nic ăie ri.
Jackson nu încetini. Casa Jones nu put e a fi
depa r t e de aici, pent r u c ă altfel n- ar fi ales
Thaniel s ă fac ă rest ul dru m ul ui pe jos, ca s ă se
poat ă apro pi a neobs e r v a t . Asta îi mai acor d a lui
Jakcso n ceva timp, poat e suficien t ca s ă
preînt â m p i n e orice necaz.
Chiar în clipa în care se gân d e a la ast a auzi
împu şc ăt u r a , o rever b e r a ţi e put e r ni c ă bubui n d
deas u p r a apei, u şor de auzit pest e zgomo t ul
motor ul ui pute r ni c. Un foc de arm ă, î şi spus e el.
Încetini accel e r a ţi a şi se întins e dup ă vesta
Kevlar, pun â n d u- şi- o şi prinzâ n d închiz ăt o rile cu
arici. Apoi accele r ă din nou. Pest e cincisp r e z e c e
secu n d e ap ăr u casa, drep t în fa ţa lui, exact cum
îi spus e s e Jo. Râul p ăr e a s ă se ter mi n e chiar aici.
Casa era const r ui t ă din lemn b ăt r â n , uzat de
vrem e, car e o f ăcea s ă se piard ă print r e copacii
înal ţi care o înconju r a u , dar în fa ţa ei se afla un
mic chei cu o şalup ă veche, cu fundul plat, legat ă
de el şi aces t a a fost prim ul lucru pe car e l-a
v ăzut el.
Încetini ca s ă aduc ă şalup a la chei, întinzâ n d u-
se în acela şi timp dup ă arm ă, ţinân d- o în mân a
stân g ă în timp ce man ev r a şalup a.
— Sunt şeriful Brody! tun ă el. Thaniel,
încet e a z ă orice naiba faci acu m şi adu- ţi fundul
aici. Nu era cel mai profesio n al mod de a vorbi,
î şi spus e el, dar îi serve a scopul de a se face
anu n ţa t şi de a- i spun e lui Thaniel c ă identit a t e a
lui nu era un secr e t .
Dar nu se a şt e p t a ca lucr u rile s ă se ara nj ez e
prin simpla lui preze n ţă acolo şi nici nu se
ara nj a r ă. Se auzi o alt ă bubuit u r ă, c ărei a îi
r ăs p u n s e pocn e t ul mai slab al unei pu şti.
Împu şc ăt u r il e vene a u din spat el e casei.
Jackson orien t ă şalup a cu botul spre chei şi opri
motor ul. S ări afar ă din ea când se mai afla înc ă
la vreo jum ăt a t e de met r u de chei, înf ășu r â n d
auto m a t odgon ul în jurul unui pilon,
antr e n a m e n t car e- i intra s e în sâng e, asigu r â n d u-
l c ă f ăcea totul bine în timp ce se afla în mi şca r e .
 Alerg ă de- a lung ul cheiului mic, zgomo t ul
cizmelo r pe lemn auzind u- se în ritm ul b ăt ăilor
pute r ni c e ale inimii. Veche a, familiar a clarit a t e a
gân di rii se rev ăr s ă asup r a lui ca un prod u s
adiac e n t al adre n a li n ei şi expe ri e n ţe i. Sim ţe a
acela şi lucru ori de câte ori s ăre a dint r- un avion,
în timpul unui ant r e n a m e n t de zbor. Creie r ul lui
proc e s a cu viteza fulge r ul ui det aliile pe car e le
vede a.
U şa de la intra r e a b ătr â n e i case de lemn era
desc his ă, o u şă din plas ă, frumo s cârpit ă, ţinân d
insect el e afar ă. Pute a vede a direc t pân ă la u şa
din spat e, doar c ă nu se vede a nime ni. Veran d a
ar ăt a ca o jungl ă, cu plant e uria şe în ghivec e şi
co şu ri car e atâr n a u pest e tot, doar c ă nu se
vede a u vechit u ri pe nic ăie ri, a şa cum vede ai pe
la toat e casel e, inclusiv a lui. Urc ă dintr- un salt
cele trei trep t e spr e vera n d ă şi se lipi de per e t e .
Ultimul lucr u pe car e şi-l dore a era s ă fie
împu şc a t chiar de perso a n a pe care venise s ă o
salveze, a şa încât î şi rep e t ă identit a t e a .
— Aici şeriful Brody! Domni şo a r ă Jones, sunt e ţi
bine?
Urm ă un mom e n t de t ăce r e , în car e pân ă şi
insect el e se oprir ă parc ă din bâzâit. Apoi, de
undev a din spat e, se auzi glasul unei femei.
— Eu sunt bine. Şi voi fi şi mai bine când o s ă
mi- l sco ţi de pe prop ri e t a t e a mea pe cretin ul
ăsta.
 P ăre a rem a r c a b il de calm ă pent r u cineva aflat
sub atac, ca şi cum Thaniel nu ar fi cont a t mai
mult decâ t țân ța rii.
Jackson ocoli ter a s a mar e, umb rit ă, care se
desf ăş u r a de- a lung ul a trei laturi ale casei. Se
afla acu m în part e a dre a p t ă, cu copaci gro şi în
dre a p t a şi deas u p r a lui. Nu put e a vede a nimic
deose bi t, nicio pat ă de culoa r e sau un fo şnet prin
tufe.
— Thaniel! strig ă el. Pune arm a jos înaint e s ă
te împu şc în fund ul t ău prost, m ă auzi?
Urm ă un alt mom e n t de t ăce r e . Apoi se auzi un
trist:
— Eu n- am f ăcut nimic, şerifule. Ea a tras
prim a.
Tot nu- l pute a vede a pe Thaniel, dar vocea
vene a din direc ţi a unui pin uria ş din spat el e
casei, prac tic chiar deas u p r a .
— Eu decid a cui este vina. Se apro pi e mai
mult de spat el e casei, cu arm a preg ăti t ă. Pent r u
mom e n t se afla în sigur a n ţă fa ţă de tirul
domni şo a r e i Jones, în schim b pent r u Thaniel era
o ţint ă perfec t ă dac ă el ar fi ales acest lucru.
— Acum f ă ce ţi-am spus şi aru n c ă- ţi arm a.
— Tic ăloas a aia nebu n ă o s ă trag ă în mine dac ă
fac asta.
— Nu, nu o s ă trag ă.
— A ş pute a , se auzi vocea calm ă a dom ni şo a r e i
Jones, f ăr ă s ă u şur e z e deloc situa ţi a.
 — Vezi, ce ţi-am spus eu?! Vocea lui Thaniel
era acut ă, din cauz a îngrijor ării. Indifer e n t car e
fuses e plan ul lui, func ţion a s e jalnic de gre şit.
Jackson înjur ă în bar b ă şi încer c ă s ă vorbe a s c ă
pe un ton cât mai calm şi mai auto rit a r .
— Domni şo a r ă Jones, unde exact sunt e ţi?
— Sunt pe vera n d a din spat e, dup ă ma şin a de
sp ălat.
— Las ă arm a jos şi intr ă în cas ă, s ă pot avea o
mic ă discu ţi e cu Thaniel.
Urm ă din nou o mic ă pauz ă, ca şi cum ace a s t a
s-ar fi gân dit dac ă s ă- i dea sau nu ascult a r e .
Obi şnuit cu r ăs p u n s u r i insta n t a n e e , pozitive sau
neg a tive, acea s t ă revelat o a r e mic ă ezita r e reu şi
s ă- l ene rv e z e pe Jackso n.
— O s ă intru în cas ă, r ăsp u n s e ea într- un
târziu. Dar nu- mi las arm a jos pân ă când neb u n ul
ăsta nu pleac ă de pe prop rie t a t e a mea.
Lui Jackson îi ajuns e s e .
— F ă cum î ţi spun, sau v ă ares t e z pe amâ n d oi,
spus e el t ăios.
Urm a r ă alte câtev a mom e n t e de înneb u ni t o a r e
t ăce r e , apoi u şa din spat e se auzi trâ n ti n d u- se.
Jakcso n inspir ă adâ n c. Dinspr e pini plut e a vocea
plâng ăcio a s ă a lui Thaniel.
— Nu şi- a l ăsat arm a jos a şa cum i-ai spus s ă
fac ă, şerifule.
— Nici tu, îi aminti Jackso n pe un ton grav. Şi
eu am o arm ă şi am de gân d s ă o folosesc dac ă
nu- ţi arun ci pu şc a şi nu ie şi de acolo, spus e
Jakcso n îndr e p t â n d u - se spre col ţul casei. Dup ă
star e a în care se afla, nu era o vorb ă în vânt.
— Unu… doi… tr…
Din spat el e pinului uria ş zbur ă o pu şc ă gre a,
care ate riz ă cu o bufnitu r ă pe patul de ace de pin
care acop e r e a u ter e n ul. Dup ă câtev a secu n d e ,
urm ă încet şi Thaniel, înde p ăr t â n d u - se de copac,
cu mâinile ridicat e şi cu fa ţa îmbufn a t ă. De- a
lung ul obraz ul ui dre p t se prelu n g e a un fir
sub ţir e de sâng e. Rana nu p ăr e a s ă fi fost f ăcut ă
de o arm ă şi Jakcso n î şi imagin ă c ă prove n e a de
la vreo a şchi e. Trunc hi ul copac ul ui preze n t a o
gau r ă mar e, la nivelul b ărbi ei lui. Domni şo a r a
Jones nu tr ăs e s e deas u p r a capului lui Thaniel;
ţintis e drep t în el. Şi dup ă cum ar ăt a copac ul, nu
tr ăs e s e cu alice.
Insta n t a n e u , u şa cu plas ă se desc his e brus c şi
Delilah Jones p ăşi afar ă, cu arm a în pozi ţie şi
Thaniel se aru n c ă la p ăm â n t , urlân d de panic ă.
Î şi acop e ri capul cu mâinile, ca şi cum ast a l-ar fi
ajut a t cu ceva.
Doam n e , d ă- mi pute r e , se rug ă Jackson. Dar
rug ăci u n e a nu- l ajut ă deloc. St ăp â ni r e a lui de
sine se duse naibii şi ac ţion ă rep e d e , atât de
rep e d e încât ea abia avu timp s ă- i arun c e o
privire, f ăr ă s ă apuc e s ă reac ţio n e z e . În doi pa şi
lungi ajuns e la ea, mân a dre a p t ă închizâ n d u- i-se
pe butoiul pu ştii, smulg â n d u- i-o din mân ă.
 — Intr ă în cas ă! Acu m ! url ă el.
Domni şo a r a Jones r ăm a s e fix ă ca un stâlp,
uitân d u- se la Thaniel, uitân d de Jackson, ca şi
cum nu ar mai fi fost acolo.
— E şti mort, îi spus e ea lui Thaniel cu o voce
calm ă, f ăr ă inflexiuni.
Thaniel s ări în sus, ca şi cum ar fi fost
împu şc a t .
— Ai auzit- o! M- a ame ni n ţa t , şerifule! Arest e a z-
o! îi strig ă el lui Jackson.
— Chiar ast a o s ă şi fac, spus e Jackso n print r e
din ţii strâ n şi.
La fel de plat, f ăr ă inflexiuni, dom ni oara Jones
spus e:
— Nu treb ui e s ă- l omor eu. O s ă moar ă f ăr ă ca
eu s ă mi şc un deg e t.
Şi atun ci î şi ridic ă privire a spre Jackso n care se
v ăzu prins de ni şte ochi de un verd e închis ca
p ădu r e a , ate n ţi, aler ţi, cunos c ăt o ri.
Jackson se sim ţi dintr- o dat ă ame ţit şi scut u r ă
scur t, tar e, din cap. Prob a bil c ă- l dobor â s e
c ăldu r a . Totul p ăre a s ă se esto m p e z e , cu
excep ţi a chipului ei, în cent r ul imaginii. Era mai
tân ăr ă decâ t ar fi crezu t, î şi spus e el, prob a bil
spr e treizeci de ani, când el se a şte p t a s e la o
femeie între dou ă vârst e, retr a s ă, dep ăşi t ă de
inven ţiile mode r n e . Pielea ei era catifelat ă,
bronz a t ă şi f ăr ă riduri. P ărul ei era o mas ă de
bucle şi şort ul i se opre a la jum ăt a t e a coaps elo r,
ar ăt â n d ni şte picioa r e frumo s form a t e . Inspir ă
adâ n c, lupt â n d împot riva ame ţelii şi în timp ce
capul i se limpez e a , obse rv ă c ă ea devenis e
cum plit de alb ă. Şi se uita la el ca şi cum ar fi
avut dou ă cape t e.
Brusc se întoa r s e şi intr ă în cas ă, trâ n ti n d în
urm a ei u şa cu plas ă.
Jackson inspir ă adâ n c, adun â n d u- se înaint e de
a se întoa r c e la ce avea de rezolvat. Îi propti
pu şc a de pere t e iar pe a lui şi- o puse pe bra ţ,
întorc â n d u- şi în sfâr şit aten ţi a înapoi spre
Thaniel.
— Tic ălos ul!
Thaniel profita s e de lipsa lui de ate n ţi e. Locul
unde st ăt u s e era gol şi o privire scur t ă îi spus e
lui Jackso n c ă nici pu şc a lui nu mai era acolo.
S ări de pe vera n d ă, ateriz â n d cu genu n c hii pe
jum ăt a t e îndoi ţi, cu pu şc a acu m în amb el e mâini.
Î şi întoa r s e capul în toat e direc ţiile, dar cu
excep ţi a agita ţi ei câtorv a tufe, nici urm ă de
Thaniel. Jackso n intr ă t ăcut în p ăd u r e , apro a p e
de tufele mi şc ăt o a r e , apoi se opri, ascult â n d .
Thaniel, în ciuda defect elo r lui, era bun în
p ădu r e . Trecu r ă vreo treizeci de secu n d e când
Jackson auzi în dep ăr t a r e zgomot ul f ăcut de o
crac ă rupt ă sub un picior neat e n t . D ădu s ă plece
dup ă el, dar se r ăzg â n di. Nu avea rost s ă- l
urm ăr e a s c ă prin p ădu r e ; ştia und e locuia
Thaniel, în cazul în car e dom ni şo a r a Jones ar fi
vrut s ă fac ă plâng e r e împot riva lui pent r u
înc ălca r e a prop rie t ăţ ii şi orice alte plâng e ri pe
care Jackso n le consid e r a justificat e.
Se întoa r s e şi se uit ă la casa cuib ărit ă într e
copaci şi într- o simbioz ă atât de perfec t ă încât
p ăr e a s ă fac ă part e din p ăd u r e . În mod ciuda t,
nu- i vene a s ă intre şi s ă stea de vorb ă cu
domni şo a r a Jones, ceva fiind subtil alter a t , ie şit
de sub cont r ol. Nu vroia s ă ştie nimic mai mult
desp r e ea, nu vroia decâ t s ă se urce înapoi în
barc a lui Jerry Watkins şi s ă coboa r e râul,
depa r t e şi în sigur a n ţă fa ţă de femei a ciuda t ă, cu
ochii ei stra nii.
Dar mes e ri a lui îi cere a s ă stea de vorb ă cu ea
şi Jackso n era un şerif bun. De acee a se şi afla
aici şi de acee a nu pute a pleca f ăr ă s ă o vad ă.
Senti m e n t u l acela de tulbu r a r e îl înso ţi îns ă tot
dru m ul înapoi spre vera n d ă.

Ma şin a de sp ălat în spat el e c ărei a se ascu n s e s e

ea era una de tip vechi, cu ac ţion a r e man u al ă, cu
storc ăt o r u l anex a t, obse rv ă el u şor mira t,
oprin d u- se în fa ţa u şii cu plas ă. Nu pute a vede a
în cas ă; luminile nu era u aprins e şi copacii
asigu r a u suficien t ă umb r ă ca s ă p ăst r e z e
inte rior ul r ăcor o s şi întun e c a t .
Ridic ă pum n ul, se opri, apoi cioc ăni de dou ă
ori, ferm.
— Domni şo a r ă Jones?
— Chiar aici.
Era apro a p e , chiar de part e a cealalt ă a u şii. În
vocea ei se sim ţe a o ciuda t ă re ţin e r e , pe care nu
i-o mai sim ţis e înaint e.
Nu l-a invitat s ă intre. Îi p ăr e a bine, pent r u c-ar
fi prefe r a t s ă nu pun ă nicioda t ă picior ul în casa
ast a. Apoi, îns ă, în mod ira ţion al, îl der a nj ă
fapt ul c ă nu îl invitas e. F ăr ă s ă mai a şte p t e o
invita ţie, desc his e u şa cu plas ă şi p ăşi în ăun t r u .
Domni şo a r a Jones era o siluet ă palid ă în
înc ăp e r e a întun e c a t ă, stân d nemi şc a t ă şi
uitân d u- se la el. Poat e c ă vede r e a lui treb ui a s ă
se acom o d e z e pu ţin, dar avea senz a ţi a c ă ea era
efectiv îngrozit ă de el. Se d ăd u s e chiar doi pa şi
înapoi.
Nu put e a spun e de ce îl ene rv a s e ast a, dar era
clar c ă- l enerv a s e şi înc ă cum. Adren alin a pom p a
din nou în el, încord â n d u- i mu şc hii şi cer â n d
ac ţiun e , dar al naibii s ă fie el dac ă ştia ce s ă
fac ă. O s ă- i ia decla r a ţi a, o s ă- i trag ă o s ăpu n e a l ă
pent r u faptul c ă tr ăg e a în oam e ni şi o s ă plece.
Atâta tot. Nimic car e s ă- l fac ă s ă se simt ă
încor d a t şi furios.
Dar asta era exact ce sim ţe a el, cu sau f ăr ă
motiva ţie.
T ăcer e a se prelu n g e a între ei, t ăce r e în care
fiecar e îl m ăs u r a pe cel ălalt. Nu ştia la ce
concluzii ajuns e s e ea privind înf ăţi şa r e a lui, dar
el era poli ţist, obi şn ui t s ă înre gis t r e z e fieca r e
det aliu legat de o perso a n ă şi s ă fac ă judec ăţ i
rapid e. Treb ui a s ă fac ă ast a şi treb ui a s ă fie cât
mai corec t. Pent r u c ă via ţa lui şi a altor a
depin d e a de felul în care citea el oam e nii.
Ceea ce vede a în semiînt u n e r i c ul din înc ăp e r e
era o femeie tân ăr ă, zvelt ă, îngrijit ă, într- o bluz ă
f ăr ă mân e ci, galbe n desc his, vârâ t ă într- un şort
kaki, bine strâ n s cu cordo n ul, în jurul unei talii
mici. Bra ţele goale era u frumos bronz a t e şi u şor,
feminin mu şc hi ulo a s e , cee a ce- i spus e c ă era mai
pute r ni c ă decâ t ar ăt a şi obi şn uit ă cu munc a. Era
cura t ă, chiar şi pe picioa r el e ei goale – ale c ăror
unghii de la dege t e , obse rv ă el, era u date cu oj ă
rozalie: deg e t e care se îndoia u, s ăpâ n d în
du şu m e a , ca şi cum s-ar fi for ţat s ă r ăm â n ă
locului.
P ărul ei era cast a ni u, o mas ă de bucle u şor
decolor a t e de soar e. Nu- ţi r ăn e a privire a, de şi nu
era chiar o frum u s e ţe de regin ă. Avea o
înf ăţ i şa r e pl ăcu t ă, s ăn ăt o a s ă, cu o curb ă dulce a
b ăr biei. Dar ochii ei… ochii aceia era vr ăji ţi. Nu
mai vroia s ă se uite din nou în ei, dar pân ă la
urm ă o f ăcu. Erau ce avea ea mai frumo s, mari şi
limpezi, umb ri ţi de gen e des e, întun e c a t e . Şi îl
privea acu m cu… res e m n a r e ?
Pent r u num el e lui Dumn ez e u , ce- şi închipui a ea
c ă o s ă- i fac ă?
 Nu ştia cât timp st ăt u s e uitâ n d u- se la ea.
Acela şi lucru i se întâ m pl a s e şi pe vera n d ă, doar
c ă acu m nu se mai sim ţe a ame ţit. Trebui a s ă se
ocup e de cee a ce avea de f ăcut şi s ă se care de
aici. Zilele de var ă era u lungi, dar vroia s ă ias ă
de pe râu înaint e de asfin ţit.
— Thaniel a fugit, spus e el cu o voce uluitor de
r ăg u şi t ă.
Ea d ădu scurt, brusc, din cap.
— Ţi- ai f ăcut un obicei din a trag e în vizitato ri?
Ochii verzi se îngus t a r ă.
— Când î şi opre s c şalup a mai dep a r t e şi rest ul
dru m ul ui se furi şe a z ă pe jos, da, ast a m ă face
pu ţin b ănuito a r e în ce prive şt e motivul vizitei.
— De unde ştii ce a f ăcut?
— Sune t el e sunt purt a t e dep a r t e , pe ap ă. Iar
eu nu aud mult e b ărci venind pân ă aici,
excep t â n d u- l pe Harley Whise n a n t , care- mi
aduc e po şt a. Iar cum Harley a fost aici în
dimine a ţa asta, ştiam c ă nu era el.
— Tu ai tras prim a.
— Intr a s e pe prop ri e t a t e a mea. Am tras în aer
prim a dat ă, ca s ă- l previn şi am strig a t la el s ă se
care rep e d e . Atunci a tras în mine. În ma şin a
mea de sp ăla t este o gau r ă de glon ţ, fir- ar el s ă
fie. A doua oar ă am tras în ap ăr a r e .
— Poate c ă şi el cred e a c ă se ap ăr ă, avân d în
vede r e c ă tu ai tras prim a.
Domni şo a r a Jones îi arun c ă o privire
neînc r e z ăt o a r e .
— A intr a t ho ţe şt e pe prop ri e t a t e a mea, pân ă la
casa mea, purt â n d o pu şc ă de vânat c ăprio a r e şi
când am strig a t la el s ă se care, a tras ascu n s
dup ă un copac şi asta ca s ă se apere?
Nu ştia de ce îi f ăcea zile fripte, poat e doar din
cauza încord ăr ii car e- l f ăcea ţepos ca un cact u s.
— Ai drep t a t e , spus e el brus c.
— Bine, mul ţu m e s c foart e mult.
Jackson ignor ă sarc a s m u l.
— Trebui e s ă- ţi iau o decla r a ţi e.
— Nu am de gân d s ă fac plân g e r e .
Nu put e a alege s ă spun ă ceva car e s ă- l irite
mai mult. Dup ă p ăr e r e a lui, foart e mult din r ăul
suplim e n t a r era cauz a t de fapt ul c ă oam e nii
refuza u s ă fac ă plân g e r e împot riva unor fapte
pen al e. Indifer e n t ce gân d e a u ei, nu vroiau să
„cre ez e necaz u ri” sau vroiau s ă- i mai acor d e „o
şans ă” r ăuf ăc ăt o r u l ui. Din expe rie n ţa lui, nu
f ăcea u decâ t s ă lase în libert a t e un r ăuf ăc ăt o r ,
ca s ă comit ă un alt delict. Sigur, exista u
circu m s t a n ţe care cere a u oarec a r e îndu r a r e , dar
nu era cazul, acu m. Thaniel Varga s nu era un
adoles c e n t prins asup r a prim ei lui fapte rele; era
un tic ălos car e avuse s e de gân d s ă fac ă un r ău
serios unei alte perso a n e .
— Poftim? O spus e s e blând, înfrâ n â n d u- şi
pornir e a de a tun a, acor d â n d u- i şans a de a se
r ăzg â n d i. Pe vrem e a când era serg e n t în arm a t ă,
recr u ţii recu n o şt e a u imedia t în ace a s t ă blând e ţe
sem n el e pericolului.
Dar Delilah Jones ori nu era la fel de acor d a t ă
la st ările lui cum era u solda ţii, ori nu era
impr e sio n a t ă de autorit a t e a lui. Indifer e n t de
motiv, ea ridic ă din ume ri.
— Nu are rost s ă fac asta.
— Nu are rost?
Delilah d ăd u s ă spun ă ceva, apoi se opri şi
scut u r ă u şor din cap.
— Nu cont e a z ă, spus e mai mult pent r u ea. Î şi
mu şc ă buza şi Jakcson avu senz a ţi a c ă avea o
dispu t ă cu ea îns ăşi. Apoi Delilah oft ă.
— Ia loc, şerif Brody. O s ă te sim ţi mai bine
dup ă ce o s ă m ăn â n ci ceva.
Nu vroia s ă se a şez e, nu vroia decâ t s ă plece
de aici. Dac ă ea nu avea de gând s ă depu n ă
plâng e r e , tre a b a ei. Nu era de acor d cu ast a, dar
decizia îi apa r ţi n e a . Nu mai avea niciun motiv s ă
mai întârzi e aici.
Dar ea încep u s ă se mi şte repe d e şi eficien t
prin buc ăt ăr i a demo d a t ă, t ăind cee a ce p ăr e a a fi
pâine f ăcut ă în cas ă, apoi felii de şunc ă şi o
buca t ă mar e de brâ nz ă. Lu ă cu un pah a r ap ă
dintr- o g ăle a t ă şi a şez ă pe mas ă gust a r e a simpl ă.
Jackson o prive a cu ochi miji ţi. Împot riva lui,
admi r a înde m â n a r e a feminin ă cu care f ăcea
lucru rile, f ăr ă tam- tam sau afect a r e . Î şi f ăcu şi ei
un sandvi ş, de şi nu la fel de gros ca al lui şi f ăr ă
brâ nz ă. Se a şez ă pe scau n, vizavi de locul pe
care i-l pre g ăti s e lui şi- şi ridic ă spr â n c e n e l e
într e b ăt o r , v ăzân d u- i ezita r e a .
Veder e a sandvi şul ui îi f ăcu gur a s ă- i lase ap ă.
Era atât de fl ăm â n d încât îi ghior ăi a burt a .
Acest a era motivul pent r u care î şi scoas e vest a
Kevlar şi- şi puse pu şc a deop a r t e , apoi se a şez ă la
mas ă. Încep u r ă s ă m ăn â n c e f ăr ă s ă scoat ă o
vorb ă.
Şu n c a era sucule n t ă, brâ nz ă, moale. Î şi
ter mi n ă sandvi şul înaint e ca ea s ă fi mu şc a t de
câtev a ori dintr- al ei. Delilah se ridic ă şi încep u
s ă- i fac ă înc ă unul.
— Nu, unul a fost suficien t… min ţi el, nevr â n d
s ă o mai pun ă la trea b ă, nevr â n d s ă mai stea
aici.
— Trebui a s ă m ă fi gândit, spus e ea încet. Nu
sunt obi şn uit ă s ă hr ăn e s c un b ărb a t ca tine. Tata
era ceva mic şi num ai piele şi os; nu mânc a mai
mult ca mine.
În treizeci de secu n d e un alt sandvi ş gros se
afla în fa ţa lui. Ea se a şez ă la loc, la prop ri ul
sendvi ş.
De dat a acea s t a mânc ă mai încet, savur â n d
gust u ril e. În timp ce mest e c a , se uita în jur. Avea
ceva casa ast a, ceva car e îl preoc u p a şi acu m
în ţeles e ce anu m e: t ăce r e a . Nu se auze a
zumze t ul vreu n ui frigide r , nici g ăl ăgia vreu n ui
televizor în fund al, nici bolboro sit ul şi sâsâit ul
vreu n ui boiler.
Se uit ă în jurul lui. Nu exist a frigide r, punct.
Nici l ămpi. Nici lumini, deas u p r a . Ea luase apa
dintr- o g ălea t ă. Se uit ă la sp ăl ăto r; nu avea
robin e ţi. Eviden ţa era acolo, dar el între b ă,
totu şi:
— Nu ai cure n t elect ric? într e b ă pent r u c ă i se
p ăr e a de necr ez u t .
— Nu.
— Nici telefon, nimic s ă ceri ajuto r, la nevoie?
— Nu. Nu am avut nicioda t ă nevoie.
— Pân ă ast ăzi.
— M- a ş fi put u t desc u r c a şi singu r ă cu Thaniel.
Înce a r c ă s ă se dea la mine înc ă din gimn aziu.
— Dar a mai venit vreod a t ă la tine cu pu şc a?
— Nu- mi amint e s c , dar oricu m nu i-am acor d a t
pre a mult ă ate n ţi e.
Era înne b u ni t o a r e . Vroia s- o scut u r e , vroia s ă-
şi pun ă mâinile pe bra ţel e acele a goale şi s-o
scut u r e pân ă- i cl ăn ţă n e a u din ţii în gur ă.
— Ai avut noroc c ă nu ai fost violat ă şi
omor â t ă, izbuc ni el.
Delilah îl corec t ă.
— Nu a fost noroc, a fost preg ăti r e .
În pofida lui, Jackson se trezi între b â n d :
— Ce fel de preg ăti r e ?
Ea se l ăs ă în spat e pe scau n, uitân d u- se în jur,
la casa t ăcut ă. Îl izbi faptul c ă ea se sim ţe a atât
de bine aici, singu r ă în p ădu r e , f ăr ă nimic din
toat e avan t aj el e mode r n e pe care fieca r e cre d e a
c ă treb ui a s ă le aib ă.
— Ca s ă încep cu încep u t ul, acea s t a este casa
mea. Cunosc fiecar e centi m e t r u din p ăd u r e ,
fiecar e mea n d r ă a râului. Dac ă ar treb ui s ă m ă
ascu n d, Thaniel nu m- ar g ăsi în vecii vecilor.
Privind- o aten t, Jackson v ăzu zâmb e t ul acela
mist e rio s din ochii ei verzi şi ştiu, a şa cum î şi
ştia num el e, c ă ea se îndoia c ă ar fi vreod a t ă
obligat ă s ă se ascu n d ă.
— Şi celelalt e ches tii? într e b ă el pe un ton de
conve r s a ţi e.
Delilah îi zâm bi încet şi avu senza ţi a c ă îi
pl ăce a pers pic a ci t a t e a lui.
— Ah, doar câtev a chestii m ăr u n t e , de
aver tiz a r e . Nu e nimic letal în ele, doar dac ă nu
calci pe o viper ă sau dac ă nu cazi în ap ă şi te
îneci.
Se uita la gur a ei şi sim ţi o mic ă tres ări r e , ca
un alt atac de adre n a li n ă. În ciuda r ăcorii din
cas ă, sim ţi că tran s pi r ă. Dumn e z e ul e
Atotpu t e r n i c, f ă- o s ă nu zâmb e a s c ă din nou.
Zâm b e t ul ei era alun e c o s şi senzu al, feminin,
zâm b e t ul pe care o femeie i-l ofer ă unui b ărb a t
dup ă ce au f ăcut dra go s t e , z ăcâ n d apro a p e
ador mi t ă pe a ște r n u t u r il e r ăscolite, în timp ce
ploaia b ăte a dar a b a n a afar ă şi nu exista u dec â t
ei doi, corcoli ţi în lume a lor privat ă.
Aten ţion a r e a sexual ă nu era bineve nit ă.
Trebui a s ă fie aten t la situa ţii de genul aces t a.
Era un b ărb a t într- o pozi ţie autorit a r ă, singu r cu
o femeie, într- o cas ă und e se duse s e cu o misiun e
oficial ă. Nu era nici locul şi nici timpul s ă se
apro pi e de ea.
T ăcer e a se a şte r n u din nou, o t ăce r e în care se
privea u unul pe cel ălalt, pest e mas ă. Ea inspir ă
adâ n c şi sânii i se ridica r ă sub bum b a c ul fin al
bluzei. Sfârc u ril e se delimit a u perfec t, înt ărit e,
aur e ol a lor întun e c a t ă u şor vizibil ă în locul und e
se ap ăs a u pe mat e ri al. Îi era frig, sau era
excita t ă?
Piele a de pe bra ţel e ei era catifelat ă; f ăr ă
bum bi de r ăcoa r e .
— O s ă plec acu m, spus e el luptâ n d u- se cu
r ăg u şe a l a brusc ă din voce şi cu t ăria din
pant alo ni. Mul ţu m e s c pent r u sandvi şu ri. Chiar
mur e a m de foam e.
Delilah p ăr e a u şur a t ă şi totod a t ă plin ă de
reg r e t .
— Cu pl ăce r e . Aveai aer ul acela înfome t a t , a şa
c ă eu…
Se opri, f ăcân d un gest larg cu mân a.
— Nu cont e a z ă. Mi- a f ăcut pl ăce r e comp a ni a
ta. Şi ai drep t a t e , treb ui e s ă pleci; tocm ai am
auzit c ă tun ă. Se ridic ă şi strâ n s e pah a r el e,
ducâ n d u- le la sp ăl ăt o r.
Se ridic ă şi el. Era ceva în propozi ţia ei
net e r m i n a t ă, car e- l intrig a. Da, treb ui a s ă uite,
treb ui a s ă- şi ia la reved e r e şi s ă se urce în barc ă.
El nu auzise niciun tune t, de şi avea auzul foart e
bun, dar oricu m , era o scuz ă perfec t ă s ă plece
naibii de aici. Ştia asta, dar spus e totu şi:
— A şa c ă tu… ce?
Delilah î şi lu ă privire a de la el ca şi cum s-ar fi
sim ţit stânje nit ă.
— A şa c ă eu… m- am gân dit c ă ai rat a t prâ nz ul.
De unde pute a ea s ă ştie? De ce se gân dis e
m ăc a r la asta? De obicei el nu rat a mas a de
prâ nz şi cum naiba ştius e ea c ă era fl ăm â n d ,
când nu- l mai v ăzus e niciod a t ă? Din cât îl v ăzus e
ea, nervozit a t e a era star e a lui nor m al ă.
Vr ăjitoare. Cuvânt ul îi şopti în mint e, de şi ştia
c ă era o prostie. Chiar dac ă ar fi crez u t în
vr ăjitorii, dar nu cred e a , din câte citise el,
vr ăjitoria nu- ţi spun e a dac ă cineva rat a s e sau nu
mas a de prânz. Obse rv a s e c ă era iritabil şi
d ădu s e asta pe sea m a stom a c ul ui lui gol. Nu c ă
fuses e el pre a aten t, dar o v ăzus e ades e a pe
ma m a lui ade m e n i n d u- l cu mânc a r e pe tat ăl lui,
ca s ă- l ajute s ă tre a c ă pest e o star e proa s t ă. Era
o ches ti e legat ă de femeie, nu de vr ăjitorie.
Miaau u…
Aproap e c ă- şi s ălt ă un picior în sus. Nu era
mom e n t ul, tocm ai acu m , s ă desco p e r e c ă avea o
pisic ă.
— Ai ap ăr u t şi tu! spus e ea pe un ton cald,
uitân d u- se în jos la picioa r el e lui. Se uit ă şi el şi
v ăzu o pisic ă mar e, alb ă, pufoas ă, cu urec hi
negr e şi coad ă nea g r ă, frecâ n d u- se de cizma lui
dre a p t ă.
— Biata pisicu ţă . Delilah vorbe a în contin u a r e
blând, aplec â n d u- se şi luând crea t u r a , ţinân d- o
în bra ţe ca pe un beb el u ş. Pisica st ăt e a perfec t
relaxa t ă, cu burt a în sus, cu ochii pe jum ăt a t e
închi şi într- o expr e si e de beatit u di n e , în timp ce
Delilah o sc ăr pi n a pe piept.
— Te- a speri a t zgomo t ul? Omul r ău a pleca t şi
nu o s ă ne mai supe r e , î ţi promit.
Delilah î şi ridic ă ochii spre Jackso n.
— Elea no r este îns ăr ci n a t ă. Trebui e s ă nasc ă
dintr- o clip ă într- alta, cred. A ap ăr u t acu m vreo
s ăpt ăm â n ă, dar se vede c ă este dom e s ticit ă şi c ă
a fost bine îngrijit ă, a şa încât îmi închip ui c ă
cineva a l ăsat- o pe aici, ca s ă nu se obos e a s c ă cu
strâ n s ul mizeri ei.
Pisica ar ăt a ca un Buda felin, gra s ă şi
mul ţu mi t ă. De obicei pisicile vr ăjitoa r el o r sunt
negr e, nu? Sau rolul poat e fi jucat de orice alt ă
pisic ă, fie ea alb ă, gras ă şi îns ăr ci n a t ă?
Nu putu rezist a s ă nu întind ă mân a şi s ă
mân g âi e burtic a acee a gras ă, rotu n d ă. Ochii
pisicii se închis e r ă compl e t şi încep u s ă toarc ă
tare, ca un motor în ralan ti.
Delilah zâm bi.
— Fii aten t, altfel o s ă ai un sclav pe via ţă. Nu
vrei s-o iei cu tine?
 — Nu, mul ţu m e s c , spus e el sec. Totu şi, poat e
c ă mam a mea ar vrea un pui. Mota n ul ei a murit
anul trec u t şi nu mai are niciun anim al de
comp a ni e.
— Atunci revino pest e şase sau şapt e
s ăpt ăm â n i.
Nu era exact o invita ţi e s ă mai tre a c ă oricâ n d
pe aici, î şi spus e el. Î şi lu ă arm a şi vest a.
— Plec acu m, dom ni şo a r ă Jones. Mul ţu m e s c
pent r u sandvi şu ri.
— Lilah.
— Poftim?
— Te rog, spun e- mi Lilah. To ţi priet e nii îmi
spun a şa. Nu Delilah, te rog, ad ău g ă ea
arun c â n d u- i o privire clar ă de avertiza r e .
Jackson chicoti.
— Am înregis t r a t mes ajul. Pres u p u n c ă ai fost
dest ul de tachin a t ă în şcoal ă, cu num el e ăsta.
— Ce ştii tu, spus e ea cu n ăduf.
— Num el e meu e Jackson.
— Ştiu. Te- am votat. Jackson este un num e
dr ăg u ţ, cu rezon a n ţă texa n ă.
— Eu sunt un texa n dr ăg u ţ.
Lilah scoas e un sune t nea n g aj a n t , ca şi cum nu
ar fi fost de acord cu el dar nici n- ar fi vrut s ă i-o
spun ă în fa ţă. Jackson zâmbi, întorc â n d u- se spr e
u şă. Nu ştia dac ă era bine, dar în mod clar era
ceva inter e s a n t . Magia lunii pline era ast ăzi la
for ţa ei maxim ă. Când lucr u rile se vor ara nj a şi
când o s ă aib ă timp s ă se gând e a s c ă, atun ci când
va fi compl e t ra ţion al în ce prive şt e ira ţion al ul şi
supr a n a t u r a l u l şi când va g ăsi o explica ţie logic ă,
poat e c ă va reve ni într- o vizit ă – dar nu în
calitat e oficial ă.
— Ie şi prin fa ţă. E mai apro a p e .
O urm ă prin c ăsu ţa mic ă. Dup ă pres u p u n e r e a
lui, avea doar patr u înc ăp e ri; într- o part e
buc ăt ăr i a şi livingul, fiecar e dintr e ele avân d
câte o alt ă cam e r ă care se desc hi d e a din ea.
Pres u p u s e c ă celelalt e dou ă era u dor mito a r e .
Livingul era mobilat simplu, cu o cana p e a şi un
fotoliu, ara nj a t e în jurul unui covor din cârp e ,
întins în fa ţa şemin e ul ui. Pe plint a acest ui a se
aflau l ămpi cu pet rol, ca şi pe cele dou ă m ăs u ţe
de lâng ă fotoliu şi can a p e a . Într- un col ţ se afla o
ma şin ă de cusu t cu pedal ă. Pe unul dintr e per e ţi
atâr n a un quilt lucra t man u al, preze n t â n d o
scen ă viu colora t ă, cu copaci şi ap ă, a c ăr ei
execu t a r e prob a bil c ă dur a s e o ve şnicie. Pe un
alt per e t e se afla o bibliot ec ă – tot lucr a t ă de
mân ă, dup ă cum ar ăt a – car e se întind e a de jos
pân ă la tava n şi era ticsit ă cu c ăr ţi, legat e sau
carto n a t e .
Într e a g a cas ă îl f ăcea s ă se simt ă ca şi cum ar
fi p ăşit înapoi cu un secol, sau cel pu ţin cu
jum ăt a t e . Singu r ul apa r a t mode r n pe care- l v ăzu,
era un apa r a t de radio pent r u ştirile met e o,
ac ţion a t cu bat e rii, a şez a t lâng ă una dint r e
l ămpile cu gaz de pe poli ţă. Îi p ăr u bine c ă- l
avea; în zona ace a s t a era u posibile şi ura g a n e l e
şi torn a d e l e. Ie şi afar ă pe vera n d ă, cu Lilah
imedia t în spat el e lui, cu pisica tot în bra ţe.
Jackson îngh e ţă în loc, uitân d u- se la cheu.
— Tic ălos ul, spus e el încet.
— Ce este? Îl împins e în um ăr şi- şi d ădu sea m a
c ă îi bloca vede r e a .
— Au disp ăr u t b ărcile, spus e el dân d u- se într- o
part e ca s ă vad ă şi ea.
Lilah se uita la cheul pustiu, cu ochii ei verzi,
mari de const e r n a r e . Disp ăr u s e şi barc a ei cu
fund ul lat şi barc a pent r u biba ni, a lui Jerry
Watkins.
— Prob a bil c ă s-a întors şi a desp ri n s b ărcile
cât timp noi mânc a m . Nu au putu t pluti pre a
depa r t e . Dac ă mer g de- a lung ul malului, prob a bil
c ă le g ăse s c.
— Barc a mea are vâsle, spus e ea. Întot d e a u n a
le ţin acolo, în cazul în care îmi face motor ul
figuri. Deci pe a mea o pute a scoat e vâslind,
rem o r c â n d- o pe a ta. Asta l-a scutit s ă mai
mea r g ă pe jos pân ă la a lui şi odat ă urca t într- a
lui, pe ale noast r e le put e a l ăsa în voia
cure n t u l ui. Cred c ă sunt la cel pu ţin o mil ă mai
jos, poat e chiar mai mult. Sigur, în cazul în care
nu a decis s ă le scufu n d e .
— O s ă sun la po… încep u el din auto m a t i s m ,
pân ă s ă- şi dea sea m a c ă nu avea radioul cu el.
Nici celula r ul. Amând o u ă era u în Cherok e e , iar
Charlot t e Watkins se întors e s e acas ă cu ma şin a
lui. Iar Lilah Jones nu avea telefon.
Se uit ă în jos la ea.
— Pres u p u n c ă nu ai un radio cu unde scur t e ?
— M ă tem c ă nu. Se uita încru n t a t ă la râul în
avalul c ărui a îi disp ăr u s e şalup a, ca şi cum i-ar fi
putu t poru n ci s ă se întoa r c ă aici.
— E şti blocat aici. Amând oi sunt e m .
— Nu pent r u mult ă vrem e. Dispec e r a…
— Jo?
— Jo. Se între b ă cât de bine o cuno şt e a ea pe
Jo. Jo vorbise desp r e ea ca şi cum ar fi fost doar
ni şte cuno şti n ţe îndep ăr t a t e , dar Lilah nu doar
c ă ştia cine era dispe c e r u l lui, dar îi spus e s e Jo şi
nu Jolene, car e era num el e ei între g.
— Ea ştie unde sunt şi urm a s ă- mi trimit ă
înt ărit u ri de îndat ă ce se va elibe r a carev a.
Oricân d ar pute a ap ăr e a un adjun c t de- al meu.
— Num ai dac ă se afl ă deja pe dru m. Uit ă- te
acolo, spus e ea ar ăt â n d u- i spre sud- vest.
Jackson se uit ă şi înjur ă în barb ă. Nori uria şi,
de furtu n ă, neg ri- purp u ri u acop e r e a u cerul
dup ă- amiezii târzii. Îi pute a deja sim ţi respir a ţi a,
în vânt ul proa s p ăt care- l ventila. Îi auze a vocea
în uruit ul gros al tune t ul ui, în timp ce vene a spre
ei.
— O furt u n ă cu tune t e nu va dura mult,
pres u p u n . Cel pu ţin a şa sper a el. A şa cum
decu r s e s e r ă lucru rile ast ăzi, dru m ul înaint e al
furt u nii se va opri exact când se va afla dea s u p r a
lor.
Lilah se uita îngrijor a t ă la nori.
— Cred c-ar fi bine s ă porn e s c radioul, spus e
ea şi intr ă înapoi în cas ă, cu Elea no r culcu şit ă în
bra ţel e ei.
Jackson mai aru n c ă o privire frust r a t ă spr e râul
pustiu. Aerul era înc ăr c a t cu elect ricit a t e ,
ridicâ n d u- i p ăr ul de pe bra ţe. Lama fulger ul ui
t ăie în jos, luminâ n d şi scân t ei n d şi imedia t se
auzi tune t ul.
Era blocat aici cel pu ţin pent r u câtev a ore,
dac ă nu pent r u toat ă noap t e a . Dac ă tot treb ui a
s ă r ăm â n ă blocat und ev a, de ce nu pute a r ăm â n e
blocat în prop ri a lui cas ă. În nop ţile cu furtu n ă,
num ăr u l accide n t e l o r era întotd e a u n a mai mar e
şi adjun c ţii lui vor avea nevoie de el.
Dar el se afla aici, într- o cas ă de niciun d e ,
ţinân d u- i comp a ni e unei vr ăjitoa r e şi pisicii ei
gest a n t e .

Lilah o l ăs ă pe Elea no r jos şi porni radioul, apoi

se duse în dor mito r ul ei în care se intr a din living
şi coborî fere a s t r a late r al ă. Fer e a s t r a din fa ţă
era prot ej a t ă de vera n d a larg ă şi ploaia nu put e a
p ătr u n d e prin ea. Apoi, cu urec h e a a ţintit ă spr e
radio, f ăcu acela şi lucru şi în dor mit o r ul din
spat e. Ştia c ă şeriful Brody intra s e şi el în cas ă,
dar îl ignor a în mod delibe r a t , f ăcân d ceea ce
treb ui a f ăcut. El era mult pre a mar e pent r u
c ăsu ţa ei mic ă, pre a sobr u, pre a auto rit a r , pre a…
pre a b ărbat.
Îi distr u s e s e via ţa ei atât lini ştit ă, mult mai
mult dec â t visas e vreod a t ă Thaniel Varga s s ă o
fac ă. La ce naiba se gândis e Jo trimi ţâ n d u- i-l
aici? Dar sigur, Jo fuses e îngrijor a t ă din cauz a lui
Thaniel, ce s ă ştie ea?
Ei bine, biet ul Thaniel nu o s-o mai der a nj ez e
vreod a t ă iar ea nu pute a face nimic aici. Dac ă nu
ar fi fugit, poat e c ă ar fi putu t – m ă rog, c ă l-ar fi
putu t sau nu ajuta, era discut a bil, pent r u c ă era
deja pre a târziu.
Totu şi, o cuprin s e regr e t ul. Indifer e n t car e
era u vinele lui Thaniel – şi era u mult e – nu- i
doris e vreod a t ă r ăul. Şi de şi ar fi încer c a t dac ă…
dac ă el nu ar fi fugit, anii de dur e r o a s ă
expe ri e n ţă o înv ăţ a s e r ă c ă pute a face foart e
pu ţin ca s ă schim b e soar t a .
Acest a era motivul pent r u care intr a s e în
panic ă la apa ri ţi a şerifului. Ştius e, din clipa în
care l-a v ăzut, c ă el era menit s ă- i distr u g ă via ţa
ei sigur ă, confort a bil ă, pl ăcu t ă, de aici. Vroia s ă
plece cât mai dep a r t e de el, vroia s ă- l dea afar ă
din casa ei şi s ă încuie u şa, vroia… vroia s ă se
arcui a s c ă în bra ţel e lui şi s ă- şi odihn e a s c ă alen e
capul pe um ăr ul lui larg, s ă- l lase s ă o ţin ă în
bra ţe şi s ă o s ăru t e şi s ă- i fac ă tot ce ar fi vrut el.
În toat ă via ţa ei nu cunos c u s e niciod a t ă pe
cineva, b ăiat sau b ăr b a t , car e s ă- i treze a s c ă cel
mai vag r ăsp u n s sexual. Se sim ţis e întot d e a u n a
izolat ă de rest ul lumii, pent r u totd e a u n a singu r ă,
tocm ai din cauz ă c ă era ceea ce era. Gând ul de
a- şi petr e c e via ţa singu r ă nu o der a nj a s e ;
dimpo t riv ă. Ei îi pl ăce a singu r ăt a t e a , via ţa ei,
senza ţi a c ă se împline a prin ea îns ăşi. Sunt atâ ţi a
oam e ni care nu ajun g niciod a t ă la totala
împlinir e şi- şi petr e c via ţa c ăut â n d pe cineva sau
ceva care s ă- i fac ă s ă se simt ă împlini ţi,
neîn ţel e g â n d c ă r ăs p u n s u l se afla în interio r ul
lor. Ei îi pl ăce a prop ri a ei comp a ni e, avea
încre d e r e în prop riile ei decizii şi îi pl ăce a munc a
pe care o f ăcea. Nu exista nimic – nimic – în via ţa
ei, ce ar fi vrut s ă schim b e .
Dar Jackso n Brody schim b a acu m totul, fie c ă
vroia sau nu.
Nu era doar aur a care o atr ăg e a la el, de şi aur a
lui era atât de boga t ă încât apro a p e c ă era
vr ăjit ă de ea. Toate culorile lui era u clar e: ro şul
întun e c a t al senzu alit ăţ ii, albas t r u l calm ul ui,
turco a z ul unei perso n alit ăţ i pute r ni c e,
portoc aliul pute rii, cu spice fluctu a n t e de
purp u r i u spiritu al şi galbe n, cu verd el e
vindec ăt o r . Nimic la el nu era tulbu r e . Era un
b ăr b a t dintr- o buca t ă, de încr e d e r e , s ăn ăt o s.
 Totu şi, cee a ce o uluise, era brus c a
str ăful g e r a r e pre m o ni t o ri e. Nu avea des a şa
ceva; talen t ul ei special era abilitat e a de a vede a
aur el e. Dar uneo ri avea str ăfulg e r ăr i de intui ţie
şi cunoa şt e r e şi niciod a t ă nu se în şela s e .
Niciod a t ă. Exact a şa cum se uitas e la Thaniel şi
ştius e c ă aces t a va muri în cur â n d , prim a oar ă
când s-a conce n t r a t asup r a lui Jackso n Brody,
valul pre m o ni ţi ei fuses e atât de pute r ni c încât
fuses e gat a s ă se pr ăb u şe a s c ă sub el. B ărb a t ul
aces t a avea s ă fie iubitul ei. B ărb a t ul acest a avea
s ă fie iubire a ei. Singu r a , din toat ă via ţa ei.
Ea nu vroia un iubit! Ea nu vroia un b ărb a t în
pre aj m a ei, stân d u- i în cale, interf e r â n d u- se cu
treb u r ile ei. Dar o va face; ştia c ă o va face. O
izbise ca un b ăr b a t ner ăb d ăt o r , obi şn uit s ă dea
ordin e, u şor domin a n t şi ah, ah, sexi cât
cupri n d e . Cu sigur a n ţă c ă el nu o s ă vrea s ă
tr ăias c ă aici, f ăr ă niciun apa n aj al tehnicii
mode r n e , cu car e era obi şnuit, în vrem e ce ea
prefe r a via ţa ei simpl ă.
Ea se sim ţe a mai bine f ăr ă toat ă nebu ni a aia,
f ăr ă apa r a t u r ă elect ric ă zumz ăi n d într- una în
fund al. Sigur, el se va a şt e p t a ca ea s ă se mut e la
ora ş, sau cel pu ţin într- un loc mai pu ţin izolat şi
mai accesi bil.
Odat ă ce- şi va da sea m a c ă ea nu poat e fi
reloca t ă, va ceda, dar cu eleg a n ţă . Va arg u m e n t a
c ă nu o va put e a vede a atât de des ca atun ci
când ar fi mai apro a p e . O va vizita ori de câte ori
îi va fi lui conve n a bil şi se va a şte p t a de la ea s ă
lase balt ă indifer e n t ce f ăcea, când îi va vede a
şalup a tras ă la mal. Pe scur t, va fi foart e
incom o d pent r u ea, dar nu pute a face nimic. Cu
tot succ e s ul pe care- l avus e s e ea în a evita sau
schim b a soart a , pute a foart e bine s ă se dezbr a c e
chiar acu m şi s ă- l duc ă în dor mito r.
Asta era o alt ă grij ă a ei. Nu pre a avea
expe ri e n ţă în cee a ce prive a dor mito r ul. Pân ă
acu m nu- şi f ăcus e griji cu asta, pent r u c ă nu
sim ţise nici cea mai mic ă urm ă de dorin ţă ca s ă
cape t e ace a s t ă expe ri e n ţă . Dar acu m o avea.
Uitân d u- se doar la el, sim ţe a cum o cupri n d
valuri de c ăldu r ă şi i se taie respi r a ţi a; sânii o
furnica u şi treb ui a s ă- şi strâ n g ă coaps el e ca s ă- şi
lini şt e a s c ă dur e r e a încins ă dint r e picioa r e . Deci
ast a înse m n a pl ăce r e a . Nicio mira r e c ă oam e nii
se purt a u ca neb u nii când era u atin şi de ea.
Dac ă Thaniel nu ar fi furat şalup el e, şeriful ar fi
fost deja pleca t şi prob a bil c ă nu l-ar mai fi v ăzut
o vrem e bunicic ă, dac ă nu nicioda t ă. Iar ea şi- ar
fi contin u a t via ţa ei lini ştit ă, mul ţu mi t o a r e . Dar
ar fi treb ui t s ă se a şte p t e la acea s t ă fars ă cu
şalup el e; cum altfel ar fi putu t ara nj a Soar t a ca
Jackson s ă r ăm â n ă aici? Şi fire şt e, treb ui a s ă
vin ă şi o furtu n ă, car e s ă le împiedic e pe
ajutoa r el e lui s ă vin ă dup ă el. Totul era
inevita bil. Indifer e n t cât de never o si mile p ăre a u
viziunile ei, decla n şa u apro a p e imedia t o suit ă de
eveni m e n t e care aduc e a u concluzia pe care o
prev ăz u s e ea.
Nu pent r u prim a oar ă î şi dori s ă fi fost altfel.
Î şi dori s ă nu ştie lucru ri car e avea u s ă se
pet r e a c ă, înaint e de a se pet r e c e ; era pre a mult
pent r u un singu r om. Nu pute a regr e t a c ă vede a
aur e, totu şi; via ţa ei ar fi lipsit ă de culoa r e şi mai
pu ţin inter e s a n t ă dac ă nu le- ar mai vede a. Ea nu
treb ui a s ă vorbe a s c ă neap ăr a t cu cineva ca s ă
ştie cum se sim ţe a perso a n a resp e c tiv ă; ea put e a
vede a când cineva era fericit, sau sup ăr a t , sau
dac ă era bolnav. Ea put e a vede a relele inten ţii,
lipsa de onestit a t e , micim e a, dar put e a vede a şi
bucu ri a şi dra go s t e a şi bun ăt a t e a .
— S- a întâ m pl a t ceva?
El st ăt e a chiar în spat el e ei şi tonul acut îi
spun e a c ă r ăm ăs e s e cam de multicel locului,
uitân d u- se în gol. Nu era mar e lucru dac ă
r ăm â n e a pe gân d u r i când era singu r ă, dar altor a
poat e c ă li se p ăr e a ciuda t. Clipi des, reve ni n d la
realit a t e .
— Scuze, visam cu ochii deschi şi, spus e f ăr ă s ă
se întoa r c ă spre el.
— Visai cu ochii desc hi şi? P ăre a neînc r e z ăt o r şi
nu- l blam ă pent r u asta. Un b ăr b a t încer c a s e s ă o
omoa r e acu m mai pu ţin de o or ă, era u bloca ţi
aici şi o furtu n ă uria şă se ab ăt e a asup r a lor; ar fi
treb ui t s ă fie suficien t s ă- i ţin ă gând u r il e
anco r a t e în realit a t e . Ar fi treb ui t s ă spun ă c ă se
gân d e a , nu c ă visa cu ochii desc hi şi; ar fi sun a t
mai prod u c tiv.
— Nu cont e a z ă. Au fost buletin e met e o sau
aten ţio n ări, la radio?
— Aten ţion ări de furtu n ă pute r ni c ă pân ă la ora
zece noap t e a . Vântu ri pute r ni c e şi grindin ă
distr u g ăt o a r e .
Ore. Vor fi ore între gi singu ri. Prob a bil c ă va
r ăm â n e aici pân ă dimin e a ţa . Ce treb ui a s ă fac ă
acu m cu aces t b ăr b a t pe care îl va iubi, dar nu
înc ă? Abia îl cunosc u s e , nu ştia nimic desp r e el,
pe plan perso n al. Era atr a s ă de el, da, dar
dra go s t e ? Nu chiar. Oricu m, nu înc ă.
O rafal ă de vânt mirosin d a ploaie p ătr u n s e
prin u şa cu plas ă.
— Vine, spus e el şi ea î şi întoa r s e capul şi v ăzu
per d el el e de ploaie car e m ăt u r a u râul,
îndr e p t â n d u- se spre cas ă. Fulge r ă chiar în fa ţa
lor şi zgomot ul tune t ul ui f ăcu s ă z ăng ăn e
feres t r e l e .
Elea no r mieu n ă şi- şi c ăut ă ad ăpo s t în cutia de
carto n în car e Lilah puse s e proso a p e vechi, s ă- i
încrop e a s c ă un culcu ş.
Jackson f ăcea pa şi ner ăb d ăt o r i prin înc ăp e r e a
mic ă. Lilah se uita exas p e r a t ă la el, între b â n d u-
se dac ă omul ăsta se put e a ada p t a şi el vreod a t ă.
Era ene rv a n t pent r u el c ă nu pute a influe n ţa în
vreu n fel vrem e a , fie amâ n â n d furtu n a , fie
trimi ţâ n d- o rapid în alt ă part e, pent r u ca unul
dintr e ajutoa r el e de şerif s ă poat ă urca râul,
dup ă el.
Lilah ridic ă din ume ri, în gân d. Las ă- l s ă se
agite; ea avea tre a b ă de f ăcut.
Prim a rafal ă de ploaie lovi casa, r ăp ăi n d pe
acop e ri ş. Soar el e dup ă- amiezii târzii fuses e
apro a p e compl e t acop e ri t, întun e c â n d înc ăp e ril e.
Lilah se duse prin bezn ă dup ă l ămpile cu gaz de
pe poli ţa c ămin ul ui, mân a a şez â n d u- se ştiuto a r e
exact pe cutia cu chibrit u ri. Zgomo t ul chibrit ul ui
nu se auzi în dar a b a n a ploii, dar Jackson se
întoa r s e chiar la prim a floare de lumin ă şi o privi
ridicâ n d sticlele l ămpilor şi ating â n d chibrit ul de
fitil, pun â n d apoi sticla la loc. Sufl ă în chibrit s ă
îl sting ă şi îl aru n c ă în c ămin.
Se duse apoi în buc ăt ăr i e f ăr ă un cuvân t,
rep e t â n d ritu alul şi acu m se aflau acolo patr u
l ămpi, pent r u c ă ei îi pl ăce a s ă aib ă mai mult ă
lumin ă când lucra. În sob ă, focul era ţinut
mocnit, sub cenu şă , Lilah desc his e u şi ţa, agit ă
c ărb u nii fierbin ţi şi mai ad ău g ă lemn e.
— Ce faci? o între b ă el din u şă.
Lilah î şi d ădu ochii pest e cap, dar num ai în
mint e.
— G ătes c. Prob a bil c ă el nu mai v ăzus e aces t
proc e s, înaint e.
— Dar abia am mânc a t .
— A şa este, dar sandvi şu rile alea nu or s ă te
ţin ă pre a mult, dup ă mine.
Se uit ă la el, m ăs u r â n d u - l în rapo r t cu prag ul
u şii. Ceva mai mult de unu optzeci şi doi,
pres u p u s e ea şi pe pu ţin o sut ă de kilogr a m e .
P ăre a mu şc hi ulos, dup ă cum i se profilau ume rii
prin c ăm a şă , a şa c ă ar put e a cânt ări şi mai mult.
Omul ăst a m ăn â n c ă de sting e.
Jackson intr ă în buc ăt ăr i e şi se a şez ă la mas ă,
întorc â n d scau n ul ca s ă stea cu fa ţa la ea,
întinzâ n d u- şi picioa r el e şi încruci şâ n d u- şi- le la
glezn e. Cu deg e t el e b ăt e a dar a b a n a pe mas ă.
— Ches tia asta m ă enerv e a z ă la culm e, se
confes ă el.
— Am obse rv a t , spus e ea pe un ton sec. Lu ă
pu ţin ă ap ă într- un bol şi se sp ăl ă pe mâini.
— De obicei, mai pot face câte ceva. De obicei,
pe vrem e rea, treb ui e s ă fac ceva, fie c ă e vorb a
de o ma şin ă accid e n t a t ă sau de scos oam e nii de
pe şoselel e inund a t e . Acum ar treb ui s ă fiu afar ă,
pent r u c ă ajutoa r el e mele vor fi pest e cap de
ocup a t e .
Deci acea s t a era cauza st ării lui de nelini şt e şi
de iritabilita t e; ştia c ă era nevoie de ajuto r ul lui,
dar nu pute a pleca de aici. Îi pl ăce a sim ţul lui de
res po n s a b ilit a t e .
R ăm a s e apoi t ăcu t, urm ări n d- o cum î şi
pre g ăt e a tava, stropin d- o cu ulei. Î şi lu ă bolul şi
puse fain ă în el, ad ău g ă smâ n t â n ă şi ceva
gr ăsi m e solid ă şi- şi vârî mâinile în bol.
 — De ani de zile n- am mai v ăzut pe cineva
f ăcân d ast a. Zâm bi, r ăm â n â n d cu ochii pe
mâinile ei, care ames t e c a u şi fr ăm â n t a u cu
price p e r e .
— Bunica mea f ăcea ast a, dar pe ma m a nu mi- o
amint e s c f ăcân d turti ţe în cas ă.
— Eu nu am frigide r, deci nu am turti ţe
cong el a t e , spus e ea prac tic.
— Tu chiar nu vrei s ă ai lucru ri ca frigide r e sau
sobe elect ric e ? Nu te der a nj e a z ă faptul c ă nu ai
cure n t elect ric?
— De ce m- ar der a nj a? Eu nu depin d de un fir,
ca s ă am c ăldu r ă sau lumin ă. Dac ă a ş avea
elect ricit a t e , s-ar pute a într e r u p e chiar în clipa
ast a şi n- a ş mai pute a g ăti.
Jackson î şi frec ă b ărbi a, cu frunt e a încru n t a t ă,
gân dito r. Îi pl ăce a priveli şt e a , î şi spus e ea,
privind u- l în timp ce contin u a s ă fr ăm â n t e
aluat ul. Spr â n c e n e l e lui era u dre p t e şi negr e,
frumos form a t e . Totul la el era frumos form a t.
Pute a pune pariu c ă toat e femeile singu r e din
or ăş el şi o part e din cele m ărit a t e era u nebu n e
dup ă el. P ăr negr u, tuns scurt, ochi alba şt ri mari,
b ăr bie pute r ni c ă, buze moi – nu ştia de und e ştia
c ă buzele lui era u moi, dar ştia. Ah, da, sigur c ă
era u neb u n e dup ă el. Şi ea se înfierb â n t a s e
pu ţin.
Se gân di s ă se duc ă la el, s ă i se a şez e în poal ă
şi brus c, corp ul îi fu cuprin s de un val de
c ăldu r ă. C ăldu r ă, pe naiba; când era tran s pi r a t ă
toat ă! Mai avea pu ţin şi se pom e n e a lac de
sudo a r e .
— O cond u c t ă de gaz ar fi chiar mai greu de
mont a t decâ t o linie de cure n t elect ric, medit ă el,
cu minte a tot la comodit ăţ ile mode r n e . Dar cred
c ă n- ar fi o proble m ă s ă ai un reze rvo r de gaz
aici, de şi umple r e a lui ar fi dificil ă, de vrem e ce
nu exist ă dru m u ri în zona asta.
— Soba cu lemn e îmi convine de minu n e . N- are
mai mult de câ ţiva ani, a şa c ă este cât se poat e
de eficien t ă. Înc ălze şt e toat ă casa şi este u şor de
reglat.
Încep u s ă ia buc ăţ el e de aluat şi s ă le ruleze în
mâini, dând u- le form ă de turti ţe şi pun â n d u- le în
tav ă. Dac ă o s ă se uite la aluat şi nu la el, o s ă- i
dispa r ă senza ţi a ast a de fierbin ţe a l ă, î şi spus e
ea.
— De unde î ţi procu ri lemn el e?
N- avea ce face. Treb ui a s ă se uite la el, cu o
expr e si e incre d ul ă.
— Mi le tai singu r ă. De und e î şi imagin a el c ă şi
le lua? Poat e cred e a c ă i le t ăiau şi i le stivuia u
zânele p ădu rii.
Spr e surp riz a ei, Jackson s ări de pe scau n,
aplec â n d u- se asup r a ei, încru n t a t .
— E pre a greu pent r u tine s ă tai lemn e.
— Ca s ă vezi, m ă bucu r c ă ţi-am spus, altfel a ş
fi contin u a t s ă tai lemn e f ăr ă s ă ştiu c ă nu e bine.
Se întoa r s e spre sp ăl ăt o r, mai depa r t e de el, ca
s ă- şi cure ţe aluat ul de pe mâini.
— Nu am spus c ă nu po ţi face asta, am spus c ă
nu ar treb ui, mor m ăi el. Vocea lui era chiar în
spat el e ei. El era chiar în spat el e ei. F ăr ă s ă o
previn ă, se întins e şi î şi petr e c u dege t el e în jurul
închei e t u rii de la mân a ei dre a p t ă. Mân a lui o
înghi ţi comple t pe a ei.
— Uit ă- te aici. Închei e t u r a mea este de dou ă
ori mai groas ă decâ t a ta. Poat e c ă e şti tu
pute r ni c ă pent r u dime n si u nile tale, dar nu- mi
po ţi spun e c ă nu este un efort imens s ă tai
lemn e.
— M ă desc u r c. Şi- ar fi dorit s ă nu o fi atins. Şi-
ar fi dorit s ă nu stea atât de apro a p e încât s ă- i
poat ă sim ţi c ăldu r a trup ul ui, s ă- i poat ă adul m e c a
miros ul încins, de b ăr b a t .
— Şi este şi periculos. Dac ă- ţi scap ă topor ul,
sau fer ăs t r ău l, sau mai ştiu eu ce? E şti singu r ă
aici, depa r t e de orice ajuto r medic al.
— Sunt atât e a lucru ri periculo a s e . Se lupt ă s ă-
şi p ăst r e z e vocea calm ă, egal ă. Dar oam e nii fac
ce treb ui e s ă fac ă, iar mie îmi treb ui e lemn e.
De ce nu- i d ăde a dru m ul la mân ă? De ce nu şi- o
ret r ăs e s e ea? Nu put e a, de şi nu o ţine a tare. Dar
îi pl ăce a senz a ţi a mâinii lui cupri nz â n d- o pe a ei,
îi pl ăce a c ăldu r a şi for ţa, aspri m e a b ăt ăt u r ilo r
din palm a lui.
— O s ă ţi le tai eu, spus e el brusc.
 — Ce?! Aproa p e c ă se r ăsu ci în loc; dar bunul
sim ţ o opri în ultim a clip ă. Dac ă se întorc e a , va fi
fa ţă în fa ţă, piept în piept cu el. Nu avea curajul
aces t a. Înghi ţi greu.
— Nu- mi po ţi t ăia lemn el e.
— De ce nu?
— Pent r u c ă…
Chiar, pent r u c ă ce?
— Pent r u c ă nu o s ă fii aici.
— Acum sunt aici. Se opri şi tonul lui deveni
mai sc ăzu t. Şi pot s ă mai fiu.
Lilah amu ţi. Singu r ul sune t era cel al furtu nii,
bub uit ul tun e t ul ui, vânt ul car e sp ăla copacii,
ploaia care b ăte a în acop e ri ş. Sau poat e c ă era
inima ei, b ătâ n d u- i în co şul piept ul ui.
— Trebui e s ă fiu ate n t, aici, spus e el calm.
Acum m ă port ca un b ăr b a t , nu ca şerif. Dac ă- mi
spui nu, o s ă m ă întorc înapoi la mas ă şi o s ă m ă
a şez. O s ă p ăst r e z dista n ţa fa ţă de tine tot rest ul
serii şi nu te voi mai der a nj a vreod a t ă. Dar dac ă
nu- mi spui nu, o s ă te s ăru t.
Lilah inhal ă, lupt â n d u- se pent r u oxigen. Nu
pute a scoat e un cuvân t, nu se pute a gândi la
nimic ce s ă spun ă, chiar dac ă ar fi avut aer. Se
sim ţe a din nou fierbin t e şi slab ă, gat a s ă le şine
pe el.
— O s ă iau ast a dre p t un da, spus e el şi o
întoa r s e în bra ţel e lui.
 5

Buzele lui era u moi, exact a şa cum ştius e c ă

vor fi. Iar el era blând, nu i le r ăn e a pe ale ei
ap ăs â n d u- i-le pre a tar e. Nu încer c a s ă o
cople şe a s c ă cu o brus c ă desc ăr c a r e de pasiu n e .
O s ăr u t a pur şi simplu, f ăcân d u- și timp pent r u
ast a, gust â n d- o şi înv ăţ â n d u- i form a şi textu r a
buzelor. Iar ritm ul aces t a lene ş era mai
seduc ăt o r decâ t orice altcev a ar fi put ut el face.
Lilah oft ă apro a p e nea uzit, de pl ăce r e şi se l ăs ă
s ă se destin d ă pe el. El o cuprin s e, pet r e c â n d u- şi
bra ţel e pe dup ă ea şi ridicâ n d- o pe vârfuri, ca s ă
se potrive a s c ă mai intim. Ap ăsa r e a într e g ul ui lui
trup de al ei o f ăcu s ă- şi ţin ă res pi r a ţi a şi acel
acu m cunosc u t val de c ăldu r ă o cupri n s e din
nou. Î şi petr e c u bra ţel e pe dup ă gâtul lui,
ap ăs â n d u- l mai apro a p e , cutr e m u r â n d u - se pu ţin
când limba lui încep u s ă se mi şte încet în gur a
ei, acor d â n d u- i timp s ă se retr a g ă, dac ă nu vroia
un s ăru t atât de profun d. Dar ea îl vroia, mai
mult decâ t ar fi crez u t vreod a t ă c ă pute a dori
s ăru t ul unui b ăr b a t .
Inima îi bubui a s ălba tic în piept. Pl ăce r e a era
ca o siren ă care o ade m e n e a s ă expe ri m e n t e z e
mai mult, s ă ia tot ce pute a el d ăr ui. Erec ţia lui
era tar e; vroia s ă se frece de ea, s ă se desc hi d ă
pent r u ea. Ştiind c ă era gat a s ă- şi piar d ă
cont rol ul, se for ţă s ă se retr a g ă din s ăru t u r il e lui
lent e, intoxica n t e , îngro p â n d u- şi în schim b fa ţa
în coloan a cald ă a gâtului lui.
Şi el era afect a t . Pulsul îi dudui a prin vene; i-l
sim ţe a şi ea acolo, în gât, exact unde se
a şeza s e r ă buzele ei. Pl ăm â nii lui pom p a u ,
tr ăg â n d aer în piept. Pielea lui era fierbint e şi
ume d ă şi el se mi şca înconti n u u , ca şi cum ar fi
vrut s ă- şi frece coaps el e de ea.
Jackson nu spun e a nimic şi îi era
recu n o s c ăt o a r e pent r u ast a. Preve d e r e a
înn ăs c u t ă îi spun e a s ă se opre a s c ă, în timp ce
instinc t ul strig a în ea, gr ăbi n d- o s ă se
împe r e c h e z e cu el; în fond a şa îi era sortit, nu,
atun ci de ce s ă mai a şt e p t e ? Ce ar fi ob ţinu t
a şte p t â n d ? Finalul era acela şi, indifer e n t de
mom e n t . Sfâ şiat ă între acest e dou ă porni ri,
ezit ă, nedo ri n d totu şi s ă fac ă acu m aces t uria ş
pas, indifer e n t de ce- i spus e s e soar t a.
— Este însp ăi m â n t ăt o r , mor m ăi ea în gâtul lui.
— Nu este o glum ă. Jackson î şi îngrop ă fa ţa în
p ăr ul ei. Prob a bil c ă tot a şa te sim ţi când e şti
lovit de o ton ă de c ăr ămizi.
Sim ţe a c ă şi el era la fel de zdru n ci n a t ca şi ea,
dar ast a nu o lini şte a deloc, pent r u c ă ar fi
prefe r a t ca m ăca r unul dintr e ei s ă st ăp â n e a s c ă
situa ţi a.
— Nu ne cuno a şt e m … De fapt, nici nu ştia cui
îi spus e s e ea asta, lui sau ei. Nu ştia decâ t c ă nu
era sigur ă pe ea, lucru care nu i se întâ m pl a s e
de multe ori în via ţă. Nu- i pl ăce a senti m e n t u l
aces t a. Una dintr e c ăr ămizile de la tem elia vie ţii
ei, a eului ei, era autoc u n o a şt e r e a şi cuno a şt e r e a
celorlal ţi; a nu şti, înse m n a c ă ace a s t ă tem elie
încep e a s ă se clatin e.
— O s ă ne ocup ăm şi de ast a. Nu treb ui e s ă ne
gr ăbi m cu nimic. Buzele lui îi eflora r ă tâm pl a.
Dar când o s- o ştie, o va mai dori oar e? O
cupri n s e îngrijor a r e a , sim ţin d, nu pent r u prim a
oar ă, greu t a t e a faptul ui c ă era diferit ă. Într- o
rela ţie, ea aduc e a cu sine un exced e n t atât de
mar e de bag aj e încât majorit a t e a b ăr b a ţilo r ar
spun e c ă le- ar crea mai mult e proble m e decâ t
merit a.
Acest gân d îi d ăd u for ţa s ă se împing ă u şor în
ume rii lui. El îi d ădu imedia t dru m ul,
ret r ăg â n d u - se mai în spat e. Lilah inspir ă adâ n c
şi- şi îndep ăr t ă p ărul de pe fa ţă, încer c â n d s ă nu
se uite la el, dar ro şul acela întun e c a t , clar, al
pasiu nii care ema n a din el nu era de ignor a t .
— Mai bine pun turti ţel e ast e a în cupto r, spus e
ea ocolind u- l. Tu a şe az ă- te ca s ă nu- mi stai în
dru m , iar eu o s ă pre g ăt e s c cina cât ai bate din
palm e.
— Prefe r s ă r ăm â n în picioa r e, mul ţu m e s c ,
spus e el sar do nic.
Nu se put u opri; treb ui a s ă se uite, întâlnin d u- i
privire a ace e a albas t r ă, plin ă de regr e t , dar
în ţele g ăt o a r e . Ro şul închis al aur ei lui contin u a
s ă str ălu c e a s c ă fierbint e şi clar, mai ales în zona
coap s elo r , de şi prin aur a din jurul capului
încep e a s ă se întrev a d ă mai mult albas t r u .
Dar se d ăd u din dru m ul ei, sprijinind u- se de
per e t el e u şii. Ea b ăg ă tava în cupto r şi desc his e
o conse r v ă mar e de tocan ă de vac ă, r ăst u r n â n d
con ţin u t ul într- o crati ţă pe car e o a şez ă pe sob ă.
Mas a asta simpl ă va treb ui s ă fie suficien t ă,
pent r u c ă nu avea de gând s ă ias ă în furtu n ă,
dup ă o g ăin ă. Turti ţele vor avea timp s ă se
r ăce a s c ă iar toc ăni ţa va put e a fierb e, pân ă când
el o s ă se simt ă din nou fl ămâ n d .
Jackson o urm ăr e a . Îi sim ţe a privire a de
masc ul îndr e p t a t ă asup r a ei. Fapt ul c ă era
femeie nu o preoc u p a s e pre a mult, dar sub aces t
studiu inten s, deve ni brus c con şti e n t ă de trup ul
ei, de felul în car e sânii i se ridica u cu fiecar e
inspir a ţi e. De faldu rile dintr e picioa r el e ei, acolo
unde ar intr a el. Nu treb ui a s ă se uite în jos ca s ă
ştie c ă c ă sfârc u ril e îi era u înt ărit e, sau la
pant alo nii lui, ca s ă ştie c ă erec ţi a înc ă nu îi
trec u s e .
Erec ţia lui neas c u n s ă o excita mai mult decâ t
orice dulce g ăr i e i-ar fi putu t el şopti. Ceva
treb ui a f ăcut ca s ă mai sl ăbe a s c ă ace a s t ă
tensiu n e senzu al ă, altfel nu va mai dur a mult şi
se va pom e ni întinzâ n d u- se pe spat e, î şi dres e
glasul, c ăut â n d o topic ă neut r ă.
— Cum a ajuns în Alaba m a un texa n dr ăg u ţ ca
tine? Ea ştia deja; îi spus e s e Jo. Dar era singu r ul
lucru care- i trec u s e prin mint e şi între b a r e a îl va
face m ăc a r s ă vorbe a s c ă.
— Mam a mea era din Dotha n.
Nu mai urm a r ă şi alte explica ţii. Decizâ n d c ă
era cazul s ă- l mai stim ul ez e, Lilah îl într e b ă:
— De ce s-a mut a t în Texas?
— L-a cunosc u t pe tata. El era din vest ul
Texas ul ui. Dup ă grad u a r e , ma m a şi câtev a
priet e n e de colegiu au pornit- o spre California şi
pe dru m au avut proble m e cu ma şin a. Tata, care
pe vrem e a acee a era ajutor de şerif, s-a oprit s ă
le ajut e. Iar mam a nu a mai ajuns nicioda t ă în
Californi a.
Era mai bine acu m; vorbe a . Lilah inspir ă de
u şu r a r e , în sinea ei.
— Şi atunci de ce s- a mai întors în Alaba m a ?
Jackson î şi sprijini mai bine ume rii de per e t e .
— Tata a murit, acu m câ ţiva ani. Vestul
Texas ul ui nu este pent r u oricine; poat e fi al
naibii de cald acolo şi al naibii de pustiu. Nu s-a
plâns niciod a t ă, cât ă vrem e a tr ăit tata, dar dup ă
moa r t e a lui a ajuns- o singu r ăt a t e a . Şi a vrut s ă
se mut e înapoi în Alaba m a , apro a p e de sora ei şi
de priet e n e l e ei din colegiu.
— Iar tu ai venit împr e u n ă cu ea.
Jackson spus e simplu:
— Este ma m a mea. Iar eu pot fi la fel de bine
poli ţist aici, ca şi în Texas. Nu locuim împr e u n ă,
nu am mai locuit împr e u n ă de când am împlinit
optsp r e z e c e ani, dar ştie c ă sunt prin apro pi e r e
dac ă are nevoie de ceva.
— Nu ţi-a p ăr u t deloc r ău s ă pleci din Texas?
Lilah nu- şi put e a imagin a a şa ceva. Ea î şi iube a
casa, o cuno şt e a intim, a şa cum se cuno şt e a pe
ea îns ăş i. Iube a miros ul râului dimine a ţa
devre m e , felul în care deven e a auriu sub soar el e
r ăs ări t ul ui, iube a furt u nile violent e şi tore n t el e
de ploaie în tot dra m a t i s m u l lor, iubea zilele
încins e, ume d e , când pân ă şi p ăs ările deven e a u
leta r gic e şi iube a zilele cenu şii de iarn ă, când un
foc în c ămin şi o can ă cu sup ă fierbint e era u cel
mai bun lucru pe car e- l pute a cere de la via ţă.
Jackson ridic ă din ume ri.
— Acas ă însea m n ă o familie, nu un loc. Eu am
ceva unchi şi m ăt u şi în Texas, o între a g ă hoar d ă
de veri şo ri, dar nime ni nu îmi este mai apro pi a t
ca mam a . Dac ă simt nevoia, pot oricâ n d vizita
Texas ul.
Î şi iube a ma m a şi nu se ru şin a s ă recu n o a s c ă
ast a. Lilah înghi ţi greu. Mam a ei muris e când ea
avea cinci ani, dar pre ţui a pu ţinel e aminti ri pe
care le avea cu femei a car e fuses e cent r ul vie ţii
din c ăsu ţa izolat ă.
— Dar tu? Tu e şti de aici? între b ă el.
— M- am n ăsc u t în casa ast a. Am tr ăit aici toat ă
via ţa.
Jackson îi aru n c ă o privire curioa s ă şi ea ştiu la
ce se gând e a . Majorita t e a copiilor se n ăşt e a u la
spital, cel pu ţin în ultimii cincizeci de ani. Sigur,
ea era mai tân ăr ă decâ t atât, dar pre a b ăt r â n ă
totu şi ca s ă fi f ăcut par t e din noua tendi n ţă a
na şt e rii acas ă, car e se par e c ă încep e a s ă câ ştig e
ade p ţi.
— Tat ăl t ău nu a avut timp s ă o duc ă la spital?
— Ea nu a vrut la spital. Era oare mom e n t u l s ă-
i spun ă c ă ma m a ei fuses e o vindec ăt o a r e , a şa
cum era şi ea? C ă şi ea v ăzus e aur el e de culori
care înconju r a u oam e nii şi c ă- şi înv ăţ a s e fiica ce
înse m n a u aces t e a , cum s ă le cite a s c ă? C ă ea
ştius e c ă totul va fi bine şi deci nu avea rost s ă
chelt ui a s c ă banii câ ştig a ţi cu gre u, pe spital şi pe
un docto r de care nu avea nevoie?
Jackson scut u r ă din cap şi un zâm b e t îi curb ă
gur a.
— A fost o femeie put e r ni c ă. Şi eu am ajuta t o
femeie la na şt e r e , pe vrem e a când era m boboc.
Mi- a fost al naibii de fric ă şi nici mam a nu era
pre a fericit ă. Dar împr e u n ă am reu şit şi amâ n d oi
au fost bine.
Zâm b e t ul i se tran sfo r m ă în râs.
— Dar prob a bil c ă rolul meu de moa şă nu a fost
pe m ăsu r a a şte p t ăr ilo r, pent r u c ă nu şi- a numit
copilul dup ă mine. Dac ă- mi amint e s c bine, mi- a
spus cam a şa: „s ă nu mi- o iei în num e de r ău, dar
a ş vrea s ă nu te mai v ăd cât tr ăies c.”
Lilah î şi d ădu capul pe spat e, râzâ n d cu poft ă.
Parc ă şi vede a un recr u t de ajuto r de şerif, tân ăr
şi neexp e ri m e n t a t , tran s pi r â n d şi panic â n d u- se,
ajut â n d la aduc e r e a pe lume a unui copil.
— Ce s-a întâ m pl a t ? Copilul s-a n ăsc u t
pre m a t u r sau doar pre a repe d e ?
— Niciun a, nici alta. În vestul Texas ul ui, când
ning e, ninge şi atun ci a şa a fost. Drum u ril e era u
impr a c tic a bil e. Ea şi so ţul ei se aflau în dru m
spr e spital. Dar ma şin a lor a der a p a t la nicio
mil ă de cas ă, a şa c ă s-au întor s din dru m şi au
suna t dup ă ajutor. Eu m ă aflam în zon ă şi avea m
un 4x4, dar când am ajuns la ei acas ă, vrem e a se
înr ău t ăţ i s e într- atât încât nu am riscat s ă- i duc la
spital. Fem ei a m- a înjur a t , m- a f ăcut în toat e
felurile pe care le- am auzit vreod a t ă şi pot spun e
c ă auzise m ceva înjur ăt u r i pân ă atun ci. Vroia
ceva împot riva dur e rilor şi cum eu era m cel car e
o împiedic a s ă cape t e a şa ceva, s-a asigu r a t c ă
voi suferi împr e u n ă cu ea.
Zâm b e t ul lui o invit ă s ă râd ă la imaginile
suge r a t e de el. Uitân d u- se în cupto r la biscui ţi,
Lilah îl între b ă:
— Dar so ţul ei?
— De niciun folos. De fieca r e dat ă când trec e a
pe acolo, era înjur a t chiar mai r ău decâ t mine,
a şa c ă a prefe r a t s ă nu se mai arat e . Cred e- m ă,
era o femeie nefericit ă.
— Cât au dur a t dure rile facerii?
— Nou ăs p r e z e c e ore şi dou ăz e ci şi pat r u de
minut e, r ăsp u n s e el prom p t . Cele mai lungi
nou ăs p r e z e c e ore şi dou ăz e ci şi patr u de minut e
din istoria lumii, potrivit spus elo r ei. Jura c ă se
afla în dur e ri de cel pu ţin trei zile.
Dincolo de amuz a m e n t u l din vocea lui, se
sim ţe a şi un firicel de… bucu ri e. Ea î şi l ăs ă capul
într- o part e, între b â n d u- se dac ă- l citise corec t.
— Ţi- a pl ăcut. Cuvintel e nu era u chiar o
într e b a r e .
El râse.
— Da, mi- a pl ăcut. Era incita n t şi amuz a n t şi al
naibii de uimitor. Am v ăzut n ăsc â n d u- se c ăţ elu şi
şi vi ţelu şi şi cai, dar nicioda t ă nu am sim ţit ce am
sim ţit când bebel u şul acela mi- a alun e c a t în
mâini. Apropo, era o feti ţă. Num el e de Jackso n
chiar c ă nu i s-ar fi potrivit.
Aura lui str ălu c e a acu m cu mai mult verd e în
mixtur ă şi cu galbe n ul bucu ri ei. Lilah nu treb ui
s ă se mai într e b e când se va îndr ăg o s ti de el. Se
îndr ăg o s ti s e în clipa acee a, ceva în ea topind u-
se, înfierb â n t â n d u - se. Ştia c ă prop ri a ei aur ă
treb ui a s ă fie roz şi se înro şi, de şi el nu i-o pute a
vede a.
Încep u s ă tre m u r e u şor şi se a şez ă. Era un
lucru mem o r a b il. Niciod a t ă nu crezu s e c ă va iubi
a şa cum iube a u ceilal ţi, nu rom a n ti c. Ea iube a
mul ţi oam e ni şi mult e lucru ri, dar nu a şa.
Întotd e a u n a , ame s t e c a t ă cu senti m e n t e l e ei, era
cuno a șt e r e a c ă ea era altfel decâ t ei, un purt ăt o r
de grij ă, nu un part e n e r . Chiar şi cu tat ăl ei, ea
fuses e stânc a de care se sprijinis e el. Dar
Jackson era un b ăr b a t pute r ni c, atât men t al cât
şi fizic. El nu avea nevoie de cineva car e s ă aib ă
grij ă de el, el era cel car e ofere a grija.
Chiar şi dac ă nu i-ar fi v ăzut aur a, pân ă la
urm ă tot s-ar fi îndr ăg o s ti t de el. Dar o pute a
vede a şi ştia care era esen ţa aces t ui b ăr b a t .
Acest lucru, ca şi pre m o ni ţi a care îl recu n o şt e a
ca pere c h e a ei, îi distr u g e a u sim ţul ei de
preve d e r e . Îi vene a s ă i se aru n c e în bra ţe şi s ă- l
lase s ă- i fac ă ce vroia el. Dar se ridic ă şi se duse
la turt el e ei.
St ăt e a acolo, în fa ţa cupto r ul ui desc his, l ăsân d
c ăldu r a s ă ias ă, uitân d u- se orbe şt e la turt e.
Jackson veni în spat el e ei.
— Sunt perfec t e, o apro b ă el.
Lilah clipi. Turti ţel e era u de un maro ni u auriu,
perfec t cresc u t e . Avea mân ă bun ă la turt e, tat ăl
ei îi spun e a şi el mer e u asta. Inspir ă adâ n c şi
luân d o cârp ă, scoas e tava fierbin t e din cupto r şi
o puse pe un supor t de r ăcit.
— De ce cred e Varga s c ă e şti vr ăjitoa r e ?
Asta o adus e, cu o bufnit u r ă, înapoi pe p ăm â n t .
Schim b a r e a din tonul lui era subtil ă, dar era
acolo: el era şeriful şi vroia s ă ştie dac ă cineva
din comit a t ul lui practic a vr ăjitori a.
— Din câteva motive, spus e ea. Se întoa r s e
apoi cu fa ţa la el, cu o expr e si e de nede s cifr a t şi
contin u ă:
— Eu locuies c singu r ă, în p ăd u r e . Rareo ri m ă
duc la ora ş, nu socializez. Cred c ă zvonu rile
desp r e vr ăjitori e au încep u t cam pe când era m în
clasa a pat r a.
— În clas a a patr a ? Jackso n se sprijini de bufet,
privind- o inte n s cu ochii lui atât de alba şt ri.
Pres u p u n c ă Varga s se uita la pre a multe relu ări
cu Vr ăjitoar el e.
Lilah ridic ă o spr â n c e a n ă şi a şte p t ă.
— Deci nu spui incan t a ţii şi nu dans ezi goal ă
sub lumina lunii, sau ches tii dintr- aste a ?
— Eu nu sunt vr ăjitoa r e , spus e ea simplu.
Niciod a t ă nu am spus incan t a ţii, de şi a ş pute a
dans a goal ă sub lumina lunii, dac ă î ţi place idee a
ast a.
— Mie- mi spui. Chea m ă- m ă, dac ă ai nevoie de
un part e n e r de dans.
Privire a lui Jackso n se înc ălzi, cobor â n d încet
în jos, de- a lung ul corp ul ui ei.
— O s-o fac.
Jackson î şi ridic ă privire a şi o întâlni pe ai ei şi
dintr- o dat ă nu mai era nevoie de nicio
preve d e r e .
— Ţi- e foam e? între b ă el apro piin d u- se,
plimb â n d u- şi un dege t pe bra ţul ei gol.
— Nu.
— Atunci turti ţel e şi toc ăni ţa de vac ă mai pot
a şte p t a ?
 — Mai pot a şte p t a .
Jackson lu ă cârp a şi înde p ăr t ă crati ţa cu
toc ăni ţă de pe ochiul sobei.
— Atunci vrei s ă te culci cu mine, Lilah Jones?
— Vreau.

Lilah aprins e lamp a din dor mito r ul ei şi f ăcu

flac ăr a mic ă. Furt u n a şi ploaia gre a f ăcea u
înc ăp e r e a întun e c a t ă, ca noapt e a . Jackson p ăr e a
s ă umple cam e r a micu ţă, ume rii lui l ăsân d o
umb r ă uria şă pe per e t e . Aura lui, vizibil ă chiar şi
în lumin a slab ă, pulsa din nou de acel ro şu
inte n s, clar, culoa r e a pasiu nii şi a senzu alit ăţ ii.
El încep u s ă- şi desch ei e c ăm a şa şi ea scoas e
cuver t u r a de pe pat, împ ăt u ri n d frumo s quiltul şi
b ătâ n d pern el e. Patul p ăr e a mic, î şi spus e ea,
de şi era un pat dublu. Cu sigur a n ţă era pre a mic
pent r u el. Poat e c-ar treb ui s ă se gând e a s c ă s ă ia
unul mai mar e, de şi nu era sigur ă cât ă vrem e îl
va folosi el. Asta era proble m a cu str ăfulg e r ăr il e
pre m o ni t o rii; ele î ţi spun e a u fapt el e, dar nu
circu m s t a n ţe l e . Ea ştia doar c ă Jackson va fi
iubitul ei şi iubire a ei. Nu ştia dac ă şi el o va iubi
la rând ul lui, dac ă vor fi împr e u n ă pent r u
totde a u n a sau doar de dat a acea s t a .
— Pari nervoa s ă. În ciuda inten sit ăţ ii dorin ţei
lui, pe care ea o put e a vede a cât se poat e de
bine, vocea lui era calm ă. Î şi desc h ei a s e c ăm a şa
dar nu şi- o scose s e. În schim b se uita la ea, cu
ochii lui de poli ţist car e vede a u pre a multe.
— Sunt, recu n o s c u ea.
— Dac ă nu vrei s ă faci asta, spun e. F ăr ă
res e n ti m e n t e , spus e el crisp a t.
— Vreau s ă fac asta. De acee a sunt nervoa s ă.
Privind u- l în ochi, î şi desf ăc u şort ul şi- l l ăs ă s ă
pice, apoi încep u s ă- şi desc h ei e c ăm a şa .
— Niciod a t ă nu am fost atât de… de atr a s ă de
cineva, înaint e. Eu sunt întotd e a u n a pru d e n t ă,
dar – cl ătin ă din cap – dar cu tine nu vrea u s ă fiu
prud e n t ă.
Jackson î şi scut u r ă cu ume rii c ăm a şa de pe el
şi o l ăs ă s ă cad ă pe jos. Lumina l ămpii str ălu c e a
pe ume rii lui, cont u r â n d mu şc hii put e r ni ci şi
piept ul larg, umb rit de p ăr neg r u . Lilah inspir ă
adâ n c, prin nas, sim ţin d cum se difuze a z ă în ea
c ăldu r a excita ţi ei. Uit ă ce f ăcea, r ăm â n â n d acolo
şi uitân d u- se la el, bând setoa s ă priveli şt e a
b ăr b a t ul ui ei dezbr ăc â n d u- se.
Jackson se a şez ă pe mar gi n e a patului şi se
aplec ă în fa ţă, s ă- şi scoat ă cizmel e. Îi put e a
admi r a acu m şan ţul adâ n c al şirei spin ării,
mu şc hii spin ării, tres ălt â n d . Inima încep u s ă- i
bat ă şi mai tar e şi c ăldu r a deveni şi mai mar e.
Cizmele c ăzu r ă cu zgomo t pe pode a u a de lemn.
Jackson se ridic ă şi î şi desc h ei e pant alo nii, îi l ăs ă
s ă cad ă şi- şi l ăs ă jos chilo ţii. Comple t gol, f ăcu
un pas ca s ă ias ă din cerc ul de haine şi se
întoa r s e cu fa ţa spre ea.
Ah, nu.
Prob a bil c ă rostis e cuvint el e cu voce tar e, cu
foam e şi poft ă şi poat e chiar cu pu ţin ă tea m ă,
pent r u c ă el râse apropiin d u- se de ea,
mân g âi n d u- i later al el e bra ţelo r şi ter mi n â n d
desc h ei a t ul nast u rilor. Î şi b ăg ă mâinile pe sub
bluz ă, plimb â n d u- şi- le pest e ume rii ei şi în jos,
de- a lung ul bra ţelo r, sco ţâ n d u- i bluza atât de
u şor încât Lilah apro a p e c ă nu ştiu când r ăm a s e
f ăr ă ea. Oricu m, ea nu era ate n t ă la hainele ei ci
doar la penis ul proe mi n e n t care îi mân g âi a
pânt e c ul când se mi şca.
Îl cupri n s e în mâini, strâ n g â n d u - l u şor,
explor â n d , delect â n d u- se cu fierbin ţe al a şi
durit a t e a lui şi cu textu r a lui, atât de diferit ă de
prop ri ul ei trup. Acum fu el cel care î şi ţinu
res pi r a ţi a, închizâ n d ochii şi r ăm â n â n d o clip ă
imobil. Apoi se apropi e mai mult de ea, vârâ n d u-
şi mâinile în chilo ţii ei şi apuc â n d globul
fund ul e ţul ui ei, tr ăg â n d- o spre el. Treb ui s ă- i dea
dru m ul penis ul ui şi scoas e un sune t de…
deza m ăgi r e ? Ner ăb d a r e ? Ambele. Dar exist a o
reco m p e n s ă în presi u n e a piept ul ui lui p ăros pe
sânii ei, în senz a ţi a aspr ă pe sfârc u rile ei. Trup ul
parc ă îi r ăm ăs e s e f ăr ă oase, topind u- se într- al
lui, curb â n d u- se s ă se potrive a s c ă cu cont u r u r il e
lui.
 Respir a ţi a lui era ner e g ul a t ă.
— Haide s ă te dezbr a c, s ă m ă pot uita la tine,
spus e el înfund a t , elibe r â n d u- i fundul e ţul cât s ă- i
coboa r e chilo ţii în jos pe coaps e. Lilah f ăcu
u şoa r e mi şc ări circul a r e , pân ă când chilo ţii
c ăzur ă la picioa r el e ei şi respir a ţi a lui deveni
gem u t ă.
— Dumn e z e ul e! E şti o sedu c ăt o a r e înn ăs c u t ă,
ştiai asta?
— Oare? Nicioda t ă pân ă atun ci nu se gândis e
s ă sedu c ă un b ărb a t , niciod a t ă nu vroise ast a;
dar dac ă ce f ăcea ea înse m n a c ă îl seduc e a ,
atun ci era cât se poat e de corec t, pent r u c ă şi pe
ea îns ăş i se aduc e a într- o sta r e de nebu ni e.
Senza ţi a trup u r ilor lor goale frecâ n d u- se unul de
cel ălalt era atât de pl ăcu t ă încât îi veni s ă
gea m ă. Contin u ă s ă se frece de el, s ă- şi frece
sfârc u rile de piept ul lui, tran sfo r m â n d u - le în
bum bi tari, dur e r o şi.
El î şi plimb ă mâinile pest e fundul şi spina r e a
ei, mâini atât de fierbin ţi şi de aspr e încât îi veni
s ă toarc ă. Apoi una dintr e mâini coborî mai mult,
curb â n d u- se sub fundul ei şi dege t el e p ăt r u n s e r ă
într e picioar el e ei. Ea oft ă, arcuin d u- se în bra ţel e
lui, în timp ce o senza ţi e apro a p e elect ric ă
scân t ei e prin ea. Unul dintr e deg e t e explor ă mai
adâ n c, alun e c â n d pu ţin mai mult în ea. Un sune t
încet, s ălba tic erup s e din gâtul ei şi apro a p e c ă
se c ăţă r ă pe el, petr e c â n d u- şi un picior pe dup ă
el, ridicâ n d u- se pent r u ca el s ă poat ă p ătr u n d e
mai mult.
Gâfâind, î şi îngrop ă fa ţa în gâtul lui, ag ăţ â n d u-
se de via ţă, în timp ce a şt e p t a în agoni e ca el s ă-
şi adâ n c e a s c ă mân g âi e r e a . Încet, cum plit de
încet, deg e t ul acela mar e ap ăs a mai adâ n c şi ea
se rote a sub impac t. Acel sune t mic, s ălba tic, se
auzi din nou şi coaps el e i se ridica r ă, încer c â n d
s ă ia cât mai mult din dege t ul lui. Pl ăce r e a şi
tensiu n e a se înf ăș u r a u în ea, mai strâ n s şi mai
strâ n s , pân ă când nu mai sim ţi decâ t dure r e şi
ceva mai mult, ceva dincolo de ce şi- ar fi
imagin a t vreod a t ă.
— Nu înc ă. Nu ter mi n a acu m, îi cer u el. Apoi se
întoa r s e şi c ăzu apro a p e cu ea pe pat, ţinân d- o
ca s ă o fere a s c ă de impac t ul comple t al gre u t ăţ ii
lui, când ate riz ă pest e ea. Cu o mi şc a r e a
coap s elo r , se instal ă între pulpel e ei şi erec ţi a i
se orient ă spr e faldurile ei, c ăut â n d rep e d e
intr a r e a , g ăsin d- o şi ap ăs â n d înaint e. Tot trup ul
ei se cont r a c t ă, strâ n g â n d u - se în jurul acelei
intr uziu ni groa s e , de şi nu pute a spun e dac ă
reac ţi a trup ul ui ei era de bun venit, sau
încerc a r e a de a limita profunzi m e a p ăt r u n d e r ii.
Coaps el e lui s ălta r ă înapoi, fesele i se
strâ n s e r ă şi el ap ăs ă mai adâ n c, mai adâ n c, pân ă
când rezist e n ţa ei interio a r ă disp ăr u şi dintr- o
singu r ă, lung ă alune c a r e , se afla acu m compl e t
în ea.
 Ar fi strig a t, dar pl ăm â nii îi era u comp r e s a ţi de
şoc şi abia mai put e a respir a , dar mit e s ă strig e.
Veder e a i se înce ţo şă şi întun e c ă. Nu- şi d ăd u s e
sea m a… Îi sim ţe a penis ul apro a p e insupo r t a b il
de fierbint e în ea, arzâ n d parc ă.
Jackson se ridic ă în coat e, gâfâind, cu o
expr e si e în ochii lui alba şt ri deopo t riv ă incre d ul ă
şi cum plit de inten s ă.
— Lilah… Dumn e z e ul e, nu- mi vine s ă cred…
E şti virgin ă?
— Acum nu mai sunt. Lilah se strâ n s e dispe r a t ă
de fesele lui, spina r e a arcui n d u- i-se, în
încerc a r e a de a- l primi mai adâ n c.
— Te rog. Ah, Jackson, te rog! Î şi izbi coap s el e
de ale lui, în timp ce capul i se aru n c ă spr e
spat e, în pl ăce r e a apro a p e s ălba tic ă ce o ţinea
pe culme a elibe r ării. El înc ă îi mai prod u c e a
dure r e , dar trup ul îi pulsa de o nevoie care
dep ăş e a orice alt ă senz a ţi e. Îl vroia adâ n c, îl
vroia tar e, îl vroia s ă loveasc ă în ea şi s ă o
trimit ă pest e culme.
El ced ă implor ării ei senzu al e.
— Şşt, o lini şti el, de şi voce a îi era aspr ă de
prop ri a lui nevoie. U şur el, dra g a mea. Las ă- m ă
s ă te ajut… Şi î şi vârî mân a între trup u rile lor,
dege t ul lui b ăt ăt o ri t g ăsind mug u r u l clitoris ul ui
ei şi încep â n d s ă- l strâ n g ă u şor. U şor, u şor,
ţinân d u- l între dou ă dege t e şi atun ci ea explod ă
cu un strig ăt ascu ţit, trup ul zvârcolin d u- i-se şi
ridicâ n d u- i-se în paroxis m ul orgas m u l ui.
Din gâtlejul lui ie şi un sune t hâr şâi t. Îi apuc ă
imedia t coaps el e, înfigâ n d u- şi dege t el e în fesele
ei şi împing â n d adâ n c, intrâ n d în ea atât de
violent încât patul se izbi de per e t e . Termin ă
convulsiv, frecâ n d u- se de ea câtev a secu n d e
lungi, înaint e de a c ăde a, tre m u r â n d , pest e ea.
Lilah î şi pet r e c u bra ţel e pe dup ă ume rii lui
tra n s pi r a ţi şi îi strâ n s e tar e, în par t e ca s ă- l
lini şt e a s c ă pe el şi în part e ca s ă se ancor e z e de
el. Avea senza ţi a c ă dac ă i-ar da dru m ul, s-ar
desco m p u n e şi ar zbur a în sute de buc ăţ el e.
Lacrimile îi ard e a u pleoa p el e, de şi nu ştia de ce.
Inima contin u a s ă- i galop ez e într- un ritm nebu n ,
spr e nic ăie ri şi gând u rile încep u r ă s ă- i alerg e, un
caleidos co p de impr e sii şi de dorin ţe şi de
uimir e.
Nu ştius e c ă a face dra go s t e era ceva atât de
formid a bil, atât de necon t r ol a t . Se a şte p t a s e la
ceva încet şi dulce, care s ă se const r ui a s c ă spre
extaz, nu la acea s t ă arun c a r e cu capul înaint e, în
foc.
Inima lui b ăte a pute r ni c de piept ul ei,
lini ştin d u- se trep t a t , pe m ăs u r ă ce- şi rec ăp ăt a
res pi r a ţi a nor m al ă. Greu t a t e a lui o strive a în
salte a. Coaps el e ei era u înc ă desf ăc u t e pent r u el
şi el era înc ă în ea, de şi mai mic şi mai moale,
acu m.
Acum c ă furtu n a din ău n t r u trec u s e , red ev e ni
con şti e n t ă de furtu n a de afar ă. Un fulger c ăzu
atât de apro a p e încât tun e t ul zgud ui toat ă casa
şi ploaia r ăp ăi a pe acop e ri ş, dar ast a era nimic
fa ţă de ce se pet r e c u s e tocm ai în patul ei.
Furt u nile vene a u şi pleca u, dar toat ă via ţa ei
fuses e tocm ai schim b a t ă.
În sfâr şit, el î şi în ăl ţă capul. P ărul lui neg r u era
încâlcit de sudo a r e , expr e si a lui era goal ă,
epuizat ă, expr e si a u şur ăr ii.
— Da… Vocea lui sun a hâr şâi t, ca şi cum
coar d el e lui vocale nu vroiau s ă func ţion e z e .
Când ai spus „nu acu m”, înse m n a c ă nu vroiai s ă
vorbe şti sau c ă ai fost virgin ă pân ă atun ci, dar
nu mai erai în clipa aia?
Lilah î şi dres e glas ul.
— A doua varia n t ă. Şi vocea ei suna hâr şâi t.
— Dumn e z e ul e Mar e. N- a ş fi crezu t niciod a t ă…
La naiba, Lilah, asta este ceva ce ar treb ui s ă- i
spui unui b ărb a t . Şi Jackso n î şi l ăs ă din nou
capul s ă- i cad ă.
Ea î şi plimb ă mâinile pest e ume rii lui,
închizâ n d ochii şi savur â n d senz a ţi a de pl ăce r e a
pielii lui calde, fine, sub palm el e ei.
— S- a întâ m pl a t totul atât de rep e d e . Nu am
avut pre a mult timp s ă m ă gând e s c la ce- ar
treb ui şi ce n- ar treb ui.
— În cazul ăsta nu exist ă „ce n- ar treb ui.”
— Ce altcev a ai fi f ăcut tu, dac ă ai fi ştiut?
El se gândi şi oft ă în um ăr ul ei.
 — La naiba, prob a bil c ă nimic. Nu avea m cum
s ă m ă mai opres c. Dar dac ă a ş fi ştiut, a ş fi
încerc a t s ă încetin e s c pu ţin lucru rile, ca s ă- ţi
acor d mai mult timp.
— Nu a ş fi put u t supo r t a . Niciun minut în plus,
spus e ea cu since rit a t e .
— Ba da, po ţi. O s ă po ţi. Şi o s ă- ţi plac ă.
Dac ă ast a era o ame ni n ţa r e , nu o nime ri s e. O
str ăb ăt u un fior de excita r e , trimi țâ n d o scân t ei e
de via ță în mu şc hii ei epuiza ţi. Se mi şc ă pu ţin.
— Când?
— Dumn e z e ul e, bom b ăni el. Nu chiar acu m.
Acord ă- mi o or ă.
— Bine, pest e or ă.
Jackson î şi ridic ă pu ţin capul şi se uit ă lung la
ea.
— Înaint e s ă ne l ăs ăm du şi din nou, cred c-ar
treb ui s ă vorbi m desp r e cont r ol ul nat alit ăţ ii. Mai
exact, desp r e lipsa lui, în cazul nost r u . M ă
îndoiesc c ă e şti pe pilul ă iar de regul ă, eu nu
port preze r v a tive la mine.
— Nu, fire şt e c ă nu sunt pe pilul ă, dar nu o s ă
r ăm â n îns ărci n a t ă.
— Nu po ţi fi sigur ă.
— Am ie şit din ciclu acu m dou ă zile. Sunt e m în
sigur a n ţă .
— Grozave, ultim el e cuvint e.
Lilah oft ă. Ea ştia c ă nu o s ă r ăm â n ă
îns ăr ci n a t ă, de şi nu ştia cum s ă- i explice lui de
ce ştia. Nu era nici ea sigur ă. Nu era o
scân t ei e r e pre m o ni t o ri e, cel pu ţin nu ca de
obicei. Era mai mult o senz a ţi e dec â t o
cuno a şt e r e , dar în viitorul ei apropi a t nu exist a
nicio sarcin ă. Luna viitoar e, poat e, dar nu acu m.
Oft ă.
— Dac ă e şti atât de îngrijor a t, atun ci n- o mai
face m, da?
Jackson o privi o clip ă, apoi zâm bi şi spus e,
aplec â n d u- se s ă o s ăru t e:
— Exist ă unele riscu ri pe care treb ui e s ă ţi le
asu mi.

Auzir ă motor ul nu mult dup ă r ăs ărit, când

soar el e tra n sfo r m a s e tocm ai cerul estic într- un
auriu str ăl ucito r. Furt u nil e din noap t e a trec u t ă
dur a s e r ă mai mult decâ t se a şte p t a u , pân ă spre
ora trei dimin e a ţa , dar cerul era acu m f ăr ă pic
de nor.
— Sun ă de parc ă ar sosi cavale ri a, spus e Lilah
înclinâ n d u- şi capul ca s ă aud ă mai bine.
— Tic ălo şii, spe r a m c ă salvar e a o s ă dur ez e
ceva mai mult, spus e Jackso n încet, mai bând o
gur ă de cafea.
— Ar ăt ca un şerif furios, frust r a t , care a fost
l ăsat blocat de un tic ălos de doi bani, cu un
creie r de nap, sau ca un b ărb a t dup ă o noap t e de
orgie şi ale c ărui picioa r e sunt moi ca
maca r o a n e l e ?
Lilah se pref ăc u c ă- l studiaz ă, apoi scut u r ă din
cap.
— Ai mai pute a lucra pu ţin la expr e si a furioas ă
şi frust r a t ă.
— Exact la ast a m- am gândit şi eu. Punâ n d u- şi
can a înapoi pe mas ă, î şi întins e bra ţel e pe dup ă
cap şi- i oferi un zâmb e t gale ş, mul ţu mi t.
— În loc s ă- l ares t e z pe Thaniel, poat e c ă o s ă- i
dau o reco m p e n s ă.
— Pent r u ce s ă- l ares t e zi? Ţi- am spus c ă nu
depu n plân g e r e , spus e ea sur p ri n s ă.
— Indifer e n t c ă depui sau nu, a furat dou ă
şalup e, nu doar pe a ta. Ceea ce se va întâ m pl a,
depin d e de ce a f ăcut cu şalup a lui Jerry Watkins
şi ce inten ţii are Jerry. Dac ă Thaniel a fost
de şt e p t , a l ăsat şalup el e la ram p ă, dar înc ă o
dat ă, dac ă ar fi fost de şt e p t nu le- ar fi luat.
— Dac ă le- a l ăsat liber e, cantit a t e a de ploaie
din noap t e a trec u t ă le- a scufun d a t , prob a bil,
sublinie Lilah. Treb ui e ceva ploaie s ă scufu n d e o
şalup ă, dar eu cred c ă noi am avut dest ul ă ca s ă-
şi fac ă tre a b a , nu?
— Posibil. Ridicân d u- se de la mas ă, se duse în
living şi se uit ă afar ă pe fere a s t r ă.
— Da, e cavale ri a.
Lilah veni lâng ă el şi se uit ă la şalup a care se
apro pi a de micul cheu, cu dou ă ajuto a r e de şerif
la bord. Râul era umflat şi mâlos dup ă furtu nile
din noapt e a trec u t ă, atât de umflat încât mai
lipsea u doar câ ţiva centi m e t r i ca ponto n ul s ă fie
sub ap ă. Cei doi lega r ă cu grij ă şalup a de pilon și
cobor â r ă, amâ n d oi cu veste anti- glon ţ şi pu şti.
Privir ă pru d e n ţi înjur.
Jackson se aplec ă şi o s ăru t ă repe d e , cu gur a
moale şi z ăbavnic ă. Privire a pe car e i-o aru n c ă
era plin ă de regr e t .
— M ă întorc cât pot de rep e d e . Nu cred c ă o s ă
fie ast ăzi, iar dac ă o s ă fie sau nu, mâin e,
depin d e de ce rava gii a f ăcut furtu n a şi dac ă
exist ă c ăde ri de cure n t sau dac ă treb ui e f ăcut ă
cur ăţ e n i e .
— O s ă fiu aici. Oricu m , f ăr ă şalup ă nu am cum
pleca undev a, spus e ea cu voce calm ă.
— Fie ţi-o aduc înapoi, fie o s ă- l fac pe Thaniel
s ă- ţi cum p e r e una nou ă, îi promis e el s ăru t â n d- o
din nou. Î şi lu ă apoi vest a şi pu şc a pe car e le
puse s e în fa ţa u şii, în a şt e p t a r e a „salv ării” lui şi
ie şi afar ă pe vera n d ă.
Amândo u ă ajutoa r el e de şerif se relaxa r ă vizibil
când îl v ăzur ă.
— E şti în regul ă, şerif? îi strig ă cel mai în
vârst ă dint r e ei.
— Sunt bine, Lowell. Dar Thaniel Varga s nu o
s ă fie, când o s ă pun mân a pe el. A furat şalup a
pe care o folose a m eu şi şalup a dom ni şo a r e i
Jones. Dar el mai poat e a şte p t a ; ce dezas t r e s-au
prod u s azi- noap t e ?
Lilah ie şi în vera n d ă în spat el e lui, pent r u c ă ar
fi p ăr u t ciuda t dac ă nu o f ăce a.
— Bun ă dimin e a ţa , Lowell, spus e ea,
salut â n d u- l din cap pe cel ălalt ajutor de şerif.
Alvin, tocm ai i-am f ăcut şerifului o cafea; vre ţi şi
voi? Lilah v ăzu sprâ n c e n e l e lui Jackso n
ridicâ n d u- se a mira r e c ă- i cuno şt e a pe cei doi,
dar f ăr ă s ă come n t e z e .
— Nu, Lilah, mul ţu m e s c , r ăs p u n s e Lowell.
Trebui e s ă ne întoa r c e m . Mul ţu mi m pent r u
invita ţie, dar azi- noap t e am b ăut atât a cafea
încât vreo dou ă zile nu cred c ă o s ă mai dorm.
— Daun el e ? interv e ni Jackson, prelu â n d din
nou conve r s a ţi a.
— A c ăzut cure n t u l apro a p e în tot district ul,
dar excep t â n d Pine Flats, a repo r ni t pest e tot. Au
fost dobor â ţi foart e mul ţi copaci şi la câtev a case
au fost distr u s e acop e ri şu ril e, dar num ai la una
dintr e ele acop e ri şul a c ăzut în cas ă. La LeCroy,
lâng ă Liceul Washin g t o n . LeCroy a fost r ănit ă
dest ul de r ău; a fost dus ă la spitalul din Mobile.
— Şi ma şini?
Lowell îi aru n c ă o privire îngrijor a t ă.
— Mai mult e decâ t po ţi num ăr a .
— În regul ă. Îmi par e r ău c ă nu v-am putu t
ajut a.
— Mie îmi par e r ău c ă a dur a t atât ca s ă
ajung e m aici, dar pe furtu n a aia num ai un nebu n
s-ar fi avent u r a t pe ap ă.
— Nu m- am gân dit s ă- şi ri şte cineva via ţa ca s ă
vin ă dup ă mine. Oricu m, am fost bine, doar c ă m-
am sim ţit blocat.
— Nu pre a am în ţeles ce- a spus Jo, de ce te- a
trimis aici dup ă Thaniel Varga s. Thaniel p ăre a în
reg ul ă, nu era nervos, nu era agitat şi când l-am
într e b a t , a r ăm a s masc ă, a spus c ă nu a fost aici
şi c ă nu te- a v ăzut.
— L-ai v ăzut? îl între b ă Jackson mirat.
— Ne- a ajuta t s ă îndep ăr t ăm un copac c ăzut pe
autost r a d ă. Oricu m , ne- am închip uit c ă furt u n a
te- a prins aici. Dar gândi n d u- ne c ă poat e ai dat
de alte proble m e , n- am vrut s ă risc ăm , a şa c ă am
venit s ă vede m .
Jackson scut u r ă din cap. Niciod a t ă nu şi-ar fi
imagin a t c ă Thaniel pute a avea atât a sâng e rece;
poat e c ă era totu şi ceva în capul ăla tare al lui.
Dac ă a şa era, va treb ui s ă se ocup e mai serios de
Thaniel. Cobor â n d spre deba r c a d e r , îi d ăd u
pu şc a lui Alvin şi urc ă în barc ă.
— Da, la tre a b ă deci, spus e el, apoi se întoa r s e
şi salut ă cu mân a.
— Mul ţu m e s c c ă m- a ţi hr ănit, domni şo a r ă
Jones.
— Cu pl ăce r e , strig ă ea înapoi, zâm bi n d în timp
ce se strâ n g e a cu bra ţel e, împot riva frigului
dimine ţii. Le f ăcu la reved e r e cu mân a, salut pe
care i-l întoa r s e r ă amâ n d oi ajutorii de şerif, apoi
intr ă în cas ă.
Jackson se a şez ă pe o banc h e t ă.
— P ăre ţi cu to ţii s ă o cuno a şt e ţi foart e bine pe
domni şo a r a Jones, spus e el mân a t de curiozit a t e .
— Fire şt e . Am mer s împr e u n ă la şcoal ă, spus e
Lowell din spat el e man e t ei.
Fus e s e un r ăsp u n s atât de prozaic, încât
Jackson avea senz a ţi a c ă se izbise singu r în cap.
Fire şt e c ă mer s e s e şi ea la şcoal ă; doar nu- şi
pet r e c u s e toat ă via ţă ascu n s ă în s ălb ăticia asta.
V ăzu în mint e o Lilah feti ță, solem n ă, stân d în
şalup a mic ă, cu fund lat, ţinân d u- şi str â n s c ăr ţile
de şcoal ă, fiind purt a t ă înaint e şi înapoi,
indifer e n t de vrem e.
Pent r u c ă vroia s ă ştie, într e b ă:
— Cum se duce a şi se întorc e a de la şcoal ă?
— Cu şalup a, spus e Alvin. O aduc e a tat ăl ei. O
duce a la ram p a cea mai apro pi a t ă de şcoal ă.
Dac ă vrem e a era bun ă, o cond u c e a pe jos tot
rest ul dru m ul ui. Dac ă ploua, vene a un profeso r
acolo şi o lua mai dep a r t e la şcoal ă, cu ma şin a.
Cel pu ţin nu tre b ui a s ă- şi fac ă griji pent r u
micu ţa Lilah l ăsat ă singu r ă pe cheiu ri, î şi spus e
Jackson; tat ăl ei fuses e preoc u p a t de sigur a n ţa
ei. Dar de ce s ă- şi fac ă el griji pent r u ceva care
se petr e c u s e cu atât a timp în urm ă?
C ăl ăto ri a în aval era cu mult mai lini ştit ă decâ t
goan a lui risca n t ă, în susul râului, de ieri. Râul
umflat era plin de guno ai e, f ăcân d nece s a r ă
prud e n ţa . Când ajuns e r ă la ram p ă, Jackson sper a
s ă vad ă cele dou ă şalup e lega t e la mal, dar nici
gân d de un ase m e n e a noroc.
— M ă între b ce a f ăcut Thaniel cu şalup a lui
Jerry Watkins? mâr âi el.
— Hab a r n- am, spus e Lowell. Idiotul i-o fi dat
prob a bil dru m ul; îmi închip ui ce furios o s ă fie
Jerry; cont a mult pe şalup a asta.
Cel pu ţin Jerry Watkins avea asigu r a r e pent r u
şalup ă; dar Jackson se îndoia c ă avea şi Lilah
pent r u a ei. Cum o va înlocui? F ăcu repe d e în
mint e invent a r u l cont ul ui lui în banc ă; într- un fel
sau altul, Lilah va avea o alt ă şalup ă – mâin e,
dac ă nu i-o poat e g ăsi pe a ei. Nu put e a supo r t a
gân d ul s ă o ştie compl e t blocat ă acolo, de şi ea
era atât de al naibii de mul ţu mi t ă, încât o pute a
vede a mer g â n d pe jos pân ă în or ăş el, dac ă era
nevoie; dar chiar şi a şa, treb ui a u s ă fie cel pu ţin
pat r uz e ci, cincizeci de kilome t ri, dus- întor s. Dar
dac ă se îmboln ăv e a sau p ăţ e a ceva? Î şi t ăia
singu r ă lemn el e, Dumn ez e u l e Mar e. Îngh e ţă,
gân din d u- se la ea cu un topor poticnit în picior ul
ei.
Devenis e mai impor t a n t ă pent r u el, mai repe d e
decâ t pe oricine cunosc u s e el pân ă atun ci. În
urm ă cu dou ăz e ci şi pat r u de ore nici m ăca r nu
ştia de existe n ţa ei. La dou ă ore dup ă ce o
cunos c u s e , se culca cu ea şi pet r e c u s e în bra ţel e
ei cea mai erotic ă şi mai excita n t ă noapt e din
via ţa lui. Termi n a s e de atât e a ori încât se îndoia
c ă i se va mai scula zile între gi, de acu m încolo.
Apoi se gân di la Lilah a şte p t â n d u - l şi o brusc ă
tres ări r e între picioa r e îi spus e c ă se în şelas e. Î şi
smuls e gând u ril e înapoi la treb u ril e zilei, înaint e
de a se pun e într- o situa ţi e stânj e ni to a r e .
Camion e t a Watkins se afla înc ă în locul unde o
parc a s e Charlot t e , cu remo r c a pent r u barc ă
anco r a t ă de ea. Bine cel pu ţin c ă nu c ăzus e
vreu n copac pe camion e t ă, în timpul furtu nii;
ast a ar fi fost ultim a insult ă adus ă unei inten ţii
frumo a s e . Se uit ă în jur; câtev a cren gi
împr ăş ti a t e în parc a r e , dar nimic impor t a n t .
Lowell încetini şalup a, o adus e la mal şi
Jackson şi Alvin cobor â r ă din ea. În timp ce Alvin
se duse la camion e t ă ca s ă coboa r e remo r c a în
ap ă, Jackson studie zona. Ieri fuses e pre a gr ăbit
ca s ă se gând e a s c ă la det alii, dar ochii lui de
poli ţist m ăt u r a u acu m zona deba r c a d e r u l u i,
nesc ăp â n d u- le nimic. Parc a r e a era sur p ri nz ăt o r
de spa ţio a s ă, avân d în vede r e cât de izolat ă şi
cât de pu ţin folosit ă era ram p a . Dar… era oar e
atât de pu ţin folosit ă? Spa ţiul era defri şa t de
burui e ni, ar ăt â n d c ă traficul era aici dest ul de
subs t a n ţi al. Se vede a u urm e de divers e form e de
cauciuc u ri, impri m a t e în p ăm â n t u l nisipos, mai
multe decâ t s- ar fi a şt e p t a t el. Ciuda t, avân d în
vede r e c ă cele mai bun e zone de pesc uit era u în
aval, dup ă cum îi spus e s e Jo.
 Lowell şi Alvin scoas e r ă cu price p e r e şalup a
din ap ă. Venise r ă cu dou ă ma şini, una, ma şin a
poli ţiei, alta, camion e t a cu rem o r c a pent r u
şalup ă, pe care Jackso n pres u p u n e a c ă o
împr u m u t a s e r ă de la Unitat e a de Salva r e. Asta
înse m n a cinci vehicul e, pe care le num ăr a s e de
ieri dup ă- amiaz ă: al lui, al lui Thaniel, al
Charlot t ei Watkins şi acu m aces t e a dou ă. Ploaia
sp ălas e tot, l ăsân d doar urm el e mai adâ n ci ale
camion e t e l o r, dar pute a disting e totu şi cel pu ţin
înc ă trei setu ri de urm e, în plus fa ţă de cele
cunos c u t e lui.
De ce aces t trafic inten s pe por ţiu n e a ace a s t a
de râu? Pesc uit ul nu era bun şi imedia t dup ă
Lilah, râul se îngus t a pre a mult ca s ă per mit ă
trec e r e a şalup elo r, încer c ă s ă g ăse a s c ă o
explica ţie logic ă a urm elo r. Fiind în poli ţie,
prim ul lui gân d se îndr e p t ă spre trafica n ţii de
drog u ri care prob a bil se întâln e a u aici, dar
ren u n ţă repe d e la idee. Era un loc pre a desc his
şi de şi Old Boggy Road nu era cel mai circula t
dru m pe lume a asta, exista totu şi un trafic
ocazion al, pe el. Ca pent r u a- i demo n s t r a idee a,
pe lâng ă ei trec u un fermie r în camion e t a lui,
întorc â n d u- şi gâtul ca s ă vad ă ce se petr e c e a
aici.
Nu, trafica n ţii de drog u ri ar g ăsi un loc unde
s ă atr a g ă mai pu ţin aten ţi a asup r a lor. Deci…
cine vene a aici şi de ce?
 Se duse la Lowell şi la Alvin.
— Ram p a ast a mic ă este dest ul de folosit ă, nu?
— Dest ul de, încuviin ţă Lowell.
— De ce?
Se zgâir ă amâ n d oi la el.
— De ce? r ăsp u n s e Alvin ca un ecou.
— Da. De ce este atât de folosit ă? Num ai
cineva care nu cunoa şt e râul ar veni aici la
pesc uit.
Spr e surp ri n d e r e a lui, cei doi se foir ă
stânje ni ţi. Lowell î şi dres e glasul.
— Pres u p u n c ă oam e nii vin în vizit ă la Lilah.
— La domni şo a r a Jones? clarific ă Jackso n,
vrân d s ă se asigu r e c ă nu mai exist a o alt ă Lilah
în zon ă.
Lowell încuviin ţă din cap.
Privind înjur, Jackso n spus e:
— Dup ă toat e urm el e aste a de cauciuc u r i, a ş
zice c ă are o comp a ni e dest ul de num e r o a s ă.
Jackson încer c ă s ă- şi imagin ez e un val contin u u
de vizitato ri la Lilah, la c ăsu ţa izolat ă din
amon t el e râului, dar nu reu şi.
— Dest ul ă, încuviin ţă Lowell. Multe femei mer g
s-o vad ă. Şi – Lowell tu şi – chiar şi vreo câ ţiva
b ăr b a ţi, cred.
— Şi pent r u ce? O diversit a t e de varian t e
încep u s ă- i alerg e prin mint e. Mariju a n a ? Nu o
pute a vede a pe Lilah cultivâ n d mariju a n a , de şi
locul era suficien t de izolat pent r u ast a. Nu î şi
per mi s e s ă se gân d e a s c ă serios la ast a. Fem eile
nu se mai duce a u la moa şe izolat e în p ăd u r e ca
s ă avort e z e, deci şi asta c ăde a. Sigur, nimic
ilegal, pent r u c ă era clar c ă ajuto a r el e lui ştiau
ce se petr e c e a acolo sus, dar nu f ăcus e r ă nimic
ca s ă pun ă un stop. Singu r ul lucru la care se
pute a gândi şi car e pute a avea o logic ă era atât
de ridicol, încât nu- i vene a s ă- i acor d e credit.
— S ă nu- mi spui c ă este vr ăjitoa r e ! Da, acu m
pute a vede a şalup ă dup ă şalup ă urcâ n d râul,
pent r u farm e c e şi po ţiuni. Ea neg a s e ches ti a cu
vr ăjitoria, spus e s e c ă hab a r n- avea de farm e c e ,
dar din expe ri e n ţa lui, oam e nii min ţe a u tot
timp ul. Lucr a zilnic cu mincino şi în serie.
— Nimic de gen ul ăst a, spus e Alvin rep e d e .
Este un fel de vindec ăt o a r e de pe vrem u ri. Ştii,
face cata pl a s m e şi ches tii dintr- aste a.
Cata pl a s m e şi ches tii. Vindec ăt o a r e . Fire şt e .
Era atât de eviden t, încât Jackson se între b a cum
de nu se gân dis e la asta. Imagin a ţi a i-o luase
razn a, o senz a ţi e ciuda t ă coag ul â n d u- se în
m ăr u n t a i el e lui. Abia o g ăsise, o femeie car e îl
atr ăg e a pe toat e plan u rile şi nu put e a supo r t a
gân d ul s ă o ştie implicat ă în ceva nep e r m i s. Nu
ştia und e avea s ă duc ă ches ti a ast a dint r e el şi
Lilah, dar inten ţio n a s ă mea r g ă pân ă la cap ăt.
— A şa î şi câ ştig ă existe n ţa , spus e Lowell.
Oam e nii cum p ăr ă de la ea ierb u ri şi alte chestii.
Mult ă lume prefe r ă s ă mea r g ă la ea decâ t la
docto r, pent r u c ă este atât de bun ă în a- ţi spun e
exact ce anu m e nu mer g e .
Îi veni s ă zâmb e a s c ă. În schim b, î şi lu ă vesta şi
pu şc a din barc ă şi spus e:
— Bine, haide ţi s ă face m ocol pe la Thaniel
Varga s. Chiar dac ă aduc e şalup el e înapoi şi Jerry
Watkins nu face plân g e r e , vrea u s ă bag pu ţin
frica în tic ălos ul ăst a.

Thaniel Varga s nu era de g ăsit. Prob a bil c ă se

ascu n s e s e pe und ev a, î şi imagin ă Jackson,
a şte p t â n d sting e r e a scan d al ul ui. Dar cum mai
era înc ă mult de lucru în district, cu pan a de
cure n t din Pine Flats înc ă ner e p a r a t ă şi cu
şter g e r e a urm elo r furtu nii, Jackso n nu pute a
pierd e nici timpul lui şi nici pe al celorlal ţi, cu
c ăut a r e a lui Thaniel.
Mai mult ca orice, vroia s ă se întoa r c ă acas ă la
Lilah, dar azi nu era posibil. Pe lâng ă proble m e l e
provoc a t e de furtu n ă, nebu ni a cauza t ă de luna
plin ă era înc ă în plin ă for ţă. Ast ăzi, la tribu n al, o
femeie î şi pier d u s e comple t min ţile şi încer c a s e
s ă scap e de ame n d a pent r u dep ăş i r e de vitez ă
luân d u- l ostatic pe judec ăt o r . Cum pute a cineva
s ă- şi înlocuia s c ă o ame n d ă de cincizeci de dolari
cu o ped e a p s ă pen al ă, era ceva ce- l dep ăş e a pe
Jackson. Rest a bilire a ordinii la tribu n al îi luase
câtev a ore din zi, când el ar fi treb uit s ă fie în cu
totul alt ă part e.
Ajunse acas ă la miezul nop ţii, obosit şi nefericit
şi frust r a t . O dore a pe Lilah. Avea nevoie de
Lilah, avea nevoie de senin ăt a t e a ei, de lini şt e a
casei ei, care îi ofere a un cont r a s t atât de
pute r ni c cu zilele lui neb u n e şt i. Se cunos c u s e r ă
de atât de pu ţin timp, nici nu era convins c ă
singu r a lor noap t e împr e u n ă, dator a t ă
circu m s t a n ţe l o r dar şi atra c ţi ei recipr o c e , va mai
fi urm a t ă şi de o alta. Dar el fuses e prim ul ei
iubit, singu r ul ei iubit; Lilah nu era femei a unei
avent u ri de o noapt e . Pent r u ea, a face dra go s t e
înse m n a ceva. Înse m n a s e şi pent r u el, ceva mai
mult dec â t înse m n a s e r ă toat e celelalt e avent u ri
ale lui.
Lilah era special ă; ones t ă, intelige n t ă,
curajo a s ă şi cu ironia acee a care- l amuz a. Era şi
al naibii de sexy, cu trup ul ei bine form a t , cu
mu şc hii ei feminini şi cu norul acela de p ăr
buclat care te implor a s ă- ţi bagi mâinile în el.
De şi el fuses e prim ul ei ama n t , ea nu se d ăd u s e
în l ături de la nimic din ce dorise el s ă- i fac ă. Îl
întâln e a la jum ăt a t e a dru m ul ui, savur â n d ce- i
f ăcea, la fel de mult ca şi el şi întorc â n d u- i
favoru rile. Nu- şi put e a imagin a ca o bucu ri e atât
de neco m plic a t ă s ă te plictise a s c ă vreod a t ă.
Pân ă acu m casa lui i se potrivise perfec t. Era o
cas ă veche, cu tavan e înalte şi cond u c t e care
f ăcea u zgomot, dar ref ăc u s e compl e t baia
princip al ă şi buc ăt ăr i a , de şi nu g ăte a cine ştie
ce. I se p ăr u s e doar un lucru bine de f ăcut. Patul
era suficien t de mar e pent r u el, nu ca al lui
Lilah, pre a scur t. Pre a îngus t. Au treb uit s ă
doar m ă unul pest e altul când au dor mit – sigur,
nu a fost un sacrificiu pre a mar e. I-a pl ăcut s ă o
aib ă întins ă toat ă pest e el, ast a când nu era el
întins pest e ea.
Dar casa lui p ăre a… pustie. Şi zgomot o a s ă. Nu-
şi d ădu s e sea m a pân ă acu m cât zgomo t f ăcea u
frigide r ul sau boiler ul. Instal a ţi a de aer
condi ţion a t f ăcea s ă nu se mai aud ă ţâr âit ul
greie rilor sau ciripitul p ăs ăr el elo r.
O dore a pe Lilah.
Dar se mul ţu mi cu un du ş şi se vârî în pat ul lui
mar e, gol, und e r ăm a s e tre az, cu mu şc hii
dur â n d u- l, cu ochii arzâ n d u- i de obose al ă şi se
gân di la acel mom e n t elect riz a n t , arz ăt o r, când
p ătr u n s e s e pent r u prim a oar ă în trup ul lui Lilah.
Asta- l f ăcu atât de tar e încât gem u şi încer c ă s ă
nu se mai gând e a s c ă la sex. Dar apoi îi venir ă în
mint e sânii ei şi- şi aminti sfârc u ril e ei în gur a lui
când i-i ciugule a şi- şi aminti cum gem e a şi se
zvârcol e a ea, când o pose d a.
În ciuda aer ul ui condi ţion a t , îl inund ă un val de
sudo a r e . Înjur â n d , se d ădu jos din pat şi mai f ăcu
un du ş rece. Pe la dou ă noap t e a reu şi şi el s ă
adoa r m ă, doar ca s ă aib ă visuri erotice şi s ă se
treze a s c ă dorind- o, dorin d- o pe Lilah mai mult ca
înaint e.

LA ORA OPT ŞI DOU ĂZ E CI ŞI ŞAPTE de

minut e în dimine a ţa acee a , trup ul lui Thaniel
Varga s a fost g ăsit plutind pe râu. A fost u şor de
identificat, pent r u c ă mai avea portofelul în
buzun a r u l de la jean şi, împr e u n ă cu o cutiu ţă cu
tutu n de mest e c a t . Dac ă nu ar fi fost portofelul,
nici ma m a lui nu l-ar fi put u t identifica decâ t cu
gre u, pent r u c ă fuses e împu şc a t în fa ţă cu o
pu şc ă.
În timp ce cadav r ul era învelit şi urca t într- o
ma şin ă de tran s p o r t a t carn e, medic ul legist care
st ăt e a lâng ă Jackson spus e:
— Nu cred c ă e mort de mult ă vre m e .
Broa şt el e ţesto a s e şi pe ştii nu s- au înfrup t a t pre a
mult din el. La viteza râului, cure n t u l l-a ţinut la
supr af a ţă , iar crac a asta moa r t ă în car e s- a
împot m olit i-a mai ad ău g a t flotabilita t e.
— De cât ă vrem e ?
— E doar o pres u p u n e r e , Jackson. A ş zice… de
vreo dou ăs p r e z e c e ore. Este greu de spus, când
îi g ăs e şti în ap ă. Dar ultim a oar ă a fost v ăzut
alalt ăi e ri sea r a , deci nu poat e fi mai mult de o
jum ăt a t e de zi.
Jackson se uit ă la râu şi o senz a ţi e
boln ăvicioa s ă îi strâ n s e m ăr u n t a i el e când încep u
s ă se gân d e a s c ă mai bine. Î şi amint e a perfec t de
Lilah uitân d u- se la Thaniel şi spun â n d „e şti un
om mort”, cu tonul acela plat, f ăr ă emo ţie, care îi
d ădu s e mai mul ţi fiori decâ t dac ă ar fi striga t la
el. Iar acu m Thaniel era mort, ucis de un foc de
arm ă. Se întor s e s e oare Thaniel înapoi la ea, ieri
sau chiar în noapt e a trec u t ă? Î şi pus e s e ea
ame ni n ţa r e a în prac tic ă dac ă, fire şt e, fuses e
una?
Acest a era scen a ri ul cel mai bun, anu m e că
Lilah a fost obligat ă s ă se aper e , chiar dac ă l-a
împu şc a t de cum l-a v ăzut. Nu îi pl ăce a asta, dar
pute a în ţeleg e dac ă o femeie singu r ă tr ăg e a
prim a şi pune a într e b ăr i dup ă ace e a , când un
tic ălos car e tr ăs e s e în ea cu o zi înaint e reve n e a
ca s ă mai exers e z e trag e r e a la ţint ă. Se îndoia c ă
proc u r o r ul district u al o va acuz a în aces t e
circu m s t a n ţe .
Cel mai r ău scen a r i u, totu şi, era posibilita t e a
ca Lilah s ă zac ă într- o balt ă de sâng e, la ea
acas ă. R ănit ă sau chiar moar t ă. Gând ul îl
galvaniz ă, f ăcân d panic a s ă- i aler g e prin trup.
— Hall, am nevoie de şalup ă! tun ă el c ătr e
c ăpit a n ul Unit ăţ ii de Salvar e , referi n d u- se la
şalup a de care se folosise r ă ca s ă scoat ă din râu
cad av r ul lui Thaniel. Se şi îndr e p t a deja spr e
şalup ă, în timp ce strig a.
Hall se uit ă în sus, fa ţa lui ban al ă ar ăt â n d doar
o u şoa r ă surp riz ă.
— Bine, dom n ul e Şe rif. V ă pot ajut a cu ceva?
spus e el.
— M ă duc sus la Lilah Jones. Daca Thaniel s- a
întor s la ea cu gân d u r i necu r a t e , ar put e a fi
r ănit ă.
Sau moart ă. Dar nu se l ăs ă obse d a t de aces t
gân d. Nu- şi put e a per mit e, el treb ui a s ă
func ţion ez e.
— Dac ă este r ănit ă, o s ă aib ă nevoie de
asiste n ţă medic al ă şi tra n s p o r t . O s ă sun dup ă o
alt ă şalup ă şi vin dup ă tine. Spun â n d acest e a ,
Hall î şi scoas e radioul de la cent u r ă şi încep u s ă-
şi r ăp ăi e instr u c ţi u nil e.
Şalu p el e Unit ăţii de Salvar e era u const r ui t e
pent r u solidita t e , nu pent r u stabilita t e , ceea ce
era un lucru bun în apa furioas ă, cu toat e
cren gile şi guno ai el e care plut e a u acu m pe ea,
dar Jackso n înjur a totu şi c ă nu avea dest ul ă
vitez ă. Treb ui a s ă ajung ă la Lilah. Dispe r a r e a îl
m ăcin a, sfâ şiind u- l, ştiind c ă în cazul în car e ar fi
fost împu şc a t ă, dac ă mai tr ăia, fieca r e clip ă de
întârzi e r e a ajutor ul ui pute a înse m n a moa r t e a .
Ştia ce însea m n ă r ănile provoc a t e de glon ţ; al
naibii de pu ţine era u imedia t fatale. Un glon ţ în
cap sau în inim ă era u apro a p e singu r el e care
pute a u ucide insta n t a n e u , dar el nu avea de und e
s ă ştie.
Nu se put e a gân di la ea z ăcân d f ăr ă ajuto r,
pierzâ n d sâng e, cu via ţa sting â n d u- i-se încet. Nu
pute a . Şi totu şi nu se pute a opri s ă n- o fac ă,
pent r u c ă expe ri e n ţa îi confer e a cunoa şt e r e
grafic ă. Imaginile i se der ul a u în mint e, o band ă
nesfâ r şi t ă, car e- i f ăcea tot mai r ău.
— Te rog. Doam n e , te rog. Se auzi el rug â n d u-
se cu glas tare, spun â n d u- şi cuvint ele în b ătai a
vânt ului.
Dur ă o ve şnicie s ă ajun g ă la casa lui Lilah.
Pornis e mult mai de jos fa ţă de ram p a de la Old
Boggy Road. Treb uis e s ă ocolea s c ă guno ai ele şi
şalup a se dezec hilibr a s e de dou ă ori, trec â n d
pest e cren gi imers a t e . Ultima oar ă moto r ul i se
opris e, dar repo r ni s e la prim a încerc a r e . Dac ă nu
ar fi pornit, prob a bil c ă ar fi s ărit în râu şi ar fi
contin u a t rest ul dru m ul ui înot.
În sfâr şit ap ăr u casa, cuib ări t ă într e copaci.
C ăut a, cu inima bub uin d, un sem n de via ţă, dar
dimine a ţa era lini ştit ă şi t ăcut ă. Sigur, dac ă ar fi
fost acolo, Lilah ar fi ie şit pe vera n d ă la auzul
motor ul ui. Dar und e pute a fi? Nu avea mijloac e
de tra n s p o r t .
— Lilah! strig ă el. Lilah! Treb ui a s ă fie acolo,
dar se pom e ni sper â n d s ă nu fie, spe r â n d c ă
pleca s e s ă se plimb e prin p ădu r e , sau c ă
împr u m u t a s e o barc ă de la mul ţim e a celor care
vene a u la ea pent r u rem e dii popul a r e . Sper a,
Doam n e , sper a apro a p e în orice ar fi putu t- o
duce dep a r t e din cas ă, decâ t s ă fie acolo şi s ă nu
fi ie şit pe vera n d ă pent r u c ă z ăce a undev a
moa r t ă, sau pe moa r t e .
 Aduse şalup a la chei şi o fix ă cu odgon ul de
pilon.
— Lilah!
Duduin d cu cizmele, aler g ă de- a lungul cheiului
exact cum f ăcus e în urm ă cu dou ă zile, dar
adr e n ali n a pe care o sim ţise atun ci arzâ n d în el
era nimic în comp a r a ţi e cu infern ul pe car e- l
sim ţe a acu m, de parc ă i-ar fi ţâ şnit sâng el e prin
piele.
S ări pe vera n d ă, ignor â n d trep t el e. Fer e s t r e l e
de pe part e a asta era u intact e , obse rv ă el.
Deschis e smulg â n d u şa cu plas ă şi întoa r s e
clan ţa u şii princip al e; era desc ui a t ă.
P ăşi în casa întun e c a t ă, r ăcor o a s ă, adulm e c â n d
înne b u ni t miros u ril e. Casa miros e a ca înaint e:
aro m a t ă şi primito a r e , se mai sim ţe a înc ă
miros ul turti ţelo r, prob a bil de la cina de
alalt ăi e ri sear a. Fer e s t r e l e era u ridica t e şi
per d el e albe, imacul a t e , flutur a u în briza u şoa r ă
a dimine ţii. Nu sim ţe a miros ul mor ţii plutin d ca o
mias m ă, nici miros ul met alic al sâng el ui.
Ea nu era în cas ă. O cerc e t ă totu şi, intr â n d în
toat e cam e r e l e. Casa p ăr e a ned e r a n j a t ă.
Ie şi, ocolind casa, c ăut â n d orice urm ă de
violen ţă . Nimic. G ăinile cotcod ăc e a u mul ţu mi t e,
ciugulin d dup ă insect e. P ăs ările cânt a u , Elea no r
ap ăr u de sub vera n d ă, înc ă gras ă de pui. Se opri
s ă o mân g âi e, întorc â n d u- şi capul pest e tot ca s ă
verifice fieca r e detaliu al împr ej u ri milor.
 — Unde este, Elean o r ? şopti el. Elean o r toar s e
şi- şi frec ă trup ul de mân a lui.
— Lilah! tun ă el. Elean o r se opri şi se retr a s e
înapoi sub vera n d ă.
— Vin acu m.
Vocea era slab ă şi se auze a venind din spat el e
casei. Se întoa r s e în loc dintr- o smucit u r ă,
uitân d u- se la copaci. P ădu r e a era apro a p e
impe n e t r a b il ă; poat e c ă se uita direc t la ea, de şi
nu reu şe a s ă o vad ă.
— Unde e şti? strig ă el rep ezin d u- se în spat el e
casei.
— Aproap e am ajuns.
Dou ă secu n d e mai târziu ap ăr u dintr e copaci,
c ăr â n d un co ş – şi pu şc a.
— Am auzit motor ul, spus e ea apropiin d u- se,
dar era m la vreo dou ă sute de met ri şi… ah.
Restul cuvint elo r se pier d u r ă în asalt ul
înver şu n a t al gurii lui. O ridic ă la piept ul lui,
nepu t â n d s ă o lipeas c ă mai mult de el. Vroia s ă o
tope a s c ă în car n e a lui şi s ă nu- i mai dea
nicioda t ă dru m ul. Era bine. Tr ăia, nu era r ănit ă,
era cald ă şi vibra n t ă în bra ţel e lui. Vântul îi sufl ă
în fa ţă buclele m ăt ăs o a s e . Îi b ău miros ul,
proas p ăt şi delicat, feminin. Gustul ei era la fel,
gur a ei r ăsp u n z â n d gurii lui. Auzi co şul c ăzân d la
p ăm â n t , apoi pu şc a, apoi bra ţel e ei se pet r e c u r ă
pe dup ă el şi ea se ag ăţ a strâ n s de el.
Nevoia uruia în el ca un infer n, n ăsc u t ă din
dispe r a t a lui spai m ă şi u şur a r e . Îi smuls e hainel e
de pe ea, tr ăg â n d u- i în jos jean şii şi chilo ţii şi
ridicâ n d- o dint r e ele.
— Jackson? Capul ei se l ăs ă pe spat e, respi r a ţi a
ei era saca d a t ă. S ă mer g e m în ăun t r u…
— Nu pot a şte p t a , mor m ăi el s ălba tic, ridicâ n d-
o şi sprijinin d- o cu spina r e a de un copac.
Picioa r el e ei se ridica r ă şi se închise r ă în jurul
coap s elo r lui, în timp ce, în mod auto m a t ,
încerc a s ă se echilibr e z e. Jackso n se desc h ei e la
pant alo ni, se eliber ă şi intr ă în ea. Era fierbint e
şi ume d ă şi strâ n s ă, car n e a ei interio a r ă
înv ăluind u- l şi cuprinz â n d u- l. Nu era pre g ăti t ă
pent r u el; o auzi oftân d, dar nu se pute a opri. Se
ret r a s e şi împins e din nou şi de dat a ace a s t a
intr ă tot dru m ul. La a cince a împing e r e încep u
s ă ter mi n e, trup ul l ăsân d u- i-se gre u pe al ei în
timp ce se elibe r a, eliber a r e car e p ăr e a s ă nu se
mai ter mi n e , pân ă când capul încep u s ă- i
plute a s c ă şi vede r e a i se înce ţo şă , de şi spas m el e
contin u a u , mici zvâcniri de senz a ţii f ăcân d u- l
înc ă s ă tres a r ă. Se l ăs ă gre u pe ea, lipind- o de
copac. Picioar el e îi tre m u r a u şi pl ăm â nii îl
ap ăs a u .
— Te iubes c, se auzi el spun â n d . Ah,
Dumn e z e ul e, mi- a fost atât de fric ă.
Mâinile ei îi ţine a u capul, mân g âi n d u- l,
încerc â n d s ă- l lini şt e a s c ă.
— Jackson? Ce este? Ce s-a întâ m pl a t ?
 Înc ă şocat de ce spus e s e , vrem e de un minut
Jackson nu reu şi s ă vorbe a s c ă. Cuvint el e îi
ţâ şnis e r ă din gur ă f ăr ă s ă se gând e a s c ă. Nu mai
spus e s e aces t e cuvint e nici unei femei, de pe
vrem e a liceului, când se îndr ăg o s t e a în mod
const a n t .
Dar î şi d ădu sea m a c ă era u adev ăr a t e , iar asta
îl şoc ă apro a p e la fel de mult ca şi mom e n t ul în
care le rostis e. El, Jackson Brody, era
îndr ăg o s ti t. Se întâ m pl a s e pre a rep e d e ca s ă se
obi şn ui a s c ă cu idee a, ca s ă se gân d e a s c ă la ast a
pe m ăs u r ă ce deven e a u tot mai implica ţi. Logica
îi spun e a c ă era imposibil s ă se îndr ăg o s t e a s c ă
de ea într- un interv al de timp atât de scur t;
emo ţia îi spun e a la naiba cu logica, o iube a.
— Jackson?
Încer c ă s ă se smulg ă din acest mom e n t
emo ţion al critic, s ă func ţion e z e ca şerif, nu ca
om. Venise aici pent r u c ă fuses e ucis un om şi
undev a pe parc u r s uitas e de asta, focus â n d u- se
în schim b asup r a femeii din cent r ul situa ţi ei. Dar
înc ă mai era în ea, înc ă mai era ame ţit de for ţa
orga s m u l ui s ău şi nu put e a decâ t s ă se scufu n d e
mai mult în ea, s ă o pres e z e mai mult de copac.
În jurul lui cânt a u p ăs ările, insect el e bâzâi a u,
râul şopot e a . Soar el e pute r ni c al dimin e ţii î şi
croia dru m prin pologul des al frunz elor,
p ătâ n d u- le pielea.
— Îmi par e r ău, reu şi el s ă spun ă. Te- a dur u t ?
Ştia c ă p ăt r u n s e s e în ea mult pre a brut al, iar ea
nu fuses e excitat ă şi pre g ăti t ă.
— Pu ţin. La încep u t . Dar mi- a pl ăcu t. Cuvint el e
suna s e r ă rem a r c a b il de calm.
Jackson pufni.
— Nu put e a s ă- ţi plac ă prea mult. Cred c ă nu
mi- au treb uit mai mult de cinci secu n d e . Şe riful
înc ă nu- şi f ăcus e apa ri ţi a; tot b ărb a t ul vorbise.
— Mi- a pl ăcu t pl ăce r e a ta. A fost efectiv…
înne b u ni t o r . Şi Lilah îl s ăru t ă pe gât.
— Mi- a fost o fric ă de moa r t e , recu n o s c u el.
— Fric ă? De ce?
În sfâr şit, cu mult ă întârzie r e , şeriful î şi în ăl ţă
capul. Jackson desco p e r i c ă nu o put e a
ches tio n a , c ă nici m ăca r nu pute a vorbi desp r e
Thaniel, în pozi ţia lui actu al ă. Se ret r a s e
înceti şo r din ea şi se îndep ăr t ă pu ţin, ţinân d- o
bine în timp ce picioar el e îi alun e c a u în jos de- a
lung ul coaps elo r lui şi Lilah reveni din nou pe
prop riile ei picioar e.
— Ar fi bine s ă ne gr ăbi m, spus e el ridicâ n d u- i
hainel e şi dân d u- i-le, tr ăg â n d u- şi apoi pant alo nii
şi pun â n d totul la loc, în ordin e.
— Unita t e a de Salvar e ar pute a fi aici dintr- un
minut într- altul.
— Unita t e a de Salvar e ? r ăsp u n s e ea ca un
ecou, ridicâ n d u- şi spr â n c e n e l e a surp riz ă.
Jackson a şt e p t ă s ă se îmbr a c e .
— Mi- a fost tea m ă c ă ai fost r ănit ă.
 — De ce s ă fi fost r ănit ă? Lilah p ăre a în
contin u a r e const e r n a t ă.
Ca b ăr b a t , ura obliga ţia de a o chestion a . Ca
şerif, ştia c ă treb ui a fie s-o fac ă, fie s ă- şi dea
chiar ast ăzi demisia.
— În dimine a ţa ast a a fost g ăsit trup ul lui
Thaniel Varga s.
Lilah r ăm a s e nemi şc a t ă, uitân d u- se la el parc ă
f ăr ă s ă- l vad ă, cu privire a întoa r s ă spre ea.
— Am ştiut c ă o s ă moar ă, spus e ea într- un
târziu.
— Nu a murit , o corec t ă Jackso n. A fost omor â t.
Împu şc a t în fa ţă cu o pu şc ă de vân ăt o a r e .
Lilah se întoa r s e de unde o fi fost plec a t ă şi
ochii ei verzi îl privir ă cu inten si t a t e .
— Tu crezi c ă eu am f ăcut- o, spus e ea.

— Mi- a fost tea m ă c ă s-a întors aici şi c ă a ţi

încep u t din nou s ă trag e ţi unul în altul. Mi- a fost
tea m ă c ă o s ă te g ăse s c moa r t ă sau pe moa r t e .
Vocea lui era rem a r c a b il de calm ă, avân d în
vede r e cât de zdru n ci n a t se sim ţe a .
Lilah scut u r ă din cap.
— Nu l-am mai v ăzut pe Thaniel de alalt ăi e ri,
dar nu am cum s ă doved e s c asta.
O apuc ă de ume ri, scut u r â n d- o pu ţin ca s ă- i
atra g ă ate n ţi a asup r a lui.
 — Lilah. Tu crezi c ă o s ă te acuz de crim ă.
Scum p o, chiar dac ă l-ai fi ucis, dup ă cele
întâ m pl a t e , niciun procu r o r nu te va pun e sub
acuza r e , cel pu ţin nu proc u r o r ul district u al de
aici. Dar eu nu cred c ă tu ai pute a ucide pe
cineva, nici m ăc a r pe un tic ălos f ăr ă valoar e ca
Thaniel.
Vorbe a din nou b ăr b a t ul din el. Şeriful se lupt ă
s ă- şi reca p e t e deta şa r e a , de şi cred e a c ă era un
caz pierd u t . Nicioda t ă nu va fi det a şa t , când va fi
vorb a de Lilah.
Lilah se uita la el, mira r e a încep â n d s ă i se
citea s c ă în ochi. Într- o sc ăp ăr a r e de intui ţie,
Jackson în ţeles e c ă ea nu îl crezu s e când i-a
spus, a şa dint r- o dat ă, c ă o iube şt e . De ce ar fi
crezu t ? Când sunt aprin şi, b ăr b a ţii spun mer e u
„te iubesc”. Doar c ă ei se cuno şt e a u de mai pu ţin
de dou ă zile. Şi el era acut de con şti e n t c ă nu- i
vorbise şi ea desp r e iubire, ca r ăsp u n s la
cuvint el e lui, dar ast a mai put e a a şt e p t a .
— Dar sunt câtev a lucru ri car e contin u ă s ă m ă
fr ăm â n t e . Te- ai uitat alalt ăie ri la el şi ai spus,
„e şti un om mort” şi la naiba, m- ai speri a t de
moa r t e . Jackso n nu o între b ă nimic, nu încerc ă
s ă- i influen ţe z e în vreu n fel r ăs p u n s u l. El vroia
ca r ăs p u n s u l ei s ă vin ă din prop ri a ei gândi r e .
Spr e surp riz a lui, Lilah p ăli şi î şi mut ă privire a
spr e râu.
— Eu doar… am ştiut, spus e ea într- un târziu,
cu vocea înfund a t ă.
— Ai ştiut?
— Jackson, eu… Nu ştiu cum s ă- ţi explic.
Spun â n d asta, se întors e s e pe jum ăt a t e de la el,
apoi reveni, ridicâ n d u- şi mâinile într- un gest de
neajut o r a r e .
— În englez ă. Asta este singu r a mea pret e n ţi e.
— Eu pur şi simplu ştiu lucru ri. Am
str ăful g e r ăr i .
— Str ăfulg e r ăr i ?
Din nou acela şi gest de neajut o r a r e .
— Nu este o viziune, nu chiar. De fapt, eu nu
v ăd nimic, eu doar ştiu. Cum ar fi o intui ţie, doar
c ă e ceva mai mult decâ t atât.
— Deci ai avut o astfel de str ăfulg e r a r e când
te- ai uitat la Thaniel?
Ea încuviin ţă din cap.
— M- am uitat la el când am ie şit pe vera n d ă şi
dintr- o dat ă am ştiut c ă va muri. Nu ştiam c ă va
fi ucis. Doar… doar c ă nu va mai veni niciod a t ă
pe aici.
Jackson î şi frec ă ceafa. Auzea în dep ăr t a r e
zgomo t ul unui motor. Unitat e a de Salvar e se
apro pi a tot mai mult.
— Nu m- am în şela t niciod a t ă, spus e ea apro a p e
scuzâ n d u- se.
— Nime ni altcinev a nu ştie ce ai spus. Doar eu.
Vocea lui era la fel de sum b r ă prec u m se sim ţe a
şi el.
 Lilah î şi în ăl ţă capul şi o v ăzu mu şc â n d u- şi
buza de jos. Deci Lilah îi în ţeles e s e dilem a. Î şi
ridic ă apoi capul şi î şi îndr e p t ă ume rii.
— Tu treb ui e s ă- ţi faci tre a b a . Nu po ţi p ăst r a
ast a pent r u tine şi s ă contin ui s ă fii un bun şerif.
Dac ă nu ar fi ştiut deja c ă o iube a, aces t
mom e n t ar fi f ăcut ast a pent r u el. Şi brusc, mai
ştiu ceva.
— Acest e „str ăfulg e r ăr i” sunt motivul pent r u
care Thaniel cred e a c ă e şti o vr ăjitoa r e ?
Lilah îi zâm bi jalnic.
— Când era m mic ă, nu m ă price p e a m pre a bine
s ă m ă prefac. M ă d ăde a m de gol singu r ă.
— Şi l-ai speri a t, da? Şi to ţi oam e nii ăştia car e
vin la tine s ă- i trat e zi – tu doar te ui ţi la ei şi ai
str ăful g e r ăr i care- ţi spun ce e r ău cu ei?
Lilah se uit ă uluit ă la el şi se înro şi.
— Fire şt e c ă nu. Asta este altcev a.
Ro şe a ţa îl intrig ă şi îl alar m ă totod a t ă.
— Ce fel de altcev a?
— Î ţi închip ui poat e c ă sunt un mons t r u ? spus e
ea îngrozit ă.
— Dar un mons t r u sexy. Povest e şt e- mi. În tonul
lui u şor autorit a r se sim ţe a o urm ă de şerif.
— Eu v ăd aur e. Ştii, culorile pe care le are
oricine în jurul lui. Ştiu ce sem nific ă fiecar e
culoar e şi dac ă cineva este bolnav, eu pot s ă v ăd
unde şi ştiu ce s ă fac, dac ă îl pot ajuta eu sau
dac ă treb ui e s ă mea r g ă la doctor.
 Aure. Jackson sim ţi nevoia s ă se a şeze. Auzise
el desp r e toat e aces t e prostii venind din evul
mediu, dar cât desp r e el, îl l ăsau rece. El nu
v ăzus e niciod a t ă vreu n nimb de culori în jurul
nim ăn ui, nicioda t ă nu avuse s e dovad a că
ase m e n e a lucru ri ar exista cu adev ăr a t .
Lilah contin u ă, cu glas tre m u r a t :
— Nu am spus nim ăn ui desp r e aces t e aur e. Ei
cred desp r e mine c ă sunt doar… o vindec ăt o a r e ,
ca ma m a mea. Şi ea vede a aur e. Mi- amint e s c c ă-
mi spun e a , când era m mic ă, ce sem nifica ţi e avea
fiecar e culoa r e. A şa mi- am înv ăţ a t eu culorile.
Lilah se uit ă repe d e spre râu, und e încep u s e s ă
se vad ă şalup a. Lacrimi îi umplu r ă ochii.
— Tu ai cea mai frumo a s ă aur ă, şopti ea. Atât
de cur a t ă şi de boga t ă şi de s ăn ăt o a s ă. Din clipa
în care am v ăzut- o am ştiut c ă…
Se între r u p s e , iar el nu insist ă. Şalu p a Unit ăţ ii
de Salvar e ajuns e s e la cheiul ei şi cei doi b ărb a ţi
din ea încep e a u s ă coboa r e . Unul dintr e ei era
Hall, care venise s ă intervin ă chiar el, în cazul în
care era nevoie de Echipa de Salvar e, iar cel ălalt
era un b ăr b a t înalt, slab, al c ăr ui num e Jackso n
nu- l ştia, dar ştia c ă este medic.
Lilah îns ă i-l ştia. Îl p ăr ăsi pe Jackso n şi ie şi
dintr e copaci, în spa ţiu liber, ridicâ n d u- şi mân a
s ă- i salut e.
Amândoi b ărb a ţii o salut a r ă la rând ul lor.
— M ă bucu r s ă v ăd c ă e şti bine, strig ă Hal, în
timp ce înaint a u amâ n d oi pe ponto n.
— Foa rt e bine, mul ţu m e s c . Dar Thaniel nu a
trec u t pe aici.
— Da, ştim. Hall se uit ă pest e Lilah, la Jackso n.
— Şerifule, ai pleca t cu un minut pre a
devre m e , înc ă nu- mi vine s ă cred.
— S ă crezi ce?
— Imedia t dup ă ce ai pleca t, a ap ăr u t Jerry
Watkins cu ma şin a lui. Noi tocm ai b ăg ăm şalup a
în ap ă. Cred e- m ă, Jerry ar ăt a ca naiba, ca dup ă o
s ăpt ăm â n ă de chefuit. S-a uitat la sacul din
ma şin a de carn e , în car e se afla Thaniel şi a
clacat, încep â n d s ă plân g ă ca un copil. El l-a
omor â t pe Thaniel, şerifule. I-a cer u t lui Thaniel
socot e al ă pent r u şalup a lui şi ştii cum era
Thaniel, pre a prost ca s ă ştie când s-o lase mai
moale. I-a spus lui Jerry c ă i-a scufu n d a t târfa aia
de şalup ă. Scuz ă- m ă, Lilah. Ori pent r u Jerry,
şalup a era via ţa lui. Dup ă cum ne- a spus, şi- a
pierd u t cont r ol ul, a în şf ăc a t pu şc a din camion e t ă
şi l-a împu şc a t pe Thaniel.
Dup ă atâ ţi a ani în poli ţie, pu ţin e lucru ri îl mai
pute a u impr e sio n a pe Jackson. Nu era deloc
sur p ri n s acu m, pent r u c ă v ăzus e prostii şi mai
mari. Şi cu toat e c ă luna plin ă era în sc ăd e r e ,
înc ă vreo dou ă zile tot avea u s ă se mai petr e a c ă
ciud ăţ e nii. Dar avea totu şi senz a ţi a c ă lucr u rile îi
sc ăp a s e r ă din mân ă. Ar fi treb uit s ă se
gân d e a s c ă la Jerry. Oricine îl cuno şt e a pe Jerry,
ştia cât de mult î şi iube a şalup a. El îns ă fuses e
atât de conce n t r a t pe Lilah, încât nu fuses e în
star e s ă vad ă mai depa r t e .
— S- a a şez a t pe jos şi şi- a ridica t mâinile pe
cap, s ă se lase ares t a t . Pres u p u n c ă a şa v ăzus e el
la televizor, ter mi n ă Hall.
Deci asta a fost. Ucide r e a lui Thaniel se
rezolvas e înaint e de a fi avut timp s ă se
constit ui e într- un mist e r . Totu şi, un mic det aliu îl
izbi prin ciud ăţ e ni a lui. Jackson se uit ă la medic.
— Dac ă ai ştiut c ă Lilah era bine, c ă Thaniel nu
fuses e omor â t într- o lupt ă aici, de ce ai mai
venit?
— A venit s ă m ă vad ă pe mine, spus e Lilah
scut u r â n d din cap. Cory, îmi par e r ău, dar nu te
pot ajuta. Ai pietr e la fiere. O s ă treb ui a s c ă s ă
mer gi la docto r.
— Ah, la naiba, Lilah, nici m ăca r nu ţi-am spus
simpto m e l e!
— Nu treb ui e s ă mi le spui mie, v ăd foart e bine
cum ar ăţ i. Te doar e al naibii de câte ori m ăn â n ci,
nu? Te- ai tem u t c ă ai proble m e cu inima, nu?
Cory r ăm a s e masc ă.
— De unde ştii?
— Am pres u p u s . Du- te s ă te vad ă un docto r.
Exist ă un specialist bun de gast r o- intes ti n al e în
Mont g o m e r y . O s ă- ți dau num el e lui.
— Bine, spus e el moroc ăn o s . Sper a s e m c ă era
doar un ulcer, pent r u care îmi pute ai da tu ceva.
 — Nu, cu ţitul.
— La naiba.
— Bine, o s ă ne ocup ăm şi de asta, spus e Hall.
Dar acu m mai bine ne- am întoa r c e , pent r u că
mai avem ceva trea b ă în Pine Flats. Vii şi tu
curâ n d , Jackso n?
— Foa rt e cur â n d , spus e Jackso n. Din felul în
care îi f ăcus e Hall cu ochiul, î şi imagin ă c ă
b ăr b a t ul mai în vârst ă mirosis e c ă era ceva între
el şi Lilah. Since r, lui Jackso n nu- i p ăs a nici dac ă
ştia tot district ul.
Împr e u n ă cu Lilah, îi petr e c u r ă din priviri pe
cei doi care se întorc e a u la şalup ă şi o luar ă
înapoi, în jos pe râu. Jackso n î şi strâ n g e a ochii în
soar el e str ălu cito r.
— Aure, zici? La naiba, dac ă o cred e a c ă avea
pre m o ni ţii, de ce s ă n- o cre a d ă c ă vede a şi aur e?
Când iube şti pe cineva, î şi spus e el, acce p ţi
multe lucru ri la car e nici m ăca r nu te- ai fi gân dit
înaint e. Discr e t, va verifica diagn o s tic ul
docto r ul ui în ce- l privea pe Cory, a şa ca s ă fie el
sigur, de şi în sinea lui era convins c ă Lilah
avuse s e dre p t a t e . În fond, de ce nu şi aur e?
Lilah îi c ăut ă mân a.
— Ţi- am spus c ă tu ai o aur ă frumo a s ă.
Prob a bil c ă te- a ş fi iubit şi num ai pent r u ce am
v ăzut în ea. Dar am mai avut o str ăfulg e r a r e ,
când te- am v ăzut prim a oar ă.
Jackson î şi închise mân a cu c ăldu r ă, în jurul
mâinii ei.
— Şi m ă rog, ast a ce ţi-a mai spus?
Lilah îi arun c ă o privire sum b r ă.
— C ă o s ă devii iubir e a vie ţii mele.
Jackson se sim ţi u şor ame ţit. Poat e c ă era doar
rezult a t ul unei dimine ţi foart e stre s a n t e , dar î şi
aminti c ă avus e s e acee a şi senz a ţi e de ame ţe al ă
prim a dat ă când a v ăzut- o pe ea.
— N- ai spus cumva c ă aces t e str ăfulg e r ăr i nu
au dat niciod a t ă gre ş?
— Întoc m ai. Sunt sut ă la sut ă adev ăr a t e . Şi
Lilah se ridic ă în vârful picioa r elo r şi îl s ăru t ă.
Trebui a s ă se întoa r c ă înapoi la munc ă. Trebui a
s ă fac ă atât e a şi atât e a lucru ri. Dar nu sim ţe a
nevoia s ă le fac ă, atât de mult cât sim ţe a nevoia
s ă o str â n g ă pe ea, s ă- şi pet r e a c ă bra ţel e în jurul
ei şi s ă o ţin ă lipit ă de el, a şa încât î şi pet r e c u
bra ţel e în jurul ei şi o ţinu lipit ă de el, inspir â n d
parfu m ul iubirii vie ţii lui, atât de fericit încât
cred e a c ă o s ă plesn e a s c ă de atât a fericire.
— O s-o face m cum treb ui e, spus e el tar e. Cu
tot tacâ m ul. C ăs ăt o ri e. Copii.
— Cu tot tacâ m u l, încuviin ţă ea şi o porni r ă
spr e cas ă, mân ă în mân ă.

Visc o l u l

1
 O s ă ning ă.
Cerul era jos şi plat, de un cenu şi u pur p u ri u
ame ni n ţă t o r , car e se contop e a cu piscu rile
mun ţilor, întun e c â n d u- le, astfel încât era gre u de
spus und e se ter mi n a p ăm â n t u l şi und e încep e a
cerul. Aerul avea un miros ascu ţit, de amoni a c şi
vânt ul îngh e ţa t p ătr u n d e a prin jean şii lui Hope
Brads h a w ca şi cum ar fi fost f ăcu ţi din voal şi nu
din deni m gros. Copacii gem e a u sub palele de
vânt, cren gile trosni n d şi şfichiuin d, sune t ul
lugub r u instalâ n d u- se în oasele ei.
Era pre a ocup a t ă s ă stea şi s ă prive a s c ă norii,
dar era con ştie n t ă de ap ăs a r e a lor tot mai
apro pi a t ă. Intui ţia urg e n ţe i o ţine a în mi şca r e ,
verificâ n d gene r a t o r u l ca s ă se asigu r e c ă mai
avea dest ul carb u r a n t , c ărâ n d în caba n a ei
lemn e cât mai multe şi stivuind şi mai mult e pe
vera n d a mar e, larg ă, din spat el e buc ăt ăr i ei.
Poate c ă instinc t el e ei se în şela u şi z ăpa d a nu se
va depu n e mai mult de zece, cincisp r e z e c e
centi m e t ri, a şa cum spun e a u previziunile met e o.
Totu şi, avea încre d e r e în instinct el e ei. Aceas t a
era cea de a şapt e a iarn ă a ei în Idaho şi de
fiecar e dat ă când c ăzus e foart e mult ă z ăpa d ă,
avuse s e înaint e acee a şi senza ţi e de furnic ăt u r ă.
Atmosfe r a era înc ăr c a t ă de elect ricit a t e , Mam a
Nat u r ă pre g ăti n d u- se pent r u un adev ăr a t viscol.
C ă era din cauz a elect ricit ăţ ii static e sau din
cauza vechii, simplei ei nelini şti, şira spin ării îi
zbâr n âi a de o star e de anxiet a t e car e nu o l ăsa
s ă se odihn e a s c ă.
Nu- şi f ăcea griji c ă nu va supr avi e ţui: avea
mânc a r e , ap ă, un ad ăpo s t . Totu şi, era pent r u
prim a oar ă când Hope avea s ă tre a c ă singu r ă
pest e un ase m e n e a viscol. În primii doi ani,
fuses e Dylan aici; dup ă moa r t e a lui, tat ăl ei se
mut a s e în Idaho ca s ă aib ă grij ă de pensiu n e .
Dar unchiul ei Pete suferis e un atac de cord în
urm ă cu trei zile şi tat ăl ei a treb uit s ă zboa r e la
Indian a p olis ca s ă fie al ăt u ri de fratele lui mai
mar e. Prog noz a unchiului se ar ăt a bun ă: atac ul
de cord fuses e relativ u şor şi ajuns e s e la spital
suficien t de rep e d e ca s ă minim alizez e rava giile.
Iar tat ăl ei pl ănuis e s ă mai r ăm â n ă o s ăpt ăm â n ă,
pent r u c ă tot nu- şi v ăzus e fra ţii şi surorile de mai
bine de un an.
Nu- i p ăs a c ă era singur ă, dar pre g ăti r e a
cab a n el o r pres u p u n e a mult ă munc ă pent r u un
singu r om. Erau opt în total, cu un singu r nivel,
unele cu un singu r dormito r, altele, cu dou ă,
ad ăpo s ti t e sub copaci uria şi. Patr u se aflau de o
part e a caba n ei ei cu acop e ri ş în form ă de A, de
sus pân ă jos la p ăm â n t , şi patr u de cealalt ă
part e, cele nou ă const r u c ţii form â n d un arc în
jurul unui lac pitor e s c, plin cu pe şt e. Treb ui a s ă
se asigu r e c ă u şile şi ferest r e l e era u bine fixate
împot riva a ceea ce pute a fi un vânt violent, iar
robin e ţii treb ui a u desc hi şi şi cond u c t el e dre n a t e ,
ca s ă nu înghe ţe şi s ă crap e când se va într e r u p e
cure n t u l, lucru care era absolut sigur ă c ă se va
întâ m pl a. C ăde r e a cure n t u l ui nu era o ches ti u n e
de dacă ci de când.
De fapt vrem e a fuses e blând ă, anul aces t a; de şi
era dece m b r i e, nu ninse s e decâ t o singu r ă dat ă,
doar câ ţiva centi m e t r i nese m nific a tivi, ultim el e
urm e de z ăpa d ă mai v ăzân d u- se înc ă în zonele
umb r o a s e , scâr țâi n d sub boca n cii ei. Sta ţiu nile
de ski sufer e a u ; prop ri e t a r ii lor ar fi
binec uv â n t a t chiar şi o furtu n ă zdrav ăn ă de
z ăpa d ă, dac ă acea s t a ar fi l ăsat în urm ă o baz ă
bun ă, groa s ă.
Pân ă şi b ălosul şi scan d a l a gi ul lor câine de
vân ăt o a r e , un ret ri ev e r auriu, altfel cunos c u t sub
num el e de Tinke r b ell, de şi nu era nici femel ă şi
nici zân ă, p ăre a s ă fie îngrijor a t de vrem e. O
urm a lipit în spat el e ei, în timp ce se târ a de la o
cab a n ă la alta, a şte p t â n d- o apoi a şez a t pe
vera n d ă, cât ă vrem e ea avea de lucru în cas ă,
b ătâ n d scân d u r il e cu coad a lui stufoas ă,
salut â n d- o u şur a t când î şi f ăcea din nou apa ri ţia.
Dup ă ce apro a p e c ă se împiedic ă de el când ie şi
din penulti m a caba n ă, îi spus e „Du- te, vâne az ă şi
tu un iepur e sau ceva”, dar de şi ochii lui cafenii
se aprin s e r ă de entuzia s m la acea s t ă idee,
declin ă invita ţi a.
Ochii aceia cafenii era u irezistibili, uitân d u- se
în sus la ea cu dra go s t e şi încre d e r e ne ţăr m u r i t ă.
Hope se aplec ă şi- l sc ăr pi n ă dup ă urec hi,
aduc â n d u- l într- un extaz de zvârcoliri şi
puf ăit u ri.
— Urât ul e, îi spus e ea dr ăg ăs t o s şi el r ăs p u n s e
tonului lingâ n d u- i mân a.
Tink avea cinci ani; îl primise la o lun ă dup ă
moa r t e a lui Dylan, înaint e ca tat ăl ei s ă vin ă s ă
locuias c ă aici, cu ea. Stân g a c e a , ador a bil a,
iubitoa r e a ming e de blan ă p ăr e a s ă- i simt ă
trist e ţe a şi se dedica s e preoc u p ăr ii de a o face s ă
râd ă de gium b u şl u c u r il e lui. O sufoca cu
afec ţiu n e a lui, lingâ n d orice part e din ea care îi
era la înde m â n ă, plâng â n d noapt e a pân ă când ea
capitul a şi ridica pui şor ul de c ăţ elu ş în pat ul ei,
unde se instala fericit lipit de ea şi c ăldu r a
trup şo r ul ui mic îi f ăcea într- un fel mai
supor t a bil ă singu r ăt a t e a nop ţilor.
Trept a t , dur e r e a deve ni mai pu ţin acut ă, ap ăr u
tat ăl ei şi era acu m mai pu ţin singu r ă şi pe
m ăs u r ă ce cre şt e a , Tink se dista n ţa de la sine,
mut â n d u- se din patul ei pe covor a şul al ăt u r a t ,
pent r u ca în final s ă se auto exileze în living, ca şi
cum ar fi „în ţăr c a t- o” de prez e n ţa lui. Acum,
locul lui obi şn uit, de dor mit era pe covora şul din
fa ţa şemin e ul ui, de şi în timp ul nop ţii f ăcea turu ri
periodic e prin cas ă, ca s ă se asigu r e c ă în lume a
lui câine a s c ă totul era în ordin e.
Hope se uit ă la Tink şi pl ăm â nii i se
cont r a c t a r ă dint r- o dat ă, ap ăs a ţi de un imens
senti m e n t de panic ă.
Tink avea cinci ani. Dylan era mort de cinci
ani! Imposibilita t e a gând ul ui o şoc ă. Hope se
uita la câine f ăr ă s ă- l vad ă, cu ochii mari şi fic şi,
cu mân a înc ă pe capul lui.
Cinci ani. Avea treizeci şi unu de ani, o v ăduv ă
care tr ăia cu tat ăl ei şi cu un câine, car e nu mai
avuse s e o întâlnir e de… Dumn ez e ul e, de apro a p e
doi ani deja şi fuses e r ă în total trei întâlniri. Nu
exist a u vecini în împr eju ri mi, pensiu n e a o ţinea
ocup a t ă vara, când se c ăl ăto r e a mai u şor şi- şi
f ăcus e un principiu din a nu se încurc a cu
oasp e ţii, nu c ă ar fi cunos c u t pe vreu n ul cu care
ar fi vrut s ă se încurc e.
Uluit ă, se uit ă înjur ca şi cum nu ar fi
recu n o s c u t împr ej u ri mil e. Exista s e r ă mom e n t e ,
înaint e, când realit a t e a mor ţii lui Dylan o lovea
cum plit, dar acu m era altfel. Acum era ca şi cum
ar fi primit o lovitur ă în piept.
Cinci ani. Treizeci şi unu de ani. Cifrele
contin u a u s ă- i r ăsu n e în mint e, f ăcân d u- le s ă se
plimb e în cerc, ca ni şte veveri ţe înneb u ni t e . Ce
c ăuta ea aici? Î şi tr ăia via ţa retr a s ă în mun ţi,
atât de obi şn uit ă s ă fie v ăduva lui Dylan
Brads h o w încât uitas e s ă fie ea îns ăşi,
cond u c â n d micu ţul, exclusivist ul compl ex care
fuses e visul lui Dylan.
Visul lui Dylan, nu al ei.
Niciod a t ă nu fuses e al ei. Ah, fuses e suficien t
de fericit ă ca s ă vin ă cu el aici, în Idaho, s ă- l
ajut e s ă- şi const r ui a s c ă visul în par a di s ul
s ălb ătici ei, dar visul ei era mult mai simplu: o
c ăs ăt o ri e reu şit ă, copii, gen ul de via ţă de care se
bucu r a s e r ă p ărin ţii ei, atât de de dulce în
norm alit a t e a ei.
Dar Dylan pleca s e , cu visul pent r u totd e a u n a
neîm plinit iar acu m şi al ei era în pericol. Nu se
rec ăs ăt o ri s e , nu avea copii şi avea treizeci şi unu
de ani.
— Ah, Tink, şopti ea. Pent r u prim a oar ă se
gân di c ă s- ar put e a s ă nu se mai rec ăs ăt o r e a s c ă
nicioda t ă, s ă nu aib ă nicioda t ă o familie a ei.
Unde disp ăr u s e timpul? Cum se stre c u r a s e a şa,
neob s e r v a t , pe lâng ă ea?
Ca întotd e a u n a , Tinker b ell îi sim ţi dispozi ţia şi
se tras e mai apro a p e de ea, lingâ n d u- i mâinile,
obrajii, urec h e a , apro a p e dobor â n d- o în frenezi a
simp a ti ei lui. Hope se ţinu de el ca s ă- şi reca p e t e
echilibr ul, râzâ n d chiar pu ţin, în ciuda ei, în timp
ce se şter g e a de ultim a ofert ă a b ălosului el
ret ri ev e r . Coad a lui stufoa s ă se mi şca într- una,
limba îi atâ r n a afar ă din gur ă şi el î şi râse râsul
lui câines c, care spun e a c ă era de acord cu
viteza ei în a- şi da sea m a ce- ar treb ui s ă fac ă. Şi
în timp ce cobor a pe potec ă spre ultim a caba n ă,
spus e:
— Fire şt e , am la cine s ă m ă gân d e s c . Nu- l pot
uita pe tata. La urm a urm ei şi- a vând u t casa şi a
venit aici din cauz a mea. Nu ar fi corec t s ă- l
dezr ăd ăci n e z din nou, s ă- i spun, „Mul ţu m e s c
pent r u ajuto r, dar acu m e timpul s ă o iei din loc.”
Şi apoi, cum r ăm â n e cu tine, n ăt ăfle a ţă? Tu e şti
obi şn uit cu mult spa ţiu şi haide s ă privim
adev ăr ul în fa ţă, nici pre a frumos nu e şti.
Tink se ţine a dup ă ea, ţop ăin d la c ălcâiul ei ca
un c ăţ elu ş supr a di m e n s i o n a t , cu urec hile ciulite,
în timp ce- i ascult a tonul. Era conve r s a ţio n al, nu
mai era trist, a şa c ă î şi mi şc ă fericit coad a dint r-
o part e într- alta.
— Poate c-ar treb ui s ă fac un efort s ă ies mai
mult. Fapt ul c ă nu am avut decâ t trei întâlniri în
cinci ani ar put ea fi vina mea. Haide s ă judec ăm
dre p t, part e a proa s t ă în a tr ăi într- o zon ă
înde p ăr t a t ă este c ă nu prea ai oam e ni în jur. La
naiba!
Tink încr e m e n i locului, ochii lui aprin şi
oprin d u- se pe o veveri ţă car e s ălta juc ău ş în fa ţa
lor, pe potec ă. F ăr ă m ăc a r o privire de scuze
pent r u c ă o aba n d o n a , o porni dup ă veveri ţă,
într- o urm ări r e furioas ă, l ătrâ n d înne b u ni t.
Ambi ţia de o via ţă a lui Tink era s ă cure ţe Idaho
de odioas el e alea de veveri ţe; de şi nu prins e s e
înc ă niciun a, nu ren u n ţa niciod a t ă s ă mai
încerc e. Dup ă ce lupta s e zada r ni c s ă- l fac ă s ă
ren u n ţe la obicei, de tea m ă s ă nu dea cumva
pest e o veveri ţă turb a t ă, Hope se consola s e,
avân d în schim b grij ă s ă- l vaccin ez e periodic
cont r a turb ării.
Veveri ţa se c ăţă r ă în cel mai apro pi a t copac şi
se opri imedia t în afar a saltu rilor lui Tink,
vorbin d cu el şi incitâ n d u- l s ă latr e şi s ă sare mai
mult, ca şi cum ar fi b ănuit c ă scan d al a gi o aic a î şi
b ăte a joc de el.
L ăsâ n d câinele la distr a c ţi a lui, Hope urc ă
trep t el e spre vera n d a lung ă a ultim ei caba n e .
De şi micu ţul compl ex fuses e idee a lui Dylan,
visul lui, de câte ori intr a într- o caba n ă, Hope
avea întot d e a u n a un senti m e n t de mân d ri e. El le
proiec t a s e , dar ea fuses e cea car e le mobilas e şi
le deco r a s e , cea care le între ţi n e a .
Mobilier ul era diferit în fieca r e dintr e ele, dar
similar prin simplit a t e a şi confort ul lui. Pere ţii
era u decor a ţi cu pictu ri de calitat e şi nu cu
cape t e de c ăprio a r e , mânc a t e de şoar e ci,
cum p ăr a t e de la vechit u ri. Mobilier ul era
suficien t de confort a bil pent r u o lun ă de mier e şi
suficien t de solid pent r u o partid ă de vân ăto a r e .
Dorise ca fieca r e caba n ă s ă arat e ca acas ă, nu
ca o cab a n ă închiria t ă, avân d covoar e şi
lamp a d a r e şi c ăr ţi şi buc ăt ăr ii perfec t echip a t e .
Exista u apa r a t e de radio dar nu televizoa r e ,
pent r u c ă rece p ţi a în mun ţi era tot timp ul
într e r u p t ă şi pent r u c ă majorit a t e a oasp e ţilor
spun e a u cât de lini ştit ă era şede r e a lor, f ăr ă
televizor. Exista un televizor în cab a n a lui Hope,
dar prind e a un singu r post pe vrem e bun ă şi
niciun ul, pe vrem e rea. Se gân d e a s ă invest e a s c ă
într- o farfurie de satelit, pent r u c ă iernile era u
cum plit de lungi şi ade s e a plictisito a r e şi nu
pute a juca la infinit şah cu tat ăl ei. Dac ă o s ă
fac ă asta, î şi spus e ea, poat e c ă o s ă pun ă
receive r e suplim e n t a r e în vreo dou ă caba n e , ca o
op ţiun e suplim e n t a r ă pe care s ă o ofere
oasp e ţilor. Lucr u rile nu put e a u r ăm â n e pe loc;
dac ă p ăst r a compl ex ul, va treb ui s ă fac ă
per m a n e n t schim b ări şi îmbu n ăt ăţ i ri.
Luân d o cheie din buzu n a r , deschis e robin e t ul
care închide a aduc ţi a de ap ă în caba n ă, ca s ă
golea s c ă instala ţi a. Caba n el e avea u înc ălzir e
elect ric ă, ceea ce înse m n a c ă în cazul unei pane
de cure n t , se r ăce a u imedia t. Fieca r e caba n ă
avea un şemin e u , dar pe viscol, cu sigur a n ţă c ă
nu va reu şi s ă alerg e de la o caba n ă la alta, s ă
fac ă focuri şi s ă le între ţi n ă.
Odat ă tre a b a ter mi n a t ă, asigu r ă obloa n el e de
la feres t r e şi încuie u şa. Tink renu n ţa s e la
veveri ţă şi o a şt e p t a deja pe vera n d ă.
— Gata, îi spus e ea. Am ter mi n a t cu toat e. La
timp, ad ău g ă Hope când un fulg de z ăpa d ă îi
trec u prin fa ţa nasului. Haide, s ă mer g e m acas ă.
El în ţeles e cuvân t ul „acas ă” şi s ări în picioar e,
puf ăin d ner ăb d ăt o r . Un fulg de z ăpa d ă trec u pe
lâng ă nasul lui şi se rep ezi la el, dup ă car e îl
apuc ă o alt ă nebu ni e de saltu ri şi încep u s ă
aler g e încolo şi încoac e, s ărin d dup ă fulgii de
z ăpa d ă şi încerc â n d s ă- i prind ă. Expr e si a lui o
invita pe Hope s ă râd ă, ceea ce şi f ăcu, apoi îl
înso ţi în goan a dup ă fulgii de z ăpa d ă, care se
tra n sfo r m ă într- un joc de- a prins el e a şi se sfâr şi
cu aler g a t ul şi s ăritul prin z ăpa d a care c ăde a, ea
îns ăş i ca un copil de cinci ani. La vre m e a când
ajuns e la cab a n a ei mar e, era epuiza t ă, gâfâind
mai r ău ca Tink şi chicotin d la ghidu şiile lui.
Bineîn ţel e s c ă Tink ajuns e s e la u şă înaint e a ei
şi ca întotd e a u n a , era ner ăb d ăt o r s ă intr e. Î şi
întoa r s e capul s ă latr e la ea, cerâ n d u- i s ă se
gr ăb e a s c ă.
— E şti mai r ău ca un copil, spus e ea aplec â n d u-
se pest e el ca s ă desc hi d ă u şa. Abia a şte p ţi s ă
ie şi afar ă şi odat ă afar ă, abia a şt e p ţi s ă intri
înapoi în cas ă. Bucur ăt e mai bine cât mai po ţi de
stat ul afar ă, pent r u c ă dac ă z ăpa d a ast a o s ă fie
a şa de rea pe cât presi m t eu, o s ă trea c ă zile
bun e pân ă o s ă te mai po ţi zben g ui.
Logica nu- l impr e sio n ă pe Tink, car e încep u s ă
dea şi mai tare din coad ă şi când u şa se
desc his e, se lans ă prin desc hiz ăt u r a tot mai
mar e, schel ăl ăi n d pu ţin în timp ce cutr ei e r a
înc ăp e r e a spa ţioa s ă, din car e se urca la nivelul
supe rio r, inspec t â n d toat e miros u ril e familiar e
înaint e de a se repezi în buc ăt ăr i e şi înapoi din
nou, venind la Hope ca şi cum i-ar fi spus „Am
verificat, totul este în ordin e.” Hope îl mân g âi e,
apoi î şi scoas e haina grea din piele întoa r s ă, de
oaie şi şi-o ag ăţă pe cuier ul pom de la intra r e ,
oftân d la imedia t a senza ţi e de u şur a r e , eliber a r e
şi r ăco a r e .
Casa ei era frumo a s ă, î şi spus e Hope privind în
jur. Nu era uria şă , nu era luxoas ă, dar în mod
clar, era frumo a s ă. Por ţiu n e a din fa ţă, încad r a t ă
într e cele dou ă p ăr ţi ale acop e ri şul ui în form ă de
A era un per e t e de gea m u r i, oferind o priveli şt e
minu n a t ă spre lac şi spr e mun ţi. Un şemin e u
mar e, din piat r ă, se în ăl ţa pe cele dou ă nivele şi
din tava n ul din bâr n e expus e atâr n a u dou ă
evant ai e gem e n e , f ăcân d s ă circule aer ul cald
care se str â n g e a sus, înapoi la par t e r . Hope
iube a florile şi ferigi luxuria n t e şi alte plant e de
inte rior confer e a u înc ăp e rii o pros p e ţi m e
str ălu cito a r e . Du şu m e a u a era din scân d u ri de
lemn late, finisat e într- un auriu palid şi acop e ri t e
cu covoa r e groa s e, în nua n ţe boga t e de albas t r u
şi verd e. O scar ă gra ţioa s ă, curb a t ă, se
desf ăş u r a . În sus spr e cel de al doilea nivel şi
balus t r a d a alb ă se contin u a de- a lung ul
balcon ul ui. De Cr ăciu n împlet e a întot d e a u n a
ghirla n d e de lumini şi de verd e a ţă pe toat ă
lungi m e a balust r a d e i şi efect ul î ţi t ăia respir a ţi a.
Sus se aflau dou ă dor mito a r e – dor mito r ul
princip al, cu baia lui şi un dor mito r mai mic,
care ar fi treb ui t s ă fie cam e r a copilului. Jos,
dincolo de buc ăt ări e , se mai afla un dor mito r
spa ţios. Tat ăl ei folose a dor mito r ul de jos,
spun â n d c ă trep t el e era u greu de urca t cu
genu n c hii lui, dar adev ăr ul era c ă ara nj a m e n t u l
le confer e a amâ n d u r o r a mai mult ă intimit a t e .
Buc ăt ări a era spa ţioa s ă şi eficient ă, cu un spa ţiu
pent r u bufet e mai mar e decâ t ar fi avut nevoie,
cu o insul ă pent r u g ătit, în mijloc, pe care o
ador a şi cu un frigide r- cong el a t o r enor m , care ar
fi putu t p ăst r a alime n t e suficien t e pent r u o
arm a t ă. Se afla acolo şi o c ăm a r ă la fel de bine
dota t ă, o mic ă sp ăl ăt o ri e şi un mic veceu de
serviciu şi dup ă mut a r e a tat ăl ui ei aici, Hope a
mai ad ău g a t o baie comple t ă, legat ă de
dormito r ul lui.
Efect ul total era incont e s t a b il frumo s şi
confort a bil, dar de câte ori se între r u p e a
cure n t u l, Hope î şi dore a s ă se fi gân dit mai bine,
împr e u n ă cu Dylan, la ce avea şi la ce nu avea s ă
fie conec t a t la gen e r a t o r . Frigid e r ul, plita de
g ătit şi boiler ul era u conec t a t e . Ca să
econo mi s e a s c ă bani şi s ă nu cum p e r e un
gene r a t o r mai mic, decise s e r ă s ă nu conec t e z e
instala ţi a de înc ălzire, ilumin a t ul şi prizele din
per e ţi, excep t â n d u- le pe cele din buc ăt ăr i e . Se
gân dis e r ă c ă, în cazul unei c ăde ri de tensiu n e ,
şemin e ul din living le va gar a n t a suficien t ă
c ăldu r ă. Din nefericir e, f ăr ă ventilato a r e l e din
tava n care s ă circule aer ul, apro a p e toat ă
c ăldu r a şemin e ul ui urca sus, und e era
înn ăb u şi t o r de cald, în timp ce jos era rece. Se
pute a tr ăi, dar nu confort a bil, mai ales pe
ter m e n lung.
Uit ă de satelit, î şi spus e ea. Banii ar fi mai bine
chelt ui ţi cu un gene r a t o r mai mar e şi cu câtev a
modific ări la instala ţi a elect ric ă.
Se uit ă afar ă pe fere a s t r ă; de şi era abia ora trei
dup ă- amiaz a, norii era u atât de grei încât ziceai
c ă venise înser a r e a . Z ăpa d a c ăde a mai repe d e
acu m, cu fulgi grei care pudr a s e r ă deja p ăm â n t u l
în alb, doar în scurt ul interv al de când intr a s e ea
în cas ă.
Se înfior ă brus c, de şi în cas ă era cât se poat e
de pl ăcut. Prob a bil c ă o oal ă mar e cu tocan ă de
vac ă va fi lucrul cel mai potrivit, î şi spus e ea. Iar
în cazul în care cure n t ul se va între r u p e pent r u
mai mult timp, o s ă se plictise a s c ă al naibii de
tocan a de vac ă, dar înc ălzitul unui bol cu tocan ă
în microu n d e va folosi mult mai pu ţin cure n t de
la gen e r a t o r , decâ t dac ă şi- ar g ăti câte pu ţin ă
mânc a r e de fieca r e dat ă când i-ar fi foam e.
Dar poat e c ă se în şela. Poat e c ă nu o s ă ning ă
atât de r ău.

Nu se în şelas e.
Vântul încep u s ă urle, biciuin d în jos, de pe
mun ţii îngh e ţa ţi şi ning e a din ce în ce mai tar e.
Hope nu mai pute a vede a nimic prin feres t r e ,
a şa c ă desc his e u şa de la intr a r e ca s ă se uite
afar ă şi vânt ul s ălbatic izbi u şa înapoi în ea,
apro a p e dobor â n d- o la p ăm â n t . Z ăpa d a explod ă
în înc ăp e r e a mar e. Nu mai pute a vede a nimic
altcev a decâ t un zid alb.
Gâfâind, în şf ăc ă u şa şi se for ţă din toat e
pute rile, ap ăs â n d u- şi toat ă greu t a t e a pe ea, s ă o
închid ă. Vântul se stre c u r a pe la col ţuri, într- un
gea m ăt ascu ţit. Tink adul m e c ă la picioar el e ei,
asigu r â n d u - se c ă Hope era bine, apoi l ătr ă la
u şă. Hope î şi înde p ăr t ă p ăr ul de pe fa ţă şi inspir ă
adâ n c. Ăst a era un viscol în toat ă reg ul a, o
ninso a r e total ă, în care vânt ul biciuie şt e z ăpa d a ,
învârtin d- o şi obtu r â n d orice vizibilitat e. O dure a
um ăr ul acolo und e o izbise u şa şi z ăpa d a încep e a
s ă se tope a s c ă pe du şu m e a u a ei lustr uit ă.
— N- o s ă mai fac asta, mor m ăi ea ducâ n d u- se
dup ă un mop ca s ă ştea r g ă şi s ă usuc e pode a u a .
În timp ce şter g e a apa, luminile se stinse r ă,
apoi se reap ri n s e r ă, pent r u ca nici pest e zece
secu n d e s ă se sting ă definitiv.
Cum se a şte p t a s e la ast a, avea o lante r n ă la
înde m â n ă şi o aprin s e . O clip ă, casa r ăm a s e
stra ni u de t ăcut ă, apoi gen e r a t o r u l se porni
auto m a t şi frigide r ul din buc ăt ăr i e zumz ăi înapoi
la via ţă. Doar acest mic zgomo t a fost suficien t
ca s ă- i alung e senza ţia alar m a n t ă de nepu ti n ţă.
Anticipâ n d , Hope scose s e şi pre g ăti s e l ămpile
cu gaz. Aprins e lamp a de pe poli ţa şemin e ul ui,
apoi a şez ă chibrit ul pe spirt ul solid şi vârî ziar e
sub bu şt e nii pe car e- i a şez a s e deja. Fl ăc ări mici,
albas t r e- galbe n e , se în ăl ţa r ă din hârti e, apoi se
ridica r ă spr e be ţel e de spirt solid. Urm ări o clip ă
focul, s ă se asigu r e c ă pornis e, apoi se dus e s ă
aprin d ă şi celelalt e l ămpi, f ăcân d fitilele mici, ca
s ă nu scoat ă fum. În mod obi şn uit nu ar fi aprin s
atât e a l ămpi, dar nici singu r ă nu era, în mod
obi şn uit. Nicioda t ă nu crezu s e desp r e ea c ă era
timid ă sau c ă îi era fric ă de întun e ri c, dar
senza ţi a de a fi singu r ă într- o furtu n ă de z ăpa d ă
era pu ţin stre s a n t ă.
Tink se instal ă pe covorul lui, cu trufa botului
odihnin d u- se pe labele din fa ţă. Perfec t
mul ţu mi t, închis e ochii.
— Nu ar treb ui s ă te exten u e zi în halul ăsta, îl
sf ătui Hope pe câinele care îi r ăsp u n s e
rostog olin d u- se pe o part e şi întinzâ n d u- se.
Nu exist a s e sem n al la televizor toat ă dup ă-
amiaz a, iar radioul doar hurui a. Îl oprise mai
devre m e dar acu m îl rep u s e pe bat e rii şi-l
repo r ni, sper â n d ca rece p ţi a s ă fie mai bun ă. Nu
era. Oftân d, îl închise la loc. La rat a asta de
rece p ţi e, vor trec e dou ă zile bune pân ă când s ă
afle c ă era vorba de o furtu n ă de z ăpa d ă.
Era pre a devr e m e s ă se duc ă la culca r e ; sim ţe a
c ă ar treb ui s ă fac ă ceva, dar nu ştia ce anu m e .
Se învârt e a f ăr ă star e prin jur, fluier a t ul ascu ţit
al vânt ului c ălcâ n d- o pe nervi. Poat e c ă i-ar
prind e bine o baie. Urc ă sc ările, sco ţâ n d u- şi
hainel e pe dru m . C ăldu r a era deja mai mar e sus
şi pent r u c ă u şa de la baia ei era desc his ă,
în ăun t r u era bine cald.
În loc de du ş, î şi umplu cada cu ap ă şi se
întins e în ea, cu p ăr ul blond prins în ace în
cre şt e t u l capul ui şi cu lumina blând ă a l ămpii cu
gaz, lic ărin d pest e ea. Carn e a ei alb ă lucea în
ap ă, în lumin a l ămpii cu gaz, curb el e era u
pute r ni c lumina t e şi umb r el e se adâ n c e a u , astfel
încât sânii p ăr e a u mai volupt u o şi, p ăr ul dintr e
picioar e mai închis şi mai miste rio s.
Corp ul ei nu ar ăt a r ău pent r u treizeci şi unu de
ani, î şi spus e Hope, inspe c t â n d u- se. De fapt,
avea un corp al naibii de bine. Munc a gre a i-l
p ăst r a s e zvelt şi mu şc hi ulos. Sânii nu era u mari,
dar era u sus şi bine form a ţi; burt a era plat ă şi
avea un fund dr ăg ăl a ş.
Era un trup car e nu mai f ăcus e sex de cinci ani.
Alung ă imedia t gând ul. Oricât de mult îi
pl ăcus e s ă fac ă drag o s t e cu Dylan, în gen e r a l nu
era înne b u ni t ă s ă aib ă o via ţă sexu al ă. Vreo doi
ani dup ă moa r t e a lui Dylan nu sim ţise nici cea
mai vag ă nevoie sexu al ă. Situa ţi a se schim b a s e
trep t a t , dar nu într- atât încât s ă se simt ă
suficien t de frust r a t ă ca s ă fac ă ceva s ă schim b e
situa ţi a. Acum totu şi, ceva se strâ n g e a în ea, de
che m a r e a nevoii. Poat e nu f ăcus e bine c ă f ăcus e
baie în cad ă, apa cald ă înv ăluind u- i trup ul gol ca
o ating e r e , ca o mân g âi e r e .
Lacrimile îi ard e a u ochii şi şi- i închise l ăsân d u-
se mai mult pe spat e şi scufun d â n d u- se şi mai
adâ n c în ap ă, l ăsân d- o s ă o împr e s o a r e . Vroia
sex. Un sex pute r ni c, dulce, care s ă- i fac ă s ă- i
bub uie inima. Şi vroia s ă iube a s c ă din nou, vroia
s ă fie din nou iubit ă. Dore a ace a s t ă apro pi e r e ,
acea s t ă c ăldu r ă, vroia s ă întind ă mân a, noapt e a
şi s ă ştie c ă nu era singu r ă. Vroia un copil. Vroia
s ă se plimb e în jur cu sânii umfla ţi şi cu burt a
mar e, cu rinichii sub o const a n t ă ap ăs a r e ,
sim ţin d copilul lor mi şcâ n d u- se în ea.
Ah, cât de mult dore a asta.
Î şi per mi s e cinci minut e de comp a si u n e , apoi
puf ăi şi se ridic ă rep e d e din ap ă, desc hiz â n d
scur g e r e a cu deg e t el e de la picioa r e . În picioa r e ,
tras e per d el el e şi porni du şul, îndep ăr t â n d
s ăpu n ul şi am ăr ăci u n e a .
Poate c ă nu avea ea un b ăr b a t , dar avea
pijam al e frumo a s e , din flanel gros şi se îmbr ăc ă
într- una, savur â n d c ăldu r a şi confort ul.
Pijam al ele din flanel avea u ace e a şi pute r e de
reco nfo r t a r e ca şi un bol fierbin t e cu sup ă într- o
zi friguro a s ă, un sublimin al „haid e, haide.”
Dup ă ce se sp ăl ă pe din ţi şi- şi perie p ărul,
cre m ui n d u- se şi pun â n d u- şi înc ă o per e c h e de
şoset e groa s e , se sim ţi consid e r a b il mai bine. O
baie fierbin t e în cad ă, câtev a smiorc ăit u ri şi o
şedin ţă de autoco m p ăt i mi r e era u lucru ri pe care
nu le mai f ăcus e de mult şi era timpul. Acum c ă
ritual ul era în spat el e ei, se sim ţe a gat a s ă fac ă
fa ţă furtu nii de z ăpa d ă.
Tink st ăt e a întins la picioar el e sc ării,
a şte p t â n d- o. D ădu din coad ă salut â n d- o, apoi se
întins e în fa ţa ultimei trep t e , a şa încât Hope
treb ui s ă sar ă pest e el.
— Ai pute a s ă te mi şti şi tu, îl infor m ă ea, ca de
fiecar e dat ă. Doar c ă Tink nu vroia s ă price a p ă
suge s ti a, pres u p u n â n d c ă era dre p t ul lui s ă se
întind ă und e avea el chef.
Dup ă c ăldu r a de sus, la part e r era r ăco a r e .
Înte ţi focul, apoi î şi înc ălzi o can ă de cacao, la
micro u n d e . Se instal ă pe can a p e a cu o cart e, cu
caca u a şi cu o mic ă veioz ă ac ţion a t ă cu bate rii.
Pern el e de la spat e şi p ătu r a pest e picioa r e
într e g e a u perfec ţi u n e a . R ăsf ăţ a t ă, confort a bil ă,
se pier d u în lectu r ă.
Orele serii se scur g e a u pe nesim ţit e. Hope
a ţipi, se trezi, se uit ă la ceas ul de pe poli ţă: zece
şi cincizeci. Ar treb ui s ă se duc ă la culca r e, î şi
spus e ea, dar s ă se ridice doar ca s ă se întind ă la
loc, i se p ăr e a ridicol. Pe de alt ă part e, treb ui a
oricu m s ă între ţi n ă focul, care se mic şo r a s e deja.
C ăsc â n d , mai b ăg ă câ ţiva bu şt e ni în şemin e u .
Tink veni şi el s ă se uite şi Hope îl sc ăr pi n ă dup ă
urec hi.
Dintr- o dat ă, Tink încre m e n i, cu urec hile ciulite
şi un mâr âit în gâtlej. Alerg ă la u şă şi r ăm a s e
acolo, l ătr â n d furios.
Era ceva afar ă.
Nu ştia cum put e a Tink s ă aud ă ceva pest e
şuie r a t u l vânt ului, dar cred e a în acuit a t e a
sim ţu rilor lui. Avea un pistol în sert a r u l
noptie r ei, dar era sus, pe când pu şc a tat ălui ei
era mai apro a p e . Alerg â n d în dormito r, cu
şoset el e alune c â n d pe du şu m e a u a lustr uit ă,
în şfac ă pu şc a din stativul ei şi cutia cu gloan ţe
de pe etaje r a de dede s u b t . Întorc â n d u- se cu ele
în cam e r a mar e und e avea vizibilitat e, vârî cinci
gloan ţe în f ăga şul lor.
Într e şuier a t ul vânt ului şi l ătr ăt u ril e lui Tink,
Hope nu pute a auzi nimic.
— Tink, potole şt e- te! îi poru n ci ea. Vino aici,
b ăiet e. Îl b ătu u şor pe coaps ă şi cu o privire
îngrijor a t ă spr e u şă, Tink veni s ă se a şez e lâng ă
ea. Îl mân g âi e pe cap, şoptin d u- i vorbe de laud ă.
Tink mâr âi din nou, cu to ţi mu şc hii tension a ţi, în
timp ce se mut ă în fa ţa ei, împing â n d u- se în
picioar e.
S- a auzit o bufnitu r ă pe vera n d ă? Ciulind u- şi
urec hile, mân g âi n d u- l pe Tink ca s ă- l potole a s c ă,
î şi înclin ă capul şi ascult ă. Auzi vânt ul urlân d.
Minte a îi aler g a , evaluâ n d posibilit ăţ ile. Un
urs? De obicei treb ui a u s ă fie deja în bârlog ul
lor, dar cum vrem e a fuses e blân d ă… Un lup, o
pum ă… dar aces t e a , dac ă pute a u , evita u oam e nii
şi casel e; put e a oare o furt u n ă de z ăpa d ă s ă le
fac ă s ă caut e cu atât a dispe r a r e un ad ăpo s t încât
aces t e anim al e ru şino a s e , sperio a s e , s ă fac ă
abst r a c ţi e de prop riile lor instinct e ?
Ceva bu şi în u şă, tar e. Tink se smuls e de lâng ă
ea, rep ezi n d u- se spr e u şă, l ătr â n d din nou din
r ăs p u t e r i.
Lui Hope îi bub ui a inima în piept, mâinile îi
tra n s pi r a u . Î şi şter s e palm el e de pijam a şi
strâ n s e mai bine pu şc a.
— Tink, potole şt e- te!
Tink o ignor ă, l ătr â n d şi mai tar e când se auzi
o alt ă lovitur ă în u şă, de dat a ace a s t a suficien t
de pute r ni c ă încât s ă fac ă u şa s ă z ăng ăn e . Ah,
Dumn e z e ul e, s ă fie un urs? Prob a bil c ă u şa o s ă
rezist e, dar nu şi feres t r el e, nu, dac ă anim al ul
era hot ăr â t s ă intre.
— Ajutor!
Hope îngh e ţă , nesigu r ă c ă auzise cuvân t ul
înfund a t .
— Tink, gur a! strig ă ea şi tonul vocii ei amu ţi
scur t câinel e.
Hope se repezi la u şă, cu pu şc a preg ăti t ă în
mâini.
— Este cineva acolo? strig ă ea.
O alt ă bufnit u r ă, mai slab ă şi ceva ce sem ăn a
cu un gea m ăt .
— Dumn e z e ul e Mar e, şopti ea mut â n d u- şi
pu şc a într- o singu r ă mân ă şi întinzâ n d u- se s ă
desc ui e u şa. Afar ă era un om, pe vrem e a asta.
Nici m ăca r nu se gân dis e la o astfel de
posibilita t e , fiind atât de dep a r t e de dru m ul
princip al. Oricine şi-ar fi p ăr ăsit prot e c ţi a
ma şinii, nu ar fi reu şit s ă ajun g ă la casa ei, nu în
aces t e condi ţii.
Deschis e u şa şi ceva alb şi gre u se pr ăb u şi la
picioar el e ei. Hope ţip ă, dân d u- se înapoi. U şa se
bu şi de pere t e şi vânt ul sufl ă z ăpa d a pest e toat ă
du şu m e a u a , apoi aspir ă c ăldu r a cab a n ei cu
r ăs ufla r e a lui rece.
Obiect ul acela alb de pe jos era un b ăr b a t .
Hope puse deop a r t e pu şc a şi îl apuc ă de sub
bra ţe, î şi înt ări picioar el e şi icnind, încer c ă s ă- l
trag ă pest e pra g ca s ă poat ă închid e u şa, reu şin d
s ă- l mi şte doar câ ţiva centi m e t r i. La naiba, ce
gre u era! A şchii de ghe a ţă îi pi şca u fa ţa ca
albinel e şi vânt ul era incre di bil de rece. Închis e
ochii în fa ţa asalt ul ui şi se adu n ă pent r u un nou
efort. Dispe r a r e a îi d ăde a pute ri; se d ăd u spr e
spat e, tr ăg â n d b ăr b a t ul cu ea. C ăzu, sub
gre u t a t e a trup ul ui care o ţintui la p ăm â n t , dar
picioar el e lui era u înc ă afar ă, pe prag.
Tink era lâng ă el, preoc u p a t , l ătr â n d şi s ărind,
apoi sche u n â n d . Î şi împins e botul în fa ţa ei,
lini ştito r, pent r u el sau pent r u ea, Hope nu put e a
şti; apoi adulm e c ă str ăin ul şi î şi relu ă l ătra t ul.
Hope se înt ări pent r u un nou efort şi tras e
b ăr b a t ul compl e t în ău n t r u .
Gâfâind, se târî spre u şă şi se lupt ă s ă o
închid ă. Vântul b ăt e a în ea, ca şi cum ar fi fost
furios c ă fuses e l ăsat afar ă. Hope sim ţe a u şa
gre a tre m u r â n d sub atac ul lui. Puse z ăvor ul, apoi
î şi întoa r s e ate n ţi a spr e b ărb a t .
Era într- o star e foart e rea. Înge n u n c h e
înne b u ni t ă lâng ă el, înde p ăr t â n d z ăpa d a şi
ghe a ţa care f ăcus e r ă o crust ă pe hainel e şi pe
prosop ul cu car e- şi înf ăș u r a s e fata.
— M ă po ţi auzi? E şti tre az? într e b ă ea
insist e n t .
Omul r ăm a s e t ăcut, moale, f ăr ă m ăc a r s ă
tre m u r e . Ceea ce nu era un sem n bun. Îi d ădu pe
spat e glug a scurt ei lui grele şi îi scoas e prosop ul
de pe fa ţă, apoi se folosi de el ca s ă- i ştea r g ă
z ăpa d a de pe ochi. Pielea lui era alb ă de frig,
buzele, vinet e. De la talie în jos, hainele îi era u
ude şi acop e ri t e cu un stra t de ghe a ţă.
Cât de rep e d e put u, avân d în vede r e
dime n si u nile lui şi dificult a t e a de a se lupta cu
un om incon şti e n t , îi smuls e hainel e ţepe n e ,
înghe ţa t e , încep â n d s ă- l dezb r a c e . Mai întâi
m ăn u şil e groa s e , apoi scur t a. Nu pier d u timp ul
s ă- i inspec t e z e deg e t e l e de dege r ăt u r i, dar se
mut ă la picioa r el e lui şi încep u s ă- i desfac ă
şiret u ril e de la ghet e, apoi i le scoas e. Avea dou ă
per e c hi de şoset e şi i le scoas e pe rân d.
Picioa r el e îi era u reci ca ghe a ţa . Revenin d în
part e a de sus, încep u s ă- i desfac ă nast u rii de la
c ăm a şă şi obse rv ă c ă era îmbr ăc a t în unifor m ă
de ajuto r de şerif, cu c ăm a şa întins ă strâ n s pest e
piept şi ume ri.
Sub c ăm a şă avea un pulove r ter mic şi sub
aces t a, un T-shirt. Fuse s e preg ăti t pent r u vrem e
rea, dar nu ca s ă fie prins afar ă, în viscol.
Prob a bil c ă- i patin a s e ma şin a, ie şind din dru m ,
de şi nu vede a cum ar fi putu t parc u r g e dista n ţa
ast a, în condi ţii atât de dras tic e. Nu put e a fi
nimic altcev a decâ t un mirac ol sau pur a şans ă c ă
a ajuns s ă se împiedic e de casa ei. Orice logic ă îi
spun e a c ă ar fi treb uit s ă fie mort, în z ăpa d ă. Iar
dac ă nu va reu şi s ă- l înc ălze a s c ă, chiar ar pute a
muri.
Arunc ă cele trei c ăm ăş i într- un mor m a n şi-i
atac ă apoi cata r a m a cent u rii. Cata r a m a era
acop e ri t ă cu ghe a ţă şi cent u r a era şi ea rigid ă.
Pân ă şi fermo a r u l şli ţului era îngh e ţa t . Nepu t â n d
vede a în furtu n a de z ăpa d ă, c ăzus e cu sigur a n ţă
în lac; fuses e o minu n e c ă reu şis e s ă r ăm â n ă în
picioar e şi s ă nu se scufun d e comple t. Dac ă ar fi
intr a t sub ap ă şi şi- ar fi udat capul, nu ar mai fi
reu şit s ă ajung ă la casa ei; cea mai mar e part e a
c ăldu rii trup ul ui se pier d e prin supr af a ţa
scalp ul ui.
Se lupt ă cu mat e ri al ul îngh e ţa t , folosind u- se de
for ţă ca s ă- i scoat ă pant alo nii. Şi mai greu i-a
fost s ă- i scoat ă leg ării ter m ali de ded e s u b t ,
pent r u c ă se lipea u de el. În sfâr şit, iat ă- l z ăcâ n d
pe pode a, într- o balt ă de z ăpa d ă şi de ghe a ţă
care se tope a u , îmbr ăc a t num ai în chilo ţi. Se
gân di s ă i-i lase pe el, dar şi ei era u uzi şi era
mai impor t a n t s ă- l înc ălze a s c ă decâ t s ă- i aper e
dece n ţa . I-i tras e în jos, de- a lung ul picioar elo r
şi- i aru n c ă pest e gr ăm a d a de haine ude.
Trebui a acu m s ă- l usuc e şi s ă- l învele a s c ă.
Alerg ă la baia de jos, lu ă câteva proso a p e şi apoi
smuls e p ătu r a de pe patul tat ăl ui ei. Alerg ă
înapoi. Omul nu se mi şca s e din pozi ţia lui
întins ă, pe jos. Îl tras e afar ă din balt ă, uscâ n d u- l
rep e d e , apoi întins e o p ătu r ă pe jos şi îl rostog oli
pe ea. Înf ăș u r â n d p ătu r a în jurul lui, îl tras e apoi
în dre p t ul focului. Tink îl adulm e c ă, sche u n ă şi
se întins e lâng ă el.
— A şa, b ăiet e, strâ n g e- te mai apro a p e , îi şopti
Hope. Mu şc hii îi tre m u r a u de efort, dar aler g ă la
buc ăt ăr i e şi vârî unul din proso a p e în microu n d e .
Când îl scoas e, era atât de fierbint e încât abia îl
pute a ţine în mâini.
Alerg ă înapoi în cam e r a mar e şi înf ăşu r ă
prosop ul fierbin t e în jurul capul ui b ăr b a t u l ui.
Apoi, hot ăr â t ă, se dezb r ăc ă şi ea. Nu avea nimic
sub pijam a, dar când via ţa omului aces t ui a
depin d e a de cât de rep e d e reu şe a ea s ă- l
înc ălze a s c ă, nu avea de gând s ă aler g e sus şi s ă-
şi ia ni şte desu u ri. În șf ăc â n d cealalt ă p ătu r ă, o
ţinu în fa ţa focului pân ă când o înc ălzi.
Desf ăc â n d apoi p ăt u r a din jurul b ărb a t ul ui, o
întins e pe cea înc ălzit ă pest e el, strâ n g â n d u- i-o
în jurul picioa r elo r reci; apoi se stre c u r ă şi ea
sub p ătu r ă, lâng ă el.
Cel mai bun mod de a comb a t e hipot e r m i a era
împ ăr t ăş i r e a c ăldu rii trup ul ui. Hope se strâ n s e
cât mai apro a p e de corp ul lui rece, for ţâ n d u- se
s ă nu se retr a g ă la ating e r e a de piele a lui ca
ghe a ţa . Ah, Dum n e z e ul e, cât era de rece. Se
ridic ă pest e el, î şi puse bra ţel e în jurul lui,
ap ăs â n d u- şi fa ţa cald ă de a lui. Îi mas ă bra ţel e şi
ume rii, îi vârî mâinile sub burt a ei, î şi lipi mâinile
de urec hile lui pân ă când aces t e a se înc ălzir ă. Î şi
plimb a picioa r el e în sus şi în jos pe picioar el e lui,
înl ăt u r â n d frigul, mas â n d u- i sâng el e din vene.
B ărb a t ul gem u, un sun e t slab, şoptit, print r e
buzele între d e s c h i s e .
— Este bine, şopti ea. Treze şt e- te, dra g ul e. Îi
mân g âi e fa ţa, bar b a lui frecâ n d u- i palm a. Parc ă
buzele lui nu mai era u atât de vinet e.
Proso p ul din jurul capul ui lui se r ăci. Hope îl
scoas e şi se strec u r ă afar ă de sub p ăt u r ă, aler g ă
la buc ăt ăr i e şi- l reînc ălzi la microu n d e . Înapoi în
cam e r ă, îi înf ăş u r ă din nou proso p ul în jurul
capului şi se strec u r ă înapoi sub p ăt u r ă, lâng ă el.
Era înalt, dar ea nu era; nu- l put e a ajung e dintr- o
dat ă. Se prelins e în jos, înc ălzind u- i picioa r el e cu
ale ei, împletin d u- şi dege t el e picioar elo r cu ale
lui, pân ă când carn e a lui prelu ă pu ţin din
c ăldu r a ei.
Tr ăg â n d u- se înapoi în part e a de sus, se întins e
din nou pe el. Era num ai mu şc hi şi ast a era bine,
pent r u c ă mu şc hii gen e r e a z ă c ăldu r ă.
B ărb a t ul încep u s ă dâr d âi e.

Hope îl ţinu, mur m u r â n d u - i într- una, încer c â n d

s ă- l fac ă s ă vorb e a s c ă cu ea. Dac ă l-ar pute a
trezi suficien t ca s ă poat ă bea pu ţin ă cafea,
c ăldu r a şi cafein a vor reu şi s ă- l revigor e z e , dar
s ă încer c e s ă toar n e cafea în gur a unui om
incon şti e n t , era cea mai bun ă meto d ă de a- l frige
şi de a- l sufoca.
B ărb a t ul gem u din nou şi inspir ă scur t. F ăcu o
mi şca r e viguro a s ă cu capul, înde p ăr t â n d u - şi
prosop ul. C ăldu r a îi uscas e p ăr ul; era negr u, cu
iriza ţii ar ămii în lumin a fl ăc ărilor. Hope îi a şez ă
înapoi prosop ul în jurul capului, împiedic â n d u- l
s ă piar d ă ceva din pre ţio a s a c ăldu r ă pe care o
acu m ul a s e şi îi mân g âi e frunt e a , obrajii.
— Treze şt e- te, scum p ul e. Deschid e ochii şi
vorbe şt e cu mine. Îi şopt e a într- una, folosind
incon şti e n t cuvint e de alint, ca s ă- l lini şt e a s c ă şi
s ă- l fac ă s ă- i vorbe a s c ă. Tink î şi ciuli urec hile,
pent r u c ă de obicei aces t e cuvint e şi aces t ton
blând îi era u adr e s a t e lui. Se dus e la picioar el e
b ăr b a t ul ui, întinzâ n d u- se pest e ele.
Prob a bil c ă le pute a sim ţi r ăce al a, prin p ătu r ă;
cu blan a lui deas ă, poat e c ă r ăcoa r e a îi f ăce a
bine. Sau poat e c ă era instinc t ul car e îi spun e a
s ă înc ălze a s c ă b ăr b a t ul. Hope vorbi şi cu Tink,
spun â n d u- i ce câine bun era.
Dârd âit ul slab, ocazion al, încep u s ă se
înte ţe a s c ă, îi zgud ui a trup ul, asprin d u- i pielea,
conto r sio n â n d u- i mu şc hii. Din ţii i se str â n s e r ă şi
încep u s ă cl ăn ţă n e .
Hope îl ţinu în timpul acest ui tre m u r a t
convulsiv. Avea dur e ri, era doar vag con şti e n t ,
gem â n d şi respir â n d greu. Înce r c ă s ă se
ghe m ui a s c ă într- o ming e, dar ea îl ţinea pre a
strâ n s .
— E şti bine, contin u a ea s ă- i spun ă. Treze şt e-
te, te rog. Deschid e ochii.
Incr e di bil, el o ascult ă. Pleoa p el e i se
desc his e r ă pe jum ăt a t e . Ochii lui era u sticlo şi,
nefocu s a ţi. Apoi îi închise la loc, genel e negr e
odihnin d u- i-se pe obr aji. Bra ţel e i se ridica r ă şi
se închis e r ă pest e ea, ag ăţ â n d u- se dispe r a t e de
c ăldu r a ei, în timp ce era str ăb ăt u t de un nou
atac necon t r ol a t de dârd âi t. Tot trup ul lui era
tensio n a t , tre m u r â n d îngrozito r.
Era put e r ni c ca un bivol; bra ţel e lui era u ca
ni şte benzi de o ţel în jurul ei şi Hope îi mur m u r a
lini ştito r, frecâ n d u- i ume rii, ap ăs â n d u- se cât mai
mult pe el. Da, pielea lui era în mod cate g o ri c
mai cald ă, acu m. Ea era încins ă, tran s pi r â n d de
efort şi înf ăş u r a t ă în p ătu r a cald ă. Era epuizat ă
de efort ul de a- l fi târ â t în ău n t r u şi de lupt a cu
hainel e lui, dar şi de stres ul de a şti c ă va muri
dac ă nu reu şe a s ă- l înc ălze a s c ă.
B ărb a t ul se relax ă sub ea, sc ăp a t de atac ul de
tre m u r a t . Respir a adâ n c. Se mi şc a f ăr ă încet a r e ,
agitâ n d u- şi picioar el e, smulg â n d u- şi proso p ul de
pe cap. Proso p ul p ăr e a s ă- l ene rv ez e, a şa c ă
Hope nu i-l mai puse la loc. Îl împ ăt u r i îns ă şi i-l
puse sub cap, ca s ă aib ă ceva moale între el şi
du şu m e a .
La încep u t , el fuses e pre a rece şi situa ţi a pre a
urge n t ă pent r u ca Hope s ă- şi dea sea m a , dar de
câtev a clipe încep u s e s ă devin ă con ştie n t ă de
trup ul lui gol, lipit de al ei. Era un b ăr b a t înalt,
bine cl ădit, cu un piept p ăros frumos şi cu
mu şc hi tari şi mai frumo şi. Ar ăta şi dest ul de
bine, acu m c ă tr ăs ăt u r il e lui nu mai era vine ţii.
Sfârc u rile i se excitas e r ă de freca r e a de p ăr ul lui
de pe piept şi Hope ştiu c ă era timpul s ă ias ă de
sub p ătu r ă. Se împins e înceti şo r în el, încerc â n d
s ă se ridice, dar el gem u şi î şi înt ări strâ n g e r e a
bra ţelo r în jurul ei, tre m u r â n d din nou, a şa c ă
Hope se relax ă la loc.
Trem u r a t u l nu mai era la fel de violent de dat a
ast a. B ărb a t ul înghi ţi şi î şi linse buzele şi ochii i
se desc his e r ă din nou, doar pent r u o secu n d ă.
Apoi p ăr u c ă a ţipe şt e , dar fiind cald acu m, Hope
nu se mai alar m ă. Şi mu şc hii ei tre m u r a u de
epuiza r e . Închise şi ea ochii, odihnin d u- se un
minut.
 Timpul se scur g e a . Pe jum ăt a t e ador mi t ă,
parc ă f ăr ă oase din cauz a oboselii, nu ştia dac ă
trec u s e un minut sau o or ă. Mân a lui se mi şc ă în
jos pe fundul ei, curb â n d u- se pest e una din
fesele ei rotu n d e . Se foi sub ea, picioa r el e
mu şc hi ulo a s e i se mi şca r ă, alune c â n d într e
coap s el e ei. Penis ul lui sculat se îndre p t a spre
desc hi d e r e a ei expus ă.
Se întâ m pl ă atât de rep e d e încât el fu în ăun t r u l
ei înaint e ca ea s ă se fi trezit comple t. B ărb a t ul
se rostog oli, imobilizân d- o într e el şi p ătu r ă,
c ăl ărin d- o, împing â n d u- şi penis ul în ea şi
mi şcâ n d u- se adâ n c şi rep e d e , cu lovituri
pute r ni c e. Dup ă cinci ani de castit a t e ,
pene t r a r e a o dur u, croind dru m ul pent r u tija lui
groas ă, dar îi pl ăce a. Dezorie n t a t ă, incr e di bil de
excita t ă, Hope î şi arcui coaps el e şi- l sim ţi
înfigâ n d u- se mai adâ n c, împing â n d pân ă în
cervix. Strig ă, gâfâin d, gât ul arcuin d u- i-se spre
spat e, pe m ăs u r ă ce senz a ţi a îi invad a
ter mi n a ţiile nervoa s e .
Nu exist a s e fine ţe, nu exista s e un pre a m b u l
prelu n gi t. El încep u s e pur şi simplu s ă loveasc ă
în ea, gre u t a t e a lui ţintuin d- o jos şi ea î şi petr e c u
bra ţel e şi picioar el e pe dup ă el, r ăsp u n z â n d
împing e rilo r lui, cu ale ei. În lumina blân d ă a
focului şi a l ămpii cu gaz, îi v ăzu fa ţa, ochii acu m
desc hi şi, foart e alba şt ri şi înc ă tulbu ri, cu
expr e si a conce n t r a t ă asup r a actului fizic.
Ac ţiona din pur instinc t anim alic, trup ul lui era
excita t de simpla apro pi e r e de al ei, de
intimit a t e a goal ă care fuses e nece s a r ă ca s ă- i
salveze via ţa. El era con şti e n t doar de faptul c ă
era cald şi viu, de trup ul ei gol în bra ţel e lui.
Pe un plan pur fizic, pl ăce r e a era mai inten s ă
decâ t orice sim ţise ea vreod a t ă. Nicioda t ă nu se
sim ţise mai femeie, nicioda t ă nu fuses e atât de
con şti e n t ă de trup ul ei sau de masc ulinit a t e a
dur ă a unui b ăr b a t . Îi sim ţe a fieca r e centi m e t r u
din tar e a şi catifelat a lui tij ă, în timp ce se mi şca
înaint e şi înapoi în ea, sim ţe a bineve ni t a
strâ n g e r e a c ăr nii ei inter n e , în timp ce fiecar e
lovitur ă o purt a mai apro a p e , tot mai apro a p e de
orga s m . Era insupo r t a b il de fierbint e, pielea
parc ă i se scoroje a, pl ăce r e a tre m u r â n d ă
prelu n gi n d u- se pân ă dincolo de insupo r t a b il. Îi
apuc ă fesele, ţinân d u- l strâ n s şi împing â n d u- se
cât mai adâ n c în el, ţipân d când pl ăce r e a deja
inte n s ă, deveni şi mai mar e. El scoas e un strig ăt
r ăg u şi t, se convulsion ă, lovind, coaps el e lui
pomp â n d , împr ăş tiin d s ăm â n ţa fierbint e şi Hope
se topi într- un puls agoniza n t de senz a ţii.
B ărb a t ul se pr ăb u şi pest e ea, tre m u r â n d din
fiecar e mu şc hi, cu inima b ătâ n d u- i violent, cu
res pi r a ţi a tar e şi rapid ă. La fel de tulbu r a t ă şi de
ame ţit ă, Hope î şi pet r e c u bra ţel e pe dup ă el şi- l
strâ n s e tar e.
Incr e di bil, ador mi r ă. Sfâr şit ă, goal ă, golit ă pe
din ău n t r u , sim ţe a cum se coboa r ă întun e ri c ul
pest e ea şi nu pute a face nimic ca s ă i se
împot rive a s c ă. Reu şi s ă- i ating ă obraz ul, s ă- i
înde p ăr t e z e cu o mân g âi e r e p ăr ul negr u de pe
frunt e şi apoi capitul ă nevoii cople şito a r e de
odihn ă.

O TREZI UN BU ŞTEAN. Tres ări, crisp â n d u- se

când corp ul ei prot e s t ă fa ţă de du şu m e a u a tar e
de sub ea, de car e o ap ăs a trup ul gre u. Confuz ă,
crezu la încep u t c ă visa. Nu pute a fi adev ăr a t , nu
pute a sta a şa goal ă, întins ă pe pode a cu un
b ăr b a t str ăi n, şi el comple t gol, pest e ea.
Dar sfor ăit ul lui Tink, dor mi n d în locul lui
obi şn uit şi vânt ul care şuier a, lic ăririle blând e
ale luminii de lamp ă îi amintir ă de furtu n a de
z ăpa d ă. Şi totul se rea şe z ă la loc.
Şi tot atât de brus c î şi d ăd u sea m a c ă şi el se
trezis e. St ăt e a întins foart e lini ştit, dar fieca r e
mu şc hi îi era tension a t , iar penis ul i se mai
cuib ăr e a înc ă în ea, deveni n d tot mai gros,
secu n d ă dup ă secu n d ă.
Dac ă ea era confuz ă, î şi put e a u şor imagin a cât
de dezorie n t a t era el. Îi atins e delicat spina r e a ,
plimb â n d u- şi palm a în sus, pe mu şc hii lui.
— M- am trezit, spus e ea încet, ating â n d u- l ca el
s ă ştie c ă ea era acolo pent r u c ă a vrut şi c ă totul
era în regul ă.
El î şi în ăl ţă capul şi privirile li se întâlnir ă.
Sim ţi apro a p e un şoc palpa bil când se uit ă în
ochii aceia alba şt ri, ochi comple t con ştie n ţi, care
tr ăd a u ascu ţi m e a pers o n alit ăţ ii din spat el e lor,
ca şi fapt ul c ă el în ţele g e a acu m situa ți a.
Hope se înro şi. Obrajii încep u r ă s ă- i ard ă şi
apro a p e c ă gem u tar e. Ce ar treb ui s ă- i spun ă
unui b ăr b a t pe care acu m îl vede a pent r u prim a
oar ă, când z ăce a goal ă sub el şi când erec ţi a lui
se afla bine ad ăpo s ti t ă în ea.
El î şi plimb ă un vârf de deg e t pest e buzele ei,
apoi îi mân g âi e u şor obraz ul aprin s.
— Vrei s ă m ă opre s c ? şopti el.
Prim a dat ă o luase prin surp ri n d e r e , dar Hope
era întot d e a u n a brut al de since r ă cu ea şi nu- şi
per mi t e a s ă pretin d ă c ă nu fuses e dornic ă. De
dat a ace a s t a totu şi, era u amâ n d oi cât se poat e
de con şti e n ţi de ceea ce f ăcea u. Ea nu se opri s ă-
şi studiez e sau s ă- şi între b e r ăsp u n s u l; ced ă,
efectiv.
— Nu, şopti ea. Nu te opri.
Atunci el o s ăr u t ă, un s ăru t blân d şi cerc e t ăt o r ,
de parc ă nu s-ar fi pet r e c u t nimic într e ei, ca şi
cum nu ar fi fost deja în ea. O seduc e a ca şi cum
ar fi fost prim a oar ă, s ăr u t â n d- o îndelu n g, pân ă
când gur a ei se înclin ă sub a lui, pân ă când
limbile li se împletir ă. Mâinile lui se plimb a u
tand r e pe sânii ei, înv ăţ â n d cum îi pl ăce a s ă fie
atins ă, f ăcân d u- i sfârc u rile s ă i se înt ăr e a s c ă. Îi
mân g âi e pânt e c ul, coap s el e, o mân g âi e între
picioar e. Î şi linse vârfurile dege t el o r şi îi
mân g âi e mug u r ul extr e m de sensibil al
clitoris ului, f ăcân d u- l s ă se umfle, f ăcân d- o pe ea
s ă ofteze şi s ă- şi arcuia s c ă imedia t coaps el e în
sus. El gem u la senza ţi a ob ţinu t ă, fiind astfel mai
adâ n c primit în ea.
Hope cred e a c ă o s ă moar ă de atât a agonie
senzu al ă înaint e ca el s ă încea p ă în sfâr şit s ă se
mi şt e, dar savur a atât de mult pl ăce r e a , încât nu-
l for ţă s ă se gr ăb e a s c ă. Nu î şi d ădu s e sea m a cât
de foam e îi fuses e de a şa ceva, de ate n ţi a unui
b ăr b a t , de eliber a r e a acea s t a minu n a t ă, spre
care duce a actul sexual. Nici frust r a r e a ei de mai
devre m e , în baie, nu o pre g ăti s e pent r u ace a s t ă
total ă capit ul a r e în fa ţa senz u alit ăţ ii. Savur a
fiecar e s ăru t, fieca r e ating e r e , fieca r e
mân g âi e r e . Se ag ăţ a de el şi- i întorc e a
s ăru t u r il e, încer c â n d s ă- i întoa r c ă o part e din
pl ăce r e a pe car e i-o ofer e a el şi judec â n d dup ă
cum gem e a , reu şis e.
Veni mom e n t u l când nu mai avea u nevoie de
ating e ri delicat e, când nu mai cont a nimic
altcev a decâ t c ăl ărit ul ap ăs a t , spre orga s m .
Hope se l ăs ă s ă se piard ă în urge n ţa
mom e n t ul ui, î şi l ăs ă trup ul s ă se scufun d e în
pl ăce r e a pur ă… apoi el o excit ă din nou,
şoptin d u- i:
— Las ă- m ă s ă te mai simt o dat ă, las ă- m ă s ă te
simt când ter mi ni.
 Şi el abia se mai pute a cont r ol a. Când încep u r ă
pulsa ţiile celui de al treilea orga s m , el scoas e un
sune t adâ n c, neajut o r a t şi se cutr e m u r ă pest e
ea.
De dat a acea s t a nu- şi mai per mis e luxul
somn ul ui. De dat a ace a s t a el se retr a s e încet şi
se pr ăb u şi pe p ătu r ă, lâng ă ea. Îi c ăut ă mân a şi- i
strâ n s e dege t el e în palm a lui b ăt ăt o ri t ă.
Într- un târziu, o între b ă cu voce calm ă:
— Spun e- mi ce s-a întâ m pl a t . Cine e şti tu?
O prez e n t a r e în ace a s t ă situa ţi e p ăr e a
insupo r t a b il de stânje nit o a r e . Hope se înro şi,
dre g â n d u- şi glasul.
— Hope Brads h a w .
Ochii alba şt ri îi cerc e t a r ă fa ţa.
— Tann e r . Price Tann e r .
Focul se mic şor a s e pre a mult. Treb ui a s ă mai
bag e câtev a lemn e, dar s ă se scoale şi s ă stea
goal ă în fa ţa lui îi era imposibil. Se uit ă în jur
dup ă pijam a u a ei, într- o jen ă agoniza n t ă, dând u-
şi sea m a c ă treb ui a mai întâi s ă fac ă o baie.
El în ţeles e, doar c ă el nu avea ase m e n e a jene.
Se ridic ă în picioa r e , se duse la stiva de lemn e şi
ref ăc u focul. L ăsâ n d u- l, Hope îl studi e din cap
pân ă în picioa r e , îi pl ăce a ce vede a, îi pl ăce a
fiecar e centi m e t r u din el. Mu şc hii i se delimit a u
în lumina focului, revelâ n d u- i pant a şi curb a
ume rilor largi, piept ul larg, mu şc hii lungi ai
coap s elo r . Chiar placid, penis ul lui p ăr e a
intrig a n t de gros şi testic ul el e îi tres ăr e a u greu,
sub el. Price Tann er. Îi repe t ă num el e în gân d,
silabisin d clar, scurt.
Tink p ăr e a pu ţin moroc ăn o s c ă îi fuses e
într e r u p t somn ul. Se ridic ă şi- l adul m e c ă pe
str ăin şi d ăd u din coad ă când b ărb a t u l se aplec ă
şi- l mân g âi e.
— Mi- amint e s c l ătr a t ul câinel ui, spus e Price
Tann e r .
— Te- a auzit înaint e a mea. Îl chea m ă
Tinker b ell. Tink, presc u r t a t .
— Tinker b ell? Este Homo? o între b ă el cu o
privire albas t r ă incre d ul ă.
Hope izbuc ni în râs.
— Nu, doar c ă este eter n ul optimis t, un c ăţel
cara g hi o s. Î şi imagin e a z ă c ă lume a nu exist ă
decâ t ca s ă- l r ăsfe ţe pe el.
— Poate c ă are dre p t a t e . De cât ă vrem e m ă
aflu aici? într e b ă el, studiind tean c ul de haine
ude, balta de pe du şu m e a .
Hope se uit ă la ceas. Era dou ă şi treizeci.
— De trei ore şi jum ăt a t e .
Pre a mult e se întâ m pl a s e r ă în acest interv al
atât de scur t de timp şi totu şi ea avea senza ţi a c ă
nu trec u s e mai mult de or ă.
— Te- am târâ t în ăun t r u şi ţi-am scos hainele.
Prob a bil c ă ai intr a t în lac, pent r u c ă erai ud de
la brâ u în jos. Te- am şter s şi te- am înf ăşu r a t în
p ătu r ă.
 — Da, mi- amint e s c când am intr a t în ap ă.
Ştia m de locul ăst a, ştia m c ă treb ui a s ă fie pe
aici, dar nu pute a m vede a nimic.
— Nu ştiu cum ai ajuns pân ă aici. De ce erai pe
jos? Ai avut un accid e n t ? Şi de ce ai ie şit, pe
vrem e a ast a?
— Încer c a m s ă ajung jos, la Boise. Blazer- ul
meu a patin a t , a ie şit din dru m, par b riz ul s-a
spar t, a şa c ă nu pute a m r ăm â n e în el. Cum am
spus, ştia m de locul ăsta şi avea m busol ă. Nu
avea m alt ă alege r e decâ t s ă încer c s ă ajung aici.
— E şti un miracol umbl ăt o r . Since r, treb ui a s ă
fii mort, în z ăpa d ă.
— Dar nu sunt, datorit ă ţie.
Se întoa r s e la p ătu r ă şi se întins e lâng ă ea, cu
privire a îngân d u r a t ă. Îi lu ă o bucl ă de p ăr blond,
o frec ă între dege t e şi apoi i-o a şez ă frumo s dup ă
urec h e .
— Când ai intr a t sub p ătu r ă ca s ă m ă
înc ălze şti, nu te- ai a şt e p t a t s ă sar pe tine cum
îmi reca p ăt con ştiin ţa. Spun e- mi since r, Hope: ai
vrut şi tu?
Hope î şi dres e glasul.
— Am – am fost surprin s ă. Nu c ă nu vroiam. Nu
ți-ai dat sea m a ?
Închis e ochii, u şur a t .
— Nu am o me mo ri e pre a clar ă a tot ce s-a
întâ m pl a t pân ă când m- am trezit din somn,
c ălar e pe tine. Sau mai exact, mi- amint e s c ce am
f ăcut şi ce am sim ţit, dar nu am fost sigur c ă ai
sim ţit şi tu la fel.
Î şi întins e mân a pe pânt e c ul ei şi o mân g âi e
încet în sus, acop e ri n d u- i sânul.
— Când m- am trezit cu o blond ă atât de
dr ăg u ţă , cu ochi cast a nii, goal ă pu şc ă, lâng ă
mine, am crezu t c ă poat e îmi pier d u s e m min ţile.
— Ca s ă vorbim precis, nu era m lâng ă tine.
Era m pe tine. Mi s-a p ăr u t cel mai bun mod de a
te înc ălzi, spus e ea înro şin d u- se din nou. La
naiba cu înro şirile aste a!
— A func ţion a t , spus e el şi pent r u prim a oar ă,
un zâm b e t îi arcui gur a.
Hope î şi pierd u apro a p e respi r a ţi a. Era
înne b u ni t o r de atr ăg ăt o r , mai cur â n d decâ t
frumos, iar când zâmb e a , inima ei o lua razn a.
Prob a bil c ă era vorb a de chimie, î şi spus e ea
u şor ame ţit ă. V ăzus e ea b ăr b a ţi mult mai bine;
Dylan ar ăt a mai bine, în stil clasic. Dar ce
vede a u ochii ei şi ce sim ţe a trup ul ei era u dou ă
lucru ri diferit e iar ea nu avus e s e nicioda t ă o
reac ţi e sexu al ă atât de put e r ni c ă, pent r u vreu n
alt b ăr b a t . Vroia s ă fac ă din nou dra g o s t e , dar
înaint e de a ceda nevoii, se for ţă s ă nu uite c ă el
trec u s e print r- un chin înfior ăt o r , care- l epuizas e
fizic.
— Vrei o cafea? îl între b ă ea repe d e , ridicâ n d u-
se în picioa r e. Evit ă s ă se uite la el, în timp ce- şi
lua pijam a u a .
 — Sau poat e ceva de mânc a r e ? Am f ăcut ieri o
crati ţă mar e cu toc ăni ţă . Sau ce- ai zice de o baie
fierbin t e ? Boiler ul este legat la gen e r a t o r , a şa c ă
avem dest ul ă ap ă cald ă.
— Sun ă bine. Totul, spus e el ridicâ n d u- se. Se
întins e şi îi lu ă bra ţel e, întorc â n d- o cu fa ţa spr e
el. Aplecâ n d u- şi capul, încep u din nou s ă o
s ăru t e tand r u , dulce.
— Şi vrea u s ă mai fac dra go s t e cu tine, dac ă
m ă la şi.
Niciod a t ă nu i se mai întâ m pl a s e a şa ceva.
Hope se uit ă la el. Inima i se opri din nou o clip ă
şi ştiu c ă nu va pun e stop. Cât ă vrem e dur a
viscolul, ea şi Prince Tann e r era u împr e u n ă şi
poat e c ă nu va mai avea niciod a t ă o ase m e n e a
şans ă.
— Şi eu a ş vrea, reu şi ea s ă spun ă.
— Poate într- un pat, nu pe jos? Îi încerc ui
sfârc ul cu deg e t ul mar e, înt ărin d u- i-l.
Hope înghi ţi.
— Sus. Este cald acolo, pent r u c ă toat ă c ăldu r a
urc ă. Dar cum eu nu te- am putu t urca pe sc ări,
te- am adus în fa ţa focului.
— Nu m ă plâng.
Îi lu ă pijam a u a din mân ă şi i-o aru n c ă pe jos.
— Dac ă ar fi dup ă mine, haide s ă uit ăm de
cafea şi de toc ăni ţă . Şi de baie, dac ă nu te
gân d e şti s ă intri în cad ă cu mine.
Nu se gândis e, de şi era o idee a naibii de bun ă.
Se l ăs ă în bra ţel e lui, uitân d totul, excep t â n d
magi a p ăm â n t e a n ă pe car e o f ăcea u împr e u n ă
trup u ril e lor.

Hope se trezi a doua zi dimine a ţa al ăt u ri de el

şi r ăm a s e acolo, privind u- l dor mi n d, cu trup ul
mai profun d mul ţu mit decâ t î şi put e a aminti c ă
mai fuses e vreod a t ă. Nu se între b a cum şi de ce
îi r ăsp u n s e s e atât de put e r ni c unui b ăr b a t c ărui a
nu- i ştia decâ t num el e; acce p t a s e pur şi simplu
bucu ri a pe car e i-o adus e s e acea s t ă întâlnir e
întâ m pl ăt o a r e . C ăldu r a trup ul ui s ău f ăcea din
pat un cuib pl ăcu t, mai ales c ă r ăco a r e a din
înc ăp e r e îi spun e a c ă focul se stins e s e în c ămin.
Trecu s e atât de mult de când nu mai avuse s e
ocazia s ă se bucu r e de acea s t ă simpl ă pl ăce r e de
a sta întins ă lâng ă un b ărb a t car e dorm e a ,
ascult â n d u- i ritm ul calm, profun d al respi r a ţi ei.
Vroia s ă se ghe m ui a s c ă apro a p e de el, dar se
tem e a s ă nu- l treze a s c ă. Dorm e a adâ n c, dovad ă
a epuiz ării lui. Dup ă ce apro a p e c ă înghe ţa s e de
frig, nici nu pet r e c u s e o noapt e pre a lini ştit ă.
Un bra ţ mu şc hi ulos st ăt e a ridicat pe per n ă şi- i
pute a vede a vân ăt ăil e întun e c a t e de la
închei e t u r a mâinii. Pest e toat e, avuse s e şi un
accide n t de ma şin ă. Minun e a nu era c ă acu m
dorm e a , ci c ă d ăd u s e dovad ă de atât a ener gi e în
timp ul nop ţii.
Studie şi celelalt e detalii la vede r e. Avea un
p ăr frumos, brun e t şi des, cu me şe ar ămii, ca şi
cum şi-ar fi pet r e c u t mult timp în soar e. Fa ţa îi
era întoa r s ă spre ea şi Hope zâm bi, dorind s ă- şi
plimb e dege t ul pe şau a nasul ui, car e era înalt ă şi
u şor coroiat ă. Poat e ca rezult a t al unei b ăt ăi.
Gura era mar e şi frumo s form a t ă, cu buze moi.
Avea un maxilar unghi ul a r şi o b ărbi e cât se
poat e de înc ăp ăţ â n a t ă. Ar ătos, robu s t, atr ăg ăt o r ;
cate g o ri c nu frumos, a şa cum rem a r c a s e şi mai
devre m e . Doar uitân d u- se la el, sânii i se
înt ări r ă.
Se sim ţe a apro a p e ame ţit ă de for ţa atr a c ţi ei
fa ţă de el. Uitas e cât de intoxica n t ă pute a fi
pasiu n e a şi cât de put e r ni c ă. Dac ă l-ar fi
cunos c u t în circu m s t a n ţe obi şn uit e, fire şt e c ă tot
ar fi fost atr a s ă de el; dar f ăr ă acea s t ă
cople şito a r e intimit a t e fizic ă for ţat ă, poat e c ă
nici m ăc a r nu l-ar fi încur aj a t . Cont a c t ul neces a r
dintr e trup u rile lor goale stabilise îns ă o leg ăt u r ă
într e ei chiar înaint e ca el s ă- şi fi rec ăp ăt a t
con ştiin ţa . Îl mân g âi a s e , îi cuno şt e a textu r a
pielii, de la obrajii aspri ţi de bar b a cresc u t ă, la
fine ţe a ume rilor lui mu şc hi ulo şi. Sfârc u rile i se
înt ăris e r ă frecâ n d u- se de piept ul lui, picioa r el e i
se împletis e r ă cu ale lui şi cu toat e c ă nu- l
atins e s e sexual, îi sim ţise, inevita bil, orga n el e
genit al e, sub ale ei. Nu se l ăsas e furat ă de aces t
gân d. Dar totu şi fuses e apro a p e insupo r t a b il de
excita t ă.
Atrac ţi a ei sexu al ă nu era cauz a t ă doar de
simpla priva ţiu n e . Dac ă se gân dis e înaint e la
ast a, acu m ştia c ă era altceva, pent r u c ă în mod
cert nu mai duce a lips ă şi totu şi sim ţe a la fel.
Potrivire a lor sexu al ă era devas t a t o a r e în
perfec ţi u n e a ei. Ca şi cum el s-ar fi n ăsc u t ştiind
exact cum s ă o ating ă, ca şi cum trup ul lui fuses e
antr e n a t special ca s ă îi aduc ă ei pl ăce r e a
maxim ă.
Î şi spus e c ă şi pent r u el treb ui a s ă fie la fel, cel
pu ţin pe plan sexual. Oricât de epuizat şi de
stors fuses e, contin u a s e s ă se excite pent r u ea,
mâinile tre m u r â n d u - i efectiv de dorin ţă când o
tr ăg e a sub el.
Oft ă u şor, repe d e , print r e buze.
Vântul contin u a s ă sufle, z ăng ăni n d feres t r el e.
Nu put e a vede a nimic altcev a dincolo de gea m
decâ t o perd e a alb ă, impe n e t r a b il ă. Cât timp
viscole a, lume a nu se pute a interfe r a şi el era al
ei.
Ce difer e n ţă put e a aduc e o singu r ă zi! Ieri
fuses e panica t ă de senza ţi a timpul ui car e trec e a
pest e ea, gân din d u- se c ă pierd u s e ocazia de a
ob ţine de la via ţă cee a ce î şi dorise dintot d e a u n a
cel mai mult – o familie. Ap ăru s e apoi Price
Tann e r , adus de viscol şi brus c, viitorul ei
devenis e str ăl ucito r de pro misiu ni.
 Era ajuto r de şerif. Spus e s e c ă se îndr e p t a spre
Boise, deci poat e c ă era de acolo, dar ştia de
pensi u n e a de aici, ceea ce înse m n a c ă zona îi era
cunos c u t ă, pute a fi localnic. O s ă- l între b e , când
se va trezi.
În ciuda faptului c ă f ăcus e r ă drag o s t e cu atât a
înver şu n a r e toat ă noap t e a şi a faptului c ă sper a
s ă se mai bucu r e cât va fi el aici, se tem e a în
mod auto m a t s ă se gân d e a s c ă la ei ca la un
cuplu. Circu m s t a n ţe l e car e- i adus e s e r ă împr e u n ă
era u extr e m e şi odat ă ce vrem e a se va limpezi, el
ar put e a pleca pe dru m ul lui f ăr ă s ă se mai uite
în urm ă. Ştius e asta de la bun încep u t şi
acce p t a s e riscul. Ea, car e nu avus e s e niciod a t ă
un iubit, în afar ă de so ţul ei, intra s e în asta cu
ochii desc hi şi.
Dac ă star e a acea s t a dint r e ei avea s ă se
tra n sfo r m e în ceva per m a n e n t , ea ar fi fost cea
mai fericit ă. Nu- şi put e a per mi t e s ă se
gân d e a s c ă la cuvâ n t ul „iubir e”, cum put e a s ă
iube a s c ă pe cineva pe car e nici m ăca r nu- l
cuno şt e a ? Era un ama n t tand r u , gen e r o s şi în
timp ul nop ţii î şi d ădu s e sea m a c ă avea şi un
ascu ţit sim ţ al umor ul ui, calit ăţ i car e- i pl ăce a u ,
dar era pre a prud e n t ă s ă- şi imagin ez e c ă vreu n ul
dintr e ei se îndr ăg o s ti s e .
Adev ăr ul era c ă întrez ări s e oport u ni t a t e a de a
avea un copil.
Dincolo de put e r ni c a atr a c ţi e pent r u el, de
pl ăce r e a fizic ă pe care i-o oferise el, fuses e acut
con şti e n t ă de abse n ţa oric ăr ui cont rol al
nat alit ăţ ii. Nu mai luase pilula de cinci ani. Şi nu
exist a niciun prez e rv a tiv în toat ă casa. Era o
femeie s ăn ăt o a s ă, fertil ă, prob a bil c ă şi el era
fertil şi mom e n t ul era cât se poat e de potrivit. El
ter mi n a s e în ea de cinci ori în timpul nop ţii, f ăr ă
nicio barie r ă – chimic ă, hor m o n a l ă sau de orice
fel – într e ea şi sper m a lui şi gând ul aces t a era
atât de erotic încât tre m u r a de dorin ţă.
În dimin e a ţa ace a s t a , cu capul limpe d e şi cu
stre s ul urge n ţei în spat el e ei, se sim ţe a vinovat ă
de ce f ăcus e. Nici m ăca r nu ştia dac ă era
c ăs ăt o ri t! Nu avea verigh e t ă şi nu se gân dis e
deloc la asta, toat ă noapt e a . Se strâ n s e în ea la
gân d ul c ă se culcas e cu un b ăr b a t însur a t şi nu
vroia s ă se gân d e a s c ă la cât de mult o va dur e a
s ă desco p e r e c ă era un tic ălos necr e di n cio s. Dar
pres u p u n â n d chiar c ă nu era însur a t , adev ăr ul
dur era c ă ea nu avus e s e niciun drep t s ă fac ă un
pas atât de uria ş f ăr ă consim ţă m â n t u l lui. Nu o
într e b a s e nimic, dar el trec u s e tocm ai print r- un
chin cum plit şi pute a fi scuza t c ă avea alte
lucru ri în minte, cum ar fi c ă se afla înc ă în via ță.
Se sim ţe a ca şi cum îi r ăpis e voin ţa liber
consi m ţit ă. Dac ă r ăm â n e a îns ăr ci n a t ă, era cât se
poat e de norm al ca el s ă se înfurie. Dac ă ar
exist a, s ă zicem, delict ul de folosire nea u t o riz a t ă
de sper m ă, atun ci ea ar fi g ăsit ă vinovat ă.
 Nu- i va fi u şor s ă fie o ma m ă singu r ă,
pres u p u n â n d c ă r ăm ăs e s e îns ărci n a t ă. Dac ă şi-ar
fi acor d a t timp s ă se gân d e a s c ă la ast a, atun ci
prud e n ţa l-ar fi împiedic a t s ă ri şte. Dar ea nu- şi
acor d a s e timpul aces t a şi nici Price nu i-l
acor d a s e şi tot ce put e a sim ţi acu m era o bucu ri e
vinovat ă c ă rezult a t ul aces t ei întâlniri ar put e a fi
un copil. Tat ălui ei nu o s ă- i plac ă asta, dar o
iube a şi ea nu era o adolesc e n t ă car e nu- şi pute a
cre şt e singu r ă un copil. Sigur, ar fi prefe r a t s ă
fie m ărit a t ă. Dar a şa cum const a t a s e atât de acut
ieri, timp ul trec e a . Şi ea î şi acor d a s e acea s t ă
şans ă.
Hope se stre c u r ă afar ă din pat, ate n t ă s ă nu- l
treze a s c ă. Coaps el e îi tre m u r a u şi o dur e a adâ n c
în ea. Primii pa şi au fost mai mult decâ t
împletici ţi, carn e a şi mu şc hii ei atât a vrem e
nefolosi ţi prot e s t â n d dup ă trat a m e n t u l din
timp ul nop ţii. Î şi lu ă hainel e în lini şt e şi ie şi din
cam e r ă în vârful picioar elo r.
Când coborî, Tink veni spre ea, din buc ăt ăr i e ,
ner ăb d a r e a lui spun â n d u- i c ă întârzi a s e, c ă era
fl ămâ n d , dar c ă iert a orice, bucu r o s de
comp a ni e. Îi tur n ă mânc a r e în bolul lui şi se duse
apoi s ă fac ă focul. În c ămin nu mai r ăm ăs e s e
decâ t cenu şă incan d e s c e n t ă şi casa era rece.
A şter n u din nou focul, care se aprin s e imedia t de
la cenu şa înc ă arzâ n d ă şi Hope mai ad ău g ă trei
lemn e pe gr ăt a r . Apoi puse de cafea şi într e timp
se dus e în dormito r ul tat ăl ui ei şi intr ă sub du ş.
Doam n e , î ţi mul ţu m e s c pent r u apa cald ă, spus e
ea în gân d, pent r u c ă nu ar fi putu t supor t a apa
rece!
Du şul dur ă mult, pân ă îi u şur ă dure ril e.
Sim ţind u- se acu m mult mai bine, î şi tras e pe ea
un treni n g şi un flanel supr a di m e n s i o n a t , î şi pus e
dou ă per e c hi de şoset e şi ie şi afar ă, pent r u
prim a can ă de cafea.
Cu cea şc a în mân ă, intr ă în cam e r a mar e ca s ă
ştea r g ă apa b ăltit ă de pe du şu m e a , de asea r ă şi
ara nj ă lucru rile lui Price.
Cel mai eficient mod de a le usca era s ă le
atâr n e pest e balust r a d a balcon ul ui, und e se
în ăl ţa c ăldu r a . Îi atâ r n ă haina de spet e a z a unui
scau n şi- i puse cizmele în drep t ul focului, pent r u
c ă ele treb ui a u s ă se usuc e mai încet, dar duse
rest ul hainelor sus. Pân ă când i se vor usca
hainel e, pres u p u s e c ă Price va treb ui s ă stea în
pielea goal ă. Era pre a înalt pent r u hainel e tat ălui
ei şi tot ce- i r ăm ăs e s e de la Dylan era u doar vreo
dou ă c ăm ăş i pe care le purt a ea.
Nu, dac ă se gân d e a mai bine, tat ăl lui
cum p ăr a s e ni şte pant alo ni de treni n g car e
avuse s e r ă, în mod clar, o etich e t ă gre şit ă, pent r u
c ă era u cu câ ţiva centi m e t ri pre a lungi.
Retu r n a r e a lor ar fi cost a t mai mult ă benzin ă
decâ t f ăcea u, a şa c ă îi împ ăt u ri s e şi-i vârâ s e în
fund ul deb a r al ei. Cum cum p ăr a t u l dup ă m ăsu r ă
era întotd e a u n a risca n t, era sigur ă c ă va g ăsi şi o
c ăm a şă pre a mar e.
Întins e bine unifor m a , ca s ă nu se usuc e chiar
atât de şifona t ă şi când f ăcu asta, obse rv ă o
rupt u r ă în crac ul stân g al pant alo nilor. Ridicâ n d
pant alo n ul s ă se uite mai bine, v ăzu o pat ă ro şie,
decolor a t ă, în jurul g ăurii, ca şi cum ce
provoc a s e rupt u r a , provoc a s e şi sâng e r a r e . Dar
ea îl dezb r ăc a s e pe Price şi ştia foart e bine c ă nu
avea nicio ran ă, nic ăie ri. Se încru n t ă la pat ă,
ridic ă în gân d din ume ri şi a şez ă pant alo nii pest e
balus t r a d ă.
Lipse a ceva. Se uit ă o clip ă la unifor m ă, pân ă
când îi pic ă fisa: und e era pistolul lui? Dar nu
avea nici tocul pent r u pistol. S ă înse m n e ast a c ă-
şi scos e s e arm a şi… o l ăsas e în Chevrol e t ul
Blazer? Dar a şa ceva nu avea logic ă. Nu avea
nici portofel, ceea ce îns ă era mai u şor de
în ţeles. Portofelul îi putu s e oricâ n d c ăde a din
buzun a r în timp ul c ăl ăto ri ei lui la întâ m pl a r e ,
prin viscol. Poat e c ă îi c ăzus e chiar în lac.
Chiar dac ă şi- ar fi pier d u t pistolul, şi- ar fi scos
oare cent u r a şi tocul, aru n c â n d u- le pe dru m ?
Doar f ăcea u part e din unifor m ă. Sigur, cine ştia
în ce star e se afla când p ăr ăsis e Blazer ul? Poat e
c ă se lovise la cap şi nu mai ştia bine ce f ăcea,
de şi, dac ă era într- adev ăr confuz, înse a m n ă c ă
fuses e nevoie de un miracol şi mai mar e ca s ă- şi
g ăse a s c ă dru m ul aici.
 Da, pistolul lips ă era doar un mist e r mai mic,
unul care va treb ui s ă a şt e p t e pân ă se va scula
el. Casa era cald ă, cafea u a gata şi ei îi era
foam e.
Cobor â n d din nou, lu ă telefon ul doar ca s ă- l
verifice, dar linia era moar t ă, nu se auze a nici
m ăc a r un bâzâit. Porni radioul und e, iar ăşi, nu
auzi decâ t acela şi hâr âit. Având în vede r e
vrem e a de afar ă nu se a şt e p t a s e la altcev a, dar
întotd e a u n a , în timp ul c ăde rilor de tensiu n e ,
f ăcea acest e verific ări, pent r u orice
event u alit a t e .
Pu şc a era acolo unde o l ăsas e, proptit ă de u şă.
O lu ă şi o puse înapoi în rast el, în dor mito r ul
tat ălui ei, înaint e ca Tink s ă o dobo a r e cu o
lovitur ă exub e r a n t ă de coad ă.
În mân ă cu o cea şc ă de cafea fierbin t e , f ăcu
ordin e în cam e r a mar e, ducâ n d în sp ăl ăto ri e
p ătu rile şi proso a p e l e pe care le folosise, ca s ă le
spele când va reve ni cur e n t ul. Cur ăţă b ăl ţile de
z ăpa d ă şi ghe a ţă topit e. Tink trec u s e înaint e şi
înapoi prin ap ă de mai multe ori, l ăsâ n d urm e
ude de labe pest e tot în cas ă. Mers e dup ă ele,
aplec â n d u- se şi şter g â n d amp r e n t e l e .
— Mi s-a p ăr u t mie c ă miroa s e a cafea.
Hope î şi ridic ă brus c capul. Price st ăt e a la
balus t r a d a de la balcon, cu maxilar ul neg r u de la
bar b a cresc u t ă, cu p ăr ul ciufulit, cu ochii cu
pleoa p e grele, de somn. Vocea îi era r ăg u şi t ă şi
se într e b ă dac ă nu cumva îi era r ău.
— Î ţi aduc o can ă sus. Este pre a frig aici jos
pent r u tine, s ă umbli dezbr ăc a t .
— Atunci o s ă stau chiar aici, nu sunt pre g ăti t
s ă înghe ţ din nou. Nu înc ă. Îi arun c ă un zâm b e t
şmec h e r o s şi se întoa r s e s ă- l mân g â i e pe Tink
care se urc a s e la el de cum îi auzise vocea.
Hope intr ă în dor mito r ul tat ălui ei şi c ăut ă
pân ă când g ăsi pant alo nii. Lu ă apoi o per e c h e de
boxeri şi ni şte şoset e groa s e, de vân ăt o a r e , dar
oricât se str ăd ui a, nu pute a da de bluza
supr a di m e n s i o n a t ă. De şi ştia c ă se afla acolo,
undev a. Era o c ăm a şă cenu şi e pe car e o purt a s e
ea o dat ă, cu leggin şi, dar era atât de mar e încât
p ăr e a c ă se pier d e în ea. Ce f ăcus e cu ea?
Poate c ă era în deb a r a u a dor mito r ul ui
suplim e n t a r , de sus. F ăcu s e ea schim b ul de
haine var ă- iarn ă, între deba r a u a acee a şi cea din
dormito r ul ei, dar prob a bil c ă nu- i trec u s e r ă
chiar toat e prin mân ă.
Cu micul tea n c de haine în mân ă, f ăcu o oprir e
la buc ăt ăr i e şi tur n ă cafea într- o can ă, ducâ n d
apoi totul, sus.
Focul înc ălzise repe d e part e a de sus. U şa de la
baie era desc his ă şi Price era sub du ş. Hope
puse can a pe comod ă.
— Ți- am adus cafea u a .
El tras e pu ţin per d e a u a şi- şi scoas e capul
afar ă.
 — Nu vrei s ă mi- o dai? Mul ţu m e s c . B ău cu
poft ă, oftân d când cafein a încep u s ă se plimb e
prin el.
— Ţi- am adus ni şte haine. Sper c ă nu te
der a nj e a z ă dac ă por ţi chilo ţii tatii.
— Dac ă nu- l der a nj e a z ă pe el, pe mine nici
atât. Ochi alba şt ri o prive a u pest e cea şc ă.
— M ă bucu r s ă te aud c ă sunt ai tat ăl ui t ău şi
nu ai so ţului t ău. Nu te- am între b a t , azi- noap t e.
Dar eu nu obi şn ui e s c s ă m ă încur c cu femei
m ărit a t e şi precis c ă a ş vrea s ă m ă mai încurc
ceva cu tine.
— Sunt v ăduv ă. Şi eu m- am gân dit la fel desp r e
tine, azi- dimine a ţă , vrea u s ă spun c ă nu mi- a
trec u t prin mint e s ă te între b dac ă e şti însur a t .
— Nu sunt. Sunt divor ţa t, f ăr ă copii. Şi unde e
tat ăl tau? între b ă el pe un ton conve r s a t iv, dup ă
ce mai lu ă o gur ă de cafea.
— Î şi viziteaz ă frat el e, în Indian o p olis. Unchiul
Pete a avut un atac de cord şi tata a zbur a t
acolo. Prob a bil c ă o s ă mai stea o s ăpt ăm â n ă.
Price îi d ăd u can a înapoi, zâmbin d.
— Ce crezi, o s ă mai ţin ă o s ăpt ăm â n ă viscolul
ăsta?
Hope râse.
— Mă îndoiesc. Obse rv ă că amâ n d o u ă
închei e t u ril e lui avea u vân ăt ăi.
— La naiba. Bine m ăc a r c ă nu se pun e
proble m a s ă plec ast ăzi, de şi pres u p u n c ă ar
treb ui s ă anun ţ pe vreo câ ţiva, unde m ă aflu.
— Nu po ţi. Au c ăzut şi liniile telefonic e. Tocm ai
am verificat.
— Al naibii noroc. Auzi, s ă fiu blocat cu o
blond ă sexy. Ochii alba şt ri sclipir ă când tras e la
loc per d e a u a du şului. Şi din du ş se auzi sune t ul
unui fluier a t vesel.
Şi lui Hope îi veni s ă fluier e o melodie. Ascult ă
vânt ul şuier â n d şi sper ă c ă vor trec e zile pân ă
când va reu şi el s ă plece.
Î şi aminti ceva.
— Ah, am vrut s ă te între b, e şti r ănit pe
undev a? Nu am v ăzut deloc sâng e azi- noap t e,
dar unifor m a ta este rupt ă şi are sâng e pe ea,
sau cel pu ţin a şa cred eu, c ă e sâng e.
Trecu r ă câteva secu n d e pân ă sosi r ăsp u n s u l.
— Nu, nu sunt r ănit. Nu ştiu desp r e ce pete
vorbe şti.
— Şi î ţi lipse şt e pistolul, cu toc cu tot. Ţi-
amint e şti ce s-a întâ m pl a t cu ele? Din nou o
pauz ă, apoi Price vorbi, p ărâ n d , dup ă sune t, c ă
avea fa ţa întoa r s ă în sus, spre du ş.
— Prob a bil c ă le- am l ăsat în Blazer.
— Dar de ce s ă- ţi fi scos cent u r a pistolului?
— Al naibii s ă fiu dac ă ştiu. Ah… ai cumva vreo
arm ă pe aici? Alta, pe lâng ă pu şc a pe care am
v ăzut- o asea r ă, vrea u s ă spun.
— Un pistol.
— Unde îl tii?
 — În noptie r ă. De ce?
— S- ar put e a ca eu s ă nu fiu singu r ul car e s ă
m ă fi pier d u t în viscol şi s ă caut ad ăpo s t. Pu ţin ă
prud e n ţă nu stric ă.

Când coborî, era proas p ăt b ăr bi e ri t, cu

apa r a t u l de ras al tat ăl ui ei şi ar ăt a aler t şi plin
de via ţă, în treni n g ul oferit de ea. G ăsise totu şi
în cealalt ă deba r a bluza supr a di m e n s i o n a t ă, car e
i se potrive a la perfec ţi e. Suficien t de larg ă s ă fie
confort a bil ă.
În mod obi şn uit ar fi mânc a t num ai cere al e,
dar cu el acolo f ăcu un mic dejun cu ou ă şi
şunc ă. El veni în spat el e ei, în timp ce se afla la
sob ă, întorc â n d şunc a cu furculi ţa şi î şi petr e c u
mâinile pe dup ă talia ei. O s ăru t ă în cre şt e t , apoi
î şi odihni b ăr bi a acolo.
— Nu ştiu ce miroa s e mai bine, cafea u a , şunc a
sau tu.
— Ei, sunt impr e sio n a t ă. Chiar treb ui e s ă miros
bine, dac ă m ă pui pe acela şi nivel cu şunc a şi
cafea u a .
Îl sim ţi zâmbin d, b ăr bi a mi şcâ n d u- i-se pe
cre şt e t u l capului ei. Tonul lui era şi glum e ţ şi
serios, senzu al şi o cuprin s e un val de c ăldu r ă
care nu avea nicio leg ăt u r ă cu stânj e n e a l a . Se
l ăs ă pe spat e, pe el, cu gen u n c hii slabi. Îi sim ţe a
o umfl ăt u r ă serioa s ă în pant alo ni şi î şi frec ă
fund ul de ea.
— Cred c-ar treb ui s ă ne întoa r c e m înapoi în
pat.
De dat a acea s t a , nici urm ă de glum ă în vocea
lui.
— Acum?
— Acum. Întins e mân a pe lâng ă ea şi stins e
ochiul plitei.
Zece minut e mai târziu era goal ă. F ăr ă suflu,
tre m u r â n d pe culm e a orga s m u l ui. Coaps el e ei
era u pet r e c u t e pest e ume rii lui şi el o cond u c e a ,
cu limba, spr e totala neb u ni e. Înce r c ă s ă- l
împing ă ca s ă se ridice pest e ea, dar el îi
imobiliz ă încheie t u r il e mâinilor de pat şi- şi
contin u ă tre a b a . Capitul ă, cu coap s el e ridica t e ,
trup ul convulsion â n d u- se în împlinir e. Doar când
se lini şti, se sui pest e ea, strec u r â n d u - şi erec ţi a
în ea cu o lovitur ă u şoa r ă car e îl împins e de tot
în ăun t r u .
Hope inspir ă adâ n c, pent r u c ă uitas e deja cât
de total o umple a el.
Price încep u o mi şca r e blân d ă înaint e- înapoi,
apuc â n d- o de ume ri, urm ăr i n d u- i fa ţa.
În ea se lupta u vinov ăţ ia şi onestit a t e a
înn ăs c u t ă.
— Eu nu iau pilula, izbucni ea, ştiind c ă lipsa ei
de prot e c ţi e nu era chiar cel mai potrivit lucru
de spus, acu m.
 El nu se opri.
— Nici eu nu am preze r v a tiv. M- a ş pute a opri,
dar asta ar fi ca şi cum ai închide u şa grajd ul ui
dup ă ce ai scos calul din el, nu?
Dup ă ace e a , cât timp se afla ea în baie, el se
îmbr ăc ă la loc şi îi strig ă:
— Eu cobor, s ă dau din nou dru m ul la micul
dejun.
— Vin şi eu într- un minut. Încep e a se sim ţe a
incre di bil de slab ă şi de u şur a t ă. Se uit ă în
oglind ă la fa ţa ei, la ochii ei cafenii, uria şi. O s ă
fie îns ăr ci n a t ă. Ştia ast a, sim ţe a asta.
Pers p e c tiv a o terifie şi o înne b u ni totod a t ă de
bucu ri e. De acu m înaint e, via ţa ei se va schim b a .
Ie şi din baie şi- şi str â n s e hainel e împr ăş ti a t e ,
tr ăg â n d u- le din nou pe ea. Dup ă o via ţă de
prud e n ţă şi de compo r t a m e n t aten t, a- şi asu m a
în mod delibe r a t un ase m e n e a risc era ca şi cum
s-ar fi urca t la bord ul unei navet e spa ţial e f ăr ă
antr e n a m e n t u l neces a r .
Price spus e s e c ă pu ţin ă pru d e n ţă nu strica, dar
uneo ri nu strica şi s ă fii pu ţin nep ăs ăt o r . Şi
oricu m, ea f ăcea ast a în mod delibe r a t , nu cu
prud e n ţă .
Una dintr e şoset e sfâr şis e între pat şi noptie r ă.
Se aplec ă în genu n c hi s ă o scoat ă şi pent r u c ă
tot era acolo, pent r u c ă tocm ai î şi amintis e ce- i
spus e s e Price, desc his e sert a r ul noptie r ei s ă se
asigu r e c ă pistolul era la locul lui.
 Nu era.
Se ridic ă încet, uitân d u- se la sert a r ul gol. Ştia
c ă pistolul fuses e acolo. Când pleca s e tat ăl ei, îl
verificas e s ă se asigu r e c ă era înc ăr c a t şi- l
puse s e înapoi în noptie r ă. Tr ăind într- un loc atât
de pustiu, unde auto a p ăr a r e a era nece s a r ă
uneo ri, înv ăţ a s e cum s ă folose a s c ă arm a. Idaho
avea mai mult decâ t part e a lui de via ţă s ălba tic ă,
atât anim alie r ă cât şi uma n ă. Asprim e a mun ţilor,
izolar e a , p ăr e a u s ă fie ca un mag n e t pent r u
grup u r i ciuda t e , de la neo- nazi şti la trafica n ţi de
drog u ri. Pute a s ă dea pest e un urs sau o pum ă,
dar cel mai îngrijor a t ă era s ă nu dea pest e un
pr ăd ăt o r uma n.
Pistolul fuses e acolo şi acu m nu mai era. Price
o într e b a s e und e îl ţine a, nu c ă i-ar fi fost gre u
s ă- l g ăse a s c ă. Dar de ce nu- i spus e s e simplu c ă îl
vroia la înde m â n ă? Era poli ţist; în ţele g e a c ă se
sim ţe a mai confort a bil înar m a t decâ t neîna r m a t ,
mai ales când nu se afla pe dom e ni ul lui.
Coborî gân dito a r e . El st ăt e a la sob ă, ocup â n d u-
se de şunc ă.
— Price, mi- ai luat cumv a pistolul?
El îi arun c ă o privire rapid ă, evalu â n d- o şi se
întoa r s e la şunc a lui.
— Da.
— De ce nu mi- ai spus c ă mi- l iei?
— Nu am vrut s ă te îngrijor ez.
— De ce s ă m ă fi îngrijor a t ?
 — De al ţi oam e ni desp r e care ţi-am spus c ă ar
pute a ap ăr e a aici.
— Eu nu am fost îngrijor a t ă, dar se par e c ă tu
e şti, spus e ea ap ăs a t .
— Mese ri a mea este s ă- mi fac griji. M ă simt
mult mai confor t a bil înar m a t . O s ă pun pistolul
înapoi, dac ă ast a te sup ăr ă.
Hope se uit ă în jur. Nu v ăzu arm a pe bufet.
— Unde este?
— La brâu.
Se sim ţe a nelini ştit ă, dar nu ştia de ce. Şi ea se
gân dis e c ă el s-ar sim ţi mai bine înar m a t , ceea ce
îi şi confir m a s e . Era doar – pent r u o clip ă,
expr e si a lui fuses e… dur ă. Dista n t ă. Asta poat e
pent r u c ă lucr a în poli ţie şi vede a atât e a lucru ri
pe care un om obi şnuit nici nu s-ar gân di
vreod a t ă c ă le- ar pute a vede a, de acee a se
a şte p t a el la ce era mai r ău. Dar o clip ă, doar o
clip ă, p ăr u s e la fel de periculos ca orica r e dintr e
tic ălo şii cu care avea de a face. Fuse s e pân ă
atun ci atât de degaj a t şi de accesibil, încât aces t
cont r a s t o zdru n ci n ă.
Î şi alun g ă star e a de nelini şt e şi nu mai spus e
nimic desp r e pistol.
În timp ul mesei, într e b ă:
— În ce district lucr ezi?
— În aces t a. Dar nu am mai fost de mult pe
aici. Cum am spus, ştiam c ă exist ă locul ăsta, dar
nu am avut timp s ă urc şi s ă v ă cunos c, pe tine şi
pe tat ăl t ău – şi pe Tinker b ell, fire şt e.
Câinel e care st ăt e a întins pe jos, într e scau n el e
lor, în evide n t a sper a n ţă de a- şi dubla şans el e de
a prind e câte o buc ăţ ic ă r ăt ăcit ă, î şi ciuli
urec hile auzind u- şi num el e.
— Restu rile de la mas ă nu sunt bune pent r u
tine, îi spus e Hope. În plus, tu ai mânc a t deja.
Tink nu p ăr u desc u r aj a t şi Price râs e.
— De când lucrezi în poli ţie?
— De unsp r e z e c e ani. Înaint e am lucra t în
Boise, spus e el amuz a t . Pent r u ştiin ţă, am
treizeci şi patr u de ani, sunt divor ţa t de opt ani,
sunt cunos c u t c ă- mi place s ă mai bea u câte o
ber e, dou ă, savur e z ocazion al câte un trab u c , dar
f ăr ă s ă fiu un fum ăt o r înr ăit. Nu mer g la nicio
biseric ă, dar cred în Dumn e z e u .
Hope î şi l ăs ă furculi ţa jos. Sim ţe a cum se
înro şe şt e .
— Nu era m…
— Ba da, erai şi nu te cond a m n pent r u asta.
Când o femeie îi per mit e unui b ăr b a t s ă fac ă
dra go s t e cu ea, are drep t ul s ă se asigu r e în ce- l
prive şt e, s ă afle orice detaliu, pân ă la m ări m e a
pe care o poar t ă la chilo ţii lui „Fruit of the
Looms.”
— „Jockeys”, îl corec t ă ea înro şin d u- se şi mai
tare.
El ridic ă din ume ri.
— Eu m ă uit doar la m ări m e, nu la mar c ă.
 Amuza m e n t u l i se tra n sfo r m ă în zâmb e t .
— Încet e a z ă s ă mai ro şe şti. Deci te- ai uitat la
marc a chilo ţilor mei; şi eu m- am uitat la chilo ţeii
t ăi în dimine a ţa asta, nu? Pariez îns ă c ă tu doar
mi i-ai întins pe ai mei pe balust r a d ă, la usca t,
f ăr ă s ă- i adulm e ci, a şa cum am f ăcut eu cu ai t ăi.
Îi adul m e c a s e , inspir â n d exag e r a t de profun d,
dân d u- şi ochii pest e cap, simulâ n d extaz ul,
f ăcân d- o s ă râd ă, înaint e de a- i fi arun c a t pest e
um ăr.
— Tu adul m e c a i totul, mor m ăi ea.
— Oare? Poat e c ă era m excitat. Ia zi, cât de
tare era instr u m e n t u l meu?
— Era el tar e înaint e de a fi urca t noi sus, deci
nu po ţi folosi acest argu m e n t .
— Mi se înt ăris e când m- am gân dit s ă- ţi
adulm e c desu u ril e.
Ea încep u s ă râd ă, bucu r â n d u- se de umor ul lui.
Încep e a s ă susp e c t e z e c ă a se cert a cu el ar fi ca
şi cum ar vrea s ă prind ă fumul cu mân a .
— Dar s ă ştii, eu chiar am un obicei prost,
spus e el.
— Ah?
— Sunt depe n d e n t de cont r o al el e la dista n ţă .
— Tu şi cam vreo sut ă de milioan e de oam e ni,
în Americ a. Noi put e m prind e aici un post – unul
– şi când tat a se uit ă la televizor, st ă cu
teleco m a n d a în mân ă.
— Eu nu cred c ă sunt chiar atât de r ău.
 Price zâmbi şi se întins e spre mân a ei.
— Deci, Hope Brads h a w , când situa ţi a va
reveni la nor m al, o s ă vrei s ă ie şim împr e u n ă
undev a?
— P ăi, nu ştiu. O întâlnir e, deci? Nu ştiu dac ă
sunt preg ăti t ă pent r u a şa ceva.
El chicoti şi d ăd u s ă r ăsp u n d ă, dar o raz ă de
soar e c ăzu pe mâinile lor. Ului ţi, se uitar ă
amâ n d oi la lumin a razei, apoi afar ă, pe fere a s t r ă.
Vântul încet a s e s ă sufle şi se vede a u petice de
cer albas t r u .
— Fir- ar s ă fie. Cred e a m c ă viscolul o s ă dur ez e
mai mult. Spun â n d ast a, se ridic ă şi se duse la
fere a s t r ă s ă se uite afar ă.
— Şi eu, spus e Hope, deza m ăg i r e a fiind mai
mar e decâ t ar fi vrut ea s ă arat e. Totu şi, o
invitas e s ă ias ă und ev a. Vrem e a car e î şi reven e a
înse m n a c ă el o s ă plece mai curâ n d decâ t
anticip a s e ea, dar nu era ca şi cum nu l-ar mai
vede a vreod a t ă.
Se duse şi ea la fere a s t r ă şi scoas e un oftat
când v ăzu cantit a t e a de z ăpa d ă.
— Dumn e z e ul e Mar e! Tere n ul familiar era
compl e t tran sfo r m a t , ascu n s sub z ăpa d a c ăzut ă,
care p ăr e a s ă unifor miz ez e peisajul. Vântul
strâ n s e s e om ăt ul pân ă la nivelul feres t r ei
dinsp r e vera n d ă.
— Pare s ă fie de cel pu ţin un met r u. Oper a t o rii
hotelului de schi or s ă fie încân t a ţi, doar c ă le va
treb ui ceva plugu rilo r s ă cure ţe dru m u r il e.
Price se duse la u şă şi o desc hi s e şi r ăce al a
aer ul ui p ăr u s ă aspir e c ăldu r a din înc ăp e r e . Şi
Price trâ n ti u şa la loc.
— Iisuse! Cred c ă sunt sub zero grad e. Nicio
şans ă s ă se tope a s c ă în curâ n d .
În mod ciuda t, vrem e a care se îmbu n ăt ăţ e a
p ăr e a s ă- l nelini şt e a s c ă pe Price. De- a lung ul
zilei, Hope obse rv ă c ă de câteva ori se dus e s e de
la o fere a s t r ă la alta, uitân d u- se afar ă, iar când
f ăcea ast a, st ăt e a într- o part e a feres t r e i. Ea era
ocup a t ă, pent r u c ă fiind conse m n a t ă în cas ă nu
înse m n a c ă nu avea treb u ri de f ăcut, cum era
sp ălat ul rufelor, de şi f ăr ă cure n t elect ric îi era
de dou ă ori mai gre u şi dur a de dou ă ori mai
mult.
Price o ajut ă s ă stoa r c ă rufele pe car e le
sp ălas e ea de mân ă, apoi supor t ă cu suficien t
stoicism frigul ca s ă mai aduc ă lemn e de foc, în
timp ce ea atâr n a rufele pe balust r a d ă, la usca t.
Îi verific ă unifor m a , luând u- i c ăm a şa şi pip ăin d- o
la cus ăt u ri, ultim el e car e se usca u. O s ă- i mai
treb ui a s c ă o or ă, î şi spus e ea, indifer e n t cât de
fierbin t e o s ă într e ţi n ă Price focul. Temp e r a t u r a
la etaj treb ui a s ă fie apro a p e de treizeci şi dou ă
de gra d e , încep u s ă întind ă la loc c ăm a şa pe
balus t r a d ă, când ate n ţi a îi fu atr a s ă de etich e t ă.
Dimen si u n e a c ăm ăş ii era de treizeci şi nou ă.
Ciuda t. Ştia c ă Price era mai mar e ca atât. De
fapt, c ăm a şa fuses e strâ m t ă pe el; î şi aminti cât
de tension a ţi era u nast u rii, asea r ă. Sigur, purt a
un maieu ter mic pe ded e s u b t , care f ăce a ca
unifor m a s ă par ă mai str â m t ă decâ t era. Dar
dac ă ea i-ar fi cum p ăr a t o c ăm a şă lui Price, nu s-
ar fi uitat la ceva mai mic de pat r uz e ci şi unu.
Price intr ă cu bra ţul plin de lemn e, pe care le
a şez ă lâng ă şemin e u .
— M ă duc s ă cur ăţ scar a, îi strig ă el.
— Asta mai poat e a şte p t a pân ă când se mai
înc ălze şt e vrem e a .
— Acum c ă nu bat e vânt ul, este supor t a b il
câtev a minut e, mai mult nici nu- mi treb ui e.
Î şi închis e nast u rii de la scur t a lui gre a şi ie şi.
Bine m ăca r c ă- şi puse s e ni şte m ăn u şi de- ale
tat ălui ei, pent r u munci grele, iar dac ă ghet el e
nu i se usca s e r ă comple t, avea trei per e c hi de
şoset e, în picioar e. Tink ie şi cu el, fericit c ă- şi
pute a face treb u ril e afar ă şi nu pe o buca t ă de
cârp ă.
Cu vrem e a tot mai bun ă, poat e c ă o s ă prind ă
ceva la radio, acu m. Cobor â n d , îl porni; muzica
umplu aer ul, o u şur a r e bineve nit ă dup ă bâzâit ul
acela şi ascult ă cânt e c ul, în timp ce scot e a
toc ăni ţa din carn e de vac ă din frigide r, s ă o
înc ălze a s c ă pent r u mas a de prâ nz.
Fire şt e , star e a vremii era prim a ştire şi cum se
ter mi n ă cânt e c ul, spich e r ul încep u s ă în şire lista
împr ej u ri milor. Drum ul ei era impr a c tic a bil, auzi
ea anu n ţul, iar depa r t a m e n t u l de desz ăp e zi r e
estim a c ă va fi nevoie de cel pu ţin trei zile
pent r u cur ăţ a r e a tutu r o r dru m u r ilo r din district.
Serviciul po şt al func ţion a frag m e n t a t , dar
echip el e de desz ăp e zi r e lucra u din gre u pent r u
rest a u r a r e a lui.
În contin u a r e , spich e r ul anu n ţă :
— În timp ul furtu nii, un autob u z car e
tra n s p o r t a şas e prizonie ri a der a p a t şi a ie şit din
dru m , pe County Road 12. Trei oam e ni au fost
uci şi, inclusiv dou ă ajutoa r e de şerif. Cinci
prizonie ri au evad a t; doi au fost prin şi, dar trei
se mai afl ă înc ă în libert a t e . Nu se ştie dac ă au
supr avi e ţui t viscolului. Fi ţi aten ţi la str ăi nii pe
care- i vede ţi în zon ă. Deoa r e c e unul dint r e
prizonie ri este desc ris ca fiind foart e periculos.
Hope încre m e n i. I se f ăcu r ău. County Road 12
era la doar câtev a mile de ea. Se întoa r s e şi
închis e radioul, vocea spich e r ul ui zgâriind u- i
dintr- o dat ă nervii.
Trebui a s ă se gând e a s c ă. Din nefericir e, la
cee a ce se gând e a ea era apro a p e pre a
însp ăi m â n t ăt o r ca s ă insist e.
C ăm a şa lui Price era pre a mic ă pent r u el. Nu
avea portofel. Îl aru n c a s e , dar acu m era sigur ă
c ă pat a de pe pant alo nii lui era de sâng e – iar el
nu avea o ran ă care s ă- i core s p u n d ă. Avea
vân ăt ăi la încheie t u r i – de la c ătu şe ? Şi nu avea
arm ă.
 Dar acu m, avea. Pe a ei.

Dar mai avea pu şc a. Hope l ăs ă toc ăni ţa pe

bufet şi se duse în dor mito r ul tat ăl ui ei. Lu ă
pu şc a din rast el, r ăsuflâ n d u şur a t ă când
gre u t a t e a ei lini ştito a r e i se instala în mâini. De şi
o înc ărc a s e abia în sea r a trec u t ă, lec ţia „verific ă
întotd e a u n a arm a” îi intr a s e bine în sâng e, încât
desc his e perc u t o r u l – şi se uit ă la mag azi a goal ă.
I-o desc ăr c a s e el.
C ăut ă repe d e gloan ţel e; precis le ascu n s e s e pe
undev a. Erau prea grele ca s ă le car e cu el pest e
tot şi oricu m nu avea buzun a r e la pant alo ni. Dar
pân ă s ă mai apuc e s ă se uite şi în alte locuri,
auzi desc hiz â n d u- se u şa şi se îndr e p t ă, ate n t ă.
Dumn e z e ul e, ce treb ui a s ă fac ă?
Trei prizonie ri se mai aflau înc ă în libert a t e ,
dar unul dintr e ei era consid e r a t extr e m de
periculos. Avea şans a de doi la unu ca nu el s ă
fie cel periculos.
Dar îi luas e pistolul şi- i desc ăr c a s e pu şc a – de
fiecar e dat ă, f ăr ă s ă- i spun ă. Era clar c ă
unifor m a o scose s e de pe unul dintr e poli ţi ştii
mor ţi. La naiba, de ce nu- i preve nis e spich e r u l
pe oam e ni c ă unul dintr e de ţinu ţii evad a ţi era
îmbr ăc a t în unifor m ă de poli ţist?
Price era pre a intelige n t ca s ă fac ă pâr n ai e
pent r u un delict de dou ă par al e şi dac ă totu şi i s-
ar fi întâ m pl a t ast a, nu şi- ar fi cresc u t singu r
pede a p s a , print r- o evad a r e . Un delincve n t
obi şn uit era, în gen e r a l, un om prost. Ori Price
nu era câtu şi de pu ţin un prost.
Bazân d u- se pe obse rv a ţiile f ăcut e de ea în
curs ul dimine ţii, î şi spus e c ă tocm ai i se
confir m a s e ne şa n s a de a fi r ăm a s înz ăp ezit ă
împr e u n ă cu un evad a t extr e m de periculos. Ce
pute a înse m n a „extr e m de periculos” altcev a
decâ t c ă era un crimin al? Un delincve n t oare c a r e
nu era etich e t a t astfel, dac ă fura televizor ul
cuiva.
— Hope? o strig ă el.
Hope puse rep e d e pu şc a la loc în rast el,
încerc â n d s ă par ă cât mai calm ă.
— Sunt la tat a în cam e r ă, îi ara nj ez lucru rile,
r ăs p u n s e ea. Deschis e şi închis e un sert a r pent r u
efect sonor, apoi î şi lipi un zâmb e t pe fa ţă şi se
duse la u şă.
— Ai îngh e ţa t ?
— Suficien t, spus e el sco ţâ n d u- şi hain a şi
atâr n â n d- o. Tink î şi scut u r ă de pe el cinci
kilogr a m e de z ăpa d ă, apoi veni s ărind spre Hope
ca s ă o salut e, dup ă îndelu n g a t a lui abse n ţă de
zece minut e.
Îl cert ă din auto m a t i s m pent r u c ă udas e din
nou du şu m e a u a , de şi rat ă efect ul, aplec â n d u- se
s ă- l mân g âi e. Se duse dup ă m ăt u r ă şi mop,
sper â n d c ă expr e si a ei nu o va tr ăd a. Î şi sim ţe a
fa ţa încor d a t ă de tensiu n e ; orice zâm b e t pe care-
l încer c a , ar ăt a prob a bil ca o grim a s ă.
Ce pute a face? Ce op ţiuni avea?
Pe mom e n t nu era în pericol, nu cred e a ast a.
Price nu ştia c ă ascult a s e radioul, a şa c ă nu se
sim ţe a ame ni n ţa t ă. Nu avea motive s ă o ucid ă;
ea îi asigu r a mânc a r e , ad ăpo s t şi sex.
P ăli. Nu pute a supo r t a s ă mai fie atins ă de el.
Pur şi simplu nu put e a.
Îl auzi în buc ăt ăr i e, luân d u- şi şi înc ălzind u- şi o
can ă cu cafea. Încep u r ă s ă- i tre m u r e mâinile. Ah,
Dumn e z e ul e, cât suferis e gân din d u- se c ă el o s ă
plece. Nicioda t ă nu fuses e atât de atra s ă de un
b ăr b a t , nici m ăc a r de Dylan. Îl înc ălzise cu trup ul
ei, îi salvas e via ţa; într- un fel primitiv, prim a r ,
era al ei acu m. În doar dou ăs p r e z e c e scur t e ore,
el devenis e cent r ul gân di rii şi emo ţiilor ei, iar
dac ă nu îndr ăz n e a înc ă s ă num e a s c ă ast a
dra go s t e , era doar din efort ul de autop r o t ej a r e –
pre a târziu. O part e din ea fuses e sfâ şiat ă şi nu
ştia dac ă va pute a supr avie ţui aces t ei agonii. Ar
pute a – Doam n e , Dumn ez e u l e – ar pute a chiar
s ă- i poart e copilul.
Râses e cu ea, glumis e cu ea, f ăcus e dra go s t e
cu ea. Fuse s e atât de tand r u şi de ate n t fa ţă de
ea încât nici acu m nu pute a desc ri e ast a altfel
decâ t c ă f ăcus e r ă cu adev ăr a t drag o s t e . Sigur,
Ted Bundy fuses e şi el un b ăr b a t extre m de
atr ăg ăt o r , doar c ă avea prost ul obicei de a viola
şi a ucide femei. Hope se consid e r a s e
întotd e a u n a un foart e bun judec ăt o r al
cara c t e r e l o r şi tot ce îi ar ăt a s e Price pân ă acu m
spun e a desp r e el c ă era o perso a n ă dece n t ă,
pl ăcut ă, gen ul de b ăr b a t car e s ă antr e n e z e
echip el e din Liga mic ă şi car e s ă dans ez e un
jalnic doi pa şi. Îi preze n t a s e chiar, într- un mod
amuz a n t , star e a lui civil ă şi o invitas e la o
întâlnir e undev a, ca şi cum ar fi urm a t s ă se afle
mult ă vrem e în pre aj m a ei, s ă fac ă part e din
via ţa ei.
Ori juca el tar e, ori era compl e t delira n t . Î şi
aminti clipa în care brusc, expr e si a lui se
schim b a s e compl e t în ceva dur şi înfrico şăt o r şi
ştiu c ă nu delira.
Era periculos.
Trebui a s ă- l pred e a . Ştia asta, acce p t a
nece sit a t e a , dar dur e r e a era atât de mar e încât
apro a p e c ă gem u cu glas tar e. Întot d e a u n a se
într e b a s e de ce î şi ajuta u femeile b ăr b a ţii sau
iubi ţii s ă elud ez e lege a, iar acu m în ţele g e a ;
gân d ul la Price în pu şc ări e pent r u apro a p e tot
rest ul vie ţii, riscâ n d poat e chiar ped e a p s a
capit al ă, era devas t a t o r . Şi totu şi nu va reu şi s ă
tr ăias c ă cu ea îns ăş i dac ă nu f ăcea nimic şi
altcinev a ar muri din cauz ă c ă ea l-a l ăsat s ă
plece.
Poate c ă se în şela. Poat e c ă ajuns e s e la cea mai
absu r d ă concluzie din via ţa ei. Spich e r u l nu
spus e s e c ă to ţi poli ţi ştii din autob u z muris e r ă, ci
doar doi dintr e ei. Pe de alt ă part e, nici nu
spus e s e c ă unul dintr e poli ţi şti era dat lips ă,
cee a ce cu sigur a n ţă s-ar fi anun ţa t , dac ă ar fi
fost a şa.
Şi acu m ea se ag ăţa de un fir de a ţă şi ştia
ast a. Unifor m a car e se usca pe balust r a d ă era
pre a mic ă pent r u Price şi nu exist a nicio
explica ţie logic ă s ă- şi fi schim b a t prop ri a
unifor m ă cu alta care nu i se potrive a.
Price era unul dintr e prizonie rii evad a ţi, nu un
poli ţist.
Trebui a s ă fie aten t ă s ă nu se tr ăd e z e c ă auzise
desp r e accid e n t u l autob u z ul ui. Nu treb ui a s ă- şi
fac ă griji pent r u orice ar fi ap ăr u t la televizor,
cât ă vrem e nu repo r n e a cure n t u l şi prim a oar ă
când se va duce la baie, va scoat e bat e riile
radioului şi le va ascu n d e . Şi va treb ui s ă verifice
periodic telefon ul, s ă vad ă dac ă s-au ref ăc u t
leg ăt u rile şi s ă a şte p t e ocazia s ă sune la poli ţie.
Dac ă va reu şi s ă- şi p ăst r e z e st ăp â ni r e a de sine,
totul va fi în reg ul ă.
— Hope?
Tres ări, cu inima b ăt â n d u- i rep e d e , în panic ă.
Price st ăt e a în u şă, privind- o inten s. Se foi cu
m ăt u r a şi mopul şi apro a p e c ă le sc ăp ă din
mân ă.
— M- ai speri a t !
 — V ăd. Price se apro pi e calm şi i le lu ă din
mâini. Hope f ăcu un involun t a r pas înapoi,
lupt â n d u- se cu o senza ţi e de sufoca r e . Price i se
p ăr e a şi mai mar e în sp ăl ăt o ri a mic ă, blocâ n d
total u şa cu ume rii lui. Când f ăcea u dra go s t e ,
m ări m e a şi for ţa lui îi f ăcus e r ă pl ăce r e , dar acu m
era cople şit ă la gân d ul totalei ei neajuto r ăr i, într-
o event u a l ă lupt ă fizic ă cu el. Nu c ă s-ar fi gân dit
la idee a de a se lupta cu el şi de a- l supu n e . Dar
treb ui a s ă fie pre g ăti t ă s ă se lupt e cu el,
indifer e n t cum, dac ă va fi nece s a r . S ă fug ă ar fi
cel mai de şt e p t lucru, dac ă ar avea ocazia asta.
— Ce s-a întâ m pl a t ? o între b ă el. Expr e si a lui
era indes cifr a bil ă şi nu o sc ăp a din ochi. St ăt e a
în fa ţa ei şi nu avea cum s ă tre a c ă de el, nu, în
spa ţiul minus c ul al sp ăl ăto ri ei.
— Ar ăţ i speri a t ă de moar t e .
Gândin d u- se cum treb ui a s ă arat e, Hope ştiu c ă
nu pute a neg a ast a; ar fi în ţeles c ă îl min ţe a .
— Sunt, m ăr t u ri si ea, cu voce tre m u r â n d ă. Nu
ştia ce o s ă- i spun ă, pân ă când cuvint el e i se
rostog olir ă singu r e afar ă din gur ă.
— Vreau s ă spun c ă sunt v ăduv ă de cinci ani şi
nu am… abia te- am întâlnit pe tine şi noi – eu –
ah, la naiba, spus e ea neajut o r a t ă, bâlbâi n d u- şi
sfâr şit ul vorbelo r.
Fa ţa lui se relax ă şi un zâm b e t vag îi arcui
gur a.
— Cu alte cuvint e, tocm ai ai avut unul dintr e
acele mom e n t e în car e realit a t e a te mu şc ă de
fund, când prive şti în jur şi totul te izbe şt e dintr-
o dat ă şi te gând e şt i, fir- ar s ă fie, ce naiba m- a
apucat?
Ea reu şi s ă încuviin ţez e din cap.
— Cam a şa ceva, spus e înghi ţind gre u.
— Bine, haide s ă vede m. E şti blocat ă singu r ă în
viscol şi un str ăin apro a p e mort se pr ăb u şe şt e în
fa ţa u şii tale, tu îi salvezi via ţa şi cu toat e c ă nu
ai mai avut un ama n t de cinci ani, nu se ştie cum
el sfâr şe şt e deas u p r a ta, cea mai mar e part e din
noapt e . Îmi dau sea m a cât de decon c e r t a n t poat e
s ă fie totul. Mai ales c ă nu ai folosit niciun fel de
cont rol şi ai put e a r ăm â n e îns ăr ci n a t ă.
Hope avu senz a ţi a c ă tot sâng el e i se scur s e s e
din fa ţă.
— Ah, drag a mea. Price puse u şor m ăt u r a şi
mopul deop a r t e şi o cuprin s e în bra ţe, mâinile lui
mari frecâ n d- o în sus şi în jos.
— Ce s-a întâ m pl a t , te- ai uitat pe calen d a r şi ai
desco p e r i t c ă mai curâ n d ai r ăm a s , decâ t nu ai
r ăm a s îns ăr ci n a t ă?
Ah, Doam n e , î şi spus e c ă ar put e a le şina la
ating e r e a lui, spaim a şi dorin ţa fiind atât de
inte n s e încât nu mai put e a supor t a . Cum put e a fi
atât de tand r u , lini ştin d- o, când era un crimin al,
un de ţinu t evad a t ? Şi cum put e a ca senza ţi a
trup ul ui lui pute r ni c lipit de al ei s ă i se par ă atât
de firea s c ă? Vroia s ă fie în star e s ă- şi pun ă capul
pe um ăr ul lui şi s ă uite de rest ul lumii. Doar s ă
stea cu el aici, în mun ţii ace şti a înde p ăr t a ţi,
unde nimic nu- i pute a ating e.
— Hope? Îi ridic ă fa ţa, s ă o poat ă vede a mai
bine.
Hope gâfâi dup ă aer, pent r u c ă sim ţe a c ă nu
are suficien t oxigen.
— Mome n t ul gre şit – este acu m, izbuc ni ea.
Price inspir ă şi el adâ n c, ca şi cum realita t e a
tocm ai l-ar fi mu şc a t şi pe el de fund.
— Chiar a şa?
— Întoc m ai. Vocea ei era mai relaxa t ă şi îi era
recu n o s c ăt o a r e . Culm e a ascu ţit ă a panicii se
esto m p a . Decises e deja c ă nu se afla într- un
pericol imedia t, deci nu treb ui a decâ t s ă se
calm ez e, în loc s ă tres a r ă de fieca r e dat ă când el
se apro pi a de ea. Asta l-ar face în mod clar
b ănuito r, avân d în vede r e cât de dornic ă fuses e
s ă fac ă dra go s t e cu el. Avuses e noroc c ă
în ţele g e r e a lui îi oferis e un motiv plauzibil
pent r u star e a ei de spirit, dar în acela şi timp nu
treb ui a s ă uite cât de pers pic a c e era el. Dac ă ar
şti c ă ascult a s e la radio, nu i-ar treb ui mai mult
de cinci secu n d e ca s ă pun ă totul cap la coad ă şi
s ă ştie c ă îl b ăn ui a.
Price r ăsufl ă pute r ni c.
— În reg ul ă. Mai devr e m e , când mi- ai spus c ă
nu e şti pe pilul ă, nu pre a mi- am dat sea m a . Deci
ce ai de gân d s ă faci? S ă încet ezi s ă mai ri şti, sau
s ă risc ăm în contin u a r e ?
Brusc, imposibil, îl sim ţi c ă tre m u r ă.
— Iisuse, spus e el cu voce tre m u r ăt o a r e ,
întotd e a u n a am fost al naibii de ate n t.
— A încep u t şi pe tine s ă te mu şt e de fund
realit a t e a ? într e b ă încet Hope, la piept ul lui.
— M ă mu şc ă, pe naiba. Fund ul meu e plin de
ghe a r e . Neb u ni a este c ă… Hope – îmi place
idee a. Şi îl sim ţi din nou tre m u r â n d .
Ah, Doam n e . În dispe r a r e , Hope î şi ap ăs ă fa ţa
de piept ul lui. Nu pute a fi un uciga ş, pur şi
simplu nu put e a fi şi s ă se poar t e atât de dulce
cu ea, şi s ă tre m u r e la gân d ul c ă va fi tat ă.
Prob a bil c ă avea o perso n a lit a t e dedu bl a t ă, fiind
atât omul pe care- l ştia ea, cât şi omul car e se
tem e a c ă ar put e a fi.
— Este aleg e r e a ta, spus e el.
Era excita t. Pute a sim ţi umfl ăt u r a tar e a
erec ţi ei lui. Spun â n d c ă posibilitat e a sarcinii nu
îl speri a s e , se excita s e, exact a şa cum sim ţis e şi
ea înaint e, ştiind c ă f ăce a u dra go s t e f ăr ă
prot e c ţi e. Iar trup ul ei era deja atât de acor d a t
cu al lui, atât de rece p tiv la sexualit a t e a lui, încât
sim ţi cum se strâ n g e în interior, de prop ri a ei
dorin ţă . Era şocat ă, dar nep u ti n cio a s ă s ă- şi
înfrâ n e z e dorin ţa. Tot ce put e a face era s ă refuze
s ă- i satisfac ă dorin ţa.
Gura îi era usca t ă de tensiu n e şi încer c ă s ă- şi
provoa c e salivar e a .
 — Ar… ar treb ui s ă fim aten ţi, reu şi ea s ă
spun ă, recu n o s c ăt o a r e c ă îi l ăsas e ei decizia.
Chiar dac ă era unul dintr e ceilal ţi de ţinu ţi
evad a ţi şi nu cel consid e r a t atât de periculos, ar
fi crimin al de irespo n s a b il din part e a ei s ă
contin u e s ă se culce cu el. Fuse s e deja suficien t
de irespo n s a b il ă. Pute a tr ăi cu ce f ăcus e deja,
dar asta nu put e a contin u a .
Price îi d ăd u dru m ul. Fata lui era tension a t ă.
— În reg ul ă. Chea m ă- m ă când e gat a mas a. M ă
duc s ă mai dau la z ăpa d ă.
Hope r ăm a s e locului pân ă când auzi u şa
trâ n ti n d u- se în urm a lui; apoi î şi acop e ri fa ţa cu
mâinile şi se l ăs ă pe ma şin a de sp ălat vase. Te
rog, te rog, se rug ă ea, f ă s ă se rest a bile a s c ă mai
rep e d e circuit ul telefonic. Nu ştia dac ă mai
pute a supor t a înc ă o or ă ca acea s t a , dar mit e
zile. Vroia s ă plân g ă. Vroia s ă urle. Vroia s ă- l
în şfac e şi s ă- l trân t e a s c ă de per e t e şi s ă ţipe la el
c ă fuses e atât de prost s ă se vâre în necaz u ri, în
prim ul rând. Dar mai ales, vroia ca nimic din
toat e acest e a s ă nu fie adev ăr a t e . Vroia s ă se fi
în şelat cu des ăv â r şi r e , în toat e concluziile la care
ajuns e s e , îl vroia pe Price.

În timp ce friptu r a se înc ălze a la microu n d e ,

Hope scoas e bat e riile din radiou şi le ascu n s e
într- una din tig ăile ei cu cap a c. Verific ă
telefon ul, dar nu fu surp ri n s ă când nu auzi tonul.
Vântul încet a s e doar cu câteva ceas u ri înaint e,
deci echip el e de interv e n ţii nu avea u cum s ă
ajung ă în zona ei. Ele treb ui a u s ă lucrez e în
urm a echipelo r de desz ăp e zi r e .
Accide n t ul autob u z ul ui, î şi spus e ea, treb ui e s ă
fi avut loc înaint e ca vrem e a s ă se fi înr ău t ăţ i t
foart e mult, altfel nime ni nu ar fi ştiut de el.
Autorit ăţ ile avus e s e r ă timp s ă ajung ă la fa ţa
locului şi s ă confir m e moa r t e a celor doi poli ţi şti
şi s ă îi prind ă pe doi dintr e de ţinu ţii evad a ţi.
Dac ă nu ar fi încep u t viforni ţa, prob a bil c ă Price
nu le- ar fi sc ăp a t . La radio se spus e s e c ă
accide n t ul avuse s e loc în timpul furtu nii, dar nu
întotd e a u n a ce se relat a era scru p ulo s de exact
şi desf ăşu r a r e a eveni m e n t e l o r nu cont a cu
adev ăr a t .
Microu n d e l e ţâr âir ă. Hope se uit ă la toc ăni ţă,
apoi le mai prog r a m ă pent r u alte dou ă minut e.
Auzea loviturile de lopat ă pe du şu m e a u a
vera n d e i, dar Price lucra într- o zon ă care nu se
vede a prin fere a s t r ă.
Dac ă ea put e a auzi lopat a, putu s e şi el auzi
radioul, mai devr e m e ?
Trans pi r a ţi a îi erup s e pe frunt e şi se l ăs ă moale
pe un scau n. S ă fie un actor chiar atât de bun?
Asta o înne b u n e a . Singu r a modalit a t e de a
reu şi s ă dep ăş e a s c ă situa ţi a era s ă încet ez e s ă
mai fac ă pres u p u n e r i . Nu cont a dac ă Price era
un asasin sau un delincve n t obi şn uit, oricu m ea
treb ui a s ă- l pre d e a . Nu se pute a chinui singu r ă,
într e b â n d u- se ce ştia el sau ce b ănui a el, ea
treb ui a s ă proce d e z e cât mai în ţelep t cu putin ţă.
Se gân di din nou la pu şc ă şi se ridic ă rep e d e ,
ducâ n d u- se în dormito r ul tat ăl ui ei ca s ă caut e
mai insist e n t gloan ţel e. Nu- şi pute a per mit e s ă
irose a s c ă aces t e pre ţioa s e minut e de
singu r ăt a t e .
Cutia cu gloan ţe nu era în niciun ul din
sert a r e l e biroului. Hope se uit ă prin cam e r ă,
sper â n d c ă instinc t ul o va îndr u m a spre locul cel
mai prob a bil în care pute a u fi ascu n s e – sau i-l va
spun e pe cel mai pu ţin prob a bil. Dar cam e r a era
o cam e r ă obi şn uit ă, f ăr ă pano u ri secr e t e ori
sert a r e ascu n s e , sau orice altceva de aces t gen.
Se duse la pat şi- şi plimb ă mâinile pe sub per n e
şi salte a, dar le scoas e din nou goale.
Î şi for ţa noroc ul dac ă mai r ăm â n e a aici, a şa c ă
se rep ezi înapoi în buc ăt ări e şi încep u s ă a şez e
mas a. Tocm ai ter mi n a , când îl auzi pe Price
scut u r â n d u - şi z ăpa d a de pe ghet e şi desc hizâ n d
u şa.
— La naiba, e frig! spus e el dâr d âi n d , în timp
ce- şi atâr n a haina în cuier şi se a şez a s ă- şi
scoat ă ghet el e grele. Fa ţa lui era ro şie de la ger.
În ciuda frigului, tra n s pi r a s e munci n d şi frunt e a
îi era acop e ri t ă de o crust ă de ghe a ţă care se
topi imedia t la tem p e r a t u r a cam e r e i, încep â n d s ă
i se preling ă pe la tâm pl e.
Price î şi şter s e umez e al a cu mân e c a şi apoi mai
b ăg ă un bu şt e a n în şemin e u , ţinân d u- şi mâinile
în b ătaia focului, frecâ n d u- şi- le repe d e ca s ă- şi
rep u n ă sâng el e în circul a ţie.
În timp ce pune a pe mas ă un bol mar e cu
toc ăni ţă , Hope îi strig ă:
— Mai fac o cafe a, dac ă vrei. Altfel ai de ales
într e lapte şi ap ă.
— Apa e perfec t ă, spus e Price a şez â n d u- se pe
acela şi scau n dinaint e. Tink, car e a doua oar ă nu
mai fuses e l ăsat afar ă cu Price, î şi p ăr ăsi locul de
lâng ă foc şi veni s ă se a şez e lâng ă scau n ul lui.
Cu o expr e si e plin ă de sper a n ţă , î şi lipi botul de
coap s a lui Price.
Price îngh e ţă în timp ce- şi pune a în bol, cu
lingur a de servit, o mar e cantit a t e de toc ăni ţă.
Se uit ă în jos la ochii aceia cafenii, plini de suflet
şi- i aru n c ă o privire rapid ă lui Hope.
— M ăn â n c cumva din bolul lui?
— Nu, el î ţi cree a z ă doar un compl ex de
vinov ăţ ie.
— Şi reu şe şt e .
— Are suficien t ă prac tic ă. Tink, vino aici. Hope
b ătu cu palm a în prop ri a ei coap s ă. Dar Tink o
ignor ă, tr ăg â n d , în mod eviden t, concluzia c ă
Price era mai u şor de impr e sio n a t .
Price învârti pu ţin în bol, dar nu dus e lingu r a la
gur ă. Se uit ă în jos la Tink. Tink se uita la el.
Price pus e înapoi lingu r a în bol.
— Pent r u Dum n e z e u , f ă ceva, bomb ăni el spre
Hope.
— Tink, vino aici, repe t ă ea întinzâ n d u- se spre
câinele înc ăp ăţ â n a t .
Brusc, Tink se întoa r s e de la Price, cu urec hile
ciulite, cu fa ţa spre u şa de la buc ăt ăr i e. Nu l ătr ă,
dar fieca r e mu şc hi îi tre m u r a de conce n t r a r e .
Price se ridic ă atât de repe d e de pe scau n încât
Hope nici m ăca r nu avu timp s ă clipe a s c ă. Cu
mân a stân g ă o tras e şi pe ea de pe scau n şi o
întoa r s e în spat el e lui, sco ţâ n d u- şi totod a t ă
pistolul de la brâ u.
Hope r ăm a s e par aliza t ă o secu n d ă, o secu n d ă
în care Price p ăre a s ă ascult e la fel de inten s ca
şi Tink. Apoi îi puse o mân ă pe um ăr şi o împins e
spr e du şu m e a , lâng ă bufet ul cu vesel ă şi cu o
mi şca r e a mâinii îi f ăcu sem n s ă r ăm â n ă acolo.
F ăr ă s ă fac ă zgomo t, doar cu şoset el e în
picioar e, se duse la fere a s t r ă, lipindu- şi spat el e
de per e t el e din drep t ul aces t ei a. Hope îl privi
sco ţâ n d u- şi capul spr e mar gi n e a feres t r e i, doar
atât cât s ă poat ă vede a afar ă cu un singu r ochi.
Se retr a s e imedia t, apoi, dup ă o clip ă, rep e t ă
mi şca r e a , s ă mai aru n c e o privire.
Din gâtlejul lui Tink se auzi un mâr âi t prelu n g.
Price îi mai f ăcu un sem n cu mân a şi f ăr ă s ă se
gân d e a s c ă, Hope se întins e şi tras e câinele mai
apro a p e de ea, pet r e c â n d u - şi bra ţel e în jurul lui,
de şi nu ştia ce ar fi putu t face ca s ă- l împiedic e
s ă latre. S ă- l ţin ă de bot, poat e, doar c ă el era
suficien t de pute r ni c ca s ă se elibe r e z e , dac ă
vroia.
Ce f ăcea? se între b ă ea fren e tic. Dac ă afar ă
era u poli ţi şti? Era clar c ă nu l-au putu t urm ări pe
Price prin viforni ţă, dar pute a u verifica toat e
locurile în car e şi-ar fi putu t g ăsi el ad ăp o s t .
Erau pe jos, sau folose a u snow m o bil e? Nu
auzise zgomot ul distinct al moto a r el o r şi oricu m,
frigul era cu sigur a n ţă pre a periculos pent r u
oricine, s ă se avent u r e z e atât de dep a r t e .
Şi mai exist a u înc ă doi de ţinu ţi evad a ţi; oare
Price ar fi fost la fel de alar m a t dac ă unul sau
amâ n d oi ar fi fost acu m afar ă? V ăzus e el ceva?
Poate c ă nu era altcev a decâ t un con de pin
c ăzut, sau o veveri ţă avent u r â n d u- se afar ă din
cuibul ei şi f ăcân d z ăpa d a s ă cad ă de pe o
cre a n g ă de copac.
— Nu am verificat caba n el e , mor m ăi Price
furios pe el. La naiba, nu am verificat caba n el e !
— Le- am încuiat ieri, spus e Hope cu voce joas ă.
— Încuieto rile nu înse a m n ă nimic. Price î şi
înclin ă capul, ascult â n d , apoi îi f ăcu din nou
sem n s ă nu se mi şt e.
Sub mân a ei, Tink tre m u r a . Hope tre m u r a şi
ea, cu gând u ril e roind u- i în mint e. Dac ă cineva
ar fi stat pest e noapt e într- una dintr e cab a n e ,
înse a m n ă c ă nu era un poli ţist, pent r u c ă un
poli ţist şi-ar fi f ăcut deja apa ri ţia la ea. Înse a m n ă
c ă era un alt evad a t . Rugâ n d u- se s ă aib ă
dre p t a t e , î şi strâ n s e mân a în jurul botului
câinelui, tr ăg â n d u- l apro a p e de ea, şoptin d u- i s ă
o iert e.
Tink încep u imediat s ă se lupte, s ă se
eliber e z e.
— Ţine- l, îi spus e Price încet, îndr e p t â n d u - se
spr e u şa buc ăt ăr i ei.
Din locul ei de lâng ă bufet, Hope nu put e a
vede a u şa, iar mâinile îi era u ocup a t e compl e t cu
Tink. U şa explod ă spre interio r, izbind u- se de
per e t e . Hope ţip ă şi s ări şi- l sc ăp ă pe Tink din
mâini. El se smuls e de lâng ă ea, cu labele
patin â n d pe du şu m e a u a de lemn, lans â n d u- se
spr e intru s ul nev ăz u t.
Zgomot ul împu şc ăt u r ii a fost asurzito r. Hope
se întins e instinc tiv la pode a, în contin u a r e
incap a bil ă s ă vad ă ce se pet r e c e a , cu urec hile
sunâ n d u- i, miros ul ascu ţit de cordit ă ars ă
în ţep â n d u- i n ările. O lovitur ă put e r ni c ă în
buc ăt ăr i e fu urm a t ă de z ăng ăni t de sticl ă spar t ă.
Urec hile i se limpezir ă suficien t ca s ă disting ă
zgomo t ul s ălba tic f ăcut de doi b ăr b a ţi car e se
lupt a u, mâr âit u ril e şi înjur ăt u r il e şi izbitu rile de
pum ni în cam e. La toat e se ad ău g a u l ătr ăt u r il e
lui Tink şi Hope întrez ări o pal ă de blan ă aurie
n ăpu s ti n d u- se şi ea în lupt ă.
 Hope se ridic ă în picioa r e şi aler g ă dup ă pu şc ă.
Price ştia c ă pu şc a nu era înc ăr c a t ă, dar cealalt ă
perso a n ă nu ştia asta.
Cu arm a gre a în mân ă, se rep ezi şi ea spr e
buc ăt ăr i e . În timp ce ocolea bufet el e, un trup
gre u se izbi de ea, dobor â n d- o la p ăm â n t . Col ţul
ascu ţit al unui bufet îi intr ă în um ăr, amor ţi n d u- i
bra ţul şi pu şc a îi c ăzu din mân ă în timp ce ea se
pr ăb u şe a greu pe spat e. Strig ă de dur e r e ,
furioas ă, în șf ăc â n d pu şc a şi chinuin d u- se s ă se
ridice într- un gen u n c hi.
Price şi str ăin ul se lupta u pe via ţă şi pe
moa r t e , pe jum ăt a t e întin şi pe bufet e. Fieca r e
dintr e ei avea un pistol şi fiecar e dintr e ei î şi
avea mân a liber ă încle şt a t ă în jurul încheie t u r ii
mâinii celuilalt, în lupt a lor pent r u a st ăp â ni
situa ţi a. Se pr ăv ălir ă într- o part e, lovindu- se de
setul ei de provizii şi trimi ţâ n d u- l pe jos. Un nor
de fain ă se împr ăş ti e în buc ăt ăr i e, a şt e r n â n d u- se
ca un v ăl de pudr ă, pe fiecar e supr af a ţă . Piciorul
lui Price alune c ă pe fain ă şi î şi pier d u echilibr ul;
str ăin ul se întoa r s e , împing â n d u- l pe Price într- o
part e. În mi şca r e , dege t el e lui Price se desf ăc u r ă
de pe încheie t u r a str ăin ul ui, elibe r â n d pistolul.
Hope se pom e ni mi şcâ n d u- se, târ â n d u- se s ă- l
în şfac e pe str ăi n de mân ă, dar se sim ţi par aliza t ă
de groaz ă; totul era cu încetinito r ul şi ştiu c ă nu
va ajun g e acolo, înaint e ca str ăin ul s ă- şi îndre p t e
pistolul în jos şi s ă apes e pe tr ăg a ci.
 Dar atun ci se lans ă Tink, târ â n d u- se la p ăm â n t
şi î şi înfipse din ţii în piciorul str ăin ul ui.
Str ăin ul url ă de dur e r e şi şoc şi cu cel ălalt
picior îl izbi pe Tink în cap. Câinel e patin ă de- a
lung ul pard o s elii, schel ăl ăin d.
Price se adu n ă şi se aru n c ă asup r a omului,
impa ct ul aru n c â n d u- i pe amâ n d oi în mas ă. Masa
se r ăst u r n ă, scau n el e se rups e r ă şi buc ăţ i de
carn e şi de cartofi şi de morcovi se împr ăş ti a r ă
pe jos. Cei doi b ăr b a ţi ajuns e r ă şi ei tot acolo, cu
Price deas u p r a . Capul celuilalt b ăr b a t bub ui
pute r ni c de du şu m e a , încr e m e n i n d u- l o clip ă.
Price profit ă rapid de avant aj, împing â n d u- şi
cotul în plexul lui solar şi când omul încep u s ă se
zbat ă dup ă aer, un pum n scur t, s ălba tic, sub
b ăr bie îi f ăcu din ţii s ă- i cl ăn ţă n e . Pân ă s ă- şi
revin ă omul, Price îi îndes ă pistolul sub urec h e .
Omul îngh e ţă .
— Arunc ă arm a, Clinton, spus e Price cu o voce
foart e calm ă. Acu m , sau ap ăs pe tr ăg a ci.
Clinton aru n c ă arm a. Price î şi întins e mân a
stân g ă şi o tras e sub piciorul lui stân g. Vârân d u-
şi prop ri ul pistol la brâ u, îl apuc ă pe Clinton cu
amâ n d o u ă mâinile şi efectiv îl ridic ă în sus,
întorc â n d u- se şi trân ti n d u- l înapoi jos, pe burt ă.
Hope îl v ăzu pe Clinton înt ărin d u- şi mâinile şi
f ăcu un pas înaint e, plimb â n d u- şi ţeava pu ştii
pest e fa ţa lui.
— S ă nu cumva! îi spus e ea.
 Încet, Clinton se relax ă.
Price aru n c ă o privire spr e pu şc ă, dar nu spus e
nimic. Doar nu avea de gân d s ă se tr ăd ez e c ă era
neînc ăr c a t ă şi nici ea nu avea ace a s t ă inten ţi e.
Las ă- l s ă crea d ă c ă nu ştia.
Price îi dus e lui Clinton bra ţel e la spat e, apoi
î şi scoas e pistolul de la brâ u, înfund â n d u- l în
capul lui Clinton.
— Mi şc ă- te un centi m e t r u şi- ţi zbor naibii
creie rii. Hope, ai vreo sfoar ă? Dac ă nu, sunt
bun e şi ni şte e şa rf e.
— Am ni şte e şa rf e.
— Adu- le.
Hope urc ă şi c ăut ă în sert a r e pân ă când g ăsi
e şarf el e. Genu n c hii îi tre m u r a u şi inima îi bubui a
în piept. Sim ţe a c ă i se face r ău.
Coborî tre m u r â n d , ţinân d u- se de balust r a d ă.
Cei doi p ăr e a u nemi şc a ţi, Clinton z ăcâ n d pe
burt ă, cu Price c ăl ărin d u- l. În jurul lor, num ai
mobil ă rupt ă şi mânc a r e împr ăş ti a t ă. Tink st ăt e a
în picioa r e , la capul lui Clinton, mâr âi n d, cu
botul foart e apro a p e de fa ţa aces t ui a.
Price lu ă una dintr e e şa rf e, o r ăsuci pe
lungi m e a ei şi o înf ăşu r ă în jurul încheie t u r ilo r
lui Clinton. Strâ n s e tare şi o leg ă într- un nod
solid. Î şi vârî apoi pistolul înc ă o dat ă la brâu, lu ă
de sub gen u n c hi pistolul lui Clinton şi-l împins e
spr e picioar e. Aplecâ n d u- se, îl în şfac ă pe Clinton
de guler ul can a di a n e i şi îl ridic ă în picioa r e, apoi
îl trân ti în singu r ul scau n care se mai afla în
picioar e. Se aplec ă şi- i fix ă lui Clinton picioar el e
de picioar el e scau n ul ui, folosind câte o e şarfa
pent r u fiecar e .
Lui Clinton îi c ăzu capul pe spat e. Respir a tare,
cu un ochi umflat, închis, cu sâng el e
preling â n d u- se pe la col ţurile gurii. Se uit ă la
Hope care era alb ă ca varul, str â n g â n d înc ă
pu şc a de care parc ă uitas e.
— Împu şc ă- l, câr âi Clinton. Pent r u Dumn ez e u ,
împu şc ă- l. Este un asasin evad a t . Eu sunt
poli ţist… Mi- a luat unifor m a… La naiba,
împu şc ă- l pe tic ălos!
— Fru m o a s ă încer c a r e , Clinton, spus e Price,
îndr e p t â n d u- se.
— Coni ţă, spun adev ăr ul. Te rog, ascult ă- m ă,
contin u ă Clinton.
Cu o mi şca r e blând ă, Price se întins e şi- i lu ă lui
Hope pu şc a din mâinile nervo a s e . Ea i-o d ădu
f ăr ă s ă prot e s t e z e , pent r u c ă acu m Clinton era
legat fedele ş şi nu mai avea pe cine intimid a cu o
arm ă desc ăr c a t ă.
— La drac u’ spus e Clinton, cu dispe r a r e a
citind u- i-se în ochiul lui bun. Se l ăs ă în scau n,
contin u â n d s ă respi r e tar e.
Hope se uita la el, lupt â n d cu ame ţe a l a care
pun e a st ăp â ni r e pe ea. Clinton era apro a p e la fel
de înalt ca Price, dar nu la fel de mu şc hi ulos.
Dup ă apr e ci e r e a ei – şi dup ă ani de zile în care
ea îi cum p ăr a s e lui Dylan şi acu m tat ăl ui ei, toat e
hainel e – Clinton ar pute a avea la c ăm a şă
num ăr u l treizeci şi nou ă.
Price purt a şi el urm el e lupt ei. Pe obr az ul
dre p t i se form a o umfl ăt u r ă, spr â n c e a n a dre a p t ă
avea sâng e înche g a t pe ea şi buzele îi era u
spar t e în câteva locuri, î şi şter s e sâng el e de pe
ochi şi se uit ă la Hope.
— E şti bine?
— Da, spus e ea, de şi um ăr ul o dur e a ca naiba
acolo und e se lovise în col ţul bufet ul ui şi înc ă nu
era sigur ă c ă nu o s ă le şine.
— Nu ar ăţ i bine. Stai jos. Price se uit ă înjur,
v ăzu un scau n între g şi îl ridic ă în picioa r e. Cu
mân a pe um ăr ul lui Hope, o ap ăs ă în jos pe
scau n. Spus e scur t:
— Adren alin a. Întot d e a u n a te sim ţi al naibii de
sl ăbit dup ă ce a trec u t spai m a.
Apoi i se adr e s ă lui Clinton.
— Ai intr a t într- una dintr e caba n e , da? Ai f ăcut
focul şi ai stat frum u şel la c ăldu r ă. Pe viscolul
ăla, noi nu pute a m vede a fumul ie şind pe co ş.
Totu şi, când vrem e a s-a limpezit a treb uit s ă
stingi focul. Şi s-a f ăcut al naibii de frig, nu? Dar
nu pute ai pleca mai depa r t e în mun ţi f ăr ă
mânc a r e şi haine mai groas e, a şa c ă ai venit aici.
— Fru m o s scen a r i u, Tann e r , spus e Clinton.
Asta ai fi f ăcut tu dac ă nu mi- ai fi furat
unifor m a ? Unde e b ătr â n u l? L-ai omor â t şi pe el?
într e b ă Clinton dup ă ce se uit ă în jurul lui, cu
ochiul bun.
Hope îl sim ţi pe Price privind- o ca s ă- i vad ă
reac ţi a la spus el e lui Clinton, dar ea se uita doar
la b ărb a t u l legat, f ăr ă s ă- şi schim b e expr e si a.
Nu- i era greu s ă- şi p ăst r e z e calm ul, pent r u c ă se
sim ţe a amor ţit ă, stoa r s ă. De unde ştia Clinton de
tat ăl ei? Era din zon ă? Î şi spus e c ă nu era f ăcut ă
s ă aib ă sâng e de erou.
— Hei! Price veni în fa ţa ei, ating â n d u- i obraz ul
şi luând u- i mâinile într- ale lui. Hope clipi,
uitân d u- se la el.
Spr â n c e n e l e lui era u str â n s e într- o cut ă
adâ n c ă, ochii lui alba şt ri o studi a u.
— Nu- l l ăsa s ă se joace cu mint e a ta, drag a
mea. Totul o s ă fie bine; relaxe az ă- te şi ai
încre d e r e în mine.
— Coni ţă, nu- l ascult a, câr âi Clinton.
— Trem u ri toat ă, contin u ă Price ignor â n d u- l.
Poate c-ar treb ui s ă te întinzi pu ţin. Vino, las ă-
m ă s ă te ajut s ă te duc la can a p e a . O ridic ă în
picioar e, cu mân a sub cotul ei. Când Hope se
întoa r s e , Price înjur ă cum plit şi o opri din mer s.
— Ce e? între b ă ea, tre m u r â n d din cauz a
bru şt ei lui schim b ăr i.
— Ai spus c ă nu e şti r ănit ă.
— Nu sunt.
— Î ţi sâng e r e a z ă spina r e a . Furios, o tras e dup ă
el, obligâ n d- o s ă intre în dor mito r ul tat ălui ei. Se
opri s ă pun ă pu şc a înapoi în rast el, apoi o
împins e spr e baie. Dup ă ce tras e brut al perd el el e
ca s ă aib ă mai mult ă lumin ă, încep u s ă- i desfac ă
nast u rii de la bluz ă.
— Ah, asta era. M- am zgâri a t de col ţul
bufet ul ui, când am c ăzut. Se înfior ă, sfârc u rile
înt ări n d u- i-se când aer ul rece îi mân g âi e sânii.
Price înmuie o cârp ă şi îi tam po n ă spat el e cu
ea, imediat sub omoplat. Hope se chirci de
dure r e .
— Ai o gau r ă în spina r e şi dup ă cum arat ă, o s ă
ai şi o vân ăt ai e imens ă. Î ţi treb ui e o pung ă de
ghe a ţă , dar mai întâi î ţi dezinfec t e z gau r a ast a şi
o pans e z. Unde ai trus a medic al ă?
— În u şa bufet ul ui de pe frigide r .
— Întind e- te. Vin imedia t.
O cond u s e la pat şi Hope se pr ăb u şi pe el, cu
fa ţa în jos. Îi era frig f ăr ă bluz ă şi- şi tras e p ătu r a
pest e ea.
Price se întoa r s e imedia t cu trus a. Sâng el e îi
picur a din nou în ochi şi se opri un minut s ă se
spele pe fa ţă. Dar cum sâng el e încep u din nou s ă
curg ă, smuls e un pans a m e n t adeziv şi şi-l lipi
pest e sprâ n c e a n ă, înjur â n d .
Apoi, cu trus a în poal ă, se a şez ă lâng ă Hope şi
îi tam p o n ă delicat ran a cu un ungu e n t cu
antibiotic. Dar oricât de delicat era, Hope sim ţe a
dure r o s chiar şi cea mai mic ă ating e r e , dar
supor t ă, refuzâ n d s ă tres a r ă din nou. Price îi
puse un pans a m e n t pest e ran ă, apoi o acop e ri cu
un T-shirt al tat ălui ei.
— Stai cumint e aici. M ă duc s ă aduc ghe a ţă , îi
spus e el.
Price improviz ă o pun g ă cu ghe a ţă umplâ n d cu
cubu ri o pun g ă de plastic cu fermo a r . Hope s ări
când el i-o pus e pe spat e.
— Este pre a rece!
— Bine, poat e c ă T-shirt ul este pre a sub ţir e. Î ţi
aduc un proso p.
Aduse un proso p din baie şi i-l puse în locul T-
shirt ul ui. Pung a cu ghe a ţă era mai supor t a b il ă
acu m.
Tras e cuver t u r a pest e ea, pent r u c ă în cam e r ă
era frig.
— Ţi- e pre a frig aici? Nu vrei s ă te duc sus? o
într e b ă el mân g âi n d- o pe p ăr.
— Nu, mi- e bine a şa, cu p ătu r a . Doar c ă mi- e
somn, spus e ea şoptit.
Price se aplec ă şi o s ăru t ă pe tâm pl ă.
— Reac ţia. Dormi pu ţin. Când o s ă te treze şti, o
s ă te sim ţi mai bine.
— Acum m ă simt ca o câr p ă.
— Tu nu te- ai mai b ăt u t nicioda t ă?
— Nu, acu m a fost pent r u prim a oar ă. Şi nu mi-
a pl ăcut. M- am purt a t ca o feti ţă, nu?
Price chicoti, mân g âi n d- o pe p ăr.
— Cum se poa rt ă feti ţele?
— Ştii tu, a şa cum le vezi mer e u în filme, ţip ă şi
î ţi stau în dru m.
— Tu ai ţipat?
— Da. Când a dat cu picior ul în u şă. M- am
speri a t.
— Îmi închipui. Dar în dru m, ne- ai stat?
— Am încerc a t s ă nu.
— Nu ne- ai stat, drag a mea. Tu ţi-ai p ăst r a t
sâng el e rece, ai luat pu şc a şi ai a ţintit- o asup r a
lui. Price o mai s ăru t ă o dat ă, cu buzele calde pe
pielea ei rece.
— În orice lupt ă, te- a ş alege s ă fii de part e a
mea. Şi acu m culc ă- te şi nu- ţi face griji pent r u
mizeri a din buc ăt ăr i e. O s ă face m noi cur a t, Tink
şi cu mine. El s-a şi ocup a t deja de buc ăţile de
carn e.
Hope zâm bi, a şa cum inten ţio n a s e şi el şi Price
se ridic ă de pe pat. Hope închise ochii şi în
câtev a secu n d e auzi închizâ n d u- se încet u şa.
Hope desc his e ochii.
St ăt e a cumint e , pent r u c ă ghe a ţa îi u şur a
dure r e a din um ăr. Dac ă- şi amint e a bine car e era
trat a m e n t u l cu ghe a ţă , înse m n a c ă treb ui a s ă
stea cu ea cincisp r e z e c e minut e, apoi alte
cincisp r e z e c e , f ăr ă. Ar pute a s ă aib ă nevoie de
toat ă flexibilitat e a um ăr ul ui şi apr e ci a c ă Price
nu va mai intr a la ea cel pu ţin o or ă. Avea pu ţin
timp s ă se ocup e de ea.
Îl auzi mi şcâ n d u- se prin buc ăt ăr i e . Auzea
ciobu rile de sticl ă, în timp ce el m ăt u r a şi auzi
zgomo t ul f ăcut de lemn ul sf ăr â m a t , când Price
înde p ăr t ă rest u ril e scau n el o r. Nu auzi un sune t
venind dinsp r e captivul Clinton.
F ăina f ăcus e o mizeri e cum plit ă. Înde p ăr t a r e a
ei pres u p u n e a aspir a r e a şi şter g e r e a cu mopul şi
sp ăla r e a tutu r o r obiect elo r pe care se a şez a s e ,
ori asta nece sit a ceva timp.
Hope înde p ăr t ă cuver t u r il e şi se ridic ă din pat.
Deschis e încet u şa deba r a l ei şi lu ă un tricou de-
al tat ălui ei, tr ăg â n d u- şi- l cu greu pest e cap,
chircin d u- se când um ăr ul şi mu şc hii spin ării
prot e s t a r ă la ace a s t ă mi șca r e .
Şi încep u s ă caut e gloan ţel e.
Pest e o jum ăt a t e de or ă g ăsi cutia, într- unul din
buzun a r e l e unei jache t e a tat ălui ei.

Când Hope ie şi din cam e r ă, de elastic ul

treni n g ul ui îi atâr n a u câtev a crava t e pe car e
tat ăl ei nu le mai purt a. În mâini avea pu şc a.
Clinton st ăt e a t ăcut, exact cum îl l ăsas e,
pent r u c ă oricu m nu avea alt ă aleg e r e . Când o
auzi, î şi desc his e ochiul cel bun, care se m ări
când v ăzu pu şc a. Zâmbi vag, mul ţu mi t şi d ădu
încur aj a t o r din cap, c ătr e ea.
Price st ăt e a la sp ăl ăt o r, cl ătind o cârp ă.
Cur ăţ a s e apro a p e toat ă mizeria, de şi mobilier ul
ei se redu s e s e cum plit şi câtev a supr af e ţe înc ă
mai era u pudr a t e cu fain ă. Price î şi ridic ă
privire a şi când ea ridic ă pu şc a, cuvint el e pe
care ar fi vrut s ă le spun ă îi murir ă pe buze.
— Ţine- ţi mân a dre a p t ă acolo und e s-o pot eu
vede a. Cu mân a stân g ă scoat e- ţi pistolul de la
brâ u. Pune- l pe bufet şi f ă- i un vânt spre mine.
Price nu se mi şc ă. Ochii lui alba şt ri deve nir ă
duri, glaciali.
— Ce naiba î ţi închipui c ă faci?
— Preia u cont r ol ul. Şi f ă ce ţi-am spus.
El nici m ăca r nu se uit ă la pu şc ă. Zâm bi n d,
încep u s ă se apro pi e de ea.
— Am g ăsit gloan ţel e, spus e Hope rep e d e ,
înaint e ca el s ă se apro pi e pre a mult de pu şc ă. În
buzun a r u l unei jache t e , ad ău g ă ea, ca el s ă ştie
c ă ea chiar le g ăsis e.
Price se opri. Furia îi întun e c a s e fa ţa şi ar fi
b ăga t spaim a în ea, dac ă nu ar fi avut pu şc a.
— Pistolul! repe t ă ea.
Încet, cu mân a dre a p t ă pe chiuve t ă, Price î şi
scoas e pistolul de la spat e. Punâ n d u- l pe bufet, îl
împins e spr e ea.
— Nu- l uita pe al meu, spus e greoi Clinton, din
spat el e ei. Gura şi maxilar ul încep u s e r ă s ă i se
umfle şi s ă se învine ţe a s c ă.
— Şi pe cel ălalt, spus e Hope f ăr ă s ă clipea s c ă
la privire a ucig ăt o a r e pe care i-o aru n c ă Price
care se supu s e, t ăcut.
— Şi acu m d ă- te înapoi.
 Price se d ădu. Hope î şi lu ă pistolul şi l ăs ă
pu şc a jos, pent r u c ă îi era mai comod a şa.
— Bine. Şi acu m, a şe az ă- te pe scau n şi du- ţi
mâinile la spat e.
— Nu face ast a, Hope, spus e el print r e din ţii
încle şt a ţi. Este un asasin. Nu- l ascult a. De ce l-ai
cred e, pent r u Dumn ez e u ? Uit ă- te la el, are
salop e t ă de pu şc ări a ş.
— Asta pent r u c ă mi- ai luat tu unifor m a .
— Stai jos, rep e t ă Hope c ătr e Price.
— Fir- ar, de ce nu vrei s ă m ă crezi?
— Pent r u c ă am auzit la radio desp r e un
accide n t de autob u z. Doi poli ţi şti au murit şi
cinci prizonie ri au evad a t . În timp ce vorbe a ,
Hope nu- şi lua ochii de la Price. Pent r u c ă ai o
c ăm a şă pre a mic ă pent r u tine. Pent r u c ă nu ai
portofel şi pent r u c ă pant alo nii unifor m ei tale
sunt rup ţi şi au urm e de sâng e, f ăr ă ca tu s ă fi
fost r ănit.
— Şi cum r ăm â n e cu pistolul de poli ţist? Dac ă
i-am luat hainel e, de ce nu i-am luat şi pistolul?
— Nu ştiu, recu n o s c u ea. Poat e c ă ai fost
arun c a t la p ăm â n t în timp ul accid e n t u l ui şi când
ţi-ai revenit, ceilal ţi prizonie ri fugise r ă deja,
luân d arm el e cu ei. Nu cunos c toat e det aliile. Tot
ce ştiu eu este c ă ţi-am pus foart e multe
într e b ăr i. Iar r ăs p u n s u r il e tale nu se potrives c.
De ce ai desc ăr c a t pu şc a şi ai ascu n s gloan ţel e ?
Price nici nu clipi.
 — Din motive de sigur a n ţă .
Nici Hope nu clipi.
— Raha t. Stai jos.
Price se a şez ă. Nu- i pl ăce a asta, dar deg e t ul ei
era pe tr ăg a ci şi privire a ei nu tre m u r a deloc.
— Pune- ţi mâinile la spat e.
Price şi le pus e la spat e. Din urec hi îi ţâ şn e a u
abu ri. Stân d depa r t e de ating e r e a lui în cazul în
care el s-ar fi rotit brus c şi ar fi încer c a t s ă- i
arun c e arm a din mân ă, Hope scoas e una dintr e
cravat e , f ăcân d u- i dou ă nodu ri. Apropiind u- se
apoi repe d e , pet r e c u nodu rile în jurul
închei e t u rilor lui şi tras e tar e de cape t e. El
încep u s e deja s ă se mi şt e, dar îngh e ţă în loc
când crava t a i se strâ n s e tar e în jurul
închei e t u rilor.
— Fru m o a s ă sche m ă. Ce ai f ăcut? spus e el
calm.
— Nodu ri, a şa cum a ş lega un vi ţel. Nu a
treb ui t decâ t s ă trag. Apoi pet r e c u cape t el e într e
închei e t u ril e lui, fixând fieca r e nod şi înnod ă
cravat a .
— A şa, acu m picioa r el e.
Price nu se mi şc ă, l ăsâ n d- o s ă îi lege
picioar el e.
— Ascult ă- m ă, spus e el impe rios. Eu chiar sunt
ajutor de şerif. Nu lucrez de mult ă vrem e aici şi
nu m ă cuno a şt e mult ă lume.
— Da, cum s ă nu, spus e Clinton. I-ai ucis pe cei
doi poli ţi şti şi prob a bil c ă ai fi omor â t- o şi pe ea,
înaint e de a pleca. Dezlea g ă- m ă, coni ţă, mi- au
amor ţit mâinile.
— Nu! Ascult ă- m ă, Hope. Treb ui e s ă fi auzit de
tipul ăsta. Este de pe aici. A şa a ştiut c ă locuie şti
împr e u n ă cu tat ăl t ău. Clinton – şi Price î şi
întoa r s e capul spr e cel ălalt b ăr b a t – a r ăpit- o pe
fiica unui fermie r boga t din zon ă şi a ceru t un
milion reco m p e n s ă. I-au dat banii. Dar el nu şi-a
res p e c t a t part e a lui din târg. Fata nu se afla
acolo unde spus e s e el c ă o l ăsas e. A fost prins
când a încer c a t s ă- şi cheltui a s c ă banii şi nu a
spus niciod a t ă und e a ascu n s trup ul fetei. S- a
vorbit desp r e ast a la toat e emisiunile de ştiri.
Era tra n sf e r a t la o închiso a r e mai sigur ă iar noi
ne- am gân dit c ă merit a încer c a r e a de a m ă b ăg a
împr e u n ă cu el, poat e aflam ceva. Poat e fi
cond a m n a t pent r u crim ă, pe baza dovezilor
circu m s t a n ţi al e, dar p ărin ţii vor s ă fie g ăsit
trup ul fetei. Au acce p t a t gând ul c ă a murit, dar
vor s ă- i ofere o înmor m â n t a r e dece n t ă. Avea
şapt e s p r e z e c e ani, o feti ţă dr ăg u ţă pe care a
îngrop a t- o undev a în mun ţi, sau a aru n c a t- o într-
o min ă p ăr ăsi t ă.
— V ăd c ă ştii multe, aru n c ă Clinton cu o voce
s ălba tic ă. Vorbe şt e , vorbe şt e ; spun e- mi und e ai
ascu n s cad av r ul.
Hope se dus e în cam e r a mar e şi mai puse
lemn e pe foc. Apoi se opri lâng ă telefon, ridicâ n d
rece p t o r u l ca s ă verifice tonul. Nimic.
— Ce faci? Dezlea g ă- m ă, îi ceru Clinton.
— Nu, spus e Hope.
— Ce?! Parc ă nu- i vene a s ă cre a d ă ce auzise.
— Nu. Pân ă când nu se refac e leg ăt u r a
telefonic ă şi nu- l pot sun a pe şerif ca s ă
l ămu r e a s c ă totul, pres u p u n c ă cel mai bun lucru
este s ă v ă ţin pe amâ n d oi a şa cum sunt e ţi.
Urm ă un mom e n t de t ăce r e încre m e n i t ă; apoi
Price î şi l ăs ă capul pe spat e într- un hohot de râs.
Clinton se zgâi la el, cu gur a c ăsc a t ă; apoi se
înro şi tot şi strig ă:
— Târfa cretin ă şi idioat ă!
— Bravo, feti ţo, îmi placi, spus e Price print r e
hohot e de râs. Doam n e , cât te iubes c! Chiar o s ă
te iert pent r u ast a, de şi pe mine tipii ăia n- o s ă
m ă ierte ani de zile c ă am l ăsat o blond ă dulce şi
micu ţă , cu ochi cafenii, s ă m ă lege fedele ş.
Hope se uit ă în ochii aceia alba şt ri, râz ăt o ri,
str ălu ci n d de lacrimi de amuz a m e n t şi nu se put u
împiedic a s ă nu zâm b e a s c ă.
— Prob a bil c ă te iubes c şi eu, dar ast a nu
înse a m n ă c ă o s ă te dezleg.
Clinton î şi reve ni suficien t ca s ă spun ă:
— Î şi bate joc de tine, coni ţă.
— Coni ţă? Parc ă nu a şa mi- ai spus acu m câtev a
clipe.
— Îmi par e r ău. M- am pier d u t cu firea. M ă
doar e s ă te v ăd picat ă dup ă fundul ăst a car e
reg ul e a z ă orice femeie.
— De ast a sunt sigur ă.
— Ce treb ui e s ă fac s ă te conving c ă mint e?
— Nu po ţi face nimic, a şa c ă f ă econo mi e de
aer, îi spus e ea politicos.
O jum ăt a t e de or ă mai târziu, Clinton spus e:
— Trebui e s ă m ă duc la baie.
— Du- te- n pant alo ni, îi replic ă Hope. Nu se
gân dis e la complica ţi a asta, dar nici nu avea de
gân d s ă- l dezleg e pe vreu n ul dintr e ei. Îi aru n c ă
lui Price o privire de scuze şi el îi f ăcu cu ochiul.
— Pân ă una, alta, eu n- am proble m e . Totu şi,
dac ă pân ă disea r ă nu se refac e leg ăt u r a
telefonic ă, prob a bil c ă o s ă te implor s ă- mi aduci
un borc a n pent r u compo t.
Lui i-ar aduc e unul, î şi spus e ea. Nu ar fi
der a nj a t- o s ă- i fac ă lui aces t serviciu. Se uit ă la
Clinton. În niciun caz; pe a lui nu i-ar ating e- o
nici cu cle şt el e.
Din jum ăt a t e în jum ăt a t e de or ă verifica
telefon ul, privind cum soar el e dup ă- amiezii
cobor a în spat el e mun ţilor. Clinton se foi şi Hope
nu se îndoia c ă era în suferin ţă. Prob a bil c ă nici
Price nu era mai bine, doar c ă el nu l ăsa s ă se
vad ă. Îi zâmb e a de câte ori îi surp ri n d e a privire a,
de şi cu fa ţa lui învine ţit ă zâm b e t ul sem ăn a mai
mult cu o grim a s ă.
Exact la asfin ţit, când ridic ă rece p t o r u l, Hope
auzi tonul.
 — Bingo! excla m ă ea triu mf ăt o r , ridicâ n d
rece p t o r u l şi luân d cart e a de telefon ca s ă caut e
num ăr u l şerifului.
Price îi recit ă num ăr ul şi dac ă atun ci fuses e
apro a p e sigur ă c ă el îi spus e s e adev ăr ul, în clipa
acee a era absolut sigur ă. Fa ţa i se lumin ă şi îi
arun c ă lui Price un zâmb e t radios, în timp ce
form a num ăr u l.
— Depa r t a m e n t u l Şerifului, se auzi o voce
b ăr b ăt e a s c ă, alert ă.
— Alo, sunt Hope Brads h a w , de la Complexul
Cresc e n t Lake. Am aici doi b ărb a ţi. Unul este
Price Tann e r şi num el e celuilalt este Clinton.
Amândoi preti n d c ă sunt ajuto a r e de şerif şi c ă
cel ălalt este un asasi n. Îmi pute ţi spun e
dum n e a v o a s t r ă care, ce este?
— Fir- ar s ă fie, tun ă vocea. La naiba! Fir- ar,
scuze, nu am vrut s ă spun asta. Zice ţi c ă îi ave ţi
şi pe Tann e r şi pe Clinton?
— Da. Car e dint r e ei este ajuto r ul de şerif?
— Tann e r . Cum i-a ţi…? Adic ă…
— Ţin un pistol îndr e p t a t asup r a lor. Cum arat ă
Tann e r ? Ce culoar e de ochi are?
Ajutor ul de şerif de la cel ălalt cap ăt al firului
nu p ăr u decon c e r t a t .
— Culoa r e a ochilor? Ah… subiec t ul are în jur
de un met r u optzeci şi pat r u, nou ăz e ci de
kilogr a m e , este bru n e t cu ochi alba şt ri.
— Mul ţu m e s c , spus e Hope, recu n o s c ăt o a r e c ă
poli ţi ştii era u ant r e n a ţi s ă ofere desc ri e ri
succint e.
— Vre ţi s ă vorbi ţi cu Ajutor ul de Şe rif Tann e r ?
— Da, doa m n ă, a ş vrea!
Luân d telefon ul, îl duse cât put u de depa r t e ,
dar firul nu era suficien t de lung.
— O clip ă, spus e ea l ăsân d rece p t o r u l jos.
Se repezi la buc ăt ăr i e şi lu ă cu ţitul de fruct e.
Alergâ n d înapoi la Price, înge n u n c h e şi- i t ăie
leg ăt u rile de la mâini cu mi şc ări de fier ăs t r ău ,
apoi se aplec ă asup r a glezn elo r, în timp ce el î şi
freca mâinile s ă- şi repu n ă sâng el e în circula ţi e.
— Ai nevoie de un telefon f ăr ă fir. Sau de unul
cu un fir mai lung.
— O s ă m ă ocup de asta prim a oar ă când m ă
duc la târg ui eli, spus e ea elibe r â n d u- i glezn el e.
Telefonul din buc ăt ări e era mai apro a p e , de şi
nici firul lui nu era suficien t de lung. Price
şchiop ăt ă spr e el, cu mu şc hii crisp a ţi dup ă atât a
stat într- o pozi ţie for ţat ă.
— Aici e Tann e r . Da, totul este sub cont r ol. Vă
fac un rapo r t comple t când veni ţi. Drum u r ile au
red ev e ni t circul a bile? În regul ă.
Price pus e rece p t o r u l înapoi în furc ă şi se
întoa r s e şchiop ăt â n d spre ea.
— Drum ul este în contin u a r e blocat, dar fac
rost de un plug. În dou ă ore ar treb ui s ă fie aici.
Spun â n d asta, Price trec u de ea, şchiop ăt â n d .
Hope clipi des.
 — Price?
— Nu m ă pot opri s ă vorbe s c, spus e el
îndr e p t â n d u- se cât put e a de rep e d e , spre baie.
Hope nu- şi putu st ăp â ni râs ul. Clinton se holb ă
la ea în timp ce trec e a pe lâng ă el s ă duc ă
telefon ul înapoi în cam e r a mar e. Mai avea înc ă
în mân ă cu ţitul de fruct e. Se opri şi se uit ă la el
gân dito a r e şi ceva treb ui e s ă i se fi citit pe fa ţă,
pent r u c ă omul p ăli.
— Nu, strig ă Clinton în timp ce ea se apro pi a,
apoi încep u s ă urle.

— L-AI CRESTAT, SPUSE Price, neve ni n d u- i s ă

cre a d ă. Chiar l-ai cres t a t .
— Trebui a s ă ştie c ă vorbe a m serios, spus e
Hope. N- a fost decâ t o t ăiet u r ă minus c ul ă, nimic
s ă merit e atât a scan d al. De fapt, a fost un
accide n t; n- am vrut s ă m ă apro pii atât de mult de
el, dar el a f ăcut un salt.
Nu num ai asta f ăcus e Clinton; î şi pier d u s e şi
cont rol ul asup r a rinichilor. Dup ă car e a încep u t
s ă vorbe a s c ă, bâlbâin d u- se cât put e a el de
rep e d e , strig â n d la Price, spun â n d orice ca s ă o
împiedic e s ă- l mai taie. Price sun ă la
depa r t a m e n t u l şerifului, f ăcân d schim b de
infor m a ţii, pe care le sper a u reale.

TRECUSE DE MIEZUL NOP ŢII. St ăt e a u întin şi

în pat, îmbr ăţ i şa ţi. Hope îi ţine a pe obr az o
pun g ă cu ghe a ţă ; el îi ţine a una pe spat e.
— Am vorbit serios, spus e Price s ăru t â n d- o pe
frunt e, când am spus c ă te iubesc. Ştiu, totul s-a
pet r e c u t foart e rep e d e , dar… ştiu ce simt. Din
clipa în car e am desc his ochii şi te- am v ăzut, te-
am dorit. Deci? ad ău g ă el dup ă o pauz ă.
— Deci? repe t ă ea.
— Deci, „poat e” c ă şi tu m ă iube şti, ei?
— Poate. Şi Hope se ghe m ui şi mai comod,
lâng ă el. Cate g o ri c, înt ări ea.
— Spun e- o! îi poru n ci el strâ n g â n d- o mai mult
în bra ţe.
— Te iubes c. Dar eu cred c ă ar treb ui s ă ne
acor d ăm timp, s ă ne cuno a şt e m unul pe
cel ălalt…
Price râse înceti şo r.
— S ă ne acor d ăm timp? Nu crezi c ă e cam
târzior pent r u a şa ceva?
Ea nu avea r ăsp u n s . Pent r u c ă pre a multe se
întâ m pl a s e r ă într- un timp atât de scur t. Avea
senza ţi a c ă ziua de ieri se pet r e c u s e de fapt cu
multe s ăpt ăm â n i în urm ă. Arunc a ţi împr e u n ă în
circu m s t a n ţe extre m e , îl v ăzus e într- o
multitu di n e de situa ţii şi ştia c ă prim a ei
impr e si e desp r e el, înce ţo şa t ă, delira n t ă, fericit ă,
fuses e cea adev ăr a t ă. Sim ţe a ca şi cum l-ar fi
citit insta n t a n e u , instinc t ul primitiv
recu n o s c â n d u - l dre p t par t e n e r u l ei.
— M ărit ă- te cu mine, Hope. Cât mai rep e d e . Cu
riscu rile pe car e ni le- am asu m a t , prob a bil c ă am
nime rit lozul cu copilul.
Vocea lui era lene şă , plin ă de sedu c ţi e.
Hope î şi în ăl ţă capul de pe um ăr ul lui, uitân d u-
se, prin întun e ri c, la el. Îi v ăzu str ăl uci r e a
din ţilor când zâmbi şi avu din nou acel senti m e n t
de recu n o a şt e r e , de confir m a r e .
— Bine. Dac ă vrei tu…
— Dac ă vrea u ? Price îi lu ă mân a şi i-o duse
într e picioa r el e lui. Era tar e ca piatr a .
— Abia a şt e p t , drag a mea, şopti el cu o voce
u şor tre m u r a t ă, cum o mai avus e s e mai devre m e ,
când discut a s e r ă desp r e ace a s t ă posibilitat e.
— Tu nu treb ui e decâ t s ă rost e şti cuvân t ul şi
eu m ă voi dedica proiec t ul ui.
— Te iubes c, spus e ea, aba n d o n â n d u - se
bucu r o a s ă inevita bilului.

Lacul Visel o r

Ochii lui erau ca nest e m a t e l e , acva m ari ni,

adânci şi plini de via ţă ca marea, dogorind prin
cea ţa care- l înv ăluia. Str ăluc e a u în jos spre ea,
cu o expre si e atât de inten s ă încât se sperie şi se
lupt ă în strâns oar e a lui. El o lini şti, cu vocea
îngro şa t ă de pasiun e, în timp controla lupta,
mân gâi n d- o şi îmbr ăţi şâ n d- o pân ă când ea
încep u din nou s ă tre m u r e de pl ăcer e,
întinzâ n d u- se în sus spre el. Coaps el e lui o
loveau ritmic. Trupul lui puter nic era gol,
mu şc hii lui de fier mi şcâ n d u- se ca m ăta s e a uns ă,
sub pielea asudat ă. Cea ţa venin d dinspr e lac era
atât de groas ă în jurul lor, încât nu- l putea vedea
clar, îl put ea doar sim ţi, intrân d şi ie şind,
pose dâ n d- o atât de s ălbatic şi de total, încât ştiu
c ă nu se va putea elibera niciodat ă de el.
Tr ăs ăt u rile lui se pierd ea u în cea ţă oricât şi- ar fi
for ţat ea ochii s ă- l vad ă, oricât ar fi strigat,
frustrat ă. Doar nest e m a t e l e fierbin ţi ale ochilor
lui str ăp u n g e a u cea ţa, ochi pe care- i mai v ăzu s e
înaint e, prin alte… ce ţuri.

Thea se trezi brus c, cu trup ul tre m u r â n d de

ecoul pasiu nii… şi împlinirii. Pielea îi era ud ă de
sudo a r e şi- şi pute a auzi prop ri a respir a ţi e, la
încep u t rep e d e şi put e r ni c ă, încetinin d trep t a t ,
pe m ăs u r ă ce b ăt ăile inimii î şi reg ăs e a u ritm ul
norm al. Visul o sleia întot d e a u n a de put e r e ,
l ăsân d- o stoar s ă şi f ăr ă oase, de epuiza r e .
Se sim ţe a zgud uit ă, incap a bil ă s ă gân d e a s c ă,
dep ăş it ă de panic ă şi de pasiu n e , totod a t ă.
Vintr el e îi palpit a u, ca şi cum ar fi f ăcut
dra go s t e ; se r ăsu ci în a șt e r n u t u r il e r ăv ăşit e,
strâ n g â n d u - şi pulpele, încer c â n d s ă nege
senza ţi a c ă îl mai avea înc ă în ea. Pe el. F ăr ă
num e, f ăr ă chip, dar întotd e a u n a , el.
 Se uit ă la lumina vag ă a dimine ţii timpu rii car e
se pres a de fere a s t r ă, un cenu şi u atât de fragil
încât abia reu şe a s ă p ăt r u n d ă prin gea m. Nu
treb ui a s ă se uite la ceas; visul îi ap ăr e a
întotd e a u n a în ora întun e c a t ă, t ăcu t ă, dinain t e a
r ăs ări t ul ui şi se ter mi n a la prim a apro pi e r e a
luminii.
Este doar un vis, î şi spus e ea în încerc a r e a de a
se lini şti. Doar un vis.
Doar c ă era cu totul altfel decâ t orice vis pe
care- l avus e s e vreod a t ă.
Se gân d e a la el ca la un singu r vis, de şi
episo a d el e era u diferit e. Ele – el – încep u s e r ă cu
apro a p e o lun ă în urm ă. La încep u t se gândis e la
el doar ca la un vis stra ni u, în mod singul a r viu şi
însp ăi m â n t ăt o r , dar totu şi, doar un vis. Apoi visul
a revenit în noap t e a urm ăt o a r e . Şi urm ăt o a r e a .
Şi în fiecar e noapt e de atun ci, pân ă când
încep u s e s ă- i fie fric ă s ă se mai culce. Încer c a s e
s ă- şi potrive a s c ă alar m a ceas ul ui ca s ă se
treze a s c ă mai devr e m e , dar subt e rf u gi ul nu
func ţion a s e . Ah, da, alar m a suna s e; dar în timp
ce st ăt e a întins ă în pat, deplâ n g â n d som n ul
pierd u t şi o ţelind u- se s ă se scoale efectiv, visul îi
revenis e. Sim ţise cum star e a de vegh e încep e a
s ă dispa r ă, sim ţise cum alun e c a sub supr af a ţa
con şti e n t ul ui, în lume a neag r ă a imaginilor vii,
leg ăn ăt o a r e . Încer c a s e s ă lupte, s ă r ăm â n ă
tre az ă, dar pur şi simplu îi fuses e imposibil.
Ochii grei i se închid e a u şi el era din nou acolo…

Era furios pe ea, furios c ă încercas e s ă- l evite.

P ărul lui lung, buclat, îi unduia pe um eri, cu
şuvi ţele aproap e vii de for ţa furiei lui. Ochii lui…
ah, Doam n e , ochii lui la fel de vii ca şi visul, de
un albastr u- verd e aprins, strec urâ n d u- se prin
plasa contra ţân ţarilor, care- i drapa patul.
R ăm a s e întins ă acolo ne mi şca t ă, acut con ştie n t ă
de a şter n u t u rile reci de sub ea, de miros urile
grele ale nop ţii tropicale, de c ăldura care f ăcea
chiar şi delicata ei c ăm a şă de noapt e s ă- i par ă
ap ăs ăt o ar e … dar mai ales de carnea ei care
tre m u r a de groaz ă, con şti e n t ă de b ărbat ul care
st ăt e a acolo, în dor mit or ul um brit al nop ţii,
uitând u- se la ea prin ţes ăt u r a plasei.
Îngrozit ă, da, dar totoda t ă triu m f ăt o a r e. Ştius e
c ă se va ajung e aici. Îl respin s e s e , îi ţinus e piept,
îl incitas e, aducâ n d u- l în acest mo m e n t , la acest
târg cu diavolul pe care- l va încheia cu el. Era
du şm a n u l ei. Dar în noapt e a aceast a va deve ni
aman t ul ei.
Se apropie de ea, antre n a m e n t u l lui de
lupt ăt or tr ădâ n d u- se în gra ţia şi for ţa fiec ăr ei
mi şc ări.
— Ai încercat s ă m ă evi ţi, spus e el cu vocea la
fel de furioas ă ca un tune t în noapt e . Ţi- ai jucat
jocurile, excitân d u- m ă în mod delibera t, ca pe un
arm ăs a r urcat pe o iap ă… iar acu m îndr ăz n e şt i
s ă încerci s ă te ascu n zi de mine? Ar treb ui s ă te
sugru m .
Thea se ridic ă într- un cot. Inima îi bubuia în
piept, izbind u- se durero s de coast e şi avu
senza ţia c ă va le şina. Carnea ei îns ă se trez ea la
apropier e a lui, desco n si d e r â n d pericolul.
— Mi- a fost tea m ă, spus e ea simplu,
dezar m â n d u- l cu acest adev ăr.
El se opri, cu ochi arzând mai viu ca adinea uri.
— Fii blest e m a t ă. Blest e m a ți s ă fim amân d oi,
şopti el. Apoi mâinile lui puter nic e, de lupt ător,
se întins er ă spre v ălul plasei, apucân d u- l şi
drapâ n d u- l pest e partea superioar ă a trup ul ui ei.
Ţes ăt u r a trans p ar e n t ă se a şez ă pest e ea ca un
vis, contin uâ n d totu şi s ă- i înce ţo şe z e lui
tr ăs ăt u rile, împie dicâ n d- o s ă îl vad ă clar.
Ating er e a lui, când veni, îi smuls e un sun e t
încet, de surpriz ă. Mâinile lui erau aspre şi
fierbin ţi, alune câ n d în sus, pe picioarele ei goale,
într- o mân gâie r e înceat ă, înde p ăr t â n d u- i c ăm a şa
din cale. O foam e violent ă, cu atât mai feroce cu
cât nu era dorit ă, ema n ă din el, la veder e a
locului de împr e u n a r e al pulpelor ei.
Deci a şa o s ă fie, î şi spus e ea şi încerc ă s ă se
îmb ăr b ăt e z e . El inten ţio n a s ă- i r ăpeas c ă
virginitat e a, f ăr ă s ă o preg ăt e a s c ă. A şa s ă fie.
Dac ă el î şi imagina c ă o va face s ă strige de
durer e şi de şoc, va fi deza m ăg i t . Era el un
lupt ăt or, dar ea îi va ar ăta c ă era egala lui, în
curaj.
Şi el o pose d ă astfel, împins ă pân ă la margin e a
patului, doar cu partea de jos a trup ul ui,
desco p e rit ă şi cu plasa contra țân țarilor, între ei.
O pose d ă cu mânie şi cu tandr e ţe . O pose d ă cu o
pasiun e care o ardea, cu o plenit u di n e care o
înse m n ă pe vecie a lui. Şi la sfâr șit, ea, da,
strig ă. Pân ă la urm ă, triu m f ul a fost al lui. Dar
strig ăt el e ei nu erau de durer e ci de pl ăcer e şi
de împlinire şi de o glorie despr e care nu ştius e
c ă exista.

Aceast a a fost pent r u prim a oar ă când a f ăcut

dra go s t e cu ea, pent r u prim a oar ă când s-a trezit
înc ă tre m u r â n d în urm a unui orga s m atât de
dulce şi de inten s încât se pom e ni plân g â n d ,
ghe m ui t ă de una singu r ă în pat ul r ăv ăşit şi
tânjind dup ă mai mult. Pent r u prim a oar ă, dar în
mod cate g o ri c, nu pent r u ultim a.
Thea se scul ă din pat şi se duse la fere a s t r ă,
frecâ n d u- se într- una cu mâinile pe bra ţe, în timp
ce se uita afar ă, în curt e a interio a r ă t ăcu t ă, a
blocului cu apa r t a m e n t e şi a şt e p t â n d sosir e a
adev ăr a t u l ui r ăs ărit, a ște p t â n d ca lumin a vesel ă
s ă alun g e stra ni a senza ţi e de ireal, î şi pier d e a
oare min ţile? Oar e a şa încep e a nebu ni a, cu
acea s t ă trep t a t ă eroziun e a realit ăţ ii, pân ă când
nu mai pute ai spun e ce este real şi ce nu? Pent r u
c ă aici şi acu m , ei nu i se mai p ăr e a u reale, nu
atât de reale ca visele car e pleca u odat ă cu
zorile. Munc a ei avea de suferit; pute r e a ei de
conce n t r a r e disp ăr u s e . Dac ă ar fi lucr a t pent r u
altcinev a şi nu doar pent r u ea, ar fi avut mari
proble m e .
Nimic nu o pre g ăti s e pent r u ceea ce i se
întâ m pl a acu m. Totul fuses e atât de nor m al, atât
de firesc. P ărin ţi minu n a ţi, o via ţă de familie
lini ştit ă, doi fra ţi care, în ciuda indiciilor ini ţiale,
devenis e r ă b ărb a ţi cum s e c a d e , inter e s a n ţi, pe
care îi ador a. Nimic tra u m a t i c nu i se întâ m pl a s e
în perioa d a de cre şt e r e ; monoto ni a şcolii,
priet e niile apro a p e sufoca n t e de care par s ă aib ă
nevoie tine rii, obi şnuit el e dispu t e şi cert u r i şi
zilele lungi, lini ştit e, ale vacan ţei, pet r e c u t e la
lac. În fiecar e var ă, cur ajo a s a ei mam ă înc ărc a
minibuz ul şi o porn e a la dru m spre casa lor de
vaca n ţă , unde î şi st ăp â n e a singu r ă cei trei copii
plini de ener gi e, apro a p e toat ă vara. Tat ăl lor
vene a la ei în fieca r e week e n d şi r ăm â n e a aici şi
pent r u o par t e din conce di ul lui. Thea î şi amint e a
de lungile, fierbin ţile zile de înot şi pesc uit, de
albinel e bâzâin d prin iarb ă, de cânt e c el e
p ăs ărilor, de insect el e sclipind în întun e r i c, de
ţârâit ul greie rilor şi or ăc ăit ul broa şt elo r , de
pleosc ăit ul unei broa şt e ţesto a s e care se lans a la
ap ă, de miros ul îmbieto r al ham b u r g e r ilo r pe
gr ăt a r u l cu c ărb u ni. Î şi amint e a cât de plictisit ă
era şi cât de ner ăb d ăt o a r e s ă se întoa r c ă acas ă,
pent r u ca apoi, când se apro pi a din nou vara, s ă
trepid e z e s ă se întoa r c ă la lac.
Dac ă era ceva neobi şn ui t în via ţa ei, era
ocup a ţi a aleas ă de ea, dar ei îi pl ăce a s ă
zugr ăv e a s c ă frumos case. Era dornic ă s ă pun ă
mân a pe orice ofert ă de zugr ăvit, în interio r sau
exterio r, iar clien ţilor p ăre a s ă le fac ă pl ăce r e
preoc u p a r e a ei pent r u detalii. Pe m ăs u r ă ce
clien ţii aflau desp r e aces t talen t deos e bi t al ei,
c ăp ăt a tot mai multe com e n zi, cer â n d u- i-se s ă
tra n sfo r m e pere ţii. Picturile ei mur al e era vesele
şi fire şti; nimic mistic sau ango a s a n t . Şi atun ci
de ce a încep u t , dintr- o dat ă, s ă aib ă aces t e vise
bizar e, în care îi ap ăr e a acela şi b ăr b a t f ăr ă chip,
noapt e de noapt e ? Num el e lui varia în aces t e
vise. Era Marc u s, îmbr ăc a t în cent u rio n rom a n.
Era Luc, un invad a t o r nor m a n d . Era Neill, era
Dunc a n… era atâ ţi a şi atâ ţi a b ăr b a ţi diferi ţi,
încât nu ar fi treb uit s ă poat ă s ă- şi mai
amint e a s c ă num el e lor. Dar totu şi şi le amint e a .
Şi el îi spun e a de fieca r e dat ă altfel: Judith, Wila,
Moira, Anice. Era toat e aces t e femei şi toat e
aces t e femei era u la fel. Şi el era la fel,
indifer e n t ce num e purt a.
Îi ap ăr e a în vise şi când f ăcea drag o s t e cu ea îi
pose d a mai mult decâ t trup ul. Îi invad a suflet ul
şi o umple a de un dor car e nu o p ăr ăs e a
nicioda t ă, de senti m e n t u l c ă într- un fel era
incom pl e t ă f ăr ă el. Pl ăce r e a era atât de
zgud uito a r e , senz a ţi a atât de real ă, încât prim a
oar ă când se trezise, plâng â n d încet, î şi dus e s e
cu groaz ă mân a jos, ating â n d u- se, s ă simt ă
umidit a t e a semin ţei lui. Nu era acolo, fire şt e. El
nu exist a decâ t în mint e a ei.
În mai pu ţin de o s ăpt ăm â n a era aniver s a r e a ei
de treizeci de ani şi în to ţi ace şti ani nu sim ţise
nicioda t ă ceva atât de inten s pent r u un b ăr b a t
real, cum sim ţe a pent r u hime r a car e o bânt ui a în
visele ei.
Nu se put e a conce n t r a asup r a muncii ei.
Pictu r a mur al ă pe care tocm ai o ter mi n a s e
pent r u familia Kalma n nu se bucu r a s e de
obi şn uit a ei ate n ţi e pent r u det alii, de şi doa m n a
Kalma n fuses e fericit ă cu ea. Thea ştia c ă nu se
ridica s e la stan d a r d e l e ei obi şnuit e, chiar dac ă
doa m n a Kalma n nu ştia asta. Trebuia s ă încet ez e
s ă mai viseze la el. Poat e c ă ar treb ui s ă mea r g ă
la un tera p e u t , sau poat e chiar la un psihiat r u .
Dar totul în ea se revolt a la acea s t ă idee, la
gân d ul de a- i poves ti unui str ăin visele ei. Ar fi
fost ca şi cum ar fi f ăcut drag o s t e în public.
Dar treb ui a s ă fac ă ceva. Visele deve n e a u tot
mai inte n s e, tot mai însp ăi m â n t ăt o a r e . C ăp ăt a s e
o tea m ă atât de mar e de ap ă încât ieri,
trave r s â n d podul cu ma şin a, fuses e apro a p e
cupri n s ă de panic ă. Ea, care iubise atât de mult
spor t u ril e de ap ă şi car e înota ca un pe şt e! Iar
acu m treb ui a s ă- şi fac ă mult cur aj, s ă se uite
doar, la un râu sau un lac şi tea m a deve n e a tot
mai mar e.
În ultim el e trei vise, fuses e r ă la lac. La lacul ei,
unde- şi pet r e c u s e minu n a t e l e vaca n ţe ale
copil ări ei. El îi invad a s e ter e n ul prop ri u şi dintr-
o dat ă i se f ăcu mai groaz ă ca oricâ n d. Era ca şi
cum o urm ăr i s e pas cu pas, în visele ei,
împing â n d- o în mod inexor a bil spre o concluzie
pe care ea o ştia deja.
Pent r u c ă în visele ei, el f ăcea doar uneo ri
dra go s t e cu ea. Alteori, o omor a.

Casa de vaca n ţă era acee a şi, dar în mod

ciuda t, diminu a t ă de trec e r e a timpul ui. V ăzut ă
cu ochii unui copil, fuses e un loc u şor magic,
spa ţios, un loc und e veselia şi râsul era u ceva
obi şn uit, o cas ă f ăcut ă pent r u veri lungi,
minu n a t e . Thea st ăt e a în ma şin ă şi se uita la ea,
sim ţin d dra g o s t e şi o senza ţi e de pace care îi
dep ăş e a u tea m a de a se afla efectiv aici, la locul
unde se petr e c u s e r ă cele mai rece n t e vise. Cu
locul aces t a nu put e a asocia nimic altcev a decâ t
mom e n t e pl ăcu t e. La paisp r e z e c e ani fuses e
s ăru t a t ă pent r u prim a oar ă, în umb r a s ălciei
plâng ăt o a r e , de Sam my- Nu- Ştiu- Cum. Toat ă vara
acee a sim ţis e o pasiu n e înne b u ni t o a r e pent r u
Sam m y, al c ărui chip nici m ăca r nu şi- l mai
amint e a ! Ce mai dra go s t e !
Acum vede a micim e a casei şi nevoia de a fi
zugr ăvit ă. Zâmbi, spun â n d u- şi c ă se va ocup a de
ast a cât va sta aici. Iarb a cresc u s e pân ă la
genu n c hi şi leag ăn ul, care atâ r n a de ram u r a
groas ă a steja r ul ui uria ş, se desp ri n s e s e într- o
part e. Se înt ări şi aru n c ă o privire rapid ă spre
lac. Ponto n ul treb ui a repa r a t şi el şi încer c ă s ă
se conc e n t r e z e asup r a aces t ui lucru, dar
întind e r e a de ap ă albas t r ă din spat el e lui îi adus e
tra n s pi r a ţi a pe frunt e. Sim ţi în stom a c o senza ţi e
de gre a ţă şi înghi ţi convulsiv în timp ce- şi
întorc e a privire a înapoi spre cas ă, conc e n t r â n d u -
se asup r a zugr ăv elii scorojite de pe vera n d a din
fa ţă.
Noap t e a trec u t ă o ucises e . Expr e si a ochilor
aceia acva m a r i ni fuses e calm ă şi terifian t de
înde p ăr t a t ă în timp pe o ţine a în apa rece a
lacului, cu bra ţel e ca o ţelul, lupta ei panica t ă
pierzâ n d trep t a t din inten si t a t e , pân ă când
pl ăm â nii ei tort u r a ţi elibe r a r ă ultim a pre ţio a s ă
f ărâ m ă de oxigen şi ea î şi inhala acu m prop ri a
moa r t e .
Se trezis e în zorii timp u rii, tran s pi r a t ă şi
tre m u r â n d şi ştiu c ă nu mai pute a contin u a a şa,
f ăr ă s ă aib ă o serioa s ă c ăde r e nervoa s ă. Se
sculas e, î şi f ăcus e o oal ă cu cafea şi- şi petr e c u s e
urm ăt o a r e l e câtev a ore f ăcân d u- şi planu ri şi
supr aî n c ăr c â n d u - se cu cafein ă. Cum nu avea
nicio coma n d ă, îi era u şor s ă- şi planifice timp ul
liber. Poat e c ă nu era mi şca r e a cea mai
în ţele a p t ă, de vrem e ce vara era sezon ul în care
prim e a cele mai mult e come nzi, dar ast a era. La
o or ă la car e prob a bil c ă p ărin ţii ei se vor fi trezit
deja, îi va suna şi le va cer e per mi si u n e a s ă- şi
pet r e a c ă dou ă s ăpt ăm â n i la lac. A şa cum se
a şte p t a s e , p ărin ţii ei au fost încân t a ţi s ă afle c ă
în sfâr şit î şi lua şi ea o mic ă vacan ţă . Fra ţii ei î şi
pet r e c e a u în mod reg ul a t vaca n ţel e la casa de
var ă, împr e u n ă cu familiile lor, dar de la
optsp r e z e c e ani, dint r- un motiv sau altul, Thea
nu se mai întor s e s e la lac. Unsp r e z e c e ani
înse m n a u mult, dar într- un fel sau altul, via ţa îi
st ăt u s e în cale. Mai întâi colegiul şi nevoia de a
lucra verile ca s ă- l finan ţez e, apoi vreo dou ă
slujbe plictisito a r e în dom e ni ul ales de ea şi care-
i spus e s e r ă c ă dom e ni ul fuses e prost ales.
Nime ri s e în carie r a ei de zugr av şi pictor de
case accide n t a l, într- un mom e n t în car e
r ăm ăs e s e f ăr ă slujb ă şi era dispe r a t ă s ă fac ă
ceva, orice, ca s ă câ ştig e bani. Spr e sur p riz a ei,
în ciuda muncii grele, îi pl ăcu s e s ă zugr ăv e a s c ă
case. În timpul iernii ob ţine a câteva ofert e de
zugr ăvit în interio r, dar verile era u cele în car e
lucra ca un diavol şi efectiv nu reu şe a s ă- şi
întâln e a s c ă familia, în timp ul ie şirii aces t ei a la
lac.
— Dar de ziua ta? Nu o s ă fii aici, atun ci? o
într e b ă ma m a ei, aminti n d u- şi brus c de
eveni m e n t .
Thea avu o ezita r e. Familia ei era minu n a t ă, cu
prilejul aniver s ăr ilo r. Acum c ă fra ţii ei era u
c ăs ăt o ri ţi şi avea u copii, nu exista o lun ă din an,
f ăr ă aniver s ăr i. Spus e, într- un final:
— Nu ştiu. Sunt obosit ă, ma m ă. Chiar am
nevoie s ă m ă odihn e s c.
Nu aces t a era motivul pent r u car e se duce a la
lac, dar nici minciu n ă nu era. De apro a p e o lun ă
nu mai dormis e bine şi obose al a încep e a s ă se
resim t ă.
— Ce- a ţi zice de o petr e c e r e cu întârzi e r e ?
— Da, cred c ă o s ă fie în regul ă. O s ă
treb ui a s c ă s ă- i anu n ţ pe b ăie ţi, spus e ma m a ei,
îndoit ă.
— Da, mi- ar p ăr e a r ău pent r u ei s ă pre g ăt e a s c ă
vreo şotie în ziua gre şit ă. În cazul în care au
coma n d a t deja s ă mi se livreze o înc ărc ăt u r ă de
g ăina ţ de pas ăr e , vor treb ui s ă mai amâ n e
livrar e a cu câtev a zile.
Mam a ei chicoti.
— Haide, c ă niciod a t ă n- au mer s atât de
depa r t e .
— Asta doar pent r u c ă ştiu bine c ă eu le- a ş face
ceva de dou ă ori mai cum plit.
— Bine, scum p a mea, s ă- ţi priasc ă vacan ţa ta la
lac. Dar ai grij ă de tine. Nu cred c ă- mi place
idee a s ă te ştiu singu r ă acolo.
 — O s ă am grij ă. Exist ă ceva provizii acolo?
— Cred c ă sunt câtev a cons e rv e de sup ă, în
c ăm a r ă, dar altcev a, nimic. D ă- ne de veste când
ajungi acolo, da?
— „D ă- ne de veste” era codul pent r u cee a ce
tat ăl lor num e a „Pun e- mân a- pe- telefon- şi- anu n ţ-
o-pe- ma m a- ta- c ă- e şti- bine- ca- s ă- nu- sune-
laPer s o a n e Di s p ăr u t e . ” De regul ă, doam n a
Marlow î şi l ăsa copiii s ă- şi vad ă de via ţa lor, dar
când spun e a „d ă- ne de vest e”, ştiau cu to ţii c ă
era pu ţin îngrijor a t ă.
— Te sun cum ajung la b ăc ăni e.
Thea î şi resp e c t a s e promisiu n e a , sun â n d- o de
îndat ă ce ajuns e s e la b ăc ăni a de unde î şi
cum p ăr a u întotd e a u n a proviziile pent r u casa de
vaca n ţă . St ăt e a acu m în ma şin ă, în fa ţa casei,
înghe ţa t ă de tea m a de lac, în timp ce pungile cu
peris a bile se tope a u pe banc h e t a din spat e.
Î şi impus e s ă inspir e adâ n c, s ă- şi gone a s c ă
tea m a . Foar t e bine, nu se put e a uita la lac. O s ă
se uite în alt ă part e, în timp ce va desc ăr c a
ma şin a.
U şa cu plas ă scâr ţâi când o desc his e, un sune t
familiar care îi relax ă pu ţin expr e si a. Veran d a cu
plas ă se întind e a de- a lungul între gii fa ţad e şi în
copil ări a ei era ocup a t ă de o colec ţie de scau n e
şi şezlon g u ri din lemn de Adirond a c k sau din
r ăchit ă, desp e r e c h e a t e . Mam a lor obi şn ui a s ă
stea ore în şir pe ter a s ă, cosân d sau citind şi
urm ări n d u- i pe Thea şi pe b ăie ţi în timp ce se
jucau în lac. Veran d a era goal ă, acu m: mobilier ul
din lemn de Adiron d a c k şi din r ăchit ă disp ăr u s e
de mult şi o auzise pe ma m a ei spun â n d c ă
şezlon g u r il e fuses e r ă depozit a t e în mag a zi a din
spat e. Thea nu ştia dac ă se va obosi s ă le scoat ă;
în m ăs u r a în care va put e a, cu sigur a n ţă c ă nu se
va uita la lac.
Nu, nu aces t a era adev ăr ul. Ea venise aici s ă
înfrun t e groaz a pe car e i-o inoculas e r ă visele ei.
Dac ă aces t lucru înse m n a s ă ste a şi s ă se uite
ore într e gi la ap ă, atun ci ast a va face. Nu va
per mi t e aces t ui co şm a r noctu r n s ă- i r ăp e a s c ă
bucu ri a de o via ţă.
Când desc ui e u şa, o izbi în fa ţă c ăldu r a şi
umidit a t e a unei case nea e ri sit e. Str â m b ă din nas
şi se rep ezi s ă desc ui e şi s ă desc hi d ă toat e
feres t r e l e , dân d dru m ul în ăun t r u aer ul ui
proas p ăt . La vrem e a când ter mi n a de adus în
cas ă proviziile şi de b ăg a t în frigide r carn e a ,
briza u şoa r ă îndulcise deja, mult, aer ul.
Din obi şn ui n ţă , Thea porni s ă- şi duc ă hainele în
vechiul ei dor mit o r , dar se opri în clipa în care
desc his e u şa. Vechiul ei pat din fier fuses e
înlocuit cu dou ă pat u ri gem e n e . Cam e r a era mult
mai micu ţă decâ t î şi amint e a ea. Privind în jur,
se încru n t ă u şor. Du şu m el el e f ăr ă covoar e era u
acele a şi, dar per e ţii era u zugr ăvi ți în alt ă
culoar e şi feres t r el e era u acop e ri t e cu jaluzele,
care înlocuis e r ă dra p e riile fo şnitoa r e pe car e le
prefe r a s e ca feti ță.
Cam e r a b ăie ţilor avus e s e întot d e a u n a patu ri
gem e n e – trei, de fapt – şi se uit ă s ă vad ă dac ă
r ăm ăs e s e la fel. R ăm ăs e s e , doar c ă num ăr u l
pat u rilor sc ăzus e la dou ă. Thea oft ă. I-ar fi pl ăcu t
s ă doar m ă în vech e a ei cam e r ă, dar prob a bil c ă
acee a a p ărin ţilor era singu r a cu pat dublu şi ştia
c ă va apr e ci a confort ul aces t ui a. În apa r t a m e n t u l
ei avea un pat de regin ă.
Deschizâ n d u şa celui de al treilea dor mito r, se
sim ţi ca micu ţa şi curioa s a Goldilocks şi o pufni
râsul. Da, în patul acest a o s ă doar m ă. Vechiul
pat dublu nu mai era, în locul lui se afla un pat
uria ş, care ocup a apro a p e tot spa ţiul, l ăsân d
doar atât, de o part e şi de alta a lui, cât s ă te po ţi
mi şca s ă ara nj ezi a șt e r n u t u r il e. Rest ul spa ţiului
era ocup a t apro a p e în într e gi m e de o comod ă
lung ă, dubl ă. Va treb ui s ă fie aten t ă s ă nu se
loveas c ă la deg e t el e de la picioar e, umblâ n d pe
aici, dar de dor mit, era clar c ă va dor mi în
confort.
În timp ce- şi atâr n a hainele în deba r a , auzi
inconfu n d a b il ul scâr ţâi t al u şii cu plas ă, pa şi grei
pe vera n d ă şi apoi dou ă cioc ănit u ri scur t e ,
pute r ni c e, în glaful u şii de la intra r e , r ăm a s ă
desc his ă. Thea încr e m e n i, t ăcu t ă. În stom a c
încep e a s ă i se form ez e un nod rece, de groaz ă.
Nu ştia cine put e a fi la u şă. Nicioda t ă pân ă acu m
nu îi mai fuses e fric ă aici – rat a crim elor era atât
de mic ă încât era apro a p e inexist e n t ă – dar dintr-
o dat ă se sim ţi îngrozit ă. Dac ă o v ăzus e vreu n
vaga b o n d desc ăr c â n d ma şin a şi ştia c ă era
singu r ă aici? O suna s e deja pe ma m a ei,
anu n ţâ n d- o c ă ajuns e s e cu bine, deci nime ni nu
se mai a şte p t a s ă aud ă de ea cel pu ţin o
s ăpt ăm â n ă. Îi spus e s e mam ei ei c ă inten ţio n a s ă
stea vreo dou ă s ăpt ăm â n i . Pute a fi ucis ă sau
r ăpit ă şi nime ni nu ar fi aflat ceva decâ t pest e
cel pu ţin dou ă s ăpt ăm â n i .
Sigur, mai era u şi alte case pe mar gi n e a
lacului, dar niciun a la vede r e. Cea mai apro pi a t ă,
o cas ă de închiriat, se afla la vreo jum ăt a t e de
mil ă dep ăr t a r e , ascu n s ă în spat el e unei fâ şii de
p ăm â n t care d ăde a direc t în lac. Î şi aminti c ă în
vara în car e avea ea paisp r e z e c e ani, fuses e
închiriat ă de familia lui Sam m y- Nu- Ştiu- Cum.
Cine ştie cine o închirias e acu m, sau dac ă cineva
se obosise s ă o închiriez e sau pur şi simplu o
ocup a s e prin efrac ţi e.
Nu mai auzise o alt ă ma şin ă sau o barc ă, deci
cine se afla pe vera n d ă, venise pe jos. Num ai
casa de închiria t era la o dista n ţă ce pute a fi
str ăb ăt u t ă pe jos.
Asta înse m n a c ă era un str ăi n, nu cineva
apa r ţi n â n d familiilor cu care se v ăzus e r ă aici în
fiecar e var ă.
Imagin a ţi a ei o luase razn a, desig u r , dar nu- şi
pute a cont r ol a respir a ţi a scurt ă, supe rficial ă şi
nici b ăt ăile put e r ni c e ale inimii. Nu pute a decâ t
s ă stea acolo, în dor mito r, ca un anim ăl u ţ
par aliza t de apropi e r e a unui pr ăd ăt o r .
U şa de la intra r e era desc his ă. Se mai afla
acolo înc ă o u şă cu plas ă, dar nu era încuiat ă.
Nimic nu- l pute a opri, cine o fi fost el, s ă intre în
cas ă.
Dac ă se afla în pericol, înse m n a c ă era
încol ţit ă. Nu avea nicio arm ă în afar a cu ţitelor
din buc ăt ări e, dar nu pute a ajung e la ele f ăr ă s ă
fie v ăzut ă. Arunc ă o privire agoniza n t ă spre
fere a s t r ă. Ce şans e avea s ă o desc hi d ă şi s ă sar ă
afar ă prin ea, f ăr ă s ă fie auzit ă? Având în vede r e
t ăce r e a din cas ă, şans el e nu era u pre a mari.
Cioc ănit ul acela dublu, pute r ni c, se auzi din
nou. Cel pu ţin mai era înc ă pe vera n d ă.
Poate c ă ea era nebu n ă. De unde ştia c ă era un
b ăr b a t ? Dup ă pa şii ap ăs a ţi? Poat e c ă era o
femeie volumino a s ă.
Nu. Era un b ăr b a t . Era sigur ă de asta. Chiar şi
cioc ănit ul lui suna masc ulin, pre a pute r ni c s ă fi
fost f ăcut de mân a mai u şoa r ă a unei femei.
— Alo? E cineva acas ă?
Thea se cutr e m u r ă când vocea profu n d ă
r ăs u n ă în cas ă, p ăt r u n z â n d u- i în oase. Era clar o
voce b ărb ăt e a s c ă şi i se p ăr e a ciuda t de
familiar ă, de şi ştia c ă nu o mai auzise niciod a t ă
înaint e.
 Dumn e z e ul e, î şi spus e ea, brus c dezg u s t a t ă de
sine. Ce se pet r e c e a cu ea? Dac ă b ărb a t ul de pe
vera n d ă îi vroia r ăul, nu- i folose a la nimic s ă se
ascu n d ă aici, în dor mito r, ca o la şă. Şi în plus, un
crimin al ar fi desc his simplu u şa şi ar intr a t aici,
nu ar mai fi a şte p t a t . Prob a bil c ă era un b ăr b a t
cât se poat e de cums e c a d e , car e f ăcea o
plimb a r e şi const a t a s e sosire a unui nou vecin.
Poate c ă el nici nu o v ăzu s e , obse rv a s e doar
ma şin a de pe alee. Se f ăcea singu r ă de râs cu
suspiciu nile, cu panic a ast a.
Sigur, logica nu pute a decâ t s ă- i mai calm ez e
spaim a. Îi treb ui mult autoco n t r ol ca s ă- şi
îndr e p t e ume rii şi s ă- şi lini şte a s c ă respi r a ţi a şi
chiar mai mult, ca s ă- şi oblige picioa r el e s ă se
îndr e p t e spre u şa dor mito r ul ui. Se opri înc ă o
dat ă aici, ca s ă- şi mai fac ă pu ţin curaj. Apoi ie şi
din dor mito r în living şi în raza vizual ă a
b ăr b a t ul ui de pe vera n d ă.
Se uit ă la u şa desc his ă şi inima apro a p e c ă îi
st ăt u în loc. Siluet a b ăr b a t ul ui se cont u r a în
lumin a pute r ni c ă din spat el e lui şi nu- i pute a
vede a tr ăs ăt u r il e, dar era, clar, un b ăr b a t înalt.
Cel pu ţin un met r u optzeci şi trei, cu ume ri car e
umple a u cadr ul u şii. Era doar imagin a ţi a ei, nu
se put e a altfel, dar în pozi ţia acelor ume ri se
citea o tensiu n e indes c ri p ti bil ă, pru d e n ţă şi
ame ni n ţa r e , totod a t ă.
Nu se put e a conving e s ă se apropi e mai mult.
Dac ă el va face o mi şca r e s ă desc hi d ă u şa cu
plas ă, ea se va repezi în buc ăt ăr i e , spre u şa din
spat e. Gean t a era în dor mito r şi nu va reu şi s ă şi-
o ia, dar cheile de la ma şin ă era u în buzun a r u l
de la jean şi, deci va reu şi s ă plonjeze în ma şin ă
şi s ă încuie portie r el e pân ă o va ajun g e din urm ă,
apoi s ă plece dup ă ajutor.
Î şi dres e glas ul şi reu şi s ă spun ă:
— Da? Cu ce v ă pot ajut a? În ciuda efort ul ui,
vocea ei era joas ă şi r ăgu şit ă. Spr e deza m ăg i r e a
ei, sun a s e apro a p e… ca o invita ţi e. Poat e c ă era
mai bine decâ t s ă fi suna t îngrozit ă, de şi se
îndoia. Ce decla n şa mai curâ n d apro pi e r e a unui
pr ăd ăt o r , groaz a sau o perc e p u t ă invita ţi e
sexu al ă?
Încet e a z ă! î şi spus e ea hot ăr â t ă. Vizitato r ul ei
nu spus e s e şi nu f ăcus e nimic care s ă- i justifice
acea s t ă par a n oi a.
— Sunt Richa r d Chanc e , spus e b ăr b a t u l şi înc ă
o dat ă vocea lui îi p ăt r u n s e sub piele, pân ă în
m ăd uv a oaselor. Am închiriat casa al ăt u r a t ă,
pest e var ă. V-am v ăzut ma şin a în parc a r e şi am
venit s ă m ă prezint.
U şur a r e a era apro a p e la fel de debilita n t ă ca şi
tero a r e a , î şi d ăd u sea m a Thea în timp ce mu şc hii
i se decon t r a c t a u , ame ni n ţâ n d- o cu o pr ăb u şi r e .
Întins e o mân ă nesig u r ă, s ă se sprijine de pere t e .
— Sunt – sunt încân t a t ă s ă v ă cunosc. Sunt
Thea Marlow.
 — Thea, rep e t ă el înceti şo r. Era o subtil ă
senzu alit a t e în felul în care- i pron u n ţa s e num el e,
ca şi cum l-ar fi gust a t . Sunt încân t a t s ă te
cunos c, Thea Marlow. Ştiu c ă prob a bil înc ă mai
desp a c h e t e zi, a şa c ă nu o s ă te re ţin. Ne vede m
mâin e.
Se întoa r s e s ă plece şi Thea f ăcu un pas gr ăbit
spr e u şă. Apoi un altul. Când el se întind e a s ă
desc hi d ă u şa cu plas ă, ea se afla deja în prag.
— De unde ştii c ă înc ă mai desp a c h e t e z ?
izbuc ni ea, din nou tension a t ă.
El se opri, dar nu se întoa r s e .
— P ăi eu obi şn ui e s c s ă m ă plimb mult,
dimine ţile, dar ma şin a ta nu era aici, în
dimine a ţa asta. Când am pus adine a u r i mân a pe
capot a ma şinii, era cald ă înc ă, cee a ce înse a m n ă
c ă nu ai venit de mult ă vrem e. Cred c ă a fost o
pres u p u n e r e rezon a bil ă.
A fost. Rezon a bil ă, logic ă. Dar de ce- i verificas e
capot a s ă vad ă cât era de cald ă? Suspiciu n e a o
l ăs ă mut ă.
Apoi, încet, î şi întoa r s e fa ţa spre ea. Soar el e
pute r ni c str ăl uci în p ăr ul lui des şi lucios ca
blan a de nurc ă şi îi scoas e în evide n ţă, cu
clarit a t e , fieca r e linie put e r ni c ă a fe ţei. Prin
plasa fin ă a u şii, ochii lui îi întâlnir ă pe ai ei şi un
zâm b e t lent, de necitit, îi în ăl ţă col ţurile gurii.
— Pe mâin e, Thea Marlow.
Din nou nemi şc a t ă, Thea îl privi plecâ n d .
Sâng el e i se scur s e în picioar e şi crezu c ă o s ă
le şine. Sim ţe a un zumze t în urec hi şi buzele îi
amor ţis e r ă. Veder e a încep e a s ă i se întun e c e şi
î şi d ădu sea m a c ă va le şina cu adev ăra t. Se l ăs ă
stân g a c e în mâini şi gen u n c hi şi- şi l ăs ă capul s ă
atâr n e în fa ţă, pân ă când ame ţe al a încep u s ă
dispa r ă.
Dumn e z e ul e Mar e. Era el !
Nu exist a nicio îndoial ă. De şi nu- i v ăzus e
nicioda t ă chipul în visele ei, îl recu n o s c u s e . Când
se întor s e s e s ă se uite la ea şi când ochii aceia
vii, acva m a r i n, scânt ei a s e r ă spre ea, fieca r e
celul ă din corp ul ei zbâr n âi s e , recu n o s c â n d u- l.

Thea era atât de zdru n ci n a t ă încât încep u s e

efectiv s ă- şi reînc a r c e lucru rile în ma şin ă, gat a
s ă zboar e înapoi în sigur a n ţa îndoielnic ă a
apa r t a m e n t u l ui ei din White Plains. Pân ă la
urm ă, de şi contin u a s ă tre m u r e , î şi adus e înapoi
în cas ă hainele şi târ g ui elile, dup ă car e f ăcu apel
la cafea, tradi ţion al ul ei rem e di u. La ce bun s ă se
întoa r c ă acas ă? Proble m a era u visele ei, car e o
adus e s e r ă într- o star e de tensiu n e atât de mar e
încât intr a s e în panic ă la vede r e a unui vecin
venit s ă o salut e, dup ă car e decise s e imediat,
bazâ n d u- se pe culoar e a plin ă de via ţă a ochilor
aces t ui a, c ă el era b ăr b a t u l din visele ei.
 Perfect, î şi spus e ea cu seriozit a t e , în timp ce
savur a a treia can ă cu cafea, sosise timp ul
confru n t ăr ii cu realit a t e a . Niciod a t ă nu reu şis e
s ă- i vad ă chipul lui Marc u s – Neill – Dunca n , din
cauza acelei ce ţi afurisit e care p ăre a s ă se
inte r p u n ă întot d e a u n a într e ei. Singu r ul lucru pe
care- l pute a spun e desp r e el era c ă avea p ăr
lung, negr u şi ochi acva m a r i n. Pe de alt ă part e, îi
ştia miros ul, ating e r e a , fiecar e centi m e t r u din
trup ul lui mu şc hi ulos, for ţa cu care f ăcea
dra go s t e . Ce treb ui a oare s ă fac ă, s ă- l roag e pe
Richa r d Chan c e s ă se dezbr a c e , ca s ă- i caut e
similarit ăţ ile?
Sunt mul ţi b ăr b a ţi bru n e ţi; de fapt,
majorit a t e a . Mul ţi b ăr b a ţi brun e ţi au ochi plini
de via ţă. Doar pur a întâ m pl a r e f ăcus e ca ea s ă- l
cuno a s c ă pe Richa r d Chanc e într- o perioa d ă în
care nu era foart e logic ă atun ci când vene a
vorb a desp r e culoa r e a ochilor. Se scut u r ă şi se
ridic ă s ă- şi toar n e cea de a patr a cafea.
Ea venise aici cu un scop. Refuza s ă per mi t ă
unui vis, indifer e n t cât de realist şi de tulbu r ăt o r
era, s ă- i distr u g ă bucu ri a de a savur a ceva ce
iubise dintot d e a u n a . Nu ura doar ace a s t ă
rece n t ă tea m ă de ap ă, ura ce f ăcea u visele
aces t e a cu aminti rile verilor copil ăriei ei. A
pierd e ace a s t ă bucu ri e era ca şi cum şi- ar pierd e
cent r ul eului ei. La naiba, va înv ăţ a s ă iube a s c ă
din nou apa. Poat e c ă nu va reu şi s ă se uite la
ap ă imediat, dar la vrem e a când va pleca de aici,
î şi jur ă c ă o s ă înoat e din nou în lac. Nu put e a
per mi t e stupid ei ei par a n oi a fa ţă de Richa r d
Chan c e s ă o gone a s c ă de aici. Fapt ul c ă el îi
pron u n ţa s e num el e ca şi cum l-ar fi savur a t , nu
înse m n a nimic. De fapt, înse m n a ceva, dar aces t
ceva era legat de orga n el e lui sexual e, nu de
visele ei. Thea ştia c ă nu era o frum u s e ţe
r ăpito a r e , dar nici nu era oarb ă la atra c ţi a pe
care o exercit a asup r a b ăr b a ţilo r. Era ades e a
nem ul ţu m i t ă de mopul ei de p ăr cast a ni u, des,
buclat, dispe r a t ă s ă- l îmblânz e a s c ă tot timp ul în
ceva ce s ă sem e n e cât de cât a un stil, dar
b ăr b a ţilor, din motive de ei ştiut e, le pl ăce a.
Avea ochii verzi, tr ăs ăt u r il e ei era u
propo r ţio n a t e şi frumos cizelat e, iar rigorile
mese ri ei ei o men ţin e a u zvelt ă şi în form ă. Acum
c ă nervii încep u s e r ă s ă i se calm ez e, î şi d ăd e a
sea m a c ă sclipir e a ace e a din ochii lui mem o r a b ili
fuses e mai curâ n d inter e s a t ă, decâ t
ame ni n ţă t o a r e .
Ches tia ast a pute a deveni dificil ă, avân d în
vede r e c ă ea venise aici ca s ă- şi rezolve anu mi t e
proble m e , nu ca s ă î şi per mit ă o leg ăt u r ă de o
var ă cu un vecin. Nu se afla în dispozi ţie
rom a n ti c ă, nici m ăc a r pent r u un divertis m e n t
oarec a r e , de dou ă s ăpt ăm â n i. Se va ar ăt a rece şi
neint e r e s a t ă fa ţă de invita ţiile pe care i le- ar
pute a lansa el, el va în ţele g e mes aj ul şi cu ast a
se va ter mi n a totul.

„VINO. ”
Thea se întoars e şi îl v ăzu stând sub salcie, cu
mâna întins ă. Nu vroia s ă se duc ă cu el, toate
instinc t el e îi spun e a u s ă fug ă, dar pornirea de a
asculta era ca o nevoie teribil ă în ea, o durer e şi
o foam e pe care i-o putea satisfac e el.
„Vino, spus e el din nou şi picioarele ei
încep u r ă s ă înaint e z e , f ăr ă voia lor, de- a lungul
ierbii reci, acoperit ă de rou ă. C ăma şa alb ă de
noapt e i se încol ăc ea în jurul picioarelor şi- şi
sim ţe a goliciun e a sub mat erial. Indifer e n t câte
strat uri de haine ar fi acoperit- o, el o f ăcea
întotd e a u n a să se simt ă dezbr ăc a t ă şi
vulnera bil ă. Ştia c ă nu treb uia s ă se afle aici
singur ă, mai ales cu el, dar nu reu şe a s ă se
convin g ă s ă intre din nou în cas ă. Ştia c ă era un
b ărbat periculos, dar nu conta. Tot ce conta era
s ă fie cu el; buna cuviin ţă care îi dirijase via ţa
înse m n a , brusc, mai pu ţin decât înse m n a iarba
ud ă de sub picioarele ei goale.
Când ajuns e la el, un lung mo m e n t r ăm a s e r ă
s ă se înfrun t e din priviri ca doi adver sari, f ăr ă s ă
se mi şt e sau s ă spun ă ceva, pân ă când î şi spus e
c ă va încep e s ă urle de atâta tensiu n e . Ca un
pr ăd ăt o r ce era, el o pândis e s ăpt ăm â n i în şir iar
acu m ştia, instinctiv, c ă era în mâna lui. Î şi pus e
mâna pe bra ţul ei, ating er e a arzând de vitalitat e
şi un zâm b e t vag îi flutur ă pe gura dur ă, când
sim ţi fiorul ei tr ăd ăt or.
— Crezi c ă o s ă- ţi fac r ău? o întreb ă el vizibil
amu za t.
Ea se înfior ă din nou şi spus e, uitând u- se în sus
la el:
— Da. Într- un fel sau altul… da.
O atrase inexorabil mai aproap e de el, pân ă
când trup ul ei su m ar îmbr ăc a t se lipi de el şi
c ăldura animalic ă a c ărnii lui înde p ăr t ă r ăcoar ea
aerului nop ţii. Auto m a t , î şi ridic ă mâinile s ă şi le
odihn e a s c ă pe piept ul lui şi senza ţia mu şc hilor
lui ca piatra îi opri respira ţia. Niciun alt b ărbat
pe care- l atinse s e ea vreodat ă nu fuses e atât de
dur şi de vital ca acest – acest lupt ăt or, a c ărui
via ţă se baza pe moart e şi distru g e r e . Vroia s ă- l
nege, să plece de lâng ă el, dar era la fel de
neajutora t ă ca o frunz ă în vânt, ca s ă poat ă sfida
cure n ţii care o aspirau spre el.
Îi atins e p ărul cu buz el e, într- un gest ciudat de
tandr u, nea şt e p t a t de la un astfel de b ărbat.
— Atunci întind e- te jos, lâng ă mine şi î ţi voi
ar ăta cea mai dulce durer e, şopti el.

Thea se trezi, ecou rile prop riilor ei strig ăt e

r ăs u n â n d înc ă în întun e ri c ul dor mito r ul ui. Îi
ar ăt a s e ; ah, îi ar ăt a s e . Z ăce a acu m pe spat e, cu
c ăm a şa de noap t e încol ăcit ă în jurul taliei, cu
picioar el e desc his e şi genu n c hii ridica ţi. Mai
sim ţe a înc ă în ea ultim el e pulsa ţii ale împlinirii.
Î şi acop e ri fa ţa cu mâinile şi izbucni în plâns.
Era mai mult decâ t tulbu r ăt o r – era umilitor.
B ărb a t ul acela blest e m a t nu îi domin a doar
visele, îi domin a şi trup ul. Într e a g a ei
perso n alit a t e se bazas e pe o înc ăp ăţ â n a t ă
norm alit a t e , pe bun ul ei sim ţ. Thea crezu s e
întotd e a u n a desp r e ea c ă era o perso a n ă
onor a bil ă şi brus c, acea s t ă desc ri e r e p ăr e a s ă nu
i se mai aplice. Din cauza viselor î şi luase ea
dou ă s ăpt ăm â n i de vacan ţă , în toiul celui mai
ocup a t sezon al ei, ori ast a nu era onor a bil. Ceea
ce se întâ m pl a acu m cu ea sfida bun ul sim ţ, sfida
toat e efort u ril e ei de a în ţeleg e ce anu m e se
întâ m pl a. Şi în mod cert nu era nor m al s ă aib ă
orga s m e însp ăi m â n t ăt o r de inten s e, noapt e de
noapt e , în timp ce dor m e a singu r ă.
Înghi ţin d u- şi lacri mile, se d ădu împleticin d u- se
jos din pat şi se duse la baie, unde r ăm a s e
îndelu n g sub du ş, încer c â n d s ă- şi scap e trup ul de
senza ţi a de a fi fost atins de mâini invizibile.
Când se sim ţi cât de cât mai calm ă, se usc ă şi se
relax ă în buc ăt ăr i e, und e î şi pre g ăti cafea
proas p ăt ă, dup ă care se a şez ă, bând- o şi
urm ări n d trec e r e a zorilor spre o dimine a ţă
radiind de soar e.
Buc ăt ări a se afla în spat el e casei, deci lacul nu
se vede a de la fere a s t r a ei şi Thea se relaxa
încet, în timp ce urm ăr e a p ăs ăr el el e zben g ui n d u-
se din crac ă în crac ă, într- un pom din apro pi e r e ,
ciripind u- şi şi f ăcân d lucr u ri p ăs ăr e şt i.
Trebui a s ă încet e z e s ă per mi t ă acest o r vise s ă
o tulbu r e atât de mult. Oricât de tulbu r ăt o r era
con ţin u t ul lor, era u totu şi doar ni şte vise. Când
se gând e a ra ţion al, singu r ul lucru legat de
aces t e vise, car e îi afect a cu adev ăr a t via ţa, era
tea m a de ap ă pe care i-o cauza s e r ă. Ea venise la
lac tocm ai pent r u a lucr a ca s ă scap e de acea s t ă
tea m ă, s ă se for ţez e s ă- i fac ă fa ţă şi dac ă va
reu şi s ă şi-o dep ăş e a s c ă, se va decla r a
mul ţu mi t ă. Poat e c ă nu era nor m al s ă aib ă vise
erotice atât de inten s e , sau ca acela şi b ărb a t
care îi aduc e a o ase m e n e a pl ăce r e s ă o ucid ă în
alte vise, dar se va descu r c a şi cu asta. Cine ştie
ce anu m e decla n şa s e acest e vise? Pute a u fi
decla n şa t e de lectu rile eclectic e, sau de cine ştie
ce film pe car e- l v ăzus e, sau de o combin a ţi e
într e cele dou ă. Poat e c ă vor disp ăr e a la fel de
brus c prec u m ap ăr u s e r ă.
Într e timp, î şi irosise deja una dintr e zilele
pres c ri s e de ea îns ăşi, ca perioa d ă de
recu p e r a r e . Excep t â n d ace a unic ă privire spre
lac, imedia t dup ă sosire, care- i cauz a s e o star e
de gre a ţă , reu şis e s ă ignor e cu des ăv â r şi r e lacul.
În regul ă, Theadora, se must r ă ea în t ăce r e .
Încet e a z ă s ă mai fii a şa o cârp ă. Revino- ţi şi f ă ce
ai vrut s ă faci, venind aici.
Într- un gest incon şti e n t de pre g ăti r e , î şi trec u
dege t el e prin p ăr ul care apro a p e i se usca s e cât
timp î şi b ăus e cafea u a , amâ n â n d inevita bilul. Î şi
sim ţe a buclele neas c ul t ăt o a r e , grele şi vibra n t e ,
form â n d u- se sub dege t el e ei. Prob a bil c ă ar ăt a
ca naiba şi se bucu r ă c ă nu era nime ni s ă o vad ă.
În aces t e dou ă s ăpt ăm â n i va put e a face
abst r a c ţi e de felul în care ar ăt a , excep t â n d
cur ăţ e n i a esen ţi al ă şi savur ă acea s t ă libert a t e .
Î şi mai tur n ă o ultim ă can ă cu cafea, pent r u
star e a ei de bine şi se dus e pe vera n d ă, uitân d u-
se aten t ă în jos, ca nu cumva s ă verse lichidul
fierbin t e . Da, î şi spus e ea sarc a s ti c, grozav ă
scuz ă ca s ă evite s ă vad ă lacul, de cum avea s ă
desc hi d ă u şa.
Contin u ă s ă se uite în jos în timp ce desc hi d e a
u şa de la intra r e şi sim ţi aer ul rece al dimin e ţii
sp ălâ n d u- i picioa r el e. Dup ă ce ie şise de sub du ş,
î şi tr ăs e s e din nou pe ea c ăm a şa de noapt e şi
mat e ri al ul sub ţir e nu era potrivit pent r u
r ăco a r e a pe car e soar el e înc ă nu o alun g a s e de
tot.
Perfect. Era timp ul s- o fac ă. Ţinâ n d u- se tare de
can ă ca de un colac de salvar e, î şi ridic ă
înceti şo r ochii, astfel încât privire a ei alune c ă
mai întâi de- a lungul du şu m el ei vera n d ei, apoi
spr e iarb a cresc u t ă pest e m ăs u r ă şi apoi în jos,
de- a lung ul pant ei car e duce a spre lac. În mod
delibe r a t se conce n t r a doar asup r a unui câm p
vizual îngust, astfel încât orice altcev a era
înce ţo şa t . Iat ă, acolo, la stân g a , era salcia şi…
El st ăt e a acolo, sub ram u rile plâng ăt o a r e ,
exact cum st ăt u s e în visul ei.
Inima apro a p e c ă i se opri. Doam n e ,
Dumn e z e ul e, visele ei încep e a u acu m s ă se
manifes t e şi în ceas u rile ei de trezie, sub form a
halucin a ţiilor. Înce r c ă s ă clipea s c ă, încer c ă s ă
alun g e viziune a , dar nu reu şi decâ t s ă se uite
înghe ţa t ă, îngrozit ă, la b ăr b a t u l care st ăt e a
nemi şc a t ca o stat ui e, ochii lui acva m a r i ni
str ălu ci n d de la dista n ţă .
Apoi el se mi şc ă şi ea tres ări reac ţio n â n d , în
timp ce î şi d ăd e a sea m a de dou ă lucru ri, fiecar e
la fel de tulbu r ăt o r , în felul lui.
Unul, „viziune a” era Richa r d Chanc e. Siluet a
de sub copac era o fiin ţă uma n ă real ă, nu un
prod u s al imagin a ţi ei ei.
Doi, nu î şi d ăd u s e sea m a mai devre m e , dar în
noapt e a trec u t ă reu şis e pent r u prim a oar ă s ă
vad ă chipul iubitului ei din vise şi aces t chip
fuses e chipul lui Richa r d Chan c e.
Î şi calm ă b ăt ăile s ălbatic e ale inimii. Fire şt e c ă
subco n şti e n t u l ei ales e s e tr ăs ăt u r il e iubitului din
vise. De fapt, fuses e uluit ă de ase m ăn a r e a dintr e
ochii lor. Acest tertip al viselor ei era, în sfâr şit,
logic.
Se privir ă pest e întind e r e a de iarb ă ud ă de
rou ă şi un zâmb e t lene ş flutu r ă pe linia dur ă a
gurii lui, apro a p e f ăcân d u- i inima s ă o ia din nou
la galop. Pent r u sigur a n ţa circuit elo r ei, Thea
sper ă ca el s ă nu zâm b e a s c ă pre a des.
Apoi Richa r d Chan c e întins e mân a spre ea şi
spus e:
— Vino.

Orice urm ă de culoar e se şter s e de pe chipul

ei.
— Ce- ai spus? între b ă ea şoptit.
Nu avea cum s ă o aud ă. Se aflau la cel pu ţin 30
de met ri dep ăr t a r e unul de cel ălalt; abia dac ă
auzise ea singu r ul cuvân t pron u n ţa t de el, de şi
într- un fel sune t ul fuses e perfec t clar, ca şi cum
l-ar fi auzit atât în ea cât şi în afar a ei. Dar
expr e si a de pe chipul lui se schim b ă subtil, spre
ceva mai alert, cu ochii mai sfred elito ri. Mân a lui
întins ă p ăru dintr- o dat ă mai impe rio a s ă, de şi
tonul deveni seduc ăt o r .
— Thea. Vino cu mine.
Trem u r â n d , Thea se d ăd u înapoi, cu gân d ul s ă
închid ă u şa. Sigur, nu put e a fi vorb a decâ t de o
pur ă coincid e n ţă , dar o coincide n ţă str a ni e.
— Nu fugi. Nu treb ui e s ă fugi. Nu o s ă- ţi fac
r ău, spus e el cu blând e ţe .
Thea nu se consid e r a s e nicioda t ă o la şă. Fra ţii
ei ar fi desc ris- o o idee pre a impulsiv ă pent r u
binele ei, înc ăp ăţ â n â n d u - se s ă se ca ţe r e în orice
copac în care se c ăţă r a u ei, sau s ă se lege n e pe o
frâng hi e tot atât de înalt ă ca şi ei, pent r u ca de
acolo s ă- şi ia avân t şi s ă- şi dea dru m ul în lac. În
ciuda stra ni ei similitu dini între vis şi ce spus e s e
el chiar acu m, spina r e a i se înt ări şi Thea se uit ă
la Richa r d Chan c e stân d acolo, sub salcie,
înconju r a t de o cea ţă u şoa r ă. O dat ă în plus,
per mi s e s e unei ciuda t e coincid e n ţe s ă o speri e,
ori ea era obosit ă s ă se tot tea m ă. Ştia instinc tiv
c ă cel mai bun mod de a- ţi învinge o tem e r e era
acela de a- i face fa ţă – de und e şi venir e a ei la
lac – şi decise s ă se uite bine, ate n t, la dom n ul
Chan c e , ca s ă cat alog h e z e toat e similitu dinile
dintr e el şi iubitul ei din vis. Se uit ă şi apro a p e
î şi dori s ă nu o fi f ăcut.
Asem ăn a r e a nu era doar la ochi şi la culoa r e a
p ăr ului. O put e a vede a acu m în liniile pute r ni c e
ale trup ul ui s ău, înalt şi masiv. Purt a jean şi şi
ghet e de dru m e ţi e şi o c ăm a şă din batist
Cham b r a y , cu mân e ci scur t e, car e- i expu n e a
mu şc hii bra ţelo r. Obse rv ă grosim e a
închei e t u rilor mâinilor, încheie t u r il e unui b ăr b a t
care face de obicei munc ă fizic ă gre a …
închei e t u rile unui spadasin.
Thea oft ă, zgud uit ă de aces t gân d. De und e- i
venise? Ce ştia ea desp r e spad a si ni? Nu pre a se
vede a u la tot pasul; ea nu întâlnis e nici m ăca r un
singu r scrim e r . Şi chiar în timp ce- şi imagin a
mi şc ările elega n t e pres u p u s e de scrim ă,
res pi n g e a comp a r a ţi a . Nu, un spadasin era un
b ăr b a t care folose a într- o b ăt ălie o sabie lat ă,
gre a, t ăind şi ciopâ r ţi n d . O amintir e îi trec u prin
mint e şi îl v ăzu pe Richa r d Chanc e în mân ă cu o
sabie sco ţian ă, doar c ă î şi spun e a Neill… şi apoi
Marc u s, mân ui n d de dat a ast a o sabie rom a n ă,
scur t ă…
Nu. Nu avea voie s ă gând e a s c ă astfel. Visele
era u o fantezie a subco n şti e n t u l ui, nimic mai
mult. Nu recu n o şt e a , cu adev ăr a t , nimic la
Richa r d Chan c e . Toate aste a se explica u prin
fapt ul c ă îl cunos c u s e pur şi simplu într- un
mom e n t când era vulne r a bil ă pe plan emo ţion al
şi dezec hilibr a t ă, apro a p e ca şi cum ar fi ie şit
tocm ai dintr- o povest e de dra go s t e cu final
nefericit. Trebui a s ă- şi revin ă, pent r u c ă era
imposibil ca aces t b ăr b a t s ă aib ă vreo leg ăt u r ă
cu visele ei.
El st ăt e a în contin u a r e acolo, cu mân a întins ă,
ca şi cum ar fi trec u t doar o secu n d ă şi nu
minut ul într e g pe care- l sim ţe a ea.
Şi apoi el zâmbi din nou, ochii aceia vii
încre ţi n d u- se la colturi.
— Nu vrei s ă vezi puii de broas c ă ţesto a s ă? o
într e b ă el.
Pui de broa s c ă ţesto a s ă. Pers p e c t iv a era
deza r m a n t ă şi în mod surp ri nz ăt o r încân t a t ă de
idee, Thea se trezi înaint â n d câ ţiva pa şi, pân ă
când se pom e ni în fa ţa u şii cu plas ă a vera n d e i.
Abia atun ci se opri şi se uit ă în jos, la c ăm a şa ei
de noapt e .
— Trebui e s ă m ă schim b.
Privire a lui se plimb ă de- a lungul trup ul ui ei.
— Pent r u mine e şti grozav ă, a şa. În plus, puii
ar pute a disp ăr e a , dac ă nu vii acu m.
Nu încer c a s e s ă- şi ascu n d ă tonul apr e ci a tiv,
u şor r ăg u şi t.
Thea î şi mu şc ă buza. În fond, c ăm a şa ei de
noapt e nu era o pies ă nem ai po m e n i t ă; era din
bum b a c alb, simplu, cu un decolt e u mode s t şi
mân e c u ţe c ăzut e, lung ă pân ă la glezn e. Prud e n ţa
se lupta cu dorin ţa de a vede a puii de broa s c ă
ţesto a s ă. Dintr- o dat ă nu se mai pute a gândi la
nimic altcev a mai dr ăg ăl a ş decâ t la ni şte pui şori
de broa s c ă ţesto a s ă. Decizân d u- se repe d e ,
împins e u şa şi p ăşi afar ă, în iarb a înalt ă. Treb ui
s ă- şi ridice c ăm a şa de noapt e pân ă la jum ăt a t e a
gam b ei, ca s ă nu şi- o ude în rou ă. Î şi croi dru m
cu grij ă, prin b ăl ăriile cresc u t e , c ătr e b ăr b a t ul
înalt care o a şte p t a .
Mai avea pu ţin s ă ajun g ă la el, când î şi d ădu
sea m a cât de apro a p e se afla de ap ă.
Încr e m e n i la jum ăt a t e a pasul ui, fiindu- i
imposibil s ă arun c e m ăca r o privire în dre a p t a ,
unde lacul mur m u r a atât de apro a p e de piciorul
ei. În schim b, privire a panica t ă i se încle şt ă de
chipul lui, cer şin d u- i instinc tiv ajuto r ul.
El se îndr e p t ă, fiecar e mu şc hi încord â n d u- i-se
când deveni alert, ca r ăs p u n s la reac ţi a ei. Ochii
i se mic şor a r ă şi se uit ă ate n t dint r- o part e într-
alta, c ăut â n d ce anu m e o îngrozis e.
— Ce este? o între b ă apuc â n d- o de bra ţ şi
tr ăg â n d- o prot e c t o r mai apro a p e de el, în
c ăldu r a şi ad ăp o s t ul trup ul ui s ău.
Thea se înfior ă şi desc his e gura s ă- i spun ă, dar
apro pi e r e a trup ul ui s ău, în acela şi timp lini ştito r
şi alar m a n t , o der u t ă şi nu reu şi s ă se gând e a s c ă
ce anu m e s ă- i spun ă. Nu ştia ce o alar m a s e mai
mult, apropi e r e a de lac sau apro pi e r e a de el. Ea
iubise întotd e a u n a lacul şi era foart e pru d e n t ă
fa ţă de aces t b ărb a t , dar reac ţi a lui spont a n ă la
tulbu r a r e a ei f ăcus e s ă tres a r ă ceva în ea şi
brus c sim ţi dorin ţa de a se lipi de el. Miros ul
cald al pielii lui îi umple a n ările, pl ăm â nii – o
combi n a ţi e înne b u ni t o a r e de s ăpu n, de aer
proas p ăt , de sudo a r e cura t ă şi de miros de
b ăr b a t . O tr ăs e s e spr e stân g a lui, l ăsân d u- şi
dre a p t a liber ă şi îi sim ţe a const a n ţa lini ştito a r e a
b ăt ăilor inimii, prin per e t el e put e r ni c al
piept ul ui.
Dintr- o dat ă deveni acut con ştie n t ă de
goliciun e a ei, sub c ăm a şa de noap t e . Sânii îi
palpit a u acolo unde era u pres a ţi de late r al a lui şi
vintr el e încep e a u s ă- i pulsez e. Doam n e ,
Dumn e z e ul e, ce c ăut a ea aici, îmbr ăc a t ă astfel?
Ce se întâ m pl a s e cu mult trâ m bi ţa t u l ei bun
sim ţ? De când încep u s e r ă visele, se p ăr e a c ă nu
mai avea niciun fel de bun sim ţ. Nu avea nicio
scuz ă s ă se afle atât de apro a p e de un b ărb a t pe
care îl cunos c u s e ieri, abia. Ştia c ă treb ui a s ă se
ret r a g ă de lâng ă el, dar din clipa în care o
atins e s e , avus e s e un ciuda t senti m e n t de
intimit a t e , de juste ţe , ca şi cum s-ar fi întors într-
un loc unde mai fuses e de nen u m ăr a t e ori
înaint e.
Mân a lui liber ă se plimb a prin buclele ei
ume d e . Ceva din star e a de alert ă disp ăr u din
mu şc hii lui.
— Thea? Te- a speri a t ceva?
Thea î şi dres e glas ul şi lupt ă împot riva unui val
de ame ţe al ă. Mâna din p ăr ul ei p ăr e a atât de
familiar ă, ca şi cum… î şi smuls e gân d u ril e
neas c ul t ăt o a r e , din potec a imposibil ă. Spus e,
într- un târziu, cu un glas înc ă stins, de tea m ă.
— Apa. Mi- e… mi- e fric ă de ap ă şi mi- am dat
tocm ai sea m a cât de apro a p e era m de mal.
— Ah, spus e el cu un sune t încet, de
con şti e n tiz a r e . Este de în ţeles. Dar cum o s ă vezi
broa şt el e ţesto a s e , dac ă ţi-e fric ă de ap ă?
Se uit ă uluit ă la el.
— Nu m- am gân dit la asta. Cum s ă- i spun ă c ă
tea m a ei de ap ă era atât de rece n t ă, încât nu se
obi şn uis e înc ă s ă gân d e a s c ă în ter m e n i de ce ar
pute a sau nu ar pute a, în func ţie de proximit a t e a
apei. Aten ţia îi fu din nou distr a s ă de unghi ul
maxila r ul ui lui, v ăzut de jos. Era un maxilar
foart e put e r ni c, cu o b ăr bi e înc ăp ăţ â n a t ă,
obse rv ă ea. Avea o bar b ă foart e deas ă; de şi era
clar c ă tocm ai se b ăr bi e ri s e , îi vede a firele
întun e c a t e , ca la o bar b ă de ora cinci. Sim ţi din
nou ace a enerv a n t ă senz a ţi e de familiarit a t e şi
vru s ă- i pun ă mân a pe obr az. Se între b ă dac ă era
suficien t de aten t ca s ă se b ăr bie r e a s c ă înaint e
de a face drag o s t e şi avu brus c o imagin e
pute r ni c ă a aces t ei b ăr bii ţepo a s e , frecâ n d u- se
blând de curb a sânului ei.
Tres ări brus c, o mic ă mi şca r e care fu
cont rol a t ă apro a p e din prim a clip ă, bra ţul lui
strâ n g â n d u - se mai tar e în jurul ei şi tr ăg â n d- o
mai ferm spr e el.
— Broscu ţel e sunt acolo, cam la vreo
şaisp r e z e c e met ri, şopti el aplec â n d u- şi capul
pent r u ca obraz ul lui s ă- i mân g âi e buclele. Te- ai
pute a uita la ele dac ă eu o s ă m ă inter p u n între
tine şi lac şi o s ă te ţin, ca s ă fii sigur ă c ă nu o s ă
cazi în el?
Ah, ce bun era. Obse rv ă acest lucru într- un
mod perife ric. Ori de câte ori f ăcea ceva ce ea
pute a consid e r a alar m a n t – ceva care treb uia să
o alar m e z e , cum ar fi s ă o ia în bra ţel e lui –
imedia t îi distr ăg e a ate n ţi a, com e n t â n d ceva.
V ăzu tertip ul dar… puii de broa s c ă ţesto a s ă era u
atât de dr ăg u ţi. Se gândi la prop u n e r e a lui.
Poate c ă era o iluzie periculo a s ă, dar se sim ţe a
în sigur a n ţă în bra ţel e lui, înc ălzit ă de c ăldu r a
lui şi înv ăluit ă în toat ă acea s t ă for ţă
mu şc hi ula r ă. În clipa acee a încep u dorin ţa,
delicat ă, delicioas ă, adâ n c în ea… sau poat e c ă
încep u s e înaint e, la prim a lui ating e r e , dar abia
acu m cresc u s e într- atât încât s ă o recu n o a s c ă.
Cum altfel s-ar fi gân dit la aspri m e a b ărbii lui pe
sânii ei? Ştia c ă ar fi treb uit s ă se întoa r c ă în
cas ă. Doar decise s e deja c ă nu avea timp pent r u
o avent u r ă oar ec a r e . Dar logica nu avea nimic
de- a face cu ame s t e c ul s ălba tic de senz a ţii pe
care le expe ri m e n t a s e din prim a clip ă în care- l
v ăzus e pe omul ăsta, tea m ă, panic ă şi
const r â n g e r e şi dorin ţă, toat e înv ălm ăş i n d u- se,
împletin d u- se, astfel încât nu ştia de la un minut
la altul cum va reac ţio n a . Nu- i pl ăce a ast a, nu- i
pl ăce a nimic din asta. Vroia s ă fie din nou Thea
cea de odinioa r ă, nu cre a t u r a asta nervoa s ă,
ilogic ă, pe care nu o mai recu n o şt e a .
Perfect, s ă aru n c ăm atun ci logica afar ă pe
fere a s t r ă. Oricu m nu- i fuses e de cine ştie ce folos
de când îi ap ăr u s e r ă visele. Se uit ă în sus, în
ochii aceia acva m a r i ni şi arun c ă la câini şi
prud e n ţa , decizâ n d în schim b s ă ac ţion ez e în
baza instinct ul ui pur.
— Poate c ă ast a o s ă func ţion ez e . Haide s ă
încerc ăm .
Crezu c ă întrez ăr i s e o scân t ei e de triu mf în
ochii aceia crist alini, dar când se uit ă mai ate n t ă,
nu v ăzu decâ t o oare c a r e pl ăce r e masc ulin ă.
 — Haide s ă ne îndep ăr t ăm câ ţiva pa şi de ap ă,
suge r ă el tr ăg â n d- o deja, cu bra ţul bine str â n s
pe talia ei. Tot vom reu şi s ă vede m brosc u ţe l e .
S ă- mi spui dac ă sunt e m înc ă pre a apro a p e , da?
Nu vrea u s ă fii nervoa s ă.
Thea chicoti, surp ri n s ă c ă mai era în star e s ă
râd ă. Cum put e a s ă nu fie nervo a s ă? Era pre a
apro a p e de ap ă şi mult pre a apro a p e de el.
— Dac ă a ş fi fost înc ăl ţa t ă, a ş fi tre m u r a t în
pant ofi, recu n o s c u ea.
El se uit ă în jos la picioa r el e ei goale şi la felul
în care- şi ţine a în sus c ăm a şa de noap t e, s ă o
fere a s c ă de iarb a ud ă.
— Ar put e a fi m ăr ăci ni, spus e el ca un fel de
explica ţie, în timp ce se aplec a s ă o cupri n d ă cu
bra ţul liber pe dup ă genu n c hi. Thea scoas e un
ţip ăt slab de surp riz ă în timp ce el o ridica,
apuc â n d u- se de c ăm a şa lui ca s ă se ţin ă. El
zâm bi, în timp ce o instal a mai sus, pe piept ul
lui.
— Cum este?
Însp ăi m â n t ăt o r . Excita n t. Inima îi bubui a
s ălba tic şi ace a prim ă ap ăs a r e a dorin ţei deven e a
tot mai inten s ă, î şi aru n c ă privire a spr e p ăm â n t
şi spus e:
— Sus.
— Te temi şi de în ăl ţim e?
— Nu, doar de ap ă. Şi de tine, uria şul e. Dar de
fapt, era mai mult atra s ă decâ t tem ăt o a r e .
 O purt ă în bra ţe de- a lungul malului, avân d
grij ă s ă nu se apropi e mai mult de ap ă, în timp
ce Thea se uita în orice alt ă part e, num ai la lac,
nu. Punct ul cel mai atr ăg ăt o r era gât ul lui,
pute r ni c şi bronz a t, cu o adâ n cit u r ă mic ă,
vulne r a b il ă, sub solidul m ăr al lui Adam.
Apropie r e a strâ n s ă de pielea lui goal ă îi f ăcu
buzele s ă- i tre m u r e , ca şi cum şi le- ar fi ap ăs a t
tocm ai de ace a mic ă adâ n ci t u r ă, und e pulsul îi
b ăte a ade m e n i t o r .
— Nu treb ui e s ă face m zgomo t, spus e el şoptit,
încetinin d u- şi ultimii pa şi. P ăr ăsis e r ă relativa
cur ăţ e n i e a ierbii pre a cresc u t e din gr ădin ă şi se
aflau acu m într- o înv ălm ăş e a l ă de tufe şi
burui e ni, unde precis se aflau şi m ăr ăci ni.
Picioa r el e ei goale o f ăcea u la fel de fericit ă pe
cât era el, c ă o c ăr a. Copacii era u mai de şi aici,
limitâ n d mult vede r e a spre lac.
— Sunt tot aici, pe un bu şt e a n c ăzut, la
mar gi n e a apei. S ă nu faci mi şc ări bru şt e. O s ă te
las acu m jos, foart e încet. Pune- ţi picioa r el e pe
boca n cii mei.
Pân ă s ă apuc e s ă îl între b e de ce, acu m când se
sim ţe a atât de bine în bra ţel e lui, el î şi retr a s e
bra ţul de sub picioa r el e ei şi îi l ăs ă part e a de jos
a trup ul ui s ă alune c e . De şi el avus e s e grij ă s ă nu
lase c ăm a şa de noap t e s ă r ăm â n ă prins ă între ei,
fric ţiun e a trup ul ui ei de al lui nu put e a fi mai
înne b u ni t o a r e . Thea î şi ţinu res pi r a ţi a, sânii şi
vintr el e îi zbâr n âi a u de c ăldu r ă, în timp ce- şi l ăsa
picioar el e şi gre u t a t e a pe vârful cizmelo r lui.
Nici el nu era mai pu ţin afect a t ; umfl ăt u r a ferm ă
dintr e picioar el e lui o spun e a clar.
Totu şi, el p ăr u mai capa bil decâ t ea, s ă o
ignor e. Avea amâ n d o u ă bra ţel e în jurul ei,
ţinân d- o confort a bil lipit ă de el, dar î şi întors e s e
capul spr e lac. Îi pute a sim ţi ent uzi a s m u l
zumz ăi n d în el, dar car e nu p ăr e a s ă fie de
natu r ă sexu al ă, în ciuda semie r e c ţi ei lui.
— Sunt şapt e brosc u ţe , spus e el în şoap t ă, cu
glasul r ăgu şit al unui îndr ăg o s ti t. Sunt aliniat e
pe bu şt e a n , ca ni şte turti ţe argin tii, cu picioar e.
Întoa r c e- ţi doar capul şi aru n c ă- ţi o privire, iar
eu o s ă te ţin ferm, ca s ă te sim ţi în sigur a n ţă .
Thea ezit ă, sfâ şiat ă într e dorin ţa de a vede a
brosc u ţel e ţesto a s e şi spaim a de ap ă. Mâinile se
ag ăţ a u tar e de bra ţel e lui şi îi sim ţi bicep şii tari
flexân d u- se, când o strâ n s e mai apro a p e de el.
— Nu te gr ăbi, îi spus e el în şoapt ă şi Thea îi
sim ţi buzele periind u- se de buclele ei.
Inspir ă adâ n c şi se o ţeli. O jum ăt a t e de
secu n d ă mai târziu î şi îngro p ă convulsiv fa ţa în
piept ul lui, tre m u r â n d , încer c â n d s ă lupte cu
gre a ţa car e urca în ea. El o leg ăn ă, lini ştind- o cu
u şoa r a mi şca r e cl ătin ăt o a r e a trup ul ui s ău, în
timp ce îi şopt e a sun e t e lini ştito a r e , car e nu era u
chiar cuvint e.
Pest e dou ă minut e încer c ă din nou, cu apro a p e
acela şi rezult a t.
La a pat r a încer c a r e , din ochi îi curg e a u
lacrimi de frust r a r e . Richa r d încer c ă s ă o duc ă
înapoi în cas ă, dar înc ăp ăţ â n a r e a de care era u
atât de con şti e n ţi fra ţii ei î şi spus e cuvân t ul şi
Thea refuz ă s ă plece de acolo. Dumn e z e ul e, o s ă
vad ă brosc u ţel e acele a ţesto a s e .
Zece minut e mai târziu tot nu reu şis e s ă
arun c e decâ t o singu r ă oche a d ă, înaint e ca
panic a şi gre a ţa s ă o loveas c ă din nou şi Thea
încep e a s ă devin ă furioas ă pe ea. Brosc u ţel e se
însor e a u înc ă fericite, dar put e a u pleca de acolo
în orice clip ă.
— De dat a ast a o s ă reu şe s c , anu n ţă ea pe un
ton de furioas ă dete r m i n a r e .
Richa r d oft ă.
— Bine.
Era perfec t con şti e n t ă c ă el o put e a oricâ n d
ridica înapoi în bra ţe şi s ă plece de acolo, dar
sim ţe a pe undev a c ă era dispu s s ă stea a şa pân ă
când ea va fi gata s ă renu n ţe . Se încur aj ă şi
încep u s ă- şi întoa r c ă încet, încet, capul.
— În vrem e ce tu te tort u r e zi singu r ă, eu o s ă-
mi ocup timp ul aminti n d u- mi cum put e a m vede a
prin c ăm a şa ta de noapt e , când înaint ai prin
gr ădin ă, spus e el.
Uluit ă, Thea se pom e ni clipind des, câtev a
secu n d e , spre micu ţel e broa şt e ţesto a s e , în timp
ce tre m u r a la impac t ul spus elo r lui. Când î şi
întoa r s e brus c capul, pe fa ţa ei se citea mai
mult ă furie decâ t panic ă.
— Ce?!
— Am putu t vede a prin c ăm a şa ta de noap t e,
rep e t ă el binevoito r. Un zâmb e t îi flutur ă pe buze
şi ochii lui crist alini p ăr e a u şi mai amuz a ţi când
se uit ă în jos, la ea. Soar el e str ăl uc e a dintr- un
anu mi t unghi. Am v ăzut… Dar l ăs ă propozi ţia
net e r m i n a t ă.
Se împins e în bra ţel e lui, în dorin ţa de a se
eliber a, dar f ăr ă rezult a t.
— Şi m ă rog, ce anu m e ai v ăzut?
— Totul. Ai ni şte sfârc u ri mici, formid a bil e.
P ăre a c ă savur e a z ă aminti r e a . Scoas e un sune t
mic, de pl ăce r e , din ber e g a t ă.
Thea se înro şi pute r ni c, sim ţin d cum acele mai
sus men ţion a t e sfârc u ri mici, formid a bil e,
încep e a u s ă i se înt ăr e a s c ă. Reac ţia fu dubla t ă
de una ase m ăn ăt o a r e , în pant alo nii lui.
— Uit ă- te la brosc u ţe , spus e el.
Tulbu r a t ă, f ăcu întoc m ai. În acela şi timp, el o
mân g âi e cu mân a dre a p t ă în jos, spre fundul ei,
ating e r e a arzâ n d u- i carn e a prin pânza sub ţir e,
apoi o prins e şi o ridic ă astfel încât despic ăt u r a
dintr e pulpele ei se a şez ă pest e umfl ăt u r a tare
din spat el e şli ţului s ău. Lui Thea i se t ăie
res pi r a ţi a. Se uita orbit ă la brosc u ţe , dar aten ţi a
ei era îndr e p t a t ă asup r a apexului pulpelor ei. Î şi
înghi ţi un gea m ăt , re ţin â n d u- şi cu gre u pornir e a
de a se frec a de umfl ăt u r ă. Sim ţe a cum se
modific ă în interior, cum i se cont r a c t ă şi
decon t r a c t ă mu şc hii, se sim ţe a tot mai ud ă, pe
m ăs u r ă ce dorin ţa deve n e a din ce în ce mai
mar e.
Era un str ăin. Iar ea prob a bil c ă înneb u ni s e , de
vrem e ce st ăt e a aici cu el, într- o pozi ţie atât de
provoc a t o a r e . Dar cu toat e c ă mint e a ei ştia c ă el
era un str ăin, trup ul îl acce p t a ca şi cum l-ar fi
ştiut dintot d e a u n a . Conflictul o f ăcu incap a bil ă
s ă ac ţion ez e .
Broscu ţel e era u chiar ca ni şte turti ţe, cu
minus c ul e c ăp şo a r e de reptil ă şi cu picior u şe
boant e . St ăt e a u aliniat e pe bu şt e a n u l pe
jum ăt a t e imers a t , apa pleosc ăi n d blân d chiar sub
ele. Thea se uit ă câteva clipe la luciul apei pân ă
s ă î şi dea sea m a ce f ăcea şi cu cât succ e s îi
distr ăs e s e el aten ţi a.
— Richa r d, spus e ea încet.
— Hm m? Vocea lui era mai groa s ă, respir a ţi a
u şor mai rapid ă.
— M ă uit la brosc u ţe .
— Ştiu, dra g a mea. Am ştiut c ă o s-o po ţi face.
— Nu vrea u s ă m ă duc mai apro a p e , dar m ă uit
la ap ă.
— Asta e bine. Pe m ăs u r ă ce o s ă înve ţi s ă ai
încre d e r e în mine, o s ă scapi, trep t a t , de frica
ast a.
Ce lucr u ciuda t a putu t el spun e. Ce leg ăt u r ă
avea el cu frica ei de ap ă? Care fuses e provoc a t ă
de visele ei, nu de el. Vroia s ă- l între b e de ce
spus e s e ast a, dar îi era gre u s ă gân d e a s c ă cum
treb ui e, când el o ţine a atât de intim şi când
erec ţi a lui se împing e a tot mai insist e n t în ea, cu
fiecar e clip ă car e trec e a .
Apoi ceva nev ăzu t le alar m ă pe brosc u ţel e
ţesto a s e , sau poat e c ă una dint r e ele decise s e
pur şi simplu c ă îi ajuns e s e atât a soar e şi
celelalt e fuses e r ă de acor d, pent r u c ă încep u r ă
s ă- şi dea dru m ul, de pe bu şt e a n , plonjâ n d în ap ă,
una câte una, între a g a ac ţiu n e derul â n d u- se atât
de rep e d e încât nu dur ă mai mult de o secu n d ă.
Mici valuri încep u r ă s ă radiez e dinsp r e
butu r u g ă, retr e zi n d un ecou de gre a ţă în
stom a c ul ei. Thea înghi ţi şi se uit ă în alt ă part e şi
vraja senzu al ă disp ăr u .
Şi el în ţeles e. Înaint e ca ea s ă apuc e s ă spun ă
ceva, o ridic ă în bra ţe şi o pur t ă înapoi în
gr ădin ă.
Amintind u- şi ce spus e s e el desp r e c ăm a şa ei de
noapt e , Thea se înro şi din nou, de cum o instal ă
înapoi pe picioa r el e ei. El se uit ă la obrajii încin şi
şi în ochi i se citi amuz a m e n t u l.
— Nu râde, mor m ăi ea înde p ăr t â n d u - se de el.
De şi era, prob a bil, pre a târziu, încer c ă s ă fie
dem n ă.
— Mul ţu m e s c c ă mi- ai ar ăt a t brosc u ţel e
ţesto a s e şi c ă ai avut r ăb d a r e cu mine.
 — Cu cea mai mar e pl ăce r e , spus e el pe un ton
grav, care îi tr ăd a totu şi râsul interio r.
Thea se încru n t ă. Nu ştia dac ă s ă se
înde p ăr t e z e mer g â n d de- a- nd ăr ăt el e a , sau s ă se
întoa r c ă, per mi ţâ n d u- i s ă aib ă o priveli şt e
perfec t ă şi asup r a spat el ui ei. Nu avea dest ul e
mâini ca s ă- şi acop e r e punc t el e de inter e s şi
oricu m, era prea târziu. F ăcu un comp r o m i s,
înde p ăr t â n d u- se piezi ş.
— Thea.
Thea se opri, ridicâ n d u- şi între b ăt o r
spr â n c e n e l e .
— Vrei s ă vii cu mine la un picnic, în dup ă-
amiaz a asta?
Un picnic? Se uita la el, minu n â n d u- se înc ă o
dat ă de tulbu r ăt o r u l ames t e c de familiar şi de
str ăin, pe care le reg ăs e a în de el. Ca şi puii de
broas c ă ţesto a s ă, un picnic sun a apro a p e la fel
de insupo r t a b il de tent a n t ; sim ţe a totul ca şi cum
ar fi desc his o cart e atât de captiva n t ă încât nu
se pute a opri din a întoa r c e pagin ă dup ă pagin ă.
Totu şi, sim ţi cum d ă înapoi.
— Eu nu…
— Cam la o mil ă de aici, exist ă un pom, într- un
câm p necultivat, o între r u p s e el şi orice urm ă de
amuz a m e n t disp ăr u s e din ochii lui de culoa r e a
ocea n ul ui. Este uria ş, cu cren gi mai groas e ca
talia mea. Parc ă s-ar afla acolo dintot d e a u n a . Mi-
ar pl ăce a s ă stau întins pe o p ătu r ă, la umb r a lui,
s ă- mi pun capul în poala ta şi s ă- ţi povest e s c
desp r e visele mele.

Thea ar fi vrut s ă o ia la fug ă. La naiba cu atât a

curaj; discr e ţi a îi cer e a s ă dispa r ă. Vroia ea ast a,
dar picioa r el e nu i se mi şca u. Parc ă îi amor ţis e
tot trup ul. D ădu dru m ul tivului c ăm ăş ii de
noapt e s ă cad ă în iarb a ud ă şi r ăm a s e uitân d u- se
prost e şt e la el.
— Cine e şti? şopti ea într- un târziu.
El îi studi e subit a tero a r e din ochi şi o und ă de
reg r e t îi trave r s ă fa ţa. Spus e într- un târziu, pe
un ton blân d:
— Ţi- am spus, sunt Richa r d Chanc e .
Se opri şi privire a p ătr u n z ăt o a r e i se fix ă din
nou asup r a ei, ca s ă nu- i scap e nici cea mai mic ă
nua n ţă a expr e si ei.
— Haide s ă intr ăm , spus e el apro piin d u- se şi
luân d- o blând de mân ă şi ghidâ n d u- i pa şii
stân g a ci spre cas ă.
— O s ă vorbim acolo.
Thea î şi înt ări picioar el e tre m u r â n d e şi- şi fix ă
c ălcâiel e în p ăm â n t , tr ăg â n d u- l s ă se opre a s c ă.
Ca şi cum ar fi putu t. Niciod a t ă pân ă atun ci nu
fuses e atât de con ştie n t ă de for ţa unui b ăr b a t ,
cum era de a lui. Nu c ă era o gr ăm a d ă de
mu şc hi, dar for ţa de o ţel a trup ul ui s ău era
evide n t ă. Îl între b ă impe rios:
— Ce e cu visele tale? Ce vrei de la mine?
El oft ă şi- i d ădu dru m ul, frecâ n d u- şi u şor
dege t el e, în sus şi în jos, pe par t e a interio a r ă,
catifelat ă a bra ţul ui ei.
— Ceea ce nu vrea u eu, este s ă- ţi fie fric ă.
Tocm ai te- am g ăsit, Thea. Ultim ul lucru pe car e- l
vrea u este s ă te sperii şi s ă te pier d.
Tonul lui era calm şi since r şi avu asup r a ei un
ciuda t efect magic. Cum put e a o femeie s ă nu se
simt ă, dac ă nu convins ă, cel pu ţin calm a t ă de
acea s t ă lini şt e din cuvint el e lui? Î şi mai reve ni
pu ţin şi se pom e ni mân a t ă înc ă o dat ă spre cas ă.
De dat a acea s t a nu mai încerc ă s ă- l opre a s c ă.
A şa m ăc a r se va put e a schim b a în ceva mai
potrivit, înaint e de a avea ace a discu ţi e pe car e
şi- o dore a el cu atât a insist e n ţă.
Se smuls e de lâng ă el de îndat ă ce intra r ă şi- şi
strâ n s e în jurul ei, ca pe o pelerin ă, s ăr m a n a ,
roas a ei st ăp â ni r e de sine.
— Buc ăt ări a este acolo, spus e ea ar ăt â n d cu
dege t ul. Dac ă pui la f ăcut o can ă proas p ăt ă cu
cafea, vin şi eu imedia t ce m ă îmbr a c.
El îi arun c ă din nou una din acele priviri
direct e , de pur ă apr e ci e r e masc ulin ă, m ăsu r â n d-
o din cap pân ă în picioar e.
— Din punc t ul meu de vede r e , nu e cazul s ă- ţi
faci proble m e , spus e el încet.
— Tocm ai pent r u punct ul t ău de vede r e îmi fac
proble m e , r ăsp u n s e ea şi zâm b e t ul lui îi trimis e
flutu ri în stom a c. În ciuda tutu r o r efort u rilor, se
sim ţi înc ălzit ă de nedisim ul a t a lui atr a c ţi e pent r u
ea.
— Cafea u a este în bufet ul din stân g a chiuve t ei.
— Da, doa m n ă. Îi f ăcu cu ochiul şi o porni spre
buc ăt ăr i e . Thea intr ă în dor mito r, închis e u şa şi
se l ăs ă pe ea, u şu r a t ă. Înc ă îi mai tre m u r a u
picioar el e. Ce se petr e c e a ? Avea senza ţi a c ă se
pr ăv ăle a într- un loc ciuda t, bizar. El era un
str ăin, îl cunos c u s e abia ieri şi totu şi exist a u
mom e n t e , tot mai mult e, când sim ţe a c ă îl ştia la
fel de bine cum se ştia pe ea, când vocea lui
rever b e r a adâ n c în ea ca un clopot inter n. Trupul
ei r ăs p u n s e s e trup ul ui lui a şa cum nu i se mai
întâ m pl a s e vreod a t ă cu altcin ev a, cu u şurin ţa
unor vechi îndr ăg o s ti ţi.
Spus e s e şi f ăcus e lucru ri care era u ca un ecou
stra ni u al viselor ei. Dar cum putu s e ea visa
desp r e un b ărb a t pe care nu- l cuno şt e a ? Era
ceva cu totul în afar a expe ri e n ţe i ei; nu avea
nicio explica ţi e pent r u ast a, doar dac ă nu ar fi
devenit dintr- o dat ă, clarv ăz ăt o a r e .
Da, desig u r . Thea scut u r ă din cap în timp ce î şi
scot e a c ăm a şa de noapt e şi desc his e un sert a r de
la comod ă, s ă- şi ia un sutien şi ni şte chilo ţi.
Parc ă îi auze a pe fra ţii ei, dac ă ar fi îndr ăz nit
m ăc a r s ă pom e n e a s c ă desp r e a şa ceva. „Uhu,
uhu” ar fi pufnit ei, forn ăi n d de râs. „Are cineva
un tur b a n pent r u ea? Mad a m Thea d o r a o s ă ne
ghice a s c ă acu m viitorul!”
Î şi tras e pe ea jean şii şi un T-shirt şi- şi vârî
picioar el e în ni şte teni şi. Reconfor t a t ă de arm u r a
îmbr ăc ăm i n ţii, se sim ţe a mai bine pre g ăti t ă s ă- i
fac ă fa ţă din nou lui Richa r d Chanc e . Era o idee
bizar ă s ă se gând e a s c ă c ă îl întâlnise în visele ei,
dar ştia un mod sigur de a afla. În fieca r e
reînc a r n a r e , coaps a stân g ă a lupt ăt o r ul ui ei avea
o cicat ric e, o linie ro şie lung ă, ner e g ul a t ă, care
se ter mi n a exact la câ ţiva centi m e t r i deas u p r a
genu n c hi ul ui. Nu treb ui a decâ t s ă- l roag e s ă- şi
dea jos pant alo nii, ca s ă- i poat ă vede a picior ul şi
o s ă deslu şe a s c ă aces t mist e r , odat ă pent r u
totde a u n a .
Corec t. Se şi vede a oferin d u- i o cea şc ă de
cafea: – Cu zah ăr şi lapte? Vrei cumva o
pr ăjitu ric ă cu chim e n ? Vrei te rog s ă- ţi dai jos
pant alo nii?
Sânii îi tres ări r ă şi mu şc hii stom a c ul ui i se
încor d a r ă. Pers p e c tiv a de a- l vede a dezbr ăc a t
era mai tent a n t ă decâ t ar fi treb uit. Era ceva
periculos de tent a n t în gân d ul de a- l ruga s ă se
dezb r a c e . Sigur, el ar face- o, cu ochii aceia
inte n şi uitân d u- se la ea în tot acel timp. Iar el
era la fel de con ştie n t ca şi ea c ă în cazul în care
ar fi fost sur p ri n şi, ar fi fost omor â t…
Thea se smuls e din ace a s t ă tulbu r ăt o a r e
fantezie. Omorât? De ce, Dumn ez e u l e , se
gân dis e la a şa ceva? Prob a bil c ă era doar visul,
din nou – dar nu visase niciod a t ă c ă el fuses e
ucis, doar ea. Şi c ă el fuses e uciga şul.
Mu şc hii stom a c ul ui i se strâ n s e r ă din nou, dar
de dat a ace a s t a cu reve ni r e a acelei spai m e
instinc tive pe car e o resim ţis e din prim a clip ă în
care îi auzise pa şii pe vera n d ă. Se tem u s e de el
chiar înaint e de a- l vede a. Era un b ăr b a t a c ăr ui
rep u t a ţi e îl prec e d a…
Încet e a z ă! se admo n e s t ă Thea furioas ă. Ce
rep u t a ţi e ? Ea nu auzise nicioda t ă de Richa r d
Chan c e . Se uit ă în jurul ei, în dormito r , sper â n d
să reint r e în nor m alit a t e a mediului ei
înconju r ăt o r . Avea senza ţi a că lucru rile
deven e a u înce ţo şa t e , dar cont u r u r il e mobilelor
era u reconfor t a n t de ascu ţit e. Nu, cea ţa se afla
în ăun t r ul ei şi se îngrozi. Încep e a cu adev ăr a t s ă
alun e c e pest e ace a s t ă linie delicat ă dintr e
realit a t e şi lume a viselor.
Poate c ă Richa r d Chanc e nu exista. Poat e c ă nu
era decâ t prod u s ul imagin a ţi ei ei, trezit la via ţă
de acele vise de trei ori blest e m a t e .
Dar miros ul înneb u ni t o r de cafea nu era un vis.
Thea ie şi din cam e r ă şi trave r s ă livingul,
oprin d u- se neobs e r v a t ă în prag ul u şii buc ăt ări ei.
Sau ar fi treb ui t s ă nu fie obse rv a t ă, pent r u c ă
picioar el e ei în teni şi nu f ăcus e r ă niciun zgomot.
Dar Richa r d Chanc e, stân d cu u şa frigide r ul ui
desc his ă, studiin d u- i con ţin u t ul, se întoa r s e
imedia t s ă- i zâmb e a s c ă şi privire a ace e a
acva m a r i n ă, ene rv a n t ă, se plimb ă de- a lung ul
picioar elo r ei îmbr ăc a t e în jean şi, cu acee a şi
apr e ci e r e ca şi atun ci când nu avus e s e pe ea
decâ t c ăm a şa de noap t e . Pent r u el nu cont a cu
ce era îmbr ăc a t ă; el vede a car n e a femeii, nu
hainel e, în ţeles e Thea în timp ce trup ul îi pulsa
din nou, într- un r ăsp u n s auto m a t la ace a s t ă
cald ă examin a r e sexual ă.
— E şti real? îl între b ă ea, cuvint el e abia auzite
sc ăp â n d u- i f ăr ă niciun plan. Am înne b u ni t ?!
Dege t el e i se strâ n s e r ă în pum ni, în a şt e p t a r e a
r ăs p u n s u l ui lui.
El închise u şa frigide r ul ui şi trave r s ă repe d e
spr e ea, luân d u- i în mân a lui mult mai mar e unul
din pum nii strâ n şi şi ridicâ n d u- l la buze.
— Fire şt e c ă nu ai înne b u ni t, o lini şti el. Gura
lui cald ă ap ăs ă cu delicat e ţe pe fieca r e oscior alb
al pum n ul ui ei, u şur â n d u- i tensiu n e a din mân ă.
— Lucru rile se întâ m pl ă pre a rep e d e şi tu e şti
pu ţin der u t a t ă. Atâta tot.
Explica ţi a, const a t ă ea, era înc ă una dintr e
afirm a ţiile lui ambig u e , dar ciuda t de lini ştito a r e .
Iar dac ă el era un prod u s al imagin a ţi ei ei, era
unul foart e solid, num ai mu şc hi şi c ăldu r ă
trup e a s c ă, cu parfu m ul subtil al pielii lui, cu tot.
Se uit ă la el îndelu n g, gân dito a r e .
— Dar dac ă sunt nebu n ă, spus e ea rezon a bil,
atun ci tu nu exi şti şi atun ci de ce a ş cred e tot ce
spui?
El î şi d ădu capul pe spat e, izbucni n d în râs.
— Ai încre d e r e în mine, Thea. Nu e şti neb u n ă
şi nici nu visezi.
Ai încred e r e în mine. Cuvint el e îi r ăsu n a r ă în
mint e şi fa ţa îi îngh e ţă , fiori aler g â n d u- i de- a
lung ul spin ării, în timp ce se uita la el. Ai
încre d e r e în mine. Îi mai spus e s e asta înaint e.
Nu- şi amintis e pân ă acu m, dar îi mai spus e s e
ast a în visele ei – visele în car e o omor a.
El îi v ăzu schim b a r e a din expr e si e şi prop ri a lui
expr e si e deveni cont r ol a t ă. Se întoa r s e şi se dus e
s ă toar n e cafea în dou ă ce şti pe care le puse pe
mas ă, înaint e de a o ghida spre unul dintr e
scau n e . El se a şez ă vizavi de ea şi cuprin s e o
can ă cu amâ n d o u ă mâinile, inhalâ n d aro m a
boga t ă a abur ul ui.
Nu o într e b a s e cum îi pl ăce a cafea u a , rem a r c ă
Thea. Şi nici ea nu- i oferise lapte sau zah ăr. El
bea cafea u a a şa cum bea şi ceaiul: f ăr ă nimic.
Dar de unde ştia ea c ă îi pl ăce a ceaiul? Sim ţi
cum o cuprin d e o u şoa r ă ame ţe a l ă şi se apuc ă de
mar gi n e a mes ei, în timp ce se uita la el. Era
senza ţi a cea mai ciuda t ă, ca şi cum ar fi
perc e p u t imagini multiple, în timp ce ochii ei nu
vede a u decâ t una singu r ă. Şi pent r u prim a oar ă
con şti e n tiz ă o senz a ţi e de incom pl e t, ca şi cum
ar fi lipsit o part e din ea.
Î şi petr e c u mâinile în jurul ce ştii fierbin ţi din
fa ţa ei, dar nu b ău. Se uit ă în schim b la el,
aten t ă.
— În regul ă, domn ul e Chan c e, c ăr ţile pe mas ă.
Ce vre ţi s ă- mi spun e ţi desp r e visele
dum n e a v o a s t r ă?
El zâmbi şi d ădu s ă desc hi d ă gur a, dar se
r ăzg â n d i şi zâmb e t ul lui deveni trist. Într- un
târziu ridic ă din ume ri, ca şi cum şi- ar fi dat
sea m a c ă nu se mai pute a eschiva.
— Te visez de apro a p e o lun ă.
Thea se a şt e p t a s e la ast a, dar auzind u- l acu m,
a fost totu şi un şoc pent r u ea. Mâinile îi
tre m u r a r ă un pic, m ăr t u ri si n d:
— Eu – şi eu te visez. Ce se întâ m pl ă? Avem
cumva vreo leg ăt u r ă par a n o r m a l ă? Eu una nici
m ăc a r nu cred în ches tii dintr- aste a!
El sorbi din cafea, privind- o pest e cea şc ă.
— În ce crezi tu, Thea? În soart ă? În şans ă? În
coincide n t ă?
— În toat e, pres u p u n . Eu cred c ă sunt lucr u ri
care treb ui e s ă se întâ m pl e… şi unele car e pur şi
simplu se întâ m pl ă.
— Şi pe noi în ce cate g o ri e ne bagi? Lucr u rile
ast e a doar s-au întâ m pl a t sau treb ui a u s ă se
întâ m pl e a şa, cu noi?
— Tu pres u p u i c ă exist ă un „noi”, sublinie ea.
Noi avem ni şte vise ciuda t e , dar asta nu
înse a m n ă c ă sunt e m …
— Intimi? suge r ă el, privind- o inten s.
 Da, visele fuses e r ă într- adev ăr a şa. Obrajii i se
înro şir ă amintin d u- şi câtev a det alii sexual e.
Spe r a s e c ă visele ei fuses e r ă doar ale ei… dar
nu, în ţeles e ea, v ăzân d expr e si a din ochii lui. Se
înro şi şi mai tar e.
El izbuc ni în râs.
— Dac ă ţi-ai put e a vede a expr e si a!
— Încet e a z ă, spus e ea brus c, fixând u- şi
privire a în cea şc a de cafea, pent r u c ă era pre a
stânje nit ă s ă se uite la el. Nu ştia dac ă îl va mai
pute a privi vreod a t ă în ochi.
— Thea, dra g a mea. Tonul lui era r ăb d ăt o r şi
dure r o s de tand r u când încer c ă s ă o lini şte a s c ă.
— Am f ăcut drag o s t e cu tine în orice fel în care
un b ărb a t poat e iubi o femeie… dar num ai în
visele mele. Cum poat e un vis s ă egalez e
realit a t e a ?
Dac ă realit a t e a ar fi mai inten s ă decâ t visele,
î şi spus e ea, precis c ă ar omorî- o. Mâzg ăli ceva
cu dege t ul pe mas ă, încer c â n d s ă tergive r s e z e ,
pân ă când se va lini şti din nou. Oare cât de reale
era u visele aces t e a ? Cum îi put e a spun e el cu
atât a u şurin ţă „dra g a mea” şi cum de urec hilor
ei li se p ăr e a atât de firesc aces t lucr u? Înce r c ă
s ă- şi spun ă c ă nu trec u s e r ă nici dou ăz e ci şi pat r u
de ore de când îl v ăzus e pent r u prim a oar ă, dar
const a t ă c ă timpul nu avea nicio impor t a n ţă .
Exista între ei o recu n o a şt e r e profun d ă, care nu
avea nicio leg ăt u r ă cu num ăr u l r ăs ări t u r ilo r şi
apus u rilo r.
Înc ă nu se put e a uita la el, dar nici nu treb ui a
s ă- l vad ă, pent r u c ă fiecar e celul ă a trup ul ui ei
era vibra n t con ştie n t ă de preze n ţa lui. Singu r el e
alte d ăţ i când se sim ţis e atât de dur e r o s de vie şi
de sensibil ă la prez e n ţa cuiva, fuses e în visele ei
cu acest b ăr b a t . Nu ştia cum sau de ce visele lor
ajuns e s e r ă s ă se înl ăn ţui a s c ă, dar evide n ţa era
pre a cople şito a r e ca s ă neg e c ă aces t lucru se
întâ m pl a s e . Dar totu şi, cât de apro a p e de
realit a t e era u aces t e vise? Thea î şi dres e glas ul.
— Ştiu c ă este o într e b a r e ciuda t ă… dar ai
cumva o cicat ric e pe coap s a stân g ă?
Richa r d r ăm a s e o vrem e t ăcu t, dar în final îl
auzi oftân d.
— Da.
Thea închise ochii, în timp ce şocul r ăs p u n s u l ui
lui pun e a st ăp â ni r e pe ea. Dac ă visele era u atât
de precis e, atun ci mai avea o între b a r e pent r u el,
una cu mult mai impor t a n t ă, chiar. Î şi f ăcu cur aj
şi îl între b ă, cu vocea sugr u m a t ă:
— În visele tale, m- ai ucis vreod a t ă?
Richa r d r ăm a s e din nou t ăcu t o vrem e, atât de
mult încât Thea nu mai putu supo r t a tensiu n e a
şi- şi ridic ă privire a spre el.
— Da, spus e el.

6
 Thea se ridic ă de la mas ă şi se rep ezi spre u şa
de la intra r e . El o prins e aici, pet r e c â n d u- şi
bra ţel e pe dup ă ea, prin spat e şi ţinân d- o
ferec a t ă de el.
— Dumn e z e ul e, s ă nu- ţi fie fric ă de mine.
Niciod a t ă nu ţi-a ş face vreu n r ău. Ai încre d e r e în
mine. Îi şoptise cuvint el e în buclele ei încur c a t e ,
cu vocea aspr ă de emo ţie.
— S ă am încre d e r e în tine! S ă am încr e d e r e în
tine? Cum a ş pute a ? Cum a ş put e a vreod a t ă?
r ăs p u n s e ea ca un ecou, în prag ul lacrimilor,
încerc â n d s ă se smulg ă din str â n s o a r e a lui.
— Cel pu ţin aici ai drep t a t e , spus e el cu
oarec a r e aspri m e în glas. Te- ai cobor â t , l ăsân d u-
m ă s ă te ating, s ă- ţi ofer pl ăce r e , dar nicioda t ă
nu ai avut încre d e r e în mine, ca s ă te iubesc.
Thea râse s ălba tic, în pra g ul isteriei.
— Te- am cunosc u t abia ieri! E şti nebu n –
amâ n d oi sunt e m neb u ni. Nimic din toat e aste a
nu are logic ă. Şi Thea se apuc ă de mâinile lui,
încerc â n d s ă se elibe r e z e din strâ n s o a r e . El î şi
ajust ă doar strâ n g e r e a . Prinzâ n d u- i mâinile şi
înl ăn ţui n d u- şi dege t el e cu ale ei, împiedic â n d- o
s ă ac ţion ez e violent şi contin u â n d s ă o ţin ă în
îmbr ăţ i şa r e a lui. Era atât de imobilizat ă încât ar
fi putu t doar s ă- l loveasc ă în fluier ul piciorul ui,
num ai c ă ea era în teni şi şi el în ghet e, deci se
îndoia c ă i-ar fi pricinuit cine ştie ce disconfor t.
Dar de şi ştia c ă era inutil, se r ăsu ci şi se lupt ă cu
for ţa lui supe rio a r ă, pân ă când obosi. Gâfâind,
incap a bil ă s ă mai fac ă vreu n efort, ced ă,
l ăsân d u- şi mu şc hii s ă se relaxez e.
Insta n t a n e u el o str â n s e mai mult, aplec â n d u- şi
capul s ă- şi frece gur a de tâm pl el e ei. R ăm a s e cu
buzele acolo, sim ţind u- i pulsul prin pielea
delicat ă. Îi şopti:
— Nu ne- am cunos c u t abia ieri. Ne cunoa şt e m
de o via ță – de mai mult e vie ţi. Eu am fost aici,
a şte p t â n d u- te. Ştia m c ă o s ă vii.
Atinge r e a lui avu un efect magic asup r a ei: ca
întotd e a u n a . Preze n t ul se înce ţo şa,
ames t e c â n d u- se cu trec u t ul, pân ă când nu mai
era sigur ă ce anu m e se pet r e c e a acu m şi ce
anu m e se petr e c u s e înaint e. Exact a şa o ţinus e şi
în noapt e a ace e a când el se str ec u r a s e prin
tab ăr a arm a t ei tat ălui ei şi se furi şa s e în cam e r a
ei. Teroa r e a se agita în ea ca aripile unui vultur,
dar era şi atun ci la fel de neajut o r a t ă ca acu m. Îi
puse s e c ălu ş şi o purt a s e în t ăce r e , prin noap t e,
spr e prop ri a lui tab ăr ă, und e o ţinus e ostat e c ă,
împot riva atac ul ui tat ălui ei. Fuse s e virgin ă când
o r ăpis e. Când o ret u r n a s e , o lun ă mai târziu, nu
mai era neati n s ă. Şi se îndr ăg o s ti s e atât de
prost e şt e de r ăpito r ul ei, încât min ţise ca s ă îl
prot ejez e, tr ăd â n d u- şi astfel tat ăl.
Thea î şi l ăs ă capul s ă- i cad ă pe spat e, pe
um ăr ul lui.
— Nu ştiu ce se întâ m pl ă, spus e ea în şoap t ă.
Cuvint el e sun a r ă gros, gâtuit. Scen el e pe care le
avea ea în cap nu pute a u fi amintiri.
Buzele lui îi atins e r ă adâ n ci t u r a mic ă de sub
urec h e .
— Ne- am reg ăsi t, Thea. Thea. Cât de mult îmi
place num el e ăst a.
Ca şi prim a oar ă, îi pron u n ţa s e num el e de
parc ă l-ar fi deg u s t a t .
— De fapt, este – este Thea do r a . O preoc u p a s e
dintot d e a u n a de ce îi d ăd u s e r ă p ărin ţii ei un
num e atât de demo d a t , de neobi şn ui t, dar când i-
a între b a t , ma m a ei i-a r ăsp u n s , u şor confuz ă, c ă
pur şi simplu le pl ăcu s e. Fra ţii ei, pe de alt ă
part e, avea u num e cât se poat e de nor m al e, Lee
şi Jason.
— Ah. Ăst a îmi place chiar mai mult. Îi ciuguli
lobul urec hii, mu şc â n d u- l u şor cu din ţii lui
ascu ţi ţi.
— Cine ai fost înaint e? se auzi ea între b â n d ,
scut u r â n d apoi repe d e din cap. Nu cont e a z ă.
Oricu m eu nu cred nimic din toat e aste a.
— Ba, crezi, o cert ă el amu şi n â n d u- i delicat
coar d a expus ă, vulne r a b il ă a gâtului ei arcuit. Se
excita s e din nou, const a t ă ea, sau poat e c ă înc ă
nici nu se relaxa s e, cine ştie. Lungim e a lui dur ă
se arcuis e pe fundul ei îmbr ăc a t în jean şi. Niciun
alt b ărb a t nu mai reac ţio n a s e la ea cu atât a
dorin ţă eviden t ă, nu o mai dorise atât de
pute r ni c şi de contin u u . Nu treb uia decât s ă- şi
frece coaps el e de el, în mi şcar e a aceea rotat ă
care îl înneb u n e a întotd e a u n a şi el ar pose d a- o
acolo, atunci, lipind- o de zidul castelului şi
ridicân d u- i fust el e…
Thea î şi smulse mint e a car e o luase razn a, de
la visul cu ochii desc hi şi, dar realit a t e a nu era
nici ea mai pu ţin provoc a t o a r e sau prec a r ă.
— Nu mai ştiu ce este cu adev ăr a t real, strig ă
ea.
— Noi, Thea. Noi sunt e m reali. Ştiu c ă e şti
confuz ă. De cum te- am v ăzut, am ştiut c ă o s ă
începi s ă- ţi amint e şt i. Vroiam s ă te strâ n g în
bra ţe, dar ştiam c ă era pre a devr e m e , ştiam c ă
erai îngrozit ă de ce se petr e c e a . Haide s ă ne
bem cafea u a şi- ţi voi r ăsp u n d e la toat e
într e b ăr il e.
Îi d ădu dru m ul prud e n t , l ăsân d- o cu un ciuda t
senti m e n t de frig şi de aba n d o n a r e . Se întoa r s e
s ă se uite la el, la oasele acele a put e r ni c e ale
fe ţei lui, la privire a inten s ate n t ă a ochilor lui
plini de via ţă. Îi sim ţi foam e a ema n â n d din el ca
un câm p de for ţă, înv ăluin d- o într- o c ăldu r ă
prim a r ă care cont r a c a r a r ăco a r e a faptului c ă nu
se mai afla în bra ţel e lui. O alt ă amintir e o
asalt ă. Dintr- un alt timp, când st ăt u s e şi se
uitas e la chipul lui şi- i v ăzus e dorin ţa atât de
clar ă, din ochi. Atunci fuses e şocat ă şi îngrozit ă,
o tân ăr ă dom ni şo a r ă inoce n t ă, r ăsf ăţ a t ă,
arun c a t ă brus c în condi ţii dur e, când nu mai
avea decâ t dubioa s a lui prot e c ţi e, împot riva
pericolelor. Dubioas ă nu din cauza lipsei lui de
comp e t e n ţă ci pent r u c ă era sigur ă c ă pericolul
era mai mar e dinsp r e el, decâ t dinsp r e o
ame ni n ţa r e exterio a r ă.
Thea inspir ă încet, adâ n c, sim ţin d din nou
cea ţa acee a interio a r ă, când trec u t ul se
confun d a cu preze n t ul şi în ţeles e dint r- o dat ă cât
de zada r ni c era s ă contin u e s ă lupt e cu adev ăr ul.
Oricât ar fi fost de necr e z u t , treb ui a s ă acce p t e
cee a ce se petr e c e a . Î şi tr ăis e între a g a ei via ţă –
acea s t ă via ţă, oricu m – sigur ă, într- un cadr u
îngus t, ne ştiind nimic altcev a, dar acu m
obloa n el e fuses e r ă date de- o part e şi ea vede a
mult pre a mult. Aceast ă enor mi t a t e o cople şe a , îi
cere a s ă- şi dep ăş e a s c ă grani ţel e confort a bil e ale
vie ţii ei şi s ă p ăş e a s c ă spre pericol, pent r u c ă
ast a era ceea ce adus e s e cu el Richa r d Chanc e,
când intr a s e din nou în via ţa ei. Îl iubise în toat e
reînc a r n ăr il e lui, indifer e n t cât de mult se
lupt a s e s ă- l respin g ă. Iar el o dorise şi el, violent,
ignor â n d cu arog a n ţă pericolul de a se întoa r c e
la ea, iar ă şi iar ă. Dar în ciuda acest ei dorin ţe, î şi
spus e ea cu dure r e , pân ă la urm ă el sfâr şe a prin
a o distr u g e de fiecar e dat ă. Visele ei fuses e r ă
ni şte avertis m e n t e , f ăcân d u- i cuno şti n ţă cu
trec u t ul. Pent r u c ă ea s ă ştie şi s ă îl evite în
prez e n t .
S ă plece. Asta era tot ce treb ui a ea s ă fac ă, s ă-
şi strâ n g ă lucru rile şi s ă plece. În schim b, îl
l ăsas e s ă o cond u c ă înapoi în buc ăt ăr i e, unde
cafea u a înc ă mai abu r e a în ce şti. R ăm a s e
decon c e r t a t ă s ă const a t e cât de pu ţin timp
trec u s e de când se ridicas e de la mas ă.
— Cum ai ştiut unde s ă m ă g ăse şti? De când
ştii de mine? îl într e b ă ea brusc, luân d o gur ă
înt ărito a r e de cafea.
El îi arun c ă o privire apr e ci a tiv ă, ca şi cum i-ar
fi m ăsu r a t dorin ţa de a- i acce p t a r ăsp u n s u r il e şi
se a şez ă pe scau n, vizavi de ea.
— Ca s ă- ţi r ăsp u n d mai întâi la cea de a doua
într e b a r e a ta, am ştiut de tine apro a p e toat ă
via ţa mea. Eu am avut dintot d e a u n a vise ciuda t e,
foart e am ăn u n ţi t e , din vie ţi şi timpu ri diferit e,
a şa încât am acce p t a t toat e aces t e a cu mult
înaint e de a deveni suficien t de mat u r ca s ă m ă
gân d e s c c ă era u lucr u ri imposibile.
Râse sarc a s ti c, apoi î şi c ăut ă şi el pute r e a în
cafea.
— Fapt ul c ă ştia m desp r e tine, c ă te a şte p t a m ,
m- a distr u s în rela ţia cu alte femei. Nu o s ă te
mint spun â n d u- ţi c ă am fost ca un c ălug ăr , dar
nu am avut niciod a t ă nici m ăc a r o pasiun e de
adoles c e n t .
Se uit ă în sus la ea, cu privire a inexp r e siv ă.
— Cum poat e concu r a o adoles c e n t ă sprin ţa r ă,
şopti el, cu amintirile mele, când eu ştia m ce
înse m n a s ă fiu b ăr b a t şi s ă fac drag o s t e cu tine?
 Ea nu avea ase m e n e a aminti ri decâ t de curâ n d ,
dar oricu m şi ea trec u s e prin via ţă nem a r c a t ă
rom a n ti c, cea mai adâ n c ă part e din ea fiind
incap a bil ă s ă r ăsp u n d ă b ăr b a ţilor inter e s a ţi. De
la bun încep u t , nu reu şis e s ă- şi const r ui a s c ă
nicio prot e c ţi e împot riva lui Richa r d .
Atât men t al cât şi fizic, era dur e r o s con ştie n t ă
de el. El cresc u s e cu ace a s t ă preve ni r e şi fire şt e,
nu i-a fost u şor. Era greu de imagin a t , dar lui îi
fuses e r ă r ăpit e, dintot d e a u n a , o copil ărie şi o
adoles c e n ţă nor m al e, o viaţă norm al ă.
— Cât desp r e felul în care te- am g ăsit, contin u ă
el, visele m- au adus aici. Detaliile pe care le- am
v ăzut m- au ajuta t s ă rest r â n g localizar e a . Visele
au încep u t s ă fie tot mai inten s e şi am ştiut c ă nu
pute ai fi depa r t e . Cum am v ăzut locul aces t a, am
ştiut c ă aici este. A şa c ă am închiria t casa vecin ă
şi am a şte p t a t .
— Tu und e locuie şti? îl între b ă ea curioa s ă.
Richa r d îi aru n c ă un zâmb e t ciuda t.
— Am locuit în Carolin a de Nord, o bun ă
buca t ă de vrem e.
Era convins ă c ă nu- i spun e a adev ăr ul. Se l ăs ă
pe spat e şi îl studie, gân din d u- se la urm ăt o a r e a
într e b a r e .
— Cu ce te ocupi, ca s ă- ţi câ ştigi existe n ţa ?
El râse şi tonul era jalnic şi vesel în acela şi
timp, ca şi cum s-ar fi a şt e p t a t la între b a r e a
acea s t a .
 — Dumn e z e ul e, unele lucr u ri nu se schim b ă
nicioda t ă. Lucr ez în arm a t ă, ce altcev a s ă fac?
Fire şt e . Doar era un r ăzboinic înn ăs c u t ,
indifer e n t în care dintr e vie ţile lui. Frâ n t u r i de
infor m a ţii, aflate de la emisiu nile de ştiri, î şi
g ăse a u acu m locul. Ştiind intuitiv c ă el o
direc ţion a, se haza r d ă:
— Fort Brag g?
El încuviin ţă din cap.
For ţel e Speciale, prin urm a r e . Hab a r n- ar fi
avut und e se afla baza aces t o r a , dac ă nu ar fi
fost toat e acele ştiri desp r e R ăzboiul din Golf. Fu
cupri n s ă de o subit ă groaz ă. Particip a s e şi el la
conflict? Dac ă ar fi fost ucis şi ea nu ar mai fi
ştiut nicioda t ă desp r e el…
Atunci ea nu ar mai fi treb ui t acu m s ă se tea m ă
pent r u prop ri a ei via ţă.
Într- un fel, ast a nu- i diminu ă frica pe care o
resim ţe a pent r u el. Întot d e a u n a îi fuses e fric ă de
el. El tr ăia cu pericolul f ăr ă s ă se gân d e a s c ă la
el, dar ea nu fuses e niciod a t ă în sta r e s ă fac ă
ast a.
— Cum ai pleca t de acolo?
— Am avut multe zile liber e. Înc ă o lun ă de
acu m înaint e nu treb ui e s ă m ă întorc acolo,
decâ t în cazul în car e s-ar întâ m pl ă ceva
nea şt e p t a t .
Dar în ochii lui citea, f ăr ă s ă o în ţele a g ă exact,
o expr e si e de îngrijor a r e , de rese m n a r e .
 Richa r d se întins e pest e mas ă şi- i lu ă mân a.
Dege t el e lui lungi, b ăt ăt o ri t e, le acop e ri r ă pe ale
ei mai sub ţiri, mai mici, înv ăluind u- le în c ăldu r ă.
— Dar tu? Tu und e locuie şti, cu ce te ocupi?
Cel mai sigur ar fi fost s ă nu- i spun ă, dar se
îndoia c ă ar fi avut vreu n rost. În fond îi ştia
num el e şi prob a bil c ă- şi nota s e şi num ăr u l
ma şinii ei. Dac ă ar fi vrut, ar fi reu şit s ă o
g ăse a s c ă.
— Eu locuies c în White Plains. Acolo am
cres c u t ; toat ă familia mea locuie şt e acolo.
Se trezi sporov ăi n d desp r e ast a, ner ăb d ăt o a r e
s ă- i ofere toat e det aliile vie ţii ei.
— P ărin ţii mei tr ăies c înc ă şi am doi fra ţi, unul
mai mar e decâ t mine şi altul, mai mic. Tu ai fra ţi
şi surori?
El scut u r ă din cap, zâmbin d u- i.
— Am câ ţiva unchi şi m ăt u şi şi câ ţiva veri
împr ăş ti a ţi prin ţar ă, dar nu am pe nime ni mai
apro pi a t .
El fuses e dintot d e a u n a un singu r a t i c,
nepe r m i ţâ n d nim ăn ui s ă se apropi e de el – cu
excep ţi a ei. Din punct ul aces t a de vede r e, fuses e
la fel de neajut o r a t ca şi ea.
— Eu zugr ăv e s c case, spus e ea sim ţind în
contin u a r e nevoia de a umple toat e golurile
dintr e ei. Case adev ăr a t e , nu imaginile lor. Şi fac
pictu ri mur al e.
Se sim ţi tension a t ă, dorin d ca el s ă o apro b e,
nu s ă- şi manifes t e îndoiala, a şa cum f ăcea u mul ţi
al ţii.
Dege t el e lui se strâ n s e r ă pest e ale ei, apoi se
relaxa r ă.
— Asta explic ă multe. Ţi- a pl ăcut întotd e a u n a
s ă faci cât mai confor t a bil e şi mai frumo a s e
locurile noast r e , fie c ă era vorba de o blan ă
întins ă pe jos, în cort, sau de câtev a flori
s ălba tic e, într- o cup ă de met al.
Pân ă s ă- i fi spus asta, ea nu avus e s e nicio
amintir e desp r e astfel de lucru ri, dar brus c v ăzu
pieile pe care le folosise r ă ca s ă- şi fac ă priciul, în
cort şi felul în care florile s ălba tic e pe car e le
ara nj a în cupa met alic ă î şi pleca u cape t el e sub
pala de aer rece, de fiecar e dat ă când se
desc hi d e a per d e a u a cort ul ui.
— Tu î ţi amint e şt i totul? între b ă ea în şoap t ă.
— Fieca r e detaliu? Nu. Nu- mi pot aminti nici
toat e detaliile pet r e c u t e în via ţa acea s t a ; nime ni
nu poat e. Dar lucr u rile impor t a n t e , da.
— Noi de câte ori…? Vocea i se stinse, lovit ă
din nou de imposibilitat e a aces t ui lucru.
— De câte ori am f ăcut dra go s t e ? suge r ă el,
de şi ştia al naibii de bine c ă nu asta ar fi vrut ea
s ă între b e . Totu şi, ochii lui arbo r a r ă o expr e si e
fierbin t e , u şor gale şă şi spus e:
— F ăr ă num ăr . Eu nu am reu şit nicioda t ă s ă
m ă satu r de tine.
Trup ul ei îi r ăsp u n s e , tres ări n d de dorin ţă.
Reu şi s ă se cont r ol ez e. În joc era via ţa ei, dac ă
ar fi ceda t nevoii dure r o a s e de a se implica din
nou într- o rela ţie cu el.
— De câte ori am tr ăit, îl corec t ă ea.
Îi sim ţi împot rivir e a de a- i r ăsp u n d e , dar juras e
c ă îi va r ăsp u n d e la toat e între b ăr il e, iar el era
un om de onoa r e .
Şi el spus e, strâ n g â n d u - i din nou mai tar e,
mân a.
— De dou ăs p r e z e c e ori. Aceast a este cea de a
dou ăs p r e z e c e a oar ă.
Thea apro a p e c ă s ări de pe scau n. De
dou ăs p r e z e c e ori! Cifra îi r ăs u n a în cap. Ea nu- şi
amint e a decâ t de jum ăt a t e din aces t e d ăţi, dar şi
aces t e amintiri era u par ţi al e. Cople şit ă, încerc ă
s ă se smulg ă de lâng ă el. Nu- şi pute a p ăst r a
s ăn ăt a t e a min ţii sub o ase m e n e a înc ăr c ăt u r ă.
Într- un fel se pom e ni tras ă pe dup ă mas ă şi
instala t ă în poala lui. Accept ă familiarit a t e a
pozi ţiei, ştiind c ă o mai ţinus e a şa, de
nen u m ăr a t e ori. Coaps el e lui era u dure sub
fund ul ei, piept ul lui, un zid put e r ni c, care s ă îi
ofer e prot e c ţi e, bra ţel e lui, vânjoas e bar e de
sus ţin e r e , din o ţel viu. Nu avea logic ă s ă se simt ă
în sigur a n ţă şi prot ej a t ă în îmbr ăţ i şa r e a unui
b ăr b a t care înse m n a un pericol atât de mar e
pent r u ea, dar cont a c t ul cu trup ul lui era infinit
de reco nfo r t a n t .
El spun e a ceva lini ştito r, dar Thea nu se pute a
conce n t r a supr a cuvint elo r. Î şi l ăs ă capul pe
spat e, pe um ăr ul lui, ame ţit ă de tum ult ul
emo ţiilor cont r a di c t o rii. El se uit ă în jos la ea şi-
şi ţinu res pi r a ţi a, deveni n d t ăcut, în timp ce
privire a i se fix ă pe gur a ei.
Ştia c ă ar fi treb ui t s ă se întoa r c ă, dar nu o
f ăcu, nu putu face asta. În schim b, bra ţul i se
pet r e c u pe dup ă gâtul lui, ţinân d u- se tare de el,
în timp ce el î şi coborî capul şi- i acop e ri gur a cu
a lui.

Gust ul lui era ca o reînto a r c e r e acas ă, gurile

lor potrivind u- se f ăr ă nicio stân g ăci e sau
nesig u r a n ţă . Un gea m ăt fl ămâ n d hâr âi în gâtlejul
lui şi între g trup ul i se tension ă în timp ce- i
acap a r a gur a cu limba. Cu u şuri n ţa unei lungi
familiarit ăţ i, î şi vârî mân a sub T-shirt ul ei şi şi- o
închis e pest e un sân, f ăcân d u- şi loc cu dege t el e
pe sub cupa sutien ul ui, pent r u ca mân a s ă i se
a şeze acu m pe pielea goal ă, cu sfârc ul ca o
m ăr gic ă, în palm a lui. Thea se înfior ă sub
ating e r e a lui, într- un paroxis m de dorin ţă
ames t e c a t ă cu u şur a r e , ca şi cum, dup ă ce
suferis e din cauza abse n ţei lui, se pute a acu m
relaxa. Pent r u ea nu exist a s e nicioda t ă un alt
b ăr b a t , î şi spus e ea afun d â n d u- se în pl ăce r e a
s ăru t ul ui lui şi nici nu va exist a vreod a t ă. De şi
p ăr e a u prin şi într- un infer n al dans al mor ţii, nu
se mai pute a opri s ă nu- l iube a s c ă, a şa cum nu- şi
pute a opri b ăt ăile inimii.
Reac ţia lui la ea era la fel de profun d ă şi de
neco n t r ol a bil ă ca şi a ei. O sim ţe a în tensiu n e a
tre m u r â n d ă a trup ul ui lui, în respi r a ţi a lui
ner e g ul a t ă, în nevoia atât de dispe r a t ă de a o
ating e. De ce atun ci, în toat e vie ţile lor
împr e u n ă, o distr u s e s e ? De sub pleoa p e încep u r ă
s ă i se preling ă lacrimi, în timp ce se ag ăţ a de el.
Oare din cauza for ţei dorin ţei lui? S ă nu fi
supor t a t s ă fie atât de mult la discr e ţi a altei
perso a n e , s ă fi consid e r a t intoler a bil ă acea s t ă
vulne r a b ilit a t e şi într- un brus c acces de furie
decise s e s ă pun ă cap ăt acest ei nevoi? Nu; Thea
res pi n s e aces t scen a ri u, pent r u c ă una dint r e
cele mai clare aminti ri ale ei era calm ul din ochii
lui acva m a r i ni în timp ce o ap ăs a mai adâ n c şi
mai adâ n c în ap ă, ţinân d- o acolo pân ă când orice
urm ă de oxigen îi disp ăr u s e din pl ăm â ni şi
imagin e a i se înce ţo şa s e .
O lacrim ă îi alune c ă în col ţul gurii şi el îi gust ă
sar e a. Gemu şi buzele îi p ăr ăsi r ă gur a ca s ă se
plimb e de- a lungul obraz ul ui, sorbin d umez e al a.
Nu o într e b ă de ce plâng e a , nu deve ni nelini ştit
sau preoc u p a t . În loc de ast a, o strâ n s e mai tare
la piept, lini ştin d- o cu preze n ţa lui. În timp ce
scen e din trec u t îi alun e c a u prin mem o ri e ca
ni şte e şarf e de m ăt a s e , fine dar det ec t a b il e, Thea
î şi aminti c ă el nu fuses e nicioda t ă tulbu r a t de
lacrimile ei. Şi oricu m , nici ca ea s ă fi fost vreo
plâng ăcio a s ă; iar când plâng e a totu şi , cel mai
ades e a el era cauz a lacrimilor ei. Iar reac ţia lui
era şi atun ci exact ca acea s t a de acu m: o
strâ n g e a în bra ţe, l ăsân d- o s ă- şi fac ă plâns ul,
rar e o ri deviind de la acest obicei, indifer e n t cât
de mult ar fi sup ăr a t- o.
— Tu nu ai f ăcut niciod a t ă comp r o m i s u ri, spus e
Thea încet, întorc â n d u- şi fa ţa în um ăr ul lui, ca
s ă- i folose a s c ă dre p t batist ă c ăm a şa alb ă.
El reu şi cu greu s ă- i urm e z e firul gândi rii. Oft ă,
în timp ce dege t el e îi fr ăm â n t a u u şor sânul,
savur â n d moliciun e a de m ăt a s e a pielii,
m ăr g e a u a sfârc ul ui.
— Noi ne- am aflat întot d e a u n a pe pozi ţii opus e.
Eu nu mi- am putu t tr ăd a ţar a, priet e nii.
— Dar de la mine te- ai a şte p t a t s ă o fac, spus e
ea cu am ăr ăci u n e .
— Nu, niciod a t ă. Amintirile tale sunt înc ă
înce ţo şa t e , nu- i a şa? Scum p a mea, tu ai luat
unele decizii grele, dar ele s-au bazat pe prop ri ul
t ău sim ţ justi ţiar şi nu le- ai luat pent r u c ă te- a ş fi
const r â n s eu.
— A şa spui tu. Îi apuc ă mân a şi i-o tras e afar ă
de sub bluza ei. Pent r u c ă me mo ri a mea este
înce ţo şa t ă, nu te pot cont r a zic e aici, nu- i a şa?
— Ai pute a încerc a s ă ai încr e d e r e în mine.
Spus e s e asta încet, cu privire a inten s ă.
 Thea se foi în poala lui.
— Spui într- una asta. Date fiind circu m s t a n ţe l e ,
îmi ceri pre a mult, nu crezi? Sau sunt în
sigur a n ţă cu tine cât ă vrem e stau depa r t e de
ap ă?
Gura lui f ăcu o grim a s ă de am ăr ăci u n e .
— Încr e d e r e a a fost întot d e a u n a proble m a
noas t r ă.
Ridicâ n d mân a, cea care abia adine a u r i îi
mân g âi a s e sânul, se juc ă încet cu una din buclele
ei încâlcit e.
— Din part e a mea, m ăr t u ri s e s c . Nu am fost
nicioda t ă sigur c ă nu o s ă te r ăzg â n d e şt i şi n- o s ă
m ă tr ăd ezi, în schim b.
— În schim b ul tat ălui meu, vrei s ă spui. Dintr- o
dat ă furioas ă, încer c ă s ă se dea jos din poala lui.
Dar el î şi înt ări doar mai mult bra ţel e, ţinân d- o în
loc, a şa cum o f ăcus e de nen u m ăr a t e alte ori.
— Temp e r a m e n t u l t ău nu s-a schim b a t
nicioda t ă, rem a r c ă el, încân t a r e a str ăp u n g â n d
stra t ul de am ăr ăci u n e a st ării lui.
— Eu nu sunt tem p e r a m e n t a l ă, izbucni Thea,
ştiind bine c ă fra ţii ei ar fi deza p r o b a t- o pe loc.
Nu se aprin d e a repe d e , dar nici nu ren u n ţa u şor.
— Sigur c ă nu, spus e el strâ n g â n d- o mai
apro a p e şi dra go s t e a absolut ă din vocea lui
apro a p e c ă- i topi inima. Cum put e a avea fa ţă de
ea ni şte senti m e n t e atât de inten s e şi totu şi s ă
fac ă cee a ce f ăcus e? Şi cum de mai put e a ea s ă- l
iube a s c ă atât de mult, la rân d ul ei?
O ţinu o vrem e a şa, în t ăce r e , cu inima
b ătâ n d u- i de late r al a piept ul ui ei. Senz a ţi a era
cea pe care o sim ţise de mult e ori înaint e, stân d
întins ă pe bra ţul lui stân g, astfel ca bra ţul dre p t,
cel care mân ui a sabia, s ă fie liber.
Î şi d ădu sea m a c ă vroia asta. Îl vroia pe el,
pent r u tot rest ul vie ţii. Pent r u totd e a u n a . În
toat e vie ţile lor ante rio a r e , timpul cât fuses e r ă
împr e u n ă se num ăr a în luni sau chiar în
s ăpt ăm â n i, drag o s t e a lor fiind atât de dur e r o s
inte n s ă, încât uneo ri intr a în panic ă în fa ţa
imposibilei for ţe a senti m e n t e l o r ei. Nu reu şis e r ă
nicioda t ă s ă îmb ăt r â n e a s c ă împr e u n ă, s ă se
iube a s c ă f ăr ă dispe r a r e sau tea m ă. Acum treb ui a
s ă ia o decizie vital ă: s ă fug ă, ca s ă- şi prot ejez e
via ţa… sau s ă r ăm â n ă şi s ă lupt e pent r u via ţa lor
împr e u n ă? Bunul sim ţ car e o cond u s e s e pân ă
acu m, cel pu ţin pân ă când visele distr u s e s e r ă
totul, îi spun e a s ă fug ă. Inima îi spun e a s ă
r ăm â n ă lipit ă de el cât mai strâ n s cu putin ţă.
Poate, doar poat e, dac ă va fi foart e pru d e n t ă, de
dat a acea s t a va reu şi s ă câ ştig e. Va tre b ui s ă fie
extre m de prud e n t ă fa ţă de situa ţiile care
implica u apa. Cu perfec ţi u n e a în ţelep ci u nii
c ăp ăt a t e prin expe ri e n ţă , ştia acu m c ă fuses e o
nebu ni e s ă se duc ă s ă vad ă brosc u ţe l e ţesto a s e
împr e u n ă cu el; avus e s e noroc c ă nu se
întâ m pl a s e nimic. Poat e c ă pur şi simplu nu
fuses e dest ul timp ca s ă se întâ m pl e cee a ce se
mai întâ m pl a s e în trec u t.
În ţeles e c ă de dat a acea s t a lucru rile era u
altfel. Circu m s t a n ţe l e lor era u altele. O trec u un
fior când î şi d ăd u sea m a c ă de dat a acea s t a
putea fi altfel. Spus e în şoap t ă:
— De dat a acea s t a nu sunt e m pe pozi ţii opus e.
Tat ăl meu este un om minu n a t , un cap de familie
cât se poat e de obi şn uit, f ăr ă o arm a t ă la
dispozi ţia lui.
Richa r d chicoti, dar red ev e ni rep e d e sobr u.
Când Thea î şi ridic ă privire a, v ăzu trist e ţe în
ochii lui.
— Aceast a este cea de a dou ăs p r e z e c e a oar ă a
noas t r ă. Nu cred c ă vom mai avea o alt ă şans ă.
Thea se înde p ăr t ă pu ţin de el.
— M- ar ajuta dac ă a ş şti de ce ai f ăcut… ce ai
f ăcut. Niciod a t ă nu am ştiut. Spu n e- mi, Richa r d.
În felul acest a m ă pot ap ăr a împot riva…
Richa r d scut u r ă din cap.
— Nu pot. Totul se rezu m ă la încr e d e r e . Ea
este cheia pent r u totul. Eu treb ui e s ă am
încre d e r e în tine. Tu treb ui e s ă ai încre d e r e în
mine… chiar în fa ţa dove zii cople şitoar e a
contrariului.
— Îmi ceri pre a mult, spus e ea pe un ton sec.
Şi tu treb ui e s ă ai încre d e r e în mine în acee a şi
m ăs u r ă?
— Eu deja am. Pent r u ultim a oar ă. Poat e c ă de
acee a s-au şi schim b a t circu m s t a n ţe l e noas t r e .
În col ţul gurii îi ap ăr u un zâmb e t crisp a t.
— Ce s-a întâ m pl a t ?
— Nici asta nu- ţi pot spun e. Ar schim b a
ordin e a lucr u rilor. Ori î ţi amint e şti singu r ă, ori
nu. De dat a acea s t a ori o s-o face m a şa cum
treb ui e, ori vom pier d e pent r u totd e a u n a .
Ei nu îi pl ăce a u alege ril e. Vroia s ă strige la el,
s ă- şi urle furia fa ţă de soar t a necr u ţă t o a r e . Dar
ştia c ă nu i-ar folosi la nimic. Ea nu pute a decâ t
s ă- şi duc ă mai dep a r t e prop ri a ei b ăt ălie, ştiind
c ă o va cost a via ţa dac ă va pierd e . Poat e c ă asta
şi era idee a, anu m e c ă fiecar e perso a n ă era în
final respo n s a b il ă pent r u prop ri a- i via ţă. Dac ă
a şa era, nu- i p ăsa pre a mult de lec ţie.
El încep u s ă o s ăru t e din nou, ridicâ n d u- i capul
şi bân d adâ n c din gur a ei. Thea i-ar fi putu t
savur a ore între gi s ăru t u r il e, dar el se ret r a s e
dintr- o dat ă, cu respir a ţi a gre a şi dorin ţa
întun e c â n d u - i ochii.
— Culc ă- te cu mine, şopti el, a trec u t atât de
mult timp. Am nevoie de tine, Thea.
Chiar avea. Îi sim ţe a erec ţi a tare ca fierul,
lipit ă de fesele ei. Totu şi, cu toat e intimit ăţ ile din
vie ţile lor trec u t e , în aceast ă via ţă abia îl
întâlnis e şi nu- i vene a s ă lase lucru rile s ă ajung ă
atât de dep a r t e , atât de repe d e . El îi v ăzu refuzul
în expr e si e, înaint e ca ea s ă fi apuc a t s ă spun ă
ceva şi mor m ăi o înjur ăt u r ă în bar b ă.
 — De fiecar e dat ă faci asta, spus e el frust r a t .
M ă înne b u n e şt i. Fie m ă faci s ă a şte p t , când eu
mor s ă te am, fie m ă provoci s ă fac dra go s t e cu
tine când ştii al naibii de bine c ă nu ar treb ui.
— A şa s ă fie? Thea se d ăd u jos din poala lui şi- i
arun c ă pest e um ăr o privire provoc a t o a r e .
Niciod a t ă pân ă atun ci nu- i mai arun c a s e cuiva
priviri provoc a t o a r e şi era oarec u m surp ri n s ă de
ea îns ăş i c ă o f ăcea cum, dar gest ul îi venise cât
se poat e de firesc. Poat e c ă în trec u t fuses e u şor
seduc ăt o a r e . Îi pl ăce a idee a. O f ăce a s ă se simt ă
bine. Perso n alit a t e a lui Richa r d era atât de
pute r ni c ă încât ea avea nevoie de ceva care s ă o
ajut e s ă- l ţin ă în frâu.
El o privi furios şi- şi str â n s e mâinile în pum ni.
Dac ă rela ţia lor ar fi fost mai avan s a t ă, se gândi
ea, el nu ar fi luat nu- ul ca pe un r ăsp u n s , cel
pu ţin nu înc ă.
Mai întâi ar fi f ăcut toat e efort u rile ca s ă o
seduc ă – efort u ri car e de obicei reu şe a u .
Indifer e n t cum îl che m a şi indifer e n t de mom e n t ,
Richa r d fuses e întot d e a u n a un ama n t senzu al,
devas t a t o r . Doar c ă şi el sim ţe a const r â n g e r il e
noului, ştia c ă ea era înc ă pre a nervoa s ă pent r u
cee a ce vroia el.
Se ridic ă rigid în picioar e, cu o grim a s ă pe
chip, din cauz a disconfor t ul ui.
— În cazul acest a ar treb ui s ă plec ăm de aici,
poat e s ă mer g e m în ora ş, pent r u prâ nz. Sau
poat e pent r u micul dejun, se core c t ă el uitân d u-
se la ceas.
Thea zâm bi, amuz a t ă şi impr e sio n a t ă de
aten ţi a lui. A se afla undev a în public cu el i se
p ăr e a într- adev ăr cu mult mai sigur decâ t s ă
r ăm â n ă aici.
— Asta este chiar ca o întâlnir e, spus e ea şi
râse. Nicioda t ă n- am mai f ăcut- o, înaint e.

ERA O ZI ÎNCÂNT ĂTOARE, plin ă de bucu ri a

red e s c o p e r i rii. Dup ă micul dejun în singu r a
cafen e a din micu ţul or ăş el din apropi e r e , o
pornir ă cu ma şin a pe dru m u r il e l ătur al nic e,
oprin d u- se ocazion al ca s ă coboa r e şi s ă
explor ez e locurile pe jos. Richa r d evita cu grij ă
orice fir de ap ă sau iaz, astfel încât Thea se
sim ţe a relaxa t ă, putâ n d u- se conc e n t r a asup r a
cuno a şt e r ii, înc ă o dat ă, a acest ui b ăr b a t pe
care- l iubise dintot d e a u n a . Atâte a lucru ri pe care
le f ăcea el îi decla n şa u aminti ri, unele delicioas e,
altele, tulbu r ăt o a r e . A spun e c ă vie ţile lor
trec u t e fuses e r ă tum ult o a s e , ar fi înse m n a t s ă ia
totul în derizoriu. R ăm a s e şocat ă s ă î şi
amint e a s c ă mom e n t ul când se folosise de un
cu ţit ca s ă se ape r e de el, o confru n t a r e care se
ter mi n a s e cu v ărs a r e de sâng e: a lui. Şi cu o
pasion al ă scen ă de iubire.
Dar cu fieca r e nou ă aminti r e se sim ţe a tot mai
într e gi t ă, pe m ăs u r ă ce pies el e lips ă î şi g ăse a u
locul. Avea senz a ţi a c ă în to ţi ace şti dou ăz e ci şi
nou ă de ani de via ţă a ei nu avus e s e decâ t o
singu r ă dime n si u n e şi c ă abia acu m deve n e a o
perso a n ă deplin ă, real ă.
Şi era u lucru ri noi pe care le desco p e r e a la el.
Nu r ăm ăs e s e câtu şi de pu ţin un învechit; era un
b ăr b a t mode r n , cu amintiri şi expe ri e n ţe car e nu
o includ e a u pe ea. E drep t, uneo ri mai folose a
câte un ter m e n arh aic sau o fraza r e care o
amuz a, ca pân ă la urm ă s ă se surp ri n d ă f ăcân d şi
ea acela şi lucru.
— M ă între b de ce de dat a ace a s t a ne aminti m,
filosof ă ea în timp ce se plimb a u pe o c ăra r e
pustie, cu copaci înal ţi, atât de de şi deas u p r a lor
încât form a u un tun el întun e c a t , r ăco ro s.
P ăr ăsis e r ă Jeep- ul lui vreo sut ă de met ri mai
încolo, tras într- o mar gi n e ca s ă nu bloch ez e
traficul inexist e n t .
— Niciod a t ă nu am mai f ăcut ast a, contin u ă ea.
— Poate pent r u c ă acu m este ulti ma oar ă. Îi
ţine a mân a într- a lui. Vroia s ă se uite doar la el,
s ă abso a r b ă det aliile ţinut ei lui drep t e ,
milit ăr e şt i, ung hiul arog a n t al capului lui brun e t ,
b ăr bi a înc ăp ăţ â n a t ă. O cuprin s e panic a la gând ul
c ă acest a avea s ă fie sfâr şit ul, c ă îl va pier d e
pent r u totd e a u n a dac ă nu va reu şi s ă fie mai
de şt e a p t ă decâ t soar t a .
Îl strâ n s e mai tar e de mân ă. Asta era ce
treb ui a ea s ă fac ă: s ă se lupte cu soar t a. Dac ă va
câ ştig a, va avea o via ţă cu aces t b ăr b a t pe care- l
iube a de dou ă milenii. Dac ă pierd e a , va muri.
Nimic mai simplu.

A doua zi dimine a ţa , Thea st ăt e a întins ă,

nemi şc a t ă, în ceas ul dinain t e a r ăs ărit ul ui,
res pi r â n d în ritm ul profun d al somn ul ui. Visul
încep u s ă se desf ăş o a r e , în timp ce scen e de
dem ul t se perin d a u în subco n şti e n t u l ei.

Lacul era t ăcut şi straniu de fru m o s, în zori.

St ăt e a pe ponto n şi privea r ăs ărit ul soarelui
auriu din spatel e copacilor înal ţi, întun e c a ţi,
privea lacul deve ni n d din negr u, roz, în reflex el e
str ălucitoar e. Iubea lacul în toate st ările lui, dar
r ăs ărit ul era pref erat ul ei. A şte p t ă şi fu
r ăspl ătit ă de strig ăt ul de vân ăt oar e al unui
scufu n d a c, în tim p ce lacul se trez e a şi saluta
ziua.
Copilul se mi şc ă în ea, o fluturar e blând ă, în
tim p ce- şi întind e a picioarele. Zâm bi şi î şi coborî
mâna s ă se odihn ea s c ă pe delicata mi şcar e.
Savur ă senza ţia pre ţioas ei vie ţi. Copilul ei – şi al
lui. Îl g ăzd uia deja în ea de cinci luni,
bucurâ n d u- se de fiecare zi, pe m ăs u r ă ce trup ul
ei se schi m b a din ce în ce. U şoara umfl ăt u r ă a
pânt e c ul ui încep e a abia acu m s ă devin ă vizibil ă.
St ăt u s e singur ă aici la lac, dar în curân d îi va fi
imposibil s ă- şi mai ascu n d ă starea. Va treb ui s ă
fac ă fa ţă situa ţiei şi furiei tat ălui ei, când va
treb ui, dar nu va per mi t e ca nimic s ă- i fac ă r ău
copilului.
Înc ă se mai trez e a durân d- o dorul de iubitul ei,
plângâ n d pentr u el, plângâ n d pentr u cu m ar fi
fost dac ă el ar fi fost altcine v a şi ea, altcine va.
S ă- i ia naiba pe b ărba ţi, cu r ăzboaiele lor. Dac ă
el i-ar fi acordat o şans ă, l-ar fi ales, dar el nu i-a
acordat- o. În schi m b, a disp ăr u t pur şi sim plu
din via ţa ei, necre z â n d în suficien t a ei dragost e .
El nu ştia despr e noua via ţă pe care o l ăsase în
ea.
Ponton ul încep u s ă vibrez e brusc sub ea, când
picioare înc ăl ţat e în ciz m e se auzir ă pe scând u ri.
Se întoars e speriat ă, ca s ă r ămâ n ă pironit ă
locului de şoc, între bâ n d u- se dac ă visa sau dac ă
dorul ei nu- l adus e s e cu m v a, odat ă cu r ăs ărit ul.
În jurul lui se învârt ea u vagi rotocoale de cea ţă,
în tim p ce se apropia de ea. Inima i se strâns e
durero s. Chiar dac ă nu era aievea, îi mul ţu m i lui
Dum n e z e u pentr u şansa de a-l mai vedea din nou
clar – p ărul lui des, negr u, ochii lui vii, de
culoarea m ării, perfe c ţi u n e a mu şc hi uloa s ă a
trup ul ui s ău.
Se opri la cinci picioare de ea, brusc, ca şi cum
s-ar fi lovit de un zid. Privirea lui neîncr e z ăt o a r e
se plim b ă de- a lung ul trup ul ui ei, clar cont ura t
de soarele din spate, sub c ăm a şa de noapt e,
singur ul lucru pe care- l avea pe ea. El îi v ăzu
mâna odihnin d u- se prot ec t or pe umfl ăt u r a
pânt e c ul ui, în ating er e a instinc tiv ă a unei fem ei
îns ărcinat e .
Era aievea. Doam n e , Dum n e z e u l e , era aievea.
Se întors e s e la ea. Îi v ăzu şocul oglindit în ochi,
în tim p ce confru n t a realitat e a imine n t e i
pater nit ăţ i. Se uit ă îndelu n g, t ăcu t, la pânt e c el e
ei, înaint e de a- şi ridica din nou privirea spre ea.
— De ce nu mi- ai spus? o între b ă el gutural.
— Nu am ştiut decât dup ă plecarea ta.
Se apropie de ea cu prud e n ţa cu care te- ai
apropia de un animal s ălbatic şi întins e înceti şor
mâna, punâ n d u- şi- o pe pânt e c ul ei. Se înfior ă la
c ăldura şi vitalitat e a ating e rii lui şi aproap e c ă
ge m u tare, când durer e a lunilor f ăr ă el încep u
s ă- i ias ă prin carne. Nu put ea el sim ţi cât de
mult o îndur era s e? Nu put ea el sim ţi c ă abse n ţa
lui aproap e c ă o ucises e, c ă nu m ai faptul c ă- i
purta copilul în pânt e c e îi mai d ăd u s e o ra ţiun e
de a tr ăi?
Şi apoi sim ţi fiorul care- l str ăb ăt u şi pe el, când
mâinile i se închis er ă în jurul trupul ui ei.
C ăldura pur ă sfârâi parc ă între ei. Inspir ă adânc,
tre m u r a t de dorin ţă, trupul înc ălzin d u- i-se şi
deve ni n d moale, um e d , în instinctiv ă preg ătir e
pentr u el.
— Las ă- m ă s ă te v ăd, ge m u el tr ăgâ n d deja în
sus de c ăm a şa de noapt e.
Se pom e ni întins ă pe ponto n, cu trup ul gol
sc ăldat de lumina perlat ă a dimin e ţii. C ăm a şa de
noapt e tras ă în sus îi proteja pielea delicat ă de
aspri m e a lem n ul ui de sub ea. Apa clipocea
înceti şor în jurul ei, sub ea, dar f ăr ă s ă o ating ă.
Avea senza ţia c ă plut ea, ancorat ă doar de
mâinile acelea puter nic e. Închis e ochii, l ăsân d u- l
s ă desco p e r e în lini şte toate schi m b ăril e din
trup ul ei, schi m b ări pe care ea le ştia atât de
bine. Mâinile lui aspre se plim ba u de- a lung ul ei
u şor ca m ăt as e a, atingâ n d u- i sfârcurile umflat e,
înne grit e, cânt ărin d greut a t e a mai plin ă a
sânilor. Apoi coborâr ă spre pânt e c, cuprinz â n d
în palm e micu ţa ridic ăt u r ă a copilului s ău.
Nu desc his e ochii nici când îi înde p ăr t ă
piciorele, ridicân d u- i gen u n c h ii şi desf ăcâ n d u- i
larg, s ă se poat ă uita la ea. Î şi ţinu r ăsuflarea
când aerul rece îi mân g âi e carnea cea mai
inti m ă şi dorin ţa de el se inte n sific ă. Nu put ea el
sim ţi cât ă nevoie avea de el, nu- i put ea sim ţi
vibra ţia corpul ui sub mâinile lui? Sigur c ă put ea.
Niciodat ă nu reu şis e s ă- şi ascun d ă dorin ţa
pentr u el, nici când încercas e cu disperar e s-o
fac ă. Îi auzi ritm ul neb u n al respira ţiei şi
recun o s c â n d u- i dorin ţa, se înc ălzi şi mai mult.
— E şti atât de fru m o a s ă încât m ă doare când
te prives c, şopti el. Sim ţi un dege t lung,
b ăt ăt orit, explorân d u- i locul delicat dintre
picioare, mân g âi n d şi frecân d, înaint e de a
p ătru n d e înceti şor în ău n t r u . Sim ţu rile i se
aprins e r ă la şocul acest ei mici invazii; spinar ea i
se arcui în sus şi el o lini şti cu un mur m u r adânc.
Şi apoi îl sim ţi apropiind u- se mai mult de ea,
pozi ţionâ n d u- se între picioarel e ei, a şezâ n d u- şi
îmbr ăc ăm i n t e a şi z ăcu acolo, în agonia
anticip ării clipei în care vor fi din nou împre u n ă,
înc ă o dat ă unul singur, din nou, un tot. O um pl u
cu atâta ging ăş i e încât parc ă ar fi f ăcut parte din
ea şi amân d oi ge m u r ă de perfec ţi u n e a senza ţi ei.
Apoi tim p ul pentr u gând u ri ra ţionale trecu şi nu
mai putea u decât s ă se mi şt e împre u n ă, s ă se
aga ţe unul de cel ălalt, for ţa lui com pl e m e n t a t ă
de delicat e ţe a ei, b ărbat şi fem ei e, împr e u n a ţi
pentr u totd ea u n a.

Thea gem e a în somn în timp ce iubitul ei din

vis o aduc e a spre extaz, apoi redev e ni din nou
t ăcu t ă, pe m ăsu r ă ce visul se modifica şi
contin u a .

Apa se închise deas u p ra capului ei, o spu m ă

alb ă marcâ n d locul unde ea disp ăr u s e dede s u b t .
Şocul, dup ă extaz ul pe care toc m ai îl cunosc u s e
cu el, o paraliz ă mo m e n t e lungi, pre ţioas e. Apoi
se gândi la copilul pe care- l purta în ea şi- şi
strig ă în t ăcer e furia ca nu cu m v a acesta s ă
p ăţ ea s c ă ceva. Încep u s ă se zbat ă s ălbatic
împotriva inexora bilei strâng e ri care o ap ăsa în
jos, depar t e de aer, depart e de via ţă. Nu put ea
per mi t e s ă i se întâ m pl e ceva copilului ei,
indifer e n t ce f ăcus e tat ăl lui. În ciuda a orice, îl
iubea pe el, îi iubea copilul.
Dar nu se put ea elibera de ceea ce o împing e a
în jos. C ăma şa de noapt e i se înf ăş ur ă între
picioare, în loc s ă plutea s c ă deas u p r a. Pl ămâ nii i
se îngre u n a u în agonie, încercâ n d s ă inspire aer.
Se lupt ă împotriva impuls ul ui, ştiind c ă- şi va
inhala moart e a. S ă lupte. Treb uia s ă lupte
pentr u copil.
Pe um erii ei, mâini put er nic e o împin g e a u mai
adânc în ap ă. Disperat ă, cu veder e a înce ţo şa t ă,
se uit ă prin apa verz ui e în ochii reci, înde p ăr t a ţi,
ai b ărbat ul ui pe care- l iubea atât de mult încât l-
ar fi urm a t oriun d e. El o împin g e a acu m în jos, în
jos, depar t e de aerul d ăt ăt or de via ţă.
— De ce? ge m u ea neau zi t ă. Apa uciga şă îi
um pl u gura, n ările, i se repe zi în jos, pe gât. Nu
mai pute a rezista. Doar copilul îi mai d ădea for ţa
de a contin u a lupta, în timp ce se zb ăt e a
împotriva mâinilor acelora put er nic e, încercâ n d
s ă se eliber e z e . Copilul ei… treb uia s ă- şi salve z e
copilul. Dar întun e ric ul cre şt e a tot mai mult,
înnourâ n d u- i ochii şi ştiu c ă pierd u s e . Ultim ul ei
gând în via ţa aceasta a fost un strig ăt de
disperar e slab, interior: de ce?
 Thea se trezi în hohot e neajut o r a t e de plâns.
Se f ăcu covrig într- o part e, cople şit ă de dur e r e ,
dure r e pent r u copilul ei nen ăs c u t , dur e r e pent r u
b ăr b a t ul pe care- l iubise atât de mult încât nici
m ăc a r distr u g e r e a ei, venit ă din mâinile lui nu
fuses e în star e s ă- i ucid ă senti m e n t e l e pent r u el.
Nu avea nicio logic ă. F ăcu s e drag o s t e cu ea, apoi
o îneca s e. Cum pute a un b ărb a t s ă- şi simt ă
prop ri ul copil izbind în pânt e c ul mam ei şi apoi s ă
distr u g ă acea s t ă via ţă nevinova t ă? Indifer e n t ce
ar fi sim ţit pent r u ea, cum î şi put e a el omorî
copilul?
Dure r e a era zgud uit o a r e , deva st a t o a r e . Î şi
auze a sune t el e încet e, dispe r a t e ale hohot elo r, în
timp ce z ăce a ghe m ui t ă acolo, incap a bil ă s ă se
mi şt e, incap a bil ă s ă gân d e a s c ă.
Apoi auzi Jeep- ul oprind brus c pe alee,
cauciuc u ril e mu şc â n d pietri şul. Îngh e ţă,
tero a r e a aler g â n d u- i prin vene ca apa rece ca
ghe a ţa . Era aici. Ar fi treb uit s ă nu uite c ă el
avea acele a şi vise ca ea; el ştia c ă ea ştia desp r e
aces t e ultim e mom e n t e de co şm a r , de sub ap ă.
Nu pute a încep e s ă se gân d e a s c ă la ce încer c a el
s ă fac ă, repe t â n d u- i moar t e a iar ă şi iar ă, de- a
lung ul secolelor, dar brus c nu mai avu nicio
îndoial ă c ă va avea în curâ n d acee a şi soar t ă dac ă
va r ăm â n e aici. Dup ă ultim ul ei vis, el nu mai
avea cum s ă o am ăg e a s c ă, f ăcân d- o s ă- i dispa r ă
tea m a , a şa cum o f ăcus e înaint e.
 S ări afar ă din pat, f ăr ă s ă mai piar d ă timp ul s ă-
şi adu n e hainel e. Picioar el e goale o scoas e r ă f ăr ă
zgomo t afar ă din dor mit o r , trave r s a r ă livingul şi
o duse r ă în buc ăt ări e . Ajunse la u şa din spat e în
clipa în car e pum n ul lui greu lovea în u şa de la
intr a r e .
— Thea! Vocea lui profun d ă era pute r ni c ă dar
re ţinu t ă, ca şi cum ar fi vrut s ă o fac ă s ă crea d ă
c ă nu se afla în pericol.
Umbr el e întun e c a t e ale r ăs ări t ul ui timp u ri u
mai înv ăluia u înc ă înc ăp e ril e, lumina cenu şi e
fiind înc ă pre a slab ă ca s ă p ăt r u n d ă prin
feres t r e . Ca un anim ăl u ţ încer c â n d s ă scap e
neob s e r v a t de pr ăd ăt o r , Thea st ăt e a nemi şc a t ă,
cu capul ridica t, ascult â n d cel mai slab sune t al
mi şc ărilor lui.
Pute a s ă se stre co a r e afar ă prin u şa din spat e
f ăr ă vreu n zgomo t tr ăd ăt o r ? Sau poat e c ă el
încep u s e deja s ă dea ocol casei, s ă încer c e chiar
u şa ast a? Gând ul de a desc hi d e u şa şi a se
pome ni nas în nas cu el îi îngh e ţă mai mult
sâng el e în vine.
— Thea, ascult ă- m ă.
Era tot pe vera n d a din fa ţă. Thea bâjbâi dup ă
lan ţ, rug â n d u- se ca mâinile tre m u r â n d e s ă nu o
tr ăd e z e . G ăsi despic ăt u r a şi înceti şo r, agoniza n t ,
alun e c ă lan ţul, elibe r â n d u- l, ţinân d u- i cap ăt ul în
mân ă, s ă nu clinc ăn e a s c ă. Şi întins e mân a spre
încuiet o a r e .
 — Nu este ce crezi tu, scum p a mea. S ă nu- ţi fie
fric ă de mine, te rog. Ai încre d e r e în mine.
S ă am încre d e r e în el! Aproa p e c ă râse tar e,
gâlgâi al a isteric ă urcâ n d în bere g a t a ei, în ciuda
efort u rilor, riscâ n d s ă o tr ăd ez e. În sfâr șit, reu şi
s ă esto m p e z e sune t ul. El repe t a s e atât de des
cuvint el e acest e a încât devenis e r ă ca o litanie.
De atât e a ori avus e s e încre d e r e în el – cu inima
ei, cu trup ul ei, cu via ţa şi cu copilul ei – şi de
fiecar e dat ă el se întors e s e împot riva ei.
G ăsi încuiet o a r e a şi o r ăs uci f ăr ă zgomot.
— Thea, ştiu c ă e şti treaz ă. Ştiu c ă m ă po ţi
auzi.
Deschis e u şa trep t a t , ţinân d u- şi r ăsufla r e a la
orice scâr ţâi t care l-ar fi putu t alert a. Prin
cr ăp ăt u r ă se strec u r ă lumina cenu şi e. R ăs ărit ul
se apropi a cu fieca r e secu n d ă, aduc â n d cu el
lumin a str ălu cito a r e car e i-ar fi f ăcut imposibil ă
încerc a r e a de a se ascu n d e de el. Î şi d ădu sea m a
c ă nu avea la ea cheile de la ma şin ă şi îngh e ţă în
loc. Dar nu avea curaj s ă se întoa r c ă dup ă ele; va
treb ui s ă scap e fugind pe jos. Oricu m, a şa poat e
c ă era cel mai bine. Dac ă ar fi fugit cu ma şin a, el
ar fi ajuns- o u şor din urm ă. Se sim ţe a mult mai
vulne r a b il ă pe picioa r e , dar totu şi i-ar fi fost mult
mai u şor s ă se ascu n d ă.
În sfâr şit, u şa se desc his e suficient ca s ă se
poat ă stre c u r a prin ea. Î şi ţinu r ăsufla r e a când
p ăr ăsi sigur a n ţa prec a r ă a casei. Ar fi vrut s ă se
ascu n d ă în spat el e zidurilor, dar ştia c ă în
curâ n d el o s ă spar g ă un gea m şi o s ă intr e, sau
poat e va da un picior în u şă. În fond era un
r ăzboinic, un uciga ş. Pute a intra. Nu era în
sigur a n ţă acolo.
Ie şir e a din spat e nu era împr ej m ui t ă, exista u
doar câtev a trep t e şi o tend ă, cont r a ploii. Exista
şi aici o u şă cu plas ă. O desc ui e înceti şo r şi
încep u tort u r a n t u l proc e s al desc hi d e r ii ei, cu
nervii tot mai tensio n a ţi. Se conce n t r a , uitân d u-
se la arcu ri, poru n ci n d u- le s ă nu fac ă zgomo t. Se
auzi un scâr ţâi t slab, care nu put e a fi auzit la mai
mult de câtev a picioa r e , dar sudo a r e a îi umezi
trup ul. Un centi m e t r u , doi centi m e t r i, şas e.
Deschi d e r e a deven e a tot mai mar e. Opt
centi m e t ri. Nou ă. Încep u s ă se stre co a r e prin ea.
Şi pe dup ă col ţul casei ap ăr u Richa r d . O v ăzu şi
se repezi la ea ca o bestie uria şă asup r a pr ăzii.
Thea ţip ă şi s ări înapoi trân ti n d u şa de la
buc ăt ăr i e şi bâjbâi n d dup ă încuiet o a r e . Pre a
târziu! El tot o s ă intre prin u şă, încuiat ă sau nu.
Îi sim ţi dete r m i n a r e a şi l ăs ă u şa neînc ui a t ă,
prefe ri n d o secu n d ă în plus, în care s ă se
rep e a d ă spre u şa din fa ţă.
U şa din spat e se trâ n ti exact când ea ajung e a
la cea din fa ţă. Î şi sim ţi piept ul gre u de panic ă,
res pi r a ţi a refuz â n d s ă coboa r e mai jos de ster n.
Dege t el e tre m u r â n d e , nesigu r e , încer c a u să
man ev r e z e lac ăt ul, încuie to a r e a .
 — Thea! dudui vocea lui, reve r b e r â n d de furie.
Plâng â n d cu hohot e, desc his e u şa şi se rep ezi
afar ă pe vera n d ă, izbind u- se de u şa exterio a r ă cu
plas ă, lans â n d u- se prin ea, împleticin d u- se,
c ăzâ n d în gen u n c h i în iarba înalt ă, ud ă.
El ap ăr u alerg â n d prin u şă. Thea se chinui s ă
se ridice în picioar e, î şi ridic ă pân ă la genu n c hi
c ăm a şa de noap t e şi încep u s ă alerg e spre dru m .
— Fir- ar s ă fie, ascult ă- m ă! url ă el rep ezi n d u- se
s ă- i taie calea. Ea î şi schim b ă brus c direc ţi a când
el ap ăr u în fa ţa ei, dar Richa r d reu şi înc ă o dat ă
s ă se inter p u n ă într e ea şi dru m .
Dispe r a r e a îi înce ţo şă privire a; hohot el e de
plâns o sugr u m a u . Era încol ţit ă. O s-o omoa r e , şi
înc ă o dat ă nu se put e a ap ăr a.
D ădu dru m ul c ăm ăş ii de noap t e, faldu rile
acop e ri n d u- i picioa r el e şi r ăm a s e uitân d u- se la el
cu ochii înce ţo şa ţi de lacrimi. Lumin a cenu şi e
era mai put e r ni c ă acu m; îi put e a vede a
ferocit a t e a din ochi, încrâ n c e n a r e a maxilar ul ui,
tra n s pi r a ţi a pe piele. Nu avea pe el decâ t jean şii.
F ăr ă c ăm a şă , f ăr ă ghet e. Piept ul lui put e r ni c se
ridica şi cobor a în ritm ul respir a ţi ei, doar c ă a lui
nu era greo ai e, în timp ce ea era epuiza t ă. Nu
avea nicio şans ă în fa ţa lui.
Încep u încet s ă se îndep ăr t e z e cu spat el e de el,
dure r e a din ea deve ni n d tot mai mar e, pân ă când
nu mai putu decâ t s ă respir e, pent r u ca inima ei
s ă contin u e s ă bat ă.
 — Cum ai put u t? spus e ea print r e hohot e,
sufocâ n d u- se. Copilul nost r u… Cum ai putu t ?
— Thea, ascult ă- m ă. Î şi întins e mâinile într- un
gest larg, ca s ă o lini şte a s c ă, doar c ă ea îl ştia
acu m pre a bine ca s ă se mai lase prostit ă. El nu
avea nevoie de nicio arm ă; pute a ucide cu
mâinile goale.
— Lini şte şt e- te, scum p a mea. Ştiu c ă e şti
furioas ă, dar haide s ă intr ăm , s ă st ăm de vorb ă.
Thea î şi şter s e furioas ă lacrimile de pe obraji.
— S ă st ăm de vorb ă! La ce bun? Negi ce s-a
întâ m pl a t ? Nu m- ai ucis doar pe mine. Ţi- ai ucis
şi copilul! Strig â n d u- i toat e aces t e a , contin u a s ă
dea cu spat el e, suferin ţa fiind pre a inten s ă ca s ă
poat ă r ăm â n e apro a p e de el. Se sim ţe a ca
sfâ şiat ă, dure r e a fiind atât de cople şito a r e încât
pân ă şi moar t e a i se p ăre a acu m bineve nit ă,
sc ăp â n d- o de ea.
El privi dincolo de ea şi expr e si a i se schim b ă
brus c. Ochii îi deve ni r ă ciuda t de inexpr e sivi şi
trup ul i se încor d ă, ca şi cum s-ar fi preg ăti t s ă
sar ă.
— Te apropii pre a mult de ap ă, spus e el cu o
voce plat ă, calm ă. Întoa r c e- te de la mal.
Thea risc ă o privire rapid ă pest e um ăr şi v ăzu
c ă se afla chiar la mar gi n e a malului, lacul rece,
uciga ş, clipocind apro a p e de picioar el e ei goale.
Lacrimile îi înce ţo şa u imagin e a , dar lacul era
acolo, a şt e p t â n d- o t ăcu t.
 O cuprin s e frica f ăr ă de mar gi ni fa ţă de lac,
dar car e era nimic în comp a r a ţi e cu dur e r e a
imens ă pent r u copilul pierd u t . Î şi schim b ă
unghi ul ret r a g e r ii, îndr e p t â n d u- se spre ponto n.
Richa r d ţinu ritm ul cu ea, f ăr ă s ă avan s e z e mai
mult, dar nel ăs â n d u- i nicio porti ţă de sc ăp a r e .
Thea în ţeles e inevita bilul. Crezu s e c ă put e a
p ăc ăli soar t a, dar efort u ril e ei fuses e r ă inutile,
de la bun încep u t .
Picioa r el e goale atins e r ă lemn ul şi Thea se
ret r a s e pe ponto n. Richa r d se opri, cu ochii lui
acva m a r i ni lipi ţi de ea.
— Nu te duce mai dep a r t e , spus e el aspr u.
Ponto n ul nu este sigur. Unele scân d u r i sunt
putr e zit e. Scu m p o, coboa r ă de pe ponto n. Jur c ă
nu- ţi fac niciun r ău.
Scu m p o . Dure r e a se împr ăş ti e în ea ca ni şte
a şchii ascu ţit e şi Thea gem u tar e, ducâ n d u- şi
mân a la pânt e c e , ca şi cum copilul ei ar mai fi
fost acolo. Contin u ă s ă se îndep ăr t e z e dispe r a t ă
de el, scut u r â n d din cap.
Richa r d î şi puse un picior pe ponto n.
— Nu- ţi pot aduc e înapoi copilul acela, spus e el
r ăg u şi t. Dar o s ă- ţi dau altul. O s ă avem câ ţi
copii o s ă vrei tu. Nu m ă p ăr ăsi de dat a ast a,
Thea. Pent r u num el e Lui Dum n e z e u , haide să
cobor â m de pe ponto n.
Lacrimile contin u a u s ă- i înce ţo şe z e privire a,
preling â n d u- i-se pe obraji. O fânt â n ă f ăr ă fund
de suferin ţă .
— De ce? De ce s ă mai amâ ni? De ce s ă nu
ter mi ni acu m ?
Thea contin u ă s ă înaint ez e cu spat el e, sim ţind
scân d u r il e scâr ţâi n d şi cedâ n d sub picioa r el e ei
goale. Apa era dest ul de adâ n c ă la cap ăt ul
ponto n ul ui; fuses e perfec t ă pent r u trei copii
neas t â m p ăr a ţi s ă se scufun d e şi s ă se
zben g ui a s c ă în ea, f ăr ă tea m a de a se lovi cu
cape t el e de fundul ei. Dac ă îi era menit s ă moar ă
aici, atun ci a şa s ă fie. Apa. Întot d e a u n a fuses e
apa. Întot d e a u n a o iubise şi apa întotd e a u n a o
reven di c a s e , în final.
Richa r d mai înaint ă cu un pas ate n t, f ăr ă s ă- şi
ia ochii de la ea, cu mân a întins ă.
— Te rog. Ia- m ă doar de mân ă, drag a mea. Nu
te duce mai dep a r t e . Nu este sigur.
— Stai dep a r t e de mine! strig ă ea.
— Nu pot. Nicioda t ă n- am put u t, spus e el
print r e buzele abia între d e s c h i s e , f ăcân d înc ă un
pas. Thea…
Thea se d ădu rep e d e înapoi. Scân d u r a ced ă
sub greu t a t e a ei, apoi încep u s ă se crap e. Sim ţi
cum o part e din scân d u r ă se rup e sub ea,
arun c â n d- o în ap ă. Nu v ăzu decâ t imagin e a
înce ţo şa t ă, difuz ă a lui Richa r d repezin d u- se
înaint e, cu fa ţa conto r sio n a t ă de furie
neajut o r a t ă, înaint e ca apa s ă se închid ă
deas u p r a capului ei.
 Era rece, întun e c a t ă. Cobor a, împins ă de o
mân ă nev ăzu t ă. Pe m ăsu r ă ce se scufu n d a şi se
scufu n d a , în fa ţa ei vede a deplas â n d u- se pilonii
ponto n ul ui. Dup ă atât a tero a r e şi dur e r e ,
apro a p e c ă sim ţe a acu m o u şur a r e şi o clip ă
nesfâ r şi t ă se l ăs ă prad ă inevita bilului. Apoi
inte rv e ni instinc t ul, pe cât de irezistibil, pe atât
de inutil şi încep u s ă lupte, încer c â n d s ă- şi bat ă
cu picioa r el e dru m ul înapoi la supr af a ţă . Dar
c ăm a şa de noap t e i se r ăsu cis e într e picioa r e ,
strâ n g â n d u - se tot mai mult pe m ăs u r ă ce se
lupt a şi î şi d ădu sea m a c ă se prins e s e într e
scân d u r il e rupt e. Scân d u r il e o tr ăg e a u la fund şi
cu picioar el e prins e de ele nu put e a gene r a
suficien t ă ene r gi e ca s ă cont r a c a r e z e pute r e a
lor.
Dac ă ar fi putu t râd e, ar fi f ăcut- o. De dat a
acea s t a Richa r d nu mai treb ui a s ă fac ă nimic.
Reu şis e s ă duc ă totul la bun sfâr şit, de una
singu r ă. Totu şi nu încet ă s ă lupte, încerc â n d s ă
înoat e împot riva scân d u r ilo r care o tr ăg e a u .
Supr af a ţa se învolbu r ă când se scufu n d ă el,
t ăind apa şi ajung â n d la stân g a ei. Vizibilitat e a
era slab ă, dar îi putu vede a str ălu ci r e a pielii,
negr ul p ăr ul ui. El o v ăzu imedia t, albul c ăm ăşii
de noap t e tr ăd â n d u- i pozi ţia şi î şi r ăs uci trup ul
spr e ea.
O cupri n s e mâni a. Prob a bil c ă el tocm ai
în ţeles e s e : nu put e a l ăsa lacul s ă- şi fac ă tre a b a
f ăr ă ajutor ul lui. Prob a bil c ă vroia s ă se asigu r e
c ă ea nu va reu şi totu şi s ă scap e .
Î şi ridic ă mâinile s ă- l previn ă, dublâ n d u- şi
efort u ril e de a ajun g e la supr af a ţă . Î şi cons u m a
tot oxigen ul în zbat e r e a ei şi pl ăm â nii o arde a u ,
îngr e u n â n d u- se de nevoia de a inhala. Richa r d îi
prins e mâinile care se agita u şi încep u s ă o
împing ă în jos, în jos, tot mai dep a r t e de lumin ă,
de via ţă.
Thea îi v ăzu ochii, calmi şi dista n ţi, fiecar e
atom din fiin ţa lui conc e n t r â n d u- se la ce f ăcea.
Mai avea pu ţin timp, ah, atât de pu ţin. Sim ţe a
dure r e şi sim ţe a mânie împot riva sor ţii ei, în
ciuda efort u rilo r. Înce r c ă dispe r a t ă s ă se smulg ă
din strâ n s o a r e a lui, folosind u- şi ultim el e
r ăm ăş i ţe de for ţă într- un efort final…
În ciuda a tot ce se întâ m pl a s e , îl iubise
întotd e a u n a , dincolo de ra ţiun e, chiar şi dincolo
de moa r t e .
Aceast a era o dur e r e şi mai profun d ă: s ă ştie c ă
îl va p ăr ăsi pent r u totde a u n a . Privirile li se
întâlnir ă prin v ălul apei întun e c a t e , fa ţa lui atât
de apro a p e de a ei încât l-ar fi put ut s ăru t a şi
prin întun e ri c ul tot mai mar e, î şi v ăzu panic a
oglindit ă în ochii lui. Ai încred e r e în mine, îi
spus e s e el de atât e a ori. Ai încre d e r e în mine …
chiar în fa ţa dovezii cople şitoar e, ai încred e r e în
mine …
S ă am încre d e r e în el.
 Con ştie n tiz a r e a se r ăsp â n d i în ea ca razele
soar el ui. Încre d e r e . Niciod a t ă nu reu şis e s ă aib ă
încre d e r e în el sau în dra go s t e a lui pent r u ea.
Fus e s e r ă ca dou ă anim al e circu m s p e c t e , tânjind
s ă se apro pi e, dar neînd r ăz ni n d s ă- şi per mit ă s ă
fie vulne r a bil e unul fa ţă de cel ălalt. Ei nu
avuse s e r ă încre d e r e . Şi pl ătis e r ă pre ţul.
S ă aib ă încred e r e în el.
Încet ă s ă se mai lupt e, l ăsân d u- se moale,
l ăsân d u- l s ă fac ă ce vroia el. Oricu m nu mai avea
pute r e . Privirile le era u în contin u a r e înl ăn ţuit e
şi prin ochi îi spus e c ă i se pre d a , cu toat ă
dra go s t e a str ălu ci n d în ei. Chiar dac ă era pre a
târziu, vroia ca el s ă ştie c ă indifer e n t de ce se
întâ m pl a, ea îl iubise.
Îi v ăzu pupilele aprinz â n d u- i-se, îi sim ţi efort ul
reînnoit de a o împing e în jos, pân ă la fund. Apoi,
f ăr ă gre u t a t e a scân d u r ilo r car e o târ a u, reu şi s ă-
i sfâ şie c ăm a şa de noapt e , smulg â n d- o dintr e
lemn e. Ultima bul ă de aer îi sc ăp ă dintr e buze
când, cupri nz â n d- o cu bra ţul pe dup ă talie şi
folosind u- şi picioa r el e pute r ni c e, se prop uls ă cu
ea în sus, spr e supr af a ţă şi spre minu n a t ul
oxigen, spre via ţă.

— DOAMNE, TE ROG, TE ROG, ah, Doam n e , te

rog. Îi auze a rug ăm i n t e a dispe r a t ă, mor m ăi t ă, în
timp ce o târ a afar ă din ap ă, dar nu- i put e a
r ăs p u n d e , z ăcân d ca o p ăp u şă de câr p ă în
bra ţel e lui. Pl ăm â nii nu îi lucr a u cum treb ui e; nu
pute a trag e aer în piept adâ n c, convulsiv, a şa
cum ar fi avut nevoie.
Richa r d o întins e pe iarb ă şi încep u s ă o apes e
pe spina r e . Pl ăm â nii i se convulsion a r ă, apoi i se
umflar ă şi tu şir ă afar ă o cantit a t e din apa
lacului. El contin u ă s ă o loveasc ă în spina r e ,
pân ă când crez u c ă o s ă- i rup ă coast el e.
— Sunt… bi… ne, reu şi ea s ă spun ă, încer c â n d
s ă scap e de pum n ul greu. Mai tu şi ceva ap ă,
înecâ n d u- se.
El se pr ăb u şi lâng ă ea, în prop ri ul lui paroxis m
de tuse, piept ul mu şc hi ulos în ăl ţâ n d u- i-se în
lupt a pent r u aer.
Thea se lupt ă s ă se întoa r c ă pe o part e, s ă
ajung ă la el, sim ţind nevoia s ă îl ating ă. Z ăce a u
întin şi pe iarb ă, tre m u r â n d şi tu şin d, când
prim el e raze calde ale soar el ui se strec u r a r ă
deas u p r a lacului, mân g âi n d u- i. O tras e convulsiv
la el, cu lacrimile şiroind u- i pe obr aji, mor m ăi n d
incoe r e n t în timp ce ap ăs a s ăr u t ări dispe r a t e pe
fa ţa ei, pe gât. Trupul lui mar e era încor d a t ,
tre m u r â n d de o tensiu n e car e nu se mai
domole a. O rostog oli sub el, ridicâ n d u- i în talie
faldurile ude ale c ăm ăş ii de noap t e. Thea îi sim ţi
dispe r a r e a , nevoia furioas ă şi r ăm a s e lini ştit ă, în
timp ce el se lupt a cu jean şii lui uzi,
înc ăp ăţ â n a ţi, reu şin d în sfâr şit s ă- i desc hi d ă şi s ă
şi- i trag ă în jos. Îi desf ăc u picioa r el e şi se înfipse
în ea, mar e şi fierbin t e şi atât de tar e încât ea
scoas e un ţip ăt, strâ n g â n d u- l îns ă cu toat ă
pute r e a ei.
O c ăl ări dur şi rep e d e , avân d nevoie de ace a s t ă
confir m a r e c ă era u înc ă în via ţă, amâ n d oi, avân d
nevoie de acea s t ă leg ăt u r ă cu ea. R ăspu n s ul ei a
fost nea şt e p t a t , ter mi n â n d apro a p e imedia t,
ţipâ n d u- şi bucu ri a de a a- l avea aici, cu ea, în
timp ce se ag ăţ a de el cu bra ţel e şi cu picioa r el e.
El se mi şc ă rep e d e , s ălba tic, se cutr e m u r ă şi îi
sim ţi în ea fluidul cald al orga s m u l ui, apoi se
pr ăb u şi al ăt u ri în iarb ă, lâng ă ea.
R ăm a s e r ă întin şi a şa mult ă vrem e, el ţinân d- o
strâ n s în bra ţe, ea cu capul pe um ăr ul lui,
niciun ul dintr e ei nefiind în star e s ă încet ez e s ă îl
mai ating ă pe cel ălalt. El îi netez e a spre spat e
buclele încâlcit e; ea îl mân g âi a pe piept, pe
bra ţe. El o s ăr u t a pe tâm pl ă; ea îi s ăru t a
maxila r ul. El îi fr ăm â n t a şi-i mân g âi a sânii, în
timp ce mâinile ei contin u a u s ă se plimb e în jos,
spr e coap s el e lui goale. Thea se gân di ce
spect a c ol era u, stân d întin şi în iarb ă, ea cu
c ăm a şa de noap t e ridica t ă pân ă la brâ u şi el cu
jean şii cobor â ţi la genu n c hi, dar soar el e era cald
şi ea era somno r o a s ă şi trup ul ei era mul ţu mi t şi
ei nici nu- i p ăsa.
Într- un târziu el se mi şc ă, elibe r â n d u- şi
picioar el e din jean şii uzi. Thea zâm bi când se
întins e la loc, comple t gol. El nu fuses e nicioda t ă
blagoslovit cu pre a mult ă mode s ti e. Şi apoi, era o
crim ă s ă ascu nzi un trup ca al lui. Oft ă de
prop ri a- i beatit u di n e , gândi n d u- se la lucru rile
ner u şi n a t e pe car e pl ăn ui a s ă le fac ă cu el, mai
târziu, în patul acela mar e. Unele lucru ri cere a u
totu şi o salte a, nu iarb ă. De şi bl ănu ril e acele a
fuses e r ă minu n a t e…
— De fieca r e dat ă, şopti ea s ăru t â n d u- i um ăr ul,
tu încer c ai s ă m ă salvezi.
Ochii lui vii se desc his e r ă u şor, în timp ce o
strâ n g e a mai apro a p e de el.
— Fire şt e . Nu pute a m tr ăi f ăr ă tine, spus e el
simplu.
Dar ai tr ăit. Come n t a r i ul îi muri pe buze când
se uit ă la el, citind u- i expr e si a. Ochii lui era u
calmi şi apro b a t o r i. Emo ţia o gâtui, gat a s ă o
sufoce şi în ochi îi str ăl uc e a u lacrimi.
— Du- te naibii, spus e ea tre m u r a t . El nu tr ăis e.
De fiecar e dat ă când nu reu şis e s ă o salveze,
r ăm ăs e s e acolo cu ea, aleg â n d s ă- i
împ ăr t ăş e a s c ă moar t e a , în loc s ă tr ăias c ă f ăr ă
ea. Aceast a fuses e ultim a lui şans ă, ca şi a ei şi a
lor.
— Du- te naibii, spus e ea din nou, izbind u- l cu
pum n ul în piept. Cum ai putu t face ast a? De ce
nu ai tr ăit ?
Un zâm b e t lene ş îi atins e buzele, în timp ce se
juca alen e cu una din buclele ei.
— Tu ai fi tr ăit? o între b ă el şi zâm b e t ul îi
deveni mai larg când ea se bosu mfl ă la el. Nu, ea
nu l-ar fi putu t l ăsa în ap ă şi s ă plece, s ă tr ăias c ă
mai depa r t e . Ar fi r ăm a s cu el.
— Afurisit ă mic ă ce e şti, spus e el mul ţu mi t,
strâ n g â n d- o la piept. Ştiu c ă m- ai f ăcut s ă aler g
ceva dup ă tine, dar acu m te- am prins. În sfâr şit
am f ăcut- o cum treb ui a.

Epil o g

Dou ă zile mai târziu, Thea şi Richa r d st ăt e a u

afar ă, în leag ăn ul pe car e- l repa r a s e el, privind
mul ţu mi ţi lacul. Picioa r el e ei goale st ăt e a u în
poala lui iar el i le mas a, spun â n d c ă vroia s ă
exers e z e pent r u când ea va fi atât de mar e din
cauza sarcinii încât va avea nevoie de ase m e n e a
servicii. Amândoi era u abs u r d de siguri c ă prim a
lor contopi r e în dra go s t e fuses e fertil ă, iar
fericir e a ei era atât de cople şito a r e încât o
ame ţe a .
Team a ei de ap ă disp ăr u s e la fel de repe d e
prec u m ap ăr u s e . Înc ă nu încer c a s e s ă înnoa t e,
dar ast a mai mult din cauz a tem e rii lui Richa r d ,
decâ t a ei. De câte ori se plimb a u , el contin u a s ă
o pozi ţion ez e între el şi ap ă şi Thea se între b a
dac ă o s ă scap e vreod a t ă şi Richa r d de obsesi a
ast a.
Planu ri. Î şi f ăcus e r ă nen u m ăr a t e plan u ri
pent r u via ţa lor împr e u n ă. În prim ul rând, ea se
va mut a în Carolina de Nord. Lupt ăt o r ul ei nu
era doar „în” For ţel e Speciale – era locote n e n t
colonel. Cum nu avea decâ t treizeci şi cinci de
ani, înse m n a c ă mai avea înc ă dest ul timp ca s ă
ajung ă gen e r a l, cee a ce p ăre a c ă era inevita bil.
Thea se gând e a c ă va treb ui s ă renu n ţe la
zugr ăvit ul caselo r; efectiv nu era ceva ce put e a
face o nevas t ă de gen e r a l. Pictu rile mur al e,
totu şi, era u altcev a…
Dar pân ă una alta, savur a u egoi şti faptul c ă
încep e a u s ă se cuno a s c ă din nou unul pe cel ălalt,
gust â n d fieca r e mom e n t de intimit a t e .
Cur ăţ a s e r ă gr ădi n a, iar în dimine a ţa acea s t a
încep u s e r ă s ă pre g ăt e a s c ă şi casa pent r u noul ei
stra t de vopse a. Totu şi, cea mai mar e part e a
timp ul ui o pet r e c e a u în pat.
Thea î şi întoa r s e fa ţa în sus, spre soar e şi- şi
împr e u n ă încet mâinile pe burt ă. Era acolo. Ştia
ast a. Nu avea nevoie de niciun test de la
farm a ci e sau de labor a t o r ca s ă- i confir m e ceea
ce sim ţe a cu fieca r e celul ă a trup ul ui ei. Înc ă
pre a mic chiar şi s ă fie v ăzut, dar indubit a bil
acolo.
Mâinile lui Richa r d le acop e ri r ă pe ale ei şi
Thea deschis e ochii, surp ri nz â n d u- l zâmbin d
c ătr e ea.
— Fat ă sau b ăiat? o într e b ă el.
Thea ezit ă.
— Tu ce crezi?
 — Eu am într e b a t prim ul.
— Haide s-o spun e m împr e u n ă. Tu începi.
Richa r d desc his e gur a, apoi se opri şi şi se uit ă
la ea cu ochii mici.
— Aproap e că te- am prins, spus e ea
şmec h e r e şt e .
— Ce s ă zic! Bine, fie, e b ăiat.
Î şi împleti dege t el e cu ale lui, oftân d
mul ţu mi t ă.
— De acord.
Un fiu. Fiul lui Richa r d . Copilul care a murit
era o feti ţă. Î şi înghi ţi lacrimile pent r u acel copil,
într e b â n d u- se dac ă era pier d u t pent r u totde a u n a
sau dac ă i se d ăd u s e şi lui o a doua şans ă.
— O s ă mai aib ă şi ea o şans ă, şopti Richa r d ,
strâ n g â n d- o mai apro a p e . Poat e dat a viitoar e. O
s ă ştim asta.
Da, o s ă ştie. În fiecar e noapt e , pe m ăs u r ă ce
visele se derul a u, aminti r e a ei se într e g e a tot
mai mult. Richa r d contin u a s ă le împ ăr t ăş e a s c ă
odat ă cu ea şi se treze a u cu trup u rile înc ă
înl ăn ţuit e, extaz ul contin u â n d s ă pulsez e în ei.
Erau lega ţi trup şi suflet, trec u t ul revelâ n d u- li-se
a şa cum li se întâ m pl ă doar câtorv a noroco şi.
Auzir ă ma şinile înaint e de a le pute a vede a şi
Thea se ridic ă, r ăsu ci n d u- şi picioar el e la p ăm â n t .
Richa r d se ridic ă şi el, mi şcâ n d u- se auto m a t ca
s ă se plasez e într e ea şi oricine s-ar fi apro pi a t.
Thea îl tras e de cure a şi el se uit ă înapoi, o
expr e si e jalnic ă trave r s â n d u - i chipul când î şi
d ădu sea m a ce f ăcus e.
— Obiceiu ri vechi. Foarte vechi, spus e el
ridicâ n d din ume ri.
Apoi în raza lor vizual ă ap ăr u r ă trei ma şini şi
Thea prive a uluit ă apro pi e r e a într e gii ei familii.
Îi treb ui o clip ă ca s ă price a p ă.
— Ast ăzi este ziua mea! Am uitat!
— Ziua ta, da? Î şi pet r e c u un bra ţ pe dup ă
ume rii ei. Ia s ă vede m… Asta însea m n ă c ă ai…
treizeci, da? Treb ui e s ă- ţi spun c ă mai b ătr â n ă ca
acu m n- ai fost niciod a t ă. Dar te ţii dest ul de
bine.
— Mul ţu m e s c foart e mult. Zâm bi n d, îl apuc ă de
mân ă şi încep u s ă- l trag ă în fa ţă. O s ă vad ă dac ă
o s ă se mai dea el a şa de mar e dup ă ce o s ă fie
cople şit de familia ei. Nepo a t el e şi nepo ţii
încep e a u s ă se reve r s e afar ă din ma şin ă, prin
portie r el e desc his e, aler g â n d spre ei, în timp ce
adul ţii se desf ăş u r a u afar ă din ma şini într- un
ritm mai lent. Lee şi Cynthy, Jason şi June şi
ma m a şi tat ăl ei, to ţi se apropi a u oarec u m
îngrijor a ţi, ca şi cum s-ar fi tem u t s ă nu fi dat
buzn a pest e o esca p a d ă rom a n ti c ă.
— Nu mi- am dat sea m a c ă ai venit înso ţit ă,
dra g a mea, spus e mam a ei uitân d u- se la Richa r d
de sus pân ă jos, cu privire a critic ă a unei mam e.
Richa r d râs e degaj a t, pe un ton sc ăzu t.
— Nici nu a venit, spus e el întinzâ n d mân a spre
tat ăl ei. Num el e meu este Richa r d Chanc e. Am
închiriat casa de al ătu ri.
Tat ăl ei zâmbi.
— Paul Marlow, tat ăl lui Thea. So ţia mea,
Emily.
Contin u a r ă prez e n t ăr il e politicoa s e şi Thea
treb ui s ă- şi mu şt e limba ca s ă se ab ţin ă s ă nu
râd ă tar e. De şi tat ăl ei era cât se poat e de
relaxa t iar Cynthy şi June îi zâm b e a u fericite lui
Richa r d, ma m a şi fra ţii ei se uitau întun e c a ţi la
r ăzboinicul din mijlocul lor.
Înaint e de a se spun e ceva stânje nit o r, Thea î şi
pet r e c u un bra ţ pe dup ă bra ţul lui Richa r d .
— Locot e n e n t Colonel Richa r d Chan c e , spus e
ea cu c ăldu r ă. În per misi e de la Fort Bragg,
Carolin a de Nord. Şi pent r u ştiin ţa voast r ă,
viitorul meu so ţ.
Cuvint el e avur ă ca efect o schim b a r e imedia t ă
la rudel e ei mai belige r a n t e . Prin valul de
felicit ări şi de sune t e de încân t a r e , plus lacrimile
ma m ei ei, îl auzi pe tat ăl ei spun â n d gândito r:
— Dar ştiu c ă a ţi lucra t rep e d e . V ă cuno a şt e ţi
de când, de pat r u sau cinci zile?
— Nu, spus e Richa r d cu un perfec t aplom b. Ne
cuno a şt e m de ani şi ani de zile, dar nu ne- a fost
dat s ă r ăm â n e m împr e u n ă. De dat a acea s t a îns ă,
totul a mer s perfec t. Cred c ă a şa a treb ui t s ă fie.
Cu p r i n s :
 Lun ă plin ă
................................................................ pg. 4
Viscolul ..............................................................
...... pg. 85
Lacul Viselor
............................................................ pg. 161
Epilog .................................................................
...... pg. 234

Edit ur a MIRO N
Co m e n z i tel e f o n i c e 02 1 . 3 3 7 . 1 4 . 4 3 (s e a r a )