-

CONST. L. H R I S T E A :-*
G -W...-- - L . S . P A D U R E A N
. _ -.-_
Membru de onoare I

a1 Asociatiel CreBCPtorllor de Albine

din R. 8. Romania

q!p- .
.
.
- ~ .
-- .
.-. .
..
C .
:r. , . .
..- ..-
~

.- I* -),--*.-p : ti;: -----''- :*

:. . . .-

B U C U B E # T I
A BC .... A P I C 0 L, lucrare ampla de sinteza, i n care se i m b i n a
rinduirea sistematica - dupa alfabet - a terminologiei de specialitate,
cu informarea teoretica g i p r a c t i c i a c i t i t o r u l u i i n problemele cresterii
albinelor ~i s p o r i r i i producfiei stupinii.
ABC-UI apicol inmanuncheaza experienta de aproape 50 de ani a
autorilor, studii ~i realizari originale culese d i n toate c o l f u r i l e t a r i i ca
si ceeaceeste nou si insugit d e s t i i n t a $i practicazilelor noastre d i n api-
cultura mondiala.
Confinutul nofiunilor este prezentat p o t r i v i t c e r i n l e l o r fiecarui ter-
men. Acolo unde t i m p u l a b a t a t o r i t bine cunogtin;ele, prezentarea este
mai succinta, iar unde nevoile cer mai m u l t a cunoagtere, c o n t i n u t u l no-
f i u n i l o r este mai detaliat. Fiecare termen a fost chibzuit bine pentru
a nu d a c i t i t o r u l u i nici t o m u r i de biblioteca, dar nici o schematizare ne-
folos itoare.
Acolo unde notiunea prezentat; are contingent5 cu a l t termen, se fac
t r i m i t e r i cu indicativul V a n .(vezi notiunea ...) pentru a se evita repeta-
rile.
Necesitatea si utilitatea practica a acestui gen de lucrare a fost
doved it5 cu prisosintZ.
D e la prima edifie a lucrarii l u i A.I. Root ,,A B C ... x y z apicol" au
trecut aproape I 0 0 ani. Zecile de e d i t i i care au urmat dupa aceea, relua,
rea idei i i n R.F. aGermaniei de catre R. lacobi care semneaza un ,,ABC
al albinelor", dictionarele apicole publicate i n Franfa, U.R.S.S., R.S.
Cehoslovacia 5i i n alte tat-i arata dorinta mereu treaza a apicultorilor de
pe toate meridianele de a cunoaste si de a f i i n posesia unei documentari
A.B.C.... APICOL 6 A.B.C .... APICOL

sistematizate i n rezolvarea problemelor pe care ie r i d i c i viafa ~i produc-

t i a stupinei.
Const. L. Hristea a adunat de-a lungul tirnpului o vast5 experlent5
5i o bogata documentatie $ t ii n f i f i c i pe care le-a orinduit metodic, le-a
sintetizat ~i le-a i n f a f i ~ a tintr-un limbaj deopotriva accesibil pentru
amator ca yi pentru profesionistul exigent. Liviu Pidurean a adus unele.
c o m p l e t i r i ~i contribufii de ordin ~ t i i n t i f i cprecizate la cuprins.
Editura, ca yi autorii, nutresc speranla ca sugestiile c i t i t o r i l o r v o r
ajuta la imbunatZtirea l u c r i r i i, astfel ca editia vi itoare s i i n l i t u r e
Iipsuri le inerente acestui inceput.
 AC este denumirea dat5 armei de
atac ~i aptirare pe care albina o intre-
buinieazg fn lupta cu inamicii s5i.
V. n. Albina, aparat de atac qi ap8-
rare ~i Veninul albinelor.
ACARIOZA este o boa15 gravti care
atacti albinele. Ea nu a aptirut pin3
acum in tara noastrti, dar a distrus
rnulte stupini din ttirile din apu-
sul Europei. Boala. este cauzatti de
paraziti din familia acarienilor nu-
miti Acarapis Woodi, care ptitrund
prin perigorii moi de la intrarea pri-
mei perechi a stigmatelor toracice a
albinelor tinere, ajung in trahee qi
aici se inmultesc. Albinele mature,
de 12-15 zile, nu mai pot fi atacate,
ctici perigorii stigmatelor inttirindu-se,
devin tepoqi gi bareaz3 intrarea para-
zitilor. Femela acarianului are lungi-
mea de 123-180 qi lgtimea de 76- 100
microni, iar masculul numai 96 -102
lungime gi 60 -63 microni 16time.
Dupti imperechere femela depune fn
inveliyul traheei albinei 20-30deoug
din care eclozioneazti dupg 14 zile
prima generatie. Atit parazitul adult
ctt gi descendenla, se hrtinesc cu he-
molimfa gazdei. fnmultindu-se, ei se-
cret5 toxine care afecteazc?.nervii mo-
tori ai aripilor, paralizindu-le, iar
pe de alt3 parte, traheele obturate de
numlrul lor din ce in ce mai mare,
impiedic5 normala functionare a cli-
lor respiratorii. Simptome caracteris-
'
tice apar rnai ales la Inceputul primti-
verii, cind pe fundul stupului se v5d
multe albine moarte f5rS aripi. Cele
muribunde ies din stup abia tirindu-se
gi mor curind. ffn timpul iernii albi-
nele sttnd In ghem, infectia se produce
in masti qi de aceea pierderile in pri-
mtivarti sint mari. Acarienii gtisesc
posibilitgti de inmultire chiar gi vara,
cind timpul e rece gi ploios, iar albi-
nele sint silite sti stea aproape unele de
altele ca sti ptistreze cgldura puietului.
Tratamentul acestei boli parazitare se
face prin medicamente care sufocti pa-
razitii In traheele albinelor parazitate,
fgrg ca s l facg vreun r l u albinelor. Cel
mai eficace este preparatul Folbex care
este impregnat in figii de culoare ver-
de, impreun5 cu substante ce fnles-
nesc arderea figiilor. Aplicarea trata-
mentului se face astfel: din partea la-
terala a cuibului se ridicti cinci fa-
guri, apoi se face in podigor un ori-
ficiu de 311 cm. Seara se inchide ur-
ACARIOZA
1 - femelH;
2 - mascul
diniaul si prin orificiul din podigor
se introduce cu cjutcrul unei sirme
o figie aprins5. E a arde far5 fla-
c5r5, emitind vapori toxici pentru
acarieni, dar inofensivi pentru albine.
Dup5 o or5 stupul se deschide. Ope-
ratia se repet5 de opt ori din 7 in
7 zile. Se trateaz5 astfel toti stupii din
stupins. Oricit de bune a r fi ins5 tra-
tamentele ar5tate rnai sus, o stupin5
bintuitA de acarioz5 trebuie f,inut5
in carantin5 doi ani si numai dac5 in
acest timp nu rnai apar semne d e
boal5, poate fi consideratg vindecat5.
Pentru coloniile infectate, organele sa-
nitar-veterinare raionale trebuie s s
rezerve spatii largi de cules in locuri
izolate, unde nu se ing5duie accesul
nici unei alte stupini; in felul acesta
culesul bun este cel care asigur5 nu
numai hrana necesar6, dar si o rege-
nerare activ5 a cuibului. Cercetiitorul
Bailey sustine chiar c5 productiile
bune de miere contribuie la stirpirea
bolii. Acarioza, fiind una dintre cele
rnai primejdioase boli pentru stupini,
apicultorii trebuie s5 o declare de la
incepnt, luind toate m5surile ca ea
Trahee invadatk de acarieni
12 ACIDUL ACETIC
sd nu se estind5. Stnpina i n f ~ c t a t d
trebuie s5 rdmin5 pe Ioc pin5 la ter-
minarea tratament.ului, dups care va
fi dusd la un cules bun, dar mai de-
parte de alte stupini, eel pubin la
3-5 km.
ACARIAKUL POLENTJLUI. Carpoglyfus
lacti, foarte asemtin5tor cu Acarapis
Woodi descris rnai sus, este un pa-
razit care atac6 rezervele dt. polen
ale stupinei. Acest parazit il con-
sum5 in intregime si elimin5 escrc-
mentele sub form5 d e pulbere finb.
Rgspindirea lui in niasa polenului
poate fi frinat5 printr-o p5strare adec-
vat5 cit yi prin liofilizarea prodiisului.
V. n. Polenul, p5strarea hli.
ACIDUL ACETIC glacial in concen-
tratie de 98% se folosegte cu succes
la dezinfectarea fagurilor infestaf i d e
boli gi d5un5tori, cum sint de pild6
fluturii g5selniJei. Acidul in contact
cu aerul, la o temperaturs de 18
-20°C, se transform5 in ~raporicare
p5trund chiar t i prin membrana spo-
rilor, distrugindu-i. De aceea operatia
se va face afarii, in zile cdlduroase,
inlesnind astfel evaporarea acidului.
El se folosegte in doz5 de 2-3 c m 9 e n -
tru fiecare litru din ~ a p a c i t a t ~ estupu-
a
lui ori a dulapului sau a localului
in care se face dezinfectarea fagurilor.
Fagurii se agazB in stupi goi, pusi unii
peste altii in stiv5, stind pe un fund
unic, dar lipindu-le urdinisul de jos
precum si orice crSp5turi. Peste ra-
mele primului stup cu faguri se asaz5
o bucat5 de vat5 sau tifon pus% in
dou6, care se strope$t,e cu o cantitate
corespunz5toare de acid. Oricite cor-
puri d e stupi cu faguri s-ar rnai aseza
deasupra acestuia, peste fiecare corp
de stup se pune pinza de tifon sau
vat5 cu acidul respectiv. Sus se in-
tinde o hirtie cerat5 fixat5 in piuneze,
ACIDUL ACETIC
peste suprafata ultimului corp d e stup
din stiv$, se q a z & capacu] vi se ]i-
pegte. Stiva se lass astfel 10 zile. Dac5
operatia se face in toamnii, stiva poate
fi 18sat8 astfel ping la prim5vara ur-
miitoare: cu dou5 zile inainte d e ter-
menu1 cind apicultorul are nevoie d e
faguri, o dcsface, iar fagurii se tin
dou5 zile la aer. Vaporii de acid ace-
tic, fiind toxici pent,ru om, nu se va
lucra in camera inchis&, IocuitH, ci
numai in aer liber, sau in camera cu
usile gi ferestrele deschise. De aseme-
Ilea, acidul atac6 pielea miinilor ai
deci trebuie folosit cu mult5 atentie
sau cu mlinugi d e cauciuc. El atac5 ~i
obiectele de metal; deci se va evita
folosirea lui in operatiile d e dezin-
fectare.
Acidul acetic alimentar are o folo-
sire practic5 in stupin5 si anume: in
hrana de stimulare a albinelor in pri-
m5var5, determinind o urcare a pro-
centului de puiet in cuib pin5 la 19%.
Se dozeaz5 precis 3 g acid acetic, m5-
surat in eprubeta gradat;, se amestecci
cu putinii ap5, dup5 are se toarnci
Lntr-un litru d e sirop.%e d 5 d e trei
ori cite o jumatate litru sirop la trei
zile interval. Siropul sci fie cald.
ACIDUL FENIC are in operatiile de
stupin5 diferite intrebuin$5ri. Miro-
sul s5u puternic iritii organele sen-
zoriale d e miros ale albinelor, inde-
psrtindu-le. In felul acesta stuparul
poate sci lucreze mai ugor. Cum ins5
6-a constatat c5 mierea absoarbe
uneori mirosul acidului, operatia se
face cu mult5 p r u k n t i i . I n ultimul
tlmp acidul fenic se inlocuiegte cu
benzaldehid5. V. n. Benaaldehidci.
ACIDUL SULFUROS, V.n. s u l f u l .
ADA PA TO^, vas d e diferite forme,
din care apa picur5 sau curge in fir
13 AERUL
Adiiprilorul pentru albine:
1 - asul cu apfi; 2 - scindura
d e scurgere; 3 - cRrRmizi absor-
subtire pe o scindur5 prev5zut5 cu
1111 canal &pat in z i g z a g ; scindura
ad5piitorului se vopsevte cu o culoare
care atrage atentia albinelor din de-
partare. Ad5p5torul va sta totdeauna
in plin soare, pentru ca apa s5 fie bine
inc5lzit5.
In prim5verile reci se pune in ads-
pator ap5 cald5, deoarece albinele care
a r sorbi ap5 prea rece sint curpinse de
frig, amortesc gi nu se mai pot intoarce
in stup. P e timp rece cfnd albinele
nu pot ieyi pentru adusul apei, apicul-
torul le-o ofer5 chiar in stup. V.n.
Apa.
Un bun ad5p5tor de interior este
jgheabul din rama-hrtinitor. Se intro-
duce zilnic ap5 in jgheab printr-un
orificiu din podisorul stupului.
ADELFOGAMIE, V. n . Consangvini-
tale.
AERUL, a t i t d e trebuincios vietii,
este cu at,it mai necesar coloniei, cu
cPt intr-un stup puternic sint peri-
oade cind populatia dep5segte 70-
80 000 de albine. f n acest caz, dac5
aerul a r lipsi sau ar fi neindestul5tor
s-ar ivi multe neajunsuri. In verile
prea c5lduroase se inalt5 cu 2 mm
fundul stupului cu scopul de a crea
curenti. De asemenea, in timpul trans-
portului 4n pastoral este nevoie s5 se
lase spatiu intre faguri vi sus, sub
capac, pentru ca aerul s8 se prime-
AERUL 14 AEROSOL1

neascl mereu, ccici lipsa oxigenului ci gi pe acela de a pcistra in stup un

are drept consecintj moartea albinelor. anumit procent de umiditate. fn cazul
In schimb in timpul iernii e sufi- unui transport in pastoral, in stupii
cient un urdinig de 2,5 cm. Albinele cu miere necSp5citii consumat5 din
suport5 foarte bine iarna, in ghem,o plin de albine, c5ldura din interior
proportie de 2% bioxid de carbon, creste, umiditatea e din ce in ce mai
care ar ucide alte fiinte. Cercetiitorii mare gi trebuie s5 intervin5 un curent
au g5sit in ghemul de iam8 a1 colo- de aer provocat de stupar prin diferite
niei pin& la 3,81% bioxid de carbon, dispozitive de aerisire. El va fi ampli-
ceea ce le determin5 s5 duc5 acolo o ficat de albinele ventilatoare care nu
via!% de ssmihibxmare ou un metabo- numsi c5 elimin5 surplusul de umi-
lism redus, un consum mic de hranCi ditate, dar chiar riicoresc interiorul
;i deci o uzur5 organic5 neinsemnatg. stupului, c3mpenseaz5 gi echilibreazg
Cind p r o p ~ r t i abioxidului de carbon microclima interioarj. Aceeavi situa-
dep5ge;te anumite limite, iar in cuib tie se observ5 cind e un cules abun-
a apiirut puietul, albinele Incep s5 dent, cind in stup sosesc in aceeasi
ventileze activ, ele se rarefiaz5 in zi 5 kg nectar ce este transformat in
drep tul urdinigului, prin care aerul miere, r5spindit in faguri in strat
piitrunde msi adinc in ghemul d~ ier- mai mic pentru evaporarea surplusului
nare. Aerul are o compozitie nornlal8 de apii; dac5 in stup aerul nu a r cir-
de 79% azot, 21% oxigen, ;i 0,03% cula activ, miycat de albinele ventila-
bioxid de carbm. S-a stabilit c5 cea toare, mierea nu s-ar mai matura.
mai potrivit5 proporlie de oxigen in Vaporii de ap5 ies pe urdinig datoritfi
stup este de 12-13% din volumul presiunii din interiorul stupului, cit
aerului din stup. Cind oxigenul ajunge si a albinelor ventilatoare ce accele-
la 20%, deci intr-o proportie prea reazii procesul acesta.
mare, colonia incepe s5 se agite, iar
atunci cPnd proportia coboari sub 5% ACRDSQLI. E j t e o metoda prin care
colonia se asfixiaz5. unele m3dicamente sint pulverizate
Aerisirea stupului nu are numai ro- in particule extrafine sub actiunea
lul de a elimina surplusul bioxidului unei presiuni; aerosolii pstrund in
de carbon gi a-1 irnprosp5ta cu oxigen, felul acesta in organism, in special
pe cfiile respiratorii ale albinelor
cit yi in stup, pe faguri, pe acce-
sorii etc., nimicind acolo bacteriile
ce provoac5 diferite boli. Aplicarea
acestei metode in stupsrit a d a t re-
zultate bune cind, sub presiune - cu
un dispozitiv asemdniitor cu cel din
clinicile O.R.L. - se pulverizeazg in
stup antibiotice, astfel: 1 g de strepto-
micind se solubilizeazii in 3-5 cm3
ap5 distilat5 gi se pulverizeazii, in
medie cu acest sirop '10-20 colonii.
Aparat de aerosoli
Pulverizarea se repet5 la interval de
pentru tratarea bo- 7-5 zile, de trei ori intr-o primivar5.
lilor albinelor Acolo unde boala este prezentii, pulve-
AFUMATORUL 15
riztirile se fac cu o cantitate dub15
de solutie.
Cu aparatul de aerceoli se poate
aplica, la neroie o metodii unic5 de
dresaj a albinelor. V. n. Dresajul albi-
nelor.
AEGBIATORDL e o unealt6 foarte
necesar5 stuparului. Sint mai multe
modele, din care dou5 sint mai cu-
noscute: afum5torul cu foalc a1 lui
Bingham, cunoscut la noi sub denu-
mirea de 7,Yulcan", si afum5lorul cu
ventilator a1 lui L a y e n s actionat
de un arc de ofel ca eel a1 ceasornicu-
lui. Combustibilul folosit la afum5tor
e diferit: bucgti sau aschii de brad
sau de fag uscaie, putrebai de salcie,
coceni de Porumb, buret' u'cafi de
stejar, materiale Ce 'a' un fum7'''
abundent gi rece. Fumul fierbinte, h e -
cscios, albastru, nu e bun pentru al-
bine, caci le irit5. Stuparii de la
umplu afumetoarele cu ace d e
pin d i n timP yi tinutela
semintelor d e
brad> pastrate din an jn an, bine us-
cate; ele dau un fum bun yi cu miros
pl5cut de terebentin5. Folosjnd ori-
Eare alt combustibil, dac5 apicultorul
pune jn afumatOr de P ~ ~
h m u l va fi mai placut pentru albine,
miirind efectul lui linigtitor. Cind lu-
crgrile in ziua respectivj s-au telmi-
ALBINA
nat, afum5torul trebuje scuturat d e
cenug5. Din cind in cind orificiul CO-
nului afum5torului se va cur5fa d e
zgura ce se depune pe el.
AFUMATORDG cu ~ U L F un dispozi-
tiv cu care prin arderea sulfului se
fsgurii, in vederea distrugerii
fluturilor yi larvelor d e g5selnit5 8i a
diferitelor ciuperci ca Aspergilus flavus
gi hicystis upis; rezultate bunes-au
obtinut fii ]a distrugerea qori]or de
Kospma apia, cu ajutoru] bioXidlllui
d e sulf degajat prin arderea acestuia,
in cambinatie cu intrcdusj in ce-
lulele fagurilor. V.n. Sulful.
ALB,BINb. slnt insecte care
F ~ ~ ~ ~
fae parte din mare]e , ordin Hyme-
nopiera - inseete cu aripi membra-
noase - din lamilia Apide, speeia
Awis mellifera L.: ele au temveratura
sckrnbritdare adaptatf med;ului in
care se afl5 iar metaboli~mullor crlegte
in raport de temperatur5 (poich.ilo-
terme). Hrana lor este de naturg ve-
ALBINA
16
getal5 - rnierea si polenul - cea
dintii oferind albinei hidrati d e car-
bon, iar cea de-a doua proteinele cele
rnai bogate qi asirnilabile. Elc nu pot
t r l i singuratice - ci s-au organizat
ca viat5 in grup6 rnai mare sau rnai
rnic5, dup5 irnprejurgri - grup5 orin-
duitri cu functiuni anumite si diferen-
t i a t l prin sexe, cu atributii bine dis-
tincte. De aceea. albinele i n t r l in ca-
tegoria insacte~dr sociale poliforme.
Necesitatea d e a se aduna in grup, se
datoreste organismului lor, care prin
el insuqi nu poate s5 dea insectei izo-
late putinla s5-qi plstreze o ternpera-
turri proprie care s5-i asigure victui-
rea. Sub 9-10°C ea, ca individ, nu
rnai activeaza. Intre ele sint si unele
specii care pornesc la cules si la +G°C,
cum sint albinele din Grijenlanda sau
Baskiria, cu un invelig pilos rnai bo-
gat, adaptat rnediului cu temperaturi
joase. Din trecutul indepiirtat, din era
tertiar5 ni se p6streaz6 o fosil5 d e al-
bin2 g5sitl in Franta, la Aix d e Pro-
vence, care prezintri asem5n5ri ului-
toare cu albina timpurilor noastre;
era rnai mare, cu 2 mrn, decit cea de
azi, ceea ce dovedeste cii cea d e acum
a suferit de-a lungul rnileniilor o usoa-
r5 degenerare corporalil. Biologul fran-
cez G. E u g e n e a grisit urme rnai
sigure in straturile rniocenului - di-
viziune a erei tertiare care a durat
3-4 rnilioane d e ani - unde se rna-
nifestl chiar ca albinii socialil. Acesta
a g6sit un grup d e fosile d e albine
intr-un bloc d e chihlirnbar d e Baltica
si de asemenea un exemplar a1 flutu-
relui d e ggselnitii. Albinele au fost
domesticite, in sensul c5 ornul pri-
rnitiv, sau ceva rnai evoluat, le-a apro-
piat d e locuinta sa, apreciind rnarile
foloase ce le-ar dobindi avindu-le in
preajrna sa. Albinele au un rol impor-
t a n t yi in viata plantelor. Prin trece-
rea lor din floare in floare in cjutarea
ALB1N.t
nectarului si polenului, sint factorul
cel mai important pentru polenizarea
florilor gi m5rirea productiei.
Organizarea coloniei de albine. Via-
$a in aceastii colectivitate, pe care cei
rnai rnulti au numit-o ,,colonieC' sau
,,cornunitate", ,,popor", sau ,,familieu
este o via55 organmat5 si constituie
tipul unei societ6ti in cornun, in care
fiecare fiint5 ia parte la munca si pro-
pzqirea coloniei, la sacrificiile gi sar-
cinile comune.
0 albing izolatti d e colonie trebuie
consideratti doar ca o celul5 dintr-un
organism; ea nu poate activa si nici
tr5i chiar in anotirnpul c5lduros, decit
scurt tirnp g i apoi piere, chiar atunci
cind are la dispozitie cea rnai bun5 si
indestulritoare hranii. Cind ea se r5tri-
cegte sau rlrnine undeva izolatl, cautt'i
in primul rind tov5rlsia altor albine,
fie ele din oricare colonie. De pildii:
atunci cind stuparul pleacii cu stu-
pina in pastoral in timpul noptii,
obisnuit, lasg acolo un stup cu citiva
faguri goi. Albinele din diferiti stupi,
care, prinse d e noapte, au r5rnas in
cimp departe d e stup, sosind dis-de-
dimineat6 in stupina lor - pe care
n-o rnai afl6 acolo - se adung tnate
si formeaz5 un ciorchine comun. Dac5
stuparul, revenind, le pune intr-un
stup, le dB o rnatcl qi le agaz5 pe fa-
guri artificiali, ele iqi interneiazg acolo
o noug colonie cu o repartizare judi-
c,ioas2 a rnuncii.
Colonia este alcrituitii din mii d e
albine lucrltoare, usor adaptabile ori-
cgrei conditii d e clim5, albine din
care -113 sint biitrine ~i 213 tinere. I n
general se consider2 c5 o colonie bine
organizat2 si productivri are vara pes-
t e 120 000 de insecte, h p r e u n l cu pu-
ietul din cuib in diferite stadii de dez-
voltare; din acestea cele culegltoare
trebuie s5 fie intre 30-50 000. In
afarl de acestea din u r m l , se aflri in
ALBINA
stup gi o matc5 care reprezint5 se-
xu1 acestui vast organism care e co-
lonia. Ea nu este numai mama zecilor
de mii de albine lucriitoare care se
nasc gi mor in decursul unor termene
mai lungi sau mai scurte, dupii sezon,
ci constituie elementul de coeziune,
de unitate, de ordine in comunitatea
din stup. Prin schimburile de hran5
or de secretii glandulare ;i hormoni,
prin emiterea de semnale sonore gi
mirosuri, prin dansurile ce le executii,
prin atingerea gi contactul antenelor
albinele au un fel de ,,limbajU care
face ca o colonie s5 formeze un tot
armonios, inchegat din punct de ve-
dere biologic.
Privind in parte fiecare din cei trei
factori principali ce formeaz6 inte-
gritatea unei colonii - albinele lucr5-
toare, matca gi trintorii, colonia poate
fi luatii, ca un tot biologic unitar.
Unele din ele asigurii ingrijirea urma-
gilor, deci a puietului din cuib. Altele
cl5desc faguri sau apgr5 comunitatea
de intrugi. Un numar insemnat de
albine elimin5 aerul viciat din stup
prin ventilatia activii. Majoritateacelor
adulte stau in legi?turci direct5 cu me-
diul din afara stupului, caut6, adun5
si aduc in stup hrana necesar5 pentru
ele si urmagi. Unadin toate-matca-
are rolul reproducerii yi perpetugrii
speciei, imperechindu-se o dat5 in via-
t a ei cu citiva trintori. Deosebirile ce
apar intre coloniile unei stupini se
datoresc unor insugiri ce se manifest5
prin comportgri diferite gi care se tra-
duc pin5 la w i n & , printr-o productivi-
tate mai mare sau mai redusii. Cuibul
acestei comunit5ti, ce-i serveste pen-
tru reinnoirea generatiilor, trebuie s5
aib5 faguri de calitate. Intr-un stup
se afl5 intotdeauna hrang indestul5-
toare - mierea - care e un produs
complex pe baza c5ruia organismul Isi
procur5 :in primul rind energia nece-
17 ALBIN A
sar5, cit gi polenul sau pgstura, ce re-
prezintii bogate rezerve proteice. Hra-
na trebuie s5 fie bun5, nealterat5,
reinnoit5 anual, cac,i prospetimea ei
are o influent5 favorabilii asupra in-
tregii colonii. Fiecare colonie are
individualitatea ei ce se distinge prin-
tr-un miros specific, variat de la una
la alta, miros degajat de anumite sub-
stante aromatice foarte numeroase.
Aceste substante au un rol insemnat
in comportarea albinelor; ele imbib5
atmosfera stupului gi, atunci cind
membrele aceleiagi colectivit6ti le in-
tilnesc in interior sau exterior, sesi-
zeaz5 cii fac parte sau nu din colonia
respcctivii. Mirosul specific fieciirei co-
lonii este riispindit de albine prin
glande aflate la virful abdomenului
gi este sesizat din zbor de albinele ace-
leiagi colonii, sau de cele care stau de
pa25 pe scindura de aterizare in fata
urdiniqului.
Viata colectivii cit gi cea indivi-
dual5 a albinelor este c51iiuzit5 de re-
flexe neconditionate instinctuale, in-
nlscute, care nu se schimbii niciodat6
gi sint transmise ereditar. Aceste re-
flexe neconditionate se evidentiazi? in
diferite actiuni privind: felul de fnde-
plinire a muncii In stup, ingrijirea
puietului, cl5ditul fagurilor, prelu-
crarea $i transformarea nectarului gi a
polenului brut, reglarea temperaturii
in stup etc. Deseori, in decursul vietii
lor, albinele dobtndesc reflexe condi-
tionate prin adaptarea la mediul in-
conjurgtor natural sau artificial (mo-
dificat de om); aceste reflexe pot fi
pozitive sau negative, de lung5 qau
scurt5 durat5, se fixeazi? sau dispar.
Aceste reflexe conditionate intaresc
simtul de orientare in spatiu gi le
ajut5 in activitatea afar5 din stup:
culesul dirijat, hrgnirea artificial5 in
naturg cu sirop sau polen pus in jghea-
buri sau hr5nitoare etc. Activitatca
 -a[a al!urnue a p gl!sd!~ alsa 'la a [ a i y ~ !4 a![!~de u j yujd E$R!A o s a B u n ~ a ~!Oj d
-EAOT n3 yuerq a p InquIrqDs a3ej pu!? ' yauj al!so[ojau aua!Buy;rej a1apue18 n:,
-ndau ya saaae u!p !4 ID '~)E!A a p !a y u ~ e !u i p u j ~ l u !' l ~ u y ~a pq laynd n e n u
. [ n l s o n a s y B !4-a~ea u j E ~ U O [ O Ja p l!ay$ a n 3 14 a!~qara$das ~ j l ; a d n p aleuo!z
-%,I E-s ya ! n [ n ~ d e jy l ! a o l ~ p ~ e u ~ n nuu - o p a a[au!q[e ao a p r p ~ d x aas [ a j l s v
aaeour Fle[oz! ~ u ! q [ y.aa!n)a!~ yunq a p -aseonn8!~~ a u lugs ? a[au!q[E 'qezlnda
ezeq aisa ragyur-ej ;!~quraur !iol aa? ne-s n u aua!8u!~.ej a p u q 8 aqsaae auraah
-ul a.)Ejas a3 [nqw!r[as Eueny 'a!uo[oa 953 .!n[nla!nd !!J!upq s a p !am
UI, 'a[!z sc-zc T[nw [a,) a p t.peorad 'dnls u~ undap a[ anea ad no[!$zlraylae
o ednp na!d 'laynd l[nur l!uyay a p n e qgle n u alianolep as no[au!q[e eaJ!ugq
ane.1 ID FocueJl u~ ~ u !B~ peLi:urrad d -equr! pa zleqsuoo s E [ [ E 3 .v !S
urp p..rgdaaug aseu as aaea a[!!ieaaua8 o ! z ! a n e jq -v ' a ~ a a p e - q u.Inla!~
eaaae a a .!n[nlaynd !S !!alyu eaJ!u -nd a s a u p q aae9 na ~ o O ~ l da pg a~n e o l y
- ~ a r e[l aesaaau !n[nroir~dg[eaaelaaaas -npoad aua!Suraej no[apue[8 e!jaa:,as
nrlu3d aua!Su!nej a[apue18 gzealuaur !O e a ~ e u o l i a u n ja p p+eBa[ su!nls alsa
-![e a1e.3 n ) aalaiorcl a[ajuelsqns B-eal 'a01 !n[nurs!ue8ao e paruqe~o9reur nes
-xa ' j ~ ! o p a[aujq[e '!~.xnle[n3snur a!zn!l !ern e a ~ e z ! n d 3 .a[!z 51 I t n u [a;,
!; !illnu!lsalu! 'rrSn8 1nlnsa.i ug $e[ a p c i e ! ~a p a!paur Eleanp o n e ' a l e l ! ~
- n i u n c [nua8oa![8 na sate reur !ia[ap -9313 ~ u q ud j alsa e!uo[oa p u p ye^ u~
-!.~rl[S n p u n ~ ~ d r u 'gg.\razaa plseaae alnaspu a[a3 - e i e ! ~yrjuraa? !4; a[a pugs
rx!a .in[ndaoa e ?seou!ljq3 ' Q , I I ? o ! J ~ ~ u-n:, ~ l;arr! 'pnst.ur aaeur a p o-~qu!
ea?.lt?d alQaBnld~a;i ga!p~rea!aad ea1r.q apnalnd ai8a!a[s a[ !B aurqle n q u a d
- r . i ~ , y a c o ~ u o a u are,,~ s v ~ 2d.103 [nstz aneolrlioJst KBUI eaa alsa rnrndnls ~ a e j e
-&I: r,.zt.aLirroj a'rea aaraload ! i . r a l e ~ u~ ealel!.4qav .:lelu!eu! !em ~ T S J ! A o
d p y irazal o ursrue8.ro ul gzea~ncunae e[ ran8ej !pp[a ?nlnd n e !asp !iaJeu
as er>lsaar: '3!80[orz!j aaaulg l r r ~ s -o!zo[aa e d n p aIyz ao[ a~aur!ad ug !B ea
~ j u ! . ~ a s u ouga !3 aua!3u!aej ao[ a[apue[8 rr![cI urp qeuo!iaunj ne-a[ adea 'apue19
aim! j . ~ u n jug ~ u n d!A-ya alyo.iarr lsoj n e alsaae l t . ~ ! ~ a enn-!B a ~ 'ua1od n3 SnrS~aq
nrr !.]lop a[arr!q[e 'sns Ieru a]!lu!ur.e ~ r ! p ~!rrgaq ne-s 'dnls rr!p aaeoyp.e[:,
a[dz[ieJ ulp e.roun y)!.rokep !ag.) ' g ~ r .ro[a,rarr!l esdrl rrr 'am9 'ale!joale aaaj!a
-ur,?o+ u!p a[a.> r6 c.) 'gleS~rn[aprx! !eiu -aa a[apue[8 na 'aulalpq arr!q[e lnzqh
gj\rci)s!za,r o 15 s~reura)~?]!.raYuo[ o nr? ne-s 'rou ra! jenlrs ~o[ajcr!aaa apadaa
.a,rl?.i ,)rr!q[r! c-rc.\ ! 5 .rede !,ry.rn[a~durg as-nprr~ldeps 'r?iuyan4n n:, 3e3 o a[a
! . ) , i . l ~ 111
~ ' r a a a ' ~ [ n i un.1 a~$a.xgur e1 eaaaaneolura,r '~asearrqdapu! a[ ps
as .r,~lx"!c[[e!!jar.\ t.ie.rnp jS c;iralur !cur 1[nur3p !em lelaauj nC aae3 ad !!iaunj
~ , , ~ [ o . ~ zas a par~a!Sut.rt?ja[api~ri?[SFarrnle ai!urnrre n!aa ~G-zs !!rro[oa !sun a[arr
: gzi?alnm!nu as . [ u ! ~ J z+i!.rlodur!p !.) -tq[r! .~sa[!s!,rgrn[a.rdur! al!urnue prrra
- y ~ ? a z ! n d aas nu ?a !e;.runi.r nu aaarr 'ntduraxd a a etapaan[ ,ro[altaajrp eau
- ! t ,roiarr!q[r: [n:u;jr1!2810 irjp ~ U ~ J ~ O J C I-nrsaaans dnra,rlrr! al!qasoap auaruorr
dp ~ [ U . I O I ~ [ O Ja[3.\132a.l -)!O.I €? -aj !cirrnu q!.>irt 'ao[au!q[c ealel!A!pe
- 0 ~ 0 3iao '~.\errloqaisa a s ?.I arj 'cIur!l l[nrrr a p 11te !zeaiuan[ju! aueBao Joun
a.rlrr! ~r.ratc[ n !nlnL[nl.; e:)leuI 5 s arj uaac,rn11?~\1.aprre1.3 ;ropurnuu s p[eu
-o!iarrnj r!a.runu!ru!p nes naaello,izap
a p '1.13 rrp lr![daa 7dej '!,rgaan[ Jo[al!a
-aj!p cast?nl.)aja -e[ !!$a!.\ Insanaap rr!
aaa.11 ~ u ! q [ e aae.)a!j T E ~ U ! 'glez!ueS~o
[ajlsn ajqa !aruoIoa p p e a ul Jo[au!q[e
 ALBINA
19
m9nte vitale, pe care numai in viata
d e stup le poate avea.
-4ctivitatea in cadrul coloniei, atit
d e ordonatti, a atras de multti vreme
atentia celor pe care ii preocupti viata
albinelor. Era greu insti ca ei sti poatti
face observatii juste gi amtinuntite in
intunericul din stupul primitiv. Abia
cind au ap5rut stupii sistematici, cu
rame gi faguri mobili, cercetgtorii au
16murit multe necunoscute. Stupul de
abservatie cu geam a ar5tat cercettito-
rului, in ansamblu, cum se impart ac-
tivitgtile qi atributele in colonie, mai
ales cind el a folosit metoda marca-
jului albinelor care astfel pot fi urmti-
rite rnai ugor. S-a constatat atunci cti
activitatea in stup o fac rnai cu seamti
albinele tinere, care inc5 nu gi-au efec-
tuat zborul de recunoagtere, trecind
insti chiar in aceeaqi zi, de la o acti-
vitate la alta. Activitatea din stup
sau afarti e indeplinitg de albine ftird
s5 aibti anumite functii speciale, in
care sti lucreze toat5 viata, ci in m5-
sura nevoilor coloniei ele se mobili-
zeazd acolo unde cerinta e mai mare.
De esemplu: la aparitia culesului prin-
cipal contribuie la nevoie gi albine ti-
nere care au eclozionat abia de cinci
zile; s-au vtizut de asemenea albine
culeggtoare care in cazuri exceptionale
?i-au reactivat glandele faringiene
incit au putut hrgni puiet, ori din cele
numai de o zi care lucrau la ctipticirea
puietului. Deci succesiunea gi repar-
tiQia muncii in stup e impusti de nece-
sitgtile de moment. Vorbind insti de
modul cum se desftigoarti activitatea
din stup in mod obignuit, aceasta e in
raport de virstti. Prima sarcinti ce o
indeplinesc albinele abia eclozionate
este cea de doicti.
Doicile au un rol principal in viata
coloniei; ele sint albine tinere cu glan-
dele faringiene gata de a intra in func-
tie. Serviciul de doicti tine cam 10-12
ALBINA
zile de la ecloziune. In primele trei
zile, albinele tinere se hrgnesc din plin
cu polen gi-gi formeazti o rezervti cor-
poralti insemnatti in proteine. Cu aceste
substante se aprovizioneaz5 glan-
dele faringiene care produc ldptisorul,
iar doicile hrtinesc matca gi puietul
larvar in virst5 de 1-3 zile. Dup5
acest termen, puietul este hrtinit tot
de doici, cu un amestec de miere, p5s-
turti gi ap6.
Cu cit larvele vor primi de la doici
o rnai mare cantitate de ltiptigor in
primele trei zile de la iegirea din ou,
cu atit viitoarele albine, cind \lor fi
mature, vor avea o vigoare rnai mare,
vor tr5i rnai mult gi vor rezista rnai
bine la boli.
fngrijitoarele mtitcii, adicd albinele
tinere doici care inconjoard ca o suit5
matca stupului, au grijti de ea gi o
hr5nesc din plin cu 16ptigor. Conco-
mitent ele curtitti gi ling de pe mat&
gi transmit in acelagi timp albinelor
inconjurgtoare acea substant5 care con-
stituie elementul principal de coeziune
a1 coloniei.
Aceste albine formeazti un grup,
cind mai mare cind mai mic in jurul
ei, avind grijti d e a insoti matca aflatg
pe un anumit fagure. Ele se aleg din
cele tinere, cu glandele pline de I6p-
tiqor, iar num5rul lor variaz5 de la 6
la 10 albine cel mult. In starea ei de
repaus, ele sint mai numeroase, cam
zece la num5r; in timpul cit matca
depune ou5, in jurul ei stau cam opt
albine; cind se miqc5 pe fagure, numti-
rul lor nu e mai mare d e qase. Cind
ea trece de pe o fatti a fagurelui pe
cealaltti, sau pe u n alt fagure vecin,
grupul nu o rnai insotegte, ci pe fagu-
rele unde a trecut se formeazti in jurul
ei un alt grup de tinere ingrijitoare,
ce au grija hrtinirii, cur&@rii ei gi
transmiterii substantei de matcl, albi-
nelor din stup.
 e a n 3 pde a p aaeur a p [nlsap psug
~ n u r j u o au n na 'aaa!ur authap [ajlst? !S
~ z o a e y e z a p s[n:,a[ow aae3a!j e[ pde
a p aln:,a[our !sun e!$qaosqe pu!uraalap
a:,!8o[o!q a$uelsqns ug le;Yoq 'nou Ins
-npoad .a[!qe[!ur!se !Q a[!q!lsa8!p ~ o S n
[ajqse a[-npug~gj- yzolanaj !B yzo:,
-n[B - a[dur!s !anrerlez ug asnduro:, !4
alnaq a[!anaeqez euraojsue~qe a p In[oa
n e aaea '!azelaa~u! etno8ale:, a p -
alaw?zzla - aua!8u!aej ao[apue[8 a[!!$
-amas alBasg8 [naelnau 'o[oae faaeol
-@a[na a p snpe [nrslaau !BnB u j
osaur!ad s a l s a a v -(pea:, anpo,rd aaea)
asaaas nes !a!op a p [n!psls lnaanl
ne are*, arnpord aolsaae e aaeo~ea:,
- n ~ a ~!j:d aasol!ur!ad 'aaau!? au!q[e a p
dna8 qe !nun dnls ur ~.z-eaiu!paaaug
as '!n[naelaau e gureas na !cur aep !n[
- n u a ~ o d[nsa[n:, alsa aaea '.ro[ .ro[!!uep
-ynls [npoa !4 a!uo[oa o-,rlu!p ,rolaaeol
-p8a[n3e a7\?3!A!lDj7 ' d l d l U O J ~ J J l l l a J d
.!!jdou [ndrrr!~ug s a p !sur a[au!q[e
~ e oj !an8sj u!p ! n l n ~ e ~ a a s u aae[!l
-uaa a p eaun!iav .,relaau urp ~ d aep
[nsnldans azaaodo~aps !S p a s aza[lq
-uaA gs e.1 nrtuad 'aopurea e y,reo!aad
-ns eau!;Yreur ad nes ao[!.rno9sj s Faeora
-a?sa eau!8asur ad !O 1j.1 '![eu!Yaeru
!Jo!aa$u! !!iaaad ad ae!r[., !B !n[ndnls
Inpunj ad ea!Bur as a13 .a.reaan[ ?$seaas
naluad au!q[e asooaaurnrr gzeaz!I!qour
e!rro~oa '!n[ndnls [nro!.raiu! rrr pleasn
e a ~ da p a eanplp,, as! ' s u a l u ~so[n) u n
aaede esu; pu[3 .aauur e a ~ alsa d nu !a!u
-0103 e a l e ~ ! ~ ! ~ puja
a e raunlt? '~,ro/aae
111q 009 6 el 8u5d 'dnls u! anpo.tl
-u! - au!q[e z i - 0 ~ - sugalsa.r apurnu
rrn-,rju! i!u!p~n e[ prrgls ' a 1 3 'aaeole[
-!luaa a[aurq[e luls ealsaav .paurn !j:
?e!a!.i [aa ad aa!8a! aads aBurdurg !S
!~nBej a,r~u!,rd sns guid [ a j p e apunsl
-gd .Iae a p :,!uralnd [nIuarn=) -plnzg'\
raru 16 g r z n e alsa nrr aan.)Brur s e a X3
! ~ o a h1J3ir5!d!ae trip apadaa a p i g e p u g
- s q 16 aaeo!a!cl ad pyos as-npu!ud!ads
'!nlni!u!pan ej-ej U! aoqz a p eanpu!as
[nao!aaqu! u!p !n[naas [e alel!p!mn a p
[npea8 q n u r aq4aagur aun!i:,s g s e a 3 y
-plen[!p eaad eaaarur u!p pde a p
[nsn~dansau!ur![a gs 'aej I-a3 Inluaana
u!nd e:, '!d!w u!p n e p a[aqe aa dw!l
u j 'JO[ ! ! j a j ~ e !Z ea:,u!:, e u!p ae~q:,
pugdaaug '!n[nae?aau e aaeaan[and a p
e:,unur s[ aaal a13 .!ausarl eaa!s!uoSe
naluad ~e!:,ads ur lemnapur a!nqaJ.)
aaea laoja u n ara:, no!aalu! u!p e3unur
!:,unls aaaaeoap 'g:,!op a p [n!3!naas
e1 ~ j u n u a aaaauq alaurqle u!p alaed
o '!ol ug aqsa 1nsa1n3 p u p nes dnqs u!
aaeur a eanplga pu13 . a l a m o p l ! j u a A
'![el
-eu !!an8ej l!syagd e a3 !a!$eaaua8 !a
-g?[o.\zap ~ n d r u r lug 'o[o:,e l!agq!n:, !j
ae-s aa puetqoaa!ur y a o ~ jeIen7uana a p
IeqaajuIzap !S aep'leana dw!q !$e[aae
rrr aulurga [nqrn:, l p u ! [ajlse 'a[n[a~
taagaa!j [nro!aalu! nsarods a[a 'aaqo!q
-11ue a u ~ j u o aa3 s![odoad !B ~A![BS a p
a!jn[os o na '!odv *!a[n[aa !!$and ad
aluaJape s a ~ 3u;s d am:, a[aa Fsur u!urga
!gzojaourelaur a p ao[ epeoraad ug J O ~ J
-![agd~u a[~,rnj:![anug urp alaed o !4 I!:,
'ajuqu a p alesgl a[!an)saa a01 [npunj
ad a p pug:,!p!a 'a[n[a:, alsa:,e gjg.rn:,
a 1 3 .!arrnle lnasgu e-s a:, e!ieaaua8 a p
l!sgagd eaqe Inq!n:, u!p ao1!an8ej a[aI
-nIaa @an:, 16 :,sa!ods ala a n 3 n:, 'pa![
-es aanpoad e naluad lua!o!jns l e q o ~
-zap ne-s aaeInq!pueur apue[8 soap:,
ale 'aaaury au!q[e lugs aprvol?igrn3
ALBINA
21
fost luat de culegiitoare din potirul
florilor. Albinele culegiitoare, prin
scoaterea gi resorbtia repetat5 a conti-
nutului gugii pe virful limbii, eliminii
surplusul d e apii din ea pi concentreazii
continutul noilor zaharuri iegite din
acest proces. Mai mult chiar: glandele
faringiene dau inc5 o enzim5 de altii
categorie fat5 de invertaz5: e cea care
actioneazii asupra glucozei din noul
produs ce este mierea gi care folosind
oxigenul din aerul inconjuriitor, tran-
sformii o parte din glucoz5 in acid glu-
conic. Acesta imprimii mierei reactia
acid5, care o face sii devin5 bacteri-
cidii, gi deci ii inlesnegte buna conser-
vare. V. n. Mierea.
Aceastii prelucrare o fac la nevoie
nu numai albinele tinere, ci gi cele
mai virstnice, c5ci secretiile glandu-
lare produciitoare d e enzime chiar
cresc cu virsta. Este o munc6 grea gi
care cere in acelagi timp un consum
de substant5 albuminoid5, pe care al-
binele prelucr5toare o iau a t i t din po-
lenul ce-l consumii, cit gi din rezervele
lor corporale.
Stra ja coloniei. Unele albine au sar-
cina de n p5zi intrarea in stup, ingii-
duind piitrunderea in interior numai a
celor ce fac parte din aceeagi colonie.
Acestea sint str5jerele stupului gi ele
fac parte dintre albinele tinere care
nu gi-au fiicut incci zborul d e recu-
noagtere, dar au posibilitatea s5 cu-
noascii pe cele strgine, prin ace1 miros
caracteristic fieciirei colonii.
Ceresele-cliditoare de faguri, ci t gi
ciip5citoarele celulelor cu puiet sau
miere, sint albine tinere din ziua a zecea
a vietii lor. Degi glandele lor farin-
giene mai secret6 15ptigor pentru pu-
iet in cantitate redusii, acum incep s5
se dezvolte glandele produciitoare de
cearii, care secret5 solzigori, concomi-
tent $i succesiv cu cele faringiene pen-
tru o scurt5 perioadii de timp. Cind
AT.BINA
Schema prelucrgrii
mierii de albinele
prelucrgtoare
glandele cerifere elaboreaz5 solzigorii,
ele cliidesc fie incilbind cu cear5
partea de sus a fagurilor, fie cl5-
dind faguri intregi ori faguri mici, in
rame cliiditoare. In lips5 de spatiu,
pentru cl5ditul lor albjnele ingrSim8-
desc solzigorii in ghemotoace sau in
mici faguri suplimentari crescuti intre
spetezele d e sus ale ramelor. V. n.
Ceara, Faguri.
Aceste activitiifi sint efectuate de
albinele tinere in primele lor zece zile
d e la eclozionare, dup5 care executii
unul sau mai multe zboruri pe afar5
aga-numitele zboruri de orientare,
ca sii-gi recunoascri stupul.
Culega'toarele sint albine care, obig-
nuit, incep aceast5 activitate dupe
14-15 zile de munc5 in stup. Sint
fnsii imprejurgri cind colonia igi piis-
treaz5 in stup o insemnat5 rezervii
de albine zburiitoare, pe care o folo-
seste numai cfnd apare un cules abun-
dent, ciiruia, in aceastci situatie, ii
pot face fat5 cu succes. Atunci albi-
nele coloniei sint atrase la cules, h i n d
parte gi albine tinere de 5-6 zile.
Aceasta se intimplii numai cind cule-
sul ia proportii mari gi numai dacii in
stup sint suficiente albine primitoare,
care sii poatci prelucra repede recolta
adus5 de culegiitoare.
Unii cercetatori au stabilit cii in
astfel de situatii, mobilizarea coloniei
ajunge pin5 la 60% din albinele stu-
ALBINA 22
pului, iar activitatea lor este labo-
rioasii. Totodatii, organic, albina cule-
ggtoare foloseqte secretia glandelor fa-
ringiene la producerea unor enzime de
categoria invertazei in locul secretiei
d e 15ptigor ce era necesar puietului
larvar. Invertaza va servi in acest mo-
ment la scindarea nectarului adus din
flori, dedublind zaharoza din el, in
cele douii zaharuri simple: glucoza gi
fructoza. V. n. Mierea.
La plecare spre cimpul de cules, cu-
leggtoarea ia in gugii o doz5 de miere
din celulele fagurelui, doz& care e in
raport de distanta pe care trebuie siio
parcurgii pin5 la sursa de nectar.
Activitatea in afara stupului este
grea, anevoioasii, obositoare. In afar5
de aceasta, acolo afarii, in cimp sau
In piidure, le agteapt5 o sumedenie de
inamici neviizuti, din lumea bacterii-
lor cu care ele intr5 in contact direct.
Arma de ap5rare a albinelor contra
acestora din urmii este chiar pe corpul
lor, pe suprafata cuticulei, sub forms
d e antibiotice pentru distrugerea dife-
ritelor forme de bacili gi microbi. V. n.
Antibwtice. Cercetiitorul P. L a v i e
le-a descoperit pe capul, pe toracele,
abdomenul gi membrele albinelor;
acestea, impreunii cu cele pe care al-
bina le mai are in propriul siiu orga-
nism, fac ca aceastii categorie de lu-
criitoare, culegiitoarele, gi care i n t r i
direct Pn contact cu lumea exterioar5,
s&nu aducii in casa comunii o datii cu
hrana gi bacterii.
Cind albinele piigesc in aceast5 noui
sarcing, de culeggtoare, yi-au terminat
aproape complet activitatea in inte-
rior. Glandele lor faringiene ajutg
acum la prelucrarea nectarului.
Activitatea culeg5toarelor este Pn-
.dreptatii in trei directii: fie cii ele aduc
apii, nectar sau polen. Aceasta este
pcea rnai istovitoare ocupatie; ea r5-
pegte albinelor cele din urm& rezerve
ALBINA
de energie incit, imb5trinite si obo-
site, degi trec apoi la munci mai ugoare
in stup, nu rnai tr5iesc acolo decit
putine zile.
Dup6 cercet5rile lui L u n d i e,
F e b e r g e gi A m b r u s t e r , al-
binele fac - in tot cursul activitiitii
de culegiitoare - abia 35-65 zboruri,
pin5 dispar. 0 albin5 poate vizita 9-
12 flori pe minut. Cantitatea redusii
de nectar cit incape in guga albinei
culeggtoare in toate aceste zboruri is-
tovitoare abia face 1,35 g miere con-
centratii. Deci fiecare kilogram de
miere costti viata a mii de albine, ti-
nind seama cii sint necesare 70 000 zbo-
ruri pentru acest kilogram de miere.
De aceea, productiile mari nu pot f i
realizate decit de colonii foarte puter-
nice, cu multe culeggtoare. Este stator-
nicit cii numai de la o colonie care are
cel putin 5 kg de albinii zburitoare, se
pot recolta 55-60 kg miere extrasg.
f n activitatea de cules nu se observ5
l a albine o succesiune constantii, cici
dupii nevoi - ~ i dupii bogiitia pro-
duselor in natur5 - aceleagi albine
pot aduce cind nectar, cind polen, ori
propolis. Se pare cii cele care aduc apii
in stup se specializeazii, ciici s-au v&zut
aceleagi albine marcate, care timp de
dou5 s5ptSmini s-au ocupat numai cu
transportul apei in stup. Cercetitorii
au g5sit cii proportia de culegiitoare,
pe specialitiiti, ar fi: 25% transport&
numai polen; 55% adun5 polen gi nec-
tar, iar restul aduc in stup apii, care
are un rol de ciipetenie atit in prepa-
rarea hranei pentru puiet, cit qi pentru
piistrarea unui echilibru stabil a1 mi-
croclimei din interiorul stupului.
Indicatia izvoarelor de nectar pen-
tru albinele din stup o fac culegiitoa-
rele ce vin de-afar&,de Pndat& ce ajung
in stup cu guga plinii. Ele o fndepli-
nesc printr-un joc variat, ce a fost de-
numit duns. Comunicirile celor d e la
ALBINA
23 ALBINA

compune colonia respect iv5. Acest pu-

iet se afl5 pe locul unde a stat ghemul
de iarn5 si dcci cu cea mai potrivit6
c5ldurli pentru puiel qi malc5. A c e ~ t
Albing ce cmite Ioc esle denumit cuibul coloniei.
efluvii odorante
(orosi Pall) f n prim5rar5, aceaslli crestere pro-
greseazG cu atit mai repedc, cu cit co-
exterior cu albinelc aflate in pragul lonia a ieqit din iarnli cu pierderi tit
stupului yi le mai fac cu ajutorul rnai reduse, cu albine sSn5toase gi care
i ~ n e iglande descoperite de Ivasanoff au eclozionat in toamn;, f5r5 S: f i
--glanda odorant5; ea servegte la emi- participat la lucr5ri grele sau la crpy-
terea in raze drepte sau ondulatorii a tere de puiet.
unor efluvii de natur5 asemiin5toare cu Kum5rul de ou5 d e p u s ~de malcci in
undele pe care -dup5 r o n Frisch - cuib, la inceput nunlai de citevn s11lc.
,,le capteazs din dep5rtare rnai mare ajunge curind la 1 000-1 500 pe zi.
sau rnai mic5 numai albinele care ceeace dctcrminc? o cresterc n po-
apartin aceleiagi colonii, din caw fac pulatiei stupului cu albine tinere.
parte albinele emif gtoare". Acestea formeaz5 r e ~ e l v adc albinr cu-
De curind s-a constatat c5 albinele leggtoarr, care vor acumnla in faguri
culeg6toare rnai comunic,i intre ele gi o cantitate mare de hranc? pent111 ele
cu ajutorul ultrasunciclor. Aceast5 gi urmagi.
constatare s-a dovedit intemeiatd; se Grija stuparului estc ca aceast6 aru-
observase de mult t i m p cii unele din mulare de albine lucr5toare in stup.
ele f6ceau miyc6ri aya de repezi cu Enceput5 si dirijalli cu 60-70 de zllc
aripile in anumite imprejursri, gi pe- inaintea culesului principal, s5 atingA
riodic, f 5 r i s5 poat6 fi perceput vreun 4-5 kg de albine culeg5toare. Cind
sunet. Aceste ultrasunete, se b5nu- dup5 acest cules principal urmeazj un
iegte, c6 sint folosite de albine si in di- altul, ritmul de crevtele a puietului in
feritele lor comunic6ri la exterior. cuib nu trcbuie s6 se micyoreze.
Cuibul. Continuitatea de vief,uire a Cind colonia ajungc s5 aib5 un nu-
speciei albinelor in timp gi spatiu se miir mare d e albine lucriitoarc, se pro-
face pe dou6 c i i : prin creyterea puie- duc anumite fenomene in aceastii uni-
tului in cuib unde numeroase genera- t a t c biologic5 gi anume: a . apari1;ia
tii se succed in decursul anilor, si prin unui mare numsr de trintori ce repre-
roire, fenomen care corespunde unei zint8 in colonie elementul mascul; b.
situatii de rispindire, de desprindere albinele incep s6-gi clgdeasc5 botci
din colonia-mam6 a unei p6rti din ea din care vor ecloziona la t i m p viitoare
gi care pleac6 cu matca veche s5-si in- m6tci. Deci colonia p5gegte d e data
temeieze in alt5 parte o nou6 ayezare. aceasta spre marele f e l a1 vietii care
fncepind din primele zile ale luni- este inmulfirea speciei, denurnit5 in
lor de iarn6, matca coloniei depune limbaj stupsresc roire.
zilnic oui. L a prima revizie de pri- Roiul. f n citeva zile, folosind mie-
m5var5, f5cut6 d e stupar, se g5seyte rea luat5 in gugi la plecarea lor din
puiet pe 2-3 faguri in elipse rnai mult stup, consumind yi din rezervele de
sau mai putin extinse, in raport d e proteine organice acumulate in tesu-
hrana aflat5 sub form5 d e p i s t u r 5 sau tul gras, albinele roiului cl5desc i n
de tesut gras cit gi d e populatia care locul ales drept locuinf 5 multi faguri
-daap yajuo:, a1 anea !!jau!ls!p aaeaaaeo
nop a1 aa - a!8olo!q !8 a!8olojnom-
aq!najlp !a!gnsu! na !!$elndod aseonam
-nu ?lu!zaad a 7
v~aJq2awq d p . y a a d g
-aluau!y~o:, !ou!a JoIaa ejejead
-ns y p o l ad adeonde ~?!pu!ds~n aqsa
'v~aj?qaw eraads 'qdp. 1nuaB 'nolap!dv
e a![!wej eaneN .au!qIs ap e l a s s 8
.a!uo~o:, e8eanqu! e l a p !Q !:,'!nolu!nl
!6 ~ : , l e m e l a p rewnu anel!paaa !a!8
-nsui y w s u e a l as n u au!qIe 87 .!a!Sns
-u! a01 a~!!ndond noIaane[ pu!j!wsuea%
a~!:,!op '!a!uo[o:, aw!8anlu! ur au!jnede
!n~nla!nd e analQaa:, a p eaun!j:,und
-aaeolsn:,nl au!q[e sa! am:, u ~ p'alep
-unoaj yno '?:,?em a p asndap :no aIaw
-!nd a ~ d '!a!uolo:,
e lnq!na azawnoj as ?s
ada:,rri aneo ui !j!pg~:, nou !!anSej u l
equann:, a!j
n u es ao!,ra,ju! ui e3 nnluad 'QRDOI !n[n
-ou al!,ya?odau a[!aap!qDsap s!lodoad !Q
pea:, n;, paadom au!qle rr!p alned 0
.a~nZu,q- u 'A
.a.reuna! !B Furl!po a p 301 !6 ?;3 'la!nd
n q u a d ug8sa1 !i a aaea 'yuarrl n a ~ u a d
6 ~ a o 1lntu!" 'aan8ej ~nur!nd y e a a r e l
p w p y e a n a p 1aob~z1osgla.rt)as aaaj!a
-a:, a1aprrn18 skn !eurnrr !a!:, 'a?enB!urarr
nels g z c h as ala aat?n rr! enp.~ada p
eur,roj qnS ~.ro[!.ri~*Se~ c[arl;js. Fieauraoj
an,) ajao !!lrr! I H U I pu!.~dsa~) as L ~ e
!r?ru r!-an ,>!ur lndn.18 u ! a . 6 e l g u l e
rrn qoscap1?[3 IA-PSa,rr?tl pllu 111 ~ o e a [ d
a!uoloJ w!rn 'run,rp n.rluatI plrra!a!jns
gue,rrl a p !.rn?sa.r ajaurilln gin8 rr! ne!
I
' C ~ ~ R Ualn nn p u ! ~ l i . I P ~'alrr!err! aI!z
nAali3 n:) y a s a s n j as !!ur a p !:laz rr!p 'au
-!q[e a p Fu!m o !Rurnrr nrrlurp.1 F n E a
.au!qIe
a p !Yn.rlu! nsr?ur dnls u!p aeds!p pul:,
roun?e .rr?!rl.j i a[![a!nprl!.r J!UI!U n::,
gqur!rIas nu !Illnp!.\!prr! c!'i!aetls!a
.a.ir?~Syoq taun
-olr?p .)!uzcacI~;unes In?t).Iu/ 11:) y e r d
gs r?!uoloa nes .ale?dalbearr at1 r : ~ ? e k
a~r:tIs!1) ale011 :ajrrap!J,)r? !,roarrn anp
.aneolrpnn
eaea~ux!nd nnluad !ou !!')e~aua8 purl@
-and 'nou u!p al4aunod [nl3!3 .re! '!6e:,o1
-[!w !!nnBej U! ?no ~ u n d a pgs ada~u!an
'dm!? e~?!:, a p snedaa u n ~ d n p'e:,le~q
.?am! !cur ~ z e a s l n de j y a waqB u~
Oarvural . u .A -!!way lnd
-w!? u!p aseor a~!anlenadwalalnodns t.s
9nC.e a1 a:, 't.a!l:,a[o:, !Q ayadond g e m d
-no:, qanpIg:, o u!juaw 'ana!w a p a[aa
-aazan u!p puiwnsuo:, 'ealsa:,e aer 'plea
!em [a:, 1n:,o1 u! au!qIe anlu! eale14
.way3 .u .i\ -!nlncInls ~n:,o~r!w u!p
!!nn8ej ad way8 u! Bu!~ls as a[au!qle
'sonnS!nj !n[ndw!l ean!uan n:, ~ 3 e p 0
'aaeInwrqs a p ean!ugaH ' ~ o ~ a u ~ q l z ,
vuvrll . u .,I .aol!anSej alaleAnalu! aqu!
aaau!l au!qle Sy c-cLz urjnd la:, n:,
guner U! aalu! ~s e!uoloa Iajqse eo rial
-uad '[n~o?[na!deaaej o a!ieaado glseas
-v .[nleno ?[nu1 eaad pSu[n?sa~!&nu
~s enjerrr eo n q u a d ' ~ $ j e l n u ~ !a!j
~ s ps
a!onau a,re e!uo[o:, ' ~ n ? o lnn lerr!jnd
-wt ne-s aI!aolj p u j 3 .!!JO~U!J? ' a s a l ~ q
-ngq Inquaurala a!uo~o:, rrtp ?u!urqa eau
-aurase a a .la!ntl ? [ n u !em a?Qan:, 313
nn 'pzcarr!jntlur! as asre;, 'ale~nrunae
no1aAnaza.r erueas ad ? [ n u !nu! case!
-y.r$ ~s atlaau! e!uoIon ne! 'gansrr~.r~s
qu!jnd al!s punpl? a l a ~ e o l ~ S a l n.na,r3
w
-aw~ yzeaur
~ jndurl as alasansaa y.rn?eu
I -I?rrrueol ands nzecqu!eul [ n d r u ! ~
a;, EansFrrr ad leuna! a p osalg8a.1d as
a[arr!q[y 'aJDUJa! n ~ l u a da]?l!lp8aJd
.sos!.rd a p a[aJ atl ! q o q ul prr!8!an
'au!arron a1 3.1 uaa ad a8al1: . r o ~!k! aIau
-!q~ea n . ) u!p !alEur aIadeoq!!,r '!.)?em
all qajJcU!u !aloq u! gorr! ruaop !cur ann8
-ej a p an!Y,reru o-n'lu~.sns !eru S ! ~ S
-ap Farrnw a p ~n~:)i:, pu!nu!qrros 'aan?
leaalcl I? a.ruo yrqalEq e s ~ e ug ~a ~seurpa
j
'au~r?nr-!a!~ro~o;, [ R bv301 ln!q:,an LIT 'ua1
-od !B a,rarur a p !aern !ew I!:, !?~i!?us:,
~ 8 n l a l sys aaeolyo9alnn alau!qle at?! 'yno
y r n d a p ~s albaqr,.aZas nnqeur !a u l .!ou
 u! so[!dn8ej e aawu aaez![odord o u!~d
-!q[j~ aaseaqns a q e e[ $ p a p !aem !em psu! as-npu!qasoap '~ueadoana ea2 n3
ae!q3 j6 !Qoutmn[on $u!s !!.IO~U!J~ ! !!UI t.[eaodaoa aur!qur !6eaa~ea a v .e!ueds
-5ae ajuenu .e~u!zaad !!q.em eaneoln3 u!ad Fueadoana eu!q[e n3 eaun!+uof
.urm gLga p alsa !!qw![ eaur!8un? .aaeo[ aaej !b ues!qn !n[nluau!quoa Inlsaa
-n:, T?[ asgasap a o [ a ~ ~ u a a l[sn ~ d a a pu! - p ~ o uednao aasa ya![al e u l q ~ e!Q Fl!urnu
!zuaq n3 aep 's1y3u!-ay4nuaa-unaq aaeo[ -ap vssaw.ia?u? v~aj?y2aws?dy eseaqns
-na a p lu!s [ndaoa g a a d o ~ e!-a:, !!a04 !S Fa!aap ~ a 9 e a uy e a !S.eaaae u I a
-!dad -ja!n8un[ !j: aa!jqns alsa [nuaurop -(ua s
-qe a3 dm!?. U! '8.181 !BUI a 3 e a o ~n3 aep -u a y e by) aleolgaan1 au!q[e !j. !a?Fur
lanas !cur u! jnd ~ndao:, aae 'v3?uvw~a3 aJeprrnoajau pno u!p a14err 106 as !!z
s!dv !aoaqe nes ' v ~ ? u . v.~aj?llaw Iv~ n d v -eao al!urnue u! - o - l e a l s ~ de a3 WS!A
'g[o!unea p q [ e F?!urnuap a!aJsnv urp -!l!rx~!.rd ap s w a n a Fseaqns g3seaae
IS Fuealragsya e!ueuraaf) rr!p eu!q[v n.rluad atls!aalaeae=) .!i~nas !sad a p
.Fn!p l!.rado~e [ndaoa na s!yau!-gunaq aaeo[
-11s ese.iqns a p pjej planas !em u!jnd -n:, a a v .s?suadv3 v~aj?ylaws?dy sse<r
ycIuroa1 o ne a[au!q[V -es!qau! !ew -qns aqHasg8 as apun ' a j u e a a d ~ !aunH
~ [ n wa ~ e o ~ n nlu!s p !!aolu!al a3 dm!$ inden "1 ~ u j d[ e e a s u e , ~u! ~ a8unle
[I! b ~ u a q [ e 5a!\e1uaur5!d yu!ind n3 ~ a 8 e a u esea 'pns a d s pugaoqon
's!q.,rr!-n!8nuaa nes srr[,lul-n!rurpe !sad -vadoly v~aj?q2aur
n.1 ~e!iredal!aado.)e a[srr!uropqc a[a4n[ s!dv gznen plseaae u!p pqrurnuap pu!!j
-3111n.) '~sso!a!~Sau-unrqalsn !a naaeol !a[o3uv I n l e m ~ t [ !B e y ! u e 8 ~ 1 3 ~[nm[
-nn .,,eu!d[esue~l"nes , , ~ u n u r o ~!u!q " aadsu! JsaA aads su!?xa 13-s 133 .edoa
- [ e I:~LIPJ,,,, U! el!urnuap pzasrre.rj eu~cl -n3 u!p a[au!qIe op alerdoade '!aeur
- [ u also asedqns !alsaae [nd!?olo.ld raw luis a[eaod;ro3 !rIn!suaur!p !sag:, ale
.[angdga 14 a[n[a3 urp eala!ru a.rlu! D 1 0 3 ? J U O W ~.1aj?1/3~1 S ? ~ VL ~ ~ ~ r p
aae 11.1 rr![d ,Iaq![ n! jeds un prr!sy[ ,,,led !!iunur u! ~ p ! $ s q a p 301 n3 'paou el
-su" e [ eaaa!ur ~ s d 3 ~ d p f. aobn 1 as-npuy I R U I c.\a> 'luau!?u03 ad a p !a cu!aaA
-aa!d .!n[ eaal?la.).raa el a l a ~ n 8 e jeasape .ue3!aje
nsaspa~da[!.)lpru ! u r q u[ gpirllq u!jncI [nlrrau!?uoD ad a p !au!q[e 113 ? p a p arm
!em 'g[!q!~se+ !cur 31!q[e o 3 .:a!? ! R U I lndaoa aae :40103?21nv . I ~ ~ ? ~ ~JL
s?dy
-J!.\os eaun!u(l 'e!i\ur~!puea~'e!uo[od a p r?aa!urnuap pu!ur!acI '!aoQ!dad a p
'e!c~lsnv'e!ut?ur.ra3 'e![8uv ' e p u e ~ o gj![rl3rrnp o !~!u q.rFj gaSeau ,~a[duro:,
' e juea;t ' s ! u e d ~ 11.) prrlda~u! ueac1o.r ria.rco[na a n e z '(aexe8epe1q q n s
-na !a[rtkuarrr,)uo,~ I: a!.)olr!rrr !b y.)!paorr -u!) L q Q e 9 [ e a~t~[ q n d a ~u! ':ant1 aaeqs
r?uoz odn3o ''1 v.'~j!1131u-~.'~j!l~alcl s?dy u! akQasp3as Fueal!agsgn es)!ajjT u! q s ! a
:aurnur: !Q aueJ!aje ala.1 ap y j e ~aseo.1 -al.ls.re.) [ndqolo.rd 11s ~ J ~ V ?V US V ~
-,)runrr ap [nlsap aseaqnn 133p ~ e c i v .praq[e2! RSHJ !8 yaYeau
.ale)!pturn !B F,rrI1 esea apu!adn:, aaea 7 n~aJ?y2awsjdv
-r?,l~tl[uala p !n[nur!Yaa [n:)!j!aads a p e ! ~ a d s:ase>r euop u! ao[au!q[e eaa!jagd
l . r o t I ~ ? . r u! al.)u! 1 s t ~ra!l!rrr![ nn 'n!ans -ur! mieldope e-s anea3nI g s e a u e u~
'n! urv.1~ L s ! ~ f . )UII,I(I
~ ~ ! a d s Eze!del\ a.rco[ .(nozou) ,,aaa?a<aea
a[esa[!!adoad !6-npu!~,isgclaep ' [ ~ m ? e u
as-rtpu;uo!i.~a[as 'a! jeaauaY u~ a! jeaaua8
urp q.raasuon as aaca yuelsuoa a%e?a!a
-e.\ o" a5a[aju! as aun!iou ylseane u!nd
~,'.)ep'ase,~a p ea.l!urnuap alaeod ~s In%
ALBINA 26 ALBINA

sint harnice gi blinde, cu o mare vita- latii de albine .cu insugiri morfologice
litate gi cu o accentuatii predispozitie gi biologice caracteristice conditiilor
la roit. de clim5 gi cules din tara noastrs.
f n partea de nord a Germaniei, gi in Aceste populatii constituie o unitate
continuare pe teritoriul Poloniei, rnai care face trecerea intre albinele car-
ales in terenurile ocupate de planta niole, italiene gi ucrainene. Culoarea
denumitti ,,iarba neagrti", trtiiegte o chitinei este brunti, acoperitti de peri-
albinti de culoare sur-deschisti, care ro- gori gri-deschis cu o ugoarti nuant5
iegte intens. Ea constituie de asemenea galbeng. Este cunoscutii de mult gi
o subrasti cu denumirea Apis Mellifera catalogatti drept ,,albina de Banal".
Lezehni care face legtitura cu albina fnsugirile caracteristice ale acestei al-
brunti din zona paduroasg a R.S.S. bine sint: blindete, comportarea linig-
Bielorusg c,u denumirea de Apis melli- t i t 5 pe faguri, reactie imediatl la fum
fera siloarum. I n zona muntilor Cau- ceea ce o face sii fie foarte ugor de mi-
caz, pe versantul nordic se gtisegte nuit; are o bun5 adaptare la culesurile
albina caucazianti - ,,sura de mun- caracteristice din tara noastr8; c5p5-
te" -care derivti tot din rasa neagrti, cegte mierea la ,,uscatu ceea ce o face
Apis mellifera caucazica; are limba de sti fie foarte apreciatti pentru produc-
7,2 mm. Este foarte rustic5 ;s-a adaptat tia de faguri in sectiuni, produs foarte
la temperaturi joase, iegind in zbor de solicitat pe piata mondiall; nu ro-
cercetare gi la temperatura de + 6- iegte prea mult, nu e prtidalnicti, pro-
7°C gi chiar pe timp umed gi cetos; de- polizeazg putin, iar ca productie de
tine intiietatea in productia de miere miere a atins ping la 160 kg de stup.
fat2 de celelalte rase. Rasa galbend a cgrei obirgie por-
In R.S.S. Ucraineanti se gtisegte o negte de la albina italiang, este cunos-
alt5 albing cu caractere distincte, Apis cuts de multti vreme, fiind supus5 unei
mellifera acervorum putin mai micii atente qi indelungate selectii. Apicul-
decit cea caucazianii gi cea din R.S.S. torii romani erau preocupati de pe
Bielorusl, dar cu o pigmentatie ceva atunci de ameliorarea gi inmultirea
rnai accentuats spre galben; este blin- coloniilor cu caracteristici rnai alese.
dg, harnicti gi cu o limbti putin mai Albinele din rasa italianti, Apis mel-
scurtti. lifera lingustica, are a1 2-3-4-lea
fn acest vast triunghi mlrginit la tergit abdominal galben-portocaliu,
nord-vest de albina carniolg, la vest aproape translucid. Tergitele gal-
cu albina dalmatti, iar la rtistirit cu al- bene sint mtirginite cu dungulite ne-
bina ucraineanti, s-a statornicit de-a gre. fntre aceste dungulite diferite ca
lungul veacurilor, albina noastrti bgg- aspect coloristic se observg, mai ales
tinagti ,Apis mellifera carpatica, care la albinele tinere, perigori gtilbui-aurii
plstreazl o medie biometricti de 6,399 care cad cu timpul. Celelalte tergite,
mm. E a se situeazl in privinta lun- dinspre virful abdomenului, sint com-
gimii limbii, lungimii corpului, a tar- plet negre. Tot corpul albinei este aco-
sului, aripii anterioare etc. fntre albina perit cu un puf de culoare cenugie-
galbenii italian5 gi cea carniolii. Un gllbuie.
colectiv de cercettitori de la S.C.A.S., Albina italiang este foarte harnicii,
a stabilit cii pe versantii Muntilor Car- ptistreazg curltenia in stup, luptg cu
pati, in Cfmpia Duntirii, in Podigul dirzenie contra bolii loca; durata vie-
Transilvaniei gi Moldovei triiiesc popu- tii este mai mare in comparatie cu ra-
ALBINA 27 ALBINA

sele caucaziang sau carniolti, rnai ales Din Siria si Palestina rasa galben5
la cele ce trec iarna in ghem. Vara se bifurc5: o parte spre nord, in
tr5iegte rnai putin, ca o consecint5 a Asia Minorci yi alta spre sud, in Egipt.
h5rniciei sale, care o epuizeazi curind. Prima ocupi spatiul Asiei Minore, con-
MBtcile sint foarte prolifice gi popu- stituind subrasa de Anatolia conside-
latia stupului e totdeauna mare; oua- rat5 de F r. A d a m s ca una din
tul se prelungegte pin5 tirziu in toam- cele rnai harnice albine gi care d5 re-
n5. Este rnai putin rezistent5 la ier- colte chiar gi in anii secetogi. Culoarea
nare, mai ales in regiunile reci. ei este galben-portocaliu brumat, apro-
Rasa italiani este r5spindit5 in rnai piat5 fntrucitva de albina cipriot5,
toate continentele datorit5 importu- dar mult diferit5 de aceasta, avind
rilor masive. In S.U.A. detine pri- corpul rnai mic, iar din punct de ve-
matul f a t i de alte rase; acolo, prin- dere al caracterului, e blind& ugor de
tr-o selectie atentii, s-a ajuns la cunos- minuit.
cuta albin5 american5 Apis aurea de Mai spre nord albina de ras5 gal-
mare productivitate gi care are o limb5 ben5 atinge versantul sudic a1 Mun-
rnai lung5 decit cea italian5 de la obir- tilor Caucazieni formind rasa transcau-
gie. 0 caracteristici a acestei subrase cazian5 galbeni de ses, Apis mellifera
americane o constituie faptul c5 m5t- remipes, care se deosebegte de rasa
cile nu sint exclusiviste, cici adeseori caucazian5 sur5 de munte de pe ver-
se glsesc cite dou5 in acelagi stup, gi santul opus gi despre care s-a scris
depun ou5 chiar pe acelagi fagure de rnai sus c5 face parte din increnggtura
cuib. rasei negre. Caracteristica rasei ,,gal-
Albina de ras5 galben5 s-a extins de bene de ses" e c5 albina e foarte blind5,
asemenea in intregul bazin meditera- roiegte cam mult, c5p5cegte fagurii la
nean. Din ea deriv5 subrasa Apis mel- ,,umedl', deci mierea din celule atinge
lifera cypris, din insula Cipru, de cu- suprafata inferioarci a c5picelului de
loare galben5 putin mai deschisl, cear5, cu miitci foarte prolifice si in-
avind pe torace perigori cenugii, iar g5duitoare cu suratele lor, putind tr5i
scutul toracic galben. Abdomenul e in acelagi stup douti gi chiar trei
ascutit, incit mgtcile, fiind rnai sub- m5tci.
tiri, trec cu ugurint5 prin gratia Hane- 0 subras5 format5 din caucaziana
mann. Caracteristic la aceasti albini galben5 de ges sau derivat5 din cea
este marea ei agresivitate care o face sirian5, mai este albina galben5 din
s5 fie neglijati, c5ci degi harnic5 gi Iran, Apis meda - cu mitci foarte
dind productii bune, nu poate fi linig- prolifice, albine harnice dar putin mai
tit5 nici cu fum, nici cu pulveriziri irascibile ca surorile de la nord sau
cu ap5. vest.
Aria de extindere a albinei de rasii Ramificatia sudic5 a albinei siriene
galbenii ocup5 larg spatiul Siriei gi pitrunde in Egipt unde ea constituie
Palestinei, unde cunoscutul cercet5tor o subrasi distinct5, Apis mellifera fas-
B a 1 d e n s p e r g h e r a studiat-o ciata. Caracteristic la ea gisim ter-
gi catalogat-o drept, Apis syriaca; ea e gitul abdominal a1 2-lea gi a1 3-lea
harnicii, destul de blinds, cu m5tci de culoare rogu viu, dar avind ultimul
foarte prolifice, cu o inclinare accen- tergit de la virful abdomenului d e
tuatii spre roit, cl5dind in aceasti pe- culoare negru lucios. Perigorii de pe
rioadii sute de botci. corp au o culoare albicios-cenugie.
ALBINA 28
.-
Este mult rnai mic5 decit albina de
ras5 galbeni europeanl din care de-
riv5 gi destul de prolific5. 0 ciud5te-
nie a ei e c5 Pn stup, al5turi de matc5,
mai sint alte 10-20 m5tci rnai mici,
care nu sint fecundate si depun un
mare numlr de o u l de trintor. Au un
caracter agresiv, nu reactioneazl la
fum, dar devin docile cind sint pul-
verizate cu apg.
Din albina galben5 egiptean5 de-
riv6 albina galben5 african5, Apis
mellifera adansoni, ce ocupi Africa
Central6 cuprinsl intre cele dou5 pus-
tiuri: la Nord - Sahara, la sud -
Kalahari. Albina are corpul mic, ase-
m5n5toare cu cea indiang; caracterul
s5u e irascibil.
0 derivatie a albinei galbene egip-
tene spre vest, inspre pustiul Sahara
constituie subrasa saharian5 care e
blind5, harnicti, cu limba mai lung5
chiar decit cea caucazian5 de 7,7 mm
pin5 la 8,2 mm. Primele tergite abdo-
minale au inele largi de culoare gal-
ben-rosu, mrirginite cu o dung5 nea-
gr5 ; a1 treilea tergit este rnai ingust;
ultimele doul, de culoare neagri au
perigori galbeni. Trintorii sint rnai
mari ca la alte rase; ei au un tergit
colorat cu galben-royu, asem5nZtor cu
a1 albinelor. Matca lungl, de culoare
galben-rosu-argmiu, are virful abdo-
menului negru. Albina are o puternic5
musculaturi a aripilor fiind nevoit5
s i zboare la dep5rt5ri de 8-9 km pen-
tru cules, infruntind vremea de arsiti
cu vinturi uscate ale pustiului.
fn continentul asiatic predominri
trei specii de albine tot de ras5 gal-
benl. Rasa indian5, Apis indica, ase-
mangtoare cu cea melifer5; e blind5,
se minuiegte f5ri fum qi destul de pro-
ductivl. Aria ei de raspindire e in
Ceilon, Indonezia dar mai ales Ja-
ponia. Aceasta din urm5 are unelc
caracteristici deosebite, incit prof.
ALDINA
0 k a d a st6 la indoial5 dac5 nu ar
f i chiar o specie aparte. Apis japonica
folosegte acul foarte rar si prefer6 s5
atace muycind cu mandibulele sale
puternice. Ele nu folosesc de loc pro-
polisul; cl5desc faguri la temperaturi
rnai joase, cu peretii dintre celule
foarte subtiri, dar cu baza trirombic5
foarte groasl.
fn tinuturile din jurul Oceanului
Indian se rnai g5sesc inc5 dou5 specii
aparte de albine: Apis dorsata ~i Apis
floraea ce nu prezint5 prea mult inte-
res pentru noi, neputind fi domesti-
cite.
Prima este denurnit5 albina uriag6,
clidegte un singur fagure adesea lung
de doi metri, cu baza de sus de 10 cm
grosime, solid legat5 de creanga unui
arbore; matca e lung5 de 37 mm iar
albinele m5soar5 16 mm. Are un ca-
racter foarte irascibil.
Cea de a doua specie este, Apis flo-
raea, albina cea rnai mic5, cu o lun-
gime de 7 mm, cu faguri cu celule abia
de 3 mm i~ diametru; cl5degte yi ea
un singur fagure cel mult de 15 cm.
Caracteristic pentru aceste dou5 spe-
cii din Extremul Orient e c l ele sint
albine cslltoare de la ses la munte yi
ind5rgt la vale, in c5utare de cules
rnai ales pe timp secetos.
In sfirgit incheiem acest capitol des-
pre rasele de albine amintind c5 in
America Centrali, in special in Mexic,
tr5iesc populatii de albine far5 ac,
specia Apis Melipona bechi, sub dou5
varietiti: prima, mai apropiati de
albinele obignuite, t r i i n d in comuni-
t i t i pins la 4 000 de albine intr-un
stup primitiv a1 biigtinagilor, qi a
doua, s5lbatic5, neacceptatl de b5gti-
nasi ling5 gospod5ria lor gi care face
faguri din celuloz5, la fel ca viespile.
Stadiile de dezvoltare ale albinei.
Albina p5r5segte fagurele natal in mod
normal dup5 21 de zile de la data cind
ALBINA
matca a depus pe fundul unei celule
un ou fecundat. Dezvoltarea sa are
loc in douti perioade: prima este cea
embrionar6, ce se face in ou gi care
dureaz6 trei zile iar a doua, perioada
postembrionarg, cuprinde stadiul lar-
var de 6 zile, dup6 care larva este c6-
p6cit5, urmind stadiul nimfal de 12
zile, pin6 iese din celul5 o albin6 com-
plet5.
Oul are o form5 aproape cilindricg,
cu un cap5t mai subtire gi altul mai
gros, m6surind in medie 1,71 mm cu
un diametru inegal, cintsrind a zecea
partmedin miligram. M6rimea ou6lor
este in raport cu bog6tia de polen cu
care sint hr6nite albinele intr-o anu-
mit6 perioad6, cit gi de num6rul de
ou5 depus zilnic de m a t c l ; de pild5,
o u d e din luna mai gi iunie cind popu-
latia coloniei este foarte mare, iar
matca este suprasolicitat6 s6 depunti
ouri multe, acestea sint rnai mici; pe
mBsur6 ce ea igi incetinegte activita-
tea, n u d e devin mai mari, pin5 ating
miirimea normal6 obignuits, inspre
toamn6.
Ciiloarea oull~i este alb-sidefie,
avind o coajti chitinoas5 care nu e ne-
todii, ci prezint6 nigte desene hexago-
Ciclul de dezvoltare de la ou la nimfg:
1 , 2, 3 - ou; 4, 9
29 ALBINA
nale asemiintitoare cu cele ale unui
fagure. La cap6tul subtire, oul are o
substant6 oarecum lipicioasii, care-i
asigur6 aderenta pe fundul celulei.
Deci el st6 in celul5 cu partea groasti
in sus. La acest cap6t gros se vede un
orificiu denumit micropil pe unde a
p6truns spermatozoidul gi a fecundat
ovulul, pentru ca din aceast5 impreu-
nare s6 poatti iegi o albin6 lucr5toare
sau o matc6, dup5 cum albinele vor
hr6ni viitoarea larv6. Dac6 prin acest
micropil nu p6trunde un spermato-
zoid, oul a ramas nefecundat, iar din
el se va nagte un trintor.
Analizind la microscop un ou, se va
vedea c5 in interior se g6segte o celulg
germinativti, adic6 un ovul, inconju-
rat de gtilbenug, ce constituie hrana
pentru germen.
Cind spermatozoidul intrti in ou
prin micropil, el se unegte cu celula
germinativ6. Dup6 trei ore incepe pro-
cesul de dezvoltare embrionar6, de
inmultire a celulelor, dac5 tempera-
tura cuibului este normal6.
Ou6le bune, depuse de matc6 in
cuib, igi p5streaz5 infgtigarea lor exte-
rioarti timp de trei zile, degi in acest
interval ele gi-au schimbat pozitia gi
- larva; 10 - 11 - nimfa de 2 zile
 ALBINA 30
au pierdut mult din greutate. fntr-a-
deviir, un ou cintiiregte la depunerea
lui in cuib circa 0,132 mg, dar ajunge
la sfirgitul acestui stadiu abia in greu-
tate de 0,080 mg -pin5 la 0,100 mg.
De asemenea gi pozitia lui in celule se
schimbii de cele mai multe ori. Apicul-
torii au stabilit cii un ou st5 En pozitie
verticalti in prima zi de la depunerea
lui, oblic in ziua a doua gi culcat in
pozitie orizontalii En ziua a treia. fnsii
dupii cercet5torul E. J. D ii p r a w
reiese cii nu exist5 o regulii precis5 de
felul cum decurge aceast5 migcare qi
c& sint ou5 din care se nasc larvele
normale stind fnc6 in pozitie verti-
calii, degi sint depuse acolo de matcti
cu trei zile inainte.
fn acest interval de trei zile incepe
fenomenul denumit mitozi, adicii de
dedublare a fiecarei celule -0 bipar-
titie succesivii a celulelor care ating
un num5r foarte mare, cifrat la mi-
lioane. Fiind inc5 in stare de embrion,
se formeazg organele rudimentare.
Astfel se pot observa: gura cu piirtile,
ei componente, intestinul, membrele,
traheele cu stigmatele de respirat Ian-
tul ganglionar a1 sistemului nervos,
acul, celulele de griisime, toate sub
form; de muguri.
Larva apare in celul5 En cea de-a
treia zi de la depunerea oului de catre
matcii, ca un mic viermigor apod.
Larva miisoarii 1,6 mm, dar deja
organele vitale ale embrionului au
evoluat gi au prins forml, pe cind
altele au rtimas tot ca nigte muguragi.
De acum fnainte, timp de alte 18 zile
ea intrii in perioada de metamorfoz5
postembrionarg, prin care pltipinda
fiintii trece spre diferite modific5ri or-
ganice, pin& la iegirea din celul6 ca
albin5 intreagii. Datorit5 faptului cii
corpul siiu este alc5tuit din 13 seg-
mente, larva se poate migca in cerc
cu ajutorul mugchilor ce se contract5
ALBINA
gi se destind; ea inoat5 cu gura des-
chis5 in 15ptigorul pus la dispozitie
de doici in doze potrivite gi cit rnai
des, alimentindu-se astfel din plin. fn
plus, printr-un proces de osmozii, hra-
na aceasta piitrunde prin piele in or-
ganism. Din cind in cind se observii
opriri de citeva secunde, pentru ca
larva s& digere ceea ce luase ping
atunci, ca apoi sii-;~ireja mi~c&rile,
rotindu-se inot fn Igptigor.
f n acest stadiu, cercet5torul fran-
cez M. M a t h i s, urmiirind evo-
lu!,ia larvelor in dispozitive transpa-
rente, a observat c5 ele absorb hrana,
care ajut5 la formarea organismului gi
elimin5 prin glandele lor salivare ex-
cesul de ap6, pe care albinele-doici il
ling cu mare aviditate, probabil da-
torit5 bogiitiei lui in diastaze. In pri-
mele trei zile albinele-doici dau tu-
turor larvelor liiptigor in doze potri-
vite cu vfrsta, gi cit rnai des. Doicile
tinere, dupii H a y d a k, secret& lip-
tigor cu un continut de vitamine rnai
redus, qi tocmai din aceastg cauzii ele
sint destinate ca sii alimenteze larvele
rnai virstnice, care nu au atita nevoie
de unele vitamine. fn tot timpul aces-
tei hrsniri, N. P. L e v e n t a ob-
servat desele vizite f5cut.e de doici
larvelor, vizite care intr-o or5 erau
de 5 pin& la 15 pentru fiecare din ele;
timpul folosit la fiecare hriinire va-
riazti de la 7 secunde pin5 la 2 minute.
f n medie se socotegte cii o alimentare
dureazii circa 33 secunde. Pe m2surl
ce larvele cresc, vizitele sint mai dese
qi rnai lungi, rnai ales c5 ele au impli-
nit trei zile, iar hrana ce li se dii de
aici inainte pin5 in ziua a gasea, cind
se terlnin5 stadiul larvar, are un alt
continut. fntr-adevtir, de unde pins
atunci fn tubul digestiv a1 larvelor ce
primeau 15ptigor de matc5 nu se vedea
nici o urm& de altii hran8, Encepind
AJ.BINA
d e la a patra zi, se g5sesc acolo gr5un-
ciori de polen. Doicile il dau larvelor
intr-un amestec pe care-1 preg5tesc in
gusa lor. Intii ingereazl miere, apoi
griiunciorii de polen gi la urm5 ap5,
formind un terci pe care-1 vars5 in
dreptul gurii, care se migc5 circular. S-a
calculat c5 pentru o larv5 pin5 la c5-
plcirea ei se consum5 miere cit cu-
prinde 113 din volumul unei celule,
iar polen jumatate din volumul aces-
teia.
Cregterea larvelor i.n aceast5 perioa-
d 5 de activ5 hr5nire este prodigioas5
yi neintilnit5 pin5 acum la nici o
fiintii din regnul animal. Aceasta se
datoregte biotinei (vitamina H) din
Itiptigor, hormonilor care actioneaz5 gi
activeaz5 metabolismul, cit gi conside-
rabilei rezerve de vitamine ce ele o
acumuleaeii. lntr-adevgr, dup5 repe-
tate cint5rit-i s-a stabilit c5 dac5 la
iegirea din ou larva are greutatea de
0,l mg, in a opta zi greutatea ei este
de 142,6 mg. Biologul G. E u g e n e
face o comparatie plastic5 gi foarte
sugestiv5. El zice: ,,Un ou depus de
matc5 cintiregte aproximativ o zecime
de mg, din care iese o larva care, in
cele 6 zile de stadiu larvar, absoarbe
gi asimileazg hrana reprezentind de
2 000 ori propria ei gteutnte; pastrind
proportiile, un copil de-a1 nostru, care
cinthegte 3 kg la nagtere, ar trebui
s l absosrb5 in 6 zile 6 tone de hranl
adic5 cite 1000 kg in 2G ore". fn urma
acestei hr5niri bogate in substante
proteice, larvele nu numai c5 cresc,
dar igi acumuleaz5 o rezerv5 organic5
insemnat5, formindu-gi ace1 corp gras
care ocup5 in organismul lor un loc
atit de insemnat. Aceste vizite se in-
multesc din ce in ce mzi mult pe m5-
sur5 ce larvele cresc. ]In total, in 24
de ore, albineledoici viziteaz5 larvele
de la 570 pin5 la 1720 de ori, deci
fn medie cam de 1 330 de ori. Se crede
31 ALBINA
c5 atunci, cu acest schimb de hran5
Pntre doici gi larve se face gi acea cas-
trare nutritiv5 cu un specific hormo-
nal, care face ca in colonie albina lu-
crltoare s5 fie o femel5 asexuat5, pro-
ducindu-se o atrofie a organelor sale
de reproducere. Durata acestor vizite
de ingrijire a larvelor de catre doici
variaz5 in raport de virsta lor, ince-
pind cu 30 secunde pin5 la 4 minute.
Spre sfirgitul stadiului larvar aceastti
durat5 este foarte mare, de citeva ore.
Cercet5torul R. C h a u v i n , care
citeaz5 pe N e 1 s o n ~i S t u r t e-
w a n t, precizeaz5 c5 schimbul de
hran5 cel mai intens intre albinele-
doici gi larve are Ioc, in special, in
ultima faz5 a stadiului larvar, cu
putin inainte de clpgcire, cind ele
stau cu capul introdus in celulele cu
larve virstnice pin5 la 4 ore gi trei
sferturi. Deci este just ceea ce sustine
M. H a y d a k c5 aceste pl5pinde
fiinte acumuleaz5 rezerve considera-
bile de vitamine din hrana ce o pri-
mesc. R. B e a u r a i n g stabilegte
- cii, de la stadiul larvar gi pin5 la albina
maturii, este nevoie de 3,21 mg azot ;
cum in mijlociu continutul in azot
aflat in diferite specii de polen cste
de 3,1%, inseamng c5 albina are ne-
voie, in stadiile de formatie, de 100
mg polen cel putin. Alti cercetiitori
sustin c5 este necesar chiar mai mult,
considerind c5 obignuit 1000 de larve
a r consuma 154 g de polen gi 0,330 g
apii. Aga se explic5 afluenta albinelor
la ad5p5tor in tot cursul perioadei de
cregtere gi extindere a cuibului; or-
ganismul larvei, cit iji al albinelor,
are nevoie de mult5 ap5. Aceasta se
g5seyte in mugchi in proportie de 78-
80% ~i chiar peste aceast5 cifr5, atunci
cind se fac analizele histologice.
Prodigioasa crejtere a larvelor in
acest scurt timp de stadiu larvar a
fost urm5rit5 de cercetltorul elvetian
 op naaaur glel!a![os alsa !a[n[aa [n~a:, -ala[d
-ydga aqia!nqsuo:, a:, eu!q[y .no!Jalu! -u~oau!nes gsd![ aue8.10 a[aun na a 9 3
u ~ ajur!u
p !aaeol!!a !!~!nia!a ~esa:,au !n[ al6eu as lea !noaun f yle~oia!w ale?![el
-nuaS!so eaaapunalgd n.rluad '!!a!j!ao -!A o a n aqel!.mleuI e[ gsunle el:,asu!
allnur n;> aatiqns gi!q8rod o pu~wrnoj .re! ' a e n ~ e [ [n!peqs asa8unla~d!is aiak
'ualod a p !.rnlsaa na !aoaun !B d n l s u!p -JB[ '[BUIJOU qns apeas 30s1-91 a p
~[!q!uods!p eaea3 u!p l!n)Fn[e [e!Ja3 alsa am:, '!n[nq!n:, eanlenadura~p u ~
- R Tu~n n3 ' a a ~ e [!aagaa!j e[n[a:, alnu -gjw!u U! a[es a[!aguraojsueal !i !anae[
- I W oz u! asaagdg:, '[enp!a!pu! a[au e aa!n$a!a eunq naluad a)elguuIasuj
-!q[e 'e[je ae-s !!jenl!s a:,!ao u~ .!:,!op aaeur o ea !B aae q1n3 u!p ennpIy3
-a[aulq[e a p 'aoi!%dg[ ?[nw f e w n3 .aa!laadsaa a[!:,)oq nes a[a[n[a:, :,sa~gd
'l!ugaq au!q !cur also l!:,na~u! 'ado j~1; -p a[au!q[e ae! ' p u n j EI a p eueay e!
el aaedndur! aads aaaa) aea.re[ [nla!nd gs e3 !OPUS 10d !cur as nu 'alel~onzap
'auejao a[!!uo[o3 e[ ga le~raasqo e-s au!q a[aaaei 'gzeauran a3 In[aqel urp
'!in?o~, .rnlndnls eu1![3om!u1 ul !.rganq apaa as urna e i e 'aeaae[ n!pe?s a p !z
-in? aoun '!,ro al[nur !cur a[as a p 'alia,r ease4 e-ap !a[a3 eurreaad u l .aJeolgn:,
- 0 . 1 as
~ ~ejuaaaj!a 'apz g e[ 3sa[!qels -n[ !au!q[e Jolaneao eaaeqoazap 301
o !!ile ae! '!n[no !areor, eaaaaejsap e l ad au!i an:, '3 !au!urel!a a!aequoo
a p ai!z 5'5 e l !asp 'aao a p o & j el azej gjuelsqns o ae!q:, nep a[ !a!op-alau!q[e
!a?sa:x ele.rnp 3sa1!qe')s ao[!~olg1aa~a3 ?a asa!nugq !!aolg?aaaa3 .!:,!ur u!urga
ea~e,~!ao[ejq .g[elaaa esrrnd ui asu!durg aJeolga:,n[ pu!q[e a p aoIanae[ alaaeno
?u!s 'ale$rYanSaa ?soj nc nu aae.) r ~ p ~ z a r!eurnu '!aaae[ eaael[oazap n:, laodea u!
a~arrn!adna as 'azaaalle as nrr I ? s . i u e ~ q asaaeur lo1 as aae:, a[aue&o aalu!a
e.1 n.i)uad soas rnu!lsalur a p rnat?ru .a[aIn[a:,
-02s c a i q d s a p a&:, i u e ~ ~ h a'B[n[aa
ti asaagdz:, a[au!q[e p u p (e-g e e n ~ zU!
u! !a eaa!Sun[e n3 g l e p 0 .y~!Sun[e gu!d l [ n w !cur ae!q:, !B !ao a p 000
a!j!zod u! '!sunle g u ~ ds a l e i s urn,, a p !j. !Z e-I e u! gurd !ao a p 000 J a p
Tle!oao:,u! u!p 'e!i!zod !i-npu!qur!yas 'a[!z 2 gdnp !ao 0 0 ~a p 'aao gz a[aw
'sns pr!d nEs [ndaoo nJ e[n[a3 a[durn -!~d u! !ao 01 a p :,saa:, a[aa.re[ 'n!)n[
aaalBaa:, gu![d u! elide[ d w t l I s a x U I - 0 ~ .JO)U!J~
3 e[ a!je[ndon a p a i a u e 8 ~ 0
.!stop-a[au!q[e a p ten[ alsa [nsnpoad !b a[a[nn!?sal '!altjur !i au!q[e e l alas
JR! '.,aael!8~n8aa'' BS!Z-ej.e 3 .!n[noeu~ -eao :aaaanpoadaa a p !i a[e?!ua8 aiaue8
-01s [nlnuliuoa 8aa)u! g3aeasap !i! a[a -ao yzeauraoj as a[!z alsaae u! $ 0 ~
'a[a.iae[ ns ,)rraueuraad ?aeluo., uj uiur
-y al!:,!op pula ' g ~ n [ a au! !n[no eaaau
-ndap e l a p 12-6 e en!z U! jaap 'aeZ\.1e[
ntpuis a p apz !aur!l[n eieau!ur!p uy
.a.rl?uoyzo[.>aa p aIu!nrr! !z o n.1 ' e a ~ a s sos~?lzura!j u n g p !4 [naae n:, 13quon
-a; 1"-ap [a3 r i g1!3!dr?3 erap alsa ea u! p n s n as a:, sossia p!qo![ u n glaaaas
p u ! ~'ea[!su!J le-ap [aa a p ,leuran 'F)!.) aaes s a n s a p a d e o ~ d e apue18 gnop
-pdr?:,au ? A J ~ ap[ a,rcks u! rao n,rled a p aulq gasvoun:, as ys daau! !a[!anlnsaPi
8 1ada.r as a m ',,a.r![a!d?ufi a p [nsaao~d ale01 uaS!xo n.) ymaluaur!le as aaes
alsa cJsaa.6. .[nJo[ e j !! IQ luapa.)a.rd [a:, u ! ~ d a[aarieal ! B a[aleu18!ls faolelns
qns ~ n s a i?[e gzeauraoj as '!dnlt?[u! a[ -a!., [n)e.rec[e a!nl!)suoa aaea ala8u!s !i
ea :alur!ats ea,rd gansgur !j.~aaacu! u!a ewlu! :e3 ' a [ e ? ! ~aue8ao a l p yB run.)
-ap a l e ~ o d a oales
~ a[!an4![a1irr! 'naaaur sohaau Inurals!s glo.izap as !.)unIe
pu!.)sa,Ia ease[ [ea.ra?u! lsa,)n lo1 r r ~ 'g3 ?!s!Y e am.) 'a a S a a q 11 a n a 7
ALBINA ALBINA
--
33 -. - --- --

larv5 ca sg-i lase un spa1.i~mai mare, iar o altii hran5 c i afar5

~ nu mai pri-
c5ci impinge cu capul in sus marginile meste, scjderen in greutat.e este nor-
deja incepute, aga incit coristructoarea mals. CercetBtorii N eI son gi
este nevoit6 s5 cr.oiasc5 gi s5 const~w- S t u r t c n w a n t au constat,at cci
iascri oblonayul dup5 mrisura Iarvei. numai in prima zi de la c5pZcire nimfa
Aga se explicii de ce in unii ani, cind pierde 20 mg, c5c,i inainte de c5pticire
albinele ghsesc in flori mult polen yi cint5rea 160 mg, iar dup5 24 de ore
hr5nesc larvele de albine lucr5toare avea numai 142 mg. La eclozionare
c,u multe proteine, constructoar~led e albina cinttireyte 105,9 mg.
oblonage sint nevoite s5 le fac& c351);i- fn acest nou stadiu d c nirnf6, in
cele putin nlai proemincnte decit c,b17- locul inveligului d e pin5 atunci tru-
nuit. pul incepe sA se acoperc de perigori,
Coiicomitcnt cu ctipliciren celulri, is1. jnveligul s5u devine semichitjnos,
larva ia o pozilic dreapt5 in celulg si j15st~indu-sit.otugi cu!oarea albti. Pe
incepe s5 s e c ~ c t eo substanf5 trampa- mSsur5 cc t i n ~ p u ltrcce, culoarea peri-
rent5 care, in colltart cu aerul, sr in- :o~*ilcrsc schimhR in ccnugiu. Cu do115
t Sregte forlnind fire m5t5soase foart e
fine. Substanla este produs5 de glande
nsemrin5toare cu tuburile malpighie-
ne, care ins5 sc aflii de-a lungul intesii-
nului gi a1 c5ror orificiu comun sc
deschide direct in gurri. Cu aceastri
substant5, timp de 24 ore, larva irn-
brac5 peretii celulci, frir5 a Iese, ca
alte insecte.
Dup5 aceastri grea trud5 larva cade
intr-un somn adinc t i m p de 3 zile, i n
care in interiorul s5u se produce o
restructurare a organelor de t i p larvar
in organe de nimfri.
Nimfa incepe s5 se asemene cu al-
bina adult5. Corpul gras, care e re-
zerva sa organics de proteine, e ab-
sorbit impreun5 cu vechile organe lar-
vare, toate transformate intr-un terei
specific. Proccsul acesta de resorbtie
se numegte ,,histoliz5" si paralel t u el
se produce cel de ,,histogenezriU, adic5
d e formarea unor celule, vezicule ger-
minative de imago, deci a organelor Morfologia larvei si nimfei:
interioare ale nimfei. Oreanele.
" si cele
-
I ,

trei p5rti a]e corpului, se A - larva de3 ~ i l e 1: - creier; 2 - gura; 8 - in-

diferent.iaz5, iar scheletul chitinos se
intgreste. in schimb, nimfa pierde din
greutate mereu, ceea ce este exp]ica-
bil, c5ci o datti ce ea igi consum5 pro-
pria sa rezervg organic, d e proteine,
testin ; 4 - stigmate respiratorii; 6 organe de
reproductie; 6 - tubimalpighieni; 7 - ]ant nervos
ganglionar; 8 - rudimente de picioare* 9 - glanda
de tesut; 10 - bulb subesolagian. b - l a m la
cmdcire: 1 1 - gura; 1 2 - ochi. 1 3 - torace;
14 - abdomen; 15 - stigmate resiiratorll abdomi-
nale. c - nimta: 16 -tromps. 17 - antene. 18
ochi comPu8i; 1 9 - torace; 20'- abdomen;'^, 11,
-
111 - picioare; (1T.A. Dade)

3 - A.B.C.... Apicol vol. I

ALBINA
zile lnainte de ecloziune, nimfa ia cu-
loarea natural5 a albinei. f n sfiqit,
dup5 ultima n5pirlire care precede cu
o zi iegirea din celul5, deci in cea de-a
21 zi de la depunerea oului de cltre
matcg, tin5ra fiints roade oblonul ce
o desparte de lumea dinafar5 gi iese
la lumin5. Pe peretii interiori ai ce-
lulei r5mine aderent5 c6m5guta de
nimfii. Timpul necesar transformsrii
ei din ou intr-o insect5 perfect5 se
poate prelungi citeodat5 cu fnc5 1-2
zile, dar numai atunci -aga cum s-a
spus - cind temperatura din stup nu
a fost tot timpul normal5, sau cind
colonia este mic5 or hrana primit5 nu
a fost indestul5toare.
Pentru ca s5 ias5 insecte perfecte,
trintorilor le trebuie cu trei zile mai
mult -deci 24 de zile; fn schimb,
pentru matc5 sfnt suficiente numai 16
zile. V. n. Matca, oul, larva.
Tabelul 1
Durata diferitelor stadii do dozvolt~re la
m&tc&albinil lucr&toare g i trfntor.
SLadiul de dezvoltare de
la ou la insecta ad,,lta
Oul 3 3 3 igi fncep truda lor fn stup cu serviciul
Larva in celulii ne-
ciipicitil 5,5 6 6,5
Larva $i nimfa in celula
ciipiicitii 14,5
---
7,6 12 ,
fn total este nevoie pen-
tru dezvoltare de: 16 zile 21 zile 24 zile
Cu toat5 aparenta de insecte per-
fecte care, la putin timp dup5 ce au
p5rlsit fagurele natal, par c5 intr5 in
ritmul de viat5 a1 coloniei, s-a con-
statat c5 Pn prirnele zile acest tineret
mai are nevoie de ajutor. Trintorii,
care la fnceput nu gtiu cum sii se ali-
menteze, mai primesc hrana de la al-
34 ALBIN A
binele-doici. Tinerele albine lucrl-
toare, abia iegite din celule, primesc
gi ele de la doici ceva hran5 glandu-
lar5; dup5 aceea se indreapt5 spre
fagurii cu plstur5, cu care se alimen-
teazti din plin, ciici corpul lor gras s-a
epuizat complet in perioada stadiului
nimfal, cind nimfa nu a mai primit
de loc hran5 dinafarii.
fn urm6toarele dou5 zile de alimen-
tare cu p5sturii corpul gras, care este
rezerva organic5 de proteine, se re-
face pe deplin, iar glandele tinerei
fiinte sfnt gata s5 intre fn functiune
intr-o anumit5 ordine, incepind cu
cele faringiene si mandibulare qi apoi
cu cele cerifere. Se punea intrebarea:
cum se poate ca intr-un timp aga scurt
ele s5-gi poat5 asigura o nou5 rezerv5
corporal5. Cunoscutul cresc5tor de
m6tci J o e S m i t h (S.U.A.) a ob-
servat c6 albinele tinere, de fndat5
ce iegeau din celule, se indreptau
spre fagurii din cuib cu puiet des-
chis. S-a crezut la inceput c5 o fac
pentru ingrijirea puietului, dar s-a
constatat c5 ele se alimentau din
prinzul bogat in lilptisor pe care doi-
cile il dau larvelor tinere pin5 la vfrsta
de 3 zile. Numai dup5 ace& 0sp5t in-
t5ritor ele consum5 gi p5stur5, cfnd
de ,,cur5titoareU,urmind s5 treacg apoi.
gi prin amlea pe care colmia 'le-ar
solicita in raport cu necesitatile mo-
mentului. fn hrana ei zilnic5, de acum
inainte, va consuma miere gi polen.
fnfgtigarea exterioarii gi anatomia
albinei. Albina are la exterior un in-
veli? tare, ce contine chiting, proteine
gi alte substante, secretate de celulele
epidermei. Acest invelig protejead in-
sects de lovituri. Sub cuticul5, ca o
c5ptugeal5, se afl3 hipoderma, for-
mat5 din celule elastice $i care in unele
imprejursri sfnt celule secretoare ale
diferitelor organe.
ALBINA 35

Corpul albinei este alcgtuit din trei

piirti distincte: capul cu antenele,
ochii, gura cu mandibule. Apoi tora-
cele cu membrele legate de el: dou5
perechi de aripi membranoase gi trei
perechi de picioare. f n sfirgit, cea de-a
treia parte, abdomenul, este format
din segmente agezate in ordine des-
crescindl spre virful abdomenului.
Pllcile de pe partea dorsal5 sint denu-
mite tergite, iar cele de pe partea ven-
tral5, sternite.
Capul gi toracele, gi ceva mai putin
abdomenul, au un invelig piiros, mai
des la albinele tinere gi care dispare
pe m5sur5 ce albina imbltrinegte. Pe
acest invelig piiros se prinde polenul
florilor atunci cind albinele culeg nec-
tar din corole. Cu ajutorul periutelor
de la picioare ele a d u n l acest polen
prins de perigori, stringindu-l in cele Capul albinei:
dou5 coyulete de la picioarele poste-
rioare. 1 - oceli; 2 - frunte 3 - ochicompugi; 4 - an-
tene; 5 - clipeus; 6 2 buza anterioaril; 7 - man-
Capuf este articulat cu to~acelesi dibula; R - palpele externe ale limbii; 9 - pal-
prle mijlocii ale limbii; 10 - palpele interne ale
legat de acesta printr-o scurtl !i pu- limbii; 11 - limba; 12 - lingurita limbii
ternic5 musculatur5 denumitri git (cer-
vix). Prin acesta se face comunicarea acestea se viid cu lupa nigte perigori
organelor din cap cu cele din torace, ca genele ochiului omenesc, care au .
printr-un orificiu pentagonal aflat la rolul s5 inl5ture efectul razelor lumi-
baza capului, denumit foramen. noase venite pieziq gi care le-ar tul-
Capul albinei are form5 triunghiula- bura vederea. Fiecare f a t e t l hexago-
r5, pe cind cel a1 trintorului este aproa- nal5 este un ochi aparte cu cristalinul,
pe rotund. Lateral stau ochii care ii bastonqele retiniene gi corneea sa.
dau albinei posibilitatea de a cuprinde Fiecare fatet5 primegte imaginea ce-i
fn cimpul vizual o mare suprafat5 de st5 inainte cu toate elementele incon-
teren. Ei sint ochi compugi, alc5tuiIi jurltoare. Fatetele au nervi proprii,
din mii de fatete, a1 c5ror numiir va- care transmit impresiile la nervul op-
ria25 dup5 rase, latitudini gi intensi- tic principal, iar acesta reactioneazii
tatea luminii solare; cu cit aceasta din
urm5 este mai mic5 cu atit ochii albi-
nelor din acea regiune au fatete mai
dup5 imprejur6ri. Deci albina vede
deodat5 tot orizontul locului in care
zboar6 gi se poate orienta foarte bine.
-
multe. Fatetele, denumite gtiintific
,,omnatid ii", au forma exagonall cu Biologul S t u m p e r a stabilit c l
dimensiuni de 2 microni. In medie, el este sensibil la lumina polarizatg
albina are circa 4 000-4 500 omna- ce o reflect5 cerul albastru. Aceasta
tidii, matca 3 500, iar trintorul circa particularitate ing5duie albinelor s5
9 000 de fiecare ochi compus. fntre se poat5 orienta intotdeauna in raport
ALBINA 36
cu pozitia soarelui, chiar cind timpul
este noros gi el nu se vede pe cer.
,,Ochiul cu fatetele lui - scrie
L i n d a u e r -este un minunat a-
parat de mlsurare a unghiurilor, prin
intermediul clrora pozitia soarelul
poate fi determinatg cu o aproximatie
de 2-3 grade". fn afar6 de aceasta,
constat5 el, ,,albinele au capacitatea
de a socoti cu precizie prin aceast5
orientare fat5 de soare, drumul str5-
b5tut de astru a t i t ziua cit qi noaptea.
Aceast5 capacitate le este inn5scut5;
In acelagi timp albinele cunosc dife-
rentele regionale gi sezoniere in par-
cursul soarelui" .
Ochiul albinei este sensibil numai
la gase culori: albastru, ultraviolet,
galben, verde-albgstrui, purpuriu gi
violet. Dup5 v o n F r i t c h ele
v5d unele flori albe in alte culori gi
altfel decit le vedem noi, ciici acestea
absorb o parte din razele ultraviolete
ale spectrului solar. Culoarea rogie o
v5d in negru, iar albul la albine este
o combinatie de culori complementare:
ultra-violetul cu albastrul-verzui, gal-
benul cu violetul gi albastrul cu pur-
puriul.
fn afar5 de ochii mari, cu care al-
bina vede la depiirtare, ea mai are in
frunte alti trei ochi mici indreptati
in sus, denumiti oceli, cu care adun5
imaginea neclar5 a ochiului compus
mai ales in amurg, sporindu-i sensi-
bilitatea fat5 de lumin5. Cu acegti
ochi ajut5tori albina vede lucrurile
din apropiere gi-i ajut5 la fixarea gi
delimitarea precis5 a imaginilor pro-
venite de la obiectele fixe pe care ur-
meaz& a se ageza (flori, urdinig etc.).
Cu ei albina igi d 5 seama de luminozi-
tatea imprejurimilor. Este gregitil pre-
supunerea c&prin intermediul lor vede
in interiorul stupului.
fn fat5 gi aproape de ochi, deasupra
buzei superioare stau cele dou5 antene,
ALBINA ~
I
ca nigte cornite, formate fiecare din
segmente: prima parte, denurnit5 sca-
pel, este anexatl direct pe frunte, iar
cea de-a doua, numitd flagel, este par-
tea prelungit5. La albina lucratoare si '1
1
matc5 antenele sint formate din 12
segmenti, iar la trintori din 13. Pe ,
opt segmente ale acestui flagel se g l -
sesc organele de miros ale albinei, re-
prezentate prin nigte pl5cute cu orifi-
cii poroase gi conice in care se afll
terminatiile nervilor olfactivi. Pl5cu-
tele conice sint acoperite de o pielit5
foarte subtire, prin care pot ugorp5-
trunde efluviile mirositoare. Cu aju-
torul antenelor, albinele unei colonii
se recunosc intre ele dup5 mirosul par-
ticular a1 fiecgreia. Tot pe antene gi
in imediata apropiere a organelor de
miros, se g5sesc organele de pip5it re-
prezentate prin nigte perigori senzo-
riali foarte fini, la baza c5rora se afl5
gi terminatiile nervilor tactili.
fntrucit nu s-a @sit c5 albina a r
avea un organ special pentru percepe-
rea sunetelor, la care ele ins5 reactio-
neaz5 prompt, se crede c5 tot prin in-
termediul organelor tactile albinele
percep orice vibratie, de orice intensi-
tate, pin5 la ultrasunete, pe care noi .
nu le putem auzi. Unii cercetgtori
sustin c5 sunetele ar f i percepute prin-
tr-un sistem de corzi amplasate la pi-
cioare, in tibie ; un sistem asemlnltor,
dup5 cercetltorul ceh I. S a v i n,
se afl5 gi la baza antenelor.
Gura, aflat5 in partea inferioarg a
capului, f5cind parte din aparatul
bucal qi digestiv, este descrisl la
acest capitol. I
Toracele este alcatuit din patru I
inele lipite intre ele, care au trei pe- I
rechi de stigmate pentru expiratie. 1
Primul inel, denumit protorax, poart5
articulat5 pe el prima pereche de pi-
cioare. Pe cel de-a1 doilea gi care este
cel mai mare dintre ele, denumit me-
ALBINA
37
zotorax, sint prinse picioarele mijlocii
cit gi aripile mari. Ultima pereche de
picioare cft gi aripile mici sint articu-
late pe cel de-a1 treilea inel, denumit
metatorax. Cel de-a1 4-lea poartl nu-
mele de epitorax, el face leg5tura cu
abdomenul si acolo se ggsegte punctul
d e echilibru a1 corpului albinei.
P i c i o a r e 1 e sint o imbinare de
rnai multe segmente, unele mai lungi,
altele mai scurte. Primele doul sint
scurte gi fac legltura cu toracele; apoi
urmeazl trei mai lungi - tibia gi
metatarsul, care se qi termin5 cu 15bu-
fele; acestea sint compuse dintr-un
lant de patru articulatii mici, denu-
mite tars, ce au la virf gheare. Sub
fiecare gheartl se g5segte o pernutl
ce lucreaz5 ca o ventuzl, cu care al-
bina poate p5gi pe suprafete lucioase qi
care secret5 o substant5 lipicioasl.
Ghearele au pe ele perigori ca nigte
perii cu care albina igi curtlf5 ante-
nele. Acestea fiind sediul simturilor
trebuie s5 fie deseori curiitate de praf
sau pulbere a polenului ; in acest scop
albina are la picioarele anterioare o
scobiturtl pe primul articol a1 tarsului,
Piciorul albinei :
I - c08ulet pentm
polen; 2 - perluta de
cu15tat & Inclrc5tura ce o poate duce este de
ALBINA
Periuta pentru
curatat antenele:
I - pintenul;
2 - periuta
care este adev5ratul aparat de cur5tat
a1 antenelor, m i r g i n i t l cu perigori
deqi, agezati circular.
Picioarele, in afar5 c5-i servesc
albinei la migcare, mai fac gi serviciul
de colectoare a polenului din flori gi
transportul lui in stup. Cele posteri-
oare au o adinciturl pe femur, mlrgi-
nit5 de perigori indoiti inluntru, for-
mind un fel de cogulet in care albina
indeas5 bine granulele de polen ca s5
nu cad5 in timpul zborului. La des-
c5rcarea ghemotocului de polen din
cogulet ea se servegte de un pinten mic,
dar puternic, aflat la cea de-a doua
pereche de picioare. Pe picioare, albi-
nele au peri degi gi rigizi cu care igi
currita haina ptlroas5 a corpului, aco-
perit de polen, pe care apoi il fndeasi5
in cogulete.
A r i p i 1 e. Albina are dou5 aripi
mari gi lungi gi alte dou5 mai mici sub
primele ; ele sint alc5tuite dintr-o retea
de nervuri chitinoase pline cu aer, peste
care este intins5 o membrantl foarte
subtire gi strsvezie, cu perigori micro-
scopici. Marginile aripilor mici sfnt
prevtizute cu 16-27 cirlige. Atunci
cind albina vrea stl zboare, duptl ce
a implinit virsta de 7-10 zile gi aripi-
le se intaresc, cirligele se prind de-
jgheabul de pe marginea aripilor mari,
astfel incit ambele perechi formeazg
un plan unic de zbor. Suprafata to-
t a l l a acestor planuri este, dup5 cer-
cetgtorul A. B e e t s, de 45-54 mm2,
avind greutatea de numai 0,575 mg.

1,71--2,35 rnglmm" Cind albina vrea
Tns5 s5 facci cu aripile o ventilatie
pentru evaporarea ncctarului apos din
fagurii stupului, ea riimine pe Ioc gi nu-
5 i mai 4mpreung In dou5 plalluri cclc
patru aripi, ci, bgtind aerul cu toate
patru, le migcii, f5rii a se lnSl\a ca
sii-si ia zborul. V.n. Z b o r u I .
Cercetiitorii care urmiiresr aflarea
diferitelor mijloace prin care albinele
Psi fac i ~ n e l ealtora comunic5ri. afir-
mii c6 prin ajutorul si variata frecven-
$5 a vibraliilor aripilor ele iqi pot ex-
prima - impreun5 cu dansul - anu-
mite direclii d e urmat, pent'ru cele ce
trebuie sri plece afar.5 din stup, ca sii
afle sursele d e nectar. C11 miqc5ri vi-
bratorii extraordinar de repezi ele
emit ult,rasunet.e, pe care noi nu le
putem percepe c'11 simtul nostru audi-
t,iv. De pild5 albinele tinere e m i t cu
aripile un tril, care poate fi sesizat
numai cu anumite aparate d e filtrarea
sunetelor. Zumzetul, auzit d e oricine,
cind albinele sint nelini$tite d e zgo-
mote sau fum, e fiicut d e comunitate
prin vibrarea aripilor, fiind o reactie
d e apiirare, precum si o combinatie cu
sunetele scoase d e aparatul respirator.
Abdornenul, articulat cu toracele
prin intermediul portiunii denumitii
petiol, care d e fapt este un segment
foarte subtiat a1 abdomenului, este
alciituit din mai multe segmente chi-
tinoase, din care, vizibile, sint sase
pe partea dorsalii, denumite tergite,
si alte sase pe partea ventral5 denumi-
t e sternite. Ele stau cu marginile su-
prapuse ca -$iglelepe acoperiqul casei,
fiind legate intre ele cu niste membrane
elastice, ce ing5duie ca abdomenul sii
se poatii alungi gi contracta ca o armo-
nits. Primele dou5 sternite a u o chi-
tin5 d e culoare brun5-inchis5 acoperi-
t 5 cu perisori. Ultimele patru sternite
sint din chitin5 transparent5, cu cite
un chenar chitinos d e culoare inchis5,
18 ALBINA
denumitii ,,oglinzi cerifcre". Acestea
sint c5ptusite la interior cu un strat
d e celule cilindrice strins lipite, d e
ele, celulele care j~roduc cear5. Ca
vi la torare, a b d o m e ~ i n lare d e fiecare
parte cite gase perechi d e stigmate
pentru aspiratia aclulni. Spre virf,
sub ultimul terpii. albina mai are
acca glands, ce-i fa1ose:te la emiterea
unor cmanatii ca niqte chem5ri a al-
binelor d e la exterior, denumitci glan-
d a olfactivA, dcsc.op,c.rilii d e N a s a -
noff.
Forma abdomenlilui albinei lucr5-
toare, este mai pulin alungitg decit
la matcii, pe cind a trintorului, este
mai latii gi tesit6 la spate. f n sfir-
sit, chiar la virful abdomenului se
afl5 acul albinei, care cste arma sa
d e ap5rare.
Anatomia inter115 a albinei este
mai complicatii, cfici in fiecare d i n
cele trei piirti descrise mai sus, din
care este alciituit corpul, se g5sesc
aparate si sisteme complexe, care
servesc organismului la diferite func-
t,inni. Astfcl sint aparatul respira-
tor, digestill, circulator, cerifer, geni-
t a l , musc~ilarqi ~ e n l n ~ P e riar
, dintre
sisteme, cel nervos si glandular.
Aparatul respirator este alccituit
din cele zece perechi de stigmate -trei
la torace si sapte la abdomen - si
sacij respiratorii. Anatomistii a u giisit
cii fiecare stigmat de respirat are un
vestibul c5ptusit cu perisori, ce poate
fi part,ial sau total inchis cu ajutoru!
ilnui mecanism anumit. Acolo se
aflii un fel d e coarde vibratorii, prin
care albinele scot unele sunete. S e
pot deosehi pin6 la 44 sunete diferite
ca ton. Chiar si tonul sunetelor m5tcii
se datoreqte acestor coarde vibratorii.
Din stigmate aerul intr5 in sacii
aerieni d e respirat. Acestia, fiind ex-
tensibili, servesc albinelor ca u n depo-
zit d e aer necesar respiratiei, d a r mai
ALBINA 39 ALBINA

au un alt rol Insemnat: sacii umplin-

du-se cu aer, greutatea specificti a
insectei scade gi albina igi poate lua
zborul ; in timpul zborului albina folo-
segte rezerva de oxigen din ei, cgci
atunci consumul de oxigen e mult mai
mare. Din sacii de respirat aerul trece
in trahee.
Traheele prin care strgbate aerul,
sint ca nigte conducte mai largi sau
mai inguste care ajung ping la a mia
parte dintr-un milimetru in diametru;
ele sint compuse din nigte spirale chi-
tinoase foarte elastice, spirale care
nu se ggsesc nici la sacii de respirat,
nici la ramificatiile traheale. Traheele
se ramificg in tot organismul care are
nevoie de oxigenul aspirat oxigen, care
prin peretii acestor vase mici trece in
slnge gi tesuturi. Doug trahee mari
trec prin gltuitura dintre torace gi
abdomen, denumitil petiol sau corse-
tul insectei gi alimenteazg cu oxigen
organele din aceastil parte: intestinul w
subtire, gros, rinichii, tuburile lui Aparatul respirator a1 . albinei
R l a l p i g h i etc. .
Necesarul de oxigen a1 albinelor Anolimpul Oxigen Bioxid do carbon
rnl rnl
este apreciabil. El este proportio-
nal cu greutatea, fiind d e 2,5 ori mai Primavara 29,754 30,408
Vara 17,336 17,575
mare ca la om gi totodati cregte conco- Toamna 24,795 25,881
mitent cu urcarea temperaturii. De Iarna 22,549 24,038
asemenea, el variazti dupg anotimpuri.
V .n. Aerul. Schimbul de gaze in corpul albinei
Iatg dup5 A m b P u s t e r cantita- se face ugor datoritg fnsugirii de difu-
Zea de bioxid de carbon eliminatg de zare ce o are aerul. Deoarece traheo-
100 g albine vara, ln decurs de 24 de lele sint rLpindite fn toate organele
ore : gi au pereti prin care gazele trec cu
ugurintg, oxigenul e absorbit d e celule
la 20 - 25°C aproximativ 3 - 4 g CO, in permanentii ca un curent d e mole-
la 2'5 - 30QC aproximativ 10 g CO, cule ce circulg din traheele mari
la 35°C aproximativ 17-18 g CO8 pin5 la capilarele cele mai inguste gi
depgrtate. f n traheole oxigenul p5-
Aceastil eliminare presupune un trunde prin pereti in hemolimfg (sin-
consum sporit proportional d e oxigen. ge) gi in celulele inconjurgtoare. Con-
Pe: anotimpuri, 1 kg albinti consung tinutul d e aer din traheole se micao-
pe or&, la 20-25°C gi eliming in reazg. Se creaz5 atunci o diferentg de
aceeagi perioadg urmgtoarele cantititi: concentratie a oxigenului fn traheele
 ALBINA
mari, ca gi in sacii aerieni gi traheole.
Atunci oxigenul trece din traheele
mari fn traheole. Oxigenul este absor-
bit de c5tre celule in permanentl;
de aceea gi diferenta lui de concentra-
tie se mentine f8r5 intrerupere. Dato-
i i t 5 acestui fapt se creeaz5 un curent
continuu a moleculelor de la tulpinile
traheice spre traheole gi celulele tra-
heice.
fnltiturarea bioxidului de carbon
se face in virtutea aceleiagi legi a difu-
ziunii aerului. Ins5 moleculele 1ui se
deplaseazg in ord ine invers5. Prin
sistemul traheal se inl5tur5 surplusul
de ap5 din organism. Aerul, venind in
contact cu lichidul din traheole, se
incarcti cu vapori de ap5 care apoi trec
in tulpinile traheice gi in sacii aerieni
de unde se elimin5.
Presiunea aerului t i circulatia lui
prin trahee se face sub actiunea mu$-
chilor dorso-ventrali care lucreazg
in concordant5 cu cele dou5 dia-
fragme, eliminind aerul viciat din
organism prin stigmate. In stare
normal5 migc5rile respiratorii sint
de 110-150 pe minut, in raport de
temperatura aerului; la frig sint
rnai incete, iar la o temperatur5 rnai
ridicatl sint rnai accelerate. Cind al-
Aparatul circulator; sPngele transports sub-
stante nutritive la toate organele:
I - hrana lntra pe guri; 2 - proteine absorbite
de glandele laringlene; 3 - sfngele este condus
prin aorta la cap; 4 - slngele patrunde direct
In mu$chi; 5 - singele clrculit de la inima spre
creler; 6 - reziduuri intestinale; 7 - excremente
cu reziduuri eliminate; 8 - impuritatile din sfn e
se filtreaza prin tubii malpighieni: 9 - gritsimiqe
din hranil sint depozitate In glandele cerilere
40 ALBINA
bina se preggtegte sg zboare, ivi um-
ple cu aer sacii de respirat; atunci
greutatea ei specific5 scade, putind
s5 se inalte in zbor. Cind ins5 se vor
vedea albine tirindu-se, neputind s8
zboare, se va gti c5 stigmatele de respi-
rat nu rnai functioneaz5 normal. A-
ceast5 dificultate respiratorie are Ioc
in rnai multe imprejurlri:
- Cind membranele stigmatelor,
umezite de o abundent5 transpiratie,
nu rnai pot functions, iar traheele sint
pline de apg condensat8 din vapori.
Acest fel de accidente au loc cind o
colonie este inchis5 gi nu are aer sufi-
cient.
- Cind anumiti acarieni secuibgresc
in stigmate. V.n. Acarioaza.
- Cind presiunea prea mare a prea
multor reziduuri acumulate in intes-
tinul gros extinde a t i t de mult abdo-
menu], incit stigmatele nu rnai pot
primi aer suficient, iar insecta moare
curind prin insbugire. V.n. Consti-
patie.
Sacii aerieni din cap nu au contact
cu exteriorul. Aerul din ei, incarcat
cu oxigen, pgtrunde datorit5 presiunii
sanguine ; cind presiunea sanguin5
cregte, sacii se contract5 gi resping
aerul viciat din ei, inc5rcat cu bio-
xid de carbon. Cind presiunea scade,
aerul e aspirat din nou in acegti saci.
Sistemul a p a r a t u l ~ irespirator a1 al-
binei contribuie nu numai la schimbul
de bioxid de carbon cu oxigenul, ci
si la realizarea ctildurii individuale.
Aceast6 ctildur5 se repartizeazg in
organism tot pe cale respiratorie. C5l-
dura individual5 este apoi folositg in
economia social5 a comunit5tii. Aceas-
t 5 ciildur5 se produce rnai cu seam5 pe
seama musculaturii toracelui, prin
migc5rile membrelor.
Aparatul circulator, sau, mai bine
zis, ciclul hemolimfal a1 albinei este
foarte simplu: este alcrituit din dou#
ALBIEiA
41
elemente, inima gi aorta, constituind
organul principal, ajutat d e dou5 dia-
fragme opuse pozitional cit gi de dou5
organe de pulsafie aflate in cap vi
torace. Inima propriu-zis5 se afl5 in
cavitatea abdominalg, iar aorta in
cea toracic5, trecind cu putin in inte-
riorul cavitgtii craniene. Primul or-
gan, inima, are o form6 lunguiat5,
aqezat5 in partea dorsali, alc6tuit5
din cinci cavitgti care dau una in alta;
ele au un fel de intrare, ca un vestibul,
format6 dintr-o deschidere din care
singele este aspirat; cavit5tile sint
inzestrate cu nigte supape care se
deschid, cind ele, pe rind se dilat5
si apoi se inchid, cind se contract5.
Deci inima albinei lucreaz5 ca o pomp5
aspiroresping5toare sub actiunea a dou5
diafragme - una dorsal5 in partea
superioar5 a abdomenului gi alta ven-
tralZi ce se afl5 deasupra cordonului
ganglionar nervos; ele au rostul s l
pun5 in circulatie hemolimfa (singele).
Din iniml pornegte aorta, care str5-
bate partea anterioar5 a abdomenului,
trece prin petiolul ce desparte abdo-
menu1 de torace gi, mergind mai de-
parte, p6trunde In cutia cranianii;
aici, aproape de creier, ea se golegte
d e hemolimfa pompat5 de inim6, care
se revarsg in cavitatea cranian5, sc5l-
dind organele capului; apoi se inapo-
iaz5 pe ling5 aort5, trece in torace,
scald5 organele d e acolo gi, tot pe
ling5 aorta gi prin petiol, se inapoiaz5
in cavitatea abdominal%. Acolo ea
intilnegte aparatul de excretie a1 in-
sectei, denumit ,,tubii malpighieni"
Pn care lass acidul uric gi alte impuri-
t5ti. Substantele energetice sint scoa-
se de aparatul digestiv din hrana inge-
rat5, combinat6 intr-o mic5 m5sur5
cu oxigenul furnizat de aparatul res-
pirator. f n aceast5 stare, hemolimfa,
Imbogiitit5 cu acele substante, intr5
din nou Pn inim6, fgcind mereu
ALBINA
acelagi drum: din inim5 in cap g i
inapoi.
Dup5 cum se vede, hemolimfa, in
afar5 de aorta amintita, nu circul5
prin vase, artere gi capilare, ca la
vertebrate, ci in ea plutesc organele
de respirat, de digestie gi filtrare,
care igi fac pe rind datoria. De altfel,
hemolimfa nici nu are culoarea rogie
a vertebratelor, este incolor5 sau usor
coloratii in galben transparent, in
cantitate de 23-30 % din greutatea
insectei, avind o mare cantitate de
glucozg gi acizi aminati esentiali ca:
arginina, cistina, leucina, glicina,
lizina, valina, prolina, histidina, meti-
onina, alanina, acidul glutamic, aci-
dul asparagic - toate aflate In polen,
care e baza de alimentatie proteicil a
albinei de la starea de larv6, pin5 la
bltrinete.
fntretinerea procentuali a acestor
componente a hemolimfei cere o ali-
mentatie aproape permanent5, fie cil
ea o g5segte in fagurii plini cu rezerve,
fie c5 o are in rezervele organice
sub form% de corp gras gi glicogen.
Albina fl5minzit6 24 de ore, nu poate
activa. Dup5 R. C h a u v i n he-
molimfa albinei e mult superioar5
singelui vertebratelor; in ea plutesc
gi se migc5 leucocite, care au rolul
de a distruge bacteriile ce a r incerca
s6 invadeze organismul, ca gi toate
produsele nocive rezultate din activi-
tatea fiziologic5 a insectei.
Aparatul digestiv cuprinde: apara-
tul hucal, apoi o portiune 15rgit.5 denu-
mit5 faringe, in prelungirea c5ruia
incepe esofagul lung gi ingust ce str6-
bate tot toracele: acesta trece prin
corsetul insectei (petiol) gi ajunge in
gus5; la baza ei se afl5 proventriculul
urmat de stomacul albinei denumit
gi intestin mijlociu; la extrernitatea
posterioar5 a acestuia se afli mugchi
rotunzi, un sfincter, care se deschide
ALBINA 4:2 ALBINA

cele dou5 palpe se unesc, formeazii un

Aparatul digestiv $i excretor ~i anexele
corporale:
I - oceli; 2 - lob cerebral pentru antene; 3 -
lob cerebral pentru ochi; 4- ochi compu~i; 5 -
glande aalivare toracice; 6- dialragmil; 7 - lant
nervos ganglionar; R - vezicula rectala; 9 - rect;
1 0 - tubi malpighieni; 1 1 - intestin subtire
(stomac); 1 2 - proventricul; 1 3 - u$e; 1 4 - eso-
lag; 1 5 - trahee toracica; I 6 - g6iande postcere-
brale; 17 - glande laringlene ( H . A . D a d e)
tub in care limba servegte d e piston,
intocmai ca o pomp5 ce aspir6 lichi-
dele. Actiunea de lingere are loc cu
ajutorul linguritei care este la extre-
mitatea limbii. La baza limbii se
deschide canalul glandelor salivare
din cap gi torace. In gur5 gi trompri
se gisesc ~i organele de gust ale albi-
nei, formate din pl5cute poroase ce
au sub ele celule sensibile cu nervii
respectivi. Si limba are facultatea de
a percepe gustul alimentelor; pe palpii
labiali gi sub buza superioar5 se afl6
mici orificii denumite ,,cavit6$i pala-
tale'' asemlnstoare cu celede la antene,
care ajut6 albinelor la distingerea gus-
tului alimentelor. In ambele piirti ale
gurii sint douri mandibule articulate
fiecare din ele avind cite doi mugchi:
unul aductor si altul abductor. La
baza lor, In partea intern6, se deschide
canalul glandei mandibulare. Cu man-
dibulele, albina executb in stup dife-

reflex in intestinul subtire. fn preaj-

ma acestuia se aflii gi canalele malpi-
ghiene, ce constituie aparatul de excre-
tie a1 insectei. f n continuarea intesti-
nului subtire se aflg intestinul gros
care e depozitul de reziduuri alimen-
tare, terminat in sffrgit cu orificiul
anal.
Aparatul bucal a1 albinei este adap-
t a t pentre supt gi lins. Gura este o
deschidere in regiunea superioarl a
faringelui avind o musculatur8 puter-
nic6 de contractare in scopul de a in-
drepta hrana spre esofag. Albina suge
cu ajutorul trompei, care este alciitu-
it6 din trei pgrti: dou6 palpe laterale
f i limba propriu-zis5 (labium).Cind Limba albinei
ALBINA 43
rite activitgti: friimint5 solzigorii de
cear5, ajut5 la cl5ditul fagurilor gi
transportul solzigorilor, elimin5 din
stup albinele moarte etc. Faringele ce
porneate din orificiul bucal are la baza
lui o plac5 faringian5 precum gi mugchi
d e 15rgire- g i contractare, pentru a
putea impinge din gur5 alimentele ce
trec prin el spre gug5. Esofagul ce
urmeaz6 faringelui este un t u b lung,
subtire, elastic ce trece prin git,
str5bate toracele gi ajunge in abdomen
unde htilnegte gusa. Guga are pe-
reti elastici, transparenti, de culoare
argintie gi are lungimea de 4 mm
iar 15rgimea de 1,s mm. Rolul
s l u de seam5 este transformarea par-
tial& a nectarului, cu ajutorul secreti-
ilor glandelor salivare gi faringiene,
din momentul recolt5rii gi pin5 il
depune in faguri. Aceste glande, cit yi
partial celulele ce cgptugesc peretii
gugei, secret5 fermenti de scindare,
constituind invertaza. Guga incorpo-
reaz5 mierei foarte mici cantit5ti
d e acid formic din glandele mandibu-
lare ce ajutti la conservarea ei. Ea
este gi depozitul de ap5 a1 albinelor
cind fac serviciul de c5r5toare de ap5,
cit gi plstriitoare a acesteia. Atunci
depun in faguri numai a t i t cit estenece-
sar pentru p5strarea unui climat potri-
vit ca umiditate in stup, in afar5 de
ce se mai adaugii din aceast5 ap5 in
combinatiile hranei puietului. Capaci-
tatea gugii variaz5 de la r a s l la ras5.
Guga inc5rcat5 are posibilitatea prin
extindere s5 se miireasc5 de la 1,spfn5
la 2,8 mSvariind deci capacitatea ei de
depozitare. Aceasta' e posibil datorit5
cutelor extensibile din care e alc5tuit5.
La exterior guga are o serie de mugchi
agezati in straturi care contractindu-
se o storc de continut. Din guy5 ali-
mentele trec in stomac, denumit gi
intestinul mijlociu, prin proventricul
care disociazii polenul de miere; el
ALBINA
Enzime din stomac ce descompun polenul
filtreaz5 produsul brut, retine gr5un-
ciorii de polen din miere gi Pi trimite
mai departe in stomac pentru alimen-
tare; mierea eliberat5 in cea mai mare
parte de polen se rejtntoarce in guy5
t o t prin proventricul.
S t o m a c u 1, sau aga-zisul ,,in-
testin mijlociu", primegte alimentele
ce trec prin acest tub cu supap5, care
nu ing5duie continutului intestinal
s5 se poat5 inapoia in gug5 decit in
anumite imprejurgri. f n acest timp,
proventriculul tine inchis5 trecerea -
pentru ca nectarul depozitat in ea s5
poat5 fi prelucrat gi trasformat in
miere cu ajutorul invertazei. V.n.
Albine, sistemul glandular. El se
deschide in intestin numai cind este
nevoie ca organismul s5 consume o
cantitate de miere deja transformat5
in gug5. Intestinul mijlociu este lo-
cul unde se face digestia hranei tre-
cut5 din gug5.
f n procesul de digestie intervin se-
cretiile glandulare gi enzimele ce se
regenereaz5 continuu, produse de glan-
dele intestinului. Peretii interiori a i
stomacului formeaz5 multe cute trans-
versale care se contract5 ritmic dato-
rit5 mugchilor longitudinali, transver-
sali gi oblici; astfel, hrana fr5mintat5
bine este diluat5, materiile componen-
t e sint disociate gi apoi transformate
in chi1 sau suc nutritiv. f~ aceast5
stare, printr-un proces d e osmozti,
str5bate peretii intestinului, trece di-
ALBINA
44
rect in hemolimf5, adicri in singe gi
alimenttazi astfel tesuturile. Pentru
asimila~ea lor ins5 albina folosegte
oxigenul d i n aerul respirat care circulg
i n tot organismul prin intermediul
traheelor gi traheolelor, aga cum s-a
a r i t a t la descrierea aparatului respi-
rator gi circulator.
Intestinul mijlociu in care albina
igi acumuleaz5 o insemnatri cantitate
de glicogen ce se adunri, de asemenea si
in peretii gugii, a musculaturii gi in
aga-zisul corp gras, formind astfel o
rezerv5 de substante nutritive gi ener-
getice, care se cifreazri pin5 la 2 m g ;
ea servegte insectei in momentul cind
In stup lipseqte hrana proteicri nece-
sar5 ei, cit gi cregterii puietului ori
in timpul zborului.
Din procesul de digestie r l m i n re-
ziduurile nefolositoare ca: Inveligul
gr5unciorilor de polen sau alte materii
neasimilabile; ele sint trecute in intes-
tinul subtire sau anterior gi apoi in
cel gros sau posterior denumit gi pun-
ga rectal5 (ce are o capacitate de 150-
160 mm3), de unde sint eliminate
Impreunri cu partea apoasri gi filtrate
de tubii malpighieni ce sint rinichii
albinei. V.n. Albina, Sistemul glan-
dular.
Iarna, albina acumuleazg in punga
rectal5 toate resturile alimentare. In-
testinul se extinde, iar greutatea aces-
tor reziduuri reprezintri ping la 46%
din greutatea ei corporalit. Aceasta
are loc datoritri papilelor rectale din
cutele pungii, care au rolul d e a elimi-
na apa din reziduuri gi a le ingroga,
Oglinzile cerifere
ALBlNA
pentru a putea inc5pea in ea o cit mai
mare cantitate. Pentru a neutraliza
alterarea acestor reziduuri acumulate
acolo, se afl5, de-a lungul traiectului
intestinului gros posterior gase glande
rectale, care produc catalaza. Cind
apare o zi caldri in iarn5, albinele
zburind, evacueaz5 reziduurile.
Aparatul excretor, sau tubii mal-
pighieni sint glande de expulzare a
substantelor dlunritoare organismului,
rezultate din procesele d e schimb gi
ardere, cit gi a celor de digestie.
Glandele renale sint alcituite din celu-
le poligonale, cu cite un nucleu ro-
tund, ingirate in 150 tubulete lungi
gi subtiri, ce se inserg la limita d e
unire dintre stomac gi intestinul sub-
tire. Ele sint ca nigte cordoane fila-
mentoase ce plutesc in masa singelui,
absorb din plasma sangvinri substan-
tele toxice ale procesului de digestie,
le distileazri gi le elimin5 apoi prin
intestinul gros, functionind la fel ca
gi rinichii animalelor superioare. Toxi-
nele eliminate sint formate din acid
uric yi diferite sgruri nefolositoare
organismului.
Aparatul cerifer. Glandele cerifere,
in numrir de opt (patru perechi) se
grisesc in abdomenul albinei. Ele
c5ptugesc oglinzile pe partea lor infe-
rioarri cu un strat de celule specializa-
t e ale hipodermei, celule elastice in
interiorul cgrora se formeazri ceara,
ca un lichid putin viscos; acesta se
infiltreazri prin chitina poroasri a
oglinzilor; ea apare pe suprafata lor
sub forma unor solzigori aproximativ
-
hexagonali ce au greutatea de 0.20-
0,25 -mg.
Pentru buna lor functionare sint
intretesute cu foarte multe traheole de
aer ce ajutil la metabolismul intens
a1 substantelor ingerate de albing, mie-
re qi mai ales polen, care se transform6
in cear6. fn stadiul de nimfri glan-
ALBINA 45 ALBIN A

dele cerifere produc chitina cu care

ea igi formeaz5 osatura solid5 a fnve-
ligului corporal. Durata puterii secre-
torii a glandelor cerifere e de cel mult
zece zile. Sint exceptate d e la aceast5
regul5 albinele eclozionate spre sfir-
gitul toamnei, care r5mfn tinere fi-
ziologic deci cu glandele cerifere nefo-
losite; glandele incep atunci s 5 se
dezvolte abia in prim5var5, cind lu-
cr5toarele pornesc activitatea intensa
a culesului d e polen. Acesta, consu-
mat intr-o rnai mare m5sur5 Impreun5
cu nectarul proaspat sau mierea din
faguri, contribuie la producerea cerii.
Glandele cerifere pot fi active gi farti
un consum intens de polen, dar in
acest caz productia d e cear5 este foarte
redusii. Ceva mai mult, aceasta are
aga d e mare influent3 asupra lor, in-
cit - de p i l d i - d a c l in primele zece 8 C
zile a vietii lor s-ar d a albinelor o Ovare:
bran5 cu mult polen (aga cum a f5cut-o A - ovorele mdlcii: I - tubi ovigeni ; 2 - ovi-
d u c t e 3 - vezica spermaticil; 4 - acul:
cercettitorul Freudenstein) ele r5min 4 - vkzica teninifera; B - ouar alrolint dc.
ofbinti lucrdloare; C - orar de afbinh oud-
cu celulele cerifere capabile s 5 secre- toare (11. A . D a d e)
teze solzigori d e cear5 toat5 durata
vietii lor. Cind albinele b5trine pri- scot din ovarele lor atrofiate citeva
mesc hrana cu proteine, li se reacti- ou5, din care nu se nasc decft trfntori,
veaz5 glandele cerifere, secrettnd sol- crici albinele fac parte din insectele
zigori la fel cu cele tinere. partenogenetice care se pot fnmulti
Productia d e cear5 este influentat5 chiar f5r5 impreunare cu un mascul,
de asemenea gi de mlrimea oglinzilor ins5 din ou3le lor se nasc numai trin.
cerifere, acesta fiind unul din criteriile tori. (V.n. Parlenogeneza).
de selectie a unor colonii, la care se Aparatul reproducdtor al m&tcii,
urmgregte o mare productie d e cear5. Ovarele adic5 glandele d e reproduclie,
V.n. Ceara. sint principalele organe ale miltcii.
Aparatul reproduc&tor al albinei Ele se a s e a m l n l mult cu dou5 pere
lucrdtoare nu are vreo insemngtate. Intoarse cu vfrful En sus. Mririmea lor
Numai la matc3 gi la trfntor se poate este d e 5-43 m m lungime gi 3-4 mm
vorbi propriu-zis d e aparat reprodu- ]&time, fiind strgbatute d e 180-260
&tor. tubulete sau conducte ovigene. Numl-
Albinele lucr5toare au in abdomen rul acestora ~i lungimea lor diferl, fi-
nigte mici ovare atrofiate, rudimente ind in direct5 legaturl cu provenienta
din vremurile de altti dat6, cind albina mtitcii dintr-o rasil mai bun3 sau de o
tr3ia izolat5 ?i depunea ou5 fecundate. calitate inferioaril din punct de vedere
Numai cind o colonie rlmfne bezme- a1 prolificititii, tit gi mai ales dato-
tics, unele albine -numite ou3toare r i t 5 unei hr5niri mai abundente sau
ALBINA 46
nu, oferitii dedoici in perioada larvarii.
Aceste tuburi ovigene se alungesc spre
rirf, unde se adun5 ca intr-un ghem
y i sint rnai largi in partea lor de jos.
Fiecare ovar are un canal sau trompe
care, la rindul lor, se adun5 intr-un
canal gi rnai mare, care este oviductul
miitcii. Aliituri gi in partea de sus a
acestuia, deci putin rnai jos de locul
unde se unesc cele dou6 trompe,
se afll o mic5 vezic5 de culoare alb
sidefie, numit5 vezici5 spermatic5, uni-
tii cu oviductul printr-un canal ingust,
denumit canal spermatic. Canalul sper-
matic este inzestrat cu o seriedemugchi
ce lucreaz5 automat $i alternativ.
Spermatica, degi are un diametru
abia de 1 mm, adiipostegte in ea mili-
oane de spermatozoizi, ce-i sint sufi-
cienti pentru fecundarea ouiilor in cei
4-5 ani de activitate. E i se adunii
acolo de la rnai multi trintori, cu care
matca s-a imperecheat repetat in
timpul zborului nuptial. Spermatozo-
izii stau in spermatic5 in stare de
repaus, imobili. Dupii biologul F y g,
sint reactivati abia in timpul cit
oul pornegte pe traiectul trompelor;
atunci p5r6sesc spermatica prin ugoa-
re contractii ale canalului seminal
cu scopul s i fntilneasc5 pentru fecun-
dare in vagin ovulele care coboar5 gi
ele in acelagi timp. Vitalitatea lor
este intretinut6 in spermatic5 de o
retea de traheole cu aer mereu proas-
piit, traheole ce o invsluie din toate
pgrtile. f n partea de sus a vezicii
spermatice, se rnai giisesc dou5 glande
care secrets un lichid cleios ce inles-
negte oului sii se lipeasc5 bine de fun-
dul celulei. Oviductul m5tcii se pre-
lungegte in jos gi dii intr-o alt6 cavitate
rnai largi, denurnit5 vagin; acesta es-
te format din membrane suprapuse
si mugchi, care se contract5 spasmodic
in timpul imperecherii cu trintorul
in zbor. Ei actioneazii chiar gi atunci
ALBINA
cind trintorul, murind, s-a desprins
de matcii. V.n. Trintorul, impere-
cherea.
Cercet5torul L u e n b e r g e r, ca-
re a efectuat amiinuntite studii his-
tologice asupra albinelor gi m6tcii
a stabilit c5 in tuburile ovigene se
g5segte un oarecare numar de ovule
ce sint intr-o permanent5 stare de evo-
lutie. Partea de sus a fieciirui tub ovi-
gen care se terminri adunat in ghem,
contine un conglomerat de celule -
viitoare ovule - inc5 nedezvoltate.
Mai departe, pe traiectul tuburilor
ovigene, se g5seste un continut grriun-
10s $i se constats prezenta celulelor ~i
nucleele acestora. Aici se formeazii
celulele nutritive g i celulele ovulelor
care sint legate unele de altele ca
un gir de mgrgele. hIai intii celulele
nutritive depiiqesc in milrime pe cele
ale ovulelor, dar ceva rnai departe
qi rnai jos, acestea ajung repede mai
mari, pin5 in clipa cind celulele nu-
tritive dispar cu totul. Abia atunci
celulele ovulelor sint transformate in
ovule desrivirgite, spre virful oviduc-
tului. Cum o lnatc5 este in stare in
timpul sezonului act.iv, s6 depuni in
24 ore peste 2 500 ou5, se intelege c5
fiecare dintre cele 180-200 de tuburi
ovigene care alc5tuiesc ovarele, pot
sB depunii un ou complet la fiecare trei
ore $i adesea chiar rnai repede.
Cercet,&torul 0 r b s i P a 1 1 a ob-
tinut m5tci cu 300 tubulete ovigene. In
fiecare ors, pot ajunge mature peste
100 de ovule. Aceast5 imens5 produc-
tie de ovule, presupune un sistem de
schimburi organice, un metabolism
neintilnit la alte fiinte, datoritii albi-
nelor care insotesc matca pe faguri ~i
o hr5nesc mereu cu acea hran5 glan-
dular5 bogat5 in materii proteice vi-
tale, care este 16ptigorul. 0 matcii
neimperecheatg, poate produce nu-
mai ovule nefecundate, care vor da
ALBINA 47 ALBINA

nagtere numai la trintori. Aceast5

particularitate o au gi albinele ou5-
toare. V.n. Partenogeneza.
Aparaful reproduct-lfor al frfnfo-
rului are dou5 glande denumite ,,tee
ticuli" d e forma unor boabe de fasole;
ei sint str5bStuti de nigte tubulete in
care w formeaz5 spermatozoizii. Din
amindoi testiculii coboar5 douli ca-
nale deferente care se adun5 in unul
comun, denumit canal ejaculator. Lin-
g5 acesta se afl5 dou5 pungi: vezicu-
lele seminale. Canalul ejaculator se
largegte prelungindu-se in jos gi lu-
fnd forma unui sac; constituie astfel
aga-zisul ,,bulbu, care mai are inc6
dou5 pgrti distincte: gitul gi vestibu-
lul. Bulbul dup5 B a h r m a n n gi
R u t t n e y, are o form5 oarecum
alungit5, iar la penisul nealungit se
pot vedea obignuit mai multe sinuo-
zit5ti. El e mlirginit lateral de dou5
erec chi de ~ l 5 c ichitinoase denumite
,,pl5ci laterale", care au un rol impor-
tant in actul impreungrii c5ci ele
ajut5 gi I5rgesc penisul r5sfrint pin6
la baza lor, inlesnind astfel ejacularea
spermei. De partea opus6 a bulbului se
1eag5 cea de-a doua parte a penisu-
lui: gitul, care permite o ugoar5 in-
toarcere spre stinga, denumit ,,apen- Aparatul reproducator a1 trfntorului:
dicele striat" cu o incretiturl fin5 a A - aparat reproducdlor:I - testiculi: 2 - canal
marginilor lui laterale. Pe git, in spiral spermatic; 3 - gland&mucoash. 4 - vezicula
partea opus5 apendicelui se g5sesc mai seminal&. 6 - canal spermatic; .3 I gland5 mu-
coasa; 4 - vezicula seminal&; 6 - canal sper-
multe pl5ci de culoare inchis5 care matic; 6 - bulb; 7 - hipoflze; 8 - un ou matur
depus de mat.25; 9 - un grup de spermatozoizi;
formeaz5 zona spiralii. De asemenea, H - organul reproducdtor a1 trfnloruhri in erecfie
acolo stau strins presate la un loc 4-5
pl5ci chitinoase fn form5 de V, agezate ele se g5sesc in partea lateral5 a gitu-
in gir una dup5 alta. f n momentul lui) aga cum se poate vedea din figur5.
rgsfrlngerii penisului se modific5 con- fn chipul acesta apendicele striat ajun-
ditiile de elasticitate ale gltului, iar ge pe partea dorsal5 a gitului. Pllcile
pl5cile chitinoase din zona spiralat5 chitinoase ii dau bineinteles o rigidi-
ajung prin intinderea gitului la partea tate considerabilii. 'fn sfirgit trebuie
ventral5 a penisului. Prin aceasta, pl5- s5 amintim gi de o formatie numit5
cile slnt supuse la o rotire d e aproxi- ,,triunghiul p5ros". Cea de-a treia par-
mativ 90" (tinind seama de faptul t e a penisului qi a aparatului genital
c&atunci cind penisul nu este rgsfrfnt a1 trintorului este vestibulul a1 c&rui
ALBINA 48
cimp de formi romboidali e acoperit
cu p i r des ce se gisegte in vestibulul
situat pe partea ventral5 qi se vede
numai atunci cind penisul este r5s-
frint. Vestibulul are nigte apendici
In form5 de cornite ,,pneumofize".
Cind penisul este nergsfrint, apen-
dicii stau neimpituriti. Se mai v5d
de asemenea intre cornite gi des-
chiz5tura genital5 alte dou5 mici
formatii denumite de Simpson ,,cocoa-
?B". Este posibil ca micimea lor s5
fie datorit5 atrofierii. Functiunea a-
paratului genital mascul gi femel este
descris in paginile urmitoare. V.n.
Matca, imperecherea gi fecundarea.
Aparatul de atac $i apdrare este
compus din dou5 p i r t i : aparatul vul-
nerant, acul yi cel motor. Primul are
un stilet cu un bulb la a c i r u i b a z i se
afl5 vezica cu venin. Stiletul este
I--12
Aparatul vulnerant (acul albinei ~i
glandele cu venin):
1 -glands mare, bipari, cu venln; 2-glanda mica
eu r e n i n 3 - v a i c a cu venln. 4 - bulbul acu-
lul; 5 - bfrghla acului; 6 - can'alul acului; 7 -
placa triunghiulari a acului; 8 - placa alungiti;
9 - placa patrat&; 10 - acul; I 1 - teaca acului;
12 - virlul aculul; 13 - m u ~ c h l iaculni.
ALBINA
s t r i b i t u t de-a lungul siiu de un canal
de scurgere a veninului. f n jurul stile-
tului sint doug lantete chitinoase,
foarte ascutite la virf gi cu cirlige mar-
ginale ca cele de undit5 indreptate de
jos in sus. In vezic,a cu venin se a d u n i
secretia din dou5 tuburi glandulare
lungi cu un canal comun. Secretia lor
e acidi. Pe partea ventral5 a acului se
afl5 glanda cu secretie alcalin5, denu-
mit5 glanda D u f o u r lung6 de
1 mm gi c,are se varsi tot in vezici
printr-un canal scurt gi gros. Stiletul
cu lantete se mi@ alternant cind
pitrunde intr-un tesut. El actioneaz5
sub impulsul aparatului motor com-
pus din cinci mugchi gi dou5 plici
mici oblonge care au nervi indepen-
denti de sistemul central; in momen-
tul cind acul este fixat qi albina rupe
legitura cu el, iese gi punga venini-
fer5, iar mugchii actioneazs sub impul-
sul unui ganglion nervos propriu,
golind punga cu venin in tesutul atacat.
0 albini f i r 5 ac mai supravietuiegte
4-5 zile.
Aparntul muscular la albine este
alcgtuit din mugchii capului, tora-
celui, abdomenului gi ai organelor
interne.
Mugchii de la ceaf5 (cervix) ingsduie
migc5rile capului. Cei ai toracelui
asiguri migcarea membrelor; cei ai
picioarelor sint mugchii promotori
gi remotori (coxe) ; celelalte articulatii
au mugclii flexori gi extensori.
Mugchii care dau impuls aripilor
sint situati in cavitatea toracici. Cei
abdominali inlesnesc actul respiratiei
prin contractarea qi relaxarea abdo-
menului. Tot ei migci segmentele ab-
dominale sau Sac migciri de indoire a
abdomenului pentru infingerea acu-
lui cu venin. Acul are o musculatur5
proprie pentru comprimarea .vezicei
cu venin. Mugchii sint pringi de cuti-
cul5 gi tendoane prin tonofibrile.
 ALBINA 49 ALBINA

Sistemul nervos. Celulele nervoase

ale organismului, legate intr-un com-
plex unic, constituie sistemul nervos.
El este in strinsi legZitur5 cu organele
d e simturi gi mugchii corpului. Ce-
lula nervoasfi are o form5 complex5 gi
fmpreun5 cu ramificatiile ei se numegte
n e u r o n. Excitatiile nervoase se
transmit organelor care rispund prin-
tr-o reactie utili. Excitatia se nagte
in neuron gi se transmite de la peri-
ferie spre sistemul nervos central sau
invers. Tinind seama de directia spre
care se transmite excitatia sint: neu-
roni sensitivi (sensoriali), neuroni pen-
tru migcare (locomotori) yi neuroni
d e asociatie care fac leg5tura intre
primii doi. Sistemul nervos a1 albinei
se lmparte in: central, periferic gi
vegetativ (simpatic), dupi5 structura
lor anatomic5. Sistemul nervos cen-
tral este format din ganglionul supra- S c h e m a s i s t e m u l u i n e r v o s c e n t r a l gi a1
lantului ganglionar:
esofagian gi cel subesofagian; ambele I - creier; 2 - cordon nervos; 3 - ganglion
se a f l i In cap. Primul coordoneaz5 nervos toracic; 4 - ramit~catie nervoasl
migci5rile albinei gi se poate numi cre-
ier. El este alcgtuit din trei parti: qi seunesc sub el. Tot de la el, fibre ner-
ganglionul anterior, ganglionul mij- voase actioneazi mugchii buzei superi-
lociu gi posterior. De la primul pleaci5 oare. De la ganglionul subesofagian,
nervi spre ochii compugi gi cei simpli trei perechi de nervi merg spre apen-
ai albinei. Ganglionul mijlociu tri- dicele bucale : nervi maxilari, mandi-
mite fibre nervoase, motoare gi sen- bulari gi labiali. f n lungul corpului
soriale spre antene. Ganglionul poste- albinei se gi5sesc doui5 cordoane ner-
rior este situat deasupra intestinului, voase care merg paralel. Ele, unind
fiind alci5tuit din doi lobi de la care ganglionii toracelui gi ai abdomenu-
pleacg comisuri ce ocolesc intestinul lui, formeaz5 l a n t u 1 n e r v o s
v e n t r a 1. De la ganglionii toracici,
fasciculele nervoase trec spre pi-
cioarele anterioare, mijlocii gi poste-
rioare, la baza gi mugchii aripilor,
apoi in abdomen. De la un a1 patru-
lea nod nervos abdominal se rami-
fici nervi spre organele de reprodu-
cere, iar a1 cincilea nod abdominal
inerveaz5 acul. Sistemul nervos ve-
Creierul a l b i n e i :
getativ (simpatic) a c5rui activitate
este subordonati5 sistemului nervos
I - corpul fn form5 de ciuperc5; 2 - centrii
central, reglea28 activitatea organelor
mirosului; 3 - centrii vederii (Luenberger)
ALBINA 50
interne: aparatul digestiv, circula-
tor, respirator, excretor, reproduc5-
tor etc. Actul reflex ia nagtere la albi-
n5 din arcul reflector care este alcltuit
din fibre intermediare de asociatie,
cu sediul in creer gi ganglionii ner-
vogi. Reflexele sint: simple gi comple-
xe. Cele dintii, de scurt5 durat6,
sint provocate d e excitatii simple.
Reflexele complexe prezintl actiuni
coordonate si sint provocate de un
complex de factori. De exemplu, al-
binele cl5desc faguri cind este cules,
cind au spatiu liber in stup, cind mat-
ca este imperecheatit, cPnd au albin5
tin5r5 etc. Reflexele se grupeaz5 in
dou5 clase : neconditionate si cond i-
tionate. Primele sint reactiile in5s-
cute ale organismului, fiind aceleagi
pentru toti indivizii unei specii. Re-
flexele conditionate se formeaz5 in
timpul vietii individului datorit5 le-
g5turilor provizorii. f n viata coloniei
reflexele conditionate joac6 un 1-01
important. De exemplu albina caut5
hrana sub impulsul unui reflex necon-
ditionat gi ea nu d5 important5 cu-
lorii, formei, mirosului. Reflexul de-
vine ins5 conditionat cind va g5si nec-
tar intr-o floare cu un anumit miros,
form:, culoare. Imediat ce dispare
culesul la ace1 gen de floare, albina
igi formeaz5 un reflex conditionat
pentru o alta ce-i ofer5 hran6.
Sistemul glandular formeaz5 in
corpul albinei un complex care deser-
vegte, pe de o parte propria via15
a albinei, iar pe de alta, colectivita-
tea. Din descrierea diferitelor organe
gi functiunea lor, s-a v5zut c6 int.re
ele exist5 o strins5 leg5tur5, fiind
coordonate de sistemul nervos vegeta-
tiv. Nu se poate vorbi d e aparat diges-
tiv f6r6 contributia glandelor gugii,
glandelor mandibulare ~i salivare, a
celor renale sau rectale etc.
ALBINA
Glandele extrag printr-un proces d e
osmoz5 din plasma sangvin5 anumite
substante cu care singele vine inciircat,
substante pe care glandele le disociazli
gi apoi le sintetizeazg. Unele substan-
t e sint utilizate cind este vorba d e
hran5, direct fn tesuturi, pe care le
ajut6 in structura lor. Altele echili-
breaz5 schimburile organice, inlesnind
metabolismul, in timp ce altele pre-
par6 diferifi hormoni, enzime, vita-
mine, care au roluri fundamentale in
functionarea normal5 a organismului.
Sistemul nervos vegetativ (simpa-
tic) coordoneaz6 dozarea lor. Cite-
odat5 aceeagi gland5 secret.5 d 0 ~ 5fe-
luri de secretii, pe care le scot inanu-
mite imprejur5ri gi pentru anumiti
indivizi din colonie. De pild5, albi-
nele-doici care secret5 l5ptigorul ce-1
dau ca hran5 m5tcii in cea mai mare
parte a vietii sale; liptigorul este in
acelagi timp gi hrana larvelor de albi-
ne lucrgtoare gi trintori, ins5 acestora
albinele nu le pun In hran5 gi vitami-
na El pe care o secret5 numai pentru
prepararea hranei larvelor de matc5.
Glandele d i n g q & au rolul de a trans-
forma zaharoza din nectarul cules din
flori, intr-un zah5r invertit, sub acti-
unea unor secretii emise fn primul
rind de glandele faringiene aflate in
cap, secretii care sint fermenti dias-
tazici de categoria invertazei. Nu se
gtie inc6 prin ce contribuie fiecare
in acest proces de transformare, c5ci
acolo mai intervin gi secretiile glan-
delor toracice care se deschid la baza
trompei.
Glandele reclale din intestinul gros
sint in numar de gase; ele stau insi-
rate la distant& egal6, prezentindu-se
ca nigte fngrog5ri longltudinale de-a
lungul acestuia. Secretia lor este o
enzim6 denumit5 catalaza pe care o
ggsim gi in gug5 ca produs a1 glande-
lor faringiene. Aici are acelasi rol
ALBINA
51
d e a descompune glucoza ce se mai
a f l l in reziduurile intestinale gi a
Q transforma cu ajutorul oxigenului din
traheolele cu aer, in acid gluconic.
V.n. Miere. Catalaza descompune gi
peroxidul de hidrogen (apa oxigenatg)
aflat in intestin gi care altfel a r in-
toxica insecta. Descompunindu-1 il
transforms in apii gi oxigen, amindouii
elemente folositoare in aceastg stare.
Secretia de catalazg e mai mare iarna,
c5ci atunci intestinul e mai plin cu
reziduuri alimentare. E a ins5 igi pier-
d e o mare parte din puterea de frina-
re a proceselor de fermentatie, cind
albinele sint hrgnite cu miere de m a n l ,
a1 c5rei continut bogat in sgruri mi-
nerale frineazti actiunea catalazei
in intestinul gros; astfel pornegte o
descompunere putredti a reziduurilor
2 saliv5.
Glande rectale:
I - la albina b8trinS; 2 - la albina tinar8
ALBINA
Glande rectale (detaliu, Zander)
intestinale gi ca o consecintl direct5
apare diareea.
Cu cit glandele rectale vor produce
mai multii catalazg, cu a t i t iernarea
va decurge in conditii mai bune.
Secretia gi activitatea lor este mai in-
tens5 la albinele tinere, care d u p l
eclozionare, inc5 nu qi-au f5cut zbo-
rul de curatare intestinalg; la fel gi
la albinele eclozionate in toamnii,
care vor avea nevoie de secretii glan-
dulare cit mai abundente, pentru a
preveni putrezirea reziduurilor intcs-
tinale in cele citeva luni de recluziune,
cit stau in stup iarna.
Glandele de tesut, care se ggsesc nu-
mai la larv8, sint formate din dou5
tuburi lungi gi incovoiate, care sint
agezate in partea ventralg, in preajma
tubilor malpighieni. Din ele se des-
prind douii canale, ce conflueazs in-
tr-un singur colector gi se deschid in
gur5. Secretia acestor glande este o
substantl care in contact cu aerul
devine plasticg, intinzindu-se in fire
subtiri, cu care larva igi tese coconul
pupei. Glandele de tesut se transform5
la a l b i n l in glande salivare, altele
decit cele toracice producgtoare de
Glandele din intestinul subtire diso-
ciazg albuminele gi grgsimile consu-
ALBINA 52
Rezerva organic5 de protein5 (corp gras)
mate de albine. Tot ce prisosegte in
afara propriului lor consum, se depo-
ziteaz5 in cavitatea pericardiac5, sub
chitinti, constituind ,,corpul gras".
Acolo, albuminele disociate din polen
se acumuleaz& sub form5 de granule,
ca o ciptugeal5 alciltuit5 din straturi
suprapuse, constituind o rezervg or-
ganics de proteinl, gr6simi gi glico-
gen; ea asigur6 o durat5 de via15 mult
mai lung5 insectei gi o rezistentii deo-
sebit5 la atacul nosemozei. Cind albi-
na nu g5segte polenul in natur5 gi
totugi trebuie sB hr6neasc5 larvele ori
s5 clideascg faguri, igi retrage o parte
din acest depozit, pe care-] trece glan-
delor faringiene ca s5 secrete 15pti-
gor pentru hrana puietului, sau in
glandele cerifere, dac5 trebuie s5 cli-
deasc6 faguri. V.n. Ceara.
Albina tin5r5 abia iegiti din celula
natal5 continuti cu ajutorul aceloragi
glande, s5-gi refac6 corpul gras atunci
cind este epuizat, pentru a fi capabilti
sii devin5 dupg citeva zile la rindu-i
albini-doic5. De data aceasta, acumu-
larea de corp gras mai are destinatia
de a servi nu numai albinei, ci este
pus5 gi in serviciul colectivititii. fn-
tr-adevzr, albinele care fac asemenea
acumuliri lnsemnate sint, obignuit,
cele eclozionate toamna g i care vor fi
doicile puietului in prim6vara viitoa-
re. Cum albinele cresc chiar gi iarna
puiet, doicile vor fi nevoite si-si re-
tragg din propriul lor organism sub-
ALBINA
stanta proteic6 pentru hrana larvelor,
dac5 apicultorul nu a avut grij6 sR le
pun5 aproape d e mijlocul cuibului cel
putin o ram5 cu p i s t u r i . In prim8var5,
cind timpul este rece, iar albinele nu
pot iegi dup6 polen proaspGt, ele
consum5 iar6gi din aceste acumul5ri
organice, dac6 nu au in stup rezerve d e
pgsturi. Aceast5 descompunere si con-
sum a1 corpului gras pentru hrana pu-
ietului uzeaz5 albinele, le scurteazg
viata gi le expune la atacul nosemozei.
Cercet5torul american P h i 1 1 i p s
a f5cut un studiu comparativ cu albine
care au fost silite si-yi consume re-
zervele organice de protein5 gi care
nu au t r i i t decPt 30-40 de zile, pe
cind altele, care au fost tinute orfane
gi deci nu au avut puiet de hriinit,
au avut o longevitate pin5 la 187 de
zile. Aga se explic5 de ce, de pild5,
albinele eclozionate in v a r i au o du-
rat5 de via@ scurt6, cgci In graba mun-
cii ce o depun pentru strinsurg, ele nu
se preocupti prea mult d e hrana
proprie gi deci rezervele in tesutul
gras sint reduse, iar puietul nliscut
are o longevitate sc6zut6.
Glanda veniniferci a fost descris5
la prezentarea aparatului vulnerant.
Glandele hormonale, care sfnt foarte
active in perioada postembrionarg
gi actioneazg gi in stadiul de insect6
adult5, sint in n u m i r d e trei: glandele
corpora allata, glanda protoracic6 gi
celulele neuro-secretoare ale ganglioni-
lor cerebrali. ,,Aceste glande sfnt le-
gate de circuite nervoase care s t r i b a t
organismul gi care ajung la creier, iar
d e acolo pornesc influxiunile (ordinele)
care inhibi sau accelereazi secretiile"
(G. E u g 6 n e). De exemplu: cele
dou5 mici glande aflate la baza cre-
ierului denumite corpora allata stau
in stare latent6 gi sint inhibate citg
vreme in stup este matc5 de pe a
cglui corp albinele ling substanta pro
ALBINA
53
d u s i de glandele mandibulare. De in-
dat5 ins5 ce ea dispare din stup, iar
substanta ei nu mai circulti fntre albi-
nele coloniei, aceste dou5 glande de-
vin active, iar secretia lor determin5
o dezvoltare a ovarelor rudimentare
ale albinelor lucrgtoare, ce pot atunci
depune citeva ou5.
Glanda olfactivd, sau mirositoare
denurnit5 gi glanda lui Nasanoff, se
afl5 intre a1 5-lea qi a1 6-lea tergit,
ca un punct albicios ce se poate
observa cu ochiul liber, atunci cind
albinele, stind pe loc, igi h a l t 5
putin abdomenul gi bat puternic
din aripi. Glanda are celule secre-
torii rotunjite care in aceasti pozitie
emani efluvii parfumate ce sint sim-
tite chiar gi de persoane care stau in
apropierea direct5 a locului unde al-
binele ventileazi aerul. Secretiile sint
acumulate intr-o vezic5 qi sint difuza-
t e prin mici canale foarte fine, lungi
de 0,1 mm gi cu diametrul de 1micron.
Ele servesc la chemarea, adunarea qi
orientarea albinelor sau a mitcii afla-
t e Pn zbor - deci in afara stupului.
Astfel, albinele de la urdinig dau
indicatii unde s5 vinii ca s5 nu r5tii-
ceasci sau unde s5 se indrepte pentru
cules. Glandele i n t r i in functiune gi
atunci cind roiul se agazii pe un anu-
mit loc, in form5 de ciorchine, sau a
g5sit deja un adipost bun, la a c5rui
intrare se agaz5 albinele gi emani mi-
rosul acesta caracteristic de chemare
qi adunare. Dup5 observatiile lui von
F r i s c h gi N a s a n o f f glandele
secrets o substant5 denurnit5 geraniol
gi acizi geranici; cantitatea total5 ce
ele o pot da e de 0,25 gama (a mia
parte dintr-un miligram). Albinele
evaporeaz5 puternic aceastg substant5
prin bitaia aripilor, iar mirosul ei are
o mare putere de rispfndire. Geraniolul
are un miros oarecum asem5n5tor cu
cel a1 melisei, iar acizii geranici au un
ALBINA
Glanda odorants a albinei
miros ce aduce cu cel de 15mfit5 sau
trandafir. Cercet5torul francez M o r e-
a u x, sustine c5 glanda aceasta lu-
creaz5 ca un post emit5tor de unde a-
eriene, unde ce vor fi captate de orga-
nele senzoriale de miros ale albinelor
aceleiagi colonii. Ele eman5 efluviipar-
fumate chiar gi in cimp, efluvii ce r5-
min ca nigte dire in aer in urma zboru-
lui culeg5toarelor stupului, atunci cind
se intorc de la culesul nectarului de la
o anumit5 plantii. Aceste emanatii se
r5spindesc in raze drepte sau ondula-
torii qi slnt ca nigte repere indicatoa-
re c5tre celelalte culegiitoare ce ies
din stup, fiind captate de la distante
nu prea mari de albinele respective.
Ele ins5 nu fac risip5 cu aceste ema-
natii ; le elibereaz5 numai atunci cind
albinele coloniei respective au g5sit
o n o u i surs5 de nectar. Cind drumul
este stabilit gi cunoscut, albinele se
orienteaz5 spre locul de cules cu aju-
torul reperelor de pe sol, folosindu-gi
deci vederea gi memoria.
Glandele mandibulare, se afl5 in
partea frontal3 gi se deschid la baza
mandibulelor; ele sint fn numiir de
dou5, aseminitoare cu un siiculet ; au
orificiul de secretie pe o plac5 chiti-
noasii, acolo unde mandibulele sfnt
sudate cu capul. La trfntor sint foar-
t e mici gi total inactive, ins5 la albi-
ne gi la matci sfnt dezvoltate gi foar-
t e active. Rolul lor inc5 nu se cunoag-
t e complet gi cerceatorii nu s-au pus
de acord asupra functiilor ce le fnde-
plinesc. Este cert c5 ele incep s5 func-
tioneze din plin inc5 inainte ca albi-
na s i fi eclozionat din celuli, ceea ce
face probabil ca tesuturile inveligului
ALBINA
nimfal s5 se inmoaie cu ajutorul secre-
tiei lor. Pe de altg parte, intrucit
secretia acestor glande continu5 pin5
in a 14-a zi a vietii albinei adulte, ele
contribuie cu o anumit5 parte gi la
components 15ptigorului, cu care doi-
cile hranesc Iarvele 8i matca. Secretia
lor este acidg, avind pH-ul cuprins in-
tre 4,6-4,8. Callow, Chapman, But-
ler g.a. au g5sit in secretia glandelor
mandibulare acid 9-oxodecenoic, care
se afl5 in 15ptigorul de matc5 gi c5ru-
ia, Townsend ii atribuie calitiiti de-
osebite in inhibarea celulelor canceroa-
se la om gi animale. V.n. L6ptptiSorul.
Alti cercet5tori atribuie acestor glan-
d e gustul acid a1 15ptigorului; deci
ele sint acelea care dozeaz5 pH-ul
din aceast5 substantii, pH care consti-
tuie un mediu bactericid pentru para-
ziti care a r putea sg atace plgpindele
fiinte in devenire. Cercetgtorul fran-
cez Lavie a stabilit c5 aceste glande,
la matc5, sint cu mult mai dezvoltate
decit la albinele lucrgtoare gi cii ele
secretti antibiotice care o a p i r 5 de
multe boli. Tot ea secrets substanta
aromata ce face matca atractiv5 pen-
tru trintori la fecundarea ei.
Glandele salivare din cap:
I - la albina de 6 - 7 zile; 2 - creierul;
3 - oceli; 4 - deschlderea gangllonulu~
54 ALBINA
Cercetgtorii sovietici Rozov gi La-
vrehin sustin c5 aceste glande sPnt cele
care incorporeaz5 fermentii pentru
digestie; ele a r produce gi o secretie
lubrifiantti, care dB o plasticitate
deosebit5 propolisului, pentru a-1 pu-
tea folosi la diferite lucrgri In stup,
iar Orosi Pall le atribuie rolul de in-
muiere a cerii gi cimentare a solzigori-
lor secretati de albinele care produc
cear5. Secretia se evaporg repede, dupg
care ceara se int5regte gi sudeazg astfel
solzigorii intre ei, la construirea fagu-
rilor. Se crede c5 tot aceste glande
incorporeaz5 mierii o mica cantitate
de acid formic extras din singe,.pentru
buna ei p5strare gi tot ele dau o secre-
tie care ajut5 larvei s5 ias5 din ou,
dizolvindu-i partial coaja. G.T. But-
ler si Simpson au dovedit c5 substan-
t a de matc5 pe care albinele o ling de
pe corpul sgu, este produsul acestor
glande mandibulare.
Glandele cervicale au o form5 lunguia-
$6, stau strins apropiate qi la un loc
cu glandele salivare toracice, acestea
trec din torace in cap prin gituirea din-
tre ele rjii se adunii intr-un singur ca-
nal deversor aflat sub limb5 gi anume
la baza ei. Rolul acestor glande e se-
cretarea unei substante viscoase cit
gi a fermentilor necesari digestiei, iar
dup5 alti cercettitori, ea ajutti la con-
struirea fagurilor.
Glandele salivare toracice au rolul de
a produce saliva a t i t de necesarii pro-
cesului de digestie a pgsturii, cu care
albinele se hrgnesc. Cu aceeaqi secre-
tie ele dizolv5 zaharurile cristalizate,
cum sint: zahgrul tos, serbetul de za-
h5r-candel mierea cristalizatg etc. Cu
ea albinele cur815 qi spoiesc interiorul
celulelor in care matca depune ousle,
sau pun mierea spre evaporare. Ace-
iagi secretie ajut5 sg se ung5 pgrtilechi-
tinoase ale trompei, cind ea intra in
ALBIN A
functiune ca un piston de pomp5 pen-
tru absorbtia nectarului din flori. Cind
albinele ling substanla de matc5, ce
o iau d e pe corpul ei, o dilueaz5 cu se-
cretia acestor glande gi in aceast5 sta-
re de dilutie o transmit celorlalte
albine ale coloniei.
Glandele faringiene sint dou5 la nu-
m l r gi se g5sesc agezate in p5rtile la-
terale ale capului. Ele au o lungime
medie de 14-15 mm gi sint formate
din circa 500 mii glandule agezate in
jurul unui tub chitinos cu lungimea
ar5tat5 mai sus gi a c5ror continut se
vars5 in el. Aceste glande se dezvolt5
numai dac5 albina tin5r5 primegte o
hran5 albuminoid5 asimilabili ; cind
ele se hr5nesc numai cu miere, aceste
glande r5mfn mici gi reduse ca acti-
vitate.
Glandele faringiene extrag din
corpul albinei apa necesari secretiilor
ceea ce a r deshidrata-o, dac&nu gi-ar
acoperi nevoia cu apa dinafar5. De
aceea Pn timpul cregterii puietului
consumul de ap5 din stupin5 e mare.
Secretiile glandelor faringiene sint
de trei feluri in raport de virsta insec-
tei :
a) secret5 l5ptigor in stadiul de doi-
c5, clci glandele fiind de tipul aci-
nos ,,determini3 proteinele alimentare
s5 sufere procesul de digestie; acestea
trec prin absorbtie in hemolimf5 (sin-
gele albinei) cu care ajung in acini;
acolo sint prelucrate gi transformate
Tn secretie I5ptoas5" (Tomsick). Cu
acest lsptigor doicile hr6nesc larvele
tinere pin5 in a treia zi de viat5, cit
gi mgtcile, care numai astfel pot depu-
ne mii d e ou5 pe zi.
b) Secret5 invertaza cind albina
devine culeg$toare, produs enzimatic
care scindeaz5 zaharoza din nectar gi
o transform5 in miere. V. n. Mierea.
c) Secrets catalaz5, care e o enzim5
ce folosegte oxigenul din trahee gi
5i5 ALBTNELE OUATOARE
transform5 o parte din glucoza mierii
in acid gluconic. Aceasta ii creeazg
aciditatea necesar5 in lupta contra
bacteriilor ce ar altera-o.
Degi glandele faringiene functio-
neaz5 in timpul tineretii albinelor,
totugi ele secret5 citeodat5 chiar gi
atunci cind albinele sfnt mai virstnice
de 15 zile, dar tinere fiziologic gi
anume cind albinele eclozioneaz5 toam-
na, mai tirziu, gi nu a u luat parte fnc5
la hrgnirea puietului. Intrarea lor in
functiune se face abia cind in stup
apar primele generatii de puiet eclo-
zionat prin luna ianuarie-martie, bine-
inteles dac5 iarna nu este prea frigu-
roas5. Glandele faringiene sint extra-
ordinar de sensibile la modific5rile
exterioare ca: temperatur5, cules, can-
titatea pi calitatea hranei etc., fncit
au fost luate drept indicator biologic
pentru valoarea de asimilare a hranei
de c5tre organismul albinelor, atunci
cind cercetgtorii le-au dat, in lips5
de polen, anumiti inlocuitori ai aces-
tuia. Secretia glandelor faringiene tine
pin5 la a 15-20-a zi a vietii lor, d a r
poate fi prelungit5 gi amplificat5 dac5
apicultorul d 5 albinelor hran5 cu
substante proteice - drojdie, polen,
p5stur5, soia -dar mai ales vitamine.
Dup5 20 de zile albina trece la alte
munci in colonie. Atunci glandele
faringiene se atrofiaz5 gi igi inceteaz5
secretia.
ALBINELE O U ~ T O A R E . Natura a
orinduit ca fntr-o colonie, singura
fiint5 care are organe sexuale bine
dezvoltate gi procreatoare de ou5 fe-
cundate din care s5 se nasc5 albine
IucrCitoare, $5 fie numai matca. Totugi,
organic, toate albinele au organe
sexuale asem5n5toare partial cu cele
ale mittcilor, dar nedezvoltate, atro-
fiate gi nu le dau putinta ca s5 se
poat5 fecunda cu trintorii. A s e m h a -
 ALBINELE OWATOARE
rea acestora vine de acolo c5, in sta-
diul larvar, organele sexuale, atft ale
larvelor din botcile d e matci, clt gi
ale puietului de lucriitoare din cuib,
sint perfect asemin5toare. Abia in
stadiul nimfal, ovarele nimfelor de
albin5 incep s i se atrofieze; chiar la
Pnceputul acestui stadiu, ovarele nim-
felor de albinii numgri 110-115 tu-
buri ovigene, d a r in timpul metamor-
fozei interioare spermatica se atrofiazi,
iar tuburile ovigene dispar, riiminfnd
abia doar un num5r de 1-12, f a t i de
180-220 clt au m5tcile normale.
f n aceast5 situatie ele r i m i n lucrs-
toare t o a t i viata cit5 vreme in stup
este o m a t c i de pe capul ;Si corpul
ciireia ele ling substant5 de matcii pe
care gi-o transmit una alteia gi care
are facultatea de a frina dezvoltarea
ovarelor albinelor lucrtitoare. f ntr-a-
devir, cercetatorii au stabilit c i fri-
narea in dezvoltarea ovarelor se dato-
regte lipsei secretiei d e hormoni pro-
dugi de glandele corpora allata, des-
pre care s-a scris mai sus. Albinelor
lipsite de matc5, primind hormoni
secretati de aceste glande: li se dez-
volt5 ovarele. fntre albinele unei ast-
fel de colonii orfane, dintr-odat5 incep
85 aparii douai reflexe: primul este
cel care le indeamn5 s5 lirgeasci o
serie de celule in care se afl5 larve
potrivite ca virst3, deci rnai mici de
trei zile gi atunci ele cresc o matc5 care
eclozioneaz5 normal. Cind insii in
cuib nu se giisesc astfel de larve, se
manifest5 cel de-a1 doilea reflex, dez-
voltarea ovarelor atrofiate ale lucr5-
toarelor. Atunci, dup5 observatiile
cercet5torului Sakagami - citat de
R. Chauvin - ele lncep s i hrilneasci
c u l5ptigor la fnceput numai o sin-
gurg albini din seria celor rnai tinere.
Fat5 de aceasta, albinele se comport5
ca gi fat5 de fosta lor mat& disp5rut5;
suita de albine din jurul ei este ceva
56 ALBINELE OUATOARE
rnai mic5, dar abdomenul ei se msregte
vizibil, devenind mai neted; albina
aleas5 nu mai face nici o munci fn
stup. Dac5, din lntimplare, in ace1
moment stuparul ar interveni intro-
ducind o m a t c i lnchisi intr-o colivie,
schimbul de substant5 va incepe iar
s i circule fn stup, albinele se obig-
nuiesc cu el gi ovarele lor din nou
se atrofiaz5. Ele vor alunga matca
fals5 gi vor hrgni cu 15ptigor matca
noug chiar acolo, in colivie, distru-
gind inceputurile de botci. f n felul
acesta totul i n t r i Pn normal o d a t 5
cu eliberarea m5tcii noi. Foarte
puternici este influenta schimbului
substantei de matc3 intre albinele unei
colonii. R. C h a u v i n a inchis
intr-o colivie o m a t c i cu albinele ei;
dup5 citeva zile a separat-o in aceiagi
colivie cu un griitar din pinz5 meta-
l i c i dubl5, depgrtat cu 8 mm, incit
albinele nu rnai puteau s-o lingii. El a
observat c5 de indatii ovarele albine-
lor separate au inceput s5 se dezvolte,
iar unele din ele au devenit chiar
albine ougtoare. Deci, numai lipsa
substantei de m a t c i este cea care
determini acest5 schimbare organic$.
Cercetltoarea J. P a i n a constatat
ceva rnai mult, c i ovarele albinelor
lucr5toare nu se dezvoltii nici chiar
atunci cind matca a murit in stup.
Dac5 cadavrul miitcii nu este eliminat,
albinele ling rnai departe ssbstanta
de pe corpul ei inert, substant5 care
persist3 acolo chiar ;Si dupii moartea
ei. fn aceast5 situatie albinele nu se
consider6 orfane, iar ovarele lor rimin
atrofiate. Abia cind cadavrul este
inlgturat cu totul, ovarele albinelor
incep s i se dezvolte, ins5 de data
aceasta deodat5 la rnai multe albine
care se hrinesc sau chiar sint hr5nite
cu 15ptigor; dupii un termen de 20-25
zile, ouile lor, maturizindu-se in
ALBINELE OUATOARE 57 AMETEALA ALBINELOR

ovare, ele incep s5 le depun5 in celulele diul acesta inaintat de diferentiere.

cuibului. Acestea gi-au p5strat strgvechea parti-
Numgrul acestor albine ougtoare, cularitate, ca din ou5le nefecundate
intr-o colonie far5 matcii, este mic depuse de albinele lucr5toare ori miit-
la inceput, de 1-5-10 albine. fnsti, cile nefecundate, s5 eclozioneze, in
pe mAsur5 ce timpul de orfanizare se mica proportie, chiar mtitci bune V.n.
prelungegte, aproape 50-60% din Partemgeneza.
albinele coloniei vor depune oug. f n f n mod normal, inftitigarea unui
aceastci situatie, ele igi autoconsum5 fagure in care albinele ou5toare au
propriul l5ptigor ~i deci se alimenteazii depus ou5 nefecundate, deci d e trintor,
rnai putin ca precedentele, iau parte e caracteristics: puietul are ciip5celele
gi la alte lucr5ri in stup, depunind mult bombate, c5ci larvele de trintori
nurnai citeva ou5. Albinele ou5- sfnt rnai mari, iar albinele compen-
toare apar, de asemenea, gi in colo- sea26 lipsa de volum a celulelor d e
niile produc5toare d e 15ptigor dac5 lucrtitoare prelungindu-le peretii gi
apicultorul prelungegte perioada d e bombind c5pticelu1, pentru ca ast fel,
orfanizare peste nouii zile, f5rii ca larva gi nimfa de trintor s5 aib5 spatiu
albinele in acest timp s5 aib5 botci. suficient de dezvoltare. 0 astfel d e
Cercetiitorul G o n t a r s k i a giisit, colonie se numegte bezmeticti pentru
intr-o asemenea situatie, albine ou5- a se deosebi de cealaltti notiune - de
toare fntr-o proportie de 80%. colonie orfan5 unde intr-adev5r nu se
Din ou5le depuse d e albinele ou5- g5segte matc5, dar se aflti outi gi larve
toare eclozioneazii trintori ceva rnai bune, din care albinele igi cresc o
mici decit cei obignuiti, c5ci dimen- matc5. V.n. Bezmelic.
siunile reduse ale celulelor de lucr5-
toare nu le inggduie o dezvoltare de- ALPATOV V. V. Cunoscut cercet5-
plin5. Ei au o conformatie sexual5 tor sovietic care, intr-o valoroas5
normal5, dar fiind rnai slab dezvoltati, lucrare intitulat5 ,,Apicultura ameri-
cu o redusii putere de zbor fat5 de canit" a f5cut cunoscut felul cum se
trintorii proveniti din ou5le depuse lucreazii cu st,upul de tipul Langstroth.
d e rnatc5, nu ajung s5 fecundeze m5t- El a intocmit studii pretioase in leg&-
aile care an zbor iute. Binelnteles c5 tur5 cu rasele de albine cit vi asupra
toate acestea vor duce colonia respecti- ierniirii stupinei in aer liber.
vti la pieire, mai curind sau rnai tirziu.
Instinctul acesta matern le vine AMETEALA ALBIEiELOR. Citeodatii,
din adincul milioanelor de ani. Este nu se $tie precis din ce cauz5,
o reminiscent5 din timpul cind fiecare florile teiului alb-argintiu gi rnai
albin5 era capabils s5 depuns ouii ales specia grandifolia, dau albine-
fecundate. Cu vremea ins5, in colonie lor un fel de amnezie, de uitare,
s-au kdifermtiat atributele, l5sind sar- atunci cind culeg nectarul florilor
cina inmultirii numai pe seama m5tcii. prea parfumale. Albinele nu-gi rnai
Colonia de azi a luat forma unei giisesc drumul spre cas5, pierind gi
societgti evoluate in timp, in care depopulfnd stupii in momentul cel
matca, prin selectie s-a diferentiat de rnai insemnat pentru acumularea rezer-
albinele lucr5toare ; totugi se rnai velor de hranii. Se crede c& aceast5
g5sesc unele rase de albine mai pri- ameteal5 se datorcgte unor substante
mitive, care inc5 nu au ajuns la sta- cum e teobromina, sau eterurilor vola-
au!q aqsa ' y ~ e a yne nu aIau!qle Fanqeu
u! p u p 'a!qae !nlnuozas Indw!q u l
-vzmasoN 'u-A - ~ d~u!$nd s u! p q e ~ e a a d
u! qsa~oz!p ' 8 ~!p!urnd 8 1 FDaqsawe
as am:, u j aaa!ur naq!I 1 au!q !em 14 nes
' a ~ q s zBy 1 el a d e n a ? ~1 ~ ap a!$eaqua:,
-uo:, ug doa!s n3 aq4augay as e1uo103
. e a n p ~ ~e: ,a l s ~ de n q u a d '1saaqe1 qeqay:,
-edwl au!q !j e a 1nqp-t3 '!!uo~o:, u! e ~ e o q
qn.15de e pu13 'a01 1npu1.1 e l !$eq:,aj
-u!zap !4 aI!z ap 52 ~ d n !4aqa,r p r j aoa
'!a 16 !jelsaju! a!j nu FS 'e37sw yeno
e am:, u! '!ou !a:, 83 naquad f !jean:, ?:,a3
-aad !!$~eug !$eqnw - !!~nSej aey 'Ijeq
- w q j au!q !j JOA ~!dnqs ':,!?age p!oa -ga$ r!3 .!ua!q8!dleru aopqnq ale ata:,
n:, ?r!q:,aju!zap er !+ep !J JOA ~n.ja!nd u! Eweas n:, !FIN aep '!nlnu!?saqu! a18
e am:, u!p !a:, ~ e !'!$eqoaju!zap a-[r!![aq~daalaInla:, u! pzeax!j as Eqaonue
!an8ej u! ao?!!a ad eno e a e:,qew sqsaaa !O ~ n ~ o zas! ~alnsde:, 'rj.zr!au!w~a8
[nIaj u l 'naq!i aa-e:,a!j n q u a d p!oe 'n!?sa*5!p Inqnq u! sun!a ! yIeonq a183 ad
a p ,w:, 2 a?!:, asasoloj as !B ya!aq!1 ,101 apunaqtd Inqs!yD .Jo[au!qla ale !?4!q3
eaqe?!oede:, aqu!au! !sur gzeaInalea ap a r a p a j a p Fqaqoaju! edv
a s *3?233w Inp?ap ' u - ~.!$nd~adns also anpuldsga ap nys ~ n o o l r !.g$!u ~
~ o 8!dnqs u! !$eza&r! :,!?a:,e p!ac ap -1as.eSap !nlaanqnlj re !8 ao[!:,a~eo4 Inu!q
!aodcn n.1 qzea?!zeasdap as r!~n8e,g .no1 -sa?u! 'apaqnd arazunaj 'paurn [nu63
-!dn?s Tn,ro!Ja?ur TI! ae!rl:, nes Fanp . a p. :q!Jaj!p !!paw ui aqBa!~~q InJeozo?
l n a ~ q ~ d t ? l )rr!v reurnrx aolarr!qle lngq -oad .aanqlnq a!?ewsaldoqoad ?nu!iuoo
ap ydu cop as ns 14 !$!zaaed a p !$P(~P'Js Iln nn ' B S B O I ~ ! ~ S' ~ S F O Jp~nsda:, ~ O-JqU!
!j y e o d ps !$elaajrri !!Jn8I?j ri!$nd q!Ianul !UOJ~!UI L--9 ap qs!q:, a p
la:, eo !nnscw E! as ps aulurP8 .a? pmaoj qns ?qu!zadd as ~z!la11r! I;?
-4eoun~ss nrr a?$nj~nrurr!as opun o~o:,-e .wu?qaozc~vInu!pro u!p a l w d aaej
a:,eqe 1-ps a a o laaup 1uaurc)eaq rrn !$ 11aa~dawnj?llaw wqaowwy2~d~v~ aqsa
euro el !a!uaan lu laa no aoejZrryruasr! !a aIaurnN .aqsq!a~d!z!os u!ad a$a$
uduoui)j '!a!j~a!xo~~!tqna aqBa.rolep -1nurut as a.re:, yal?lnIa:,ouow Eqaowe
as eaqJeoM .dur!a rr! pay-e - !nlnJoqz o ap 5qaznea alsa a 3 Saqlnpe aIau!qle
rndur!q u! al?!rla casape ' a o q ~ ~ a 8 1 n jp 3 e v a:, FIeoq 0 a?sa m ~ ~ a l ~ u v
nom aIau!qlo JE! 'lemaou pzeauo!iaun~ I. Ld.
!em nrr ~rrayyS!d[eur !!qn? !og:, 'aanj .o?za?sauv
!r:ru as nrr !1qnurs!ue8ao ale ao![oq . u * ~ ran^ aq!urnue ul ~ e d n q sa p
-I?qaur a[asa.)o.rd u ! ~ dao~rtu!xoq eaaeJn? JR!~:, aqeooaoad !!la$aure eju!a!ad ul[
- y l i ~ l..ro[!l!ma~d ale aJau!ur!pap alas .a!xo? !J ae !aoaun an:, !a? a p apaolj
- n p o ~ dap a?ea!xoqu! aour e?e?!zuaed u!p !nrnae?:,au aqbaaoqsp as e1sajaur~
aIau!qly -qaquanra.raxa n:, yqtp o l e u y3 e!zn~:,uo:, e1 sunla nr! !ua!jaa[a !S
-!ru!Ia also ls!r13 ap r?ur~ojpuinI '!odr? !za:,ueaj !!aoqga:,.ra:, 'dm!? Inur!qln u l
' ~ ~ q nna?~q!aed!z!os
p adaau! 'aqbaa~ur .Jo[au!q[e npa $ s a x puizne:, '!acur eaad
as Inapnu dm!? ?sa:,n u l .alr!uo!i !jyq!qua:, ug aqtqaaoas qu!s '!ue !!un
-3unjojaom ~un!za[ tpuonoad !! y a q a u! 'aae:, asp 'q!nui!qo pow u! !aq a p
!au!qle -[n?uoa ad n!paur qsa3e rig a@a! aI!aolj u!juoa a] an:, ad 'a:,!~oje!p aI!%
ANALIZA ALBINELOR 59
ca aceste colonii care au suferit d e
amibiozii s5 fie hrAnite stimulent cu
sirop, in care se introduc: substante
proteice cu vitamina B,, in special cu
drojdie. V.n. Hrdlzirea. Cind boala a
aprirut in stupi, se va flamba mai des
scindura adiipiitorului ell lampa d e
benzinii. Apa din ad5piitor sri fie
d e fintinci yi foarte puiin siiratii.
V.n. Sarea. Cind stnpii sc impache-
teaz5 pentru iernare, sii nu se pun5
fin dincolo d e diafragmii, in golul
stupului, ci paie, pentru a nu fornla
i n stup un mediu prielnic inmultirii
protozoarului. In prim5var5, coloniilor
mediocre sii li se pun5 aliituri d e cuib,
dup6 zborul d e curstare, un fagure cu
1,5-2 kg sirop dens; aceastii opera!,ie
se va repeta la o sriptriminii. De ascme-
nea, dup5 ce s-a f5cut o creqtere d e
miitci tinere se recomandii sii fie
inlocuite cele biitrine. In rezumat,
tratamentul este d e naturii biologicii,
sprijinindu-se pe colonii puternice,
hr5niri stimulative pentru ca albinele
b5trine - cele mai infestate - sri-si
piistreze vigoarea. ;LIBsurile d e igienii
obignuite sint: dezinfectarea anual5 a
stupilor, deparazitarea fagurilor d e
rezervri etc. V.n. Bolile albinelor.
ANALIZA ALBIXELOR este o lu-
crare ce nu poate fi fiicutri decit
d e cei care au o anumitil preg5tire
gtiintific5 ~i tehnicii. De aceea trebuie
liisat5 in grija laboratoarelor special
fnzestrate in acest scop. f n fiecare
regiune din t a r 5 se g 5 s e ~ t eu n labora-
tor regional, care face analize in mod
gratuit.
Pentru orice fel d e analize d e labo-
rator, apicultorii vor expedia: in
bolile infectioase sau parazitare, cite
30-50 d e albine moarte din fiecare
stup; in intoxicatii se trimit 300-500g
d e albin6, iar i n bolile puietului se
trimite un fagur d e 15/15 cm cu larve
ANALIZA AMIDONULUI
moarte,ayezat intr-ocutie cu scindurele
d e fixare, ca s5-l fereasc5 de a fi
strivit.
Nu se trimit nilmai albine muri-
1)undc sau moarte, ci si un numiir d e
cel putin 20-25 albine vii, mllturnte
d c pe un fagure marginas scos din fie-
care cuib. Ele vor f i periate d e pe un
fagure intr-un castron cu alcool me-
dicinal, unde mo]. imediat. Apoi al-
binele se scot cu o furculit5 d e descB-
p5cit, se pun pe capacul stupului din
care provin, unde, dup5 15-25 mi-
nute alcoolul d i n ele se evaporeazri.
Atunci se e s p e d i a z j laboratorului in
cutie, inscriind pe capac numiirul
d e ordine a1 stupului din care provin.
.\KALIRA ARlInONULUI d i n rume-
gusul d c tei. Pentru a sc constata
dac5, in anul respectiv, teiul va d a
sau nu nectar, este foarte necesarii
anal iza amidonului contjnut in rume-
g u p l lemnului d e tci. In felul acesta
stuparul va fi scutit sri facA cheltuiala
zadarnic6 a unui transport la pasto-
ral, la tei, dac5 analiza v a fi negativg.
I n acest scop, cu un burghiu cu
diametrul d e 2 cm se sfredeleste coaja
arborelui, adincind mai mult burghiul
cu 2-3 cm in partea alb5 a lemnu-
lui. Rumegusul scos este dus la labora-
torul d e analize, unde ii este deter-
minatri cantitatea d e amidon ce o
contine. Se iau 0,5 g rumegug, se
pun intr-un pahar Berzelius cu 10 cm3
ap5 distilatii si se fierbe cinci minute
la o flac6r5 cu aragaz pe o placii d e
asbest. Apoi se las5 30 d e minute sii
se r6ceascii. Analiza se face cu aju-
torul unei solutii d e iod i n concen-
t r a t i e d e 9% adicii 0,5 g iod gi 1 g
iodur5 d e potasiu l a 100 g apii disti-
latii. Solutia din pahar n u se trateazii
la cald, c5ci atunci iodul nu dii cu-
loarea ce ne indic6 prezenta amidonu-
ANALIZA CERII 60
lui, ci se scoate din pahar putin5
solutie intr-un mojar, turnind peste
ea citeva pic5turi de iod. Dac5 solutia
se inalbgstregte, este o dovad5 c5
teiul are amidon mai mult sau mai
putin dup5 cum culoarea albastr5
este mai intens5 sau mai slabs. Pen-
tru verificare se pot turna clteva
picgturi de solutie chiar peste rume-
gugul fiert, c5ci proba va da aceeagi
culoare.
ANALIZA CERII Este o lucrare care
intereseaz5 pe apicultori numai intr-o
anurnit5 situatie gi anume atunci cind
doresc s5 fac5 singuri fagurii artificiali
gi sint nevoiti s5 cumpere ceara de
la diferiti furnizori gi deci, pentru a
verifica dac5 nu au falsificat-o cu pa-
rafin5, cerezini, siipun, r5gin5, cear5
vegetal5, colofoniu etc.
Metode simple pentru descoperirea
falsificiirii. Dacii se rupe o bucat5 de
cear5 din bloc, iar suprafata rupturii
are cristale m5runte gi este aproape
neted5, ori dac5 se mestec5 intre
dinti o bucat5 de cear5, iar ea se des-
face in buc5tele mici, ceara este bung.
Cind ins5 amestecind-o in gur5, se li-
pegte de dinti, inseamn5 cii ceara are
diferite substante ad5ugate gi deci
este falsificat5. Dac5 in timpul meste-
c5rii se simte un miros de petrol gi se
face coca in gur5, este semn sigur c l
are parafin5 sau cerezin5. Confirmarea
unei asemenea aprecieri se obtine gi
atunci cind, frgmfntind intre degete
o bobit5 de cear5, r5mine pe degete o
unsoare; bobita devine alunecoasg,
cu plasticitate mare. Dac6 bobita se
va alungi gi se face ca un fus, iar
punind-o vertical pe unghie, nu se
lipegte - aga cum face ceara - ci
cade deindat5, e sigur c5 amestecul
are parafin5. Ceara curat5, fr5mfntat5
gi r5sucit5 ca un sul subtire, la intin-
dere se rupe; dac5 se intinde mult gi
ANALIZA CERII
se subtiaz5 in fir, este o dovad5 cB are
parafin5. Ceara care se albegte cind
este frimintatg rnai mult, devenind
sf5rimicioas9 tji neuniformg, este falsi-
ficat5 cu acid stearic. Cind este ames-
tecat9 cu seu, ceara are un miros de
rinced tji face mult fum cind arde, iar
cind s-a ad5uga.t in cearci r5gin'a cu
scopul falsificgrii, proba se lipegte
de clegete gi are un miros de brad. 0
cear5 bung, la topire, incepe s5 se
solidifice, formind la suprafata ei
niqte desene ondulatorii, iar la de-
plina solidificare, blocul are o mic5
adinciturg la mijloc; in schimb, cind
desenele dc pe suprafata cerii, ce in-
cepe s9 se solidifice, sint ca nigte pete
mari gi cu o culoare schimbgtoare, e
un semn cii ceara contine cerezinii.
Pentru adincirea problemei gi cerce-
tarea pe cale stiintific5 a substantei
cu care este falsificat5 ceara, se vor
folosi metodele de analize pe care
laboratoarele de specialitate le aplic5
gi deci nu intr6 in preocuparea apicul-
torilor.
Preparatul pentru analiz5 se pregti-
tegte astfel: a. se pune o buc5ticii de
cear5 pe o sticl5 de ceasornic, in care
s-au pus gi citeva grame de eter sul-
furic, sau citeva grame dintr-un ames-
tec de eter gi alcool pur in p5rti
egale; b. se amestec5 bobita de cear5
in lichid pin5 se dizolv5 bine; c. se
pune pe o lam5 de sticlti una sau dou5
pic5turi de eter din acest amestec,
l5sind s5 se evaporeze eterul, iar ceara
s5 se solidifice fn cristale normale;
d. se pune o pic5tur5 de ulei pe pre-
parat gi se aplic5 cu mult5 precautie
deasupra lamela, pentru ca s5 nu se
spargii yi s5 nu se deformeze cristalele
formate.
La fel se va proceda cu probele de
cear5 date la analizat. Cind gi acestea
sint gata formate in cristale, prepara-
tele se vor compara sub obiectiv,
ANALIZA MIEREI
fat5 de preparatul model, stabilind
dac5 ceara este falsificat5 sau nu.
ANALIZA MIERII este o prob5 ce
intereseaza mai cu seam5 laboratoarele
specializate, insgrcinate s i descopere
falsurile alimentare.
Pentru apicultor, o analiz5 de miere
.este necesar5 atunci cind b5nuiegte
c5 mierea llisat5 albinelor pentru
hrana de iarnl are o cantitate mare
.de miere de manii, sau cind e nevoie
.s5 procure o cantitate de miere pentru
ajutorarea albinelor in caz de lips5.
El face probe simple, iar cind ele ii
.arat5, ori are bgnuiala unei falsifi-
cgri, trimite probe la laborator care
precizeaz5 cu ce gi in ce procent s-a
facut frauda. In aceast5 carte se dau
citeva sfaturi gi indrumgri simple
necesare apicultorilor. V.n. Mierea,
falsificarea.
Analiza mierii de mand. Scopul
.acestei analize este inliiturarea ei
d e la hrana de iarn5 a albinelor.
In acest scop se fac diferite obser-
vatii gi lucr5ri. Un prim indiciu il
aferg examinarea mierii direct in
fagure: mierea de man5, in mod obig-
nuit, nu e c5p5cit5 ~i nu cuprinde
toate celulele. Se pot folosi dou5
metode simple pentru analiza mierii
de man5: a. Metoda cu up6 de oar e
foarte ugor de aplicat gi la indemina
oric5rui stupar. Se procur5 de la
farmacie o cantitate de ap3 de var,
care poate fi astfel preparat5 chiar
d e apicultor: se ia o cantitate de var
stins ce se amestec5 cu o cantitate
egal5 de ap5; se omogenizeazg, 15sfnd
apoi lichidul s5 se limpezeasc5. Cind
varul s-a depus la fundul sticlei, se
filtreaz5 apa printr-un tifon sau prin
vat5 qi se p5streaz5 intr-o sticl5 eti-
chetat5, folosind-o la analiz5. Pentru
analiz5 se scot probe de miere din
faguri, se adaug5 o cantitate egal5 de
61 ANECBALIE
apii de ploaie sau ap5 distilat5 fntr-o
eprubet5, se inc5lzegte amestecul la
flac5ra unei l5mpi cu alcool, agitind
mereu eprubeta. Cind amestecul este
cald, se adaug5 o cantitate egal5 de ap5
de var, fat5 de mierea diluatii ce era
initial in eprubet5. Apoi se pune din
nou la flac5r5, pin5 fierbe. Dac5 proba
contine miere de man5, in eprubet5
vor apare nigte fulgi care se depun la
fund. Sedimentele se depun dup5
12 ore.
b) Metoda cu alcool este tot atit
de simp15 gi anume: intr-o eprubet5
se pun p5rti egale de miere rji ap5
distilat5 sau de ploaie: eprubeta se
fnc5lzegte la o lamp5 cu alcool gi
se adaug5, dup5 inc51zirel de zece ori
mai mult alcool rectificat, fat5 de
cantitatea de solutie de miere cu ap5
cit era init.ia1 in eprubetg. Dac5 solu-
tia se tulbur5, mierea este de man5;
dac5 ea rgmine limpede, mierea este
bun5 pentru consumul de iarn5 a1
albinelor .
ANALIZA POLENULUI se face in la-
boratorul intreprinderii beneficiare
care, la primire, efectueaz5 o prim5
analiz5 privind impurit5tile gi pro-
centul de umiditate, care nu trebuie
s5 dep5geasc5 1,5-2%. V.n. Polenul.
ANEcBALIE sau stabilitatea unor
colonii din prisacii care de-a lun-
gul timpului gi-au p5r5sit obignuin-
t a de a mai roi natural, fie c5 aceast5
facultate este rezultanta instinctului
mogtenit, fie - cum sustine cercetgto-
rul francez L. R o u s s y c5 s-ar datora
unui ,,mecanism genetic, care para-
lizeaz5 gi suprimii roitul". Apicultorul
care are astfel de colonii trage multe
foloase de pe urma lor. Intr-adevar,
dup5 observatiile cercet5torului A. Sie-
benthal (Franta) care a publicat acum
65 de ani un articol despre aceast5
n u a[ea!ur!yn a p e!jealuasuon !:,!u !i
!,leu eaad !jpl!luen ug ~ e a!nqaal p nu
[nurnj 'aaez!loaaeu o ascj as pug3
',ro[!:,lgur e g[e!a!j!lm eaasp
-unnaj e l !8 ~ ! S O [ O J alsa a!lonaeu lsa:,y -!!m$ugaq dur!? e[ @n~ls!p ps '!a !Q
.!no qs adaauj Bagrril enleur aaez!? 'an:, '!u!nan !!aedn?s n:, aaeaoqe[oa ug
-oaaeu glssaac qdnp ' [ a j l s y .uoqaen a p plnaqj a!nqaaq !!uo[o~ ao2saO.e e a!jaalas
Inp!xo!q alsa as!rraalnd aluez!losasu a p aaneaan? .a,rau!$aalu! a p aa!ugaq
.qsaja ns pl!soloj gjrrelsqns g l ~ e0 o-alu!ad gzeaalsgd as !a aaes u! 'a!.jaa[as
ednls u~ p a j a p ! B p y w o l i a p guaaled e!uo[oa u!p !a3 a p gaeje
etr!q[c a! ~ n s u n r e a uaae eauaurase a a '!ma lugs !!ao~u~alpu!a '!!.Ian ~nl!Q
.au!q[e nrluad aol!Aqaqo alsa am:, 's!al -agjs aads aaej e~ as !a)gur a p eaaaqiaaa
-tu ~np!ne c p a ~ 3 Q e pp u [a Iajl[e !agn ae! 'qu!aa~ I ? ~ [ B o a p urq g u!jnd la:,
'qnu!m S'T--T a p d u ~ JInur ! ~ [a:, aaej as el F~BIOZ! !j ea eu!dnls '!U!PJ~S !JO$
n!se?od a p Inleloze n s ea.rez!~o:,,re~ - u l q n:, azaqmndur! as n u gs aaau!?
.au!'iaa !bps a1!3?gur Ea naluad .a~!l:,npoad !em
c!a.)ul n u a[au!qIe a,) ~ u g d' ~ 3 e jas gs a[aa u!p !!uo[o:, z-J ug !emnu !JO~U!."I
rzeauran a,, e!jeaado e[ apadaa spaaoad alQa.rs ea !Q aq9a!oa anea a!uoloa aa!ao
cA4as '!n[ndnls [npunj ad alnzga !8 gu!dnls u!p eu!ur![a e n 1 3 .a!jaa~as
3 le!zalssuc l u ~ sa[au!q[e p u t 3 .n.wn[ gluale o-a)u!ad ysseajg?gunqur~ a[ ys
ap ~.k!lel.rod e/!p~?[ ui alnu!ur e A a l p a e q 3 !5! azaalsgd a[ qs apansgur ale01
u!j as !8 d n ~ su!p loas as ~!aBdgaau E! gs a!nqaa? !!uolon a p [ajlse a m an:,
larnd n.) a[arrre.r ! ~ u !cur
i as pdnp '!!8gj [naednqs pa au!s e[ a p aYa[a.jug a s
z-T; su!rdu [nrolg~rrnieul anpoa~u!as .aoQ!ldg[ l p u r nn aIaaae[
.io[arr!qlv ea.~ez!lo~aetrnaluad Saeyed asaugarl aI!s!op g:, !n[nldej glraolep
[I![) c!in[os FIGOI q!qdosq~ ne as ~ d n p '!lo9 e[ aluals!za,r !B as!ureu!p au!q[e
y.)nsn as a[!!81L1 .nalad[as a p 3 ?!do? na 'ale[ndod aurq alaeoj lurs !!uo[o:,
r~n-sacre,) ul gde ns aerled un-alul 3san alsaae euneaplolu1 .aqoaau e[ a3133
-![!qe$s a p ealelfnsej gzea,rlsyd !Q!
-aaeol!oa !!uo[oa u!p !j!nu8!qo !aolu!al
-.IVIn[" u! - [ n r p d [ e s y x p e n!se$ocl n-) yzearlsaaadurr as gagu!~eaqeur p e p
Irllcloztl ?saso[oj raerln~s ! i l y ~ ~ ! y-3 !!uo[oa a ~ a u n~ e !'aqel!lea
.t:~.rouraur p,ra!d !ear +nu a[a Vqsease ao[abeuran q!ursueal a ~ ! q g ~ q
r 4 r,.zcaldepe as ,ro[au!q[e ~n~rrs!ueSao .yno aundap !k l e p
-1.10 ~ n o p dp % [ n u reur a!uo[o3 !ir:aase -un.)aj e-s p a p u ! ~e.)leur an qdnp 'dw!l
I![ d')Baso[oj as [nrals qsu! y.)ea .p[e!:, o
s ~ i ~ !dnls u! qu!al?q esleur pu!alsqd !b
-ads p.rnjtr![ o n.) alen[ ?u!s apun a p !3loq e2ial!3 aeop ~ U ! ~ J ? S U O'B:,~RUI ~
: I W ~ I ad PCJ dl!jaure a[au!q[y .!n[nd a.rnSu!s gqur!rlss y4! ' [ ~ u r r eae!ya glepo
-nls 111pur1.1 acI rode arrnd as cic.r ! aala - a l p !Q ls[nSaa pour us ' q p p o !ue !op
e? ' ~ ~wqt?
+ 8 qleau Inalaurouraa3 as!
'urar[8 ul a s u y l s Baui riels !!uoloa a q e [
-a[an pula 'e.~e~gur!adasaa alsa ~ n d u r q
p u p ae!y:, '~jeau!ur!p-ap-s!p naan[ e l
asauaod a[a !aa;rlanpoad alaeoj lu!s
ealsase a[au!q[e 'g~epo!n!u asroa n u !ue
a p j f i a p an:, e u n e s eu!dn?s u! e a a e
aaea !? !!UO[OLI aoun e alslyae[na!laed
ANTIBIOTICE
trebuie m5rit5, ctici s-au v5zut cazuri
cind albinele au pierit intr-o anumit5
proportie sau cel putin li s-a micgorat
vitalitatea. 111 special albinele de
toamn5 care trebuie s5 ierneze nu vor
f i niciodat5 narcotizate, c5ci s-a ob-
:servat c5 operatia are efecte negative
asupra ierngrii.
ANTIBIOTICE, sint folosite de api-
cultor la tratarea cu succes a dife-
ritelor boli d e care sufer5 albinele,
boli care pins acum fiiceau mari pa-
gube in stupini.
Albina are antibiotice pe suprafata
corpului, pe cap, pe torace gi abdo-
men, cit yi in s~cretiilernai multor
glande. De asemenea, antibiotice im-
portante se ggsesc gi in produsele al-
binei: in miere, cearti, ljptigor, polen,
propolis, antibiotice care inhib5 dez-
voltarea anumitor microbi. De pild5,
extractele de antibiotice din polen
inhib5 Bacilus larvae qi Bacilus alvei,
unii din agentii etiologici ai bolii
loca american5 yi european5. Polenuri
active in aceste privinte sint cele de
!a porumb, p5p5die, trifoi etc. Cind
polenul este transformat In pistur5,
actiunea acestor antibiotice este chiar
d e 3 - 4 ori mai mare.
Cercetitorul P. L a v i e a stabilit
c i gi fagurii cuibului a u la suprafats
antibiotice, ce stau acolo ,,la pind5"
ca s i loveasc5 dugmanii ce s-ar ivi
iji care ar ataca viata puietului.
Propolisul contine un antibiotic care
omoar5 nu numai microbii, ci yi ciu-
percile, fiind deci un puternic fun-
gicid (contra ciupercilor).
Antibioticele de pe capul albinei
sint selective g i ele au o actiune nu
numai de ap5rare individuali, dar
qi un rost f n munca albinelor din stup.
De pild5, ele inhibi germinarea po-
lenuiui In celule. Cercetitorul P. L a-
v i e merge gi mai departe, sustinind
63 ANTIBIOTICE
c i in stup se gisesc antibiotice care
ilmbrac5 a t i t interiorul lui cft gi
accesoriile, ca un Cnvelig protector
ce este prezent oriunde apare vreun
pericol. Chiar si la imb5ls5marea ca-
davrelor animalelor mici ce p5trund
fn stup, albinele folosesc antibiotice
ca s5 opreasc5 descompunerea lor gi
deci s5 evite vicierea aerului.
Cercetgtoarea H a r g a s i m o v a
yi prof. B. P. T o k in, de la Univer-
sitatea din Tomsk, concomitent au
gisit 22 soiuri de plante melifere cu
efecte antibiotice.
Pentru apicultori antibioticele sint
cu a t i t rnai interesante, cu cit nu
numai cti cele trei boli amintite, loca,
nosemoza gi paratifoza, pot fi inde-
partate din stupin5 - contribuind ast-
fel la vindecarea bolii gi la m5rirea
productiei - ci 9i prin aceea c5 al-
binele, dup5 cum am mai mentionat,
sint ele ingile purtstoare de anumite
suge de antibiotice pretioase, care
deschid largi posibilitgti de a f i puse
in valoare. Acesten nu se afl5 pe larve,
nimfe gi nici pe albinele tinere de
curind iegite din fagurele natal, ci
apar in momentul cind albina ia
contact direct cu vista exterioari.
Cercet5torul francez P. L a v i e
a extras la cald, in alcool un antibio-
tic aflat pe corpul albinelor, care are
o actiune de lizare asupra a 30 de suge
bacteriene; cele gisite pe cap gi
torace stnt de gase ori rnai active decit
cele de pe abdomen. lntre rase exist5
chiar o diferentiere in aceastii pri-
vint8, cgci albinele de r a s i neagrg
au pe corpul lor cantit5ti mai mici
de antibiotice decit cele de ras5 cau-
cazian5 sau italian5. Virsta albinelor
are gi ea un rol in aceast5 privint5:
incepind din ziua a gasea, ping la a
douisprezecea, antibioticele de pe cor-
pul albinelor se inmultesc mereu,
ANTIBIOTICE 64 ANTIBIOTICC

pentru ca apoi num5rul lor s5 scad5 in metabolismul alimentelor ingerate.

pe m5sura imbgtrinirii. Totugi, tinind seama de primejdia
$i in polen s-au g5sit antibiotice atacului unei boli ce lovegte nu numai
valoroase, mai ales sub form5 d e colonia, ci gi productia, uneori ani
p5stur5 gi are o vechime mai mare la rind, riscul de a intoxica o genera-
in stup. A. M a u r i z i o a identi- tie de albine este prea mic, c5ci el
ficat u n antibiotic in miere; mierea este urmat apoi de o lung,? perioad5
de man5 este chiar mai bogat5 in de sigurant5 gi propsgire. Deci, folo-
aceast5 privintci decit oricare a l t sort; sirea lor trebuie sci aib5 o anumit5
ea contine o substant5 denurnit5 in- limit5, peste care ele devin d5unii-
hibin5, care este u n bactericid foarte toare pentru albine. Fiecare boalii are
puternic. Cercetgtoarea K i l v a k i- un anumit tratament cu un antibiotic
n a ? a g5sit c5 propolisul are anumite sau dou5 specifice, in doze anumite,
antibiotice care variaz5 ca potential date la intervale stabilite. De pild;i,
dup5 anumite zone geografice, iar la boala loca, penicilina in doz5 d e
R. C h a u v i n a g5sit c5 albinele 1 milion unitiif.i, sau streptomicina
au in tubul lor digestiv o florii bac- d e 500 000 unitiiti, date albinelor in
terian5 ,,pe care el o bgnuieyte a fi trei reprize la interval de 5-7 zile
producgtoare de antibiotice". Acest nu numai c5 ,,au o actiune curativ-
cercetgtor atribuie tot unui antibiotic profilacticg, ci ~i stimuleazii dezvol-
aflat in polen, rezultatele bune ce se tarea coloniei, ridic5 activitatea vitalg
obtin in tratarea diferitelor afectiuni a albinelor gi previne uzarea lor ina-
intestinale la om, prin consumul direct inte de vreme" ( N . K u 1 i lc o v).
a1 polenului. Excesul d e antibiotice devine pri-
Antibioticele trebuie folosite ins5 mejdios nu numai pentru albine, ci
cu mult5 prudent5 c5ci microbii cu gi pentru oamenii care vor consuma
timpul igi prepar5 substante care sii produselc lor inciircate cu astfel d e
anihileze la rindul lor antibioticul, substante. C. 12 F a r r a r atrage
sau igi creazci suge rezistente la ace1 atentia apicultorilor c5 a n t i b i ~ t ~ i c e l e
antibiotic. gi sulfamidele sii nu fie folosite in
Abuzul d e antibiotice nu poate s 5 timpul marelui cules, cind se adaug5
fac5 decit r5u, c5ci prin inscigi folo- la stupi corpuri d e strinsur5 sau ma-
sirea lor prezint5 un risc; dup5 cerce- gazii d e recolt5.
tiitorul K o k s e n k o privind ,,in- Preparatele cu sirop trebuie date
fluenta antibioticelor asupra particu- cit mai pr0aspet.e; de pild5: antibio-
larit5tilor fiziologice ale albinelor" s-a ticul Fumidil B cu sirop, in tratarea
ajuns la surprinz5toarea constatare bolii nosemoza, se prepar5 qi se dB in
c5 toate a u o oarecare toxicitate, scur- aceiagi zi. Dac5 totugi mai r5mine
teaz5 viata albinelor tratate gi influen- ceva pentru ziua a doua, siropul me-
teazi5 in r5u hemolimfa (singele). d i c a m e n t ~cu ~ Fumidil B se tine in
Date ins5 in cantit5ti mici gi numai sticle colorate, cu dop slefuit, ferit
d e citeva ori, ajut5 la regenerarea ce- de lumin5 gi la o temperaturii de eel
lulelor epiteliale distruse. In schimb, mult 40°C.
atunci cind se face abuz, antibioticul Vindecarea bolilor la albine va fi
sterilizeazii brutal intestinul gi distru- yi mai sigur5, atunci cind apicul-
ge o serie d e microorganisme, o flor5 torul v a lua toate m6surile de igieng
hacterian5 bung, folositoare albinei in stupin5, va schimba fagurii cit yi
m6tcile bgtrfne, p l s t r h d fntotdeauna
colonii puternice qi bine intretinute.
APA, este un element vital pentru
albine gi intreaga comunitate a stu-
pului. E a le este necesar5 la digestie,
asimilatie, diferite schimburi nutri-
tive din tesuturi, cit gi la secretiile
glandulare gi formarea slngelui. Cerce-
t5torul G o n t a r s k i ?.a. a ajuns
la concluzia c5 ,,o activitate de cules
pe o durat5 mai indelungat5 duce re-
pede la slr5cirea lichidelor din corpul
albinelor, ceea ce are drept urmare o
cerint5 mai mare de ap5." Abia dup5
ce albinele fgi refac nivelul de lichid
din corp, sint capabile s5 produc5
din nou secretiile necesare pentru a
putea ingera hrana.
- Apa intr5 fntr-o proportie insem-
nat5, atft direct cit gi indirect, in
prepararea hranei larvelor de c5tre
albinele doici; acestea chiar gi atunci
cind folosesc mierea in hrana larvelor
mai mari de trei zile, trebuie s5 o di-
lueze cu ap5 c5reia ii adaug5 117 p5r-
t i ap5, c5ci altfel proporf,ia de znhar
este prea mare.
De asemenea, iarna, cind in unii
faguri mierea se cristalizeaz5, albinele
au nevoie de ap5 pentru a stimula
glandele salivare, cu secretia c5rora
ele pot dizolva cristalele; f5r5 ea,
glandele vor fi nevoite s 5 functioneze
intens retr5glnd apa din organism,
ceea ce a r uza mult albinele coloniei.
f n timpul iernii, mierea, fiind hi-
groscopicti, absoarbe vaporii de ap5
din stup sau atmosferg, iar albinele,
consumfnd aceast5 miere fn parte
lichefiat5, igi satisfac nevoia organic5
de a p i . Atunci ins5 cfnd cerinta este
rnai mare, iar in faguri se afl5 o miere
cu sgruri minerale care le produce
mult5 sete, ele o g5sesc in apa pro-
venit5 din vaporii din stup care se
condenseazg pe peretii reci a i acestuia,
5 - A.B.C.... Apiwl vol. I
sau pe fagurii goliti pi reci din mar-
gine.
Cind, inainte de aparitia primgverii,
stuparul d 5 putinii ap5 albinelor chiar
in stup, matca incepe s5 ou5 mai de-
vreme, fiind hrRnit5 de albine cu
mai mult Iiiptigor. Cu cit cuibul d e
puiet ia o extindere mai mare, cu
a t i t cregte consumul de ap5. Este sta-
bilit c5 o colonie normal5 consum5-
zilnic prim5vara 50-200 g ap5, iar
in zilele calde de ~7ar5pin5 la 3 0 0 -
380 g. Cind bate un vint uscat gi
fierbinte, consumul se ridicj pin5 la
500 g de fiecare colonie. Este o leg&
tur5 strins5 fntre suprainc5lzirea stu-
pilor gi apa de care colonia are nevoie.
fn t5rile calde, pe la tropice, albinele
unei colonii consum5 pin5 la 1 1 d e
ap5 pe zi, iar cind nici astfel nu pot
p5stra in interior umiditatea necesarii
vietii prefer5 s5 p5r5seasc5 locnin$a.
Albinele indiene, de indat5 ce Incep
cRldurile, zboar5 la munte unde e r5-
coare, cules bun gi ap5 suficientii.
Albinele aduc apa in gug5, transpor-
tfnd la o incilrc5turLi pin5 la 4 2 -
44 mm3, deci albinele unei colonii
trebuie s5 fac5 2 000 de zboruri ca sii
aduc5 cele 120-150 g ap5 necesare
unui cuib bine dezvoltat. f n perioa-
dele de cules intens, cfnd florile a u
nectar mult, albinele nu mai caut5
apa, c5ci ele o afl5 in nectarul apos
adus de albinele culegiitoare in stup.
Ventilatoarele elimin5 apa din nec-
tarul intins pe suprafata fagurilor; iar
in stup se formeazii o ambiant5 umed8,
potrivit5 gi necesar5 puietului.
Vara, cind c5ldura este in toi, degi,
albinele aduc nectar, iar cfntaru!
create, dac5 se pune in jgheabul ramei-'
hr5nitor o cantitate de ap5, intreaga
colonie se reinsufletegte gi devine mai
activ5. Explicatia acestui fenoinen
este ugor de dat, c5ci In afar6 d e nevoia
organicti a apei pentru preggtirea hra-.
nei puietului gi inlocuirea deshidratgrii
corpului lor, albinele mai aduc ap5
in stup gi pentru p5strarea umiditgtii
potrivite in interiorul cuibului, pin5
la 83%; altfel puietul nu a r rnai
putea tr5i in zilele prea calde ale verii,
tegumentul larvelor se usuci iar me-
tabolismul organic QU mai este nor-
mal. De aceea albinele reglementeaz5
aceast5 umezeal5 interioar5 a cuibu-
lui tinind in gug5 o anumit5 canti-
t a t e de ap5, pe care o depun in celule
pentru a se evapora sau in pic5turi pe
peretii stupului, in raport cu cerin-
tele cuibului.
Cercettitorul L i n d a u e r in lu-
crarea sa ,,Termoreglarea gi regimul de
a p 5 in stup", stabilegte c5 aducerea
apei in stup este in direct5 leg5tur5
cu prezenta puietului, cit gi cu cea de
suprainc5lzire a cuibului. Lz o tem-
peratur5 exterioar5 de 23-30°C colo-
nia se rscoregte prin ventilarea stu-
pului; d e la 30-iO°C, albinele tre-
buie s5 aduc5 mult5 ap5 in stup, care,
prin evaporare, contribuie la sc5derea
temperaturii din interior. Cind stu-
pina s t 5 in b5taia soarelui, iar tempe-
ratura inregistreaz5 33,5"C la umbr5,
majoritatea albinelor culeg5toare -
intr-o proportie pin3 la 90% aduc ap5
i n stup, pe cind in stupii ce stau la
u m b r i , numai 30-35% din albinele
culegltoare fac acest serviciu.
Albinele consum5 mult5 ap5 in
zilele cglduroase cind sint inchise din
cauza pulverizbrilor cu substante toxi-
ce a pildurilor, livezilor gi culturilor.
Atunci se dau albinelor cite 3 1 ap8
pe zi la stupii puternici. Si la trans-
port in pastoral depgrtat, se pulveri-
zeazil ap5 pe deasupra pinzei metalice.
f n cursul verii, albinele aduc gi miere
d e manil. E bine ca in t o t timpul cu-
iesului mierei de man5 stuparii s5 dea
zilnic in stup cite 50-80 g ap5, aju-
tind astfel albinele la diluarea silruri-
lor minerale aflate in miere.
Atunci cind albinele stau fnchise
in ad5postul de iarn5, care este prea
cald gi unde temperatura s-a urcat
peste 6"C, mai ales dac5 matca a in-
ceput s5 depun5 ou5 in cuib, stuparul
trebuie s5 intervin5, c5ci altfel albi-
nele se nelinigtesc, ies afar5 din stup,
se impr5gtie pe podeaua adilpostului
gi pier in num5r mare. f n mod nor-
mal, nevoia d e ap5 a albinelor in
timpul iernii gi-o satisfac prin con-
sumul de miere, care are o proportie
de 17-18% ap5. Cind ins5 in cuib
nu este inc5 puiet, albinele se linig-
tesc dac5 cel putin atmosfera din
adspost nu este prea uscat5, ceea ce
se poate face ugor dac5, din cind in
cind, se intinde acolo pe o frfnghie
un ceargaf ud, sau se stropegte po-
deaua cu ap5, din patru in patru
zile.
In primSvar5 albinele prefer5 apa
c5ldut5, inc5lzit5 de soare; de aceea
ele adun5 apa de pe frunze sau din
apele st5t5toare. Cind apa este c5l-
dub5 o iau gi mai repede, c5ci ele igi
umplu guga numai in 29 de secunde,
pe cind atunci cind apa este rece, le
trebuie 78 de secunde pentru o inc5rci-
tur5, pe care o sorb mai incet, spre
a avea vreme s5 se fncilzeasca.
Cind ele sint silite s5 transporte apa
la mzri distante, pierderile de albine
sint cu atit rnai mari, cu cit timpul
este mai rece gi distanta este mai
lung5.
f n prisac5 trebuie a5 fie in perma-
nent5 un adilptitor care, in primivaril,
trebuie s5 aib5 ap5 cald5, iar vara a p i
obignuit5.
Pentru timpul rece autorul folosegte
cutii mici de conserve de 344 mm cu
un capac, oferind albinelor apti direct
in stup. Capacul are un orificiu de
10 mm. Un fitil de tifon rssucit st%
APA 67
cu un capLt in ap5, iar cel5lalt str5-
bate podigorul In intervalul dintre
doi faguri pin5 la 7-8 cm. Cutia e
alimentat5 cu ap5 la 3-4 zile. Sal-
teaua care acoper5 podigorul pSistreaz5
temperatura apei.
Oricum s-ar face, albinele nu trebuie
a5 sufere de lipsa ei. Cercetlitoarea
A n a M a u r i z i o a constatat c5
celor care nu au ap5 suficient5 li se
scurteaz5 viata cu 50-70% fat3 de
cele care au ap5 Pndestulitoare, iar
cind n-o g5sesc de loc, sacrific5 o parte
din puietul larvar pentru a putea s5
salveze restul.
I n afar5 de toate acestea, apa mai
servegte albinelor gi la dizolvarea
zahgrului tos atunci cind acesta se d 5
albinelor pentru stimulare. Hrlinind
albinele cu zahlir tos dat intr-un hr5-
nitor cu geam ling5 cuib, ugor se poate
observa cum albinele aduc apa ume-
zind cristalele de zahlir pe un strat
de citiva milimetri, ca apoi dizolvat
sli-l poat5 duce in stare lichid5 in
faguri.
Privitor la components gi calitatea
apei ce stuparul o d 5 albinelor, este
bine de gtiut c5 ele prefer5 apa curgg-
toare de riu, mai ales cind apa de put
este dur5 gi deci are prea multe s5ruri
minerale. Nici chiar cea pe care stu-
parul o va folosi la prepararea hranei
albinelor - cum a r fi siropul - nu
trebuie h a t 5 la intimplare, mai ales
cind siropul se prepar5 pentru hrana
de iarn5, clci s5rurile minerale din
apa siropului se acumuleaz5 in intes-
t i n gi cauzeazli multe necazuri. V.n.
Diareea gi Hr&nirea, siropul. Este
drept, c5 primgvara, albinele caut5
ap5 mineralizatli gi aceasta se explic5,
clici ele atunci g5sesc putin nectar
fa$& de nevoile in minerale cu care
pmpriul lor organism trebuie comple-
t a t dup5 o iernare lung5, cit gi pentru
hrana puietului.
AP A
De aceea primgvara, apicultorul
trebuie s5 dea albinelor sare in ap3 -
in vas aparte - cam o linguritli raGi
de sare la doi litri de ap5 cald5. Doza
se micqoreazli pe m5surli ce in naturg
apare nectar ceva mai mult. Ea in-
lesneqte gi m5reste actiunea unor
enzime din organism. S-a constatat
d e exemplu c5 sarea de buc5ttirie
m6reste activitatea enzimei amilaza
pin5 la 40%. V.n. Enzime. Ea sti-
muleaz5 extinderea cuibului gi cl5-
ditul fagurilor. PunPnd la dispozitia
albinelor ap5 putin s5ratli le fndep5r-
tgm de la consumul scurgerilor din
grajduri qi alte ape infectate cu para-
ziti ce pot provoca albinelor diferite
afectiuni. De pild5, in astfel de ape
tr5iesc helminti care-gi depun ou5le
in ap5. Albinele inghit ou5le odat5 cu
a p a ; e cunoscut in aceast5 privints
Mermis albicans, care e un nematod
ce se dezvolt5 in intestinul albinei;
larvele din intestin str5bat peretii
acetuia ajungind la corpul gras,
hr5nindu-se din aceste rezerve orga-
nice ~i atacind chiar hemolimfa.
Apa &rat5 ce se d l albinelor trebuie
zilnic schimbatg, pentru ca s5 nu
devinli prea concentratg. Se va evita
deci turnarea unei noi cantitzti d e
solufie peste cea pus5 in ajun.
Cercet5torul francez A. C a i l 1 a s
sf5tuiegte ca, in Ioc de ap5 sSrat5, s i
se pun5 in ad5pgtor, la 10 litri apg
1-2 g uree gi 10 g de miere; ureea
contine 46% azot foarte necesar orga-
nismelor tinere. De asemenea, d a c l
se pun citeva pic5turi de amoniae
la o gilleat5 de 12 1 ap6, albinele o
car5 in grab5 in stup.
Cind in stupinele vecine bfntuie
vreo boal5, este bine ca fn apa de
b5ut a albinelor s5 se pun5 preventiv
o dat5 la trei zile, 3 fiole de sulfatia-
zol la 10 litri ap5, dar numai pe timp
limitat gi in nici un caz permanent.
APICULTOR 68
APICULTOR este persoana care se
indeletnicegte cu cregterea albinelor.
I se mai spune qi ,,stupara, adic5
cel ce se ingrije~tede stupi sau ,,pri-
siicar".
Stuparul este un indrlgostit de me-
seria lui, de aceea se consider5 c l api-
cultura este o indeletnicire practicatii
din pasiune. El trebuie s l fie un om
calm, invltat la nevoie s5 fie astfel,
clci cei nervogi, cu miqc6ri repezite yi
flr6 rlbdarz vor p l l t i cu multe inte-
p5turi felul acesta de comportare fat5
d e albine. Apicultorul nu trebuie sB
fie lacom ciici luind Si necesarul de
hran5 a1 albinelor, el va pl5ti apoi
mai scump. Va tine o evident5 precis5
a cheltuielilor yi veniturilor stupinei,
pentru ca s5 poatl discerne metodele
cele mai bune pe care trebuie sii le
aplice, iar exploatarea s5 dea renta-
bilitatea cea mai mare. f n tot ceea ce
face, s?i nu se bazeze numai pe me-
moria lui, ci insemnind in partida
fieclirei colonii lucr5rile executate,
s5-qi programez de indat5 in agenda
d e lucru pe cele ce urmeaz5 s l le
indeplineascii ulterior g i bine. Tre-
buie s l aib5 un ascutit spirit de ob-
servatie, s6 inl5ture piedicile care stau
in calea dezvoltiirii coloniilor sale,
s Z traps concluzii precise gi juste din
anurnite situatii, s5 fie punctual in
executarea lucr5rilor, in care sB mear-
p l pin5 la amsnunte de ore nu numai
de zile. P,*acticind apicultura, s5 nu
uite niciodatri foloasele pe care stu-
pina le poate aduce ogoarelor care
a ~ t e a p t sl l le vinli sprijin de la albine
pentru polenizwes culturilor entomo-
fite, c5rora s5 le m5reascl rodul.
Apicultorul trebuie sB tin5 seam:
cii fiecare stup este o nou5 problem%.
Fiecare colonie polte avea alte nevoi.
fn apiculturl nu se p ~ a t eIucra dup5
h p i c sau gablon. Principiile sint gene-
r?Ie,. din ele apicultorul trage con-
APICULTURA PASTORALA
cluzii, aplicindu-le d u p l nevoie. Nu
se poate spune ins5 c l in doul cazuri
similare se va proceda exact la fel,
c5ci fiecare are o particularitate de
care trebuie tinut seama. Cu timpul,
apicultorul se formeazg, dac5 are
spirit de observatie qi dorinta d e a
aplica diferite mlsuri recomandate
de literatura de specialitate gi de
S.C.A.S., ca astfel s5 obtinl rezultate
fnsemnate. El va rezolva ugor toate
situatiile anormale din colonie gi va
rlspunde precis gi cu promptitudine
la o serie de probleme ce i se prezintii.
Lsgat de aceast5 indeletnicire a t i t
de complex5 yi atrlgltoare, apicul-
torul gilseste in munca sa dinstupinl
o mnre desfgtare sufleteascg. Lucrind
in plin5 naturg, in aer curat yi inmi-
resmat de parfumul florilor, in umbra
qi r5coarea psdurilor, ori in plin5
lumin5 a soarelui din preajma cim-
piilor g i luncilor, are nervii odihniti
yi organismul f5r6 solicitlri exagerate,
atingind deseori o virst5 fnaintatl.
APICULTURA f N REPUBLICA SOCIA-
L I S T . ~RO;IIHNIA. V.n. Scurt istoric
APICULTURA PASTOBALK este cuno-
scuts din cele mni vechi timpuri. f n
izvoarele vechi ale istoriei se gilsesc
scrieri care arat5 cum egiptenii, cu
4 000 de ani in urm5, inclrcau stu-
pine intregi pe vase, transportind
albinele de-a lungul malurilor Nilu-
lui, din delt5 pin5 la cataracte gi
inapoi, inaintind in fiecare noapte pe
fluviu, iar ziua stind pe loc, pentru
ca albinele s5 poatl exploata flora
regiunii. Lz noi s-a aplicat in trecut
apicultura pastoral5 chiar cu stupi
primitivi. Sint date, in special in
Ardeal, care arat5 cii Pncli pe la 1645,
in jurul Turdei, stuparii inciircau Pn
primiivar5 stupii yi-i mutau in finete.
S-au pastrat g i azi denumirile anumi-
APICULTURA PASTORALA
tor puncte unde se concentrau stupii
apicultorilor intov5r5qiti pentru pe-
rioada culesului. Este qtiut5 ,,Valea
Florilor" sau ,,Poiana stupilor" din
regiunea Cluj, unde st5tea cite un
b5trtn paznic, iar stuparii veneau in
zilele libere s5-qi vad5 de stupi.
Desigur c5 acest fel de exploatare
apicol5 cere o anumitii preggtire din
partea apicultorului, c5ci el trebuie
sii cunoasc5: a. flora melifer5 dintr-o
anurnit5 localitate; b. perioadele de
inflorire yi durata lor, pentru a trans-
porta stupina la timpul oportun; c. s5
se informeze de num5rul stupilor re-
partizati in localitatea respectivil, care
nu trebuie s5 fie suprasaturat5 cu
albine, c5ci acolo unde se aglomereaz5
prea multi stupi, nimeni nu reali-
zeaz5 o recolt5 bung; d. trebuie s5
cunoasc5 specificul localit5tii unde
merge: starea culturilor qi egalonarea
lor, izvoarele, fintinile rnai apropiate
cit gi posibilit5tile lui de aprovizio-
nare; e. trebue s5 fie un bun tovariig
fat5 d e vecinii s5i cu stupine in pas-
toral, sii nu incalce vetrele rezervate
altar stupini qi s5 p5streze o anurnit5
distant5 in raport cu bog5tia melifer5
a florii respective. Obiqnuit aceast5
distant5 este cuprins5 intr-o raz5 de
cel putin 300-400 m de la ultima
stuping agezat5 pe un teren dac& ma-
sivul p5duros sau cultura respectivg
este cunoscutii c5 d 5 cantittiti mari
d e nectar, sau la cel putin 1 000 m ,
dac5 productia lor este mediocr5 in mod
obignuit; f. stuparul trebuie s5 in-
dep1ineasci-i cu strictete regulile sani-
tar-veterinare stabilite pentru stup5-
ritul pastoral qi deci s5 nu aduc5 in
locuri cu aglomer5ri de stupi coloniile
sale bolnave. De altfel el trebuie s5
posede, inainte de plecare, un certi-
ficat de s5n5tate eliberat de autorit5-
tile serviciului veterinar raional. Stu-
paru1,insugi !tie mai bine dac5 are sau
ei9 APICULTURA PASTORALA
nu stupi bolnavi gi el va duce stupii
in pastoral numai Cn locuri stabilite
de comisia raionall de pastoral ca
locuri de carantinti, locuri cu culee
bun, cunoseut fiind c5 de cele mai
multe-ori albinele se vindec5 in atari
situatii, dar trebuie neap5rat s5 stea
izolate.
'Stuparul trebuie sg fac5 din timp
recanoagterea dwmului ce urmeaz5 s5-1
parcurg5 stupina.
E l trebuie sii fie preggtit de drum
cu toate materialele necesare In diferi-
t e situatii: are cu el o lamp5 electric5
de buzunar sau cel putin un felinar
aprins; hirtie sau ziare vechi, cu care
poate astupa repede iegirea albinelor.
De asemenea stuparul are fntotdeauna
la indemin5 d5ltita de lucru, un
ciocan, clegte qi cuie, precum gi sirm5
de legat, dac5 eventual fringhiile cu
care s-au legat stupii s-au ros gi r u p t ;
o lopat5, o cazma, un topor, sint
unelte ce insotesc fntotdeauna tran-
sportul qi stau la Indemin5, ca s5 fie
repede g5site. 0 scindurii groasg este
d e mare ajutor la trecerea vreunui
pod care intre timp gi-a pierdut o
traversg sau se pune peste o rig015 cu
mocirl5.
0 d a t 5 ce a ajuns la locul destinat
de autoritgtile raionale pentru pasto-
ral, stuparul trebuie s5 ingtiinteze
Sfatul Popular de prezenta sa in
raion, cit gi Serviciul de protectia
plantelor din raionul respectiv, care
are sarcina de a atrage atenti4 gospo-
d5riilor de s t a t sau colective s5 renunte
la tratamente fitosanitare in perioada
fnfloritului culturilor. V.n. I'oxicoza.
Stuparitul pastoral se face nu numai
pentru a avea productii mari d e miere
qi cear3, aga cum s-a argtat rnai sus,
ori pentru polenizarea anumitor cul-
turi entomofile, ci chiar +i in caeuri
in care se observg c&albinele sint bol-
nave. S-a constata c&unele plante sau
APICULTURA PASTORALA 70
arbori meliferi au fitoncide care ajut5
la inliturarea bacililor respectivi. V.n.
Fitoncide.
Transportul stupilor se mai face gi
atunci cind o regiune este bintuit5 de
anumiti dgungtori, care trebuie dis-
trugi cu stropiri sau pr5fuiri cu sub-
stante fungicide, care obignuit sint
toxice gi care a r ucide albinele stu-
pinei, dac5 a r fi l5sate pe loc. V.n.
Toxicozd.
f n anii normali apicultura pasto-
ral5 se va face la pldurea cea rnai apro-
piatti, dup5 ce s-a f5cut ln stupin5
revizia de fond a coloniilor, c5ci
p5durea primgvara, este locul cel
rnai potrivit pentru albine. Nectarul
gi polenul proasp5t din florile p5durii
ajut5 foarte mult la dezvoltarea cui-
burilor; inainte ca frunzele s5 aparii
gi s5 umbreascl solul, ies la lumini
multe specii de flori, care sint un aju-
tor nepretuit pentru albine. V.n.
Baza meliferd.
f n afar5 de aceast5 bogat5 flori,
care constituie cea mai bun5 hrinire
stirnulent5 pentru extinderea cuibu-
lui mgtcii, pldurea - cu poienile ei
ad5postite - ofer5 albinelor posibi-
litatea de a iegi la cules gi pe vreme
vintoas5 gi chiar mai rece. fntr-ade-
v5r, padurea nu ing5duie vinturilor
sH p i t r u n d l in stupi gi s5 sileasc5
albinele sH stea griim5dite in ghem,
pentru p5strarea cgldurii cuibului. f n
timp ce in stupinele din locuri des-
chise albinele nu indr5znesc sH ias5
In pragul urdinigului, din cele ce sint
la adgpostul p5dui.ii albinele zboar5
in clutarea hranei gi apei, f i r 5 nici
u n pericol c5 vor r5mine pe afar5,
prinse d e frigul noptii.
Apoi apicultorul va duce stupii la
culturile de rapit5 care nu numai c5
sint un stimulent neintrecut pentru
pregitirea coloniilor in vederea viito-
rului cules d e la salcim, dar adeseori
APICULTURA PASTORALA
rapita d 5 gi o bun5 recoltg. 0 conditie
absolut necesari este ca stupina s5 fie
agezat5 cit mai aproape de lanul cu
rapit5. Primgvara slnt zile foarte ca-
pricioase, cu schimbsri neagteptate.
Dac5 albinele sint silite s5 zboare
peste 4-500 m pin5 la stup, ploile
sau vinturile reci gi repezi le prind in
cimp, iar coloniile pierd un mare
num5r de culegiitoare. Obivnuit rapita
infloregte in jurul datei de 10-20 apri-
lie, deci concomitent cu aparitia in
padurea de salcim a unei flori mult
cercetatii de albine cum este urzica
purpurie sau sugelul - Lamium pur-
purea. Aceast5 plant5 d 5 nectar gi
mult polen, cu o durat5 de inflorire
de aproape o lung. Deci cine nu are
rapit5 prin apropiere, este bine s5
duc5 stupii in pastoral la acest cules.
fn felul acesta apicultorul va avea
dublu folos, c5ci face cu stupii un
drum mai putin, rgminind pe loe
pentru culesul de la salcim, care apare
la 15-20 mai. Atunci, dac5 in preajma
p5durii se g5sesc culturi de maz5re
in care, obignuit, apare mugtarul s5l-
batic, r5mine inc5 2-3 s5pt5mini pe
loc, desigur dac5 aceastl floare ocupg
o suprafat5 masiv5, ceea ce se Pntfm-
pl5 in anii cu primlveri ploioase.
Dac5 aceast5 floare nu este abundentci,
apicultorul pleac5 cu stupina in jurul
datei de 6-10 iunie la un cules mult
rnai sigur gi bogat; cel de zmeur5 din
regiunile rnai inalte urmat5 putin
rnai tirziu de zburgtoare. Amindouii
aceste infloriri dureazi timp de o lung.
Trebuie ins5 tinut seama c i masivele
cu aceste pretioase plante s5 nu fie
la o diferenti de altitudine prea mare
pentru stupinile ce vin de la ges, cici
albinele nu vor beneficia de bog5tia
lor in nectar, nefiind adaptate.
Alti apicultori de la ges prefer5,
d u p i prima recolt5 de la salclm, s5
se ridice cu stupii la salcimul a1 doilea
APICULTURA PASTORALA 71
dintr-o regiune putin m l i inalt6,cum
este de pild5 de la Bucuregti la Pitegti
sau Cimpulung Muscel unde este o
diferent5 intre Infloriri de 8-10 zile.
El pleac5 cu dou5 zile inainte de ter-
minarea culesului de la salcimul de
?es gi prinde inceputulj infloririi sal-
clmului din deal, prelungind astfel,
pentru albine, perioada de cules bogat
d e la acest arbore.
Cei care nu au nimic din toate
acestea, vor prefera un cules ugor, de
intretinere, de la rapita s5lbatic5,
pin5 trece timpul de criz5 in cules gi
se apropie cele dou5 resurse insemnate
melifere de la noi: culesul de la tei gi
floarea-soarelui. Multi apicultori re-
nunt5 la tei in favoarea florii-soare-
lui, care-i mai sigur5, depi nu a t i t de
bogat5.
Teiul la noi in regiunea de sud, pe
valea Dunsrii, este foarte capricios;
numai in regiunea Tulcea-Bsbadag gi
in dealurile Moldovei de mijloc d 5
recolte aproape anuale. f n schimb
sint ani cind floarea teiului eman5
eteruri volatile care depopuleazs stu-
pii. V.n. Teiul.
Nici floarea-soarelui nu este in
totdeauna sigur5, mai ales in anii
prea secetogi. Da cind s-au introdus
ins5 in cultur5 noile varietati, cum
sint, de pild5, var. Armanvir gi
V.N.I.I.M.K. ce sint recunoscute ca
bune melifere, productiile de miere
sint ceva rnai constante.
Dup5 tei gi floarea-soarelui, resur-
sele mdifere se Imputineaz5 la ges.
Finetele de ges, inainte ca valea Dun&-
rii s5 fie indiguitil, in anii cu inun-
datii ce trec repede in primilvarg,
dideau o recolt5 de nectar multumi-
toare in luna august. Pentru stuparii
din preajma muntelui, finetele locale
sint o resurs5 de nectar bogat5 pin5
la 15 august, cind incep s5 fie cosite.
E i mai ridic5 la munte stupii, cind
APICULTURA PASTORALA
au in preajmg piiduri de molid sau
brad alb, dup5 ce au f5cut mai fntii
recunoagterile necesare ca s5 se con-
ving& dac5 acolo, in anul respectiv,
au ap5rut lecaniile ~i lachnidele.
(V.n.) care, dau putinta albinelor
s5 recolteze miere de man5 de bun5
calitate. I n aceasti5 privint5, locul
de agezare, deci cel ce va d a o sigu-
rant5 pentru o bun5 recolt5 a mierii
de man5 este cel care are multe fur-
nicare raspindite pe o cit mai mare
suprafat5 din pgdure. Culesul de la
p5durile de conifere adeseori este
foarte abundent. In regiunile de pod-
gorii intinse albinele aduc multe
foloase, c5ci stupinile se duc pentru
un cules de must de la strugurii care
au bobite ce zemuesc, gi care pi aga
se risipegte; dac5 mustul se scurge
pe strugure, acesta curind este inva-
d a t de mucegaiuri ce prind toate boa-
bele gi stric5 mult calitatea vinurilor
la presare. De putini ani a intrat, In-
sfirpit, in obicei acest fel de pastoral;
ba, acolo unde nu sint stupini, sint
chemati in podgorii stuparii din sector
socialist sau individual, pentru a face
aceastii oper5 de ,,asanareu a struguri-
lor .fn felul acesta albinele string o
recolt5 care este multumitoare, dar
a c5rei miere nu se lass pentru iernat,
ci se extrage dup& culesul viilor, iar
albinelor li se dau faguri cu miere
bun5 pugi la rezerv5 din culesul de
var5.
Cine are stupina In apropierea Del-
tei Dunilrii, duce stupina la cules de
izm5. fnfloritul izmei incepe de la
15 iulie, cu acea floare mic5 violet&
denumitii izm5 v5ratic5 gi apoi ur-
mat5 in serie de alte specii care
tin infloritul plnii cade bruma. CDnd
ins5 inundatiile b5ltesc apele prea
mult timp, degi izma dup5 retragerea
apei create frumoas5 gi lin5 de floare,
!
ea dii putin nectar. n schimb, in
 APICULTURA PASTORALA
anii cind apa se retrage curind, cel
mai tirziu la finele lui aprilie, iar vara
este ciilduroas5, izma este foarte bo-
gat5 in nectar. In 1950, de la 4 000
de stupi a i Trustului Gostat a1 Capi-
talei, s-a recoltat o medie de 51 kg
miere marf5 de stup.
Nu totdeauna ins5, chiar f5cind
apicultur5 pastorall se poate preciza
c5 se vor realiza productii mari.
Sint atitea conditii gi circumstante
pentru ca floarea s5 secrete nectar din
belgug, care uneori nu se realizeaz5,
incft este foarte greu s5 se spun5 c5
un stupar are deplin5 sigurant5, c5
merge f5rS greg la recolt5 bung, gi
deci la o productie mare. V.n. Nec-
tarul. S-a calculat de S.C.A.S. c5
transportul de la Rugetu peste Dung-
re, la teiul din Dobrogea a necesitat
cheltuieli de 2,16 lei/kg de miere
recoltat,i, in timp ce ducind stupii in
apropiere, la floarea soarelui, cheltu-
ielile au fost numai de 0,12 lei/kg
miere.
Cu oarecari investigatii fjcute din
timp, analize gi calcule, stuparul poate
s5 dea greg ceva mai rar. De pild5:
nu se pleac5 la tei pin5 nu se face
analiza amidonului din rumegugul de
lemn a1 arborilor piidurii (V. n. Ana-
2iz.a). Dac5 analiza confirm5 prezenta
amidonului intr-o proportie insem-
nat5, apicultorul are sigurant5 c5
floarea va avea nectar din belgug gi
deci va putea realiza o recolt5 bung;
sint ins5 intimplgri neprevszute care
compromit recolta: o temperatur5 ca-
nicular5 in timpul infloritului, cind
teiului ii cade floarea, ori ploi inter-
minabile, grindin5, atac de omizi
fji alte asemenea calamit5ti.
Dac5 salcimul infloregte in jurul
datei de 10-14 mail este problematic
c5 se va realiza o prea bunti recolt5.
Aceasta se poate gti urm5rind aparitia
primelor flori care preced salclmul
72 APICULTURA PASTORALA
cu o distant5 anumit5 de timp ce nu
se dezminte decit arareori. V.n. Teh-
nica apicold, luna mai. Bineinteles
c5 dac5 investigatiile flcute din timp
vestesc pe stupar c5 mugurii florali
au fost distruyi de o brum5 tirzie
sau d e alte calamit5ti ale florii, el
ya lua o alt5 cale.
f n principiu stupii se transport5 la
cules cel mai devrcme in preziua in-
floritului, c5ci s-a observat cii atunci
cind sint dugi cu citeva zile inainte,
albinele se obignuiesc cu un cules mic
de la anumite flori spontane, pe care
le p5r5sesc cu greu chiar cind apare
marele cules.
a. Pregatirea transportului.Primele
mgsuri sint cele privitoare la stupi.
Ei trebuie s5 fie ugori, deci din scin-
duri nu prea groase, cu volum mare,
cxtensibili, iar sub capac s5 fie lasat
un spatiu larg de refugiu pentru albine.
Sii fie bine incheiati, f5r8 cr5p5turi,
cu un urdinig care se inchide repede
$i sigur Pn momentul ridicjrii stupu-
lui in camion, dac5 transportul nu
se face cumva cu urdinigul complet
deschis.
Sistemul de inchidere la unii stupi
se face cu scindura de zbor, care fiind
prins5 in dou5 balamale, se ridicii
i n sus gi se fixeaz5 cu dou5 foraibere.
E bun gi felul de inchidere a1 stupului
vertical RA 1001, la care scindura d e
zbor mobil5 are sub ea o gipc5 care
se introduce in urdinig.
Cind populatiile sint puternice, se
scot 3-4 faguri miirginagi, se imping
ramele spre ambele margini, se f i ~
seaz5 in cuie ,si se las5 la mijloc un
spatin go1 intre faguri. De asemenea
un magazin de recolt5 pus deasupra,
cu faguri f5r5 distantatoare, I m p i n ~ i
spre ambele margini, las5 la mijloc
un spatiu suficient pentru refugiul
albinelor care se string sub form&
APICULTURA PASTORAL k 73
de ciorchine acolo, cit gi sub capac,
in timpul transportului.
Cind se transports stupii multieta-
jati cu multe corpuri si colonii foarte
puternice, se va lrisa un corp complet
gol. Dacri populatia este prea mare,
stupul poate fi descompus pentru
transport. Peste cele dou5 corpuri de
la fund, care constituie cuibul, se
avaz5 capacul cu ventilatia lui; cele-
lalte 2-3 corpuri cu strinsur5 ~i al-
binele respective se prind pe un alt
fund, iar deasupra se atjazri o ram5 cu
pinzti metalicg pentru aerisire. Toate
eorpurile vor fi numerotate. L s sosire,
stupul va fi reconstituit, aga cum a fost
inainte. Cea mai sigur5 este aerisirea
transversal5 la fundul stupilor; acesta
este oonstruit astfel ca sri aib5 o
pinati metalicg, prin care sri se asigure
ventilatia de jos in sus. Ambele pinze
metalice, atit cea de la fundul stupu-
lui, cit gi cea de la capac, trebuie sri
aibti suprafala cit mai mare posibil.
fn alte t5ri stupii se transportricu urdi-
niqurile deschise,dar trebuie luate unele
mgsuri pe care le vom descrie putin
mai departe. Stupii trebuie sii aib5 un
sistem de fixare a partilor componente
incit s5 nu ingiiduie nici o mitjcare
intre ele; nici un spatiu cit de mic
s 5 nu rriminri intre aceste piese, pe
unde albinele ar putea ieai s5 intepe
personalul. Ln unii se fixeaz5 defini-
t i v fundul de corpul stupului ca la
tipul de stup orizontal, ceea ce nu-i
recomandabil. La stupii verticali cu
2 4 corpuri, se poate practica legarea
corpurilor cu niqte vincluri de balot
d e 20 mm liitime, prinzind corpurile
lntre ele pe toate cele patru muchii
\ Band& de cauciuc pentru legarea
,
stupilor
APICULTURA PASTORALA
Dispozitiv pentru aerisirea stupului
t la transport
(Orbst Pall)
ale lor. Altii folosesc un fel de jug,
ce are dou5 brate prinse sus, peste
capac, cu o traversi fixatri prin guru-
buri.
Stupii se leag5 in pastoral cu un
balot lat de 2 cm, care se pune crucis
pe stup, inconjurindu-1, balot ale
crirui capete se leag5 cu un dispozitiv
mecanic. Balotul Ins5 nu poate fi
folosit decft la un singur transport.
Un mijloc practic, ieftin gi bun este
folosirea unor benzi f6cute din camere
vechi de autocamion ce au la ambele
capete inele de otel; acestea se fixeazri
la stupi, in cite douri holtguruburi
(unul la capac iar altul jos, la
lantetul fundului). S.C.A.S. recoman-
d 5 legarea stupului cu vergele de tier
ce strgbat peretii laterali. Pentru ca
ramele din interiorul stupului sri nu
a i b i joc, ele se fixeazri unele de altele
fie cu dispozitivul Hotfmann fie cEi se
pun intre rame distantatoare, fricute
din betigoare de 8/13 mm qi lungi de
80 mm. Pentru ca ele sri nu alunece
prin rame, la ctipgtul de sus au un
cui transversal. Din cauza drumurilor
APICULTURA PASTORALA 74
cu multe deniveliri, ramele au un
joc gi de jos fn sus, care este t o t a t i t
de periculos pentru viata albinelor.
La stupul orizontal STAS se aplici
o bar: transversal5 la mijlocul celor
20 d e rame, care nu le ingiduie vreun
joc. Cind toate pregitirile privitoare
la stupi sint infiptuite, apicultorul
se ocupZi de colonie. Se ridici de pe
stupi podigoarele gi se fac pachet,
numerotlndu-le pentru ca s i nu se
schimbe de la stup la stup. La stupii
care au scfnduri mobile drept podigor,
acestea se string una peste alta gi se
fixeazi la marginea peretelui lateral,
fn golul ficut prin retragerea ultime-
lor rame, sau se pun sub jugul care
fixeaz5 ramele stupului. f n felul acesta
colonia, neavfnd podigor, are aer gi
loc de refugiu, sus, sub capac. f n
timpul transportului, albinele nu mai
pot regla normal temperatura, umi-
ditatea gi schimbul de gaze in stup.
Fiind tinute inchise, ele se nelinigtesc
gi se a g i t i , degajind o clildurii mai
mare; aceasta duce la o acumulare
fnsemnat5 d e bioxid de carbon in
stup. Un orificiu la fundul stupului
previzut cu pinzi metalici, Ilnlesne-
gte eliminarea bioxidului d e carbon.
V.n. Magnetul de up;.
Oricum s-ar face transportul, o con-
ditie de care trebuie s i se tin5 cit mai
mult seama este ca in faguri, albinele
s i nu giseascl miere nec6p6citi cu-
leas5 de curind. Cind albinele sint
nelinigtite, fgi umplu gugile cu miere,
care dacli e m a t u r i , nu le cauzeazi
nici un r5u. Mierea nematurati, abia
culeasi, are un procent mare d e a p i ;
consumfnd-o, metabolismul organic
se miregte, iar temperatura corporal&
create. Ventilatia, fiind destul d e
redusi, nu fnlesnegte racorirea aerului
fn stup. f n organismul albinelor se
acumuleaz5 o mare cantitate de apZi
care invadeazi traheele; ea strgbate
APICULTURA PASTORALA
cuticula ceroasi ce acoper5 inveligul
chitinos a1 albinei gi iese prin stigma-
tele de respirat. Unele albine mor
prin sufocare, altele, pier printr-o
deshidratare totali a organismului.
Ele sint ca opirite de apa eliminati
din tesuturile organiamului. Stuparii
germani, tnainte d e incircare, pulve-
rizeazi peste fiecare colonie un litru
de a p i . Albinele o depoziteazi in
gugi, nu se rnai alimenteaz5 cu miere
din faguri qi astfel temperatura En
stupi nu se urci. Metcda este bunii.
fn Italia se agaz5 la urdinig in timpul
transportului, f5r5 a-1 inchide, un
dispozitiv ca o verandi sau un pridvor
fiicut din pinzii metalicg fixatii bine
pe scindura de zbor, pridvor ce se
aplic5 in f a t i , rezcmat pe fundul ieqit
inainte cu 13 cm f a t i de peretele fron-
tal a1 stupului. Veranda, sau prid-
vorul are dimensiunea de 10 x 40 x
30 cm ingtiduind astfel aerului s i
treaci in stup prin urdinipl deschis,
dar nu d i voie albinelor s i iasi in
zbor afari. Cele care nu vor s i stea
in stup, pot iegi la aer in pridvor, unde
se formeazi un ciorchine in cutia d e
pin25 metalic8. Apicultorul francez
A. Vallaton transports stupii peste
Marea Mediterani intrcducfnd intre
fund gi corpul de jos o ram5 cu pfnzB
de sPrmZi cu ochiuri d e 2,5 mm, iar
sus, peste cele patru corpuri, agazii
un magazin de recolti go1 gi apoi o
ramii aseminitcare t u cea de jos.
f n felul acesta el asiguri albinelor un
curent activ printre faguri, albinele
ajungfnd la destinatie fn conditii
bune chiar in zilele calde.
Stupii se transporti En pastoral gi cu
urdinigurile ccmplet deschice, chiar
f5ri pridvorul descris rnai sus. Este un
mijloc foarte potrivit pentru bung sta-
rea albinelor, care ajung la destinatie
Entotdeauna fgrii nici o pierdere. Ope-
APICULTURA PASTORALA 75
ratia se face fn felul urmltor: de dimi-
nests, fn ziua transportului, stupilor
l i se fixeaz5 fundurile, corpurile gi
capacele cu un dispozitiv oarecare.
V.n. Stupul. Cind camionul sosegte,
el i n t r i direct in stupin5 pe lumin5.
La apusul soarelui stupii incep s5 se
afume, nu prea tare, pentru a nu ne-
linigti albinele; apoi, cu macaraua
automat5, ei sint urcati in camion,
agezindu-i la locul potrivit. Nu se
tine seama de albinele care sint la
cimp gi care, inapoiate, se agaz5 sau
intrti in stupii vecini neridicati inc5,
ori trag direct la camion, fiind atrase
d e biziitul albinelor. Apicultorul gi
goferul sint imbrgcati in haine cu Per-
moare, ce nu fngiduie albinelor s5
p5trundl pe dedesubt gi s5-i intepe.
Cum incarcarea gi descgrcarea se
face mecanic, acest personal risc5
prea putin s5 fie atacat de albine.
Cind camionul este complet incarcat
cu stupi, r5mine in mijlocul stupinei
ping se fntunec5, cind pleac5 f5r5 ca
albinele s5 se piard5, deoarece chiar
cele care ies din stupi, stau linigtite,
ag5tate de pereti.
Unii stupi au c5luge fixate pe pere-
tele frontal gi pe unul din cei laterali,
pentru ca sri fie suficient de distantati
unul de altul, astfel incft albinele ce
a r sta eventual r e v h a t e pe peretii
exteriori ai stupilor, s6 nu fie strivite.
Stupii care nu au c5luge se lncarcti
in rindul fntii, cu urdinigurile Pn-
toarse spre spatele camionului, agezati
Pn stivti; a doua stiv5, a rindului a1
doilea, se pune cu urdiniyul spre ca-
bina goferului; in felul acesta fntre
stive se formeazg un spatiu fn fata
urdinigurilor, unde albinele se pot
refugia atunci cind ies din stupi.
f n aceast5 directie fundul stupilor
trebuie s6 aib5 scindurile de zbor pre-
lungite cu 5-6 cm, pgstrind automat
d i s t a q a fntre stive, cu a t i t mai mult
APICULTURA PASTORALA
cind stau in camion cu urdinigurile
fat5 in fat& Pentru a face ins5 trans-
portul monobloc qi deci fSr5 spatii
laterale intre stupi, acoperigul telesco-
pic dep5gegte gi imbrac5 corpul fie-
c5rui stup numai fn fat5 gi spate dupg
sistemul californian. Stupii se vor
sprijini lateral unii pe ceilalti gi foarte
greu se pot deplasa, mai ales cind sint
bine legati de-a lungul gi de-a curme- '
zigul rindurilor cu fringhii solide.
Acest sistem de incgrcare face ca au-
tocamionul d e transportat stupi s5
nu mai posede nici obloane laterale,
care impiedic5 intr-o oarecare m5sur5
circulatia aerului lntre stupi. Pentru
sigurantti este bine s5 se inclegteze
fiecare rind cu leaturi ce prind de
jur-imprejur cite un rind de stupi.
Transportul stupilor cu urdinigurile
deschise se face gi pe remorci, trase
de tractor. S-a constatat cu aceast6
ocazie c6 dac5 motorul tractorului
e mentinut in functiune in timpul
inc5rc6rii gi desctircgrii stupilor, re-
morca stind pe loc trepideazg din cauza
motorului, iar albinele, inspgimintate
de aceste migc5ri ale vehiculului nu
mai ies din stupi.
Transportul cu urdinigul deschis se
poate practica numai atunci cind
exist6 drumuri bune tji se ajunge la
destinatie in primele ore ale diminetii,
inainte ca albinele s5-gi lnceapti zborul-
Sosit acolo e bine s5 se pulverizeze cu
o pomp5 o oarecare cantitate de a p i
prin pinzele de sirm5 d e la ventila-
toarele capacelor sau la urdiniguri.
b) Mijloacele de transport sint: au-
tocamionul, care este cel rnai reco-
mandabil pentru distante mari, apoi
clrute cu tractiune animal6, pe care
se pun platforme lungi gi largi. De
asemenea se folosesc gi vagoane C.F.R.,
vara-de preferinti5 deschise, iar iarna
Pnchise. Toate sint foarte bune dac5
se iaa anumite mgsuri, iar cfnd dis-
APICULTURA PASTORALA 76 APICULTURA PAST0RAI.A

leag5 solid cu fringhii sau cu sirmii

mai groas5, pentru a nu se deplasa.
Stupul se agaz5 in autocamion trans-
versal pe directia de mers, cu venti-
latiile de la capac larg deschise, pentru
ca in interiorul lor se s5 formeze un
curent de aer sustinut. Cind stupii
au acei c5lugi exteriori - distanta-
Stupinii mobilii remorcatii de un automobil tori de 3-4 cm, fixati in peretele
din spate, aga cum sint la tipul
tanta pin5 la destinatie este mare, e RA 1001, aerisirea interioar5 a colo-
de preferat s5 se aleagl mijlocul cel niilor se va face in conditiile cele rnai
rnai rapid. Stupgritul pastoral in bune. Autocamionul se trage cit mai
apropiere se face in conditii bune cu o aproape de stupi, dac5 se poate chiar
platforml-camion in care incap 15-20 in mijlocul stupinei. Pentruc5 stupii
stupi, tras5 de doi cai, care intr-o se incarci llsind oblonul de la spate
noapte pot parcurge 12-15 km flr5 in jos, este bine ca rotile din spate
ca albinele s5 sufere zdruncinlturi prea ale camionului s5 intre in dou5 adlnci-
mari. Cind pgdurea cu florl e chiar turi de 30-35 cm slpate piezig sub
ling5 gara de descgrcare, iar locul de roti, improvizind o ramp5 de incgrcare.
destinatie nu este prea departe, astfel Astfel partea de jos a camionului fiind
lncit transportul s5 fie parcurs intr-o mai coboritl, lucrgtorii ce incarcg,
singurii noapte, se pot folosi ciiile nu fac eforturi prea mari ridicind
ferate pentru transportul stupilor. stupii pe platforma autocamionului.
Transportul cu C.F.R. trebuie s l fnc5rcatura trebuie bine echilibratg,
fie bine organizat: vagoanele sg se pun5 pentru c l stupii de sus, ce stau in
la dispozitie la comand5; s5 se cear5 rindul a1 treilea gi chiar a1 patrulea
atagarea la trenuri personale pe linii alunec5 ugor, cind la dreapta, c9nd
principale, iar opririle prelungite prin la stinga gi astfel deplaseazl centrul
ggri, precum gi tamponarea vagoane- de greutate a1 inclrc5turii; aceasta
lor la manevre, s l fie evitate. Va- poate atrage rlsturnarea camionu-
goanele trebuie sti fie mai inainte bine lui la povtrniguri prea mari gi tnclinate
curgtate, iar ferestrele s l fie deschise, lateral, sau la viraje prea scurte. Tre-
dacl nu este timpul prea rece. Vara, buie tinut seama, la inclrcare, ca
pe platformele vagoanelor deschise, stupii rnai grei s5 fie agezati pe fundul
etupii vor fi agezati pe doul rinduri, caroseriei gi la mijloc, iar cei mai
bine sprijiniti unii de altii, pentru ugori se vor ageza la margini gi sus,
a nu se deplasa fnainte gi inapoi acolo unde pgrtile laterale inalte
din cauza manevrelor. La ambele opun rnai putin5 rezistentg. Pentru ca
capete ale acestor vagoane s5 fie fixate rindurile de sus s l nu alunece, ci sii
funduri de sprijin, rnai ales pentru formeze gi ele un bloc ca cele de jos,
cel de-a1 doilea rind de stupi. Trans- este bine ca dupg terminarea IncgrcHrii
portul cu autocamionul se face fn celui d e a l treilea rind, atupii a5 fie
bune conditii pe distante mari, dacg legati cu fringhie. Cfnd cabana este
vehiculul are pgrtile laterale din scin- fgcutg din pereti solizi de sclndurii,
duri tnalte, agezate rnai rar; atunci ei sli fie pugi in camion ca obloane
stupii se tncarcg pe trei rlnduri gi ee laterale de inillfare a peretilor. Astfel
Pnclrcltura cu stupi st5 ca intr-o cutie.
Fiecare autocamion inclrcat cu stupi,
indiferent dac5 operatia s-a flcut cu
oameni sau mecanic, trebuie s5 aib5
un insotitor care va anunta pe gofer
cind s5 opreascl, dac5 se intimpl5
ceva anormal. El va avea un felinar
aprins sau o lamp5 electric& de buzu-
nar, un afum5tor aprins, precum gi
hirtie, cu care se infund5 repede orice
gaur5 prin care albinele ies din stupi.
Transportul cu camioane trase de
animale sau cu c5rute se face dup5
ce stupii au fost bine fixati intre ei
cu fringhii sau cu sirm5 groas5 tras5
de-a curmezigul la fiecare rind de
stupi. Pentru ca transportul s l ajungg
bine la destinatie, plecarea nu trebuie
s l se prelungeasc5 rnai mult de ora
9 dimineata, rnai ales in timpul verii,
cfnd coloniile sfnt puternice, cu m u l t l
miere gi puiet in faguri. Dac5 trans-
portul se face cu animale, iar distanta
este mare, e prudent ca dimineata,
stupii s l fie desclrcati provizoriu
pin5 seara, deschizind gi urdinigurile
qi eliberind albinele. Descfircarea se
va face mai departe de drumul pe
care se circull, c5ci albinele sint in
acele momente agitate gi inteapl cll5-
torii gi animalele. Vara este de p r e
ferat popasul intr-o p5dure sau la o mar-
gine de porurnbi~te, dar totdeauna
in preajma unei ape. Dac5 apa este
departe, stuparul trebuie s5 aib5 grij5
inainte de a deschide urdinigurile, s5
aprovizioneze cu ap5 adlp5toarele
pentru ca albinele insetate de cal-
dura drumului s l o afle de indatl.
Stupii desclrcati provizoriu pot fi
suprapugi pe dou5 rinduri, dar rindul
de sus s5 aib5 urdinigul inversat
fat5 de cel de jos. Se vor indepirta
animalele, iar personalul va lucra cu
masca. Cfnd stupul se deschide, api-
cultornl 8th lateral, nu in fata Iui,
pentru c l altfel Ira fi atacat de albinele
ce nlv5lesc spre urdjnig. fn pozitia
indicatii, el nu este observat de albine,
c5ci se retrage prin spatele stupului,
trecind la cel vecin pe care-1 deschide
la fel. Dacl albinele sint pulverizate
cu ap5 de indat5 ce urdini~uleste des-
chis, lucrarea se face in perfecte con-
difii, flr5 ca albinele s5 intepe. La
scurt tjmp albinele, d u p l zborul de
recunoagtere, incep s l soseasc5 in stup
cu coguletele de la picioare Pnclrcate
cu polen. Seara, cind zborul a incetat,
se fnchid din nou urdiniturile; ope-
ratia ins5 cere o oarecare abilitate,
c5ci adeseori albinele stau pe scfndura
de zbor, ori r5sfirat.e pe peretele fron-
t a l a1 stupului, gi deci intra rnai greu
in stup. Fumul ins5 le determina 8-0
fac5.
Toamna, cind este rece, ca gi devre-
me in primiivarfi, transportul poate
continua chiar gi ziua, f5rl sA se
intrerupl cllCitoria.
Sint multi stupari care, pentru a
inl5tura munca cu incircarea gi descfir-
carea stupilor, ii fixeazl pe o plat-
form5 remorcat5 de un vehicul mo-
torizat : tractor, camicn et c. Dacii,
din acest punct de vedere, Intr-adev8r
se scutegte multii muncl, in schimb
stupinile pavilionare mobile au multe
neajunsuri; rlt5cirea albinelor gi rnai
ales a m5tcilor; posibilitatea unei
infestari masive; lipsa de soare in
iarn5 pentru 50% din stupii de pe
platform5 etc. V.n. Stupina. fn unele
t l r i - gi chiar la noi - stupii se
transport5 in cele rnai perfecte conditii
cu ajutorul helicopterelor, putind f i
agezati pe grindui-i in mijlocul b5ltilor
cu flor5 bogatl, sau in poienile m u -
tilor etc.
Transportul o data ajuns la desti-
natie, stuparul face in primul rind o
recunoagtere succintl, dacil nu cumva
fntre timp, in acelagi loc, s-a rnai age-
zat vreo stupinti. El trebuie s& o dee-
APICULTURA PASTORALA 78
carce pe a sa la o distant5 de cel putin
300-350 m pe aceeagi linie, gi o
plaseaz5 astfel ca zborul albinelor spre
locul culesului s5 nu fie in aceeagi
directie cu a vecinului. Dac5 a r ageza-o
aproape gi in spatele primei stupini
deja sosite, va avea o mare pierdere
d e albine culeg5toare care la inapoie-
rea din cules coboaril in stupina din
fat5.
La locul destinat, stuparul alege o
vatr5 cu puncte de reper distincte
pentru albine, cum a r fi citiva pomi
care le inlesnesc orientarea gi in ace-
lagi timp umbresc stupina. Stupii se
aqaz5 pe teren f5rl prea mare simetrie,
clci astfel se orienteaz5 mai bine al-
binele in zborul de recunoastere, Di-
recti a de zbor va fi spre cimpul de
cules, dac5 urdinigurile nu sint expuse
razelor solare de la amiaz5. Stupii cei
mai slabi se agazii in fat5, ca s5 poatii
primi albine de la altii, mai puternici.
Cfnd, dup5 descgrcare, albinele gi-au
fiicut primele zboruri gi s-au mai lini-
$tit, apicultorul intocmegte planul
noii.agez5ri a stupinei, pentru a putea
identifica mai ugor locul fiec5rui stup.
V.n. Stupina, planul. El va aduce la
fiecare stup piesele care i-au fost
scoase cu o sear5 inainte, in special
podigoarele gi corpurile detagate, care
se vor ageza la stupi in aceeagi sear5.
Dacil apicultorul are magazine de
recolt5 cu faguri inc5 neextrasi, ce
a u fost ridicati din stupi in seara
pleclrii, ei se vor ageza in stive per-
Sect lipite unele de altele, pentru ca
albinele s5 nu p5trund5 la faguri;
astfel se va evita o mare agitatie in
s t u p i n k Stiva poate fi aooperit5 cu o
rnugama sau foi mari de polietilen6.
fnainte de a se ageza podigoarele peste
stup, apicultorul va privi sub capac,
far5 a-1 ridica prea brusc. Deseori in
timpul transportului albinele se ridicl
impreun5 cu matca in capac, strfngin-
ARISTOTEL
du-se sus, in ciorchine. f n acest caz
se agaz5 peste corpul superior a1 stupu-
lui un magazin go1 f5r6 recolt6,
in care se scuturil brusc toate albinele
din capac, dindu-se fum, pentru a le
sili sil coboare fntre fagurii din corp.
Cind toat5 albina a coborit, se ridic5
magazinul go1 gi se pune podigorul
gi capacul.
APIFUG. Apifugul este o solutie
cu care apicultorul fgi unge miinile
inainte de inceperea lucrului. Mirosul
acestei solutii, fiind respingiltor pen-
tru albine, ele se indepgrteaz5. Solutia
este folosit5 mai ales in cazurile cind
albinele nu se linigtesc cu fum, cPnd
se ristoarni un stup iar albinele sint
foarte agitate, sau cind roiul nu este
normal agezat in pom, riscind s5 cad5
peste stupar. Ca apifug se folosegte
un preparat denumit pfalat de metil,
pe care vinltorii gi pescarii fl intre-
buinteaz5 contra tintarilor. 0 retet5
bun5 pentru o solutie apifug5 este
urmltoarea: se introduce floare d e
soc - cit se ia de dou5 ori cu degetele
- intr-o sticl5 de un litru; se toarn5
alcool de 50-60" Iilsind sticla la
soare dou5 s6pt5mini; se strecoar3
printr-o pinz5 d u p l care se poate folosi.
ARICI, Erinaceus europaeus, mic ani-
mal din ordinul insectivorelor, foar-
t e folositor in stupin5, unde face o
perfect5 cur5tare a albinelor moarte,
fiind un auxiliar in opera de igienl a
pris5cii. f n timpul noptii el trece de la
stup la stup, hrilnindu-se cu albine
moarte sac muribunde. Ariciul gone-
gte din stupin5 broaqtele gi goarecii,
care sint periculogi d5unltori ai albi-
nelor.
ARISTOTEL (384-322 i. e.n .), eele-
bru filozof a1 antichitltii, care fn
lucrgrile sale are qi un studiu privitor
ASPERGILOZA 79
la viata albinelor. El I-a scris dup5
observatiile f5cute privind prin peretii
d e sticl3 un stup in care era adlpostit
u n roi.
ASPERUILOZB,sau impietrirea pu-
ietului, este boala provocat5 de o
ciuperc5 microscopic5 ce tr5iegte pe
polen. Face parte din fsmilia Peri-
sporiaceelor clasa Eumicetes, genul As-
pergillus gi este denumitl Aspergillus
Flavus. Este un mucegai care se dez-
volt3 in orice mediu in care se pro-
duce o descompunere sub actiunea
umezelii gi c5ldurii. Germinatia lui
incepe la + 5°C gi se dezvolt5 pin5
la + 35"C, chiar qi in lunile de var5
mai ploioase. Larvele care primesc o
hran5 cu polen infectat de aceast5
ciupercg, mor in celulele acoperite
curind de un strat albicios, ca o
brum5.
Primgvara, apicultorul, cu cc&zia
reviziei de fond, poate g5si pe fundul
stupului albine moarte, a1 c5rcr ab-
domen este acoperjt cu un praf wrzui
sau albicios, ca o brum5. Boala atinge
mai ales larvele de trintor gi cu pre-
dilectie pe cele din fagurii mlrginagi.
Cercetstorii au urm5rit de aproape
viata acestor ciuperci parazite, a t i t
in mediul stupului cit gi fn organis-
mu1 larvelor bolnave; larvele au, la
inceput, in stcmac, un muguxeg micro-
scopic filamentos care germinean3 din-
tr-un spor; mucegaiul se extinde gi ia
o dezvoltare enorm5 care invadeaz8
corpul larvei. Organele interne ale
larvei se sclerozeaz5 gi se impietresc,
d e aici a pornit gi denumirea bolii
pietrificarea puietului. Atunci apare
gi la exterior ace1 strat albicios
- care apoi se coloreaz3 in cenugiu,
iar cu tirnpul in verde sau galben.
(L. Roussy). h t r - u n stup iernat in
conditii necorespunz5toare care a stat
In adlpost rece gi f3ri ventilatie, va-
ASPERGILOZA
porii se condensea25 pe peretii mgr-
ginagi qi pe fagurii cu polen. f n lipsa
unui polen proasp5t, doicile, luind
polen muceggit pentru hrana puietu-
lui, il fmbolnlvesc. Chiar gi albinele
adulte mor uneori din cauza acestei
ciuperci. La analizele flcute, s-an
glsit sporii ciupercii in tubul digestiv
gi in apropierea canalelor malpighiene
ce constituie aparatul excretor a1 al-
binei. Guga, stomacul gi intestinul
lor gros sint dilatate gi pline cu lichid,
iar citeodat5 s-a gasit mucegaiul fixat
chiar pe peretii intestinului. Actiunea
ciupercii paralizeaz5 functiunile in-
testinale, iar albina bolnav5 nu mai
poate defeca, se constip3 gi moare,
datorit5 toxinelor pe care materiile
fecale le r5spindesc in organism. In
.acest caz cadavrele se ard, se schimbil
fagurii cu p5stur3 atacatti de mucegai
cu altii cu p5stur5 bung, sau chiar
cu polen proasplt. Stupul se flam-
beaz5 bine fn interior gi mai ales pe
la colturile din fund, unde este mai
mult5 umezeal5, trecind apoi ugor
gi repede cu flaclra peste suprafata
fagurilor (flr5 albine gi puiet). Albinele
de pe faguri se pulverizeaz5 cu o so-
lutie de hipoclorit d e sodiu (ap5 d e
Javel) in proportie de 150 g la litrul
de ap5. Pentru prevenirea infectgrii
polenului din faguri cu aceast5 ciu-
perc5 este bine a se folosi vaporizarea
depozitului de faguri cu acid acetic
glacial care d 5 rezultate bune, aeri-
sind apoi depozitul. V.n. Acidul ace-
tic. Dac5 boala a atins citeva colonii,
iar laboratorul de analizti confirm5
c3 ea se datoregte acestor spori, e bine
ca ele s5 fie sacrificate cu toti fagurii
lor. Apicultorul trebuie sg-gi pun5
pe nas gi pe gur5 un tifon, pentru a n u
aspira sporii ciupercilor, care s i n t
vlt$imi?itori pentru stin3tatea lui, ata-
cind clile respiratorii gi ochii.
 BACTERIOFAG. Bacteriofagii sint nigte corpusculi noi care sint bacterio-
inframicroorganismele epifite, deci fagii in formare. Prin moartea bacte-
d i n cele care distrug bacteriile. Bac- riilor din celulele fagurilor, de pe
teriofagul are o mgrime de 0,4-90 trupul albinelor, din aparatul lor di-
milimicroni (un milimicron este egal gestiv, sau din cel al larvelor, colo-
cu a milioana parte dintr-un mili- nia se asaneazg. Astfel se explicg in-
metru), abea poate fi descoperit sgngtogirile miraculoase ale albinelor
cn microscopul electronic. grav bolnave, pe care la cules bun,
Pentru albine, bacteriofagii sint o bacteriofagii le-au vindecat. Bacterio-
mare binefacere, c6ci adesea bacilii fagii fgi ggsesc pe ,florile respective
unor primejdioase boli invadeazg co- posibilitgti de hrang, cgci aminoacizii
lonia gi atacg albinele adulte or puie- gi zaharurile nectarului din flori sau
tul. Natura, arbitru nepgrtinitor, a cel extrafloral elaborat de alte pfirti
d a t putinta bacteriofagilor s5 se ageze ale plantelor, le asigur6 existents.
acolo unde ar putea intilni cu ugurint5 Cercetgtorii au ggsit de exemplu un
hacteriile care le convin. Ei se fixeazg bacteriofag avind o actiune variatii,
a t i t in interiorul bacteriilor, cit t i care distruge ,,Bacillus alvei", agent
la suprafatg, le paralizeazg gi trgiesc etiologic a1 locei europene; ei 1-au
pe seama lor slgbindu-le organismul, identificat pe o serie de flori.
pin5 le fac sg dispar;. Procesul acesta Bacteriofagul se ggsegte a t i t In
ye numegte lizarea bacteriilor. V.n. nectar, cit qi in polen. Cu ocazia recol-
Antibiotic. Bacteriofagii trgiesc pe pe- tgrii nectarului gi polenului de pe
talele florilor entomofile. Cind albine- flori, albinele sint in parte dezinfec-
le culeg nectar ori polen, ei vin In tate de bacilii bolii, bacteriofagii
contact cu perigorii corpului, fiind sint duai in stup unde fac ravagii intre
transportati in stupi unde incep pro- bacili, iar boala dispare, clci fntreg
cesul d e nimicire a bacteriilor ce le materialul infectat se asaneazg. Hrii-
convin. Bacteriile atacate, se halo- nind larvele cu hrana purtiitoare de
neazi, se alungesc, devin transparente bacteriofagi, microbii aflati in intee-
rji apoi mor. Pe cadavrele lor apar tinele larvelor elnt. distrugi. Cercetg-
torii sovietici au reugit sit izoleze bac-
teriofagii specifici celor dou5 forme de
loca - americang gi european5 - cul-
tivind in laborator resturi de larve
in parte de 1-5 luni gi au ajuns
s5 creeze un bacteriofag care este fo-
losit in parte in combatesea acestor
boli. f n general, bacteriofagii cultivati
au un caracter specific fieci5rei boli,
neactionind gi asupra altora. Totusi
s-a ajuns s5 se obtin5 qi bacteriofagi
care actioneaz5 asupra rnai multor
specii de bacterii; acegtia se numesc
bacteriofagi polivalenti. Pentru com-
pletarea cunogtintelor in aceasti5 pro-
blem5. V.n. Fitoncide gi Antibwtice.
BARBA este denumirea ce o dau
stuparii formei de ciorchine in care
albinele se string la urdinig, stind ca o
,,barbsu sub scindura de zbor, ori
intinse sub fund sau pe fata peretelui
frontal a1 stupului. I n mod obisnuit,
majoritatea albinelor ce se string
in ,,barb8" sPnt tinere, din cele care
au fticut cel mult 1-2 zboruri de re-
cunoagtere.
Multi stupari nu dau atentie ace-
stui fenomen pe care-1 iau drept in-
diciu a1 roitului apropiat. h t r u c i t
fenornenul acesta apare gi in alte
ocazii, intr-un timp cind nici nu poate
fi vorba de roit, e dovad5 cit el are gi
alte cauze care trebuie litmurite nefn-
tirziat de stupar, cgci aceastii situa-
tie este cu totul in detrimentul pro-
ductiei. Fenomenul, prezentindu-se
sub forma unei crize de lenevire
voitii, de lincezealg, de toropealii, el
trebuie privit ca fticind parte din stii-
rile de patologie socialti. Cind colonia
surer5 de cSldur& or de sete in inte-
riorul ad5postului, albinele simt
nevoia sti iasii afar%,sii se ritcoreasc5,
formind aga-zisa ,,barb?'. De asemenea
lipsind rezewele de hran5, iar albinele
nemaiggsind cules afar3 gi totugi fiind
numeroase, ele formeaeii ,,barbs" in
fata stupului. De data aceasta econo-
mia de energie a coloniei determins
albinele blrtrine s5 ias5 afar&. Apicul-
torul va observa c5 zilnic ,,barbacL
devine rnai redusit; el crede c5 situa-
tia din stup s-a ameliorat, dar de fapt
din aceastg aglomerare dispar zilnic
un insemnat numar de albine b5-
trine. fn acest caz este vorba de un
simt a1 economiei rezervelor de hran5
din faguri. Cind in ,,barbsc' sint gi
albine tinere, ele stau tocmai pentru a
nu fi silite la vreo activitate gi deci
la un consum de miere, iar acolo afar5
e rnai rgcoare ca in stup. Metabolismul
organic se face rnai lent in mediul
r5coros. Albinele recurg la mijlocul
acesta practic de a iegi din stilpul
cald, de a sta in inactivitate, cgci astfel
consumul energetic e rnai redus, in
favoarea putinelor rezerve de hran5 ce
le au in stup. De indats fnsit ce api-
cultorul hrgnegte stupii, iar albinele
nu rnai sint amenintate de foamete,
situatia se restabileste gi fenomenul
de ,,barbgc' dispare.
La fel se Pntimpl5 tji in zilele cani-
culare de var5, cind lipsa unei venti-
latii active provoac5 albinelor aceeaai
nelinigte, c&ciin afar5 de influenta c51-
durii exterioare, puietul numeros de-
gajri el Pnsuyi o mare ciildurl, care le
determint3 s5 se adune in form5 de
barbti. Deci stuparul trebuie s5 r5co-
reascg cuibul. DacS nici aceastl m5-
Albinele stind
sub form& de
,,barbs" la un
st,sp primitiv
BARBA 82
surf nu folosegte, stuparul v a descon-
gestiona stupul, scot ind prin scuturare
Pntr-o roinitri majoritatea albinelor -
inclusiv matca - qi le va 15sa numai
pe cele d e pe fagurii cu puiet; roinifa
va fi dus5 la rfcoare fntr-o pirnit5
rece qi fntunecoasii; dac5 colonia igi
fiicuse deja botci, ele se stricf, iar
dimineata albinele din roinil5 sc re-
dau coloniei, in stupul lor. Proce-
dind astfel, albinele nu-ti rnai refac
barba, renun$%la roit gi igi continuf
activitatea de cules.
Formarea d e barb5 la uncle colonii
cunoscute ca puternice gi rnai ales in
timpul unui cules este dorada c5
albinele culegiitoare nu mai au spaliu
d e depozitare a strinsurii. In acest
caz apicultorul introduce in stup fa-
guri noi, gata clgditi vi artificiali, or
corpuri intregi pline cu faguri sau
magazine d e recoltf. Albinele din
barb5 se scutur5 intr-o roinitii sji se
vars5 deasupra ramelor goale din
corpul sau magazinul adriugat; d e
Indat5 ele igi dau sesma de noua situa-
tie, cur515 fagurii $i pornesc la o ac-
tiv5 munc5 de cules. f n asemenea oca-
zii se mai impun gi alte m5suri ca:
l5rgirea cuibului, Iiisind r a r a spatii
lntre faguri pin5 la 12,5 mm, or ad5u-
garea d e faguri goi in stupi, toate
aceste mZLsuri lichideazl criza din
viata coloniei, care altfel sufer5 atr5-
gind prin aceasta scfderea produc.fiei.
Atunci cind totugi apicultorul a ffcut
cele de mai sus gi albinele unor stupi
lgi refac ,,barbaU si stau inactive, el
trebuie s5 aplice o metcd5 rnai dra-
sticti, care d 5 totdeauna rezultate ime-
diate gi foarte bune gi anume: folo-
segte aceast5 albin5 inactivf ca s5 in-
tiireascti cu ea coloniile slabe sau roii
stoloni, or pe cei naturali rnai mici.
In acest scop se aplic5 dispozitivul
pentru reactivarea coloniilor, aga cum
se arat8 la aceast8 notiune. V.n. Dis-
BAZA MELIFERX
poziliv pentru reactivarea coloniilor.
f n sl'frgit barba se formeazg qi atunci
cind se preg5tesc de roit unii stupi.
fntr-adevcir, in aceste situatii albinele
ce a u grija m5tcii Pi dau prea putin5
hranil; ea depune din ce in ce rnai
putine ou5; devine rnai zvelt5 gi se
migcii rnai ugor; in acest timp in
stup se acumuleaz5 multri albinii
tinZLr5, care n u are cui sri dea lfpti-
gorul prcdus de glandele faringiene;
t ~ m p e r a t u r a din stup, de cca 35'C,
determin5 o rarefiere a albinelor Sntre
faguri totmai pcntru a se stabili un
curent de aer creat de ventilatoare. In
aceasla situalie, tincreiul iese afar5,
st5 inartiv gi asjtcapt5 ~ o r n i r c aroiu-
l u i ; atunci majoritatea lor se alBtu15
in zborul de roire, stringindu-se in
ciorchinele roiului. Odatf ce tolonia a
roit, barba dispare din fala stupului.
Apicultorul trebuie s5 previrri din
vrcme roitul natiiral, care adescori
este in detrimculul realinrlrii pro-
ducliei.
BAZA MELIFERA. Pentru o stupin5
baza melifer5 o constituie totalitatea
plantelor meljfere, flora melifer5, din
raza economic5 de zbor a albinelor,
care este limitat5 la cel mult 3 km.
Pentru asigurarea unei mari produc-
t i i In stupinl, baza melifer5 are o
mare PnsemnAtate. Prjncipala grijg
a apiculto~uluieste ca, inainte d e
a-gi organiza stupina legat5 de o
anumit5 localitate, s5 cercet eze dacA
in decursul uriui Eezon baza meliferli
asigur5 o activitate c c n t i ~ u 5albine-
lor; perioadele de criz5 in cules tre-
buie s5 fie cit rnai scurte. f n aceastii
privintl s5 nu se creadti cil necesarul
unei colonii este mic, aga cum consi-
derf multi stupari. Cercetltorii a u
stabilit c5 pentxu Pntretinerea vietii
unei colonii i n decursul unui a n sint
necesare 200 kg hranil, afar8 d e apg.
B A Z A MELIFERA
Ele adun5 aceast5 hran5 cind : a -con-
ditiile meteorologice sint favora-
bile; b - precipitatiile anuale ating
o m3die corespunztitoare; c - in lo-
calitate n u sint frecventi curenti de
aer rece, care au o influent5 negativl
asupra albinelor; d - in flora incon-
jur5toare nu sint gi plante ce dau polen
toxic; e - in vecin5tate nu sint gi
alte stupini ce dep5~escca numlr capa-
citatea de productie nectariferg.
0 baz5 mdiferii bun5 trebuie s l
tndeplineascl trei conditii esentiale:
sl fie bogat5 in plante melifere va-
loroase, s5 nu fie prea departe de stu-
pin8 vi s5 prezinte continuitate in
productia de nectar, deci o flor5
egalonatl.
f n privinta depgrtgrii de stupin5 a
locului de cules, trebuie avutil in
vedere o particularitate a albinelor:
atunci cind ele g5sesc flori in apropie-
rea stupinei, zborul lor se limiteaz5
la citeva sute de mstri in jur. Pentru
aceasta este necesar ca stupii s l fie
dispersati pe vetre de cite 30-50 co-
lonii, iar celelalte stupini 95 fie age-
zate la o distant5 de cel putin 300 m,
fn functie de bogltia florei. V.n.
Flora rneliferci ;i poleniferci. Baza
mslifer5 poate fi natural5, atunci
cind este constituit5 din florl natu-
ral5, ori artificial5, cind este creat5
de conducerea gospod5riei respective
prin culturi de plante entomofile cul-
tivate in lanuri sau in lot, pentru asi-
gurarea culesului continuu.
Pddurile constituie o baz5 melifer5
naturals ca gi mnsivele de zmeurig
gi zburgtoare din tsieturile de curind
terminate, ori crescute prin golurile
provocate de ardere a p5durilor din
munti. LI fel qi finetele de la ges, deal
qi munte, sau pajigtile pline de o
flora variat5 In care predominl de
celemzi m d t e ori leguminoasele. Aces-
tea oferg albinelor un cules aproape
83 BAZA MELIFERA
continuu, atunci cind stupinile se de-
plaseazl din aval in amonte, pe m l -
sur5 ce finetelor le vine rindul la
cosit. Cind incepe cositul din deal
plantelor abia li se deschid bobocii,
oferind un cules in continuare. Aceeagi
diferent5 de timp o permite cositul
finului de la munte, fat5 de cel din
deal ; acesta din urm5 se terming cind
abia incepe cel de la altitudine mai
mare, in august. Astfel, o stupinti care
urm5regte productia de nectar a fine-
telor poate realiza dou5 culesuri.
In privinta finetelor sint de preferat
cele cu o bun5 orientare fat8 de soare
unde predomin5 o florl melifer5 bo-
gatil.
0 bazci melifer5 artificiall este greu
de realizat, c5ci la organizarea ei tre-
buie s5 se tin5 seama de interesele
fitotehniei, zootehniei gi apiculturii.
Pentru organizarea ei in bune con-
ditiuni este nevoie de un plan de cul-
turi care s5 completeze golurile de
cules, clci sint foarte rare localitlti
cu un complex natural de culturi suc-
cesive.
f n aceast5 situatie sint caracteristi-
ce trei exemple:
a. Cind in planul unit5tii sint
culturi ce se ins5minteaz5 tirziu in
prirn5var6 ~i c5rora li se preg5teste
ogor de toamnl. In aceste terenuri se
poate inslminta inc5 din toamnil,
Pnaintea primului inghet, facelia sau
mugtar alb, miirind cantitatea de
s l m i n t l la ha. Atunci albinele vor
avea cules din vreme in martie-apri-
lie. Pentru eliberarea terenului in ve-
derea imbun5t5tirii culturii de bazl,
facelia se taie repede pentru siloz,
iar terenul se ar5 gi se insZminteaz8.
b. Ddc5 pentru ingrlqarea terenului
in loc de ingrllqtiminte organice sau
chimice, s-ar folosi ingr5g5minte verzi
ingropate sub brazd5, acestea ar pu-
tea fi plante melifere; lupin cu face-
BAZA MELIFERA 84
lia, facelia simp15 sau facelia cu
mugtar, care pot oferi in plus qi un
bun cules albinelor pin5 sint intro-
duse sub brazdti.
c. Dac5 unitatea are in pianul
s5u culturi pentru mas5 verde cum
sint secara sau orzul de toamn5, ar fi
bine ca odat5 cu insgmintarea lor s5 se
introduc5 gi sulfina alb5 anual5. E a
r5sare in prim5var5 gi se dezvolt5
incet sub protectia culturii principale;
cosirea din timp a acesteia inlesnegte
sulfinei o dezvoltare viguroasi , oferind
in iulie-septembrie un cules bogat de
miere gi polen.
De asemenea, in mirigtile p5ioase-
lor recoltate din vreme, se pot in-
s5minta plante care au nevoie la in-
ceput de mai putin5 umezeal5 pentru
dezvoltare, cum este de pild5 bobu-
gorul gi ortigtica, o varietate a primei
plante, care in cel mult 30 de zile de
la insiimintare infloregte qi dB mult
nectar in luna august.
0 foarte bun5 baz5 melifer5 artifi-
cia15 o ofer5 gospodilriile cu un com-
plex agrozqotehnic in combinatie cu
apicultura. h t r - o astfel de gospodilrie,
cregterea animalelor se bazeaz5 pe
furaje cultivate, din care o parte a r fi
ltisate anual pentru producerea de
seminte.
Pajigtile folosite la ptigunatul ani-
malelor pot deveni un conveier meli-
fer pentru albine, d a d a r fi imbun5-
tiitite cu plante furajere ca trifoiul
pitic, cel hibrid, ghizdei, drobugor $.a.
Semintele se arunc5 cu mfna chiar din
toamn5 gi sfnt doar ugor ingropate cu
un polidisc. Animalele vor avea o
hran5 indestulgtoare de bun5 calitate
iar albinele-cules continuu.
Instimintarea acestor terenuri gi
innobilarea lor cu plante entomofile
qi bune furajere nu trebuie fticutti la
Intfmplare. Terenurile umede vor pri-
mi seminte d e ghizdei, t,rifoi pitic,
BAZA MELIFERA
Geranium de finealg, cit gi altele care
rezist5 la umezeal5 ; sulfina albs merge
foarte bine pe astfel de terenuri. Sub
perdelele de proteetie ale pajigtilor
gi islazurilor, deci in umbra pomilor,
se pot arunca semint,e care triiiesc
vi rezist5 la umbrire, cum sint sugelul
rogu gi alb, or mierea ursului. i n
aceste perdele cregte gi se dezvolt5
bine salcfmul pitic - Amorpha - o
bun5 plants meliferti gi mai ales
poleniferg.
Finetele artificiale ale gospodgriilor
vor fi mult mai bine folosite a t i t ca
furaje cit gi pentru productia mierii,
dac5 s-ar face organizarea cosirii in
rotatie zilnic5; cind aceasta este bine
organizatl tarlalele de culturi fura-
jere prezint5 oricind portiuni cu un
inceput de inflorire, deci cu posibili-
t5tli de cules pentru albjne.
Livezile din gospodgrii dau in pri-
m5var5 mult polen gi nectar proasptit
a t i t de necesar dezvolt5rii coloniei,
iar cind plantatia este mai rar5, int.re
rinduri se intercaleaz5 clipguni, zmeu-
r5, pamugoar5 etc., de la care albinele
culeg nectar in timpul Pnfloritului.
Acolo unde se fac culturi intinfie d e
mazgre, se pot ins5min$a, odat5 cu
maziirea, mugtarul alb gi facelia, care
ofer5 maz5rii suporturi de sustinere
gi permit ca la recoltarea ei, lucrarea
s5 se execute mecanic. f n acelagi timp
albinele \.or avea un cules excelent.
La fel se poate proceda cu coriandrul
cgruia la cele 15-20 kg de s5mintii
i se adaug5 1,CCO kg facelia. Aceasta
din urm5 nu numai c5 va oferi un bun
cules pentru albine inflorind cu douii
s5ptfimini inaintea coriandrului, dar
ele, o b i p u i t e sil culeagti din lanul
astfel insiimEn$at, vor aduna nectarul
de la florile de coriandru chiar din
primele zile ale infloritului. Florile
acestei plante au la Pnceput un miros
neplgcut, de plognite, care este oare-
BAZA MELIFERA 85
cum repulsiv pentru albine, rniros pe
care-] pierd dup5 5-6 zile. Fiind ins5
obignuite s5 culeag5 din lanu1 respec-
tiv, trec ugor peste aceast5 piedic5
gi culeg de la florile coriandrului de
indat5 ce infloresc. Perdelele de pro-
tectie din jurul livezilor, prigunilor
pi islazurilor, m5resc gi ele aceastg
baz5 meliferl. Sectia zootehnic6 nu
trebuie lipsit5 de o parcell intins5
cultivat6 cu napi (topinamburi), atit
d e folositoare pentru porcine, care
oferii, prin floarea lor tirzie, un bogat
cules d e polen gi ceva nectar in lunile
de toamn5, cind nu mai g5sesc nimic
in cimp. Cind apicultorul face o era-
luare a bazei melifere, va tine seama
gi de toate aceste posibilit5ti, a t i t d e
culturile furajere artificiale, cit gi de
resursele melifere naturale. In acest
studiu apicultorul va stabili cu oare-
care precizie urm5toarele date: ce
culturi silvopomicole sint in preajma
locului? sint perdele d e protectie d e
salcim gi gledicia? Se g5sesc plantatii
d e zmeur5, cripguni, livezi, p5duri in
care sii predomine arborii gi arboretul
melifer, lemnul ciinesc, plducelul,
caprifoiul, afinul , ienuperul , salcimul
pitic gi altele? Sint finefe naturale?
Care anume plante melifere predominti
fn ele gi dac5 pajigtile au o flor5 va-
riat5 gi chiar bogatri? Se fac culturi
d e plante medicinale sau industriale,
in acelagi timp pi melifere?
fn calculul pe care gi-1 face, apicul-
torul stabilegte dupii datele ar5tate
mai inainte, cit nectar dau la ha fiecare
din ele; ce procent din aceste flori
intrii in ansamblul floral; cit dureaz5
perioada de inflorire a plantelor meli-
fere In regiunea respectivii, ;~ltiutfiind
cB productia de nectar var~aziimult
in raport cu situatia geograficil gi
fenologic3 a fiectirei regiuni. V.n. Flora
melifer& fi poleniferii. I n aceastii pri-
vintg investigatiile fficute prin agro-
BAZA MELIFERh
nomii gi apicultorii din regiune vor d a
pretioase indicatii. Data infloririi di-
verselor plante variaz5 putin de la an
la an, dar direr5 fatti d e situatia geo-
graficg. V.n. Tehnica apicola', luna
martie, Calendarul infloririlor.
Apicultorul, cunoscind datele de rnai
sus, poate calcula posibilitiitile d e
productie nectariferii a suprafetei d e
teren din jurul localitritii alese pentru
instalarea stupinei, care fiind cuprinsti
intr-un cerc cu o razz d e 3 km acoperti
o suprafat5 de 2 826 ha.
Dacii locul ales, depi bun, prezintg
neajunsul c5 inflorirea plantelor prin-
cipale are Ioc la intervale mari de timp,
iar in cules intervin opriri de duratti
rnai lung5 sau rnai scurt5 apicultorul
a r putea implini timpul de crizii Pn
cules, prin organizarea unui lot apicol
aflat in apropiere sau prin culturile din
cimp. Planul de ins5mintilri a1 cultu-
rilor melifere se va face astfel, Pncit
inflorirea lor s5 apar5 in perioada d e
stagnare, deci de criz5 in cules. V.n.
Loiul apicol.
PIgunile gi rnai ales finefele pe care
se seamgnii anual prin imprrigtiere o
cantitate potrivit5 de sparcetri, trifoi
alb, mac gi trifoi roz (bune melifere) ce
se gr5peazti numai o dat5, fie se lasg li-
bere pentru a fi crilcate qi introduse tn
primint de animalele ce pasc cind tere-
nu1 nu este prea umed ,fie vor ajunge in
cftiva ani pgguni, pe care animalele
vor grisi plante furajere bogate in sub-
stante hrrinitoare, iar albinele - un
cules abundent gi continuu.
Locurile s5rGturoase gi neproductive
pot deveni de asemenea bune producil-
toare d e plante melifere dacii sint
insilmintate cu specii care se preteazti
la asemenea regim. Din aceastii cate-
gorie fac parte sulfina alb5 gi galbenti
care au d a t intre 131 gi 206 kg miere
la ha. Recordul 11 detine talpa glgtei,
Leonurus cardiaca (V.n. Talpa &lei)
BECNESCU F. 86 BEZMETIC

.
care a d a t pin5 la 449 kg miere la ha. BERTRAVD E. (1832 - 1917), apicul--
C u astfel de culturi insegi terenurile tor qi cunoscut scriitor elvetian, a
s5r5turoase se Imbunlt5tesc. publicat numeroase lucr5ri din care
Pantele mari, abrupte, ale dealurilor cea mai insemnat5 gi r5spinditl este 7
aefolosite de agriculturl, vie sau ,,Conducerea stupinei". A fost multi ani
livezi cu pomi, pot fi insamintate cu pregedintele Asociatiei Internationale
!plante melifere cum este splinuta, de apicultori gi unul din premergatorii
Solidago, care le consolideaz5 yi inll- apiculturii sistematice moderne.
turii eroziunea lor.
BEZMETIC este un cuvint care la
BEGNESCU F. (1880 - 1949), me- noi inseamnl nluc, zevzec, z5plcit,
d i c veterinar, a fost un precursor al nebun. Notiunea se potrivegte unei
apiculturii sistematice in Romania. colonii a ciiror albine, lipsite de m a t c l
V.n. Scurt istoric. mult timp yi neavind larve mai mici d e
trei zile ca s5-yi creasc5 o alta, devin
BENZALDEHIDA sau uleiul artifi- albine ou5toare. V.n. A lbine oucitoare.
cial de migdale care in contact cu Ele refuzl adesea s5 primeascl o matcg
aerul se oxideaz5 formind acid benzoic, nou5 pe care le-o d 5 apicultorul, o
aplicatdeprof. G. F. T o w n s e n d l omoar6 gi uneori nu primesc nici botci
.esteun preparat ce se folosegte la extra- deschise cu larve tinere. Este o form5
gerea recoltei din stupi, aga cum se de patologie social5 a coloniei. Curind
proceda alt5dat5 cu acidul fenic. ea se dezorganizeaza gi numai inter-
Noua substant5 este rnai ugor de minuit ventia grabnicii a apicultorului poate
q i cu rezultate mxi sigure decit acidul s-o aduc5 pe calea refacerii.
fenic, f5r5 riscul ca mirosul s5u s5 I a t l citeva metode care dau rezul-
influenteze mierea. Se folosegte un tate pentru restabilirea coloniei bez-
podigor de scindur5 pe care produsul metice :
s e pulverizeaz5 ugor gi se aplicl timp Metods introducerii unei m&tci b&-
d e cinci minute peste corpul cu faguri trine reugegte bine chiar cind colonia
c u miere din care albinele se izgonesc bezmeticii are numai albine b5trfne.
foarte repede. Produsul nu este toxic, Dupl acceptarea matcii, se introduce
nici caustic gi se foloseste adesea chiar un fagure cu puiet necgp5cit. Prezenta
drept conservant pentru alimente. Po- lui constituie un factor de oprire in
digorul trebuie s5 fie rece clnd se pulve- dezvoltarea ovarelor albinelor din stup.
rizeaz5, ciici solutia la cald se evapor5 Metods mutstiei unei larve rnai mici
repede gi intens, ceea ce creeazii o de trei zile dintr-o colonie normal5
.dezorganizsre a coloniei pentru citva d 5 rezultate bune cu conditia ca bez-
t i m p . fnaintz de a se ageza podigorul meticirea coloniei sii nu fi dep5yit
pulverizlt, apicultorul afuml ugor, un termen de dou5 s5pt5mini. Albinele
ge sus colonia, pentru a indruma albi- bezmetice, in dorinta de a-gi cregte
singure mgtci, fac botci gi hrlnesc larve
nele s5 coboare fn cuib, p5r5sind din o u l nefecundate care nu ajung
astfel msgazinul respectiv cu faguri. sa eclozioneze. Se vor strica aceste
P e timpul c5ldurilor prea mari e botci 15stndu-se 1-2 cltidite rnai de
b i n e ca lucrul s5 fie intrerupt, c5ci curind ; din ele se eliminl larvele yi In
produsul poate cauza ametirea albi- locul lor, pe 15ptigorul aflat la fundul
nelor. celulei se transvazeaza o larvg cores-
BEZMETIC
punz5toare, h a t 5 din cuibul unei
colonii normale. Albinele bezmetice
vor cregte matc5 bung, care Empere-
cheat5 va depune puiet de albin5 lu-
cr5toare. f n felul acesta colonia bez-
metic5 se normalizeaz5.
Metods introducerii unei mitci fe-
cundate reugegte bine dup5 ce se tine
fnchisti colonia bezmetic5 24 de ore.
Dupti acest timp, de preferat spre
sear5, se prinde in tubul de sticll
o matc5 fecundat5 dintr-un nucleu gi se
elibereazti direct pe urdinigul ce se
deschide in ace1 mcment. Stupul nu se
controleaz5 zece zile. P e n t ~ ua fi sigur
c5 matca e acceptatii, se pune vesti-
bulul d e control (V.n.) la urdinigul
stupului; dac5 ea e ucisti, cadavrul ei
e scos d e albine pe scindura de zbor,
unde e ugor de observat. Operatia ins5
reuperjte bine aproape intotdeauna.
Metoda stupului nou cu nucleu de
matcii se aplic5 astfel: colcnia bez-
metic5 este dusti mai departe de stu-
pin;. In locul stupului bezmetic se
agaz5 un stup go1 in care se introduce
u n nucleu cu puiet c5p5cit, o matc5 qi
2 faguri cu hranti. Sus, la podigcr,
se pune un hriinitor plin cu sirop.
Cind s-a terminat acest aranjsment
stuparul scutur5 in iarb5 toate albi-
nele stupului bezmetic pe locul unde
a fost deplasat. Albinele vor zbura la
vechiul Ioc, unde g5sind alt stup nou
intr5 in el cu ezitare considerindu-se
str6ine. Ele se vor Infriiti cu cele ale
nucleului gi totul intr5 in normal.
Metoda atenukii mirosului strhin,
metod5 ce apartine lui K. NceI, este
urmgtoarea: seara, din mijlocul cuibu-
lui coloniei bezmetice se ridic5 un
fagure cu albine acoperitoare, care se
tine afar3 din stup cam 45 de minute.
Stupul s t 5 gi el deschis, far5 p c d i ~ o in
r pagubele se m5resc in mFtsura intir-
acest timp pentlu a-gi pierde mirosul
propriu. Concomitent, dintr-un nuclcu
bun se scoate un fagure cu puiet cap;-
87 BOLILE ALBINELOR'
cit, cu albina acoperitoare gata de-
iegit, pe care se trece matca lui prins5
cu tubuleful d e sticl5, pentru a nu
pune mfna pe ea. Acest fagure se t i n e
g i el l a aer, dar in caban5,45 deminute.
fn felul acesta albinele nucleului gi\
matca gi-au pierdut la rindul lor-
mirosul specific stupului din care
prcvin. Dup5 trecerea acestui termen,,
fagurele cu puiet gi cu matc5 eliberat5
printre albinele acoperitcare se in-
trcduce in mijlccul cuibului stupuluit
bezmetic, unde albinele o consider5
ca a lor gi o accept5 de indata. Fagurii.
cu puiet de trintori se desfiinteaz5.
Desfiintarea coloniei bezmetiee se
face totdesuna la inceputul primiiverii,.
cind nu avcm m5tci fecundate, sau la
sfirgitul toamnei, cind nici o metod5
nu d 5 rezultate.
Stupul se ridic5 de pe locul siiu,.
se duce la oarecare distant5 de stupin5
gi, dup5 ce se dB putin fum, se cioc5--
nesc peretii, ca albjnele s5-gi umple.
guqa cu miere; apoi, pe rind, faguriiz
sfnt scuturati in iarbti, fiecare ram5
in a l t loc. Albinele intoarse acasii
nu-gi mai gisesc s t u ~ u l$i vor intra
in cei vecini unde sint primite, ciici.
ele vin cu guga plinii.
BOLlLE ALBIRELOR. Albinele su-
fer5 gi ele de diferite boli, adese-
ori foarte primejdioase atunci cfnd
stuparul nu intervine de indat6. Obig-
nuit, cind s-a neglijat o singurl m5surti
ce p6rea c5 nu are fnscmn&tate prea
mare, iar apicultorul crcde c5 a scspat
stupina de bcal6, aceasta respare la
Pnce~utnumai intr-o colcnie sau dou5,.
de unde se extinde repede. Munca
trcbuie reluat5 de la capzt; atunci
se face dezinfectarea tuturor stupilor;
zierii mijloacelor d e cc'mbatere, pro-
ductia scade gi stupina devine o sursk
de pierderi in Icc s& aduci5 venituri-
BOLILE ALBINELOR 88 BOLILE ALBINZLOR

cind este strict necesar. Bolile se

r6spindesc mai ales de stupar prin
lipsa m5surilor igienice ~i la miacarea
fagurilor cu puiet sau hranci ce o face
de la colonie la colonie.
Diferite bacterii Scoaterea ramelor - in special
a celor cu puiet - gi scuturarea albinei
De m u l t l vreme se cunosc bolile acoperitoare, nu numai cii deplaseazg
albinelor. f n istoria apiculturii se larvele din patul lor cu hran5 gi lip-
vorbegte adeseori de flagele ce au dis- segte pe tinerele yi pltipindele fiinte
t r u s iji pustiit regiuni Pntregi, cum a de grija de fiecare clip5 a doicilor, d a r
fost in Italia in 1690 sau in Anglia in ping sosesc altele sci acopere fagurele
1792 qi in Silezia in 1712. cu puiet, sci se organizeze alte doici,
Bolile se datoresc unor specii de s l se alimenteze iji s5 secrete llpti-
germeni patogeni, bacterii, virusuri sau gorul, puietul acesta st5 qi agteaptg
richeti, care se glsesc in regnul vegetal fl6mind) neacoperit, neingrijit. Toate
y.i animal, deci qi la insecte. Ele atac5 acestea se vor rcisfringe in puterea de
. .
albinele adulte or larvele, uneori si pe rezistentii si vitalitatea viitoarelor
unele gi pe altele concomitent, fiind albine ce se vor nagte dintr-un cuib
citeodat5 vorba chiar de d o u l boli a t i t de zbuciumat gi vitregit tncit
c u totul diferite in acelaai stup. Aceste chiar microbii banali pot sii r5pun3
bacterii se transmit prin contact, prin sau s l scurteze viata acestor albine.
transportul lor dinafarci In stup gi prin Respectarea citorva sfaturi in aceastii
autocontaminare. privintii va fi de mare folos.
Bacteriile din regnul vegetal fac Cind se face hrlnirea albinelor, sg
parte din ramura thalofitelor, care sint nu se schimbe hrcinitoarele, care tre-
nigte mici ciuperci ce produc miceliu ; buie sli poarte numlrul de ordine a1
ele sint cauza multor boli, pe care cer- stupului respectiv.
cettitorii le-au denumit micoze. Aces- Fagurii mai vechi de trei ani
tea devin mult mai active, producind trebuie dati la reform& ai topifi.
mari pagube in stupi atunci cind colo- Cei in care au fost larve bolnave, e mai
niile sint sllbite sau intretinute in bine s5 fie argi.
conditii improprii, suferii de frig or L9dita de lucru portativl din
ciildur6 excesiv5, or in stup e umezealli prisac5, in care se pun obignuit fagurii
mare. Toate acestea favorizeazti dez- cind se verific5 coloniile, trebuie regu-
voltarea gi extinderea bolii. lat flambatl! pentru a evita contami-
Sint o serie de m5suri cu caracter narea gi extinderea vreunei boli.
general, pe care stuparul le va lua Cind se introduce o matcg in
imediat, fat6 de oricare boall ar apcirea stup, colivia trebuie bine opcirit5 cel
in stupin5. Primele sint cele preven- putin un sfert de or5 gi apoi pusti la
tive, pentru fnl5turarea unei eventuale uscat. Aceast5 misur5 are un dublu
infectii, iar celelalte sint curative, scop: ucide microbii ce eventual ar
pentru tratarea ?i vindecarea bolilor fi pe ea gi inlilturii mirosul m5tcii
ce au apgrut deja in prisacg. precedente, miros ce persist5 mult
Nl5suri preventive. Deschiderea timp pe peretii interiori a i coliviei.
atupilor gi interver~tiile in viata Toate ustensilele folosite de api-
coloniei le va frice atuparul numai cultor la cercetarea stupilor trebuid
BOL'ILE ALBINELOR 89
mereu dezinfectate. Periile vor fi
opiirite in ap5 clocotit5, iar afumi-
torul se gterge cu o solutie de form01
20%, pe partea lemnoas5 gi cea de
piele. In locul periei este bine s5 se
foloseasc5 mgnunchiuri de buruieni,
care apoi se arunci sau se ard.
a Stuparul va interveni in viata
coloniei, numai cind este absolut
necesar, ca s5 indrepte o situatie nefa-
vorabil5. El trebuie s5 fie in perma-
nent6 curat, iar cind are vreo b5nuial5
asupra unei colonii nu lTa trece la
controlul alteia, pin5 nu se va sp5la
bine pe miini cu mult5 ap5 gi s5pun.
De asemenea dalta apicol5 va fi
dezinfectat5.
a Stupii nu trebuie s5 fie agezati
prea simetric in prisacs urm5rindu-se
prin aceasta o agezare estetic5 a ei, ci,
pugi in diferite pozitii, mai cu seam5
dac6 este loc neindestultitor. V.n. Stu-
p ina.
a Pentru buna orientare a albinelor
in prisaci, stupii vor avea scindurelele
de zbor vopsite in culori variate, iar pe
tabla acoperigurilor se vor face desene
geometrice, cercuri, triunghiuri, p5-
trate, linii pe la colturi etc. pentru ca
din zbor, albinele s5-gi poati identifica
stupul gi s5 se duc5 direct la el.
a Se vor planta - ca puncte de
reper - diferiti arbugti, variati ca
form5 yi specie, ori citeva lujere de
sorg sau floarea-soarelui. V.n. Stupinci.
a f n prisac5 stupii vor sta pe
picioare sau postamente inalte de cel
putin 15-20 cm, c5ci umezeala p5-
mintului face s5 putrezease5 fundul ,
fntretinfnd gi umiditate in interior,
ceea ce d5uneazi coloniei.
a Ad5pitorul s5 aib5 in pemanen-
$5 apii curat5 care s5 curgr5 in fir
subtire pe scindur5.
a De asemenea, scindura pe care
curge apa s6 fie des flambat5 cu lampa
d e benzin5 sau sp5lat5 cu legie gi s5
BOLILE ALBINELOR
stea f n permanent5 la soare, tocmai
pentru a fi dezinfectatg gi pe aceasta
cale.
Terenul din fata stupului trebuie
bine curgtat, buruienile t5iate cu sapa
ori distruse cu ierbicid sau sare grun-
joasi.
Cind in stupin6 a ap5rut o boa15
grav5 cum e de exemplu loca american5
a c5rei spori sint foarte rezistenti - y i
agteapt5 cu anii stind pe obiecte sau
chiar pe pgmint, este bine ca vatra
stupinei s5 fie s5pat5 gi pamintul
intors.
Stupii sri fie f5r5 crgpgturi, chi-
tuiti gi vopsiti, feriti de curenti diiu-
niitori in interior. S5 aib5 capace inve-
lite cu tab15 sau carton gudronat,
pentru ca umezeala s5 nu pstrundg
in stupi.
a Schimburile de piese intre stupi
se admit numai cind in stupin5 nu
sint boli molipsitoare. Plrtile com-
ponente ale fiec5rui stup poart5 acelagi
num5r de serie, pentru a nu se schimba
decit in cazuri exceptionale gi trebuie
deci redate stupului de la care provin.
Cel putin o dat5 pe an, in prim5-
varri, cu ocazia reviziei de fond, stupii
s5 se flambeze in interior, impreun5
cu toate p5rtile componente. fn caz d e
boali, flambarea se va face drastic,
pin5 cind scindura devjne brun5.
Cind scindura nu s-a ricit inc5, s5 se
dea cu o pensul5 un strat de propolis
(15%) dizolvat in alcool. Acesta e un
dezinfectant bun, contine antibiotice
gi dB stupului un miros natural.
Misurile privitoare la colonie se
refers mai cu seam5 la puterea ei,
care rgmine baza marii productivit5ti
in stupin5 gi a stiniitiltii albinelor.
Lupta contra bolilor sil se sprijine mai
putin pe medicamente, dar s5 se folo-
seasc5 mijloace biologice care s5 dea
albinelor cuvenita rezistentg contra
bolilor Aceste mgsuri sint: albine
BOLILE ALBINELOR 90
ltinere la iernat, stuptirit pastoral,
hran5 destul6 si buni, hr6niri stimu-
latorii qi matc5 tln5r5 etc. Toate m5-
resc capacitatea de rezistentg a colo-
niei. Da aceeagi p5rere este yi cercetti-
torul R. J o r d a n. El dB o mare
atentie luptei pe cale biologic5 pi m6-
aurilor naturale contra bolilor. ,,Prea
s i n t inclinati stuparii ca de indat5,
la aparitia primelor semne de boal5,
a 5 foloseasc5 numai m.dicamente, ui-
kind c5 m5surile naturale sint mai
aigure si mai bune (p r o f . A 1.
Borchert).
Organismele invadate de boli sint
itocmai cele mni slabe, mai s5race in
hrang, incapabile s5-gi p5streze cgldura
primavara timpuriu gi iarna, deci in
neputint5 de a duce lupta necesar5
in mpmentele critice. Cind Intr-o
stupin5 vor fi multe colonii slabe si
neproductive, se poate spune cu sigu-
rantti c5 acolo bintuie o boal5, in spe-
cial nosemoza, care dtiinuia de mult5
vreme necunoscut5 de stupar sau
neglijatg. V.n. Nosemoza.
I n lupta contra bolilor apicultorul
v a recurge la un tratament medica-
rnentos, numai ca urmare a unui
diagnostic clinic. F I r 5 analizti de
laborator, adeseori el va gregi. f n
aceeagi boa16 - de pild5 In ,,locaU
- cercetitoarea I. N. S m i r n o v a
prescrie determinarea In prealabil a
sensibilitjtii celor trei specii micro-
biene, Bacillus plulon, Bacillus alvei
tji Streptococcus apis, fat5 de antibio-
ticele respective; numai in laborator
s e poate face antibiograma indicind
ulterior ce tratament trebuie aplicat,
c e antibiotic - singur sau in combi-
natie - gi In ce doze se prescrie.
Apicultorul, de Indat5 ce vede c i a
a p i r u t o boali in stupini, trimite
albinele gi faguri pentru analiz5 la
laboratorul regional. P l n l la sosirea
rtispunsului foloseate in primul rind
BOLILE ALBINELOH
m6surile sanitar-veterinare, trans-
portlnd stupina la un cules bun,
izolat d e alte stupine.
Vom reda aici cauzele care contri-
buie la sctiderea puterii unei colonii
gi la aparitia bolilor:
L i p s a m i l t c i l o r de soi
bun. Ele se vor inlocui cu m5tci cel
putin ameliorate, imperecheate nu-
rnai cu trintori crescuti in coloniile
cu cea mai mare productivitate gi
schimbind m5tcile neprolifice sau cu
defecte.
L i p s a d e h r a n 5. Prin hra-
nirea coloniilor lipsite de hran5, se va
indep5rta pericolul de slabire fizic5 a
albinelor gi se va inljtura aparitia
bolilor.
L i p s a d e g I* i j B fat5 de can-
titatea vi calitatea rezervelor de hranti
In iarn5 se evidentiazj prin agezarea
de rame cu miere cristalizatti in faguri,
care infometeaz5 albinele; iarna ele
nu au ap5 destuli ca s5 p o a t i dizolva
cristalele; o miere neanalizatj In
cuibul de iarn5 poate contine miere de
m a r t , a1 c5rei consum determinti
cel putin aparitia diareei sau chiar a
toxicozei ; mierea nematuratll 16sat5
in marginea cuibului, iarna, absoarbe
vaporii de ap6 din stup, ceea ce favo-
rizeaz5 fermentarea ei, provocind albi-
nelor grave tulbur5ri intestinale. Gre-
gita plasare a p5sturii in marginea
stupului iarna, cauzeazg multe greu-
t5ti coloniei care ii resimte lipsa.
Lipsa de grij5 f a t i de
r o i u 1 n a t u r a l yi necontrolat
duce la rispindirea bolilor. Roii natu-i
rali trebuie identificati gi numai ce
cunoscuti ca provenind din stupi
sBn6togi se p6streazl. Roii g b i t i prin
plduri, mai ales pe vreme nepotrivitti
pentru roire, provin cu siguranti din
scorburi infectate. Nosemoza de multe
ori se rgsptndegte in felul acesta. V.n.
Roirea, ptirasirea stupului.
BOLILE ALBINELOR 91
Lipsa de grij5 fat5 de
a d 5 p 5 t o r. f n lipsa acestuia al-
binele iau ap5 din bslegar, din grajduri
murdare gi infectate gi sint expuse ast-
fel la amibiaz5. V.n. Amibiaza.
L i p s a d e i g i e n 5 a colo-
niei in interiorul stupu-
1 u i ; ramele pline cu pete de diaree,
care adesea contin in ele milioane
d e spori ai nosemozei; l5sarea cada-
vrelor de albine in stup sau a celor
moarte in fata scindurii de zbor, ca-
davre care trebuie arse.
Lipsa d e grij5 fat5 de
t o x i c o z e: stuparul trebuie s5 ia
m5suri de evacuarea stupilor din zona
culturilor tratate cu substante toxice,
sau s5 inchid5 albinele in stupi pentru
un timp determinat, luind m5suri de
fnliturarea pericolului intibugirii albi-
nelor. V.n. Toxicoza.
Lipsa de grij5 fat5 de
p r e g g t i r e a c o l o n i e i pen-
t r u i e r n a r e: u n spatiu prea larg
fat5 de puterea familiei; un num5r
de faguri,in stup neacoperiti de albine,
cu un cuib lipsit de diafragmele m5r-
ginage ce limiteaz5 spatiul ocupat in
raport d e puterea familiei.
Lipsa de grij5 pentru
i n n o i r e a c u i b u l u i . Celpu-
t i n la trei ani trebuie schimbati f a g u ~ i i
pentru a elimina pe cei in care generatii
prea numeroase de puiet s-au perindat,
i a ~in celule se vor cuibtiri microbi
dsunltori, care prin inmultire vor
invada colonia.
Excesul d e antibiotice
fnlesnegte unor microbi posibilitatea
d e a ataca organismul albinelor, c5rora
aceste medicamente le distrug flora
intestinal5 natural5 ce este arma lor
d e lupt5 gi de rezistent5. ,,Preparatele
pe baz5 de sulfamide qi antibiotice
se pot d a albinelor in hran5 suplimen-
tar5 numai in caz de pericol sau in
cazu1 izbucnirii bolii in stupina res-
BOLILE ALBINELOR
pectiv5, sau in cele vecine" ( C . L,
Farrar).
MIsuri curative. Dac5 boala a p5-
truns in stupin5, apicultorul trebuie
s5 lupte st5ruitor pentru a o indrepta,
f n acest scop este absolut necesar
s5 se stabileasc5 diagnosticul etiologic
a1 bolii respective de un medic d u p s
examinarea probelor trimise,examinare
ce se face in laborator de tehnicieni
pregtititi pentru aceast5 lucrare.
Folosirea antibioticelor in tratarea
bolilor infectioase a d a t rezultate bune
- penicilina, streptomicina etc. -
insti numai in doze precise pentru
fiecare boal5. Ele nu trebuie folosite
in mod abuziv, c5ci microbii cap5tg
cu vremea o rezistenti gi nu mai a u
efect. La fel gi sulfamidele: sulfatia-
zolul are de pild5 proprietatea de a
invinge rezistenta bacililor de loca
american5, dar n-are efect in loca euro-
peanti, unde antibioticele, in schimb,
dau rezultate bune.
Rfedicamentul se dti - dup5 pre-
scriptia medicului - numai in dozele
prescrise gi la termenele indicate.
Cine nu tine seama de prescriptiile
medicului, va vedea curind cum boala
s-a stins, recidiveazg, c5ci absorbtia
medicamentului respectiv a oprit nu-
mai dezvoltarea formelor vegetative
ale microbilor. Nu trebuie fgcut ins5
nici abuz de medicamente, c5ci cut
timpul microbii se obignuiesc cu ele?
igi creeazl noi generatii rezistente g l
astfel le inl5tur5 efectele.
La examinarea fagurilor, albina
acoperitoare trebuie ugor indepiirtat5
de pe suprafata lor cu o r5muric5,
far5 a o d a jos d e pe ei, pentru ca s5 s e
poat5 vedea bine interiorul celulelor.
Cind se aplic5 metoda transva-
z5rii colonia trebuie ferit5 de curenti:
in stup gi de rGceli, impachetfnd-o
lateral gi sus, peste rame, cu saltelute-
.
V. n Transvazare.
SOLILE ALBINELOR
Dezinfectarea personalului stu-
pinei se va face in mod riguros, prin
schimbarea zilnicli a halatului; mai
ales cind boala a ap5rut in prisac5,
el trebuie fiert gi bine sspunit. In caz
c5 nu sint stupi bolnavi, halatul
se va schimba de douil ori pe sliptb-
min5. Sp5larea pe miini a persoanelor
care minuiesc fagurii trebuie fiicut5
dupii cercetarea fieclrui s tup, chiar
dac5 in stupin5 s-a gasit un singur caz
d e boalii. Spllarea se face cu mult5
ap5 gi cl5buc de s5pun; apa va curge
dintr-un mic rezervor cu robinet intr-o
cgldare acoperitl, dup5 care ea se
aruncl Intr-o groap5, in care se toarn5
acid fenic, a1 c h i miros este respin-
gator pentru albine.
Orice urme de diaree ce se vor
observa pe rame trebuie rase cu t l i u -
qul de ragchetat a1 daltei apicole, iar
spetezele ramelor splilate bine cu ap5
fierbinte cu soda g i apoi gterse cu o
cirpii inmuiats intr-o solutie de formol
20 %.
.aUrdinigurile stupilor vor fi mic-
$orate, in raport cu puterea coloniilor,
mai ales la stupii suspecti.
Dacii stupina este consideratl conta-
minat5, toate aceste m5suri se vor
aplica integral tuturor stupilor aflati
pe vatra respectivg, unde au apiirut
cazurile.
Se vor lua m5suri s5 se facg o
crqtere de m5tci pe o vatr5 indepgrtatii
la cel putin 4 km de stupins, alegind
colonii crescstoare din cele mai bune,
mai puternice.
a f n stupina infectatl se interzice
cregterea trintorilor, folosind cele mai
drastice m5suri. Ei se cresc, or sint
adugi din alte stupini stintitoasel din
coloniile de selectie cele mai bune.
a Cind boala este la inceput gi ea
a apgrut numai in citiva stupi, api-
cultorul va aplica m5suri drastice de
distrugere integrals a coloniilor, prin
912 BOALA DE.MA1
asfixierea albinelor, prin arderea fagu-
rilor cu ramele lor, flambind bine
stupii cu lampa de benzinil sau cu
arziltorul special de aragaz.
Aga cum recornand5 C. P e l i-
m o n , cind sint multi stupi infectati
pe vatr5 gi trebuie fiIcut5 asanarea lor
integrals, mierea se va extrage la ex-
tractor, iar ceara se va topi; in loca
american5 ea se sterilizeazii la ateliere
inzestrate cu aparatura necesarg. Bog-
tina se va arde. Mierea extras5 se va
folosi la fabricarea otetului sau hidro-
melului. In nici un caz nu va fi dat5
pentru consum la albine. Colonia va fi
l5satii f6r5 miere in stup timp de
24-26 ore, dar cu urdinigul deschis,
pentru ca albinele s5 poat5 iegi la
zbor. Apoi va fi trecutil intr-un stup
perfect dezinfectat, cu faguri artificiali
pentru clgdit, stimulind-o cu sirop
cu antibiotice ; se aplicl tratamentele
descrise la bolile respective. V.n. Loca,
Nosemoza etc.
Pntr-o stupinii bine condusl nu
trebuie s l lipseasc5 niciodatl medica-
mentele curente ce se folosesc la tra-
tarea diferitelor boli. V.n. Tehnica
apicold, luna martie, MBsuri sanitare
veterinare. Pentru bolile celelalte.
V.n. Arnibiaza, Aspergiloza, Boala de
mai, Boala de piidure, Diureea, fnchir-
cirea, Aspergiloza, Loca, Melanosa,
Paratifoza, Septicemia, Toxicoaa .
BOALA DE MAI, atit de mult r6s-
pinditl In multe p5rti gi care reve-
nea cu intensitate la citiva a n i . in
luna mai, dar numai in anumite regin-
nil cu aparitia gidisparitia aproximativ
la aceleagi termene, a dat mult d e
lucru bacteriologilor din lume. Degi
se luau cele mai riguroase m5suri pen-
tru combaterea ei, bineinteles in mod
preventiv, ea aplrea lovind chiar
coloniile puternice. Albinele cu guga
gi intestinul mijlociu inflamat, dar cu
 BOALA DE MA1 93
abdomenul contractat, incovoiat, cu
aripile tremhrind in pilpiiri abia
sbservate, dau semne de crampe
intestinale. Ele se tirssc putin pe
scindura d e zbor gi cad infata stupului,
unde mor formind zilnic grupe destul
d e mari. L7. analizg nu se va g5si nici
un bacil sau agent etiologic, ci doar
nigte polen putin fermentat. De aceea,
un timp, s-a crezut c5 polenul inghetat
a r fi cauza acestei boli. Dar unii cerce-
tiitori au servit albinelor polen tinut
pin5 la -2s°C f5r5 s5 provoace vreo
pierdere. De aceast5 boa15 mor mai
ales albinele tinere de 5-13 zile.
Cercetiitorii nici azi nu sint pe deplin
d e acord asupra cauzei bolii. H i m-
m e r ca rji Z a n d e r o pun in
leg5tur5 cu nosemoza, care ucigind
mnjoritatea albinelor culegtitoare din
colonie, albinele tinere r5mtn E5rg a p s ,
s e h r b e s c in majoritate cu polen,
intoxicindu-se prin surplusul de pro-
teine. Cel dintii recomandii hran5
lichidii, c5ldut5, iar Z a n d e r sf5-
tuiegte s5 se dea coloniilor bolnave
a p 5 siirat5, cu care chiar se pulveri-
zeaz5 albinele de pe faguri.
A n a M a u r i z i o sustine ins5
cs boala se datoregte consumului de
polen produs de o plants din familia
Ranunculaceae denumitg piciorul coco-
gului, Ranunculus acris, V.n. Ddun&-
torii albinelor. E 3 contine un alcaloid
,,anemonina".care provoacil iritatii gra-
ve in intestinul mijlociu. Consumind
polenul plantei, albinele devin negre
gi mor. Cercetatoarea a f5cut in labo-
ratorul de la L i e b e f e 1 d (Elve-
tia) incercgri cu 10 specii d e Ranun-
culaceae, flori gi plante in intregime
qi a constatat c5 rnai toate sint toxice
pentru albine, dar cea care face mai
multe victime qi produce mai curind
moartea insectei, este specia arStat5
rnai sus. Aceasti plant5, a ciirei
inflorire Pncepe in mijlocul lunii a p e -
BOALA DE PADURE
lie, intoxic5 albinele prin polenul s5u,
atunci cind in primsverile reci gi
tirzii, cirerjul rji p5p5dia igi fntirzie
infloritul, iar albinele sint nevoite s l
culeag5 polen gi de la piciorul coco-
qulu i.
Unii cercetgtori au descoperit si
alte plante cu polen toxic. Biologul
L. R o u s s y fn 1959 a ar5tat c5 gi
polenul de castan uneori este toxic.
Acum se cunoagte o intreag5 list5 de
plante cu astfel de polen, de ex: nem-
t i ~ o r i i de cimp, omagul, ceapa de
s5mint5, tutunul, laptele cucului
etc. etc., iar dintre arbori teiul ar-
gintiu.
Toxicitatea acestor polenuri se da-
toregte unor produsi din grupa alcaloi-
zilor, glucozidelor sau a uleiurilor
eterice volatile, care apar in unii ani
peste normal, datorit5 unei secete
indelungate, de exemplu la floarea
de ceapri, or excesului d e urniditate,
de exemplu la castan etc.
Lz albinele intoxicate trimise la
analiz5, se g5seqte in intestin polen
in fermentare, de culoare galbenii-ocru.
Cind se constat5 intoxicarea cu po-
len, se ridicii din stupi fagurii cu
polen toxic rji se dau altii din rezervg.
Coloniile vor primi din dou5 in dou5
zile cite 0,500 1 sirop Pn conoentratie
d e 1 kg zah5r la 2 1 ap5. In primele
dou5 doze se adaugii siropului 200 000
U.I. penicilin5. Stupina va fi mutat5
in a l t loc pentru a indepgrta albinele
de plantele cu polen d5un5tor.
BOALA DE PADURE sau boala nea-
r alopetia nigricans apis, apare
uneori in stupin5 - in sezonul activ,
f5r5 ins5 a cauza depopul5ri masive.
Coloniile se contamineazii cind stupii
sint prea apropiati rji albinele pot
p5trunde la cele s5nltoase. Boala
dispare far5 a se aplica un tratament
sp.ecific. -
BOALA DE PADURE 94 BOSTINA

Cauzele care o determin5 precum gi clldut fn doze de 200 g zilnic. Citeva

mijloacele de combatere nu se cunosc zile, la fnceputul hrlnirii, se poate
incl. adluga 1 g streptcmicjn5 la 4 1 sirop-
Unii cercetgtori atribuie aparitia
bolii mierii d e man5 - pe care albi- BOCETUL ALBINELOR. Este semna-
nele o culeg In primlvarl, mai ales cea lul pe care stuparul 11 aude cind al-
de la stejar ; altii sustin c8 ar fi o avi- binele vestesc c l din colonie lipsegte
taminozii, cici la analiza albinelor matca; d e asemenea, cind ele suferl
moarte nu s-au g5sit rezerve de pro- de foame sau d e vreo boal5, emit ace1
teine organice in corpul gras. sunet prelung gi plingltor, de unde i-a
La Congresul International de Api- venit gi numele d e ,,bocetU. Albinele
culturl de la Madrid (1961) prof. bat din aripi ca qi cind a r ventila gi,
A 1. B o r c h e r t a referat cii boala fie prin aparatul de semnalizare de l a
este accidentalz qi prezintl tulburlri virful abdomenului, fie prin membra-
de origine variatti. V a c h i giisegte nele vibratorii de la stigmatele abdo-
c l boala este cauzatl d e un agent minale gi toracice, scot un sunet ca-
patogen din ordinul virusurilor. G o n- racteristic, pe care orice stupar $1
t a r s k i o consider5 o consecinli recunoagte imediat, atunci trebuie
a unei intoxicatii chimice (D.D.T.) pe h a t e m5suri corespunzltoare.
cale respiratorie sau digestivi. P o 1-
t e e v o atribuie consumului de miere BORCHERT, AL., medic veterinar
de manl dar gi polenului alterat. qi profesor de biologie german, s-a
Oricare ar fi cauzele care produc ocupat mult cu cercetlri asupra bolilor
intoxicatia ea provoaci lezarea celu- albinelor, publicfnd peste 400 de lu-
lelor epiteliale ale intestinului qi tul- cr5ri Pn specialitatea sa.
burlri in metabolism.
Simptomele bolii sint caracteristice: B O ~ T I N este
~ denumirea d a t l d e
perigorii de pe corp cad, abdomenul apicultor reziduurilor ce se formeazl
se mlregte sau se micgoreaz2i devenind d u p l prima topire a fagurilor refor-
negru lucios. fn stup, albinele bolnave mati. V.n. Ceard. Stuparii care folo-
urm5rite de cele sln$toase, se retrag sesc metoda de topire a fagurilor cu
pe spetezele ramelor sau pe fagurii ajutorul apei sau a1 aburului , vor avea
marginagi de unde sint eliminate. multe reziduuri de acestea ce contin
f n faia urdiniaului ele se tirlsc sau de 30-50% ceari, ce urmeaz8 s l se
igi pierd echilibrul gi cad pe spate. extrag5 la o a doua topire. Bogtina
La analiza d e laborator se glsesc r i m a s l dup5 stoarcere se Pntinde Pn
afectate intestinul mijlociu, care e strat nu prea gros pentru a se usca.
punctat, iar cel gros este or plin, or Atunci ea este strinsg En llzi sau in
gol. Dacl e aplsat, eliminl reziduuri saci ca s l nu fie atacat5 de glselnitl.
d e culoare inchisi, r l u mirositoare. Se pGstreaz5 bine cu ajutorul unei
Aceasta este o dovadg c5 glandele cantititi de nafta.linl care se tine fn-
intestinale ce produc catalaza nu mai tr-un slculet de tifon, pus fn lada sau
functioneazl pentru a neutraliza fer- sacul respectiv.
mentatiile intestinale. Ceara extras5 din bogting este .de
Un tratament mcdicamentos propriu calitatea a doua, care, degi se prezintg
zis nu se recomand5. Se poate da timp frumos ca aspect, nu are consistenta
d e d o u l slpt5mini sirop de zahlr initial5 a cerii. Extragerea cerii din
BRAD
bogtin5 ce face cu ajutorul unor prese
mnri d e lemn care a u pirghii lungi d e
m tnevrare as tfel incit presarea se face
In conditii optime.
BR-ID. B:adul cu speciile lui, cum
sint: bradul alb - Abies alba (Mill)
sau Abies pectinata (D.C.) denumit
la noi In special in Ardeal brad
nemsz, cit gi m ~ l i d u l ,Picea excelsa
(Link), fac parte din familia Pinaceae.
D~osebirea fntre cele dou6 specii,
ambele bune produc5toare de miere
d e msn5 prin intermediul Lachnidelor
qi lecaniilor. V.n. ne apar a t i t la in-
florescenta lor, cit qi la agezarea frunze-
lor. LI bradul alb inflorescentele stau
indreptate in sus, spre virful arborelui,
iar frunzele sint ingirate pe riimurele
ca dintii unui pieptene, de unde i-a
venit gi denumirea d e pectinata. LI
molid ins5, inflorescentele au vIrful
in jos, iar frunzele ca nigte smocuri spi-
rale stau in jurul rgmurelelor.
Ambele specii dau un polen extra-
ordinar de abundent care plutegte in
aer pin5 la mare in5ltime. El are ins5
numsi 9,5/+% albumin5 digestibil5
care nu intereseaz5 prea mult albinele
decit numai dac5 nu a u alte plante cu
polen msi bun. f n schimb cel mai
important procent a1 substantelor mi-
nerale este cel din polenul de conifere,
atingind 2,24%.
D ~ i c i l e ,cind se hr5nesc numai cu
polenul de m d i d produc putin laptigor,
cu o valoare alimmtar5 sc5zut5. Cerce-
ttitorii au g6sit c5 puietul astfel
hrgnit, ajuns ca albine msture, are o
longevitate cu 50% mni micti fat5 de
cel care a primit drept hran5 polen de
la rapit5, salcie, alun etc., bogate in
albumin5 digestibil5.
Din punct de vedere a1 productiei
rnierii de la brad caracterizat5 drept
rniere de man5 se pare cti molidul a r
d a ceva msi putin decit bradul, deci
95 BRAD
productia este fn raport d e specia d e
lahnide sau lecanii ce le adfipostegte,
cit qi d e proportia dintre ele, fn raport
cu timpul favorabil sau nu, cind au
ap5rut. Secretia dulce este absorbit5
de aceste insecte fie prin scoarta
arborilor, cind mierea de man5 este de
calitate ceva mai slabs, fie recoltat5
de aceste insecte de la baza inflores-
centelor sau a frunzuli$elor in form6 de
ace ale arborilor. Albinele o culeg
dac5 ea trece mai intii prin organismul
acestor insecte intermediare. Culesul
mierii de man5 de la brad gi molid
are o intensitate variabil5 gi apare la
diferite date. V.n. Miere. De exemplu,
o varietate de lachnide denurnit5
Lachnus pichtae elimin5 zilnic din
organism cite 50 ml suc dulce, ce
contine o cantitate total5 de 15 mg
zah6r. Albinele culeg abia 5% din
aceast6 reviirsare de substante zaha-
roase ale bradului. Totugi, fncepind
d e la poalele muntelui gi apoi in mod
egalonat din ce in ce mai sus, pe m5-
surii ce c5ldura ingilduie lecaniilor
gi lachnidelor o dezvoltare normal5 la
altitudine mai mare productia de miere
de man5 de la brad, in anii buni poate
atinge 40-50 kg d e stup.
Mierea d e man5 a molidului are
culoarea verde-inchis, iar cea d e la
brad - galbenil-aurie; ele contin in
proportie de 25,68% melezitoz5. Aceas-
t a se datoregte urmelor de rigin5 ce ea
le contine gi care totugi o face mult
c5utat5 mai ales de bolnavii de pl6-
mini. f n mierea de brad se afl5 un
puternic bactericid , inhibina, produs
a1 unei enzime ce o are mierea de brad.
,,Enzima aceasta este o glucozooxidaz5
care in prezenta aerului produce din
fructoz5 hidrogen-hiperoxid ; in medi-
cin5 se cunoagte de mult efectul sterili-
zator a1 inhibinei" (L i p i s E.).
Mierea de brad se extrage cu ugurintii
atunci cind timpul este cald; inspre
BRKULOZA 96
iarn5 ins5 ea se cristalizeazg chiar
In faguri, cristale pe care albinele nu
le pot dizolva atunci gi le elimin5.
De aceea trebuie extras5 integral cel
mai tirziu toamna, c5ci nu este reco-
mandabil s5 fie dat5 in hrana de iarns
a albinelor; ea las5 multe reziduuri ce
amplific5 consecintele diareei si nose-
mozei.
B ~ A U L O Z A este denumirea stiin-
f.ific;i ce se d 5 unei infest5ri a coloniei
cu parazitii Braula-coeca, adic5 p5du-
chele albinii. V.n. Dduniitorii albi-
nelor.
BUBERNIC, brinc5, frunz5 de bub5
rca, urzica neagr5, Scrophularia no-
dosa L. Este o plant5 erbacee din
familia Scrophulariaceae. L3. capiitul
fiecarei ramuri se vede o floare dezvol-
tat5, colorat5 in rogu gi adesea cu
nuante de violet-inchis sau brun.
Florile au un miros nepl5cut. Nectarul
se prezint5 sub forma a dou5 pic5turi
mari in potirul florii. Albinele cerce-
Bubernic
BUTLER C. G.
teaz5 toat5 ziua aceast5 pretioas5 plan-
t 5 melifer5. Mierea are la inceput.
u n miros asemgn5tor cu eel a1 florii,
dar il pierde repede prin evaporarea
intens5 a substantelor volatile. fnflo-
regte in luna mai gi rareori pentru a
doua oar5 in toamn5.
Bubernicul cregte prin p5duri, pe
marginea apelor, prin locuri umede,
fiind o plant5 vivace gi cu rizomi um-
flati, tuberculii se pot ugor recolta ~i
inmulti. Un hectar cultivat cu aceast5
plant5 d 5 in medie 200 kg miere.
Terenul trebuie ins5 s5 fie umed.
BUDEL, A. cercet5tor german care
a f5cut studii valoroase privitoa-
re la intretinerea albinelor in atupi
sistematici, in cornparatie cu COG-
nitele primitive din paie, fixind
~lormele privitoare la temperatura,
umiditatea gi ventilatia din stup iarna,
prim5vara gi vara.
BUSUIOC, basilic, ngl5cic5, Ocimunz
basilicum L. din fam. Labiataelor,
ca gi busuiocul sglbatic, Brunella
vulgaris, sint plante melifere pretioase,
pe care albinele le viziteazg toat5
ziua a t i t pentru polen cit gi pentru
nectarul lor bogat. Productia d e miere
la hectar este calculat5 la 100 kg, iar
mierea are un parfum minunat. Florile
albe-roz, in form5 de spicule$, cite o
d a t 5 violete-rogiatice, aga cum este
busuiocul sglbatic, infloresc mereu,
din iunie pin5 in octombrie, fiind
g5sit prin toate gr5dinile de la tar%.
BUTLER, C. G., cercet5tor englez ce
lucreaz5 la Statiunea experimental5
din Rothamsted, este cel care a desco-
perit c5 matca are pe suprafata corpu-
lui sgu o substant5 ce se transmite intre
toate albinele coloniei, fiind u n ele-
ment d e unitate care opregte aparitia
albinelor ou8toare.
BUTOI 97
BUTOI. Butoaiele din lemn sint
cele mai potrivite vase pentru trans-
portul mierii. Ele trebuie s i fie foarte
bine incheiate gi lucrate din lemn uscat
d a c i se poate, chiar tinut in cuptor
inainte de a-1 fasona in doage. Se
prefer5 lemnul de fag, tei, paltin
auriu gi chiar salcie. Stejarul nu este
bun, c5ci degi este mai rezistent, d 6
mierii o culoare neagr5, eel putin la
prima intrebuintare, cit 8i un gust
de tanin.
Doagele trebuie s6 fie lucrate de-a
lungul fibrei lemnoase, c5ci sint
dogari care pentru economie de ma-
terial - mai ales cind au in lucru
trunchi grogi - ii taie de-a curmezigul
~ e n t r udoaee. Acestea nu sfnt bune
kici ]as6 <5 se scurgg mierea prin
porozit5tile lemnului.
7 - A.R.C.... Aplcol vol. I
BUT01
Cind se scurge mierea din butoaie,
este b i n e s i se pun5 apoi ap5 clocotit5,
pentru ca resturile de miere s6 se to-
peasc6 iar butoaiele sB se pistreze
far6 miere pe doage. Altfel, mierea
r5mas5 pe peretii vasului. va absorbi
umezeala din aerul pivnitei, inlesnind
un proces de fermentatie, care va face
apoi vasul de nefolosit.
Cind mierea s-a cristalizat in butoi,
se sl5besc cercurile gi se desface unul
din funduri, dup6 care ea se poate
scoate cu o lopat6 L i n e m a n..
Apoi fundul se pune la loc gi butoiul
se incheie, dup6 ce el a fost bine s p i l a t
de resturile de miere gi uscat. Butoaiele
metalice nu sfnt bune c h i acizii mierii
dau compusi toxici in contact c u
metalul.
 C A B ~ AAPICOLA. In pastoral este
fitcut6 din panouri ce se prind In
guruburi. Acolo locuiegte executind
la nevoie gi diferite operatii ca: extra-
gerea mierii, a 16ptigorului, transvaza-
rea larvelor in cregterea m6tcilor etc.
Dimensiunile ei sint de 2 x3 m inalt6
in fat6 d e 2,10 x 2 m in spate; in felul
acesta acoperigul are o singur6 scurgere.
Pentru ca panourile s6 nu fie prea greu
d e minuit se fac cite dou6 la peretii din
fat6 ~i spate, cit gi acoperigul; scurge-
rea apei de ploaie de pe acesta se face
ugor, c6ci panourile lui se agaz6 la fel
ca tiglele pe cas6.
Ea se construiegte din scindurii foarte
uscat6, de 2,5 cm grosime, care se
incheie in falturi, ca sii nu ramin6 nici
o or6p6tur6. Peretii sint cgptuyiti
cu carton gudronat in interior, pentru
Cabana
apicola
a nu ingiidui vintului s5 p6trundg
printre inoheieturi.
Scheletul peretilor demontabili Be
face din leaturi de 615 cm. Fiecare
perete are cel putin patru leaturi mar-
ginale gi unul curmezis la mijloc,
agezat orizontal, toti montati la o
egal6 distant6 unii de ceilalti. Acope-
rigul-estemgrginit de patru leaturi care
imbuc6 partea de sus a peretilor caba-
nei ca gi capacul unei cutii. In felul
acesta cabana are o bun6 stabilitate,
iar vinturile cind bat puternic, nu
pot ridica acoperigul, care de altfel
este fixat de pereti cu dou5 buloane.
El va avea carton gudronat sau tab15
deasupra. Podeaua va fi astfel croit5
ca s6 se sprijine pe dou5 traverse mo-
bile - de stejar - agezate dedesubt,
care o tin ceva mai sus fat5 de suprafata
p6mintului. fn felul acesta scindurile
nu sint expuse putrezirii.
Prinderea peretilor intre ei se face
cu buloane de 12 cm lungime, cu cap
patrat gi ingropat in leaturi, iar piu-
litele avind gaiba dedesubt. Lumina
intrii Pn cabana printr-o fereastrl t5iat6
in mijlocul ugii yi una lateral5. Fe-
reastra din mijlocul uyii se ridicg
in sus culisind intre douii gipci laterale ;
CAILLAS A. 99 CAPTAREA COLONIILOR

m5rimea ei este astfel calculat6 incit. Iat8 cum se procedeazil, dupg

prin golul s5u sB poat5 fi introdus un E. K e y a t a (S.U.A.): se ia o
magazin de recoltil cu faguri. In felul cutie de 30130 cm desp5rtit6 in douil
acesta, la extractia mierii gi aducerea compartimente suprapuse printr-un
magazinelor la caban5 pentru extras, oblon de tab15 median; compartimen-
nu se mai deschide uga ca sii p5trund5 tul de sus este acoperit cu un capac
albinele in interior. cu geam de sticlii. CBut5torul se apro-
Uga trebuie s5 fie suficient de larg5 pie de oralbinii care culege f5r5 grijg
pentru a permite introducerea unui de pe o floare din poian;; strecurlnd
extractor de capacitate mai mare. ugor cutia sub floare, o prinde sub
Cabana trebuie vopsit5 regulat din doi c5p8cel. Apoi taie codita florii gi deci
in doi ani. albina este captat5. Ea se zbate spre
lumin5 dar far5 folos. Atunci se re-
CAILLAS A. cercetgtor francez care trage oblonagul de tab15 dintre cele
cu patru decenii in urm5 a desco- dou& compartimente, unde, albina
perit vitamine In miere. Are mai multe prizonierg trecind g5segte un mio
scrieri in domeniul apiculturii. f5gurag plin cu sirop cu care igi umple
guga. Geamul se acoper5 atunci cu
CAPCANA PENTRU ROI este denu- oblonagul gi deci - in cutie, pentm
mirea care se dti unor stupi pri- moment,, nu rnai este luminl. Cfnd
mitivi mici, de form5 conic5, f5cuti albina gi-a umplut guga, clutgtorul
din r5chit5 impletit5 asezati prin ridic5 capacul, iar albina este elibe-
arbori la diferite distante depjrtare de ratci. Ea va face de tndatii recunoag-
stupini. A c q t i stupi primitivi sint terea din zbor a locului cutiei indrep-
descoperiti de albinele cercetap ce tindu-se apoi in directia unde se g5seqte
caut5 loc pentru adiipostirea viitorilor scorbura cu colonia sa. CFiutiXtorul ]as&
roi. Apicultorul cerceteazg zilnic locu- cutia pe locul ei, urmiirind albina din
rile unde capcanele sint agezate cu ochi gi fuge putin in aceeagi directie, fi-
roii pringi in ziua respectivg, care in xindu-pi totodat5 un punct dereper mai
a o e e a ~ isear& sint du.i in prisac5 bi departe Pn directia de zbor a insectei.
introdugi in stupi sistematici. Albina se va intoarce in curind cu
citeva ineotitoare. Cind ele au f k u t
CARUCIOR pentru transportat stupi astfel citeva c515torii, iar cilut3torul
e o pies5 foarte necesarti in stu- este fixat asupra directiei de &or,
ping. Schita al5turatii este 16muritoare. inchide din nou capacul yi prinde
acolo citeva albine; apoi se PndreaptS
CAPTAREA COLONIILOR s5lbatice din spre primul reper fixat unde le elibe-
scorburile arborilor de piidure este o
specialitatea unor ctiut5tori dealbine,
care pe aceasti5 cale igi populeazil stu-
pina cu coloniile prinse, luind totodatil
qi continutul de faguri cu miere. Munca
aceasta de descoperire a roilor s5lba-
tici este grea, mai ales in desimea p5-
durii, dacii cfiut5torul nu are o vedere
ager5 gi nu poate urm5ri din ochi zbo- I. ?A
rul albinelor ce culeg d e prin poieni. CHrucior de transportat stupi
CATINA DE G A R D 100 CEAIURILE

reazii. .4lbinele, la elibernre far recu- ruginii, a1 ctiror neclnr contine vita-
noagterea acestui I;OU Ioc, iar la minele C , B,. H,, si E. Ele sint cerce-
fnapoiere vin acolo. I n felul acesta t a t e rnult de albine si pentru polen.
cBut5torul se tot apropie de scorbura
u n d e colonia gi-a durat locuinta. CATIKI$, La~nariscR. Tamnrix gallica
Cind albinele captate fnc un zbor in L., ca ~i specia Tnrnaris pallassi,
dircctia contrarii. c5utCitorul gtie c6 a (Desv.) este un arbust din familia
dep5git locul unde se afl5 roiul; el se Tamaricaceae ce cregte prin locuri nisi-
inapoiaz5 si-l va descoperi uqor esa- poase gi inundahile, avind ramuri
minind arborii din jur, stind cu spatele lungi gi flesibile, c11 lemn greu, care
la lumin5. Albinele cu matca lor sint n u plutegte, cu frunze ca un brtidis,
scoase cu fum, cioc6nind scorbura cu flori roz? dispusc in spiculete.
arborelui, iar fagurii cu miere se iau, Acestea dau un nectar abundent. La
cind arborele se doboar5 si scorbura se noi in t a r 5 sirit snprafete intinse
deschide. de c5tinis pe malul Dun5rii si ostroa-
ve, d a r mai ales pe v6ilr. inundabile
CATLYA DE U . ~ R D ,]icing, lition, z;- qi nisipoase ale r i u r i l o ~Buzsu gi Rim-
h5ric5, Lycium vulgare (Dun.) este un nicu-S5rat d i n regiunea Pioiegti ; multi
arbust spinos din famil ia Solanaceae, stupari duc acolo stupii in pastoral
cu ramuri lungi, subtiri, flexibile, ce dup6 culesul de la. salcim, obtinind
cresc gi formeazii tufe de nep'ta runs. recolte bune.
Din punct de vedere melifer c't' ~1 ~ n a
este o plant5 prefioasii. cdci incepind CXTUVXICA, iarba flocoasii. iarba
infloritul din mail florile sale de culoa- mitei, minta mitei, ~Vapeta cataria
re violet5-rogiaticri dau o miere abun- L. este o plant5 erbacee din familia
d e n t 5 pin5 tirziu in octombrie. Polenul 1,abiatae asem5nritoare cu Melisa. V.n.
s5u este de culoare galbeng-mamnie d a r mult rnai rustic5, rnai putin
~i mult csutat de albine. pretentioas5 si chiar uneori rnai ciiutat5
Multi a ~ i c u l t o r i planteaz: ctitina d e albine decit aceasta. Florile ei sint
i n stupinri In rinduri distantate din mici d e 7-8 mm. mirositoare, cu
5 in 5 m pentru a tine vara umbr5 stu- fructc purpurii pe lobul inferior.
pilor. Totodat5 stupii sint ad5postiti Culoarea lor in general este alb5-rogia-
contra vinturilor reci din iarnii gi tic5, dispuse in verticile terminale.
prim5var5, cu a t i t rnai mult cu cit Ctitusnica este o plant5 melifer5 pre-
i n cel de-a1 doilea a n cstina d e gard tioasii, productia sa de miere fiind
atinge o in5ltime de 2,5 m. apreciat5 la 100-150 k g la ha. In
24 de ore o floare secret5 0,16-
CATINA ALBB sau salcia' spino& 1,22 mg. Planta are o dubla folosire
s 6 - Hippophae rhamnoides - bun5 fiind gi medicinals, c5ci din flori si
melifer5 este asem5n5toare cu ciltina frunze se extrag uleiurile citrol gi
d e gard. Face parte din familia Bleag- geraniol, care sint scumpe, ctiutate gi
naceae, este arbust spinos, folosit la folosite in stupin5 la unirea coloniilor.
perdelele de prot,ectie. Autorul 1-a
g5sit gi in masiv, in luncile d i n regiu- CEAIURILE se fac prin op5rirea di-
nea muntoasg pe valea Teleajenului verselor plante medicinale gi prezen-
reg. Ploiesti. Se dezvoltg bine pe malul t a t e deci ca infuzii, sint d a t e albinelor
apelor. Arbustul are flori galbene in hrrinirea stimulent,5, cit gi in cea
CEARA 101
medicamentoasti. De exemplu In hr5-
nirea de stirnulare ceaiul de cuigoare,
Eugenia caryophillata (T h a m b) or
cel dintr-o combinatie de Base plante:
mugetel, cimbrigor, coada goricelului,
melisa, busuiocul cerbilor, coji de
portocale gi foarte putin pelin dau
rezultate foarte bune. Cunoscutul cerce-
tator S k 1 e n a r G u i d o d 5 albi-
nelor acest ceai chiar f5r5 zahiir.
Se pun in ap5 rece 10 linguri dintr-un
amestec cu aceste plante ping dau
intr-un clocot; se retrage vasul gi se
rgcegte, turnind peste aceast.5 esent.5
10 litri ap.5 sau sirop. ]Tn acest caz
czeaiul nu mai este infuzie ci decoct.
Acest ceai este putin amar, datorit5
prezentei pelinului. S c h e i d e r are
o altii formula: la plantele enumerate
mai sus, mai adaug5 cimbru, flori de
tei, flori de jale (Salvia officinalis)
gi flori de gglbinele. V.n. Hrdnirea
albinelor, ceaiurile stimulative.
De asemenea ceaiurile se ofer5 gi ca
medicament, fie ca infuzie - deci ap5
clocotit.5 turnatti peste plante gi l.5sat
vasul acoperit cel putin o or5 sau ca
decoct, adicB fiert cu ap5 aga cum s-a
ar5tat mai sus. De pild5, tratamentul
diareii se face cu ceai decoct din frunze
d e Miicrk, V.n., a t i t pentru a inl5tura
efectele diareii, cit gi pentru a neutra-
iiza efectele nocive ce le provoac5
o hr5nire in iarn5 cu miere de man&.
17.n . Diareea.
CEARA este un produs organic com-
plex a1 albinelor tinere, initial lichid,
pe care-1 secret5 prin glandele cerifere
din abdomen, dup5 un consum abun-
dent de miere gi p5stur5. Produsul, un
hidrocarbonat lipsit de azot, care apare
sub abdomen pe aga-zisele ,,oglinzi ce-
rifere", ia contact cu aerul, solidi-
ficindu-se sub form5 de solzigori.
Citeodatii, cind nevoia cere, chiar si
albinele virstnice iau parte la aceast5
CEARA
munc5 de elaborare a cerii. V.n. Albi-
nu,. glande. Cantitatea mai mare sau
ma1 mic5 a acestei secretii glandulare
este in raport de urm5toarele conditii:
de o populafie numeroas5 ; cu multe
albine tinere in colonie; de o tempe-
ratur5 favorabilg la exterior; de un
cules bogat in natur5, sau o hr5nire
stimulatorie cu substante zaharoase
gi proteice; de spatiu suficient in
stup unde albinele tinere s5-tji poat.5
depune nestingherite secretia glandelor
cerifere, gi in sfirgit, In situatia de roi,
cind productia de cearl in faguri cl5diti
in noua locuint5 este cea rnai mare.
Din punct de vedere chimic ceara are o
componen{d complexci, aseman5toare
cu cea a grgsimilor organice. Schema-
tic, ,,ceara de albine este cornpus5
din molecule mari, a1 c5ror schelet este
format din lanturi lungi de atomi de
carbon" (R. I( a r 1 o v). Dup5
D o w n i n g gi altii ,,proportia rela-
tiv5 in fiecare class a compusului,
fiecare lungime a lantului de carbon
g5siti in compozitia cerii hidrolizate
ar f i urm5toarea : hidrocarburi 16 pro-
portii, alcooli monohidrici 3.1, dioli 3,
acizi 31, hidroacizi 13; pin5 in prezent
nu se gtie inc5 dac5 ceara apare in
forma ei stabil5 final5 in glandele
producgtoare de cear5 ale albinei,
sau dac5 se produc modific5ri chimice
cind solzigorul de cear5 produs de
albin5 este amestecat qi presat la locul
lui in fagure". Dup5 alti autori, ceara
cuprinde: acidul cerotic in proportie '
de 65-66%, ce se topegte la 7S°C,
fiind solubil in alcool clocotind ; miri-
cina aproximativ 30% - este o sub-
stant5 cristalinii care se aprinde la
72°C; cereolin5 - 4-5% substant5
moale, solubil5, se t o p e ~ t ela 20°C,
fiind in acelagi timp gi putin acid5.
De asemenea ceara mai contine 4 000
U.I., vitamina A. Din cauza acestei
componente eterogene, ceara se solidi-
 CEARA 102
fic5 in crista.le neregulate. Un roi natu-
ral ad5postit intr-un stup go1 cltidegte
dup5 2-3 zile un num5r insemnat de
faguri de culoare alb5, fiind stimulat
de consumul unei hrane corespunz5-
toare. Glandele cerifere secret5 atunci
cear5, incepind de la temperatura d e
25"C, dup5 ce albinele si-au umplut
guaa cu miere. Dup5 12-15 ore de
digestie, celulele glandelor cerifere
se alungesc pin5 cind intre ele apar
spatii goale dar pline cu aer, urmate
apoi de aparitia acelor solzigori strii-
vezii de forma pentagonului neregulat ;
100 din ei cintaresc 0,0002 g deci
trebuie dou5 milioane de solzigori
pentru un kilogram d e cearti. Solzi-
gorii sint foarte maleabili qi nu au
consistenta necesar5 ca sii reziste la o
temperaturi d e 33-36"C, cit este
in stup. De aceea, de indata ce ei apar
In oglinzile cerifere, albina ii cuprinde
cu ghearele picioarelor dinapoi yi tre-
cfndu-i la picioarele dinainte prin
htermediul celor mijlocage, ii apuc5
fntrc cele dou5 mandibule ale gurii
unde-i fr5mint6. Albina incorporeazg
astfel solziaorilor o secretie glandular5
de leggturl, ca un mortar de ciment,
care d 5 cerii proprietatea de a putea
rezista la temperaturi ridicate ping la
62,5-63°C. Numai dup5 o astfel de
prelucrare, solzigorii produgi de albi-
nele cerifere adunati in grupe, con-
stituie adevgrata cear5. Solzigorii pe
care-i scap5 albinele de pe oglinzile
abdominale gi cad pe fundul stupului,
dac5 vor fi pugi la analizti, se va con-
stata c5 sint lipsiti de acea substanti
pe care albinele o incorporeaz5 celor
pugi in faguri, atunci cind ii fr5mint5
intre mandibule. Obignuit culoarea
solzigorilor de cear5 este alb5; uneori
cu o uaoar5 nuant5 gglbuie.
Cind un bloc de cear5 este gata topit,
adic5 atunci cind masa topit5 are peste
.62,5"C, de indatii ce aceast5 limit5 ince-
CEARA
pe s5 coboare, apar primele cristale acolo
unde suprafata sa de contact cu aerul sau
cu un corprece, determinii acest proces.
Pojghita de la exterior devine albi-
cioasti, ceea ce arat5 c5 incepe procesul
de cristalizare; apoi, pe m5sur5 ce
cristalele se adun5, masa cerii topite
care este d e culoare inchisti devinus
galbenii-aurie.
Acest proces de cristalizare, continua
de la marginea blocului spre mijlocul
s5u, pin5 ce temperatura se coboar5
la nivelul mediului inconjur5tor. Chiar
cind ea s-a r5cit complet, procesul d e
cristalizare tot mai continuii printr-o
apropiere molecular5 strins5 care-i d 5
o duritate mai mare. S-a stabilit cii
coeficientul de duritate a1 cerii topite
in var5 merge crescind de la 7,9-
12,7 numai in 40 de zile. 4n schimb,
in timpul mai rece de toamn5, duri-
tatea este mai mare, dup5 cum indic5
tabloul al5turat. Trebuie retinut c5 pe
mtisur5 ce duritatea cregte, se m5reste
qi fragilitatea cerii. Cercet 5torii dezbat
ai ast5zi problema raportului mntittitii
de hran5 ce trebuie consumat5 d e
albine fat5 de ceara rezultat5. S-a
stabilit precis c5 parerea lui D a -
d a n t $i a altor cercetgtori era. ero-
nat5 cind sustineau c5 pentru u n
kilogram de cear5 albinele trebuie s5
consume 10-12 kg hran5; la fel
de eronat5 era si p5rerea c5 nu ar fi
economic ca albinele s5 cl5deasc5
prea mult. Din cercettirile f6cute s-a
ajuns la concluzia c5 producerea d e
cear5 este ?i economic5 prin venitul
ce il dB gi c5, in anumite situatii,
cltiditul fagurilor contribuie la o acti-
vitate mai intens5 in culesul mierii,
cit ai la indep5rtarea coloniei de l a
roitul natural. Prin cl5direa a 6-7 fa-
guri anual, ceea ce este ugor pentrn ,
oricare colonie normal5, nu numai c5 s e
formeazl o r e z e r d de faguri gatacltiditi
pentru timpul marelui cules,dar semen-
CEARA
fine colonia intr-o stare activii, inliitu-
rindu-se totodatii gi fagurii vechi care
sint obignuit un focar de microbi.
fn ultimul deceniu s-a ajuns la
concluzia cii echivalentul chimic dintre
miere gi cearii nu este rnai mare d e
3,035 kg miere, fati5 d e productia unui
kilogram de cearii. Cifra este ins5
relativii, ciici aceastii productie este
legatii de multe conditii: timp, tem-
peraturii, puterea coloniei, vigoarea
gi tineretea albinelor clilditoare etc.
Factori determinanti in productia de
cear5. 0 d a t l cu sosirea primiiverii
gi abundentei mereu crescinde de nec-
tar ~i polen in naturii, se trezegte din
ce In ce rnai intens gi pornirea d e a cliidi
a albinelor lucriitoare. Cregterea pro-
ductiei de cearii se datoreazii ins5 gi
unor anumite procese de dezvoltare din
interiorul coloniei, explicate in con-
tinuare. Activitatea de cltdit, este
precedata de o perioadii pregiititoare,
rnai mult sau rnai putin lungii, cind
apare aceastii ,,dispozitie de a cliidi",
ce este ugor de sesizat, ciici constituie
totodatii gi un indiciu pentru punerea
magazinelor de recoltii qi inceperea pro-
ductiei de cearii. Ea este in legiiturii cu:
- Puterea coloniei, numiirul albi-
nelor tinere din ea gi anotimpul in care
ele cliidesc. In mod natural albinele
tinere sint cele cu glandele cerifere
In plinii activitate gi care dau un
randament mai mare fatti de albinele
mai in virstii. Cercetiiri precise au
stabilit cii o albinii poate produce
in cursul vietii sale pin5 la 50 mg cearii,
ceea ce corespunde la jumiitate din
greutatea corpului siiu.
G. T a r a n o v a giisit cii la 1 kg
d e albine in special primiivara, pro-
ductia de cearii a celor tinere este rnai
mare qi direct proportional5 cu numiirul
lor. 0 inmullire ulterioars a populatiei
nu p a i piistreazii aceeasi proportie de
c<A&, fat5 de kilogramul de albinii.
--J
103 CEARA
- C&lduradin stup de asemenea fa-
vorizeazti productia d e cearii. De aceea
este bine ca in primgverile riicoroase
intregul cuib sii fie bine impachetat.
Conform cercetiirilor fiicute, s-a sta-
bilit cii productia de cearii este depen-
dentii, in special de temperatura me-
diului exterior. Cind media tempera-
turii in naturii depiigegte li°C, albinele
incep sii cliideascii, mai ales dacii maxi-
ma acelei zile se apropie cit mai mult
de 20°C. Sporirea productiei d e cear5
va fi miiritii cind intre spatiile dintre
rame se pun gipci care inchid complet
aceste deschideri yi piistreazii mult rnai
bine ciildura cuibului.
- Culesul natural, ori hriinirea sti-
mulentii intensii, sint factori determi-
nanti In miirirea productiei de cearii,
ciici albinele o data cu munca d e cules,
se hriinesc intens, din ceea ce aducin
stup, determinind o supraproductie de
cearii in glandele cerifere. T a r a-
n o v a stabilit o corelatie intre canti-
tatea de puiet gi productia de cearii.
El a constatat cB 1 kg d e albine in
cursul vietii lor pot d a 0,500 g cear5,
crescind totodatii ?i 26 000 de larve,
dacii sint bine hriinite stirnulent, sau
au un cules bun. Raportul de productie
fat& de hranirea de stirnulare a fost
stabilit de acest cercetiitor la 35 g cear5
pentru 200 g de hran5 cu proteine.
Nu totdeauna corelatia riimine ace-
eagi, ciici la culesurile mici, de intre-
tinere, ele cresc puiet numeros, dar
produc cearii putinii. f n schimb la un
cules bogat de polen, productia de cearii
este miiritii, chiar dacii nectarul intrii
intr-o miisurii mai micii, fiirii ca prin
aceasta munca de cliidit sii micgoreze
activitatea de zbor la cules a albinelor.
Aga se explicii de ce in anul 1957, la
noi, an de redusii productie de qiere-
marfii incit albinele abia gi-au putut
aduna hrana, ele au cliidit multi faguri.
In localitiitile unde au fost transpor-
CEARA 104
tate coloniile pentru a produce miere,
a fost floare destulii, dar lipsitii de
nectar; in schimb au avut din plin
polen; albinele 1-au cules, s-au hriinit
indestuliitor cu el, in afar5 de ceea ce
depozitau in faguri, iar ca urmare ele
au clildit mult. De altfel, experientele
lui F r e u d e n s t e i n amintitemai
sus sint concludente: chiar gi albinele
biitrine hriinite cu polen gi-au reactivat
glandele cerifere atrofiate, cl5dind
faguri.
Spatiile goale din stup favorizeazri
mult secretia glandelor cerifere. Albi-
nele nu suportii spatii goale in cuib.
Ele se completeaz5 cit mai curind cu
faguri noi clgditi, rnai ales cind sint
in partea superioarii a ramelor. Stu-
parii trag foloase insemnate din aceastii
inclinare natural5 a albinelor, folosind
Rame clliditoare, V.n.
0 matcci prolificci care depune
multe ouii are nevoie d e suprafete
intinse d e faguri; cum in atare ocazii
in colonie se aflii mult puiet gi multe
albine tinere eclozionate datoritii proli-
ficitiitii ei, productia de cearii in
fagurii cliiditi va fi cu a t i t rnai mare.
Calitatea albinelor unei colonii
seleciionate in directia productiei de
cearii, va contribui gi ea la sporirea
acestei productii in stupinii. fn aceastii
privintii, un criteriu bun de selectie
este acela de miisurare a oglinzilor
glandelor cerifere; cu cit acestea vor fi
rnai dezvoltate, cu a t i t productia de
cearii va fi rnai mare.
Dupii calculele lui H. K e t t n e r
albinele in general produc cearii gi
folosesc: la cliidirea unui fagure normal
dintr-un fagure artificial, 2,6 g cearii
pe d m 2 ; la clildirea unui fagure gros
- dintr-un fagure artificial 5,O g pe
dm2; la cliidirea fagurilor intr-o ram5
cliiditoare, f5rii fagure artificial, sub
speteaza superioarii, 9 g ceara la d m 2 ;
de la descapiicirea fagurilor cu miere
CEARA
se obtin 21 g cearii la 1 kg miere
extras5 : ceara din direrse resurse :
de pe pereti, riiz5tura de pe rame, cres-
c5turi intre rame etc. in total 10 g.
0 colonie bine condusii, poate da in
medie 1,8 kg de cear5 pe an, ceea ce
echivaleazii cu valoarea a 6-10 kg
miere la pretul oficial a1 acesteia.
Valorificarea eerii produse de o
colonie se face pe mai multe ciii:
prin inlocuirea anual5 gi topirea a cel
putin 113 din fagurii de cuib gi a cel
putin 1/10 din numiirul fagurilor re-
formati ai caturilor de recoltii; prin
fgguragii ce albinele ii cliidesc in
ramele cliiditoare din cuib gi pe care
apicultorul il recolteazg din 4 in 4 zile
la inceput gi din 7 in 7 zile rnai tirziu;
prin mici fiiguragi cu care albinele
leagii spetezele superioare ale ramelor
de cuib; prin distantarea ramelor din
magazinele de recolt5 in timpul cule-
sului, cind albinele prelungesc peretii
celulelor, pentru a depozita in ele o
cantitate mai mare de miere; prin
desciipiicirea fagurilor plini cu miere,
fnainte d e a-i pune in extractor.
Cine urmiiregte d e aproape fiecare
din aceste posibilitiiti, poate realiza
productii lnsemnate de cearii. G. Ta-
ranov a calculat precis tji a giisit cii
hriinind zilnic albinele cu cite 200 g
sirop de zahiir in proportie de 50% -
in stup fiind gi p5sturii indestuliitoare
-se realizeazii 35 g cearii ; deci la 100 g
zah5r care cost5 0,90 lei se realizeazrir
1,20 lei beneficiu, socotind ceara la
60 lei kg.
Topirea fagurilor. Topirea fagurilor
sub actiunea vaporilor fierbinti, urma-
tii de presarea masei de cearii topitii,
este o lucrare la care stuparii trebuie
sii renunte, rnai ales cind folosesc aburi
fierbinti introdugi direct in masa
fagurilor, ceea ce altereazii calitatea
cerii. Cel mult dacii se tine sii se fac5
o astfel de topire sub actiunea aburilor,
CEARA 105
atunci acesta trebuie s5 circule prin-
tr-un dispozitiv de tevi de aram5 cosi-
torit5 sau In vase cu pereti dubli intre
care circul5 aburi. Topirea cea rnai
bun5 se face numai in a p i fierbinte.
Pentru topirea cerii se impun trei
conditii:
1. apa s5 fie de ploaie sau de riu,
f5r5 substante minerale ;
2. apa sii nu ating5 niciodatii punctul
d e fierbere, iar cantitatea ei s5 fie du-
bl5 fat5 de greutatea cerii;
3. vasul in care se face topirea s5
nu fie din fier, sau aram5 nespoitii,
c5ci acizii din cearii in contact direct
cu aceste metale fac ca ea sii seinne-
greasc5 gi s 5 - ~strice
i compozitia. Vase
bune in acest scop sint: cele sm5ltui-
te, cele de aram5 cositorite, de alumi-
niu, sau de otel inoxidabil, cu conditia
s 5 fie rnai largi la partea de sus.
Ceara obtinut5 odatii topit5 se las8
cu apa ei s5 se solidifice, inf5gurlnd
vasul Pn p5turi sau cojoace; dac5 for-
ma vasului este improprie gi nu s-ar
putea scoate blocul de cearii la solidi-
ficarea lui, atunci ceara topit5, cu apa
eifierbinte, se toarn5 in a l t vas larg la
gur5, de preferat un lighean sm5ltuit.
Topirea solard este ugoar5 gi prac-
t i c i , nu cere nici supraveghere qi nici
munc5 sau materiale. In acelagi timp
calitatea cerii din topitorul solar are
indicele de duritate cel rnai ridicat.
In schimb, dac5 s-ar pune in topitorul
solar faguri rnai vechi, in rezidii r5-
mine un mare procent de ceari legat5.
Sint multe modele de topitoare sola-
re, dar cel mai bun este a1 lui 0 r o s i
P a 1. El este alcgtuit dintr-o cutie
cu fund dublu umplut cu materiale ce
tin ciildura (pene, puful fructului pa-
purei, cilti, vat5 de sticl5 etc.) Cutia
are u n capac cu geam dublu care con-
centreaz5 rnai bine cgldura solar%.Dis-
tanta dintre cele dou5 geamuri s i fie
d e 10-12 mm. Ceara sau fagurii se
CEARA
agaz5 pe o tab15 ondulat5 de alumi-
niu care s-a dovedit c i retine cea rnai
mare cantitate de cildurii. Topitorul
trebuie mereu rotit spre soare astfel
ca razele s5 bat5 perpendicular Fe
geam. Pentru buna sa orientare spre
soare, se bate un cui in rama capacului
ce este cu cltiva centimetri scos rnai Pn
afar5, cui care prin umbra sa indic5
stuparului schimbarea pozitiei topi-
torului fat6 de soare. Apicultorul K o-
z i u r a N. A. a modificat putin
topitorul, ridicind cu 10 cm rnai sus
tava de aluminiu pe care stau fagurii.
fn peretele din fund a fiicut un orifi-
ciu pentru un cablu electric care este
in leg5tur5 cu un regou pus dedesubt.
fn zilele cPnd nu bate soarele, se Pn-
c5lzegte tabla prin c5ldura emanat5
d e regoul care este conexat la o priz5
sau acumulator. Fagurii se topesc in
condit ii bune.
Desigur c5 obtinindu-se ceara prin
diferitele c5i ar5tate mai sus, apicul-
torul va avea de prelucrat In primul
rind ceara din fagurii vechi d a t i la
reform5. Acegtia au o culoare inchisii
pe care au cipstat-o de-a lungul ani-
lor datorit6 inveliqurilor nimfale gi
excretiilor 15sate acolo de puiet la
eclozionare. Acestea contin substante
organice ce s-au oxidat qi auschimbat
cu totul culoarea initial6 a fagurilor.
La prelucrarea fagurilor vechi gi ne-
gri, munca stuparului este anevoioasii
?i complicat5. fntr-adevgr, de secole
metodele de extragere a cerei au r5-
mas aproape aceleagi: fagurii sfiri-
mati ststeau Pn ap5 2-3 zile. Apoi
se puneau la topit in ap5 de rlu sau
d e ploaie, se presau fie in siiculeti, fie
in prese puternice. Ceara scurs5 se re-
topea qi se punea fn forme. Aspectul
negativ a1 acestui fel de prelucrare era
c i in rezidiile sau boptina r5masi
dupii prelucrare se giisea cear5 bunii
Pn proportii mari, de la 15-20%, iar
CEARA
1n a1 doilea rind ceara adeseori igi
pierdea culoarea gi aroma. De aceea
metodele vechi de topire a cerii in ap5
clocotit5, sau sub presiunea vaporilor
trebuie p5r5site.
Prelucrarea la rece a cerii. M . Ianisz-
werki a inovat o metod5 simpl5, prac-
tic5 gi la indemina oricarui stupar.
Pentru aplicarea acestei metode care
se utilizeaz5 in cele mai bune condi-
tii numai in timpul iernii la ger mare,
este nevoie de citeva piese deinven-
tar gi de urmatoarea manoper5 :
a. lntr-un vas de lemn cu capaci-
tate corespunz5toare se pun fagurii
vechi intregi la inmuiat in ap5 cald5
d e 50°C. Apa s5 fie din cea de riu
sau de ploaie. Ea se schimb5 de citeva
ori in cele 3-4 zile cit fagurii stau in
vas, dizolvindu-se astfel murdgriile gi
substantele proteice din inveliaurile
nimfale, ce stau aderente pe peretii
celulelor.
b. Pe citeva plase de sirm5 sau ci-
teva foi de tabla se scot fagurii afar5
la ger, apa se scurge partial din ce-
lule, r5minlnd totugi destul de mult5
in inveligurile nimfale ce au absorbit-o.
Gerul inghetind-o, iar ea m5rindu-gi
volumul, determin5 inveligurile s5 se
desprind5 integral de pe celule.
c. Pe o r5z5toare mare cft o foaie
de tab15 m5rginit5 de o ram5 inalt5
de 6 cm se freac5 fagurii inghetati
adugi in cas5. 0 asemenea r5z5toare
o poate confections orice stupar dac5
g5uregte o tab15 cu un cui asemenea
unei riiz5toare obignuite. Sub r5z5-
toarea mare de tab15 se afl5 o lad5
unde se colecteaz5 particulele de fa-
guri rupti de catre r5z5toare ~i care
particule nu trebuie s5 fie mai mari
de 3-4 mm. Materialul fiind inghetat,
iar ceara sf5rfmicioas5, operatia se
face mult mai ugor decilt atunci cind
iagnrii nu sint fnghetati ci numai in-
mui8T.i.
106 CEARA
d. Particulele sfgrimate de riizi-
tur5 din faguri se pun intr-un alt vas
go], turnind peste ele o solutie de ap6
cu sare in proportie de 3-4 kg sare
la suta de litri ap5. Apa s5rat5 tre-
buie s5 acopere intreaga mas5 de par-
ticule. Acolo ele r5min cel mult 20
de minute, in care timp apa siirati3 se
imbib5 in inveligurile nimfale, f5-
cindu-le mai grele. Atunci, prin cep,
apa se scurge din vas, dup5 care se
toarn5 peste particulele de cear5 ap5
rece, de 4°C ; inveligurile nimfelor des-
prinse din celule cad la fund, iar par-
ticulele tie cear5 curat5 fiind ugoare,
se ridic5 la suprafat5. Cu o sit5 se
adun5, se spa15 in 3-4 ape curate
qi se topesc intr-un cazan spoit, 'sau un
vas emailat, cu ap5 de riu sau de ploa-
ie. Cind toat5 masa lor este topitii
f5r5 ca s5 dea in clocot, ceara se pune
la decantare.
e. Decantatorul este un vas spoit
avind dub15 c5magB; intre cele dou6
c5m5gi circul5 un curent de ap5 caldii
de la un boiler. Forma decantatoru-
lui este a unui con ce st5 in suspensie
pe dou5 console, cu virful in jos;in
acea parte se afl5 un robinet. Ceara
deja topit5 st5 in decantator 10-12
ore la caldur5 d e 20-25°C. Dup5 acest
termen se deschide robinetul gi se
]as5 s5 curg5 rezidiile intr-o c5ldare.
Cind apare ceara cuiat5, robinetul
se inchide provizoriu, se inl5tur5
c5ldarea cu reziduuri. iar ceara curat5
se scurge direct in foime, unde se rg-
ceate ei se solidificg. Ea va fi o cearri
perfect curat5 !i aproape alb5.
fntrucit nu orice apicultor are la
indemin5 un decantator cu apa per-
manent fierbinte de la boiler, stuparii
vor prelucra fagurii vechi in timpul
iernii aga cum s-a rgtat mai sus, f5cind
ceara sloiuri. Sub aceasti3 formi sloiu-
rile se duc la un decantator raional,
regional sau republican unde se de-
CEARA
pun, primind in schimb cear5 purii.
Adaptind metoda de prelucrare la rece
a fagurilor se obtine: cear5 mai mult5,
d e o culoare deosebit de frumoas5, de
calitate exceptional5, cu toate compo-
nentele ei naturale, care adesea sint
alterate cind se face topirea in ap5 clo-
cotit5 dup5 metode vechi.
Extrac?ia prin centrifugare e o lu-
crare foarte bung, dar ea se folosegte
numai in ateliere inzestrate cu apa-
ratur5 scump5 gi complicatri gi deci
nu intr5 in preocuparea apicultorilor.
Refacerea unui lot de eearI eom-
promis: uneori se intimplil ca unii
stupari ce folosesc vechea metodg d e
topire in ap6 fierbinte sau la aburi,
s 5 strice ceara, saponificind-o.
Dup5 C a i 1 1 a s, refacerea cerii stri-
cate cere o deosebitg grij5 gi atentie.
Blocul de cear5 stricat5 se rade in fulgi
subtiri cu ajutorul unei ragchete ase-
m5nStoare cu o rindea de timplgrie.
Pentru c5 operatia este grea c i t l
vreme ceara nu este putin muiat5,
blocul se adincegte din cind in cind
intr-un vas cu ap5 fierbinte de 70-
80°C yi se retrage repede. Fulgii de
cear5 se pun la topit in vas emailat
inalt cu o dub15 cantitate de ap5 rece,
In care, inainte de a fi pus5 la foc, s-au
adlugat 5 cm3 acid sulfuric pentru
fiecare kg de' cearii. Dup5 ce apa cu
cear5 clocotegte ugor 30 d e minute, se
tot ia spuma de pe deasupra gi se las5
s 5 se r5ceasc5 cu incetul.
Un am5nunt care trebuie retinut,
este cii niciodatl s5 nu se pun5 a p l
peste acid sulfuric, intrucit se pot in-
%impla accidente grave; acidul se di-
zolv5 in ap5 rece inainte de a se pune
fulgii de cear5, turnind cu incetul aci-
dul pe o lopltic5 adincit5 in ap5 ca s l
se amestece bine. In timpul fierberii
focul s l se mai potoleasc5, iar durata
fierberii s5 nu dep5geasc5 timpul ar5-
t a t mai sus, cgci ceara devine sfgri-
107 CEARA
micioas5 gi din nou i se inchide culoa-
rea.
Dup5 ce s-a solidificat gi s-au ras
reziduurile de la fundul blocului, cea-
ra se topegte din nou; pentru a-i reda
culoarea initialti, de data aceasta se
pun in apg 2% acid oxalic. A doua
oar5 fierberea dureaz5 numai zece
minute, amestecind bine, dup5 care
se va turna in forme.
Cind ceara este saponificat5 gi se
incearc5 refacerea ei, se folosesc ace-
leagi procedee descrise, cu singura
deosebire c5 ceara dPnd spurn5 mult5,
operatorul trebuie s5 spumuiasc5 me-
reu fiertura, amestecind masa ei in
vas pin5 cind la suprafat5 nu mai
apare de loc spum5. Aceasta este do-
vada c5 totul a reintrat in normal gi
s-a neutralizat efectul calcarului din
amestecul initial. Se retopegte apoi a
doua dar5, cu multii a p l adgugind nu-
mai 1%acid oxalic pentru a reda cerii
culoarea sa natural5 gi a-i scoate ulti-
mele reziduuri. Blocul de cear5 va avea
o culoare frumoas5 dac5 i se adaugii
la fierbere 50 g de sare la litrul de ap5
ce fierbe.
PLtrarea gi prelucrarea bogtinei.
Dup5 topirea gi limpezirea cerii, 14-
min reziduuri cu un continut de cearg
redus. fn limbajul stuparilor aceste
reziduuri se numesc bogtinti. V.n.
Bo~tinli. Bogtina trebuie intins5 la
uscat in strat subtire intr-un loc bine
aerisit pentru a nu muceggi. Dupi
uscare, bogtina se inchide intr-o lad5
ermetic5 avind 2-3 pungute cu nafta-
ling care o feregte de atacul fluturilor
de giiselnit5. Cind, dup5 1-2 ani,
se adun5 mai mult5, ea se predii la
atelierele de prelucrare. Reziduurile
se pot extrage gi cu ajutorul solventi-
lor. Operatia cere instalatii costisitoare
gi nu face obiectul studiului d e fat&.
Prelucrarea cerii in faguri artificiali.
Inca din anul 1850, inventatorul
CEARA
PrcsA plat; p r n t r u fap~r.iartificiali
I. Mehring a f5cut prima pres5 plat5
pentru foi presate de cear6, denumite
apoi ,,faguri artificiali". El a sculptat
in relief pe douii pl5ci d e lemn fundul
celulelor unui fagure. Turnind ceara
topit6 intre cele dou5 pl5ci a apiirut
primul fagure artificial. Din ace1 mo-
ment a luat un mare avint apicultura
sistematic5. De la presa plat; s-a ajuns
curind la presa cu valturi, ce are im-
primate pe suluri metalice forma celu-
lelor unui fagure.
Presa platci de rnin6-model Ritche
pentru fagurii artificiali-este formatii
dintr-o tav6 metalic6 turnat6 dintr-un
aliaj anumit, tav6 cu marginile ridi-
cate oblic. Pe fundui s5u7 ca gi pe ca-
pacul de deasupra tlivii, sint imprima-
t e bazele celulelor unui fagure avind
dimensiunile celulelor d e 5,3-5,6 mm.
Cu presa d e min5 se lucreaz5 astfel:
pe o mas& perfect pus5 la nivel, se
agaz5 presa de min5 pe o bucatii de
pis15 sau pe un gervet gros pus fn pa-
tru. Presa este inciilzit6 putin la ince-
put cu ap5 cald5, dup5 care, tava de
jos se umple provizoriu cu o solutie
f5cutii din miere cu vin in proportii
egale, sau spurn6 de s5pun sau ap5
glicerinatg in proportie de 5% gli-
cering. Capacul presei ia contact cu
solutia prin adincirea sa in tava de
jos, plin5. Apoi solutia d e 'prisos se
scurge din presli intr-un vas. Atunci
se toarng in tav5 ceara topitli 8i per-
fect limpede. Ea trebliie s6 acopere
108 CEARA
intreaga suprafat6 a tiivii d e jos,
dupii care se las5 repede capacul, pre-
sindu-1 cu putere. Se agteapt5 fn aceas-
t 5 pozitie citeva minute ping cind
ceara de prisos ce a iesit dintre cele
dou5 planuri presate, s-a sleit. Tinind
presa bine apiisat5 intre degetele am-
belor mfini, se ridic5 de pe gervetul
gros gi se adincegte intr-un vas cu apii
rece, d u p l care se scoate repede. Atunci
se taie ceara care prisosegte sleitg
de pe marginile presei gi ridicfnd ca-
pacul, apare foaia d e fagure artificial
bine imprimat5, pe tava de jos sau pe
capac. Foaia presat6 se deslipeste cu
virful unui cutit de lemn stergfnd cu
un gervet ambele fete ale fagurelui.
Foile trebuie flcute subtiri pentru
c5 s-a constatat c5 albinele folosesc
cu greu prisosul de cear5 pentru a ri-
dica cu el peretii laterali ai celulelor,
ceea ce inseamn5 c5 se risipegte in
acest caz prea multii cearii. Cele mai
potrivite foi ca grosime sint cele care
cint6resc 90 g foaia, dupg m5sura ra-
mei stas de la noi, adic5 11 foi la kg.
Presa cu valfuri este alc5tuit5 din
dou6 suluri metalice suprapuse ce au
gravate pe ele forma prizmaticii. exa-
gonalg a celulelor, iar intre suluri se
afl5 un spatiu ingust si reglabil. Pre-
sele cu valturi sint d e dou5 feluri:
actionate manual sau din cele puse in
functie de electromotoare gi care sint
adev6rate agregate. Ori la una ori la
cealalt5 se folosesc foi netede de cea-
rg f6cute in prealabil cu cel putin ci-
teva ore inainte ca apoi s6 fie trecute
prin presa de valturi ce 1e imprimii
forma celulelor.
Agregatul automat Ukrainka-4 de la
S.C.A.S. prelucreaza ceara la fnceput
in benzi lungi gi netede. fn agregat
intr5 numai cear; sterilizata la 120°C
timp de 30 minute, sterilizare f5cutii
intr-un cazan d e aramii cositoriti
care este stjrlb6tut de o serpentinti
CEARA 109
de aramii prin care circul5 abur la o
inaltg temperaturg . Ceara curge din-
tr-un vas ce stA la o micii inilltime in-
trind intr-un bazin concav a1 agrega-
tului, in care se invirtesc doi tamburi ;
pe acegtia se formeazii o band5 netedii
de cearii groasii de 4,5 mm care fiind
foarte puternic presatii, pin5 la 200
kg pe cm2 se aseam5nii cu o curea.
Banda trece printr-un laminor gi se
deapiinti in sul de 20 kg cearii, care,
dupli citeva ore sau chiar o zi de re-
paus, se monteazri la valturile gravate,
d e unde iepind ca faguri artificiali,
sint tiiiati automat in foi dimensiona-
t e gi gata de expediat.
Fagurii sint controlati mereu la
luminii pentru ca s5 aib5 o cit mai
mare rezistent5 pi s5 nu se deformeze
hexagoanele celulelor. Pentru atinge-
rea acestui ultim $el, tehnicianul care
lucreazl fagurii artificiali, observ5
in luminii o bucatii de fagure ~i aran-
jeazii astfel presarea foilor, incit rom-
burile ce stau in pozitie orizontalii de
la fundurile prizmatice ale celulelor
imprimate, s5 fie ceva mai groase ca
celelalte dou5 romburi vecine; de alt-
fel chiar a?a construiesc albinele fa-
gurii naturali, ingrogind rombul ori-
zontal, iar partea de sus a celulelor
terminate este mai groas5 declt par-
tea de la baz5. Prin manevrarea dis-
pozitivului de apropiere sau distan-
tare a celor douii suluri, operatorul, ve-
rificind la lumin5 probele de faguri
ce ies dintre valturi, va afla yi va pune
la punct pozitia cea mai bun8 a lor.
Astfel, fagurii artificiali vor iepi cit
mai solizi qi apropiati de felul cum al-
binele construiesc pe cei naturali, in
stupii primitivi.
fn S.U.A. fagurii artificiali sint ar-
mati cu slrme ondulate care se fixeazii
in rame pi au o deosebit5 rezistentii.
Alte fntrebuintlri ale cerii de albi-
ne. fn afar5 de prelucrarea ca faguri
CHAUVIN REMY
artificiali, ceara mai poate fi valorifi-
cat5 in produsele industriale: in opti-
c5, radio, telefoane, electrotehnicii,
farmacie gi cosmeticg. Aceste dou5 ciii
din urm5 folosesc ceara alb5,.pe care
obipnuit o string apicultorii d ~ c5pii-
n
celele celulelor t5iate din faguri in
timpul extractiei mierii, or din fiigu-
ragii tiiiati din ramele cljditoare.
Albirea cerii se poate face gi de stu-
par in felul urm5tor: ceara perfect cu-
ratat5 de orice reziduuri aflate fn
bloc, pus5 la topit gi adiiugindu-i-se
3,5 g cremii de tartru la fiecare kilo-
gram, se fac foi subtiri cu scindura
neted5, ce se adincegte de cfteva ori
intr-un cazan plin cu cearii topit8.
Foile se desprind ugor, introducind
scindura in ap5 rece. Aceste foi se in-
tind dimineata pe rouii inainte de a
rgsiiri soarele. Cind c8ldura solar5
incepe s5 Enmoaie ugor foile, ele se
duc in camera rlcoroas5. Operatia se
repet5 cincisprezece dimineti, in care
timp ceara se inglbegte perfect. Din
astfel de cearii iniilbit5, farmacigtii
preparii diferite pomezi.
In industria cosmetic5 ceara se fo-
loseqte la fabricarea s5punurilor fine,
a alifiilor de buze, pomezi, briantine,
cremelor de f a f l , deoarece ea este ab-
sorbitii ugor de porii pielii care devine
catifelatii. Este cunoscut cB ceara are
peste 4 000 U.I. vitamina A qi a l t e
substante vitale, care hr8nesc pielea.
Ceara de calitate inferioar5 se folo-
septe in fabricile de crem5 de ghete, d e
parchet, cear5 de altoit etc.
CHAUVIN REM Y, savant francez,
doctor, biolog, entomolog, care
multi ani a condus Statiunea Centra-
15 de ApiculturA de la Bure sur Yvette
lfng5 Paris, in prezent profesor la Sor-
bona. A lucrat multi ani ca cercetg-
tor a1 vietii albinelor tji insectelor,
publicind studii documentate, de mare

Cintar apicol
important8 despre acestea gi rolul po-
lenului gi liiptigorului de matc8 in
terapeutica afectiunilor umane.
CIMBRISOR, Thymus serpillum L.
din familia Labiatae e o plant5
melifer5, cu tulpina scurt8 ce create
In tuf8; ea are frunze liniare, eliptice,
mirositoare. Florile au o culoare rogie-
purpurie gi sint agezate in verticile
reunite in capituli terminali. Ele in-
floresc prelung, timp de 55 zile in iu-
nie-iulie gi dau mult nectar, intre
0,lO-1,10 mg cu o concentratie de
0,3 mg zah5r. Mierea are o culoare
galbenti-aurie, cu un parfum puternic
la inceput, dar prea putin statornic.
Se cunosc cazuri cind stupii dugi in
regiuni umede, cu mult cimbriqor, au
d a t cite 60 kg miere. Productia la hec-
t a r atinge 100 kg nectar.
CINSTET, busuiocul de rnirigte,
Stachys annua L. plant5 erbacee din
familia Labiatae, cu flori galben-des-
chis a ~ e z a t ein verticale, cu corolele
avind nuante in alb, cu baza inferioa-
r6 galbenii. Este o plantg melifer8 de
primul rang. Nectarul are o concentra-
tie de 0,3-0,5 mg prsducind fiecare
floricicg zilnic 0,64-1,40 mg, iar
productia de miere la ha este de 50-
120 kg, in raport de regimul de tem-
peraturg ~i umezealg. In anii ploiogi
q i c8ldurogi ea atinge maximum. La
secet5, nivelul nectarului in plant5
n u se urc5 prea sus, iar albinele nu-1 pot
recolta integral. Este o excelentti plant5
nectariferg, dar foarte capricioasti.
c ~ N T A RDE CONTROL, face parte
din inventarul apicol fiind abso-
lut necesar tn orice stupini. El ser-
vegte nu numai la primirea materia-
lelor sau la predarea productiei, dar
insemn5tatea lui constti mai ales in
controlul culesului, sau a consurnului
coloniei din rezervele sale de hrans.
Pe cintarul de control se agazg un stup
cu colonia cea mai bun5 denurnit ,,stup
de control", iar in fiecare zi in timpul
culesului, sau la 10 zile o data in tim-
pul iernii, apicultorul verific8 indica-
tiile date de cintar ~i le noteazri in
agenda de lucr5ri zilnice. V.n. Evi-
dents stupinii.
Stupul de control asezat pe cintar
trebuie ferit de ploaie cu un capac mo-
bil, c8ci altfel apa imbibg atit stupul
cit gi cintarul, iar stuparul nu mai are
indicatii precise.
COJOC, V.n. lernarea albinelor
COLIVIE. Coliviile de diferite fe-
luri, pentru variate intrebuintihi,
sint mici dispozitive pe care apicul-
torul le folosqte pentru protectia mtit-
cilor sau a botcilor de matcii, de ata-
cul albinelor din stupul in care matca
urmeaz8 s8 fie introdus8.
Oricare ar fi modelul folosit qi la
oricare operatie se folosegte o colivie,
apicultorul trebuie s6 aib8 grij8 caea
s5 fie in prealabil op5rit8 cu ap5 fiar-
t 8 ai l5sat5 sB se usuce pentru a pieri
COLIVIE COLIVIE
111

din ea mirosul miitcji precedente. Alt-

fel m5tcile introduse f5r5 a lua o ast-
fel de mgsurti se nelinigtesc, simtind
mirosul unei rivale, se agitg in colivie
rji va fi greu acceptat5 de albinele stu-
pului c5ruia i se d 5 o matcg intr-o
astfel d e colivie neingrijits. M3sura
aceasta este rji de ordin igienic. Mai
jos se descriu citeva modele de colivii,
cu folosinta respectirii :
Colivieprotectoare de botcd, in for-
m5 de spiral5, se folosegte pentru ap5- multe modele, dup5 cum se vede din
rarea botcii de atacul albinelor stu- desenele alsturate.
pului in care este introdusii, albine, Coliviile de eliberare automafd sint
care uneori nu accept5 de la inceput o cele mai interesante gi mai vizitate,
ast fel de interventie. c5ci o data matca introdus5 cu coli-
Coliviide eclozionare a mdtcilor sint via ei intr-o colonie orfang, albinele
dispozitive in care cresciitorii de m5tci singure gi f5r5 a se mai deschide stu-
introduc botcile cu putin timp inain- pul elibereazg matca dupg un timp de-
t e de termenul cind ele trebuie sl-rji terminat. Cind ea a iegit intre albinele
piir5seasc5 leag5nul lor gi care dacii stupului gazd5, apicultorul mai las5
a r f i 15sate libere, cele dintii care au acolo colivia f5r5 a deschide siupul
apgrut in stup atac5 gi ucid pe cele ce cel putin 4-5 zile, dup5 care, cu pre-
n-au eclozionat incg in botci. cautie o retrage - fiir5 nici un risc.
Coliviide introducere, din care unele Colivia e compusii din dou6 mici
sint previizute cu o portitl pe care blocuri de lemn in grosime de 7,5 mm ;
apicultorul o deschide cind crede de unul din blocuri este fix ti pe el e
cuviint5, or sint de t,ipul celor automa- prins: pinza metalic5 cu ochiuri d e
te, din care ies mtitcile in stup la anu- 2,5 mm, iar a1 doilea bloc este t6iat
mit timp, in raport cu cantitatea de in scar5; o treapt5 are lungimea de
gerbet pus in nigte orificii de trecere, 35 mm, iar cea de a doua numai d e
rjerbet pe care albinele stupului il 15 mm. In grosimea acestor douii trep-
consum5, eliherind matca. Sint mai t e se fac cu un burghiu cite un orificiu
longitudinal in diametru de 6,5 mm.
La capgtul treptei mici, dinspre inte-
riorul coliviei se aplicg o fPgie mica de
gratie H a n n e m a n n . fnainte d e
a se introduce matca in colivie, cele
dous canale se umplu cu gerbet de
zah5r. Capacitatea lor este astfel cal-
culatii incit din canalul scurt rjerbetul
s5 fie consumat d e albine in 12 ore, iar
din cel lung in 36 ore.
Dup5 12 ore albinele pot s5 se stre-
coare prin canalul scurt trecfnd prin
Colivie pentru eclo- mica gratie H a n n e m a n n in co-
zionarea matcii livie rji iau contact direct cu matca,
COLIVIE 112 CONSANGVINITATE

ca la un control, de indatti ce o vede

pe fagure, o acoperti cu aceasti colivie
protectoare, fixind-o pe fagurele res-
pectiv printr-o ugoar5 aptisare. Cfnd
lucrarea este terminat5, se ridicg coli-
via boltitl d e pinz5 metalic5, iar mat-
ca este liberg.
Colivie pentru protejarea
mBtcii pe fagure 0 alt5 colivie de protectie, mult
(Orosi Pall) mai mare, de form5 dreptunghiulars
(10/6cm)este facut5 din pinzB metalicl
lingindu-i trupal g i fgcind astfel schim- cu ochiuri de 2,5 mm, ale c5rei margini
bul de substant5 cu celelalte albine din se r5sfring in jos in unghi drept. Sub
stupi; gratia ins5 o impiedic5 s5 ias5, ea, matca are rji un spatiu larg de mi?-
rgminind inchis5 inc5 24 de ore, im- care, poate s5 depun5 gi ou5 in celu-
preun5 cu albinele din colonia gaz- lele goale, are gi albine inconjurtitoare
dB intrate la ea. fn acest timp albi- care o hrgnesc. Cum pe una din latu-
nele au terminat de consumat serbe- rile de tab15 se afl5 o deschidere cu o
t u l din canalul lung care fiind liber - mic5 gratie H a n n e m a n n aco-
deci f5r5 gratie - matca poate iesi perit3 cu un oblonas mobil ce alunec5
automat in cuib f5r5 nici un risc. intr-un jgheab, colivia aceasta poate
Colivie protectoare boltitd, sau servi gi la introducerea unei m5tci
dreptunghiulara pentru protejarea pro- strgine intr-o colonie orfang. fn aceas-
vizorie a m6tcii este f5cutti din pin25 t 5 situatie Ins5, matca va fi singur5 sub
metalic5 in form5 de clopot. Cind stu- colivie.
p a r d nu vrea s l piard5 din ochi mat- Colivia de iernare a mdtcilor in
afara ghemului, este o inoratie a colec-
tirului de la S.C.A.S. fn ea se adBpos-
tegte matca impreunz cu un grup de
50-43) d e albine ce stau deasupra unui
mic fgguraq, alimentate permanent cu
miere dintr-un tub exterior, printr-
un mic orificiu din plafonul coliviei.
V.n. Matca, iernarea.
Colivie de expediat matca. V.n. Ex-
pedierea nldtcilor
COLONIE V.n. Albina
CONSANGVIPI'ITATE sau adelfogamia
este imperecherea intre indivizii
inruditi de aproape. Efectele con-
sangvinitatii la animale sint foarte
diferite. Sint anumite specii de ani-
male sau insecte, care se reproduc de
sute de ani numai prin imperecherea
Colivie pentru iernarea m5tcii t,ip S.C.A.S. fratilor cu surorile. De exemplu f.ur-
CONSANGVINITATE 113 CONSANGVINITATE

nicile rogii se imperecheaz5 in consang- trintorii care se giisesc in ace1 mo-

vinitate fiirii sii aparii semne d e dege- ment in zbor gi pe care matca fi atrage
nerare. pentru indeplinirea actului sexual prin
Pentru a vedea calea just5 de ur- anumiti excitanti. Natura cautii sii
mat, trebuie sii studiem cum a actio- evite pe cit posibil imperecherea cu
nat natura in aceastii directie. La trfntori din stupul propriu. Pentru
schimbiirile mediului, natura lucreaz5 acelagi motiv ea nu se imperecheaz5
sub imperiul unor legi proprii, care nu decit la citeva zile dup5 roire. Tot in
a u a l t obiectiv decit mentinerea spe- acelagi scop natura a asigurat impreu-
ciei. Ea distruge tot ceea ce nu este su- narea matcilor cu mai multi trintori,
ficient de viguros pentru a fi capabil gase-zece - uneori chiar mai mu1t.i.
d e supravietuire, ciici selectia natura- Spermatica va cuprinde deci o mare va-
15 nu urm5regte declt un rezultat in rietate de spermatozoizi. Albinele lu-
obtinerea c&ruia orice cale este bunii, criitoare vor fi deci surori vitrege,
dacii duce la tint;: perpetuarea gi dupii diferitii masculi care au parti-
prosperitatea speciei. cipat la actul de imperechere. La fel
La albine aceastii cale se deosebeg- gi m5tcile in caz de roire.
t e in oarecare m5surg de cea urmatg 0 alt& particularitate la albine de-
d e restul animalelor, are deci un spe- rivii din modul lor special de via;%
cific propriu. La ele se vede foarte gi anume din faptul c5 tr5iesc in co-
clar cum s-a ingrijit natura s5 promo- munitiiti. Obiectivul final a l amelio-
veze evo1u;ia ?i prosperarea ca urmare riirii nu este individul (matcg sau trin-
a legilor naturale, atit a individului tor), ci colonia privitii ca unitate bio-
luat in parte, cit gi a coloniei privit5 logic& format5 in majoritate covirsi-
ca unitate biologicii. Cunoscind felul toare din albinele lucriitoare, indivizi
cum albinele se inmultesc gi se riispin- lipsiti de viatii sexualii. Ele sint ele-
desc in naturii prin roire, ne putem d a mentul hotgritor, ele determing ca-
seama c& instinctul d e conservare, ca racterul coloniei, atit calitativ cit gi
urmare a luptei pentru mentinerea cantitativ, fiindcii in ele se realizeaz5
speciei, le indepiirteazii in general de ereditatea, adicii suma insugirilor eco-
inrudiri prea apropiate, gi uneori le nomice gi biologice, sub influenta con-
indrumii la impreuniiri cu masculi cit ditiilor de mediu.
mai depiirtati. Intr-adeviir, roii se- f n fine, spre deosebire de animalele
cundari care au mgtci nefecundate, domestice, unde conditiile de mediu
zboarii la mari distante, uneori pin5 pot fi adaptate in mare mtisurg la in-
la 15 km gi cu aceasta se indepiirtea- sugirile ereditare (alimentatie, adii-
zii d e raza unde matca a r putea irrtil- post, temperaturii, lumin5 etc) la al-
ni u n trintor din neamul ei. Aici se vor bine, aceasta nu se poate face. Dimpo-
afla deci in afara razei de zbor a trin- triv&, tocmai mediul scapii influentei
torilor din vechea stupin5, dar in mij- noastre, ciici oricit ne-am strgdui prin
locul masei de trintori a familiilor din apiculturl pastoral5 gi hranire supli-
apropiere. mentarii sii imbunZit5tim acest mediu,
Tot pentru acest considerent, chiar totugi limitele trasate d e natur5 in
modul de imperechere a m5tcii este ori- aceastii privint5 sint foarte riguroase.
ginal. Actul acesta are loc la citeva Deci natura ne indic8, drept cale
zile dupil zborul de recunoagtere sau de urmat, cregterea consangvinii mo-
dup5 roire, la o oarecare ingltime, cu deratii, in5untrul unei rase, dublat5.
CONSANGVINITATE 114
de o constant5 hibridare int,re liniile
vi tulpinile acesteia.
Mijloacele cu care omul incearc5
65 realizeze crearea unei albine mai
bune, direr5 de cele intrebuintate de
catre natur5, c5ci omul, in goana lui
dup5 o productie mereu sporit5, nu
dispune de timp, decit cu totul limi-
tat. Dac5 natura igi poate permite s5
actioneze la ,,intimplareUgi s5 verifice
rezultatele pe baza legii care d5 drept
de trai celui rnai tare, mai bine pre-
giitit, noi nu putem proceda aga.
Cregterea raselor in stare awat5
va ocupa intotdeauna o pozitie im-
portant5 in apicultur5. Deci, trebuie
s5 trecem f5r5 intirziere in cadrul
rasei noastre carpatine la cregterea
unor linii ameliorate, suficient de
numeroase gi care s5 corespund5
nu numai tipurilor de cules din tara
noastr5 , ci gi din punct de vedere geo-
grafic (linii din gesul Munteniei, Ba-
nat, Ardeal etc.).
Prin linie ameliorat5 intelegem o
populatie de albine inrudite de aproa-
pe, a1 c5rei raport de inrudire este spe-
cificat cu claritate in registrele de
ameliorare gi care c,orespunde tulpi-
nei din care face parte.
Tulpina amelioratii este unitatea
imediat superioar5 care in fapt este o
uniune de familii gi de linii. f n cadrul
ei inrudirea nu rnai este chiar agade
strinsl. Notiunea aceasta acoper5 din
punct de vedere geografic, in general,
un anumit teritoriu. Totalitatea li-
niilor din Banat formeaz5 tulpina din
Banat, la fel in Ardeal, Muntenia etc.,
care impreun5 formeaz5 rasa Carpa-
tin5.
Astfel, cind vorbim de linii, vorbim
de consangvinitate destul de mare.
De altfel, aceasta trebuie s5 fie inten-
tia amelioratorului, care prin impere-
cherea intre elemente egale, vrea s5
obtin5 produqi noi, cit rnai egali.
CONSANGVINITATX
Obiectivul trebuie Gi fie o linie ce o
ameliorgm continuu, cu o cit mai mare
uniformitate, care s5 ne dea sub aspec-
tul productiei, in general, aceleagi
rezultate bune. Aceasta este cu atit
mai important cu cit la albine, unde
sintem abia la inceputul acestei munci,
trebuie s5 obtinem aceste tipuri pro-
filate cu o ereditate cit rnai consoli-
data. Dar cresterea in stare pur5,
in cadrul liniei, ca un singur mijloc
pentru formarea unei albine produc-
tive, are anumite hotare, c5ci fixarea
insugirii dorite, nu se poate obtine
decit foarte incet, pas cu pas. Cind
aceste insugiri au fost in fine fixate,
orice progres viitor prin aceast5 me-
tod5 nu rnai este posibil, ci trebuies5
urmeze hibridarea. Aceeagi indicatie
ne-o d5 calea urmat5 in natur5, unde
se recurge din cind in cind gi la hibri-
dare intre familiile diferitelor linii
naturale, din cadrul aceleiayi rase
delimitate geografic.
Concomitent ins5 are loc o pierdere
de insugiri pozitive (la combinatia
frate-sor5 - de 25% insugiri, din care
multe pozitive). Pe de alt5 parte con-
sangvinitatea creeaz5 tipuri speciali-
zate unilateral, care sint de dorit la
animale, unde putem dirija mediul.
La albine ins5, unde aga cum am ar5-
t a t anterior, aceasta nu este posibil
decit in foarte mic5 m5sur5, albina
trebuie sii fie capabil5 s5 fac5 fat5 la
conditiile de mediu schimb5toare d e
la an la an.
Ins5 inainte de a atinge fixarea ca-
racterelor dorite, apare o sc5dere a
energiei vitale, o incetineal5 gi indis-
pozitie de a create puiet, care poate
f i chiar neviabil, datorit5 ou5lor omo-
zigote, purtltoare ale aceloragi gene
sau celulelor sexuale, precum gi alte
neajunsuri. Ca rezultat a acestora,
familiile sint mai putin productive,
datorit5 nu numai celor ar5tate rnai
CONSANGVINITATE
115
sus, ci gi din cauza slabei dezvolt5ri
numerice a puietului. Tot ce se cigti-
gSi pe de o parte prin alegere, se pier-
'de de alt5 parte datoritg acestor efec-
t e negative ale consangvinitgtii, care
la albine sint de un specific propriu,
datoritg faptului c5 la trintori celula
.sexual5 masculin5 (spermatozoidul)
n u se formeazg in urma reductiei cro-
mozomice.
Totugi, urmgrile consangvinitgtii
moderate pot fi stgpinite printr-o
.alegere sever5, printr-o just5 alegere
.a perechilor, care nu trebuie s5 fie
purtgtori ai aceleiasi tulbur5ri (de
,ordin negativ) si nici a genelor cu ca-
racteristici absolut identice. Trebuie
:s5 retinem ins5 c5 aceast5 mai slab5
qdezvoltare, datorit5 ultimului feno-
men, nu cauzeaz5 de la inceput o de-
generare.
Iat5 m5surile de ordin practic ce
trebuie luate de cresc5torul de linii
ameliorate pentru evitarea efectelor
negative ar5tate anterior:
a. Matca coloniei din care se ia ma-
terialul biologic s% intruneascg suma
calitiitilor prev5zute la capitolul se-
lecf.ie. V.n. Malcii.
b. Colonia cresc5toai-e s5 aib5 ace-
leagi calitgti excepfionale, dublate de
predi~pozit~ia deosebit5 spre cregtere.
c. Colonia cresc5toare de trintori
trebuie s5 aibg o matc5 ce nu este rud5
d e singe cu cea care produce ougle,
deci sii fie din alt5 linie. Aceasta tre-
buie s5 fie din grupa de selectie cea
mai bung, care provine dintr-o cres-
ctitorie ce se ocup5 cu selecfia gi in
care sint productii mari. Ea trebuie
85 fie situat5 la peste 20 km depiir-
tare.
d. La 2 - 3 ani se lace o infuzie
d e singe proaspat pentru coloniile
crescstoare de trintori, prin procura-
rea de m5tci ale unei alte linii apar-
tinind aceleiagi tulpini.
CONSTIPATIE
e. Coloniile producgtoare de mate-
rial biologic s5 fie foarte puternice,
aprovizionate cu mult5 miere si p5s-
tur5.
f. Cresc5torul va elimina prin se-
lectie negativ5 toate m6tcile care ar
fi purtgtoare ale acelorasi tulbur5ri de
ordin negativ, ca cele ale familiilor
cresc5toare de trintori precum gi pe
cele a c5ror puiet este imprggtiat.
g. Crescstorul trebuie s5-gi insu-
geasc5 perfect cea mai bun5 metodg
de crestere a mgtcilor, care s5 cores-
pund5 conditiilor biologice respecta-
te de cregterea natural5, c5ci numai
aga va avea asigurat5 reusita.
CONSTIPATIE este o stare pato-
logics, mai bine zis o consecintd
sau u n simptom a1 altor boli infec-
tioase; ea face multe victime prin-
tre albine. Dup5 biologul francez L.
R o u s s y , in mod obignuit, aceas-
t 5 boa15 se datoregte unei st6ri anor-
male a tubului digestiv ctiruia, celu-
lele intestinului subtire nu-i rnai se-
creteaz6 sucurile digestive. In aceastti
situatie polenul nu mai poate f i des-
csmpus, asimilat sau eliminat. Pe
traiectoria intestinului gros se adun5
?i se compacteaz5 rezidiile acestor
materiale nedigerate, formind nigte
dopuri, albina nu se mai poate alimen-
t a , iar respiratia nu rnai e normalti.
Aparitia acestei afectiuni poate avea
cauze si mai adinci, cum sint de pild5
cele ce decurg dintr-o intoxicatie ali-
mentar5 cu nectarul gi polenul otr5-
vit din stropiri cu fungicide. V.n.
Toxieoza.
Apicultorul va 1ua m5suri preven-
tive ca s5 inlgture cauzele afectiunii
V.n. Bolile albinelor, preculn gi unele
miisuri speciale:
Se dB albinelor un sirop de zah5r in
care s-a adiiugat infuzie de flori aroma-
tice ca: isop, cimbrigor, salvie, le-
CORIANDRU 116
v5ntic5, melis5 et,c.; din toate cele
enumerate rnai sus se ia cite un gram
de flori uscate gi se arunc5 in 3 litri
d e ap5 clocotit5, apoi, acoperind vasul
cu un capac, se lass ling5 foc timp de
20 minute. Se poate ad5uga gi putin
ceai rusesc obignuit. Aceast5 influzie
strecurat5 se toarni incet peste 40 kg
zah5r rafinat pin5 se topegte tot. Din
ea se dau cite 300 g pe zi coloniei bol-
nave. Infuzia trebuie dat5 cit rnai
proaspit5 gi in nici un caz rnai veche
de trei zile.
CORIANDRIJ, culeandrti, Coriandru~n
sativum L., plant5 erbacee din fami-
lia Umbeliferae, are o tulpinii ci-
lidric5, aspr5, inalti de 30 - 60 cm,
cu frunze alterne, florile au culoare
alb5, putin roz, agezate in mici um-
bele, care se adun5 apoi in altele com-
puse; ele au la inceputul fnfloririi un
miros neplticut, ca de plognip5, care
dispare d u p i citeva zile. Aceasta face
Cort protector pentru controlul stupilor
CORT PROTECTOR
ca albinele s5 nu cerceteze florile la
inceput pin5 se obignuiesc cu mirosul.
Nectarul are o concentratie de zah5r
de 0,090 mg; fiecare floricic5 pro-
duce 1 m g nectar.
Productia de miere la hectar a ace-
stei plante este de 150-300 kg avind
1,8 miliarde de flori pe aceasti supra-
fat5. Cintarul de control cregte zilnic
cu 3-3,5 kg gi de aceea coriandrul
nu trebuie s5 lipseasc5 niciodatti din
planul de pastoral a1 stuparilor. Co-
riandrul se poate ins5minta toamna 9i:
atunci e cu a t i t rnai bun pentru albine.
Planta ifji face o r6dticinii rezistenti
acoperitii cu o rozet5 de frunze care.
degi mortificate o aptir5 de rigorile
iernii, suportind frigul pin5 la minus.
25°C chiar far5 zilpadi. fnflorirea
precede cel putin cu douti stiptgmini:
pe cea a coriandrului insamintat i n
primivari. Cind se insimfnteazti odat5
cu coriandrul gi facelia, dfnd cite
1,600 kg de simlntti la ha in amestec
cu cea de coriandru, facelia ajunge l a
inflorire cu cel putin zece zile fnainte..
Albinele obignuite cu cimpul de cules,.
nu rnai au ezitarea culesului de la pri-
mele flori ale coriandrului, c h i sint-
deja obignuite cu mirosul nepl5cut a1
plantei inc5 de la fnceputul infloririi
ei. Mierea de coriandru, de culoare
deschisti, asem5ntitoare cu cea de salcie
are in primele dou5 s5ptimini un gust
neplicut, dar lisat5 in maturator des-
coperit5, ea gi-1 pierde qi ajunge o
miere excelent5 gi suavil.
CORT PROTECTOR mobil este o piefig.
folosit5 in special la lucririle de pri-
m5varti gi toamnil. fn timpul cft al-
binele nu g5sesc nectar In flori la
Pnceputul primgverii gi spre toamnri,
sint Pnclinate spre furtigag, rnai ales
in timpul reviziei. Pentru a-1 evita, se
folosegte acest cort protector sub care
st5 apicultorul cu stupul la care lu-
CORT PROTECTOR 117
creaz5. Albinele hoate nu pot pcitrun-
de in stupul deschis, iar cuibul este
ferit. de curenti. Cortul este alciituit
din 4 rame mari mobile de l,50 m x
l,30 m x 1,80 m inalt cu lanteti de
213 cm. Pe trei din cele patru rame se
fixeazii tifon cu piuneze. Pan0111 din
fat5 se acoper5 cu o perdea prinsii in
inele de o ~ e r g e ade fier mobilci. ce se
prinde in dou5 scoabe.
In interior, cortul are douii bare
transversale cu ajutorul c6rora el se
manevreazg. Panourile mobile ale cor-
tului se prind intre ele cu ~ u r u b u r icu
piulite la capete. Cind s-au terminat
definitiv operatiile de control in pri-
sacii, panourile se demonteaz5, pinza
d e tifon se scoate ~i ramele se aqazfi
undeva la ad5post.
Un bun cort protector este si o
umbrel5 mare, inalt5, ca cele de plajii,
a clirei picior de sprijin se fixeazii cu
u n dispozitiv la stupul ce se contro-
leaz5. De marginile umbrelei atirn5
En falduri o draperie de tifon care
atinge aproape p5mintul. Sub aceastti
umbrell apicultorul lucreaz5 f5r5 ca al-
binele vecine s l poat6 ataca colonia
din stupul deschis.
CREION APICOL de lipit fagurii arti-
ficiali, in rame, este o unealt5 folosi-
toare~apicultorului.El e solicitat si la
lucr5rile de cregterea mgtcilor.
Este f3cut din tabla in forma unui
creion go1 in interior, avind la virf
un orificiu de 0,2 mm prin care se scur-
ge ceara topitg. Pentru ca ceara s l
pgtrundl in interiorul creionului, ca-
pgtul opus virfului are lipit un ctip5-
cel rotund cu un orificiu de 1-3 mm
la mijloc. Creionul adincit intr-un ibric
cu cear5 topits se umple automat. Api-
cultorul astupg cu degetul a r l t l t o r ori-
f iciul superior cind il scoate din cearl ,
dar imediat ce ridicl putin degetul
ceara incepe s5 cur@ in fir subtire.
CUIB
Crrion apicol si ibricul c11 ccari t.opitn
(Orosi Pall)
CUB. Cuibul coloniei este locul
prcfcrat de matc5, reprezentat de un
numBr mai mare sail mai mic de fa-
guri in care se gliscsc ous, larye sau
puiet clipiicit, dups virst8.
Obiqnuit albinele igi orinduiesc cui-
bul in fagurii din mijlocul stupului
aproape de urdinis, unde aerul proas-
p5t si schimhul de gaze se face mai
usor.
Dispozitia albinelor pentru cre-
gterea puietului gi extinderea cuibului
in primiivar6 ia proportii dup5 efec-
tuarea zborului de curstare intestina-
15; ele hriinesc atunci matca normal,
iar cuibul ia forme din ce in ce rnai
largi in elipsele celor 2-3 faguri la-
terali cu puiet. Pe acegtia ea depune
ou5 in cerc putin rnai restrins, astfel
incit cuibul constituie o form5 aproa-
pe sferic5, putin elipsoidall pe fagurii
pe care puietul se intinde, ca astfel s5
se plstreze c5ldura mai bine.
Temperatura cuibului variazl dup5
timp de la 33-35"C, cu o umiditate
relativl de 75430%. Albinele o echi-
libreazi prin propria lor c5ldurl acti-
vat5 de mieren consumat6 cPt gi prin
migc5rile musculaturii toracice. Deci,
echilibrarea temperaturii in cuib se
face printr-un proces metabolic, prin-
tr-un consum mai intens sau mai redus
de h r a n l dup5 cum se simte nevoia.
Orice depggire sau coborire a acestor
limite indicate, este in defavoarea
CUIB 118 CUIR

puietului din faguri. Dac5 afar5 apare ciaz5 Root, ,,la 1 octombrie rrimin in
un timp rece care se resimte vi in stup, stupul care a fost bun yi puternic,
albinele se string in ghem deasupra abia un sfert din albinele care 1-au
puietului ca s5-i pristreze ciildura ne- populat in plin5 vars''. Deci intr-un
cesarri. Atunci consumul de hran5 se ciclu intreg de un an in cuibul unei
mgreste, energia caloric5 degajat5 este colonii mijlocii au eclozionat dar au
mai mare, iar temperatura cuibului qi pierit 14 kg albin5, rod a1 unei m5tci
se mentine intr-un echilibru stabil. obisnuite si a unei st5ri d e bun5 vie-
Pe m5sur5 ce timpul inainteazii spre tuire a coloniei. De aici rezult5 o con-
cald incepe perioada cresterii colo- cluzie practic5 si anume: pentru extin-
niei, cind temperatura in cuib urc5 derea cuibului este foarte important8
pin5 la 33-36"C, cregtere care se men- unificarea a dou5 colonii bune, una
tine pin5 cind colonia ajunge la ma- de baz5 si alta in nucleu. unire ficut5
ximum-ul ei d e dezvoltare. Aceasta in toamn5, ca sd intre in iarn5 cu
corespunde datei de 15 iunie, cind in mult5 alhin5 tincir5. Matca are un rol
faguri trebuie sri fie cel putin 120 dm2 foarte important in extinderea cui-
puiet. De atunci inainte ritmul d e bului. Ea trebuie s5 descind5 dintr-o
cregtere incepe sri se incetineasc5. colonie care a fost verificat5 citiva
Acest ritm incetinit aprirut In perioada ani la rind si a d a t productii mari de
d e virf a dezvoltarii cuibului coincide miere. Starca ei fiziologicj sri fie
cu sc5derea recoltei d e polen si nectar bung, iar ca virst5 sd nu dep59eascli
de pin5 atunci, cind trece spre u n usor doi ani.
declin, astfel incit spre sfirsitul ace- 0 matc5 srin5toasli depune ou5 sub
stei luni, Pn stup r5min 70-80 d m 2 d e form5 d e elipse frumos dezvoltate cu
puiet in faguri. Chiar in tririle cu veri puiet compact, far5 goluri. Golurile in
prelungite, cu toamne scurte fji fiir5 elipsele cuibului se datoresc unor afec-
iarn5, unde vegetatia se reinnoievte tiuni care bintuie in colonie, cum este
aproape mereu, nivelul d e crestere a cazul cu loca si nosemoza. V.n.
cuibului ~i dezvoltarea coloniei au o In privinta virstei desi o mat&
scurt5 perioadi d e declin. poate tr5i 5-6 ani, puterea ei de
Extinderea cuibului este in legti- procreatie incepe sci scads dup5 ce
tur5 direct5 cu indeplinirea unor con- a implinit doi ani.
ditii gi a unor cerinte naturale de bun5 De asemenea, hrana are mare in-
vietuire a coloniei, privitor la matc5, semn5tate pentru estinderea cuibului;
populatia stupului, la orinduirea fa- o m a t c i hr5nit5 cu mult liptiyor de
gurilor qi num5rul lor in cuib, la evi- numeroase albine ce o ingrijesc, va
tarea bloc5rii lui cu strinsurii. depune un mare numar de 06.De
Pe miisura ce vara tinde spre sfirsit, aceea, in prim5var5, e bine ca stupii
matca primeste din ce in ce mai pu- s5 fie transportati in locuri cu polen
t i n s hran5 din partea albinelor inso- bogat, ciici nectarul yi polenul proae-
titoare, ouatul ei scade ca intensitate, p i t stimuleaz5 glandele faringiene ale
iar in cuib, la 15 august, sint cam doicilor; matca va fi bine hr5nit8,
40-50 dm2 d e puiet. I n stup culegri- cuibul ia o extindere mare, iar popu-
toarele aduc c a n t i t i t i din ce in ce latia, Pn majoritate tin5r5, va aduna
mai reduse d e miere. Populatia scade ~i valorifica diferite culesuri d e miere
prin pierderea albinelor uzate de cu- gi polen. Acest aflux d e nectar gi mai
lesul activ, astfel Incit, dup5 cum apre- ales de polen proaspiit influenteazil
ad ap !n[nla!nd pie:, ap au!$ lea au!q[e ap OZ-gj n3 a!uo[o:, 0 -a?nosgu
a p snpaa !em ayurnu un 'leaolur!als ao[au!q[e eaqe1naa8 ap I&RJ 5 ' ~a p
n!jeds un-alul .yno n:, azaqa~dwo:, alsa yueaq ap [nwnsuo:, '!nlnla!nd eaa
-allam n q u a d -la!nd aae nu p u p ale3
-!A!$:,E ap apeo!aad u! aao gz u! u a ~ o d!B
aaa!w 8 pp ywnsuo:, yu!q[e ap By un 'In1
-nq!na yaesa:,au '!!aa!w eju!a!ad UI
eeapyas e a !a!u
-0103 eaaalnd 'snpar a u p y e a Inq!n:,
'na~aur a?$aa:,sap e a e!je[ndod '1yd
-woad u a ~ o dn:, yaea~ur!ad u! azaluanr
-!I" as ys eaqel!~!q!sod ne nu ala p e a
'a041ldy1 elaJaas yleod gs aua!8u!aej
alapuel8 e:, nquad 'anaazaa JOI al!!ad
-oad awnsuo:, !k-ys alau!qle su!uraa$
-ap qp:, u!p !!mqsyd e s d q .!a!uo~o:,
p [ w a p au!j e naluad !u!2aew a ~ d s
:,aq as yJeapur!ad u[ ~ e !'!!uaa~ ~ n d u r ! ~
us ~n[nq!n:, 1noolf!ur ap adeoade !Bnd
!an2ej 7-& UI au!qle ap yl!sg8 a!j ys
a1nqa.q 'u!pao w!ad ap y3!a?ord aueay
a?sa am:, '!n[nq~n:, yaesa3au vdnzqd
'!.I07
-!pea g o d n:, a[!zan![ !4 a!o[es e[ ap
- - - ya!pe ' yaenyur!ad ap nyandur!~ [nsalno
- ? u p au!qIe n3 !nlnq!n:, e awqoazap e[ yunq a!ionpoad o ezqeaa JOA a:,
aaeur o e[ 7Inur ~1nr.e'alua!a!jns aaaaz a[au!qle euo!zopa aoa aae:, u!p 'a!aenaq
-aa dnls u! ? u ~ sp u p ae!q:, yaeayur!ad -aj !4 a!aenue! apunl u! soaawnu ap
u! aaelnur!ls ap yueaq 0 .!nInq!n:, Inqsap ?a!nd n:, guae! ap q!n:, un y u y ~
eaaeqoazap u! yuraoua alelyuurasu! -Jalap ypolaw y q s e a q "yanlsyd n:,
o 'eauawase ap 'aae lydseoad 1nuaIod !anSej & s n ~ d'yl!:,ydy:, ana!ur n:, uqd
'!JO[J p u n q!n:, ap [ndao:, alsad yund as ys yp
u!p aaa!ur n:, a y u y q a~!!uolo:, el a p -ueuro:,aa !!un -ao!aadns ~ndao:,u~ q j e
e?nu!iqo aaa!w By r/p ap yjej 'By 01 as a3 eaaazaa s n ~ d' ~ u e a qBy 8 u!ind la:,
a p !emnu qsoj e yusur ap aaa!w n:, euneaplol a!j gs a!nqaa.) q!n3 ap [ndao:,
! ~ ! u B J!!dnls
~ I?[ e!'):,npo~d ' % 0 0 ~ap uy .yanlsyd !i aaa!ur By 09-22 ap
a!bodoad u! aolaaael ealaeour yu!uraa$ a?elyue:, o dnls ur ysel as e u w e o , ~
-ap '!n~nla!nd euenq naquad aolau!q[e .!jw!saa e a as nu [nq!n:, ae! ez!~:,
g e p 'aefals ap ea:, ~e!:,ads u! 'yusw yanlylur 14 !a!uo[o:, Inaq!l!q:,a alga[
.ap eana!w y:, qe~yaee 'a 'K ys -!qe?saa am:, '!ansa[n:, aalu! 'ys!z-e$e
-u a t a 0 ~nmlyla:,aa3. y u s u ~ap aaa!ur aquyaq o n:, !ounle au!aaa?u! lnaol
n:, !an2ej q!n:, ur q!urpe as nu yaeayw -1n3!dv ' y ~ e l o l!n[ esdg ap ao 'sap:,
-!ad 14 gune! ap Inurnsuoa naluad !nun e psnaq eaa!ado ap 'aI!aolj Bng
.By 6 ' ~a!laeur u[ 'By 2 ' ~ .araenaqaj -s!p an:, aleanleu !jy)!ure[e:, ap yleu
ur 'aaa!w 2 006'0 a!aenue! ug 'yunl -!aj !aoaun alsa ~nlnq!n:, eaaapu!lx3
.ad aaa!ur 2 OOL'O a l p a!aqura3ap !B
a!aqura!ou aI!un[ ug yu~nsuo:, au!q[e
CUIB 120
ambele fete. Desigur c5 o colonie
astfel aranjat5, cu fagurii apropiati,
va avea rnai mult puiet depus in cuib
d e c5tre matc5.
A~ezareaEn pat cald a ramelor din
cuib este o operatie care se face incri
d e la inceputul lunii august la stupii
orizontali, o dat5 cu aparitia noptilor
reci. Operatia ajut5 la p5strarea in
iarn5 a unei c5lduri mai constante
pentru ghem gi extinderea cuibului in
primtivarri. Stupii care au cuibul cu
fagurii agezati in pat cald in perioada
d e toamn5 gi prim5var5 pin5 in luna
rnai, extind cuibul rnai mult decit cei
care stau in pat rece, dar numai cit
vremea este r5coroas5. De indat5 ce
apar zilele calde de mai, cuibul tre-
buie intors in pat rece, c5ci atunci
albinele au un consum rnai mare de
aer gi primenirea acestuia se face mai
greu avind fagurii In pat cald. La stupii
multietajati, agezarea fagurilor tre-
buie s5 fie numai in pat rece, c5ci
numai aceast5 pozitie contribuie la
realizarea rnai uniform5 a c5ldurii in
cuib in intervalele ambelor corpuri,
acolo unde obiqnuit ghemul st5 in ma-
joritatea perioadei de iernare.
Calitatea fagurilor are qi ea insemn5-
t a t e in extinderea cuibului. I n prim&-
var5 fagurii de culoare inchis5 sint
preferati d e matc5 pentru ouat, clci
e i tin mai mult5 c5lduril puietului.
Llirgirea spatiului de cuib are mare
rol in extinderea ouatului m5tcii.
V.n. Tehnica apicolli, lunile martie qi
aprilie, l5rgirea cuibului.
Pcistrarea cdldurii coloniei qi extin-
derea cuibului constituie o preocupare
pentru stupar fn special inprimele s5p-
tiimini ale primriverii, cind cuibul
esteabia infiripat, cu puiet putin qi deci
pot apare in cuib temperaturi rnai
coborite. Mai tirziu, cind extinderea
puietului a luat proportii Pnsemnate,
problema cgldurii nu rnai este atit de
CUIB
importantl. Stupii trebuie s5 fie ad5-
postiti de curenti gi vinturi tari, cel
putin in timpul iernii qi primgverii, cri-
ci dac5 albinele pot lupta ugor contra
frigului printr-o alimentare mai bo-
gat5 cu miere, fn contra curentilor
reci sint cu totul dezarmate. V.n.
Vintul. Num5rul fagurilor in cuib este
in raport de puterea coloniei pentru
acoperirea lor cu albine, urmind ca ei
s5 fie ad5ugati pe m5sura cerintelor
si m5rginiti cu diafragme sau perne,
in spre spatiul go1 a1 stupului. Dupri
cercet5rile lui I. B. F r e e, crildura
pierdut5 gi deci scgderea temperaturii
din cuib, se compenseaz5 cu urm5toa-
rele cantitsti de hran5 consumat5 In
medie pe zi de o albin5:
In prim5var5 stuparul trebuie s5 se
fereasc5 s5 deschidri stupul pe timp
rece; o va face numai pentru operatii
indispensabile.
Protectia exterioarli a stupilor in
prim5var5 gi toamn5 se face numai la
peretii care nu sint inc5lziti de soare;
cel putin peretele frontal trebuie lilsat
sri fie b5tut de soare, fapt care influen-
teazri mult dezvoltarea cuibului. 0
colonie bine protejat5 gi la exterior
se va dezvolta rnai bine.
In concordant5 cu temperatura, in
cuib trebuie s5 fie gi o umiditate re-
lativ5 d e 75--80%, creind acea micro-
clim5 favorabilil dezvoltirii larvelor;
f5rri aceasti umiditate s-ar produce
deshidratarea organic5 a larvelor 8i
puietul a r suferi.
Intr-adevgr, este stabilit cil tem-
peratura normalg de 35°C in cuib ajutii
puietului de albinh s5 eclozioneze
exact la 21 d e zile; clnd ea coboar5
la 30°C albinele apar la 25 de zile;
la 20°C albinele se nasc f5rP aripi.
f n schimb ea nu trebuie s5 depilgeascg
nivelul maxim de 35°C cilci la 37°C
albinele se nasc la 19-20 zile dar ele
apar cu aripile incomplet dezvoltate.
La o temperatur5 a cuibului peste
37°C incepe sB moar5 din puiet pin5
la 14-24%, ceea ce este o pagub5
imens5 pentru c.regterea cuibului vi
dezvoltarea coloniei. f n afar5 de acea-
sta, culeg5toarele igi incetinesc act,ivi-
tatea, num5rul c8ut5toarelor de ap8,
dup5 L i n d a u e r, se m5reqte intr-o
proportie de 90% in detrimentul strin-
surii.
CULES este denumirea ce se d 5
activitgtii desf5gurate de un insemnat
grup de albine din colonie, cel a1 cule-
ggtoarelor, pentru acumularea in stup
a mierii gi polenului. Culesul este in
raport direct cu prezenta nectarului
qi polenului i n flori qi mai ales de
bog6tia in zah5r a nectarului, cit gi a
substantelor albuminoide ale polenu-
lui. Sint flori care, degi cunoscute ca
bune produc5toare de nectar, uneori,
din anumite cauze, secret3 nectar
cu o concentratie d e zahlr sub 8%,
care nu mai atrage albinele decDt !n
cazul c l este mare lips5 in stup sau
in cimp. La cules albina alege dintr-o
serie de flori ce i se prezint5 pe cea
mai bogati in zahzr. De asemenea,
sint plante care produc mari cantitsti
de polen - cum sint de pild5 unele
conifere care intereseaz5 prea putin
albinele, fiind s5race in albumine.
Ele sint mult mai pretentioase mai
ales atunci cind au de ales dintr-o
mare varietate de flori aflate in unele
momente in natur5. De pild5, prim6-
vara gi vara, cind ele au pajigti pline
de diferite flori, culeg activ numai de
la cele care au un procent mare de
zah8r - 20-25-30%, neglijind pe
celelalte; spre toamn5 ins5, pe mii-
suril ce florile dispar o dat5 cu sosirea
noptilor reci, ele sint bucuroase s5
soarb5 nectar qi de la cele care au
abia 8-9% zah5r. Albinele trec cu
oarecare greutate la cules de la o specie
la alta, pentru c5 aceast5 munc5 im-
plic5 formarea unui nou reflex condi-
tionat de cules. De aceea, dup5 ob-
servatiile f5cute in ultimul deceniu
de cercetgtori transportul stupilor in
pastoral pentru u n cules bun nu se
mai execut5 cu multe zile inainte d e
aparitia lui, c5ci albinele obignuite cu
primul gi micul cules de intretinere ce-i
oferise flora spontan5 ce a glsit-o in-
floritil la sosire, pierd citeva zile
din culesul principal. Stupii deci se
transport5 la pastoral in preziua apari-
tiei culesului mare, pentru ca ele s5-gi
formeze reflexul de cules in special pe
planta cu mult nectar. Numai colo-
niile cu o insemnat5 rezervl de albine
zbur5toare pot s5 fac5 fat5 unui cules
bogat. V.n. Tehnica apicold, luna apri-
lie - realizarea marei rezerve de cu-
leg5toare.
Dar fn aceeagi m5sur5 productia va
fi influentatii oarecum negativ de un
a l t factor: prezenta la momentul opor-
t u n a unui numeros puiet necilp5cit
care cere ingrijire atentii rji mobilizeaz5
fn slujba lui multe albine tinere. In-
vers cind in cuib deschis este putin
puiet, vor fi in cimp albine culeg5-
toare numeroase, mobilizate pentru
culesul respectiv. Cercetiltorii au sta-
tornicit c5 la un cules bun o colonie
ce are numai 1 kg de albin5 culeg5-
toare poate sii produc5 o recolt5 de
7 kg de miere: cu cit in stup disponi-
bilul de albin6 zbur5toare va fi mai
mare, cu a t i t productia se mgregte in
raport mult mai insemnat: de pild5,
1,5 kg de albin5 zburiltoare produc
15 kg de miere, iar 4 kg dau 44 kg.
Stuparii caracterizeaza tipurile d e
cules gi productia de nectar Dn flori,
cu diferite denumiri: cules slab, activ,
CULES
mediocru, cules de stirnulare, de in-
tretinere, cules mare, exceptional sau
m l e s de noapte etc., legate toate di-
rect de cele dou5 elemehte de baz5 care
le creeaz5: secretia abundent5 a nec-
tarului dintr-o anumitii floare, cit
.fjinum5rul mare de albine culegatoare
in momentul cind apare culesul prin-
cipal. Folos mare pentru albine gi
:stupar e atunci cind sursa de cules nu
e prea departe de stupin5, iar zborul
nu epuizeaz5 fortele fizice ale culeg5-
toarelor.Desigur c5 in aceast5 privin-
t 5 exist5 gi o limit5, care dac5 este
.dep5git5 de albinele culeg5toare, zbo-
rul lor este chiar in pagub5. De pild5,
prof. H a r d i n g de la Universi-
tatea din Alberta (Canada) a obignuit
albinele s5 aduc5 nectar de la dep5r-
t5ri variate; la sosire, prindea albinele
marcate gi le cint5rea; a stabilit c5 o
albin5 care culegea nectar de la
8 km, venea cu guga goal5, c5ci toat5
inc5rc5tura era consumat5 pentru efor-
turile musculare ale zborului gi tre-
buia la intoarcere sii mai consume din
rezervele adunate in stup.
Citeva din aele mai importante con-
d i t i i pentru asigurarea unui cules
abundent sint urmtitoarele: o rezerv5
tnsemnat5 de albine culeggtoare tinere
sau ptistrate fiziologic tinere, in
< desc5piici intr-o or5 peste 100 de
Cutit pentru descBpBcit fagurii cu rniere
122 CUTIT DESCAPACITOR
momentul aparitiei marelui cules ;
spatiu larg de depozitare a strinsurii
in stup; faguri gata cl5diti pentru ca
albinele s5 nu mai piard5 timp la
construirea lor; colonii ajut5toare fa-
cute din timp gi care se unesc cu colo-
nia-mam5 la cules; prezenta m5tcii
in mijlocul albinelor, sau cel putin,
coloniei s5-i fie asigurat5 continuita-
tea dtiinuirii sale prin botcile respec-
tive.
CUTIT D E S C ~ ~ C I T O Rservefjte
, la
descgpiicirea celulelor fagurilor plini
cu miere, inainte ca acegtia s5 fie
pugi in extractorul centrifug. Pen-
t r u a lucra repede gi ugor, el se
tine intr-o cratitg cu ap5 fierbinte
agezat5 pe o lamp5 de petrol. Sint
cutite desc5pGcitoare inc5lzite con-
tinuu cu curent electric ce p5streaz8
permanent cgldura la o anumit5 tem-
peratur5 in raport cu rezistenta curen-
tului. El are u n declangator automat
care intrerupe curentul atunci cind
cutitul este prea fierbinte.
f n ultimii ani a fost realizat In
S.U.A. un aparat actionat de curent
electric, format dintr-o lam5 vibra-
toare migcatti foarte repede ; lama este
inc5lzit5 de un generator de aburi,
iar cutitul descgp5cegte odat5 fagurele
pe ambele fete. Cu acest aparat lucra-
rea este extrem de ugoar5, putindu-se
f a g ~ rmari.
l
 DADAXT CHARLES (1817-1902) a DANSUL ALBmELOR. Cind albinele
fost un apicultor, scriitor gi inovator
in apiculturB, de renume mondial. A
publicat lucrgri valoroase, din care
,,Albina gi stupul" s t 5 la temelia teh-
nicii apicole. El este creatorul tipu-
lui d e stup ce-i poart5 numele gi a
clrui m5surci de ram5 a fost adoptat5
$i la noi.
DALTA APICOLA est,e o unealtli d e
care apicultorul nu se poate lipsi.
Oric,e operatie in stupinti, cere ajutorul
acestei unelte. Intr-adev5r albinele
propolizeaz5 ramele s t u p i ~ l u ia t i t pe
scaunul pe care se reazem5 umeragele
lor, cit gi spetezele invecinate intre
ele. Apicultorul n u a r putea s5 fac5
revizia stupilor, f5r5 a o folosi. Dalta
apicol5 se face din otel inoxidabil
gros d e 2 m m d e dimensiunile prev5-
zute in STAS. Desenul al5turat este
15muritor.
Dalta apicolg
culeg5tjoare g5sesc in cimp nectar gi
polen bogat, indat5 ce se inapoiazh
in stup fac migc5ri asem5n5tJoare unui
dans. Felul acestuia este in functie de
directia vi distanta pin5 la sursa d e
cules: unele fac dans circular, altele
in form5 de secers sau imitind cif1.a I.
iar unele igi balanseaz5 abdomenul:
Acest loc il stabilesc in raport d e
pozi! ia soarelui in momentul cind efec-
tueazli dansul, cit gi d e unghiul mi!-
c5rilor ce le fac fat5 de aceast5 pozitie.
Concomitent albinele care-1 execut5
t,ransmit gi mirosul florii respective gi
palitlatea nectarului adus in stup.
i21binele. cind executti dansul. emit
gi sunete, mai precis ultrasunete. Toa-
t e aceste manifest5ri ca: dans, sunete,
mirosul nectarului ori a1 polenului
care e cel a1 florii de la care a u fost
culese, excit5 centrii nervcgi, iar al-
binele reactioneazs in consecint5. Cer-
cet5torul v o n F r i s c h a perce-
put gi inregistrat pe band5 de magne-
tofon sunetele emise d e albinele dansa-
toare, sunete care se compun dintr-un
num5r mare d e impulsuri sonore.
Zgornotul se aseamgnti-foarte rnult cu o
b5taie rapid5 d e tob5 gi duce la con-
DANSUL ALBINELOR
cluzia c5 manifestatia sonor5 consti-
tuie un complement esential a1 dansu-
lui albinelor. ,,Albinele, care se ina-
poiazg de la o sursg unde se afl5 o
solutie d e zahgr foarte concentrat5,
bat toba foarte agitat In cursul fazelor
migc5rii balansante -in medie de 35
d e ori pe secundg - in timp ce albi-
nele ce vin de la sursg melifer5 slab5,
emit numai 10-15 impulsuri pe se-
cundg" (V. F r i s c h).
Toate aceste manifestgri din stup se
adreseazg gi sint sesizate numai de
albinele care au aceeagi stare fiziologi-
c5 Si care fac parte din categoria cule-
ggtoarelor. CercetBtorul, studiind am5-
nuntit ,,limbajulU albinelor, a dovedit
cii ele lgi transmit astfel pozitia locu-
lui de cules chiar ~i atunci c'lnd noi
nu vedem soarele, c5ci ele percep
razele ultraviolete pe care oamenii nu
le viid gi folosesc lumina polarizatg,
pentru a afla pozitia soarelui mascat
d e nori. E l documenteazii cu rapor-
torul in minZi, tinfnd seama de indi-
cativele date de o albing culeggtoare
ce danseazg in raport cu pozitia soare-
lui, unde ele se indreaptg gi la ce dis-
tantii anume.
Dansuri variate se observli. atunci
cind , concomitent , in naturg au apBrut.
Dans circular gi balansant a1 albinii
(Orosi Pall)
124 DANSUL ALBINELOU
dou5 culesuri - care nu pot avea o
valoare egalg. fntr-o astfel de situatie,
in stup apar douii grupe de albine,
fiecare dansind altfel, in raport cu
bogstia nectariferg a plantelor respec-
tive g i distanta ce o are fiecare fat5
de stup. Cele care culeg de la floarea
cu valoarea nectariferg mai mare, vor
face u n dans mai agitat, mai energic,
fat5 de grupa ce aduce nectar cu pro-
cent de zahiir rnai scgzut. Cind nectarul
are un procent mic, de 10 pin5 la 13%
zahsr, dansul este sgltlret, pe cEnd la
culesul de la o floare cu nectar in
proportie de 30%, ele fac dansuri cir-
culare. Cind concentratia de zahiir in
nectar scade sub 8-9%, dansurile
inceteazg. Directia dansului se schim-
bii in raport cu migcarea soarelui.
Noaptea dansurile se intrerup, ins5
dimineata incep din nou.
Comunicarea, sau felul in care o
albinii culeggtoare transmite albinelor
din stup descoperirea unei noi surse de
nectar sau polen, este urmitoarea:
dansatoarea impiirtiiyeste albinelor din
juru-i o parte din nectarul adus in
gugii. Cu aceast5 ocazie, ea deschide
gura yi scoate o mic5 picgturii, far5 sg
intind5 limba. Vecinele ce o inconjoarii
igi intind gi ele limba vi sug nectarul
oferit de culegiitoare migcindu-gi ante-
nele, ca gi cllnd a r comunica ceva unele
altora. Albinele primitoare ating cu
ltibutele fata culegiitoarei, ca gi cind
a r Indemna-o s i le mai dea. Tot astfel
se comport5 in primilvarg gi cgr8-
toarele de ap5, mai ales cind apa lip-
segte gi ele au dat peste un izvor nou.
Culeg5toarele de polen fac un dans
asemgnlitor cu cel descris mai sus, in
form5 sinuoasii, desc6rcindu-gi cosule-
tele.
V o n F r i s c h sustine c5 albine-
le isi transmit tot prin dans gi alte
elemente asupra surselor de nectar,
dintre care chiar gi culoarea florilor
DANSUL ALBINELOR 125
respective, comunicare pe care o fac
mai repede sau mai incet, variind
astfel exprimarea.
Albinele mai fac un fel de migc5ri
sglttirete pe care cercetgtorii le-au
denumit tot ,,dansuriU. Ele se mani-
fests astfel : cind. neputind s5 se curete
singure solicit5 altei albine s5-i fac5
aceast5 ,,toalettiU. E aga-zisul ,,dam
d e cur5tareL.. In aceast5 privint5
R . C a z v i n btinuiegte c5 acestea
s i n t intr-un numar redus in colonie,
specializate drept ,,cur5titoareU. Mig-
c5ri neobiynuite mai face unele albine
care ,,maseazgX antenele gi picioarele
anterioare ale altei albine, ce desigur
ii cere acest ajutor. Cunoscutul savant
H a y d a k M. a observat cum albi-
nele unei colonii orfane executau un
,,dam de bucurie" in momentul cfnd
d i n botca maturti a ap5rut mult agtep-
t a t a matcti tfn5r5, n5dejdea de miine
a comunitgtii. Albinele fac acest dans
sprijinindu-se cu picioarele dinainte
pe corpul unei vecine, iar cu abdo-
menu1 execut5 5-43 migc5ri scurte gi
repezi; apoi trec mai departe la alte
surate repetind migcarea. S-a observat
c5 albinele mai execut5 acest dans vi
seara, la terminarea lucrului in zilele
d e cules intens, cind este timp linigtit
$i muncti spornic5. El 1-a denumit pe
acesta ,,dam de multumire."
Dansuri speciale au fost observate
d e L i n d a u e r in preajma roitu-
lui: albinele a\ea~g% pe fagwi In zig-
zag balansindu-gi corpurile gi rotin-
du-yi aripile. Este destul ca numai
clteva s5 porneasc5 acest fel de dans,
c a apoi s5 devin5 aproape general;
colonia intreagii e prinsti de frenezia
lui, albinele emit nigte sunete ase-
m5n5toare cu un zumzet iar pe urdinis
incepe s5 se strecoare yuvoiul viu de
albine in bucuria acestui miiret act
a1 nagterii unei noi familii. Zumzetul
acesta este bine cunoscut de stupari,
DAUNATORII ALBINELOR
care gtiu precis atunci c5 dintr-un
stup oarecare a pornit un roi.
DARWIN CHARLES, 1809-1882, mare
savant naturalist englez, autor a1 cele-
brei lucr5ri ,,Originea speciilor" (1859),
gi-a sprijinit cercetgrile biologice pe
realitatea gi conceptia materialists. El
vede lumea vegetal5 gi animal5 in dez-
voltarea evolutionist5, derivind din
alte gi alte specii vii, de-a lungul mili-
oanelor de ani. A stabilit de asemenea
insemngtatea poleniztirii incrucigate in
sprijinul vitalitatii yi fertilitgtii plan-
telor, mai cu seam5 la cele unisexuate.
A fost un mare admirator a1 albinelor
pe care le-a studiat, stabilind unitatea
biologic5 a coloniei, selectia ei, ere-
ditatea givariabilitatea raselor, cit gi
leg5tura strins5 dintre floare gi albin5.
DAUNATORII A L B ~ E L O R .In afar5 de
bolile ce le amenin15 viata, lor gi
puietului, albinele au multi dugmani,
atit din regnul animal, cit qi din cel
vegetal. Unii din acegti d5un5tori
atacg albinele adulte, sau puietul,
altii rivnesc la hrana acumulatii f n
faguri consumind cu 16comie mierea,
or nimicesc fagurii de cear5 in c5u-
tarea polenului yi altor rezidii orga-
nice cu care se hr5nesc.
Insectte diuntitozbre. A c a r i a n,
Acarapis Woodi V.n . Acarwza.
C ci 1 u g ci r i { a , Mantis religw-
sa este o insects din o r d i d A ~ t r o -
podelor ce se aseam5n5 cu licusta. Are
culoarea verde Inchis5 cu picioarele
lungi gi subtiri, inzestrate cu o agili-
tate far5 seam5n. Se hrgnegte cu insec-
te, in special cu albine, viespi etc.
Din fericire are gi ea multi dugmani,
intre care cei mai de seam5 sint ciorile.
La noi pagubele facute de aceast5 in-
sect5 sint mici fat5 de alte t8ri.
C l e q t a r u l p c i s t u r i i , Sil-
vanis sirinamensis, coleopterti de 1,5-
DAUNATORII ALBINELOR 126
2 mm care se hrGnegte, cregte gi se in-
multegte in polenul colectat la fel ca
gi Carpoglyphus lactis gi Glyciphagus
domesticus apis. V.n. Polen, p5strarea.
F l u t u r e l e c a p de mort,
Acheronita atropos, p5trunde noap-
tea pe urdinig, scotind un sem-
nal ca un strigiit ascut,it asem5-
n5tor cu eel a1 unei m5tci care
este inghesuit5 de albinele vriijmage.
El isi umple gusa cu miere si se in-
toarce pe aceeagi cale. La plecare, fiind
prea voluminos - c5ci are guaa plinii
- n u mai incape pe urdinis, iar al-
binele il atacii gi-l ucid.
F u r n i c a , Formica,avidi demiere,
atac5 stupii mai ales noaptea. Fur-
nicile igi cl5desc locuinta in apropie-
rea stupinei, iar uneori igi fac cuib
chiar in stupi, sub podigor sau intre
peretii dubli ai unor stupi astfel con-
struiti. i n special noaptea atac5 fa-
gurii cu miere qi nelinigtesc mult al-
binele. Uneori atac5 chiar puietul din
faguri; albinele, neputind lupta con-
tra lor, igi pBr5sesc locuinta. fn atari
situatii, degi furnicile sint folositoare
pgdurii, trebuie luate m5suri severe.
Uciderea furnicilor se face turnind ci-
teva zile petrol pe locul furnicarului.
Arseniatul de sodiu - 3-4 g ames-
tecat cu putin zahsr, se pune intr-o
cutie acoperit5 cu pfnz5 metalic5.
In lipsa arseniatului de sodiu se
poate prepara o solutie de borax care
este chiar mai bine consumat5 de fur-
nici, cu acelagi efect. fn 100 g apii
fierbinte se dizolv5 20 g borax; solutia
se amestec5 cu 100 g miere sau zah5r ;
se d 5 furnicilor tot in cutii acoperite
cu capac de pin& metalicg cu ochiuri
de 2-2,5 mm. 0 metod5 practic5 este
ca in jurul stupului atacat s5 se pre-
sare cenuv5, iar t5rugii 95 se ung5 cu
p5cur5. Sarea de buc5t5rie presBrat5
in jurul furnicarului inde$rteaz5 fur-
nicile din prisac5. Se presar5 de ase-
DAUNATORII ALBINELOR
menea gi in jurul t5rugilor sau posta-
mentelor pe care stau stupii.
G i n d a c u l a l b i n e l o r , Tri-
hodes apiarius, este un vierme cam de.
12 mm lungime care triiiegte numai
acolo unde stupii sint 18sati murdari
si neflambati in fiecare prim5varA.
In stare natural5 viermele se ads-
posteste in scoarta copacului, in a c5-
rui scorburii stau albinele unei colonii-
Totugi s-au g5sit gi in stupii sistema-
tici, unde larvele lor triiiesc cu rezi-
diile necuratate aflate pe fund. El
atac5 gi puietul in faguri. Larvele
acestei insecte se dezvolt5 in celulele
puietului. Un tratament bun este fu-
mu1 de tutun. V. n . Pa'duchele albi-
nelor .
G d s e 1 n i t a , Galleria mello-
nella, fluture de culoare cenugie-argin-
tie, d e 1,5-2 cm lungime, foarte pro-
lific, depune ou5 in stup si citeodatg
chiar in celulele fagurilor. Dup5 Bor-
chert, femela depune pin5 la 1 000 d e
ou8, alegind stupii r5u pgziti, in care
patrunde in timpul noptii. I n cursul
verii apar 2 - 4 generatii de molii. Din
ou5 ies larve care sap5 galerii in fa-
gurii vechi, pe la baza celulelor hr5-
nindu-se cu resturi de polen, cft qi cu
resturi organice rlmase, de la puietul
deja eclozionat. Galeriile din faguri
le c5ptugesc cu o tes5tur5 deasii, pe
unde albinele nu pot trece ca s5 ucidA
larva fluturelui. Larva folose$te pen-
tru completa ei dezvoltare 0,4 g cear6.
Mai este o varietate rnai mi&, numai
de 7-8 mm denurnit5 Achroca gri-
sella care face tot atitea pagube. Este
mai putin prolific5, depune pin5 la
300 de ou5. Larvele acestei specii
ajung pin5 la 1,5 mrn. MBrimea lar-
velor la ambele specii insii depinde in
bun5 mAsur5 gi de conditiile de mediu
exterior gi hran5. Fluturele mare ier-
neazii in faza de larvii gi pupg, iar
cel mic numai ca larvii. Peste iarnii
DAUNATORII ALBINELOR 127
ei stau nemigcati, f3r5 s5 se hrgneascii.
Pericolul mare este pentru fagurii din
depozit, pe care-i distrug. Lupta con-
tra lor se duce prin asfixierea flutu-
relui, a larvelor gi pupelor cu fum de
sulf, dar care trebuie repetat5 din dou5
fn douti siiptiirnini, incepind din mar-
tie-octombrie. De cPnd ins5 sint in
comer! alte produse mai ugor de apli-
cat gi f5r5 riscuri, afumarea cu sulf
se folosegte mai putin. De exemplu:
paradiclorobenzenul (C,-H,-CI,), care
se prezintg sub form5 de cristale mici
albe. Produsul se folosegte punindu-se
o lingurits pe gipca superioar5 a unei
rame cu faguri; aceastfi doz5 este sufi-
cient5 pentru un corp de 10-12 fa-
guri. Corpurile se suprapun gi se lipesc
cr5pciturile la locul de imbinare cu
figii de htrtie lipite cu pap. Produsul
se volatilizeazci la+ 20°C. Sporii unor
bacterii cunoscuti sub numele de ecto-
bacterin 3 gi virusul poliedriei care
stnt pulberi alccituite din spori gi
bacterii, atacti gi se dezvoltii in cor-
pul larvelor de gaselnit5 distrugind
larvele din faguri. Ei pulverizeazii fa-
gurii cu a c q t i spori care sint inofen-
sivi pentru albine ?i stupar in propor-
tie de 0,1 g de ectobacterin 3, pentru
fiecare ramci. f n acelagi scop se folo-
segte gi acidul acetic, V.n.
L u p u I a 1 b i n e l o r, Philan-
ihus triangulum este o viespe rnai
mica dar foarte puternic5, care prinde
Lupul albinelor
DAUNATORII ALBINELOH
din zbor albinele, le ucide gi
le duce la cuib, unde le dB ca
hran5 larvelor. Face pagube in
stupinti atunci cind num5rul
lor este mare. Cunoscutul ento-
molog I. H. F a b r e susfine
cfi fiecare viespe din aceast5
specie ucide pin5 la 300 de
albine. Pericolul mare pentru
albine apare atunci cind cuibu-
rile lor, cl5dite in pgmint, d e
preferat din cel nisipos, sint prea nu-
meroase prin apropierea unei pris5ci.
Lupta contra lor trebuie dus5 cu
toat5 strggnicia. Sulfura de carbon le
asfixiaz5 turnind-o prin intrarea prin-
cipal5, care se astup5 cu piimint. Cine
nu are sulfur5, poate turna 5-43 litri
de motoring in cuib, acoperind apoi
cu piimint.
M e 1 o el Meliie uerigatus, cu larve
de culoare neagr5 gi Meloe proscara-
beus, de culoare g5lbuie sint Iriungu-
lini din fam. Meloidae care contine
cantarid5 in corpul lor provocind
boala triungulinosa. Larva se nagte
din ou5 depuse de femel5 chiar pe p5-
mint. Aceasta se urc5 pe flori yi ag-
teapta sosirea albinelor de care se
agat5. Fiind foarte mio5, c6ci m5-
soar5 2-3 mm, albina o duce in stup,
unde ea atacii larvele cu care se hrg-
negte. Ele se fixeaz5 pe corpul albinei
in dreptul corsetului (petiol) pe inele
abdominale sau pe cervix, provocind
albinelor o mare nelinigte. Ele se zbat
fgcind salturi curioase, asem5ngtoare
cu un dans gi caut5 s5 se scuture de
paraziti fgr5 ins5 a reugi. Albinele
parazitate nu se mai hrgnesc ~i mor.
Cite odat5 cind colonia este infestat5
de aceste larve, ele stau cu zecile pe
albine, incit acestea iau o culoare
brun-roscatg sau neagrri, in functie de
specia parazitului.
Tratamentul cel mai bun este fumul
de tutun, pe care deindatii ce-1 simt
DAUNATORII ALBINELOR 128
parazitii p5rHsesc corpul albinei gi se
]as5 s5 cad6 pe fund. Apicultorul in-
tinde acolo o hirtie mai groasii pe care
cad parazitii gi ii aruncii apoi in foc.
Altfel, dupii 3 - 4 minute ei se redre-
seaz5 rgspindindu-se repede in stup.
f n colonii puternice, albinele se orga-
nizeaz5, atac5 larvele in stup, le prind
cu mandibulele gi le ucid, scotindu-le
afar5, pe scindura de zbor.
M u s c a s e n o t a i n i a , Seno-
tainia tricuspis, este o insect5 care-gi
depune larvele pe trupul albinelor, ge-
nerind boala senotainoza. Este ceva
mai mica decit musca comunii, 6-8
mm, gi se deosebegte de aceasta prin
culoarea sa cenugie deschisii, avind o
pat5 alba pe cap gi picioare mai lungi.
Din zbor, se agazii pe trupul albinei,
depunind 1-2 larve foarte mici, ce
nu pot fi distinse cu ochiul liber. MB-
rimea acestora este de 0,7--0,s mm gi
abia de 0,4 mm grosime. 0 singura
muscii depune 100-700 larve. Larva
depus6 are u n aparat bucal chitinos
propriu, cu care incepe s5 road5 inve-
ligul d e chitin& a1 albinei. Se b5nu-
iegte c5 in atingerea acestui scop este
ajutats ~i d e o secretie glandular5
acid5, care dizolvii chitina toracic5 a
albinei. 0 data pZitruns5 in torace,
larva incepe s5 se alimenteze din tesu-
turile musculare ale insectei p5trun-
zind uneori in cap, in organele sensi-
bile gi mai cu seam5 in torace.
Insecta gazd5 moare in citeva zile
de la parazitarea ei, obignuit 3-6 zile.
In acest timp larva parazit5 a gi ajuns
la, maturitatea sa larvar5, cfnd p5r5-
segte trupul inert qi se ingroap5 la 7 cm
in @mint. Acolo st5 25-27 zile sub
form&de pup5. Dup5 B o i k o, ciclul
de dekoltare in timpul verii este foarte
variat,.de la 15-33 de zile. fn cursul
unei veFi se succed cel mult trei gene-
ratii; cea de toamn5, in stare larvarii,
se ingroap5 pentru iernare fn pgmint,
DAUNATORII ALBINELOR
unde st5 ca pup5 pin5 in aprilie, cfnd
apare ca insect5 adultii.
Sint localit5ti gi stupini grav atinse
de aceast5 musc5 parazitar5, care
poate distruge familii intregi.
La noi in tar5 abia in 1956 a fost
identificatg de C. P e 1 i m o n in
citeva regiuni din gesul dungrean; a
fost giisit5 ins5 gi in nordul Moldovei.
Aria sa de r5spfndire este mare ca ti
pericolul pe care il reprezintii, dac5
nu se vor lua m5suri pentru distru-
gerea ei.
Tratamentul const5 in folosirea unei
paste din pulbere D.D .T. amestecatg
cu scrobeal5 de cartofi, sub form5 d e
emulsie.
Ea se prepar5 cu ap5 in proportie de
I%, amestecindu-se ulterior cu 100 g
pulbere de D.D.T., in concentratie de
10% sau dac5 in corner! se va giisi
D.D.T. cu concentratie de 20%, se vor
pune numai 50 g. Amestecul acesta
emulsionat se intinde pe o pfnz5 alb5
sau hirtie, ori placaj, vopsit in alb,
exact cit suprafata capacului stupilor
din prisaci, care este locul de predi-
lectie a1 mugtei, ce st& acolo 18 pfnd5
gi atac5 albinele din zbor. Musca se
agaz5 pe pinzti gi se intoxic5 repede.
Emulsia se intinde din nou dupa 10
zile; seara se ridicii d e pe capace pfn-
zele, c5ci roua ce cade noaptea cft pi
ploile spa15 emulsia sau o dilueazii
atit, incit nu mai prezint5 pericol pen-
tru mugte. 0 m5sur5 practic5 este age-
zarea pe capacul stupului a cftorva
farfurii albe gi adinci pline cu ap5 in
care se picurii 2-3 pic5turi de metyl-
mercaphtos, care atrage mugtele ie
se inneao5 ugor In ap5 (I. D a v i-
denko).
P d d u c h e l e a l b i n e i , Bra-
ula coeca, este un parazit rotund, ro-
qiatic, pgros, cu 6 picioare, trgiegte pe
albine, stfnd pe toracele lor gi alegind
de preferintg matca. Fie c5 parazi-
1 DAUNATORII ALBINELOR 129
teazH matca ori albinele
le excitil cu lgbutele buza
insectei gazde. E a ii in-
tinde trompa cu resturi
de hran5, cu care pa-
razitul se alimenteazg.
Cind ins5 paraziteaz5 Pgduchele al-
matca, ea se hrsnegte din binei (Braula
ce in ce rnai putin, slg- 'Oeca)
beste, depune un num5r
rnai mic de oug rji cu timpul. piere.
P5duchii se inmultesc repede. Femela
depune ouii sub cHpEicelul celulelor
cu miere din faguri. fnmultirea are
loc in lunile iulie gi august, dupti
care urmeazg apoi o perioadg de stag-
nare. fn lunile martie rji aprilie, cind
albinele fac zboruri de curgtire, ei se
imputineazii.
Tratamentul cu naftalin5 a1 coloniei
invadatg de pilduchi este complicat,
dar bun. Se folosesc doze de 5-20 g
naftaling sub form5 de cristale presti-
rate pe un carton sau foi de hirtie rnai
groase. Spre margini se lass cite un
spatiu liber de 5-10 cm pe care se
refugiaza unele albine ce ar putea cti-
dea pe naftalin5. Peste stratul de naf-
talinii e bine s5 se arjeze o pinz5 met,a-
lic5 sau tifon ca albinele s8 nu cad6
direct pe subst,antg.
Doza ce se dH coloniilor este in ra-
port de puterea de rezistentg a speciei
de pgduchi aflati in prisacg, cit gi de
sensibilitatea albinelor, fat5 de nafta-
ling ; o do25 prea mica n-are efect asu-
pra parazitilor, iar cele prea mari d l u -
neaz5 albinelor sau puietului. De ace-
ea, Pn prealabil, se face o prob5 cu
patru stupi pe fundul cgrora se aplicti
cite o doz5 de naftaling de respectiv
5-10-15-20 g. Dupg 16 ore se scoate
cartonul gi se vede comparativ care
doz5 e rnai activ6, aplicindu-se tutu-
ror stupilor cu paraziti. f.nainte de a
pune naftalina, fagurii se distanteaz5
putin. Prof. P o 1 t e e v las5 matca
DAUNATORII ALBINELOR
pe fagure, protejatH sub cHp6celul din
pinzg metalicil, avind cu ea gi c'lteva
albine insotitoare. V. n. Colivia, c. de
protectie.
Naftalina se presar5 seara, iar a
doua zi, dupg 16 ore, se scoate cartonul
cu parazitii ametiti care se ard. Naf-
talina poate fi folosit5 din nou. Tra-
tamentul se va repeta dup5 10 zile.
Dacii rnai apar pgduchi el se aplici
qi a treia oars.
In ultimul timp rezultate foarte
bune se obtin prin fumigatii cu
fenotiazinii. Substanta se prezint5 sub
form5 de cristale cafenii-cenugii ino-
dore, care se oxideazg la lumin5 gi aer.
Ea este folositg obignuit ca interme-
diar in sinteza diferitelor medica-
mente. Substanta a fost folosit5 pen-
tru prima dat5 de I. C i u k a 1 o v
in Bulgaria pentru distrilgerea p5du-
chilor. In afum5torul cu jar se intro-
duc 6 g substant5 (2 lingurite rase)
invelite intr-o hirtie. Doza este sufi-
cientii pentru dou5 colonii. In 30 se-
cunde se dau 30 jeturi de fum pentru
o colonie, apoi tot atitea si in stupul
vecin, apoi din 20 jeturi in primul
stup si tot atitea f n cel de-a1 doilea.
fn total se dau in dou5 minute 100
jeturi de fum, consumindu-se doza in-
dicat5 rnai sus. Fumul trebuie s5 intre
in toate intervalele, de aceea afumg-
torul se plimbii pe urdinig cfnd la
dreapta, cfnd la stinga. Pentru alti
doi stupi afum5torul se reincarcg cu
alte 6 g substant5. Singurul neajuns
e cii ac$iunea fumului scade cind tem-
peratura aerului deptigeqte 10-12"C,
iar la 26°C este inoperantg. E bine
ca afum5torul sii aibh o teavg prelun-
gitoare care intrii pe urdinig gi rHspin-
degte astfel in stup fumul de fenotia-
zin5. Operatia se va repeta d u p i 7
zile, pentru a ucide generatia ce' a
eclozionat din ouille neatacate, V.n.
In primHvar3, cind fagurii se descg-
DAUNATORII ALBINELOR
130
pgcesc pentru a fi dati albinelor ca
hran5, operatia s5 se facg in laborator,
iar capacelele s5 nu se dea la Lins albi-
nelor; sub ele pot fi larve de ptiduchi
incti nedistruse, care, dezvoltindu-se,
paraziteazg din nou colonia.
Fagurii cu miere sub a cfiror cgpg-
cele de cearti larvele pgduchilor igi
fac culcugul, s5 nu fie dati albinelor
altor colonii, inainte de a fi supugi
actiunii vaporilor de acid acetic. V.n.
Acidal acetic.
In lupta contra acestor paraziti,
apicultorii trebuie s5 nu uite nicio-
datti c5 p5duchii sint purttitorii para-
zitului nosemozei gi deci pe ling5 pa-
gubele amintite, ei pgstreaz5 gi difu-
zeaz5 in stupi, acenstB primejdioasg
boalg.
P ii i a n j e n i i atacB albinele
mai ales cind iau nectarul din flori.
E i stau ascunsi intre petale, iar cind
albina igi introduce capul in adincul
florii, o atncg, infigindu-gi msndibu-
lele pe petiol - cel ce face leggtura
dintre torace gi abdomen - parali-
eind-o complet. Dup5 ce suge singele
victimei, agteapt5 la rind altg albing.
Csn mni primsjdioasti este specia Tha-
rnisus roturdztus de culosre galben5-
rosiaticg, care se agaz5 pe florile cu
culoare assmsnltoare. Sint altii, mai
mici, ce tr5iesc mai ales in florile de
sulfing qi care paralizeazg albina cule-
gtitoare intepind-o cu un ,ac veninos
in centrii cervicali dintre cap gi to-
race. Contra acestor dugmani apicul-
torul este cu totul dezsrmst. Alti p5-
ianjeni mici stau prin iarb5 in fata
stupului, atacind albinele care se ina-
poiaz5 cu nectar sau polen gi cad jos,
pe pgmint. Dintre acegtia pgianjenul-
lup, Lycosa, ori pgianjenul cu cruce
sau cu'diademg gi altii, toti sint dug-
mani da m 9 ~ r t ea i albinelor singura-
tice. E i nu ptitrund in stupi unde a r fi
distrugi; deci lupta contra lor este
DAUNATORII ALBINELOR
foarte greu de dus. 0 mSsur5 bung e ca
terenul din fata urdinigului s5 fie tot-
deauna perfect curat, iar buruienile
distruse.
P l o ~ n i t ad e c i m p , Palo-
menu prosina, de culoare verde cenugie
pe spate gi ugor castanie pe abdomen.
Ea emanl un miros nepllcut cind este
strivitg. Atacg albinele cind se ina-
poiazri din cimp gi cad greoaie in fata
stupului, le suge singele gi continutul
dulce a1 gugii.
U r e c h e 1 n i t a , Forficula auri-
caria, insectti omnivor5 care se adgpos-
tegte prin stupi, ctici ii convine c5l-
dura si umiditatea din interior. Ure-
chelnitele stau ziua ascunse sub fun-
dul stupului. Noaptea p5trund prin
urdinig in stup sau pe sub podigor gi
capac. Cind sint numeroase pot pro-
voca pagube mari in stupin6, cgci con-
sumti mult5 miere; uneori atacg piis-
tura gi chiar puietul. Contra lor se fo-
losegte un aluat compus din fosfurg de
zinc cu f8in5. Aluatul se face dintr-un
pahar cu ftiinl de griu, unul cu mglai
gi doug linguri de zahtir tos. Fosfura
de zinc se adaug5 in cantitsti mici
pin5 aluatul devine putin cenugiu.
Cu acest aluat apos se unge marginea
fundurilor gi laturile de contact ale
capacului cu stupul, deci pe acolo pe
unde d5un5torul p5trunde noaptea in
stup. Efectul acestui preparat du-
reazB un an.
0 mfisur6 practic5 este gi urmtitoa-
rea: peste podisorul stupului se agaz5
un sul de cirpe in care dSunBtoru1 obig-
nuieste s5 se ascundti in timpul zilei
Spre sear5, cirpa strins6, se scuturg
in foc, unde insectele sint arse.
V i e r m e 1 e a ;ii, Mermins albi-
cans, cit gi specia Mermins nigrescens,
sint paraziti a i albinelor. Ele 11 iau
din apele murdare, sttitute. PBtrunzind
in intestinul insectei, triiiesc ca orice
parazit intestinal, pe seama sucurilor
DAUNATORII ALBINELOR 131 DAUNATORII ALBINELOH

digestive. Albinele slgbite, mor ina-

inte de timp. Lupta contra parazitu- Viespe de p5mEnt ,-,
lui se duce prin secarea b5ltilor murda- (Orosi Pall)
re din jurul prisgcii gi instalarea unui
ad5p5tor cu ap5 indulcit5 la care albi-
nele se obignuiesc, p5rrisind biltile.
V i e s p i 1 el Vespa vulgaris, atacs
in special coloniile slabe toamna, in
diminetile reci, cind stau strinse in
ghem, pentru pgstrarea c5ldurii pro-
prii. Lupta contra viespilor este des-
tul de grea gi d e lungs durat5. Trebuie
cercetate toate podurile locuintelor,
grajduri, magazii, stregini, unde ele
igi fac cuiburile care trebuie distruse. B o t g r o s, Cocothra~istes-cocosth-
Stropirea cuiburilor cu tetraclorur5 raustes, este o pasgre inecct,ivor5 cu
de carbon le ucide imediat. Rezultate pene multicolore b5tEnd En cenugiu gi
bune dau momelile cu carne puse pe cu u n cioc gros gi tare. E a nu se mul-
acoperigul stupilor, citeva zile in gir. tumeste s5 m5nince albinele, dar igi
Viespile sint avide d e carne. Dup5 ce face gi rezerve de hran5 pentru zilele
s-au obignuit s5 se hrsneascri astfel, cind acestea nu ies din st.up. Pashrea
apicultorul otrgvegte momeala presii- le prinde din zbor gi dac5 este sFituli4
rind pe ea verde de Paris, sau altri prisosul il pune la p5strare En tepii
otrav5. copacilor sau in tufigurile de porum-
l n afar5 de viespea domestic5 mai bicii, miices etc. pentru a le avea ca
este o alta ce face mari pagube in pri- hranii pe timp nefavorabil.
sacs, crici prinde gi ucide din zbor B r o a s c a r i i o a s d , Rana es-
albinele: este Vespa crabo care se asea- culanla, cea cu piele acoperit5 de um-
mrin5 cu lupul albinelor. Ea igi face fl5turi cu lichide iritante, se ad5pos-
cuibul prin maluri gi scorburi, cuib tegte in jurul stupinilor gi, stind sub
care are forma unor conuri mari, cu fundul acestora, face pagub5 consu-
un diametru citeodat5 de 30-40 cm, mind albine. fn timpul noptilor linig-
construite dintr-un fel de celuloz5 pe tit,e iese din ascunzig gi apropiindu-se
care o secreteaz5 glandele lor salivare. de scindura de zbor, prinde albinele gi
Aceste viespi se distrug introducind le inghit.e. Ariciul e cel mai bun paznic
in orificiul conului locuintei lor, tam- contra lor, c6ci se hra'negte cu ele.
pcane muiate in sulfur5 d e carbon, C i o c 6 n i t o a r e, Picus, este o
dupri care se lipegte intrarea. pas5re insectivors, care fns5 atacg al-
PBsBri gi alte anlmale insectivore. binele numai fn sezonul d e iarn5 cPnd
B e r z e, Ciconia. In ciiutarea 15cus- ele st'au strinse in ghem f i r 5 putintg
telor, umblind prin culturile joase cu de ap5rare. CPnd stupii slnt ltisati fsr3
plante entomofile cum sint de pild5
trifoigtile in floare berzele distrug supraveghere ii gguregte, p5trunde
foarte multe albine. Pot fi speriate pin5 la ghem gi m5ninc5 albinele.
prin focuri de arm5 f5r5 a fi ucise cind Pas5rea fiind foarte folositoare p E
apar in aceste lanuri inflorite in preaj- durii, nu trebuie nimicith. Cum igi
ma cErora slnt stupini. tr5deaz8 prezen1.a in stupin5 prin cio-
DAUNATORII :ALBINELOR 132
c5nituri gi fiind fricoas5, poate fi ugor
alungat5. L a nevoie se impugcs una
gi se atirn5 ca sperietoare in stupin5.
L ci s t u n, Apus apus, pas5re foar-
t e asemtinstoare cu rindunica gi ca in-
f5tigare gi ca zbor. .Triievte in grupe
mari, cu sutele gi atac5 stppina mai
ales inspre toamnil, cind se a d u n i pen-
t r u cllitoria spre t5rile calde. Pis5rile
se sperie cu focuri de pugc5, dar revin
dup5 1-2 ore. Rindunica nu face pa-
gube in prisacs, c5ci dup5 indelungate
observatii s-a constatat c i ea consum5
numai trintori gi nu a t a c i albinele.
P i t i g o i , Parus major, este o
pasgre mic5 gi vioaie cu pene cendgii-
verzui pe spate gi galbene pe pintece.
Sint multe specii de pitigoi. Ele stnt
p b 5 r i foarte utile in livezile yi p5du-
rile noastre. Iarna cind e z5padi mare
in lips5 de hrani, pitigoii se obignu-
iesc s5 cioc5neasc5 la urdinig pin6 al-
binele ies din stup gi atunci le m5-
ninc5.
Dac5 nu sint inc5 obignuiti, ei pot
fi indepgrtati cu zgomote de arms sau
atrggindu-i cu mincare in alt5 parte.
De asemenea este bine ca la urdinig s5
se pun5 o apgrgtoare, care impiedic6
pitigoii s5 ajung5 la el.
P r i g o r i e, Meropus apiaster, pa-
s l r e insectivors multicolor5, cu u n
cioc ascutit, are un zbor repezit, in
vitez5 mare, apoi planat gi din nou
In zig-zag-uri. E a igi face cuibul d e
form5 sinuoasi in maluri gi diguri.
Cregte acolo cite patru-cinci pui, iar
toamna migreaz5. Cind ele vin in
stoluri mari, atac5 masiv culeggtoa-
rele in cimp gi chiar in prisac5. fn
guga prigoriilor impugcate s-au g5sit
cite 40-50 albine nedigerate. La o
invazie mare de prigorii albinele se
retrag in stupi gi nu ies decit spre
seari.
In timpul incubatiei, pgs5rile sint
inibugite in cuib cu sulfur5 de carbon,
DAUNATORII ALBINELOR
antracit sau chiar cu D.D.T. Sulfura
se toarn5 pe gomoioage de cilti gi se
introduc in orificiul cuibului astu-
pindu-1 cu p5mint. Sulful se fixeazti
pe figii de carton de tipul celor cu care
se afumi butoaiele. Antracitul i n m6-
rime cit o nuc5 se u d 5 bine gi se aruncg
in interiorul cuibului care se astup5;
D.D.T. pulbere sau lichid se pulveri-
zeaz5 in cuib. Apicultorul sovietic
T a s c e n k o a inovat o curs5 f5-
cut5 dintr-un tub d e tab16 care are
d o u i intriri. E a se ayaz5 la intrarea
cuibului; pasirea din interior ce vrea
s5 i a s i sau cea de la exterior ce vrea
s5 intre in cuib forteaz5 portita, intrg
in tub, dar nu mai poate iegi.
Alti apicultori le nimicesc noaptea
in felul urmitor: p5s5rile adulte cu
puii lor zbur5tori fnnopteaz5 obignuit
pe cr5cile pomilor din apropierea cui-
burilor; ling5 pomi se fac 2--3 c5pite
de paie. Pe intuneric, stuparul dB foc
la clpite si in acelagi timp alt5 per-
soan5 trage in aer 2-43 focuri d e armti.
P5s5rile speriate zboar5 in grup spre
lumina focului de paie, igi ard aripile
gi pier.
Un alt mijloc practic gi ugor de a
le goni consti in folosirea de zmee cu
care se joac5 copiii care se inalfil dea-
supra stupinei cind apare un cird d e
prigorii. Ele se sperie de zgomotul
f5cut de zbirniitoare gi adeseori p5r5-
sesc localitatea.
$ o a r e c i , Mus musculus, fac
multe daune in prisac5, fie c5 ajung
in stupi sau in depozitul fagurilor cu
miere. Ei p5trund in stupi prin urdi-
nigurile prea deschise, in timpul nop-
tilor reci de toamn5, cind albinele
stau strinse in ghem, gi nu pot sri-i
goneasci. Igi fac culcugul de iarn5 in
paiele sau materialul izolant de din-
colo de diafragm5, unde albinele nu-i
urmgresc nici cind vin zile mai calde.
De acolo pgtrund zilnic in cuib, stric5
DAUMATORII ALBINELOR
133
fagurii, fag zgomot, murdgrii, m5-
nlncl albinele amortite c5zute pe
fund gi nelinigtesc colonia. Adeseori
albinele se imboln5vesc de diaree din
cauza acestei nelinigti permanente yi
a murd5riilor.
Lupta contra lor trebuie s5 fie per-
manent5 : ,
La urdiniguri se pun din vreme
grstare, pentru ca ei s5 nu pGtrund5
in stupi. Se reduce in5ltimea urdini-
gului la 4 mm. f n ad5postul de iarn5
se pun gr5unte otr5vite cu arsenic ori
stricnin5. Cfnd iernarea se face afar5,
se vor pune prin paiele de la fund ace-
leagi gr5unte.
Prin locurile pe unde circulg se
vor ageza farfurii cu f5in5 de griu;
clnd ei s-au obiqnuit s5 o consume, se
amestec5 cu ghips praf, care pietrifi-
cindu-se in stomac ii ucide. De ase-
menea mgnunchiuri de urzici mare,
Urtica dioica, puse sub stupi in ad5-
postul de iarn5, indep5rteaz5 cu totul
goarecii .
Cursele de voareci sint de ase-
menea un bun mijloc de a-i stirpi.
S o p i r 1 a , Lacerta, este un dug-
man periculos a1 albinelor cu a t i t
mai mult cu cit prezenta ei e greu d e
observat; ea s t 5 pitit5 sub fundul stu-
pului putind s5 se fixeze in aceastg
pozitie datorit5 ventuzelor ce le are
la 15bute. De acolo scoate din cind in
ctnd capul afar5, inghite albinele ce
cad in fata stupului, venite din zbor
sau cind stau in barb5 intinse pe fund.
Autorul a disecat citeva gopirle, mai
ales din cele verzi, denumite in popor
guyteri gi a g5sit in medie 25 cadavre de
albine in stomacul fiecireia. Sopirla
are o limb5 lipicioas5 de care se prinde
repede insecta, pe care o striveqte gi o
inghite. Ariciul le nimicegte hr5nin-
du-se cu ele.
Plante d2iungtoare 0 t r ci e l u l
d e b a 1 t ci, Utricularia vulgaris L.,
D A U N A T O R ~ ALBINELOR
Curs5 pentru voareci
este o plant5 insectivorg din fam.
Lentilutariaceae care posed5 capcane
pline cu nectar, spre care trag albi-
nele. Acolo planta secret5 un acid
care descompune corpul albinei , r5mi-
nind doar resturi de chitin5.
P i c i o r u l c o c o ~ u l u idin
fam. Ranunculaceae, cu peste 20 de
specii ca: Ranunculus acris f i Ranun-
culus puberulus, respectiv floarea brog-
teasc5 qi r5runchielul sPnt plante cu
polen otrtivitor. V. n. Boala de mai.
R o u a c e r u l u i , Droserra ro-
tundifolia L., denurnit5 prin alte locuri
iarba fiarelor, sau rece, face parte din
familia Droseraceae. Ea cregte prin
turbgrii, locuri umede. Fiind o plant&
carnivorg, ea se hr5negte gi cu albine.
Florile ei mici, albe, parfumate, au
perigori foarte sensibili, mici gi rogia-
tici, cu extremitatea dilatat5 In form&
de bulb, care str5lucesc ca pictiturile
de rou5 gi atrag albinele. Clnd ele se
agaz5 pe floare, planta o agatti cu
acegti perigori secretind o materie vis-
coas5. Albina se zbate s5 scape, excitti
perigorii glandulogi cit gi frunzele
plantei care o prind ca intr-o capcanti.
Perii secret5 un suc asemtiniltor sucu-
lui digestiv care dizolvi insecta pin3
nu mai rtimine nimic din ea. In Delta
Dungrii exist5 acest pericol fntr-o mil-
sur5 mai mare.
S p i c u 1 d r a c u l u i , mohorul,
Setaria verticillata, din familia Gra-
 DESCAPACITOR
Tavil de desc5p;icit fagurii cu
miere
mineue, i se mai zice prin alte locuri
iarba fiarelor, sau dughie, create prin
locuri cultivate, avind florile dispuse
in panicule spiciforme. Albinele, c5u-
tind sg recolteze polenul plantei, se
prind cu picioarele de cirligele setelor
gi r5min agstate, murind de foame.
DESCAPACITOR este un vas pentru
desc5pcicit fagurii. f n el cad cap6ce-
lele celulelor cu miere t5iate c.u cufi-
tul desciipcicilor. V. n . Cel rnai sim-
plu gi practic desc5pgcitor pentru o
mica stupin5 este o tav5 intins6 care
atunci cind se umple cu c5p5celc de
miere, se scurge intr-un bidon de form5
tronconica cu baza lerg5 sus. Acolo
c6p5celele se ridic5 la suprafata, de
unde se scot aproape uscate, iar mie-
rea r5mfne curat5.
DESFACEREA PRODUSELOR APICOLE
era cu ani in urmg o problem5 di-
ficil5 pentru apicultori clirora li se
ofereau cu greu posibilit5ti de co-
mercializare. Acum, comertul fiind o
Intreprindere de stat, stupinile uni-
t5tilor agricole socialiste gi orice api-
cultor iqi desfac produsele cu uqurint5
prin cooperativele locale. Apicultorii
produc5tori trebuie s6 tin5 seama c6
au obligatii s6 prezinte un produs cit
mai bun.
Mierea lichidd. Desfacerea acestui
produs este in direct5 leg5tur5 cu dou5
conditii: produsul s5 fie de mlitate
134 DESFACEREA PRODUSELOH
bung, cu o arom5 pl8cutG gi o Inftiji-
yare frumoas5: limpede, curatl, iar
prezentarea mierii s5 se fac5 In dife-
rite ambalaje, dup5 cerintele cump5-
r6torilor.
fn aceast5 privintg borcanele din
sticl5, celuloid sau alte materiale plas-
tice sint cele mai recomandabile ince-
pind de la 0,250-2 kg.
Desfacerea mierii se mai face gi fn
bidoane de tab15 cositoriti sau spoit5,
dar in nici un caz in cele de tab15 zin-
cat5. Izolarea peretilor de tab18 se
poate face chiar gi de c6tre apicultor,
folosind o solutie a c6rei formu15 este
urmztoarea: se dizolv6 In 50 g alcool
10 g sandolac. fntr-un alt vas se di-
zolvd in alte 50 g alcool 20 g game-
lac qi 2 g terebenting. Toate aces-
t e solutii se prepar5 la rece. Se ames-
tec5 cele d o 6 solutii numai in mo-
mentul spoirii peretilor interiori a i
bidonului. fn felul acesta tabla nu
se va oxida si deci mierea nu-gi schim-
b6 continutul. Bidoanele mari de 25 kg
vor avea la mijloc un capac cu diame-
trul de 15-18 cm, pentru a putea fi
bine spalate in interior, cit qi un bugon
cu qurub la un colt, pentru scurgerea
integral% a mierii din ele. Pe bidoane
se indic5 sortul mierii, cantitatea net0
?i numele produc6torului.
Un alt mijloc practic de desfacerea
mierii lichide este butoiul care s5 nu
fie mai greu de 100 kg, deci de o ca-
pacitate litric6 de cel mult 70 1.
Mierea granulat~ este mult mai
ugor de minuit, darea incii nu a intrat
In obiqnuinta consumatorilor.
De aceea mierea granulati rHmine
deocamdat5 s5 fie desfgcut6 pentru
intrebuint5ri industriale, cum a r fi
hidromelul sau otetul de miere, V. n.
sau retopit5 yi desf5cut6 ca miere li-
chid6. Pentru a fi scoas6 din butoi s e
desfac cercurile yi doagele. Mierea-
bloc se taie in calupuri de diferite
DSSFACEREII PZODUSELOR 135
miirimi cu o sirmri subtire de otel cu
ciiluge la capete. Cind se taie calupu-
rile, sirma se incrucigeazii, gi triigind
de ciiluge, pitrunde in bloc tiindu-le.
Cuburile mici de miere granulatii pot
fi puse in cutii de carton de aceeaai
miirime qi apoi date spre desfacere.
Mierea granulatii se poate dcsface ~i
in saci. Este un mijloc mult folosit in
alte tiiri. Cind mierea a inceput s i
granuleze, e dusci intr-un local rece,
turnind-o in saci de hirtie groasii, pa-
rafinats. Ei s t a ~in pozilie vertical5
plnii mierea se solidificii complet. Mie-
rea in saci poate fi piistrat5 oricit de
mult. Cind sacii ajung la destinatie,
ei se taic de-a lungul, mierea granu-
l a t i riiminind ca un bloc. Tiiierea din
bloc se face ugor, aga cum s-a ar5tat
mai sus.
Desfacerea unui sort unic de miere.
In vederea unificarii Fi uniformiziirii
unor cantitiiti de miere diferitii ca
culoare gi aromii, se fac, in prealabil,
incerciiri in mic, pentru a obtine un
produs cu aroma unicl ~i pliicutii, cu
o culoare gi savoare aleasii. In acest
scop se iau cantitlti foarte mici din
diferite sorturi de miere, se cintiiresc
precis pentru a gti proportia pe care
fiecare sort o aduce in amestec. Aceste
cantitiiti reduse se pun intr-o epru-
betg, se incllzesc, se scuturl ca s5 se
amestece bine gi se lasg s l se limpe-
zeascl 3-4 zile, fiicindu-se apoi exa-
menu1 organoleptic. Probele se fac in
diferite proportii, pentru ca la degus-
tare s6 se aleagii cea care intruneste
calitgtile cele mai de seaml. 0 datii
stabilitii care probl este preferat5, sor-
turile de miere se inciilzesc foarte pu-
tin, se toarnl intr-un dispozitiv de
centrifugare !n proport,iile experimen-
tate anticipat in eprubete, gi se invir-
tegte rotorul timp de 15-20 minute.
Mierea se scoate apoi prin robinet in
borcan sau vase, ce se dau la desfacere.
DESFACEREA PRODUSELOR
Desfacerea rnierii in faguri sau
scefiuni. Sint consumntori care cer
mierca in faguri, dar pcnlru cii accgtia
cintiiresc pin5 la 3-4 kg, trebuie tl-
iati in bucciti mici, Cum ins3 mierea
se risipegte la t5ierea in b u d t i , este
de preferat desfacerea ei in fgguragi
mici cu rama lor, denumite scctiuni.
V. n . Miere in sectiuni.
Desigur cii pretul pentru acegti fa-
guri este mult mai mare decit cel a1
mierii lichide sau granulate, c&ci in
pret trebuie inclusii rji ceara fiigura-
~ u l u i ,cit gi rama sect,iunii.
Ca ai mierea lichidii, cea prezentat5
sub form5 de sectiuni trebuie sri se in-
fltigeze in conditii optime: fiiguragul
sii fie complet cipgcit, de culoare alb5,
bine ambalat in foaie de celofan etc.
S-au vlizut multe sectiuni care au
riimas nedesfiicute numai pentru c6
aveau rama putin murdar5 de propo-
lis. Sectiunile se expediazl ambalate
in Igdite potrivite unde stau bine fixa-
te. Capacul liiditei are deasupra un
geam prin care se poate vedea fru-
moasa infiitigare a produsului. Mierea
din sectiuni trebuie sii fie d e culoare
deschisii ; de salcim, zmeurii, pufulit5
care nu granuleazii.
P5strarea sectiunilor se face intr-o
camerg uscatg. La umezealti mierea
absoarbe vaporii din aer, care conden-
sindu-se pe suprafata ciip5celelor, sub-
tiazg continutul din celule. Mierea, cu
timpul, incepe s l fermenteze, se ln6-
create, sparge ciipiicelele gi se stric5.
Camera s6 fie des aerisitl. Dacl este
posibil, fereastra sii a i b l un ochi cu
pinzii de sirml. Cind timpul este umed
gi rece, camera trebuie sii stea com-
plet Pnchisii.
Sectiunile, cit gi fagurii mari din
depozitul de faguri pgstrati ca rezerv5
de hrana pentru albine, se tin Pntr-un
local in care temperatura nu coboar5
pin6 la 0". Ceara fagurilor gi mai ales
 DESFACEREA PRODUSELOR
136
Roini1.Z pentru expeditia roilor pachct.:
t - peretli Irontali d i n placaj; 2 - p e r e f i
laterali din p l a s i de strma; 3 - perete eu-
perior s l inferlor din placaj; 4 - stlnghli
suport pentru hrinitor; .5 - capac
a clp5celelor se contract5 la aceastci
temperatur5 , se sfHriml , iar mierea
curge. In cel rnai bun caz mierea ar
putea granula direct in faguri, ceea ce
a r face sectiunile cu totul improprii
la desfacere, iar fagurii mari cu miere
vor d a mult d e lucru stuparului, pen-
tru a-i pune in stare de consum pentru
albine.
Desfacerea mierii prin industriali-
zare. Cind mierea nu se poate desface
din anumite cauze, sub form5 directi,
sau cind nu este de o calitate supe-
rioarii, ori poate datorit5 prelucrcirii
la topire gi-a pierdut culoarea sau aro-
ma, ea poate fi industrializatl.
Cea rnai r5spindit5 industrializare
a unui astfel de produs este in hidro-
mel, otet de miere, rachiu de miere qi
turtli dulce. V. n. respective.
Desfacerea altor produse ale stu-
pinei. f n afar5 de miere, un apicultor
rnai are de valorificat gi alte produse
ale stupinei sale: ceara, p.ropolisu1 qi
roii, mgtcile, botcile, llptigorul, pole-
nu1 gi chiar veninul albinelor.
Ceara se desface usor prin coopera-
tiva localii, prezentati in sloiuri mici
sau rnai mari, sau transformatl in fa-
guri artificiali. V. n. Ceara.
Propolisul este un produs care are
clutare in farmacii, pentru prepararea
DESFACEREA PRODUSELOR
diferitelor medicamente, cit ~i pentru
fabricile de mobile si cele de instru-
mente muzicale, unde producltorii se I
pot adresa pentru desfacerea lui. Pre- ,
zentarea se face in hirtie ceratl sau
qi rnai bine in staniol.
Roii-pachet se desfac ugor, ccici sint '
multi amatori care sA-i cumpere pre-
dati in roinite flcute din pinz5 de
sirml. Ei se angaje~z5din timp qi se
predau Pn greutate de 1,500-1,800 kg
albin5, in mijlocul ciirora matca e pus&
in colivie. Roinita se predl benefi-
ciarului cu albina pe 2-4 faguri cu
putinl miere ; acolo prezenf a mgtcii
se poate ugor verifica. V.n. Expedie- ,
rea albinelor.
M5tcilc din pepiniere spccial orin-
duite, unde se cresc numai colonii de
selectie, sint foarte c5utate; ele se
predau in colivii speciale de expe- '
ditie pentru mltci, impreun5 cu un 1
mic grup de albine care sint insotitoa- I
rele ce le hriinesc qi le fngrijesc in c8- I
liitorie. V. n. Expedieren Mcitcilor.
Botcile de matcci se predau benefi-
ciarilor cu 2-3 zile inainte de eclo-
xionarea mltcilor, bine fmpachetate ,
'
in cutii cu v a t l , ferite de r5ceal8, cu-
renti tji luminl. Apicultorii le alto-
iesc in colonii orfanizate in prealabil.
LGpti$orul de matc5 .V. n. LBpti~o-
rul de mate5 trebuie recoltat la timp, '
adic5 la 3 zile de la organizarea colo-
niei produc5toare. El se preda de cltre
producritor in stare natural5 cPt rnai ,
proaspat posibil, unit5tilor socialiste
beneficiare, care au sarcina de a-1 lio- .
filiza gi comercializa.
Colivie Benton pentru ex-
pcdicre:~ nrlitcii
DESFACEREA PRODUSELOR 137
Poknul colectat in colectoare anu-
mite gi recoltat In aceeagi zi, este uscat
imediat, intins pe hirtie sau in apa-
rate speciale de uscare sub actiunea
clldurii gi prezentat deshidratat, pen-
t r u a evita fermentarea. Prezentarea
se face i n pungi de polietileng.
Veninul de albine, extras dup5 dife-
rite metode tehnice, se pred5 numai
ln stare de cristale. Fabricile de medi-
camente il folosesc pentru diferite pre-
parate medicinale.
DEZERTAREA COLONIILOR sau p5-
r6sirea stupului cu fagurii goi gi
chiar cind se rnai afl5 inc5 puiet,
este un fenomen rar lntilnit gi este de-
terminat de completa lips5 de provizii
din faguri. V.n. Hriinirea albinelor.
fn anii cu secete mari, cind albinele
nu sint ajutate, iar in raza lor de zbor
nu rnai g5sesc nici o resurs6 de hranil,
ele l a 6 totul in pgriisire, igi umplu
gugile cu ultimele r5miigite de miere
aflatti in faguri gi iau calea pribegiei.
Atunci zboarg la mari depgrtsri, cu
popasuri de citeva ore sau chiar zile.
Ins5 de cele rnai multe ori, astfel de
colonii pier.
De asemenea, uneori coloniile care
au suferit iarna de diaree ca o conse-
cint6 a nosemozei, dezerteaz5 in prima
zi de zbor. Acegti roi trebuie pringi,
pugi in stupi curati gi dezinfectati, cu
faguri gata cl5diti cu miere ai piis-
tur5, scogi de la depozit, iar albinele
ajutate cu sirop medicamentos. E i fgi
gbsesc cu timpul drumul spre normal,
cerfnd ins5 m u l t l grij5 din partea stu-
parului. Se mai intimplti dezert5ri gi
in cazuri grave de loca. Acest feno-
men de dezertare se rnai intflnegte
atunci cind albinele unui mic nucleu
d e imperechere sint silite sg r5minl
prea mult timp in acelagi locag mic
gi strimt, dup5 ce matca tfngril 8-a
Imperecheat. Aceasta avlnd nevoie de
DESFACEREA PRODUSELOR
spatiu pentru ouat, micul roi fgi p5rS-
segte locul, ducindu-se sg-gi glseascg
i n alt5 parte o locuint,5 potrivit5. In-
datg ce cresc5torul de m5tci constatil
c5 o m a t c l a-a imperecheat trebuie s l
o dea unei colonii, sau, pinti ce va fi
folositg s5 pun5 la urdinigul nucleu-
lui o mic5 gratie Hannemann, prin
care albinele pot circula, dar matca
nu poate trece. Cu cit este rnai mic
nucleul, cu atit sint rnai dese aceste
dezertlri.
DMREEA nu este o boa15 propriu-
zisg ci ,,e un fenomen diareic pro-
dus de suprainc5rcarea cu excremente
a intestinului gros a1 albinelor" (B.
I o r d a n). Ea e periculoas6 in spe-
cial atunci cind fenomenul apare ca o
consecintg a nosemozei, acariozei sau
hr5nirii cu miere de manl. Lipsa p5s-
turei din stup, cit gi cea de proteine
organice in corpul gras este una din
cauze. f n general diareea este o con-
secint5 a relei functiongri a intestinu-
lui cind glandele intestinale nu rnai
secret5 catalaza. Excesul de rezidii cft
gi fermentarea intestinal5, extind la
maximum peretii intestinului gi a pun-
gii rectale. Ele apasg asupra tuturor
celorlalte organe de digestie, impiedi-
cind oxigenarea slngelui. fntr-o ier-
nare normal6 gi cu hran5 bung, aceste
rezidii sint cam de 19-20'mg.. f n caz .
d e diaree, hrana de calitate inferioar5
determinii acumulare de rezidii in in-
testin pin5 la 4 0 - 4 2 mg, pe care albi-
nele nu rnai sfnt in stare s5 le retin5, le
impragtie pe faguri gi prin stup. Une-
ori intreaga colonie poate s5 piarl in
primele zile ale primgverii sau chiar
clnd rnai sint Sn ghemul de iarnii.
Primele semne ale diareei se pot
ugor observa ascultind la urdinig cu
tubul acustic. V. n. Cind colonia este
nelinigtitl, ceea ce se deteuteazii ugor
cu acest semnalizator, se deschide stu-

DESPACEREA PRODUSELOR 138
pul, iar semnele apar vizibile: in pri-
mu1 rind un miros greu emanri din
interior: spetezele superioare ale ra-
melor, cft gi fagurii gi chiar albinele
sint murdare din cauza fecalelor albi-
nelor bolnave. Adeseori, .peretii stu-
pului ~i fundul sint umezl gi cu miros
acru d e mucegai. fntrucit aceste mani-
festiiri sint asemiiniitoare cu cele ale
bolii nosemoza gi amibioza, apicul-
torul, inainte de a trimite probe la
laborator_, poate singur s5 identifice
in fata careia din cele trei boli se aflii.
Se gtie c5 la diaree materiile fecale
proaspete sint apoase gi de culoare cas-
tanie ; cind sint rnai vechi, devin oare-
cum rnai consistente, de culoare in-
chisi, cafeniu-bronz yi uneori chiar
neagrci, prelingindu-se in figii scurte.
Albinele a u abdomenul balonat - iar
cele moarte au miros cadaveric. Pe-
tele de nosemozii sint rnai deschise la
culoare si se preling l n figii lungi iar
cele de amibiazii sint dese, mcirunte,
de culoare galben deschis. fn prim%-
var5, la primul zbor de curglare, albi-
nele ieyind pe urdinig, nu-yi rnai retin
fecalele ci le descarc5 fie pe, scindura
de zbor, fie pe peretele frontal a1 stu-
pului. Abdomenul, ugor strins fntre
degete, ejecteazg departe rezidiile pun-
gii rectale. Cauzele care provoaci dia-
reea, in afar5 de consumul mierii de
mani, care are obignuit multe sub-
stante minerale gi zaharuri care se di-
ger5 greu, rnai pot f i : boala nosemoza
care d5inuiegte latent in stup qi care
Sntr-o iarnti in conditii grele pentru
vietuirea albinelor, se dezl8ntuie cu
furie. Sucurile zaharate, pe care albi-
nele le culeg in toamn5 de pe fructele
c5zute din pomi, pot determina apa-
ritia diareii in iarn5.
Zgomotele prea dese gi puternice
produse iarna de ciocgnitori or goare-
ci; o circulatie activ5 yi zgomotoad
de vehicule, pe un drum din directa
\
DESFACEREA PRODUSPLOR
apropiere a locului d e iernare a stupi-
nei etc. Deschiderea brusci a stupului
in zilele geroase ale iernii,ori astupa-
rea urdinigului cu cadavrele albinelor
moarte, cit gi lipsa de aer gi impresia
ce o au cii sint prizoniere in stup, le
neliniyteste yi le Embolniivegte d e
diaree.
0 umiditate excesiv5 fn stupi cind
ei stau intr-un adipost impropriu,
are consecinte grave asupra albinelor.
In astfel de situatii pgstura se alte-
reazii, iar mierea din faguri absorbind
gi ea umiditate, se dilueazri gi Pncepe
un proces de fermentare. Albinele
consumlnd aceastti hranii, alteratri di-
gestia nu se rnai face normal gi apare
diareea. De asemenea, un sirop gregib
fBcut, ciiruia i s-a adiugat pentru
invertire o proportie mare de tartru,
are acelagi efect diun5tor. V.n. Hrana,
prepararea siropului. Chiar gi apa d e
put cu prea multe sgruri minerale,
folosit5 la prepararea siropului fn
toamnii, provoacii iarna sete mare.
Cum in stup se gisegte prea puling
ap5 fat5 de o asemenea cerint5, albi-
nele sufer5, se nelinigtesc gi se pot
imbolniivi de diaree.
MBsurile de luat sfnt urmgtoarele:
urdinigul stupului s5 fie larg deschis
pe toatii litimea lui, pentru a se eli-
mina umiditatea din interior gi miro-
surile nocive; cu un cirlig de sfrmB
intors in unghi drept, se retrag toate
albinele moarte de pe fund ; in jgheabul
ramei hrgnitor, se toarn5 miere cald5
de bun5 calitate.
Stupii trebuie scogi imediat din
ad5pcstul de iarni intr-o zi caldl,
frir% vint, la o temperaturg de cel
putin 14-15°C la umbra: gi agezati
unii lings altii de-a lungul unui
perete, care reflect8 razele soarelui,
Deschizind podiyoarele se lasi albinele
s5 zboare ca si-gi descarce intestinele
pline cu reziduuri alimentare. Cu acest
DESFACEREA PRODUSELOR 139
prilej se introduce ling5 cuib un fagure
cu miere de bun5 calitate. - Obig-
nuit, in atare situatii, albinele fac
un zbor de defecatie eliminind totodatl
o serie de paraziti. Cind ele s-au lini-
gtit, se agaz5 totul la loc, iar stupii
sint dugi la adlpost dac5 z5pada este
mare pe vatra stupinei: in caz con-
trar, ei se lasii pe locurile lor in pri-
sac6 feriti de frig, in cojoc indivi-
dual. V.n. Iernarea albinelor, cojoc
individual. Dac5 totugi albinele nu
ies la zbor, degi ziua e insoritii, f5r5
vint gi cald5, stuparul va aplica una
d i n cele douii metode descrise, pentru
a le forta s5 ias5.
Zborul fortat. Clnd zborul de defeca-
tie se face afar5, iar ziipada e inc5
mare - se vor intinde paie in fata
stupilor, pe locul ales. Fortarea albine-
lor ca sii ias5 la zbor se face astfel:
se pune peste cuibul complet desco-
perit o ram5 d e lemn h a l t 5 d e 5 cm,
peste care se agaz5 un geam vopsit in
negru sau in verde inchis, culori care
atrag razele solare gi incglzesc bine
interiorul stupului. Atunci colonia
ce st5 in ghem de iarnri, se desface
singurg, iar albinele ies in zbor de
curiitare. Dupii ce ele s-au linigtit,
dac5 cste nevoie, se introduce ling5
ghem un fagure plin cu miere c5pri-
cit5.
Peiltru a combate efectele diareii,
urmind sfatul cercet5torului Rozou,
autorul a recomandat apicultorilor
care aveau colonii in astfel de situa-
t i i , s5 dea albinelor un ceai de
mgcris sau din frunze de coacilz
lndulcit cu miere; rezultatele au fost
foarte bune, clici milcrigul neutrali-
zeaz5 fermentatiile intestinale, iar
parazitul nosemozei nu suport5 mediul
acid.
Ceaiul de mdcrk, Rumex acetosa,
se face astfel: se pun la fiert 2 kg frun-
ze de m5crig la 10 1 apli de riu sau
DISLOCARE
din zlpadii topit5 gi se strecoari
dupii fierbere. Atunci i se adaugi
un volum egal de miere sau zah5r.
Se d 5 albinelor cald. Siropul se toarng
in celulele goale ale unui fagure, care
se agaz5 chiar ling5 ghem. Decoctul
de m5criy cu miere, neutralizeaz5 efec-
tele rele ale consumului mierii d e
manii.
Dezinfeclarea fagurilor cu multe pete
de diaree, care uneori p5trund chiar gi
in celule, se face putin mai tirziu,
in primGvar5 cPnd e cald: petele de
pe ram5 se rad cu dalta apicolg gi
apoi spetezele se spa15 cu o solutie d e
apii cu sod5 sau amoniac. Portiunile
d e faguri cu pete se racleaz5 pitn5 la
baza celulelor: albinele le vor cl5di
gi vor servi la culesul principal pentru
depozitarea mierii. inainte de a f i
folositi, vor f i tratati prin vaporizare
cu acid acetic V.n. Acidul acetic.
Dac5 fagurii cu pete au miere, acea-
sta se extrage (nu se d 5 albinelor la
consum c5ci se poate intimpla s5 a i b i
spori de nosemozii) iar fagurii se to-
pesc.
In sfirgit, inainte de a considera
cti a f5cut totul, apicultorul - pentru
orientarea lui in viitor - va trimite
laboratorului veterinar regional cjtte
o prob5 de albine din fiecare colonie
care a fost bolnavri de diaree. Este
posibil ca acolo sii existe nosemoz3,
care trebuie tratatii cu toatii st5ruinta.
DISLOCARE, sau mutarea stupu-
lui cu albine la distante mari, este
o operatie care cere mare atentie, cilci
altfel se pierd muite albine culeg5-
toare, care se rSt5cesc. Problema po-
leniz5rii culturilor intr-o unitate
d e stat sau cooperativii agricol5 de
productie este un sprijin mare fn m5-
rirea productiei ogoarelor. Deci stu-
pinile lor trebuie mutate fn incinta
perimetrului gospodgriei de la floara
DISLOCARE 140
la floare. Dac5 nu se iau m5suri se-
rioase pentru aceast5 mutare, nici
polenizarea nu se va face in conditii
bune, c5ci o mare parte din albine vor
dispare, gi nici productia de miere nu
se va realiza. Problema devine gi rnai
grea in unititile cu totul plane, f5ri
denivel5ri de teren, f i r 5 plantatii sau
sate care sint puncte de reper vizibile.
De aceea se impun anumite m5suri
in aceste deplasgri rji anume: Transpor-
tul se va face cind cultura respectiv5
abia a inceput s5 dea putine flori gi
deci cind apicultorul a observat c5
numai citeva albine porniserg s5 zboare
In directia cimpului unde urmeazg
s5 transporte stupina pentru poleni-
zare. f n aceearji noapte el face trans-
portul. Albinele trebuie dis-de-dimi-
neat5 s5 g5seasc5 un mic impediment
la urdinig, care le d 5 o stare de suresci-
tare, cum a r fi un smoc de iarb5 sau
fin, ori muqchi de copac. Ele se luptti
ca s5-ti fac5 loc de iegire, iar pe m5-
sur5 ce ies, igi Sac zborul de recunoa-
gtere. Excitatia va fi gi rnai mare
dacci peste ramele stupului se va turna
100-150 g sirop cu extract din floarea
de la care urmeazg s5 culeag6 si se
afl5 in imediata lor apropiere. Cu cit
excitatia aceasta este rnai puternicg,
cu atit se formeaz5 rnai repede gi rnai
bine un reflex conditionat pentru
locul nou.
f n stupinti trebuie s5 fie cel putin
dou5 ad5p5toare cu ap5 curg5toare
pe scfndur5 vopsit5 intr-o culoare
atrgggtoare, aceleagi care au fost gi
in vechiul Ioc. Adtipiitoarele trebuie
s5 stea fntr-un loc vizibil pentru al-
bine.
Pozitia stupinei fat5 de soare s5
fie foarte putin schimbatii fat5 de
cea veche. E a va avea pe aproape o
culturil ce urmeaz5 s5 fie polenizatg
gi dacci se poate chiar in lanul respec-
tiv. 0 prim5 conditie este ca pe ve-
DISPOZITIV PENTRU REACTIVARE
chiul loc s5 nu r5min5 stupi, iar albi-
nele sii aib5 - dac5 este posibil - pe
capace acelagi reper ce I-au avut gi in
locul de unde a fost deplasat5 stu-
pina.
0 alt5 m5sur5 bun5 in deplasarea a
2--3 stupi in cadrul stupinei este
urmgtoarea: Jntr-o zi cald5 se inver-
sea25 intregul dispozitiv a1 fagurilor
din stup, dupg ce el a fost mutat rnai
intii pe locul nou. f n cuib se interca-
leaz5 citiva faguri cu miere d e la
margine, punind in locul lor faguri
cu puiet. Directia de zbor gi deci po-
zitia urdinigului fn spatiu, va fi putin
oblic5 fat5 de cea de pin5 atunci.
Toate albinele contrariate de noua
pozitie a cuibului, plecind din stup,
cerceteaz5 cauza acestei schimb5ri
zburind In jurul stupului dislocat.
Atunci v5d c5 gi stupul se g5segte f n
alt5 pozitie, fi fac recunoagterea de
rigoare, fgi creeaz5 alt reflex, iar la
fnapoiere trag la locul nou. La urdinig
se pune puling iarb5 ca punct de reper
c f t ?i ca obstacol, pentru a le sili s6
vad5 ce le impiedici.
DISPOZITIV PENTRU REACTIVAREA
COLONIILOR ce gi-au format barb5 la
urdinig cit gi pentru intarirea colo-
niilor slabe din prisac5 cu albinele
din alt5 colonie ce stau inactive,
este unul din utilajele foarte folosi-
toare pentru stupini.
Dispozitivul este o simp15 cutie fgrg
fund rji firii capac lung5 d e 33 cm,
lat5 de 24 cm gi h a l t 5 de 12 cm. Ea
are in interior o scinduric5 desp5rti-
toare fixat5 astfel fncit imparte spa-
tiul cutiei in dou5 compartimente ne-
egale; aceast5 scinduric3 are un go1
sub ea de 7 mm.
Cind colonia slab5 urmeazii e& fie
fnt5ritEi cu albing, fie din cea ce st&
1n Barb5 sau este miiturat5 cu peria
de pe fagurii cu puiet luati dintr-un
DISPOZITIV PENTRU REACTIVARE 141
atup puternic, flrti ca s5 intervin5
tulbur3ri intre albinele sosite gi cele
ale stupului gazdti, se agazti dispozi-
tivul peste podigorul acestuia care aFe
un orificiu de 3 cm fn diametru. In
jurul acestei g5uri se toarn5 1-2
linguri de miere groas5, iar dispozi-
tivul se agazl astfel incit acest orificiu
de alimentare din podigor s5 cores-
pund5 cu compartimentul mic. To-
tul se acoper5 cu un geam de sticl5 gi o
pinz5. Cind apicultorul, privind prin
geam, vede c5 albinele din stup au
Enceput s3 ia mierea gi s5 o transporte
In faguri, retrage dintr-un stup vecin
2-3 rame cu puiet deschis, observ5
ca matca s5 nu fie acolo gi m5tur5 -
in compartimentul mare a dispozi-
tivului albinele de pe acegti faguri, aco-
perind la loc cutia. Dup5 2-3 ore
nici o albin3 nu se mai aflti in dispo-
zitiv, c5ci toate, trecind prin spatiul
go1 de sub scindurica despgrtitoare,
ajut5 albinele stupului gazdti la trans-
portat mierea turnat5 ling5 orificiul
podigorului gi o duc in fagurii stupu-
lui, f5r5 ca s5 aibti loc tulburiiri.
Acelagi lucru se face si cu albinele ce
stau in barb5, la stupii puternici;
cu ele se int3resc coloniile slabe. Al-
binele din grupul ce st5 in barb5 se
dirijeazti de pe peretele stupului in-
tr-o roinit5. Imediat ele se gi varsti in
compartimentul mare a1 dispozitivu-
lui ce este pus mai inainte peste stu-
pul cu o colonie s l a b l ; trecerea lor
in compartimentul mic, cu miere, gi
apoi in stupul gazd5 se face aga cum
s-a artitat mai sus. Cum in barb3 in
mod obignuit sint multe albine tinere,
ele, g5sind spatiu larg in noua cas5
incep s5 lucreze cu sirg gi r5min
acolo. Dispozitivul apoi se ridic5 de pe
podigor gi totul intr5 En normal. El
eate foarte practic pentru introducerea
direct5 a unei m5tci noi fntr-o colonie
strtiin5, dup5 ce cu putin fnainte a-a
DRESAJUL ALBINELOR.
luat matca necorespunz5toare de acolo,
Operatia se face f5rti a se da fum, i n
felul urm5tor: Se agaz5 pe podigor
dispozitiwl ; in compartimentul mic
se toarnl mierea groasi5 deschizind
dopul orificiului ; albinele se vor griibi
s5 ling5 mierea gi s5 o duc5 in stup.
Cind, privind prin geam, apicultorul
vede c5 ele slnt ocupate cu aceast5
lucrare, arunc5 matca cea nou5 intr-o
farfurie cu ap5 putin dulce. Pentru ca
s5 o scoat5 din apti, el intinde mtitcii
un betigor de care ea se agat5 gi, im-
pingind ugor geamul dispozitivului,
elibereazi5 matca nou5 in compartimen-
tul mare; acolo nu se afl5 albine, dar
ea va trece curind pe sub scindura des-
pgrtitoare in compartimentul mic un-
de albinele sfnt ocupate cu linsul mie-
rii; matca st5 cu ele un timp gi va
intra in stup f5r5 ca celelalte sti ob-
serve schimbarea. La urdinig se pune
vestibulul de control, pentru a urm5ri
dac5 matca a fost acceptatti, sau nu.
DRESAJUL ALBINELOR. Adeseori al-
binele manifest5 preferinti5 pentru
anumite plante melifere din cimp
sau pldure, cercetindu-le mai intens,
degi altituri de ele se gssegte o cul-
tur5 cu o plant5 entomofil3 meli-
ferti mai bogat5.
Atunci se aplic3 metoda dresajului
albinelor, bazat pe constatarea c5
albinele, datorit3 marii capacit5ti
de miros ce o au, descoper5 repede re-
sursele de nectar, atunci cfnd le sint
fmptirt5gite de acele albine dansatoare
de care am vorbit la Damul albinelor.
Prin dresaj se creeaz5 albinelor reflexe
conditionate de gust gi miros pentru
un anumit parfum de flori. fn drumul
de la stup la floare gi de la floare la
stup, se creeazl o dirG aerianl de par-
fum. Aceast5 dfr5 c5l5uzegte albinele
spre cimpul de nectar, pentru pole-
nizarea florii respective.
DRESAJUL ALBINELOR
142
Reflexe conditionate se creeaz5 gi pe
baza simtului vederii, care este foarte
dezvoltat la albine, ele avind proprie-
tatea de a distinge foarte ugor fascicu-
lul ultraviolet din spectrul solar. f n
acest scop s-au f5cut incercsri reugite,
cretndu-le prin dresaj reflexe condi-
tionate vizuale. Se agaz5 hr5nitoare
cu sirop aromatizat de la florile unei
culturi oarecare, pe pl5ci de aluminiu
glefuit, metal care eman5 raze ultra-
violete pe care albinele le percep din
departare. 0 dat5 create dou5 reflexe
conditionate de miros gi de v5z pen-
tru acea floare, hrgnitoarele gi pl5cile
d e aluminiu sint duse la cimp. Albine-
le v5d de departe razele ultraviolete
emanate de pl5cile de aluminiu g i
Pndreptindu-se acolo unde g5sesc flo-
rile cu acelagi miros cu care erau de-
prinse prin dresaj , vor culege nectarul
din ele qi in acelagi timp le vor po-
leniza. Polenizsrea va fi cu a t i t rnai
activ5, cu cit plgcile de aluminiu vor
f i aqezate risipit pe toat5 tarlaua, gi ele
vor fi mutate din loc in loc.
D~esajul obignuit se face astfel:
se preg5tegte de cu sear5 un sirop in
proportie de 0,530 kg zahiir la un litru
de ap5 din care se d 5 cite 100 g de
stup. Dup5 fierbere, se lasii s5 se r5-
ceasc5 pin5 ajunge la 20-25"C, cind,
in sirop, se afund5 flori culese f5rS
frunze, sepale sau codite, pin5 cind ele
ocup5 cel putin trei sferturi din vas.
Vasul se acoper5 cu un capac. In felul
acesta, pe timpul noptii, in sirop se
inglobeaz5 eterurile volatile ale flori-
lor. Dimineata solutia se strecoaril
dindu-se fiec5rei colonii, inainte de
zori, in hrgnitor, o doz5 de sirop aro-
rnatizat. Altii rnai adaug5 dimineata
fn sirop inc5 o portie de flori proaspe-
te. Cind se face dresajul pentru pole-
nizarea trifoiului, florile lui nu se
culeg de cu sears, c5ci eterurile sale
volatile se descompun foarte repede.
DRESAJUL ALBINELOR
De aceea multi stupari preg5tesc siro-
pul de dresaj la trifoi in aceeagi dimi-
neat5, culegind 200-500 capitule de
flori f5r5 caliciu, le afund5 fntr-un
litru de sirop cald, in care stau 2-43
ore. Chiar dac5 siropul de dresaj este
dat ceva rnai tirziu, rezultatele sint
bune.
La fel se procedeaz5 ~i la dresajul
pentru polenizarea vitei de vie, a1
clrui miros se volatilizeaz5 repede gi
deci siropul aromatizat cu florile res-
pective se face numai cu 30 minute
inainte si numai in sirop rece. Se folo-
sesc pentru fiecare stup cite 4 inflores-
cente puse in 400 g sirop d a t repede.
Cantitatea de sirop nu trebuie s5 fie
rnai mare de 100-150 g pentru ca
albinele s5-1 poatti lua repede. Altfel
s-ar putea isca furtigag in prisacil.
Cind siropul se toarn5 in hrgnitor,
acesta trebuie s5 fie agezat pe podigor
de-a curmezigul ramelor, pentru ca din
toate intervalele ramelor, albinele s5
ia contact cu siropul in acelagi timp;
in felul acesta foarte curind se for-
meaz5 reflexul conditionat la toate
culegiitoarele stupului pentru floarea
respectivii. Unii apicultori toarnii siro-
pul cite putin printre intervalele din-
tre rame; albinele peste care a curs,
sint linse, luind astfcl cunogtint5 t,oate
albinele din stup despre aceast5 nou5
hran5.
Hrgnirea de dresaj dureaz5 5 zile,
apoi, dup5 o pauz5 de cinci zile incepe
o alt5 perioad5 de cinci zile, pinti s-a
terminat inflorirea culturii destinat5
polenizsrii. Aceast5 fntrerupere e nece-
sari5 cici s-a constatat c5 numai timp
de cinci zile persistii la albine un astfel
de reflex conditionat creat, care este
nevoie sil fie reinnoit pentru a avea o
cont inuitate.
0 alt5 metodii mult rnai ugoarii rji
rnai expeditivg, este dresajul albinelor
cu ajutorul aerosolilor. Din florile
DRESAJUL ALBINELOR ,
143 DZIERZON IOHAN

plantei respective se face un extract Operatia sc executii astfel: se pre-

cit rnai concentrat, ce se pune fn par5 mai intii un sirop de dresaj cu
dspozitivul de sticl5 a1 aerosolului. parfumul gi gustul florii preferate d e
V.n. Aerosoli. albine, dar in care se adaug5, fnainte
Se trece apoi dimineata, cit mai de a-1 servi albinelor, o cantitate de
devreme pe la fiecare stup gi la fel ca 50% clorur5 de calciu. Albinele igi
qi in cazul tratamentului medicamen- fac dintr-o dat5 un reflex conditionat
tos, se pulverizeazg in interiorul fie- de respingere pentru culesul ecelei
ciirei colonii numai 30 secunde. 0 stu- flori. A doua zi li se dli albinelor un
p5rie de 120 de stupi este mobilizat5 extract din floarea ce trebuie poleni-
la cules intr-o or5. zatii, sirop prin care ele igi creeazii un
Se intimpl5 ins5 ca rezultatele ob- reflex conditionat de cules pentru acea
tinute prin dresajul albinelor la pole- floare.
nizarea unei culturi, s5 nu dea rezul-
tate multumitoare, ceea ce se observti DZIERZON IOHAN, mare apicultor
atunci cfnd ele au un cules bun de german, considerat ptirintele apicul-
nectar gi polen de la o alt5 plant5 a turii moderne Tn tara lui. A scris
mult despre vista albinelor, iar in
c5rei inflorire coincide cu cea care 1835 a publicat studiul asupra par-
trebuie polenizat5. fn atare situatie tenogenezei la albine. V.n., stabi-
se procedeazti in mod invers: se creeaz5 lind adevgruri gtiintifice, care gi ast5zi
albinelor reflexe conditionate, de re- stau la temelia cunoaqterii vietii al-
pulsie pentru culesul de la floarea ce o binelor. A publicat peste 400 de lu-
preferau pfn5 atunci. cr5ri de apiculturti.
 ENZIME, compugi proteici, sint bio-
catalizatori, deci substante orga-
nice sintetizate sau secretate de orga-
nismele vegetale gi animale, care cata-
lizeaz5 procesele biochimice ce se
produc fn organism. Ele sint produse
d e celulele organismelor vii gi parti-
cip5 la reactiile de sintezg gi degra-
dare ,,in vivo". Activeaz5 ca fermenti
descompunind proteinele, gr5simile
qi hidratii de carbon gi transformind
aceste substante, pentru a fi asimila-
bile. Ele sint produse de anumite celule
ale glandelor din organism gi au diferi-
t e denumiri in leg5tur5 direct5 cu ac-
tiunea pe care o indeplinesc. De pild5:
glandele faringiene ale albinelor secre-
t 5 enzims invertaza pentru transfor-
marea in miere a hidratilor de carbon
a i nectarului. f n gugii se giisegte ca-
talaz5, ce transform5 o parte din glu-
cozii tn acid gluconic, dind mierei aci-
ditatea ei natural5. V.n. Albina,
prelucrtitoarele.
Glandele din intestinul mijlociu
-care ests stomacul albinei - secret5
o serie intreag5 de enzime, fiecare cu
sarcinile ei. Acolo g5sim enzimele:
amilaza (care descompune amidonul
din polen sau p5stur5), proteaza (pen-
tru desfacerea proteinelor), lipaza (pen-
tru gr6simi). Cum ins5 in polen se g5-
segte gi o proportie insemnata d e za-
hgr, in intestinul mijlociu vom g b i gi
enzima invertaza, fructozidaza gi dia-
staza cu scopul scindgrii zah5rului
brut in glucoz6 gi fructozii.
f n acest vast laborator care este in-
testinul mijlociu se mai g5sesc gi alte
enzime, care nu sint produse de glan-
dele intestinale, ci de anumite bac-
terii. Acestea produc lactaza ce se
ggsegte in stare natural5 gi in p6stur5.
De asemenea, in intestinul gros, acolo
unde se adun5 reziduurile hranei des-
compuse, se g5segte aceeagi enzim5 -
catalaza - descrisg mai sus care neu-
tralizeazg elementele nocive din aceste
reziduuri alimentare gi le fac inofen-
sive, astfel incit albina poate s5 le re-
tin5 in intestin citeva luni de iarn6,
cind ea, din cauza frigului nu poate
zbura ca s5 le evacueze.
Pentru indeplinirea tuturor acestor
grele sarcini, gi intrucit enzimele de
orice fel se formeazg intr-un proces
specific de nutritie, albinele au nevoie
de fnsemnate cantitgti de polen pentru
regenerarea organismului, polen care
totodata inlesnegte glandelor posibili-
EVIDENTA STUPINII
145
tatea unor secretii de enzime in canti-
t5ti corespunziitoare. 0 alimentatie
indelungatii a albinelor cu zahiir le
scade capacitatea de a produce enzime ;
aceasta se va riisfringe implicit asupra
calit5tii produsului care poate fi res-
pins de la comercializare.
Enzimele sint foarte sensibile la
temperaturi mai ridicate care le dis-
trug. De aceea apicultorii care inc5lzesc
mierea granulat5 pentru a o lichefia,
nu trebuie s5 ridice temperatura ei
peste 40°C. Altfel va dispare din ea
la inceput invertaza qi apoi diastaza,
r5minind f5rii acegti fermenti, a c5ror
valoare pentru consumul uman este
enormii.
EVIDEN'J'A STUPINII, foarte necesar5
exploatsrii apicole, trebuie tinut5 la
z i ; fiecare colonie are partida sa in-
tr-un registru, pe 1-2 foil unde se
inscriu observatiile, lucr5rile efectu-
ate cit yi anumite situatii anormale.
Dacii s-a intervenit spre indreptarea
lor, se mentioneaz5 acolo gi lucrarea
urm5toare ce trebuie neapjrat execu-
tatii, indicind qi data.
Aceste partizi sint tinute fie intr-un
registru, fie in fige separate ce stau
deasupra podigorului stupilor respec-
tivi, sub capac; dac5 figele sint per-
forate la margini, ele se string intr-un
biblioraft gi deci se pGstreaz5 ca in-
tr-un registru.
Figele au ins5 neajunsul cii, avind
anumite date tiptirite, pe care apicul-
torul este obligat s5 le completeze de
fiecare dat5, nu-i lass libertatea sil
fnscrie gi altceva decit ceea ce este
previizut in formular. De aceea este
mult mai practic registrul de partizi
care, in partea superioar5 are urm5-
toarele date de completat: ce numar
are colonia; ce numiir de inventar are
stupul; ce tip de stup ocupii colonia;
ce virst5 are matca, cu ce culoare e
EVIDENTA STUPINIT
marcat5, din ce linie de selectie pro-
vine. Restul paginii e doar liniat,
avind numai la marginea din stinga
trei linii: anul, luna, ziua cind s-a
f5cut controlul, ce s-a observat qi ce
lucr5ri urmeazii s5 se mai fac5 in viitor.
Un a1 doilea registru pentru stupinii
este agenda de lucriiri zilnice care se
prezintti ca un registru intocmit pen-
tru noug luni, de la 1 februarie la
1 noiembrie, unde fiecare zi are o
paginii pe care se inscriu coloniile ce
trebuie controlate in ziua respectivii.
Fiecare paging a agendei are In
partea ei de sus data zilei gi locali-
tatea unde se afl5 in ace1 moment stu-
pina, cit gi alte date in legiitur5 cu
starea timpului, zborul albinelor,
variatiile cintarului de control, cit gi
flora ce s-a deschis in ziua respectiv5
sau qi-a terminat inflorirea, observatii
care se noteaz5 zilnic.
Restul paginei este numai liniat pi
frnpgrtit in trei paragrafe qi anume:
primul paragraf cuprinde numerele
respective ale coloniilor la care este
de lucru in acea zi; a1 doilea para-
graf - ce materiale s-au consumat
pentru exploatare Pn acea zi yi a1 trei-
lea paragraf - ce personal a fost pre-
zent la serviciu.
fn felul acesta toate lucrlrile ori-
c5rei colonii din prisacii se tin lant
una de alta, de la data cfnd se incepe
activitatea stupinei pin5 in primiivarii
qi pin5 se aranjeaz5 stupii pentru
iernat.
fn dimineata oriclrei zile de munc5,
apicultorul, deschizind agenda de lu-
criiri, gtie stupii pe care trebuie s5-i
cerceteze, iar lucrarea de efectuat la
fiecare stup este indicats la partida
acelor stupi.
Notiirile zilnice ale recoltei realizate
in stupi sau a consumului din rezervs
indicate de cintarul pe care st5 stupul
de control, dau stuparului indicatii
EVIDCNTA STUPINII
MEiturarea alhinelor d c pe faguri
in roinita de expedif le
pentru mtisurile corespunziitoare ce
trebuie s l le ia.
Not5rile acestor date sint pretioase
gi pentru organele d e control in stupini-
le socialiste, perttru a ~ t cit
i a crescut
productia in timpul culesului. La
totalizarea cantittitilor cu csre stu-
Cfntsrirea roiului pachet la formare
(OrosI Pall)
146 EXPEDIEREA ALBINEL.OR
pul de control a crescut., organul
de control va seama de proportia
norlnal5 de consum zilnic si crestwea
popula1,iei stupului, orientindu-se du-
pci datele artitate mai sus.
ESPEDEREA ALBINELOR sail a roi-.
lor-pncllet :ire n la!-5 r;spindirc in
S.U.A. yi Canncin. I n !lcgiunilc i r c i
ale acestor ?,Chi, se desfiinf,eaz5 stu-
pinile la sfiryitul toaninei spre a f i
reorganizate in primiivar6 din roii
sositi pachet din p,iri,ile calde ale
t8rii.
La noi expedierea roilor p2.c.h~: s~
face d e ctitre unitiitile apicole m:vi
d i n unitltile agricole de s t a t , de c5trci
A.C.A. sau S.C.A.S. la cercrca t o t
mzi marc a cooperativelor a g r i c o ! ~
de producf.ie ~i a pa.rt.iculariler. illl;i-
nele se expediazti in roinite din placaj,
avind un perete din pinzii met:alic,i.
Hrana necesarti pentru drum se cferb
in faguri, dind o mierc ctipi?icitA, sau
in hrgnitoare: 2 1 sirop cu o c,oncen-
tratie de 30% znhiir. Fiecare i.oi
pachet trebuie s5 aibti o maic5 t(in6rri
imperecheatci, cel put in 1,5 kg albin8,
ce a fost scuturatri printr-n pilnie
lasg5 in roinif5, dupti ce acestcia i s-a
luat tara.
Roii pot p r ~ v e n di i n nuclcele forma-
t e la sfirgitul verii, care, stimulate,
se dezvoltl gi intrti in iarnfi cu albinil
pe 5-6 intervale. Acegtia pot fi
expediati cit mai timpuriu prim5G:ra.
Ma.i pot fi formati in primCiv~.rri, din
colonii foarte puternice, dindu-le cite
o nlatcti imperechest; ce a iernat in
afara ghemuiui. Se pot procura roi
pachet yi v a r a ; a.cegtia, ajutaf.i cu
hran5 gi trimigi la un cules tzrdiv,
ajung s 5 intre in iarng destul d e pu-
ternici. La expediere ins5 ei trcbuie sti
aibg 2-2,5 kg albinil, mult6 din ea
fiind biitrin6.
EXPLDIEREA ALBINELOR
147
Pentru ca roii pachet sti-gi atingti
scopul dorit de beneficiar, trebuie sti
indeplineascz conditia esentialti: al-
bina s5 fie tiniirii, stintitoasti, prove-
nit$ din colonii valoroase iar matca
t i n s r l , selectionatti.
La expedierea roiului pachet cu
faguri, mierea s5 fie clpticitti, 65 nu
fie cristalizatl. Cind se expediazti
numai albinl cu hran5 lichidti, se va
folosi hrlnitorul rotund din tab15 cu
un- capac perforat foarte fin.
In roiul pachet, format din albinti
d e la o singurti colonie qi matca sa,
aceasta poate fi Igsatti liberii pe faguri.
fn cei formati cu albinti din mai multe
colonii, matca va fi izolatg in colivie
automat5 cu gerbet de zahsr, iar albi-
nele la scuturarea in roinitti sii fie
pulverizate cu o esent5 oarecare pentru
a avea acelagi miros. Scuturarea in
roini1,ii se face in orele de zbor intens,
clici atunci in stup se g5segte numai
albin5 tinGr5. Albina roiului pachet,
cu faguri gi matca liberg pe ei, nu se
nelinigtegte gi ajunge in conditii bune
la destinatie. fn roiul pachet cu
3lr5nitor tip H i 1 1, fiirii faguri, albi-
nele se prind de capac in form5 de
ciorchine avind intre ele a t i r n a t l coli-
via cu matca. Roii pachet se t i n la
umbra ~i rgcoare, iar expedierea la
gar5 sau aeroport se face cu auto-
camionul in timpul noptii, cu popasuri
dese pentru ca albina ctizutg sii se
poatti redresa. Cind roiul pachet a
ajuns la destinatie se deschide, albina
se pulverizeazti cu apii gi se scuturg
in stupul pregtitit cu doi faguri, gat?
cllditi, cu miere gi piisturii in el g i
5-6 faguri artificiali. fntre faguri se
agazg colivia cu matca, dacii a fost
expediatii aga. Urdinigul se deschide
putin. De a doua zi roiul va fi stimulat.
Cind albinelc sint nelinigtite este o
dovadg c l matca a murit gi atunci
se introduce o colivie cu o altti matcti.
EXPEDIEREA MATClLOR
Se recornand5 ca scuturarea roiului
pachet fn stup s5 se fac5 seara, intre
orele 17-20 sau dimineata, intre 5-8.
EXPEDIEREA MATCILOR cere o aten-
tie deosebitii fiind de rezolvat urmii-
toarele probleme:
1. Pentru expedierea mdtcilor, se
folosesc colivii speciale tip Benton
aflate in comer!. Aceasta este ca o
cutiutii cu douii compartimente destul
de largii pentru a inclpea in ea 12-16
albine insotitoare, in care ele pi matca
sti se simtii ca intr-un mediu apropiat
cerintelor naturale cit qi hrana nece-
sarii.
Colivia trebuie s l a i b l o bun5
aerisire, in care scop se aplicl deasupra
o figie d e pinz5 metalicg cu ochiuri de
2,5 mm pinz5 ce a fost ugor muiat5
Pn putinii cear5 t o p i t j pentru ca albi-
nele sti nu aib5 contact direct cu me-
talul ; deasupra acestei pinze de sirmi5
ceruitii se pune in sfirsit foaia de pla-
caj prinsa fn d o u j cuigoare. In felul
acesta albinele primesc pe sub placaj,
prin pinza de sirmil, aer suficient,
iar la sosire, ridicindu-se placajul
se poate controla dac5 matca este sau
nu in viatg.
2. Hrana rniitcii pentru drum trebuie
s5 fie neapgrat o past5 din miere,
plstur5 gi zah5r pudrri. V.n. Hrcnirea
albinelor, pasta pentru miitci.
3. Albinele insotitoare se aleg din
cele tinere, de 6-15 zile, gi care se
giisesc pe fagurele cu ouii sau puiet de
unde este luatg matca. Ele se introduc
cite una, prin orificiul frontal dupg
ce mai intii a fost introdusti pe acolo
matca. Cind num5rul albinelor este
suficient, de cel mult 16, se pune
dopul la orificiul de intrare. Pe colivie
se scrie adresa primitorului gi se atrage
atentia personalului de la pogtti sg
tinti colivia cu fata in sus qi la c61durB.
EXTRACTIA MIERII 148
Extractor tangential
4. Transportul. Pachetul mare, cu
mai multe colivii, se face cu gipculite
intre ele, ca sii permit5 circulatia
aerului. Expedierea trebuie totugi f5-
cutii urgent, dac5 se poate, recomandat
expres, c5ci altfel pogta este obligat5
prin regulament s6 predea pachetul
in 24 d e ore. 0 retinere in colivie a
m5tcii timp de 4-5 zile, influenteaz5
In riiu viitoarea ei putere de ouare,
iar cfnd acest termen se prelungegte,
chiar viata m5tcii este scurtatti.
Mgtcile sosite vor fi Iiisate intr-o
camer5 fntunecoas5 potrivit de cald5,
ca sii se linigteascii. Ele se dau a doua zi
coloniilor care au nevoie de m5tci.
Introducerea mfitcilor fn coloniile
respective se face cu cea rnai mare
atentie. V.n. Matca, introducerea m3t-
cilor noi.
EXTRACTIA MIERLI. V.n. Mierea
EXTRACTORUL CENTRLFUC este unul
din principalele aparate din inventarul
apicol, f5r3 care nu se poate face
stupgrit sistematic.
Extractorul centrifug este creatia
unui ceh, Hruska, 1865.
Stnt diferite modele de extractoare
centrifuge din care cele mai obignuite
sin t :
EXTRACTORUL CENTRIFUG
Extractorul cu paner fix este compus
dintr-un vas metalic exterior cu dia-
metrul de 70 cm, cu fundul putin conic.
Pe virful acestui con se afl5 sudati
caseta unui rulment. Axul central,
a1 cxtractorului se sprijin5 pe acest
rulment, iar in partea de sus a vasului,
capul opus gi p5trat a1 axei, intr5
fntr-un pinion conic orizontal, cu
orificiul p5trat ; acesta este angrenat
cu un a1 doilea pinion, tot conic dar
vertical. Pinioanele sint montate pe o
traversg de fier ]at5 de 5 cm gi groasii
de I cm, prins5 pe marginea superioar5
a vasului cu dou5 piulite. Migcarea
panerului fix se face cu ajutorul unei
manivele ce transmite migcarea celor
dou5 pinioane conice; ele invirtesc
rotorul, gi datoritg puterii centrifuge,
mierea din fagurii puyi in paner este
aruncat5 in functie de turatiile im-
primate de manivel5. V.n. Mierea.
Panerul are trei sau patru panouri
marginale f5cute din pfnzi metalicii
groas5, cu ochi de 111 cm gi armatil
la exterior cu bare de fier rotund puse
fn cruce diagonal5. Vasul are in partea
de jos o cana pe unde se scurge afar5
mierea extrasg. Tipul acesta de extrac-
tor cere o munc5 dub15 apicultorului,
c5ci ramele trebuie Pntoarse in paner
de cite doufi ori, pentru a scoate miere
in bune conditii gi f i r 5 a rupe fagurii.
V.n. Mierea, extractia.
Pentru fnlitnrarea acestor greoaie
minuiri a ramelor exist5 un extractor
tangential, a1 ciirui rotor fntoarce auto-
mat cele 4 genti sau casete fn care stau
patru rame mari sau opt de magazin;
fntoarcerca lor se face cInd pe o parte
cfnd pe cealalt5, dupg nevoie. Cfnd ma-
nivela actioneaz5 rotorul cu o vitez5
rnai redus3 se extrage partial mierea pe
prima faf5, apoi se intoarce pe a doua
fat5 automat, scotind-o pe toatii din
celule; fn sffrgit mai llntoarce o datii
manivela qi extrage restul de miere
EXTRACTORUL CENTRIFUG 149 EXTRACTORUL CENTRIFUG

l5sat pe prima fat5. Un a1 treilea

model de extractor qi care se r5spin-
degte din ce in ce mai mult este cel
radial. f n acest extractor, rotorul este
format din nigte cercuri crenelate
fixate pe patru bare transversale age-
zate in cruce. Rotorul se sprijin5
la fund pe un rulment. fn partea de sus
se afl5 un dispozitiv de dou5 pinioane
conice actionate de o manivel5, ase-
m5n5tor cu cel descris la extractorul
cu paner. Ramele stau pe muchie,
aqezate vertical, in num5r de 24-48
sau chiar mai multe in form5 de raze,
cu speteaz5 superioar5 a ramelor spre
exterior. Mierea din celulele desc5p5cite Extractor radial
este aruncatl spre speteaza superioarg
a ramelor prin puterea centrifug5 se pot sparge; frina s5 nu fie prea
scurgindu-se spre robinetul de eva- apropiat5 de tambur ca s5 nu-1 road5
cuare. Are neajunsul c5 numai ra- zadarnic qi s5 ingreuieze rotatia; gen-
mele inguste de magazin cit gi cele tile mobile s5 fie bine echilibrate cu
ale stupului multietajat pot fi ex- fagurii fnc5rcati cam de o egal5
trase stfnd pe muchie. Ramele mari greutate, pentru a nu se descentra.
- dup5 modelul Stas de la noi, dacg Dup5 terminarea extragerii mierii, s e
se pun pe muchie, la primele invirti- spal5, se unge cu un strat ugor de ulei,
turi se rup. De aceea, atunci cind se care apoi va iegi la sp5lat cu ap5 cald5,
extrag rame mari de 4301300 mm se iar o dat5 pe an se d 5 o spoial5 f5cut5
agaz5 in interiorul rotorului patru din 100 g benzing qi 4 g cear5 topit5
plase mobile fixate provizoriu cu fn ea. Altii vopsesc extractorul cu o
nigte cirlige. Mierea se extrage astfel tinctur5 de bronz bogat5 in colofoniu,
dup5 sistemul extractorului cu paner. amestecatg cu praf alb de bronz sau
Extractorul are gi o puternici frin5, cu aluminiu, in proportie d e 15%, ceea
ferodou, care opreqte sau numai ince- ce-1 conservl foarte bine. Sint in alte
tinegte cursa rotorului. Aparatului t5ri extractoare, bazate tot pe prin-
trebuie s5 i se dea toat5 atentia gi
fngrijirea. Se vor unge regulat cu miere cipiul radial, fn care ins5 n u intr5
In timpul function5rii toate lag5rele rame separate, ci cite 4 corpuri cu
pi punctele de frecare ale pieselor, ramele respective, care in prealabil
angrenajului qi rotorului. Pinioanele au fost desc5p5cite. Astfel munca s e
s5 nu fie prea strins angrenate, c5ci simplific5 gi mai mult.
 FACELIA, Phacelia lanacetifolia, p1a.n-
:t5 melifer5 din familia Hydropl~y-
laceae, este originarg din tgrile tro-
picale. Planta se prczintg sub form5
de tuf6 cu 15-20 ramuri, care la
rindul lor se ramific5. Florilc cresc in
grupe tji stau in raceme cite 6-9 flori
agezate in rind ca nitjte spirale de
euloare violet, c11 polen de cu!oare
Facelia
albastr5 inchisg. Ramurile de jos sint
mult mai bogate in flori gi ele dau
mni mult nectar decit cclc de la virf.
Continutul de zahEr in 100 de flori
este socctit de 27,1--32,2 m g . Pro-
ductia do mierc la hectar este de 400 kg
in cultura de primrivarg si 120 Icg
in miri!te. Ea are o culoare galbenti
deschisri, cu savoare deosebitii si cris-
talizeaz5 in m ~ s er?
& o pastri. lnflorirea
apare dupti 42-50 zile de la Insiimfn-
tare. Dui-ata infloririi este lungti,
de cel putin 25 de zile. i n terenurile
bogate si in anii cu ploi bine reparti-
zate, perioada de inflorire merge pinit
la 50 de zile. In ultimii ani, gssindu-se
cti planta En mas5 verde are 13%
substante proteice - la fel ca tji bor-
ceagul - facelia va intra in furajarea
animalelor de fermci, in special pentru
vaci, cai tji oi. lns5mintarea faceliei
trebuie inceputit cit mai devreme In
prim5var5, chiar in ,,mustul z5peziiU,
tji se face etjalonat la intervale de 15-
20 zile, pentru ca albinele s5 aib5
dou5-trei serii de flori pentru cules,
inaintea culesului mare de la salcim.
Facelia se ins5mfnteaz5 cu sem5nA-
toarea in rinduri, dac5 se poate cu
directia rfndurilor N-S, pentru a avea
FACELIA 151 FAGURI

mai mult5 lumins, la distanta de unele dintre ele fiind chiar penta-
40-50 cm, pentru a putea fi pr5qit5 gonale ; acestea sint asa-ziseie celule de
mecanic sau cu pr5qitoarea tras5 de un trecere, adic5 celule intermediare.
cal , lucrare absolut necesar5 , c5ci Cind fagurii se invechesc, iar in ei
pentru dezvoltarea plantei, piimintul au crescut prea multe generatii d e
trebuie s5 fie afinat. fn felul acesta o puiet, forma celulelor la suprafat5 pare
tuf5 dB de la 930-1 400 flori, pe cind a fi cilindric5; aceasta se datoregte
dacii s3minta se seam8115 des gi prin gulerului sau manqonului prea ingrogat
impriigtiere, abia ajunge la 130- de cearii cu propolis, cu care albinele
300 flori. consolideazii partea superioar5 a fie-
Se poate ins5minta chiar din toamn8, c5rei celule.
tirziu, in amestec cu mugtarul, pentru Cind albinele unui roi natural incep
o inflorire cit mai timpurie. Se d 5 o s5 cliideasc5 intr-un spatiu liber f5r5
cantitate dub15 de s8mintl la ha, a fi indrumate de fagurii artificiali, ele
pentru pierderile de iarn8. pornesc din mijloc o dat5 pe 4-5 faguri
paraleli, dup5 puterea coloniei si dup5
FAUURI. Fagurii pe care albinele num5rul de albine tinere, 15sind intre
ii cliidesc sint f5cuf)i din cear5. V.n. faguri un spatiu liber de 10-11 mm.
Ceard, factori determinanti pentru pro- Prin aceste intervale ele circul5 in
ducere. stup, preschimb5 aerul necesar pentru
Fagurii au celule hexagonale cu un colonie gi puiet, iar in timpul rece,
diametru de 5,27-5,37 mm agezate albinele se pot aduna in spatiile dintre
simetric, sprijinite unele pe altele faguri, stind strinse in ghem. Pe m8sur5
intr-o arhitectur5 economic5 qi calcu- ce num5rul fagurilor cregte, albinele
lat5? pentru ca in totalitatea lor ei s5 roiului prelungesc in jos qi lateral
prezinte o tr5inicie deosebit5. fn pe cei initial cliiditi, trecind apoi
celulele acestor faguri albinele igi la cei din imediata vccingtate, dar
cresc puietul gi depoziteaz5 hrana aceasta numai dac5 afarii g5sesc cules
necesar5, adic5 mierea gi p6stura. De bun. Cind acest cules este activ gi
asemenea suprafata fagurilor este ocu- roiul este puternic, in citeva zile albi-
pat5 in cea mai mare parte, vara, de nele pot completa cu faguri un stup
rntreaga colonie, .iar iarna albinele stau intreg. Pozitia natural5 a fagurilor
obignuit pe fagurii din mijlocul cuibu- in stup este cea vertical5 gi paralel8.
lui, strinse in ghem. Obignuit pozitia intregului lot de
Majoritatea celulelor din faguri sint faguri fat5 de urdinig este perpendicu-
destinate oullor de albine lucr5toare lar5 pe aceastii deschidere, pentru cii in
pe care le depune matca. M5sura felul acesta schimbul de aer intre
celulelor depinde de specia de albine: intervalele fagurilor se poate face rnai
celulele speciei Apis mellifica sint de activ. Totugi sint roi naturali, ceva rnai
la 5,5 mm pin5 la 5,42 mm. Adincimea putini la numgr, care clgdesc intreg
celulelor este de 11-12 mm - avind dispozitivul de faguri orientati paralel
peretii grogi de 0,3 mm. Deci fiecare
celul5 de albin5 lucriitoare are o cu urdinigul. fn limbaj stupgresc cind
capacitate de 0,2 cm3 in medie. fagurii sint clsditi perpendicular pe
Cind albinele cl5desc faguri natu- urdinig, se zice c5 sint ,,in pat rece",
rali, intre celule se observ5 qi citeva iar cei cl5diti paralel cu urdinigul
care nu au o form6 perfect hexagonal6 ; slnt ,,in pat cald" V.n. Cuibul.
FAGURI 152
Cum cliidesc albinele fagurii. Obser-
vind prin geamul unui stup de obser-
vatie o mic5 colonie ce nu are acolo
decit spatiu pentru un singur fagure,
se vede c5 pe letigorul superior a1 ramei
d e care stau prinse un numgr de albine
In formgde perdea, apar primele temelii
ale viitorului fagure. Sint solzigorii
de cearg, produgi ai glandelor cerifere
In urma unei intense hrgniri cu miere
qi p6sturg. Consumul acesta bogat in
hidrati de carbon, ridicg temperatura
corporal5 a fiecgrei insecte in parte gi
deci a micului ciorchine. Glandele
cerifere incep s5 secrete dupg o trecere
d e 15-18 ore de la o bogatg hrang
cu miere gi pgsturg, iar inchegarea
fagurilor, apare dupg 24--25 de ore
d e la introducerea albinelor in noul
lor stup. Perdelele paralele au o dis-
tantg intre ele de 33--34 mm. Albinele
se tin agiitate in lanturi vii prinse
cu ghearele de la picioare, stind ne-
migcate gi agteptind sii aparg in
oglinzile cerifere primii solzigori. Fa-
gurii naturali nu sint inceputi in chip
unitar, ci, albinele fixeaz5 pe locul
lor de agezare mici puncte, la anumite
distante variate. Pe m5surl ce timpul
trece in jurul acestor jaloane apar
fgguragii mici, pe aceeagi linie, pin5
cind ei se ating unii de ceilalti gi for-
meazg temelia fiecgrui fagure in parte.
Din timp in timp o lucrgtoare se
desprinde gi adaugg un solzigor de
cearg pe fagurele care se construiegte.
Sus, pe locul unde fagurele este prins
de plafonul scorburii sau de speteaza
ramei - la stupul sistematic - ce-
lulele sint neregulate, groase, cu mult
material, cu peretii grosolani, cgci
acolo e temelia viitorului fagure. Sol-
ziqorii de cearii apgruti pe oglinzile
cerifere gi intgriti cu secretiile glande-
lor mandibulare sint dugi sus pe gan-
tierul de lucru, gata frgmintati gi depo-
zitati provizoriu acolo . Ceresele pun
FAGURI
solzigorii la dispozitia albinelor con-
structoare dupg care pleacg apoi din
nou sii se prindg in perdea gi sg-gi
continue munca de secretie a altor
solzigori.
Alte albine iau solzigorii lipiti
provizoriu, li frgmintg din nou cu
mandibulele, fncorporindu-le o secretie
a glandelor mandibulare. Secretia se
evaporg imediat, iar sudura dii o rezis-
tent6 deosebitg fagurelui in construc-
tie. Albinele constructoare ii combing
gi ii intind, formind plgcute ceva mai
mari, pe care le netezesc si le fixeazg
la locul potrivit, dupg care pleacg.
De fndatg, apar alte albine care incep
sB schimbe pozitia plgcilor gi solzigo-
rilor pugi, le dau o anumitg inclinare,
spre dreapta, spre stinga, lucreazli
1-2 minute si pleacg gi ele. La urm&
fagurelergmine cu forma lui delinitivg,
inchegat, cu celule bine imbinate, de
forms desgvirgits . Fagurele natural
este cliidit de albine odatg pe ambele
lui fete. Temelia fiecgrei celule, adicii
fundul ei este o micg prismg triunghiu-
larg, cu unghiuri de 70" qi 32", ce se
sprijinii unele pe altele. Prizma tri-
unghiularii a fundului format& din
cele trei romburi amintite este astfel
alciituitg incit fiecare romb intrg in
orinduirea bazei unei celule de pe
partea opusg. Deci fiecare celul5 se
sprijin5 pe alte sase celule vecine,
iar fundul ei se reazemg pe alte trei
celule clgdite dincolo, pe fata a doua a
fagurelui. Astfel el capgt5 o trginicie
deosebitg.
Fagurele artificial este clgdit altfel
decit cel natural; o parte din albinele
cerese ~i constructoare se rgspfndesc
pe suprafala lui pentru ca prin c5ldura
corpurilor sg producg acolo o tempe-
raturg de +30°C. Atunci el devine
maleabil, iar albinele pot sii fr5minte
particulele lui, gi s6 le modeleze dupg
dorint5. Perdelele de albine legate In
FAGURI 153 FAGURI

lanturile de trupuri vii, stau ca un

paienjenig pe suprafata fagurelui arti-
ficial, formind leg5turi fntre albinele
cerese 5i cele constructoare. Prjmele
stau in nemigcare agteptind terminarea
procesului de digestie c)i transformarea
hranei fn solzigori, pe cfnd secundele,
lncreazti, adincesc celulele, le sfrede-
lesc, prelucreaz5 materialul brut, il
fntind, i1 subtiaz5, iar cu prisosul d e Fagure artificial cu sirme montate inel
cearii de pe fundul gravat, incep sii
fnalte peretii laterali ai celulelor cam ouii agezate pe fundul lor. Albinele vor
cu 3-6 mm. i n acest timp ceresele prelungi ulterior peretii, fngltfndu-i
tinere le pun la dispozitie alti solzi- din inelul gros de cear5 care este Issat
qori cu care ele prelungesc acegti pereti totdeauna ca un fel de material acu-
fnceputi cu ceara de rezervii a fagu- mulat sus pe marginea fieciirei celule,
relui. Concomitent, exact pe partea c)i din care cliiditoarele trag gi pre-
opusti a fagurelui artificial, altii serie lungesc peretii. Acest mangon, sau
de albine lucreazii la fel. Unghiurile inel gros din partea de sus a celulelor,
de imbinare a fondului triedric este igi are rostul stiu fn sustinerea Intre-
de 120°, iar celulele in fagure nu au gului fagure. Intr-adeviir, privind un
pozitie orizontalg, c h i mierea depozi- fagure pe muche, atunci cind albinele
tatti in ele s-ar scurge, ci albinele le il cl5desc, se va vedea cii, contrar
dau o inclinare ugor oblicii de sus in de ceea ce s-a crezut, celulele sint mai
jos. In felul acesta dupii 24-25 ore groase sus pe margini, iar peretii lor,
de la agezarea roiului in stup, albinele pe m6sur5 ce coboarii spre fund, sint
pot cl5di in intregime 2--3 faguri arti-
ficiali, binefnteles dac6 populatia este din ce in ce mai subtiri gi atit de
numeroas5 gi celelalte conditii artitate fragili, cu o grosime de cel mult
mai sus sint indeplinite. 0,08 mm, fncit dacti nu ar avea sus ace1
Dacti afar5 este timpul prielnic, iar inel de Pnt5rire gi sigurantg, celulele
albinele aduc mult nectar, culeggtoa- s-ar dtirfma sub greutatea albinelor.
rele nu mai agteaptti ca cele ce cliidesc
s6 termine forma intreagti a celulelor,
ci chiar dacii ele sfnt cl6dite pe trei
sferturi din intiltimea lor, fncep sg
depunii In celule mierea apoasti spre
evaporarea surplusului de apii din ea.
Clgditoarele insti igi vor continua
opera lor.
La fel se lntfmplg cu organizarea
cuibului unui roi ce igi ocup6 pentru
prima dat5 locul in stup. Cind cltidi-
toarele dau la ivealti primele incepu-
turi de faguri, matca n u mai agteapt5 Inclinarea normal5
ca celulele s6 fie desiivirgite, ci depune a celulelor tn fagure
s n ~ d'!n1n108 1e qe!gq ~r~xnquo:,ug qaaj
ad gzeaJqse:,ug as an:, ~e!:,!j!q.re am3
-ej ap saun!$~od aqSaa!~qod as Iounqv e a n q m q o s n!~osa~da~oo!dle Ir~oqeB!lq&
-m:, T, ap am!$gl o ad q!pgl:, !nla~n3ej alqn8au -no1 euwq a!nq!qsuo:, ~ n u a ~ o d
al!u!8~eu1 u!p alaln~a:,p e as ~ doas qsaae n:, puna~dmg axe:, 'rolalnlaa ~ n p u n j
ui - a ~ & e j u!p a$eu!:,aaug ~olaln~a:, ug aqqje aa1ue8~0al!mqsaJ gmnsuo?
al!u!8~em ad !S .rep 'auxqs ad !emnu g$!utasg8 ap aIaAJe1 'eauamas~ a a
nu au!f!~ds as gs aynqaq an:, aJem -!n~nqa!nd ale 1109 ane~lfJoun !!qom!m
!em u!$nd 1er:,!j!qa aam8ej a p a u n ~ $ ~ o dnquad a!$oal!pa~d ap Impam qugs ~ q a a a
o na gzeaqa1dmoa as a.ra!Fq u!~d s e m p !!.1n8ej !~nsunreau aqsaae ap g ~ e j ru~
,
1n103 .aqoequr $3 asu!quj alamJgs na .s!q:,u~ gzeal
l e ~ q g dnes neln!p8unqdaap 108 un q!pg13 -0103 as !S aundmoosap as 'yzeap!xo as
a l a ~ d ui ~ jau1wg.x ~ o a a.aies.xaasue.xq alejux!u al!~nS!la~uJ u!p au!nmqlv
aIamJjs a!eq as gs y ~ g jgq!pg13 q!baJ8
am8ej a p eaunyj~odgzeadnaap a s .q
-gBnj!~$uao u j !!.xa!m e a ~ a 8 e q x a !em u!aap !!Jn8ej ~ e !!$anad ad a j u a ~
BI 1n1 e$uaqs!za.r a?Qaqglsaa eaaa '1e!$
-ape ugurgJ a:, 'alqm!u ~ol!~nB!1aaul
90%as
-!u! ala~n8ejex!j an:, !ameJ ale ales .rol!mundap eznea u!p gzea~ofi:,!~
-Jaasueaq alamqs 14 ale) as gqednoap JolaInla:, eaqeqpede:, gmsgm !6eaaoe
eaun!$.rod na gqep o ~3 ~nsun[eau ad 'paoans as al!!$e~aua8 a:, gansgm
a n epoqaK .gma;s ap aje.18~ Enop ad -!nlnqa!nd eaJa~fiaJ:,!Q eaJeqnou! el
na a x j as !un!$~od !!ou e $e!~$1n108 ug 18 ~ e p !n~nuaIod ' !Q ya!m ea~eq!zodap
saJex!d y 3 a n !em p u n j gmnojan el gp e[ !emnu nu :,saaJas !a ga ~nlnqdej
as an:, ~ e q!pg~:,
p au!q aanBej un-~qu!p aqga~oqep as ~o1!mSsg sar!qaaAuI
yqe~gqg 1 ~ 8 ga m ~ o!Qj y n s g m o ap sun!$ .!1eu!8~em !!anBej UJ a.req!zodap
-rod gqle o na aqBa~noolujas !5! ~q!pg~a a ~ d eana!m s aqwdap !-em ganp ps qjaap
ngJ a.xn2ej ap e a u n ~ j ~ ogqe~qpd
d nes a ~ n 8 - eUJ~ aJa!m g$[nm !em gdeoug gs e:,
~.xeln!y8unqdanpg m ~ o uj j a!eq a s 'e eJolsaae !!$anad g:,ssaBunla.xd gs au!q
:pnlaj !em aqsa 53 g q e ~ ea1 a!mouooa ap J O ~
aqInm !em ug a3ej aqeod as '1emqsed 1n$m!s 'aaa~m gzea$!zodap alau!qle
q!ngdnqs ug lnqnodsue~qBI JO a!$ae~qxa euneap?o$ an:, ug aun!$~od '!awed
el !$dm nes ' ~ o $ u g ~ap q a~n~a:, a q n m e gwoy~adns ezeaqads qns ap !nlar
n:, ' ~ j ! p ~ nFJ
~ a JOI!J&~J ea~eaedau -n&j e sns ap eaqnd u!p ala:, amnue !g
.!juapa:,a~d !!ue u!p ah!sa:,ons a p a u !ougpe !em qlnux alnla:, aIaun gsug lugs
-ndap 'aola~n~a:, Inpunj !S !$anad ad ap .am!augpe
~pu!.'dsap !em gs qod aIau!qIe ' p u n a')!:, uxm g~eospm'qeqmoq ngs ~ n ~ a a g d g o
~nlnq!n:, 1noolC!m ug ~ Q nqe!pam!d qugs na .xo$uj~qap eInla3 .wur ~ J - Z T , a p
pug:, !S aoqaeqxa BI nep as !ode !apz am!ougpe o n:, Bunre eaqsa:,e !i Jolalnla:,
gnop neqs apun gp1e3 gde n:, qoq axem eam!$~gug ap giej urux 2-J na g$~eua
SEA U ~ - J $ U J !j!augpe $ugs !3 .alap~a:, as 'aIajm!u g~adoaea:, a$eqmoq u!$nd
aqeo$ a$eje~dnsel gugd a ~ d m na1 'gplea alala:,gdg:, 'ajm!u !Q a a q asam ala
~ d n3 e !-npugz!.taalnd y e p '!ue 2-J a1nIaa UJ puj3 'eqe8 a l a r d e j g.rap!s
goug a~enu!quo:, ug goseasoloj !em -uo:, Q! q~pg~:, u!p a s a ~ d oas aIau!qIe p u p
!-gs aqeod la f sns !em $e:,!pu~ 1ndu1!q el ~:,unqe mm J J ap aqsa - snds !em
! ~ ~ r & eeqm!q:,s
j e ap gIe!Jaqem aaqel me mn:, gdnp -Jolalnla:, eam!au!pv
-g!q!sod am nu ~n~oq~n:,!de p u p !ounqe -eaqpgla gq-eoq au!$sns an:, ' q e m ~ e
aaej as !qoaa ro~!anSsj s a a m o n q uoqaq ap gmquaa o e:, aqsa gsug 1nIauI
 FAGURI
155
marginile de sprijin gi se consolideazii
cu cfteva puncte de sudur5 din cear5
topitti. Albinele, fn prim5var5, clcidesc
portiunea de fagure artificial incastrat,
lncft adeseori nici nu se poate cunoagte
unde s-a fiicut lipitura gi completarea.
Formarea echipamentului de faguri.
Initial, o colonie nou format4 prin
roire artificial5 primegte 2-3 faguri
cu puiet gi hran5. Cunoscut5 fiind
energia d e lucru a albinelor din roi,
apicultorul adaug5 alti doi faguri
artificiali in dreapta gi in stlnga celor
dintfi. Cind roiul i-a cladit pe acegtia,
care servesc pentru extinderea puie-
tului cit gi pentru depozitul de polen
rji p5stur8, intercaleazl fntre fagurii
marginagi qi cei cu puiet alti doi faguri
artificiali. fn felul acesta, datorit5
activit5tii albinelor cliiditoare, aju-
tate qi de un cules bun din natur5,
noua colonie fgi completeaz5 intr-un
sezon intregul echipament de faguri
necesari cuibului, cit qi pentru depozi-
tarea rezervelor de hran5 pin5 in
prim5vara urmtitoare.
Ca regul5 general5, apicultorul nu va
pune niciodat5 in st,up fagurii artifici-
ali pentru cl5dit in prim5var5, clnd
timpul este fnc5 nestatornic. Cfnd
culesul abea fncepe, iar timpul este
cald, fagurele nou se va aqeza Entre
ultima ram5 cu puiet gi rama cu
polen, sau fntre doi faguri cu puiet
c5p5cit din marginea cuibului. Acolo
temperatura este mai mic5 iar popu-
latia mai r5sfirat5, incit fagurele nu
cedeaz5 sub greutatea albinelor clgdi-
toare. Altfel celulele se deformeazti, iar
albinele vor cl5di un fagure cu multe
celule mari, de trintori. Cfnd ins5 e
pus spre marginea cuibului, albinele
11 fncep, il consolideaz5 gi apoi poate
. fi trecut in mijlocul cuibului fiir5
team5 de dilatare. Procedfnd astfel,
albinele cl8ditoare se repartizeaz5 pro-
FACURI
portional pe foaia de fagure, care va f i
mai repede construit evitind Pngr5m;i-
direa albinelor pe foaie.
Apicultorul va evita s5 dea albinelor
dintr-odat5 prea multi faguri de cliidit,
ctici altfel grupul albinelor cl5ditoare
se imparte, iar lucrarea progreseazg
anevoie.
Pgstrarea fagurilor, trebuie f5cut5
cu mult5 grij5, fie c5 sint plini cu
miere de rezerv5 pentru primgvari, fie
c5 sint gata clgditi, dar goi, din cei d e
cuib, sau din magazinele de recoltil,
c5ci ei au o mare valoare economicg.
Fagurii cu miere se sorteazii pe
categorii gi anume: cei cu mici resturi
de miere in celule cgpgcite; cei pe
jum5tate plini gi cei fn care mierea
c5p5cit5 ocup5 intreaga suprafat5.
Apicultorul ii Ira da fn primivar5
albinelor dup5 nevoie; cei cu miere
mai putini, dup5 ce a desc5p5cit ce-
lulele, vor servi la stimularea colo-
niilor, fiind pugi dincolo de diafragm5 ;
cei plini vor servi la completarea rezer-
velor de hran5 in coloniile care au
nevoie gi vor fi agezati direct ling6
cuib.
Cum atacul insectelor ~i rozgtoare-
lor, amenin15 buna lor pistrare, api-
cultorul trebuie s5-i tin8 in dulapuri
bine fnchise. In lipsa unui dulap,
fagurii se p5streaz5 foarte bine gi in
stupii goi de rezerv5. E i vor fi dezinfec-
t a l i cu ajutorul bioxidului de sulf.
V.n. Afumcitorul cu sulf. Nu se supun
sulfuriziirii faguri cu miere necGpcicit5
gi nematuratii, care, fiind fnc5 apoas5,
determini o combinatie a apei din
miere cu vaporii de sulf, dfnd un nou
produs care va intoxica albinele la
consumarea mierii. Pgstrarea fagurilor
fn dulap Be mai poate face introducind
pe fund naftalin5, fntins5 pe o hirtie,
cam 2 kg fn strat egal, precum gi alte
2 kg, sus, peste faguri, fntr-01 pungci
FAGURII ARTIFICIALI 156
de tifon. CPnd se p5streazg in stupi
e suficient 100 g naftalin5 pe fundul
stupului. Fagurii vor trebui aerisiti
cind se redau albinelor, stind cel
putin 2-3 zile afar5 dac5 timppl
este uscat sau 5-6 zile in camerg, dac5
afar5 este umezeal5.
FAOURII ARTIFICIAL1 slnt foi de
cearii pe care este gravat5 baza vii-
toarelor celule de albine lucrgtoare.
Ei constituie un pretios ajutor dat
albinelor care pot construi astfel fa-
guri de bun5 calitate, la care ele rnai
adaugii intre 50-70 g de cear5 pentru
un fagure pus in rama STAS.
Fagurii artificiali se fac din cea mai
bun5 cear5, iar felul cum ei se lucreazii
este descris la locul potrivit. V.n.
Ceara. Totuqi, trebuie spus c5 cei rnai
buni faguri artificiali nu pot atinge
niciodat5 perfectiunea celor naturali
cu celule a c5ror baz5 e foarte subtire
gi totugi au o rezistent5 la rupere mult
rnai mare decit cei artificiali clgditi.
Acegtia, chiar dac5 au o grosime dubl5,
adesea cedeaz5 gi se rup la transport
in pastoral. De aici s-a tras concluzia
c5 o data cu secretia cerii, albinele ii
Pnglobeazg anumite secretii glandulare
care-i dau o deosebit5 rezistent5,
secretie care se pierde, prin topire,
in cear5 brut5.
De. aceea, avind in vedere aceast5
defectiune a fagurilor artificiali fat5
de cei naturali, se cere ca ei s5 fie
f6cuti numai din cea rnai bun5 cearg,
s5 fie supugi la probe serioase de rezis-
tent5 cu anumite dispozitive qi s5
nu fie pugi in rame pentru clgdit decit
dup5 ce a trecut o perioadg de citeva
luni de la presarea lor. Ei trebuieprocu-
rati inc5 din toamnil, 15sati s5 treac5
o iarnii in caban5, la ger, s5 prinds o
brum5 pe suprafata lor gi abia in
primgvara "uhniitoare ei pot fi folositi.
fnainte de a-i fixa in rame pe sirmele
FAGURII ARTIFICIAL1
intinse, stuparul Pi va expune citeva
minute la soare. Aceasta le m5regte
rezistenta, c5ci se elimin5 micile parti-
cule invizibile de ap5 ce le-au fost
inglobate o datg cu fabricatia lor.
0 alt5 probii asupra rezistentei fagu-
rilor artificiali o poate face orice stu-
par: el ia o bucat5 de fagure artificial
mai mare decit o palm5. 0 tine citva
timp intins5 pin5 ce se incglzegte;
dac5 foaia igi lasii marginile atirnate
in jurul palmei, este dovad5 c5 ei au o
rezistentii redus5 ; cind fagurele se in-
doaie numai putin, ei sint buni. Proba
se face intr-o camerii ce are o tempera-
turg de 20°C. Fagurii artificiali trebuie
s5 fie economici, in sensul c5 num5rul
lor s5 fie de cel putin 11 foi la kg,
cind se folosesc pentru cuib. Pentru cei
din magaziile de recolt5 sau sectiuni,
ei pot fi mult mai subtiri, de 14--15 foi
la kg.
Faguri artificiali din alte materiale.
fn unele t5ri din apus se tinde spre
Pnlocuirea fagurilor artificiali din cear5
cu alte materiale rnai rezistente.
In 1959, revistele franceze recoman-
dau folosirea unor faguri artificiali
din cear5, c5reia i s-a ad5ugat la
topire gi o substant5 plastic5 cu care se
omogenizeaz5. Se sustine c5 albinele
ii lucreaz5 bine, acceptindu-i f5r5 ezi-
tare. Ei au dou5 mari calit5ti fat5 de
cei din cear5 curatg: punctul de topire
este mare atingind 74"C, iar adaosul
a m k i t rezistenfa la intindere pPn5 la
20-25 kg/cm2, incit albinele nu rnai
modificii forma initial5 a celulelor,
cl5dind deci numai celule de albin5
lucrgtoare. Pentru a avea ins5 gi ceva
trintori in stupi, ceea ce este necesar
pentru stimularea la lucru a albinelor,
se las5 un spatiu ingust Pntr-o ram5
clgditoare pe care albinele o completea-
z5 cu fagure din cearii natural5 cl5dind
celule mari unde ele pot cregte un
numiir redus de trfntori.
FAGURII ARTIFICIALI 157
Fagurii cu o compozitie de materie
plasticti nu sint atacati de g5selnit5.
In Italia se fac faguri artificiali
cu celule complete, dar nu se cunosc
inc5 rezultatele definitive. De ase-
menea, in S.U.A., se fabric5 faguri
artificiali f5cuti din trei foi intro-
duse simultan intre cilindrii gravati
a i presei; la mijloc o foaie cu cea-
r 5 vegetal5 de Carnauba care rezist5
la o temperatur5 de 82°C; in ea sint
introduse patru sirme ondulate d e
0,4 mm. Peste foaia de cear5 vegetal5
se lipesc pe ambele ei fete dou5 foi de
c e a r j purti, subtire. Apoi este trecut5
prin valtul gravat, obtinindu-se un
fagure tare, cu sirme gata fixate in
masa fagurelui.
fntinsul slrmelor Pn rame este o
operatie c5reia dac5 nu i se d 5 toat5
atentia, poate aduce multe prejudicii
coloniei gi stuparului. Se foloseste sir-
m5 galvanizat5 de 0,4-9,5 mm dia-
metru. Sirma neagr5 nu este recoman-
dabil5 c5ci se oxideaz5.
Sirma se intinde in sens orizontal
pe 5-5 rinduri, sau 3-4 sirme orizon-
tale gi 2 4 verticale. Ele trebuie s5 fie
bine intinse, cici altfel fagurele artifi-
cial clldit de albine pe sirme strimbe
gi largi se va deforma, celula se dilat5,
acolo albinele cl5desc multe celule de
trintor.
Locul orificiilor prin care se trec
sirmele trebuie s5 fie intii insemnat
dup5 un gablon de carton sau mai bine
d e tabl5, pentru ca sirmele s5 fie
perfect paralele gi orizontale; altfel
lemnul ramei se incovoaie, igi schimb5
pozitia normalii gi n u rnai s t 5 vertical
in stup.
Ayezarea fagurelui Pn rams se face
gi ea in dou5 feluri: a. fagurele este
introdus in canalul de 3 mm adin-
cime gi 2 mm latime s5pat de-a lungul
gi sub speteaza superioar5 a ramei gi
FAGURII ARTIFICXALI
fixat de sirmele intinse cu u n dispo-
zitiv oarecare, dar r5mine jos un go1
de 6-7 mm pentru dilatarea initial5;
b. fagurele nu se lipeate sus de leti-
gorul superior ci de cel de jos pe care se
sprijinti, l5sind un go1 de 6-7 mm pe
care albinele il completeaz5 imediat
eind incep s5 luereze la cliiditul
fagurelui. Aceast5 din urm5 metod5
este rnai folositoare. fntr-adevgr, 15-
sarea unui spatiu jos sub fagurele
artificial micgoreaz5 suprafata de folo-
sire a fagurelui care in partea de jos
nu mai este cl5dit. f n schimb in locul
go1 din josul fagurelui, albinele obig-
nuit cl5desc o portiune cu celule de
trintor care de asemenea constituie o
oarecare pagub5. Din contra, dac5
fagurele se sprijin5 jos, albinele il
cl5desc in intregime numai cu celule
de albine lucr5toare; dac5 bineinteles
in stup se vor 15sa rame clhditoare
cu spatii libere sus, unde albinele c l E
desc in voie celule mari de trintor.
Folosul mare in lipirea fagurelui
jos gi l5sarea de go1 sus, sub speteaza
superioar5, constii in faptul c5 fagurele
cl5dit st5 pe un reazem solid pe spe-
teaza de jos gi nu se sprijinii numai
in cele 5-6 sirme de care e lipit.
Fagurele artificial trebuie s5 stea bine
fixat in sirmele ramei respective. fn
acest scop apicultorul folosegte o
plaqet6, care are suprafata cit lumina
interioar5a ramei qi estepus5 peo masl.
Pentru ca foaia de fagure artificial
s5 nu se lipeasc5 d e plangetl, aceasta
F A G U R n ARTIFICIAL1 158 FARRAR C.L.

rapiditatea cu care se executti, sirma

se acoper8 complet cu cear6, fagurele
fiind astfel mai bine acoperit de albine.
Unii apicultori mai consolideazri fa-
gurii punctind cu creionul apicol d e
lipit cite o picgtur8 de cear5 in 3--4
locuri pe fiecare sirm6 $i ap8sind
sirma c;l linia de punctare. 0peratia
in adevrir este bunri, iar fagurele este
gi mai bine fixat in felul acesta.

Fixarea fagurelui pe slrme cu pintenul

apicol
( A . I. R 0 O t )

din urmri se udri des cu apr?. Apoi pe ea

se agazri fagurele artificial, aplicin-
du-se deesupra lui rama care vine ast-
fel cu sirmele direct in contact cu
suprafata foii de cear8.
Fixarea sirmelor in masa fagurelui
artificial se face ai ea dup6 douri
metode:
fn prima metod6 se folosc-qte pin-
tenul apicol. V.n.
Introducerea sirmelor in fagurele
artificial in conditii foarte bune sue face Linia de punctare pentru tixarea
$i cu ajutorul curentului electric, fagurelui in ram%:
1 - tablite In vinclu stnt introduse In
reducind curentul cu ajutorul unui
transformator cu 6-10-15v0lti. Aceastti
,
vipca crestat&, ie$,nd cu mili,netru mai
sus de nivelul I n'ei de punctsre; 2 -
$ipca crestat&; 3 - blocul tn care sint
metodg are avantajul cg, pe lingg fixate tablitele cu Sipca respect~va

FAGURI PORT-BOTC1 sau ram'e port-

botci sPnt faguri obisnuiti, folositi
la cretterea de mgtci dupg metoda
lui H e y r a n d , infigindu-se in
el suportii cu larvele fn celule. V.n.
Matca, createre. Fagurii nu contin
miere, sint bine cliiditi yi au o
vechime de 3--4 ani, pentru ca s3 fie
destul de grogi gi de culoare Pnchis5.
FARRAR C. L., de la universitatea
din Wisconsin S.U.A. a contribuit
Fixarea fagurelui in ram5 prin curent mult la progresul apiculturii t5rii
electric
(A. I. R 0 0 t) sale. Conduce de peste 20 de ani sectorul
FECUNDARE ARTIFICIALA
apicol din Dzpartamentul Agriculturii.
Studiile sale asupra prezentei pole-
nului in hrana de iarnii a stupului cu
dou5 m5tci gi a ghemului de albine,
au liimurit multe probleme care erau
neclare. La indemnul siiu s-a trecut
la modificarea stupului multietajat,
c5ruia i s-a d a t o form5 pjtratii, deci
cu 12 rame in interior, micyorind
iniltimea ramei respective numai la
168mm p5strfnd astfel stupului aceeagi
capacitate.
FECUNDARE ARTIFICIAL&V.n. Mat-
ca, fecundare.
FITONCIDE. Fitoncidele sint ultra-
microorganisme, din lumea plante-
lor superioare, mult mai mici ca a
milioana parte dintr-un mm care abia
pot fi v5zute cu microscopul electro-
nic. Prin substantele chimice ce le
cuprind, fie chiar volatile, au proprie-
t5ti bactericide. Fitoncidele plutesc
in aer sau triiiesc pe anumite vegetale,
in sucurile, in rgginile sau uleiurile
lor volatile; unele stau pe riidgcini,
altele pe tulpini sau pe flori ori pe
polenul lor. Ele ramin acolo numai
pentru o perioad5 scurt5 de tranzitie,
pin5 igi g5sesc elementele din care pot
triii qi se pot inmulti. fn mod obignuit
aceste elemente de viat5 pentru fiton-
cide sint tot nigte microorganisme din
lumea lor, dar care tr5iesc in corpul
vietuitoarelor, cauzindu-le o serie de
boli..S-au g h i t 22 de specii de plante
cu efecte fitoncidice. Pulpa vegetal5
a acestor plante a fost maceratii timp
de 24 ore folosind o combinatie de
alcool de 96" (etilic) gi 0,9% NaCl.
Produsul a fost distilat prin hirtie de
filtru, ariitindu-gi astfel efectul fiton-
cidic.
Fitoncidele sint gi pentru albine de
mare ajutor. La cercetarea florilor ele
sint luate de culegatoare o data cu
159 FLOAREA-SOARELUI
nectarul sau polenul acestora, sPnt
duse in stup, unde fnmultindu-se
pe seama anumitor bacterii primej-
dioase de acolo, scap5 populatia qi
puietul de boli grave. V.n. Bacteria-
fagul, Antibio tice, Loca.
Cunoscut fiind folosul mare a1 fiton-
cidelor in viata coloniei, apicultorul
nu va agtepta ca albinele sii le descopere
singure ci el insugi le va pune la dis-
pozitia lor. S-au f5cut studii compara-
tive in aceastii privintii gi s-a ggsit,
de exemplu, cii usturoiul, ceapa, hrea-
nu1 contin fitoncide. El recornand5
sii se dea albinelor extract din aceste
plante in sirop de zahiir, ciici le pre-
lungegte viata la mai mult decit
dublu. V.n. Hrana albinelor, stirnula-
rea cu suc de legume.
FLOAREA-SOARELUI, r5s5rit5, so-
reancii, Helianthus annuus L. este o
plantiiuleioasii din familia Compositae
originar5 din Mexic care este o bung
melifer5.
La noi in tar5 cultura ei ocupii
peste 500 000 ha. Planta are o tul-
pin5 inalt5, purt5toare a unei flori
mari - capitul plecat - ca un disc
(calatidiu) alc5tuit din multe floricele
mici; fn fiecare an din acestea se for-
meaz5 o siimintii. Autofecundarea pe
calatidiu se face intr-o m5sur5 redus5,
FLORA MELIFERA FLORA MELIFERA
160

c5ci anterele cu polen ajung la maturi- polen, care constitnie pentru albine
tate fn prima zi a infloririi, imediat hrana albuminoas5, absolut necesarl
ce floarea se deschide. Ovarul ins5 lor, dar rnai ales la cresterea puietului.
ajunge la maturitate dup5 ofilirea Plaiurile t5rii noastre au o insem-
sacilor cu polen. De aceea fecundarea nat5 flor5 meliferti. Ea este raspindit6
fncrucigatg d 5 rezultate bune, c5ci prin finete, pajigti gi ptigunile de la ges,
albina, trecind din floare in floare dealuri, dar rnai ales cele de munte.
transport6 polenul pe stigmatul sta- Acolo nu a putut s5 urce cultura cerea-
minelor florale, asigurind astfel o lier5, asa cum s-a intimplat Pn regiunile
deplin5 polenizare incrucigat5. Pro- mai joase unde flora melifer6 nu rnai
ductia de seminte create pin5 la 95% exista decit prin unele pzduri cu
cind intervin albinele. In acest scop specii melifere, salcfm, tei etc. in
la un ha de culturg, sint necesare dou5 livezi si in culturile plantelor entomo-
colonii puternice, asezate in apropierea file. 0 flor5 melifer5 rnai bogat6 se
lanului. gtisegte in Delta Dunlrii. Acolo, dup5
Glandele nectarifere se g5sesc in ce s-a terminat inflorirea salcimului,
jurul fiec5rei flori. Nectarul se urc5 teiului gi a florii-soarelui sute de stupi,
f n potir inc5 la o treime din fn5lfimea rgmin pin5 in toamn5.
sa. Florile din mijlocul capitulului In lucrarea prezent5 s-au descris la
secret5 putin nectar. Productia cea rnai litera respectivi plantele care au o mai
mare de nectar coincide cu momentul mare insemngtate melifer5 pentru al-
cind anterele sint pline cu polen. bine.
Nectarul este limpede, putin g5lbui Celelalte care au un potential melifer
qi cu un miros specific; el are o con- rnai redus, au fost inscrise cu carac-
centratie de zah5r de 0,3 mg de fiecare terizlri scurte, in ordine alfabeticii,
floare, astfel incit productia de miere in capitolul de fat5. Ele dau bune re-
ce o d 5 un ha, este in medie de 20 kg. colte cind formeaz5 masive gi deci
ocup5 suprafete intinse sau chiar dac5
FLORA MELIFEREL 81 POLENIFERA sint rilspindite, formeazg un ansamblu
dintr-o baz5 melifer5 inglobeaza ar- floral melifer prefios, cum sint cele din -
borii, arbugtii gi unele plante spon- finetele montane.
tane sau de cultur5 care secret5 nec- Pentru completarea cunogtintelor ,
tar in corolele florilor sau pe alte privitoare la flora melifer5 V.n. Teh-
p5rti ale plantei. Ele sint cercetate de nica apicold, Calendarul infloririlor,
insecte in special de albine care-1 trans- luna martie.
,
form5 in miere. De asemenea, ele dau Arbori $i arbuyti meliferi. A f i n,
Vaccinium ndyrtillus L., arbust melifer,
din familia Ericaceae, ce ofer5 albine-
lor mult polen gi nectar fn mai-iunie.
Cregte in regiunile de munte.
A g r i 9, burboanti, coac5z5 s5lba-
tic5, rgz5chie, struguri spinogi, Ribes
grossularia L. arbust din fam. Saxi-
fragaceae, inalt pin5 la 1,20 m ; are
flori mici avezate cite dou5 la baza
frunzelor, cu caliciul in farm5 de
clopo$el, de culoare rogiatic-verzuie t
FLORA MELIFERA 161 FLORA MELIFERA

gi cite o datii galben6 ; dau mult polen

si nectar. Acesta are o concentratie
insemnat5 de zahlr de 0,i-1,1 mg la
fiecare floricic5; productia de miere
este calculat5 la 30-70 kg la ha.
Planta, desi se autofecundeaz6, pro-
duce fructe mai mari cind intervin
albinele. fnfloreste In aprilie-mai.
Creqte mai cu seam2 in regiuni mun-
toase. dar se cultivii si in ~ r i i d i n i .
Pe timp favorabil albinile $1 vTziteaz5 flori a]be Si polen; productia de
de dimineat5 pin5 seara tirziu. miere la ha a acestuia din urm5 este
A 1 u n, Co%lus avellana L-7 arbust eva]uatS ping ]a 800 kg. In vara d j gi
din fam. Betu,laceae, foarte bun poll- de ,,,g. seafla raspin,jit masiv
nifer. lnfloreste incepind din februa- in toate tarn, in pgdurile de ges pi deal,
rie, oferind albinelor gi nectar. pin5 la 400 nl intiltime. Dc asemenea
A sau A al S~ - arnintim si de arfarul american Acer
g 7' L.9 pi negundo L., cu flori galbene unisexuate,
Alnus glutinosa Gaertn., arbore din
fam. Berulaceae, infloregte o dat5 cu fiind plant5 dioicii care d 5 putin
alunul gi dii un polen foarte abundent, dar mai mult polen de
care are 14,34% albumins digestibil5, culoare brun6. Dintre loate speciile
3,02% griisimi gi 3,80% substante 'ins2 jugastrul, Acer campestre L., cu
minerale. Este vizitat de albine in florile lui galbene-verzui, este cel mai
luna martie-aprilie. Ament,ii b5rb5- rne]ifer. Produc\ja de ]a ha este
teyti pregiititi de arbore inc5 din c a l c u l a t ~ la aprcape 1 0 0 0 kg, iar
toamnii, de culoare ariimie, apar ca vara, in anumite imprejurari d 6 pi
flori in primele zile ale primiiverii
Incgrcati cu polen. miere de man5.
0 specie a arinului alb si negru este
arinul pitic Alnus viridis Chaix. arbust
de 0,5 m. I se rnai zice si aninas; el d6
polen mult.
A r t a r , acer, Acer platanoides L.,
din fam. Aceraceae, cu flori ce stau in
corimbe galbene ~rerzui,poligame, dau
polen gi nectar abundent precedind
cu 10-12 zile inflorirea salcimului.
Productia la ha este pin6 la 200 kg
miere de culoare deschis5 yi gust
pl5cut ; in anumite imprejuriiri, arbo-
rele secret6 gi miere de man5.
Sfnt multe specii de artar In p6du-
rile noastre din care Pn afar5 de cel
descris mai sus, se aminteste artarul
t6t6resc7 sau paltinul de cimp ori
verigariu - Acer tataricum L. - cu Jugastru ,

11 - A.B.C.... Apical V O ~ .I
FLORA MELIFERA
B r a d , V.n.
C a i s, Prunus armeniaca L., din
fam. Rozaceae oferti albinelor nectar
gi polen. Este foarte cercetat de albine
degi productia de miere la ha este
consideratti cel mult de 25 kg. Concen-
tratia de zah5r este dimineata de 6%,
la amiazg de 12% gi spre sear5 d e
peste 20%. Din aceast5 cauzti florile
s i n t vizitate de albine mai ales dupti
amiaz5.
C d 1 i n, Viburnum opulus L., ar-
bust din fam. Caprifoliaceae prezint5
flori grupate in buchete, cregte prin
p5duri f5cind flori mici gi albe. fnflo-
regte prelung in luna iulie dind polen
gi nectar.
fnrudit cu c5linul este dirmozul,
Viburnum lantana L., cu flori albe,
mici, agezate la virful 15starilor. fn-
floregte cu 30 zile inaintea cglinului.
Albinele au un cules de lung5 d u r a t i
in p5durile unde cresc aceFjti arbugti
in m5surg rnai mare.
C a p r i f o i, Lonicera tatarica L.,
din fam. Caprifoliaceae este un arbust
ag5t5tor melifer, dind productie de
20 kg miere la ha cu un continut de
3% dextrini, care o pgstreazi mult
t i m p lichidi. Are florile albe gi albe-
gillbui, cu fructe rogii, necomestibile.
Pnfloregte in mai-iunie.
C a s t a n s i i l b a t i c , castanul
porcesc, castanul calului, Aesculus
hippocastanum L., din fam. Hippo-
castanaceae. Nectarul este recunoscut
de cercetatori drept primul in ordinea
bog5tiei de zah5r avfnd 65-75% zaha-
rozg, deci aproape ca mierea. 0 sin-
g u r i floare oferi ping la 1,70 mg nec-
tar. Mierea este transparenti, cu gust
pl5cut, uneori pufin amlruie, dar se
cristalizeazg repede din cauza conti-
nutului ridicat de glucoz5. Productia
d e miere la ha este de 3 5 - 4 0 kg dar
i n terenurile acide gi silicoase produc-
f i a d e nectar gi mai ales de polen este
1162 FLORA MELIFERA
mult mai mare. Polenul de castan este
bogat in proteine, 18,7%, iar grtisi-
mile sint de 11,34%; culoarea lui
rogiaticg il face distinct intre cele-
lalte feluri de polen. fn anii cu ploi
abundente - dup5 L. Roussy - in
timpul infloririi, polenul castanului
suferg o ugoarg alterare care dg albine-
lor o form5 de intoxicare - nu prea
gravti - asemgn5toare cu fenomenul
bolii de mai, V.n. Apicultorii, care
urmtiresc productia de polen gi recol-
tarea lui in colectoare, nu vor face
recoltgri in timpul infloririi castanului,
cici in medicatia uman5, cind se
face u n tratament, polenul de castan
nu este recomandabil. fn unii ani
secret5 gi miere de mang.
fn muntii Mehedinti (Tismana), la
Seieni (Baia Mare gi ling5 Caransebeg,
cregte castanul comestibil, Castanea
Sativa, I\iIill., cu o inflorire putin
inaintea teiului, circa 2--3 stipt5mini,
fiind mai melifer decit cel sglbatic.
Mierea este inchis5 la culoare, uneori
am5ruie gi de o calitate inferioarg,
totugi foarte bun5 pentru rezerva de
iernare a coloniilor, cristalizind tirziu.
C ii t i n 6, V.n.
C e n u g a r , arborele puturos,
Ailanthus glandulosa Desf., arbore din
fam. Simarubaceae. Are flori galben-
verzui, asemgngtoare unui ciorchine
de strugure, cu miros neplicut, de unde
ii vine numele de ,,arbore puturos" ; ele
revarsi din sacii poliniferi o cantitate
foarte mare de polen galben, care se
aFjterne sub arbore. Albinele culeg
intens aceasti bogltie, care impreung
cu nectarul oferit constituie un bun
cules. Nectarul este secretat de organe
speciale aflate la baza foliolelor. Pro-
ductia de miere este mare; un ha de
cenugar oferg ping la 300 kg miere.
Citeodati vara, arborele mai dii nectar
extrafloral, in anumite fmprejurgri
favorabile. Secretia are loc dimineata.
 a
FLORA MELIFERA FLORA MELIFERA
163

hflorirea arborelui are loc spre

sffrgitul verii, in iunie-august, cind
in cimp culesul este sfirgit. Se plan-
teazii oriunde terenul e propice, fiind
unul din cei mai meliferi arbori, se
lnmultegte prin seminte puse la stra-
tificat, cregte repede, dar nu tr5iegte
rnai mult de 50 de ani.
C i a t b r i ~ o r V.n.
,
C i r e s,. Cerasus avium L. hloch.,
porn fructifer din Sam. Rozaceae, cu
multe flori parfumate ce formeazii
buchete. fnfloregte in luna aprilie,
lnceputul lunii mai, dind un nectar
venui foarte parfumat cu un procent
de 0,5-1,4 mg zahiir; productia de
miere la ha este de 3 5 - 4 0 kg, fiind
ugor adunat de albine. Polenul de
cireq este bogat in substante proteice.
C ?I o c o t i q, locutitti, nucuqoarii,
Staphplea pinnata L., din fam. Staphy-
leaceae, un arbust melifer cu flori albe
En ciorchini ce dau mult nectar. In- dau nectar gi mult polen. Concentratia
floregte in lunile mai-iunie. Locul de de zahiir in flori atinge 1,3 mg, iar
predilectie este la munte, crescind productia de miere la ha este calculatg
in pfiduri gi tufiguri; citeodatii se la 30 kg. Frunzele plantei sint pliicut
intllnegte ?i in pfidurile de deal. mirositoare, asemiiniitoare cu cele d e
C o a c ii z , pomuqoarii, gongioare, liimiitii.
ribizli, strugurel, Ribes rubrum L., C o r c o d u a, corcodel, Prunus ce-
arbust din Sam. Saxifragaceae, im- rasifera Ehrh., arbore fructifer, din
preunii cu coaciizul de munte, R. alpi- fam. Rozaceae, are flori albe-roz cu
num L. gi enigorul, R. petraeum Wulf. mult nectar, calculat la 25-40 kg
oferg din abundentg polen gi nectar miere la ha ; florile au fiecare 0,8-1,2
la fnceputul primiiverii, fn martie- mg zahiir; ele dau gi mult polen,
aprilie. Nectarul coaciizului are un fiind mult cercetat de albine. fnflo-
insemnat procent de zahiir. Productia regte in a doua jumiitate a lunii aprilie.
de miere la ha este destul de mare, de C o r n, Cornus mas L., arbore din
35-PO0 kg acolo unde se giisegte in fam. Cornaceae cu flori galbene in for-
plantatii masive. Frunzele se piistreazfi mii de buchet, sint aproape cele dintii
pentru un ceai foarte bun in comba- care dau polen mult gi nectar albi-
terea diareei albinelor, in lipsa mil- nelor in primele zile ale primgverii.
crigului. V.n. Diareea. Cregte in plduri, la margini de poieni,
.O altii varietate de coaciiz, mai meli- avind fructe rogii.
fer ca cel de mai sus este planta stru- C r u i n, crusci, crugei, lemn cii-
guri negri Ribes nigrum L. - cu flori nesc, patachinii, Rham.nus frangulu L.,
de culoare verzuie, pe partea intern5 arbust din Sam. Ramnaceae, este un
rogiatice, dispuse in raceme axilare; arbust melifer. Florile de crugfn sPnt
 FLORA MELIFERA
albe-verzui, ele dau polen gi nectar
circa 2-3 s5pt5mini, in mai-iulie.
DB cam 25-35 kg miere la ha. hlierea
de crugin este galbeng gi nu se crista-
lizeaz5, c5ci are - ca gi cea de salcirn
-un procent de dextrinii care frineazii
acest fenomen.
D u d a l b si d u d n e g r u ,
Morus alba, L. gi Morus nigra, L. din
fam. Moraceae este melifer. Florile
mascule bogate in polen sint foarte
cercetate de albine, dupii cum vremea
este rnai cald5 sau rnai rece in luna
aprilie.
F a g - Fagus silvatica L., arbore
din fam. Fagaceae are flori monoice,
cu saci poleniferi alungiti gi bogati.
fnfloregte in aprilie si este cercetat de
albine rnai ales pentru polenul lui
abundent.
F l o a r e d e c e a r c i , Asclepsias
carnosa L., este un arbust agztiitor,
originar din China, totdeauna verde,
ce face parte din familia Asclepiada-
ceae. El are flori ce r5spindesc un
parfum puternic care atrage albinele
ce culeg mult nectar gi polen. Din
aceeaqi familie rnai fac parte gi erba-
ceele ceara albinei, Asclepias cornuti,
V.n. cit gi Asclepias syriaca L. Sint
plante perene, bune melifere.
F r a s i n, Fraxinus excelsior L.,
arbore care are scoarta cenusie din
fam. Oleraceae. Pnfloregte in luna
aprilie, dind mult polen, iar de pe
muguri albinele culeg mult propolis.
Cite o dat5 primgvara, frasinul secret5
prin coaja incizatg sucuri dulci rnai
ales varietatea cu frunza rotund5,
sucuri ce albinele le culeg cu pl5cere.
G 1 e d i c i a , pltitica, Gleditschia
triacanthos L., arbore spinos din fam.
Leguminosae, cu flori mici, verzi,
agezate in amenti, plgcut mirositori,
care dau mult polen gi nectar, cu un
procent de 56,4% zaharoz5. h o d u c t i a
de miere la hectar este apreciat5 la
164 FLORA MELIFERA
100-200 kg cind arborii sint rnai izo-
lati gi bine dezvoltati. fnflore~tein
luna mai-iunie la citeva zile dupii
terminarea salcimului, iar infloritul
dureaz5 8-10 zile.
G u t u i, alimioar5, Cydonia ob-
longs L., sinonim cu Cydonia vulgaris
Pers, pom fructifer din fam. Rozaceae.
Productia de nectar la floare este de
0,40-1,41 mg cu un procent de 0,45 za-
h5r; cum ins5 florile sint rnai rare,
ea este calculatti la hectar la cel mult
10 kg. In schimb albinele culeg din
abundentil polen de la acest pom
roditor, ce este ultimul ce infloregte
in livadii rji leag5 fruct numai dac5 ele
intervin pentru polenizare.
H u r m u z, cirmiz. Symphoricar-
pus racemosus Michaux arbust din fam.
Caprifoliaceae. Florile dau mult polen
pe care-1 p5streaz5 in corole p5roase.
f n special Symplwricarpus albus dg cel
rnai mult polen din toti arbugtii; cum
inflorirea lui tine ping la mijlocul
lui septembrie albinele sint mult aju-
tate de acest polen tardiv in cregterea
puietului de toamn5. Florile acestei
specii, albe-roz dau nectar ce s t 5 ascuns
la baza unei singure petale. Nectarul
hurmuzului are aproape cel rnai mare
continut de zaharozii, c5ci fiecare floare
are ping la 2 mg. Are flori putine gi de
aceea productia la hectar atinge numai
20 kg. f nfloregte in iulie-august.
I a r b a n e a g r 6, negrugorul,
Calluna vrclgaris L. Hull. este un mic
arbust din fam. Ericaceae: La noi s-a
ggsit in muntii din jurul Caransebegu-
lui gi rnai ales in Muntii Apuseni pe
valea Somesului rece, in jurul RilcB-
tzului, la Ijar, unde este un masiv
d e aproape 80 de hectare pe valea
Ierii etc. Florile sint dispuse in
raceme spiciforme. fnfloregte in a doua
jumiltate a verii incepind din iulie
pinil in septembrie. Sint ani nefavo-
rabili ins5 cind florile nu secretti
FLORA MELIFERA 165 FLORA MELIFERA

nectar. Albinele culeg de la floare

mai mult dimineata ping la amiazti,
cind glandele nectarifere igi micgoreazg
secretia foarte mult. Mierea este de
culoare inchisfi, rogiaticii sau galbenti
inchisii putin amtiruie, cu un parfum
caracteristic, adesea tare. Ea se in-
groagii in celule gi se scoate cu greu
din extractor, datoritil procentului
mare de dextrini care o face vfscoasii.
Se cristalizeazii cu greu, incet dar dens,
ca gerbetul. Ea contine mult acid
fosforic si este foarte bun3 pentru
convalescenti btitrini gi rnai ales pentru
copiii rahitici. Este cam greoaie pentru
digestia albinelor in timpul iernii,
avind oarecare asemtinare cu mierea timp fluidi. Ele culeg de asemenea cu
d e manii; de aceea unii apicultori o sirg polenul stiu bogat ~i uneori gi
inlocuiesc la iernat cu alte sorturi de nectar extrafloral. Ienuperul este un
miere sau sirop dens de zah3r. arbore care are multe fitoncide, in
I a s o m i e, jasminul, Jasminum special soiul cetina de negi, Ienuperus
Officinale L., arbust mic din fam. Sabina L. Se poate crede cu oarecare
Oleraceae, are tulpini cu ramuri verzi, certitudine deci c i produsele sale
cu flori albe foarte parfumate, cu - polenul gi mierea - le contin
corola ceva rnai lung5 decit caliciul. gi ele.
Infloregte obignuit in luna iunie si I o v , lozi, richitii moale, riichitg
este foarte cercetat de albine. puturoasti. Salix caprea L., din fam.
I e d e r 6, iedera zfnelor. Hedera Salicaceae. Arborele cregte in regiunile
helix L. fam. Araliaceae. Dii o miere d e munte gi dealuri. Autorul a giisit
foarte aromatl, consistentii, de culoare iovul fntr-un masiv pe o coastti de
deschisii. Botanistul van Hay a calcu- deal f n corn. Plopana-Tutova. E l
lat c5 100 de flori d e pe o riimuricti
au d a t 350 mg d e nectar. Ele secret5
un nectar abundent, lncit poate fi
v6zut cu ochiul liber. Inflorirea plan-
tei incepe in august yi tine pin3 in
octombrie cind albinele nu mai giisesc
alte flori.
I e n u p 6 r, anoperi, cetinti, fi-
nior, ialoviit, jnepen, turtel, Juniperus
communis L., arbore din fam. Pinaceae,
are flori fiirii invelig floral, cele femele
legate impreunti pe aceeagi coditii cu
cele biirbiitegti. Arborele infloreqte
in luna aprilie-mai cind albinele adunii
un nectar bogat in fructozii cu 22%
mai mult decit glucoza gi riimine mult
FLORA MELIFERA
166
lnfloregte in luna martie si este tot ce
poate fi mai bogat in polen si nectar
din toate florile ce apar in prima pe-
rioadli a primsverii. Cind infloreste
este invadat d e albine d e se pare cci in
el s-a adunat un roi. Stupinile din
preajma locurilor cu iov, dac5 au
colonii puternice ~i bine pregstite
d e cu toamnii, pot obtine chiar in
primlivarii o bun5 recoltii. Coloriiile
se stimuleazii 8i se dezvoltg foarte binc
pentru culesul mare ce urmeazii. RIie-
rea are o culoare galbenri. aurie qi este
foarte aromatti.
I s o p, Hyssopus officinalis L., n~ic
arbust din fam. Labialae. Nectarul
fieclirei flori d i n inflorescenf 5 are
0 , l mg zahlir. Productia d e miere la
hectar este socotit5 la 80-120 kg.
Albinele culeg d e la isop polen d e
culoare cenugie. hlierea are un gust
pllicut $i aroma aleasg, iar culoarea
este deschis5. Planta infloregte din
iunie pin5 in septembrie.
J u g a s t r u , V.n. Flora rnelifer6,
artar.
L ti m i i o a r 5, cimbru d e grB-
dinli, Thymus vulgaris L., arbust din
fam. Labiatae; are flori roz, mici,
puternic parfumate, mult cercetate d e
albine, dind o miere foarte parfumat5.
Din tulpinile gi frunzele sale se extrage
thymolul ce se foloseste in combaterea
pilduchilor albinelor.
Isop
FLORA MELIFERA
L e n .n 11. 1 b o O u 1 IL i , bobitel,
drob, grozamri mare, Cytisus nigrans I>.,
arbust din t'am. Legulninosae, ascmci-
niitor cu salcimul galben. D.5 ncct.ar
si lnai ales polen; infloreste in iunie-
iulie si creste pe caoast.ele pietroase gi
stincile din p8du1.i.
L r! nz n c i i 12 e s c, mlGdit&,m;ilin
negru, /,igustru~n vulgare L. arbusl,
din fam. Olenceae, inflore~lela inccpn-
I,ul l l ~ n i imai, are Slori albe cu par.l'um
puternic; florile dau nlult polen, iar
productia de mierc la hect,ar este d c
20 kg.
I, i 1 i a c, argavan, brogtean, miil in
roqu, scumpie, Syringa vulgaris I,. ,
arhust din fam. Olenceac, cu flori alba,
13osii ori violet deschis; dri polen alb
si ceva nect.ar, dar. numai in zilele
calde, cind se adurl5 mai mult in
potirul adinc al Slorii gi deci iqi inalt,ci
11ivelu1,d e unde albinele atunci il pot
lua cu mullti u ~ u r i n t 5 .Culesul integral
al nectarului din florile d e liliac,
il fac albinele atunci cind in regiune
sint multi bondari ce sfisie baza flori-
lor ki dau posibilit,iiCi albinelor s5-l
adune din Sundul pot,irelor.
M d c e g, riisurci, cacadir, n ~ j a ,
trandafir scilbatic,, Rosa canina L.,
arbust cu spini d i n Sam. Rosaceae, este
polenifer. Totu7i albinele culeg ;i ceva
nectar in timpul celor douli luni d e
continu5 inflorire.
M a ?L o n i a , Mahonia aquifolium.
Pursch. Nutt. - mic arbust ce creste
mai ales prin parcuri gi grlidini; florile
dau nectar ,si mult polen inaintea mul-
tor flori in prirngvarii, fiind activ
cercet'at d e albine. lnfloregte din
vreme, la mijlocul lui martie sau
aprilie. Produce 20 kg miere la hectar.
M d 1 i n , prun slilbatic, Prunus
padus L., si Prunus racemosa Gilib. ?
arbust din fam. Rosaceae, cu flor:
mici albe gi parfumate puternic d 5
nectar gi polen in luna mai. Cregte la
FLORA MELIFERA
munte in locuri cu umezealg rnai
accentuatg .
M ci r, Pirus malus gi Malus domes-
tics Barkh. din fam. Rosaceae ca qi
specia apropiatl mgrul pgduret, M. sil-
vestris Mill. este un pom fructifer ale
c5rui flori albe-roz au ceva nectar gi
mult polen, cu o duratii de inflorire
mai lung5 ca la oricare pom din
livad6. Pentru stupii bine populati,
m5rul poate constitui chiar o oarecare
recoltii in regiunile unde el este plantat
pe mari suprafete cum sint livezile din
jurul Dejului la Bistrita, la Fglticeni
sau in p5durile Baciiului, unde miirul
$i ciregul sglbatic iniilbesc piidurile
in timpul infloritului. Productia de
miere la ha este de 20 kg. Nectarul din
flori are 0,2--0,i' mg zahiir. Mierea are
culoarea galben5 deschisii qi foarte
aromatg.
M e r i $ o r, Pirus buccata L. arbore
din fam. Rosaceae, cu flori albe sau
roz ce infloresc in mai asigurind albine-
lor un cules d e duratii. Cregte pe coas-
tele muntoase acolo unde este gi afinul.
M e s t e a c ti n, Betula verrucosa
Ehrh., este arbore din fam. Betulaceae
cu flori cu amenti cilindrici inflorind
in aprilie gi care dau mari cantit5ti
d e polen, in special cel cu coaj5 alb5,
polen de o valoare alimentarg excep-
tionalii. Cercetiitorii au ggsit ci5 el are
24,06% albumins digestibilg, 18,05%
zahgr, 3,33% griisimi qi 2,35% sub-
stant5 mineral5. Sint specii de mestea-
c5n ca B. alba, B. Lutea, B. Papyri-
fera, care la noi sint rare, dar dau -
ca !i artarul - sucuri zaharoase, dac5
li se cresteaz5 transversal coaja. Acolo
unde sint asemenea varietgti, stuparii
scrijeleaz5 primgvara coaja arborilor.
Ei secret5 aceste sucuri care constituie
pentru albine o fnsemnatii resurs5 de
nectar extrafloral.
M i g d a 1, bademul ,Armeniaca uul-
garis Lam., pom mic,din fam. Rosaceae,
167 FLORA MELIFERA
frate bun cu migdalul plsgresc, Arme-
niaca nana L., este pomul fructifer
care infloregte cel dintii in livadg gi dg
nectar qi, mai ales, polen. Productia
este de 10-20 kg la ha. Perioada d e
inflorire dureazg circa 10 zile. Plan-
tarea migdalului este bine s5 se
extindg mai ales in regiunea de deal,
fiind un foarte bun consolidant a1
pantelor abrupte.
M i e 1 a r i a, riichitarul, arborele
de piper, Vitex agnus castus L., este un
arbust din fam. Verbenaceae, cu flori
in .form5 de clopotel dispuse la virful
ramurilor de culoare violet qi citeodatg
albe; ele au un miros foarte plgcut qi
sint mult cercetate de albine pentru
nectar qi polen. fnflorirea dureaz5
din iulie pin5 in septembrie.
M o j d r e a n , frgsinitii, frasin de
munte, Fraxinus ornus L. arbust din
fam. Oleaceae, inrudit cu frasinul,
cu flori albe, mirositoare cu petale
inguste; ele stau in buchetele axiale qi
terminale. fnfloreqte dup5 pomii rodi-
tori gi inaintea salcimului, dind o
productie pin5 la 100 kg nectar la ha
cu 30% zahiir. Creyte prin p5durile
din Banat gi Oltenia pe versantii in-
dreptati spre sud, fiind sensibil la frig.
Mojdrean
FLORA 3'IELIFERA
168
M o s m o n, martochin, n5salc5,
scorn nemtesc, Mespillus germanica L.,
din fam. Rosaceae, cu flori albe mari,
terminale bine cercetate de alhine.
Infloregte in luna martie.
Fructele sint nigte drupe brun-
rogiatice.
N u c , Juglans regia L., din fam.
Juglandaceae, este cercetat de albine
mai mult pentru polen, care este foarte
abundent in amenti. Degi la nuc pole-
nizarea este anemofilti, totugi albinele
intervin gi ele, mai ales atunci cind
nu g5sesc alt polen gi au mare nevoie.
Polenul nucului contine 21,87% albu-
minii digestibil5, 2,32% gr5simi,4,10%
substante minerale, cit gi 3% mg
rutinii la 100 g polen. Consumul aces-
tui polen e salutar pentru oamenii su-
ferinzi, c5ci previne infarctele cardiace
si hemoragiile cerebrale. El este bogat
in aminoacizi. Arborele d 5 in unele
imprejurgri gi ceva nectar extrafloral.
in p5durile noastre, s-a introdus un soi
de nuc cu cregtere ugoar5, nucul cana-
dian Juglans nigra L., ai c5rui amenti
au mult polen si mai mult nectar decit
nucul comestibil.
P ti d u c e 1, Crataegus lnortogyna
(Jacq.) gi Crataegus oxyacantha L. -
arbust din fam. Rosaceae cu flori
albe mirositoare, ce stau in umbele
paniculate; ele au mult nectar si
polen; arborele incepe inflorirea cu
2-3 siipttimini inaintea salcimului.
f n pgdurile cu mult piiducel se poate
stringe o recolt5 de la culesul lui;
mierea trebuie numaidecit recoltat5
separat, fiind foarte bun6 pentru bol-
navii de inim5. 0 floare produce pe zi
0,56 g nectar cu 77,4% zah5r. Produc-
tia la hectar este evaluatg la circa
35 kg.
FLORA MELIFERA
P c E l i u r , Paliurus spina cristi
Mill. arbust din fam. Ramnaceae are
flori mici, galbene-verzui, in grupe.
Infloregte in iunie-august, fiind mult
cercetat de albine, care En ace1 timp
nu g5sesc alt cules.
P a l t i n d e nz u n t e, Acerpseu-
doplatanusL., arboredin fam. Aceraceae
d 5 nectar gi polen devreme in primii-
var5, iar in zilele ciilduroase ale rerii,
in anumite imprejurjri, frunzele se-
cretg miere de man5. Productia de mie-
re la hectar este considerat6 200 kg.
fnflorirea are loc in lunile aprilie-mai-
iunie. Creste in masivele din regiunile
subcarpat ice.
P 13 r , gort, pr5sad , Pirus saliva,
Lam. din fam. Rozaceae cu flori mari
albe si parfumate, ce au un nectar cu
0,3% zah5r, cu o productie de miere
pin5 la 16 kg la ha, este cercetat d e
albine gi pentru polenul s5u abundent.
In timpul yerii, pomul dB uneori miere
de man5. lnfloregte in aprilie sau in
mai, timp de 10 zile, cu mult nectar
de fiecare floare - 0,87--1,7.
P i e r s i c, Persica vulgaris Mill.
din fam. Rozaceae, cu flori alb-roz, ce
apar in cea de-a doua jumiitate a lunii
aprilie, dind un nectar cu mult zah5r
de la 1,8 la 2,2 mg de fiecare floare.
Nectarul este secretat de anumite orga-
ne speciale la codita fiec5rei flori.
De aceea gi productia de miere la ha
este mi&, calculat6 la 3-5 kg. Sint
ins5 ani favorabili in care productia
se urc5 pin5 la 10-15 kg la ha.
P i n, chifgr, luciu, zetin, Pinus
silvestris L., Pinus nigra A. Arn. P. stro-
bus L., P. montana Alill., din fam. Pi-
naceae, este En arbore care d 5 mult
polen de calitate inferioarti, iar in
anii in care afidele, V.n. Lahnide, se
inmultesc, dB productii de miere de
mans. Au fost ani exceptionali, cind
s-a putut recolta la prisgcile duse in
piidurile de pin cite 95 kg miere d e
FLORA MCLIFERA 169 . FLORA MELIFERA

stup. Mierea de mans a pinului excep- tice ca Viilenii de Munte, Muscel, Bu-
teazi fatti de celelalte ca culoare gi zlu gi Baciiu etc.
consistentg: ea este deschisii, transpa-
rent8, fluidii.
P l o p a l b gi n e g r u -Popu-
lus albaL. gi P. nigraL.dinfam. Sabica- S a 1 b ii m o a I e, voiniceru, Evo-
ceae, face flori in amenti lungi, cilin- nyrnlls latifolia L., arbust din fam.
drici gi de culoare rogiatics, ce apar Celastraceae, cu flori verzui, cu chenar
Inaintea frunzelor in martie-aprilie. rogu, gi care dau nectar. Cregte prin
Plopul cu flori mascule d l mult polen pldurile muntoase, pe margini gi in
rogiatic, cu multe substante proteice. poieni. fnfloregte In mai-iunie.
Mierea de la plop are o culoare brunii
inchisii. In timpul verii, frunzele se-
cretii miere de manii. De asemenea, de
pe mugurii plopului, albinele culeg
mult propolis. V.n.
P o r u rn b a r, cotobei, mgrscine, S a l c i m g a l b e n , V.n.
spin, tirn, Prunus spinosa L., este un
arbust pitic din fam. Rozaceae, foarte S i n g e r, singerel, lemn pucios,
spinos cu flori imaculate care apar Cornus sanguinia L., arbore din fam.
o datii cu frunzele; este un bun melifer, Cornaceae, cu flori albe, in umbele
ciici albinelc culeg cu sirg polenul g i false, late, fiir6 bractee, ce infloresc
nectarul lui, care are o cantitate de in mai-iunie fiind in unii ani activ
0,48-1,62 mg cu o concentratie In cercet,at,e de albine pentru nectar si
zah8r de 30% de fiecare floricicii, iar polen.
productia de miere este calculatii la S c o r u s. Sorbits domestica L.,
25 kg la ha. S. a ~ c u ~ a r i h S' ~. ariaL.
., (Cr.)dinfam.
fnfloregte la inceputul lunii aprilie. Rosaceae, cu flori albe in buchetele, ce
P r u n , Prunus domestica L., din infloreste fn mai-iunie, dau ceva nec-
fam. Rozaceae, porn care la noi ocup8 tar. Productia d e miere la hectar este
mari suprafete in livezile din regiunile socotitii la 25 kg. Cregte prin pldurile
d e deal qi care atunci cind infloregte, dealurilor inalte pin5 la altitudinea
oferii albinelor u n abundent cules. d e 700-800 m..Polenul siiu mult c5u-
Sint ani cind coloniile bine pregiitite t a t de albine are 2,35% rutind.
din toamna precedents, impreun.5 cu
albina tiniirii in primiivarii, pot da
o recolt5 d e 10-12 kg d e miere de stup,
ciici productia este calculat5 in medie
de 15 kg la ha, iar continutul d e zahiir
in fiecare floare este de 0,53-1,62 mg.
Chiar si stupii mai slabi adunii ceva
fn timpul inflorit,ului gi se pregiitesc
bine pentru culesurile urmgtoare; po-
lenul de la prun este abundent si bogat
In albumine digestibile. Plantatii in-
tinse s'lnt la noi in regiunile subcarpa-
FLORA MELIFERA
Cealalt5 varietate, scorugul de munte
p5s5resc, produce 20-40 kg miere
la hectar.
S m i r d a r, bujor, bujor de mun-
te, ruja muntilor sau trandafirag de
munte, ieder5 cu flori, merigor, Rhodo-
dendron Kotschy Simk. din fam. Erica-
ceae, este un arbust cu flori parfu-
mate, mici, rogii-roz, b5tind putin in
albastru, ce stau ingirate pe virful
ramurilor. Este o plant5 d e altitudine,
ce create la noi rnai mult pe muntii
Bucegi; albinele culeg nectar gi polen,
pretioase amindou5, c5ci apar spre
sfirgitul verii, in august, cind in na-
tur5 sint prea putine flori.
S o f o r a, Sophora japonica L. sal-
cimul japonez din fam. Leguminosae
cu flori in form5 de ciorchine, de cu-
loare galbenti deschis5, bjtind in ver-
zui, cu miros p l l c u t ; sint foarte meli-
fere. Fiecare floare are 0,8 mg zahgr,
iar productia la hectar este considerat5
la 300 kg. fnfloregte in a doua jum5-
tate a lunii iulie cind albinele incep
s5 resimt5 lipsa unui alt cules. Durata
infloririi este lung6 aproape 3 s5pt5-
mini, in care timp secret5 in mod
permanent nectar. Cind florile cad
pe pgmint, albinele vin acolo s5 le
cerceteze, c5ci timp de inc5 citeva ore
ele rnai dau nectar. Polenul de sofora
contine cantitatea cea rnai mare de
rutin6 din toate florile cunoscute in
proportie pin5 la 25%; de aceea stu-
parii trebuie s5-1 colecteze gi sii-1
p5streze aparte.
S t e j a r, Quercus sessilifora din
fam. Fagaceae, cu toate speciile sale
ca tufanul gi gorunul, cu flori in
amenti: cele b5rb5tegti strins legate,
cele femeiegti grupate ori izolate la
subtioara frunzelor. fnfloregte cu citeva
zile inaintea salcimului gi d l un polen
foarte abundent, mult c l u t a t de albine,
cu a t i t rnai mult, cu cit in ace1 timp
se afl5 putin prin alte flori ale cimpu-
170 FLORA MELIFERA
lui sau ale p5durii. Tot atunci albinele
mai culeg de pe tinerele frunze miere de
man5, pe care arborele o secret5 cite-
odat5 qi rnai tirziu in toamng, dar nu
este bun5 pentru iernarea albinelor
avind prea multe s5ruri minerale.
T a v a I g ii, taul5, Spiraea ulmi-
folia Scop. gi S. opulifolia, arbust din
fam. Rosaceae. are flori rosii cu alb.
dind putin nectar, dar k u l t polen:
T e i. V.n.
~ r a n d a f i r , gi rnai ales asa-
zisul trandafir de lung Rosa demascena
Mill., arbust din Sam. Rosaceae, cu
ghimpi numerosi curbati, cu flori albe
sau rogii, foarte parfumate, este cult,i-
vat pentru extragerea de uleiuri foarte
pretioase. Aceast5 specie este cea rnai
melifer5 din familia trandafirilor ,si
acolo unde este plantat in masiv cum
e in Bulgaria, pe valea riului Marita,
el ofer5 albinelor un cules mare de
nectar. Mierea de trandafir are o cu-
loare galben5 aurie, cu mirosul pl5cut
gi suav a1 acestei flori. Nu trebuie ins5
consumatci decit in mici cantittiti, ccici
altfel d 5 tulburgri intestinale.
T u i a u r i a g i i , Thuja picata
Dor. e coniferul din familia Pinaceae
care d 5 foarte mari cantitQi de polen,
polen care, spre deosebire de alte
conifere, este de calitate bunl.
T u 1 i c h i n, V.n.
V e r i g a r i u, p5rul ciutei, pata-
chinl, salbl moale, spinul cerbului,
Rhamnus cathartics L., arbust din Sam.
Rhamnaceae face flori galbene-verzui,
agezate in fascicule axilare, ele inflo-
resc prelung, din rnai pin5 in iulie,
oferind albinelor nectar gi polen.
Cregte prin p5duri gi tufiguri.
V i; i n Cerasus vulgaris Mill., din
fam. Rozaceae ca gi ciregul, este un pom
fructifer ce face flori albe-roze, foarte
parfumate care dau ceva nectar timp
de 7-10 zile, cu concentratia de zahar
In fiecare floarede0,S-1,2mg. Produc-
FLORA MELIFERA
171
tia de miere la ha este socotitti intre
14,4-74,6 kg. Mierea are o culoare
galbenil-aurie si are o deosebit5 sa-
voare.
V i ? d d e C a n a d a, iederti cu
4 foi, jie s5lbatic5, vit5 puturoasg,
Parthenocissus quinquefolia Greene sau
Ampelopsis quinquefolis Michaux ori
Vitis hederacea, Wild., arbust agiltltor
din fam. Vilaneae ce se prinde pe
ziduri cu ajutorul unor ventuze; ele
acoper5 suprafete intinse d e case pe
care le impodobegte frumos, dindu-le
umbrti gi rgcoare. Are florile verzi,
dispuse in raceme corimbiforme, atr5-
gind multe albine inspre toamn5, c5-
rora le ofer5 polen si nectar.
V i t d d e v i e, Vitis vinifera L.,
atit cea nobil5, cit vi cea direct pro-
ducgtoare din familia Vitaceae, cu flori
mici, galbene-verzui, cu miros suav
de rozet5 ; ele stau strinse in panicule
axilare si terminale, fiind unele bi-
sexuate gi altele unisexuate. Polenul lor
bogat atrage albinele, care fac o bun5
polenizare, mai ales in urma dresa-
jului.
Experiente reugite au fost f5cute cu
dresajul albinelor la polenizarea pod-
goriei de s t a t DriigGani, unde va-
rietatea ,,CrBmpogia", foarte valoroas5,
d5dea o productie foarte redus5 dar ea
s-a mtirit considerabil cind albinele
au intervenit in aceastti oper5.
Vita d e vie ofer5 albinelor gi un
cules de toamn5 d e la strugurii cu
boabe crgpate, dar mierea trebuie
extras5 imediat, c5ci l5sat5 iarna in
cuib ca hranti, provoac5 uneori diaree.
Z a d, larit5, larice, zad5, cris,
Larix decidua Mill. arbore conifer inalt
din fam. Pinaceae, care degi asem5nti-
tor cu bradul, igi pierde iarna frunzele.
E o plant5 monoic5. Florile sale, femele
qi mascule pe aceeagi tulpin5 se deose-
besc prin culoare: cele femele sint
FLORA MELIFERA
rogii, iar cele mascule verzi. Ele produc
polen mult, care nu are o prea mare
valoare alimentar5 pentru albine. Ele
ins5 culeg de la zad mult5 miere in
timpul infloririi cu un continut mare
de melezitazil, pin5 la 38%. Dup5 in-
florire, lachnidele ofer5 m u l t i miere
de manti. Mierea de zad are o culoare
galbenl ca ltimiia, uneori chiar gal-
ben5-portocalie, dar cind se cristali-
zeazti devine cafenie; cristalizarea se
face repede, de aceea recoltarea mierii
de zad nu trebuie s5 intirzie. Ea nu este
bunti pentru hrana de iarn5 a albine-
lor, ci se valorificg bine pe cale indus-
trial5 (hidromel sau turt5 dulce).
Apicultorii au remarcat c5 in perioada
marelui cules de la zad, albinele clgdesc
cei mai multi faguri; se crede cti
zah5rul despre care s-a vorbit mai sus
produce o excitatie deosebit5 a glan-
delor cerifere.
Z d rn o i t d , Hibiscussyriacus L.,
din fam. Malvaceae cu minunate flori,
felurit colorate, este foarte mult cerce-
t a t 5 de albine, a t i t pentru polen cit gi
nectar. Este r5spindit5 in gr5dini gi
parcuri. Este folosit gi la formarea gar-
durilor vii, in unele localit5ti din tar&
Z m e u r 2, V.n.
FLORA MELIFERA 172
In afar5 de arborii, pomii gi arbugtii
meliferi argtati rnai sus, precum gi cei
care, avind o insemngtate melifer5
deosebitii li s-au consacrat loc special
la literele respective in cuprinsul
prezentei lucrilri, mai sint citiva de o
insemn5tate rnai mic5, gi pe care-i
amintim aici doar cu numele lor.
Astfel sint: ruginarea, Andromeda
polifolia L., tisa, Taxus baccata L.,
T. album L., T. europeus Jacq., viscul
Viscum album L. gi specia Loranthus
europaeus. Cele dou5 din urm5 sint
plante parazite. Polenul ce-1 dii ultima
plant5 s-a identificat abia de citiva
ani la noi (C. P e 1 i m o n) cu probe
de miere din 13 localit5ti din tar5,
iar A n a M a u r i z i o a conside-
rat-o ca o caracteristic5 a mierii romC
neqti, iugoslav5 gi ungarg.
Plante melifere obignuite. A g 2 i-
c d, barba caprei. feregea alb5, aglice,
teigor, Fi2ipendula hexapetala L. Gilib.
plant5 erbacee peren5 din fam. Rosaceae
face flori asemgngtoare cu spirea,
albe, parfumate, dispuse in form5 de
FLORA MELIFERA
umbelii,.paniculate; d l nectar gi po-
len; florile infloresc prelung din iunie-
august.
A 1 b u m e a 1 d, canafi, albinite,
flocogele, prescurele, siminic, stude-
lite, Leontopodium alpinum Cass., care
face parte din fam. Compositae, e o
plant5 erbacee pereng, cu tulpinii
micti, cu flori albe-gilbui, compuse din
multe capitule; este o bun5 meliferi
ce infloregte in iulie-august.
A n a s o n, bgdean, p5trunjel de
cimp. Pimpinella anisum L. plant5
aromatii din fam. Umbeliferae, cu
flori in umbelii, cu petalele mult
crestate, avind patru stamine; floarea
este mult cercetat5 de albine mai cu
seamii pentru polenul bogat ce-l d5,
cit gi pentru nectar. Infloreete in luna
iunie gi iulie.
A n g e l i c ; s i i l b a t i c i i , An-
gelica officinalis Hoffm., plant5 peren5
erbacee, bianualii din fam. Umbelife-
rue; face flori albe sau liliachii strinse
in umbele mari gi mici, sferice, dese gi
pufoase, cu o inflorire tirzie qi de du-
rat5, de la iulie la finele lui august.
Este una din cele mai c5utate flori de
cgtre albine, atit pentru miere cit gi
pentru bogatul ei polen. Productia de
miere la ha este apreciatii la 100 kg.
A r d r i e 1, limba cfinelui, turba-
rea ciinelui, plesc5it5 rogii, poamele
mitei, Cynoglossum offkinale L., plant5
bianualii erbacee, cu miros greu, din
fam. Boraginaceae, are florile rogiat.ice-
inchise, 'mai rar albe. Este una din
bunele plante melifere, de la care albi-
nele culeg mult polen qi nectar; pro-
duct,ia de miere la ha este de cel putin
100 kg, dar sint ani favorabili cind
ea deplgegte 400 kg. Planta fnfloregte
in mai-iunie gi obignuit cregte prin
locuri pietroase.
A r m u r a r i u, argenticg, Siby-
tum maritimum L. Gart. plant5 erba-
cee din fam. Compositae, cu tulpina
FLORA MELIFERA 173
ramificatg rji cu perirjori , cu frunze
mari lucioase, alburii, cu flori purpurii
Pn form6 de capitule globuloase, in-
floregte in iulie-august,. Florile sint
activ cercetate de albine pentru nectar
gi polen.
B ti n i c 6, achinufa, Phyteuma or-
biculare L., plant5 perenti erbacee din
fam. Campanulaceae, cu flori albastre
inchis, cite o datti albe, care sPnt, dis-
puse in capitule terminale globuloase.
Este cercetatti bine de albine, inflo-
rind fn iunie-august; cregte prin poieni
muntoase.
B a r b a c a p r e i, sa]atg de jar-
n5, tits caprei, Tragojogon major gi
Tr. pratensis L., sint erbacee
bianuale din fam. Composilae, cu flori
ga]bene, de cu]oare rnai deschis6 age-
zate in capitule; dti nectar gi polen,
cautat activ d e a]bine. fnfloregte in
lunile iunie yi iulie. Creyte prin finete
qi coline calcaroase.
B a b a 1 u p 1 i, Crepis hien-
nis L., bianualg din fam. Corn-
positae, cu flori in capitule
mari, cu involucru argintiu pufos;
albinele culeg de la aceastti floare
nectar gi polen. lnflorcgte in iunie-
iulie gi line 30 zile; 'o
gtisim aproape pretutin-
deni fiind foarte rustic6
qi nepretentioasg.
B i b i l i c & , coroan5,
lalea pestritli, Fritilaria
nzeleagris L., plant5 mic5
peren5, erbacee, din fam.
Liliaceae, cu 1-2 flori
terminale, pestrile, albe,
violete sau rogii; este o
plant& bun5 melifer5,
care inflorerjte in aprilie-
mai, crescind aproape
pretutindeni, fiind culti-
vat5 gi in gr5dina cu
flori a casei. Barba lupului
FLORA MELIFERA
B o b, Vicia faba L., plant5 erbacee
din fam. Leguminosae, cu flori albe-
verzi sau roz ptitate cu negru. Se cul-
tivli in grtidina de legume. fnfloregte
in lunile mai gi iunie, fiind mult
cercetatti de albine pentru nectarul
s5u bogat. f n fiecare floricic6 nectarul
are o concentratie de zahAr de 4,2 mg
care intrece aproape toate meliferele.
Este foarte sensibil la uscGciune, iar
acolo unde se irigti, productia de miere
la ha atinge 250 kg. 0 specie de bob
din fam.e Papilonaceae folosit6 mult in
furajara animalelor este bobul calului,
Faba vulgaris Moench., cu o productie
de miere la hectar ce atinge 300 kg cind
sint conditii bune yi cind se folosegte
dresajul albinelor, iar cultura primegte
ingrg$iminte fosfatice $1 potasice.
B 0 s 2 a n, dovleac, Cucurbitapepo
L. din fam. Cucurbitaceae este planta
erbacee aggtatoare, cu flori mari gal-
bene solitare, btirbgteyti gi femeieyt,i pe
acelagi curpen. Ele sint pline de polen;
avind o duratii prelung5 de inflorire,
bostanul prezint5 un deosebit interes
pentru apicu1tur5.
B r i n d u q a, yofran galben, brin-
dugs galben5, Crocus aureus L. din
f a m a lridaCeae, est,e plantP perenl
erbacee, cu flori galbene - aurii ce dau
mult polen de culoareport,ocalie, foarte
c5utat de albine, mai ales c5 floarea
apare pe la inceputul lunii martie
cind in naturti este foarte putin polen.
Creqte prin poieni gi margini de piiduri.
B r u s t u r, lapac, lipan, Lappa
tomentosunz sau Arc~iu,m tomentosum
Mill., plant5 bianualii erbacee din fam.
Compositae cu flori rogii purpurii g i
violete, dispuse in capitule formind
un corimb, cite 7-8 flori apropiate,
dau nectar mai ales in primele douli
zile, cind fiecare floricic5 secrets
1-2 mg nectar parfumat. Productia
de miere la hectar este socotit,ti pinti la
200 kg. Florile dau rji polen mult d e
FLORA MELIFERA 174
culoare albicioas5. Are o inflorire de
lungs durat5, incepind din iulie yi
pin5 tirziu in toamn5. Cregte pe orice
t,eren.
0 specie de brustur denumit brus-
turul negru, Symplzytum cordatum
Wet. K. din fam. Boraginaceae, cu
flori galbene deschis dispuse in 6-12
raceme la virf, este o plant5 exceptio-
nal de bun5 furajer5 pentru insilozare,
dind pin5 la 300 chintale mas5 verde
la hectar. Ofer5 albinelor un bun cules
de nectar si polen.
B u b e r n i c, V.n.
B u 1 b u c i, balbor, bulbar, Trol-
lius europaeus L . , plant5 erbacee perenti
din fam. Ranunculaceae, cu o singur5
floare la virf cam de 3 cm in diametru
d e culoare galbeng, cu vinigoare verzui
la exterior. fnfloreste in luna mai-
iunie, fiind activ cercetatii timp de
25 zile de albine pentru nectar gi polen ;
acesta din urm5 in unii ani este toxic
pentru albine. Locul de cregtere sint
p5gunile de munte.
B u s u i o c, V.n.
C 6 1 d ii r u + 6, candeluta, cinci
clopotei, cinci coade, toporasi, Aquile-
gia vulgaris L., plant5 peren5 erbacee
d i n fam. Ranunculaceae este melifer5
qi polenifer5; are flori mari albas-
tre, albe, roaii purpurii, plecate in
jos, cu o corol5 ca un cornet; petalele
florilor sint prelungite spre virful
corolelor. Acolo unde prin imprejuri-
mile pris5cii sint bondari, acegtia
preced albinele la culesul nectarului
sfigiind virfurile cornetelor, iar albi-
nele il culeg deplin realizind o bung
recolt5. fnfloregte in lunile iunie gi
iulie; prefer5 locurile ceva mai um-
broase, dar nu prea umede.
C a l c e a c a l u l u i , bulb5 de
balt5, caprii nemteascg scllci, Caltha
palustris L., peren5, erbacee, din fam.
Ranunculaceae, cu flori galbene, cu
peduncul lung, cu cinci sepale colo-
FLORA MELIFERA
rate gi mai mult de 20 stamine. Este
bun5 produc5toare d e polen, dfnd gi
ceva nectar; are o inflorire de duratl,
c5ci tine din martie pin5 i n mai.
Uneori polenul s5u este toxic pentru
albine. Cregte prin b l l t i , mlagtini gi
locuri umede.
C a 1 o m f i r, calamfir, calapiir,
spilcu$e, Chysanthemum balsamitar L.,
peren5, erbacee din fam. Compositae;
este o plant5 erbacee; are flori herma-
frodite de culoare galben5 in capitule
terminale. Florile sint activ cercetate
de albine. hfloregte in august-septem-
brie, este cultivatg in gr5dini si cimi-
tire.
C 6 1 u n u 1 doamnei, cerentel,
comanacul ciobanului, crinceg, Geum
rivale L. plant5 peren5, erbacee din
fam. Rosaceae, buns melifer5, cu flori
galbene deschis cu vinigoare porto-
calii-rogii, cu pedunculul atirnztor,
caliciul in form5 de clopot cu stamine
numeroase, p5ros gi cu sepale erecte
in form5 de lance; floarea dii mult
nectar gi polen. fnflore~te in luna
aprilie ti tine 20 de zile; cregte cu
predilectie in regiuni muntoase, la
umbra gi umezeala piraielor si izvoare-
lor.
C a p u l c i i l u g 6 r u l u i , Le-
ontodon autumnalis L., este o plant5
vivace erbacee, din fam. Compositae.
Florile ei sint galbene dispuse in capi-
tule erecte. Incepe inflorirea in iunie
gi tine pin5 in toamnl, cind florile
sint avid cercetate de c5tre albine. De
la ele adun5 o miere galbenl-chihlim-
barie. Florile dau mult polen.
C ap u 1 a r p e 1 u i, Echium ru-
brum Jacq., plant5 bianual5 din fam.
Borraginaceae, cu flori rogii intes, age-
zate in spice simple, scurte cu putine
flori, are polen gi nectar bogat. fnflo-
r e ~ t timp
e de 30 d e zile, din mai-iunie.
Productia de nectar la ha e de 120-
170 kg, iar cea a florii este pe zi de
FLORA MELIFERA 175
0,62-2,10 mg cu un continut de
5 4 4 % zahlr.
C d p s u n i, fragi d e cimp, Fra-
garia collina, Ehrh. plant5 perenl
erbacee, din fam. Rosaceae, cu flori
albe-gslbui, asem6nltoare cu ale fra-
gilor (Fragaria vesca L.).
Albinele culeg mai ales polenul, care
este gi mai bogat la soiurile care au
antene mari gi proeminente, fat5 de al-
tele c5rora aproape nu li se v5d. Pro-
ductia de miere la ha este calculat5
la 20 kg.
C a s t r a v e t e, cucumgr, Cucu-
mis sativus L., plant5 erbacee din fam.
Cucurbitaceae, are flori galbene cu
mult polen; nectarul e socotit la
14-15 mg de fiecare floare, cu o con-
centratie de zahlr de 0,s-4,2%. Pro-
ductia la hectar nu este prea mare
atingind 30 kg, dar avind in vedere c5
inflorirea se prelungeste prezint5 pen-
tru stupin5 un interes deosebit.
C 6 t u q e, Ballota nigra L., plants
peren5 erbacee din fam. Labiatae, cu
flori rogii, iar unele specii d e un al-
bastru violaceu ce secret6 toat5 ziua
nectar. Floarea produce 0,40-0,70 mg
nectar cu 40% zah5r. Productia la
hectar este 100 kg miere. Infloreste
in iulie-august.
C ci t i n 6, V.n.
C d t i n i?; V.n.
C d t u ~ ~n c d V.n.
, floare.
C e a p d, Allium cepa L., plant5
peren5 erbacee din fam. Liliaceae,
cultivat5 pentru s5mint5, are o tul-
pin5 fistuloasl d e 50 cm, dreapt5,
in virf cu o capsul5 mare. Cind inveli-
pul capsulei se deschide, apare o in-
grGm5dire d e flori, care se dispun in
umbele globuloase. Inflorescenta cu-
prinde intre 200-1 000 flori mici ce
dau mult nectar qi sint activ cercetate
d e albine; in felul acesta se face o
polenizare perfectl, iar semintele sint
viguroase gi au un mare procent de
FLORA MELIFERX
incoltire. Este necesar ca in momentul
polenizlrii s6 nu se afle prin preajma
lanului alte resurse bogate in polen,
c5ci albinele o vor alege pe aceasta,
l5sind ceapa a c5rei miros nu le prea
place. Lucrarea reugegte prin dresaj
mult mai bine, dublind cantitatea
de seminte fat5 de cult,urile nepoleni-
zate. Productia de miere este calculat5
la 100 kg la ha. Ea nu este prea pl5cu-
t l la gust, deoarece igi p5streaz5 putin
din mirosul original a1 plantei, d a r
in schimb este foarte bun5 pentru hra-
na albinelor in timpul iernii. Trebuie
mentionat c5 in anii cu secet5 mare
in timpul infloririi, polenul cepei e
toxic pentru albine, c5ci i n eterurile
lui volatile se m5reste procent,ul d e
compugi cu baz5 de arsenic. hflorirea
tine 20-25 zile. Cintarul de control
inregistreaz5 urc5ri zilnice de la 0,5-
2 kg. De asemenea giprazuldesdmintd-
Allium porrum, L. dB polen gi ceva
nectar.
C e a r a a I b i n e i, cuisoara, As-
claepias cornuti D.C., este o plant5
peren5 din fam. Asclepiadaceae cu
flori de culoare roz dispuse in umbele
la subtioara florilor ce stau plecate In
jos gi r6spindesc un puternic parfum
ce atrage albinele. Pntr-un ciorchine
sint pin5 la 80 de flori a1 cAror nectar
are o concent,ratie de 1,9 mg in fiecare
Productia este socotitci la 600 k g
nectar la hectar, dar in anii cu o umi-
ditate urcat5 el este mai abundent.
Inflorirea incepe in iulie gi tine 60 d e
zile.
C e b a r e a , Poterium sanguisorba
L., sinonim cu Sanguisorba minor
(Scop), plant5 peren5 erbacee din
fam. Rosaceae, cu tulpina de 30-
70 cm. Este considerat5 una din cele
mai melifere plante. Florile sale, ase-
zate in capitule globuloase, la inceput
sint verzi gi se fnrosesc pe mlsur5 ce
FLORA MELIFERA
se maturizeaz5. Pe
acelagi capitul stau
sus flori femele, jos
cele mascule si la
mijloc hermafrodi-
te. fnflorest,e la 15
mai, iar florile du-
reazg aproape o lu-
nii, in care timp
sint mult cercetate
de albine chiar pe
timp secetos. Plan-
t a creste pe terenuri
uscate si cimpii,
preferind pe cele
calcaroase.
C h i m e n, chi-
mion de cimp, chi-
Cebarea mion sglbatic, sec5-
rea, Carum cervi L.,
plant5 bianualg, din fam. Umbelli-
ferae, cu flori albe, usor rogiatice-roz
asezate in umbele multiradiante, cu
caliciu sudat de ovar. Sint foarte clu-
t a t e de albine. fnfloreste timp de 25
zile in iunie-iulie in regiunile de munte
unde iqi are locul de preferint5, prin
p5suni t i finete si mai devreme cu o
lung, in regiunile de ses. Mierea este
d e culoare galbenii-aurie, cu parfum
fin, nestatornic. Planta se cultiv5,
ciici este folosit5 in industria alimen-
tarti si mai ales in cea farmaceuticii.
C i c o a r e, Cichorium intybus L.,
plant5 perenti, erbacee din fam. Com-
positae. Este o plantri tehnic5 ce face
flori albastre, cite 2-3 capitule pe
fiecare ramurii. Florile se deschid in
orele de dimineatii, pe timp frumos pe
o duratg de 6-43 ore ca apoi s5 se
Cnchidii. Pe timp noros florile nu se
deschid. Productia de miere la hectar
este calculatii la 100 kg. fn anii buni
e a poate atinge yi 200 kg. lnfloreste
i n iulie-septembrie. Creste natural prin
finete pe marginea drumurilor si cim-
piei. Prin selectie s-a obtinut o plant5
176 FLORA MELIFERA
tehnic5 industrialg, din riid5cinile
ciireia se scoate surogatul de cafea.
C i m b r u, Satureja hortensis L.,
din familia Labiatae. Floarea are cu-
loare violacee sau alburie, cu macule
rosii. fnfloreste din iulie timp de 40-
50 zile. Este consideratg o bun5 meli-
ferg ce secret5 pin5 la 80 kg nectar la
ha. La noi se ggsesc mai multe varie-
t5ti In stare sglbaticii, dintre care
Satureja vulgaris L. are aceeagi secre-
tie de nectar ca si cel cultivat.
C i m i s i r, banghiu, bgnulet, Bu-
xus sernpervirens L. din fam. Buxaceae,
are flori galbene-verzui dispuse in
glomerule; ofer5 albinelor mult polen.
Ea infloregte in iunie, iar fructele
coapte sint foarte zemoase. Albinele
luind toamna cu aviditate sucul il
transform5 in miere.
Cinepa codrului, dum-
bravnic, Eupatorium cannabinum L.
plant5 erbacee din fam. Compositae,
cu flori rogiatice in capitule, care sint
mult cercetate de albine. fnfloreste in
iulie-august preferind locurile umede.
C i n s t e $, V.n.
C i o c i r 1 a n, coroniste, cununi,
floare de trinji, scimBschis5, unghia
giiii, Coronilla varia, plantg perenri
erbacee din fam. Leguminosae, cu
flori albe-roz, cu virful carenei vio-
let, asezate in umbele multiflore. Plan-
ta este bine cercetat5 de albine mai
ales in terenuri umede. fn anii ploio~i
dri chiar recolte bune.
C i u c u; o a r 6, albinita, Ber-
teroa incana, plant5 bianual5, er-
bacee, din fam. Cruciferae. Florile sale
albe dau mult nectar, in special varie-
tatea m i d , Alyssum repens, Baumgt.,
cu flori galbene inchise, mari, lungi
de 5-7 mm, ofer5 albinelor u n bun
cules timp de aproape 3 luni, c5ci in-
cepe infloritul in iulie qi tine pin5 in
septembrie. Creste pretutindeni prin
FLORA MELIFIERA 177
culturi pe ling5 drumuri, prin ogoare
d e toamn5.
C i u 1 i n, V.n. Scai.
C 1 o p o f e i, Campanula medium
L . , familia Campanulaceae are florile
mari albastre, albe sau roz ce sint
mult cercetate de albine pentru necta-
rul lor, dar mai ales pentru polen.
El are 19,62% albumine, 19,8% grii-
simi si 8,47% zah5r invertit. Planta
infloregte in iulie-august g i cregte in
regiunile subalpine, prin livezi, po-
ieni $i marginile pldurilor.
C o a d a r a c u 1 u i, iarba giqte-
lor, scrintitoare, Potentilla anserina
L., plant5 perenii, erbacee din fam.
Rosaceae, cu flori solitare, mari qi
galbene, cu corolii de dou5 ori mai
adinc5 fat5 de sepale fji cu petiolul
lung la subtioara frunzelor. Are o
inflorire prelungit5, din mai pin5 in
septembrie. Ea este mult c5utat5 de
albine pentru polen si nectar, cregte
prin livezi, pgguni, mlagtini, turbiirii.
C o a d a v a c i i, jale de cimpie,
jale s5lbatic5, Salvia silvestris L.,
sor5 bun5 cu salvia de cimpie, Salvia
pratcnsis L. din fam. Labiatae, cu Base
floricele rosiatice-violet ca nigte clo-
potei dispuse in verticile. Este o me-
lifer; bun5 ce d 5 mult nectar gi polen.
Nectarul din fiecare floare are 0,07 mg
zahgr, iar productia de miere la ha
este de 200 kg. Planta infloregte din
iunie-august 9i o g5sim aproape pre-
tutindeni.
C o c o p e i d e c i m p i e , coco-
eel, cocogel tomnatic, sau viiratic, dup5
sezon, Adonis aestivalis L. ; Adonis au-
tuntnalis L.; Adonis vernalis L. din
fam. Ranunculaceae, cu flori ciir5mizii
stind izolate pe un lung peduncul;
ele sint activ cercetate de albine, mai
cu seam5 varietatea de primgvarii,
ruscuta primgvriraticti, adic5 Adonis
vernalis. Aceast5 varietate care este
cea mai c5utat5, are flori galbene
FLORA MELIFERA
aurii, cu tulpina cu solzi pe e a ; in-
floregte in aprilie, pe cind speciile de
mai sus, fiecare in anotimpul respec-
t i v ; toate au o durat5 de inflorire
prelung5, de 3-4 siiptlmini. In unii
ani cu secetii mare, polenul e toxic
pentru albine. Cregte cu predilectie
in semsniituri.
C o n d a r u l d o a m n e i , bos-
tiinei, cgltunagi, bobidrag, nemtoaice.
Tropaeolum majus L., plant5 ag8t5toa-
re erbacee din fam. Tropaeolaceae; are
flori mari galbene-rogcate, ce dau nec-
tar qi polen timp indelungat c5ci in-
floresc din iulie pin5 in septembrie.
Obisnuit planta creyte pretutindeni
dar gi in gr5dina de lingii casii, fiind o
plant5 foarte decorativii.
C o r i a n d r u , V.n.
C o r o a b e, busuioc de pgdure, bu-
suioc negru, iarba neagr5, Brunella
grandiflora L., Jacq. ca gi inrudita ei
Brunella vtrlgaris L. adic-5 busuiocul
sglbatic, sint plante perene erbacee
din fam. Labiatae cu flori mari, lilia-
chii, mult cercetate de albine. fnflo-
reste in iunie-august gi locul lor de
predilectie sint p5durile y i coastele
calcaroase expuse la soare.
C o s a c i, Astragallis onobrychis L ,
plant5 erbacee din fam. Leguminosae,
face o floare albsstruie in raceme glo-
buloase care dau polen gi nectar. fn-
floregte din iunie-august gi cregte prin
livezi, islazuri, cimpii gi locuri uscate.
Crucea p2mintului,brin-
ca ursului, talpa ursului, Herachleum
Sphondylium L., plant5 erbacee peren5
din fam. Umbelliferae, cu floarea in
umbel5 mare gi umbelule, de culoare
alb5 sau roz. Sint melifere vi mult cer-
cetate de albine mai cu seam5 pentru
polen, avind si o inflorire prelungfi
din iunie pin5 in septembrie. Cregte in
tufemari gi dese prin poieni, p5duri,
coline, in special prin pgrtile muntoase.
Este o plant5 furajer5 exceptional5
FLORA MELIFERA
pentru insilozare, dind enorme can-
t i t l t i de furaj ; cind nu se cosegte prea
curind gi e lasat6 s5 infloreasc5,
albinele culeg mult5 miere de la ea.
Se cultiv5 gi pentru protectia soluri-
lor erodate.
C r u s ci ? e a , b5rbugoar5, ggrgat,
Barbarea vulgaris. Plant5 erbacee bi-
anual5 din fam. Cruciferae, vivace,
cu flori foarte mici, parfumate, adu-
nate in racem, de culoare galben-au-
riu, cu patru petale cu vinigoare lilia-
chii; puternicul lor parfum atrage
albinele, care culeg mult nectar gi
polen. Mierea de cruggtea, acolo unde
poate fi extras5 separat, are o culoare
verde galbenil, dar se cristalizeazti re-
pede. Planta infloregte prelung din
mai ping in august gi cregte mai ales
prin locuri umede, prin mlagtini,
malul apelor; este ins5 intilnitii gi in
culturi cerealiere gi locuri intelenite.
178 FLORA MELIFERA
C u p a u a c i i, volbura, Calyste-
gia sepium L., plant5 peren5, erbacee
din fam. Conuoluulaceae, face o floare
alb5 in form5 de cupii, care d 3 nectar
mai ales cind in noptile de var5 cade
roua. lnfloregte mult timp, incepind
din iulie pin5 in septembrie. fn afar5
d e lanuri ea cregte pe ling5 tufe, gar-
duri, spinig, unde poate s5 se sprijine
gi s5 ajungti la luminl.
C u s c r i g o r, mierea ursului, plb-
mtin5ril5, Pulmonaria officinalis L.,
plant5 perenti erbacee din fam. Bora-
ginaceae. Floarea este de culoare alb5s-
trui-liliachiu, avind pistilul rogu q i
apoi violet. Dti mult nectar gi este
cercetatg tot timpul de albine. In-
floregte in aprilie-mai. Cregte prin
ptiduri, tufiguri, poieni, din regiunile
colinelor subcarpatice, plticindu-i mult
locurile umbrite.
C u t c u r i g, bojotel, spinz, Helle-
borus odoratus Wet. K., plant5 peren5
erbacee, din fam. Ranunculaceae, cu
flori numeroase de culoare albti, roz
sau verde cu marginile roqiatice. Flo-
rile atirn5 in formti de clopotel gi
apar la suprafala pgmintului de cum
se topegte z5pada fiind prima floare
impreun5 cu podbalul care d 5 albine-
lor nectar gi polen. Cregte obignuit prin
FLORA MELIFERA
p5duri gi tufiguri gi chiar pe locuri
deschise, mai ales pe p5guni pietroase.
Are o inflorire prelung5, c5ci floarea
tine pins in aprilie.
D e g e t a r, degetgritii, degetel, ti-
$a oii, Digitalis lanata Ehrh., gi Dig.
lutea Ehrh, D., grandiflora Mill., plant5
peren5 erbacee din fam. Scrophularia-
ceae, cu flori galbene ce stau in cior-
chinag atirnind pe o singurl parte a
tulpinii; are corola cu tub p5ros gi
cu margini ovale. Este o plant5 me-
dicinal5 care se cultiv5, fiind in ace-
lagi timp bogat5 in polen gi nectar.
Proportia d e zah5r in nectar atinge
pin5 la 2,50 mg in fiecare floare, iar
productia de miere la hectar este so-
cotit5 la 100 kg. fnfloreste in iunie-
august.
D e g e 1 e 1 u 1 r o s u, degetiirit5,
n5pirstoc1 Digitalis purpurea L., bia-
nual5, plant5 medicamentoasii erbacee
din fam. Scrofulariaceae, asem5n5-
toare cu cea descris5 mai sus; cu
flori purpurii. Floarea este bogat5 in
nectar gi polen. Mierea recoltat5 de pe
tarlalele cu degetel rogu trebuie pus5
cite putin in amestec cu alte feluri de
miere, c5ci consumat5 in stare pur5,
dB citeodat5 tulbur5ri digestive, vo-
mit5ri etc. hflorirea plantei tine o
lung.
D i n t e l e d r a c u l u i , iarbl
iute, iarb5 rogie, piperul baltii, pi-
perul broagtei - Polygonum hydropi-
per L., plant5 erbacee din fam. Poly-
gonaceae, face flori albe rogii, verzi
spre virf putin rogcate, mult cerce-
tate de albine. Are o inflorire prelung5
in iulie-septembrie gi cregte in locuri
bgltoase, piraie, delta etc.
D i o c, floarea florilor, ghioc, sgl5-
voc, smoc, Centaurea phrygia L., plan-
t 5 erbacee peren5 din fam. Composi-
tae, cu florile rogii-violete, dispuse in
capitule ovale care dau polen gi mult
nectar; stupinile din preajma locuri-
179 FLORA MELIFERA
lor cu dioc dau recolte bune. Mierea
trebuie lasat5 mai mult timp in stup
ca s5 se matureze gi astfel s5-gi piard5
mirosul s5u initial putin nepl5cut.
fnfloregte prin iulie-august, in fine-
tele gi poienile muntilor.
D r o b U S o r , boiangioaie, carda-
m5, Isatis tinctoria L., plant5 erbacee
bianual5 din fam. Cruciferae, cu florile
galbene, in corimbe, sint intinse pe
toate ramificatiile. Albinele le cerce-
teaz5 cu sirg, a t i t pentru nectar cit ?i
pentru polen. Productia demiere la ha
este considerat5 de 50 kg.
D u m b e t, buruian5 de spulberii-
turi, juggrel, sclipet, Teucrium cha-
maedrys L., din fam. Labiatae. Este
o melifer5 pretioas5, cu flori roz, rogii
purpurii gi albe, agezate in 6 verticile
ce emit un parfum minunat, care im-
bie albinele sli ia bogatul lor nectar.
Aceasta are o concentratie de 0,3-
0,7 mg zah5r la fiecare floare, iar pro-
ductia de miere la hectar este calcu-
lat5 la 60 kg. Dumbetul creste pe
marginea p5durilor7 pe coastele rl-
poase gi in special prin p5durile de
stejar. Pnfloregte On iulie-august.
D u m b r a v n i c Melittis mellis-
sophy llum L., plant5 peren5 erbacee
din fam. Labiatae, cu flori mari, pur-
purii, arar pestrite, ce cresc la sub-
tioara frunzelor sau aproape de ele, cu
codita prelung5, astfel c5 floarea st5
aplecat5. Albinele cerceteaz5 bine ace-
ste flori care dau nectar gi polen. In-
floregte in mai-iunie; cregte prin p5-
duri gi tufiguri.
E n t i u r a , ghintura, gentians,
ochincea, Gentiana lutea, plant5 pe-
ren5 erbacee din fam. Gentianaceae;
florile sint mari, galben str5lucitoare,
agezate de la jumiitatea superioar5 a
tulpinii, strinse in jurul ei la sub-
!ioara frunzelor ; glandele lor nectari-
fere sint vizibil agezate in jurul ovaru-
lui, secretind insemnate cantitgti de
FLORA MELIFERA 180
nectar; de asemenea anterele au un
polen bogat care contine o insemnat5
cantitate de ,,favilaLLsubstant5 mult
cgutat5 in farmacie. Polenul adunat
separat de la aceste plante in colec-
torul de polen, are o mare c5utare.
Durata de inflorire este lung5 din
iulie-octombrie. Cregte prin viiile mun-
tilor, pe coaste, coline gi poienile p5-
durilor.
F a c e I i a , V.n.
F i l i m i c ii, c5linic5, filnicic5,
giilbinele, ochi galbeni, rogioarii, Ca-
lendula officinalis L si C . arvensis L
(chilimic5) sint plante erbacee din
Sam. Compositae, flori galben-aurii
sau galben rogiatic dispuse in capitule,
care sint mult vizitate de albine. fn-
floregte prelungit din iunie pin6 in
septembrie.
F 1 o a r e a c u c u 1 u i, cuculea-
s5, Lychnis flos-cuculi L. plant5 pe-
ren5, erbacee din fam. Caryophy lla-
ceae. Are o floare de culoare roz, in
forma unui panicul liber cu cinci pe-
tale gi zece stamine; dB nectar 5i
polen destul de mult ca s5 intereseze
masa albinelor dintr-o stupin5. Cregt,e
prin finete gi poienile din psduri, in-
floreyte in luna mai-iunie.
FLORA MELIFERA
F l o a r e a p a g t e 1 u i, floarea
p5s5rilor, floarea vfntului, gginu~e,
muscerei albi, vite, pagtite, turculet,
zlac, Anemona nemorosa L. ca gi sora
sa Anemona hepatica L , popilnic iepu-
resc, sint plante perene, erbacee din
Sam. Ranunculaceae. Planta face o
floare alb5 cu numeroase stamine pline
cu polen; in completul ei are cel mylt
6-9 flori micute Pn form5 de stea. In-
florirea tine dou5 luni, prin egalonarea
celor de pe aceeagi tulpin5, pe care
albinele le cerceteaz5 pentru nectarul
lor destul de abundent. Obisnuit cre-
qte prin tufisuri yi piduri, dar a fost
adus5 gi in gr5dina de ling5 cas5, unde
cregte in special pe marginea aleilor
pietruite.
F l o a r e a - s o a r e l u i , V.n.
G h e r g h i n e g a l b e n e , ruji
galbene, Rudbeckia lanciniata L.. din
Sam. Compositae, cu florile discului
brune, cele radiale galbene, formeaz5
impreung mari gi frumoase capitule cu
c0dif.e lungi. Pentru a putea d a flori
mai multe, se taie in luna mai la 10 cm
de la pgmint, dind din nou ramuri dese
pline de flori, mult c5utate spre toam-
n5 de albine pentru nectarul gi pole-
nu1 lor. Are o inflorire lung5 din iunie
pin5 in septembrie. Se inmultegte sin-
gur5 prin seminte. Sint variet6fi mai
mici, dar tot a t i t de melifere ca: R. ni-
tida, R. fulgida, R . bicolor. de 0.30-
0,60 cm.
G h i o c e i, clopotei, aigori, coco-
nei, prim5vGrite, Galanthus nivalis L.,
mic5 plants peren5, erbacee cu bulb
din fam. Anzaryllidaceae de 8-15 cm.
Are o singur5 floare alb5 ce apare de
cum se topeyte zGpada, care dB ceva
nectar, dar mai mult polen. Creste
prin p5duri , poieni, tufiguri, pretutin-
deni, din ges pin5 la munte.
G h i z d e i, Lotus corniculatus L.?
este o plant5 peren5, erbacee dar g l
cultivat5 din fam. Leguminosae ; are
FLORA MELIFERA 181
flori galbene verzui in umbele panicu-
late cite 5 in grupe, cu carena indoit5
in unghi drept. Pe ling5 c5 este o
bun5 furajerg cu substante hr5nitoare
bogate, este gi melifer;, cici albinele
culeg mul$umitor nectarul gi polenul
s5u. Productia de miere la ha este cal-
culat5 la cel mult 50 kg. Nectarul are
o proportie redus5 de ap5, datorit5
faptului c5 pe timpul ploilor cit gi in
fiecare searl, florile igi inchid petalele.
Mierea de ghizdei are un gust exce-
lent, este de culoare deschisg, b5tind
putin in verzui. f nflorirea ghizdeiului
are o durat5 lung5 care tine pin5 toam-
na pe p5gune sau acolo unde cregte
necultivat. 0 prob5 de miere provenit5
din Oltenita, reg. Bucuregti, in 1948 a
continut in sedimentul ei polenul de
ghizdei in proportie de 65% ceea ce a
dovedit contributia acestei flori la
culesul de nectar. (P e 1 i m o n C).
G r e g h e t i n, andrigc5, ciocul ber-
zii, sggetica, Geranium pratense L.,
plant5 peren5 erbacee din fam. Gera-
niaceae, cu flori mari in form5 de min5
cu cinci ramificatii, de culoare albastr5-
liliachiu, cu cinci petale ovaler5sfrinte,
avind zece stamine. Floarea emite un
parfum p5trunz5tor. Nectarul siiu
abundent il secret5 floarea tocmai pen-
t r u ca s5 atrag5 insectele - in special
albinele - pentru fecundarea ei, c5ci
are o alc5tuire care nu-i fng5duie decit
interventia din afar6. Glandele nec-
tarifere sint la baza potirului, acolo
unde staminele sint legate cu codita.
hfloregte in iulie-august. Planta creg-
t e In tuf5 deasil, care are pin5 la
500 de flori. Nu trebuie s5 fie mai
deas5 ca 16 tufe la metru piitrat, c5ci
altfel secreteaz5 putin. Cregte in stare
natural5 prin poieni, livezi gi mlagtini,
turblrii, p5guni, finete la ses gi chiar
in regiunea subcarpatic5 ceva mai
halt&.
FLORA MELIFERA
H a s m a c i u c d , Anlriscus silves-
tris L. Hoffm., plant5 erbaceedin fam.
Umbeliferae, cu flori albe, cite o dat5
g5lbui dispuse in mici umbele, dau
nectar gi polen. fnfloregte Pn mai-
iunie gi cregte in poienile pgdurii, tu-
fgriguri, mai cu seam5 fn regiunile
muntoase.
H i I i m i c a , Calendula arvensis L.,
din fam. Compositae melifer5, care
difer5 foarte putin ca nume de Fili-
mica avind aceleagi caracteristici, se
cultiv5 pentru substanta ei tinetorial5
folosit5 fn farmacii. Ea intereseaz5
indeosebi pe apicultori prin aceea c5
tinctura de ilinic5 sau arnica se d5
acelora care nu pot suporta intep5tura
de albine gi suferl de goc anafilactic.
V.n.
H o 1 e r G, cornuta, ghimpa, scai
rusesc, spin musc81esc7 Xantium spi-
nosum L., plant5 spinoas5 din fam.
Compositae. Este c5utat5 de albine c5ci
florile ei sint melifere, cu un nectar
extrafloral ce apare la peduncul. fn-
floregte prelung din iunie ping in oc-
tombrie si este nectariferg, mai ales
dup5 ce p5mintul a prins bine ume-
zeala ploii. Mierea are un gust pl5cut
~i este de culoare galben-verzuie. Creg-
t e prin locuri necultivate, inundabile,
pe diguri pe marginile drumului, pe
sub garduri. A fost urm5ritZi in
producfie, Pn valea Dun5rii, la Prun-
du, teren inundabil, unde Pn 1951 era
pe suprafete mari, iar stupii au dat o
recolt5 bung.
H r a n a v a c i i, Spergula arven-
sis L., plant5 erbacee din fam. Caryo-
plilaceae, face o floare de culoare alb5
in panicul terminal rgsfrint, avfnd
cinci petale rotunde cu zece stamine.
Este o melifer5 destul de insemnatg
gi cu a t i t mai pretioas5 cu cit planta
se poate cultiva pentru nutret in spe-
cial insilozat.
-aau no gqep o dnqs u! onp a1 aIau!q
-1" are3 ad ao!lo!q!?ue a$ue~sqnsu!i
-uoo a!ales a p !os !nlsaoe al!no[j .eq
el a n a y 8 7 OO~-OF;Z a p a!$onpond o
pu!p 'ean!no[ju! au!$ a!un! !!unl 1nd
-w!l 703 gzealaonao o aIau!qle aneo ad
anajgaux a l u e ~ dalv8oq !em alao u!p
eun alsa f ale$u!p a~!a!?naa u! aseS a?!:,
aqezaSe s!yasap !nn?sgqIe aneolna a p
!nolj ane 'ae$e!qe7 - w e j u!p 'aaaeqna
'~[enue!q p l u e ~ d S
V ~ J V ~ v?qvS
!e[naS 'u o I -J s ? n 1 v q J v I
. u . ~' ? n l a d ~ v 8 V Q J V I
-a!nqwaqdas-a!un! u!p pu!nolju!
'a!enid gSug ad 'apawn !an901 u!nd
alSan3 aualod s a p !em !S neloau nep
!aa!npu!l!o a q d s u! asnds!p '!!nndnnd
-!!Son !no azon nes !nqlg8-qle !.rolj
aosj e ~ u e ~.aeaoeuoSL1od
d - w e j u!p
aaoeqna ~ l u e t d-7v?rv3?s~ad wnuo9fijod
'!n[aoannd eqne! 'a ? d o J v q J v I
.qsn8ne - !cur u! p pu!no~ju!
aleasn al!ua!od u!nd !4 ap!ae augoo ad
a&3.13 -ualod ap aneo!)ganpond alueid
aqe8oq !em aIao u!p eun alsa 'aleu!mnal
awaak?nu! asnds!p auaqle8 !nolj na 'gjn)
u! alSana 'ava3vjs?3 .mej u!p guanad
t;luqd "[I!JJ '7 wn?Jvlnwnu wnwaq
-jumlaH 'e$!un!ls '!n~aneos elnn 'laagl
-gm 'ngnlsgnaj '?n 1 n s o v q J v I
.nol!nnb!j
-nl enqwn s1 !nnpgd u!nd pu!anl 'aseol
-unw apjngd !S !nnleap ad aqSano $!nu
-B!qo !!ern-a![!nde eunl u!nd alSano[juj
-au!q[e a p q n w qelngo u a ~ o d!S neloau
gp 'jnla e l aqm!noo U! aleza4e an3
-seq[e !nolj na 'ava3vllliqdoli~v3 aw-ej
u!p aaaeqna guanad gque~d'-7 v?alsqoq
v2Jv11atS '!a)aj eqne! 'a-[ann8un!q8
'!au!g8 e p ~ o o'a 1 v o w v q J v I
.sou!uaa
alsa sosglgw 'songd ngs lnlannd -n!z
- n g a7neoj gzealnuen8 :gu!nlxap gqInw
puiae l n a g ~ dqsn8 no 'gs!qou! aneolna
o ane gsenqxa eana!H mualod 301 a p gp
nu elueld qm!qos u! :ensas !S eieau
-!w!p [yoads u! neqoau q n m aonpond
:alelad no eals u! alonoa n:,
aqw!noa u! riels a:, !nqlg8 aqle !.rolj
na ' a v a a v p v ~ d a p s ~.mej u!p 'aaoeq
-na 'guanad ?lureid %ad ('7) w n ~ ? z o l
-a3u?n wnq3uvufi3 'g$!unpu!n '[e!uwq
'euo!l!nq 'J o 1 a J v ? J vqJvI
.gnaj!Iam
a p laj el alsa 16 a q p !nolj ane !nln?
-dej eqne! 'wnqlv wnpas a!oads el[Q
.aseoou!ls !moo1 !S !nnS!jn$ '!nnpyd
u!nd aqSan3 ysn8ne u! a$anolju~ .ual
-od IS nelaau nnluad a!loe gzealaoaaa
o alau!qle aneo ad Fnajgam o alsa
'gqelna!ued glaqrnn a p gwnoj u! !nz
-naa-aq[e gqep o a?!:, 'guaq[e8 aaeoln:,
a p eansolj no 'avam1nsm~3 .mej u!p
aaaeqna 'guanad g l u e ~ d . m j j o ~ulnw
-?xvw w n p j s 'eneoS!znaa 'gsen2 gqne!
'aqso8eap '?q 3 a J n a p v q J v I
.a!ln!-a!un! u! pu!no~u! 'aseod!s!u
!I; aseonla!d !nnoo[ u!nd alSan3 .ua[od 14
neloau nnluad a!?ae gzea?ao.rao o a[au!q
-IQ .o!j!$u!!qS atamnu !6 au!a !-apun
a p lenad~d u ~ j n d'nnoe lsn8 u n ane
eaneold .au!wils aoaz !S alelad !au!o n:,
g u a q p 8 aneorj o ane 'aaosqna ' p a n
-ad glueld go!w o alsa ' a v a ~ v ~ n s s v ~ ~
.mej u ~ p a ~ 3 v w n p l s 'e$![n!do4
'eseo!o~o '!lu!nl a p pue!nmq 'eu!p
-1~06 ' y u ~ p l o d a p V ~ J V I
.ao!led
-nee al!nnpad u!p apawn al!nnoo[ gnaj
-and .a!un!-!em u!p !unI gnop a p d w y
alSanolju! !!a lnualod n q u a d sale !ew
au!qle a p g?e)aonao ? [ n u a l s 3 'gnnl
-e!u!m u! !n~aneos-ean-eo~j !j ne g a ~ e d
auaqle8 !S aq1-e !nolj na 'avj?sodwo3
.wej u!p aaoeqna guanad plueld .bmp
z u n ~ v ~ q s n v wn2?uoJoa 'eo!n?sgaau
'!n~ndn[ eqne! '?a 2 n ? 3 v q J v I
'U V3S?JH
-!rind
-!s!u na a[!un!8an nnluad aunq alsa !S
yseo!$ualand eand alsa nu roap 'aseod
FLORA MELIFERA
tarul luptind In mod natural contra
locei.
Planta cregte in stare natural5, pe
locuri d e coast5, pe ling5 drumurile gi
finetele de munte.
1 m p ci r d t e a s a , brei, curcube-
tea, mut5toarea7 tidv5 de pgmint,
Bryonia alba L. plant5 peren5 erbacee,
veninoas5 , din fam. Cucurbitaceae,
are tulpin5 verzuie cu circei pentru a
se ag5ta pe garduri sau pe arbori.ca
a5 ias5 la lumini. Are flori albe care
dau mult nectar. Mierea este putin
amgruie, fructele, nigte boabe negre,
sint otrgvitoare. R5d5cina se folosegte
si in farmacie, ca purgativ drastic.
fnfloregte in iunie-iulie gi cregte obig-
nuit pe ling5 gardul viilor.
I z m a, mints, izma proast5 sau
s5lbatic5, voegtinit5, Mentha silves-
tris L. plant5 erbacee peren5 bun5 me-
lifer5 din fam. Labiatae, cu flori lilia-
chii in verticile, formind spice cilin-
drice inghesuite. fnfloregte din iulie
pin5 la jumgtatea lunii august gi
cregte ling5 izvoare gi locuri umede.
I z m a b r o a g l e i , izma apei,
minta broagtei, busuiocul cerbilor sau
izma m5ciucat5 cum se zice pe la
Prundu reg. Bucuregti, Mentha aqua-
lica L. gi M. Pulegium L. din fam.
Labiate, sint plante vivace, erbacee,
puternic mirositoare. Ea are floarea
liliachie sau albastr5, in capitule cu
frunz5 dedesubt. fnfloregte in iulie-
august gi cregte prin locuri ml5gti-
noase gi inundabile, in special in
Valea Dungrii, ostroave gi delt5.
Planta d 5 albinelor un cules de mari
recolte, atunci cJnd apele nu stau
prea mult pe loc t i b5ltesc. Nectarul
are o concentratie d e 40% zah5r, iar
productia de miere este de 220 kg
la ha.
Productiile cele mai mari le d 5
planta cind a avut cel putin doi ani
posibilit5ti s5-gi acumuleze substan-
183 FLORA MELIFERA
tele minerale nedizolvate de viitura
apelor mari. fnflorirea ei tine 45
de zile.
I z m a d e c i m p , Menlha ar-
vensis L. gi Mentha longifolia L. cu
florile in verticile axilare, cu calciul
in form5 d e clopot cu dintigori scurti
stind chiar la subtioara frunzelor, d e
aceeagi culoare liliachie ca gi speciile
de mai sus. Toate sint foarte bune
melifere, iar stuparii care intreprind
stup5rit pastoral la izml, fac regu-
lat recolte bune.
J a 1 e :r, V.n.
L 6 c r 6 m i o a r e, cercelug, clo-
potele, floarea turcului, georgite, m8r-
gsrit, sufletele, Convallaria majalis L,
unica plant5 peren5 erbacee din fa-
milia Liliaceae; floarea alb5, in ra-
ceme plecate in jos, este foarte parfu-
mat5; ap5rind devreme in pgdure, in
luna aprilie, ofer5 albinelor nectar gi
polen. Cregte la umbra pgdurii.
L a l e a p e s I r i 1 6 , coroana im-
piiratului Fritillaria imperialis (M.
Bieb.) plant5 erbacee, peren5, din fam.
Liliaceae, sor5 bun5 cu bibilica, V.n.
Face flori de culoare c5r5mizie sau
galben5 cu dungi albe sau roqii-bru-
ne, ce stau dispuse in umbel5. Este
o meliferii cu nectar bogat in acid
ascorbic (vitamina C) dar cu o concen-
FLORA MELIFERA 184
tratie de zah5r numai de 8-10%.
Albinele adun5 de la aceast5 floare
gi mult polen. fnfloregte in aprilie-
mai gi creqte mai ales cultivat5 prin
grgdinile de la tar5.
I, ti m i i t ti, V.n.
L a p l e l e c u c u l u i , aior, bu-
ruian5 de friguri, laptele ciinelui,
laptele lupului, Euphorbia helwscopia
L., plant5 perenii, erbacee din fam.
Euphorbiaceae, florile sint galbene dis-
puse in umbele cu 3-5 radii, care
dau nectar mult mai ales in anii cu
mult5 umezeal5; atunci nectarul se
vede cu ochiul liber la baza florii.
Albinele nu adun5 polen de la aceas-
t 5 plant5 c5ci e repulsiv gi toxic.
Ea are o inflorire prelung5 din mai
pin5 in august t i creste prin finete,
imasuri gi mai ales pe locurile joase
din valea Dun5rii.
L 6 p t u c u 1 o i i, brustan, brus-
turul oii, floare de brusture amar,
sora soarelui de munte, Telekia spe-
cwsa Schreib. Baumg., plantti perens,
erbacee din f a n . Compositae cu tulpina
ce nu se incovoaie, putin ramificat5:
face flori galbene, pl5cut mirositoare,
agezate in capitule mari la virful
tulpinei; ele dau polen gi nectar,
mult ctiutat de albine; infloregte in
iulie-august gi tr5iegte prin locuri
umede, pe ling5 torentele piidurilor
umbroase ale muntilor.
L e v d n t i c c i , V.n.
L i m b a m i e l u l u i , V.n.
L i m b a p e g t e 1 u i, Statice li-
nzonium L. este o plant5 vivace erba-
cee din fam. Plumbaginaceae, ce tr5-
iegte mai mult pe locuri s5r5turoase:
ea este sorg bun5 cu Sica, V.n. Este
o bung melifer5 in anii secetogi, cind
planta prezint5 reflexe sclipitoare pe
florile ei. In anii ploiogi ea cregte
mare gi cu multe flori, dar atunci nu
dii nectar. La o singur5 plantg se pot
num5ra pin5 la 2 000 de inflorescente
FLORA MELIFERA
de culoare liliachie, b5tind inspre
violet, cu peste 12 000 de floricele.
Ele dau la secet5 un nectar abundent
care se transform5 intr-o miere fn-
chis5 la culoare gi cu gust amgrui, care
nu are ctiutare decit pentru suferinzii
de boli stomacale: in schimb este
foarte bun5 pentru hrana de iarn5 a
albinelor. Albinele adun5 in anii
secetogi peste 20 kg d e miere de fie-
care stup: zilnic stupul de control
inregistreazg urciiri pin8 la 2 kg in
cele 10-12 zile cit tine culesul de la
aceastti plant5. Cind cimpul de flori
prinde o culoare royiatic5, este dovada
cii secretia nectarului s-a terminat.
Autorul a g5sit aceast5 plant6 pe
suprafet,e mari fn locurile s8r5turoase
din jurul com. C5lmiitui Jud. Br5ila.
L i m b a r i ? a , limba biilt,ilor, lim-
ba broagtei, limba oii, podbeal de
ap5, Alisma plantago-aquatica L. plan-
t & peren5, erbacee acvatic5 din fam.
Alismataceae, face flori mici albe sau
roz, dispuse in verticile formind un
racem compus ; ea dB nectar gi polen:
are o inflorire prelung6, din iulie pi-
ng in septembrie gi tr5iegte prin b i l t i ,
locuri inundabile, piraie, lacuri.
L i n a r i t a , buruian5 de in, floa-
rea jelei, gura mitei, inigor, jale,
triipiinag, Linaria vulgaris Mill., fam.
Scrophulariaceae are flori galbene dis-
puse in raceme terminale, dense gi
globular ptiroase: infloregte prelung
din mai-septembrie, dind permanent
nectar gi polen: ea tr6iegte pe locurile
aride sau cultivate, dlrimtituri, pe
lingii drumuri gi ziduri.
L i n t e a p r a t u l u i , bobugor,
f5seut5, fasolic5, sggetele, Lathyrus
pratensis L. plant5 vivace, erbacee
din fam. Leguminosae; are flori gal-
bene dispuse intr-un racem cu multe
flori, atirnind de codite lungi: ele
dau nectar. Planta tr5ieqte pe pa-
jigti, livezi, piiduri, tufiguri.
FLORA MELIFERA
L i p i c i o a.s a , lipici, Lychnis vis-
curia L., Viscaria vulgaris Rochl., plan-
t 5 bianualii, erbacee din fam. Cary-
ophyllaceae, face flori rosii cu potir
adinc, dar cu stamine multe gi antene
bogate in polen ce stau fn raceme cite
5-43 la virful ramurilor. Planta este
o bun5 melifer&, mult clutat5 de
albine. Nectarul este cam gros, dar
albinele i1 culeg ugor mai ales cind
timpul este ploios dimineata pin5
soarele se infierbintli. fnfloregte . in
iunie-iulie, avind numai 20 d e zile
de inflorire. Ea trliiegte in mod obig-
nuit prin pgdurile de munte, dar se
intilnegte gi la ges.
L u c e r n d, V.n.
L u m i n i t a , iarba asinului, lumi-
nita noptii, Oenothera biennis L., plan-
t 5 erbacee bianual5 din fam. Oeno-
theraceae: face flori galbene, aproape
f5r5 codite, mult cerceiate de albine
ce iau polen gi nectar; infloregte pre-
lung din iunie - august si trgiegte
pe locuri umede, nisipoase, pe malu-
rile piraielor gi pe lingii drumuri.
L u m i n ci r i c a , coada lupului,
coada vacii , Verbascum tlzapsiforme
L. Schrad., plant5 bianualg erbacee
din fam. Scrophulariaceae, are flori
galbene str?ilucitoare, mari de 5 cm,
cercetate activ de albine pentru nec-
t a r gi polen.
Luminiirica infloregte in iulie-au-
gust, preferind locuri nisipoase, us-
cate, pietriguri pe coaste, dar gi pe
marginea poienelor.
L u p i n, cafeluta, Lupinus al-
bus L. plant5 anualii erbacee din fam.
Legumimsae, ca ~i specia L. augusti-
folium L., face flori albe, alteori al-
bgstrui, de tipul celor de la salcim,
dau albinelor mult polen; nectar are
foarte putin. Planta se cultivl ca
furajer5 gi pentru fngriglmfntul verde
a1 tarlalelor epuizate. Specia d e L. po-
lyphyllus are o productie mare d e
185 FLORA MELIFERA
polen, mult c5utat de albine. Florile
sint de culoare violet-albastrg, dis-
puse in verticile terminale, cu inte-
riorul florilor asem5niitor papilona-
ceelor: infloregte din mai - septe-
brie.
M a c, somnigor, Papaver som-
niferum L., precum gi forma s5lba-
ticii, macul de cimp, Papaver rhoeas
L., sint plnnte erbacee din fam.
Papaveraceae. Florile sint izolate cu
codita lung5 gi perigori tari, de cu-
lori diferite intre rosu vi alb, iar
altele chiar cu vinisoare liliachii; ele
au stamine ce poartii anterede culoare
inchisg, citeodat; chiar negre, pline
de polen foarte c5utat de albine. Aces-
t a are 14,70% zah5r invertit, 30,21%
albumin5 digestibil8, 4,20% grilsimi
si 3,81% subslanle minerale. Albinele
il recolteazii in primele ore ale dimi-
netii stind cite 7-8 in corola adinca
a fiec6rei flori. fnfloregte in etape,
de la sfirgitul lui iunie, timp de o
lung.
M d n e r e i d e pcidure, La-
t h y r u s l a t i f o l i u s L.dinfam.
Leguminosae, plant5 perenii erbacee,
robustii, agiitltoare, ce se prinde upor
prin circeii de lingii frunzele sale lan-
ceolate: face flori mari, puternic par-
fumate, d e culoare roz dar de multe
ori albastru-violet: ele sint activ
FLORA MELIFERA
186
cercetate de albine, pentru nectar
gi polen. fnfloregte in iulie-august.
Creqte prin vii, tufiguri gi regiuni de
deal.
Miiseaua c i u t e i , cocorei,
ghicitori, turcaleti, Ery thronium dens-
canis L. din fam. Liliaceae, este
o plants peren5, erbacee, ce face o
singurg floare la virful tulpinii, de
culoare albs-galbeng, cu gase petale,
avind puncte rogiatice; ea ofers al-
binelor destul nectar gi polen. fnflo-
r e ~ t ein luna martie la putin timp
dup5 ce ztipada s-a topit, fiind o
bun5 stimulents pentru stupinile ce
stau algturi in pgdure, unde este
locul ssu de predilectie.
MentS
FLORA MELIFERA
M c i t i i c i u n e , V.n.
I
M ii z d r i c h e, borceagul, m3z3-
richea p5roas5, Vicia vilosa, Roth.
plant3 erbacee din fam. Legumimsae i
cu flori de culoare vioIet&; ele stau ;
perechi sau izolate; altele au culoa-
rea rogie, alb5, dup5 specie.
Majoritatea nectarului este secre-
t a t d e dou3 stipele ce se gssesc la
baza petiolului frunzelor gi apare
cu aproape zece zile inainte d e inflo-
rire. Deci in cea mai mare parte
nectarul de la msz5riche este extra-
floral cu un continut de zah5r pin3
la 56%; atunci cind planta infloregte,
glandele nectarifere ale florilor secret5
;i ele nectar-dar cu un continut de
22% zah5r (Orosi Pall). Se consider5
c5 productia de miere la hectar este de
20 kg. Durata de inflorire este de
2-3 ssptiimini.
M e l i s a ' , V.n.
M e n t d, izm5 brun5, ghiazm5,
giugiumg, izma de leac, minta de
grsdins, Mentha piperita Huds, plan-
ts perenj erbacee gi aromatic5 din
fam. Labiatae, ca gi varietgtile de
izm5 Mentha crispa L. ce face flori
rogii, violete, in form6 de spic termi-
nal: este o melifer5 foarte c5utat5 de
albine, avind gi o inflorire prelun-
git5, din iulie pin5 in octombrie. Nec-
tarul are o concentratie de 0,04 mg
zahiir, iar productia de miere de
200 kg la ha. Mierea este de culoare
galbenil ca chihlimbarul, cu gustul ca-
racteristic gi arom5 de ments, p%-
trindu-se mult5 vreme far5 s5 gra- ,
'
nuleze. Albinele culeg gi polen care
are o culoare cenugie.
M i c s a n d r a', micgunele, ~ i r o i ,
vioarg rogie, Matthiola incana L.R,
Br. plant5 erbacee din fam. Cruciferae
cu flori frumoase de diferite culori:
cu miros pliicut, sint cercetate de al-
bine. Se cultivg in gr5din5.
FLORA MELIFERA 187 FLORA MELIFERA

Din aceeagi familie este gi micsan-

dra s5lbatic5, Erysimum Wittman-
ni Zaw., cu flori mari, parfumate,
de culoare galbens, cu codite paroase,
sPnt foarte cercetate de albine; in-
floregte in iunie-iulie gi trliegte in
~ e g i u n id e munte prin locuri cu stin-
ci calcaroase.
M i c g u n e l e r u g i n i t e , floa-
re de vioar5, foaltine, giboi, vio-
rea galben5, Cheiranthus cheiri L.
plant5 peren5, erbacee din fam. Cru-
ciferae; florile sale galbene-aurii stau
In form5 de raceme la virful ramu-
rilor: planta d 5 nectar gi polen; in-
floregte in mai-iunie gi se g5segte in
gr5dinile de ling5 cas5.
M i r u t a , limba boului, Anchusa
officinalis L. din. fam Borraginaceae
ca gi Anchusa italica Retz sint plante
perene erbacee ce fac flori compuse,
cu ciorchinagii agezati pe partea din
afara ramurilor, cu un caliciu in form5
de clopot, cu sepale cu perigori, avind
o culoare albastr5 spre violet-deschis.
Ele dau polen gi nectar; acesta are o M o l u r 6, chimen dulce, anason,
concentratie de 0,5 mg zahfir iar fincen, secgrea, fenicul-Foeniculum
productia de miere la ha este calcu- vulgare Mill., plant5 erbacee bianualg
lat5 d e la 50-100 kg dup5 cum este din fam. Umbeliferae, are flori in
timpul, priindu-i umezeala ploilor. umbel5 cu 10-20 de raze, de culoare
Este o plant5 melifer5 pretioas5, cu galbenEaurie, ce sint bine cercetate
atft mai mult cu cPt ea infloregte spre de albine pentru abundentul lor po-
sfirqitul verii cind in cimp resursele len, cit gi pentru nectar, dar numai
de nectar ~i mai ales de polen sfnt pe Pn primele dou5 s5ptGmini de la in-
sfirgite - incepind din luna iulie gi florire, care are loc i n luna iulie.
tine pin5 in octombrie. Cregtepe mar- Mierea are o culoare galben5-deschis,
ginea drumului, prin finete, pe zona cu miros de m5rar care nu este plg-
qoselelor gi al5turi de sem5n5turi. cut, dar este foarte bun5 pentru ierna-
M o a r t e a p u r i c e l u i , Inu- rea albinelor.
la conyza D.C., plant5 erbacee bia- Sint variet5ti de molurG s5lbatic5,
nuali, din fam. Compositae, are flori mai cu seam5 in finetele d e munte,
galbene agezate in capitule tubu- care prefer5 locurile pietroase f i cu
loase; ele dau polen qi nectar, planta mult5 lumin5 solar5, variet5ti care
fiind o bun3 melifer5. fnfloregte in sint mai melifere decft cea cultivat5.
iulie-august qi triiegte prin locuri M o r c o v, Daucus carota L., plan-
pietroase, aride. t 5 erbacee bianual5, din fam. Umbe-
FLORA MELIFERA 188
liferae, este melifers atunci cind mor-
covul r5d5cin5 se pune in prim5varl
in p5mint pentru a da floare, careare
forma unei umbele multiradiate. Al-
binele culeg cu sirg nectar gi polen
in cele 4 sgptgmini cit tine inflorirea.
Pentru apicultor insl, chiar morcovii
r5d5cin5 au o deosebitl important5,
c5ci r5d5cina ras5 gi apoi stoars5
bine cu o micB presl de min5 d 5 un
suc dulce plin de cele mai bogate
vitamine, in special vitamina A (ca-
roten). El se poate amesteca in hrana
de stimulare in special pentru preg5-
tirea coloniilor crescgtoare de mitci,
in doze de 100 g suc la 10 litri sirop.
M u r , amur5, rug de munte. Ru-
bus fruticosus L, ca gi Rubus caesius L.
sint plante din fam. Rosaceae, care
au flori albe sau roz, mult cercetate
de albine, c5ci nectarul are o insem-
nat5 concentratie de 1,9 mg zah5r.
Productia de miere este de 20-50 kg
la ha. hlierea de mur este de culoare
deschis5 sau putin giilbuie, de o ca-
litate exceptional5 si chiar superi-
oar5 mierii de trifoi. Cine are o stu-
pin5 in apropierea unei p5duri cu
mur va avea o bun5 recolt5. fnflo-
FLORA MELIFERA
reyte de la finele lui mai, ping la
inceputul lui iulie.
M u s c a t u d r a c u l u i , mu!-
cat5 de cimp, clluggrag, ochiul boului
albastru - Knautis arvensis Coutl. sau
K. ucrainica, plant5 erbacee din fam.
Dipsaceae gi o alt5 plant6 din aceeagi
familie, Floarea viiduvei, Scabiosa lu-
c i d ~Vill, sint plante melifere foarte
bune. Au flori agezate in capitule radi-
ante pe peduncule lungi: florile din
margini sint de d o u l ori mai mari ca
cele din mijloc, d e culoare liliachie
b5tind in roz.
fnfloregte timp de 45 zile, din
iulie-septembrie, in care timp albi-
nele culeg mereu de la ea, c5ci chiar
pe timpul uscat de argit3 ~i secetos,
albinele recolteaz6 activ yi chiar mai
bine decit pe timp umed. Planta con-
stituie un bun stimulent pentru dez-
voltarea puietului la sfirgitul verii.
Y
Se g5segte prin cimpie, poieni, tu-
figuri, locuri nisipoase gi cele inte-
lenite.
M u , r t a r d e c i m p , V.n.
N a 1 b ii , collceii babii, malang5,
Malva silvestris L., plant5 erbacee
bianual5 din fam. Malvaceae, cu flori
mari violete, rogii, albe sau purpurii,
incretite pe margini. Ele sint bine
cercetate de albine; mierea are culoare
alb6 gi o consistent5 deosebit5; dci
mai ales mult polen. Plantelor c5rora
li se pune la r5d5cin5 putin5 cenug5
- deci un ingr595mint potasic - dau
si mai mult polen, prelungind fnflo-
rirea pin5 tirziu in toamn5, adic5 toc-
mai cind albinele duc mai mult nevoie
de aceast5 pretioas5 protein5. Albi-
nele culeg ceva polen qi de la nalba
mic5 cagul popii - Malva rotundi-
folia L. care are gi mai mult nectar,
decilt cea de mai sus. Toate speciile au
o fnflorire lungs, din iunie pin5 in
septembrie.
 FLORA MELIFERA 189
Alte dou5 specii de nalb5 sint nalba
d e gr5din5, Althaea rozea Cav., gi
nalbs creat5 - Malva crispus L.,
considerate ca bune plante furajere in
special pentru siloz, c5ci contin
multe proteine yi ofer5 o mas5 verde
d e 30 033 - 70 003 kg/ha. Florile
dau pin5 la cosire mult polen gi nec-
t a r albinelor. Se pune neap5rat in
amestec cu porumb furajer sau cu sorg
zaharat, caci plantele au un conlinut
slab de zah5r.
.V a p , V. n.
N a p r a s n i c, inchizgtoare, pfi-
boi cgpresc, Geranium Robert-hca-
num L, din fam. Geraniaceae, plant5
erbacee; florile sale rogii, lung pedun-
culate, cu miros neplgcut, stau erec-
t e ~i in parechi; ele dau nectar c5utat
mult de albine care culeg tot-
deauna gi ceva polen. Planta are o
inflorire prelunga, din mai pin5 in
septembrie. Ea prefer5 locurile um-
brite din poieni, tufiguri, p5duri gi
dumbr5vi din regiunea montan5.
iV 6 s t u r e 1, babilnic, brincut5,
cardam5 de izvoare, chrenil5, creson,
miiceg de balt5, Nasturtium officinale
L.Br., plant5 peren5 erbacee din fam.
Cruciferae; florile sale sint mici gi
albe, inflorind dou5 luni, iunie-iulie;
d e la ele albinele culeg nectar, dar mai
mult polen. In locurile cu umezeal5
mare de pe ling5 lacuri gi b5lti n5stu-
relul d 5 nectar mult mai bine ca in
terenurile uscate. Cregte cu predilectie
pe ling5 mlaytini, piraie, izvoare.
N e g r i 1 i c 5, cerugcd, chimen ne-
gru, negrosic5, negrugc5, Nigella sa-
liva L., ca vi rudele ei chica voinicului
- Nigella darnzschaena L. yi N e g r u-
$ a - Nigella arvensis L., slnt plante
erbacee din fam. Ranunculaceae, cu
flori in forma de stea de culori vari-
ate: albe, albastre, liliachii; ele dau
un nectar abundent, cu a t i t mai mult
cu cit plantele neputind s5 se fecun-
FLORA MELIFERA
deze decit prin interventii din afar5,
agteaptl albinele s5-i culeag5 nectarul
gi polenul.
N e m t i g o r i i d e c i m p , ciz-
ma cucului, gilceav5, m5rarul cimpu-
lui, toporaq, Delphinium consolida L.,
plant5 erbacee anual5 din fam. Ra-
nunculaceae, cu flori liliachii, cu pin-
ten gi stamine numeroase gi corol5
adinc5; florile sint bine cercetate de
albine pentru nectar gi polen. Acesta
ins5 in unii ani nefavorabili contine
alcaloizi toxici. Recoltarea nectarului
se face mai bine a doua zi dup5 o ploa-
ie, c5ci umple corola gi poate s5-1 ia
qi albinele cu limba mai scurt5. Plan-
t a Infloregte prelung din mai-septem-
brie. Locul s5u de predilectie este tere-
nu1 lucrat gi insgmintat cu culturi ce-
realiere.
N o p t i c o a s a , liliacele, miro-
dea, micgunea, sibiog, viola de pri-
m5var8, vioar5 de noapte, Hesperia
matronalis L. gi Hesperia tristis L. sint
plante perene erbacee, care infloresc
la doi ani o dat5. Fac parte din fam.
Cr~aciferae.Florile sint liliachii, mari
gi pl5cut mirositoare, mult c5utate de
albine mai ales pentru polen. fnflo-
reqte In mai-iunie gi creqte prin tufi-
guri gi margini de p5duri.
N u m 5 u i t a , befele, miozotis,
ochii p5sgricii, ochiul garpelui, ure-
chea goricelului, Myosotis silvatica
Ehrh. Hoffm., plant5 peren5, mica,
erbacee din fam. Borraginaceae cu
flori mici albastre, rogii sau albe ce
sint activ cercetate de albine, pentru
bogatul lor polen gi nectar. Florile
fiind mici, albinele igi pudreaz5 abun-
dent corpul cu polen in momentul ab-
sorbtiei nectarului, ceea ce se constat5
la examenul microscopic a1 sedimen-
tului mierii. La probe de miere ana-
lizate din acest punct de vedere la noi
in tar5 provenitti din com. Dorna gi
Gura Humorului, reg. Suceava, s-a
FLORA MELIFERA
constatat in 1941 c5 polenul de Myo-
sotis era in proportie de 90 - 99% ;
aceste procente sint considerate ca o
dovad5 gi a culesului insemnat de nec-
t a r de la aceste flori. Planta infloregte
fn mai-iunie qi cregte prin pidurile d e
munte.
0 d o g a c i, silpunariti, floarea
c5lug5rului, floare de silpun, flori al-
be, sgpunele, Saponaria officinalis L.,
plantli erbacee din fam. Caryophy l-
laceae, cu flori roz, rnai rar albe, cu
caliciu cilindric, dispuse in corimbe
fasciculate. Ele dau nectar gi mult
polen. fnflorest,e din rnai pin5 la fi-
nele lui iulie. Cregte prin finete ume-
de, pe ling5 piraie ~i pgduri umbroase.
0 d o 1 e a n, guga porumbelului,
nlivalnic, Valeriana officinalis L. plan-
tli-peren5, erbacee, tufoas5, din fam.
Valerianaceae cu peste 290 de specii,
este vivace, are flori roz, rogii qi cite-
odat5 albe, in umbele terminale, pu-
Odolean
190 FLORA MELIFERA
ternic parfumate, semiinind cu cele ale
iasomiei; ele sint mult cercetate d e
albine pentru nectarul gi polenul lor
gi cu a t i t mai pretioase din punct de
vedere melifer, cu cit au o duratii d e In-
florire din rnai pin5 la finele lvnii iu-
lie. Cregte oriunde, la ljes sau munte,
preferind terenurile rnai umede.
0 m a g u 1, mirul lupului-Aco-
nitum napellus L, este o plant5 peren5
erbacee din fam. Ranunculaceae, cu
flori albastre, rar albe qi purpurii,
dispuse in raceme terminale. fnflo-
regte in iulie-august, cregte prin padu-
rile subcarpatice. Planta este o bun5
melifer5 vi polenifer5. Polenul ins&,
in unii ani nefavorabili, contine sub-
stante toxice (alcaloizi).
0 r e $ n i $ ti, V.n. Bob fi Bobqor.
P d 1 d m i d 6, crgpugnic, scaiete,
Cirsium arvertse L. Scop. sau C. Lan-
ceolatum, peren5 din fam. Compositae,
are flori hermafrodite, dispuse in um-
bele paniculate formind panicul co-
rimbiform, de culoare liliachie gi
rnai rar alb5. Ele sPnt bine cercetate
de albine cind p5mintul are umiditate,
culegind nectar si un polen cenu~iu-
albicios. Productia de miere la ha.este
socotit5 intre 70 - 200 kg dup5 an gi
umiditate.
fnflorirea incepe in luna iunie gi
tine o lung, chiar gi rnai mult in anii
cu veri ploioase. Ea create prin sem5-
ngturi, adeseori gi in mas5 compact5;
in billtile Dun5rii cregte Cirsium pa-
lustre L. Scop., in anii cind inundatiile
de prim5var5 nu b5ltesc locul gi se
retrag curind .
P a n a z b u r t i t o r u l u i , Lun-
naria annus, plant5 erbacee bianual5
din fam. Cruciferae, face flori mici, vio-
let, dispuse in raceme multiflore fiind
mult cercetate d e albine pentru polen
gi nectar. fnfloregte In aprilie-mai si
cregte la umbra p5durilor din munti.
Ptipddia, V.n.
FLORA MELIFERA
P cis t i r n a c, Pastinaca saliva L.,
d i n fam. Umbeliferae, este o plant5
erbacee aromatic5 bianual5, face flori
galbene, dispuse in umbele compuse,
ce sint foarte bine cercetate de albine,
pentru nectar gi polen. fnfloregte in
lunile iulie-august. Productia de mie-
re la ha este calculat5 la 50 kg. Pen-
tru obtinerea de seminte, r6dZcinile se
plantea25 in ar5tur6 profund5, de pre-
ferat in locuri noi, adinc desfundate,
cind planta d 5 o mare abundent5 de
flori, cu mult nectar gi polen. Planta
mai cregte ~i in stare s5lbatic6 pe toate
finetele din ges pin5 la munte, crin-
guri, locuri umbroase, drumuri gi co-
line.
P ci t 1 a g i n 6, limba oii, mama
ploii, Plantago major L. ca gi cele dou5
inrudite, P. lanceolata L. ~i P. media
L., adic5 pit,lagina ingust5 ?i cea moa-
le sint plante perene erbacee din fam.
Plantagineae; florile de culoare roz
sint mici qi inghesuite, dind polen.
Albinele culeg gi ceva nectar de la ele.
Toate speciile au infloriri mult pre-
lungite pin5 in septembrie. La munte
ins5 nu dureaz5 inflorirea mai mult
d e 55 zile. Cresc pretutindeni prin li-
vezi, cimpii, finete, pgguni, locuri ari-
de, dGrirnlturi, pe ling5 drumuri gi
poteci din ges gi pin6 in regiunea sub-
carpatic5 .
P e p e n e verde gi galben, Citrul-
lus lanatus L. gi Cucumis melo L., plan-
t e erbacee din fam. Cucurbitaceae, sint
bogate mai mult in polen, care are
multe vitamine gi aminoacizi; Vita-
mina B, - 7,1%, Vitamina B, -
pin5 la 2,5 micrograme. Apicultorii
care urm6resc o recolt5 d e polen vor
realiza cantittiti insemnate gi valoroa-
se. Nectar d 5 suficient, cam 30 kg
miere la hectar. Mierea este frumoas5,
deschis5 la culoare ~i cu o savoare deo-
sebit5. Pepenii, avind o inflorire pre-
lungs, de 55-60 zile, incepind din
191 FLORA MELIFERA
Floare de pepene galben
luna iulie, dau cel putin un cules de
intretinere. De la culturi pe suprafete
intinse se obtin chiar recolte bune. 0
floare produce pe zi 1,61 mg nectar
cu o concentratie de 66% zah5r.
Aceleagi atribute se confer5 in ge-
neral mai tuturor bost6noaselor; do-
uleacul, dovlecii din grldina de zarza-
vat, dovleacul furajer pus in porumb.
In special acesta din urm5 d6 mult
polen, iar nectarul este cantitativ
mult rnai insemnat. Stuparii mai fo-
losesc pepenii verzi dulci $i la hrgnirea
d e stimulare a coloniei in luna august-
septembrie, atunci cind in cimp nu se
mai g6sesc resurse de nectar, iar cuibul
trebuie s6 se extind5 pentru a intra
in iarn5 cu mult5 albin5 tin5r5. Sucul
dulce a1 pepenilor zaharogi e luat de
albine numai atunci cind proportia de
zah5r este de cel putin 8%. E i sint
t5iati in felii subtiri, iar albinele su-
gind zeama, o transform5 in miere.
Nu este bun6 pentru hrana d e iarn5
in cuib, c6ci adesea fermenteazl.
P e s m 6, m5turic8, Centaurea sua-
veolens Willd., care este o plant5 erba-
cee din fam. Compositae, cu flori gal-
bene qi miros plilcut, ce sint reunite
in capitule lungi, pedunculate; inflo-
regte din iulie-septembrie, fiind mai
mult cultivat6 in gr5dini. Este o plan-
t 5 melifer5 foarte pretioas5, albinele
FLORA MEIiIFERA 192
culeg toatii ziua cantit5ti insemnate
de nectar gi polen.
inrudit& cu ea est,e gi spoitorul -
Centaurea moschata Willd., numai c5
are florile violet-purpurii sau albe,
cu miros de mosc, avind gi o inflorire
mai lung5.
P i c i o r u 1 c a p r e i, Aegopo-
dirtm podagraria L., din fam. Umbelli-
ferae, este o plant5 erbacee; face floare
cu umbel5 mare, alb5 si rar rogiaticii,
de la care albinele culeg nectar gi
polen. Secretia nectarului nu este tot
a t i t de abundenti in fiecare a n , dar
obignuit de la aceastii plantii, acolo
unde cregte in masiv, stuparii iau o
recoltl bung. Infloregte in mai-iunie.
Cregte prin p5duri, locuri umbroase gi
umede.
P o a 1 a S f. M d r i i, Nepeta
tataria L., plant5 erbacee din fam.
Labiatae. Florile sint albe, violete,
asezate in jurul unui singur punct a1
tulpinii in num5r de 10-20 floricele
formind un racem terminal. D5 polen
~i mult nectar. Productia de miere la
ha variaz5 intre 100 gi 240 kg. fnflo-
regte prelung din iunie pin5 in august
Podbeal
FLORA MELIFERA
gi cregte obignuit prin cringuri, finete
gi p5duri.
P o d b e a 1 sau podval, Tussilago
farfara L., plant5 peren6 erbacee d m
fam. Compositae; cu flori galbene, in
capitul cu gulerag; este o bun5 meli-
fer5 gi mult c5utat5 de albine. Este
prima floare cu polen gi nectar in pri-
rngvar5. Ea infloregte din martie pin5
in aprilie gi cregte prin locuri argiloase
qi calcaroase, pe sub maluri, pe ling5
piraie ~i coaste.
P o j a r n i !. a , sungtoarea, Hy-
pericum perforaturn L., plantii erbacee
din fam. Hypericaceae, vivace, cu fru-
moase flori galbene care nu au nectar,
dar dau polen, pe care albinele il adu-
nii mai ales in orele de dimineatci.
fnfloregte prelung din iunie-august gi
cregte prin finete, coline, psiduri. tufi-
guri .
P o r a n i c i, poroinic, Orchis spe-
ciosa Host. gi Orchis morio L., plante
erbacee din fam. Orchidaceae, cu flo-
rile ca orchideele cu cascl de un r0.y-
purpuriu, cu mult nectar ce st5 in in-
terioiwl florii, pe care albinele il recol-
tea25 cu mult sirg. fnflorirea are Ioc
in luna mai-iunie.
P o r u m b, p5pugoi, cucuruz. Zea
mays L., plant5 erbacee din fam. Gra-
mineae, este poleniferg. Polenul are
4,53% albumin5 digest,ibil5 ; 1.43%
gr5simi gi 4,47% substante minerale.
Adeseori cind anii sint ploiogi, mii-
tasea porumbului secret5 un suc dulce
viscos, pe care albinele il adun5. In-
florirea porumbului incepe in iunie,
iar paniculul este plin cu saci cu PO-
len cules de albine, dar rgi d e stupar
pentru a face rezerve. V.n. Polen.
P r i s t o I n i c, crucea pfinii, floa-
rea crucii, Abutilon avicene Gaert. gi
Ab. theophrasti Medik, erbacee din
fam. Malvaceae; florile sale galbene,
fiirii caliciu, oferii albinelor un bun
cules de polen gi mai putin nectar.
FLORA MELIFERA
193
Planta o data insRmintat5 r5mine pe
teren multi ani, oferind o mas5 verde
in cantit5ti mari, bun5 pentru consu-
mu1 animalelor la insilozare cit gi
pentru culesul albinelor. Jnfloregte in
iulie-august.
P u f u l i r a d e b a l t t i , lim-
bricag, zbur5toare de balt5, Epilobium
hirsuium L., din fam. Oenotheraceae.
Planta are flori mari, frumoase, pur-
purii, cu staminele erecte; sint mult
cercetate de albine pentru polenul gi
nectarul lor. Productia de miere la ha
este socotit5 la 30 kg. hlierea este de
o calitate aleas5, cu gust pljcut, cu o
culoare deschis5 ca cea de salcim, fiind
chiar ceva mai alb5. fnfloregte din
iunie-august. Cregte prin b5lti gi in
special prin Delta Dunarii, prin stufii-
riguri gi o s t r o a ~ e .Stuparii ce fac stu-
p i r i t pastoral prin preajma locurilor
unde cregte masiv aceast5 plant5 ob-
t i n recolte bune.
R ti c h i 1 a n, ctilb5goar5, floarea
zinelor, lemnie, zbur5toare b5rb5teas-
c5, Lythrum salicaria L., plant5 erba-
cee, din fam. I,ythraceae. Floarea se
aflii in rirful tulpinii ca un spic rogu-
plirpuriu, cu glande nectarifere ce stau
in virful potirului ca un disc, ling5
pistil. Ele secret5 nectar in cantit5ti
mari gi cu a t i t mai mult cu cit vremea
r: mai cald5. Albincle culeg nectarul
acestei planle chiar gi pe ploaie. Pro-
ductia de miere la ha este de cel putin
200 kg. Planta dB gi polen abundent.
Mierea are o culoare galbenG-inchis,
cu gust pljcut, putin astringents. In-
florirea plantei este de durat5 lung5,
din iulie pin5 in septembrie gi ea aju-
t 5 coloniile s5 creasc5 inspre toamnii
mult puiet. Planta tr5iegte in mod
obignuit prin Deltti, finete de balt5,
locuri mliigtinoase, tufiguri umede etc.
R a p i t d, V.n.
R ti s c o a g e, V.n. Zburdtoare.
FLORA MELIFERA
PufulitB de
balta
R i d i c h e s c i l b a t i c t i , ra-
pita de ogoare, rapita s5lbaticg-
Raphanus raphanisirum L., plant5 er-
bacee din fam. Cruciferae, cu flori albe,.
cu dungi violete ce dau mult nectar
7i polen; mierea e de culoare deschis&
gi se cristalizeaz5 repede; la inceput,
dupii extractie are un gust putin in-
f.ep5tor, care ins5 dispare cu timpul..
Este foarte r5spindit5 pretutindeni
in lanurile de maz5re gi griu. fnfloreg--
t1e in luna iunie-iulie.
R o f d t e a , crinul de balt5, finul'
cgmilei, micguneaua apei, p5puric5,.
Butomus umbel1atu.s L., plant5 erbacee,.
din fam. Butomaceae, face flori fru-,
moase roz, dispuse intr-o umbel5 ma-
re, terminal5, care dau nectar gi polen,
Infloreste prelungit din iulie-august,
cregte prin b5lti, locuri mllgtinoase,
pe malul lacurilor gi apelor curg5toare.
R o c o i n ti, coada de gtiin5, roco-
$el, rocovina, Stellaria nzedia Vill.,
plant5 erbacee din fam. Caryophyl-
laceae, cu flori mici albe, axilare sau
terminale, ce au caliciul din cinci ptirti
obtuze; ea infloregte tot sezonul, d i n
martie pin5 in octombrie, dind nectar
gi polen.
R o s 1 o g o 1, V.n.
R o s t o p a s c ti, calcea mare,.
crucea voinicului, iarba de negi, iarba
FLORA MELIFERA
rlndunelei, plesc5rit5, Chelidonium
rnajus L , este o erbacee din fam. Pa-
paveraceae, are flori galbene, in um-
bele cu d o u l sepale, cu stamine lungi
qi scurte; inflorirea are loc in aprilie-
anai. Sint activ cercetate de albine
pentru polen gi nectar. Cregte pe locuri
calcaroase, margini de p5duri gi cim-
pie.
R o t 6 { e 1 e a 1 b el iarba de str5-
n u t , Achillea ptarmica L., plant5 er-
bacee din fam. Compositae,; are flori
ce dau nectar ai polen; ele sint dispuse
i n capitule, cele centrale, tubulare,
albe-gglbui, cele marginale albe, in
num5r de 8-12. Infloregte prelung
d i n iulie-septembrie, prin finete gi
locuri umede.
R o z e t a , rezeda, zmeurica, V.n.
R u q u 1 i f a, singeroas5, stru-
gurag, Hieracium aurantiacum L., este
o plant5 erbacee din fam. Compositae,
are flori de culoare rogie-portocalie,
ce stau in capitule grupate intr-o um-
be15 la virful tulpinii; ele ofer5 albi-
nelor nectar gi mult polen; infloregte
in iunie-iulie gi cregte in regiunea al-
ping, pe p5guni gi in locuri deschise.
S a I u i e a 1 b 6, nalb5, Lavate-
r a thuringica L., plant5 din fam. Mal-
vaceae, bun5 melifer5, asem5n5toare
cu mai toate varietatile de nalb5. Flo-
rile au culoare roz, ingltindu-gi portul
deasupra frunzelor. Secret5 mult nec-
t a r cu o concentratie de 0,12 mg de
la fiecare floare, iar productia de mie-
r e la ha este calculat5 la 200 kg. In-
floregte in iulie-august, deci spre sfir-
gitul verii, dind astfel un cules care
determin5 albinele .s5-gi creasc5 puiet
'mult gi deci coloniile intr5 in iarn5 cu
populatie numeroas5 gi tin5r5. Cregte
prin finete, tufiguri, sem5n5turi.
S a s c h i u, hobirnac, cucunit5,
foaie de fier, foi-foi, merigor, pervin-
c5, Vinca herbaceea Wet. I<. plant5 er-
bacee din fam. Apocynaceae, cu flori
194 FLORA MELIFERA
albastre-violet. E o bun5 plant5 me-
lifer5 de la care albinele recolteazti
toat5 ziua nectar gi polen. Infloreate
din martie pin5 in mai; are varietgti
ce incep s5 infloreasc5 in iulie pin5 in
octombrie. Cregte pe ling5 stinci, po-
ieni, cringuri.
S c a i, V.n.
S c a r a d o m n u 1 u i, scsricea,
Polemonium coeruleum L, plant5 ier-
boas5 din fam. Polemoniaceae, are
flori albastre citeodat5 gi albe age-
zate in buchete corimbice, punctate
cu vinisoare. Floarea dB nectar gi mai
ales polen din numeroase antere. fn-
floregte in iunie gi iulie gi prefer5 poie-
nile de munte.
S i c a , garofita de mare, limba
boului, aptirgtoare, Statice gmelini
(Willd). plant5 ierboas5 din fam.
Plumbaginaceae, are flori albastre,
dispuse in spiculete insotite de trei
bractee, ce formeaz5 spice scurte gru-
pate intr-un panicul mare. Este o plan-
t 5 melifer5 valoroas5, care, ca gi sora
ei limba peatelui, infloregte prelung,
din iunie-septembrie, dind polen gi
nectar. Ea cregte cu predilectie in te-
renuri s5rtituroase unde sint putine
plante melifere.
S i 1 n i c, coada ielelor, c5tugnic5,
nejelnic5 , orbalt , pelugoas5, r5run-
Silnic
FLORA MELIFERA 195
chioas5, Glechoma hederacea L., ca gi
sora ei Nepta glaucoma (Benth) sint
plante ierboase din fam. Labiatae.
Florile sint de culoare albastrg-fnchis,
cu nuante spre violet gi stau cite 2-6
la subsuoara frunzelor. fnflorirea e de
lung5 durat5, din martie pin5 in rnai
gi este foarte bun5 melifer:, dind o
miere de culoare deschis5, cu o aroma
puternic5, care rnai dispare cu timpul.
Planta are o vegetatie bogat5, rnai
ales cind terenul se afl5 in preajma
unei ape curg5toare. Este foarte rezis-
tent5 la frig gi apare in primele zile
ale prim5verii. Cregte obignuit prin
locuri urnede, livezi, poieni, fiind fo-
losit5 gi ca plant5 medicinal5.
S i n g e r i c, sorbestrea, Sangui-
sorba officinalis L., este o plant5 erba-
cee d i n fam. Rosaceae; are o floare de
culoare cafenie asemSn5toare cu cea a
trifoiului de munte, avind Ens5 patru
sepale eliptice colorate fn rogu-purpu-
riu. Albinele o cerceteaza rnai ales in
prima perioad6 de inflorire cind d 5
mult nectar. Polenul s5u bogat este
luat de albine pin5 cind sacii se des-
carcti complet. Are o inflorire prelun-
git5, din iunie pin5 in august. Cregte
prin pgduri, finete gi p5guni umede
din regiunile muntoase. RBd5cina
acestei plante are fitoncide de mare
ajutor in lupta contra locei. fnfloregte
Pn anul a1 doilea gi se mentine pe loc
cinci ani.
S i p i c d , Scabwsa ochroleuca L.,
plant5 erbacee din fam. Dipsacaceae
face flori dispuse in capitule cu in-
florescente globuloase cu o culoare
alburie-cenugiu-rogiaticg, deci de cu-
lori nedefinite gi schimbgtoare chiar
pe acelagi port. E una din cele rnai
bune plante melifere mai cu seam5
c5 inflorirea ei incepe prin iulie-au-
gust, cind albinele gssesc prea putine
flori. Ele adun5 mult nectar din care
iese o miere alb5, asemgnitoare cu cea
FLORA MELIFERA
de salcim; floarea are gi polen bogat.
fnflorirea ei tine 45 zile. Cregte pe ha-
turi, margini de semlngturi, pe llngs
drumuri, rambleurile cgilor ferate,
preferind terenuri joase la cimp, cPt
gi la deal gi munte.
S 2 d b d n o g, brie, pomugor bg-
ietesc, Impatiensnoli tangere L., plants
ierboas5 din fam. Balsaminaceae; flo-
rile stau clte 3-4 aliituri, la subsuoa-
ra frunzelor. Ele au corola cu o petal5
mare gi dou5 mici. Culoarea lor este
galbenii striilucitcare in interior gi cu
puncte rogiatice pe margini. Albinele
le cerceteaz5 mult pentru polen gi
nectar. fnfloregte in iulie-august, iar
locurile de predilectie sint p5durile d e
munte, la umbra pomilor - unde este
gi umezealg rnai mult5.
S m i n t i n i c a , Sempervivum
hirsutum L , plant5 perena erbacee din
fbmilia Crassulaceae, mic5 ca port, cu
flori galbene reunite in corimbe dese,
este o bung melifer5; infloregte in iu-
lie-august gi cregte pe stincile calca-
roase ale muntilor.
S o p i r 1 i ;a , buruiang impug-
cats, Veronica orchideia (Gr.) plants
vivace, erbacee, din fam. Scrophulu-
riaceae; face flori mari albastre-viole-
te, cu vinigoare rnai inchise; d5 polen
gi mai ales nectar cu o concentratia
.FLORA MELIFERA 1916-- FLORA MELIFERA
-

~ d ezah8r d e 0,08 rng la fiecare florici- neacicfi ca arrrul. Sin1 ani cind Lotugi
c 8 , iar productia d e rniere la ha este alhiriele cerceteazA rnai pu! in planta.
,de 40 k g ; are o inflorire prelungits din S-a ohservat cd aceasta se intimplii
aprile-octornbrie g i cregte prin poieni, cind nllmeroase insecte ciiutatoare de
tufisuri, ling3 psduri. nec.Lar se inm~~l!escprea mult, incit
S o v i r v , orig,an, broasca, drost . s ~ a c Acu Lotul floarc:~ si nu rnai ]as&
milot,' qolovirf, Or~ganunzvulgare L., si rlimir pcntr11 nlbine. In rnajoritatea
maghiranul ~lajoranahorter~sis(\loncIi.) anilor ins5 ea dB m11ll nectar q i polen
sint dou5 specii cu aceeasi descriere. albinelor. JIierea este narfumat5 si d e
1~

Ele sint plante i ~ r b o a s e din farn. culoare galhenii. Creste pe rnargini d e

.
Labiatae. cu flori mici rosii., albe sau pgduri, Lufiguri, finete g i coline. Este
liliachii, ce au parfurn suav g i cresct la o bun5 fisaloare pent.ru malurile ri-
subsuoara unor rnici bractee. Se PG- poase care alunec5 sau lo spa15 apa,
<7

sesc pe pantele deluroase rnai inalte, csci riidscinile plantei formeaz'a ca o

in ~ i i d u r i . in tAieturi etc. Ele sint pisls deas5 care tine bine terenul.
cerc'etate de alhine tirnp indelungat, [,a 11oi se rnai cultiva prin griIdini
c5ci inflorirea tine din iulie pin5 in alta specie inrudit5 a acestei planhe
septernbrie. Florile dau nectar chiar g~ Solidago canadcnsis L, care este si rnai
i n tirnpul d e secet5 cind alte plante sint melifer8. Florile ei sint t o t galbene,
uscate, producind pe zi 0,32--1,12 rnp crl nrlrneroase capitule galhenc aurii,
nectar. Concentratia d e zahiir a necta- rnici, in form5 d e racem, compacte,
rului este d e 0,04 rng iar productia d e unilaterale qi plecat,e in jos. fnflorirea
miere la ha este calculat8 la 100-200 incepe pe la sfirgit,ul lui irilie pin2 in
kg. Mierea are o arorn3 deosebita ce se septernbrie.
asearn5nii cu cea a trifoiului. S p u m e a I d , lirnba sarpelai, pas-
S p a n a c s 2 1 b a t i c , piciorul tele calului, stupitul cuculi~i, Car-
,caprei, Chenopodiunt a l b u m L., plantd damine pratensis L , plant5 vivace er-
erbacee din farn. Chenopodiaceae, este bacee d i n fam. Crrcciferae; florile sint
plant5 bianual5 ce face flori alburii dispuse in raceme terminale, in formti
grupate i n raceme ca bulggragi; dau d e cruce, cu patru petale oblovale. Cu-
nectar, d a r mai ales mult polen, care loarea lor e roz sau liliachie; sint activ
l e foloseste albinelor si prin aceea c3 cercetate d e albine pentru polen qi nec-
a r e o inflorire prelung5 din iulie pin5 t a r . fnfloreste in aprilie-mai t,irnp d e
i n septembrie. Creste oriunde pe ling3 30 zile qi cregte prin pajiqtile, finetele
garduri, locuinte, terenuri cultivate si poienile urnede.
s a u necultivate. S t e I i t d - ochiul boului, ruq3
S p a r c e t d , V.n. de toamnil viniit5, rug5 viniita, stelit5
S p 1 i n u t 6, m5nunchi, zrneoai- viniitii, Aster amellus L., plant2 erha-
c 5 , splinut5 d e aur, Solidago virga a u - cee d i n farn. Co~npositae,cu flori dis-
Tea L., din farn. Cornpositae, e o plant3 puse in capitule d e culoare albastrii-
peren5 cu flori galbene-aurii, strinse clescliis spre margini, cele d i n rnijloc
intr-un capitul in5ltat spre virf, iar portocalii, iar cele rnai tinere, din
cele d e pe margini, ca la p5p8die. E centru, inc5 verzi; sint bine cercetate
foarte cercetatii d e albine pentru boga- d e albine pentru polenul si nectarul
t u l sriu polen. Acesta are-o particu-la- lor care are o concentratie d e 0,04 mg
ritate: dirnineata este d e culoare alb8, zahgr, iar productia d e miere la ha
i a r d e la ora 10 incepe s2 se ingglbe- este d e 60 kg. Planta infloreste pre-
FLORA MELIFERA
197
lung, din iulie-septembrie; ea cregte
pe coline, coaste, tufiguri gi locuri
pietroase.
S t e 1 u ? a , steaua fetei, Stellaria
nemorum L., plant& erbacee din fam.
Caryophbllaceae, la fel ca gi speciile
St. holostea L., i a r b a m o a l e ,
S. media (Vill.) rocoina, amintite in
prezenta lucrare; toate sint bune me-
lifere; floarea este alb5, cu caliciu
cu cinci sepale ascutite. Este activ
cercetats de albine pentru nectarul
gi polenul s5u. lnfloregte prelung din
mai ping in iulie gi creqte la umbra
arborilor in p5duri gi locuri umede.
S t i r i g o a i e, strigoaie, Vera-
trum album L, plant5 vivace erbacee
d i n fam. Liliaceae, cu flori albe gi ver-
zui pe dedesubtul petalelor, strinse in
racem paniculat. Este o bun5 melifer5
d a r in anii prea secetogi polenul s5u
contine saponin5 vi devine toxic pen-
t r u albine; de aceea acolo unde stiri-
goaia este in masiv, va fi necesar ca
apicultorii s5 nu pun5 colectoare de
polen la urdinig oferind in schimb
albinelor faguri cu p5stur5 de la rezer-
v5, pin5 cind floarea se trece. Planta
infloregte in luna iulie-august gi cregte
la munte, pe finete gi p5guni.
S u g e 1, V.n.
S u l f i n 6 , V.n.
S u g 6 r e 1, Teucrium montanum
L., - este plant5 vivace, subfrutes-
cent5 din fam. Labiatae, are flori albe-
gzlbui, dispuse in verticile ingr5m5-
d i t e la virful tulpinii gi ramurilor ; ele
dau mult nectar gi polen gi este cu
a t i t mai pretios cu cit are o inflorire
prelung5, din iunie pin5 in august.
Trsiegte la munte in locuri stincoase,
calcaroase.
S u 1 i t i c a , falcata, suniitoarea,
trifoiul caprelor, trifoi-sirm5, Dorych-
nium herbaceum (Will.) plant5 vivace,
d i n fam. Leguminosae. Inflorescentele
f o r m e a d capitule compuse din nume-
FLORA MELIFERA
roase flori, de culoare alb5, cu form&
tipic5 d e leguminoase. Are un miros
foarte puternic, imb5t5tor.
lnfloregte circa 4-6 stiptiimini, de
la finele lunii iunie pin5 in august.
Mierea are culoarea alb5-deschis, cu
un gust pl5cut.
S u r g u c i , cioc5nag, ciocul cio-
rii, nemtigori de gr5din5, tits caprei
- Delphinium ajacis L., - plant5 bia-
nuall erbacee din fam. Ranunculaceae,
ce face flori albastre, cite o dat'a roz,
albe sau pestrite, stau in struguragi ee
atirn5 de bractee scurte. Ele dau polen
gi nectar. Planta are o inflorire pre-
lungg din iunie-august. Tr5iegte gi in
gr5dina de ling5 cas5.
S u s a i, iarba iepurelui, susan,
tiilhgrea, Sonchus arvensis L, plant5
erbacee din fam. Compositae, cu flori
galbene ca cele de p5p6die in umbel5
paniculatl gi capitule cu guleray: sint
bine cercetate de albine pentru pole-
nu1 gi nectarul lor. rnfloregte in iulie-
august gi cregte pe semsnlturi, ogoare,
margini de drum. Sint multe speciii de
susai gi anume: S. asper (Vill.), S. ole-
raceus L., S. paluster L., toate cu flori
galbene, numai c5 ele cresc pe diferite
terenuri in piduri, vii sau m l a ~ t i n i .
S u s a n , Sesamum indicum L.,
plant5 erbacee bianual5 din fam.
Pedaliaceae. Florile sale solitare, axila-
re inclinate in jos. de culoare purpurie
gi p5roase la exterior, ofer5 albinelor
mari cantit5ti de polen. Planta se cul-
tiv5, fiind o bun5 oleaginoasl; la noi
a intrat putin in preocup5rile agrono-
mului, dar se va extinde.
T a l p a g i ~ t e i ,V.n.
T a 1p a u r s u 1 u i, matruna,
Acanthus longifolius Host., plant5 erba-
cee din fam. Acanthaceae, cu flori mari
roz far5 codite, cu bractee oblong-
ovale, cu spini, penetifizi, strinse in-
tr-un lung spic la virful tulpinii, sint
cercetate de albine pentru polenul g i
l
o a9sa '.? v3ysnd V U V ? I O J ? N unwor, !u!*Sanur '!ua!ocl u!ad alAaa3 .aseolnqol8
unln? ''9 wngvqvl V U V ? ? O ~ ? N 3eq a~nl!den U! asndsrp l1qs !!anqle aIes
-8) ' u i ! ~ e r ~ n'uoaeq
p '2 n u n 2 n J a[!Jold .graj![aw s u n q alaeoj - an?
.a?unru e[ a p aseoa)a!d apunigd -?sodwoj - m e j u!p ~seou!ds 'aamqaa
! 4 a[!?A!!~d urad 'apyae alseoa '!zaa ' guaaad clue[d eyz)e,rnr sn2vlnwzuo3
-!I U! alias:, !6 7snSne-a1[n! u!p albaa sdouuyag 'ala!eas ' [o8olso.1 ' ! n p u
-OIJU! fau!q[e a p alelnga ?[nw ua[od -.eqo!a ean!a.ew 'p 3 2 u J v 2 ?, J
aelaau s p ea :asuo!an[-!!lu!8ae aIa[ .alepunu!
i -edas !6 !qw![ albru ea !u!8sew ad !ao[j !i a p a w n !anso[ '!ijeq gZu![ ad a@a!
pu;ae 'be,ra[nS un n.1 ' ~ o ! ~ a ? uu! ! azunaj -gal 15 ~sndns-a![n! u! a$Qaao1jul .ua[
1 a p Flazoa o ad ?IS puaq[u8 es uaaeo[j -od eaa.1 !i 13.1 'au!q1e a p S a y n:, sap:,
:azl??sodwo3. w e j u!p eseou!ds aaaeqm 'ae).>au glaa.las a[a :ao[!anmeJ [nja!A e l
y')ue[d '.? s?ynv3v V U ? ; / . I V ~'ealanl '!aq aa!aajs!u~aa[nl!dna u! azea n:, a!sd!$
-eq-e8und '.ro~arr!z lu.rn!.) ' [n!uqnrun!a o ea akezaSe '!!ane-auaq[e9 !aolj aae3
'aodo.ro!r, ' E ,sr?aJo!a etIear, 'p 1 J n J elue[d :av7?sodwo3 - w e j u!p 'aa:,eq
1 'U'h ' p 11 121 J ? 2 11 J
-Ja ' guaaad ~ l u e l d'ztlJav3 v?da?uaslip
-a)ea!lIn*)au v?Jv3?ynd . ! ~ q z q e8rrnd 'S ? F ? 2 J
!anJo[ I;!anurnap ad puiasaaa a!aqura? -!u!aepg~ naluad [e!sads u j 'ya!lna:,
-das u! ~ u ! d a!un! rr!p 8unla.rd ali-aa -ewauj eylsnpu! u! !6 aa!so[oj aae e l
-OIJUI '"9 03 a p alsa aelaaq ~ ! i > n p -LIR[,-J mapaurn ajaulj u!ad 'aolade InIeuI
-0" '(uo~u?~" - 3 ) %58-(;s I?[ F U J ~ ad '!do~S utad '!anpac8 qns ad ' p a w n
sun[e t. [nrra~odapun aaa!ur a p ao[aqoatl !RUI alsa [naol apun !rraputln)aad ad
[nluaw!pas a[ a!donso.ra!w Inuaursxa - e o ~ d ealQaa3 .a!aquraldas ul y u ~ d!ew
e[ !A leura!juo.~ 'e!ua?Io - 8 a ~'!lBa[!ga u!p y8un[aad aa!ao[ju! o s a y .au!q[e
16 ! a l j s j o ~ eunuroa u! ?e[euuras lsoj a p alolar,.raa l l n w lrqs a13 'sns a p a01
e $333~U I ' ~ e l ~ au!.jnd u !em !A ua[od -azunaj uaeo!iqns e [ alntlsoa:, ' q e a a ~ d e
% [ n ut.p 'au!ure~s do !B alelad !au!., n.1 riels aa awaaen u! asnds!p'aqll?~lrcpo
aq[e nes !!boa !u!2aeu1 ad Izaail !.IO[J alla '!t~ndand !a013 nr, 'ana2au?8v~
aaej ' a v a ~ v u o ~ ~.~wou dj u! p aaaeqaa -dog ' w e j u!p aa:,r?qaa Flueld "7 alvu
g?ue[d " 7 3.1vln3?m wnzto2tilod 'g.120~ -~J?JJO , eqm!
zunlii~ldwh~' u ! ~ ~ j !ri[
-.ql 'B!aods 'yr,!s!dar[ ' 1 o 3 s o J J 'sseo[eq eq.re! '27 s v a u p 7 p J
'U'A ' p o?j ? ~ , ~ ; .sod!s!u Inuaaal
.!JI?LUa o [ a i e ~ olnanl u!p pu!aajn,rd '!anwnap 'a?~a!llnaarr !an301
a[!u!p~aS u~ a p [ w !.rn~cdu; 11nu1 y a y ] ad 'ap!ae !aii:,ol diI a14aa:) .?snYne-aq
-[na a s '!z~.L![ '!.rni!jnk !ua!od '!anpFd -n! rrt 1) Brrn[a,~da14o~oljirr :1 ~ 8 o qua1
u!ad 3sa.q) .a!l!ade-a!!aeur u! osaaoI.1 -od 16 a" l.1au ne(1 ' . l o ~ ; ) m ~ t~'ar?otjqns
,~j
-ul .~,rearjw!.rd ul !!?u!p aIa.3 a.rlu!,rd el aael!se a [ ! 3 ! l ~ a ~u! asnds!p '!!and
pu!!j ' a u ! q [ ~a p a]el!z!h sap $u!s 'alaz -and-!!iod !B zoa !.IO[J a.Ie '!i~i!p 8-7
- u n q pu!ictIap !8un[ aj!po;, n;, 'aleru n.1 n!.j![e.) n.1 'aleloaauel 'al!Sun[e az
-njmcI ~ ! u a a ~ n tlalo!,\i !.rolj na a[eno -untIj n.) ' r u . ~0q 11nw a p ~ $ [ F u ; SO^
' a v a m l o ? ~.lur?j rrtp as.)eqaa glueid - u! !tl;~olul !ow !aoi!aad na ~ u ! d [ n ? o
~~
'7 v ~ v . 1 0V~~0O , Z',I~, ' , I W ! ; C U'~?arrrti;,!ur n a 'ao/u?qv7.urr?j u!p aaaeqna .? zunu
'ar,aeoS![ ' ~ . I I ? O ! ~ ',z;1 iD .l o d o j -zlpvl s?sdoap3 'aaquaz 'a!uAeael ' !ai
'a!nq[yS-gqle - J Wlrtd!q~'gieq!ygq '3 ? u S o d v J
aaeo[n., a p ualoiI !b ?a .aaa!w Y y 051 .!ua!od '!anb!jn$
a p a uq el e!j.~npo,rd.)sn8ne-a!11i! u! '!.inlfu~an u!ad alBa!g~? !A 1snSne-a!un!
a l & a , r o [ ~ u.!.mi-!rr!r,yagrrr
~ !i !anpFd a p rr!p rjunlaad a?6aaolji11 'a01 Inaeqnau
FLORA MELIFERA 199 FLORA MELIFERA

plant5 erbacee din fam. Solanaceae, ce

este cultivat5 la noi pe anumite tere-
nuri alese, care dau tutunuri de cali-
t a t e bung. Tutunul are o inflorescent5
i n racem, formind o panicul5 spre virf.
Florile lui galbene-verzui la unele
variet5ti dau nectar, care se transfor-
m 5 intr-o miere aproape f5r5 culoare,
putin acidulat5 gi chiar amgruie, care
dac5 nu se desface in comer! pentru
consum, in schimb este bun5 pentru
hrana de iarn5 a albinelor. Productia .
d e nectar in flori este mai abundent5
i n a doua jumitate a verii, c5ci inflo-
rirea este in raport cu varietgtile. Plan-
t a oferti gi polen abundent dar in unii
ani el e toxic pentru albine, continind
alcaloizii - nicotin5 gi anabazin5 in
proportii anormale.
T e 1 i n 6, telar, Apium graveolens
L., plant5 erbacee din fam. Umbelife-
rue, foarte aromatic5, are o r5d5cin5 UrzicSi rnoartti
comestibil5. Pentru a da flori. se infin
r5d5cinile in prim5vara celbi d e - d
doilea a n in ar5tur5 profund5 gi din ele august gi cresc la munte, pe stinci cal-
cregte o tulpin5 cu muchii, goal5, inal- caroase.
t 5 gi ramificatg. Atunci face flori mici U r z i c i i m o a r t i i , Lamium
albe asem5ntitoare cu cele ale corian- maculatum L., din fam. Labiatae face
drului, grupate in umbele mari. Ele flori mari rogii-purpurii sau roz, agezate
sint activ cercetate de albine ce culeg in verticile de 10-16, cu tubul corolei
nectar gi polen. fnflorirea este d e lun- indoit; ele sint foarte mult cercetate
g 5 durat5 din iulie-septembrie. f n de albine pentru nectarul gi polenul
stare natural5 ea prefer5 locuri &rate, lor bogat care are culoarea roz-alburie.
in special pe malul mgrii, cit gi in jurul Pnfloregte toat5 primgvara din mar-
lacului Amara, din raionul Slobozia un- tie-august. Trgiegte prin pgduri, tufi-
d e autorul a g5sit-o extins5. guri, poieni, mai ales i n regiunea d e
deal gi munte.
U n g u r a g V.n.
U s t u r o i f ii, aigoar5, frunzavoi-
U r e c h e a p o r c u l u i , V.n. nicului, iarba de lingoare, vindecil-
U r e c h e 1 n i f d , iarba ciutei, toare, voinicica, A lliaria officinalis
iarba de urechi, i a r b i gras5, iarba (Andrz.) plant5 erbacee din fam. Cru-
tunului, jintur5, prescuraritg, verzi- ciferae. Florile sale au form5 de cruce,
goar5, Sempervivum tectorum L., plant5 slnt mici, albe, in raceme terminale,
perenti, erbacee, gras5 din fam. Cras- cu puternic miros de usturoi. Sint
sulaceae: florile sale sint rogii, for- foarte cercetate de albine, c5ci produc
mind un corimb la virful tulpinii; ele mult nectar, dar putin polen. fnflo-
d a u polen gi nectar; infloresc in iulie- regte in aprilie-mai gi deci acolo unde
FLORA MELIFERA 200 FLORA MELIFERA
-

la munte, mai cu seam5 pe terenuri

calcaroase.
V e r b i n a , V.n.
V e t r i c e, ferecea, mtitrise, Ta-
macetum vulgare L . , din fam. Compo-
sitae, perens, erbacee; florile sale sfnt
dispuse i n mici capitule galbene, pu-
t,ernic mirositoare. Dau mult polen qi
foarte putin nectar. fnfloreste in iulie-
august si creste pe locuri ptirtisite, ne-
cultivate. E o plants r s p i n d i t l pe su-
prafete mari in Ostrovul Stamba-
Giurgeni.
V i n a r i t ci, cearta casei, la-
vrentinti, tamiif ti, rinetics Ajuga rep-
tans L., - plant5 erbacee care se in-
tinde pe p6mint yi d 5 stoloni, face
parte din familia Labiatne; florile sale
albastre, citeodats rosii sau albe, s i n t
dispuse cite 6-12 in verticale axiale,
formind u n spic la rirful tulpinii. DB
se afl5 in masir, este de mare ajutor nectar si polen. Infloreste in mai-iunie
pentru dezvoltarea puietului, c6ci pre- si creste prin pajisti umede, ptisuni
cede marele cules din mai qi iunie. si ptiduri.
Planta tr5iegte prin locuri umbroa-
se, umede, tufisuri, p i d u r i si gr5dini. V i n e C e 1 e , albAstrele, coroba-
tica, dioc, neghina, Centaurea cyanus
V a r g a c i o b a n z ~ l u i ,cirdu,
iarba voiniceascti, lugaci, scaiete,
scai voinicesc - Dipsacus siloester
Huds., plant6 spinoas6, erbacee d i n
familia Dipsaceae, are o floare cu u n
ghem ghimpos, asemtiniitor cu u n ou.
Planta ofer5 albinelor mult polen si
nectar; se socoteste cti un hectar poate
da 120 kg miere. lnfloregte in iulie-
august si tr6ieste prin finete, pgduri,
tufisuri, locuri necultivate, nisipoase,
umede.
Vci t c i n z c i t o a r e , iarba ranei,
ranoloare, trifoiul racului, Anthyllis
vulneraria L . , plantB vivace, erbacee,
d i n fam. Leguminosae, cu flori galbe-
ne-aurii, adunate intr-un capitul ro-
tund la virful tulpinii ; ele sint necta-
rilere. Are o inflorire prelung5 din mai
pin5 in iulie t i t,r5ieste prin pajigti de
FLORA MELIFERA 20 1 FOND DE ASIGURARE

L., plant5 erbacee din fam. Compositae, V o i n i c i c a , Sisymbrium loes-

ce igi inall5 portul prin lanurile de selii jusl., ca gi ruda sa brincuta, Sis-
g i u gi secar5, are flori albastre, ce stau symbrium officinale L. Scop, plante
izolate pe un lung peduncul, oferind erbacee din fam. Cruciferae, face floa-
albinelor un bun cules de nectar g i re galben5 in struguragi cu patru sta-
polen. Chiar gi pe timp secetos florile mine lungi g i dou5 scurte, cu patru
secret5 nectar, care are o concentratie pet'ale. E cercetat5 de albine pentru
d e 0,2 mg zah8r; d5 o productie de 60 polen gi nectar; infloregte prelung din
kg miere la hectar, cu gust plgcut, ase- rnai pin5 in august gi cregte pe ling5
m5n5tor cu cel de migdale. drumuri, dgrimtituri q i cimpii.
fnflorirea plantei tine o lung, din V o r o n i c a , c5tugnic5, gutuitii,
mai-iunie; creste cu predilectie in cul- ungurag , iMarru,mbium vulgare L., e
turile de toamn5, dar g i pe marginea ~ l a n t 5~ e r e n 5din fam. Labiatae. in
drumurilor prin locuri pietroase si s5- intregime de culoare cenugie-albicioa-
race. s5, cu florile albe dispuse in verticile
V i o r e 1 e, gsurele, zambile de ca un bulgirag cu 10 virfuri la caliciu ;
cimp, Scilla bifolia L . , plant5 erbacee floarea este mult c5utat5 de albine
bulboas5 din fam. Liliaceae. Florile avind polen si nectar cu o concentratie
ei albastre, rar roz, formeaz5 un scurt de zah5r de 0,15-1,5 mg, iar produc-
racem la virful tulpinii; ele sint prin- tia de miere la ha este de 50 k "~ fn- .
t r e primele flori ale primsverii care iloreste in iunie-septembrie gi cregte
dau albinelor nectar gi mult polen prin - . locuri necultivate gi pe margini

violet. fnfloresc in martie-aprilie. de drum.

Cregte prin poieni si pldurile de la ses, Z b u r c i t o a r e a , V.n.
pin5 sus, la munte. fn afar5 de plantele melifere des-
scrise mai sus, precum gi cele care au
V i r n a n t, ruta, Ruta graveolens o insemn5tate mai mare, dind culesuri
L., plant5 erbacee lignoid5, din fam. principale si care sint descrise mai pe
Rutaceae, cu tulpina de 30-50 cm, larg in cuprinsul prezentei lucr5ri la
aromatic5, cu miros p5trunz5tor, cu literele respective, rnai sint citeva pe
frunzele de un verde-albilstrui, cu ner- care le mentionam numai cu numele
vuri penate. Are flori galbene-ver- lor: brinduqa (Crocus variegatus Hop-
zui, dispuse in corimbe terminale, fru- pe), brie (Meurn athamanticum Jack),
mos mirositoare, care sint bine cerce- gura leului (Antirrh.inum majus L.),
tate de albine pentru nectar gi polen. stevia de munte (Astrantia major L.),
Are inflorire prelung5 din iunie pin5 zambila (Hyacinthus orientalis L.).
in august.
Planta a fost adusa l a noi din t5rile FOND DE ASIGURARE. Fondul de asi-
mai calde din jurul Mediteranei, fiind gurare reprezint5 o rezerv5 de 5 kg
c5utat5 pentru preparatele farmaceu- miere de fiecare colonie, pe care
tice, polenu1 s5u continind insemnate oricare apicultor trebuie s5 o pun5
cantitati de rutinti. Este cultivat5 gi deoparte In depozit in fiecare an;
in griidinile de flori. Acum raza ei de cea veche, din anul precedent, intr5 in
r5spindire s-a extins gi se ggsegte cres- consum, de indatg ce alte de 5 kg de
cut5 natural gi prin vii, locuri nisi- miere din noua recolt5 o inlocuiesc.
poase expuse mai bine la soare, pe In felul acesta apicultorul are la
ling5 ziduri. dispozitie pentru un an greu o
FOTI N. 202 FURTISAC:

anumit5 cantitate de miere, cu care r u l ; hoatele ce pleac5 din stup cu gu-

ajutii coloniile complet lipsite. vile pline, fiind greoaie din cauza sar-
cinii ce o duc, sint nevoite s5 se
FOTI N., cercetgtor romAn, care im- lase in zbor, putin in jos gi apoi s5 se
preun5 cu colectivul de la I.C.Z. a inalte. De asemenea, pozitia picioa-
introdus la noi metoda pentru pgstra- relor este alta decit cea normall; cele
rea m5tcilor iarna in afara ghemului. care pleacii cu guga goal5 au picioarele
De asemenea a f5cut cu colectivul s5u intinse de-a lungul abdomenului, pe
d e la S.C.A.S. studiul biometric gi cind cele cu guga plinii igi adunii pi-
morfologic a1 albinei romAnegti, care cioarele, ca s5-gi poat5 echilibra astfel
a primit denumirea de Apis mellifera greutatea ce o poart5 in gug3, aga cum
Carpatica. vin cele inc5rcate cu nectar.
Dait5 colonia atacat5 are populatie
FURTISAG este un fenomen din viata multii, atacul este respins, rnai ales
coloniei, in special la specia italianii, cind intervine gi stuparul cu ajutorul
fenomen care apare la unele atunci unei m5suri de represiune. Cind ins5
cind nu mai g5sesc resurse de cules. colonia atacatii este slab5 sau depri-
Furtigagul constituie o mare primej- mat5 din anumite cauze, iar atacan-
die pentru viala coloniilor gi existents tele numeroase, ele incep s5 se stre-
chiar a stupinei. S-au v5zut stupine coare ugor fn stup, ca s5 ias5 curind
atacate de albine hoate care in 10-12 cu prada furat5 gi in felul acesta jaful
zile gi-au pierdut cea mai mare parte se organizeaz5. Colonia atacat5 incepe
din colonii, iar albinele celor r5mase cu incetul sii cedeze. Dac5 in ace1 mo-
din cauza luptelor, erau uzate, im- ment hotgritor stuparul nu intervine;
b5trinite gi f5r$i puf pe torace. colonia atacat5 este destinat5 pieirii.
Adeseori coloniile puternice iau Dac5 se prind unele din cele ce ies
drept tint5 familiile mici gi slsbite, gr5bite si le stringem intre degete,
mai ales dac5 suferii de vreo boal5. hoatele scot din gug5 o picgturii d e
Cit5 vreme in cimp se g5sesc flori miere. E dovada cea mai sigur5 a hoti-
cu nectar din belsug ele nu cautii c5i tului, iar stuparul trebuie s5 ia ime-
Iiituralnice de a - ~ m5ri
i rezervele. fn diat m5surile cele mai drastice, ca
timpul culesului mare, cind albinele furtisagul s5 inceteze.
nu au alt5 preocupare decit aceea ca
fn graba cea mai mare s5 aduc5 in Furtigagul intre colonii poate avea
stup cit mai mult din ceea ce le oferg Ioc si atunci cind apicultorul aplic5
florile, nu dau nici o atentie la alte un tratament curativ sau preventiv
resurse ce se g5sesc in preajma lor. cu substante puternic mirositoare;
Cind nectarul din flori este complet acesta anihileaz5 mirosul caracteris-
epuizat, albinele incep s5 caute ori- tic fiecgrei colonii gi deci le unificg
unde a r putea giisi un altul. sub acest raport ; albinele stupinelor
Oricine ar privi cu atentie zborul mai tari sau cu albine hoate pot a -
unei albine hoate igi poate da seama tunci cu ugurintg gi f5r8 nici o opozi-
cii nu e normal. Ifntr-adevgr, de unde tie s5 p5trundii in stupii vecini, fu-
albinele culeg5toare care pleacii la rindu-le intreaga agoniseal5. De aceea
cfmp fgi iau zborul dintr-o dat5, avEn- tratamentele care cer aplicarea unei
tfndu-se inainte gi Tn sus, c5ci au guga astfel de m5suri se fac toamna tirziu
goal5 gi nu le ingreuiazg cu nimic zbo- sau primiivara devreme.
QJ !L opnjlns rala 8 O& '$reo$n yu!z n:, a l e a r p u i dnls u!p sa! are:, alau
-uaq 8 OT; n3 a!$eu!qtuo:, o aDej as : r o l -!q[e 'yu!gj no srpnd roa as do:,s l s a m
-ns a p gsluaur!radxa ~ue!lel! ?la$ u l 'Faels am:, e!uoIoa yyradoasap
-ar o pu!soloj u!$qo as aunq !em !B a l a!nqaq 'lndaauj e ln8e6!~rnj P U J ~
-3aj3 -roqz a p e r n p u p s ad !nlnO!u!pan 'Bu!q
eBu!ls !5 q d e a r p ul a1-npu1zaB.e ':,!uaj -1-e o a3a.q aleod ?!a '!n!ur !rnO!u!prn
p!3s ap !rn)!:,!d 0 ~ - 8 all:, Flea a p gq!e ~s a!nqarl 'asnpaa !!ielndod n:,
aueodurel nes u o j y ap !jgnnq p o p '!nlgur a p saaa$Oaa:, n q u a d al!qeBa~d$ u p
ad und as do:,s p a n e u~ .elernn yuq aren alaalmu ~e!oads u l ' e q s ~ 8 u g
-oar:, nes e d e nn %OE; ap a!ierluan eun 'au!qp &-2 e earaaarl a!npe8uj g s
-uon u! a!uaj !n[np!ne ~naolnre na e!qe [a ' a q e ~ sal!!uo1on e y .!a!uolo:, eaJ
~ o ~ a l e o!q! r ~ l a ~ d a p uepolaru
~ pu!so[oj -alnd ap 2rode.x u! s q n s a p arj .es [nB!u
u!$qo as aunq alreoj aleltnzau l - ! p q mgaseaun as gs a q q s ala3 *a?ez!u
.dnls -128~0au!q !8 an!uaalnd a!j gs al!!uo1oa
u! !4 urp aolau!qle e!ie[n3a!n !4 !n[ [nSek!lrnj !rdo !4 Iuaaard e nrluad
-ndn?s eaa!s!aae pzeam4n '?ez!ueS.ro .roBn !euI e ~ n w n n eqod
!cur a ~ a d eas ps ro[au!qle alel!l!q!sod a[ apun ap 'prrjrna p[je !4 glne:, '!aeur
e p BA '[a qns g e x ~ ~j o q zap ya!rnp !eru $13 aaaazaa !rn8ej u! eunpe !S-e
- U ~ Sy31u o n3 'sns ap !n[m earap a p e'ju!rop U! 'a[au!q1v . [ n ~ e d n l ss u n
-!qnsap ar?p sor ap areur !n[nb!u!prn -caplolug adeoade atre o gaes!rd o-alul
e g e l 0 1 eaaap!q:,u! 'eauaurase a a !111n9ei!~rnj !!a!njug[zap eu!a pyeol Fa
-nele el yjunuaa !G asu!ad luls alajeorl spa,\ as 'sns ! ~ u ras!.r:,sap alaa u!a
'aleaele !a!uolon ate aIan u ~ parr!q -aa!?3adsaa ro~!!uo[oa
-1e a l l n u !eru pre,rls ap pulls o~one a!nl!lsa.i as 5s 301 U! '~3es!.rd U! S U ! ~
!sonu!s reo[na un y8,rnmixl ps dnls ug e [ !!rn8r?j :st.[ as 'a,re?~oaaapdnp 'pujo
p l u ! aa a[au!qIe ~ 8 ! [ q 0 13 -r)uv3?S ! dm!? e1 3e3!p!~ a nu p3ep '!n[nSe8!lrnj
.u.,\ ?usa!$ ?!runuap .\!?!zoJs!p n!ur gperd ape3 [a 'dnls rrn leuan?s.er e
!nun e qe:,ele !n[ndn?s lnB!u!p,rn el ea.1 a:, !unl.rnj raun e w r n u! pula !a!i:,np
-eaqde urrd u!iqo as ~iu!~i!adglseaae - o ~ dap s u ! d n ~ s ap aqavdap !cur eaaa
u! a?elInzauun;q -asrDn !$ asu!rd lu!s !i rpqoz! m[ un-alrr! nels nu ~ u ! j n d
'a[a u! pan3ul as :ae?e a3 aiao pu!3 ad yu!q[e na a,raysaradu! a p a[aalnnu
'gqae! ap a[ar!j arlu! as-npulzaie eareLr p u p ! !!4[~ ap !!un advo,rde eard !!dn)s
-yde au!q !eru lajlse nz!ueZao a0.i !G! :zeSe as gu!dnls u! pula ! (ga![e?aur
ro!aalu! rr!p a[au!q[e ! yde nn pl!dorls Fzurd nes uoj!% u!p " U ' A ' ~ 0 ? 3 a z o ~ d
'e?e!oju! pq.re! uu!jnd !nlnS!u!pan In1 ?do3 !nun e!j~aload qns anpj as '!rpanr
-darp u! aund as rjemle !!dnls t.70 - a ~ d u !vauaruase u! 'eareranl) sqnsap
:a[aJeolpur.In I U F S [ndnjs du!l ? [ n u card au!j !4 salnn
?en[ ap a[ranspw zea Isaac U J -~,.:)cv!ad ap y s d ! ~a BJaje .re! '!!dnls go!j!raA [nr
utp !dn?s r i ~ n u r! e u ~su!rtIni !j rirr ps -etInls pu!:, :no[ are !ew 1nBeQ!lan,g
1 n ~ ~e3 j en ! i j p u o ~n3 ' ~ z ~ a l a a u[nYeE
! -[nSe4!1rnj Fu!uraalap as
-!lrnj !G xalE!u![ as a[au!qlv .gaeic a:) nu '!!aps!rd rrdnls !io? el '8 OO~--OE;J
!n[aa [ n a q U! y w n u!p e?saae .re! 'lea ap rarw . !. i ~ ? r ) u e an3 ereas rewnu p~
-eye !n[ndn]s [naol rr! g n u as elsaae -Grnp ?Sun1 ap a.r!ug.rrl o as-npu!agd
'paele a.rr?.) lnclnls ~nssorrn.~a.ry?epO a!ine3
.y.?ss!ad ur p !!uo[o,) a l p rap,) ap !i dm!? -aad ap a[!ansgur en! e yrgj ' ~ e d n l sa.13
ap ~ i a!je~!Se
e ~ ~l!nui!qoau o-.rlu~ -?a ap ro[au!q[e eaa!uyaq aqsa !n[nSeB
a yjeoq r?!uo[03 -a?!apwan !b ara!w -rlanj B aaenoaoad ap pznaa ~ q 0~ e
FOTI N. 202 FURTI$AC,

anumit5 cantitate de miere, cu care rul; hoatele ce pleac5 din stup cu gu-
ajut5 coloniile complet lipsite. gile pline, fiind greoaie din cauza sar-
cinii ce o duc, sint nevoite s5 se
FOTI N., cercet5tor roman, care im- lase in zbor, putin in jos ~i apoi s5 se
preun5 cu colectivul de la I.C.Z. a inalte. De asemenea, pozitia picioa-
introdus la noi metoda pentru p5stra- relor este alta decit cea normal5 ; cele
rea m5tcilor iarna in afara ghemului. care pleacG cu guga goal5 au picioarele
De asemenea a f5cut cu colectivul s5u intinse de-a lungul abdomenului, pe
d e la S.C.A.S. studiul biometric si cind cele cu guga plin5 igi adun5 pi-
morfologic a1 albinei romanegti, care cioarele, ca s5-gi poat5 echilibra astfel
a primit denumirea de Apis mellifera greutatea ce o poart5 in gug5, aga cum
Carpa lica. vin cele inc5rcate cu nectar.
Dab5 colonia atacat5 are populatie
FURTISAG este un fenomen din viata mult5, atacul este respins, rnai ales
coloniei, in special la specia italian5, cind intervine gi stuparul cu ajutorul
fenomen care apare la unele atunci unei m5suri de represiune. Cind ins5
cind nu rnai g5sesc resurse de cules. colonia atacat5 este slab5 sau depri-
Furtigagul constituie o mare primej- mat5 din anumite cauze, iar atacan-
die pentru viata coloniilor gi existents tele numeroase, ele incep s5 se stre-
chiar a stupinei. S-au v5zut stupine coare ugor in stup, ca s5 ias5 curind
atacate de albine hoate care in 10-12 cu prada furat5 qi in felul acesta jaful
zile gi-au pierdut cea rnai mare parte se organizeaz5. Colonia atacat5 incepe
din colonii, iar albinele celor r5mase cu incetul s5 cedeze. Dac5 in ace1 mo-
din cauza luptelor, erau uzate, im- ment h o t h i t o r stuparul nu intervine,
b5trinite gi f5rG puf pe torace. colonia atacatg este destinat5 pieirii.
Adeseori coloniile puternice iau Dac5 se prind unele din cele ce ies
drept tint5 familiile mici gi &bite, gr5bite yi le stringem intre degete,
rnai ales dac5 sufer5 de vreo boalg. hoatele scot din guy& o piclturg d e
Citg vreme in cimp se g5sesc flori miere. E dovada cea rnai sigur5 a hoti-
cu nectar din belgug ele nu caut5 c5i tului, iar stuparul trebuie s5 ia ime-
I5turalnice de a-yi m5ri rezervele. In diat m5surile cele rnai drastice, ca
timpul culesului mare, cind albinele furtigagul s5 inceteze.
nu au alt5 preocupare decit aceea ca
In graba cea mai mare s5 aduc5 in Furtigagul intre colonii poate avea
stup cit rnai mult din ceea ce le oferi loc qi atunci cind apicultorul aplic5
florile, nu dau nici o atentie la aIte un tratament curativ sau preventiv
resurse ce se g5sesc in preajma lor. cu substante puternic mirositoare;
Cind nectarul din flori este complet acesta anihileaz5 mirosul caracteris-
epuizat, albinele incep s5 caute ori- tic fiec5rei colonii gi deci le unificg
unde ar putea gisi un altul. sub acest raport ; albinele stupinelor
Oricine a r privi cu atentie zborul rnai tari sau cu albine hoate pot a-
unei albine hoate igi poate da seama tunci cu ugurint5 yi far5 nici o opozi-
c5 nu e normal. lntr-adevgr, de unde tie s5 p5trund5 in stupii vecini, fu-
albinele culeg5toare care pleac5 la rindu-le intreaga agoniseal5. De aceea
clmp igi iau zborul dintr-o dat5, avin- tratamentele care cer aplicarea unei
tfndu-se Enainte gi in sus, c5ci au guga astfel de m5suri se fac ioamna tirziu
goals gi nu le ingreuiazs cu nimic zbo- sau primsvara devreme.
FURTISAG
g terebentin5, din care se toarnii in-
tr-o cutie goal5 de crem5 de ghete o
anumit5 cantitate agezind-o pe ur-
dinig. Emanatiile nepliicute ale li-
chidului ce se volatilizeazii, indep5r-
teaz5 hoatele.
0 bucatl de tifon ce acoper5
bine partea din fat5 gi pirtile late-
rale ale stupului, prinsl sub copac,
llsind spatele neacoperit gi urdini-
gul deschis, este o mBsur5 bung; ti-
f o n d este l5sat astfel pin5 seara,
cind va fi rlsfrint la urdinig pentru
citeva minute pentru ca albinele hoate
ce stau in dosul tifonului s5 plece
acasl, iar cele ale stupului s5 intre.
Rezultatele sint foarte bune dac5
in dimineata urmiitoare, inainte de
a incepe zborul, tifonul este 15sat in
jos, pentru a controla dac5 hoatele vin
din nou. In mod obignuit ins5 ele sint
descurajate de rezultatul incerc5rilor
zadarnice flicute cu o zi inainte gi nu
rnai atac5.
8 Aqezarea peste cuibul stupului ho-
$it a unui geam, dup5 ce i s-a ridi-
cat capacul gi podigorul, l5sind urdi-
nigul ceva mai mic, d5 rezultate bune.
Hoatele intrate, trag sus, la Iumina
geamului, f5rii a mai incerca urdini-
sul. Acolo ori sint prinse de albinele
gazde, ori, zbgtindu-se f5r5 rezultat,
renunt5 s5 mai incerce a doua oar5.
Seara se pune capacul la loc. A doua
zi, geamul se agaz5 din nou peste
corpul stupului, dar albinele hoate
nu mai vin.
f n cazul furtigagului provocat de
hriinire, stuparul va lua urmtitoarele
204 FURTISAG
m5suri: hr5nirea se va face tirziu,
spre sear5, cind in prisacii a incetat
activitatea albinelor. Hrlnitoarele
folosite trebuie s5 st.ea sus sau deasu-
pra ramelor. fn felul acesta, pin5
cind albinele nticliiite cu siropul luat
in prip5 vor ajunge la urdinis, ele
vor trece prin toat5 masa albinelor
din stup, care le vor linge gi primi
din acumularea mare de sirop din
gugile pline. Dac5 se folosesc hriini-
toare de exterior, asezarea acestora
s5 se fac.5 in spatele stupilor la o treime
din in5ltimea de sus a fagurilor; in
felul acesta ele nu vor mai fi n5cl5-
ite.
Dac5 hr5nirea a provocat incepu-
tul unui furtisag, in prisac5 apicul-
torul s5 renunte a mai d 5 hran5 li-
chid5, ci s5 foloseasc5 hrana uscat5
cu zahiir tos pus in hr5nitoare spe-
ciale V.n. Hrcinirea.
!n cazul epuiz5rii tuturor acestor
mijloace de lupt5 f5r5 rezultate bune,
se va folosi metoda capcanei. V.n-
Capcana pentru roi. Cu acestea al-
binele hoate sint prinse, tinute in-
fometate gi apoi eliberate sau su-
puse atesteziei. V. n. Anestezia.
fn concluzie, cercetarea stupilor
intr-o perioad5 de stagnare a culesu-
lui s5 se fac5 sub cortul protector.
V.n. Cortul protector. Mierea s5 s e
extragii numai noaptea V.n. Recoltarea
mierii, extractia de noapte. Fagu-
rii extragi s5 se dea la lins in aceeagi
noapte stupilor recoltati.
 GARY E.Y. cunoscut cercetator din bine, ale caror margini constituie un
S.U.A., care a facut observati asupra invelis de corpuri \7ii. Ele stau in-
zborului de imperechere a m5tcilor, ghesuite una in a k a , formind un tot
folosind mijloace originale; a IBmurit cu un centru termic. Fiecare inter-
multe din tainele actului sexual la val are o temperatur5 in raport d e
imperecherea trintorilor cu matca. numarul albinelor; cu cit albinele
sint rnai numeroase, cu a t i t c5ldura
ce o produc este rnai mare. fntr-un
astfel de dispozitiv desigur c5 cercul
GHEM in care colonia se stringe din mijloc va avea temperatura cea
cind timpul este rece ca o m5sur6 mai ridicat5 fat5 de cele din inter-
pentru p5strarea c5ldurii in colec- valele recine, cu albine rnai putine.
tiv, are oarecum forma apropiatri a Cum ceara din care sint construiti
unei sfere putin turtite (elipsoidal5). fagurii este un material termoizolator,
Albinele ocup5 intervalele dintre fa- ciildura produsri de centrul fiec5rei
guri, stind introduse cu capul in ce- felii din ghemul sferic radiaz5 spre
lulele goale de sub celulele cu miere. margini qi inlesneste albinelor s5-gi
f n intervalul din mijlocul ghemului p5streze o cCildur5 corporal5 potri-
se afl5 cel mai mare numar de albine, vit5. Cind ele simt c5 le str5bate
tn majoritate tinere, ce au cu ele frigul, se migc5 dinspre margini spre
acolo gi matca coloniei. fn interva- interiorul intervalului, l5sind pe cele
Iele vecine celui mijlocag, num5rul ce st5teau pin5 atunci la cald s&
albinelor este din ce in ce rnai constituie qi ele, la rindul lor, coaja
redus pe m5surri ce fagurii sint rnai de ap5rare contra frigului pentru cele
dep5rtati de centru, incit pe ulti- din interior. Albinele din margini
mii din dreapta 8i stinga r5min stau strins inghesuite cu capul intro-
putine albine. Deci fiecare interval dus sub abdomenul celor de rnai sus.
are forma unui cerc in ansamblul Acestea, ajungind la celulele cu miere,
sferei, care parc5 a r fi alcltuit .din isi transmit de la una la alta aceastii
felii-felii, cercuri compacte de al- hran5, care consumat5 le d 5 energie
GHEM 206
caloricg. Aceast5 c5ldur5 organizat5
lntre intervale, ing5duie coloniei s5
treac5 gerul iernii la cele mai cobo-
r i t e temperaturi c5reia ii poate face
f a t 5 cu succes, dac5 au la dispozitie
hran5 suficient5 gi de bun5 calitate.
P e m5sur6 ce hrana din partea supe-
rioar5 a fagurilor se consum5, ghe-
mu1 se deplaseazil in sus ca s5 nu
piard5 contactul cu mierea. Cu cit
dispozitivul de rame cu miere este
m a i inalt, gi deci sus rezervele de
hran5 sint intr-o rnai mare proportie,
cu a t i t iernarea ghemului decurge
In rnai bune conditii, iar pierderile
sint minime. De aceea stupul mul-
tietajat in care coloniile ierneaz5 cu
dou5 corpuri jos cuibul gi sus marea
rezerv5 de hran5, este considerat
m u l t superior altor tipuri de stup.
Rama STAS Dadant nu corespunde
In aceast5 privint5 cerintelor natu-
rale d e bun5 organizare a ghemului,
c l c i in5ltimea ei cu o lumin5 de nu-
m a i 27 cm, chiar dac6 in jum5tatea
e i superioar5 se g5segte miere c5p5-
cit5, nu este indestulgtoare pentru
a satisface nevoia de c5ldur5 t i con-
sum, in special pentru intervalul
ce-l constituie centrul sferei, pin5
l a aparitia florei de prim5vari. De
aceea, pentru buna iernare a albine-
lor, se impune ca deasupra cuibului
propriu-zis unde se gi formeaz5 cen-
t r u l ghemului de iarn5, s5 se g5seasc5
u n magazin de recolt5 plin cu faguri
c u miere. Aranjamentul din toamnii
a1 stupilor s l fie astfel fZcut, ca inc5
d e la inceput centrul ghemului s5
a i b 5 contact strins cu acest depozit
d e hranl. Rama central5 din magazin
gi cuib s5 aib5 miere ceva rnai pu-
fin5. Atunci albinele sint nevoite d e
la inceput s 5 urce gi s 5 ocupe a t i t
intervalul intermediar dintre corp gi
magazin cit gi rama cntral5 din ma-
gazinul cu miere.
GHEM
Obignuit albinele igi formeaz5 ghe-
mu1 Tn dreptul urdinigului, pentru a
primi aer indestul5tor, rnai ales cind
colonia este puternic5, cu multe al-
bine. Coloniile puternice care ier-
neaz5 pe dou5 corpuri suprapuse igi
organizeaz5 ghemul cuprinzind in el
gi intervalul dintre corpuri. Astfel
ele se pot ugor deplasa -din oricare
directie, spre locul unde colonia igi
are rezervele sale bogate.
Coloniile siabe igi organizeaz5 ghe-
mu1 spre peretele din fund a1 stupu-
lui, loc rnai ferit de curenti gi deci
rnai cald. Cele ins5 care sint agezate
cite dou5 in acelagi stup prefer5 s5-gi
facl ghemul ling5 diafragma desp5r-
titoare. Acolo, ghemul are pentru
fiecare din cele dou5 colonii forma
cite unei emisfere, cu majoritatea
albinelor intinse pe diafragm5 pe
ambele ei fete.
Iat5, dup3 cercet5torul A. B ii -
d e 1, schemele ghemului de iarn5
la diverse temperaturi. In desen mat-
ca este indicat5 prin ;f , iar albinele
prin s5geti a c5ror virf indic5 direc-
tia corpului albinei in ghem.
- La temperatura de 0" albinele
se agaz5 in dou5 straturi, inghesu-
indu-se spre exterior cu pozitia cor-
pului in susul elipsei, ingrogat5 mult
acolo. f n partea de jos elipsa este
rnai subtiat5, albinele stau r5sfi-
rate c5ci pe acolo p5trunde aerul in
ghem.
-La temperaturi sub 0" se for-
meaz5 Pnc5 un strat protector, in care
albinele de la exterior sint intoarse
spre centru, cele din stratul a1 doilea
stau cu corpul in sus, iar cele din
centru,-continuu in mitcare - stau
in pozitii diferite.
- La temperaturi foarte scgzute,
20-25"C, stratul a1 doilea dispare ;
in schimb cel exterior se ingroagl
foarte mult, albinele stind toate cu
GHEM 207 GHEM

capul spre centrul ghemului, expu-

nindu-gi doar numai o mic6 parte
din abdomen.
Reglarea cgldurii ghemului se face
astfel: albinele igi incarc6 guga cu
mai mult6 sau mai putin3 miere in
raport cu temperatura care se g6segte
in ace1 moment in ghem. De pild6,
cind in ghem sint numai 10-15"C,
albinele nu pot lua mai mult de 8-
12 mm3 miere in gugi, pe cind la 25-
30°C ele igi pot umple pe deplin gu-
sile. Desigur c6 o cantitate mai mare
de hran6 va ajunge mai mult timp
albinelor pentru consum. Se consi-
der6 c6 mierea dintr-o gug6 indestu-
]at5 asigur6 intretinerea albinei
timp de cel putin dou6 s6ptiimini.
Aceasta nu inseamn6 c6 la un mo-
ment d a t toate albinele au gugile
pline sau toate goale. Ele se alimen-
teaz6 pe rind, atunci cind simt c6 re-
zervele din gug6 sint pe terminate,
iar dac6 nu o pot face din cauza fri-
gului, ele iau hrana prin transmisie
de la cele care au mai mult in gu96.
Ajutorul reciproc gi schimbul de hra-
nil intre albinele aceleiagi colonii
sint legi de baz6 in existents colo-
niei. Comparativ, totdeauna albinele
rn6rginage au cantitatea cea rnai ma-
re de h r a n l in gug6 fat6 de cele din
mijlocul ghemului gi acest lucru este
normal. fntr-adevgr, ele sint cele
mai expuse frigului gi deci consumul
de miere este mai intens, pentru ca
organismul s6-gi poat6 avea propri-
ile sale calorii, in afar6 de ceea ce
primegte prin iradiere din mijlocul
ghemului. Acolo se afl6 un centru
termic afinat, cu o c61dur6 constan-
t 5 , ce normal nu scade sub 14-15°C Reactia ghemului En raport de
gi care cind in ghem temperaturil
( 1 2 3 - diferite straturi din ghem). a - l a
depune O U ,~atinge o limit6 d e 34°C. sciderea temperaturii extcrioare, albinele
Pentru aprovizionarea gugi]or cu lnnoasa @emu1 f n partea de sus; b-la h e -
putul iern~ialbinele tinere ocupa Stratul 3
miere, albinele se migcg destul de dln ghem. c-la temperatur%*toartesc%zuta
stratul 2 'dispare din phemul de iarna (A.
activ in ghem. S-au marcat albine pe Biidel)
 H R A N W ALBINELOR
222
se tot ia de pe foe si sc pune pe balant5.
Cind balanta va f i perfect echilibrat5
ass cum a fost cind s-au pus inifial
cele 1,150 1 ap6 gi deci in amestec nu
a rnai rBmas decit exact numai apa
pus5 a t u n t i (crici cealalt6 s-a. eva-
porat) - vasul se d & de-o parte d e
pe foe. Con!inutul sc r5sloarni in
a l t vas curat, care se las6 nemigca!
pin5 el s-a r5cit a t i t c i t poate f i t,inut
intre miini far5 s i frig5. Atunci in-
cepe invirtitul puternic a1 amestecu-
lui cu un fBc&lef. numai in acela?]
hens, pin5 cind din transparent cl in-
cepe sli sc ingroage si s% devin5 al-
b i c ~ o sopac.. Este tocmai timpul sti fie
turnat in forme. Cele rnai bune forme
sint ramele goale ale unui magazin d e
recolt5, deci f5r5 faguri in ele. Ramele
se asazii orizontal pe o foaie d e hirtie
ce s t 5 pe masri. Cind serbetul este gala
ass cum s-a a r 6 t a t rnai sus, el se
toarni repede in rame goale in care se
las5 sri se int5reasc5 pin5 a doua zi.
Fiecare ram5 d e magazin v a cintsri
2,5 kg z a h i r candi. Se pot d a o d a t a
chiar dou5 rame din acestea.
Un a l t mod mai precis d e preparare a
gcrbetului d e zahiir candi este prin me-
toda cind sefolosegte termometrul, gt iut
fiind c5 in functie d e concentratia li-
chidului, creste si temperatura d e fier-
bere. Serbetul candi este bine facut
atunci cind termometrul adincit in
masa licl~iduluila 2 c m , aratri 117°C.
Din acest moment se procedeaz5 ca qi
la metoda precedent5 15sindu-1 s5 se
r5ceasc5, apoi se amestec5 ~i se toarn5
in formele dorite.
Fiindcri nu ori ce stupar dispune d e
yn termometru d e peste 100°C (dupii
Orosi Pall) se poate inlocui acesta cu
o mica cutie d e tabla (cum a r f i ca-
pacul unei cutii d e cremti d e ghete sau
o tig5if5 cu coad5 lungs), in care se
agaz5 u n strat subtire d c sulf sub form5
d e praf. Cum punctul d e topire al
HRANA ALBINELOR
acestuia corespunde aproximativ cu
temperalura d e rnai sus, d e 117"C,
se asa76 cutiula cu sulf pe suprafala
lichidlllui in fierbcre. i n momentul
cind incepe topirea prafului d e sulf,
oprim fierberea si se procedeaza ca
g1 in restul metodelor, intrucit si-
ropul a ajuns la gradelc indicate rnai
sus. Atunci se toarn5 in forme, ase-
zind ramele goale pe o mas5, avind
hirtie sublire sub ele.
Cind in zal~cirulcandi sc a d a u g j gi o
proportie d e miere, v a fi cu a t i t m a i
bin^ cBci m ~ e r e ac a l d i constituie gi o
hran5 superioar5 pentru albine, iar
blocul ramine ma1 fraged gi nu sc
intcireste prea mult. Xlicrea ce se
adaugti v a f i d e 100 g pentru fiecare
kg d e zahrir.
Felul cum se oferli albinelor yerbc-
lul candi este urm5torul: peste su-
prafata ramelor se Fun 3-4 gipci de
5-6 mm grosime pe care se v a rezema,
in pozitie orizontals, placa sau plgci-
le d c zah5r candi. P e deasupra lor se
pune o hirtie cerat5 care inlocuiegte
podisorul. Perna din capac cu talag
fin d c lemn a d e r i d e hirtia cerat5,
gi nu permite risipa c5ldurii d i n cuib.
L a terminarea lucrgrii stuparul v a
avea grij5 s5 scoat5 d e pe fundul stupu-
lui cartonul gudronat d e control,
s5 mliture albina moart6 gi rumegugul
d e ceara aflat pe el, iar odatg curatat
s5-1 pun5 la loc. Aceastri m5surri este
necesarri pentru cii din placa d e z a h l r
candi aflat5 sus vor cridea pe fundul
stupului f5rimituri care dup6 2-3
s5pt5mini pot fi recuperate.
Prepararea paslei de miere qi zahdr
pentru hrgnirea albinelor se face mult
rnai simplu: se pun patru p5rti zah5r
pudr5 intr-un vas d e tab16 dreptun-
ghiular, peste care se toarn5 in s t r a t
uniform o parte d e miere incrilzitg
bine. Se agazg cutia intr-o incapere
c5lduroasg si peste 10-14 zile in-
HRANA ALBINELOR
treaga cantitate de zah5r a fost p5-
truns5 de miere, f5cindu-se un amestec
absolut uniform. Dac5 in cutie, inain-
t e de turnarea zah5rului s-a agezat o
bucat5 de celofan sau de material
plastic, atunci pasta rezultatl in acest
timp se scoate afar5 foarte ugor sub
forma unei pl5ci gi este t5iat5 in
scalupuri dup5 dorint5. Un a l t mod
practic de a prepara pasta repede gi
ugor milrind doza de miere, se face
astfel: peste 3 p5rti zah5r pudr5 se
toarn5 o parte miere inc5lzit5. Se
pgstreaz5 intr-o camer5 caldl. Dup5
2 4 ore, zah5rul este p5truns de canti-
tatea sporit5 de miere astfel c5 el
poate fi frsmintat, far5 a se forma coco-
loage. Pasta trebuie s5 fie aga de con-
sistent5, inclt s5 nu adere pe min5.
La proportia sus-amintit5 ea este prea
moale, dar se adaug5 putin praf de
zah$ir gi se fr5mint5 ugor. Pasta astfel
f5cut5 se p5streaz5 mult5 vreme in
vase ermetic Inchise, pentru a se
mentine fraged5 gi ugor de scos. Alt-
fell mierea fiind higroscopic5 va ab-
sorbi din aer ap5, iar deasupra apare
u n mic strat lichid. fn acest caz, li-
chidul se scurge gi pasta frgmintindu-se
d i n nou cu zah5r pudr5, se pune la
loc in vas.
Pasta se d 5 albinelor intins5 pe un
tifon intr-o singur5 foaie gi se agaz5
deasupra ramelor in dreptul ghemu-
lui, acoperind-o cu o hirtie cerat5.
Pasta pentru hrana mdtcilor expe-
diate in colivii este f5cut5 din miere,
zah5r qi p5stur5. Aceast5 past5 are
cam aceeagi component5 ca gi cea de
rnai sus, ad5ugindu-se numai 7%
p5stur5 scoasg dintr-un fagure, care
se freac5 bine cu miere gi apoi totul
se fr5mfnt5 cu pudra de zah5r pin5 se
obtine un amestec consistent. Pasta
se prepar5 cu 3-4 luni inainte de
prim5var5 p5strind-o In borcane bine
inchise g i ferite d e luming. fnainte
223 HRANA ALBINELOR
de a pune pasta in tuburile coliviilor
de expeditia m5tcilor, ea se fr5mint5
bine intre degete; astfel se inc5lzegte
putin gi se introduce ugor in tuburi.
V.n. Expedidierea mcitcilor.
I1 Hrdnirea de stimulare, a t i t
de necesar5 pentru extinderea pu-
ietului in prim5var5 gi toamn5,
este obligatoriu s5 se fac5 in loca-
lit5tile unde lipsegte culesul in aceste
dou5 epoci din an. Albinele igi extind
puietul numai dac5 g5sesc h r a n l in
stup, or afar5 in natur5, sau oferit5
de stupar. Atunci ele hrgnesc matca
rnai abundent cu Ijptigor, iar puietul
se extinde in cuib. f n acest scop, api-
cultorul ofer5 albinelor afar5, sau in
stup, o hran5 preparat5 fie cu miere
diluat5 care dB rezultate foarte bune,
fie cu zah5r aromatizat cu ceaiuri, fie
sub form5 de zah$ir cristale care d 5
rezultate rnai hune chiar decit sub
forma de sirop. fn principiu, orice fel
de stimulare creeaz5 in stup o stare de
excitare, de euforie gi bun5 dispozi-
tie care are ca efect extinderea puie-
tului in cuib. Mai mult chiar, s-a con-
statat prin observatii comparative cii
in coloniile unde s-a intervenit cu
o hran5 stimulativii, albinele aveau in
gugi o mare cantitate de enzime fat5
de continutul gugilor albinelor din
coloniile care nu au fost stimulate.
Cum enzimele sint secretii glandulare
foarte folositoare puietului, se intelege
c5 in coloniile stimulate puietul va
avea u n potential superior. Hr5-
nirea stimulativ5 nu trebuie f5cut6
numai atunci cind este nevoie, c5ci
se poate ca unele colonii sub impulsul
stimullrii, s5 intre in frigurile roitului.
Hr5nirile de stimulare se aplic5
rnai ales la coloniile mediocre ca popu-
latie - la care rezultatele sint mult
rnai evidente fat5 de cele cu popula-
tii mari. f n schimb observatiile au
dovedit c5 in coloniile rnai puternice
HRANA ALBINELOR
si cu un cuib deja extins la iesirea din
iernat, hranirea d e stimulare nu are
un efect asa d e spectaculos.
o La coloniile cu mari rezerve de
hran5, d 5 rezultate foarte bune o sti-
mulare mecanicci V.n . Tehnica apicolci,
luna martie, stimulare mecanicg.
fn general, hr6nirea stimulativ5 d e
prim6var6 se incepe cu 50-60 zile
inaintea aparitiei marelui cules, in
raport de regiune. E a se repeta toamna,
pentru ca albinele s5 creasc5 cel putin
2-3 generatii d e tineret, care s5
infrunte greut5tile iernii gi cele din
viitoarea prim5var5. Desigur c5 f5-
cind hrgnirea stimulativ5 in prim6-
var6 rezultatele sint mult mai evi-
dente pentru extinderea puietului.
Atunci, albinele grisesc nectar, d a r
mai ales polen proaspAt, iar hrana
stimulativ5, d 5 un impuls mai mare
acestei extinderi. In schimb in toamn5,
albinele nu g5sesc nectar si polen
decit intr-o m5sur5 mult mai redus5,
natura are tendint5 spre potolirea rit-
mului d e creatie, totul incepe s5 se
restring6, matca este obositii d u p s
sase luni d e ouat, iar in colonie apare
instinctul d e frinare a dezvolt6rii
cuibului. De aceea pentru a determina
albinele s5 nu-si incetineze ciclul d e
reinnoire a generatiilor si a le d a im-
presia cB afar5 culesul nu a incetat,
se face neap5rat o hrgnire stimula-
tiv5, cu care ele sustin puietul din
cuib, f5r5 s6 consume din rezervele
d e iarn5. Atunci apicultorul introduce
2-3 faguri goi la mijlocul cuibului
pentru ouat si incepe hr5nirea d e
stimulare care d6 rezultate bune numai
in aceast6 situatie.
@ Hrcinirea stim uLa&&je toamn&dri
rezultate bune mai ales in coloniile
cu m5tci n5scute spre sfirsitul verii.
Cind ins5 apar zile in care stupul d e
control de pe cintar inregistreazg ur-
c5ri d e 250-300 g nu este nevoie s5
224 HRANA ALBINELOR.
se dea hran6 d e stimulare, c5ci acest.
mic cules este el insusi o stimulare
pentru extinderea puietului. Deci stu-
parul trebuie s5 urm6reasc5 atent
cintarul de control si intervine atunci
cind sporul natural a incetat.
Oricind s-ar face hr5nirea de stimu-
lare, fie toamna sau primGvara, tre-
buie ca in stup albinele sri aib5 rezerve
indestul5toare, singurele care le dau
siguranta c5 puietul nu va r5mine f6rl
hranri.
De aceea, in primrivar5 si toamnci,
stuparul trebuie s& fac5 mai intii o
masiv5 hr6nire de aprovizionare in
stupii far5 rezerre suficiente. Hrana se
d 5 in fiecare sear5, citeva zile in sir,
cite 2 kg, pentru ca apoi s5 continue
cu o hrrinire de stimulare pin5 la apa-
ritia culesului principal. V.n. Tehnica
apicold, hranirea de stimulare, august,
martie, aprilic, mai.
Hrcinirea de stimulare in prim&-
-
vard trebuie facut5 cu m u l t l prudent5
incepindu-se cu cantitsti mai reduse
in raport de puterea fiec6rei colonii gi
extinderea cuibului. Este nevoie de o
astfel d e m5surR p e n t ~ uca hrana data
s6 fie consumat5 in intregime de puiet.
De asemenea, stuparul trebuie s5 tin5
seam5 si de unele zile reci care se pre-
lungesc adesea in prirniivarti. Dacl
hr5nirea cu polen sau inlocuitor de
polen s-ar d a permanent in cantitsti
mari, albinele consumindu-le fgi in-
carca intestinul prea mult, iar acest
abuz va avea urm5ri rele. Excesul d e
albumin6 (ca orice exces) duce la
consecinte grave, dintre care aici sem-
naliim deocamdaJ5 numai intoxicatia.
V.n. Toxicosd. f n schimb, coloniile
c5rora li se d 5 hran5 suplimentar5 de
stimulare, afar5 d e ceea ce a u ca re-
zerv6 in stup, cresc larve mai bine
dezvoltate. CercetBtorul 0 r o s i P a 1 1
a g5sit c5, de pildii, in coloniile crescii-
toare d e m5tci hr5nite suplimentar
HRANA ALBINELOR 225
larvele la 3 zile sint rnai grele cu
10-32 mg, iar cele d e 6 zile sint
rnai grele cu 2,09 mg fafri d e cele
nehr5nite.
Orice fel de stirnulare va incepe cu
doze reduse, d e 200-400 g la 2-3
zile o datii, oprite dup5 o s5ptlmin5
tji reluate apoi, c5ci albinele depozi-
t e a z l aceast5 hran5 in mod obipnuit
in fagurii din mijloc, unde esle mai
cald, deci tocmai acolo unde trehuie
s l se extind5 cuibul. Dac,? aceastii
hrlnire se face la inceput cu intreru-
peri, adic5 o siiptlminfi se hl5negte
gi alta nu, albinele vor consuma in
cea d e a doua s l p t l m i n l prisosul qi
vor avea loc s5 ext8indii c u ~ b u l acolo
, drojdia uscala gi pulvcrizal5, lapte
unde ele a r fi pus 11rana. Aceastri
m5surii ins6 nu se va respecta decit in
primele 2--3 slptrimini de la incepu-
tul hrgnirii de stimulare, apoi ea se
v a continua marind numlrul zilelor
d e hr5nire in detrimentul celor de
pauz5, ciici pe m5sur5 ce cuibul se
miiregte, albinele consum6 rnai repede
dozele date, pin5 se ajunge ca dupri o
lun5 d e la inceperea primgverii ea s5
se dea zilnic. f n unit5ti socialiste mari
operatia e greu d e fricut, de aceea se
recomandl stimularea la 3-4 zile
d a r cu c a n t i t l t i rnai mari.
I n functie d e substanla cu care se
face hrlnirea se face qi dozarea. Pasta
cu plstur5, miere cristalizatii tji f5in5
d e soia degresat5, se va d a albinelor o
d a t l pe s5pt5min5 cite 500 g d e fiecare
d a t l . Cind ins5 se dri sirop d e zah5r
cu drojdie sau lapte, dozele sint mai
mici qi se d a u la intervale mai scurte.
Este bine ca in prim5var5, numai in
primele zile ale hr5nirii d e stimulare,
s 5 se adauge in sirop cite 100 000 U.I.
penicilin5 la litrul d e sirop ce se
servetjte la trei zile gi cel mult de trei
ori, dupa care hrlnirea d e stimulare
continua f5r5 nici un amestcc cu anti-
biotice. Hrlnirea d e stimulare se face
HRANA ALBINELOR
- --
in douri feluri: afar5 din stup, deci in
naturli, gi in ir~teriorul~ t i ~ ~ i l l t ~ i .
@ Slinlzclarea in nalurci, in afura
stupului, cu polen pulbere o poate face
numai stuparul carc fiind cu totul
izolat intr-un Ioc perfcct adfipostit,
hriineqte albinele sale lie cil p ~ l c n ,
sau in lipsa acesluia cu inlocuitori
d c polen asezati in stupin8 putin mlri
departe, feriti d e ploaie ,si vint. Po-
lenul adunat in var5 de albine qi colec-
t a t , bine uscat, sc pulverjzeazii fin cu
ajutorul unei ripnite eleclrice. In
ljpsa acestui polen se poate folosi cel
d e porumb, iar cind qi acestn Iipsegte,
pot fi folosiji inlocuitori de polen ca:
praf sau f5in5 d e soia degresat5 bine
uscat5. C. L . I; a r r a r recomandri
in aceast5 privinf5 rnai multe formule
gi anume: patru parti f5in5 dc soia cu
o parte lapte praf, sau nouti pRrti f5in5
d e soia ~i o parte d e drojdie, sau gase
p l r t i fain5 de soia, cu o parte drojdie
furajerg pulverizat5.
Amestecul se pune intr-un capac d e
stup intors cu gura in sus aqezat la
soare ling5 un zid cald, ferit de vint.
Cu citeva picHturi d e miere puse din
loc in IOC, pe suprafala stimulentului
pulverizat, se atrag albinele din stu-
pin5, care duc repede in stup aceasti
pretioas5 hran5.
Se pare ins5 c5 tot H a y d a k
este cel care a g5sit cea mai bun5 for-
mu15 d e hranri stirnulent5 afar& in
naturA in stare uscat5, r r i n urmjtoarca
combinatie: lrei parti friin6 d c soia
degresat5, o parte drojdie uscalH gi o
parte lapte praf degresat.
e Stimularea in naturci cu sirop de
miere sau de zaha'r; mierea se ofer5 al-
binelor diluat5 cu 56% ap5. f n lipsa
mierei se d6 sirop de zahBr in propor-
t i e d e 4C-45%. Hrana se pune l a o
distant8 de 15C-200 m d e stupinil,
intr-o poianl de pildure, sau ir-tr-un
 HRANA ALBINELOR
226
lan cu o culturi oarecare. E a se toarnl
in uluce de lemn peste care se intind
betigoare care plutesc gi nu l a s i albine-
le s5 se inece.
Acesta este cel rnai bun mijloc d e
stimulare cici, in primul rind albi-
nele au impresia unui adevirat cules,
ceea ce contribuie la o stare euforici,
creind in colonie acea excitatie a cu-
lesului despre care am amintit rnai
inainte; atunci m ~ t c a este h r i n i t i
din belgug, ceea ce se va traduce prin-
tr-o cregtere mare a numirului cule-
gitoarelor. f n a1 doilea rind, faptul c i
albinele duc in zbor rnai de departe
acest pseudo nectar, ii incorporeazi
in zborul de intoarcere la stup, sub-
stante organice foarte folositoare pen-
tru transformarea lui calitativi, f a t i
de cel pe care albinele il iau din hriini-
torul aflat in stup. Albinele inapoiate
de la acest cules intens cu gugile pline
de hrani, incep s i faci dansurile carac-
teristice culesului ca gi cind a r aduce
nectar din flori. f n stup se creeazi
astfel o reactie deosebitii care deter-
m i n l mstca s5 depuni gi rnai multe
oui.
Siropul de miere sau de zahir d a t
albinelor pentru stimulare in naturd
nu trebuie s5 fie prea dens ciici acest
lucru determini albinele la furtigag;
densitatea lui s i fie mici, de cel mult
400 g.la litrul de a p i . Apicultorii ita-
lieni care fac curent astfel de hriiniri
stimulative dilueazi siropul orien-
tindu-se dup5 frecventa albinelor la
hrinitor: cind ele sint putine ca num5r
inseamnii cd solutia este prea apoasi
vi deci proportia de zahir trebuie ma-
r i t i ; dacg vin prea multe albine gi
sint nelinigtite, este semn c i s-ar pu-
tea Pncepe un furtigag in prisaca qi in
acest caz se dilueaz5 solutia.
Eqte bine ca stimularea in n a t u r i s i
se organizeze chiar acolo unde se gtie
cd va fi viitorul cules de primivari,
~- .
HRANA ALBINELOR
cum a r f i de p i l d i la pldurea d e salcfm
unde obignuit se transports stupina
in pastoral. f n acest caz transportul se
va face devreme, dupii 20-25 martie
ca stimularea s i inceapi cel putin
cu 50-60 de zile inaintea aparitiei
culesului mare de la salcim care este
in jurul datei de 16 mai. Albinele vor
putea culege in linigte siropul d a t
chiar in zilele cind in alte stupini din
afara padurii albinele vor sta strinse
in stupi din cauza frigului gi vinturi-
lor tari. Cantitatea totalti d a t i pe zi
va fi in raport d e numirul stupilor
aflati pe vatra respectivii, fgri sii de-
piigeasci 230-300 g pe zi de stup,
a d i c i a t i t cit trebuie unei colonii ca
s5 gi-1 consume f i r 6 s5-1 depoziteze ca
rezervl. f n felul acesta cind va apare
marele cules mierea din faguri nu Ira
avea in ea nimic din hrgnirea stimu-
lent5 cu zah5r. Operatia se face la ore
fixe gi rnai spre seari, cind albinele
din alte stupini mai deptirtate s-au
retras spre casi, iar cele proprii il
duc repede in stup gi au t o t timpul
s5-1 prelucreze in cursul noptii. De-
sigur cd intr-o astfel de hr5nire sint
dezavantajate coloniile rnai slabe, cu
un numiir d e culegitoare redus, or
aceasta este tocmai un bine, ciici con-
servi energia acestor colonii. Situatia
se va echilibra ugor de ciitre stupar
care la citeva zile ia de la stupii pu-
ternici cite u n fagure cu sirop depo-
zitat gi-1 d i coloniilor slabe ping ce
ele se intiresc, ajutate concomitent
gi cu puiet c i p i c i t .
8 Spre toamn5 hrinirea stimulativti
in natur5 se mai face yi cu ajutorul
sucurilor jructelor zaharate cum sint
pepenii verzi. Apicultorii sovietici
folosesc anume varitsti de pepeni verzi
care au un p r o c e ~ tde peste 12-14s
zahiir, taie felii gi le Pntind pe scln-
duri i n prisacii. De citeva ori pe zi re-
innoiesc tiietura feliilor pentru a
HRANA ALBINELOR 227
pune la dispozitia albinelor alt rind
d e celule cu suc zaharat. !$i la noi
apicultorii din nordul regiunii Do-
brogea mai ales stuparii lipoveni fac
adeseori hr5niri de stimulare cu suc
de pepeni, dar intr-o mic5 m5sur5.
f n regiuni cu livezi albinele de ase-
menea se stimuleaz5 natural cu fruc-
tele prea coapte gi cr5pate.
Acolo unde ins5 albinele fntr-adev5r
g5sesc substante dulci gi se stimuleaz5
activ, sint regiunile viticole cu vite
nobile. Viile cu produc5tor direct
sfnt adeseori neglijate de albine. Stru-
gurii bine copti au un procent in-
semnat d e zahgr, d e la 14 la 20%.
Viespile sint premergatoare albinelor
fn sfigierea bobitelor cu mandibulele
lor zimfate, puternice gi ascutite.
Albinele nu pot rupe pielita bobitei,
mustul ce se scurge este luat cu grab5
d e albine gi dus in faguri unde este
transformat in miere. Acest cules din
natur5 , favorizeaz5 in toamn5 extin-
derea cuiburilor.
e Hrcinirea de stimulare in interio-
rul stupului. Aceasta se face intotdea-
una cind cea in n a t u r l nu se poate
aplica, fie cii sint in imprejurimi alte
stupini, fie c5 timpul de afar5 este
potrivnic zborurilor. Albinele sint ne-
voite atunci s5 stea in stupi, la adii-
post, gi cum totugi extinderea puie-
tului nu trebuie intreruptii, ci din
contra, mereu extins5 pentru a avea
la timp culegiitoare suficiente, hr5-
nirea se face in interiorul stupului.
Aceast5 hr5nire se execut5 in mai
multe feluri: prin desc5p5cirea faguri-
lor agezati dincolo d e diafragm5;
prin pulverizarea ramelor cu sirop
printre faguri sau pe suprafala de sus
a lor ridicind ugor podigorul; prin
hr5niri cu sirop, cu ceaiuri, sau cu
miere; cu pasta cu polen sau p5sturii
amestecatii cu miere cristalizatii; cu
sirop amestecat cu unele substante
HRANA ALBINELOR
proteice fnlocuitoare ale p5sturii cum
sfnt: drojdia de bere, praful d e lapte,
f5inuri diferite, glicerofosfat, uree gi
alte substante protcice.
S5 le descriem mai jos pe fiecare,
pentru ca apicultorii sti le aleag5 pe
cele care le convin.
o Stimularea prin faguri cu miere des-
c6pcicilii nu este la fel cu cea descri~6
la hrinirea de necesitate. Acolo se d5-
deau coloniei o data 2-3 faguri plini
cu miere pugi in cuib, pe cind la sti-
mulare se pot folosi faguri cu mai pu-
tin5 miere, pe care apicultorul o
desc5p5cegte din 4 in 4 zile pe o supra-
fat5 de 2-3 dm2 gi o pun dincolo
de diafragm5; albinele, trecind pe sub
diafragm5 iau mierea desc6p5cit5 yi
o transport5 in fagurii cuibului for-
mind coroane in jurul puietului. Al-
binele transport5 mai ugor gi deci se
stimuleazii mai activ cPnd duc hran5
stimulativ5 in cuib printr-un orificiu
de 1,5-2 cm diametru f5cut-la treimea
inferioar5 in diafragmii, decit dac5
o duc pe sub aceasta, deci printr-un
loc cu o temperaturg rnai sc5zut5, rnai
ales intr-un timp rece, cind ele eziti s5
coboare. La coloniile slabe, cu putine
albine, fagurele desc5pBcit se punechiar
lfng5 cuib, anume pentru cii pe timp
rece albinele nu mai iau mierea din
partea neocupat5 a stupului qi deci
hr5nirea stirnulent5 sub aceastii form5
nu-gi atinge scopul. Desc5pgcind o
dat5 la patru zile cite 3 dm2de fagure,
albinele vor fi stimulate cam cu
250 g de miere ceea ce este suficient
pentru orice colonie. Desc5~5cirease
face cu furculita special5 de descgp5cit
sau cu un cutit hine ascutit gi cald.
Desc5~Bcirealagurilor nu se Tra face
in slupin5, ci in depozitul de faguri.
Mai este gi un a l t fel de a oferi al-
binelor fagurii cu miere desciipilcitii:
ei se pulverizeazti pe deasupra cu apti
ctildu$Zi qi se aqazti culcati p e deasu-
HRANA ALBINELOR
228
pra ramelor cuiburilor. Dedesubtul
lor se pun gipci pentru ca albinele s i
poat6 circula gi s6 ajungi bine la ce-
lulele cu miere de deasupra lor; peste
faguri se intinde o mugama sau o foaie
de polietilentl, iar deasupra se agazi
o saltea de tifon in care se pun paie,
talag sau cilti de cinepi, ca s i t i n s
de cald coloniei.
a Slimularea cu sirop si drojdie.
La sirop se va adiuga drojdie liche-
fiat5, in proportie de 50 g drojdie
proaspiti sau 12 g drojdie uscati la
fiecare litru de sirop. Siropul se pre-
pars astfel: se fierbe cantitatea de
ap5 necesara pentru toti stupii cesint
de hrinit, socotind c i zilnic fiecare
st,up va primi o dozi de minimum
200 g sirop. Se incepe ins5 cu o dozi
de 100 g timp de citeva zile gi apoi se
mtiregte. Se va tine seama c i pentru
obtinerea unui litru de sirop cu o
concentratie potrivit6, in astfel de
hriniri sint necesari 650 ml ap5 gi
650 g zahgr; apa clocotiti se d i de o
parte de pe foc gi se adaugi pe incetul
zahirul invirtind lichidul cu o lin-
guri lungs, pentru ca zah5rul s5 se
topeasci complet ; drojdie proaspiti
din cea pentru piine se frimintil sepa-
rat cu 2-3 linguri de zahir tos
intr-un castron de portelan sau de
tab15 zmtiltuiti, cu dosul unei linguri
de lemn; drojdia se lichefiazi de la
sine fiicindu-se ca o smintini. Se pune
apoi lingi o sobi cald5 pin5 incepe
sri fermenteze, apoi se toarni peste
sirop gi se pune din nou la un foc iute,
clocotind impreuni 2 - 4 minute pen-
tru distrugerea fermentilor. Se d g l a
o parte t i cind este inci caldi se
adaugi de fiecare litru de sirop 500 g
miere putin incilzitg inainte, pentru
a se amesteca bine cu siropul. Siropul
se d i albinelor cald, cici in felul
acesta este si rnai stimulator gi ele
11 consumi repede. Deoarece, ca orice
HRANA ALBINEMR
substanti albuminoidi, in afar5 d e
polen, siropul acesta nu se poate pis-
tra in bune conditii in stup, cantitii-
tile administrate o data vor fi reduse.
Cantitatea de drojdie trebuie sg varieze
in functie de perioada de hrinire im-
preung cu cantitatea de sirop d a t i ,
incepind cu 10 g drojdie ping la cel
mult 50 g la litrul de sirop.
e Ceaiurile stimulative nu numai cii
stimuleazi, dar ele au gi proprietgti
medicamentoase, mai ales in bolile
aparatului digestiv, cum sint diareea,
constipatia etc. Preparate separat se
adaugi in sirop, impreuni cu o canti-
tate de miere. Ceaiurile se dau zilnic
calde gi in mici cantitati; temperatura
potriviti este cea a vasului cu ceai
atit cit poate fi tinut in mfini f i r 5 a
frige. Siropul se face d u p i formula
urmlitoare: la 1,5 litri a p i co fierbe
se adaugi 1,5 kg zahir care se dizolv5
rezultind deci 2 1 sirop. Separat se
preparg infuzia de ceai, V.n. Ceaiuri.
Se strecoarR gi se toarni in sirop; se
mai adaugA douii lingurite de miere,
deci cite una la fiecare litrudelichid.
SA nu se faca greseala de a se pune
plantele la fiert, ci turnind peste ele
apa in fierbere, se va face o infuzie.
In privinta plantei c o d a pricelului
gi cireia prin Banat i se mai spune
alunele sau sorocinR, s i se culeagg
numai din cele care au florile albe,
c5ci rnai sint dou5 varietiti cu flor;
galbene gi altele roz; acestea din u r m i
nu sPnt bune pentru ceaiurile albine-
lor. Ceaiul sri fie proaspit ficut.
e Hranii din sucuri de legume ames-
tecate cu sirop de zahir, d i rezultate
foarte bune. Multe din ele contin fi-
toncide V.n., care distrug multi mi-
crobi nocivi din intestinul albinelor
gi astfel le prelungegte viata. De pildi,
cercetitorul N.S. K u 1 i c o v a stabilit
c5 25 g suc de ceapi la litrul de sirop
cu care se hrsnesc albinele le prelun-
HRANA ALBINELOR 229
gegte viata pin5 la 87 gi chiar 93 zile.
Hrlnirea poate fi prelungitg oricit
f5rg risc. Cu aceeagi cantitate de suc
d e usturoi s-a prelungit viata albine-
lor pin5 la 65 zile, dar dac5 s-a d a t
f5r5 intreruperi, durata lor de viat5
a sctizut la 13 zile.
Sucul se obtine trecind leguma res-
pectivti peste o rtiz5toare de zarzavat.
Pulpa obtinut5 se preseaz5 intr-o
mic5 pres5 din cele folosite de gospo-
dine la prepararea bulionului. Sucul
se trece apoi printr-un tifon gi se
amestec5 cu siropul. Sucul de morcov
se d 5 in doz5 de 100 g la10 litri sirop,
dar cu intreruperi.
e Hrdnirea de stirnulare cu zahdr
tos. Zah8rul tos se d 5 intr-o cutie ci-
lindric5 cu o capacitate de 8 litri in
care se toarn5 5 litri ap5 gi 5 kg za-
h5r; capacul din tab15 se ingurubeazg ;
el are o t5ieturii circular5 in diame-
tru de 6 cm pe care se lipeyte cu co-
sitor o sit5 de alamti cu 28 fire de sir-
m5 la cm. Peste sit5 se pune provi-
zoriu o pinzii intinsti, rgsturnind pe
palmi cutia cu zah5r yi ap5, care se
clatinti bine pentru ca zah5rul s5 se
umezeascZ gi s5 se decanteze pe sit5.
Atunci cutia se pune pe gaura de
hr5nit a podigorului, retrtigind fn
prealabil plnza. Albinele sug siropul
ce trece prin s i t i , hrinindu-se pu-
ietul f5rti pericol de furtigag.
Sub form5 de cristale zah5rul tos
se d 5 in jgheabul .ramei hr5nitor age-
zat ling5 cuib sau agezat pe un carton
ce s t 5 peste letigoarele silperioare ale
ramelor, deci sub podigor. Astfel ei
pot da o data cite 1-1,5 kg zah5r
pentru o perioad5 rnai lung5.
Coloniile puternice PI consum5 rnai
repede decit cele slabe, care citeodatti
chiar 11 gi elimin5 din jgheab; cu
vremea ins5 gi ele se deprind cu astfel
de hrinire recornandata mai ales in
prim5verile reci, cu conditia ca sti
HRANA ALBINELOR
a
fie impachetat cuibul, iar numllrul
de rame rnai redus. Albinele sltnt a-
trase la hranitor, stropind suprafata
zahtirului cu o solutie de ap& cu mie-
re, sau chiar numai cu ap5 simplti,
dar s5 aib5 acolo o lingwitti, de
miere pus8 in jgheab. Pentru com-
pletarea cu albumin5 a hranei, se
adaugti 5% praf d e lapte. Albinele
dizolv5 zah5rul cu secretia glandelor
toracice gi faringiene, ceea ce deter-
min5 ca in sirop s5 se inglobeze un
procent de diastaze de trei ori rnai
mare decit in mierea de flori, rnai
ales cind zahirul e din cel cu cristale
mici. Siropul acesta este asemBn5-
tor in mare parte cu mierea.
Totugi munca de transformare a
zahtirului in miere uzeaz5 albinele
ceva rnai mult decit hrsnirea cu si-
rap, care este rnai aproape de hrana
natural5. f n Germania sezonul api-
col se consider5 terminat la jum5ta-
tea lunii iulie gi stupii se hr5nesc
stimulent cu zah5r cristale gi 5%
lapte pulbere pin8 la 1 septembrie.
In acest timp albinele preg5tesc con-
tingente insemnate de albine tinere.
Ei orinduiesc inc& de atunci cuibul
de iarnl, iar d a c i rezervele nu sint
indestultitoare, completeaz5 dife-
renta cu sirop de zahtir in proportie
de 3 1 apg 2 kg zahar dind odatti 1-
2 kg. Realimentarea o fac prin sita
podigorului, pe cartonul ce stti peste
spetezele superioare ale ramelor din
cuib. Acest fel de hr5nire elimin5
furtigagul, iar dup5 observatiile cer-
cet5torului american G.H . C a 1e, dat5
In prim5var5, reduce mult roitul.
Aceast5 hrtinire se face mai ales pe
timp cald, c6ci albinele iau zahgrul
rnai repede gi rnai ales in coloniile
puternice; cele slabe il, iau prea incet
gi deci rezultatele stimultirii nu se
prea v i d . Dupti datele publicate in
revista german5 ,,BiennenvaterU nr.
HRANA ALBINELOR 230
3, 1957, reiese cii albinele astfel sti-
mulate au crescut cu 11 308 celule
cu puiet rnai mult, fat5 de stupii
martori c8rora nu li s-a fiicut aceas-
t g hrrinire. Deci s-a realizat in colo-
nie in felul acesta 1,100 kg albing
culeggtoare. Rezultate gi rnai bune
cu aceast8 hrgnire uscats cu zah5r
s-au obtinut atunci cind la 1 kg za-
hsr pudrg s-au adgugat 50 g lapte praf
degresat in proportia argtatg mai sus,
oferitg albinelor intre dou5 culesuri.
Aceasta se intimplg intre termina-
rea culesului de la salcim ce are loc
obignuit la 15- 20 mai gi inceperea
culesului de la tei, care are loc, dup5
30 de zile. In aceastg perioadi, dacg
albinele sPnt stimulate cu hrani us-
cat5, se mentine starea lor de activi-
tate, iar matca nu-gi rnai mic~oreaz5
ouatul. Astfel se pregritesc albine
tinere pentru culesul de dup6 tei,
datoritg albuminei bogate pe care
ele o ggsesc in praful de lapte smin-
tinit, amestecat cu zali5r.
e Hrdnirea de stirnulare cu lapte
d 5 rezultate bune, folosind formula
urmgtoare: se incglzegte 1 litru lapte
pfn8 aproape de fierbere, adicg 60"
f8r5 sii clocoteasc8; atunci se pune
pe fncetul zah8r amestecind bine
ping se dizolvii. Apoi se ]as5 si5 se
rgceasc8 ping la 40". Se oferg albine-
lor la inceput cite 50 g, mgrind cu
fncetul doza zilnic5 ping se ajunge
la u n consum d e 300 - 320 g pe mB-
surg ce puietul se extinde. Cind in
loc de zah5r se folosegte mierea re-
zultatele sint qi rnai bune. Formula
este urmgtoarea: un litru lapte in-
tegral proaspgt se fierbe cu u n litru
apii; cind s-a rBcit ping la 30°C se
adaugg un litru d e miere (1,450 kg).
Se dii cite 250 g la inceput sau 500 g
la d o u l zile.
e Hrdnirea de stirnulare 'cu fdind
de soia degresatg ~i alte substante
HRANA ALBINELOR
stimulente este cea rnai rBspindit5,
in diferite formule: unii folosesc Base
p5rti fain3 de soia qi o parte drojdie
uscat5 bine amestecat5 gi legat5 cu
miere groasg ca o pastii; altii folo-
sesc reteta urm6toare: 1,250 kg mie-
re, 400 g fginii de soia, 400 g drojdie
uscat5 gi 1,600 kg zahgr pudrg, ca
o pastg; altii fac u n amestec din
nou5 p5rti filing de soia, o parte droj-
die uscat5 d e bere qi zece prirti miere
sau gase plrpi f8in8 d e soia, trei pgrti
lapte praf smintinit, o parte drojdie
de bere pulbere uscat5 qi zece piirti
miere; alt amestec este fscut din
300 g fging de soia impreung cu 100 g
praf de lapte, 100 g drojdie d e bere
uscat6 gi pulverizatg, 50 g pgsturg
sau polen uscat qi pulverizat, se a-
mestecii cu 1,350 litri sirop, f8cut
din 600 g zah3r la 1 litru apg.
F o r m u l a l u i C a l e : 75 piirti
fgin6 de soia degresatg, 25 pgrti po-
]en gi 400 g miere sau sirop dens. El
hrgnegte fiecare colonie cu astfel d e
turte in proportia adoptatii d e F a r -
r a r, dind fiecrirei colonii 3-4 t u r t e
de cite 900 g in t o t sezonul, cu re-
zultate foarte bune.
F o r m u l a l u i F a r r a r : La
60 g polen se adaug5 150 g apg, apoi
300 g zahgr gi se freacg bine pfnii la
o completg amalgamare. Atunci s e
adaug5 incet 150 g fain3 d e soia de-
gresatg, amestecind totul perfect. Se
obtin astfel 690 g de amestec, care
d a t albinelor sub form5 de turte,
puse sus, peste rame, sub podigor,
ajutii sii se creascii 5 000 d e albine
tinere. Cind polenul a fost rnai intljl
muiat cu apg caldii Intr-un vas, qi
numai dup5 aceea s-a adgugat si-
ropul gata fgcut, rezultatele au fost
gi rnai bune.
F o r m u l a l u i H a y d a k : 100g
polen fmpreung cu 300 g f8inii d e
soia degresat5 se amestecg cu 800 g
HRANA ALBINELOR 231 HRANA ALBINELOR

sirop dens 'de zahir ficindu-se un tia lui, nu poate s l egaleze continu-
aluat care se d i albinelor sub formi de tul gi substantele plsturii preparate
t u r t i . Cu un kg de t u r t l astfel prepa- de albine din polen. Plstura zdro-
rat5 se obtin 6 000 de albine tinere. bit6 gi f i c u t l pulbere, amestecati
e Hrdnirea stimulentd uscatd. Cer- cu miere ugor cristalizati, aga cum
cet6torul H a y d a k M . a fscut s-a a r i t a t rnai inainte, rimine cel
unele PncercZiri reugite de amestecuri mai bun fel de a ajuta albinele in
uscate de fiin6 soia, cu alte produse primivari cind le lipsegte p6stura
uscate; rezultatele fiind foarte ins- in stup.
tructive sint redate in tabelul 2. In general substantele inlocuitoare

Rlloacltatea lllerltelor retete de amestecurl uscate contlntnd liilna sola asupra dezvoltiirli
colonlel de alblne
Eficacitatea substantelor de polen
c f t e celule Ctte celule cu
Substante adgugate cu puiet puiet deschis Procentul de Procent total
la faina de pentru au capacit mai erau la Total celule celule cu puiet a1 celulelor cu
hrana albinelor terminarea cu puiet capacit puiet capacit
experientei % g i deschis

Praf de lapte 1 273 1 046 2 324 1,o 1,2

Polen 1238 702 1 940 2,o 1,o
Drojdie medicinal% 2 400 1 144 3 584 2,o 1,o
Drojdie o b i ~ n u i t i(praf) 2 150 2 231 3 845 1,7 2

Din datele obtinute d e Haydac se de polen care se dau in hrana de sti-

vede c i f5ina de soia in amestec cu
drojdia uscati determini o cregtere
de doui ori mai mare a puietului din
stup, decit atunci cind se amesteci
cu polen.
Dar stocajul de lungi d u r a t i a droj-
diei fi micgoreaz6 eficacitatea. In
schimb dindu-se f6ina de drojdie cu
polen, rnai ales la sfirgitul celei de-a
doua gi a treia decad6 a experientei
s-a dovedit c i puietul crescut, a fost
d e patru ori'mai mare ca numir, fat6
de cel hrinit cu f i i n i de soia ames-
tecati cu praf de lapte. De asemenea
fiina de soia degresat6 prin dizolvare
la temperaturi inalti qi uscatl, c i -
reia nu i se l a s i rnai mult de 5-7%
grisimi, este buni, rnai ales cind se
d i 'in amestec cu alte componente.
F l r 5 indoiali cri oricit de bun ar
fi inlocuitorul de polen gi combina-
mulare, sint bune dacg se oferi al-
binelor in conformitate cu prescrip-
tiile aritate rnai sus. Nu trebuie s6
se mireasci dozele de combinatii,
cici se poate ajunge la rezultate dia-
metral opuse. De pildi, laptele din
care s-a scos smintini sau laptele
transformat in pulbere, nu trebuie s i
depigeasci proportia de 5% in dife-
rite amestecuri, cici altfel devine
toxic pentru albine.
In timpul primriverii, pin5 apare
polenul nou in flori, rnai ales cind in
stup nu sint rezerve, albinele cautii
s6-1 inlocuiascri cu alte produse sau
compugi ce le gisesc sub formi de
pulbere naturals. Ele se agati de
orice bsnuiesc c i le-ar fi de folos in
aceasti directie. Autorul a vizut al-
bine avind In cogulete pulbere f i n i
de la rumegugul unui fieristriiu, OF
HRANA ALBINELOR 232
praf d e cirbune, uneori t i argilii pul-
verizats, fsin5 d e la mori etc. Unele
din aceste substante au ceva hidrati
de carbon gi azotati in ele.
I I I . Hrdnirea medicamentoasd se
face atunci cfnd unele colonii pre-
zinti unele semne cri ar fi bolnave
dup5 cum este cezul cu Nosemoza,
Constipa?ia, Diareea, Loca etc. V. n.
respective.
Hrinirea medicamentoasi se face
cu mare atentie. f n primul rind tre-
buie executate analizele d e labora-
tor la probelede albine moarte luate
din stupii prisiicii, pentru a gti in fata
cirei boli ne aflim. Atunci se va apli-
ca exact medicatia specific5 bolii
respective, medicatie care la albine se
dti o d a t i cu hrana, fie prin pulveri-
zarea intregii colonii cu sirop medi-
camentos, ca apoi, albinele lingindu-se
reciproc s i ingereze medicamentul , fie
d a t direct in hrana pus5 in faguri,
sau in hrlinitoare.
f n s i ,si aceasti hran5 trebuie s5
a i b l yi componente care s i ajute medi-
camentului sii-gi atingii scopul. De
pildii, in nosemozii, unde se observl
c i albinelor le lipsesc rezervele de
corp gras, se vor adiuga neapirat siro-
pului medicamentos gi substante pro-
teice. Cum ins5 parazitului Nosema
apis, fn unele imprejuriri, fi convine
aceasti hranli, apicultorul va adiuga
in sirop gi substante care frfneazi evo-
lutia planontilor gi merontilor V.n.
Nosemoza. Aceste substante sint vita-
minele, care lor nu le convin deloc.
Deci in s'iropul cu medicamentul pres-
cris se vor adiuga proteine dar gi suc
de legume, i n special suc de ceapi,
care are multe fitoncide yi vitamine.
Aceasti hr5nire va alterna cu ceaiu-
rile medicamentoase, care dau rji ele
u n sprijin efectiv medicamentului spe-
cific din sirop.
I-IRI$CA
IV. Hrdnirea de atracfie Pn aer
liber se practici in anumite impre-
jurgri gi se face tocmai pentru a dis-
trage albinele de la furtigag; d e
pildi, cfnd se face o extractie d e
miere intr-un timp in care nu se rnai
glsesc flori cu nectar, iar albinele il
caut5 oriunde. f n atari imprejuriri,
albinele sint atrase departe de stu-
pin5 printr-o hrlnire cu sirop mult
diluat, aseminitor cu nectarul, sirop
ce se d i albinelor in adipitori.
V. Hrdnirea de dresaj se face
atunci cfnd se urm5regte polenizarea
unei anumite culturi cu ajutorul
albinelor. V.n. Dresajul albinelor.
HRIVCA griu negru, griu tiitirisc,
titarca, Fagopyrumsagiltatum (Gilib.)
sau Polygonum fagopyrum L. este o
plant5 de culturl agricoll care altii-
data se cultiva gi la noi, pe suprafete
mult mai mari. Acum se mentine nu-
mai in nordul Moldovei. Planta face
parte din familia Polygonaceae cu
tulpina dreapt5, ramificat5, adeseori
de culoare rogie; are frunzele termi-
nate printr-un virf ascutit gi lung;
florile sint roz sau albe, dispuse i n
raceme. Ele dau polen gi nectar. Fgr5
interventia de afar5 a albinelor sau
altor insecte, rimin multe flori ste-
rile. f n schimb dupti observatiile cer-
cetiitorilor, atunci cPnd intervin albi-
nele, procentul de fecunditate poate
atinge 95%. Productia de miere la
hrigc5 este de circa 30-40 kg/ha.
Stupinile trebuie aduse cu putin
inainte ca sri fnfloreasc5 cultura, ciici
obignuit in prima jumitate a fnflori-
rii, productia d e nectar d 5 70% din
toata perioada, iar procentul de zahgr
este mai mare. Mierea nu este de o
calitate superioarii pentru consumul
direct, cici se prezinti viscoasi gi d e
culoare inchisl. In schimb se folo-
segte mult la prepararea turtei dulci,
HRUSKA FRANCISC 233 HYMENOPTERE

cgreia Pi d i o savoare deosebiti. De Din acest mare ordin fac parte

asemenea, mierea, desi cu o prezen- albinele, furnicile, viespile, bondarii
tare nu prea aritoasi, are o valoare etc., care obignuit triiesc in asociatii
alimentari de prim ordin, cici anali- mai mult sau mai putin organizate.
zele au gisit c i in 100 g miere de hrig- La furnici gi albine s-a ajuns la for-
c5 se gisesc: vitamina C 2,s micro- marea instinctului de asociere gi de
grame, vitamina P P - 130 microgra- apirare pentru viata In colectivitate
me, vitamina IV ' - 130 micrograme, precum si la o minunat5 organizare
vitamina B, 62 micrograme. Florile a muncii, factori care au format gi
de hrigci dau mult polen care are un au cimentat coeziunea lor.
fnsemnat procent de rutini, in propor- In cadrul Hymenopterelor albinele
tie de 6,3%, ceea ce il face mult ciu- gi furnicile sint cele mai evoluate ca
t a t in preparatele farmaceutice. Api- ordine ~i arhitecturi. De pildai ter-
cultorii care stau in preajma lanurilor mitele zburitoare igi fac locuin$ele cu
de hrigc5 gi se ocup5 cu colectarea etaje scobite in lemn sau p5mPnt.
polenului, vor p5stra produsul sepa- Cind folosesc pimintul la construirea
rat valorificindu-l ca atare. locuintei, il cimenteazi cu ajutorul
Perioada de vegetatie a plantei unei salive, dindu-i o astfel de trili-
pin5 la inflorire este de 45-50 zile nicie, incit vremurile vitrege cu greu
gi infloregte timp de vase s i p t i - le pot distruge. Sint apoi furnicile
mlni. australiene, eutermele, precum gi ter-
Cultura plantei reactioneazi bine la mitele din Africa, care-gi cl5desc cui-
o agrotehnici superioaril. bul de 4-5 m iniltime, de par adev5-
rate sate. 0 alt5 specie de furnici
HRUSKA FRANCISC, 1819-1888, a produc chiar miere ca gi albinele, pe
inventat in 1865 extractorul de miere, care o depoziteazi Pn camere s5pate in
inventie care a deschis apiculturii mari p5mPnt. Acestea trgiesc Pn Mexic.
posibilititi de rentabilitate. Pins la La mai toate Hymenopterele, mama
el fagurii se tiiau din rame gi se stor- coloniei ce se fecundeazi cu unul sau
ceau pentru a le scoate mierea, ceea citiva masculi este capabil5 3-4 ani
ce era o mare pierdere pentru apicultor s5 depuni o u i fecundate. La unele
qi colonie. furnici matca triiegte chiar 10 ani,
asigurind colonia in toat5 aceastil du-
HUBER FRANCOIS, 1792-1894, ves- rat5 de timp cu noi generatii tinere.
t i t cercetgtor ?i entomolog elvetian, Ele au in general un instinct a1 ordi-
care degi igi pierduse vederea de tinir, nei ~i cur5teniei remarcabil gi chiar
a adincit mult problemele vietii albi- foarte dezvoltat la unele specii; ast-
nelor, publielnd lucrgri de o mare fel furnicile se spa15 unele pe altele,
valoare gtiintific5, care gi azi slnt re- iar albinele nu permit nici cea mai
cunoscute ca atare. A fost ajutat in mici necurgtenie in stupul sau pe
opera aceasta de asistentul s5u Fr. Bur- corpul lor. Toate au un ascutit simt
nena. a1 prevederii, adunindu-gi fn locuinte
hrana chiar mai mult dectt au nevoie.
HYMIENOPTEBE, sint insecte care fac Simtul proportiilor este remarca-
parte din ordinul cu acelagi nume, bil. Cel a1 directiei gi distantelor este
care fnseamni ,,cele cu aripi membra- exceptional gi precis. Este destul s5 se
.
noasecc migte un stup numai cu 10 cm din
HYMENOPTERE 234 HYMENOPTERE

locul s5u, pentru ca albinele la rein- Acestea din urm5, ca s5 hrineascg

toarcere, s i tragi exact la locul ocu- puii cu lapte ce singure nu gi-1 pot
pat in spatiu de urdinig, fnainte ca produce, aya cum fac albinele, tin in
stupul s i fi fost deplasat. Furnicile furnicar, in spatii anume rezervate,
par& ar avea o busoli ce le-ar ar5ta nigte purici de frunzi care bine hri-
mereu buna directie de urmat, pe niti, excret5 un lapte, cu care fngri-
drumurile mereu paralele, cu unghiuri jesc qi cresc puietul in furnicar.
perfect drepte, iar viespile qi albinele Masculii, la mai toate hymenopte-
fqi recunosc locuinta de la mari dep5r- rele sint fnzestrati cu organe sensoriale
t5ri. foarte dezvoltate, pentru ca din de-
pgrtare s5 simti femela qi deci impere-
Instinctul de asociere, cft qi eel de cherile s5 se faci intre perechi situate
atagament pentru colectivitate, este la distante mari.
remarcabil. Grija cea mai mare o au Pe scurt, acestea sint caracteristi-
pentru progeniturg, cici ea constituie cile generale ale ordinului Hymenop-
elementul de continuitate. De pildi o terelor, din care de-a lungul sutelor de
albini doici viziteaz5 larvele de 1 725 milioane de ani, s-a diferentiat gi al-
ori fn 24 de ore, iar furnicile la fel. bina.
 I A m A NEAGRA. V.n. N e g r u ~ .
IARBA SARPELUI, ochiul mitei, ochiul
veveritei, viperins, Echium vulgare
L. din fam. Boraginaceae este o plant5
vivace, erbacee una din cele mai
melifere. Tulpina sa, de la 0,50-1 m
este piiroasii, de culoare verde-inchis,
cu numeroase pete. Are frunzele in
form3 de lance cu marginile putin
p5roas.e. Florile sint dioice, poligame,
dispuse in raceme scurte, de culoare
albastr5-deschis5 citeodat5 rogii gi
chiar albicioase, cu cite cinci sta-
mine; una din ele st5 putin orizon-
tal, astfel cii albinele se agaz5 pe ea
gi pot cu uqurint5 sii ia nectarul din
adfncul corolei. Planta nu poate fi
fecundatii decit prin polenizare in-
cruciqatii, c5ci obiqnuit anterele flo-
rii ajung la maturitate inaintea pisti-
lului. Nectarul este secretat de glan-
dele nectarifere situate ling5 ovar gi se
adun5 in fundul corolei in cantitgti
mari, mai ales in prima perioadii,
pin& la completa dezvoltare a pisti-
lului. Cind culoarea roz a florilor
bate in albastru, floarea e matur5 qi
nu mai dii nectar. Conditiile meteoro-
logice sfnt cele care determinii ca o
floare sii producg de la 0,3-9,O mg
nectar. Media productiei de nectar in
tot timpul sezonului se schimb5 In
raport de timp gi de perioada de vege-
tatie. fn unele locuri, la timp bun, o
floare produce 4,62 mg nectar, dar In
anii de secetii numai 2 mg. Nectarul
este limpede, incolor gi fiirii miros.
Concentratia de zahiir a nectarului
atinge o medie de 0,4 mg qi aceasta
in leg5turii cu conditiile atmosferice.
fn general nectarul florilor este mai
putin bogat in zahiir ca la alte plante;
totuqi procentul de zaharoz5 este su-
perior. fat6 de alte zaharuri.
Productia de miere la ha este de
300-700 kg. I n timp de secetii gi cu
vinturi tari nectarul scade la jumii-
tate qi chiar mai mult. Produce mai
ales cind dup5 ploaie urmeazii zile
frumoase, cu nopti calde. fn aseme-
nea perioade cintarul de control poate
cregte zilnic pin5 la 8 kg. In 1948,
la examenul de laborator fiicut la
I.C.Z. s-a constatat cB polenul de
iarba qarpelui a fost prezent fn pro-
portie de 70% h t r - o probii de miere
provenitii din MBieru (N5siud) dove-
dind prin aceasta cii In ace1 an gi in
acea localitate floarea a oferit un
cuies predominant albinelor (C. Pe l i-
 IERNAREA ALBINELOR 236 IERNAREA ALBINELOR

Pregltirile de iernare trebuie ince-

pute din vreme, de la sfirgitul lunii
iulie prin completarea rezervelor de
hranl dac5 e nevoie gi apoi prin sti-
mularea coloniilor in cazul lipsei d e
nectar in natur5, pentru a intra In
iarnti cu o populatie tin5rti.
La inceputul toamnei apicultorul
aranjeazc colonia, tinind seam5 d e
conditiile elementareprivitoare la stup,.
cPt gi la populatia ce-1 ocupl, hot5-
rind din vreme in ce fel vor fi iernati
stupii: afari, in interior, la ad5post,
mon). Perioada de inflorire este in pivnit5, in perdea de stuf, in cojoc
lung5 de aproape dou5 luni gi deci ea colectiv sau individual, c5ci mgsurile
compenseazi crizele de cules aplrute ce le va lua aranjarea coloniei pentru
fntre timp. fnflorirea incepe in prima iernare, diferti.
decad5 a lunii iunie qi tine pin5 la Conditiile de iernare privitoare la
finele lunii august. Fiind o plantl cu stup:
mare putere de raspindire gi deci greu Fundul, care trebuie sii fie mobil ca
de combitut, nu e recomandabilg in oricare pies5 component5 a lui, este
cultur5. Cum ins5 ea este foarte putin necesar s i a i M pe suprafala sa infe-
pretentioas5, putind fi fns5mintati rioarl o mica placl d e tab15 pentru
gi in terenuri mai aride, uscate, pie- absorbtia umiditatii din stup in
troase, rezistind bine gi la secet5 acolo, timpul iernii, care se condenseazii
a r fi cazul s5 fie riisptnditil. Se numai in ace1 loc. In timpul iernii
fnsgrninteazii In rinduri distantate la aceastri umiditatea genereazg o stare
45 cm pentru a putea fi pragitl. f n de sllbire organicl a albinelor tinere a
cel de-a1 doilea an planta igi ia de- clror longevitate scade mult. De ase-
plina dezvoltare gi poate da 300- menea, stuparul introduce pe fund o
400 kg sBmint5 la ha fiind folositri in foaie mobill de carton pentru control,
hrana p5sirilor de curte. R6mlne pe care sii nu acopere placa d e metal
teren multi ani. Planta mai are o pentru condensarea vaporilor. Car-
specie asemEin5toare denurnit5 capul tonul poate fi uqor ret.ras d e citeva
pzrpelui, Echium rubrum (Jac.) Are ori In iarn5, scotind provizoriu reduc-
floarea roqie; este mai r a r l vi mai torul d e la urdiniq; se examineazg
slab& produc5toare de nectar (pin3 la rumegugul de cear5 c&zut pe el, cit
200 kglha). qi albinele moarte, pentru a con-
stata precis felul cum decurge ier-
LERNAREA ALBINELOR este una din narea.
cele mai fnsemnate preocupiiri ale Dac5 stupul este de tip vertical,
stuparului. Este cunoscut c l , d u p l deci cu fundul reversibil, el trebuie
cum vor ierna albinele, mai bine, sau intors cu partea lui fngustl in sus
mai rgu, aga vor fi gi rezultatele anu- care rtimfne astfel pin5 la inceputul
lui urmgtor din punct d e vedere a1 marelui cules. fn felul acesta partea
siin&t&tiicoloniilor gi a1 recoltei ce o d e jos a ramelor se aflai mai aproape
vor da. de suprafala fundului, ceea ce permite
IERNAREA ALBINELOR 237
multor albine care cad iarna din
ghem pe fund, s5 se poat5 urca din
nou pe faguri gi s5-gi gliseasc5 un
loc intre albinele ghemului.
Corpul stupului trebuie s5 aib5 pe-
retii perfect fncheiati, f5r5 cr5pAturi
prin care s-ar strecura curenlii reci ai
iernii, c5ci acegtia sPnt cu mult rnai
primejdiogi decit un ger puternic. Un
curent rece este greu suportat de orice
organism, chiar gi atunci cind tem-
peratura nu e prea coborit5. Vintul
fngspregte puterea gerului. V.n. Vintul.
Stupii, stind cu urdiniaul indreptat
spre sud-sud-vest, vor fi protejati la
exterior pe cei trei pereti, 15sfnd pe
cel frontal. f n interior va avea saltele
laterale, care p5streaz5 oarecum tem-
peratura creat5 de razele solare ce
inc5lzesc peretele frontal. Cum stupii
au sclindura numai de 22 mm grosime,
colonia din interior este influentat5
In bine d e c5ldura solar5, in zilele
f5r5 vint si luminoase. Cind peretii au
sclndur5 groas5, sau stupii sint con-
struiti cu pereti dubli, colonia nu
beneficiaz5 d e inciT1:leirea razelor solare
decit in m3sur5 foarte redus&.Culorile
lnchise cu care stupii sint vopsiti,
atrag razele solare, Pnc5lzind rnai bine
interiorul. Culoarea verde-inchis3 este
cea rnai atractivg.
Podiforul, fie c5 are o ramti incheiat5
i n care este fixat5 o foaie de placaj
sau o scindur5 de 1 cm grosime,fie
c5 este compus din rnai multe scin-
duri mobile, trebuie s5 acopere per-
fect suprafafa superioar5 a stupului.
Salteaua de paie sau d e papur5
presat5 este obligatoriu s5 acopere in
timpul iernii podigorul. In lipsa unei
saltele hine f5cut5, se pot infunda ca-
pacele stupilor cu paie.
Capacul stupului s5 fie ptisuit peste
corp ; este d e preferat ca el s5 fie tele-
scopic, dep5gind cu citiva centimetri
exteriorul corpului de stup, pentru ca
IERNAREA ALBINELOR
apa din ploaie s5 curg5 ]direct jos,
f5r5 s5 se rnai preling5 pe pereti. Ta-
bla de deasupra s3 nu aib5 giuri pe
unde apa ar pgtrunde in [interior;
ventilatoarele de sub plafon s5 fie
inchise cfnd este gerul mare.
Repartizarea ramelor i n stup fat5
d e pozitia urdinigului are gi ea insem-
ngtate in iernarea albinelor; de pild5,
s-a constatat c5 atezarea ramelor i n
pat cald este mult mai favorabilii
pentru buna iernare a unei colonii
decit cea in pat rece, dar numai pin5
in luna aprilie. Agezarea in cuib a
fagurilor avind cantittiti variate d e
miere, are gi ea o anumit6 regulii.
V.n. Tehnica apicolci, luna octombrie.
Are insemnitate la stupii orizon-
tali alegerea locului unde stuparul
hotirtiqte sit o~ganizezecuibul: spre
centrul stupului sau spre una din
margini.
Unii stupari prefer5 s5 lase cuibul
la mijloc incadrat d e dou5 diafragme
reductoare, dup5 care umple golurile
din dreapta si stinga cu materiale
termo-izolatoare. FBcind acest aran-
jament se pierd o treimc din binefrce-
rile inciilzirii razelor solare, despre
care s-a mai scris putin mai inainte.
0 miisurl practic5 privitcare la repar-
tizarea fagurilor in cuib, este aceea
c5 din toamn5 colonia trebuie agezat5
pe faguri ceva rnai vechi, d e 2 ani,
c h i acegtia p5streazi4 mult rnai bine
c5ldura decit cei construiti in anul
curent. La repart izarea fagurilor in
cuibul d e iarn5 se va I3sa un spatiu
putin rnai larg intre faguri, cca. 13mm.
f n felul acesta num51ul albinelor pe
un interval este rnai mare, rnai der.8,
ele alc5tuindu-gi un ghem rnai com-
pact.
1~2.peretele frontal se afl6 urdin$ul
mic sliperior care este, sau rotund, -cu
un diametru de 2,5 cm, sau longitu-
dinal, de 6015 mm gi t5iat in lante-
IERNAREA ALBINELOR 238 IERNAREA ALBINELOR

tul din fatti a1 podigorului. Prin el se Cercet5torul R o z o v a fticut o ex-

eliminti vaporii de apti din interior. perient5 foarte concludentti ; prin com-
Urdinigul de jos se recomandg sB fie paratie, a urm6rit procesul de mortali-
inchis in pariolda prea geroas3 a ier- tate a m6tcilor in timpul iernii, in ra-
nii pin5 la inceputul lui februarie. port cu virsta lor gi a stabilit cti mtit-
Folosirea diafra:m?lor perfect etan- cile tinere de un an mor intr-un pro-
ye iarna, mgrginite lateral cu cite o cent de numai 274, cele de doi ani
foaie de cauciuc sau de pisll, au mare mor 2,9%, iar cele de trei ani, pin5 l a
insemngtate. Jos ele ating fundul, iar 10%. Starea de nelinigte ce o creeazti
sus inchid golul de sub podigor. Folo- moartea mtitcii in timpul iernii, duce
sind diafragmele mici care nu inchid adesea la imbolngvirea albinelor de
perfect golurile, aerul cald din spa- diare3, iar colonia iese din iarn5 foarte
tiul ocupat de colonie se strecoarg sltibit5.
dincolo de diafragmg. Acolo, dind b. 0 popula?ie nurneroasd, tindrci
peste aerul rece, vaporii se conden- $i scinZitoasd in care cel putin o treime
seazti. Materialul izolator pus in golul din albine sint tinere, ngscute in
stupului ca s5 pzstreze oarecum cB1- toamnti, este o garantie de bung reu-
dura se ud3 gi devine un bloc de git5 a iern5rii. CBldura ce o creeaz.5
gheatg. o colonie puternicti este cu atit mai
Conditiile de iernare privitoare la normal5 in iarng, cu cit populatia
colonie este mai dens5 pe intervalele dintre
a. Matca tindrd, n.5scut3 spre sfir- rame, iar albinele sint mai numeroase
aitul varii prezint3 o sigurant3 in in stup. lntr-o astfel de situatie
plus pentru o bun3 iernare, c5ci ea nu hrana consumatg in colonia puternicti
numai cii depune un num3r mai mare va fi intr-o proportie mult mai mica
de oud in prim5varB fat5 de o mstcti ca raport, decit la o colonie slabti.
bgtrln6 gi obositl din anul precedent, S-au f3cut in aceastg privint5 multe
dar, una tin5r3 igi prelungegte ouatul experiente, gi s-a constatat c5 o co-
mult spre sfiqitul toamnei. S-au v3- lonie redusti, de pildg, cu un num5r
zut mitci tinerz care depuneau activ de 2 500 de albine, adic.5 250 g al-
ou5 chiar la jum5tatea lunii noiem- bine,consumg numai 100 g de miere
brie. fn felul aceata in primlvar5 mai putin decit una cu o populatie
vor fi un num5r insemnat de doici de 2.3 000 albine adic5 de 2 kg al-
bune, cu glande faringiene care n-au binti. Consrimul de miere este in ra-
intrat in functie din toamnl gi care port nu numai de necesitatea de hran5
vor hrtini din plin puietul, din care a organismelor, ci mai ales pentru
vor iegi albine viguroase gi rezistente. caloriile ce trupurile lor degajeazti
In afar5 de toate acestea, o matcti pentru mentinerea cgldurii ghemului.
tingr3 va relncepe curind ouatul dupti Deci cu cit numgrul de albine va fi
o scurtl perioadl de oprire, iar in mai mic, cu a t i t consumul proporti-
ierni mni putin friguroase, mgtcile onal v a fi mai mare pentru compen-
tinere ou3 nelntrerupt intr-un ritm sarea lipsei numgrului necesar de
incetinit. Cel mni insemnat ins5 dintre albine la mentinerea unei tempera-
tonte avantajele acestei situatii este turi potrivite in ghem. 0 prim5 conse-
c5, o matcg tin5rti d5 stuparului si- cintti a acestui consum insemnat va
guranta c5 va trece cu bine greutfitile fi epuizarea rezervelor qi uzarea
unei ierni aspre. organismului albinelor. De aceea
TERNAREA ALBINELOR 239
iernarea coloniilor mediocre se face
agezind in acelagi stup dou5 colonii,
intre ele avind o diafragm5 etang5
denurnit5 gi diafragm5 oarb5, fiedin
scindur5, fie din pinzii dub15 metalic5.
f n felul acesta consumul este mult
mai redus pe unitate, iar coloniile
igi imprumut5 reciproc ciildura, ie-
gind din iarn5 viguroase.
Intre conditiile bunei iern5ri :a
unei colonii se enumerci gi tineretea
majorit5tii albinelor din colectivita-
te. Cu cit acesteavor fi rnai numeroase,
n5scute in toamn5 f5r5 s5 fi luat parte
la hr5nirea puietului din cuib, cu
a t i t tesutul lor gras este mai bogat In
proteine, vitalitatea lor este rnai mare,
iar secretia glandelor intestinale ce
produce catalaz5 este mai abundent5,
gi in consecint5, reziduurile intestinu-
lui gros acumulate acolo vor fi neu-
tralizate d e aceste secretii glandulare.
In privinta stingtgtii albinelor pen-
t r u perioada d e iernare, este bine ca
apicultorul s5 previnii bolile molipsi-
toare, trimitind spre sfirgitul verii la
laboratorul de analize regional probe
d e albine moarte gi vii d e la stupii
respectivi, pentru a gti dac5 nu cumva
sint bolnave de nosemoz5. fn caz afir-
mativ, se face la sfirgitul verii trata-
mentul specific cu Fumidil B pentru
nosemoz5; coloniilor ce au fost in
ultimele luni bolnave d e loca euro-
pean5 li se d 5 streptcmicin5, pe cind
celor cu loca american5 sulfatiazol.
V.n. Loca. f n acelagi timp, apiculto-
rul ia toate m5surile igienice prescrise
V.n. Bolile albinelor.
c. 0 just6 proportie Entre puferea
coloniei gi capacitalea slupului tre-
buie sil fie o preocupare insemnat5 a
stuparului la orfnduirea stupilor pen-
t r u iernare. 0 colonie Itisat5 s5 ier-
neze in largul stupului, far5 a fi pro-
portionat5 gi limitat5 cu o diafrag-
m 5 reductoare, va suferi mult fn
IERNAREA ALBINELOR
Rcstringerea unei colonii mediocre
la o margine a stupului y.i orjnduirea
l~raneipentru iernare
timpul iernii de frig gi de umezealti,
in afar5 de faptul c5 va consuma mult5
hran5, ceea ce va fi In detrimentul
s5ntitStii albinelor. Aprecierea just5 a
num5rului d e faguri ce-i va ocupa
ghemul coloniei fn iarnii se face ugor
dac5 fntr-o dimineat5 rece din sep-
tembrie se deschid stupii gi se numti-
r 5 ramele ocupate d e colonia respec-
tiv5. Se va tine seam5 c5 o insemnat5
parte din aceste albine, fiind albine
d e var5, obosite gi uzate, vor pieri
curfnd. La agezarea coloniei pentru
iernare vor fi 15sate numai dou5 tre-
imi din numtirul ramelor gtisite ocu-
pate in octombrie. Numai astfel ghe-
mu], ocupind spatiul strict neceaar
pentru o bun5 iernare, va radia din
centrul sgu telmic spre margini atfta
c5ldur5 incit albinele ce-1 inconjoaril
sti aib5 o temperaturti cmbiant5 de
cel putin + 7,2"C. Radierea ctildurii
ghemului va incllzi putin gi dia-
fragma reductoare, f5r& ca ~5 se pro-
due5 condensare d e v a ~ o r icare cre-
eazil umiditate in stup.
d . 0 hran6 tmbelgugai6 gi de bun6
calitate le trebuie albinelor pentru o
bun5 iernare. Hrana trebuie sil fie
bine repartizatti pe faguri, incft colo-
nia s l nu fie nevoitti sB: se deplaseze
IERNAREA ALBINELOR 240
Restringcrea cuibului i n mijlocul
stupnlui si llrana de iernare
prea mult in timpul iernii sprc fagu-
rii vecini.
f n t r - a d e v ~ r ,fie stupul cit de bun
9i c d l d u r o ~ populatia
, cit de numeroa-
sci, cu albine cit d e tinere g i siincitoase,
dacci in faguri lipsegte mierea si piis-
tura ori siropul dens de zahcir d a t spre
sfirgitul verii, colonin va 'pieri. 0
ram&cu polen, sau $i msi b i ~ i edouci,
puse in d r e ~ p t a~i in stinga celor mij-
locage, vor ajuta mult 1 i i estinderea
in iarn5 a puictului. f n stupii multie-
tajati pot f i Idsate 3-4 rame cu pcis-
turci. Apicultorii canadieni calclrleaz6
c5 pentru o bung iernare a unei colo-
nii ce ouupil intregul corp inferior a1
unui stup L ~ n g a t r o t h , sint necesari
30 d m v e p5sturci in cuib.
Ramele cu p5sturg nu se vor pune
niciodat6 spre marginile stupului,
ccici acolo se muceg5iesc. In cazul
lipsei piisturii in cuibul de iarn5,
albinele iai consum5 lpropriile lor
IERNAREA ALBINELOR
proteine acumulate toamna sub form5
dc tesn t p a s . Acest autoconsum le
uzeaz5 lintr-o mssurii foarte mare,
incit dup8 iesirea din iarn5 cle mai
tr8iesc putin.
0 exagerat5 econornie, riiu intclea-
sA, $i zgircenia s t ~ ~ l ) a r u l ucare
i, lasci
rezerve mici de hranci in stup se va
rgsfringe asupra viitorului cuib; acolo
puietul nu se va inmnlti, c5ci matca
este insuficient Iirdnitci iar rezultatul
final a1 anului viitor se r a solda cu o
product ie micci. Coloniile puternice,
;.are ocup5 zece intervale. vor avea o
rczervg de cite 25-30 kg hranci.
Nu este ins5 nccesar sii se lase toatci
rczerva aceasta de hran6, cind colonia
nu acoper5 bine cel putin 10-11 ra-
me. 0 parte d i n fagurii cu miere $ i
pilstur5 se piistreazs int'r-un dulap, cu
condit,ia ca in primele zile ale prim6-
verii sS se introducd d e o d a t j patru
faguri cu miere; restul se fnloseste
pe parcurs, in mdsura nevoilor.
St,uparii din alte t j r i las5 colonii-
lor puternice pe 12 faguri ping la
35-50 kg mierc adic5 u n corp intreg
de stup multietajat plus ce mai este
in 1,cuibul d e ljos. Din observatiile
izvorite din practica mai multor ani
s-a constatat (c5 (media consumului
de 11ran:i in timpul iernii este in jurul
a 6,s 1kg miere. Conform unor reco-
mandilri mai vechi in stup nu se 1%-
Consumul d e miere En raport
de temperatura din afara stu-
pului In cursul unui an, expri-
mat in calorii-zahEir:
I - consumul pe un a n ; 2 - ne-
voia pe l u n i ; 3 - puterea colonlei;
4 - media temperaturii lunare
(A. B il d e 1)
IERNAREA ALBINELOR 241
sau de loc faguri cu p6stur6. La contro-
lul de fond, primiivara se g6sea putin
puiet, deqi in stup se 1 b a cite 24-25
kg miere. f n 1956 s-au llsat in stup
doi faguri cu p5stur6. Rezultatul
m b u r l r i i suprafetelor ocupate de pu-
iet in prim5vara urmiitoare (1957) au
fost extrem de convingGtoare, in spri-
jinul acestei practici.
Obignuit se va socoti c l o colonie
puternicii are nevoie de 7-8 kg miere
mai mult decit una mediocrl. De
asemenea, calitatea mierii este una din
conditiile principale ale unei bune
ierngri. De aceea se impune ca tot-
deauna mierea ce se lass albinelor
pentru iarn6 s6 proving de la primul
cules principal gi s6 nu fie cristalizatl.
Acolo unde a fost un cules de miere
de man& este recomandabil s& se
fac6 fnc6 din toamnl, analiza mierii
din faguri. V.n. Analiza mierii, cSci e
posibil ca pe fundul celulelor sG se
g6seasc6 depozitatl miere de calitate
inferioar6 cum ar fi mierea de manii,
care va provoca pieirea multor colonii.
e. Aerisirea are qi ea o mare insem-
ngtate. Albinele din ghemul de ier-
nare au nevoie de aer curat cu a t l t
mai mult cu cit in cuib a a p l r u t puiet.
A m b r u s t e r a calculat c5 printr-un
urdinig micqorat pentru iernare, cu un
orificiu de 10 cm2, p5trund in stup
100 m3 aer pe or6. V.n. Aerul.
Cind stupii sint agezati in adipost
pentru iernare, ceea ce nu se reco-
mand5-in conditiile tEIrii noastre, tre-
buie organizatii o aerisire gi mai acti-
v6, f5rl saltea d e a s ~ p r apodigorului,
cu orificiile de ventilatie de la capac
deschise, c5ci altfel vaporii de apii nu
pot fi eliminati normal. Atunci ei se
vor condensa pe peretii interiori a i
stupului, mentintnd o excesivg umidi-
tate, care este inamicul cel mai de
temnt a1 unei bune iernilri. Deaceea,
1n adiipost, urdinigul de jos st% in
IERNAREA ALBINEI.OR
intregime deschis, avind instalat grg-
tarul preventiv contra goarecilor; ur-
dinigul de sus va fi, de asemenea des-
chis, pe acolo se strecoarl vaporii d e
ap6 eliminati prin respiratia albine-
lor. Pentru stupii ce ierneaz6 afar5
trebuie luate mSsuri ca functionarea
acestui mic urdiniq superior s l fie
efectivii yi in toat5 perioada ierngrii.
Acestora trebuie s6 li se dea o aten-
tie mai mare, ciici urdinigul superior
se poate Pnfunda cu gheatil format6
din vaporii ce se eliminil prin el.
Dac5 acest urdinig mic s-a obturat,
apicultorul , lucrind cu mult6 atentie
gi f l r l zgomot, trebuie sii topeascii
gheata cu flacgra mic5 a unei llmpi
de benzin6 sau cu un fier fierbinte.
Iat6 importanta practic6 a acestui
fenomen argtatti prin allturatul desen
dupg A. Biidel:
1. Repartitia umezelii, dup6 o noap-
t e de iarnti rece -4"C, Intr-un interval
ocupat de albine, dimineata la ora
9,30.
2. Fluctuatia umezelii dintr-un in-
terval de albine, cind la ora 11,30
temperatura cregte la +1I0C.
De aici se poate constata cG deqi
umiditatea relativl dimineata, la ora
9, este de loo%, totugi umiditatea din
stup nu atinge decit valori maxime
de 50%. La ora 11,30 temperatura
Distributia umiditittii in spatiul
dintre faguri, dupit cregterea conti-
nutului de vapori 'In atmosfera ex-
terioarg stupului, in iarn3
(A. B i i d e I)
IERNAREA ALBINELOR
Conditiile de umiditate in spatiul
dintre faguri, dupa c r e ~ t e r e acon-
tinutului dc vapori In almosfera
exterioar; stupului, in iarnd
(A. B ti d e 1 )
Diagram? oscilabiei continutului
in vapori de ap5 a aerului in
atrnosfera interioaril $i exterioars
a stupului
( A . B i i d e 1)
exterioarii atinge g°C, umiditatea ex-
terioarii este d e numai 69%, totugi
umiditatea interioarii, En locurile unde
era inainte 50% ajunge la 90-100%
gi deci in aceste ultime locuri se pro-
duce umezealii prin precipitarea vapo-
rilor.
In diagrama oscilatiei umiditiitii
se ohserv6 cum la cea rnai micii creg-
tere d e umiditate din exterior primii-
vara, in stup se produce o rapids creg-
tere de umiditate.
Din cele relatate anterior gi demon-
strate prin date gtiintifice, rezultil cii
umiditatea este periculoasil rnai ales
primavara qi toamna, cind timpul se
incglzegte dupci o noapte rnai rece.
Atunci se produce mai ales umezealii
fn stup, datorit6 faptului cci tempera-
tura d i n el cregte rnai incet decft
cea d e la exterior. Astfel se produce,
ca urmare a piitrunderii din exterior
242 IERNAKFR A L ~ L O R
-
a aerului cald in stup, o condensare in
piirtile reci ale acestuia, producindu-se
iimidit ate.
f . L i n i s l ~ a clcsLioir;ilii a coloniei
estc o conditie tie marc in~emncit~ate
pentru o buns iernare. Orice zgomot
~i vibrafii prea mari nclinigtesc albi-
nele care stau in ghem. Un soarece
care circulR in voie prin stup, o ciocli-
nitoare ce hate in pere?,ii stupului;
mirosuri puternice tle gaz, benzinii
etc.; un atelier industrial in direct5
apropierc a camerci de iernare; tiiie-
rea Icmnelor in sala vecin5; o strad5,
prca circulatri de vehicule grcle d i n
imediata apropierc a ndiipostului; vi-
zitele dese ale stuparului gi ciocgnirea
in peretii stupului pentru a auzi reac-
tia coloniei etc., sint cauze care deter-
minil nelinigtea ei. Totuqi sint impre-
juriiri cind coloniile nu se nelinigtesc
de anumite zgomote gi vibratii -
chiar puternice - cu care ele s-au
obignuit cu timpul. Este cazul multor
stupini din apropierea ciiilor ferate,
unde la ore anumite trec zeci de tre-
nuri care transmit vibratiile prin pii-
mint coloniilor d i n stupi. Zgomotul
acesta lass nepiisiitoare albinele obis-
nuite cu ele, pe cind u n soarece intrat
in stup le pune permanent in stare d e
alarmii. Zgomotele neohignuite din
stup sau dinafarii, determinii albinele
la u n consum rnai mare d e hranci din
faguri ; ciildura din ghem va urca peste
normal; se va transforma fn rapori,
fagurii \.or mucegiii, piistura se va al-
tera, mierea se va in6cri si colonia v a
suferi d e diaree ori alte boli. Dacci
stupii sint tinuti in adlipost, ferestrele
se acoperil, ciici lumina nelinigtegte
albinele. In adiipost se intrii numai
cu felinar rogu, a cjrui lumin5 diluzii
nu le nelinistegte.
g. Pierderile din iarnci sint rnai re-
duse atunci cind s-au respectat toate
indicatiile date rnai sus. Ele se limi-
IERMAREA ALBINELOR 243 IERNAREA ALBINELOR

teaz5 numai la mortalitatea normal5

a albinelor rnai bgtrine, care nu au
gierit inc5 din toamn5. In mod obi$- Cojoc individual
nuit, in martie, cind albinele igi re- cu carton gudronat
(C)rosl Pall)
incep activitatea gi se face revizia su-
mar5 gi cur5tarea fundurilor, nu tre-
buie s5 se g5seascri rnai mult de un
pahar de albine moarte la fiecare stup. Se fixeaz5 la peretii laterali gi spate
Acolo unde mortalitatea este rnai ma- cite o pern5 de papurti (ferit5 de ploaie
re, apicultorul trebuie s5 studieze cau- in partea de sus) sau numai la peretele
zele atent qi s5 ia miisuri. de la r5sririt gi spate dacii colonia ier-
Se intimplg ins5 sri moarri chiar co- neaz5 ling5 peretele dinspre apus. f n
lonii intregi, de care stuparul este lipsa lor stupul se inconjoar5 cu carton
~tispunztitor intr-o oarecare m5surti. gudronat, umplind golul cu frunze
Aga se Pntimpll cind albinele au fost uscate; peretele din fat5 r5mine ne-
lasate ftir5 hran5 sau cu prea putins; acoperit, deci f5r6 aceastii protectie.
sau atunci cind in toamnii matca era S-au fticut experiente cu diferite me-
moarti gi stuparul nu a observat; sau tode de jernare; coloniile astfel preg5-
cind in faguri a fost miere d e man5 yi tite pentru iernare au avut cea rnai
e l nu a f5cut analiza mierii; ori atunci mic5 mortalitate in comparatie cu alte
cind hrana a fost r5u distribuit5 pe metode, puietul cel rnai extins pe rame
faguri, iar frigul le-a surprins $i nu au yi consumul cel rnai redus de hran5.
mai putut trece spre cei cu miere, de Iernarea afar5 se face ?i in cojoc co-
al5turi. lectiv. Stupii din prisacg se adun5 in
Se socotesc drept pierderi normale rinduri de cite 10-15, unul ling6 al-
9i justificate u n procent de 2-3%. tul, a ~ e z a t ipe soclurile lor la o iniil-
T o t ce depriyeyte acest procent este
numai din vina stuparului. Este drept
c 5 nosemoza face multe victime in
timpul iernii. Din 1958 ins5 stuparii
a u gi contra acestei boli o arm5 de lup-
tii a t i t profilacticg, cit gi curativri $i
deci nu trebuie s i rnai piard5 colonii
in timpul iernii din cauza ei. V.n.
Nosemoza .
Iernarea afar&este cea rnai indicat5
pentru albinele ttirii noastre ctici ra-
reori termometrul coboar5 sub -18°C
pin5 la -25"C, iar gerul nu are o durat6
d e timp prea mare, ci doar 2-3 s i p -
t5mini. Bineinteles trebuie luate toa-
t e m5surile de prevedere indicate rnai
sus gi in plus se vor lua gi misuri d e
aptirare exterioari a stupului. Aceasta
se face aplicind urmitoarele mijloace Cojoc individual cu perne de paie la exterio-
pentru agezarea in cojoc individual : rul stupului
IERNAREA ALBINELOR 244
time de 50 cm de la pimfnt, cu urdi-
nigul de sus deschis. f n felul acesta
curentii cei rnai reci de aer care circul5
in special la suprafata ptimintului,
pin5 la 50 cm, nu ating urdinigul su-
perior, iar coloniile sint ferite de ei.
Sub postament se indeas5 paie sau
frunze uscate. fnspre peretele nordic
a1 grupului de stupi se face o ap5r5-
toare din gard impletit contra vintu-
rilor, ori din coceni de porumb sau bete
de floarea-soarelui; intre acest gard
protector gi peretii din spate ai stu-
pilor se indeasl paie. Pe deasupra ca-
pacelor se pune un strat gros de paie
peste care se intinde o foaie de carton
gudronat, care este prins in gipci de
capace sau de corpul stupilor. Stupii
r5mln descoperiti numai la peretele
frontal.
Cojocul colectiv este un mijloc foar-
t e practic gi ieftin, iar albinele iernea-
z5 bine, fiind ap5rate contra frigului,
profitind gi de zilele cind soarele, in-
c5lzind o parte a peretelui ,frontal,
rgspindegte in interior o cHldur5 favo-
rabil5 extinderii puietului.
f n cojoc colectiv, se a d u n l cel mult
patru stupi la un loc. Cu multi sau
putini stupi, neajunsul acestui sistem
de iernare apare de cum se desprim6-
vgreazfi, c5ci stupii din cojocul colec-
t i v trebuie s5-gi reia locul lor in prisa-
c5, dup5 ce au fost despachetati gi
rsspinditi pe locurile respective. A-
tunci apicultorul este nevoit ss-i apere
de r5celile de prim5var5, care sint rnai
periculoase chiar decit cele din iarn5,
pentru ca s5 se dezvolte bine cuibul.
Cei care au iernat ins5 fn cojoc indi-
vidual, r5mln tot aga, rnai departe,
fmpachetati pe locul lor pin5 apare
timpul cald, iar cuibul nu se rnai poate
resimti de variatiile temperaturii pri-
m5verilor capricioase. Autorul aplic5
maltelute de papur5 sau paie la peretii
exteriori, in afar5 de cel frontal. Sal-
IERNAREA ALBINELOR
telutele sint fixate cu cite dou5 gipci
ferite de ploaie cu figii de carton gu-
dronat agezate sus.
Cunoscutul cercet5tor sovietic A-
b r i G o S o V, care este un hotgrih
ap5r5tor a1 ierngrilor afar5 in U.R.S.S-
unde iarna este aspr5, ajunge la conclu-
zia c5 gi consumul de miere ar fi mult
rnai mic afar5, decit la iernarea in
adgpost. Chiar gi apicultorii sovietici
din Nord care au ierni mult mai
geroase gi lungi, au Pnceput 85 ierneze
stupii afar5, constatind cii au - in
felul acesta - albine mult rnai sins-
toase. Stupii iernati afar&, cu o bun5
apgrare cxterioarg, s-au dovedit c6 au
in prim5var5 colonii foarte vioaie, cu
putine reziduuri intestinale, fac zbor
de cur5tenie inaintea celor ce au iernat
in ad5post gi au mult puiet. De ase-
menea longevitatea albinelor acestora
a fost rnai mare fat5 de albinele ier-
nate in adGpost, tr5ind cu 10-12 zile
mai mult.
f n general, autorii r o m h i gi strgini
sint unanim de p5rere c6 iernarea s5
se fac6 afar5, chiar in ierni gi locali-
t$ti friguroase, cu conditia ca stupii
s6 fie puternici, cu hran5 indestulti-
toare gi de bun5 calitate, feriti de vin-
turi tari gi bine ad5postiti la exterior
gi in interior. Chiar gi autorii care au
constatat c6 acele colonii care au ier-
mat afar5 consum5 ceva rnai mult din
rezervele lor de hranti, sustin gi ei ier-
narea afar5 g5sind c5 tocmai datoritg
acestui surplus de consum, coloniile
ies rnai bine din iarnii, pornind din
vreme la organizarea cuibului.
Iernarea fn adZipost, camere, pivni-
!el nu este reccmandebil5. Daci so-
vieticii qi canadienii ielneaz5 stupii
afara cu bune rezultate, chiar gi Pn
regiunile ceva rnai nordice, cu a t i t
rnai putin la noi nu rnai trebuie prac-
ticat6 aceast5 invechit5 metodit. S-a
obselvat cri in special colcniile puter-
 IERNAREA ALBINELOR 245
nice sfnt cele care suferl rnai mult
la iernarea fn ad8post. Nucleele fn
schimb e bine s i ierneze fn interior.
Din cele expuse mai sus, se vede
clar insemnltatea mare ce o are pen-
tru viata coloniei gi viitorul ei, felul
iernlrii.
fncepind cu a doua jum5tate a lunii
septembrie, d u p l ce hrinirea de sti-
mulare s-a terminat, stuparul va fi
preocupat de aceste pregitiri. V.n.
Tehnica apicold, luna octombrie. A-
tunci cind frigul a sosit, el le d5 ulti-
mele fngrijiri de moment. Pentru com-
pletare V.n. Matca, iernarea m5tcilor
disponibile, pistrarea peste iarn5 a
nucleelor.
Iernarea cu Pnctilzire electric6 este
inc5 In stadiu experimental. In stu-
pin5 nu se va folosi curentul electric
ca surs5 de c8lduri in timpul iernii ci
ln timpul primlverilor reci, cind cui-
bul nu trebuie s5 fie influentat in r i u
de rlciri brugte.
Acest mod de iernare nu este pus
incl la punct, cici sfnt aspecte care
nu au fost suficient studiate. Cine do-
regte s5 se ocupe de aceast5 problem5
este bine s5 retina c5 in timpul iernii
temperatura cea rnai bun5 fn stup este
d e 0-2°C. Restul trebuie s5 fie inc5l-
zit de albine, adic5 pin3 la tempera-
tura pe care o apreciazi ele ca optimi
pentru o perioadi de timp d a t i . Iri
cazul in care se depigegte temperatura
amintiti, fncepe dezvoltarea extrem
de timpurie a puietului cu unele con-
secinte ce pot fi gi neplhute.
Curentul electric sc poate folosi la
iernarea albinelor sub a l t l forms; stu-
pii se pun la adipost, unde, prin dis-
pozitive de aer conditionat reglate cu
ajutorul curentului electric se pgs-
treazl o temperaturl ce se mentine
lntre 0" ping la cel mult +2OC. Con-
aumul este mic, clci el se repartizeaz5
la un numlr mare de colonii cit fncap
INABUgIRE.4
intr-un astfel de ad5post. Acolo i n
mod obignuit iernile sint rnai aspre,
rnai friguroase.
INABU~IREAsau asfixierea albine-
lor, este provocatti de apicultor pentru
fnllturarea primejdiei rispindirii bo-
lilor molipsitoare, ori chiar albinele
singure se asfixiaz3 in anumite fmpre-
jur5ri.
f n primul caz, operatia se face ast-
fel: seara, cfnd toate albinele au venit
de la cimp, se inchide urdinigul, se:
face un loc go1 in mijlocul cuibului qi
se asfixiazti colonia cu bioxid de sulf,.
folosind un afum5tor special. V.n.
Afumcitorul de sulf.
In lipsa unui afum5tor de sulf in$-
bugirea se poate face foarte simplu in
felul urm5tor: se despic5 la un cap5t
2-3 betigoare; fn despic8turl se in-
troduce cite o meg5 cu sulf, din cele
cu care se sulfureaz5 butoaiele pentru
vin; capetele opuse ale betigoarelor
se infig in pimfnt; se pune un corp go1
de stup deasupra lor ca s5 le cuprind5 ;
se d 5 foc imediat megei agezindu-se
peste corpul go1 pe cel cu albinele ce
acoperi fagurii, albine care urmeaz5
s i fie insbugite. Stupul se acoperi bine
cu o p5tur5 groas5 ca s;i nu scape afar5
vapori de sulf.
0 alt5 form5 de asfixiere proprie al-
binelor, are loc in timpul transportu-
lui stupilor cu faguri plini cu miers
lfecip5citii, sau clnd stupul a fost uitat
prea mult timp inchis, rnai ales cfnd
colonia este puternicg, iar ziua prea
c5lduroas5. f n atari situatii albinele-
nelinigtite se alimenteazil cu mult5
miere. Atunci temperatura corporal5
cregte ; evaporatia surplusului de ap5
din mierea consumatl se face intens
in stup. Albinele transpirii abundent,
in schimb stigmele toracice ale apara-
tului respirator nu mai funcfioneazg
normal; aerul nu rnai pltrunde sufi-
INCHIRCIREA ALBINELOR
cient in sacii de respirat ai insectei;
axigenul din stup scade sub 5 % ; bio-
xidul d e carbon cregte cantitativ gi
nu poate fi evacuat normal, ccici urdi-
nigul este inchis. f n aceastg situatie,
a t i t albinele cit gi puietul se asfixiazg.
f n special puietul are foarte mult d e
suferit. Sub actiunea c6ldurii interioa-
re care urc5 la peste 60", fagurii incep
:s5 se fnmoaie, se d5rim6, mierea curge
. ~ nciclciiegte
i ultimele albine ce mai
riimgseserg in viati3 incit ele mor prin
asfixiere. Coloniile cele mai puternice
.cad primele victime.
Asfixierea mcitcii este mijlocul obig-
nuit prin care albinele Igi suprim5
matca, sau orice matcci strciing a r in-
t r a in stup gi nu-i acceptat5 d e ele.
V.n. Matca, moarte accidentalg.
INCHIRCIREA ALBINELOR sau cheli-
rea a cgrei origine este incg necunos-
.cutti este o boa15 pentru care degi se fac
intense cercetgri de laborator, agentul
etiologic nu a fost inc5 descoperit gi
.deci gi combaterea lui este frinatg. Se
pare cZi afirmatiile unor autori cum c5
boala se datoregte unui polen toxic -
la fel ca la boala de mai - a r avea
oarecare temei.
Boala se prezintci la inceput, dupg
cercetgrile bacteriologilor, ca o para-
lizie a centrilor nervogi din torace, in
special din mezotorax, trecind apoi la
abdomen gi prinzind cu incetul toat8
.suprafata corpului. Albina bolnavg
incepe s5 se innegreascg din ce Pn ce
m a i mult, pin5 ce ajunge la un negru
lucios. S-au v5zut albine cu paralizii
partiale, avind o mare agitatie a mem-
brelor neatinse incti ori o intepenire a
antenelor a1 cgror scapel se innegregte ;
la altele antenele se string in form5
.de covrig. Albina bolnavg 'Incepe s5
.3e fnchirceasc5 cfte putin, pierzind gi
p5ml d e pe corp, d e unde ii vine gi
denumirea de ,,fnchircirea gi chelirea
246 INCRUCI$ARE
albinelor". Desigur c5 microbii sau
toxinele din organism atacti gi folicu-
lii pilogi uscindu-i.
La inceputul bolii albinele atinse
nu pot recolta polenul c5ci picioarele
nu mai functioneazci normal ; ele abia
vin din cimp cu putin polen prins de
perigorii toracelui. Apoi boala se agra-
veazg, iar albinele mor.
Cele stingtoase, ce stau straja la ur-
dinig, nu primesc in stup pe cele cu
semne de boalg, respingindu-le de la
intrare.
Apicultorul va urm6ri atent albi-
nele care sfnt indepgrtate s5 intre pe
urdinig gi dacg ele se prezintti cu de-
fecte organice, cu mici paralizii sau
chelirea corpului, va lua m6suri pre-
ventive d e dezinfectare a stupului qi
alte mrisuri aga cum se aratg in com-
baterea preventivg la Bolile a2binelor7
c5ci nu se gtie Pncti precis dacg boala
este microbianil, ori fenomenele des-
crise sint cauza unei intoxicatii, aga
cum s-a artitat rnai sus.
~NCRUCI#ARE. Prin incmcigare se
fntelege imperecherea dintre animale
apartinind unor rase diferite. De ase-
menea, notiunea de incrucigare se fo-
losegte gi pentru a indica Pmperecherea
animalelor din aceeagi rasg, ins5 apar-
tinind unor linii diferite V.n. Hibri-
dare. Dar din punct de vedere zooteh-
nic, notiunea d e fncrucigare este cu
totul improprie spre a fi folositii in
acest ultim sens.
La timpul stiu, Darwin a constatat
c5 produgii rezultati din fncrucigare
aveau o vitalitate sporitti, cigtigau
deci o calitate suplimentarg: heterozi-
sul sau puterea hibrid&. E l este sub
aspectul rezultatelor, contrariul con-
sangvinittitii, cgci mtiregte vitalitatea
generalg, vigoarea, dezvoltarea .gi pro-
ductivitatea.
 Vitalitatea este o insugire esential5 vorabili din mediul inconjuritor, orga-
a organismului, strlns legat5 de con- nisme rnai rezistente, vitalitate spo-
servatismul ereditar f5r5 a fi conditio- r i t l , capacitate de asimilare rnai ma-
nat5 de acesta. Observatii indelungate re, boli rnai putine, influente defavo-
au permis biologilor s5 trag6 concluzia rabile rnai putin resimtite etc.
c5 vitalitatea ia nagtere in momentul - 0 alt5 problem5 important5 este
fecundgrii, ca urmare a procesului de modul oarecum deosebit in care se
contopire a celor dou5 celule sexuale, face transmiterea caracterelor in func-
adic5 in momentul form5rii unei sin- tie de sex. Astfel un caracter se trans-
gure celule (a zigotului). Deci vitali- mite in descendent5 rnai cu putere
tatea nu este un factor ereditar, totugi de c5tre mam5, iar alt caracter de c5-
aceste dou5 insugiri esenliale ale orga- tre tat5, neexistind ins5 fn aceast5
nismului - ereditate gi vitalitate - privintai o egalitate aritmetic5. Orga-
se afl5 fntr-o interdependent5 relativ nismul matern exercit5 o influent5
strins5. Cu cit celulele sexuale sfnt sporitci, fiindc5 pe ling5 bagajul ere-
rnai diferite din punct de vedere ere- ditar a1 ovulului, care este considerat
ditar, cu a t i t este rnai mare vitalitatea egal cu cel surprins in spermatozoid,
noului organism gi fn consecint5 ele nu poate fi trecut cu vederea nici
apar ca insugiri contradictorii. Deci rolul substantelor nutritive sau acu-
inmultind albinele in cadrul unei linii mulate in ou gi care au fost formate.
ameliorate, vitalitatea produgilor sca- aproape fn intregime de organismul
de, in schimb conservatismul ereditar mamei.
cregte gi invers. - La albine rnai exist5 ins5 gi o
La albine vitalitatea este exprimat5 alt5 categorie de influente gi anume,
prin urmgtoarele insugiri : cele cauzate de substantele nutritive
- 0 intensificare a proceselor bio- pe care larva le primegte spre a se dez-
logice din organism datorit5 cregterii volta in albin5 maturii. Aceste sub-
metabolismului. Cu cit aceste procese stante sint produse de lucr5toare gi i n
se desf5goar5 cu o energie rnai mare, final calitatea lor e un rezultat a1 tota-
cu a t i t gi vitalitatea este rnai mare. lit5tii calitltilor coloniei de albine
- 0 capacitate sporit5 a organis- privit5 ca o unitate biologic&. Starea
mului d e a se modifica gi adapta la coloniei doic5 cresc5toare, vitalitatea
conditiile variabile ale mediului in- ei, se va reflecta in calitatea hranei
conjurltor. Aceasti5 ,,adaptabilitateU d a t l larvelor, care va cauza apoi dez-
este mult rnai important5 la albine volt5ri diferite din punct de vedere
declt la celelalte animale, fiindc5 calitativ, fapt ce se va &fringe in
obiectul final de ameliorat nu este final asupra productivit5tii materia-
individul (matc5, trintori etc.), ci lului biologic produs. La cregterea mat-
colonia de albine privit5 ca unitate cilor, colonia, prin cresc5toarele d e
biologicl, format5 in majoritate co- larve, igi exercitA deci influenla ei
virgitoare din indivizi lipsiti de v i a t l incontestabill.
sexual5, din albine lucr5toare. D u p i Acest fenomen a1 predominantei
comportamentul lor judeclm in final, ereditltii materne, sub dubla fnf5ti-
calitativ gi cantitativ, caracterul co- gare relevatl, hrana cuprins5 in ou5
loniei respective. gi apoi cea d a t l larvelor are o mare
- 0 cit rnai bung rezistents a orga- important5 practic5 la lucrtirile de se-
nismului la conditiile factorilor nefa- lectie, hibridare gi incruckare. Ea n e
 permite adesea s5 prevenim, sau chiar re ins5, aceasti tendint5 de a roi ce-
s 5 modific5m un caracter nedorit, In deazl qi numai atunci au posibilitatea
orice caz s5-1 atenurim. Aceast5 predo- s5 apar5 in totalitatea lor insugirile
minant5 nu se manifest& la fel la toti valoroase. Deci, efecte pozitive la
indicii familiei respective. Spre exem- incruciyare, putem agtepta mai ales
plu, in ce privegte caracterul ,,blinde- in urmgtoarele generatii hibride, cind
te" sau ,,r5utateU,p5rerea aproape una- pot ap5rea toate caracterele dorite.
n i m i este c5 trintorul are influentti Dacl in generatiile urm5toare se
preponderents. Predominantele de al- aplici o selectie corespunz5toare a
t 5 natur5 pot fi schimbgtoare, in func- p5rintilor, fie prin incrucigarea intre
tie de rasele intrebuintate, ap5rind ele a diferitelor linii create, fie prin
numeroase cazuri de contradictii. rehcrucigare, calititile obtinute pot
La incruciyare, o mare important5 fi nu numai pistrate, ci chiar gi spo-
practic5 prezinta modul in care se rite.
transmit in prim5 generatie caracte- Succesul in formarea yi consolidarea
rele ereditare morfo-productive, fiind- hibrizilor obtinuti sau eventual chiar
c 5 organismul nu realizeaz5 niciodatg in formarea unor rase noi depinde in
in intregime toate posibilitiitile ere- mare m i s u r i de alegerea momentului
,ditare. f n aceast5 situatie, cind unele optim cind se opregte incrucigarea gi
insugiri rimin ascunse complet, sau se trece la imperecherea metigilor in-
s e dezvolt5 incomplet, zicem c5 sint tre ei. Amintim c5 in aceste cazuri
recesive. Acestea se pot dezvolta in trebuie aplicati pe etape o selectie
generatiile viitoare, cind g5sesc pen- extrem de severi, care poate duce la
tru aceasta conditiile necesare. eliminare; a 90% din materialul de
Caracterele, in cazul incruciggrii, reproductie. F i r 5 un control riguros
c a urmare a unei duble eredit5ti, au o In statiuni ,,sigureU de imperechere,
dub15 posibilitate de dezvoltare. Cind nu se poate concepe gi nici incepe o
<caracterelealelomorfe, adici cele care munc5 de ameliorare. f n anumite si-
s e refer5 la o insugire specific5 (ex. tuatii devine indispensabilil gi prac-
blindete, culoare etc.) s'lnt asem5n5- ticarea ins5m'lntirii artificiale.
toare, urmagii se vor dezvolta in ace- fn fine, la albine, spre deosebire de
lagi sens ca qi pirintii. Ins5 cind ca- restul animalelor, rareori se pot pre-
racterele alelomorfe sint diferite, un vedea chiar gi cu oarecare precizie,
singur caracter, cel dominant, se dez- rezultatele Incrucig5rilor. Numai prin
volt5 in prim5 generatie, iar a1 doilea experiente fndelungate se va putea
.caracter, cel recesiv, r5mine in stare stabili in functie de rasele, tulpinile
latent5, de posibilitate, urmind s5 se gi liniile intrebuintate, cum se mani-
.dezvolte in generatiile urmitoare. festi acest fenomen, care este schimbil-
Ca urmare a heterozisului, la albi- tor de la caz la caz.
ne apar atft lnsugirile bune cit gi cele fn apicultur5 incruciggrile qi creq-
rele, nedorite, intre care in primul terile combinate sint posibile, nefiind
rind g5sim tendinta de roire. Acest lipsite de perspectivil. Mai mult chiar
instinct primar care poate fi o urmare acesta este singurul mijloc de a obtine
a unei vitalit5ti sporite, domini toate rase noi, sau varietilti. Prin obtinerea
ecelelalte insugiri, in sensul c i coloniile de noi combinatii gi chiar rase, selec-
igi irosesc toate puterile In roiuri ne- tionatorul va produce material bio-
controlabile. f n generatiile urmlitoa- logic de valoare.
INTOXICATIA 249
Problemele gi posibilit5tile teore-
tice ale Pncrucisiirii au fnceput s5 fie
examinate pe o scar5 larg5.
INTOXICATIA, V.n. Toxicoza.
INVEhTARUL APICOL cuprinde toate
uneltele ce apartin exploatiirii apicole.
Degi in lucrarea de fat5 s-a arcitat qi
explicat la fiecare notiune insemn8-
tatea fiec5rui utilaj in parte, totugi
facem aici o concentrare a tot ce este
necesar exploatiirii, pentru ca un fnce-
pator sau o intreprindere socialist2
sii-gi poat5 d a seama de importanta
investitiilor ce se cer viitoarei lor ex-
ploatiiri apicole, m5rite. 0 exploatare
apicol5 nu va trebui sfi-gi procure toate
cele de mai jos, chiar din primii ani.
Sint unele de care se poate dispensa
pentru a nu investi prea mult in
aparaturii.
Avind in vedere c5 fn unitiitile agri-
cole de stat gi C.A.P. stupina, ca unita-
t e productivii gi economicii, este fixat5
la 100 de colonii, d5m aici mai jos o
fngiruire complet5 pentru inventarul
unei astfel d e stupini. S-a avut in
vedere c5 o asemenea exploatare
trebuie s5-gi aib5 o crescatorie d e
m5tci proprie, din a cgrui prisos
unitatea poate s5-gi creeze un venit
suplimentar. De asemenea s-a pre-
viizut gi cazul c2 s-ar putea ca o
parte din productia de miere gi cearj.
s2 fie valorificatii prin industrializarea
partial5 a acestei productii.
Inventar de stupi qi roi
100 de roi se procur5 de la o gospo-
d5rie d e stat sau individual5 care are
acest specific, cu obligatia ca fiecare
roi s5 aib5 cel putin 1,5 kg albing gi
matc5, fiind expediat in pachete. V.n.
Expedierea albinelor.
100 stupi sistematici, pentru a fi
populati cu roii procurati plus 25-30
atupi goi pentru roirile viitoare. Dac.5
INVENTARUL APICOL
se merge in productie pe metoda roilor
stoloni ori a familiilor temporare in-
ventarul de stupi goi, incepind din
anul a1 doilea a1 exploatfirii va fi d e
cel putin incii 100 in care se vor face
acegti roi stoloni sau familii tempo-
rare.
Stupii vor fi numai din tipurile
adoptate de stas, cu conditia ca in pri-
sac5 s5 nu se foloseascfi decit numai
un singur tip.
Tipul de stup ales se va procura cu
toate accesoriile. V.n. Stup.
In general*,oricare tip de stup va fi
ales pentru exploatare, va fi necesar
ca in raport de efectivul de colonii ce
stuparul le are, a5 posede o rezerv5 d e
cel putin 50% stupi goi cu toate acce-
soriile necesare pentru formarea fami-
liilor temporare.
Inventar de unelte strict necesare
la o stupin5 cu un efectiv de 100 colo-
nii, plus famillile temporare.
Doug cabane demontabile, avind i n
vedere c5 stupina se imparte in dou5
sectii a cite 50 colonii.
Din inventarul marunt se mentio-
neazii: douii afum5toare, douii scaune
de lucru in prisac5, dou5 lldite porta-
bile pentru pus provizoriu ramele din
stup cind se face controlul; dou5 cio-
cane, doi clegti de cuie; dou5 dalte
apicole ; dou5 perii ; patru miiqti ; dou5
creioane apicole pentru lipit fagurii
pe rame; dou5 plangete pentru fixat
fagurii ; un aparat pentru g5urit rame;
un ibric pentru tinut ceara cald5 la
lipit fagurii ; patru afum5toare de sulf;
50 gratii Herzog; 10 rame separatoare
din dub15 pin25 metalic5; 100 rame
cu pin25 metalic5 pentru prevenirea
intoxicatiei coloniilor cu insecticide;
un num6r egal de podigoare Snelle-
grove dupii numiirul stupilor verticali
din prisac5 necesare coloniilor ajut2-
toare; un numiir egal de gratii verti-
 INVENTARUL APICOL
cale pentru stupii orizontali necesare
impiirtirii coloniilor la nevoie; 50 co-
lectoare de polen; patru termose mari
pentru p5strarea liiptigorului pin2 la
predare; douii tiirgi de transport; ma-
gazinele d e recolt5 pline sau goale;
dou5 roinite din nuiele impletite pen-
t r u prins roii; un extractor radial de
24 d e rame; dou5 cutite de desciipii-
cit ; u n desciipiicitor ; dous matura-
toare ; 40 bidoane de 50 kg miere ; dou5
ciildiiri pentru a p s ; douii suporturi
mobile pentru controlul stupilor ; dou6
topitoare solare; dou5 dispozitive pen-
t r u reactivat coloniile ce stau ,,in bar-
bri"; u n glosometru pentru miisurat
lungimea limbii albinelor; un tora-
xometru; 15 colivii automate; 25 pro-
tectoal-e de botci; gase colivii de pro-
tectia m5tcii pe fagurele ei ; un semna-
lizator acustic pentru verificat colo-
niile iarna; trei vestibule de urdinig
pentru controlul acceptiirii sau nu a
miitcii; o lamp5 pentru flambarea stu-
pilor; un cintar pentru controlul cu-
lesului; douii hr5nitoare model Jor-
d a n pentru hr6nirea afarii, in naturz;
u n aragaz cu butelie sau in lipsii lampa
d e petrol pentru buciitgrie; dou5 liimpi
d e luminat; vase de buciitiirie; un
adiipiitor cu 2 scinduri ; lopat5, caz-
ma, topor, fieriistrgu, rindea; un li-
ghean de spiilat pe miini gi un mic re-
zervor de a p s cu robinet; dou5 15zi
pentru depozitat ramele cu miere.
Inventar de folosit periodic. Un cort
protector, V.n. pentru operatii la con-
trolul stupilor afarti in timpul prim5-
verii, ori tirziu in toamn5; una pres5
pentru saltele d e paie; un pulveriza-
tor casnic cu presiune pentru trata-
mentul cu aerosoli sau umplerea fagu-
rilor cu sirop precum gi aparatura pen-
tru extras gi piistrat liiptigorul de mat-
cii.
Inventar pentru eregterea de mtitci :
5 separatoare pentru ouatul m5tcilor
250 INVENTARUL APICOL
gi cunoagterea precis5 a virstei larve-
lor; 20 micronuclei sau stupi mici de
fecundare; rame basculante pentru
piistrat miitcile in 50 colivii de rezervii.
Una sticlutii cu lac pentru marcat
m5tcile gi mica trusii cu numere in
serie pentru identificarea miitcilor
precum gi utilaj miirunt: preducea,
Itirgitor d e botci ; spatule de transva-
zarea larvelor etc.
Inventar de materiale de exploatare:
150 kg faguri artificiali; 10 kg cearti
brutii, pentru lipit fagurii; 5 kg slrmii
galvanizat5 d e 0,5 mm pentru intins
sirma in rame; 0,5 kg cuie pentru fixat
capetele sirmelor in rame; medicamen-
t e pentru prevenirea bolilor: 200 g
amoniac, 5 litri form01 40% pentru
dezinfectiiri, 10 litri acid acetic gla-
cial pentru tratat fagurii contra giisel-
nitei, 5 kg sulf pentru afumat fagurii;
jumiitate de metru cub de scinduri
pentru mici reparatii ; doi metri pinzii
de sirmii pentru reparat cilpticele d e
transport; 10 kg sirmii galvanizatii d e
1 mm pentru cusut perne gi saltele;
10-15m2 carton gudronat.
Inventar pentru industrializarea pro-
duselor stupinei, dac5 se urmsregte rji
aceast5 problemti. Inventarul pentru
preparat hidromel. V.n.
- inventar pentru extractia veni-
nului gi ltiptigorului de matc5;
- inventar pentru preparat otet
din miere. V.n.
- inventar pentru industrializarea
cerii. V.n.
Inventar pentru phstrarea fagurilor
Dulapuri pentru piistrarea fagurilor
in stelaje gi a mierii in maturatoare.
V.n.
Din toate cele expuse mai sus, api-
cultorul incep5tor va alege strictul
necesar, urmind ca pe miisurii ce ex-
ploatarea se m5regte gi poate s5 facg
IZGONITOR PORTER 25 1 IZOLATOR

noi investitii din desfacerea produse-

lor sii-gi completeze cele necesare. Nu
este bine gi nici prudent a porni din-
tr-odat6 cu o stupin6 mare dacii nu se
cunoaste deplin tehnica apicol6. V.n.
Apicultor.
IZGONITOR PORTER este un mic aparat
pentru fndepiirtarea albinelor care se
folosegte atunci cind se face recoltarea
mierii intr-o stupin6. Astfel se inl6-
tur6 scuturatul albinelor de pe ramele Izgonitor Portcr, rnontat in ~ ~ o d i s o r
cu faguri ~i deci se simplific6 gi se gr5- (Istomina ~i col.)
begte lucrarea scosului ranlelor din
magaziile cu recolt5. Izgonitorul poa- de jur imprejur cu pl6ci de gratie Han-
t e fi inlocuit cu cadre de izgonit cu neman, afar5 de partea superioar; p e
acid fenic sau benzaldehidH V.n. unde se introduc fagurii gi apoi i s e
Cind in laborator i n t r i multe albi-
atarjeaz5 un capac pentru ca matca sk
ne, pot fi repede izgonite, d a c l se agazi
fie complet izolati. Izolatorul casetri
la cerceveaua de sus a geamului 1-2 cu fagurii in el se introduce fn mijlocul
izgonitoare. Albinele u r c i acolo rji cuibului. Albinele intr5 la matc6 prin
v5zind cii au posibilitatea s5 ias6, gratie, iar ea, strimtorat5 in acest spa-
cheami gi pe celelalte. Astfel ele se tiu, depune ou6 pe fagurele mijlocae
strecoarg afar; iar in laborator nu se din izolator. Astfel se gtie cu precizie
mai intorc, c5ci izgonitoarele sint virsta ouZilor, sau a larvelor ce vor
astfel fiicute, incit arcurile actioneazci
ecloziona din ele, cici dup6 24 ore
numai dacg sfnt impinse dinguntru in fagurele cu ou6 se retrage gi se inlo-
afarl. cuiegte cu altul gol.
Dac6 colonia se hr5negte stimulent
IZOLATOR este o caset6 metalic6 cu gi este puternic6, iar matca din izola-
d o u i fete ocupate de dou5 gratii Her- tor este tin6ri gi fecundti, incepe sii o u l
zog sau Hanneman in care incap trei chiar din prima zi.
faguri cliditi: unul cu puiet cipiicit, Apicultorul va obtine rezultate bu-
unul cu hranl gi altul gata cl6dit pen- ne dac6 organizeaz6 acest dispozitiv
tru ouatul m6tcii. Caseta este inchisii cu 5-6 zile inainte de a incepe lu-
crgrile ~ r o ~ r i u - z i s eMatca.
- A A
. stind in
izolator In acest interval ' d e timp,
depune o u i in fagurele go1 gi se obig-
nuie$te cu situatia. Atunci el se ri-
dic5 din izolator trecindu-1 in cuib,
iar in locul s6u se introduce un a l t
fagure bun de ouat, curat, in care a
crescut cel mult o generatie de puiet.
euatul controlat Matca i1 va ocupa imediat rji deci,
( b r P s i P-all) incepind din acea zi, apicultorul va
avea larve de virsti precisii.
 .a~!$qns pur~ls ap
J I ~un aqto no !anneJ ale aIeJaqt.1 alaz
-aqads ap p8eal as la 'y$ue~n8!s mq
-uad -SO'BPB qsaoe ap aquyu! neaogj
urn:, '~oqeloz! qns ap e o q ~ wazaJaqga
ps eo ala~n8ej~ p e ops~qod reur nu
aIau!qle eqsaae Inlaj ul f !nlam8ej
e'jejs~dnsel p!los pzeax!j as la V J O J ~
~nroqnlen:, uro j ap !m$~o:, no y1qeq
I
ap !!Bij aq!opu! ~ ~ ! U ! ~ J E U ad !-npu!d
-11 q!jpq~unqurl( !j aqeod JoqeIozy ap
d!q qsaoy Spsuaqu! ap q!o!~o !oqpw a p
a~aqbaaoo mquad aqua!o!jns pno aund
-ap aJo ap pz u! a ~ e 3ad ' a ~ n 8 e j!nun
e $3.t?aquj e$ej amno n~quad a!$!z
-ods!p Bane BA !asp am3 e3qew
-eaJaq!Ia as ~oqeiozyq n s . a ~ n 8 e j!nun
alalnlao ul %jut' as 'wo $2 ap learn
-!$~pul ne am:, 'al!~nq!opu~ -nlouya
ul a!eopul as a u ! 8 ~ ~ m
!a~g:, e 'y[qe')
u!p umwauueg a!qer8 yldur!s o n s
q!nooIul !j a q ~ o dpqas~o-lnroq~loz~
 JALE$ sau salvia de griiding,
Salvia officinalis L. semiarbust, din
fam. Labiatae, este o plants vivace
cultivat5 pentru calit5tile sale me-
lifere gi medicinale. Ea are o tulping
ping la 80 cm in patru muchii, lem-
noas5 la baz5, acoperit5 de perigori
fini si degi de o culoare argintie-ver-
zuie. Frunzele sint lungi, ovale, al-
terne. Florile sint grupate in verti-
cile multiforme, care formeaz5 un
spic terminal. Floarea are corola a-
dinc5 gi lunguiatg, roz violacee. Glan-
dele nectarifere dau nectar mai ales
fn zilele c5lduroase gi potrivit de
umede. Mierea de jaley are multe
substante minerale dintre care : fier
0,53 mg, cupru 0,73 mg, mangan
0,53 mg, cobalt, 0,lO mg. Productia
d e miere la ha este socotit8 la 300 kg.
fnfloregte in a doua jum8tate a verii,
dind o miere d e bun5 calitate, foarte
parfumat3, de culoarea chihlimba-
rului.
Cultura se face prin but8aire. Se
poate cultiva gi direct din siiminta
ce se pune Intr-un teren perfect lu-
crat, bine rnliruntit, pufos gi potrivit
de uscat. Se aleg pentru cultur5 lo-
curi expuse la soare. Planta cere lu-
criiri culturale obignuite: plivit, pr5-
g i t ugor pentru aerarea scoartei p5-
mintului. lnflorirea incepe din a1
doilea an.
0 specie inrudita cu cea de mai sus
este salvia de cfmp, Salvia praten-
sis L. ciireia in unele locuri i se spune
tot jaleg. Are miros p6trunz5torl tul-
pina cu putine frunze, cu flori al-
bastre rogii sau albe, sint dispuse
cite gase in verticile, formind spice
intrerupte la virful tulpinii. Cregte
pe terenuri aride, pe ling5 drumuri
gi ganturi, lnfloregte o lung5 durat5
de timp din mai pin5 in septembrie,
dind mult nectar, foarte c5utat de
albine.
Asem5nStor cu variet5Iile descrise
mai sus este gi jaleyul sau jale, Sta-
chys germanica L., care are flori rogii-
purpurii, dispuse in verticile multi-
forme, cu dintii caliciului ascutiti
terminati printr-un spic. Creqte prin
finete gi p5guni uscate, coline aride
gi calcaroase, inflorind din iulie pin6
in august. Mai este o specie de jale,
Salvia nemorosa. Are corola lung6 de
1cm. Bracteele sint roz sau mai adesea
violacee, mai lungi decit caliciul.
Frunzele mai lunguiete gi ascutite,
cenugii pe fata inferioar6. Des intilnit6
pe marginea drumurilor, a ogoarelor,
prin p5guni. Aceast5 plant8 melifer5
ce infloreste din iunie pin6 fn sep-
tembrie produce 0,80-1,26 mg nectar
pe zi, cu o concentratie de 42,5% za-
hsr. Productia la hectar este socotit5
intre 200-300 kg.
 LABORATORUL STUPINEI este o ca-
merii absolut necesarii pentru stupinile
mai mari. f n apiculturii se folosesc
multe unelte, care trebuie adunate la un
loc pentru a le avea la indeminti cind
este nevoie. f n laborator, stuparul, in
zilele de inactivitate in stupinii, lucrea-
zii stupi la u n banc cu citeva scule de
tlmplarie, reparii pe cei deteriorati,
fi revopsegte gi chituiegte pe cei
vechi criipati, topegte ceara in cursul
verii, intinde sirme in rame gi efec-
tueazii alte zeci de lucriiri pe care i
le impune indeletnicirea sa. Labora-
torul trebuie sii fie luminos, cu feres-
t r e basculante, pentru ca albinele
aduse in laborator odatii cu ramele
sau magaziile de recoltti, sii fie ugor
,gi repede evacuate. Sus la cerceveaua
superioarii a ferestrei se pune u n iz-
gonitor, V.n., prin care albinele se
strecoarii afar3, ftirti putinta de a
h a i reveni . Uga laboratorului tre-
buie sti se deschidti fn afarti. Ea are
l a mijloc u n oblon ce se ridic5 in
sus, prin care se introduc magazinele
d e recolt& cu rame de extras. f n
exploatiirile mai mari, laboratorul,
-. avind instalatia electricti, extrac-
tia mierii se face ugor cu un mic
electromotor d e 2 C.P. care actio-
neazti extractorul, iar mierea este
trimisii fn maturatoare, cu ajutorul
pompelor. f n laborator trebuie sii
se giiseascti totdeauna un mic dulap
cu medicamente necesare exploattirii,
sulf, sulfamide, acid fenic, acid ace-
tic, apii de Javel, amoniac, cit gi
citeva antialergice necesare vreunei
persoane care nu suportii fnteptituri
de albinti, ca: fiole de calciu, adre-
nalinii, efedrinti, romergan etc. sau
tincturii de Calendula arvensis. V.n.
Veninul albinei.
In borcane mari, inchise la culoare,
sau fn saci de polietilenii coloratti, se
piistreazii polenul colectat d e albine
in cursul anului. f n laborator se de-
poziteazii rame pline cu miere in
stupi suprapugi, supuse tratamentelor
sau deparazitiirii. In el se piistreazti o
perfectii curtitenie, o aerisire abun-
dentti, lipsitii de igrasie, ctici mierea
gi polenul fiind higroscopice, se al-
tereazii la umezealii; de asemenea sii
aibti o temperaturti potrivitii pentru
a putea tine mierea lichidti cit mai
mult timp.
LECANII $1 LACHNIDE
Lachnide sugtnd mana de
pe scoarta unui arbore
(Imker)
LECANII 81 LBCHNIDE sau decari
sint dou5 specii apartinind ord. Ho-
moptera, subordinul Coccina, care
triiesc pe conifere fn special pe
molid gi bradul alb. Lecaniilc n5s-
cute in toamn5 se ascund, gi sint
protejate de solzii scoartei molidu-
lui, trecind iarna sub form5 de larve,
mult diminuate de inamici gi de
frig. Cele care ajung in prim5var5
se inmultesc repede. Sint doug spe-
cii: mari (Physokermes picear) gi mici
(Physokermes hemicriphus) . Dezvol ta-
rea speciei mari precede cu circa
3-4 sgpt6mini specia mica. Cu apa-
ratul lor bucal alc5tuit dintr-un pu-
ternic stilet, striipung coaja ramurilor
sau frunzelor bradului alb, a molidului,
a zadului gi altor specii de arbori: ar-
tarul, teiul, ulmul etc. Imediat insec-
tele secret5 o saliva ce se Pntaregte for-
mind ca o teav5 pe unde ele aspir5 seva
LECANII $1 LACHNIDE I!
din tesuturile respective. V.n. Miere
de manii. Seva contine zaharuri brute,
din categoria melezitozei, dar in com-
ponenta ei se mai afl5 0,9%, com-
pugi a z o t o ~ igi vitamine de care in-
sectele au nevoie, pentru cregtere gi
inmultire. Insectele, hriinindu-se a-
bundent, se dezvoltii corporal de la
1-5 mm pin5 ajung la 8 mm, iar
lecaniile mici pin5 la 4-5 mm. Timpul
ploios gi rece le este nefavorabil, dar
nu le nimicegte.
A doua specie Eachnidele trec iarna
sub form5 de 0118, depuse din toamnti
de insectele mature ei apar in pri-
m5varii vietuind in luna mai pe 15s-
tarii moi ai bradului gi molidului,
adiipostindu-se sub frunzele lor ca
acele; cind lristarii se inttiresc, ele
nu-i mai pot ataca. Se fnmiltesc
mult, mai ales cind timpul este cald
gi cu vint ugor; atunci elimin5 mari
cantitiiti de mang, dar de scurtii
duratii ca timp.
Ele triiiesc parazitare in grjmezi,
eliminind substante zaharoase sub
form5 de eruptie, provenind din seva
plantelor parazitare. Cit timpul este
favorabil productia este attt de mare
incit pare c5 sub arbore cerne o ploaie
fin5 gi dulce. Produsul zaharos devine
viscos, se intiiregte repede, iar albinele
nu-1 mai pot lua decit dac5 intervine
un timp putin umed, o ceat& sau bur-
nit6 d e ploaie, care-] dilueaz5. CPnd
plou5 abundent, apa spa15 aceste de-
pozite, iar culesul de man5 inceteazg
complet.
Numai dup5 2-3 s5pt5mini tine-
rele insecte, tr&ind la inceput pe sea-
ma masei ierboase a arborelui, sPnt
capabile, f5r5 s5 se fecundeze, s5
depun6 o u l din care apare prima ge-
neratie. Cercetgtorii au stabilit cg
numai din citeva ou3 pastrate peste
iarn5 gi ferite de ger se nasc pin3 in
toamn5, cinci pin5 la zece generatii,
LECANII $I LACHNIDE 257
ajungind la cca. 25 miliarde. Totoda-
tii ins5 apar qi o serie de d5un5-
tori care frineaz5 o fnmul$ire, aga pro-
digioas6 care ar d6una p5durii. In-
cepind din iunie, cind inmultirea lor
este mare gi secretia bogat5, albinele
incep s5 culeagg aceast5 miere de
man5, dac5 continutul de zah5r este
cel putin de 8%, iar productia e in-
semnat5. Obignuit, bog5tia acestei
elimingri este aga de mare, fncit al-
binele adun5 abia 2% din ea, iar res-
tul se risipegte. Dup5 cercetltorul
0 r j e v s k i o singur5 insect5 este
capabil5 s5 elimine de la 0,21 -
9, 10 mm8 de suc zaharat pe zi, in ra-
port de conditiile atmosferice favo-
rabile de specia plantei parazitat5
si dezvoltarea corporal5 a insectei.
Alimentatia afidelor. Aceste insec-
t e nu defec5, nu excretl, ci elimin5
numai zaharurile din sucul plantei
care sint in tranzit prin organismul
lor gi pe care nu le folosesc. Substan-
tele albuminoide din sev5 sint asi-
milate de insectele respective, iar
substantele rezultate sint transfor-
mate la rindul lor in albumin5 cu
ajutorul anurnitor ciuperci ce triiesc
in endosimbiozl in limf5 gi mice-
tonii. Deci mana produs5 de insecte
este o substant& liberg de produsele
finite ale digestiei gi a fost in preala-
bil purificatg pe cale biochimic5 in
organismul lor. Este gregit5 p5rerea
c5 mana a r fi rezultatul digestiei gi
excretiei acestor insecte. Dup5 ob-
servatiile entomologilor, dintre care
amintim pe marele F a b r e gi L ii -
b o c k aceste insecte au gi protec-
tori care le ap5r5 de dSun5tori, pri-
mind in schimb serviciile lor. Este
cazul lachnidelor, care servesc ma-
n5 unor furnici de pgdure, cu care
acestea igi hrgnesc puii.
De aceea apicultorii care practics
apicultura pastoral5 in pSidurile de
17 - A.B.C... Apicol vol. I
LECANII $I LACHNIDE
Afide ce iau mana de pe
frunzele unei plante
(0ri;si Pall)
molid gi zad, le urm5resc gi agazi
stupinile rnai ales in locurile unde
se v5d multe muguroaie de furnici,
c5ci sint siguri c5 daci prim5vara
este favorabil5 pentru dezvoltarea
lachnidelor, cel putin in preajma lo-
curilor cu multe furnici, unde ele vor
fi protejate, stuparul va avea o recoltti
bung. La noi in targ, deocamdat5,
mierii de man5 produs5 de conifere
prin intermediul acestor insecte nu
i se d 5 importanta cuvenitg. f n Eu-
ropa central5 mierea de man5 este
foarte apreciat5. Va trebui ca fn vi-
itor, atit organele de cercetare, cit
si stuparii practicieni s5 se ocupe
mai intens de problema gi posibili-'
t5tile secretiei mierii de m a n i ob-
tinut5 fn conditiile de mai sus, de la
conifere.
Alte afide. Ca gi lachnidele gi le-
caniile, mai sint o serie de afide care
produc man5 de pe brad gi alte plante.
Astfel sEnt unele care tr5iesc nu nu-
mai pe frunze, dar gi pe alte psrti
ale plantelor gi care in cursul dez-
voltgrii lor igi schimbs locul gi mi-
greaz5. Astfel sfnt Linaia piceal gi
Cinaria pilicornis din ordinul Ho-
meoptera. Pe alti arbori tr5iegte p5-
duchele verde a1 prunului gi caisului
care migreaz5 pe trestii gi ierburi etc.
Ei produc adeseori pagube impor-
tlnte. Degi la noi sint peste 100 de
specii, numai putine din ele produc
man5 in cantitate mare. Se h m u l -
tesc ex-trem de repede, totugi, dat
+ -++%
LECANII $1 LACHNIDE 258 L~IITA

fiind c6 au foarte multi dugmani $i de man5 depinde de num5rul gi spe-

paraziti care-i distrug, nu sint un cia insectelor; in sfirgit, diferitele
pericol. specii de insecte se comport5 diferit
Puricii de frunze - Psyllidae se sub aspectul secretiei, in functie de
pot recunoagte ugor avind culoarea starea conditiilor climaterice.
verde sau galben verzuie, cu picioare
subtiri. Nefiind stabili, nu produc LXDITA PORTATIVA, sau l5dita de
constant man5. I n schimb larvele lucru in stupin5 este absolut ne-
mai multor specii produc miere de cesar5 la toate lucr5rile de verifi-
man5 din aLundent5. P5duchii tes- care a coloniilor. Ea trebuie 85 fie
togi (Coccidac) se deosebesc ugor de ugoar5, f5cut5 din P.F.L. gi avind
alte specii. Masculul se poate migca o capacitate de 7 - 8 rame, d e rn5-
liber, avind aripi; femela ins5 nu le rimea celor obignuite, in stupins.
are. Toate aceste afide dau putin Ea are un miner sau o curea de pus
cules de man5. Cind ins5 In toamn5 pe urn&, precum $i un capac telesco-
vremea a fost cald5, far5 schimb5ri pic, incit nici o albin5 nu poate s5
brugte gi ploi multe, ou5le depuse pgtrundii la fagurii din 15dit5. Cfnd
trec peste acest timp de criz5, iar in este nevoie s5 se scoat5 rama cu mie-
prim5var5 ele se inmul!esc mult in- re din stupul ce se verificg, cu albin5
cit in luna iunie-iulie, cind nu sint sau puiet, ele se pun in l5dita de lu-
c5lduri prea mari, ele produc man5, cru pentru moment, pin5 se termi-
adesea in cantitsti mari. Este de re- n5 revizia, dup5 care se scot gi se
tinut c5 mana produsti de aceeagi pun la locul lor. L6dita portativ5 d e
plant5 gazd3 difer5 sub aspectul con- lucru se va dezinfecta regulat, chiar
tinutului gi concentratiei de zaharuri, atunci cfnd apicultorul gtie c6 in
in functie de specia de insecte ce o prisac5 nu este vreo boa15 molipsi-
produc. Acest fapt cauzeaz5 atractii toare. 0 va face din prevedere, c5ci
deosebite pentru albine. Mana pro- bolile nu pot fi descoperite imediat,
dus5 de unele insecte difer5 din ca- gi dac5 exist5 intr-un stup, se pot
uza enzimelor lor care au actiuni transmite la alte colonii cu ajutorul
deosebite asupra zaharurilor din su- acestei I5dite portative.
cul phloemic.
Din punct de vedere a1 apiculto- ~Amfgh.Lippia citriodora, arbust
rului, este important a cunoagte ca- din familia Verbenaceae, cregte pin5
racteristica culesului de man;, fac- la o in5ltime de 2 m, fiind aco-
torii care influenteaz5 productia, in- peritii cu frunze ce eman5 un par-
sectele producltoare de man5 gi ci- fum asem5n5tor mirosului de ISimiie,
clul lor de dezvoltare. Pentru aceasta care stau agezate cite trei la un loc
este necesar5 organizarea unui ser- pe t u l p i n i l q l e au forma unei lance,
viciu de prognoz5 gi studiu a1 facto- sint aspre*<pe fata superioarii, punt-
rilor mentionati. t a t e pe fata interioarg. Are f l o r ~mlcl,
Este de retinut c5 productia de strfnse la virful ramurilor, de culoare
man5 nu are loc in fiecare a n ; ea se albastr5-liliachie gi sint agezate in
desf5goar5 in perioade diferite; apa- spice axilare. Este un arbust din
ritia gi intensitatea culesului e va- t5ri calde; cregte in America de Sud,
riabil5, fiind in functie de fazele de iar in Europa, mai ales in Crimeea.
dezvoltare ale insectelor. cantitatea Se g5segte gi la noi prin parcuri, i n

,f
Irl
gridinile de ling5 casi gi in jurul
unor stupini mai fngrijite. Fiind un
arbust melifer valoros gi avind gi o
insemnat5 intrebuintare in industria
parfumurilor, ea trebuie rispinditii
in cft mai multe locuri, fiind ugor de
cultivat, cerind numai adipost im-
potriva crivEitului. Se inmultesc prin
butagi pugi din toamn5 sub geamuri.
In aprilie sint plantati pe brazde
unde rimin doi ani; apoi se replan-
teazi definitiv.
LAMPA CU BENZINA pentru flambare
si dezinfectare este o unealtti absolut
necesari oricirei stupine. Ea are un
dispozitiv de pompare a aerului, pen-
tru a crea in interior o presiune pu-
ternici. In prim5var8, dupii prima
viziti, chiar atunci cind nu este boa15
in prisac5, se flambeaz5 din nou toti
stupii, utilajele gi scindura adipci-
torului. In acelagi scop se poate in-
trebuinta si o butelie de aragaz cu
dispozitiv de reglare, cireia i se a-
dapteaz5 un arziitor de tipul celui
de la lampa de benzini.
LANGSTROTH LL., 1810-1895 este
inventatorul stupului american r5s-
pindit in majoritatea f.irilor. La noi
folosirea lui a inceput sii fie extinsii;
el e cunoscut sub denumirea de mul-
tietajat. Inventatorul acestui stup
I-a publicat in 1851 gi apoi a breve-
t a t gi rama in anul urmiitor. De a-
tunci apicultura din lume gi-a des-
chis largi perspective. Cartea sa ,,A]-
bina gi stupul" publicat5 in 1852 gi
apoi completat5 de p a d a n t , este una
din cele mai bune ciifli de apiculturg,
existente.
LXPTI~ORUL.Liptigorul albinelor
doici este aga-numitul liptigor de mat-
cti, o secretie a glandelor faringiene.
Analizat organoleptic se prezintii ca o
materie gelatinoasl fluido-viscoasl, ce
se concentreazl in raport cu Invechirea
sa qi pe m i s u r i ce larva - in special
cea de matcii - cregte qi consum8
din ea. La sfirgitul perioadei de ma-
turizare a tinerei mgtci in botca ei,
15pti$orul rimas neconsumat, devine
cleios, iar mai tirziu chiar se Pntgregte.
Culoarea liptigorului proaspit este alb-
gglbui. Cel ce rtimlne neconsumat
pe fundul botcilor are o culoare ase-
manstoare cu a castanei. Uneori gi
llptigorul proasptit, bate ucjor in brun-
gtilbui, mai ales cind albinele aduc
in stup cantitsti mari dc polen d e la
o anurnit5 plants bogat poleniferg.
Culoarea, de asemenea, se schimbg
cind Iiptigorul vine in contact cu
aerul gi lumina. Atunci devine mai
dens, el se int5regte, ia un aspect
sticlos ;i ajunge la sfirgit brun-inchis.
Gustul liptigorului este acrigor, ugor
astringent, ciici are un pH de 3,5-4,5,
asem5n5tor intrucitva cu cel a1 sucu-
lui gastric din stomacul omului. Miro-
sul lui este de obicei a1 mierei prove-
nit5 din nectarul florilor preponderen-
te in natur5 in momentul secretiei
lui: salcim, tei, floarea-soarelui etc.
Densitatea 15ptigorului este de 111,
deci inferioarli densitztii mierei, fapt
pentru care, in amestec cu mierea
pentru diferite preparate, el se urci
la suprafat5 sub form5 de spurns. Alte
caracteristici ale I~ptigorului sint:
se descompune repede, c5ci materiile
proteice gi grase, cit gi celelalte
substante ce le contine, suferii schim-
b5ri insemnate sub actiunea luminii
solare, a razelor ultraviolete, a ciil-
durii, fermenttirii etc. Fiind higro-
scopic, absoarbe cu ugurint5 umidi-
tatea din mediul inconjurtitor, ceea
ce-1 predispune la o rapid5 alterare
printr-un proces de fermentare, iar
substan$ele grase se rlncezesc. Lgpti-
gorul este bactericid in culturi d e
'aaooypam !!uo~os n:, ' ~ a j q l v.!o!op a p
Jgmnu aaem !em qio un eaa-e e n q u a d
'1nqalnd apadaa !S q1nm purqxa !fir
a:, ao!j!~o~d !a$gm n3 'ao!u~aqnd !!u
-0103 !emnu !n[nd~b!qdt?[ eaaaurjqo
nquad a!$onpo~d ul yund as y s
:?up aq!soIoj apol
-am !aaya!ao e gzeq ap aI!!d!:,u!ad
-a:,!mouoaa !4 ga!pead !em :(me.18 un-aqu!p
eun el s~~n!eB-s guld apoqam aq!a ejaed eueo!~!m e) ewe8 ui !S (meas
-app qeoaaaul e alesag -go e6-e 'ale% un-quyp a q ~ e d e!m e) ame~8o~o!m
-ye!oads a p alaqs!aa~ ui y j n d qjoap ug ajueqsqns alaaeoqyman apuprdm
qea![qnd e-s nu aep ' ~ 7 6u!p~ p u g aoS!qdg[ 8 OOJ s e 1 I I e 3 !S J e a
ea~npoadas la '!.r:j a l p u~ .~oQ!qda1 - q r 3 'J a y :, o J 8 g d n a ( v n s !em
By OOL'J ap aqe7rqueo BUI!J~ Iequam l!qu!me me an?:, a ~ d s a p ' % T ~ ' za p
-!aadxa qn~!'#q0B-S PUS3 L56J U6 t?!qT! aqeurnrlaqapau aIaD a p ~ w j eug ' m n o ~
g~t?$ug !oU e[ :$t?!$!u! $80~E B U ! ~
-n$s u3 g:,qenr a p !n1nao0!~dy a!Qnp auld !jnosoun:, !a:, u!p !z!oeou!ms
-on6 '!nln~o4!~dq !!ra:,npo~d sa!uqa,& !4 au!meq!n a p agmnu qeumasul u n
.aI!z n q e d apu!adn:, la a:, q!sg8 e-s '!nln~ob!qdg~
pdnp %en1 p u n -el aIaqle !S !a!uo~oo !a$uauodnro:, e m a l q o ~ d pu!:,u!pv
eaaez!uejao e l a p alrz gnop adnp qaq .!jez!qaqu!s !S !Sndmo3
-1ooaa ,roS!qdg[ !nun !az!Ieue alaqeqnzaa -sap '!$ez!sas !J qod nu 'ale:, %3j8'~
qu!s alaqIv vqt3q100a~qsoj e 13 a . 1 ~ 3 a p a!$rodoad u$ aohqdg~ ug !je[je
el eqep !fi '!a!op ap aq!Ja8u~ JolaA !je:,~j!quapyau !findmo:, Joun emaIq
-aeI !aqsala e gju!:,asuo3 o 1?3 'qe!aea -odd qealozaa e nu you! !uam!u 'ae!ys
.equ!zaad as InaoS!qdgl ao !n~nqdeja q a ~ d qInm "gsyaaad qnmaoj o mane
aaem us osaaoqep as !uapur$nqaad gs mnoe .surd !Jlnqoq e:, g ~ g j'gzaaoj
ap !yaoqgla:,Jao ap aqnu!jo aq!aaj!p Inq -oa?aa[a !S a!je~Soqemo~:, u!~d aIaz![
-0% n:, aqeqnzaa aqsa:,v '!!j?q!~!qaaj B -sue pu!so[oj 'nas !n[nqnu!iuo:, !amaIg
'3 eu!meq!a !4 .eseo!jaaju!!que eu!ure? -o.rd -eaJ!:,ugpe ul :,aaqug as !uapu!qnqa~d
-!A y3!pe - .a1!qn10sod![ a[au!me3!a a p !!aoqanja:,na3 .a~uauodmo:,ajueqsqns
aquazaad lugs aorS!qdg ug yo p?[JB B-s ales aolaunq eaae~qsgd13713~113!se aqsa.
azgeue aqsa:,e u!.rd .aa!qeq!qua:, !ngz 'awq103aa gdnp ~!q!sod p u p : , reut
-!oaad aoej e gayj 'a!uaqoqqued p y 3 ~ qio ~-npu~z!~!joq! e m n ~ -ugdap ad
- a eu!meq!ao~d 'H eu!meq!n 'dd FqeaIozaa aqsa nu p u g aae:, pmalqoad:
eu!uxeq!a au!juoa !em ga q!sy8 e-s 'ganS!s aleq!l!qeqs o azaaqsgd !-ys axes
ajueqsqns aq!aaj!p leqng:, ne-s eaaoe
a a ' g ~ n uauraap g:,!qnadeaaq !n[ eaz
-eolea '!unI gj-ZJ 'qe8untapug !em
dm!? un gdnp w p '!unl qdo a p dm!$
a~!jyq!~e:, au!iuam $1 (3,7--~) aoar
el qeqsgd -ales a1aquauodmoo urp
aqaed o !Snsul la !4-npu!qm!qas '!o!xo+
!Snpoad pulp 'g:,e?e a1 la 'n!u!nr
-rile n:, le!oads ug 'aleqaux a p a j r p n:,
q:,equo:, u~ .%OJ uognq n3 aoqe~oqe1
LAPTISORUL 261
num5rul de larve pe care doicile le
iau in grij5 slnt putine, iar cantitatea
de Isptigor este redus5.
Coloniile care au aceast5 sarcinl
trebuie stimulate atft fnainte de Pn-
ceperea lucr5rilor propriu-zise, cft rnai
ales ln timpul in care -ele sint solici-
tate pentru producerea de l5ptigor
chiar dac5 f n stup ar fi mult5 hran5
acumulat5.
Hrana de stimulare s5 fie pre-
paratti din miere cu protein5. Zah5-
rul sub form5 de sirop simplu, f5r5
polen, nu are nici o influent5 asupra
secretiei glandelor faringiene. Cea rnai
bun5 hran5 pentru stimulare este
mierea c6reia i se adaug5 20% ap5 gi
o cantitate de p5sturii ori de polen.
Operatia de producere a 15pti-
~oruluise va porni ceva mai tfrziu,
in prim5var8, dup5 ce timpul s-a
Pnc5lzit bine, gi dup5 ce coloniile
stimulate in tot cursul prim5verii au
crescut cel putin dou5 generatii de
puiet numeros.
fn coloniile produc5toare de liip-
tiyor, s5 fie clt rnai putini trintori,
c5ci prezenta lor stinjenegte lucr5rile.
Cei existenti se separti printr-un dispo-
zitiv special: separatorul de trintori.
Coloniile alese, s5 fie indemne de
orice boala molipsitoare, iar ca pre-
venire, la prima yi a doua hrinire
de stimulare care precede cu mult
fnceputul lucririlor pentru obtinerea
liiptigorului, se d5 o mic5 doz5 de
streptomicinii. S5 se aleag5 colonii
care s5 dea larve potrivite ca vfrst5
pentru inzestrarea botcilor, colonii
cu m5tci rnai b5trfne care nu se ne-
linigtesc cind se v5d silite s8 ou5
sub izolator.
fnainte de a proceda la transfe-
rarea larvelor in 'botci, botcile vor fi
date coloniei ce urmeaz5 s5 fie orga-
nizat5 pentru lgptigor. Albinele se
obignuiesc cu mirosul lor gi chiar le
LAPTISORUL
impregneazg ceva din cel a1 stupului
respectiv fiind astfel mai ugor accep-
tate. Apoi se pune pe fundul botci-
lor foarte putin 15ptiqor7 diluat cu
ap& distilat5.
Botcile fnzestrate cu larve s5 fie
ferite de curenti, soare, r5ceal&, pi-
n& se dau f n grija doicilor. Mediulcel
rnai propice este mediul umed gi
cgldut. De aceea ele sint tinute, pin5
se terming operatia de transvazare a
larvelor, fntr-un prosop umed qi cald.
Barele port-botci retrase din
stupi pentru recoltarea 15ptigorului vor
fi ferite de actiunea nociv5 a facto-
rilor fizici atmosferici ca: excesul
de clldur5, curenti sau lumina solar5,
ciici rnai ales razele ultraviolete fac
sii scad5 valoarea terapeutic5 a 16pti-
gorului.
LIptigorul r5mas pe botcile deja
recoltate s5 nu fie lasat la aer, c5ci
el se usuc5 gi cum fn aceleagi botci se
vor pune curind alte larve, ele nu vor
fi acceptatespre fngrijire de albinele
doici. De aceea, atunci cind au trecut
rnai multe ore gi fn interiorul botcilor
urmele de Igptigor s-au uscat, este
bine ca letigorul s5 fie adfncit fntr-un
vas cu ap5; se clltegte apoi bine, se
scutur5 de ap5, se stropevte cu putin
sirop gi se pun peste ramele unui stup
puternic timp de 15-20 minute pentru
a fi curgtate de albine, inainte de a se
pune alte larve in ele. Din contra,
d a c i operatia de recoltare a liptiso-
rului continuti gi este urmatti imediat
de o nou5 serie de larve, 15ptiqorul ce
:1 mai r8mas pe botci si care nu s-a
~lscat, este in favoarea primirii lar-
velor de c5tre albinele doici; el con-
stituie o nad5 care le antreneazci s5
dea larvelor l5ptisor in cantititi qi
rnai mari.
Recol tarea 15ptigorului trebuie sB
se fac& la trei zile, d a c j virsta lar-
velor mutate in botcile artificiale a
avut cel mult I S 2 4 de ore de la
naqterea lor din ou. Dacci s-ar lua ins5
larve la intimplare dintr-un cuib,
fAr5 s5 se $tie cu precizie virsta lor,
recoltarea se va face la dou5 zile.
Organizarea coloniei ce va procura
permanent larve. Este d e mare im-
portant5 ca in lucrarea producerii
15ptigorului de matcl s5 se stie precis
virsta larvelor folosite. Se vor destina
deci 1-2 colonii cu matc6 de cel
putin doi ani, dar recunoscut5 ca
bung gi prolific8, care s5 fie deprinsri
cu cel putin zece zile inainte s5 ou5
sub izolator. E a va fi schimbatg in
fiecare zi pe alt5 fat5 a fagurelui. Stu-
parul va insemna pe speteaza supe-
rioarri a ramei data mutatiei sale,
indicind cu o s5geat6 pe care anume
din cele dou5 fete ale fagurelui a ouat
in ziua respectiv5. Astfel el are la
dispozitie sute de larve pentru muta-
tie, in virstl de citexa ore de la eclo-
darea din ou8; ele sint bine hr5nite
de doici, iar consumul de 16pti~ore
redus in raport cu virsta lor.
Matca stupului se prinde cu ajutorul
tubului de sticld, V.n. far5 a o atinge
cu mina y i este eliberatl imediat pe
fata a doua a fagurelui sau pe un a l t
fagure go], ce a s t a t cel putin o zi la
marginea cuibului pentru ca albinele
cur8titoare s5-1 ia in primire gi sli-I
n~rete.
Rama cu izolatorul sub care este
matca, se introduce in mijlocul cui-
bului ling5 un fagure cu puiet necripri-
cit, Icisind cel putin 5 mm spatiu
go1 intre suprafata izolatorului si cea
a fagurelui vecin din cuib; prin acest
spapu albinele stupului circul5 in
voie, intr5 q i ies prin gratic la matcii.
Dup5 24 de ore ea este din nou mutats
continuindu-se mereu in fell11 acesta.
il doua metod3 de izolare a mgtcii
pentru obtineren dc larve cu virsta
precisri cind stup:vlil nu are izolator,
se face intr-un stup obiqnuit, in care
se asaz5 fagurii in pat cald.
Spre peretele din fund se orinduie-
ste spatiul pentru un nucleu de 3 rame
despcirtit printr-o diafragm5 specia-
15. Aceasta intr5 perfect intre peretii
laterali ai s t u p u l u ~ :sus are marginea
mai inaltii ping sub podigor, a c5rui
luminl o inchide perfect; jos, dia-
fragma are un go1 de 3 cm care ins5
se inchide cu o fiqie de gratie H a 72-
w e m a n n. Prin gratic albinele co-
loniei au posibilitatea s5 ia contact
cu matca lor aflatg in nucleu. Fisia
de gratie poate fi si mai latci chiar.
Operatia se face astfel: se caut5 mat-
ca stupului, se prinde cu tuhul d e
sticl5, se inchide provizoriu intr-c,
colivie pin5 ce sc organizeazi nucleul.
I n nucleu se pune un fagure plin cu
miere, un altul plin cu miere si pris-
tur5, ambii cu albinele ce-i acoperh; <
intre acestia se miturli cu peria albi- 1
nele tinere de pe 2-3 faguri cu puiet i,
necap5cit scoase din cuib, rame care se
pun apoi imediat la locul lor. Atunci 1
se introduce la mijloc, in spatiul ,
liber, un fagure go1 ceva mai vechi,
din cei deja cur6tati d e albine, usor
stropit cu sirop. Deasupra, Intrera-
me, se pun gipci care inchid perfect
golul dintre ele; matca se elibereazg
in spatiul din mijloc a1 nucleului ast-
fel format, dupii care se pune ultima
gipcii. fn felul acesta ea este izolat5
in nucleu unde fiind inconjuratii de
albinele tinere maturate de pe cei doi
faguri, incepe sii ou5 pe fagurele go1
din mijloc. Dupii 24 ore acest f a p r e
cu ouii, fiirii albina acoperitoare ~i
f5rl matcii, e retras gi introdus din-
colo de diafragmii in cuibul mare, sau
chiar in altii colonie, inlocuindu-1
in nucleu cu un altul go1 pe care se
elibereazii matca ce fusese din nou
prinsii in tubul de sticlii. fn felul
acesta se procedeazti zilnic, insem-
nind fiecare fagure cu ouii sus pe leti-
?or, cu o piunezii albastrii ori galben5
sau rogie, pentru a cunoagte virsta
viitoarelor larve. Se va supraveghea
cuibul mare ca nu cumva albinele sii
cliideascii acolo botci. Botcile noi se
vor strica.
Apicultorul va alege una din cele
douii metode de obtinere a larvelor cu
virsta exact5. Cea de-a doua metod5
este mai aproape de dezvoltarea fireas-
c5 a coloniei. Totugi, prima este
rnai expeditiv5.
LuerLi preliminare. Utilaje gi ma-
teriale folosite la producerea 15pti-
gorului. Pentru mutarea larvelor din
fagure sEnt necesare citeva sute de
botci artificiale facute dincearaceamai
bung. Stuparii trebuie s5 foloseasc5
in aceast5 privintii numai ceara re-
zultat5 de la desctip6cirea fagurilor,
cind fac extractia mierei. Orice altii
cearii ar putea s5 aib5 in ea urme
d e propolis, care se ytie c5 inhibii,
frlneaz5 tendinta albinelor de a
lua in cregtere larvele transvazate
in botci. Cind stuparul nu are cearii
d e calitate bung pentru botci, poate
folosi botci artificiale din material
plastic sau chiar sticlii. Botcile din
cearii se fac cu ajutorul unui gablon,
Utilaje necesare la recoltarea liiptigorului
modelator, aga cum e descris la locul
respectiv. V.n. Jablon.
Botcile se lipesc pe bare mobile
de lemn d e 112 cm ce stau etajate
cite 4-5 in cite o ram5 denurnit5
,,ram8 port-botci".
Ele se sprijin5 pe suporti, fixati in
interiorul spetezelor verticale ale fie-
ctirei rame: prima barii st; la 2 cm
sub speteaza de sus, iar celelalte mai
jos, din cinci In cinci cm. Numiirul
botcilor pe bar5 este in leg8turl cu
metoda de lucru pe care apicultorul
o aplicii in producerea 15ptigorului de
matc5. Dac5 folosegte metoda pro-
ducerii liptigorului in stup orfani-
zat, gi periodic, la intervale de 21-
30 de zile, Iiisind colonia orfan8 cite
3-6 zile la fiecare datii, atunci el are
interesul ca in aceste putine zile sii
obtin5 deodatii cantittiti insemnate
d e 15ptitjor. f n acest caz numlrul de
botci lipite pe fiecare bar5 e mare,
pin5 la 40; cum Pntr-o ram5 port-
botci intrii 4-5 bare, numiirul total
a1 botcilor lipite una ling5 alta pe o
singur8 ram5 port-botci va fi de
160-200. Cum intr-un stup orfan se
pun douii rame, o colonie orfanii va
avea de crescut 320-400 de larve
dintr-o dat5, timp de trei zile. Daca
apicultorul folosegte cea de-a doua
metodii de producere continul a 1Bp-
tiyorului de matc5 f5r5 ca stupul sii
fie orfanizat, aga cum se va ar5ta
rnai departe, atunci num5rul de botci
lipite pe fiecare bar5 este numai de
15. Apicultorul d5 zilnic coloniei
respective cel mult trei bare cu botci,
deci 45, lipite la intervale egale pe
bars.
Pentru mutarea larvelor din cuib
in botcile artificiale se folosegte o spa-
tula de mutatie fiicut5 din sirm5 de
otel groas5 de 1,5 mm, inclinatd
ugor la 2,5 cm de la cap5tul opus,
unde virful este I5tit ca o lop5tic5
gi intors orizontal.
Dac5 apicultorul folosegte prima me-
tod5 a orfaniziirii periodice a colo-
niilor gi lucreaz5 cu grupe de 2-3
sau 4 stupi, dup5 metoda lui I?. H a n-
g a n u , este nevoie ca la inceput
gi numai pentru prima serie de stupi,
s5 aib5 la indemin5 un numlr egal de
stupi goi, in care mut5 matca i i pu-
ietul coloniilor orfanizate cu putine
albine acoperitoare, aga cum s e a r a t 5
rnai jos.
Pentru unificarea mirosului albine-
lor din colonii diferite care se conto-
pesc, este nevoie de un pulverizator.
Spre a scurta din Pngltirnea botci-
lor gi a inlesni recoltarea 15pti$orului
din ele, se folosegte un cutit culam5
subtire, care piistreaz5 rnai bine ~i
rnai indelung c5ldura. Cutitul se va
incilzi in prealabil in apii fierbinte
gi apoi gters cu un prosop foarte curat
qi numai dup5 aceasta, botcile se vor
scurta din ingltime. Este cu desl-
virgire interzis s5 se inciilzeasc5 cu-
titul la flac5ra unei l5mpi de petrol,
c5ci mirosul ce-1 lasii pe lam5 se trans-
mite botcilor; cum acestea urmeazii
ca aproape imediat sii fie din nou
inzestrate cu alte larve pentru o serie
nou5 de Igptigor, albinele ciirora li se
oferg asemenea botci cu miros nepl5-
cut, adeseori nu iau in grij5 larvele
oferite.
Pentru recoltarea 15ptigorului se fo-
losegte, or o simp15 spatula de lemn,
or un aparat cu vacuum - o inovatie
a apicultorului F. H a n g a n u ;
else bazeaz5 pe principiul de absorbtie
a 15ptigorului sub actiunea vidului.
Cine ins5 nu poate s5-gi procure un
astfel de aparat, poate folosi o spatul5
din lemn de tei, ascutit5 la un cap5t
pentru eliminarea larvelor din botci,
iar la capiitul opus I5tit5 gi rotun-
jit5, in diametru de 8 mm ca s5 riizu-
iasc5 de 2-5 ori interiorul botcii
ridicind astfel tot Iiptigorul de acolo.
Pentru piistrarea l5ptigorului se fo-
losegte un termos mare in care se
pune pin5 la 112 din iniiltimea lui
gheat5 pisatii, peste care se agaz5
recipientele cu Iiiptigor; acestea pot fi
or din sticl5 neutral5, or din mate-
riale plastice. Sint de preferat aces-
tea din urm5, c6ci nu se sparg qi se
inchid perfect. Capacitatea lor tre-
buie s5 fie de 30-70 g 15ptigor. In
stupinile mari, liiptigorul se conservs
in frigidere r5cite cu butelii de ara-
gaz.
Ca materiale necesare lucr5rilor, se
vor folosi: miere pentru sirop sau
zah5r in amestec cu o cantitate d e
p5stur5 extras5 din citeva rame, in
lipsa pgsturii, siropul se poate prepara
din diferiti inlocuitori proteici; lap-
tele praf degresat e cel rnai bun.
Pentru a se parfuma apa necesarii
la pulverizarea gi unificarea mirosului
albinelor unite, se vor folosi ori citeva
pic5turi de esent5 de melis5 sau ap5
de colonie, 20 g la litrul de apii.
Cu foarte putin timp inainte de a
incepe lucrarea, se pregltegte 1 g
liiptigor cu citeva pic5turi de ap&
distilat&; el servegte la fixarea larvei
rnai ugor pe fundul botcii, iar apa dis-
tilat6 p5streazii o ambiant5 umedii.
Hrana stirnulent5 pentru coloniile
ce urmeazs s5 produca 15ptigor va fi
pregiititii in ziua respectivii din 300 g
miere sau zahiir la 1 litru apii de riu
sau de ploaie, nu d e fintin5. In ea se
dizolvii gi 2 g sare d e buciitiirie gi se
amestecii in momentul hriinirii cu
substanta proteicii folositii; polen,
p5stur5, lapte etc. Din aceastii hranii
se dau cite 100-150 g dimineata gi
seara, timp de trei zile cit colonia
orfanizatii produce liptigor.
0 datii f5cute toate aceste lucriiri
preliminare, se pot incepe lucriirile
propriu-zise. In aceast5 privintii sint
multe metode de lucru pentru produ-
cerea liiptigorului, dar se considerii
cii urmiitoarele dou5, descrise mai
jos, sint rnai practice.
Metoda lui F. H a n g a n u cere
lucru in exces gi interventii dese. In
schimb ea supune colonia la acest
efort numai o scurtii perioadii, de 3
sau cel mult 6 zile de orfanizare. Este
drept cii lucrarea poate fi repetatii
dupii cel putin 20 zile, cind din nou
fiecare colonie poate fi solicitatii.
Aceastii repetare nu e recomandatii
ciici sliibegte mult potentialul colo-
niilor, mai ales spre sfirgitul sezonu-
lui de varii, atunci cind ele trebuie sii
se pregiiteascg cu contingente nume-
roase de albine tinere cu care sii intre
in iarnii, cu glandele faringiene neso-
licitate incii.
Metoda Hanganu F. de produetie a
l%ptigorului.Se intocmegte un plan de
lucru, stabilindu-se in raport de mii-
rimea stupinei gi personalului dispo-
nibil -cite colonii sii lucreze pe zi,
gi aceasta, de asemenea in raport cu
timpul disponibil. Se pot face serii
d e doi ping la cinci stupi zilnic. f n
mod obignuit autorul opereazii cu trei
colonii pe zi, timp de doul zile con-
secutive, rezervind a treia zi liberii,
pentru celelalte lucriiri din stupinii.
Larvele, cit mai tinere posibil, se
obiin aplicind metoda descrisii mai
sus cu izolarea miitcii in stup special
amenajat. lnainte de inceperea lucrii-
rilor, cind se opereazl zilnic cu trei
colonii, se pregritesc Base stupi goi de
acelagi tip. Ei se agazii la o margine a
prislcii putin mai departe de ultimul
rind. fn prima zi se deschide stupul
Nr. 1 din prima serie de trei gi se aleg
din el douii rame, din care una plinii
cu miere, in parte neciipiicitii, gi a
doua in parte cu miere gi cu piisturti.
Se inseamni cele douii rame pe spe-
teaza de sus cu un creion colorat, pu-
nindu-le provizoriu la un perete late-
ral a1 stupului. Apoi se cauti fagurele
pe care se aflii matca. Acesta este
agezat intr-un stup din cei Vase goi
de la marginea prisiicii, avind pe el
toatii albina acoperitoare impreunti
cu matca. Tot acolo se aduc gi toti
fagurii cu puiet gi ouii, d e p e care ins&
s-a periat numai o parte din albina
acoperitoare. Operatia periajului sii
nu se facii prea brutal, incit sii mai
riiminii pe faguri albine; ele au ros-
tul de ingrijitoare a puietului neciipii-
cit din acegti faguri deplasati in noul
stup. Fagurii cu puiet gi ou5 adugi din
stupul Nr. 1 se agazii in dreapta gi
stinga celui pe care se aflii matca co-
loniei. f n acest stup nou se aduc gi
restul de faguri cu miere, fiirii albina
acoperitoare, care s-a scuturat inte-
gral in stupul lor de origine Nr.1,
unde ins5 au riimas cei doi faguri cu
hranii insemnati initial. S-a format
astfel in noul stup un roi artificial cu
matcii, puiet, hranii, dar cu putinii
albinii acoperitoare, ciici majoritatea
a riimas in stupul d e origine Nr. I.
Roiul ins5 trebuie de indatii ajutat cu
albinii tiniir5 care sii se ocupe de puiet.
f n acest scop se scoate provizoriu cite
un fagure cu albing tiniirii acoperitoare
din 2-3 stupi vecini, avind grij5 sii
nu fie intre albine vreo matcii, se
pulverizeaza cu sirop gi se perie in
 stupul cu roi, dincolo de diafragmti,
in golul stupului. Fagurii periati se
redau coloniilor din care au fost scoqi
provizoriu. Albina periatii trece pe
sub diafragmti gi e primitti bine de
albinele roiului artificial, dar are
nevoie de putin5 apti, care se toarnti
in jgheabul ramei hr5nitoare. Opera-
tia de adtipare cu apti se face timp de
2-3 zile, pin5 incep s5 iasti albinele
la zbor. Roiul va avea pernii protec-
toare lateral gi sus, pentru piistrarea
c5ldurii. 0 dat5 terminate lucriirile
privitoare la acest roi, se procedeazti la
organizarea pentru ltiptigor a stupu-
lui orfan Nr.1 in care au rtimas cei
doi faguri cu hran5, toatti albina scu-
turat5, cit gi cea inapoiatii de la cules,
sositii intre timp. In acest scop, in
mijlocul stupului se agazii rama hrii-
nitor cu jgheab; in celulele acestui
fagure se toarnti sirop diluat. In dreap-
t a gi stfnga acestuia se lasii spatiu
pentru douti rame port-botci; apoi
sint agezati cei doi faguri cu hranii
(miere gi pasturii). Cu ajutorul fumu-
lui gi cu o perie, albina ce s t 5 revtir-
sat5 pe peretii stupului va fi dirijatti
spre acegti faguri; golul riimas in
ptirtile laterale este miirginit cu dou5
diafragme etange gi completat cu per-
ne pentru a sili albinele s5 stea numai
in spatiul Ingust rezervat la mijlocul
stupului. Se agazii apoi podigorul gi
capacul, Iiisind colonia cel putin dou5
ore in aceastii situatie de complet5
orfanizare. Cind ele se simt a t i t de
mult strimtorate, se revars5 spre
iegire prin urdinig gi ocupii toat5 scin-
dura de zbor, intinzindu-se pe peretele
frontal a1 stupului, ori fac ,,barbaa
sub scfndura de zbor. Se procedeaz5
apoi la fel gi cu celelalte douti colo-
nii din pimul grup de trei alese pen-
tru producerea liiptigorului, adicti cu
colonia Nr.2 gi 3 deci vom avea acum
trei roi artificiali in trei stupi goi,
pugi la marginea stupinei. f ntreaga
operatie de organizare a fostelor colo-
nii de bazii gi orfanizarea roilor noi,
aqa cum s-a ar5tat mai sus, dureazii
cam o or6 gi jumtitate dacti este fnde-
plinitii de douti persoane, din care
una cu practic5 suficientti. Dupii ter-
minarea acestor lucriiri, apicultorul
introduce larve tinere de citeva ore
in botcile artificiale lipite pe barele
mobile. Lucrarea se face cu ajutorul
spatulei de transvazare, folosit5 gi
descris5 la cregterea miitcilor. Aceastg
operatie cere o vedere bung gi dexte-
ritate. Larvele se ridicg cu virful in-
doit a1 spatulei ~i sfnt transvazate in
fiecare botci. Barele port-botci cu
larve sint tinute provizoriu sub un
prosop umed, ping cind toate cele
zece bare sint completate. Ele se
agazti in douii rame cu suporti late-
rali gi introduse in stupul orfanizat
Nr.1, agezindu-le in dreapta gi stfnga
fagurelui mijlocag cu jgheab-hrtinitor.
Albinele tinere ale coloniei simtind
prezenta larvelor, cheamii printr-un
zumzet specific toate albinele de afar5,
care incep s5 intre grgbite pe urdinig.
Stupul se deschide in cea de a treia
zi, cind se face gi recoltarea ltiptigo-
rului, dar de dou5 ori pe zi se toarnii
in jgheabul ramei hrgnitor, prin orifl-
ciul de hrtinit a1 podigorului cfte 100 g
d e hranii, miere cu polen. La fel se
va proceda gi cu celelalte douti colonii
orfanizate. f n ziua a doua se repetti
operatia descris5 mai sus cu cel de-a1
doilea grup de trei stupi, adic5 cu
Nr.4, 5 t i 6. f n ziua a treia nu se fac
lucr6ri pentru producerea 15ptirjoru-
lui ci se indeplinesc cele curente din
stupinti. In ziua a patra, dis de dimi-
neat5, la orele 7-8, se scot pe rind
toate ramele cu botci din primii trei
stupi Nr.1, 2 gi 3 msturind in stup
toate albinele de pe ramele cu bare
port-botci. Ele sint duse In camera d e
lucru, unde, dup5 eliminarea larve- care s-a periat inainte t o a t l albina
lor, se recolteaz5 llptigorul fie cu apa- acoperitoare in stupul lor d e origine.
ratul de extras, fie manual, cu o spa- Astfel operatia de reorganizare a pri-
tuld. Aceleagi botci sint inzestrate din mului stup, Nr.1, ce a produs deja
nou cu l a w e tinere de cel mult 24 l5ptigor in dou5 serii a cite trei zile,
d e ore ca vlrst5, dlndu-le spre ingri- s-a terminat. Albina coloniei Nr.1 care
jire albinelor din primul grup de a produs l5ptigor p5trunde pe incetul
st,upi cu numerele 1, 2 gi 3. Deci fie- spre mijlocul cuibului ocupind fagurii
care colonie este supus5 la sarcina d e cu puiet gi abia cPnd ajung la mijloc
a da l5ptigor in dou5 serii consecu- vor intilni gi fagurele cu matcl, care
tive a cfte trei zile. Ziua a cincea. are acelagi miros ca gi ele; ea este In-
Se repetg aceeayi operatie cu grupa a conjurati d e propriile sale albine din
doua d e trei stupi Nr.4, 5 qi 6. Ziua stupul Nr. 7 aflate pe fagurele pe care
a gasea, liberg, consacratti altor lucriri ea era; in consecintl este ingrijiti ca
din stupin5. f n ziua a gaptea, se re- gi cind ar fi propria lor matcl. Stu-
colteazi a doua oar5 llptigorul de la pul Nr.7, care este primul din grupa
primii trei stupi orfaniza3i Nr.l, 2 gi a 111-a, a r5mas orfan, dar intr-o situ-
3 din grupa I gi sint scogi din produc- atie mult mai bung decit cei gase din
tia d e 15ptigor. Reorganizarea lor cu primele dou5 grupe, cjci pe cele dou5
cite o matcg se face in felul urm5tor: rame cu miere gi cel cu jgheab de hr5-
Dup5 ce s-au ridicat ramele port-botci, nit lasate in stup, se gisegte acum
din stupul nr. 1 se scot diafragmele intreaga populatie a coloniei gi nu
gi pernele laterale; cei doi faguri cu numai o parte din ea, aga cum a fost
miere gi p5stur5 se trag la margini. cazul la orfanizarea primelor qase co-
Toate albinele de pe ei gi cele ce stau pe lonii din cele d o u l grupe initiale.
fundul stupului gi pe pereti se pulve- I n felul acesta se procedeazg tot se-
rizeazj cu ap5 foarte putin Indulcitg, zonul, pin5 la folosirea pe rind a tutu-
parfumat5 cu esentil de limiie, men- ror stupilor din prisac5 in lucrgrile
t 5 sau ap5 d e colonie. Apoi stupul se de productie a llptigorului. Atunci
acoperg provizoriu. Imediat se proce- ultimii Vase stupi orfanizati, dup5
deaz6 la orfanizarea stupului Nr.7- extragerea 15ptigorului, se unesc cu
primul din grupa a 111-a - ficind cei gase roi cu mltci care s-au format
aceleagi opera$ii preliminare execu- la inceperea acestor lucriri. Cind nu-
tate cu 7 zile inainte la Nr.l din grupa mgrul d e stupi din prisacii este mic,
I. De data aceasta fagurele cu matc5 coloniile se las5 in linigte o perioad5
?i albinele acoperitoare din stupul de 20-25 zile, dupti care lucririle d e
Nr.7 - dup5 ce au fost pulverizate cu producerea 15ptigorului se pot relua
acelagi parfum ca gi albinele din stu- pin5 cel mult la 15 august. Aceast5
pul Nr. 1 care a d a t llptigor - se metodi poate s5 aib5 mai multe va-
introduce in stupul Nr.1, la mijloc. riante. De exemplu: in loc s5 se lu-
Deci acesta va primi o matc5 str5in5 creze zilnic cu trei stupi, se poate lucra
d e la Nr. 7 cu albinele ei,dar avind cu patru, cinci, doi sau chiar cu unul
acelagi parfum ca ele, va fi ugor accep- singur, p5strind ins6 totdeauna a
tatti ca gi cind ar fi fost vechea lor treia zi liber5.
matc5. Stupul se reorganizeaza inte- Unii stupari forteaz5 coloniile or-
gral primind toti fagurii cu puiet gi fanizate s l dea chiar trei serii de 1iip-
hran5i ai stupului Nr. 7, faguri de pe tigor, ceea ce nu este recomandabil
c5ci in cele nou& zile de orfanizare,
colonia adeseori devine apatic5, epui-
zat5. fn seria a treia cantit5tile de
15ptigor sint mult rnai mici ca la
prima serie. Apoi albinele, printr-un
autoconsum insemnat de lgptigor, igi
mlresc ovarele gi curind vor apare in
colonie multe albine ougtoare. Este
mult rnai prudent ca dup5 ce s-a obti-
nut lgptigor de la dou5 serii de larve,
coloniile s5 fie Itisate spre .refacere o
perioad5 d e 21-25 de zile, dup5 care
se pot face din nou alte dou5 serii.
Metoda descris5 rnai sus d 5 productii
bune de liiptigor, dar are gi ea nea-
junsul cii scoate din productia de
miere si cear5 coloniile orfanizate.
Metoda L. Paurean de productie a
IFiptigorului.
f n problema productiei de 15ptigor se
intrebuinteazg colonii puternice, pro-
duc5toare de miere, f5r5 ca acestora s5
le scad5 productia cu rnai mult de
10%.
Urmind o alt5 metod5 de producere a
15ptigorului, se organizeazd trei cate-
gorii de colonii: d e pr5sil5, colonii
pornitoare gi colonii doici (cresc5toare) ;
de la coloniile de pr5sild se iau lar-
vele necesare, din cele eclozionate in
acea zi. Colonia de pr5sill este cea
care furnizeazd larve de virst5precis5
cit rnai tinere posibil. Colonia porni-
toare se formeaz5 cu 3-4 zile inainte
in felul urm5tor: intr-un stup perfect
curat se formeaz5 un roi cu albine ti-
nere, f5r5 matc5, roi in greutate de
1,5-2 kg albing tinSr5. Se introduc in
stup doi faguri cu miere gi polen,
plus trei faguri cu puiet c5 5cit cu
?
albinl acoperitoare. Dupl zile i se
rnai adaug5 un fagure c11 puiet, clp5-
cit fdr5 albin5. Operatia se repetl
apoi din trei in trei zile, cu care ocazie
se retrage din stup cite un fagure golit
de puietul ce a eclozionat intre timp.
f n felul acesta, in stupul pornitor vor
fi permanent numai gase faguri - doi
cu hran5 gi patru cu puiet c6p5cit.
Albinele coloniei pornitoare vor fi
zilnic stimulate cu sirop cu prot,eine
sau miere cu p5stur5 (100-150 g).
Unei astfel de colonii pornitoare Pi
vor fi repartizate 12 colonii doici ce
vor produce 15ptigor zilnic, dar gi
miere, c5ci ele sint colonii normale gi
au mat& fiecare.
Colonii doici pot fi toate cele puter-
nice din productie, care au m5tci din
anul trecut deci in virst5 de doi ani.
Seara, intre orele 18-19 se dau colo-
niei pornitoare barele cu 50-100
botci cu larve, lipite cite 16-18 pe
fiecare bar5. Dac5 aceasti colonie
este bine preg5tit5, adic5 puternic5
gi Pn acelaqi timp stimulati, ea va
accepta 85-90 gi chiar 9501, din mate-
rialul dat. Dimineata la orele 7-8,
acest material va fi distribuit colonii-
lor doici. Fiecare colonie va primi
cite 1-2 bare port-botci. Acestea vor
fi agezate intr-o ram5 care se introduce
intre doi faguri cu puiet c5p5cit gi
nec5plcit. Preciz5m c5 m5tcile la
aceste colonii doici ou5 fn mod obig-
nuit gi deci productia de 15ptigor are
loc in prezenta m5tcii in stup.
Imediat, in locul barelor cu botci
scoase din colonia pornitoare, aceasta
va primi alt material in vederea ac-
ceptririi. Seara operatia se ia de la
inceput. Deci, colonia pornitoare in
fiecare zi ia in grij5 doud serii d e lar-
ve, care se vor d a coloniilor doici, in
fiecare zi cite una sau dou5 bare cu
larve. f n ziua a treia, cind urmeazri
s5 f i e p u s e la colonia doicS a treia
serie de bare botci, prima serie data
cu trei zile inainte este scoas5 spre
recoltare. Botcile r5mase dupd recol-
tare, se reins5mfnteaz5, dup5 ce au
fost date in prealabil citeva ore, spre
curtitare, coloniei pornitoare. Se lu-
creazd astfel in mod continuu, in
fiecare zi, de la fiecare colonie doicg
recoltindu-se una sau dou5 bare cu
15-30 botci, dup5 cite au fost date
in prealabil. Deci zilnic o colonie
poate produce in medie 4 grame de
15ptigor, din luna rnai pin5 in luna
august inclusiv, ceea ce face o medie
de 350 g 16ptisor de colonie. Larvele
trebuie ferite de curenti reci, lumin5
solar5 puternic5 sau o temperaturl rnai
mic5 de 20°C.
Conservarea lilptigorului. L5ptigorul
fiind un produs ugor alterabil, ca ori-
ce produs alimentar, trebuie recoltat
fn cele rnai perfecte conditii de igien5.
0 d a t i ce barele port-botci au fost
scoase din stupi, ele sfnt duse intr-o
cameri curat;, f5r5 curenti, f5r5 praf ,
luminoasi, folosind aparate sau spa-
tule dezinfectate prin fierbere. Reci-
pientele de p5strare trebuie s5 fieper-
Sect curate si fierte fn prealabil. Ope-
ratorul va fi imbrgcat fn halat curat,
d u p i ce s-a sp5lat bine pe miini cu
m u l t i ap5 pi sipun. Recoltarea pro-
priu-zis5 a 16ptigorului este prece-
d a t i de dou5 operatii: prima este
scurtarea botcilor pentru ca s5 se
poati lua mai ugor 18ptigoru1, iar a
doua, de eliminarea larvelor din botc8.
Scurtarea botcilor se face cu un cuti-
tag curat, bine ascutit gi cald. Se
poate fntrebuinta o lam5 de b5rbierit.
Aceasta prezint5 avantajul c5 nu tre-
buie inctilzit3. Recoltarea se face or
manual, cu spatula, or mecanic, cu
ajutorul unei pompe de vid. La re-
coltarea manual5 se folosegte acea
spatuli din 1emn moale, amintiti
rnai inainte ce are un caplt ascutit
cu care se elimin5 larva din botci,
iar capiitul opus este lat gi rotunjit,
vfnd litimea unei botci. I n felul
acesta, spatula introdus5 fn interiorul
botcii, poate dintr-odat5 scoate tot
liptigorul din ea. Operatia se repet5
totugi de dou5-trei ori, pcntru ca s i
nu r5mfnG resturi de l5ptigor pe fund
si pereti. Nu trebuie ap5satl spatula
prea tare, c5ci botcile se pot rupe,
iar liptigorul va avea in el particule
mici de cear5, care nu pot fi separate
si devalorizeazi la receptie calitatea
produsului. Liptigorul recoltat se pune
provizoriu intr-un mic recipient (bor-
c5nas) din material plastic cu o capa-
citate de 60-70 g. Odat5 umplut se
ingurubeaz5 capacul, se parafineaz5 gi
se pistreaz5 in termos sau la frigider.
Pe m5sur5 ce Ifiptigorul din botcile
de pe o bar5 este extras, bara cu bot-
cile golite se agaz5 sub un prosop ud
fndoit fn dou6, pentru ca resturile de
laptigor ce au mai rimas pe fundul
si perejii lor s6 nu se usuce.
Replantarea botcilor cu alte larue.
E mult rnai bine cind la extractia I5p-
tigorului lucreaz5 dou6 persoane: una
extrage llptigorul gi alta imediat plan-
teazi alte larve in botcile golite. Bare-
le cu botci replantate stau tot sub
un prosop ugor umezit cu ap5, pin5 se
terming plantatul botcilor ce se dau
aceluiagi stup imediat, pentru a lucra
fn continuare. Albinele iau cu mai
mult5 grab5 o noui bar3 cu botci
replantate, cind giisesc larva nouk
stind in putin 15ptiqor. Dac5 cumva
s-a rnai fntfiziat putin cu replantarea
larvelor, este bine ca inainte de muta-
$ia lor fn botci, operatorul s5 p u n l
pe fundul lor cu virful unui betigor
foarte putin liptigor diluat cu ap5
distilat6. In felul acesta larva de pe
spatula d e mutatie se prinde rnai
ugor pe fundul botcei, gi ea se gtisegte
de la fnceput fntr-un mediu prielnic
de umiditate potriviti gi putinti hrani,
pfn5 cind doicile o iau in grij5. De
altfel putin liptigor va avea larva
gi din ceea ce operatorul a luat d e pe
fundul celulei, o d a t i cu ridicarea ei
gi replantarea sa in botca artificial&
Cfnd barele port-botci nu se folosesc
imediat, iar resturile de l5ptigor r5-
mase pe fundul gi peretii botcilor s-au
uscat, trebuie neap5rat ca inainte de
replantarea urm5toare cu larve, bot-
cile s5 fie curgtate de albine aga cum
s-a ar6tat rnai inainte.
Dup5 noile cercet5ri, 15ptigorul in-
cepe a pierde din bunele lui compo-
nente, chiar din primele dou5 ore de
la extractie. Trebuie s5 fie. cit mai
curind posibil liofilizat. V.n. Cel care
se folosegte curind poate fi stabilizat
pentru o perioad5 scurt5 in miere sau
alcool. Sint p5reri diferite in ceea ce
p r i v e te
~ p5strarea liiptigorului in fe-
lul acesta. In orice fel de mediu s-ar
face stabilizarea lui, el trebuie p5-
strat imediat dup5 recoltare la o
temperaturg de la + 2°C pin6 la
+ 4°C. Produc5torul se va ingriji ca
imediat dup5 extractie, el s5 fie pus la
gheatfi sau intr-un r5citor. In gheat5
el se plstreaz5 in recipiente mici, ageza-
t e intr-un vas mare de tabla cu capac,
care st6 afundat complet in gheat5. Cine
nu are asemenea posibilit5ti ceea ce
este normal mai ales pentru stuparii
care f5cind pastoral stau cu stupii
izolati prin p5duri gi bglti, se folose~te
in conditii foarte bune un frigider cu
butelie de aragaz. 0 butelie tine 15-20
zile; dar trebuie ca stuparul s3 aib5 gi
o altade schimb, pentru ca nici un mo-
ment 15ptiprul s5 nu ramin5 f5rci r5ci-
re. Pentru cei care nu au nici aceast5
posibilitate, se poate pcistra 15ptigo-
rul in termose mari de 4-5 kg cu
gheat6 sfbrimat5 in mici bulgjragi,
in care se afunda recipiente mici,
bine umplute, gi ceruite la exterior,
pentru a nu p5trunde apa in ele. Bune
in acenst5 privint5 sint borc5nagele
d e mase plastice cu capac ingurubat.
Gheata in termosele acestea tine 3-4
zile. Cind apicultorul nu dispune de
nici unul din aceste mijloace, 15pti-
qorul se va transporta zilnic clt rnai
curind la baza de receptie. Din mi%-
surile descrise rnai sus, s-ar p5rea c5
rnai cu seam5 cgldura a r contribui la
alterarea liiptigorului. Frigul intr-a-
dev5r este un admirabil conservant,
rnai ales prin aceea c5 impiedic5 in-
multirea unor elemente str5ine venite
din afar5 o d a t 5 cu recoltarea lui,
cum sint fermentii sau bacilii, care-i
diminueaz5 mult $i citeodatg chiar ii
inl5tur5 cu totul valoarea lui biologic5.
Lumina altereaz5 15ptigorul cu mult
rnai mult decit caldura, c h i ea actio-
neaz5 in mod catalitic producind
reactii de polimerizare, oxidare sau
isomerizare. De aceea in final p5strarea
15ptigorului se face in vase de sticl5
neutr5 gi colorat5 inchis, de preferat de
culoare brun5, avind dop glefuit, pen-
tru ca substanta sci nu ia contact cu
aerul. Acesta prin oxigenul gi vaporii
ce-i contine, este periculos pentru
buna conservare a 15ptigorului. Cu
cit Igptigorul este rnai curind predat la
oficiul beneficiarului spre conservare,
cu atit este mai bine. Acolo el se su-
pune unei analize cromografice foarte
amgnuntite gi numai dup5 aceea, pe
baza buletinului de analiz5, se achitri
valoarea corespunz5toare produciito-
rului.
Folosirea 1Gptii;orului inafaracoloniei.
Analiza 15ptigorului dematcg dovodegte
c5 el posed5 elemente folositoare orga-
nismului uman. Experientele efectuate
in laboratoare gi clinici dind rezultate
exceptionale, Ilptitjorul a inceput
s5 fie folosit nu numai in alimentatia
dietetic5 umang, dar gi in terapeutica
diferitelor afectiuni. L5ptigorul extras
din botci distribuit bolnavilor in pro-
portii reduse, intensificfi metabolismul
organic in transform5rile biochimice ce
se fac in procesul de asimilare din
alimentele ingerate gi transformate de
ficat gi alte organe. El contine hormoni
gi enzime, care au influent5 asupra
LAPTISORUL 271
glandelor endocrine. Vitamina H din
liiptigor stabilizeazii echilibrul de
cregtere a celulelor organismului gi
frineazii multiplicarea lor anormalii.
Acetilcolina din ltiptigor este un dila-
tator vascular sangvin fiind folosit in
tratamentul hipertensiunii gi in hipo-
temii (micgorarea presiunii sangvine).
Liiptirjorul contine gi un factor lipido-
protidic, care influenteazii in bine
starea psihic6. Acidul pantotenic din
Iiiptigor, este un aminoacid care, falosit
in alimentatia copiilor slabi gi rahitici,
cit gi a adolescentilor inapoiati, ajutii
la cregterea gi restabilirea s5niit5tii lor.
I n regimul dietetic a1 bolilor de spli-
n5, dupB anumite prescriptii, liipti-
sorul este un regenerator a1 singelui,
mai cu seam5 Pn ce privegte globulele
albe, care sint armele de apiirare ale
organismului in lupta cu diferite
afectiuni. Lgptigorul m5regte conti-
nutul de fier in singe gi intensific5
actiunea glandei suprarenale. De ase-
menea el miiregte num5rul gi dimen-
siunea globulelor rogii din singe iar
ficatul reactioneazg favorabil sub influ-
enta I5ptigorului. Rezultate bune s-au
observat la bolnavii de astenie ner-
voas5 gi boli ale biitrinetii. Bolnavii
se simt bine in urma tratamentului
cu Iiiptigor. Puterea bactericidii a
15pti~oruluieste similar5 cu cea a
antibioticelor, de aceea el dB bune
rezultate in colibacilozii. Liiptigorul
se recomandii in cazuri de insomnii
morbide, lipsa poftei de mincare,
in boli de piele, chiar cind se ia pe
cale bucal5 ; P a v l i k comunic5 c,i a
obtinut rezultate multumitoare in cli-
nicii, tratind brongita astmaticg. LBp-
tigorul a fost preparat in proportie
de 1 g la 50 g miere administrat cite
200 miligrame zilnic in douii doze
timp de trei ~Aptiimini. M o r e I i n i
g i p r o f . A v e g n o au dovedit
c8 I&ptigorul o p r e ~ t ecreqterea gi in-
LARGITOR DE CELULZ
multirea bacilului Staphilococus au-
raeus, administrat in concentratie de
7,5 mglml.
In reurnatism, care are la baz5 un
proces infectios, s-au obtinut rezul-
tate satisfiiciitoare. R. Wilson a comu-
nicat cii Iiiptigorul ajutii la refacerea
organismelor slabe, in afectiunile ner-
voase gi a insuficientei cardiace. Liip-
tigorul nu are nici o contraindicatie
gi poate fi luat in orice afectiune; dozele
administrate s6 fie mici la fnceput,
apoi treptat miirite pe fncetul pPnii
la sfirgitul curei (P a g l i o t i ).
Problema Iiiptigorului este Pnci in
curs de studiu. Cercetstorii se strtidu-
iesc s5 afle elemente necunoscute la
analizele cele mai amiinuntite, ele-
mente care nu au putut fi incii sinte-
tizate. Aceste necunoscute, fn propor-
tie de 2,8% pot fi tocmai cele care
influenteaz5 actiunea de regenerare
organic5 a omului. Oamenii suferinzi
nu trebuie ins5 s i vadii fn liiptigor
un medicament miraculos pentru vinde-
cRrea oricrirei boli, ci un aliment
superconcentrat care ajutB organis-
mului sii se echilibreze, iar medicii
trebuie s5-1 priveasc5 ca pe un bun
reconstituant organic, un bun bio-rege-
nerator ~i regulator endocrin.
LXRGITOR DE CELULE, se folo-
segte la cregterea mBtcilor pentru
Iiirgirea perimetrului celulelor cu lar-
r e ce urmeazti s i fie date stupului cres-
cator, pentru ca albinele sil creascti
miitci. V.n. Matca, creyterea.
Ltirgitorul se construiegte din lemn
foarte bine lustruit, unul din capete
este bombat gi are diametrul d e
8,5-9mm. Capiitul bombat a1 Iiirgito-
rului se unge cu putin5 miere, apoi,
cu precautie, se introduce in celula
cu larv5 pentru cregterea de matca,
f5cind mereu o migcare d e invirtire.
LAYENS G. 272 LEGISLATIE APICOLA

Celulele cu larve fiind facute din venit din propria lui stupinii, gi nu
cear6 noug, adici in ele nu au mai fost este unul venit din altg parte.
crescute gi alte generatii de puiet care De asemenea, cind albinele dintr-o
sl-gi lase acolo inveligurile nimfale, stupin5 cauzeaz5 pagubg animalelor
se dilat5 pe Pncetul, ftir5 s5 se rup5 vecinilor, apicultorul este obligat sg-i
peretii viitoarelor botci ce albinele le desp5gubeasc5, c5ci sint cazuri cind
vor forma in jurul larvelor din celulele animalele ce pasc in preajma stupinei,
date. intepate de albin8, pot sti moarti. fn
acest caz insg, reclamantul trebuie s5
LAYENS B. (1834-1897) francez de dovedeasc5 c5 animalul nu a intrat
origine, inventatorul stupului orizon- In stuping, gi cti nu a dob wit vreun
tal, care-i poart5 ?i numele, a fost stup cauzind el accidentul. Regulamen-
unul din precursorii apiculturii siste- tele obligti pe apicultor ca s5 aib5 stu-
matice, publicind multe articole de pina inconjuratfi cu gard, iar cind este
specialitate precum gi o foarte bun5 la stradg, gardul 5% aibti cel putin 2 m ,
carte ,,Curs complet de apicul tur5" ca albinele s5 zboare in sus, peste el,
impreun5 cu marele naturalist G. B o n- gi deci s5 fereasc5 pietonii sau anima-
nier. lele. In caz de accident mai serios
stuparul este obligat a pl5ti cheltuie-
LEBISLATIA -. . - -. - f n legislatiile
'APICOLA. lile cu medicul, cu medicamentele
noastre vechi, cum este cea a lui yi eventualele pierderi ale zilelor de
Calimachi, sint multe articole refe- lucru, cauzate de intep5turile produse
ritoare la stupgrit, gi este normal trectitorului, de albinele pris5cii sale.
sg fie astfel, cunoscind c5 la noi api- Stuparilor le revine sarcina s6 apere
cultura a fost din vechi timpuri o pe altii de neplgcerile ce albinele lor
indeletnicire mult apreciatil rji 1-5s- le-ar putea cauza gi s5 fac5 astfel
pinditg in popor. Legile actuale, ca vecinii sti nu aibti nici o pagub5 de
prin codul civil rji diferite regulamente, pe urma faptului c5 el ~ i - aagezat stu-
orinduiesc raporturile dintre apicul- pina in vecingtatea lor, mai ales cfnd
tori cit gi cele dintre ei gi persoanele se face apicultur5 pastoral&. f n ceea
striline. De pildii este stabilit c6 in ce privegte pretinsele pagube ce albi-
cazul cind un roi trece gardul vecinu- nele le-ar face viticultorilor, este un
lui gi se agazii pe pomul ssu, acesta litigiu rezolvat de mult de toate juris-
din urmg este obligat s5 ing5duie stu- prudentele; s-a dovedit, filrti putinti5
parului sil-gi poat5 urmgri roiul ori- de tggad5, cB albinele nu numai cii
unde s-ar fi arjezat, cu conditia ca sg nu nu fac vreun rgu strugurilor sau fruc-
fi piiriisit urmarirea rji s5 nu fac5 veci- telor ce zemuiesc, ci ajut5 chiar pe viti-
nului vre-un prejudiciu prin culegerea cultori sii-;i valorifice mai bine res-
roiului. f n caz contrar, este obligat tul de recolt5. Dacg strugurii vor fi
sii pl5teasc5 stricgciunea f5cut5; dac5 I3sa;i cu mustul scurs din bobitele c r l -
stuparul a renuntat la urmiirirea ro- pate natural, ei vor mucegli, stricind
recolta yi vinul . Conflictele acestea
iului, acesta revine de drept gi de fapt sint din ce in ce mai rare. f nsg in fata
celui in proprietatea c5ruia a poposit justitiei apar unele cazuri, cind stu-
roiul; el nu mai poate avea nici o parii se prejudiciazg intre ei, prin
pretentie asupra lui, cgci nu poate faptul c5 unul nu-$ ingrijegte stupii
dovedi cii acela este roiul siiu, pro- bine, albinele se imboln5vesc ~i
LEGISLATIE APICOLA
molipsesc qi pe cele ale vecinului,
cauzindu-le pierderi fnsemnate. De
asemenea, altii, prin faptul c5 fac
unele operatii nepotrivite in sezon,
creeazti o perturbare mare in stupinile
vecine, iar albinele se dedau la fur-
tigag, cauzind pagube. Altii vin in
regiuni melifere qi se agazl chiar in
imediata vecinltate a uneistupini, pri-
lejuind primului ocupant pagube prin
diminuarea productiei. De aceea prin
regulamente qi dispozitii, se tinde la
reglementarea aqezgrii stupinilor in
pastoral, d u p i anumite reguli, . pri-
mind aprobarea forurilor superloare
competente, a serviciului apicol ra-
ional, a sfatului popular local, a
Ocolului silvic etc. Anumite comisii
orinduite dintre asociatiile crescti-
torilor de albine, impreun6 cu auto-
ritatea local5 raionalii, reglementeazii
aceste agezgri.
De asemenea, legea sanitar-veteri-
narti impune obligatii apicultorilor
cu stupi bolnavi, care a r putea ex-
tinde bolile molipsitoare cauzind pa-
gube celorlalti stupari, s l se tin5 de-
parte de celelalte stupini, evitfnd in-
fectarea lor.
Apicultorii trebuie sB obting de la
circumscriptia veterinarl pe teritoriul
cilreia se afl5, certificate de stinltate
pentru stupina plecatti dintr-o locali-
tate in alta, certificat eliberat cu cel
mult 15 zile inaintea plectirii, care dg
garantia c5 stupii au fost verificati
a m h u n t i t , iar albinele nu sint bol-
nave. f n vederea practicgrii rationale
a stuptiritului pastoral pe teritoriul
t l r i i noastre qi a valorifictirii in bune
conditii a bazei melifere, in tara noastrg
exist5 instructiuni privind reglemen-
tarea stupgritului pastoral. f n felul
acesta organizarea stupgritului pas-
toral constituie o atributie a Consi-
liului Superior a1 Agriculturii precum
qi inventarierea, evaluarea gi repar-
273 LEVANTICA
tizarea suprafetelor pentru practica-
rea stupiritului pastoral. Repartitia
suprafetelor, atit pentru stupinile
din sectorul socialist, cit qi pentru
cele din sectorul individual, se face
de comisia raionalg d e stupgrit pas-
toral ce functioneaz5 pe lfngi sec-
tiile raionale qi regionale ale Consi-
liului Superior a1 Agriculturii qi de
catre o comisie Central5 in cadrul ace-
luiagi Consiliu Superior a1 Agricul-
turii. Instructiile elaborate cu nr.
205794 din 7 iulie 1959 previid com-
ponenta comisiilor pentru stupgrit
pastoral, menirea lor, modul de deter-
minare a capacittitii nectarifere a
raionului sau regiunii respective con-
form unor normative determinate,
modul de intocmire qi depunerea cere-
rilor in vederea obtinerii autorizatiei,
criteriile obligatorii in ce privegte
repartizarea zonelor gi vetrelor, con-
ditiile qi obligatiile apicultorilor lega-
t e de alegerea gi amplasarea vetrelor,
precum qi alte probleme de amgnunt.
Nerespectarea prevederilor atrage sanc-
tiuni, precum qi posibilitatea de eva-
cuare.
LEVMTICB, aspicul, livantul, spi-
chinat, Lavandula Vera qi speciile
Lavandula officinalis (Chaix.) yi La-
vandula spica L. este un arbust aro-
matic care cregte stufos qi ajunge dupti
citiva ani ca tufti cu un diametru
ping la 1 m, dacti este bine ingrijit.
Arbustul face parte din familia La-
biatae, avind o ingltime de 40-40 cm.
Ramurile tufei sint cu patru muchii,
avind frunze liniare gi alterne, cu
marginile rssucite spre petiol ca sg
adune apa din ploaie. Culoarea frun-
zelor este argintie, datoriti Inveligului
plros argintiu ce le acoperi. Florile
sint agezate ]In verticile de culoare
albastrl. Numgrul lor, dupti cercetii-
torii bulgari Radoev gi Ilievsc pot
LICHIOR DE MIERE
ajunge pin5 la I miliard pe 1 000 m2,
deci 1 ha de lev5nticS poate avea pin5
la 10 miliarde de flori. Productia de
nectar este stabilit5 intre 500-1 000 kg
la ha, dac5 cultura respectiv5 este
cel putin la 500 m altitudine, c3ci in
regiunea de ges d l prea putin fat3 de
posibilit5tile ei. fn schimb, laven-
dula, hibridul intre L. Vera 8i L.
spica, d 5 productie bun5 chiar gi la
ees. fnflorirea dureaz3 4-43 s5pt5-
mini. Mierea d e lev5n$ic5 este foarte
parfumat5, dar pe m3sur5 ce mierea
se matureaz5, parfumul se rnai dimi-
nueaz5; ea este d e culoare galben5-
aurie yi se cristalizeaz3 fncet gi uni-
form ca o alifie. Planta se cultiv5
prin stolonare.
LICHIOR DE MIERE este o biutur5
mult apreciat5, mai ales prin tinuturile
germane. El se prepar5 in dou5 feluri:
ori se iau 400 g miere ce se inc3lzesc
ugor la un foc moale, apoi se dB de o
parte gi cind s-a r5cit se adaug5 un
litru d e spirt curat, ori seface cu 1litru
de ap5 amestecat cu 1kg de miere ce se
pun impreun5 la foc. D u p i ce a d a t in
clocot, se las5 s5 se rSceasc5, cind i se
adaug5 1 litru de spirt curat amestecind
bine totul ; se lass astfel cfteva zile ca
s3 se limpezeasc8; atunci se trage in
sticle, dar numai p9n5 la nivelul droj-
diei, care se las3 de o parte.
LL14NB KARL 1707-1778, i~ustru
naturalist suedez, este cunoscut i n
special pentru lucr8rile sale d e bo-
tanic5. A f5cut o clasificare a plante-
lor in 24 de clase, cea rnai mare parte
descoperite d e el. Foarte multe dintre
ele, inclusiv cele melifere poart5 ini-
tiala sa: L.
LIOFILIZARE este operatia care se
face in anumite laboratoare ce au
274 LIMBA RIIELULUE
o aparaturl special5 gi supun diferite
substante unei actiuni d e Pnghetare.
in vid cu o temperatur5 de minus 40-
50". Astfel se liofilizeaz5 produsele bio-
logice ca: extractele hormonale, anti-
bioticele etc. Lgptigorul d e matc5,
pentru a-gi conserva pretioasele sale
componente se liofilizeaz5. Prin acea-
st5 brutal5 actiune de inghetare rapid3
Pn vid, apa din produsul pus la liofi-
lizare se eliminii prin sublimare. Se
obtine astfel o pulbere complet deshi-
dratat5 ce se inchide fn fiole errnetice
spre a o feri de aer. In ceea ce privegte
l3ptigorul d e matc5 care este un pro-
dus foarte fragil gi trebuie menajat,
liofilizarea prea brutal5 Pi d5uneaz5
dac5 nu se iau anumite m5suri. Cerce-
tatorul B . Belvefert liofilizeazii 1Bp-
tigorul la o temperatur5 rnai joasg q i
far5 vid.
LIMBA-MIELULUI, artitel, boroant5,
Borrago officinalis L., din fam. Bora-
ginaceae este o plant5 melifer5 d e
mare valoare mult cercetatg de al-
bine. Planta are o tulpin5 de 50-
60 cm. Peri aspri acoper5 tulpina
~i frunzele; ei sint higroscopiei deei
iau umiditatea din aer rnai ales in
timp d e secet5, ceea ce-i inlesnepte o
rezistentl mare la uscgciune. Frunzele
sale au form5 eliptic5, iar florile sint
dispuse in panicule cu ramuri scor-
pioide d e culoare albastr-5; cele tinere
$i bobocii slnt d e culoare roz.
Este o plant5 rustic5, nepreten-
tioas5, ce tr5iegte pe acelagi teren ani
la rind, dindu-i-se doar o mic5 in-
grijire cultural5 ;ea reactioneazs foarte
bine la fngrtig5mint d e calciu gi fosfor,
care m3regte mult productia la ha a
nectarului, ce se calculeaz5 ping la
150-300 kg/ha, rnai ales la tempera-
tura d e 25-30°C qi cind este rnai
mult3 umezealg .
LOC.4 ALBINELOR
275
Planta secret5 nectar suficient in-
cepind d e la 10°C. In functie d e pe-
rioada d e fnsilmintare, infloregte d e
la finele lui iunie, inceputul lui iulie,
o perioadii d e 30-40 zile. Florile se-
cretii mult nectar, rnai ales in ziua a
doua, cind are loc polenizarea. Cerce-
t5torii au giisit pinti la 12 mg nectar
la fiecare floare. Nectarul este limpede,
cu un procent d e zaharoz5 de la 1,2-
1,3 mg. In timp d e secetii productia
de nectar este mult redusii. I n anii cu
precipitatii normale, planta produce
pin5 tirziu i n toamnii, mai ales dacii
cultura a fost cositii imediat dupii ter-
rninarea infloririi, cin? liistiireyte gi
dB nectar din nou. Planta oferii albi-
nelor ?i mult polen.
LOCA ALBINELOR sau pesta, cum
i se mai spune la noi, bintuia in
prisiici pin5 in 1958, sub patru forme:
loca american5, loca europeanii, puie-
tul in sac qi paraloca.
LOCA ANERICANA (Histolysis in-
fectiosa larvae) sau pesta cleioasii
este o boa15 infecto-contagioasii pro-
vocatii d e un microb numit Baccillus
larvae (White). Acesta are o form5 d e
bastonag, cu capetele rotunjite; ade-
sea el prezintii curburi, asemiingtoare
cu un burghiu, avind olungime de2,5
microni gi 0,7-0,s microni grosime.
Loca americani
LOCA AMERICANA
Bacillus larvae qi sporii lui
Mediul cel mai propice pentru dez-
voltarea lui sint albuminele nealterate
de ciildur5, conditii pe care bacilul
le giisegte in intestinul larvelor de
albine.
In corpui larvei bacilii circulg cu
ajutorul a n u m e r o ~ icili ce inconioarii
celula. Curind bac'llii se transformiitn
spori, invelindu-se fiecare intr-o cap-
sulii exterioarii ceroasii, care-i apgrii
de influenta mediilor neprielnice. Spo-
rii sint ovali, de 0,6-1,3 microni
lungime yi au o mare rezistentii.
Contaminarea larvelor se face pe
mai multe c5i: albinele tinere, curs-
tind celulele de cadavrele larvelor
moarte, iau milioane d e spori pe man-
dibule, tromp8, picioare gi ii rgspin-
desc in stup. Ei cad pe mierea nec5pii-
cit5 din faguri, care se infecteaz5.
binele doici, consumind mierea trans-
mit sporii larvelor. Acestea se infee-
teaz5 pe cale bucalfi. 0 larva moartii
are la 2,5 miliarde spori.
$i matca e adeseori purtgtoare de
bacili, care s-au g5sit qi in ou5le
depuse de ea.
La exterior, sporii sint transmigi de
trintori, care pot intra in orice stup.
Agenti de rsspindire rnai sint gi unii
diiuniitori ai albinelor cum a r fi vies-
pile gi fluturele d e g8selnitS. In
sfirgit, chiar stuparul, care nu observg
din timp boala, o transmite tuturor
stupilor din prisacii prin utilajele fo-
LOCA AMERICANA
losite gi nedezinfectate, prin halatul
infectat, prin miinile nespllate etc.
Boala evolueazl activ in felul urm5-
tor: in primul rfnd atinge larvele abia
eclozionate din o u l d u p l 48-50 ore.
Dac5 trece aceast5 limit5 riscul e mai
redus, iar cele ce au deplgit patru zile,
rezistl atacului. Cum bacilul in stare
vegetativl ocup5 intestinul mijlociu
a1 larvei tinere, dac5 hrana primitg
de larvl e de natur5 s5 frineze dezvol-
tarea germenului, boala nu evolueaz5.
Bacillus larvae nu trliegte mai mult
de vase ore intr-un mediu de Ilptigor
cu o aciditate ridicatg. Cu cit canti-
tatea de l5ptigor d a t l larvelor de cltre
doici e mai mic5, cu atit e mai redus5
aceast5 aciditate. Pe de a l t l parte,
glandele faringiene ale doicilor secret5
llptigor in m5sura hr5nirii lor cu
plsturl. Evolutia favorabil5 a bolii
este datorat5 subalimentlrii albinelor
doici cu p l s t u r i , care vor avea o secre-
tie sc5zut5 de I5ptigor. Deci, la baza
evolutiei agentului patogen st5 acest
element principal, care e hrana puie-
tului in primele 50 de ore de la eclo-
ziune.
Cercet6torul S t u r t e v a n t a
constatat c5 o hran6 in care proportia
de zahlr deplgegte 5%, inhibl germi-
narea sporilor. In intestinul mijlociu
a1 larvei, agentul patogen evolueaz5
cind g5segte conditii favorabile de dez-
voltare. Acolo se d l o adevlratg luptl
lntre indicele fagocitar a1 larvelor
care produce leucocite pentru distru-
gerea germenilor gi toxinele secretate
de acegtia pentru a paraliza actiunea
leucocitelor. Al doilea element, care
ntervine pentru a favoriza sau frfna
ievolutia bacilului, este c5ldura cui-
bului. S-a stabilit c l vara, cind tem-
peratura este mai ridicat5, iar clldura
din cuib cregte, agentul patogen se
dezvoltl intens. Aga se explic5 de ce
276 LOCA ADdERICANk
vara tocmai coloniile mai puternice
sint grav atinse de boall. Cuibul co-
loniei puternice are o temperaturl
mai ridicatg, favorabill dezvolt5rii
bacilului, iar puietul extins la ma-
ximum pe faguri fiind hr5nit cu mai
putin llptigor de doicile prea mult
solicitate, e ugor contaminat in mass.
Infiltratia bacilului in organismul
larvelor se face incet, deci evolutia
bolii atinge prima perioadl de crizii
in cea de-a opta zi de stadiu larvar,
cind apar gi primele simptome. Albi-
nele, adeseori, nu observl imboln5vi-
rea larvelor vi c6plcesc celulele, iar
larvele mor ulterior, sub c5pGcel. Cind
cadavrele iau alt aspect, miros, culoa-
re, iar c5picelele celulelor cu puiet
mort sint aparent modificate, abia
atunci stuparul constatl c l o colonie
este bolnav5 de loca americanfi.
Privind fagurii cuibului care a ajuns
la maturitate, se vede un numar de
celule din care puietul a iegit, dar gi
celule clpgcite, inc5 neeclozionate;
fnllturind clp8celele, se va glsi in
fiecare cite o larva moart5.
Albinele incearc5 singure s5 des-
chidl clplcelele celulelor infectate de
boall, dar plrlsind aceastl lucrare,
se poate observa in mijlocul c5plcele-
lor cite un mic orificiu. Citeodat6 al-
binele deschid complet celule, dar
cadavrul larvei fiind cleios nu mai
poate fi retras, devenind viscos dup5
opt zile. La o activl ventilatie, incep
s5 se usuce rlminfnd ca o pojghifii, pe
care albinele o pot elimina ugor, f5ri-
mitind-o; apoi curtit5 celula.
Semnele caracteristice ale bolii sint
urmltoarele: fagurele apare cu multe
celule goale in elipaa- puietului ; clp8-
celul celulelor este adincit, perforat ;
sub el se aflii cadavre de 1arve;mirosul
este cel a1 cleiului de tlmpllrie in-
cins; infltigarea gi consistenta larve-
lor moarte este cleioasl gi lipicioas5;
LOCA AMERICANA 277
ele se scot cu greu din celule. Dac5 se
introduce un beliqor In celul5 pentru
a scoate cadavrul, cadavrele larvelor,
vlscoase, se fntind ca un cauciuc;
corpul larvei este complet descom-
pus, tegumentul a dispsrut, iar con-
tinutul gi-a pierdut forma; culoarea
larvei moarte este schimbat5; din
alb5-sidefie a devenit albi-alb5struie,
cfnd larva abia a murit; culoarea de-
vine apoi treptat gri-gglbuie, cafenie,
cafenie-inchis5. Larvele stau fntinse
de7a lungul celulelor aqa cum au murit ;
pozitia lor in celule este caracteristicii:
partea cefalic5 este chiar ling5 c5p5-
cel, in timp ce extremitatea coda15 este
lipit5 de fundul celulei. Cele moarte
stau cu spatele lipit de peretii de jos a i
celulelor, pe cind partea ventral5 este
liberi gi st5 in fata peretilor superiori
ai acesteia. C5p5celele celulelor cu
larve moarte sint l5sate putin rnai jos
decPt nivelul normal a1 celor cu puiet
s5n5tos. Cind boala a ucis insecta in
stadiul de nimfri, fn faza initial5 dup5
ciipscire, partea cefalic5 se lipeqte
de marginea superioari a celulei gi
pe m5sur5 ce cadavrul putrezegte, se
lass din ce ln ce rnai jos.
Mijloacele de prevenire gi tratare.
Atit mijloacele de prevenire cit qi de
tratare sfnt aproape la fel la toate for-
mele de loca gi sint descrise pe larg la
loca europeand. Ca mijloc preventiv,
sulfatiazolul trebuie folosit cu pru-
dentli, cici se pot crea suge de bacterii
tot mai rezistente fat5 de medicament,
el devenind In cele din urm5 ine-
ficace.
Ca mgsuri speciale curative se pre-
scriu: sacrificarea primelor colonii
care prezint5 simptome clare de boal5,
cici iln felul acesta s-ar putea st5vili
de la fnceput extinderea ei. Albinele
se sufocri cu sulf, fagurii se distrug,
iar stupul se flambeazg, se spa15 cu
leqie sau cu sod5 5% cit rnai caldi gi
LOCA AMERICANA
apoi se revopseqte. 0 mgsur5 eficace
este operatia de transvazare; lucrarea
se execut5 fn sezonul de cules activ
trecind albinele intr-un stup nou,
dfndu-le faguri artificiali, pe care-i
cl5desc repede. V.n. Transvazarea co-
loniei. Miisurile preventive sint cele.
de igienri in stup qi stupin5, mgsuri
care privesc fnt5rirea coloniei, hran5,
curgtenie qi dezinfectare, lucrgri bine-
gi la timp executate, pentru cele patru
forme d e loca. V.n. Bolile albinelor.
Cele rnai multe cazuri de loca ame-
ricanii se descoperg in septembrie qi
octombrie. Atunci se poate constata
cel rnai ugor dac5 o colonie este sau
nu bolnavg, c5ci puietul sgngtos, fiind
eclozionat nu rnai rgmin decit celule
in care se g5sesc larvele care au fost
bolnave qi sfnt moarte.
Ca tratament in loca american5,
sulfatiazolul fn proportii de 1% a
d a t rezultate bune Pn coloniile bolna-
ve, cu 1-5 larve moarte, servindal-
binelor sirop medicamentos fn goluri
de cules, cind nu se poate face trans-
vazarea. De asemenea, s-au obtinut
rezultate bune cu streptomicin5 0,5 g
la litru fn ratii de 500 ml sirop medi-
camentos date de cinci-gase ori la trei-
patru zile interval, sau penicilin5
900 000 U.I. la litru, in acelagi num5r
de ratii. Sulfatiazolul fmpiedic5 dez-
voltarea bacteriilor, astfel fncPt fn cele
din urm5 pier. Actiunea lui se rnai
prezint5 sub dou5 aspecte: este un
bun stimulent, activind puternic fami-
liile de albine gi instinctul de curstare.
Ca urmare a hr5nirii cu sirop medica-
mentos albinele bolnave gi fnveligurile
riimase in celule sfnt mult mai repede
curritate gi eliminate din stup. Trata-
mentul cu sulfatiazol se face tot cu
ajutorul siropului de zah5r fn concen-
tratie de 111. Cfnd siropul este gata
f5cut se adaug5 o fioll de 5 cmS d e
20%, adicii 1 g substant5 purii la fie-
LOCA EUROPEANA
care litru d e sirop. 0 colonie bolnav5
d e loca american5 va primi in decursul
tratamentului, in total, 3,5 g sulfa-
tiazol in 3,5 1 sirop d a t cite 500 ml
la ratie, din trei Pn trei zile; urmeaz5
deci, c5 u n tratament complet tine
21 de zile, in care s-a hrtinit colonia
d e 7 ori, cu ratiile ar5tate rnai sus.
Stiut fiind cti fagurii vechi au acu-
mulat reziduuri gi inveligurile nimfale
care sint medii d e cultu1~5propice
pentru buna dezvoltare a microbilor
respectivi, preschimbarea fagurilor se
va face cel mai titrziu in a1 treilea a n
d e folosintti. Toamna, familiile bol-
nave pot fi transvazate in stupi dezin-
fectati, oferindu-le fagurii clilditi cu
mien? neinfectat5, proveniti d e la
familiile s5nltoase din stupin5. Dupil
o astfel d e transvazare, colonia se hrti-
negte cu sirop medicament08 pin5 la
3 kg d a t de odat5. Distrugerea gi arde-
rea fagurilor grav infectati este o
m5sur5 de igien5; acegti faguri se dis-
trug chiar dac5 au puiet gi p5sturil
in ei. Colonia va primi ca ajutor alti
faguri cu puiet gi cu pisturti de la
stupii s5ntitogi, dup5 ce stupina a fost
dezinfectat5, iar albinele au primit
tratamentul indicat.
LOCA EUROPEANA putrificatio poli-
bacterica larvae denurnit5 si putre-
zirea puietului, or pesta puturoas5,
Loca europeanii
278 LOCA EUROPEANA
este o boala infecto-contagioasti, care
luase in stupinile t I r i i noastre o
deosebit5 extindere, rnai ales intre
1956-1959. Probabil c5 au rnai con-
tribuit la aceasta dou5 cauze: fiind
considerat5 o form5 mult rnai ugoarri
decit cea americanti, care era rnai ac-
tiv5 atunci, nu i s-a dat o egal5
atentie. f n a1 doilea rind, datorit5
faptului c5 albinele elimin5 repede din
celule larvele bolnave, deci contra-
riu fati? d e loca americang deac~isii
mai SUS, apicultorul observ5 prea
tlrziu cadavre in cuib, atunci cind boa-
la a luat o extindere mare. Etiologia
acestei boli nu este inc5 pe deplin
cunoscutti, iar cercettitorii nu sint
d e acord asupra agentului patogen.
Cei rnai multi sustin c5 acesta este
Bacillus pluton sau Streptococcus plu-
ton. f n mod obignuit bacilul este aso-
ciat cu alti microbi saprofiti ca:
Bacillus alvei (Chesehir gi Cheyne),
Bacillus eurydice (White), Bacilltas
orpheus (White) gi Streptocwcus apis
(Massen). Asocierea streptococului
pluton cu ceilalti microbi saprofiti,
intr-o m5sur5 rnai mare sau rnai
micri, face ca larva moart5 s5 capete
un miros caracteristic.
Cind mirosul indicg intrarea in
putrefactie este un indiciu c i Pn aso-
ciatie a intervenit intr-o rnai mare mii-
sur5 Bacillus alvei. Dacii mirosul este
acriu, predoming Streptococcus apis.
Bacillus pluton sau Streptococcus plu-
ton este un germene imobil, polimorf,
nesporulat avind dimensiunea d e 0,5
pin5 la 1 micron. El atacti puietul in
stadiu larvar. El ptitrunde de predi-
lectie in intestinul larvei, este putin
rezistent la actiunsa mediului ex-
terior gi la diferiti agenti din intesti-
nu1 albinelor adulte. Piere in 5 minute
cind este supus actiunii sodei caustice
2%, fenolului 3%, formolului 1%,
sau permanganatului de potasiu 5%.
LOCA EUROPEANA
Rezistii la usciiciune aproape un an.
Moare dac5 este expus la razele soare-
lui 21-30 ore. De asemenea moare la
citeva minute in ap5 la 68-70°C.
In schimb, la temperatura normal5 a
laboratorului triiegte pin& la gapte
luni, dar in larva putrezit5, cel mult
pin5 la cinci luni ; in tot acest timp el
rgmine sub aceeapi forms gi nu se
transform5 in spori . Streptococcus plu-
ton se rgspindegte aproape fn tvate
organele. La examenul histologic a fost
giisit a t i t in ovarul miitcii cit gi in
sperma trfntorilor, in glandele sali-
vare, in singe, in intestin etc.
Loca europeanii se localizeazii la
nivelul intestinului mijlociu a1 lar-
vei, infectia venind acolo pe cale bu-
cali din hrana infestati servit5 de
doici. Se crede c5 gi matca ar fi uneori
un mijloc de infecfie pe cale trans-
ovarian&. Agentul patogen principal,
Streptococcus pluhn, a fost g5sit gi
in glandele salivare ale doicilor. In
situatii critice, datoritii lipsei de
p5sturii sau a rilcirii puietului, ger-
menii bolii care tr5iesc in stup 5 - 4
luni, pe faguri, pe albine, dar rnai
ales in p5stur5, devin virulenti, inva-
deazii organismul tinerelor lame, ca-
re-5;i pierd puterea lor de rezistent5.
Extinderea bolii in stup se face repede
datoritii albinelor tinere care cur5t5 gi
eliminii cadavrele larvelor, riispin-
dind pretutindeni boala. Deci albinele
adulte sint purtgtoare de germeni. Ca
gi in loca americani, transmisia afar5
din stup a bolii o fac trfntorii, al-
binele hoate, diiuniltorii coloniei care
p5trund in stupii infectati gi duc gi in
ceilalti stupi germenii bolii. Stuparul
adesea este cel rnai activ vehicul de
contaminare prin migcarea fagurilor cu
puiet sau hran6 intre stupii prisiicii.
De multe ori evolutia bolii este in-
fluentat5 de faptul c5 fn aceeagi
colonie apar gi alte boli de ex. loca
279 LOCA EUROPEANA
american5 sau puietul in sac. Aparitia
celei de a doua forme, este cea rnai
frecvent5 gi din aceastii cauzii trata-
mentul bolii gi rnai ales aprecierea
rezultatelor tratamentelor este mult
ingreuiat3. Loca european5 este o
boa15 localizat5 in intestinul larvei,
infectia fiicindu-se o data cu ingerarea
hranei. Acolo streptococul se fnmul-
tegte repede gi apoi se difuzeazl in tot
organismul, provocind moartea larvei .
In ace1 moment apar gi microbii sa-
profiti Bacillus alvei sau Streptococcus
apis in aceeagi miisurii ca gi Strepto-
coccus pluton, ba uneori il dep5gegte
pe acesta apsrind ca dominante. Lar-
vele sint atacate de S. pluton fn a
treia zi de stadiu larvar, cind ele devin
rnai transparente decft larvele siin5-
toase, incit se vild atunci bine tra-
heele. In acest moment, larva atinsii
de boall fgi pierde rezistenta normal&,
iar segmentarea corpului este mai vi-
zibilii. S-a observat c5 In perioada
abundentei de polen, cind albinele PI
consumii intens, boala diminueazii.
Cum in polen, pe lfng5 substante nu-
tritive valoroase gi de neinlocuit pen-
tru albine gi puiet se aflti gi substante
antibiotice si diferiti bacteriofagi,
boala este citeodatg complet fnl5tu-
ratti. Dupii observatiile gi concluziile
tuturor cercet5torilor, majoritatea ca-
zurilor de boalii apar in coloniile
slabe gi, rnai ales, cu rezerve insufi-
ciente de hrani. Intr-adeviir, coloniile
'.?
Bacillus alvei
LOCA EUROPEANA
slabe sint primele atinse de boalti,
c l c i ele luptti mai greu cu muncile
gospodtiregti, cu cur5tarea cadavrelor,
care ajutti s6 se mentin6 sau s6 se agra-
veze boala, precum gi cu hr6nirea
puietului, c6ruia Pi dti putine pro-
teine. Loca europeang apare obig-
nuit, prin luna mai-iunie gi igi di-
minueazti intensitatea spre toamn5,
simptomele disptirind o datti cu ince-
tarea ouatului. Perioada d,e incubatie
a bolii este Pntre 24-48 ore, dar pri-
mele simptome se vtid dupti circa doub
zile de la infectare, adicti in ziua a
cincea, sau a gasea, fnaintea termenului
cind larva urmeazR sti fie ctipticitti.
De aceea una din caracteristicile dis-
tinctive ale bolii, este cti puietul
moare, f6r6 sti fie ciipiicit, contrariu
eeleilalte forme - loca americanti -
in care larvele mor, dupti ce albinele
a u c6piicit celulele. Larvele moarte
sint moil ins8 cu inveligul corpului,
la inceput incti rezistent gi pot fi
scoase ugor din celulele in care au
murit, ftirti sti se lipeasci de peretii
acestora. Tegumentul larvei moarte
clnd se rupe, lasti sti curgii un lichid
rnai deschis sau rnai brun, cam gros
$i citeodatti viscos. Privind un fagure
unde boala este rnai veche, se vor
vedea in elipsele puietului, numeroase
celule goale, altituri de puietul c6pti-
cit. In unele se rnai v6d gi cadavre in
diferite stadii de evolutie, dar cele
mai multe celule sint goale gi curate.
Albinele, de indatti ce vtid cii o larv6
este atins5, se gr6besc s i o evacueze.
Cum matca in acest timp outi pe
alti faguri, aceste celule rlmin goale,
constituind astfel semnul caracteristic
a1 bolii. Ca simptome aparente elip-
sele cu puiet din fagurii cuibului nu
sint compacte, ci au in ele celule goale
4n m6sura gradului de infectie in co-
lonie. Cind boala este extinsi, albi-
280 LOCA EUROPEANA
nele nu rnai au timp sti elimine repede
toate larvele moarte, iar acestea pu-
trezind, degajti un miros de putre-
factie. Alteori mirosul este acru sau
aromat, in raport de prezenta micro-
bilor asociati. Culoarea larvelor bol-
nave este la inceput putin gilbuie;
cind ea a murit, cadavrul devine ca-
staniu inchis gi chiar negru, iar consis-
tenta lui este viscoasi, dar neaderentti
de peretii celulelor, aqa cum se pre-
zint6 la loca americanii.
Mijloltcele de prevenire yi tratare.
Colonia puternicti este prima condi-
tie pentru inl5turarea acestei boli.
Cercetgtorii, prin lucrtiri amiinun-
tite de laborator, au g6sit c6 agentul
etiologic a1 acestei boli se af16 in
orice stup, la fel cu microbul tuber-
culozei pe care-1 are aproape fiecare
om. Depinde de puterea de rezisten-
$5 individuali, iar la albine se adau-
g6 rnai ales cea colectiv6, ca boala
s6 aparti. Rezistenta individual6 este
mogtenit5 din generatie In generatie
gi transmisti urmasilor ca o calitate
deosebit5, demn6 de luat in seam6 in
lucrtirile de selectie; cea colectivti,
privind colonia in intregul ei ca un
tot biologic, se creeazii datoritii fap-
tului c6 in astfel de colonii puternice,
toate conditiile de baz5 sfnt reali-
zate. Prima conditie este o matcd
bun3 gi prolific6 se depune multe
ou5. Ea nu trebuie procurat5 din vreo
pepinier6 fn care a bfntuit una din
cele patru forme de loca. Alt8 con-
ditie este hrana de calitate bun4 gi
indestulgtoare gi rnai ales pistur5 su-
ficientg, care este baza de construe-
tie organic5 a larvelor. De asemenea
influenteazti gi o c6ldurd normal6
in cuib yi far8 variatii cu sc5deri
brugte de temperaturti gi doici nu-
meroase gi albine harnice, care eli-
min6 repede orice larvii care nu are
o dezvoltare normal&.
LOCA EUROPEANA
M5surile preventive trebuie in-
dreptate nu numai contra microbilor
aflati fn stupi, pe rame or i n celulele
fagurilor. Ele trebuie extinse gi asu-
pra stupinei. Cu ocazia transportu-
lui stupinei in stupgrit pastoral, dis-
tanta intre prisgci trebuie menti-
nut5 fntre 1-2 k m ; stupii s6 stea
distantati unii de altii iar rind de
rind la 4-5 m. Dac5 s-au gasit nu-
mai cfteva colonii bolnave, cazuri
ce au fost sesizate chiar d e la Pnceput,
este mai bine s5 fie distruse prin as-
fixiere, puietul ars, fagurii distrugi
prin ardere, iar ramele stupului gi
toate celelalte accesorii, cft qi stu-
pul, bine flambate, ping devin bru-
ne.
Fagurii goi, gata clgditi d e la ast-
fel d e stupi, .pot fi folositi numai
dacg slnt dezinfectati cu vapori de
sulf care in combinatie cu apa ce
se introduce in celulele fagurilor se
transform5 in acid sulfuros. V.n.
Sulful. Uneltele folosite se flam-
beaz5. Burdnful afumgtorului gi pgr-
tile lui din lemn, se spa15 cu o solutie
de sublimat 10/O,. Coloniile bolnave
trebuie izolate la o p5dure cu un cu-
les bun, sau la culturi de floarea-
soarelui, departe de alte stupini, cel
putin la 3 km, unde se aplic5 trata-
mentele respective. Culesul influen-
teaz5 favorabil diminuarea bolii. Ifn
cazuri grave este bine ca stupina s5
fie m u t a t l din locul ei, cel putin
pentru un timp de trei ani. S-a con-
stat c5 sporii d e loca, chiar atunci
cind sint fngropati sub brazda plu-
gului, pot iegi la suprafat5 prin in-
termedlul plantelor in creqtere. Multi
apicultori se mgrginesc sg trateze nu-
mai coloniile bolnave, neglijindu-le
pe celelalte. Mgsurile trebuie radical
aplicate d e la fnceput la toti stupii
dintr-o prisac5 Pn care boala este evi-
dents, chiar dac5 pe aceeagi vatrg
281 LOCA EUROPEANA
se afl5 un num5r redus d e colonii
bolnave. Tratamentele trebuie apli-
cate st6ruitor1 rnai ales in coloniile
bolnave, pentru a infringe pin& la
urm6 rezistenta bacililor. Folosul ma-
re a1 tratamentului apare la coloni-
ile care nu sint inc5 bolnave. Acolo
medicamentul lucreazg ca preventiv,
dind posibilitatea organismelor s5
lupte cu succes contra infectiei.
Apliersrea tratamentului, valabil
pentru toate formele de loca sint an-
tibioticele. Experientele fgcute dup5
1960 au dus la concluzia c5 rezul-
tatele cele mai bune s-au obtinut
printr-o combinatie de streptomicin5
cu peniciling.
Iatd cum se prepard siropul medi-
camentos pentru loca :
Se face o cantitate de sirop de za-
h5r cu ap5 in proportie egali 1:I.
Cind el s-a r5cit la temperatura cor-
pului, se toarnl continutul solubili-
zat a1 unei sticlute cu antibiotice
in proportie de 1 g streptomicin5 la
2 1 sirop. Se adaug5 gi 200 000 U.I.
biomicinti 01,. Dac5 aceasta din ur-
mii nu se ggsegte, se pune 1 flacon
de 200 000 U.I. peniciling. Siropul
medicamentos dens se dg in hr6nitor
in trei ratii a cite 200 g de fiecare
interval ocupat cu albine dintre ra-
mele stupului. Se repet5 de trei ori
din cinci in cinci zile. Tratamentul
acesta se aplicg tuturor stupilor din
prisac5, atit bolnavi cit qi celor apa-
rent sgn5togi.
Laboratorul de boli de la S.C.A.S.
recornand5 streptomicina ca preven-
tiv in concentratie de 250 000 U.I.
la 1 litru de sirop qi 500 000 U.I.
fn scop curativ, dat& ins6 fn patru
reprize a clte nn litru, la intervale
d e 4-6 zile, sau mai precis clte 100ml
sirop medicamentos pentru fiecare
interval dintre faguri ocupat de al-
binele coloniei ( A . P o p a ). Siro-
LOCA fN FORMh DE SAC
pul cu antibiotic trebuie folosit deo-
data gi trebuie dat proasptit, c5ci
daca st5 nefolosit, peste 48 ore efec-
tul s5u este diminuat.
Siropul se dB in hr5nitoare seara
tirziu, sau se toarn5 in celulele goale
ale unui fagure agezat dincolo de
diafragm5. Foarte ugor gi cu rezul-
tate remarcabile se administreaz5 an-
tibioticele folosind un aparat de ae-
rosoli .
LOCA b FORMA DE SAC este cea rnai
ugoar5 din cele patru forme de loca.
Ea este cauzatd de un virus filtrabil
cu denumirea de Morter aetatulae
Holmes care abia in 1963 a putut fi
izolat yi examinat in laborator.
Boala este favorizatti d e ploi reci gi
de lung5 durat5. Virusul este putin
rezistent c6ci moare in zece minute
la 59°C. Soarele il distruge in Base
ore cind mediul este umed gi in 4 ore
cind este uscat. In larvele moarte gi
intrate in putrefactie virusul moare
in 5 zile. Larvele se infecteaz6, ca gi in
celelalte forme de loca, pe cale bucal5,
iar incubatia dureaz5f5-6 zile. Obig-
nuit larvele adulte de 6 zile sint
cele mai receptive. Transmiterea bo-
lii in stup o fac in special albinele
cur6$itoare, iar la exteriorul stu1)ului
albinele hoate, dluntitorii coloniei,
cit gi stuparul care nu lucreaz5 atent.
Loca En sac
282 LOCA DUBLA
Aparent boala se prezintl pe fa-
guri in celulele capscite gi descfip8-
cite; c5p5celele celulelor sint per-
forate ca gi la loca americanl. P u b -
tul moare atunci ctnd larvele ajung
sd umple celulele, sau chiar in sta-
diul nimfal, degi infectia incepe in
stare de larv5 rotund&, cind ea pri-
me,ste hrana infectat5 de la doici.
Moartea, in majoritatea cazurilor
survine dup5 cdpGcire, putin timp
dup5 inceperea pro~esuluide trans-
formare nimfal5. Vn simptom ca-
racteristic a1 acestei boli e c5 el a-
tinge atit larvele de albine lucr5-
toare cit ~i pe cele de trintor; adesea
abdomenul se prezintti inmuiat, trans-
parent gi avind continutul lichefiat ;
ele igi pierd culoarea yi mor. In gene-
ral pe fagure se v5d putine gi rare
celule cu puiet atacat de aceast5 boa-
15. Puietul in sac nu eman5 nici un
miros mai caracteristic; inveligul ca-
davrului rcimine rezistent gi se poate
scoate cu uyurintd din celul5. Pe in-
cetul, cadavrele pierd din rezistenta
lor, se inmoaie gi se micgoreaz5, gii-
sindu-le pe peretii d e jos ai celulelor
cu partea cefalic6 ridicatg in sus.
Culoarea ajunge s5 fie neagrti gi di-
fer5 ca aspect de celelalte dou5 for-
me de loca. Tratamentul este la fel
ca cel descris la cele doug forme de
loca, addugind la litrul de sirop cu
antibiotic gi un sfert de pastild de
cloramfenicol. De cele mai multe
ori boala pierde din intensitate, iar
coloniile atinse se vindecd spantan.
LOCA DUBLA sau p a r a 1 o c a
este o formti de loca de curlnd des-
coperitg, c5ci de cele mai multe ori
a fost h a t 5 drept una din cele dou5
forme: european5 sau american5 .
Dup5 indelungate cercetdri s-a re-
usit izolarea unui alt bacil cu totul
as'em5n5tor bacilului alvei, avind cu
LOCA FALSA 283
Loca dubl8:
a - Baclllus alvei; b
totul altii caracteristicii, fiind mult
mai virulent decit cel cunoscut. El
a primit denumirea de Streptococcus
para-alvei.
Simptonzele sint cu totul asemiinii-
toare formelor de loca europeanti gi
loca americanii; giisim pe acelagi fa-
gure gi celule deschise cu cadavre
r5spindind un miros fetid, care sint
cele mai multe, cit gi din cele aco-
perite cu ciipgcel. Nu exist5 deosebire
intre aceste trei forme, decit in ceea
ce privegte gravitatea infectsrii, care
atacii in mas5 stupina. Dacti apicul-
torul nu ia imediat miisuri, in scurt
timp stupina este atins8.
Tratamentul cu antibiotice dR re-
zultate bune.
LOCA FALsA, prezintii caractere a-
semgniitoare cu cea europeanci dar
este provocati de 'un microorganism
sporulat de forma unui bastonag d e
2,5-5 microni, care piere la tem-
peratura de 75°C in 30 minute, iar
sporii la 97°C in 60 minute. Agentul
etiologic incii nu a fost definitivat.
Microorganismul este sensibil la tra-
tamentul cu antibiotice in aceleagi
LUCERNA
- Bacillus paraalvei
doze ca yi la formele de loca descrise
mai sus.
LOTUL APICOL este terenul destinat
culturii plantelor melifere valoroase.
Culturi intinse d e plante melifere in-
siiminfate in lot pentru productia
prisiicii, nu sint rentabile decit acolo
unde terenul nu poate fi folosit mai
bine altfel.
In lotul apicol este bine sii se cul-
tive plante melifere perene, care nu
necesitii cheltuieli prea mari, cum
sint: urec,hea porcului care poate sta
pe acelagi loc ping la opt ani, iarba
yarpelui, melis5, nalb5, salvie, isop,
ctituqnics, IeviinticZi mai ales din
varietatea lavandula, busuioc, cim-
brigor, bubernic etc. toate riimin
ani d e zile pe acelagi teren, cerind
numai lucriiri de riirire si cel mult
d e ingrilgiimint mineral.
LUCERNA, Medicago sativa, din fam.
Leguminosae este o plant5 furajerii
ce cregte pin5 la 40 cm, cu flori al-
bastre-violet dispuse Pn raceme ter-
minale. Plgnta are Ensemniitate
meliferii mai ales cind este 15satii
LUCERNA
pentru producerea de serninte qi cjtnd
Enflorirea coincide cu o perioad8 u-
med8. Daci cultura se irigi, mai
ales dac6 terenul este calcaros, pro-
ductia se urci pjtnii la 250 kg miere
la ha. Planta reactioneazg favorabil
la ingr8q6mintele chimice cu azot,
potasiu, fosfor, dublind productia de
miere de mai sus. Pe terenuri obig-
nuite gi f5r6 amendamente produc-
t i a medie este de 25 kg miere l a ha.
De aceea pe apicultori fi intereseazg
numai lucerna aflati pe suprafete
fntinse gi numai cind este lisatg de
284 LUCERNA
simfnti. Glandele nectarifere se a-
f l i fntre antere gi pistil, iar nectarul
se concentreazg la baza ovarului.
Dar numai o parte din plante
(50--88%) secret6 nectar. Dispozi-
tivul florii ingreuiaza oarecum recol-
tarea nectarului, cilci albina trebuie s5
fndepirteze cele dou5 petale ce for-
meaz3 carena, ca sg ajungg la ovarul
florii qi s i o polenizeze. De aceea a-
deseori albina prefer8 s i culeag6 nec-
tarul prin partea lateral&, p i n spa-
tiul dintre aripi gi stindard.
CONST. L. H R I S T E A L. S. P ~ ~ D U R E A N
Membru de onoare
a\ Asociatiei Crescltorilor de Albirle
din R.S. Romania

VOLUMUL I1
d e la litera M la Z

E D I T U R A A G R O - S I L V I C A
B U C U R E S T I 1967
 CUPRINSUL

Ameliorarea albinei locale ........

Criteriile de selectie privind colonia
ardcsr$ ................... .
.. . . . . . . .
MAGNETUL DE APA . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.
( L P i l d u r e a n ) ............
MASCA ..............................
Productivitatea (L. P 5 d u r e a n)
Y ATACIUNEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Hitrnicia (L P it d u r e a n) ....
MATCA .............................. .
Activitatea de zbor (L P i5 d u-
Pregdtirea ~i construirea botcibr .... rean) ......................
Oul. larva. nimfa f i matca noult .... Rezistenta la intemperii (L P S- .
Caractere mrfologice qi fiziologice a& durean) ..................
mlttcii faM de albine ............ .
Adaptabilitatea (L P il d u r e a n)
Diverse manifestltri de co mportare a Lipsa unei predispozitii spre roire
mdteii On colonie ................ .
(L P 5 d u r e a n ) ..........
Atacul botcilor .................. S5 aiba un caracter linijtit (L. P 5-
Semnalele emise sau ctntecul milt- durean) ....................
cilor ........................ .
Si5 ierneze bine (L P i5 d u r e a n)
Lupta fntre m5tci in scopul selectio- Productia de cear5 ................
nilrii lor ...................... Longevitatea ....................
fmperecherea ?i fecundarea mdtcii .... 0 bun5 dezvoltare corporal& .......
Aglomerilrile de trfntori (L. P 3 d u- Rezistenta la boli ~i ap&rarea fm-
rean) ...................... potriva d5uniXtorilor ............
Nurnarul de trtntori necesari pentru Criteriile de selec~ie privitoare la
tmperecherea mgtcii ............ mated ........................
Fecundarea artificiatd ............ 0 mare prolificitate ..............
Producerea trlntorilor ............ Inceperea devreme a ouatului ......
Tehnica fecundgrii artificiale ...... Utilizarea maxim&a cuibului ......
Viap mcZtcii On stup ............ Temperamentul neimpresionabil ....
Pierderea capaciMfii de ouat ........ Vitalitatea deosebitil a mittcilor
Centrolul ouatului ................ .
Selectia individualdl (L P il d u r e a n)
Mowtea rndteilor .................. Tehnica creglerii naturale dirijaUt a
Creplcr~ag i selecfia mdtcilor ........ botcilor precurn ~i altoirea lor ....
A . B . C.... APICOL .6 CUPRINSUL
- --

3Iatoda I ...................... Respingcrea m5tcii . . . . . . . . . . . . . .

hIetodanI1-a(L. P ;i d u r e a n) .... Iernarea rndtcilor dispnn i b i l ~. . . . . .
3Ietoda dr. Miller (111). ........... Icrnarca 1nZtcilor intr-un corp a1
Metoda Alley ( I V ) . ............... stupulrli multietajai. (1,. I' 5 d 11-
3Ietoda Caillas (V) . . . . . . . . . . . . . . r c a n) ....................
3Ietoda Polonezri (VI) ............ Iernarea matcilor in nuclccr mij-
Altoirea botcilor naturale. . . . . . . . . . locii ........................
Pdstrarea botcilor disponibile.. . . . . . . Icrnarea in nuclpt3 miri de impere-
Cresteren miitcilor i n botci artificiale chere tip Fota . . . . . . . . . . . . . . . . . .
d i n colonii orfanizate . . . . . . . . . . Iernarea inZlcilor in afara gl~emu-
hIetoda Doolittle-Pratl ............ lui ..........................
hletoda W. Coffey ................ ~l.4'l'l~R.\~1'OI~UJ~ . . . . .
AIetoda lleyrand ................ )l.\L.RIXIO .IN:\ .......
3Ietoda Iiomanescu (L. Pridurean) l i 0 S\ . . . . . . . . . .
3 I ~ t o d n R . Jordan-Volosyevici.. . . ~ l l ~ ~ I I l FI<.
~ I N ~ ~
.\Irtoda .roe Smith .............. >t~ir.rsA ..... ........
l:I.OoI'l I . . .......
3l~loclacre?terii artificiale de milci llIcO%1.:l.l; . . . . . . . . .
far: orfanizarea coloniei crescatoare \IIEKE.\ . . . . . . .....
3Ietoda creqterii mtitcilor direct din Cornpozi!ia mierii . . . . . . . . . . . . . . . .
011 ............................ illierea extrafloralri ..............
Izolarea botcilor i n colivii de protec,tie Mierea de ntanri (L. PAdurean) ....
l'olosirea botcilor ................ Grarzularea salt cristrrlizrrrea rnierii
Fortraarea nucleelor vremelnice pentrzt lichide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
irnperecherea miitcilor .......... Yrevenirea crisfaliziirii nzierii. . . . . .
Nucleele vremelnice mari ........ Grrtbirea cristaliziirii m i e r i i . . . . . . . . . .
Xucleele mijlocii ................ Lichefierea mierii grartulate . . . . . . . .
Nucleele mici .................. Mierea cristnlizatri i n fuguri ;i folosiren
Nuclee pitice, nucleoli, micro-nuclee, ucestora ......................
sau micro-stupugori ..............
Jlierea fernten tale . . . . . . . . . . . . . . . .
Popularea nucleelor ..............
hfiere toxicd . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
f n ~ ~ e r e c h e r e mcitcilor
a d i n nuclee vre-
Recol tarea nl ierii lichirle . . . . . . . . . .
rnelnice, s t u p y o r i de imperechere
sau micro-stupu~ori ............ Ridicarea magazinelor de recoltz.. . .
17erificarea mcitcilor .............. Evacuarea automata a alhinelor.. . .
Marcarea mritcilor ................ DescEIpacirea, extractia mierii si reage-
f nlocztirea miitcilor ................ zarea magazincblor cu rame extrase
inlocliirea linigtitg ................ Extractia de noapte.. . . . . . . . . . . . .
Irl troducerea mci tcilor noi .......... Filtrarea gi sedimentarea mierii.. ..
Introducerea sub form5 de botc3 Maturarea, limpezirea ~i filtrarea
cgpgcitri ...................... mierii lichide . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Introducerea mritcilor virgine .... Metoda canadian: de maturare a mie-
Introducerea mritcilor imperecheate rii ( L . PBdurean). . . . . . . . . . . . . . . .
Jletodele directe .............. Mierea in faguri . . . . . . . . . . . . . . . . . .
hIetode indirecte .............. Mierea i n secfiuni ................
Metode mixte ................ Mierea ;i irzdustrializarea e i . . . . . . . .
hIetoda cu Regina1 (L. P a d u- Mierea qi falsificarea e i . . . . . . . . . . . .
r e a n ) ........................ jllierea ca aliment ;i medicament ....
A.B.C .... APICOL

PACIlETE CU ALBINE?V.n. Expedierea

albinelor ........................
PAPADIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
S!\PII .............................. PAR.4LIZIA AT.BINELOR . . . . . . . . . . . .
S A I < C O T I Z A R E . \ .II.UIXI:LOI{, V.n. PARA-LOCA V.n. Loca du.bhi ......
Anestezie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PARATIFOZA ........................
SECTARUL .......................... PAR01 ..............................
PARTEKOGENEZA ..................
Factorii care inflrrenfeazd cantitatea de PASTORAL, V.n. Apicultura pastoralii
nectar En raport cu condifiile clima- PERICISTIMICOZA,V.n. Puiet vdros ..
lerice pi rneleorologice ............ PIETRIFICAREA PIUETULUI. V.n. AS-
C5ldura .......................... pergiloza ........................
R5cirea brusc5 .................. PINTENUL APICOL . . . . . . . . . . . . . . . . . .
PLANQETA APICOLA . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ploile ............................ .
PLANUI APICOL DE PRODUCTIE . . . .
Desccirc5rile electrice ............ PI. ATFORMA APICOLA . . . . . . . . . . . . . . . .
Lumina solar% .................. POLENUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
lngheturile tErzii (L. P 5 d u r e a n) Cornpozifia polenului ..............
Vintul (L. P 5 d u r e a n) ........ Recoltarea de cdtre albine apolenuluisi
Roua (L. P i d u r e a n) .......... transportul lui ..................
Ceata gi negura (L. P 5 d u r e a n) Transformarea polenului in piisturd
Urniditatea aerului .............. pi depozitarea l u i ................
Natura solului gi components lui Rolul polenului i n viafa coloniei ....
0 buns agrotehnic5 .............. a . Polenul ca hran5 ..............
Variatia productiei de nectar i n raport b . Polenul gi cuibul coloniei ........
de cercetarea florilor de ccitre albine c . Polenul ; ~ matca
i ..............
Actiunea negativd a ddundtorilor f i d . Polenul gi singtatea coloniei ....
bolilor plantelor ................ e . Polenul gi iernarea albinelor ....
Producfia de nectar a diverselor plante Cantitdfile necesare de polen pentru o
la ha ........................ colonie ......................
NICOLAESCU N . $1 STOENESCU ...... Formarea rezervelor de polen ........
NOSEMOZA .......................... Colectarea polenului prin scuturare
Contarninarea coloniei si evolufia bolii Colectarea polenului de catre albine
ln sezonul de iarn5 .............. Pdstrarea polenului ..............
In sezonul de yrimcivar5 .......... Uscarea industrial5 ................
In sezonul de varg ................ Formarea rezervelor de p5stur5 in
fn sezonul de toamnli .............. faguri ........................
Sirnptornele bolii ................ Eliminarea total5 a pgsturii alterate
Mdsurile preventive s i curative ...... din faguri ......................
Tratamenle ...................... Inlocuitorii polenului gi a i pasturii
NUCLEU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
.... Polenul vi p5stura fn combaterea dife-
NUMEROT-IREA STUPILOR . . . . . . . . . .
ritelor afectiuni umane ..........
POLENIZAREA ....................
POLTEEV V . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
PORUMBUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
OGLIND.4 STUPULUI ................ PREDUCEA APICOLA . . . . . . . . . . . . . . . .
ORFANA ............................... PRESA PENTRU FAGURI. V.n. Ceara ..
OROSI PALL ZOLTAN .................. PRESA PENTRU SALTELE CU STUPI . .
OTETAR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PROCOPOVICI M . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
OTE'TUL DE N I E R E . . . . . . . . . . . . . . . . . . I'ROPOLISUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
A.B.C .... APICOL 8 CUPRINSUL

Obfinerea propolisului en cantiliZii Diverse metodepentru formare a roiurilor

mari ~i phtrarea lui ............ artificiale ....................
Piistrarea propolisului ............ Roirea prin stolonare ..............
Folosirea propolisului i n medicind Roirea prinyretragerea din stup a nu-
PUIET .................................... cleului ajutgtor . . . . . . . . . . . . . . . .
Puiet bolnav .................... Roirea prin deplasare sau mutatie . .
Puiet rdcit ...................... Roirea prin divizare ..............
Puiet intosicat ..................
Roiuri de productie prin scuturare ..
Puiet En descompunere ............ Roirea artificial3 intensiv5 ........
Puiet p d r b i t sau f&rnind .......... Pgrssirea completg a locuintei sub
form% d e roi ....................
Puiet sufocat ....................
Roirea prin extrac!ii . V.n. Expedierea
Puiet vdros ....................... albinelor ....................
Roireaprovizorie .V .n . Tehnica apicold,
PUNTEA-REPER . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
P r j R I C I D E F R U N Z E . Pslyllidae V.n. . 1una:mai ......................
Lecaniile qi ~ a c h n i d e l e .......... ROOT A.I. ..........................
ROSTOGOT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ROZETA ...........................

RACHITICA ........................
R A C N I U L D E I\IIERE . . . . . . . . . . . . . . . . SALCIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
R.431A C L A D I T O A R E ................ SALCIMUL ALE ....................
R.4JIA Dl? M h S U R A T . . . . . . . . . . . . . . . . S A L C r n l U L Cr.4LBES . . . . . . . . . . . . . . . . . .
R.AJIA D E O U A T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SALCIMUL P I T I C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
RAJlA P E N T R U P ~ S T R A R E A COLIVII- SALTEAUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
L O R CU I I A T C I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SAREA ..............................
RAPITA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SCAIUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
R A S E L E D E A L B I N E V.n. Albina .... scArugur, .................... . . .. . . .
REAUNVR R . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . S C A U N U L D E L C C R U TS S T U P I K . 4 . .
REGINAL ............................. SCURT ISTORIC ....................
REGISTRELE STUPINEI ............ SELECTIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ROABX SEPIIRATORUL-DGBI. U . . . . . . . . . . . . . . . .
ROINITA .......................... SEP'TICEJII:\ A1.EISEl.OR ..........
R O I U L $I R O I R E A ................ SIROP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Etapele progresive ale roitului Entr-o SOIA .................... . . ...........
................
colonie ........................
S O R G U L Z.IFIAR.\'T
SPARCETA ..........................
Semnele exterioare ale roitului ...... STETOSCOP ........................
Aparitia roiului ( L. P 3 d u r e a n) STUP ..................................
Capturea roiului ................ Carackristicile unui stup bun ....
Introducerea roiului i n stup ........ Materiale folosite la construirea slupilor
Unirea roiurilor mai mici .......... Principii generule de construire a
Despcirtirea roiurilor unite En zbor .. stupilor ......................
Identificarea roiului din colonia de Stupul multietajat ..............
origine ...................... Stupul R A 1001 . . . . . . . . . . . . . . . .
Situatia i n stupul mamd roil ........ Stupul vertical dublu . . . . . . . . . . . .
A ~ z a r e a roiului primar i n stupind Stupul orizonlal ................
Prevenirea roitului .............. STUPUL D E CONTROL ............
.
Roirea arlificiald Bazele practice $i S T U P U S O R U L S A U X U C L E U L D E TIT-
PICRECHERE ......................
teoretice pentru formarea de roiuri S T U P U $ O R U L ROBIAlrJESC D E f M P E -
(L. P g d u r e a n ) ............ RECHERE ..........................
A.B.C .... APICOL
FTYPUL DE OBSERYATIE . . . . . . . . . .
STUPUL PRESAT ..................
STUPUL PEPINIER . . . . . . . . . . . . . . . . . .
STUPINA ............................
Planul stupinei ..................
STUPINA NOBILA ........................
STUPINA INCHISA ........................
EURSTANTA DE MATCX SINTETICA
SU CELUL ............................
SKLFUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
SULFINA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
SUPORTUL MORIL ................
SUPORT BOTCX ....................
SWAJI3IERDABI J.4K OLANDET . . . . . . . .
TALPA GISTEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
TEHNICA APICOLA (AIemenlo apicol) ....
Comportarea stuparului fafci de albine
Programarea lucrlirilor ............
Executurea lucrdrilor ............
Identificarea mdtcii unei colonii . .
LUNA AUGUST . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Plorn meliferd d i n august ........
Lotul apicol semincer ............
Recolturea polenului de la porumbul
furajer ......................
Reactivarea nucleelor ..............
Culesul mierii de man6 ............
Controlul cantitaliv gi calitativ .a1
rezervelor . de hranci ............
Hrciniri masive de completarea rezervelor
Deschiderea urdinigului de iarnd ......
Reinnoirea mdicilor ..............
Alegerea nuckelor ajuldtoare ........
Cresterea tirzie de mdtci ............
Reactivarea ouatului ..............
Cbldura In cuib ..................
Hrcinirea de stimulure ............
Adaosul m e d i c w n t o s contra nosemei
Trierea fagurilor .................
Sulfurarea fagurilor p q i la piistrare
Procurarea fagurilor artificiali ....
Ridicarea magazinelor de recolld
9 CUPRINSUL
I d U S A SEPTEMBRIE . . . . . . . . . . . . . . . .
Impulsionarea crqterii de puiet ......
Cubsul de miere i n regiuni viticole ..
Extracfia mierii ..................
Furt@agul ........................
Adunarea materialelor necesare pentru
.... iernarea stupilor ................
Prepararea hidromelu lui ............
Plecarea prigorilor ................
LUNA OCTOliBRIE ..............
Tratamentul contra pciduchilor ......
Contopirea roilor artificiali ajutcitori g i
temporari ....................
f nldturarea goarecilor ............
Reviziuirea exterioard a stupilor ....
Precizarea spajiului din stup necesar
pentru ghem ..................
OrEnduirea hranei pi a cuibului de iarnci
Pcistrarea fagurilor cu piisturd gi miere
OrEnduirea nucleelor pentru iernat ....
Alegerea coloniei paterne ..........
Pregcitirea viitoarelor controale de
iarnci ........................
Confeclionarea materiaklor de protec-
tie ..........................
Reducerea coloniilor pentru iernare la
mdrimea de nuclee ..............
LUNA WOIEBIBRIE ................
Zborul forJat tardiv de toarnnd ......
Orinduirea exterioard a stupilor ......
Ortnduirea adcipostului de iernat ......
Agezmea stupilor On cojoc individual
Alegerea unei colonii puternice ......
fnsiimtnfari de toarnna f n lotul apicol
LUNA DECEMBRIE ..................
Controlul stupilor ................
Preschimbarea albinelor Embatrtnite
Linigtea deplind En stupinil ........
fncheierea socotelilor stupinei ......
LUNA IANUARIE ....................
Salvarea coloniilor muribunde-infome-
tale ..........................
Observafii Enscrise En registrul de p w -
tizi a1 stupinei ..................
Apare puiet nou gi albind ttnifrd En
.... cuib ........................
 A.B.C .... APICOL
Schimarea saltelutelor umede ........
Neutralizarea efectelor nocive ale nzie-
rii de manci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Extragerea pdsturii d i n fagurii vechi
si negri ......................
Prelucrurea la rece a fagurilor. reforti?cc!i
Lucra'ri curente . . . . . . . . . . . . . . . . . .
LUNA 1~EBRC;lRIT; ................
Curdtarea vetrei slupinei . . . . . . . . . .
Izolarea ezterioard a stupilor ........
Alimentarea cu apd En stupi ........
Retragerea cartonului de pe fundul
stupului ........................
Consumul de hrand ..............
Stimularea timpurie a coloniilor ....
Stimulare mecanicd ................
Lucric'ri curente ..................
LCXA X 4 R T I E ....................
Calendarul tnfloririlor ..........
Cunoqterea coloniilor dupd aspect ....
Controlul sumar ..................
Revizia de fond ..................
Pndreptarea situafiilor critice ......
Ccldura i n cuib ..................
Mitsuri sanitare veterinare ..........
Analiza de laborator ............
Cintarul de control ................
Rezerve mari de hrand ............
jntcirirea nucleelor ajutittoare ........
Transvazarea coloniilor ............
Refacerea timpurie a nucleelor ......
Culesul d i n martie ................
Observatii privitoare la arneliorarea al-
binelor locale ..................
. fngrijirea coloniei paterne pentru En-
mulfirea trtntorilor selecfionafi ....
Lotul apicol ....................
I.UNA APRILIE ......................
Flora meliferd ..................
Introducerea ramelor cldditoare ......
Formarea rezervei de polen ........
Rifsptndirea en prisacd a trtntorilor se-
lecf ionat i ....................
Pregdtirea fagurilor de trlntori pentru
coloniile paterne ..............
10 CUPRINSUL
Cldditul fdgura,silor pentrrr viitoarea
crestere de rndtci d i n oud. dupd me-
toda S m i t h ....................
Cldditul fagurilor pentrlc ntagazinele
de recoltd ~i cuib . . . . . . . . . . . . . .
Intensificarea cldditului . . . . . . . . . .
Primul transport i n pastoral ......
Extinderea coloniilor cu do~rcinzdtci ..
Ldrgirea cuibului ................
fnlocuirea nz.citcilor necorespunziitoare
Cresterea timpurie de nzdtci ........
Formarea rezervei mari de faguri c u
prislurd ........................
Hric'nirea de stimulare . . . . . . . . . . . . . .
Hrcinirea afard. En naturii. cu polen ..
Echilibrarea coloniilor slabe ......
Mitsuri de prevenire a intozicatiei
albinelor ........................
fntdrirea roiurilor temporare ......
Realizarea marii rezerve de albind
zburdtoare ..................
LUN;\ MA1 ..........................
Flora meliferd ..................
Cregterea mdtcilor ................
Fenomene meteorologice ..........
fngrijirea lotului apicol ..........
Sosesc prigoriile ..................
Folosirea roiului stolon ............
Prevenirea roitului ..............
Pregdtiri i n ~ r e a j m aculesului mare .
fngriidirea oztatului nzcitcii ........
Crearea de spafiu pentru inarele cules
fdrd EngrMirea ma'tcii ............
1. Metoda Miller ..................
2 . Metoda lui Robinson . . . . . . . . . .
3 . Metoda lui John Long . . . . . . . . . .
4 . Metoda formRrii coloniei de strtn-
sur5 pentru realizarea marii pro-
ductii ..........................
5 . Metoda Snellgrove ..............
Valorificarea energiei de lucru a albi-
nelor care a u roil natural ........
Intensificarea zborului la cules ......
fnlocuirea automatd a mctcii i n t i r n p u ~
culesului ....................
Prevenirea blocdrii cuibului ........
Formarea rezervei de fag& cu miere
A.B.C .... APICOL 11 CUPRINSUL

pentru toamnd ................ Prigonirea trintorilor ............

Valorificarea mierei prin secfiuni . . Bolile trintorilor ................
Extracfia mierei din luna mai ...... TRIFOIUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Formarea de nuclee ajutdtoare ...... TLBUL ACUSTIC ..................
Stimularea mdtcilor .............. TUBUL DE STICLA ................
TULICHINA ......................
Valorificarea albinei de prisos ...... TURTA DE POLEN. . . . . . . . . . . . . . . . .
fnfiinfarea de colonii noi ..........
LUNILE IUNIE-IL-LIE ............
Flora meliferd ..... ; ..............
Lotul apicol .................... ULNUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Transportul la floarea soarelui ......... UAIBRIREA STUPILOR ..............
Apdrarea coloniilor de excesul cdldurii UMIDITATEA ..........................
a . La stupii de tip vertical ........ UNIREA COLONIILOR ............
UXGURAS ........................
b . Aerisirea stupilor orizontali . . . . . . URDINIS ..........................
Schimbarea anuald a mdtcilor ...... URECHEA PORCULUI . . . . . . . . . . . . . . . .
Colecturea polenului de porumb ...... USTUROIUL ......................
Lupla contra parazifilor gi ddundtori-
lor ..........................
Valorificarea coloniilor ce urmeazd sd
fie desfiintate ................ VEKINUL ............................
Completarea rezeroelor de hrand .... Caracteristicile veninului ..........
C u h u l gi depozitarea separatd a mierei Recoltarea veninului de albine ......
de mand ...................... Veninul i n terapeutica bolilor umane
fntdrirea nucleelor ajutdtoare ........ VINTUL ..........................
Recoltarea l&pt+orului de mated .... VERBINA ..........................
Controlul stupilor ................ VERIGARIU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
VESTIBULUL DE CONTROL ..........
Lucrdri curenle ................ VOPSIREA STUPILOR ................
TEIUL ............................
TORAXOMETRD ........................
TOXICOZA ........................
Zntoxicafii alimentare ............ 317
Zntoxicafii rnedicamentoase .......... 318 ZAHAR ............................
Zntoxicafii cu substanfe chimice .... 319
ZANDER E ...........................
ZBORUL A L B I m I ....................
TRANSTTAZAREA COLONIEI ........ 323 ZBURATOARE ........................
TRINTORUL ...................... 324 ZMEURUL ............................
 ~ ~ A c R Iburboancs,
~, Rumex acelosa,
este o plantg erbacee din familia
Polygonaceae, care are tulpina cu
frunze numeroase in forms de ssgeatg,
cu flori hermafrodite, verei, sau rogia-
tice, reunite in verticile false. Fructul
este asemilnstor cu o nuc5 cu trei
fete. Se cultivs in grtidini pentru
frunzele sale acrigoare care impreunti
cu spanacul se folosesc fn scop ali-
mentar. Frunzele contin mult5 sare
de miicrig (acid oxalic) qi acid tartric.
Apicultorii folosesc mgcriqul la neu-
tralizarea efectelor nocive provocate
de consumul mierei de mans, d a t s
uneori albinelor ca hran5 fn iarng.
V.n. Diaree. fn acest scop frunzele se
culeg din var5, se pun la pgstrare in
saci de hPrtie la loc uscat; in ianuarie
se face o fierturti de 2 kg frunze la
10 litri ap5 gi un volum egal de miere
dindu-1 albinelor cald, turnat in ce-
lulele unui fagure go1 a$ezat ling5
ghem. V.n. Diaree.
MAGNETUL DE APX, astfel denumit
de A rn b r u s t e r, sau condensa-
torul metalic, este un dispozitiv ce
se monteazi la fundul stupului spre
leatul din spate ~i care constti dintr-o
ffgie de tab15 de 6/20 cm ce acoperii
o tCiietur8 f5cut5 pe fund la locul
indicat. Cum vaporii proveniti din res-
piratia albinelor iarna se condenseazg
acolo unde este punctul cel mai rece
din spatiul stupului, iar figia de tabla
va f i totdeauna mult mai rece decit
peretii stupului sau fagurii mbginagi,
ei vor fi atragi acolo ca de un mrignet,
se vor condensa, iar apa se va scurge,
YATCA
ugor afarl. V.n. Iernarea albinelor -
/undul stupului.
MASCA pentru acoperirea fetei api-
cultorului atunci cind albinele sint,
iritate este absolut necesar5, ptiut
fiind c5 in primul rind albinele atac5
fata gi rnai cu seam5 ochii. Desigur
c5 acest prim obiectiv de atac este
innAscut in instinctul lor de apgrare;
el le d5 astfel siguranta c5 adversarul
va fi repede indep5rtat. fntr-adevsr,
inteplturile la fat5 sint cele rnai dure-
roase gi uneori chiar periculoase, rnai
ales cind e intepat ochiul care poate fi
pierdut dac5 nu se intervine de urgent5.
Nu este nevoie ca masca s%stea in per-
manent5 coborit5 pe fat5 cit timp
se lucreazl la stupi, ci ridicatg pe borul
pSllriei, gata oricind s5 fie l l s a t l in
jos, atunci cfnd apicultorul constat5
c5 albinele sint iritate gi dispuse s5
fntepe. Se intirnpla ca zile intregi
el s5 lucreze la stupi, far5 s5 lase o
dat5 masca jos. Masca se face din voal
mlt5sos1 rar gi subtire, negru sau
numai cu o portiune Pn dreptul fetii,
c5ci prin aceasti culoare se vede rnai
bine. Voalul trebuie s l fie destul de
lung, cel putin pin5 la briu gi destul
de larg pentru ca pinza s&stea dep5r-
tat5 de f a l l ; altfel albinele inteapa
prin $es5turil, acolo unde ea este in
contact direct cu pielea. Pentru a
preintfmpina pgtrunderea albinelor pe
sub mascl este bine ca marginea ei de
jos s l fie prinsl sub hainl.
MATACIUNEA, busuioc de munte,
roinitl, busuiocul stupului, melisi
turceasci, Dracocephalum moldavia,
plant5 erbacee din familia Labiatae,
adeseori aseminatl cu melisa, are
tulpina ramificatg de la baz5, inaltl
de 50-70 cm; cregte fn t u f l deas5
avlnd frunze lanceolate. Florile sfnt de
culoare albastr5-violetl, agezate in
14 MATC
verticile; ele formeaz5 un spic, intre-
rupt la virful ramurilor, avind corola
bilabiat5. Glandele nectarifere sint in
directa apropiere a ovarului, secretind
chiar de la inceputul infloririi cea rnai
mare cantitate de nectar. Atit florile
cit gi frunzele secret5 eteruri volatile,
care, prin distilare, dau uleiuri pre-
tioase pentru industria cosmetic%.
Albinele culeg de la m3tlciune t o a t l
ziua, dar cantitatea cea rnai mare de
nectar o dti la amiazi. fn conditii
atmosferice favorabile, deci c5ldur5 gi
umiditate potrivite - planta oferg
pin5 la 2-6 miligrame nectar la o
floare cu un insemnat procent de
zahlr. Cind este secet5, nectarul scade
la jumgtate. El este limpede, f5rl
culoare, avind un pronuntat parfum
de I5miie. Productia de nectar la ha
este considerat5 de la 150-200 kg.
fnflorirea plantei dureazl 20-30 zile.
MATCA. Denumirea de matcl se
dB acelei insecte din colectivitatea
unei c o l o ~ i i ,de obicei unic5 in stup,
care asigur5 continuitatea speciei.
Numai ea este in stare s5 dea ou5
fecundate din care s5 se nasc5 al-
bine.
f n afar5 de depunerea ou5lor, matca,
prin prezenta ei permanent5 fn cuib,
MATCA 15
d5 albinelor din colonie siguranta unei
continuitgti de vietuire.
Albinele simt aceast5 prezent5 c5ci
o dat5 cu schimbul de hran5 Pgi trans-
mit una alteia ,,substanta de matc5"
pe care o secret5 glandele ei mandibu-
lare. Lipsa m5tcii din colonie provoacii
o mare tulburare. Albinele o caut5
pretutindeni; pe fagurii din stupi
gi apoi pe afarg unde fac zboruri de
cercetare de jur-imprejurul stupului.
Dup5 2-3 ore, zarva se potolegte, iar
albinele incep s5-gi cl5deasc5 botci
pentru cregterea altei m5tci.
0 colonie se preg5tegte s5-gi creascg
o mat& nou5 atunci cind datorit5
unui accident matca a murit sau a
disp5rut din colonie. fn aceastg situa-
tie albinele cl5desc 1-2 botci aga-zise
de ,,salvareUde obicei in mijlocul cuibu-
lui - folosind larve de albine lucr5-
toare, care nu dep5gesc virsta de 3 zile.
De asemenea ele igi schimb5 matca
dac5 e prea bGtrfn5, sau are vreun
defect; atunci num5rul de ou5 depus
de ea fiind prea mic, secretia sub-
stanlei sale circulg intr-o m5surii in-
suficient5 intre albinele coloniei. fn
aceast5 situatie albinele igi cl5desc
botci fie pe marginea fagurilor, sau
chiar pe mijlocul lor, indrumind
matca, spre aceste celule; sint aga-
numitele ,,botci de schimbare liniftiticcL,
foarte apreciate de stupar. Num5rul lor
este redus la dou5 sau cel mult trei.
In sfirgit, cind instinctul de reprodu-
cere a coloniei incepe s5 se manifeste,
a.1binele clsdesc botci numai pe margi-
nea de jos sau lateral5 a fagurilor, in
preajma gi in continuarea puietului;
la inceput botcile se Sac din cear5
reinnoit5, c5ci aceasta se modeleazii
rnai ugor. Ele sint denumite ,,botci de
roire", iar num8rul lor nu e limitat.
SPnt colonii care cl5desc pin5 la
50-60 botci de roire pe care le con-
struiesc in etape, la distant5 de citeva
MATCA
zile intre ele, pentru ca viitoarele m5tci
sB nu eclozioneze toate deodat6.
PregBtirea gi construirea botcilor.
Botca searngng bine cu forma unei
ghinde mari, ce st5 in pozitie verti-
cal5. Lungimea botcilor este in medie
de 3 cm, avind diametrul minim de
8 mm, cu fundul ingrogat, iar capaci-
tatea lor este de 824 mm3 (Komarou).
Cind ins5 in naturti nu este cules,
capacitatea lor e mai redus;, pin5 la
728 mm3. S-au v5zut gi din cele mici,
care nu aveau rnai mult de 295 mm3;
desigur c5 valoarea m5tcilor crescute
in ele era cu atit rnai redus5. Cind
albinele pornesc cregterea cu lsptigor
din stadiul de ou botca se construiegte
mai larg5 gi rnai lungs, in care caz se
nasc m5tci m a ~ i bine
, dezvoltate; din
c o n t ~ a ,cind pornesc cregterea de la
larva botcile sint rnai reduse.
Botcile mai largi dau ~osibilitatea
larvei eclozionate din ou s8 aibii
chiar din primele minute o mare canti-
tate de hran5, ceea ce va influenla
in bine dezvoltarea viitoarei mgtci.
Spre inceputurile de botci albi-
nele indrumeaz5 matca coloniei s5
depun5 oug, sau chiar ele trans-
port5 in mandibule ou5 fecundate
luate din alte celule. Dup5 de-
punerea oului, clilditoarele prelun-
gesc peretii-botcii, luind forma unei
ghinde putin 15rgit5 la mijloc si ceva
rnai adunat6 spre virf.
MATCA 16
Pozitia botcilor pe fagure este verti-
cals, stind suspendate in golul din
josul fagurilor sau pe laturile lor,
tlar numai pe faguri din cuib. Este o
pozitie specific5 cregterii de m5tci;
ea este cu totul diferit5 de pozitia ori-
zontal5 a celulelor in care stau larvele
de albine lucr5toare sau trintori.
fn oricare din situatiile argtate mai
sus albinele int5resc botca, aducind
material in cea rnai mare parte din
cearti veche, deja prelucrat5, pe care o
iau fie de pe marginile fagurilor,
fie din orice alt loc unde o ggsesc in
stup. Cu acest material ingroag5 baza
celulei de botcti. Ele prelungesc pro-
gresiv peretii in timp ce larva din
interior cregte, aga fel incit, in cea de a
doua zi, botca are peretii de zece ori
mai grogi decit celulele din faguri;
culoarea lor e rnai inchis5, provenit5
de la ceara veche reconditionati, folo-
sit5 in parte la construirea ei. In cea
de-a noua zi de la depunerea oului,
botca este fnchis5 cu un c5picel f5cut
din cear5 gi polen, prin care albinele
las5 orificii mici, invizibile, pentru
schimbul aerului necesar larvei.
Grija lor nu se opregte aici, ci, parc5
fiindu-le team5 c i locagul nu ar avea
inc5 peretii destul de grogi gi de solizi,
rnai adaug5 la exterior inc5 unul sau
dou5 straturi de cearl, fn care ele
cizeleaz5 desene hexagonale. Dup5 ce
matca tin5r5 s-a imperecheat gi a
inceput fn stup depunerea de ou5,
botca este desfiintat5.
Oul, larva, nimfa g i matca nous;.
Dup5 ce matca a depus un ou in
fnceputul de botc5, albinele doici il
iau in grij5. Nu ins5 oricare albin5-
doic5 gi de orice virst5 are ace%st5
sarcinl, ci numai albinele doici trecute
de cinci zile.
Doicile, chiar inainte ca oului s5 i
se desfac5 coaja, vars5 asupra lui o
cantitate de 15ptigor anumit, care nu
MATC A
este la fel ca cel dat larvelor de albin5
lucratoare sau trintor. Aceast5 hran5
p5trunde la embrionul viitoarei m5tci
prin coaja oului, 5i-l hr6negte in
mod deosebit.
fn sfirgit, oului ajuns la maturitate,
(de trei zile) coaja i se desface gi apare
un mic viermigor alb-sidefiu, mic,
apod, incit aproape nu se distinge cu
ochiul liber; este larva de matcd,
c5reia de indatti doicile Pi varsi din
gug5 cu drirnicie, mult lgptigor. In
aceastti hranti, larva incepe s5 inoate
mereu cu gura deschisg gi o soarbe
lacom, f5r5 ca s l o termine, c5ci doicile
o reinnoiesc mereu. Ele ofer5 larvelor
de matc5 aceastti hran5 glandular5 de
la fnceput gi pin5 la c5p5cirea botcii,
spre deosebire de larvele de albine
lucrgtoare, cirora le dau din ea numai
in primele trei zile din viata lor lar-
var5.
Matca maturti, la iegirea din botc5
cintgregte 270-350 mg, pe cind o
albin5 are 100 mg. Aceasta se datoregte
exclusiv lgptigorului pe care-1 primesc
continuu in mari cantitgti fn toat5
perioada larvar5, incit pe fundul
botcilor r5mine lgptigor neconsumat.
Cu cit matca va primi, in stare lar-
var5, o cantitate rnai mare de l5ptigor
gi va fi rnai des gi bine lngrijit5 de .
doici, iar acestea vor avea la dispozitie
rnai mult6 hran5 proteic5 pentru
a ajuta secretia glandelor faringiene,
cu atft ovarele ei vor fi mai dezvoltate
gi ea va fi mai prolifici. fntr-adevgr,
abdomenul se extinde prin l5timea
ultimelor dou5 tergite, tubuletele ovi-
gene se Inmultesc gi se lungesc, iar
greutatea corporal5 este rnai mare.
CBp5cirea botcii are loc la sffrgitul
celei de a opta sau a noua zi de la
depunerea oului.
Larva de matc5 fgi inlgturg inveligul
corporal (ngpirlegte) de patru ori fn pri-
mele cinci zile de la ecloziune din ou ;
MATCA
17 MATCA

cea de a cincea ngpirlire are loc in ziua

a unsprezecea de la depunerea oului,
iar cea de-a gasea - fn ultima zi, cind
tin5ra matcii virgin5 eclozioneaz5 din
botc5, deci In a 16-a zi de la depunerea
oului in inceputul de botc5. Tesutul
inveligului nimfal necesit5 dou5 zile;
spre deosebire de cel al albinelor lucr5-
toare, inveligul nimfal a1 nimfei de
rnatc5 nu ajunge pin5 la fundul botcii ;
acolo r5min urme destul de insemnate
din bogatul s5u osp5t de 15ptigor.
De altfel o prelungire a acestui tnvelig
nici nu gi-ar avea rostul, c5ci larva
d e matcii primind permanent drept
hran5 numai lgptigor - deci secretie
glandular5 de cea mai bun5 calitate,
aceasta nu las5 in intestinele ei nici
un reziduu. In stadiul nimfal, de for-
mare deplina a intregului organism,
larva gi nimfa de mat& cresc ca form5 Botcg de roire fn diferite stadii:
gi greutate. Este un fenomen inttlnit i- lapti$or pe fundul botcli; 2 - larva de matca;
numai la m5tci. Cercetiitorul american 3- botca deschisk 4 - botca cBp5cita cu matca
matur5; 5 - lncepdt de botca; 6 - matci ce eclo-
Haydak M. a constatat c6 o larv5 zioneaza din botca; 7 - larva de matcg
d e matc5 in momentul c$pgcirii,
deci clnd ea ocup5 intreaga botc5 botca fncepe s5 se decoloreze la virf:
are o greutate de 129 mg Pncepind din cafenie-inchis5 igi schimbg culoa-
de atunci ptn5 la eclozionarea tinerei rea spre galben5. Aceasta se datoregte
rnritci din botc5, greutatea ei creste faptului c5 nimfa de matc5 secrets
incontinuu pin5 ajunge la 270-350 mg, din glandele sale mandibulare o sub-
deci cu t d u l contrariu fat5 de larva stant5 care dizolv5 sau cel putin
de albin5 lucrgtoare, care pierde in inmoaie virful botcii ; albinele simtind
aceastg perioadg 20 mg din greutatea c5 ea urmeaz5 sti ias5 la lumin5, rod
ce o avea tn momentul c$p$cirii. dinspre exterior stratul de cear5.
Explicatia acestui fenomen este ur- f n feIuI acesta ele ugureazti munca
m5toarea: larva de matc5 cgpgcitg, tinerei mtitci, care prin acest cgpiicel
avind o botc5 spatioas5, larg5 gi in- mult subtiat igi introduce una din
toarsci in plan vertical, cu depozitul mandibule gi cu o migcare ca de foar-
d e l5ptigor in partea de sus, din fundul fec5, cu ajutorul celei de-a doua mandi-
botcii, poate primi in continuare hrang bule, taie un cerc perfect rotund in
prin scurgere, spre gura ei, at'lt cit fi aceast5 ultim5 barier5 ce o desparte
cere organismul, pentru a suferi toate de lumea de afar%. Zgomotul roaderii
transformilrile organice gi a deveni dureazii 25-30 minute, dupg care,
o matcg buns. c5p5celul r5mas prins ca Intr-o balama,
fn sfbgit cu don& zile inainte de impins fiind cu capul se d5 fntr-o
eclozionarea m5tcii care are loc in parte, iar la marginea botcii apare
cea de a 16-a zi de la depunerea oului, tIn5ra matc5.
MATCA 18
Caractere morfologice yi fiziologice
proprii mBtcii fat& de albine. Matca
are capul de formri triunghiularg, ochii
ei au numai 3 500-4 000 de fatete
(omnatidii) fat5 de 4 000-4 500 cit
au albinele gi 9 000-9 500 fatete cit
au trintorii.
L a p i c i o a r e matca nu posed5
panerage de adus polen, ciici ea nu
are ce face cu ele, iar cu vremea, prin
nefolosire, ele au dispgrut; au r5mas
pe coapse numai nigte mici semne rudi-
mentare.
A b d o m e n u 1 este niai lung,
de 18-20 mm, fat5 de 10-13 mm
cit este cel a1 albinei; el este ascutit
mult la virf ~i nu are cele opt oglinzi
cerifere la partea ventral5 prin care
albinele lucr5toare produc ceara. Greu-
tatea sa corporal5 la nagtere variaz5
dupii sezonul in care s-a n5scut ; astfel,
dup5 cercetgtoarea H a r c e v a, m5t-
cile eclozionate toamna cintgresc rnai
putin decit cele din v a r l , iar acestea
sPnt dep5gite de m5tcile de roire, eclo-
zionate in coloniile puternice.
C u 1 o a r e a mltcii se deosebegte
de cea a albinelor lucriitoare, dar difer5
de la ras5 la ras5. V.n. Albina, rasele.
Acestea sint deosebirile aparente
intre matcti gi masa albinelor dintr-o
colonie. Cele rnai importante ins5 apar
la organele ei interne. De pild5:
C a p a c i t a t e a g u ~ e i unei
m5tci este jum5tate cit a albinei, c5ci
matca, fiind aproape permanent hr5-
nit5 cu Ilptigor, hran5 ce nu trebuie
digerati5 gi nici depozitata in guq5,
aceasta are o capacitate redus5. De
asemenea stomacul mritcii este gi el
rnai mic; in schimb corpul gras la
matcl e mult mai dezvoltat fat5 de cel
a1 albinei. Lantul ganglionar nervos
din abdomen are numai patru gan-
glioni fat5 de cei 5 ai albinei. Organul
cel mai de seam5 a1 m5tcii gi care
genereaz5 marea deosebire fat5 de cel
MATCA
a1 albinelor este aparatul reproducgtor,
descris pe larg la locul potrivit. V.n,
Albina, anatomia intern5, aparatul de
reproducere.
A c u 1 m5tcii prezint5 unele dife-
rente fat5 de cel a1 albinelor: nu are
acele cirlige marginale ca de undit5,
V.n. Albina, aparat vulnerant ; e mult
rnai puternic, ceva mai lung gi putin
incovoiat. Cu el matca se servegte
la dirijarea pozitiei oului depus pe
fundul celulei, dar rnai ales cu ajutorul
lui mgtcile tinere atac5 pe rivalele lor
in luptele de intiietate ce se dau in
colonie fn anumite ocazii, dup5 cum se
va vedea rnai departe. De asemenea
veninul produs de glanda veniniferg,
la matcl, este secretat numai la
inceputul vietii sale; dup5 citva timp,
aceast5 gland5 nu-1 rnai secretg, iar
ea se atrofiaz5, veninul se intkegte
gi din transparent cum e la tinerete,
devine brun fnchis. fn aceastl stare,
matca imb5trinit5, nu mai are o
armg eficient5 de atac in lupta cu
rivalele sale gi astfel se explic5 de ce
in luptele ce se dau intre m5tci de
virste diferite, cele tinere sint tot-
deauna victorioase.
0 alt5 mare deosebire intre matci?
si albin5, pe care nu o putem clasifica
nici intre cele aparente, nici fn cele
organic interioare, este mirosul siiu
caracteristic, care difer5 de la matc5
la matc5, fiind un atribut cu totul
subiectiv gi caracteristic. El este un
produs complex a1 aparatului s i u
reproducitor, cu continutul vezicei
spermatice neomogen, provenit de la
seria de trintori cu care ea s-a fecundat
in timpul zborului de imperechere.
f n acest complex intrg gi acea se-
cretie hormonal5, produs al glandelor
mandibulare gi c5reia i s-a dat o
denumire generic5 de ,,substant5 de
matc5". Fapt cert este c5 mirosul
propriu a1 mgtcii este influentat in
MATCA
parte de aceasti secretie transmisii
Pntregii colonii gi care constituie unul
dintre elementele de coeziune ale co-
rnunitltii. Unii cercet5tori sustin cii
aceast5 secretie ,,contine o anumit5
aroma deosebitii cu care se Pmbibii
atmosfera din interiorul stupului. De
indati ce acest miros dispare, fiecare
albin5 simte c5 matca nu mai este
in stup" (F. T i c h y).
De aici se poate trage concluzia
fireasc5 c5 matca e cea care imprimii
mirosul siiu coloniei. Ins5 acest miros
propriu a1 m5tcii este gi el influentat
de alte elemente din stup cum este de
exemplu lirana pe care ea o primegte
de la albinele sale insotitoare. Acest
miros complex formeazii o unitate
precis distinct5 fntre matca din stup
tji albinele din colonie, diferentiat
ins5 de la stup la stup. E l este atit
de pltrunziitor incit albinele coloniei
respective I1 percep yi in afarti de
atup, cind, de pild5, albinele sint in
zbor de roire. Atunci roiul se adunti
in jurul mitcii, de indat5 ce ea s-a
agezat intr-un anumit loc.
Mirosul mitcii virgine abia ieyitii
din botc5 apare numai dupii ce a fost
hr5nit5 cu liptigor. Deci cind o matc5
eclozioneazii in colonia ei, substanta
de m a t 4 apare la scurt timp. Nu
acelagi lucru se intimpl5 cu miitcile
care au eclozionat izolat fn coliviile
de incubare, in care au fost puse bot-
cile pentru ca s5 fie ferite de atacul
uneia eclozionate cu putin fnainte. La
aceste tinere m5tci izolate substanta
de matcii apare abia In a treia zi de
la eclozionare. Cind ins5 in colivie
se giisegte lingl tin5ra matc5 un grup
mic de albine care o hrinesc din prima
clip2 a aparitiei, substanta apare in
prima sau cel mult a doua zi de la
eclozionare. De aci se trage firesc o
concluzie: c5 mirosul caracteristic
provine de la secrefia proprie a mgtci-
19 MATCA
lor, produs5 de anumite glande, dar
intretinut5 de albinele doici ce o hr5-
nesc.
Substanta are deosebita calitate de a
fi inhibitivii pentru ovarele albinelor
lucratoare din comunitate, ciirora le
frineazi dezvoltarea yi deci nu pot s5
creeze ou5. Numai cind o matcii a
disp5rut dintre albine, sau este epui-
zat5, iar substanta nu mai circulii
activ intre toate albinele coloniei,
ovarele lucriitoarelor fncep sii se dez-
volte; dacg au larve Pn cuib potrivite
ca virstii, gi Pgi cl5desc botci, ovarele
lor riimin inactive; in caz contrar ele
continu5 s5 se dezvolte, iar unele lu-
criitoare chiar depun ouii, colonia de-
venind atunci bezmetica, V.n.
De asemenea cind o matcii descinde
dintr-o linie cu caractere inferioare,
slabe, dintr-o colonie sgracii, ale ciirei
doici au hrinit-o in stare larvar5 cu
putin llptigor, matca aceea v a pro-
duce putin5 secretie hormonalg, care
se va epuiza curind, iar atunci vafi
inlocuitti. Uneori chiar dacii o matc5
e bun5 gi secret5 destul de multii
substant%, dar are Pn stup o populatie
prea mare, cireia substanta ei nu
ajunge s i fie imp5rtitZi suficient tutu-
rora, albinele coloniei respective se
pregltesc sii-qi creascii o altg matc5,
considerind-o epuizat5 pe cea exis-
tents. Cercetltorii atribuie tot aces-
tei substante de matcii aparitia sau
n u a instinctului de roire in colonie.
E i au ajuns la aceast5 concluzie v i -
zind c5 albinele cliidesc botci atunci
cind secretia substantei de matcii se
imputineazii. fn aceastii privint5 un
fapt cert este stabilit, c5 matca fn
prejma roitului este mai putin hrgnit?
cu liptigor, iar ca o consecintg, secrk-
tia substanfei de matc5 este micgorat5.
Roitul este ins5 rezultatul unor factori
multipli. Albinele ce Pnconjoarii matca
g5sesc substanta pe capul, toracele,
MATCA 20
abdomenul gi picioarele ei, o ling gi o
trec albinelor vecine o data cu schim-
bul de hranti. Ea este impgrtitti apoi
tuturor albinelor coloniei, fiecare trans-
mitind alteia o parte din ceea ce a
primit, constituind un element de coe-
ziune, de unitate a acestui tot biolo-
gic ce caracterizeazg colonia. E sufi-
cient ca un numgr redus de albine
din colonie s5 fie in preajma ei gi s5
o lingti, pentru ca toate albinele sti
ia cunogtintti de prezenta sa in mij-
locul lor. Repeziciunea cu care igi
fac cunoscut absenta sau prezenta ei,
a fost evidentiatg printr-o experientti
concludentti, f5cut5 de doi cercetti-
tori, Nixon gi Ribbands, care au dat o
hranti cu izotopi fosforici numai la
gase albine dintr-o colonie. A doua zi
intreaga colonie, de 20 000 de albine,
indicau prin radiatie cti au primit cite
o piirticicti de hran5 fosforatti. Deci,
o datg cu hrana primitti de albine,
substanta de matc5 circul5 de la una
la cealaltii in permanents, intre toate
albinele coloniei gi aceasta cu atit
rnai ugor, cu cit matca se deplaseaz5
destul de repede de pe un fagure la
celtilalt, iar albinele din suita ei se
schimbti cind ea trece pe alt fagure.
Cercetiitoarea P e r e p e 1 o v a a
orfanizat un stup dind coloniei orfane
o hran5 extras5 din gugile albinelor
luate dintr-un stup cu o mat&. Hrana
fiind impgrlitii tuturor albinelor din
colonia orfang, ele nu au rnai cl5dit
botci gi nici ovarele lor nu s-au mtirit.
Ca urmare practic5 a acestei pretioase
observatii, substanla de matc5 poate
fi folositii in lucrgrile de prevenire
a roitului, V.n. cit ~i in frinarea mani-
festiirilor unei colonii orfane care ar
putea deveni bezmeticci, V.n. Cercet5-
toarea J . P a i n e a mers gi mai de-
parte: intr-o colonie orfanizatti cFe
douii zile in care albinele incepuser5
s5 cliideascii botci de salvare, iar ova-
MATCA
rele le erau deja mtirite, a introdus o
simplti figie de hirtie sugativti cu
care a frecat in prealabil corpul unei
miitci imperecheatti, dintr-un stup
vecin. De indat5 albinele coloniei
orf anizate, avind impresia prezentei
mtitcii, au distrus botcile, iar ovarele
li s-au micaorat devenind normale.
Cercetiitorii au ajuns acum sii pre-
pare o substantii de mate5 pentru toate
lucrtirile unde este necesar sti se in-
tervinti cu ea. V.n. Substant6 pi Re-
gina 1.
Desigur cii aceastti ,,ingelareu a al-
binelor orfane nu poate fi de duratti;
dupti 2-3 zile ele lncep din nou s5
cltideascii botci. De aici s-a tras con-
cluzia fireascti c5 in substan@ de matcti
se aflti elemente hormonale care im-
piedic5 dezvoltarea ovarelor la albinele
lucrtitoare gi numai atunci cind ele nu
mai au la dispozitie aceastg substant5
se trezegte instinctul pentru creg-
terea unei miitci noi. fn lipsti de ou5
sau larve potrivite fn cuib, albinele
autoconsum5 ltiptigorul produs de pro-
priile lor glande faringiene, ovarele li
se dezvoltti gi un anumit numtir de al-
bine devin albine ou5toare. V.n. Al-
bine ouritoare.
S-a observat cti albinele au o hncli-
nare natural5 de selectivitate pentru
matca lor, in raport de o matcti str5-
in5 cu care intrti h contact.
Aceast5 selectivitate nu se manifest5
la fel in tot timpul anului fat5 de mat-
ca proprie; de pild5 albinele reactio-
neaz5 rnai putin in aceast5 privintti
in timpul marelui cules, c5ci atunci
instinctul de acumulare a1 hranei in
stup este preponderent gi in plinti des-
fggurare. Atunci schimbarea mtitcilor
se face cu ugurint5 de cgtre stupar.
Albinele dau mai putin5 atentie unei
diferente ce ar fi intre substanta de
mat& ce o schimbau intre ele gi aceea
produsti ~i primitti de la o matcti nou5.
MATCA 21
f n atare situa$ie totul se rezumg numai
la faptul ca ele s5 nu fie lipsite de sub-
stanta circulatorie secretatg de mat&
In colonie.
Diverse manifestki de comportare
a mZihii In colonie. Obignuit matca
tingrg este o fiintg sensibilg, cgreia
nu-i place lumina gi fuge de zgomot.
Cu cit trece timpul qi fmbiitrinegte, se
face mai greoaie in migciiri, rnai putin
sperioasg qi nu se preocupii decft de
lucrul s3u. Adeseori o ggsim in mij-
locul albinelor depunind chiar oug,
atunci cind rama este scoasg incet, f5rS
a se da fum gi fir5 zgomot.
A t a c u l b o t c i l o r . Cindprima
matcg tingrg eclozioneazg, iar pe mar-
ginea fagurilor se rnai ggsesc gi alte
mgtci in botci cgpgcite, miitci care-gi
agteaptii rindul si5 iasg la luming, cea
dintii iegit5 se gr5begte sti le distrug5.
Dac5 instinctul de roire s-a potolit gi
deci albinele nu mai au nevoie de bot-
cile existente pe faguri, permite tinerei
mgtci 85 le atace. E a le roade lateral
peretii, realizind cite un orificiu mic
pe unde igi introduce acul cu venin gi
strgpunge cu el pe fiecare rival5 din
botci, ucigfnd-o. Albinele Iilrgesc apoi
acest orificiu gi eliming cadavrul celei
ucise. Obignuit matca repet3 acest
atac asupra a incg 2-3 botci, ca apoi
albinele singure sit continue opera
aceasta destructivg.
Atacul tinerei mgtci pornegte din-
tr-un instinct de autoapgrare; ea atacg
pentru a nu fi atacatg la rindu-i de
viitoarele sale rivale. Nu rareori s-au
viizut mgtci eclozionfnd din botci
puse in colivii de protectie, care
minate de acest puternic instinct, rod
lateral propria lor botcg.
Cind eclozionarea unei mtitci nu
este consecinta unei stgri de organi-
zare ci a uneia de roire, manifestarile
noii-ngscute, vor fi altele decPt cele
aritate rnai sus.
MATCA
S e m n a l e l e e r n i s e 'sau c i n -
t e c u l m c i t c i l o r . Cind rnai sint
numai 4-5 zile ping la iegirea primului
roi gi deci in stup albinele doici hrgnesc
deja cu liiptigor de mat& larvele abia
eclozionate din ouii, matca bztrilnii de-
vine nelinigtitg. E a mai depune putine
oug, cgci albinele coloniei ii dau portii
reduse de Iiiptigor; de aceea ea este
vioaie pi mai ugoarg, fn vederea apro-
piatului zbor a1 roiului. fn aceste
fmprejurgri, uneori matca bgtring pro-
duce un fel de sunete, pe care cerce-
tgtorii le-au asemgnat cu un fel de
cintec ce se repet5 cu atft rnai des, cu
cit se apropie momentul plecirii roiu-
lui primar.
Ping in ultimii ani (1960) se bg-
nuia cii aceste sunete sfnt produse
numai de mgtcile tinere, care pleacg
cu roiul secundar sau tertiar; cerce-
tgtorul A l 1 a n fnsi adincind pro-
blema, a v6zut prin geamul stupului
de observatie cti insggi matca bZitrinZi
a roiului primar produce acest ,,cfn-
tec". Manifestgrile ei fnsg nu se asea-
m&n&cu cele ale fiicelor sale care ur-
meazg s5 eclozioneze peste opt zile
gi care sfnt mai vioaie gi mai agresive.
Matca bgtrfng produce aceste sunete
numai cind, circulfnd pe faguri ajunge
in apropierea botcilor cu larve, pe
care nu numai c5 nu le atac5, dar stg
ling5 ele, uneori chiar deasupra lor.
Dupg plecarea roiului, fn stupul cu
botci domnegte linigte fncg 7-8 zile,
cfnd din nou se aude cintecul carac-
teristic ptnii eclozioneazii prima matcg.
Dac5 colonia nu vrea s& mai roiascg
gi a doua oars, albinele lasg mZitcii
posibilitatea sg atace pe surorile ei
care mai sfnt fn botci, aga cum s-a
artitat mai sus. Atunci ins5 cfnd colo-
nia roiegte gi a doua oarii, albinele
nu permit ca rivalele s3 se intflneascg
gi nici atacul s5 rnai aibii loc. In
aceastg situatie, rnai ales dacii timpul
MATCA
de afar5 este potrivit iegirii roiului,
multe m5tci tinere ajung la termenul
de maturitate qi dac5 ar sta in botci
f5r5 hran5, ar pieri de foame. De
aceea printr-un mic orificiu pe care
albinele coloniei il mentin deschis,
doicile hr5nesc m5tcile captive in
leaggnul lor, pin5 le vine rindul s5
fie eliberate. fnsii atunci aceste con-
trariet5ti apgrute pe deoparte intre
matca tincirg nou iegiti gi albinele
care nu o ]as% s5-qi ucid5 surorile din
botci, gi pe de alt5 parte intre matca
noug qi cele inc5 inchise in botci, ne
dau ocazia s5 vedem qi s5 auzim mani-
fest5rile de minie ale ambelor tabere.
fn primul rind m5tcile inchise in
botci rod pe dedesubt c5p5celele ca
sB eclozioneze, ins5 alhinele inconjurii-
toare adaug5 alt strat de cearii pe
deasupra qi munca lor r5mine zadar-
11 ic5.
In acelaqi timp matca tin5r5 caut5
s; ajung5 la botci, s5 le road5 Vi s5
11cid5 pe cele care-qi agteapt5 rindul
la eclozionare. Cum ins5 albinele nu-i
permit apropierea de botci tinind-o
departe de ele, matca alearg5 pe fa-
guri producind un sunet prelung gi
agresiv: tuut ... ! tuut !... tuut !... sau
alteori rnai.. ascutit q i prelung: ziip! ...
ziip! ... z ~ p...! El este mai putin
grav ca cel produs numai cu citeva
zile inainte, de matca b5trin5 ce a
plecat cu roiul primar.
MBtcile care sint inc5 in botci,
r5spund cu tonuri mai slabe, cu sunete
scurte, grave, infundate: rnac! rnac!
rnac !
Deci cind stuparul va auzi aceste
sunete prevestitoare de roit a roiului
primar, f5r5 r 5 s p u n s u 1 c e 1 o r
d i n b o t c i va ?ti precis c5 primul
roi iese a doua zi, sau chiar in ziua
respectivg. Cind se face ins5 acel
schimb de sunete amintit mai sus,
apicultorul va ?ti c5 acel roi este secun-
22 MATCA
dar gi c5 stupul va roi a doua sau a
treia oar5. V.n. Roilrl ,ri roirea.
MItcile tinere, neimperecheate, afla-
te in colivii de piistrare, sau m5tci
imperecheate de curind gi puse in
colivii de expeditie, care stau in
pachete unele lingii altele qi simt c5
in apropierea lor se gasesc alte mgtci,
produc gi ele aceste sunete.
Cercet5torul E. W o o d, care a stu-
diat astfel de manifestgri a 15sat s l
eclozioneze pe palma lui o matc5
nou5 din botca ce o studia; matca a
iegit chiar in momentul c i ~ l dstupul
roia, iar roiul era in plin zbor in
prisac5; ea qi-a luat de indat5 zborul,
dar curind s-a inapoiat pe palma in-
tins5 a cercetiitorului unde era botca.
Dup5 a1 doilea zbor, timp in care el
a acoperit botca cu mina a doua qi a
incglzit-o, la inapoierea mgtcii, ea a
inceput s5 emit5 sunetele respective qi
totodat5 s-a ngpustit asupra propriei
sale botci incepind s5 o road5 lateral.
Aceste sunete care se aud pin5 la o
distant5 de citiva metri de stup,
se produc numai cind ovarele le sint
mai restrinse, iar sacii traheeni res-
piratori nu sint comprimati. Dupti
imperechere, mltcile produc mai rar
aceste sunete, deoarece sacii traheeni
sint comprimati de extinderea ovare-
lor ce au luat proportii mari. S-au
observat ins5 m5tci de 1-2 ani care
scot asemenea sunete, dar numai in
perioadele cind se g5sesc in diapauzii
(perioada cind nu ou5) qi nu sint inc5
hr5nite cu l5ptiqor mai mult, pentru
ca ovarele s5-qi reia dezvoltarea Vi
functia lor normal5. fn aceast5 situatie
sunetele scoase se deosebesc de cele
ale mgtcilor tinere, printr-un ton rnai
grav. Se pare c5 ele sint cauzate de
presiunea aerului emis prin capetele
stigmatelor, concomitent cu o vibrare
imperceptibili a aripilor pe sens ori-
zontal.

L u p t a i n t r e nzcitci i n
s c o p u l s e l e c t i o n d r i i lor.
In mod obisnuit, intr-o colonie nu
triiiesc rnai multe miitci; rareori se
giisegte in acelagi stup atit matca bii-
trinii cit gi cea tiniirii. Situatiaaceasta
Ins5 nu este de duratii, iar cea batring
va dispare curind. Aparitia rnai multor
miitci intr-o colonie are loc atunci
clnd dupii roirea primarii sau rnai ales
secundarii, din botci apar deodatti o
aerie de mtitci tinere, fie cii albinele
intentionat le-au ltisat sii iasti, fie cii
rtiminfnd nesupravegheate au profi-
t a t de zarva iegirii roiului gi atunci
au ros repede ciipiicelul plecind gi ele
cu roiul. Cum rivalitatea fntre mgtci
este atavicii, avind la bazi legea de
selectie naturals, miitcile se cautii gi
se glsesc ugor datoritti simtului miro-
sului lor dezvoltat. Atunci incepe o
luptti pe viatii gi pe moarte. Ele se
prind strins una de alta corp la corpgi
cautg sii se sfigie cu mandibulele gi s l
se strgpungti cu acul.
0 dat5 linigtea restabilitg in colo-
nie, matca victorioasg, singurg in
stup, nu rnai scoate acele sunete ascu-
tite de luptti, ci se plimbti pe faguri,
timid$, f3rii ca albinele s F i dea o
atentie deosebitii, aga cum dau obig-
nuit unei miitci fecundate.
fmperecherea gi fecundarea mgtcii.
Cfnd timpul este frumos, fgrti ploaie,
cald de peste 18°C gi ftirti vfnt, dup5
2-3 zile de la iegirea din botcti, matca
tfniirti, fie fortatti de albine, fie ca
urmare a instinctului de imperechere,
iese din stup pe scindura de zbor. ftgi
curtitii aripile cu picioarele poste-
rioare; igi curltg ochii gi antenele; igi
piptiie abdomenul gi dup5 aceastti
minutioasg toaletti, incepe primul
zbor de recunoagtere.Ea
dB ocol stupului, observind unele par-
ticularittitii ca sii nu gregeascti urdi-
nigul, la inapoiere.
MATCA
ftn timpul acestui prim zbor, nici
un trintor nu se preocup5 de prezenta
ei, c h i glandele ei mandibulare Inca
nu secret5 ace1 miros ptitrunziitor pe
care orice femelii dintre vietuitoarele
lumii 91 are, in momentul ciildurilor
de lmperechere.
E a zboarii fn aer gi dupti aproape un
sfert de orti, cind se inapoiazti, rein-
trg in stup o datii cu albinele culegti-
toare.
Incepind de atunci gi ping clnd
matca iese in zborul de fmperechere,
albinele coloniei par cii nici nu se
uitii la ea; ba uneori o trateazg chiar
cu oarecare brutalitate. Albinele din
juru-i o imping cu capul, unele se
introduc pe sub dinsa ca gi cind ar voi
s-o rtistoarne, in timp ce altele rnai
putin agresive o hriinesc. Aceste ma-
nifesttiri sint fndemnuri ca matca sii
iasl mai curind fn zborul de impere-
chere, pentru care se preggtegte. Ma-
nifestlrile ei in acest timp sint ciu-
date. Din cind in cind igi fndoaie ab-
domenul, fticind eforturi vizibile. Cu
aceste migc5ri exercitg un fel de gim-
nasticii functionalti a aparatului siiu
sexual, Itirgindu-gi vulva. Cu abdo-
menu1 ea produce vibratii care pe
miisurii ce se apropie ziua zborului,
sint tot mai dese. F a t s de aceste semne
care-denotti cii se pregiltegte de zborul
imperecherii, albinele par tot mai
binevoitoare cu tintira matcl, pe care
o h r b e s c rnai des. Dupti trecerea altor
2-3 zile de la primul zbor de recu-
noagtere, ea este pregtititti fizic pentru
actul imperecherii, ctici vulva ei s-a
dezlipit gi deci organul masculului
va putea piitrunde ugor in vagin.
Ace1 miros caracteristic a1 rutului se
creeazii in aceastii perioadii de ctilduri,
datorits in special unei hrtiniri mai
abundente cu I$iptigor, care activeazii
glandele gi-i dti un surplus de energie.
Cind vine timpul pentru zborul d e
MATCA
nunt5 albinele coloniei bat activ din
aripi gi fac un du-te-vino dinspre
locul mgtcii spre urdinig. Cind ea
apare fn pragul stupului, albinele
par& ar sili-o ss-gi ia mai repede
zborul. Zborul obignuit de Impere-
chere are loc fntre orele 11 gi 17. Ma-
joritatea mstcilor se retin sg-1 fac5
dac5 afar5 timpul este potrivnic, noros,
cu ploaie sau vint tare. Totugi sfnt
gi mitci care ies In conditii atmosfe-
rice mai putin bune; acelea ins5 mai
totdeauna au putin5 sperm5, sint putin
prolifice, iar stuparul trebuie s5 le
aib5 in evident5 pentru fnlocuire. fn
conditii atmosferice nepotrivite nici
trintori prea multi nu ies la zbor gi
de aceea matca, in zborul sgu de fm-
perechere, prefer5 zile senine, linig-
tite, cel mult cu un vint ce abia adie.
Trintorii d n t atunci in mare num5r
afarg. Zborul vertiginos a1 mgtcii, dar
mai ales mirosul s8u de matc5 in cgl-
duri, pe care-1 secret5 glandele mandi-
bulare, se rsspindegte in largul stu-
pinii; trintorii zboarg in geupe in
anumite locuri de intflnire spre care
se fndreapt6 gi matca in zborul e i ;
albinele culeg5toare ocolesc aceste
locuri de fntflnire, pentru a nu-i stin-
jeni. Acest instinct de imperechere
este atft de puternic incit m5tcile
care ies in zbor, dac5 nu intilnesc trin-
tori, se duc in cgutarea lor pfn5 la
depsrt5ri de 10-15 km. Obignuit
ins5 mai intotdeauna cind mstcile
ies pentru fmperechere, se ggsesc trin-
tori s5 se impreuneze cu ele. Acegtia
fie c5 sint din propria prisac5, sau
veniti din alte psrti, simt c5 a sosit
ceasul mult ayteptat pentru care au
fost creati. Cu ochii lor cu multe fate-
te, o vgd c3 se h a l t 5 repede gi zboarg
fulgergtor. De asemenea sensibilita-
tea o~ganuluide percepere a mirosului
mstcii le dau de veste c5 fn fmpreju-
rimi zboar5 o matts iegits pentru im-
24 MATCA
preunare; ei urmeaz5 cu grab5 zborul
acela, ce-i cheam5 punindu-le la in-
cercare puterile. fn cursa aceasta
obositoare, pe care matca o prelun-
gegte adesea, ea face migc5ri de inyelare
a gloatei urm5ritorilor. Uneori Pntreg
grupul, matcg gi trintori urmgritori,
coboar5 fulgergtor din ingltime, pin5
aproape de pgmlnt, ca apoi din nou
s5 se avinte in Pniiltimi. Se pare cg
natura a impus acest zbor, in special
trfntorilor, pentru ca s5 se poat8
fndeplini mai bine yi mai complet
actul imperecherii. fntr-adevgr, cu
cit sacii lor traheeni vor fi mai vo-
luminogi, plini de aer, presiunea asu-
pra organului sexual va fi mai pu-
ternicg, iar actul imperecherii, va fi
deplin gi bine infsptuit.
A g l o m e r d r i l e d e trin-
l o r i. Trintorii zboar5 In aglomergri
compuse din 20-300 ce au formi de
comete, cu capul orientat spre matcl.
Altitudinea la care zboar5 aceasts
categorie de trlntori yi in general la
care matca este atras5 de ei, variazg
nu prea mult. Din cercetsrile lui
N. E. G a r y rezult5 c& ei se mentin
la in5ltimi conatante, indiferent de
conditiile atmosferice. fn general ingl-
timea maxim5 nu prea dep5geqte 100
metri, iar cea minim6 favorabilii 10 m,
degi In anumite zile, fn urmarirea
mlitcii, ei coboar5 ping la 2-5 metri.
fn mod invariabil, ei ee apropie de
matc5 posterior gi ventral.
Cfnd trintorii sint la citiva cm de
abdomennl mgtcii, ei incearcg sti o
monteze. Matca in zbor, prin miycsrile
ei, pare s5 stimuleze pe trfntori in
aceast5 actiune. Ghearele de la picioa-
rele posterioare ale trfntorului, atfr-
nii la spate putin lasate in jos Pn
timpul apropierii gi par sB fie folosite
la orientarea tactil5 a lui spre ab-
domenul m5tcii. Si celelalte picioare
sint folosite tot in acest scop. fm-
M ATCA MATCA
25

perecheati in aceastii pozitie ei pot

zbura usor. Pentru a fi posibilii im-
perecherea, pe Iingii cele ar6tate mai
sus, trebuie sii fie deschisii la matcii
~i camera acului. Aceasta este deci
ultimul act a1 impreuniirii. Cercetii-
torul G a r y E. spune: ,,dupii nu-
meroase observatii se pot considera
douii feluri tipice de comportare a
mltcii la imperechere, caracterizate
prin imperecheri multiple gi despiir-
tirea spontanii a trintorului de matcii
d u p l impreunare. Prima matcii s-a
imperecheat de 6 ori intr-un timp
foarte scurt. A doua s-a imperecheat
de 11 ori in circumstanfe care au
permis sii se facii observafii amiinun-
tite. ' f n citeva secunde, de la inll-
timea la care se afla, de cca 7 metri,
s-a petrecut imperecherea cu primul
trintor, apoi in succesiunea rapid6
intr-un timp de 5-10 minute, s-a Impcrecilerea matcii si moartea trintorului
imperecheat cu alti 10 trintori. fn
timpul acestor imperecheri, autorul gi femeltl; in cele din urmii, cind trin-
a stat chiar sub matcii gi a prins fiecare torul rlmine suspendat de matcii,
trintor, p~ miisurii ce ciidea. Pentru aerul prins in endofalus este compri-
fiecare trintor, apropierea, montarea mat gi provoacii un zgomot ca un poc-
?i fmperecherea au durat numai citeva net in legiiturii cu despiirtirea pere-
secunde. Imediat d u p l ce au montat chii. fn tot cursul observatiilor, nume-
matca, trintorii paralizau - ca re- roase miitci virgine legate experimen-
zultat a1 procesului de ejaculare - tal, s-au imperecheat numai cu cite
eliberind abdomenul miitcii din strin- un trintor, f5rG pocnetul caracteristic
soarea picioarelor gi clzind pe spate. riiminind legat de matcii. Alte im-
Pe mgsurg ce se inmulteau impere- perecheri au fost considerate ca fiind
cherile, camera acului se umplea tot intrucitva anormale, din cauza c6 nu
mai mult cu mucozitiiti. Dup5 toate se petrec imperecheri multiple, chiar
aparentele, dopul de mucus nu stin- dacii mgtcile au toatii posibilitatea
jenegte succesul imperecherii, de fapt, pentru aceasta gi din cauz5 cii nu are
dopul ajutii la deschiderea camerei, loc separarea trintorului prin ace1
constituind poate chiar un stimul zgomot sau pocnet caracteristic. fn-
pentru imperecherile urmiitoare. trucit actul sexnal cu un singur trin-
Procesul de proiectare in afara or- tor nu necesitii decit citeva secunde,
ganelor genitale se petrece probabil iar separarea dintre mascul gi femelii
In momentul cind trintorul, paralizat, se face spontan, este probabil c5 mtit-
cade pe spate, incovoierea dorsals a cile nu cad in mod obligatoriu pe
organelor genitale mascule permitind piimint de fiecare datii cind se im-
sii se schimbe unghiul dintre mascul perecheazii.
MATCA 26 MATCA

Numdrul de trintori necesari pentru mssurat cantitatea de sperm5 in sper-

imperecherea mdtcii. matica lor care varia de la 6-20 mms.
Pentru buna reugit5 a imperecherii, Cum fiecare trintor nu are rnai mult
m5tcile au nevoie s5 fie urmate de de 3 mm3 sperms, dar in spermatica
multi trintori. Num5rul lor se ridic5 ei s-au g5sit dup5 un prim zbor de
la citeva sute, de fiecare matc5 im- imperechere cantitiiti mult rnai mari,
perecheatl, degi la actul de impereche- este dovad5 neindoielnics cii matca
re propriu-zis5, nu particips decit s-a imperecheat cu rnai multi trin-
citiva: 5, 10, 15. tori. B. T o m s i c k g5segte c5
Spermatozoizii de la diferiti trin- tocmai aceste imperecheri repetate gi
tori intr5 in spermatic5 in ordinea variate cu trintori din rnai multe
fmperecherilor repetate. Aga se ex- prissci, a dus la asigurarea unei vita-
plic5 de ce in aceeagi colonie se v5d lit5ti deosebite a neamului albinelor
citeodat5 albine cu alte caracteristici de-a lungul milioanelor de ani de
mogtenite de la diferiti masculi. In cind sint pe p5mint. In acest fel s-a
acest caz albinele sint surori vitrege asigurat heterospermia la fecundare,
intre ele. prin faptul c5 in punga ei spermatic5
Zborul acesta de imperechere poate se intilnesc gameti care au o prove-
fi uneori repetat in ziua urmstoare nient5 diferit5.
gi chiar in cea de-a treia zi. Atunci Cind matca r5mine neimperecheatg,
cind matca simte c5 spermatica ei nu va depune outi nefecundate, din care
este complet ocupat5 cu spermatozoizi se vor nagte numai trintori. V.n.
i i trebuie trei zile bune, senine gi Partenogeneza. Ele sint denumite m5tci
frumose; dac5 intre timp vremea s-a arhenotoce. Aceast5 situatie se da-
schimbat gi ea nu-gi poate efectua toreqte rnai multor cauze: fie c5 matca
zborul urmitor prea curind, ovarele s-a n5scut cu aripile nedezvoltate qi
nu intr5 inc5 in functiune. Cercet5- deci nu poate s5 zboare, sau cti timpul
torul Ruttner citeaz5 o matc5 care a s-a r5cit brusc gi continu5 astfel 5-6
iegit abia dup5 21 de zile in zborul sgptgmini; dup5 acest termen o matcii
urmltor, f5r5 ca pin5 atunci s5 fi in- nu mai iese la imperechere, chiar dac6
ceput sti ou5 in cuib. Altii ca R o - in stupin5 se gbesc trintori. Stuparul
b e r t s gi T a b e r cit g i T r j a - trebuie s5 se ingrijeascti ca in stupin5
s c o au constatat c 5 48-70% din . s5 fie trintori suficienti din cei cres-
m5tci ies la zborul de imperechere cuti in colonii de selectie pentru ca la
mai mult de dou5 ori. Aceste zboruri zborurile de imperechere s5 ia parte
repetate sint rnai rare pe vreme priel- cit rnai multi; in felul acesta se face
nic5 atunci cind trintorii sint vigu- o selectie natural5 fntre ei, iar m5t-
rogi, au avut tot timpul mult5 hran5 cile sint pe deplin fecundate gi cu
proteicg la dispozitie, iar doicile le-au vezica spermatic5 plina.
dat ltiptigor cltva timp dup5 iegirea La citeva zile dup5 imperechere mat-
lor din celule, ceea ce-i face rnai ca va incepe s5 ou5.
virili. Fecundarea artificial&. Oricfte m5-
Problema fmperecherii repetate a suri s-ar lua de cresc5torul de m5tci
mgtcii a fost mult timp pus6 la in- ca imperecherea s5 se fac5 numai cu
doial5. E a a fost pe deplin l5murit5 t r h t o r i valorogi din punct de vedere
abia cind, sacrificfndu-se dup5 Pm- biologic, s-a vgzut adeseori, c5 mgtci-
perechere un num5r de mgtci, s-a le selectionate nu sint prolifice.
MATCA
Imperecherea in zborul nuptial este
riscantti nu numai din acest punct
de vedere, dar acolo in intiltimi, matca
este pinditti de ptistiri insectivore,
dugmanul lor principal. Apoi chiar
din cauza mtitcii se pot intlmpla acci-
dente, ctici gregind la inapoiere giin-
trind in alt stup, o agteaptci o moarte
sigurti.
De aceea cercetcitorii se trudesc Pncti
din anul 1887 s5 fac5 o fecundare
controlatti a mtitcilor selectiona,te.
R I I a k l e i , W a t s o n , N o l a n qi
altii, englezi, americani qi sovietici
au ficut incerc5ri din ce in ce mai
apropiate de tel, *pin5 cind in 1955
M a k e n s e n g i R o b e r t s au
inventat o aparaturi rnai potrivitti
gi o metodti mai sigur5.
Ca lucr5ri preliminare ei pregatesc
colonii puternice pentru obtinerea de
trintori gi miitci de h a l t 5 productivi-
tate.
Producerea : t r i n tori-
1 o r , pentru furnizarea spermei se
cere imperios cunoaqterea cu precizie
a originii masculului; de aceea trin-
torii sint crescuti in colonii cu cele
rnai multe ~i superioare calittiti. E i
sPnt marcati de la nagterea din celule,
ca nu cumva s5 se ia vreunul care vine
in stup din altti parte, pe care al-
binele obignuit nu-i opresc s5 intre.
Zborul lor, in orele cind incep sti iasti,
se face in voliere fnalte gi spatioase
de tifon, sub care se tine stupul cu
trintori de selectie. Dupti incetarea
zborului, cei care nu-gi ggsesc urdi-
nigul gi au riimas pe afarti, sint adu-
nati cu grijti gi introdugi in stupul
lor. Se merge a t i t de departe cu grija
pentru ptistrarea unei linii pure de
masculi care sti fecundeze viitoarele
m5tci incft cercet5torul M a k e n-
8 e n , cu ajutorul bioxidului de car-
bon forteazti o matcti de clasa supe-
rioarti s5 depunti toatti viata numai
27 MATCA
Aparatura necesara fecundsrii artificiale a
mgtcilor
outi de trintori, devenind aga-zis5
matcti ,,trintori$tiU sau arhenotocti.
Cei mai buni trfntori pentru procu-
rarea de spermti suficientti sint cei ce
au implinit virsta de 9 zile. Unii cer-
cet5tori sustin cti gi cei de 7 zile ar fi
buni, dar, Z a n d e r a gtisit c5 in
primele 8 ziIe se face coborirea sper-
matozoizilor din testiculi in bulb,
unde impreunti cu mucusul unor glan-
de formeazti un pachet. Deci maturi-
tatea lor sexual8 precede maturitatea
de zbor, ctici apti pentru zborul de
imperechere nu sint decPt trintorii de
la 12 zile Inainte.
fnainte de a fi foIositi, trintorii
sint pringi gi tinuti in colivii in numtir
mai mare, dar niciodatti singuri ci
impreunti cu o matci virgin8. Aceasta
le pbtreaz5 o vioiciune deosebitti,
iar la ~ecoltareaspermei, ejacultirile
sint depline.
T e h n i c a f e c u n d d r i i ar-
t i f i c i a 1 e cu aparatura necesarg
se face astfel: operatia se executti cu
ajutorul unei seringi cu piston in-
zestratii cu gurub micrometric. fn
primul rind se procur5 sperma nece-
sarti unei prime fecundtiri, recoltat5
de la 5-8 trintori apti pentru impe-
rechere, ~ t i u tfiind cci, degi aparent
multi trintori slnt rnai bine dezvoltati,
din ei putini sint cei care pot s5 fe-
cundeze. Cercet5torul M o g e s amin-
tegte de doi cresctitori care s-au dus la
MATCA
Institutul de la Liebefeld (Elvetia)
cu 100 de trlntori din cei mai buni
din prisaca lor ca sii se initieze acolo
de felul cum trebuie sii minuiascii apa-
ratul de insimintat mltcile. Spre ma-
rea lor surprindere laboratorul nu a
glsit decit un singur trintor apt pen-
tru reproducere. Numai trintorii care
au primit lgptigor de la doici, dup5
ce au eclozionat devin virili.
Tubul capilar cu care se colecteazii
sperma fiind gradat, se absoarbe
din organul genital a1 trintorului
- organ aproape complet rlsfrint - ovarului miitcii, dupii ce ea a fost
Pntreaga cantitate de sperm5 ce o
poate da. Necesarul acestei prime ino-
cul5ri este de 2,5 mm3 ce se recol-
teazii de la 5-8 trintori tineri.
Sperma in contact cu aerul se in-
tiregte. Deci operatorul trebuie s i
minuiascii foarte repede tubul capilar,
clt gi trintorul care-gi oferii organul
siiu sexual, astfel inclt sperma sii nu
ia contact cu aerul, fiind recoltatii din
interiorul organului. Operatia de re-
coltare gi ins5mlntare trebuie fiicutg
fn cel mult 7 minute. f n acest timp,
m5tcii narcotizatg cu bioxid de car-
bon (CO,) gi agezatii intr-un dispo-
zitiv anumit, i se deschide vaginul
ping la camera acului, adicii acolo
unde se afl5 cele douii oviducte. Prin
tubul capilar a1 seringii ce contine
sperma recoltat5, se injecteazl con-
tinutul direct in apropierea oviduc-
telor. Dac5 inocularea se face algturi,
Pnslmfntarea nu reugegte. Operatia
nu este greu de efectuat, dar trebuie
m u l t i dexteritate gi cunoagterea ana-
tomiei organului genital a1 mltcii.
DupiI prima fnslmintare, matca,
f n c i sub stare de narcoz5, este adusl
fn nucleul siIu - unde se trezegte;
dup5 o zi ea este din nou inslmintat5
cu o cantitate egal5 de sperm%. f n
mod obignuit d u p l a treia lnslmln-
tare, care are loc In ziua urmgtoare,
28 MATCA
o matcii poate fi considerat5 deplin
fecundat5 pentru toat5 viata. Din
acest punct de vedere prolificitatea
ei nu ar fi mai sciizutii fat5 de miitcile
care se fecundeazii natural.
fn munca de selectie, intrebuintarea
fecund5rii artificiale a devenit indis-
pensabilii. Nu se pot cregte linii abso-
lut pure, decit recurgind la aceast5
tehnicz.
Vista m5tcii Pn stup. Dupl citeva
zile de la fecundare matca incepe s5
depunii 01.16. Tuburile ovigene ale
hr5nitii cu l5ptiqor de albinele tinere
insotitoare, lncep a5 formeze oul,
iar ele se coboarii pe traiect, in ovi-
ducte. La unele miitci pot s5 aparl
lntirzieri in pornirea acestei activi-
,
t i t i . Dupi observatiile fBcute, 25%
din m5tci incep s5 oug d u p l gapte I
zile, 50% dupii zece zile gi restul de
25% dupii 12 zile. Sint miitci excep-
tionale care incep ouatul d u p l 14-
15 ore de la fecundare. Mltcile de r a s l
neagrl fncep ouatul rnai tfrziu; cele
de la noi - dup5 3-6 zile.
fncepindu-ji deci viata normal5 de
matcSi fecundatii, fiind inconjuratl de
un numir de 8-10 albine doici ce o
ingrijesc gi o hrlnesc, ea depune o u l
d u p l posibilit5tile sale, in m5sura In
care albinele ii dau Iiptigor. Ritmul
acesta variaz5 in raport cu puterea
coloniei gi timpul de afarl; cu clt
hriinirea este mai abundent5 cu atit
numgrul de o u l va fi mai mare. I
La inceput, unele miitci depun clte-
!
va o u l nefecundate sau pun cite doug
in aceeagi aelull. Foarte curfnd ins6
ouatul ei se normalizeazg, depunlnd
in celule de albine lucritoare numai
o u l fecundate, cite unul in fiecare
celulg. Cind matca are un spatiu dis-
ponibil destul de mare, depune o u l
I4
in cuib pornind dintr-un punct cen-
tral a1 fagurelui. fnsl clnd cuibul
I
MATCA
este blocat cu miere sau polen la un
cules bogat, albinele ocup5 repede
celulele golite de puiet; atunci ouatul
m5tcii nu mai are aceeagi ordine. E a
trece peste fagurii ocupati cu puiet gi
hran5 in c3utare de celule goale unde
s l depung oulle, pe care, dac5 Pntir-
zie putin, le las6 adeseori s5 cadri fn
drum gi sfnt devorate de albinele
insotitoare.
Cfnd depune ou5 matca igi p l e a d
mai lntii capul in celul5, o verificl
dac5 este curat3, apoi se fntoarce, se
prinde bine cu picioarele dinapoi de
marginea celulei gi fgi introduce ab-
domenul in5untru. Atunci depune pe
fundul celulei un ou, pe care-1 diri-
jeaz5 cu ajutorul aculul, iar el se li-
pegte de fndat&, avlnd o materie vis-
coasg pentru acest scop. Cfnd matca
este Pnc5 viguroas5, iar doicile o hrti-
nesc abundent cu mult Igptigor, ea poa-
te s3 depun5 peste 2 000 ou5 in 24 de
ore - bineinteles dup5 o anurnit5 pe-
rioad5 de adaptare. 0 matc5 prolific3
care are spatiu mare de extindere in
stupi cu volum mare, clt gi faguri gata
clilditi, nu e dep3git5 de culegltoare
decit rareori gi mai mult din cauza stu-
parului 'care n-a intervenit la timp.
Activitatea ei intens3 in privinta
ouatului merge ascendent din primele
zile ale lunii februarie gi pin5 c5tre
1 iulie, pentru ca apoi curba s5 co-
boare. La finele lunii septembrie sau
cel mult octombrie, ouatul la multe
m5tci fnceteazg pin5 in decembrie-
ianuarie. Perioada aceasta de lnce-
tare In depunerea ouitlor este denurnits
diapauzd. E a se produce ca un feno-
men natural, datorit3 conditiilor din-
afar&! precum gi celor din stup. Cele
exterioare sfnt in leggtur5 cu tempe-
ratura scgzutil, cit gi cu fenomenul de
fotoperioadg a anotimpului; cele in-
terioare sint legate de nutritie, in spe-
cial de lipsa de hran3 bogat3 in pro-
291 MATCA
teine. Diapauz5 Ins5 nu inseamn5 cg
aparatul s5u ovarian gi-a incetat ac-
tivitatea In aceast5 perioadl. Ovarele
m5tcii nu rlmfn inactive, ele produc
incontinuu ou5, dar Intr-un ritm redus.
Organismul le resoarbe fnainte ca ele
s5 ajungl 1n oviducte, iar elementele
componente se retntorc prin circuitul
sangvin in organism. Reluarea activi-
t3tii elective a ovarelor qi depunerea
de ou5 in fagurii cuibului, deci fnce-
tarea diapauzei, se datoresc tempera-
turii exterioare Pn iernile mai calde,
cum a fost cea din 1960-1961 clnd
m5tcile au depus ou5 pin5 la 15 ianua-
rie, cit gi a unei alimentatii bogate
in protein6 natural& atnnci cfnd stu-
parul a lrisat in cuib 2-3 faguri cu
p5stur5. fncepInd de atunci, matca
primegte din nou drept hranl numai
15ptigor in proportii firesc mtirite.
Capacitatea de depunere a ouilor
se intinde in timp pin5 la a1 patrulea
an a1 vietii lor. S-au v5zut ins3 m5tci
de h a l t 5 valoare bilogic5 privind pro-
lificitatea ; ~ vigoarea,
i care au atins
chiar gi virsta de opt ani. Cresciltorul
de m5tci J. Smith, Florida (S.U.A.)
a plstrat o matc5 de selectie opt ani
jumgtate, tot timpul activ5 gi din ea
a pr5sit mii de m3tci valoroase. Obig-
nuit m5tcile nu se pBstreaz5 in co-
lonii mai mult de doi ani, conside-
rind c5 atunci ating maximum de ro-
f
lificitate. Totugi sint multi apicu tori
care fac apiculturl intensivi gi supra-
solicit5 m5tcile in cursul unui sezon
activ, Incit trebuie s i le schimbe
dup3 implinirea unui an de activi-
tate. De exemplu: apicultorii care folo-
sesc metode de stimulare natural5 sau
artificial3 a albinelor in stupi multie-
tajati extind populatia pe cite 6-7
corpuri, aga fncft anual trebuie nea-
p5rat pregltitit crqterea unei noi
mritci in corpul superior a1 fiecgrui
stup. Tin5ra mat& o u l un timp sin-
MATCA
gurti in corpul de sus, dup5 care, api-
cultorul, ridicind rama-separator din-
tre corpuri, permite ca cea tin5rti s5
coboare gi sti inlocuiasc5 definitivpe
cea b5trin5 gi epuizat5, care dispare.
Cind se cresc astfel de mltci tinere
spre sffrgitul celui de-a1 doilea mare
cules, deci cam in timpul teiului sau
florii-soarelui prin luna iulie, ele
prelungesc ouatul pin5 la finele lunii
octombrie, dind in plus inc5 una-dou5
generatii de albine tinere fatti de m5t-
cile de doi ani. Din observatiile au-
torului mltcile de trei ani depun ou5
cel mult pinti la 15 septembrie, cele
de doi ani pin5 la 25 septembrie, iar
citeva din mtitcile tinere din ace1 an,
igi prelungesc ouatul pin5 la 15-20
octombrie. De asemenea in prim5var5
mltcile tinere incep ouatul cu mult
inaintea celor virstnice.
Pierderea crspacit8tii de oust a m5t-
cii trebuie pus5 numai pe seama u-
nor anumite accidente gi in special a
unor boli cum este de exemplu no-
semoza gi altele. Se ?tie c5 unele
mtitci devin inapte dup5 o perioadti
de intensti activitate gi anume atunci
cind pe traiectul ovarian apar
corpusculi petrificati care bareaz5
trecerea outilor. Acegtia se formeaz5
la fel ca gi calculii de la vezica biliar5
sau cea renal5 la om.
Uneori glandele anexe ale sperma-
ticei degenereaz5, iar matca depune
o u l nefecundate; de asemenea cele
care au trecut printr-o perioad5 de
frig intens chiar numai de scurtti
duratl gi apoi au fost readuse la viatti,
depun o u l nefecundate devenind trin-
torite (arhenotoce). W. F y g atri-
buie o asemenea schimbare in ovarele
unei mltci prolifice intoxicatiei cu
nectar sau polen, ori cind i se dau
faguri cu celule prea mtirite. Ou5
nefecundate pot fi depuse de mtitcile
clrora li s-au infundat oviductele
30 MATCA
cu ocazia ejacularii spermei. Este
suficient ca sperma s5 ia cont,act cu
aerul de afar5, ca aceasta s5 se intti-
reascti formfnd un dop, care nu poate
fi scos decit cu o pensetl. Chiar o
parte din organul de copulare a1 trin-
torului ar putea r5mine uneori in
vagin, oprind inceperea depunerii o-
outilor. $i in aceastg ocazie o inter-
ventie a stuparului, scotind cu o
penset5 aceste resturi, redau coloniei
o matc5 deplin fecundatg. M5tcile
care se cresc tirziu in toamng, ramin
uneori neimperecheate, iar in pri-
mtivar5 incep $5 depunti ou5 de trin-
tor.
Controlul ouatnlui. Apicultorul, cu
drept clivint se poate indoi dac5 o
matc5 s-a imperecheat sau nu. El va
face in primul rind in astfel de oca-
zii, proba existentei m5tcii in cuib,
punind un fagure cu ou5 gi larve potri-
vite ca virst5 in mijlocul cuibului,
fagure pe care il verific5 peste 3-4
zile. Dacti albinele au pornit botci
noi, va gti c5, or colonia ~ s t orfang,
e
or matca tin5r5 este inapt5 gi va pro-
ceda apoi in consecin1,ti. ,De multe
ori acest ajutor cu un fagure avind
puiet tintir determin5 o matcti im-
perecheat5 s5 inceap5 depunerile de
o u l in cuib. fn astfel de situatie al-
binele vor dubla atentiile lor fat5 de
ea, crezind c5 puietul adus cu ramele
din alt stup ii apartine. Hr5nind-o
din belgug, determing fnceperea a-
cestui mare act din viata ei. Contro-
lul ouatului nu trebuie s5 se fac5 prea
curind. Matca t i n l r l este inc5 fri-
coasl, se sperie de orice zgomot gi
chiar de lumina puternic5 a zilei cind
se deschide stupul ; ea incepe sit alerge
pe faguri, albinele, bgnuitoare la tot
ce nu e normal in stup o iau drept
strilinl, o prind fn ghem gi o sufoci,
iar colonia rtimine orfang. De aceea
cind se ?tie c5 fntr-un stup se aflti o
MATCA
matc5 de curind imperecheat5, stu-
parul va l b a s5 t r e a d cel putin 10
zile de la termenul gtiut gi abia va
deschide stupul cu cele mai mari
precautii. E l nu va da fum; va lu-
cra f i r 5 zgomot gi f5r5 a lovi rarnele
qi nu va atinge gi nici freca albinele
de pe o ram5 cu cele de pe rama ve-
cin5. Apicultorul face controlul a-
cesta f5r5 a c5uta matca; el se va mul-
tumi sZi observe dac5 in cuib sint
ou5 sau puiet tingr gi dac5 rezultatul
este afirmativ, el inchide stupul cu
aceeagi precautie. Pe mtisurg ce tim-
pul trece, matca devine tot mai gre-
oaie, rnai linigtitil in migcgri, mai
putin impresionabill de ceea ce se
petrece in juru-i. Albinele inconju-
r5toare dirijeazg forma elipselor gi
calea pe care o urmeaz5 matca in
ouatul s5u. fn unele imprejurgri,
apare evident c5 albinele constrfng
chiar matca s5 depun5 ou5 acolo
unde vor ele. De pild5 dac5 colonia
vrea s5 roiasc5, albinele preggtesc
botci pe mar inea fagurilor gi incon-
f
jurind matc ca intr-un cerc, ea
depune ou5, cu sau f5r5 voie, in ele;
Cn acest caz cregterea viitoarelor
m5tci incepe - chiar din starea de ou.
Moartea miitcilor este cauzat5 de
diferite situatii ce intervin in viata
coloniei. E a poate fi natural5 ori ac-
cidental& Moartea naturald se da-
toreate in mare m5sur5 bolilor, care
obignuit atac5 albinele adulte. Hra-
na mgtcilor f iind ins5 liiptigorul,
bogat in proteine, aminoacizi, vita-
mine etc. ele prezint5 o rezistent5
fat5 de aceste boli.
fn special nosemoza rgpune multe
mitci in timpul iernii, dar mai ales
primgvara dup5 inceputul ouatului.
0 boa15 caracteristicg mgtcilor ca-
re duce totodeauna la un sfirgit letal
este melanoza V.n., produs5 de pa-
razitul Melanosella rnors apis.
31 MATCA
Uneori moartea natural5 a m5tci-
lor e o consecint5 a bgtrtnetei, adicg
a epuiziirii ei fiziologice care pro-
voac5 modificiiri functionale in apa-
ratul s5u reproducgtor. Aceste tul-
bur5ri duc indirect la un sflrgit letal,
c5ci albinele, simtind neputinta ei
de a mentine colonia la un nivel
echilibrat, igi cresc o matc5 noug
care va inl5tura pe cea b5trin5, epu-
izat5 sau cu defecte. Dintre aceste
afectiuni mention6m :
e Obliterarea oviductelor care este
o tulburare in activitatea depunerii
ou5lor datoritl faptului c5 in in-
testinul posterior se acumuleaz5 con-
cretii calcaroase care, ap5sind asu-
, pra oviductelor, le intrerupe total
sau temporar functionarea.
Degenerarea spermatozoizilor din
spermatic5 care s-ar datora unui vi-
rus inc5 necunoscut.
Atrofia ovarelor este o consecint5
a unui dezechilibru neuroendocrin.
Actiunea apare mai des dup5 o c5-
15torie cu avionul la mari inilltimi,
sau cind micul grup de albine din
colivia de expeditie n-a putut men-
tine pentru matc5 temperatura nor-
mal5. Ajuns5 la destinatie qi reani-
mat5 apare acest defect; cite o dat5
el este de scurt5 durat5.
fn sfirgit gi rivalitateadintre m5tci
duce tot la o moarte natural5 a celor
mai sl5bite dintre ele, care sint rnai
b5trine sau mai r5u intretinute.
Moartea accidentalli. Cind zborul
nuptial a decurs far5 accidente, dar
matca, neavind puncte suficiente de
orientare puse pe stup gregegte la ina-
poiere gi intr5 in alt stup vecin unde
se afl5 o alt5 mat&, albinele nu o
primesc, ci o ucid.
Albinele nu ucid niciodat5 matca
decit prin comprimare; una sau mai
multe o urmgresc, o imobilizeaz5 gi
altele vin gi se string ghem tn jurul
ei, stringind-o cu putere pin5 o as-
fixiaz5. Cind stuparul surprinde din
timp c5 albinele s-au strins in jurul
miitcii o mai poate salva, aruncind
ghemuletul intr-o farfurie adinc5 pli-
n5 cu ap5. Aceastl baie fortat5 e fo-
lositoare rnai ales pentru c5 o spa15
de veninul cu care albinele strinse in
ghemule;, au improgcat-o in inval-
m5geal5.
lMoartea accidentald a rn6tcii se
datoregte uneori chiar stuparului, care
deschide stupul prea curind dup5
imperechere, f5cind zgomot sau dind
fum; matca se sperie, fuge pe faguri,
albinele se niipustesc asupra ei gi o
ucid. Apicultorul trebuie s5 lase co-
lonia in linigte cel putin 10 zile, pin5
matca incepe s l depunii ou8 gi numai
apoi s5 cerceteze stupul dac5 e cazul
s5 o facci.
La controlul stupului ea poate
f i accidentat5, lovit5 sau chiar stri-
vit5 o data cu ridicarea brusc5 a fa-
gurelui; stuparul va proceda periodic
la taierea tuturor f5guragilor gi cres-
c5turilor de cear5 dintre ramele ve-
cine, inainte de a le ridica pentru
control, pentru evitarea accidentarii
m5tcii.
Ea poate s5 disparii, cind stu-
parul cercetind fagurii stupului, mat-
ca alunec5 gi cade pe piimint, f5r5
s5 fie observat5. Pentru evitarea unei
astfel de intimplgri, stuparul va cer-
ceta totdeauna fagurii deasupra stu-
pului deschis.
Accidente asem5n5toare pot s5
se intimple cind la cercetarea colo-
niei fagurii sint rezemati de peretele
exterior a1 stupului, unde matca s-ar
refugia gi deci se pierde.
Dup5 fiecare control fiicut unei
colonii, apicultorul va trece peste
10-15 minute prin fata stupului
respectiv pentru a privi urdinisul.
Dac5 observ5 o agitatie anormalci,
este dovada caracteristicii a pierderii
m5tcii la control, sau chiar a mortii
sale.
Matca se pierde cind la un con-
trol facut cu neindeminare, ea zboar5
de pe fagurele aflat in mina stuparu-
lui. Aceasta se intimpl5 mai ales cind
el urm5regte sii prind5 matca tiniirg
cu mina. Pentru a inl5tura pierderea,
apicultorul st5 pe loc nemigcat, cu
stupul deschis, iar matca in scurt
timp se asazii printre albine, or se
trage la urdinigul stupului s5u.
Cu ocazia transportului in stu-
p5ritul pastoral, matca poate fi u-
cis5 din cauza relei impachet5ri a
cuibului.
De asemenea la prima vizit5
de prim5var5, cind coloniile abia au
fost scoase din linigtea adiipostului,
dac5 se deschide stupul inainte ca al-
binele s5 fi f5cut zborul de curstare.
este posibil ca matca, speriatti, sti
fie ucis6 de albine. Numai dupii 2-
3 zile de activitate a coloniei, cind al-
binele aduc pu!in polen, se poate
face o vizit5 rnai amBnunj,it5.
Dac5 apicultorul tine matca prea
mult timp int,re degete si ii transmite
astfel mirosul miinii, sau folosegte
la marcarea ei un lac aderent ce are
un miros puternic, albinele nu-$
rnai recunosc matca pentru un mo-
ment si o omoar5. De aceea in atari
imprejurari este bine ca dup5 mar-
care matca sii fie Enchis5 provizoriu
intr-o colivie automat5 de introdu-
cere, din care albinele singure o vor
elibera, dup5 citeva ore. La urdinis
se agaz5 pentru 1-2 zile vestibulul de
control, V.n.
Accidente se intimpl5 adesea
mgtcilor sosite in coliviile de expe-
diere gi pe care unii apicultori nu
~ t i ucum trebuie sii le elibereze. Ei
introduc matca in colonia orfan5 im-
preunii cu albinele insotitoare, ceea
MIEREA
ce este absolut contra oricgrei reguli
de igien5 gi tehnic5. f n atari fmpre-
jur5ri se deschide colivia de expe-
diere la o fereastrl. Matca, ca gi al-
binele insotitoare, vor iegi prin ridi-
carea capacului pe geam, de unde ea
poate fi prins5 ugor de apicultor in-
tr-o colivie cu putin gerbet drept hra-
nii, pin5 cind se va introduce in stup.
Pentru c5 vorbim aici de trans-
portul mltcilor, amintim c5 uneori
m5tcile transportate cu avionul . l a
mari inGltimi, mor in timpul dru-
mului datorit5 presiunii gi depresiu-
nii aerului in propriile ei organe.
Chiar dac5 unele nu mor, aceste c5-
I5torii la inilltimi mari au o influen-
$5 negativ5 asupra calit5tii lor, c5ci
le trebuie citva timp pin5 s5 reintre
in normal. De aceea se impune mai
intii ca aceste miitci s5 fie introduse
intr-un mic nucleu cu albine tinere
gi numai dup5 ce s-a vazut c5 ea gi-a
inceput activitatea normal, s5 fie
dat5 unei colonii puternice. Altfel,
dac5 ea se introduce la sosire intr-o
astfel de colonie, chiar dac5 albinele
o accept5 la inceput, o vor ucide dup5
cfteva zile.
Uciderea mltcii mai poate avea
loc gi cu ocazia unirii a dou5 colonii,
cind apicultorul trebuie s5 lase in
stup numai una din cele dou5 m5tci.
V.n. Unirea coloniilor.
Tratamentele prea brutale cu
medicamente, fumigatii, narcotizgri
etc. pot cauza moartea mgtcii direct
sau indirect, atunci cind stuparul
exagereaz5 dozele sau durata trata-
mentului propriu-zis .
fn sffrgit trebuie s5 amintim
gi de o moarte aparenti, sau c a t a -
l e p s i e , provocat5 de stupar. A-
ceasta este urmarea unei tulburgri
33 MATCA
nervoase, a unei stgri de pakalizie in
care cad unele mgtci tinere, atuiici
cind sint h a t e intre degetele miinii.
fn atari ocazii este bine s5 nu se a-
runce imediat matca aparent moartg,
ci s5 se astepte cu rabdare reanirna-
rea ei.
Cregterea g i selectis mitcilor. A
rneliorarea albinei lo-
-
c a 1 e . Conform legilor ereditltii,
numai anumiti indivizi au facultatea
de a transmite urmagilor calitltile
lor bune gi aceasta numai in cazul
c5 au fost crescuti in mediu favorabil.
La albine exist5 particularitatea c 5
nu individul ameliorat, adic5 matca,
ne dH posibilitatea s5 apreciem mo-
dul cum am lucrat. Aceasti5 apreciere
se face dup5 rezultatele obtinute de
totalitatea urmagilor ei, a cgror ca-
lit5ti mai depind gi de insugirile trin-
torilor gi a mediului in care s-au dez-
voltat. La albine nu conteaz5 indivi-
dul, decit in foarte mic5 m5sur5 g i
aprecierea noastr5 privegte intot-
deauna colonia ca un tot biologic
unitar.
fnsugirile rele sau bune ale urma-
gilor pot fi modificate la albine i n
raport de insugirile trintorului cu
care matca s-a imperecheat, cft gi d e
influenta albinelor doici gi mediu i n
care a crescut larva de matc5. fntr-
adevsr, in urm5rirea procesului d e
ameliorare a1 albinei locale, nu numai
provenienta tatglui sau a mamei d i n
coloniile cele mai bune sint determi-
nate, dar gi cele a albinelor lucrltoare
doici care cresc larvele de mat& sau
de trintori. Colonia crescgtoare ame-
liorat5 transmite fnsusirile ereditare
prin albinele doici cji hrana ce o dau
larvelor. 0 colonie crescltoare d e
soi bun cu indici de selectie superiori
va influenta in bine prin albinele
M ATCA
sale doici larvele gi le va transmite
propriile lor insugiri ereditare. L5p-
tigerul dat larvelor de matc5 are o
mare influentti asupra celulelor se-
xuale. Desigur c5 are insemngtate gi
calitatea lgpt+orului. f n special la
crqterea de mitci, albinele doici
trebuie s5 aib5 hran5 mult5 la dis-
pozitie fie in faguri, fie dat5 de api-
cultori printr-o hran5 bogat5 in sub-
stante proteice. fntiietatea o detine
pdstura cu miere.
Colonia cu individualitatea ei
constituie mediul in care se per-
petueazi ganeratiile. Dac6 acest me-
diu este favorabil, progenitura m5t-
cii va avea calit5bi alese. D3 exemplu,
cind o mrltci de elitd e3te introdus5
Pntr-o colonie m3diozr5, tulbur5 in-
dividualitatea acestei colonii. Atunci
se observ5 cum, din g ~ n e r a t i ein ge-
neratie, mssa de albine igi imbuni-
tiittegte caracterele. La prima gene-
ratie, cara9ter2le bune ale mztcii se
manifests mai putin, datorit5 fap-
tului c l primsle larvz iejite din ou5le
depuse de ea au fo;t hr5nite ds doici
provenite de la fosta mntc5 ce avea
caractere mediocre. Dup5 ce igi dez-
volt5 propriul s5u puiet gi fiicele sale
devin doici, formind msjoritatea in
stup, caracterele bune ale m5tcii in-
cep s 5 apar5; ele se acumuleazi din
ce fn ce, pin5 ce intreaga populatie
este alc5tuitg numsi din albine din
propria sa proganitur5. In plus, cind
o datii cu matca de elit5 se trec in
cotonia mediocr5 gi citiva faguri cu
paiet ciipgcit, care deoi a iost hrgnit
in perioada larvarg de doicile colo-
niei bune, imprimarea caracterelor
d e el& apare foarte carind in colo-
mia mediocri. Puietul mgtcii bune
v a fi hrinit de doicile ce sint fiicele
ei, iar caracterele coloniei sint total
gi repede schimbate in bine.
34 MATCA
Colonia cresccitoare, care dii larvele
de selectie gi tot ea le gi c r q t e , tre-
buie s5 fie cea mai bung din prisacti,
pornind de la principiul de rentabi-
litate, deci de la produc$ia mare gi
constant5, de-a lungul citowa ani.
Ea trebuie s5 aib5 albine multe, hranti
imbelgugatg, matc5 prolificg, puiet
mult gi numeroase doici. Influenta
acestui mediu prielnic se rdsfringe
asupra larvelor crescute in conditii
optime.
Multe incerc5ri s-au f%cut pentru
a statornici efectul determinant a1
mediului y i hranei asupra doblndirii
anumitor caractere d istincte. Larvele
din colonii cu trompa scut5, date In
cregtere coloniilor cu tompa lungti, au
avut la maturitate albine cu trompa
lung5; larvele din coloniile de culoare
predominant5 galbeni date la colo-
nii crescgtoare de culoare neagri, a u
imprimat albinelor culoarea lor nea-
gr!; larvele din colonii ce c5p5cesc
mlerea cu pojghibii d e cear5 lipitii d e
suprafata mierii, date in colonii cres-
c5toare care ciiplcesc mierea cu poj-
ghita pus5 bombat, au mogtenit acea-
st5 caracteristicg yi c5pScesc mierea
bombat. In a f a r i d e cantitatea gi cali-
tatea 15ptigorului primit d e larve,
cresc5torul trebuie sii tin5 seam5 gi d e
num5rul de botci d a t coloniei crescii-
toare. Cind o colonie cresc5toare a r
primi spre cregtere un num5r exagerat
de larve, p x t e puterea de hranire a
doicilor, mgtcile vor iegi sub ni-
velul indicilor superiori. fn aceastl
privint5 indicii prebioase ni le dau
insgqi albinele care ldsate in voie s6-gi
creasc5 botci In preajma roirii, le
cl5desc in etape, care obignuit nu
depggesc pentru o serie mai mult de
10-12 botci.
Un alt factor de mare insemni-
tate in cigtigarea gi transmiterea ca-
lititilor dobindite din generatie in

generatie este: gimnaatica functio-
n a l l a organelor respective. Dacg
unei mltci prolifice nu i se d5 spatiu
larg slpre a-gi extinde la maximum
ouatul, prolificitatea ei se pierde.
Doicile cu glandele faringiene bine
dezvoltate, vor pierde calitatea do-
bindit5 dac5 colonia are o matc5 b5-
trPn5, sau neprolificl, care abia de-
pune citeva sute de o u l pe zi. Albi-
nele cu glandele cerifere dezvoltate
vor pier& calitatea mogtenitl, din
lipsa gimnasticii lor functionale, a-
tunci cind nu au la dispozitie faguri
artificiali sau rame clgditoare unde
s l - ~ ipoatg exercita aceast5 calitate.
Longevitatea cigtigatti de-a lungul
generatiilor precedente, se pierde sau
nu se evidentiazti.
Apicultura modern5 caut5 prin
toate mijloacele gi metodele, sti a-
jung5 ca prin selectie de mas5, ori
cea individuall, sii pun5 Pn produc-
tie numai albine ale c b o r bune ca-
ractere de r a d s l fie fixate gi adap-
tate mediului, dind o productie din
ce in ce mai mare. Trebuie s5 se mear-
gg spre selectia albinelor locale, in-
trucft mediul inconjuriltor are gi el
o mare fnsemnstate.
Ameliorarea albinei locale este o
lucrare de o primordial6 important5,
miglloas5 gi care cere spirit de ob-
servatie ascutit gi tenacitate in mun-
cl. Fixarea definitivg a unei linii
poate fi considerat5 atinsl abia dup5
multi ani de muncl. Lucrarea tre-
buie flcuti'i in toate stupinile dintr-o
regiune, clci numai astfel se poate
ajunge s5 se creeze gi s5 se fixeze linii
bune de albine, care r5spindite in
cereuri cft mai largi, s5 ajungi4 la
productii cit mai mari pe regiuni in-
tregi, cel putin constante, d a c l nu
mereu in urcare.
Cfnd lucrarea de ameliorare se ba-
zeazti pe material biologic furnizat
35 MATCA
de o statiune regional8 ce create m€itci
seleotionate, apicultorml formeazf un
roi puternic de 7-8 faguri cu al-
bina t i n i r l acoperitoare unit5 prin
pulverizare cu acelagi parfum. Ro-
iul are hran5 multii gi de calitate.
Matca selectionatti este introdus5 in
roi cu o colivie automat&, V.n. din
care albinele o elibereazii fn 36 ore.
Dup5 ce matca ameliorat5 a Ince-
put s5 depun5 ou5, roiul va fi ajutat
cu puiet matur din coloniile produc-
tive, f5r5 albinti acoperitoare, pentru
ca aceastti colonie cu matcti selecti-
onat5 s6 fie in cele mai perfecte con-
ditii de putere ca populatie, hranii
mult5 gi de calitate, cft 5~i un stup
de capacitate mare. Numai astfel
matca nou5 va dovedi fntreaga sa
capacitate de desfgyurare a bunelor
ei insugiri. M5tcile fiice, la rindul
lor trebuie sii fie puse gi ele Pn con-
ditii optime, inlocuind pe cele bti-
trine care nu corespund; ele se impe-
recheaz5 cu trintorii superiori selec-
tionati din prisacti.
M5tcile trebuie s5 fie intretinote
numai in colonii puternice Pn stupi
ce pot fi extingi in misura cerintelor
coloniei. Dacg vor fi tinute Pn nuclee
a ctiror putere este redusl, rezulta-
tele nu vor fi cele agteptate. De a-
semenea, coloniile cu astfel de nr3tci
trebuie s l fie foarte bine populate gi
bine hrlnite. Dacti este posibil, ele
vor ierna perechi, in stupi spatiogi,
de preferat multietajati in care incap
dou5 colonii suprapuse cu urdiniguri
inversate ajutindu-se reciproc cu cAl-
dur5.
Criteriile de selectie privind colo-
nia.
1. P r o d u c t i v i t a t e a este singu-
rul criteriu principal pe care trebuie
s5-1 avem In vedere. Toate celelalte cri-
MELISA
terii sint secundare, deci complemen-
tare. Prin productivitatea unei fa-
milii intelegem cantitatea total5 de
miere realizat5. Aceasta se compune
din mierea extras5 gi din cea 15sat5
in cuib pentru iernat gi dezvoltarea
d e primtivar5. La aceast5 cantitate
se :adaug5 qi cea dat5 altor familii,
precum gi echivalentul materialului
biologic produs. f n cazul in care a
primit vreun ajutor sub orice form5,
acesta, sau echivalentul lui, se scade
din cantitatea de miere produsi.
Astfel, se stabilegte productivitatea
real5 a coloniilor de albine.
DatoritB fenomenului de variabi-
litate, care este foarte mare la albine,
vom observa c5 exist5 colonii cu cele
mai diferite productii.
Acestea le vom imp5rti in 5 grupe,
in cazul unei stupini ceva rnai im-
portante :
a. recordiste vor fi considerate a-
celea ce au o productie de 160% sau
peste aceasta fats de media stupinei;
b. productive vor fi cele Intre 130-
159%;
c. mijlocii - cele intre 90-129%;
d. submijlocii - cele intre 70-
89% rsi
e. slabe - cele sub procentul de
70 %,
fn cazul unei stupini mai reduse
ca. numgr, vom imp5rti coloniile
numai in trei grupe:
a. cele cu o productie peste 130%
fat& de media stupinei;
b. cele cu o productie cuprins5
intre 90-129% yi
c,. cele ce au mai putin de 90% fat5
d e 'media stupinei.
2. H & r n i c i a la lucru a unor
colonii, are, In general, ca urmare o
prductivitate sporit5. Stuparul o
stabilegte intrlnd dis-de-dimineat5
36 MATCA
in prisac5, inainte ca albinele s5 por-
neasc5 la lucru. E l noteaz5 10-15
zile in gir pe cele care pornesc la cimp
mai devreme. Aceeagi observatie se
face gi seara, de ast5 dat5 notlnd pe
cele care-gi opresc cel mai tirziu ac-
tivitatea.
3. A c t i v i t a t e a d e ' z b o r
se stabilegte pentru fiecare stup din
grupa de selectie, din 2 fn 2 ore, in-
cepind de la orele 7 la 19, in decurs
de citeva zile. Se procedeaz5 in felul
urmiitor: fiecirui stup i se consacrz
2 minute, in care timp se num5rg
albinele care intr5 de la cules in stup.
Deci in cele 12 ore de observatii,
fiecare stup este urmBrit de qase ori a
cite dou5 minute, adicB fn total 12
minute. Apoi se va stabili compa-
rativ, care colonie din grupg are o
activitate mai mare de zbor. Binefn-
teles c5 toate coloniile din grup5 tre-
buie s5 fie de putere egal5. Aceast5
activitate este in leg5turB cu capaci-
tatea fieczrei colonii de a descoperi
noi surse de cules gi de a trece de la
un cules la altul, in cursul zilei, in
functie de specificul secretiei de nec-
tar a plantelor.
4. R e z i s t e n t a l a i n t e m -
p e r i i este ugor de urm5rit. Albi-
nele culegiitoare din anumiti stupi,
ies pe orice timp in prim5var5, la
cules de nectar, polen yi ap5, pe cind
altele nu infrunta timpul potrivnic,
unele stind chiar strinse in ghem.
Primele sint mai bine adaptate tim-
pului rece, ceea ce este in folosul pro-
ductivitiitii gi dezvolt5rii coloniei.
5 . A d a p t a b i l i t a t e a este
posibilitatea pe care o au coloniile
de a-gi organiza viata potrivit con-
ditiilor de mediu. Datoriti marii
lor variabilititi, albinele sint in-
secte ce se adapteazg bine mediului
inconjurgtor. Cu cit sint mai obig-
MELISA
nuite cu conditiile respective de me-
diu, cu atit aceastj actiune a lor este
rnai urjoar5. Randamentul unei fa-
milii de albine este determinat de
gradul adaptirii albinelor la condi-
tiile exterioare ale mediului incon-
jur5tor (aclimatizare). Este rnai a-
daptabil5 colonia care folosegte cel
rnai bine un cules bogat, dar dB gi
in cazul unuia rnai slab, cea mai
mare productie.
Aceste patru criterii sint factori
care contribuie la o sporire a pro-
ductivititii.
6. L i p s a u n e i p r e d i s p o -
i i s p r e r o i r e , denumit5
stiintific anecbalie, V.n. Aceast5 ca-
litate trebuie urmgrit5 de selectio-
nator, c5ci cea rnai mare productie
o dau in general coloniile neroitoare.
Pentru grupa de selectie nu se pis-
treaz5 decit coloniile care au dat cel
mult un roi la patru ani. Pistrarea
acestei calit5ti trebuie urm5rit5 prin
impreunarea m5tcilor crescute de
astfel de colonii, cu trintori ce provin
la rindul lor tot din colonii de selec-
tie anecbalice.
Printr-o serioas5 munc5 de selec-
tie, apicultorii J . S p e c k si A.
W u e 1 f r a t h au avut anual nu-
mai 100 roi la 20 000 colonii ce le
posed5. Nici oamenii de stiint5 si
nici apicultorii nu au ajuns in aceas-
t i problem5 la un punct de vedere
absolut identic. Unii selectionatori a-
firm5 c5 trebuie continuati selectia
pin5 se vor crea albine absolut ne-
roitoare, pe cind altii sustin c5 nu este
bine s5 fort5m in acest sens ,,naturaa,
intrucit instinctul de rgspindire a
speciei este un instinct de baz5, in lu-
mea vietuitoarelor. Coloniile, ca ur-
mare a unei selectii indelungate in
aceastg directie, primesc o serie de
caractere nedorite, o vitalitate mai
sc5zut8, care in final duc la o scgdere
37 MATCA
de productivitate gi chiar la o greu-
tate in conducerea ~i minuirea lor.
In general astizi se admite c5 predis-
pozitia la roire, fiind unul din in-
stinctele de baz5 ale coloniei, o bun5
productivitate nu presupune o eli-
minare total5 a acesteia, ci numai
moderarea gi reducerea ei.
7. S d a i b d u n c a r a c t e r
1 i n i q t i t , adici s5 fie blinde gi
s5 intepe rareori. Aceasta este o cali-
tate de care trebuie s5 se tin5 seama,
c5ci cu albine agresive lucrul in stu-
pin5 este anevoios gi nepl5cut. Ca-
racterul de blindete se evidentiazg
rnai ales la coloniile care reactioneaz5
bine f a t i de fum. Albina noastr5 este
in general considerat5 printre cele
mai blinde. De multe ori, in cursul
muncii de selectie, apar colonii cu
caracter agresiv. Azi se gtie c5 acest
caracter se transmite pe linie patern5.
De aceea m5tcile coloniilor agresive
trebuie imperecheate cu trintori pro-
veniti din coloniile cele mai blinde.
Este de asemenea important ca fami-
lia s5 aib5 un caracter linigtit, f5r5
s5 se agite in stup sau pe rame in
cursul controlului efectuat de apicul-
tor, ugurindu-i astfel munca.
8. S d i e r n e z e b i n e . In
conditiile climei noastre aceasta este o
cerinti importanti, c5ci de multe ori
albinele ramin in stup 3-4 luni f5rS
a putea face nici un zbor de curgtare.
Rezistenta la iernat este apreciati
dup5 cantitatea de albin5 moartg,
dup5 existents sau inexistenta urmelor
de diaree pe faguri gi consumul de
hran5. Aceast5 calitate, privit5 sub
intreitul ei aspect, trebuie l u a t i in
considerare.
9. P r o d u c b i a d e c e a r i i
este un alt aspect a1 productivitgtii
generale a familiei de albine. Apicul-
torul selectionator va tine in partidele
coloniei respective o evident5 precis5
MIEREA 38
-
a productiei frigurasilor clridi!,i in
rama clgditoare; de ceara folosit5 la
cl6ditul fagurilor artificiali da!i pen-
tru reinnoirea stocului de faguri goi,
cit si a cerii obtinute din diferitc
resurse. Se vor calcula si ingrog5rile
de cear5 dintre stinghiile superioare
ale ramelor, cit ?i a cerii ohtinute de la
descripricirea fagurilor la recoltarea
mierii. Desigur cri aceasta din nrm.5
nn poate fi fricutri exact, dar dup5 cc
a u fost topite c5p5celele la un loc
toate, la terminarea operatiei se rcpar-
tizeaz6 cota respect iv5 fieciirci colonii.
10. L o 12 g e v i t cc I e a este una
din cele mai insernnate calitli,i care
contribuie la prop5girea unei co!onii
gi la productivitatea ei m5ritA. Intr3-
adevgr, nuniai citeva zile de viai,6 in
plus a albinelor unei colonii, fa18 de
o alta, fac ca prodl~c!ia de rniere !i
ptistur5 din stlip s5 se mgreascri. Se
gtie cri vara alhinele an o via!: foarte
scurt5, datorit5 eforturilor pe care sint
silite s5 le depun5 in c6utarea $i
transportarea hranei in st up. Dac5
in cele 23-30 de zile cit este media
de viafri a albinelor in acest virf de
munc5 o colonie are albine care vie-
tuiesc numai cu 4-5 zile rnai mult
inseamn5 c6 diferen?,a de zile se sol-
deaz6 cu un spor de 18-20% in stup,
adic6 cu munca unui num5r de albine
niscute in aceste 4-5 zile gi care
contribuie la sporul productiei. Cum
vara, matca ou6 2 000-2 500 ou6 pe
zi, sporul de albine in cele 4-5 zile
este d e 8 000-40 000 care vor fi
viitoare culegstoare. Selectionatorul
inseamn6 in caietul de selectie la
partida fieclrei colonii din grup numti-
rul albinelor tinere de abia iesite din
celule pe care le-a marcat pe torace cu
o anumitti culoare d e lac. fncepind
din a doulzeci gi cincea zi seara, el
num8rti albinele ce le giseate fn stupul
respectiv rezervat pentru acea zi (mai
MATCA
mrllt de un stup pe zi nu se poate ohser-
va si de aceea in aceast6 lucrare el are
nevoie sB fie a j r ~ t a t ) .Colonia care a
pastrat un num;il3 mai mare de albine
insemnate in comparaf ie cu num5rQ-
loarea fRcut6 la alte colonii, va avea
alhine cu longevitatea cSea rnai mare.
Desig-IIP cA se vor avea in vedere si
multc pierderi si accidente ale accsto-
ra. Acolo unde psist5 indoicli, cresc6-
torul rcpet5 inccrcarea.
Cercet5toarr:i -1. A1 a 11 r i z i o g9-
seste c5 exist5 o strins5 corelatie intre
I~rSnireaat)undentFi ~ I pristurj
I a unor
rolonii ~i longwitatca lor, precum Bi
calitatea ;i bogii?,ia in proteine a pole-
nului folosit.
In prezcnl crcsc~2toriide mBtci sint
preocupa!i in problema longevit 5!ii,
de o ohservatie foarte interesantii si
anumc: m5tcile cele rnai prolifice si
cu vitalitatea csea rnai mare, sint cele
ce au fost crescutc de doici de l a inceput
direct din ouri ;i nu din larve.
11. 0 D u ? ~ ( i d e z v o l t a r e
c o r p o r a 1 6 . S-a observat c5, in
general, intre organele albinei exist2
o intcrdependentri. Deci o albin5 rnai
mare are in general fiecare organ pro-
portional marit. Sint anumite rase,
colonii qi linii, care au unele organe
rnai dezvoltate decit altele. Din
punct de vedere practic ne intereseazii
mai..ales lungimea limbii qi m6rimea
gus11.
Lzcngirnea lirnbii albinelor din colo-
nie se face cu glosornetrul V.n. Acesta
se trece zilnic de l a o colonie l a alta
gi se stabilegte comparativ, care din
ele a u limba cea rnai lung6. Cum
obignuit aceast6 particularitate este
legatti d e alte organe de recoltat
mgrite, cresciltorul v a mtisura cu
gugometrul - capacitatea gugii albi-
nelor din grupa d e selectie. Este o
particularitate foarte pretioasl, qtiut
fiind c i cele care vor avea o guy5 mai
MATCA
inciipiitoare vor aduce in transportu-
rile fiicute, o inciirciiturii mai mare de
nectar, ceea ce este in folosul qi sporul
productiei. Aceste miisuriitori biome-
trice ale limbii gi gugii vor fi comple-
tate gi coordonate cu mburiitoarea
toracelui cu ajutorul loraxometrului,
V.n. care pus la urdinigul fieciirui
stup din grupul de selectie, indicii
liirgimea toracicii a albinelor din
colonii. La o albinii crescutg intr-un
fagure normal cu 860 de celule pe
dm2, fagure care sii nu fie mai vechi
de trei ani, toracele trebuie sii mtisoare
cel putin 3,85 mm in diametru. Tot
ce depiigeyte aceasti miisurii, este in
folosul selectioniirii. In ultimele de-
cenii s-a adiiugat la criteriile de selec-
tionare qi conditiunea imbuniitiitirii
taliei albinei prin folosirea de faguri cu
celule miirite progresiv. fn fagurii cu
celule mari, larvele primesc o nutritie
mai abundentii. Cercetiltorul S. Rozov
a mlsurat aceste larve; ele au crescut
in greutate cu 12,4% fat& de larvele
obignuite, iar albinele mature cu
10,4%. Ele aveau gi gugile miirite cu
14,18% fat5 de cele din stupi martori.
Dimensiunea celulelor folositi de Ro-
zov in fagurii de cuib era de 6 mm gi
deci ,,printr-o actiune dirijatii asupra
organismului albinelor in procesul de
dezvoltare, este pe deplin posibil ca s6
se obtinii albine cu indici economici
folositori, modificati" (Rozov).
Tot aici putem vorbi pi de albine ce
au glandele faringiene producitoare
de liiptigor mai dezvoltate. Acest
lucru se stabilegte verificind botcile,
din care au iegit mitcile gi apreciind
8au chiar cinttirind resturile de hranll
neconsumatii ce a riimas in fundul
botcilor. Stuparii, care se ocupii ~i cu
recoltarea 15ptiqorului de matcg vor
putea sit-gi dea seama yi mai bine de
weastll caracterist,icii insemnatii pentru
dectie.
99 WATCA
12. R e z i s t e n / a l a b o l i
$iV a p c i r a r e a impotriua
d a u n ci t o r i I o r . Una din primele
cerinte ce trebuie respectate la alegerea
coloniilor in vederea selectiei este
siinitatea lor. Se vor evita acele colo-
nii care au fost bolnave, chiar dacii
s-au vindecat. fn special coloniile
trebuie sii fie rezistente la bolile
puietului. De asemenea ele trebuie sii
lupte cu succes impotriva diiuniitori-
lor (giiselnite etc.)
Criteriile de selectie privitoare la
matcl. In ceea ce p r i v e ~ t e mitcile
ameliorate, ele trebuie s i prezinte:
1. 0 m a r e p r o l i f i c i t a t e ,
depunind puiet in elipse compacte,
pe ambele fete ale fagurilor, f l r i
goluri comparativ cu altele care-1
depun riisfirat gi putin.
Aprecierea formei in care ele igi
depun pxietul se face vizual, iar cal-
culul suprafefelor de faguri ocupati
cu puiet, se face folosind rama-rebea
de misurat, V.n.
0 metodti gtiintificii in aprecierea
prolificittitii miitcilor selectionate este
numiirarea la microscop a tuburilor
ovariene din ovarele unei miitci tinere
abia eclozionati, care este sacrificatii
in acest scop, tuburi in care se fac
sectioniiri cu un microtom. 0 matc5
de cea mai bun6 calitate are peste
120 tuburi de fiecare m a r , deci in
total 240. Cercetltorul Orosi Pall a
obtinut mgtci cu un total de 300 de
tuburi ovariene. fn general este consi-
deratii bung cea cu 220 iar una obig-
nuitii, cu 160 tubulete ovariene in
ambele ovare.
Aprecierea calitcitii rncitcilor in mod
gtiintific se determinii:
dupii greutatea in mg a miitcii;
se considerg drept bung cea care cin-
t g r q t e de la 180 mg in sus.
dupll volumul botcilor in care au
crescut miitcile qtiut fiind cii matca
 MATCA
este rnai viguroasj intr-o botc5 spa-
tioas5 gi potrivit de lung5. Indicele
volumului pentru o botc5 de matc5
bun5 este de 1 cm3; el se stabilegte cu
o pipet5 gradatg, prin umplerea botcii
cu ap5.
d u p j numgrgtoarea
t u b u r i l o r o v i g e n e a?acum
am rnai spus.
-dup5 cantitatea de
I Z p t i g o r d e m a t c 5 ramas
pe fundul botcilor dup5 eclozionarea
m5tcilor. Pentru m5tcile bune indi-
cele este de 95,96 kg.
d u p 5 a b d o m e n u l m8t-
c i I o r m5surat la tergitul a1 treilea
si a1 patrulea abdominal, care prezint5
indicele 6,19 mm.
2. i n c e p e r e a d e v r e n l e a
o u a t a 1 u i mjtcilor cit rnai c11-
rind in prim5var5 ~i prelungirea
lui cit rnai tirziu - pin5 in octom-
brie este o calitate de care trebuie s5 se
tin5 seama la selec!,ie - gi se eviden-
tiazl in registru.
fn tot timpul perioadei, depunerea
ouZlor trebuie s5 fie sustinutj gi cit
rnai constant5, f5r5 a fi influentat5
prea mult de schimb5rile mediului
exterior.
3. U t i l i z a r e a m a x i m 6 a
c u i b u 1 u i este o calitate aleasg,
dovedit5 prin depunerea de ou5 pe
toat5 suprafata ramelor, pin5 la
apetezele laterale qi cele inferioare,
p5strind sus un briu protector de
miere.
Caracterul acesta valoros, reiese in
evident5 rnai ales in timpul marelui
cules, cind colonia are tendinta de a
bloca cuibul. fntre matc6 gi colonie
in aceast5 perioad5 se nagte o stare
antagonist& Obligarea culegtitoarelor
de a depune surplusul de miere in
magazinul de recolt&, se datoregte
activitgtii mZtcii gi depinde de cali-
tZtile acesteia in a utiliza la maximum
40 MATCA
spatiul din cuib pi a nu sc5dea in
aceastj5 perioad5 intensitatea depu-
nerii ou5lor.
4. T e m p ~ r a i t ~ teu11~ n e i m -
p r e s i o n a 6 i 1 a1 m5tcilor este de
ascmenea o calitate. Sint rase de albine
primitive ale c5ror m5tci incep s5
alerge pe faguri de cum simt lumina
zilei la deschiderea stupului cit gi
putin fum. De multe ori acestea cad
prad5 albinelor din stup, care le ucid.
.4ltele, prea impresionabile, cum sint
mgtcile franceze din rasa comun5,
p5r5sesc fagurele desprinzindu-se de
pe el gi I5sindu-se s5 alunece in jos.
5. V i t a l i t a l e a d e o s e b i -
t d a nt 6 I c i 1 o r se stabilegte
atunci cind epuizarca lor organic5 nu
apare decit eel rnai devreme in a1
patrulea an de viat5. Aceasta nu
inseamn5 c5 apicultorii trebuie s5
retin5 in mod obignuit in stupi mtitci
batrine gi s5 nu schimbe m5tcile dup5
1-2 ani. Sele~tionat~orulins5 are
obligatia ca in coloniile in care urmti-
regte aceste caractere, m5tcile sti fie
lasate atit timp cit dovedesc c5 nu
le-a scjzut prolificitatea. Este o cali-
tate c5reia selec?,ionarul trebuie sZ-i
dea cea rnai mare atentie, c5ci ea
transmite urmasilor aceasti putere
de via$. Aceste m5tci vor fi schim-
bate de ins5gi albinele coloniei prin
inlocuirea l i n i ~ t i t d ,cind ele cunosc cZ
matca este epuizat5. Cu mult5 proba-
bilitate matca tin5r5 va fi o demn5
urmas5, astfel c5 prin aceast5 metodg,
se p5streazj intacte caracterele cigti-
gate de selectionator.
Selec$ia individual8. Acest mod de
selectie const5 in impreunarea repro-
ducitorilor de elit5. Din materialul
rezultat se creeaz5 linii de descendenti
in num5r suficient, unind apoi intre
ei pe acei descendenti ce au caracterele
cele rnai valoroase. fn cadrul acestei
munci, in primele generatii se recurge
MATCA
de obicei la consangvinitate apropiatti,
uneori chiar la incest, dup5 care se
trece la consangvinitate moderatti. La
albine, in stadiul actual, trebuie sii
recurgem yi la practicarea impereche-
rii artificiale. Crit,eriile d u p j care se
aleg reproduc5torii, in cadrul selectiei
individuale sint aceleayi ca yi la
selectia in masti, la care ins5 se rnai
adaugi urmtitoarele :
Aprecierea productivittitii familiei
este ceva rnai complicat5. f n cazul
in care se urmtireyte irearea unei linii,
trebuie sti se cunoascti nu numai pro-
ductivitatea familiei respective, ci yi
comportamentul sub acest aspect a1
plrintilor, a1 surorilor gi mai ales a1
descendentilor. Trebuie s5 se urml-
reasc5 gi gradul in care acest caracter
se transmite ereditar yi nu intimpltitor.
Tot aici trebuie urmgrit ca materia-
lul ,,albinfiU s5 fie cit rnai omogen,
in sensul cti albinele lucrltoare sii aibii
o culoare cit rnai uniform& un indice
cubital cit rnai asemtiniltor yi o
riispindire similar5 a perilor acoperi-
tori. Toate aceste elemente comune
creeazii o premis5 de stabilitate yi
uniformitate a restului caracterelor.
fn general aceast5 lucrare, numiti gi
selectie genealogic5, este urmtirit5 de
cercetgtori in statiunile de cercetare. fn
aceastfi muncl, apicultorii cu un inalt
nivel de pregltire stiintifici pot veni
in ajutorul statiunilor de cercetare,
prin verificarea exactti a rezultatelor
obtinute, intrebuintind alte metode
de exploatare specifice fiec5rei regiuni.
Amelioratorul trebuie sii aib5 la dis-
pozitie un efectiv rnai important, care
sl-fie suficient pentru crearea gi urm5-
rirea unei linii, c5ci este nevoie de un
material biologic numeros. Acesta nu
poate fi obtinut decit de la u n numtir
mare de stupi.
Pentru efectuarea imperecherilor
consangvine, se va practica Pmpere-
41 MATCA
cherea artificial5, care necesitl nu
numai aparatur5 special5, dar si insu-
sirea practicii necesare.
De asemenea, trebuie rezolvatl in
prealabil problema statiunilor de imnpe-
rechere. fn aceste statiuni impereche-
rea va fi pe deplin controlat5 si abso-
lut sigur5, spre a rezulta m5tci com-
plet imperecheate.
Fiindcti la crearea unei linii se
simte nevoia de a piistra yi creste ma-
terialul biologic rezultat in rnai multe
stupini, o apreciere a productivitiitii
este foarte greu de fiicut. La albine,
mai mult ca oriunde in zootehnie,
exist5 o interactiune de important5
capital5 intre caracterele ereditare yi
mediu, fiindcl acesta din urm5 nu
poate fi influentat de om.
Munca de selectie astfel practicatg
va duce la un progres In ce privegte
uniformitatea caracterului, aparitia ra-
pid5 a caracterelor recesive, detinute
de intemeietorii de linii; fixarea carac-
terelor valoroase care trebuie s l devin5
ereditare; crearea unei linii de pro-
ductivitate superioar5, cu caracter
cit mai stabil.
Tehnica cregterii nat~iraledirijata a
botcilor, precum gi altoirea lor. Sint
stupari care voind s5 simplifice lucrg-
rile de cregtere a m5tcilor superioare
aleg o metod5 rnai ugoarl: colonia
puternic5 ajuns5 intr-un anumit stadiu
de roire igi cregte singur5 mstci, iar
stuparul le d 5 roilor stoloni artificiali
ce se fac in prisac5, fie altoind botcile,
fie introducindu-le in stupuyorii de
imperechere, qi apoi date ca m5tci
imperecheate acestor roi.
Acest fel de cregtere este pe cit de
simp15 pe atit de bun5 in anumite
conditii, c5ci atunci cind albinele igi
cl5desc botci de roire o fac in perioada
cea rnai prospers, adicfi atunci cind in
colonie s-a dezvoltat instinctul. d e
roire gi deci de inmultire a ei.
MATCA
fntr-adevlr, complexul de cerinte
biologice ce se impun pentru a creyte
mltci bune gi de inaltl productivitate,
rezistente gi pline de vitalitate, estc
greu de indeplinit intotdeauna, atunci
cind crescltorii aplicl metode artifi-
ciale. Dar cfnd toate elementele de-
scrise mai inainte sint realizate, iar
cresciitorul se apropie prin aplicarea
lor cit rnai mult de naturl, rezultatele
cregterii dirijate gi supravegheate sint
cele rnai bune. Llsind ins5 ca numai
colonia care este pusl de apicultor in
bune conditii pent,ru roit, s l hotlrascl
singur5 tot procesul de cregtere yi dea-
voltare pentru a ajunge la acest $el,
pot surveni intfmpllri neprevlzute
care Iln parte s l o compromitl. De
aceea lucrlrile de cregtere natural5
trebuie dirijate cu toat5 atentia pen-
tru a nu se face gregeli, greu plitite
mai tirziu. LBsind totul la discretia
albinelor, crescltorul Pntimpin5 urml-
toarele neajunsuri: nu se vor putea
obtine mltci controlate gi superioare;
num5rul botcilor pornite de albine
adeseori este mult prea mic pentru
nevoile stupinii, rnai ales cind aceasta
are un numsr insemnat de colonii;
albinele cresc mltci numai in sezonul
strict de roire; tiiierea gi altoirea aces-
tor botci este anevoioas5; iar cel mai
important din toate neajunsurile este
c l albinele cresc mltci din colonii
care au o inclinare rnai pronunf,atl
spre roirea natural&
Primlvara, cind salcia tncepe s l
infloreascg, iar fn stupi albinele aduc
polen gi nectar proasplt, se incep
operatiile de cregtere a m6tcilor prin
fortarea coloniilor din grupa de selec-
tie. Acestea trebuie intiirite, aga inclt
In ele s3 aparl rnai curind instinctul
de roire.
Sfnt huci metode pentru obCinerea
de botci crescute natural, de albine;
prima in care apicultorul ]as& albine-
42 MATCA
lor deplin5 libertate dc lucru ?i de
alegere a locului in cuib unde ele s5
creascii botci naturale; in cea de a
doua, apicultorul intervine direct prin-
tr-o tehnic5 ce se va descrie rnai de-
parte.
M e t o d a I . Se alege din prisacg
cea rnai productivti colonie cu cele
mai numeroase caracteritici de selectie.
Este bine ca matca s l fie rnai in virst5,
ytiut fiind c5 o astfel de colonie intrti
mai curind in stare de roire. Totuqi
in cei 2-3 ani precedenti aceasta s l nu
rnai fi manifestat tendinta de roire.
Nu este bine sii se pr5seascl mitci
din colonii roitowe, c8ci apicultorul
va avea multe necazuri, munc5 supli-
mentarl yi recolte compromise.
Colonia aleas5 va fi stimulatl din
prim5var5 gi se va restringe fntr-un
spatiu rnai ingust. Curind stupul se v a
umple cu albine tinere, deci prima
conditie spre dezvoltarea instinctului
de roire este satisfticutl. Cea de a
doua conditie prezen!a trintorilor buni
se indeplinegte stimulind yi punind
la finele lunii martie in mijlocul cui-
bului o ram5 goal6 fir5 fagure ariifi-
cial; albinele il \Tor clgdi cu celule
mari de trintor, iar matca il va insl-
minta.
Curind d u p i eclozionarea trintorilor
colonia intrii in stare de roire, clgdind
botci mari cu lame bine hrtinite. Cfnd
botcile sint clplcite, apicultorul le
altoiegte la colonii cu mltci bitrine
sau care nu corespund (altoirea botci-
lor qi inlocuirea mtitcilor cu sau fiirii
orfanizarea prealabilii, aceeaginotiune).
M e t o d a a 11-a. Se procedeazl
astfel: de indatl ce timpul permite,
d u p l zborul de curltare, se incepe
stimularea citorva colonii, intre care
se glsesc yi 1-3 colonii crescltoare, ce
sint considerate ca cele mai bune de
cltre apicultor. De fiecare colonie
crescltoare, se rnai stimuleazg fnc5
MATCA
patru colonii ajutiitoare.
. . Hriinirea se
face cu s i r o ~siw. fn sirop se
mai adaugti yi polen, cind existii posi-
bilittiti. Proportia este de 112 din
cantitatea de drojdie intrebuintatti.
Presupunind cii stimularea a inceput
la 5-10 martie, pe la data de 1 aprilie,
se ia un fagure cu puiet ciipiicit gata
de eclozionare, far5 albinii acoperi-
toare, de la ceamai puternicii colonie
din cele 4 ajutiitoare qi se dB coloniei
cresciitoare. Din 7 in 7 zile se repetii
operatia, luind un fagure cu puiet de
la altti colonie din cele ajutiitoare.
Stimularea se continua tot timpul,
chiar gi atunci cind in naturri apare un
cules puternic de polen, dar numai cu
sirop, fib5 adaus de polen sau drojdie.
fncepind de la 10 aprilie se dii pe zi
cite 1 kg sirop preparat din 500 g
zahiir qi 500 ml ap5. fn cazul in care
rji in naturri apare un inceput de cules
se poate intimpla ca aceastii colonie ce
este foarte puternicii, sii inceapii blo-
carea cuibului. fn acest caz, se opreqte
stimularea, dar se reia imediat ce
cintarul de control indicii un spor
numai de 300-500 g pe zi. Uneori
nici nu trebuie datii qi a 4-a ramii,
nemaifiind necesarti, fiindcii apar pri-
mele botci. fn orice caz, cel mai tirziu
la finele lunii aprilie, familia cliideyte
botci gi se pregiitegte de roit. Cind
In stup sint botci In numtir suficient,
cu 1-2 zile inainte de a pleca roiul
natural, se scoate matca coloniei,
intrebuintind-o in altii parte. Cel mai
bine este dacg aliituri de colonie se
Pnfiinteazii un mic nucleu cu matca
respectivii.
Se agteaptii incii 6 zile in care timp
botcile sint ciipricite; atunci pot fi
folosite aga cum s-a indicat la capitolul
altoirea botcilor. fnsg, cea mai bung
folosire a lor, mai ales in perioada
aceea de sfirgit de aprilie, sau inceput
de mail const% din a impiirti fagurii
43 ,
MATCA
coloniei crescStoare in 10 nuclee, in
care, dupii introducerea fagurelui cu
botci qi cu albinele acoperitoare de pe
el, se mai adaugii incii un fagure cu
puiet ctipiicit qi un altul cu miere ?i
polen cu albina respectivii acoperi-
toare, luati din coloniile ajutiitoare.
fn cazul in care, nu toti fagurii din
stupul cresciltor au botci, cu o zi
inainte de infiintarea nucleelor, api-
cultorul altoiegte pe fiecare fagure
cite douii botci, dupii numiirul de care
dispune. La infiintarea nucleelor, albi-
nele se stropesc cu putinii apri aroma-
tizatil. Pentru ca aceste nuclee sii nu
se depopuleze este foarte bine ca stupii
sii fie dugi la 3-4 km deptirtare de
stupinii. fntr-un fagure go1 se toarnii
putinii apii. f n cazul in care nucleele
rrimin in prkaeii, urdiniple sint inchi-
se douii zile, timp in care se asigurii
aerisirea pe la fund. Dupii douii zile,
urdinigul se infundii cu muqchi udat
cu apii, pentru ca numai dupii o muncg
rnai sustinutii albinele sii poati Pnde-
p i r t a acest dop. Atunci vor face un
zbor de orientare qi nucleele nu se vor
depopula.
'In stupul coloniei cresciitoare se
poate l b a u n fagure cu puiet gi o
botcii ; hrana se ia de la alt stup. Albi-
n a aflatii la cules, precum gi cea care
riimine pe peretii stupului, la o astfel
de colonie extrem de puternicii, este
suficientii pentru a o popula. In cazul
in care in momentul ridicirii mStcii
fecundate cu 7 zile mai Pnainte s-a
fiicut un nucleu aliturat, acela poate
primi acum toatii aoeastii populatie.
Colonia respectivg se va reface, deve-
nind din nou una de productie.
Bineinteles, cu aceasti metodii pot
fi crescute miitci oricind in cursul
sezonului, de la sfirqitul lunii aprilie
ping in iulie inclusiv.
M e t o d a d r . M i l l e r (111).
Pornind de la aceste constatgri un
MATCA
cunoscut cresc5tor dc mBtci din
S.U.A., Rliller, a conceput o ram2
special5 in care sint lipite sus, sub
speteaza superioar5 3-4 buciiti de
fagure artificial, lungi de .15-IS cm,
tiiiat in form5 triunghiularii, baza
fiecgrui fagure triunghiular nu este
mai mare de 6-8 cm ; virful fieciiruia
este indreptat sprc speteaza de jos a
ramei. Pentrli ca ei sii nu se d5rime
sub greutatca albinelor, cind ii r o r
cliidi, ace:ti faguri triunghiulari sint
m5rginifi cu sirme intinse de sus in
jos, dc-a lungul laturilor triunghiului,
sirmc care se fixeaz5 pe aceste margini.
In felul acesta fagurii triunghiulari
sint bine consolidati.
Rama astfel pregStit5 se introduce
In cel mai bun stup din prisacri, din
care s-au retras majoritatea fagurilor
cu puiet, dar s-au I5sat matca gi doi
faguri cu larve gi puiet cgpgcit, inter-
calindu-se intre ei. In fell11 acesta albi-
nele clldesc f5guragi numai cu celule
de albinii lucrltoare, Iiitindu-i pe
margini gi dep5gind sirmele consoli-
date, iar matca-din lips5 de spatiu-
il gi ocup5 cu ou5 ping la marginea
figiilor triunghiulare, repede cl5dite de
albine.
Pentru o gi mai bun5 cregtere de
m5tci selectionate, lucrarea este incre-
dintat5 la dou5 colonii; prima este
cea de selectie, care cl5degte cei 2-3
faguri din rama special5 in care matca
depune ou5 pe toat5 suprafata lor, iar
a doua colonie este cea cresc5toare,
preg5tit5 gi stirnulati cu sirop, cu
drojdie, timp de 10-15 zile inainte
de a-i d a larve de ingrijit, or cu p5s-
tur5 cu miere cristalizat5 in doza
zilnicii de 200-250 g.
Cind in cea de a treia zi sint gata
s5 ias5 din ou6 primele larve se orfa-
nizeaz5 colonia cresc5toare, luindu-i
matca gi t o t piiietul necilpgcit gi
f a p r i i cu ou5; In mjlocul cuibului
44 MAT€ A
se las5 un spatiu go1 cit ar inc5pea o
ranis. Dupd dou5 ore dc la orfanizarea
coloniei cresc5toare, se scoate rama
special5 din colonia do selectie qi se
scurteazii cu un culil cald si bine
ascutit in5ltimca cclulelor cu ouri gi
larve aflate pc marginile celor trei
f5guraqi triunghiulari. Scurtarea celu-
lelor se face pin5 aproape de fundul
lor, pentru ca ouAlc s5 poatii fi vgzute.
Cum albinele ar lua in creytere aproape
toate larvelc de pc margine qi deci
viitoarele botci ar f i ingemiinate qi
greu de minuit, cresc5torul elimin6,
din trei in trei, ou5le sau larvele din
cellilele intermediare. Lucrarea in
i~itrcgimese face intr-o camerg cald5,
far5 curenti. Rama astfel pregatitti
se introduce in mijlocul coloniei cres-
c5toare in spatiul go1 &sat cu d 0 ~ 5
ore mai inainte cind ea s-a orfanizat
gi unde acum sint majoritatea albine-
lor tinere din colonie.
Doicile acestei colonii orfane. care
.
glsesc chiar pe marginea celor trei
faguri triunghiulari ou5 din care nu
au eclozionat incii larvele, le hr5nesc
cu un l5ptigor cu anumite substante
de care au nevoie embrionii din ouci.
Ele prefer5 s5 cl5deascg botci pe mar-
ginile acestor faguri triunghiulari care
sint cruzi, de curind cl5diti gi cu ou5
~otrivite.
1
Originalitatea acestei metode st8
in faptul c5 lucr5rile de cregtere s-au
f5cut pornind de la ou5 sau larve abia
eclozionate. Adaptindu-se metoda la
noile cerinte ale cregterii, lucr5rile
pornesc atunci cind ou5le se g5sesc la
finele zilei a treia, deci cit mai
aproape de faza de larv5. Atunci albi-
nele clgdesc botci mari, frumoase gi
cu larve bine hrGnite, asemgntitoare
botcilor de roire.
Cind botcile acestea au ajuns la
maturitate, se taie ugor de pe marginea
fiiguraqilor triunghiulari qi se altoiesc
MATCA
in colonii dup5 cum este nevoie. Dac5
albinele au prins botcile gi de sirmele
marginale, acestea se taie cu un foar-
fece o dat5 cu decuparea fiec5rei botci.
M e t o d a A l l e y (IV). P e a c e -
lagi principiu de a oferi albinelor or-
fane larve bune pentru cregtere, flr5
a mai muta larva din culcugul sgu,
se bazeaz5 metoda lui Alley, asem5-
n5toare in parte cu cea descris5 mai
SUS.
Tehnica metodei. Se preggtegte
o ram5 special5 fixind un fagure
artificial numai cu 2-3 sirme orizon-
tale, ram5 care este datlspre a fi cl5dit5
de albinele unei colonii bune. E a se
pune in mijlocul cuibului, dup5 48
ore este retras5, gata cl5dit5, gi in-
trodus5 definitiv in mijlocul cuibu-
lui celei mai bune colonii din stu-
ping. Aceasta va fi stimulat5 cit timp
rama va fi umplut5 cu ou5.
Cind din ou5 au inceput s l se nasc5
larve gi ele abia sint vizibile, se taie
1-2 figii cu celule ce contin larve.
Cutitul trebuie s l aib5 o lam5 fin&
bine ascutitti gi s l fie incglzit ugor
fn ap6 fierbinte. Lama incllzit5 gi
scoasl din ap5 se gterge pe un prosop
uscat gi curat.
Pentru ca albinele doici s5 poat5
ajunge bine la larve figiile se avaz5
pe muchie gi cu acelagi cutitav cald
se taie 5-6 mm din inlltimea lor.
Apoi cu cap5tul rotund a1 unui chi-
brit, se strivesc cite dou5 larve ve-
cine, llsind neatins5 in celula ei pe
cea de a treia. Partea'de sus a celule-
lor cu larve vii se 15rgeyte pentru ca
albinele s5 poatl cl5di ugor botci
spatioase.
0 dat5 terminat5 aceast5 operatie,
figia cu larve se lipegte in partea infe-
rioar5 a unui fagure gol, cald, scur-
t a t pin5 la jumltate din in5ltimea lui.
In celulele goale ale fagurelui se toar-
n5 puling ap5 indulcit5 cu miere, de
45 MATCA.
care vor avea nevoie albinele doici la
elaborarea bogat5 a llptigorului de
matc5, in momentul cind vor hr5ni
larvele din celule.
Rama cu figia lipit5 se introduce
apoi in mijlocul unei colonii cresc5-
toare puternice, orfanizat5 de matc5
gi de tot puietul sRu cu dou5-trei ore
mai inainte. Curind albinele doici vor
lua in grij5 aceste larve, construind
botcile ce le vor ad6posti, care l a
termenul apropiat de maturitatea lor,
vor fi folosite de cresc5tor acolo unde
este nevoie.
M e t o d a C a i l l a s (V). Cer-
cet5torul A. C a i l l a s simplific5
metoda lui Alley. El introduce un
fagure artificial in cea mai bun5
colonie; albinele il cresc, matca il
inslminfeaz5 iar cPnd larvele abia
s-au nlscut, scurteaz5 fagurele pin5
la marginea elipsei de puiet. Apoi,
f 5 r l a rnai t5ia figii ca s5 le lipeasc5,
15rgegte gi desface peretii celulelor
cu larve din marginea tsieturii, I5sind
un interval intre celulele 15rgite. Co-
lonia organizat5 de matcl gi de pu-
ietul neclp5cit, avind la dispozitie
acest fagure nou, de curind clldit,
cu larve abia iegite gi cu celule 15r-
gite, profit5 de aceast5 munc5 f8cutCi
de apicultor gi cl5degte botci numai
in celulele llrgite
M e t o d a polonezcE (VI).
Se aleg trei colonii fruntage care vor
conlucra pentru obtinerea de m5tci
de soi bun, folosind botci crescute na-
tural. Prima are destinatia s5 produc5
ou5 sau larve selectionate; cea de a
doua - s5 fie colonie crescltoare a
botcilor pin5 la maturitatea lor, iar
cea de a treia este destinat5 cregterii
de trintori de valoare superioar5 V.n.
Trintori. Toate aceste trei colonii, dar
mai cu seam5 ultimele dou5, vor fi
pregstite de la inceputul prim5verii
prin stimullri. Cind se apropie ter-
MATCA
menu1 inceperii lucriirilor propriu-zise
de creqtere, aceste colonii trebuie s l
fie pline ping la refuz de albine gi
puiet. Stupul in care se cresc gi in-
multesc trintorii va avea pus in mij-
locul cuibului, incii din primele zile
ale primlverii, faguri cu celule mari.
Colonia destinatii s l dea ouile va pri-
mi la timpul oportun un fagure gol,
gata cliidit, in care cu un an inainte,
spre sfirgitul velii, albinele au cres-
cut 1-2 generatii de puiet. Acest fa-
gure nu trebuie luat la Intimplare,
ci ales in aga fel ca s l nu a i b l vreun
miros strlin. Multi crescitori folo-
sesc pentru ouatul m5tcii selectionate
nn fagure din propriul ei stup.
Fagurele s i fie cald, fie c i el a stat
i n cuib dincolo de cel cu pisturii lin-
g5 diafragmii, iar albinele 1-au curitat
in parte, fie cii a fost tinut in casii,
ling5 sob8 1-2 zile. E l se stropegte
putin cu apii, inainte de a fi introdus
in cuib. Albinele se vor gribi sii cu-
rete celulele lui. Matca il va ocupa
cu ouii depuse intr-o elipsii cel putin
egali ca intindere cu suprafata celor
doi faguri cu care este invecinat.
CrescEitorul are nevoie sii cunoascl
precis virsta ouiilor. E l va trebui ca
o datg pe zi, incepind de a doua zi de
la introducerea fagurelui, si-1 ridice
incet gi sii observe dac5 matca a inceput
36-1 insiiminteze. Pentru ugurinta aces-
tei operatii se lasl pentru el un inter-
val mai mare cu 2-3 mm f a t i de cei
doi faguri vecini, ca sii poatii fi ridicat
usor, f i r s ca matca sau albinele ve-
cine s5 se nelinigteascii. In felul
acesta in spatiul liirgit se a d u n i mai
multii albinii tiniirii.
Cind au inceput s i eclozioneze pri-
mele larve din ouii, se organizeazi cea
d e a doua colonie - cea crescdtoare.
Se ridic5 de acolo matca impreung
cu tot puietul nec5p5cit qi fagurii cu
ouii, orfanizind astfel colonia; cu mat-
46 MATCA
ca ridicatii se face un nucleu aparte
dindu-i faguri cu hran5 luati din alti
stupi vecini.
Fagurii cu puiet se m l t u r i de albina
acoperitoare in propriul lor stup gi se
impart provizoriu pentru ingrijirea
unor colonii vecine. fn schimb, in co-
lonia cresciitoare rimin toti fagurii cu
puiet ciipicit gi cei cu hranii - miere
gi pisturii.
In mijlocul cuibului coloniei cres-
cltoare se lass un loc gol, cit ar incape
un fagure, in care se adun6 intre timp
majoritatea albinelor tinere din co-
lonia orfanizati.
Bineinteles, colonia crescgtoare este
permanent stirnulati. E a se l a s i in
aceastl situatie disperatii d o u i ore
in care timp doicile sint hriinite din
belgug cu substante proteice qi vor
avea glandele faringiene pline, oiici
in acest timp ele n-au avut cui s i
impart5 liptigorul, fiind ridicati din
cuib fagurii cu larve nec6pEicite.
Dupi trecerea celor doul ore, cres-
cltorul retrage din cuibul primei co-
lonii fagurele insimtntat de matca
familiei valoroase, fagure in ale cirui
celule au inceput s i eclozioneze larve
din oui.
Pentru ca larvele s i nu riceasci,
fagurele este invelit intr-un prosop
gi dus intr-o camera cald3.
Cresciitorul taie de-a lungul fagu-
relui, cu un cutit cildut, douEi ferestre
orizontale, lungi aproape clt este lun-
gimea fagurelui gi late de cite 50 mm
fiecare. Prima fereastrii o taie la 80 mm
sub prima tAieturi. Celulele cu larve
aflate in partea de sus a fiecirei feres-
tre le scurteaz5 la jumitate din tnslti-
mea lor cu lama unui cutitag foarte
tiiios, cald, dar numai pe una din fe-
tele fagurelui; apoi, cu capEitul unui
chibrit, distruge cite patru larve in gir,
liisind intact6 pe cea de a cincea. Cind
crescitorul are nevoie de mai multe
MATCA
botci, poate strivi larvele din 3 in 3
celule. Trebuie ins5 s& se gtie c5, cu
cjt mgtcile crescute vor fi fn numir
rnai mic, cu atft vor fi rnai bune. Ce-
lulele in care larvele au fost Issate,
se I5rgesc cu un 26rgitor de celule,
V.n., pentru a inlesni albinelor c16-
ditul botcilor.
Pentru ca albinele s5 nu ia in creq-
tere larvele aflate pe marginea opus5
a ferestrelor tiiiate, se strivesc acolo
toate larvele aflate fn 2-3 rfnduri de
celule. fn felul acesta albinele vor in-
griji numai larvele de pe o singur5
margine, din celulele Itirgite.
Fagurele astfel prellicrat este dat
albinelor coloniei cresctitoare orfa-
nizati, cu dou5 ore inainte, introdu-
clndu-1 fn golul din mijlocul cuibului.
Albinele doici orfanizate, cfnd v6d
larvele gi ouille din fagurele cu celule
I6rgite revarsil asupra lor l i p t i q r
din abundent5, formfnd botci din fie-
care celul5 lirgit5, botci ce vor sta
suspendate In golul ferestrelor tiliate.
Colonia va f i zilnic stimulati, pfn5
cfnd aceste botci vor fi cgpgcite. fn
felul acesta albinele iau in cregtere
30-40 de botci din care vor iegi peste
12-13 zile m i t c i superioare, bine con-
formate gi prolifice.
Altoirea botcilor natnrale. fn primul
rind apicultorul va face o alegere a
botcilor, altoind fn stupii orfanizati
numai pe cele rnai mari, rnai frumoase
gi care nu au fost lovite sau cft de pu-
tin turtite lateral, gi mai ales la virf.
Ele se altoiesc fn cea de-a 14-a zi
de cind matca a depus ouiile in celule.
Deci botcile altoite mai au de stat in
noul stup fnc5 dou3 zile pin5 la eclo-
zionarea mfitcilor din ele. Nu trebuie
85 se intfrzie, c5ci s-au v6zut botci
in care mstcile fiind bine hrlnite,
gi-au scurtat evolutia eclozionind in
a doua jumitate a celei de a cincis-
prezecea zi.
47 MATCA
*-
Un indice pretios pentru cel rnai pro-
pice moment a1 altoirii botcilor este
atunci cind virful lor prinde o culoare
rnai deschis5. Aceasta este o dovad5
c5 albinele din colonia crescstoare au
inceput sii ajute viitoarelor m5tci la
eliberarea lor, ridicind de pe virful
fiec5rei botci stratul de cear5 prea
gros.
Altoirea este o lucrare destul de
mig8loas5, dar nu grea. Botcile cu
m5tcile gata de iegit pentru preschinl-
barea celor b6trine, se pun sus, sus-
pendate intre spetezele superioare a doi
faguri din marginea cuibului fiecfirui
stup. Fagurii sii fie bine acoperiti de
albine. fn felul aceasta botcile stau
departe de eventualitatea unui atac
a1 mgtcii stupului gazd5.
Cind timpul este cald gi stupii au
magazine de recolt5 care sint bine
populate cu albine, se pot introdu-
ce botci sus, intre spetezele superioare
ale ramelor din mijlocul magazinului
de recoltl. Ele se fixeazi lateral pe
speteaza de sus a ramei, lipindu-le
cu cearii fr5mintats bine intre dege-
t e gi amestecat5 cu putin propolis
moale. Botcile se agazi5 in pozitie ugor
oblici ca s5 se poat5 observa rirfal
fiecirei botci gi apicultorul s2i gtie
dac5 matca a iegit sau nu. De aseme-
nea, rama vecin5 trebuie s5 stea putin
rnai lndepilrtat5 pentru ca albinele sB
nu lipeasc5 virful botcii de ea, iar in
a1 doilea rfnd, dac5 spatiul este rnai
larg, acolo se adunli rnai multe albine,
ceea ce este in favoarea bunei primiri
a tinerei mltci. Coloniilor care nu ae-
cept5 asemenea botci gi le rod lateral,
li se repet5 operatiunea. Dac5 qi a
doua oar5 albinele le rod, este davada
c5 matca coloniei este inc5 bun5 ~i
viguroasl; ea va fi Iiisat5 ping spre
sfirgitul verii, cind se schimb5. Ase-
menea introduceri neobservate a b o b
cilor fn colonii neorfanizate reugesc
MATCA
48 MATCA

numai cind albinele sint preocupate concomitent altoieate pe cea t5iatii

de un bun cules gi ele nu se sesizeaz5 din colonia crescgtoare. Operatia reu-
de aceast5 operatie anormal5; altfel, gegte numai dac5 botcile se stric5 ri-
este mult mai bine ca mai intii colo- dicindu-le gi ltiptigorul aflat in ele
nia s5 fie orfanizat5 gi dup5 o or5 pentru ca albinele s5 nu dea de gustul
s 5 se altoiasc5 1-2 botci, dar de data acestei hrane foarte apreciat5 gi care
aceasta direct intr-un fagure cu puiet. apoi le deschide pofta, incit distrug
Operatia cere atentie gi indeminare la chiar g i unica botc6 de selectie dat5
t5ierea botcilor, care se decupeaz5 cu de stupar. Dup5 putin timp matca
o mic5 portiune de fagure in jurul tin5r5 eclozioneaz5 din botc5, dis-
lor, ce le servegte drept suport. Altoi- truge eventualele botci din colonia
rea pe locul ales se face decupind din orfanizat5 gi dup5 imperechere con-
fagurele cu puiet o portiune de m5ri- tinua opera inaintagei sale. E bine
mea gi forma suportului cu botc5 ce ca in momentul cind botcile se alto-
se introduce acolo. Locul cel mai bun iesc, apicultorul s5 hr5neasc5 albinele,
pe fagure, unde se face operatia de al- dindu-le sirop fn jgheaburile a dou5
toire, este intre briul de miere gi elipsa rame hrgnitor, ca un stimulent. De
cu puiet. Albinele consolideaz5 supor- altfel, in toate operatiile de cregtere
t u l botcii, iar aceasta st5 in suspensie a m5tcilor gi pin5 la imperecherea lor,
in intervalul dintre doi faguri. Supor- stimularea albinelor s5 nu inceteze,
ttul aplr5 fundul botcii de atacul al- mai ales cind afar5 se g5sesc cantittiti
binelor. Este bine a se altoi o dat5 dou5 mici de nectar gi polen.
botci, pentru ca albinele coloniei s5-gi Colonia c5reia i s-a dat o botcl este
aleagl pe cea preferat5. supravegheat5 zilnic, far5 a se deschi-
Pentru a feri botcile de distrugere, de stupul. Privind urdinigul, un stu-
.gtiut fiind c5 uneori ele sint roase la- par priceput poate s5 spun5 dacg al-
teral, vor fi protejate cu un mangon binele au primit sau nu matcl. Dacii
Qe protectie avind numai virful liber, totul este in regul5 in colonie, albinele
unangon f5cut din material plastic intr5 gi ies pe urdiniy, far5 ezitare.
sau dintr-o plas5 de sirm5 deas5 sau Cele care nu au matc5, ies din stup gi
chiar dintr-o sirm5 inf5gurat5, avind se intorc din zbor privindu-1 ca gi cind
forma unei botci, V.n. Colivii, colivii ar cjuta ceva pierdut, se urcii pe pe-
apirale. retele frontal gi au o ugoar5 ezitare,
.Altoirea se face la putin timp de la dac5 s5 intre sau nu in stup, atunci
orfanizarea coloniei c5reia apicultorul cind vin in zbor spre cas5. E bine ca
vrea s5-i schimbe matca. In acest scop stuparul s5 foloseasc5 pentru scurt
c u :o or5 inainte, se ridic5 din stup timp ace1 vestibul de control. V.n.
matca b5trin5, deci colonia se or- care, ayezat la urdinigul stupului,
fanizeaz5. Operatia poate s5 se facl retine pe scindura de zbor cadavrul
$i concomitent dac5 o dat3 cu ridica- tinerei mgtci, in cazul cind albinele
rea mltcii bgtrine, se introduce botca nu accept5 botca.
ciipScit5 mai ales cind iegirea din botc5 Vestibulul se ridic5 chiar de a treia
a tinerei m5tci urmeaz5 s5 se fac5 zi. La 10 zile stuparul trebuie s l ve-
curind. rifice colonia, deschizind stupul foarte
Unii stupari prefer5 s l altoiasc5 incet, far5 zgomot gi f5r3 fum. E l
botcile dup5 ce colonia orfan5 gi-a ridic5 ugor rama insemnat5 pe care a
cladit botci. Dup5 6 zile le stric3 gi fost altoit5 botca qi dac3 vede cfi ea
MATCA
este deschid la virf, va gti c5 albinele
au eliberat matca; dac6 botca este
roas5 la o margine este dovadi c5 al-
binele nu au acceptat-o, iar stuparul
trebuie s5 intervin5, fie dind o alt5
botc5, ori o matcii, dar in primul rind
controlind s5 afle care este cauza aces-
tei neacceptgri.
Obignuit, cauzele care determinil
o colonie s5 nu primeasci qi deci s i
road5 o botc5 dat5, sint:
Colonia are deja o matc5 tin5r5
~i nefecundatg, pe care apicultorul
nu a vizut-o atunci cind a suprimat
matca bitrinii. Sint cazuri cind in
colonie tr5iesc f5r5 adversitate matca
tin5r5 gi pe un alt fagure matca b5-
tring.
Din gregealii o matc6 ce s-a r5t5-
cit din zborul s5u de imperechere a
intrat in stupul orfanizat, pe care,
in mod cu totul exceptional, albinele
au acceptat-o.
Colonia gi-a cl5dit ea singurs bot-
ci inainte ca apicultorul s5 fi interve-
nit cu altoirea botcii.
Matca a murit in botc5 din vreo
cauz5 accidental&
Colonia a fost atacat5 de hoate.
Albinele au fost surescitate de
vreo furtun5 cu grindin5 ce a c5zut
pe acoperigul stupului f5cind zgomot
mare etc.
Din cele de mai sus reiese clar c5
operatia altoirii botcilor comport5
oarecare riscuri pentru colonia or-
fanizatg c5reia i s-a dat botc5 gata de
ieait matca din ea.
Ptlstrarea botcilor disponibile. Cind
cresc5torul incepe operatia altoirii,
va scoate o data mai multe botci din
stupul cresc5tor, pentru ca s5 nu-1
deschid5 mereu pentru fiecare altoire.
Botcile vor fi tinute numai cu vfrful
in jos, ferite de rAceal5 gi de razele
solare. Cresc5torul va avea al5turi o
cutie cu rumegug de lemn incslzit;
49 MATCA
adincegte degetul ar5t5tor in rumegug,
pune acolo un cornet ca un degetar
f5cut din hirtie cerat5 inf5guratB in
jurul degetului qi introduce in acest
orificiu captuqit botca care st5 la c51-
dur5 gi intuneric. Unii cresc5tori fo-
losesc vata, care ins5 lipindu-se pe
virful botcilor, irit5 albinele coloniei
in care ele se altoiesc. Cutia cu botci
se duce apoi fn camera cald5, unde se
face altoirea pe fagurii stupului orfan,
sau se lipesc pe dispozitive mobile
pentru a le putea pune acolo unde
crescitorul doregte. Cind num5rul de
botci crescute este mare, ele pot fi
date nucleelor sau micronucleelor de
imperechere formate fn acest scop.
Dac5 qi aqa tot mai rZimin botci, ele se
pun in colivii de pastrare previzute
cu gratii Hannemann, prin care albi-
nele unei colonii, orfanizate anume
pentru acest scop, pot s5 p5trund5 gi
s5 ajute la nagterea mgtcilor yi la in-
tretinerea lor 2-3 zile pin5 se folo-
sesc, aga cum se arat5 mai departe.
Cregterea mfitcilor Pn botci artiti-
ciale din colonii orfanizate. 'fn creqte-
rea artificial5 trebuie s5 se urm5reas-
c5 felul cum cresc albinele in mod na-
tural mgtcile de roire. Mitci bune vor
f i cele care sint crescute dup5 o meto-
d 5 apropiat5 de cea naturals, atunci
cind albinele se pregltesc s i roiascs
Deci colonia care va cregte mitci tre-
buie s s aib5: populatie numeroasi,
dens5, comprimat5, cu multe doici
care au l5ptiqor aglomerat in glande,
gi multe albine tinere. V.n. Roire,
mitcile de roire. Botcile de roire sint
de dou5 ori mai lungi decit cele cres-
cute pe dispozitivele artificiale mobi-
le. De asemenea cantitatea de 15pti-
yor rgmas in fundul lor, dup5 iegirea
mgtcilor, este mai mare la cele de roi-
re, decit la cele crescute pe dispoziti-
ve mobile cu larve mutate. Preferinta
albinelor de a creyte mstci in faguri
MATCA
noi, se datoreazii faptului cii ele pot
modela cu ugurintii botci bune, spa-
tioase, cu fundul bombat gi adincit
aga cum trebuie pentru dezvoltarea
normal5 a larvei gi miitcii. Timp d e
peste gapte decenii apicultorii au folosit
patru metode de cregtere artificialii a
miltcilor. Primele douii au fost mult
folosite cu mici modificiri far5 insem-
nitate, iar celelalte dou5 au un istoric
mai recent.
Metoda Doo little -Pratt
(mutatia larvei in botci artificiale).
Apicultorul pregiitegte din timp o
colonie cresciltoare, ajutind-o cu pu-
iet ciipiicit de la coloniile vecine, cit
gi cu stimuliiri de sirop, aga cum s-a
mai spus.
Cu ajutorul unui dispozitiv denumit
qablon sau modelator de botci V.n.
se lac, din ceara obtinuti la descilpii-
cirea fagurilor cu miere, un numar de
botci artificiale, ca nigte cupe. Ele
se lipesc pe mici suporturi de lemn (de-
getare) ce stau in suspensie fntr-o
ram5 denumiti ram& sau fagure port-
botci V.n. fnainte de a introduce lar-
ve in aceste botci artificiale ele se dau
timp de douii-trei ore albinelor colo-
niei cresciltoare, care le curiitl cu
salivl, se obignuiesc cu ele, aga incit
vor fi mult mai bine acceptate, cind
vor fi prezentate Pn colonie, avlnd in
ele lame. Cu 4-5 zile inainte de ince-
perea lucriirilor propriu-zise de creg-
tere, apicultorul orfanizeazg un nu-
cleu din stupinii pastrind provizoriu
matca intr-o colivie cu citeva albine.
El stimuleazii nucleul orfan iar albi-
nele vor clidi botci luind in cregtere
un numar de larve bine hriinite cu
Iiiptigor. D u p i trei zile eliminii din
botci larvele, recolteazii Iiiptigorul gi
red6 nucleului matca lui. Concomitent
se introduce cea mai valoroasil matci
din stupin5 intr-un izolator. V.n.
unde timp de 36 ore ea depune 0115
50 MATCA
intr-un fagure curiitat In prealabil d e
ciitre albine.
Cind larvele incep s2i eclozioneze
din ouii deci d u p i trei zile, apieul-
torul dilueazii cu putinti apii distila-
tii liipti$orul, punind pe fundul fie-
ciirei botci artificiale o picstur5 cit
un bob de mei. Apoi scoate din celu-
lele fagurelui cu o spatulii fins din
sirmii de otel larve abia eclozionate
din ouii gi le pune cite una in fiecare
botcl. Rama port-botci se agazii in
mijlocul cuibului coloniei crescatoa-
r e ; aceasta a fost desigur orfanizatg
rnai inainte cu d o u i ore, luindu-i
matca gi tot puietul.
Albinele doici h&rBnesc cu Ilptigor
larvele din botcile artificiale, iar ele
igi urmeazi evolutia ping aproape d e
maturitate, cfnd botcile sfnt folosite
fie la preschimbarea mltcilor fmbitri-
nite din stupii ale ciiror colonii nu
progreseazi5 sau la formarea de nu-
clee, roi-stoloni etc.
M e t o d a W . C o f f e y, S.U.A.,
este o metodii mai e~peditivi~lucrlnd
cu stupi multi-etajati orfanizind co-
lonia de cregtere numai cu 30 minute
inainte de a primi botci.
Se alege una din cele mai puternice
colonii din stupinil, care are multii
albinii zburiltoare gi albinl tfnarti.
Cu patru zile inainte o stimuleazii cu
substante proteice, miere cu piisturg
sau sirop cu drojdie ori cu soia.
Matca cu tot puietul in corpul de pe
fund se izoleazii introducind o gratie
Hannemann fntre acest corp gi cele-
lalte ce au hranii acumulati. Dupii
cele patru zile de stimulare corpul
superior a1 stupului se ridicii, se pune
pe un fund nou, deplasindu-1 cu 30 cm
in spatele corpului cu matcii, retr8-
glndu-se din el provizoriu fagurii cu
miere ce deocamdatii se pun fntr-o
15diti portativs. Atunci, din corpul
cu matci se scot toti fagurii cu puiet
MATCA 51 MATCA

inclusiv matca, mutindu-i in corpul

golit ce a fost deplasat in spate.
Deci se face un schimb de faguri in-
tre corpuri. Stupul deplasat este acam
ca un roi cu matcii, puiet gi hran5 gi
numai cu albina tinlrii acoperitoare a
puietului, ciici cea zburiitoare se in-
toarce la locul cunoscut.
Pentru ca populatia din acest stup
devenit ,,crescltorLLsii fie cit rnai mare,
in fa@ lui se rnai perie albina tiniirii
de pe alti 5-6 faguri cu puiet deschis
luati din stupii vecini, avind grij5
ca nu cumva se dea si vreo matc5. Metoda Heyrand de cregterea mgtcilor
Aceastl din urmci operqie se face nu-
rnai ctnd albina din stupul cresciitor tru ca larvele din botci s5 fie gi rnai
este incii tulburat5 de aceste schimbiiri bine ingrijite, in corpul superior se
in organizare aga incit albinele nu urcci incii doi faguri cu puiet neciipii-
obaervl pe noile venite. cit, cu albinii acoperitoare; rama psrt-
Agezarea fagurilor in acest stup se botci se va intercala intre aceste douii
face putin rnai distantat, pentru ca rame. Coloniile gazde se hr5nesc in-
Pntre faguri sii incapl cit rnai multii tens cu sirop cu proteine.
albing. Se l a d ins5 intre rarne loc M e t o d a H e y r a n d , constii
suficient pentru alte 2-3 rame port- in mutatia larvei o datii cu eelula ei,
botci cu larve transvazate, care vor metodii care a ap5rut tirziu, la aproa-
fi curind aduse gi date albinelor pentru pe trei decenii dupg cea a lui Doolit-
cregtere. Operatia aceasta din urmii tle-Pratt .
se face dupii 30 de minute de la orfa- Se introduce cu citeva zile lnainte
nizarea coloniei cresccitoare, oferindu-i- in mijlocul cuibului unei colonii, care
se pe barele port-botci maximum 20 are matca cea mai bung, un fagure
d e botci pentru cregtere gi stimulin- nou cl5dit in care a eclozionat in
d-o permanent, plnti la ciipilcire. primiivara curentil cel putin o gene-
Dacii cresc5torul are nevoie de rnai ratie de puiet. E l se stropegte cu ap5
multe botci, pentru ca s5 nu rnai or- indulcitti cu miepe sau zahiir. Dupii
fanizeze altii colonie cresciltoare, o 24 de ore se controleazii dacii matca
folosegte tot pe aceasta. fn acest scop vi-a depus oulle in celulele sale.
d u ~ 24 l de ore se scot ramele vort- fn caz afirmativ, dupg trei zile, cind
boici gi se impart botcile acceptate
altor colonii-gazde puternice, din pri-
sac&, care nu se orfanizeazg. Albine-
//
\#
le acestora vor continua munca de
h r h i r e gi ingrijire a larvelor din
botci .
Mltcile acestor stupi-gazde vor sta
In cuibul de jos, izolate cu o gratie
HtUlnemann de c o r ~ u superior,
l unde Celule din fagure eu lame tinere En ele,
sfnt botcile date spre ingrijire. Pen- fixate pe pene triunghiulare
M ATCA
Preducea de scoaterea oului odat5 cu fun-
dul celulei in care a fost depus
(0rosi Pall)
larvele au eclozionat din ou5, se de-
cupeaz5 cu o preducea, prin rgsucire,
un numir de celule care au pe fundul
lor larve de citeva ore. Celulele decu-
pate se lipesc pe suporturi cilindrice
de lemn care au la una din extremitsti
un triunghi de tab15 fixat cu un cui
mic.
Cu un cutit putin inciilzit sau o
lam5 de ras, se scurteazti din in5lti-
mea celulelor decupate pin5 la jum5-
tatea lor, apoi cu un lirgitor de celu-
le se rbfring marginile acestora.
Pana triunghiulari de t a b l i cu su-
portul respectiv gi celula lipsiti se
infige pe un fagure vechi gol, care
are deasupra un jgheab de hr5nit. Se
pun numai cite 10 botci cu suporti pe
fiecare fat3 a fagurelui.
Fagurele port-botci se introduce in
mijlocul cuibului unei colonii cres-
cgtoare, orfanizatg cu dou5 ore mai
Enainte de matcii qi puietul neciipicit.
Cind botcile ajung la maturitate se
retrag cu suportul lor din fagurele
port-botci si se folosesc aga cum s-a
artitat mai sus.
Foloasele acestei metode sint evi-
dente f a t i de metoda precedent5 a
transvazlrii larvei din celula sa tntr-o
botci artificials. fntr-adevgr, larvele
nu mai sint zdruncinate din mediul lor
natural prin operatiunea mutirii lor.
In afar5 de aceasta, ele au deja 15pti-
80' pus acolo de albinele doici, chiar
d e la eclozionarea larvei din ou. Doi-
cile din stupul cresciitor msresc can-
52 MATCA
titativ .gi imbun5tgtesc calitativ liip-
tisorul, oferind larvelor de data aceas-
t a un l5ptigor cu anumite substan!.e
hormonale, pe care-1 dau numai lar-
velor de matc5.
M e t o d a R o m a n e s c u este
metoda creyterii de mtitci f5r5 muta-
$ia celulei cu larv5. Se fixeaz5 un fa-
gure artificial pe suprafata unei pl5ci
de lemn format5 din mici cuburi im-
binate, care pot apoi sti fie dezmem-
brate. Placa cu fagurele lipit pe ea,
dup5 ce a fost cl5dit de albine se in-
troduce in mijlocul cuibului cu matcii
selectionat5, pentru a fi insimintat.
La citeva ore d u p i ecloziunea larvelor
din ou5, suprafata fagurelui este ,,ara-
tti in lung qi curmezis cu un plug"
- d u p i expresia proprie a autorului,
astfel incit rgmine neatinsti cfte o
celulii cu larv5 pe fiecare cuib. Cu
ajutorul unui ,,piepteneCLse destram5
partea de sus a celulelor, rimase in-
tacte intre ,,brazdeCL,pentru ca albinele
doici s5 poat5 ajunge ugor la larve qi
s5 cl5deasc5 botcile. Placa cu micile
cuburi pe care sint celulele cu larve
se ayaz5 cu fata in jos deasupra cui-
bului coloniei cresciitoare, spriji-
nindu-se pe un cadru de lemn inalt
de 7 mm. Botc.ile stau astfel in pozi-
tie natural5. Albinele iau in cregtere
Colivii colective pentru pgstrarea mBtcilor
eclozionate
un mare numiir de larve, modelind
frumos celulele.
Metoda are avantajul rapiditgtii,
precum gi a faptului c5 larvele nu sint
scoase din mediul lor natural. Ca
dezavantaje trebuie s5 semnal5m greu-
tatea cliiditului qi ins5mintatului ra-
mei speciale, precum gi a faptului c5
nu se pot cregte m5tci direct din
ouii. Pentru practicarea ei trebuie
unelte speciale, destul de complicate.
Metoda detaliat5 de lucru, cu 'pre-
zentarea amlnuntit5 a aparaturii in-
trebuintate, este descris5 in lucrarea
intitulat5: ,,Sistematizarea cregterii re-
produc5torilor de albine", N. Roma-
nescu apiirut5 la Bucuregti in anul1948.
M e t o d a R. J o r d a n - V o -
1 o s y e v i c i, este metoda dublei
transvazgri. Folosind cele trei metode
de cregtere artificial5 ale lui Doslitl-
le-Pratt, Coffey gi Heyrand, cresciitorii
nu erau pe deplin multumiti, c5ci nu
toate mgtcile corespundeau cerinte-
lor de prolificitate. Examinate his-
tologic la microscop s-a g5sit c5 aces-
tea aveau un numar ceva rnai redus
de tuburi ovariene fat5 de m5tcile
provenite din botcile de roire. La o
analiz5 aprofundat5 s-a g5sit c5 supe-
rioritatea mstcilor crescute natural,
se datoregte faptului c5 pe fundul bot-
cilor naturale r5minea, dup5 eclo-
zionarea mgtcilor, de trei ori mai mult
liiptigor decit in cele crescute artifi-
cial. l n schimb s-a rnai constatat c5
larvele mutate in botcile artificiale, de
multe ori sint luate in cregtere de doici
abia dup5 4-6 ore de la transvazarea
lor qi c5 in acest interval de timp ele
st5teau fltiminde. Aceast5 fl5minzire
temporar5 era In detrimentul bunei
dezvolt5ri a viitoarelor miitci, gtiut
fiind c5 Pn ordinea natural5 a cregterii,
doicile viziteaz5 gi hr5nesc de sute de
ori pe zi larvele crescute natural, f i r 5
optiri accidentale.
De aceea cresc5torii de pretutin-
deni, in frunte cu prof. Jordan, au
adoptat o modificare a primei metode
de mutatia larvei, producind m5tci
rnai bune ca inainte.
Tehnica metodei. Larvele lipsite
temporar de hran5 pin5 la acceptare,
dar care d u p i trecerea celor 5-7 ore
sint alimentate abundent cu liiptigor,
se elimin5 din botcile artificiale, dup5
24 de ore. fn locul lor sint agezate
alte larve, abia eclozionate din ou5,
dar scoase din acelagi fagure. Aceste
larve g5sesc in botci o mas5 imbelgugat8
de 15ptigor r5mas de la larvele pre-
cedente eliminate. Deci, ele nu rnai
trec prin criza de flgminzire, se dez-
volt5 normal ajungind m5tci de va-
loare. Aceast5 metod5 este cunoscut5
sub denumirea de metoda mutatiei
duble.
S-au obtinut astfel rezultate gi
rnai bune, ciici aceste larve tinere
cu hran5 supraabundentii sint foarte
ugor primite de coloniile cresciitoare,
far5 ca botcile s l fie rnai intii incre-
dintate coloniei pornitoare. Totugi
nici astizi nu s-a ajuns prin aceast5
metod5 s l se obtinti m5tci la fel de
bune ca cele crescute natural in colo-
niile ce au roit.
Analizindu-se cauzele care duc l a
. aceste rezultate oarecum nesatisfgcg-
toare, s-au constatat urmiitoarele:
Din punctul de vedere a1 componen-
tei, llptigorul doicilor dat larvelor
de matc5 fat5 de cel pe care-] primesc
larvele de albin5 lucriitoare, nu este
acelagi. Analizindu-se cele dou5 fe-
luri de 15ptiBor s-a gasit c5 cel d a t
larvelor cu destiilatia iniJial5 de a fi
viitoare mgtci, are in components sa
mult acid pantotenic care este cel mai
activ aminoacid ce ajut5 cregterii gi
dezvoltgrii corporale dar mai cu sea-
m5 a ovarelor, precum gi a hormoni-
lor sexuali.
MATCA 54
Doicile oferii larvelor de albine lu-
crgtoare cantitiiti variate de liiptiyor
in raport de virsta lor, pe cind larve-
lor de matc5 le dau de la inceput mari
cantitiiti de hranii, fiirri economie.
Ouiile destinate initial ca din ele s,i
se nascii larvele viitoarelor miitci,
primesc un liiptigor diluat avind anu-
mite substante care, inainte de eclo-
ziune, printr-un proces de osmoz8,
pritrunde la embrion prin porii cojii
oului.
In lumina acestor observatii, s-au
tras urm5toarele concluzii : larvele
d e 2/1 ore ce se transvazau in colonia
cresciitoare erau prea in virstri; aceste
larve scoase cu spatula din celulele
fagurelui in care ouase matca de selec-
tie, au primit initial - ca ou sau lar-
vii - o hranii ce corespundea starii
lor de viitoare albine lucriitoare gi nici-
decum una ce obignuit o dau viitoa-
rclor larve de matcii; oricit de repede
s-ar face mutatia larvelor din celulele
fagurelui unde au eclozionat, suferii
d e o schimbare a mediului yi le trebuie
o perioadii de adaptare la noul mediu ;
pin5 la familiarizarea cu aceastii si-
tuatie nouii a doicilor gi a albinelor
crescgtoare, trece o perioad5 de la 10
minute pin5 la 5-7 ore de fliiminzire ;
abia atunci doicile hrjnesc larvele,
chiar dac5 le grisesc nepotrivite ca
virstii, pentru a fi viitoare miitci;
dacii se face mutafia dublii, noua lar-
vii g6segte in botcii un 16ptigor a ciirui
dozare nu este corespunziitoare chimic
tji calitativ virstei gi stiirii de larva
de albin5 lucriitoare gi cu atit mai pu-
$in de matc5; aceastl hranii nu-i
convine pe deplir~larvei nou aduse,
+i adeseori albinele doici inlocuiesc
aceasta hran5 cu alta corespunz5-
toare virstei; aceasta ins5 cere un
timp in care larva nu se alimenteazg
suficient.
MATCA
M e t o d n J o e S n t i t h este de-
numitii si metoda ind~~strial:de creg-
tere. Fiecare stup cresciitor trebuie sS
aibii la dispozitie albina tinarii din 4
-5 stupi bine populati, ocupind cel
putin dous corpuri in fiecare stap,
care furnizeaz5 mere11 albinii tiniir8,
cit timp f i n operatiile de crevtere.
La aplicarea acestci metode se folo-
seste:
0 colonie de selectie, producii-
toare de ou& d~ lrirstR precis:. Ea
ocup5 1111 stup cubic tip Dadant clr
i 2 rame, care stan in pat cald, avind
in peretele din spate un orificin de hrri-
nit de 23 mm diametru, cu un hriinitor
exterior.
0 colonie pornitoare a larvelor
eclozionate in viitoarele botci. Ea
este orfanii, organizatg c11 douii ore
inainte de a i se da larvele abia eclo-
zionate, asa cum se T-a ar:t,a rnai jos,
avind grijg de ele numai timp de 24
de ore. Pentru fiecare colonie porni-
toare se rezerv5 2-3 colonii furnizoa-
re de albinii tiniirri, care se schimb5
periodic pe miisurii ce inainteaz5 in
virst5.
0 colonie de crevterc! care are
gratie Hannemann la urdinig. E a
este foarte puternicii gi cregte lar-
vele ce le primegte de la colonia
pornitoare pin5 la maturarea lor.. Toa-
te aceste colonii sint stimulate, iar
cei 4 - 5 stupi furnizori le alimenteazii
permanent Eu albing tiniirri pe miisura
nevoilor.
Unii cresciitori mai folosesc qi alti
stupi pentru botcile matme, dar nu-
mai atunci cind numsrul lor este prea
mare gi nu mai au loc in st,upul de
creqtere. Acegti stupi sint denumiti
,,stupi de finisare".
Tehnica rnetodei. Se pregiitesc la
inceput rame speciale de ouat. Se iau
rame obignuite gi se completeazii golul
lor cu o sclndurg groas5 de 20 mm,
MATCA 515 MATCA

in mijlocul cjreia se taie cite un drep- care albinele celor dou5 comparti-
tunghi cu latura orizontal5 de 210 mm, mente pot s5 circule gi s5 transporte
iar ingltimea de 130 mm. Golul r5mas in cuibul mare hrana din hr5nitorul
in aceastii scindur5 va fi ocupat de un exterior.
mic fagure artificial lipit cu cear5 Cind dup5 3-4 zile albinele s-aa
pe margini. In luna aprilie se intro- obignuit cu acest dispozitiv, se prinde
duc aceste rame ling5 cuibul unei co- matca coloniei cu tubul de sticl6, V.
lomii. Cind ele vor fi cladite, se retrag n. gi se tine provizoriu la c5ldura
gi se p5streaz5 pin5 se incep lucr5rile corpului intr-un buzunar. Atunci se
de cregtere a m5tcilor. Fiecare colonie golegte de rame compartimentul mic
cu matc5 selectionat5 destinat,? s5 dinspre spatele stupului, se scuturj
furnizeze ou5, TTaavea cite dou5 rame in go1 albinele tinere de pe 3-4
de acest fel. rame cu puiet, se introduce la mijloc
Se desfac din cuie citeva rame de o ram5 cn puiet c5p5cit cu albina ei
stup, ale caror speteze superioare s5 acoperitoare, incadrind-o cu dou5 rame
aib5 pe fata lor inferioar6 un jgheab speciale de ouat din cele completate cu
(nut) longitudinal adinc de 3 mm. In scindur5, dar cu figuragi cl5diti mai
acest n u t se intoarce marginea unei de mult. Atunci se elibereaz5 matca
figii de fagure artificial lat5 de 60 m m ; din tubul de sticl5 In acest comparti-
figia va fi consolidat6 cu cear5 topitl. ment mic, care se acoper5 cu un podi-
Spetezele cu figii se dau albinelor, al5- gor din P.F.L. Matca ocup5 cu o u l
turi de cuib, pentru a fi cl5dite; apoi cei doi f5guragi din ramele infundate,
se retrag gi se plstreazl intr-un stup neavind alt loc disponibil. Se hr5-
gol. negte stupul de dou5 ori pe zi, cioc5-
Colonia ce vroduce ou5 selectionate nindu-1.
se organizeazg cu cel putin do& s5p- D u p l trei zile se retrage fagurele
t6mini inainte de inceperea lucr5ri- cu puiet din mijloc, indepartind incet
lor de cregtere. E a trebuie s k fie pu- albinele gi matca de pe el, dar llsindu-
ternicii, cu cel putin 3,5 kg albinl, cu le in acelagi compartiment mic; fagu-
matca cea mai bun5 din prisac5. Ra- rele retras este inlocuit cu o speteazii
mele stau in stup in pat cald. Prin cu figie de fagure nou ]at5 de 60 mm,
orificiul fgcut in peretele din spate, cltidit5 mai de mult. Pe speteaz5 s e
colonia se alimenteaxii de doul ori pe inscrie data introducerii acestei fEgii.
zi cu cite 100 g sirop bogat in protei- Matca, in lips5 de spatiu, ocup5 cu
ne, oferit in hr5nitorul exterior. Cind ou5 figia. Dup& 24 de ore speteaza cu
se dii siropul, stupul se cioc5negte pu- figie avind ou5 proaspete, se retrage
tin, pentru ca albinele sl-gi formeze din compartimentul mic cu matcR gi
un reflex conditionat de hriinire. se trece fn compartimentul mare, i n
Cu 3-4 zile inainte de a porni la mijlocul cuibului. fn locul ei se pune
cregterea m5tcilor stupul se imparte pentru ouat alt5 speteazl cu ffgie d e
In doua compartimente neegale - fagure cl5dit. fn felul acesta, apicul-
cel de la peretele din spate avind un torul va avea in fiecare zi o serie
spatiu de 3 rame, ce stau in larg, iar de larve abia eclozionate din outi, c5ci
cei de-a1 doilea 8 rame plus o diafrag- operatia se repet5 zilnic.
mti etangii Intre ele. Diafragma etangl Cind s-au implinit trei zile gi din
are fnsl in partea de jos o figie de ouiile depuse de mat& In primul f l -
gratie Hannemann ]at5 de 3 cm, prin gurag cu speteazl, care se afl5 fn com-
 56
partimentul mare incep sri eclozio-
neze larve, se orfanizeazii stupul porni-
tor. Orfanizarea lui se face cu dou&
are inainte de a incepe sii eclozioneze
larvele si anume: intr-un stup go1 cu
fund, podisor si capac, se agazii la
mijloc un fagure gat,a clridit in a ccirui
celule se toarnl apii indulcitri. In dreap-
t a si stinga lui se lass loc s l incapii
cite o ramri, iar dincolo de acest spa-
tiu se a~azAdouii rame cu hran5: una
-cu miere in stinga si alta cu polen in
.dreapta. Spatiile laterale sint mfirgi-
n i t e cu dou& diafragme.
Popularea ca albinci tincirci a stupu-
l u i pornitor se face scotind disponibi-
lul de albinl din stztpii furnizori.
Acegtia au fost permanent stimulati;
mitcile lor au ouat intens; ele a u ocu-
pat ambele corpuri de stup cu faguri
c u puiet, dar in ultimele zile au fost
coborite in corpul inferior, despiirtite
d e cel superior cu cite o gratie Hanne-
mann. f n felul acesta, crescritorul
cind are nevoie sii ia albinii tinririi ca
sri populeze stupul pornitor din stupii
furnizori, ia oricare fagure de sus aco-
perit cu albinl, ai o scuturii in stupul
pornitor, fiind sigur cii nu d l acestuia
gi vreo matci.
T[n partea superioarl a stupului fur-
nizor se ridicii zilnic cite u n fagure
c u puiet ciipiicit flr& albina acoperi-
toare inlocuindu-1 jos cu altul gol;
deci, sus, vor ecloziona mereu albine
tinere care sint cele mai bune viitoare
doiei.
Stupii furnizori de albinl tinirri dau
celui pornitor atita tineret cit este
nevoie gi anume: d a c l se dau spre por-
nire 50 de botci, trebuie s l se scuture
in pornitor cel putin 2 kg albinii t i n l -
rri. Pentru 75-100 botci, trebuie s l
fie acolo cel putin 3,5-4 kg albinii
tingrii.
Albinele tinere scuturate Pn stupul
pornitor stau acolo cu urdinigul in-
MATCA
chis 2-3 ore, dar cu orificiul de venti-
lare de la fund deschis, cit gi cel de
la capac. Albincle scuturate sint n6-
cl5ite de miere si desi provin din 2-
3 stupi, ele, lingindu-se, se infrgtesc.
Dup5 trecerea celor d 0 ~ ore5 se des-
chide stupul cu colonia producjtoare
de o u l , ce are speteze cu figii cu larve
care abia eclozioneaz5 din 0115. Spe-
tezele sint duse in camerg caldii. Din
fiecare fiaie de fiiguras lat de 60 mm,
se taie de-a lungul cel putin patru fisii
inguste, fiecare cuprinzind de la un
c a p i t la celiilalt un sir de celule
cu larve ce eclozioneazii. Operatia se
face cu un cutitas cu lama fins, incgl-
zit in apci fierbinte; fisiile inguste
triiate, se lipesc cu cearl topit5 turna-
ti5 pe gipci subtiri. Se scurteazg pinii
la jumiitate inriltimea celulelor, iar
cu o micri spatul5 se eliminri larvele
din 4 in 4 celule. In felul acesta albine-
le vor forma botci numai din celulele
care au larve in ele; botcile vor fi
mari, frumoase, lungi ~i ugor de luat
d e pe sipcl.
fntr-o ram3 goal5 port-botci se pun
numai d o u l astfel de gipci cu larve
ce abia eclozioneazii. Ele se asaz5 la
distant5 de 6 cm una de alta; golul
de sub speteaza ramei port-botci, c i t
vi golul de jos, de sub cea de a doua
gipcri cu larve, se completeazri cu cite
dous figii de placaj.
In stupul pornitor plin cu albinii
tinririi se introduc aceste d o u l rame
port-botci cu larve, agezindu-le in
spatiile goale, in dreapta gi stinga
fagurelui mijlocas, ce are apri indulcitg
in celule. Acolo, in stupul pornitor,
riimin numai 24 de ore.
lnainte de a se implini acest termen
se organizeazii stupii cresclitori sau de
finisare; coloniile ocupii cel putin
cite d o u l corpuri cu populatia lor.
Atunci din stupii cresciitori se ridicg
mgtcile, orfanizindu-i. Pentru a fi
 MATCA
siguri c5 au albin5 tin5r5 suficient5
se introduc in fiecare zi cite doi faguri
cu puiet gi albina acoperitoare din stu-
pii furnizori ; albinele acestea sint
pulverizate cu o solutie de ap5 mierati5
parfumati, care se d l gi peste albinele
coloniilor gazde.
f n fiecare stup cresc5tor se intro-
duce zilnic numai cite o ram5 cu dou5
gipci port-botci cu larve gata de eclo-
ziune, retrigind din margine un fa-
gure cu hran5. Ramele port-botci
scoase din stupul pornitor se introduc
in coloniile crescgtoare impreung cu
albinele doici ce le acoper5 gi care au
fngrijit pin5 atunci larvele din botci.
Pentru ca s5 nu se creeze neliniqte
intre albinele stupului cresc5tor) gi
cele noi sosite, acestea din urm5 se
pulverizeaz8 cu ap5 parfumat8; la fel
se pulverizeaz5 gi albinele din fagurii
vecini.
A doua gi a treia zi, cind vine rindul
s5 eclozioneze celelalte larve din fiyiile
puse in pornitor, acestea se introduc
fn alti stupi cresc5tori gi nicidecum in
cei ce au deja in cuib cite o prim5 ram5
cu botci.
Abia in a patra zi de la prima ope-
ratie, deci cind in primele rame port-
botci sint deja botci c5p5cite) se
pot introduce in primii doi stupi cres-
c5tori alte rame port-botci cu larve
gata eclozionate, scoase din stupul
pornitor; aceste rame ins5 se agaz5
separat de prima ram5 avind intre ele
un fagure despirtitor cu puiet c5p5cit.
Dup5 alte trei zile primele rame cu
botci din primii doi stupi cresc5tori
se retrag definitiv, botcile sint ma-
ture, iar ele se distribuie la nuclee
sau micronuclee de imperechere, or
direct in stupi cu mitci batrine spre
preschimbare.
fntrucit stupul pornitor pierde astfel
zilnic albina tin5r5 ce se d 5 o dat5
cu ramele port-botci cu larve gata de
57. MATCA
eclozionare, el va fi ajutat din 4 in
4 zile cu cite un fagure cu puiet masiv
c5p5cit1 cit gi cu albinele acoperitoare
luate din alti stupi puternici. Dac5
in stupi nu mai incap astfel de rame,
se scutur5 albina tin5r5 de pe 2-3
faguri cu puiet necgp5cit in fata ur-
dinigului stupului pornitor, cici aceas-
t 5 albin5 fiind tin5r5 este bine pri-
mit5.
hletoda 15s5rii larvei in propria sa
celul5, pe faguri noi, ale c5ror celule
pot fi ugor modelate fn botci bune,
mari gi spatioase, este mai aproape d e
natur5.
Folosind aceast5 metod5, intotdea-
una, dup5 ce m5tcile au eclozionat
din botci, se va mai vedea pe fundul
lor o cantitate de Isptigor deshidratat,
galben yi cleios, ceea ce este o dovad5
c5 larvele de matc5 au fost hr5nite din
belgug gi in consecint5 au iegit m5tci
de calitate superioar5.
Un prea mare num5r de botci d a t e
unei singure colonii crescltoare, s e
r5sfringe in r6u asupra calit5tii m5t-
cilor iegite.
Numai buna intretinere a m5tcilor
care sint hr5nite din belgug cu miere
gi p5stur5, or sirop de zah5r cu drojdie
( V . n . Hrcinire) determinl o euforie.
in colonie, incit primesc ugor botcile
pentru pornire sau finisare.
Botcile acceptate de albinele stupu-
lui pornitor gi date coloniei de fini-
sare vor fi verificate dup5 24 de ore;
cele care sint mici, lovite, botite etc,
se vor elimina pentru ca doicile s&
nu hr5neasc5 viitoare miltci far5 va-
loare.
Rama port-botci s5 aib5 pe speteaza
sa superioar5 insemnat5 cu o sigeat5
indicatoare pozitia ei fat5 de mijlocul
cuibului, pozitie ce nu trebuie nicio-
data schimbat5, iridiferent de cite ori
va fi scoas5 rama. Celelalte rame cu
botci se agaz5 in dreapta sau stings-
MATCA
primei rame, despcirtite de ea printr-o
ramd cu puiet c&pdcit.
Minuirea lor se va face cu toatii
atent.ia, f5r5 lovituri, zdruncinituri,
evitind verificiirile in zilele cu vint.
De asemenea trebuie ferite de razele
puternice ale soarelui, ciici toate aces-
t e manipuliri gregit fscute, provoacii
moartea tinerelor larve de matci,
mai ales cind nu au ajuns la c5picire.
lMulti crescitori preferi, cind o serie
de botci sint cipicite, s5 le ridice din
colonia de finisare dindu-le pentru
pbtrare la 1-2 colonii orfane din
prisacci; aceast5 operatie se face ca o
prevedere, c5ci sint colonii de fini-
sare care nu mai vor sii creascii alte
botci, dac5 v i d cii au botci deja c5p5-
cite in stup.
Finisarea botcilor in corpul a1 doi-
lea a1 stupului desp5rtit prin gratie,
nu dii rezultate bune. Colonia de fini-
sare trebuie s5 fie independent5, pu-
ternicii gi orfan5, cu albine care circulci
in stup fir5 impedimente gi alimen-
tat5 mereu cu hranii gi cu puiet c6pii-
cit.
Ramele cu port-botci se pun numai
in corpul inferior.
Coloniile orfane gi care au multe
doici, a r a t i o deosebit5 inclinare spre
crestere de botci frumoase, cu larve
bine 1lriXnite; de aceea atit stupul por-
nitor cit gi cel de finisare sint orfani.
D q i cregterea aceasta artificial5
se face in sezon cald, totugi toti cei
trei stupi folositi la producerea de ou5,
la pornirea cregterii larvelor cit gi la
finisarea botcilor, trebuie sri fie bine
impachetati, pentru ca nu cumva
coloniile s5 se resimt5 de o eventualri
rricire brusc5, fie in timpul noptii,
fie ziua.
Rlatcile crescute in conditii vitrege
nu dau rezultatele agteptate, calitatea
lor fiind influentatii mult de lipsa
~ t i l d u r i i tji alimentarii bogate.
58 MATCA
Metoda creFterii artifi-
c i a l e d e ntcitci, f 6 r d o r f a -
nizarea coloniei crescii-
t o a r e . E folositci mai mult in Ger-
mania la stupi model Zander, ase-
miiniitori cu cei multietajati de la
noi, cit gi in cei orizontali.
Colonia cresccitoare se conduce in
aga fel ca la momentul potrivit aproa-
pe sii intre in stare de roire, f5r5 ca
sii-si fi clldit incri botci. E a se stimu-
leaz5 permanent cu hranii proteici.
In stupii orizontali se pune o diafrag-
mii etangci, avind la mijloc o porliune
de gratie Hannemann, formind deci
dincolo de ea un compartiment redus
pentru cregtere ca gi la metoda Joe
Smith. Dacii se folosegte o gratie in-
treag5, ea va fi acoperitii pe o supra-
fat5 mare cu o foaie de carton, pentru
ca albinele din micul compartiment
de crestere s5 se simt5 mai izolate.
Compartimentul mic se 'organizeaza
astfel: ling5 gratie se aduc doi faguri
cu puiet ciipiicit, ling5 ei se agaz5
rama port-botci care are sub speteaza
superioarii o figie de fagure artificial,
iar la 6 cm sub ea - gipci avind pe
ele botci cu larve. Dincolo de rama
port-botci se pune un fagure cu puiet
nec5piicit pentru a se atrage acolo
un numap mai mare de doici, urmat de
un fagure cu hranii (miere gi pisturi).
Fagurele trebuie s5 fie cliidit in ramii-
hranitor cu jgheab. fn compartimen-
t u l mare se agazri cuibul ling5 gratie,
urmat de fagurii cu miere. Pentru am-
bele compartimente, albinele se servesc
numai de urdinigul compartimentului
mare.
Cu stupii verticali sau multietajati
se procedeazg la fel. Din cuibul de
jos, desp5rtit de corpul superior cu o
gratie Hannemann in parte acoperit5
cu carton, dar I6sind un spa+ liber
la mijloc, se ridic5 doi faguri cu puiet
c5pricit; se lasii loc pentru rama port-
MATCA
botci; se aaaz6 ling&ea pentru a atrage
albinele o ram5 cu puiet tfnsr, plus
hrana care este prea suficienti acolo.
f n aceast5 situatie, stupii crescitori
orizontali sau vert.icali se las5 24 de
ore, in care timp multe albine din
cuib se urc5 in corpul de sus. Se izo-
leaz5 atunci cele dou5 corpuri cu un
separator dublu din plnzi de sirm5,
dar numai timp de o or6. Se reco-
mand5 ca operatia s5 se facii seara.
Albinele se simt orfane, iar cind dup5 o
or6 se dB o ram5 port-botci cu larve
foarte tinere - aga cum s-a ar5tat rnai
fnainte - albinele iau in cregtere de
indatg 10-12 larve gi clidesc botci.
DupB o or5 se scoate separatorul dublu,
se inlocuieate cu aceeagi gratie Hanne-
mann care a fost acolo cu o or5 inainte
gi totul intri in normal. Albinele doici
vor creyte botci bune, din cele deja
pornite, f5r5 sfi roiascii, iar fn a zecea zi
de la transvazare se folosesc botcile
cum s-a ar5tat rnai sus.
Metoda cre;terii mcit-
c i l o r d i r e c t d i n ou.
(Metoda Orosi Pall Zoltan.) S-a b i -
nuit totdeauna, gi s-a confirmat me-
reu, c5 in cregterea natural5 gi in
timpul cfnd o colonie se preg5teate de
roit, albinele iau in grij5 in primul
rCnd oui, pentru a-gi cregte m5tci gi fn
a1 doilea rind larve potrivite ca vfrst5,
c6rora le dau un anumit Iiptigor echi-
valent calitativ cu virsta. fntr-adevir,
acelagi remarcabil cresc5tor Joe Smith,
amintit mai sus, precursor a1 lui Orosi
Pall, a observat gi a scris inc5 din
1926, c5 albinele care vor si-gi creas-
c i m&tci de roire, deci cele mai bune
pun in jurul citorva ou5 o picituri de
Iiptigor. Acesta st5 acolo fir5 s5 aib5
contact direct cu el. L&ptigorul este
pus cu putin timp inainte sil aparB
larva din ou.
Tot acest cresciitor a mai observat
ci% albinele au predilectie s i creasc5
59 MATCA
botci mari pe fagurii noi, a c5ror cearii
maleabilli este ugor de modelat pentru
preggtirea unor botci largi, fncip5-
toare gi voluminoase.
Aceasta dovedegte c5 atunci cfnd
albinele vor s5-ai creasci mitci, gi in
special din cele pentru roire, ele in-
grijesc nu numai larva, ci gi oul este
luat in ingrijire spre sfirgitul zilei a
treia pi deci, la eclozionare, larva se
va g5si din primul moment in pre-
zenta 15ptigorului.
Dacii ins5 ele iau in cregtere larve
mai mari de o jum5tate de zi de la
ecloziune, valoarea lor este c11 atit
rnai scrizut5, cu cit larva luat5 in
griji va fi mai mare ca virsti. Deci
.15ptigorul dat de doici larvelor desti-
nate a fi viitoare mitci, este de la
inceput diferentiat, fat5 de cel dat
larvelor de albin5 gi trfntor. Dovada
cea mai evident5 in aceastii privint5
este c5 miitcile provenite din astfel
de larve au la picioare inceput de co-
gulete gi perii, asemBn5toare albinelor
lucritoare. Aceasta dovedegte c i ele
nu au primit in primele 12 ore I5pti-
gor special pentru a deveni viitoare
mgtci, ci Iiiptigor pentru larve de
albine lucritoare, care le-a determi-
nat aparitia acestor accesorii pentru
recoltarea polenului. Ba, ceva mai
mult, larva de matc5 h a t 5 cu intir-
ziere in grijii, va ajunge matci cu un
minus de potential a1 organelor sale
sexuale, fn raport cu intirzierea sur-
venit5 in hrinirea sa cu 15ptigor cali-
tativ special.
Toate acestea duc neapilrat la con-
cluzia c i trebuie s i se gBseasc&o me-
tod5 potrivitl psntru ca In cregterea
de mitci s i nu se porneasci de la larvii,
ci de la ou, coloaia fiind preg5tit5 la
fel ca la roire. Acest lucru a fost do-
vedit de 0 r o s i P a 1 l care, d u p l
citiva a ~ dei fncerc5ri, a stabilit de-
finitiv tehnica ei.
M ATC A
Tehnica metodei. Pentru a obtine
ou5 de virstg precis%, 0 r 6 s i a
adoptat in parte metoda lui J. Smith.
E l preg5tegte stupul gi ramele aga
cum s-a descris pe larg la metoda pre-
cursorului s5u;
Cregterea m5tcilor direct din ou in
ultimul s5u stadiu, cu foarte putin
timp inainte ca larva s5 eclozioneze
din cauza acestuia, are o insemn5tate
deosebitg. fntr-adevgr, daci s-ar da
albinelor ou6 mai tinere care ar trebui
s i agtepte rnai multe ore pin5 apar lar-
vele, l5ptiqorul pe care ele il vor g5si
la iegirea din ou5 va fi vechi. E cunos-
cuts regula de conduit6 a doicilor
care prefer5 s5 hrgneascg larvele vizi-
tind celulele de sute de ori pe zi. Toc-.
rnai pentru ca 18ptigorul s5 fie mereu
proaspgt, ele fac aceastg stzruitoare
munc5 de hrgnire.
Pentru a obtine lgptigor cit mai
proasp5t necesar acestor ou6 gata
s 5 eclozioneze, 0 r o s i P a 1 1 por-
neste mai intii la o cregtere de miitci
obignuit5, cu cel mult o zi inainte gi
anume: pune larve tinere in botci
artificiale gi le incredinteazg unei co-
lonii primitoare. Albinele doici vor lua
i n grij5 un numar oarecare din ele,
depunind in botci o cantitate de 15p-
tigor corespunz5tor virstei fragede a
acestor larve.
Dup5 24 de ore de la acceptarea lor,
in care timp albinele au yi modelat
botcile, orosi Pall elimin5 larvele gi
le inlocuiegte cu ou5 cit rnai virstnice,
adic5 rnai aproape de aparitia larve-
lor, ouii pe care le transplanteaz5 pe
patul de liiptigor a1 larvei eliminate.
Pentru scoaterea ou5lor din celule
f5rg a le migca, ci mutindu-le cu pro-
priul lor pat, este nevoie de un mic
dispozitiv denumit preducea, V. fig.
pag. 52. Acesta are un diametru de
3 mm, cu o margine tgioasg. Mai intii
s e scurteaz5 din ingltimea celulelor
61) MATCA
ping aproape de baza lor; apoi, ume-
zind preduceaua pentru ca s5 nu se
lipeascg de cear5, se apas5 pe fundul
celulei cu OU, t5indu-se prin rgsucire
o rondelg de cear5 cu oul lipit pe ea.
Cu virful unui ac se scot rondelele
din preducea gi se agazg pe o coal5
de hirtie.
Cind s-a scos un num5r necesar de
ou5 cu rondelele respective, crescg-
torul se ocup5 de rama port-botci cu
larve puse acolo cu 24 de ore inainte.
Larvele sint luate din locul lor cu
multg atentie pentru ca 15ptigorul pe
care stau s5 nu se intind5 in botc5
rnai mult decit locul ocupat pin5
atunci; In acest scop se folosegte o
penset5 fins. Cind toate larvele sint
eliminate din botci, pe patul de I5p-
tiqor se agazg in fiecare botcg o ron-
del5 cu ou, infigind virful acului in
marginea rondelei. De Indat5 ce aceas-
t a a luat contact cu 15ptigorul se
lipegte pe el si r5mine pe loc. Rondele-
le, avind un diamstru de 3 mm, aproa-
pe cg acoperii l5ptigorul de pe fundul
botcii; totugi rnai rgmine o margine
ce o inconjoarii. Acesta or este inde-
p5rtat de albine gi in acest caz ele,
lingind 15ptigoru1, pot deplasa rondele
cu ou care cade (gi de aceea sint oare-
care pierderi de botci in aceastg me-
todg), or, ,,i1 depun in jurul oului,
ca in jurul unei insule, gi apoi acoper5
rondelele cu un strat subtire de 15p-
tigor. Obignuit 15ptigorul vechi r5mine
pe loc, iar rondelele se incrusteazg
intre stratul cel vechi gi cel nou de
15ptigorU.
Iat5 deci cum, prin aceast5 metod5,
se imitg natura gi se realizeaz5 cea de
a doua conditie natural5, in care al-
binele pun I5ptigor proaspgt si adec-
vat in jurul oului pe care ele yi-1 pre-
g5tesc pentru cresterea viitoarei m5tci.
Desigur c5 stuparul trebuie s5 lucreze
cu o mare precizie de timp in aceastl
MATCA
metod5, astfel ca transplantarea oului
cu rondela lui s5 nu se fac5 cu multe
ore inainte de ecloziunea larvei din
ou, c5ci atunci gi 15ptigorul pus in
jurul oului se tnvechegte.
Chiar dac5 doicile nu ar pune acest
Itiptigor in jurul oului, cum se fn-
timpl5 adeseori, ci numai in momen-
t u l cind oul se desface yi larva eclo-
zioneaz5, metoda se aseam5n5 cu felul
i n care se nasc m5tcile de roire, cici
larva are la dispozitie hrana din- pri-
mele minute.
Autorul metodei a obtinut rezul-
tate bune, folosind fie o colonie cres-
cgtoare orfanizat5, fie una in care
matca este prezent5 in stup, dar re-
tras5 intr-un mic compartiment din
el. In acest din urmg caz, ea rgmine
rnai departe in micul compartiment,
cu trei faguri - ca la metoda Joe
Smith - adic5 unul cu hran5 gi alti
doi gata cl5diti dar goi, unde-gi con-
tinu5 nestingherit5 ouatul. Cel mult,
se ridic5 din colonie matca numai
pentru cPteva ore, cind se introduc
pentru prima dat6 larvele in botci.
0 dat5 ce albinele au inceput s5 hr5-
neasc5 larvele date, matca se retro-
cedeaz5 compartimentului ei. Cind
se face mutatia oului in locul larvelor,
nu mai este nevoie de ridicarea m5t-
cii, c5ci albinele sint obignuite cu si-
tuatia.
Rezultatele obtinute de 0 r o s i
P a 1 1, folosind metoda cregterii m5t-
cilor pornind direct din ou, intrec ori-
care din metodele aplicate gi descrise
pin5 aici; mgtcile sint mari, de
30,5 mm, cu abdomen lung, cu multe
tuburi ovigene gi mare greutate cor-
poral$ - 224 mg fat5 de 203 mg.
E drept c5 metoda cere o preggtire
tehnic5 deosebitg, iar procentul de
m5tci crescute este rnai mic decit la
alte metode. In schimb, rezultatele
in productie ale acestor mgtci sint
61 MATCA
remarcabile. Tinind seam5 de rezul-
tatele obtinute cu mgtci de cea mai
mare valoare crescute din ou5, fn
comparatie cu cele crescute din larve,
metoda lui 0 r o s i P a 1 1 trebuie
extins5, dar simplificatg. Totul ar fi
foarte ugor gi simplu, dac5 albinele
singure a r fi puse in situatia s5 ia in
grijg ougle in pragul ecloziuni larvelor.
I n felul acesta larvele vor primi din
prima clip5 a vietii lor hrana cea mai
potrivit5.
Izolarea botcilor in colivii de jxb-
tsctie. Stuparul cresc5tor de mgtci, va
avea totdeauna un disponibil de botci
peste nevoile stupinei sale. Botcile
lasate pe loc, f5r5 protectie, a r fi ata-
cate de prima matc5 eclozionat5. Cres-
c5torul le v a introduce, inainte cu
1-2 zile, pe fiecare in cite o colivie de
protectie, unde matcile tinere eclo-
zioneaz5 gi glsesc intr-o mic5 scobi-
tur5 de la fundul coliviei citeva pic&
turi de miere. Prin plasa de sirm5 a
coliviilor, albinele doici le hr5nesc cu
substante glandulare. Tinerele m5tci
vor fi introduse in nuclee special for-
mate pentru ele. 0 parte din botci ins5
se folosesc direct, introducindu-le in
coloniile unde sint m5tci b5trine sau
cu defecte.
Coliviile de p b t r a r e se agaz5 intr-o
ram$- specialii, denurnit5 rama port-
colivii, care in lumina ei are douti
stelaje basculante, unde ele stau in-
girate pe dou5 rinduri. Rama port-
colivii se las5 in aceleagi colonii or-
fanizate In care botcile au fost date
imediat dup5 ce au fost cgp5cite gi
care le-au pastrat pin5 atunci la o
temperatur5 potrivitg, pentru buna
lor vietu ire.
Coloniile p5str5toare de mgtci in
colivii sint permanent alimentate cu
hran5 proteic5, pentru ca albinele doici
s5 hr5neasc5 bine mgtcile inchise. Ori-
cit de bine ar fi ins5 ingrijite p5strarea
M ATCA
lor mai mult de 3-4 zile nu este reco-
mandabil5. S-au observat in unele
cazuri pierderi de m5tci I5sate nehrg-
nite de cltre albine, care au gi ele pre-
ferinte. De aceea fiecare colivie este
bine s5 fie prevGzut5 gi cu hran5 pro-
prie.
Cind cresc5torul doreste s5 scoatri
o serie de colivii cu m5tci n5scute in
ele, retrage incet rama, basculeaz5
unul din stelaje gi astfel se scot ugor
coliviile din el.
Eliberarea miitcilor din coliviile
de pLtrare t i introducerea lor in
nuclee trebuie f5cut5 cu anumite pre-
cautii. Luarea de contact prea brusc5 a
tinerelor m6tci cu masa intreag5 a
albinelor din nucleele in care vor fi
eliberate, le va nelinigti mult, ele
fiind obignuite in colivii doar cu
citeva albine inconjur5toare. Se re-
comand5 ca ele s5 fie scoase din colivi-
ile de p5strare gi introduse mai intii
in colivii automate de introducere a
mtitcilor, V.n., de unde vor iegi dup5
24-36 de ore. fn acest timp cresc5-
torul \la folosi hr5nirea abundent5 a
nucleului, fapt care determinil buna
dispozitie a albinelor. Astfel, prezenta
mltcilor eliberate intre albinele nucle-
elor trece mai putin observat5 in
primul moment a1 contactului lor
cu masa albinelor din nuclee. Dup;
putin timp ele se obignuiesc cu noua
situatie gi totul intr5 in normal, cu
conditia ca apicultorul s5 nu deschid5
stupii pin5 dupil fecundarea m5tcilor.
fn concluzie, mai ales cresc5torul-
mic, va evita folosirea acestor colivii
ZT$strare care-i dau multe griji, gi
se va organiza din timp astfel incit
botcile s5 poat5 fi altoite direct in
coloniile orfanizate or in nuclee sau
micronuclee de i mperechere.
Folosirea botcilor. Orice crescgtor,
concomitent cu inceperea cregterii de
rngtci, igi intocmegte un plan privitor
62 MATCA
la folosirea botcilor cind acestea vor
ajunge in cea de a zecea zi de la trans-
vazarea larvelor, urrnind ca cel mult
dup5 dou5 zile s5 eclozioneze tinerele
miitci. Acest plan are in vedere: colo-
niile cu mltci b5trine care trebuie
schimbate g i c5rora li se altoiesc botci,
dup5 orfanizare, aga cum s-a a r l t a t
mai inainte la altoirea botcilor na-
turale; cele prea dezvoltate ce trebuie
roite artificial gi ai ciiror roi primesc
botci gata mature; repartizarea botci-
lor disponibile unor nuclee de im-
perechere in care miitcile tinere eclo-
zioneazs, ele se imperecheazg gi sint
folosite dup5 nevoie in prisaca sau
predate beneficiarilor.
Dacl cregterea s-a f5cut pentru pre-
schimbarea m5tcilor bgtrine, cu de-
fecte sau care nu corespund pentru o
bun5 productie, se altoiesc botcile
direct in acegti stupi.
Stuparul va orfaniza coloniile ci-
rora urmeaz5 s i le fie schimbate m5t-
cile cu 1-2 ore inainte de a le altoi
botcile. D a c i b p i a t i a se face intr-un
go1 de cules, coloniile vor fi hrlnite
stirnulent cu cel putin 24 ore Pnainte --
de orfanizare, precum gi 4-5 ziledup5
ce m5tcile s-au imperecheat.
E t i mai bine cind, o dat5 cu hri-
nirea, se desc5pScegte gi cite un fa-
gure cu miere din marginea stupului,
pentru a da albinelor impresia unei
bog5tii de nectar; aceasta le deter-
minii s5 hrineascg mai intens pe ti-
nerele m5tci care intr5 in perioada de
c5lduri gi se imperecheazi curfnd.
Dac5 colonia orfanizat5 a primit
botci, le-a ingrijit, matca noug a eclo-
zionat gi s-a imperecheat, totugi ea a
pierdut cel putin 10 zile de la orfani-
zare, pin5 cind matca tingri fncepe s5
oul. Acest timp pierdut pentru colo-
nie poate fi un bine sau un r & ~fiind ,
in leg5tur5 cu desfagurarea culesului
in anul respectiv. Dacl operatia a in-
MATCA
tervenit dupg culesul de salcim gi
urmeaz& un a1 doilea cules, de la tei,
zrneurl, sau f loarea-soarelui, aceste
zece zile, pierdute vor sl5bi mult colo-
nia. f n aoest timp ar f i crescut albine
tinere care s5 contribuie la sporul pro-
.ductiei de la culesul a1 doilea.
Dac& anul este ins& slrac gi secetos
gi nu urmeazl alt cules dupri salcim,
aceste zece zile de r5gaz in activitatea
.cuibului sint de mare fols. Generatiile
ce s-ar fi nlscut neavind ce culege
ar fi consumat din strinsura adunatii
ping atunci. De aceea apicultorul va
proceda la altoirea botcilor in stup,
finind seama de mersul culesului gi
desfggurarea lui in timp.
Stuparii care fac apicultur5 pasto-
ral$ gi sint siguri de recolta a doua, nu
vor folosi acest mijloc de altoire a
botcilor. E i vor organiza nuclee or
micronuclee de imperechere altoind
botci in ele, gi abia cind tinerele m$tci
s e vor fmperechea se vor suprima m5t-
cile bgtrine, introducindu-le pe cele
noi in colonii.
Formarea nucleelor vremelnice pen-
tm Pmperecherea miltcilor. S-a ob-
servat cri albinele au un simt de or-
ganizare absolut identic, fie cg locu-
iesc intr-un stup mare, voluminos,
cu zeci de mii de albine, sau in unul
cu citeva sute. Au nevoie ins5 de pre-
zenta unei mgtci, sau cel putin a unei
botci, gi de hranl. De aceea s-a recurs
la formarea de nuclee de diferite mti-
rimi: nuclee mari cu cite 2-3 rame
normale (STAS) ; nuclee mij locii, cu
2-3 rame de magazin; nuclee mici
de Pmperechere cu 2-3 rame cit
$14, 118 din rama STAS! gi adeseori
chiar mai mici. Acegtia d m urmri mai
sint denumiti gi micronuclei. E i au
doar un mic fagure cit o cutie de chi-
brituri. Reugita lor consti in faptul
cg la organieare, indiferent de mlrime,
puterea coloniei sii fie proportional^
63 MATCA
cu spatiul pe care-1 au albineb la
dispozitie, iar hrana sti le fie asiguratri
in continuare.
Data cind se organizeaz5 nucleele
trebuie s5 se potriveascii cu virsta bot-
cilor din stupul cresc5tor. Ele se scot
din stup in cea de a 12-a zi dupri tran-
svazarea larvelor in botci. Deci ace-
le m5tci mai au de stat cel mult 24 de
ore in botci, virfurile lor devenind gril-
bui din cafenii cum erau pin5 atunci.
Cind nu se cunoagte precis virsta lar-
velor la mutatia lor in botci, acestea
se scot in cea de a zecea zi de la tran-
svazare. Botcile se altoiesc in fagurii
ce ocupi nucleul; dac5 acesta este atit
de mic incit nu mai are loc o botcri
lmpreunri cu albina inconjurgtoare,
acestora li se dau direct m5tci virgine
abia iegite din botci, care nu au fost
de loc hrrinite cu 15ptigor de c5tre al-
binele doici ale coloniei crescritoare.
N u c l e e l e v r e m e l n i c e ma-
r i de imperechere se formeazg pe
2-3 rame STAS agezate la o margine a
stupului, despartite de restul pophla-
tiei printr-o diafragm5 etangti.
este la fel cu aga-zisul nucleu-buzunar,
Van., ins5 mult mai mic, avind un
urdinig in peretele lateral a1 stupului .
cu scinduricl de zbor separatl. Acesta
este tipul cel mai mare de nucleu 'in
care se pot imperechea intr-un sezon ,
6-7 m$tci. Albinele nucleului-bu-
zunar igi imprumutg cgldura de la co-
lonia de bazl al5turat5. In felul ace- .
sta, ling5 o colonie ce ocup5 un stup
orizontal, se pot organiza la ambele '
prirti laterale chiar doul nuclee de cite
o ram5 cu cite ~ n a iecare.
nO - - I'
,I
asemenea aranjament, fakg de nucleul-
buzunar, este mult mai economic, crici
folosegte putinl albing, ia din stup
putin spatiu gi cu el se poate fecunda
un insemnat n u m l r de mritci. E l este
foarte potrivit pentru stupinile mici.
MATCA 64 MATCA

Pentru stupinile mari, care au ne- La fundul fiec5rui compartiment se.

voie de mai multe m5tci de schimb, afl5 o t5ietur5 de 318 cm prev5zut5 cu
aceste nuclee cu ram6 mare se orga- pinz5 de sirm5, ce servegte ca venti-
nizeaz5 intr-un singur stup cu rnai lator. Compartimentele, atit la nuc-
multe nuclee, fiecare nucleu numai de leele mari cft gi la cele mici, sint aco-.
cite o ram5. Ex: intr-un stup perite cu scindurele exact cit dimen-.
orizontal se pot face pin5 la siunea fiecsruia, avind un orificiu
nuclee, sau fntr-un stup de hrlnit cu c5p5cel pentru alimen-
nuclee. E l este tarea jgheabului ramei hrinitor.
stup pepinier. N u c 1 e e 1 e nz i c i pentru im-
prin perecherea mgtcii, cunoscute la noi
gi sub denumirea de stupugori de im-
sticl5 perechere, V.n., sint cei in care incap
c5ci 2-3 rame mici cit o treime sau un
stup se sfert dintr-o ram5 mare. Sint multe
modele din acegti stupugori, tncepind
Fiecare are cite un urdinig aparte, cu cel cu o ram5 mic5 de tipul Zander
agezat in diferite pozitii, unul mai sau Peschetz, sau cel cu trei rame prinse
bus, altul mai jos, variat colorate gi in balamale a apicultorului roman
cu scfndurele de zbor cu repere sigure, I. F o t a.
pentru ca mitcile s5 nu gregeascg la Descrierea lor amgnuntitii este dat5
inapoierea din zborul de fmperechere. la notiunea stupugori de imperechere,
Hrana le este asigurat5 pe sus in V.n. Populatia lor, dup5 citi faguri
jgheabul hrgnitor, ce face parte din contin va fi de 50, 100 pin5 la 250 g
rama cu fagurele cu puiet. Fiecare albins. Alimentarea albinelor este
compartiment are la fund un orificiu asigurat5 printr-un depozit de miere
longitudinal pentru aerisire la trans- deasupra ramei intr-un hrgnitor, sau
port, prev5zut cu pinz5 metalicg gi un- PUS al5turi ca o diafragrni. Hrgnirea
oblonag din tab15 pentru inchidere, este o problem5 dificili la aceste nuc-
oblonag ce culiseaz5 intre dou5 galtere. lee mici, care adeseori r5min f5r5 hra-
Totugi nici aceste nuclee, gen pe- n5, gi albinele ii p5risesc.
pinier, formate numai cu 1-2 rame N u c 1 e e p i t i c e, n u c 1 e o 1 i,
mari, nu sPnt economice, cici le tre- rn i c r o n u c 1 e e, sau rn i c r o s t u-
buie cel putin cite 250 g de albing. p u $ o r i au rame mici cit 116 din-
Pentru organizarea unei pepiniere cu tr-o ram5 mare gi uneori rnai mici si
zece nuclee este nevoie de 2,5 kg al- chiar f5r5 rame, numai cu un mic f5-
bin%. gurag cit o cutie de chibrituri. fn
N u c 1 e e 1 e rn i J 1 0 c i i de im- ele incap 10-30 g albine. Hrana este
~erecherese organizeaz5 fntr-un ma- asigurats in depozitul algturat sau
gazin de recolt8, cu cite 2-3 jum5t5ti in tuburi exterioare cu miere,
de rame STAS. In felul acesta intr-un La noi, Foliviile de pastrare a
magazin de recolt5 cu fund fix pot s5
incap5 3-4 nuclee mijlocii; ele se des- cilor in afara ghemului model S.C.A.S.
part la fel ca gi cele mari. s i n t popu- pot fi folosite la imperecherea m5t-
late cu tot atita albin5 ca gi nucleele cilor. Hrana celor 60-70 albine este
de mai sus, c5ci in fond suprafata de asigurats prin tubul exterior cu miere
faguri pentru acoperire este aceeagi. ce se umple din cind in cind.
MATCA 65
P o p u l a r e a r ~ u c l e e l o r
~ n a r ivremelnice cu albina necesar5.
Apicultorul care are un plan precis de
felul cum decurg cronologic lucrririle
de cregtere in raport cu data cind a
mutat larvele in botci, mut5 din cuib
in compartimentul cu miere un fagure
plin cu puiet gi cu albina acoperi-
toare, puiet care abia atunci incepuse
sii fie c5p5cit de albine. Pe speteaza
superioarii se inseamns data. In cea
de a doua zi, cind rnai sint 3 zile pin5
eclozioneaz5 puietul din celule, se
formeaz5 cu el un nucleu de imperec-
chere. Xucleul cuprinde fagurele cu
puiet qi albina acoperitoare, plus doi
faguri cu hran6, din care unul s5 aib5
jgheab de hr5nire in speteaza supe-
rioar5 in care la inceput se toarn5
putin5 ap5. Peste acegti faguri se md-
tur5 albina acoperitoare de pe alti
doi faguri cu puiet necZip5cit, scoqi
provizoriu dintr-o colonie din prisacii.
Este bine s5 se pun5 al5turi qi o ram5
cu fagure artificial. Se recomandii s5
se organizeze simultan dou5 nuclee in
acelagi corp de stup, cu directia de zbor
inversg. fn ambele nuclee, dupd o or5
de la formarea lor, se altoieate cite o
botc5. Stupul de imperechere avind
ambele urdiniqe inchise, dar cu venti-
latie deschis5 sus, este dus la ad5post
pi intuneric, unde este tinut trei zile
in care timp, tot puietul a eclozionat
din celule. Acum stupul cu nuclee
este scos in prisacii si pus la loc de-
finitiv. fntr-un astfel de stup cu dou5
nuclee, cu albin5 tin5r5, pot s5 se
Pmperecheze la rind 3-4 serii de
m5tci. Dup5 aceasta se schimb5 albina
gi operatia poate cont,inua cu alt5
serie de trei m5tci.
Hrdnirea albinelor din aceste nuclee
vremelnice se face seara cu doze mici
de hran5 stimulentS, chiar dac5 in
cimp albinele gssesc ce s5 culeag5.
MATCA
-
Al5tcile impereclleate, dupA ce au
depus numai citeva 0115, sf2 ridic5 si
se folosesc in stupin5 sau sc expediazs
la beneficiari. S-a rpnunlat ca in aceste
nuclee, oricit ar Ei elc dc populate
qi deci cu alit mai pubin in stupusorii
de imperechere, m5tcile s5 rrimins
mai departe citva limp, pentru con-
trolul oualului lor. Ridicindu-le ins5
din nuclee imediat dup6 dovada de-
punerii primelor ou8, mritcile tinere
pot s5 rnai agtepte in colivii, c&ci or-
ganul reproducjtor abia se organizea-
zii. Ele nu vor suferi 17reodiminuare
a viitoarei lor capacit5fi de ouat,
chiar dac6 stau qi aqteapt5 mai mult
timp pin5 sint folosite in stupin5 sau
la beneficiari. fn felul acesta se face;
loc la alt rind de m5tci la impere-
chere.
Popularea nucleelor vremelnice , mij-
locii cu ram5 de magazin de recoltg,
se face la fel; fiecare nucleu art? 2-3
rame de magazin din care u n a are
jgheab de hr5nit. fn acest n i ~ c l ~este
u
suficient s5 se mgture albina tindr5 de
pe un fagure intreg qi numai de pe o
fat5 a celui de a1 doilea. Botca s s al-
toiegte la mijlocul unuia din faguri . E a
este protejatd de colivia de protectie
spiral5 sau de carton, V.n. avind
virful ieqit in afard cu 0,5-1 cm.
Popularea stupu~orilor de i r n p e r ~ - - ~
chere. Se alege unul din cei mai pu-
ternici stupi din prisac6, se cautd
matca coloniei, care se ridic5 cu rama
pe care se afl5, impreun5 cu albina
acoperitoare. Fagurele cu matca se
punc intr-un stup gol, cu totul asemii-
n5tor cu stupul de bazii din care a
fost scoas5.
In stupul nou format cu matca
mutat5 in el, se adaugii un fagure cu
miere ai p5stur5, altul cu puiet c5-
pgcit, trei faguri gata cl5diti qi doi
faguri artificiali.
eleod a:, plnplg:, gdle n:, ?pel UI pqnzp:, -a.xadnrl ap ~ol!aoBndnqs eanqndod
wu!qlle pzeaz!~aalnd 'gueos~ad enop "1 ezeapa:,oad as 'a!le~ado pqseaole
le o 'quaq!uxoouo=) .gs!qosap :pel 0 - ~ q BI ap aJo ap t , g~d n a .!nlnqa!nd leule~q
-ui a~eoq!.rado:,le eu!qle gqeoq au!q nquad gde gonpe gs au!o a n nu !B
e!~ad as soos a ~ n 8 e aJeoa!j
j ad ap !B JOI
-!~o&ndnqs ea~elndod nquad eu!qle alaieoqg8aIn:, eqeoq qnp.ra!d e !:,go
lez!uanj e n ale:, ~ndngs apqosap as '?dl? al!z 2-J BP "A as ! !nT .a~aqbleou
'!a!qg8a~d aqsaoe aqeu!maq gqep 0 -npaJ ap ~ o q zu; ~ s e !gs g.raw:,nde nu
' p u e ~ y aund as nu Fqepnre:,oap 'sns an:, 'a~auyqauyqle !amnu u;rup~ ‘lad
ap InJoq!ugq u i 7e!o!j!qm am8133 ap -eul !em p u ; ~un n:, s e ~ q'qeseldap UBJ
~qsnilu;a!B;j o sns gq!d!l aqsa !nln~o4nd -JO 1ndnqs ug 'eqsaoe lnIaj UI 'amnu
-n?s e go!m eruw u~ 'gsem ad ap JoAnd -!quo:, ui pupon1 ,101 eoqem !6 ~ 1 3 ~
-nqs aaeoa!j ap !.rnqgIe aund as ~nnrea8 as apun dnqs 1nou u~ qoanp EJ~U! JOA
f !Ie.'aqel !!ja~ad gzeaurJoj a:, !~nmea8 'gu!dn?s u!p 301 1n!q3an osoun:, a3
pnop ala:, u!p [nun pul$oos ' n ~ o nap ~ au!qle aqsaoe 'a~a!odeu; e? .aJle?ua;rJ
gslem o ad lequoz!ao gzeah as !a :~ajqse -0 gnou o ~ o e !em j !4-gs g ~ g j'sa[n:,
pzealndod as 'a~aq2a~adwa ap 1n~oSnd e l e o e ~ d JOA !Q gqnogj eaJeqm!q:,s
-n$S- u . 'zjay3sa6
~ nles a p u a z lapour !a:, ap enreas e p JOA @-nu ' ~ o q zap e!$oa~
% u p urn:, '~D!UI g m gJn8u!s ~ o a?!:, -!p !beaaole pu!ne 'qeqnm u e j ~ o!,nlnd
n:, !emnu '!o!ur !em !A !!~oAndn?s -n?s . ale amoqynqz alau!qIy -g.ryul%
y o q u ~ ~a!jq gs a!nqaJq nu ~ o k n d gu!qle ag Joz!umj ~ndnqs !j e n 1 3
-nqs u~ -aureoj ap our a d e o ~ d e' a ~ o .qenraoj nou !nlndnqs [nqda~pU! q:,exa
leaalp gdnp !jsnoeaa 311;s !3 .JeqJas J F '
~ ~ d e u ;!em puln un n:, aqljm!sau
u; U!UI~J !!.roqu;.rq p u p ad '~o!~aq ad 18 ~ o 6 na 8 e ~ q as J O ~ J ~ ~ InqsaJ R J ,
-u! ug apunqsd !$ aIaJqgz u!ad a9aJ.l n:, !B au!qle n:, u g d ~ e p'goqxm ap
lea 'a!qe~8 qns ap InJe?Jas ug pnqnos 1
u e j ~ oy o a n lndnqs ' ~ o q e my p j sem
as eu!q~e tpunj ~1 uueurauueH a!? -?J q u ~ a q n d!nlndnls Inool ad bzea4
-e~% o aJe 'olop* d!q 1n.rohndnqs -E' as ?ez!ue8~0 1ajqs-e nou ~ n d n ?,~
.aqS.a! ap In!o!j!Jo le1 J ~ Y B Z
ep 1eq~a4 u!$nd nes ~e!o!j!q~e am8
-ej ap g$!oj o pu!ae '!!ngo:, u; a s q o
- u ~nep as a13 eaqepunoajau go!pe
'au!8qn !:,qgnr ~e!q:, e p qod as !I !JOB
-ndnqs Joqsaav mpunj e~ ap Jae ap InJ
-oqel!quaa sqosap pu;sg~ 'o!~aunqui
!6 aJeoogJ e l !oaq uj onp as !B ~ q e p u ~
ap pyqou; as !3 -?ennqFle JoBndnqs q1e
ul asndo e j e j ad ap eao as! '?a!nd no
a ~ n s e j!nun e j e j ad ap y ~ ~ u 1eu!qle q
gJnqgm as 'rnln~oBndnqse j e j e ~ d n sqg:,
pqeqsn8u; sol ~ e p'sns 1$1.-e1 a!ul;d
0-qu!~d :lajqse gzealndod as ' p ~ n q
E9?Oq q!0$18 I?-S ~4 aJeO$!UBJq UJ
gumq snd e-s a:, ~ d n p'!a!nr aurw
7-c a?!:, n:, anpunoaj ap !!,xobndnqs%
.uejJo lndnqs
u!p FJFugq yu!qle gqseaoe n:, aJaq:,
MATCA. 67
fi ugor siropat5. Fagurii goliti de al-
binele acoperitoare se impart ime-
diat la stupii vecini, insemnindu-i
pe speteaza de sus. fn ladti s-a adu-
nat acum toatti albina tin5rti care este
aproape imobilizat5 acolo, fiind udat5
cu sirop.
Atunci, cu un polonic de sups, se
ia atita albin5 n5cltiitti din ladti cft
incape in polonic, deci cam 3-4 dl
de albin5, gi se toarn5 in primul stu-
pugor din cei ingirati pe masti; ime-
diat se introduce la locul s5u, geamul
scos provizoriu.
Stupugorul populat se agaz5 apoi
in pozitie vertical5 pe masa de lucru,
inchizfndu-i urdinigul. Se las5 in
schimb deschis5 ventilatia de jos pi
cea lateral& Dac5 cresc5torul are in
ace1 moment la fndemin5 o matc5
virgin5 de curind eclozionat5 in co-
livia de phtrare, o agaz5 in stupu-
!or sub hr5nitor chiar inainte de a
vgrsa fn el polonicul cu albin5 n5-
clgit5. Colivia este fngust5, are pinzg
metalic5 pe margini, pe unde albinele
pot lua contact imediat gi indirect
cu matca; la cele douti capete ale ei
sint dou5 orificii pline cu gerbet de
zahgr, pe care albinele il vor consuma
gi elibera matca in stupufjor. Dac5
cresc5torul nu are matc5 virgin5 ci
botc5 matur5, el o fixeazg sus sub
rama cu ffgia de fagure artificial,
inainte ca stupugorul 65 fie populat.
fn felul acesta se populeaz5 toti stu-
pugorii agezati pe masa de lucru.
In hrtinitorul de sus a1 fiec5rui stu-
pugor se v a pune miere cristalizatti
cu p5stur5 - cam dou5 linguri de
aproximativ 100 g. Stupugorii se a-
sociaz5 perechi, cite doi, ocupfnd
ambii o 15dif.5 special5 de protectie,
unde fiecare din ei au urdinig agezat
aparte, in pozitie invers5.
Lgditele cu stupugori de fmpere-
chere se duc intr-o camerg intune-
MATCA
coas5 gi cald5, pentru trei zile; acolo
li se deschid urdinigele, dar se in-
fund5 deschiderea cu m u ~ c h ide pti-
dure bine udat. Albinele stind gr5-
m5dite pe fundul stupu$orului, 18-
sate acum linigtite, incep eti se ling5
tji s5 se usuce. Ele descoper5 matca
in colivie, ceea ce le d6 o siguran$3
gi mai deplinti. Unele se apucti de
lucru la ftigurag, altele se urc5 in ca-
mera hr6nitorului. Nimic nu esle ne-
firesc gi ele se adapteaz; repede si-
tuatiei. Dac5 ar fi fost lgsate la lu-
minil, afar5, ele s-ar fi nelinigtit
mult, ceea ce s-ar f i rgsfrint defavo-
rabil asupra tinerelor m5tci.
Dup5 trecerea celor trei zile, mug-
chiul de copac de la urdiniq ce fusese
bine udat cu ap5 s-a uscat. Albinelor
le vine ugor acum s5-1 road5. Ele ies
la urdinig, dar fiind inc5 fntuneric in
camer5, stau linigtite ~i consrm5 din
hrana dat5. Urdinigul stupu~orilor
poate fi fnchis gi cu o buc5tic5 de
plas5 de sirm5, prin care se face ven-
tilatie fn mod normal. Pn timpul
celor trei zile de recluziune, albinele
au ros gi gerbetul de zahtir ce inchidea
matca tin5r5 in colivie, eliberfnd-o.
Dac5 albinelor li s-a dat o botci,
matca nou5 s-a n5scut in mijlocul
lor. Apoi stupuijorii se scot afarti,
ceva mai departe, En prisacti, aqezati
fiecare pe cite un suport inalt. Urdi-
nigele mascate cu cele citeva fire de
mugchi uscat se elibereazti, iar albi-
nele ies En zbor de recunoagtere.
Mgtcile, fie c5 au eclozionat din botci
Pn stupugori, fie c5 au fost eliberate
de albine din colivii, igi fac zborul
de recunoagtere gi apoi zborul de Em-
perechere.
Scoaterea afar5 gi dest hiderea stu-
pugorilor de fmperethere se fac sea-
ra, dup5 orele 17.
Popularea micronucleelor. Aceste mi-
ci cutiufe se populeazti la fel ca gi stu-
MATCA
68 MATCA

Yagazin special cu multe

micronuclee colective

puqorii cu albine tinere periate de pe inchis5 acolo cu albinele care fuse-

faguri cu puiet necgpgcit, rsmase in serg tinute orfane cam 15-20 minu-
1ada de colectare; ele sint lasate t e inainte de introducerea mltcii.
acolo 1-2 ore ca sg plece toate al- Coliviile se asazg in dulgpioare la in-
binele zburgtoare; atunci sfnt putin tuneric gi rhoare, stind astfel timp
udate gi distribuite. de trei zile, in care albinele sint hrg-
fn fiecare colivie de tipul celor
folosite de S.C.A.S. se vars5 cite 2-3
linguri de supii, pline cu albine.
f n astfel de micronuclee se dti al-
binelor or o botc5 maturg, or o matcii
virgins. Dacti se d 5 botcg, ea se fi-
xeazti inainte de popularea micronu-
cleului cu ajutorul unei agrafe fn-
fipt5 in marginea fgguragului din co-
livie. Cind se d 5 mat& virginti, ea
este prins3 mai intii in tubuletul de
sticlii, se trage putin oblonagul coli-
viei in jos acoperind golul cu dege-
tul gros de la mina stings, in care se
tine colivia. Apoi capgtul tubuletu-
lui cu matca se introduce in deschi-
dere, suflind prin capztul opus, iar
matca igi dti drumul ugor fntre al-
binele inchise. Atunci oblonagul co- Compartimentarea nucleelor En magazinul
liviei se lasii in jos, iar matca rgmine special
MATCA 69
nite cu miere cu proteine. Cresc5torul
T r i a s c o care folosegte multe mi-
cronuclee pentru imperecherea m5t-
cilor, le las5 inchise 8 zile; atunci
le agaz5 fntr-un magazin de recolt5
pus peste o colonie puternicz, fiind
separate de aceasta printr-un separa-
tor de pinz5 metalic5. Ele primesc c51-
dur5 de jos, las5 m5tcile s5 ias5 in
zbor de imperechere cind implinesc
10-12 zile de la eclozionarea lor, dar
numai intre orele 14-17 gi in zi cu
soare gi f5r5 vint.
S.C.A.S. pune cite dou5 colivii din
acestea Pntr-o l5dit5 potrivit5 ca m5-
sur5, cu urdinige inversate, 15dit5
pe care o fixeaz5 pe un suport de 1,50
m b5tut in pgmint. Pentru ca furni-
cile s5 nu se urce la stupugori, jum5-
tatea de jos a t5rugului se unge cu
p3cur5. Deasupra, pentru a nu-i bate
soarele, se fixeazil o foaie de carton
gudronat .
Cind toate aceste preg5tiri sint
gata, se deschide mica portit3, al-
binele ies in zbor de recunoagtere, apoi
mgtcile se fmperecheazg.
Ele nu vor fi lisate mult timp fn
micronuclee d u p i imperechere, ci vor
fi folosite Pn prisac5 or expediate be-
neficiarilor.
h ~ e r e c h e r e a mfitcilor din nuclee
vremelnice, stupugori de imperechere
san micro-stupugori. Pentru a deter-
mina iegirea concomitent5 a m5tci-
lor cit gi a trintorilor de soi bun,
crescuti special in 1-2 stupi din pri-
sac% se vor hr5ni din belgug albinele
din nuclee gi stupugori cu putin
inainte de deschiderea urdinigelor.
Totodati se town5 sirop gi in jghea-
bul rarnei hrtinitor din stupii unde
sfnt prgsiti trintorii de soi bun. Si-
ropul dat trebuie s5 fie cald, la tem-
peratura laptelui muls de curPnd.
Obignuit, albinele cind primesc o ast-
tel de stimulare ies afar5 In numtir
MATCA
mare, ca s5 vad5 de unde vine aceastg
neagteptat5 hran5; o data cu ele ies
gi mgtcile nefecundate gi trintorii
fecundatori din stupii hr5niti. Ziua
trebuie s5 fie cald5, 20-25"C, lumi-
noas5, f5r5 vint, conditii indispen-
sabile ca m5tcile tinere gi trintorii
s5 ias5 in zbor. Zborul de impereche-
re trebuie controlat de crescgtor, care
va fi in aceste zile in permanent5 Pn
cresc5torie, ca s5 noteze pe cei din
care m5tcile au iegit la imperecheat,
pentru a nu le 15sa prea mult nefo-
losite. M5tcile imperecheate, retrase
din stupugori, inlocuiesc pe cele b5-
trine, or cu ele se fac roi stoloni sau
pachete cu roi de expediat etc. h a -
inte ins5 cu 2-3 zile de a le retrage
din stupugori, se introduce cite o nou5
mat& cu colivie pus5 In partea de sus
a stupugorilor de imperechere, matcg
virgina scoas5 din coliviile de p5s-
trare. Colivia introdus5 are cele d o u i
orificii pline cu gerbet, iar peste a-
ceasta se pun dou5 pl5cute metalice.
fn timpul celor 2-3 zile cit ele stau
impreun5 cu matca anterioars - (jos,
cea imperecheatg, iar sus la etaj cea
neimperecheatg) - aceasta din urms
imprumut5 mirosul micii colonii. Du-
p i ce, primele m5tci imperecheate au
fost retrase din stupugori, apiculto-
rul scoate pl5cutele de la orificiile
cu gerbet, iar albinele igi indreapt3
atentia spre m5tcile de la etaj inchise
in colivie, fncepind s5 road3 gerbetul
de zahir. Curind gi aceste miitci vor
iegi la zbor qi se vor imperechea.
Rezultate la fel de bune se obtin
dac5, o dat5 cu ridicarea mstcilor
Imperecheate, se pune in stupugori
cite o botc5 matur5 protejatg lateral,
iar albinele sint hr5nite abundent.
Ele, fiind acum orfane, se ocupti a-
tent de botci din care vor .iegi aurind
m i t c i tinere. Uneori este nevoie a&
 MATCA
se tin5 stupugorii orfanizati trei zile
gi apoi li se dau botci.
fn felul acesta, trei serii de m5tci
pot fi repede imperecheate, avind a-
celeagi albine in stupugori, dup5 care
ele Pmb5trinind7 trebuie schimbate
sau numai se adaug5 altele tinere.
La 2-3 zile, seara tirziu, stupuqorii
vor fi alimentati cu putin5 hran5
stimulent5; cea rnai bun5 este mierea
cristalizat5 cu polen. Hranirea nu-
cleelor se face la 2-3 zile; ea dispune
albinele, le d5 impresia unui cules,
ele degaj5 o cildur5 potrivit5 pentru
botc5 sau matca tfn5r5 iegits din
botc5 gi o stimuleaz5 pe aceasta s5
intre mai curind in cglduri, gritbin-
du-i zborul de imperechere. Altfel
m5tcile stau nefecundate cite 15 zile
gi numai cind a ap5rut un cules ac-
tiv, or stuparul a mtervenit cu o hr5-
nire constantti, abia atunci ele s-au
imperecheat. Mgtcile care Pntirzie la
imperecheat vor fi de o valoare indo-
ielnic5.
Verificarea miitcilor. f ntr-o cres-
c5torie de m5tci bine dirijat5, con-
teaz5 in primul rind calitiitile lor;
verificarea se face asupra infitigsrii
gi deci a exteriorului lor. Apoi, asu-
pra felului cum ele se comport5 ca
m5tci In cuib.
0 matc5 bun5 trebuie s5 aib5 o
conformatie normal&, f5r5 nici o lip-
s5 organic5 aparent5 gi cu abdomen
lung ce constituie un indiciu a1 pro-
lificitgtii. M5tcile prea mici trebuie
de la Pnceput rebutate, deci eliminate
yi distruse.
A1 doilea control se face urmgrind
ouatul ei. Desigur c5 ar fi foarte greu
ca un num5r mare de m5tci tinere s5
fie tinute separat fiecare in cite un
nucleu cel putin 2-3 s&pt5mfni,
c5ci aceasta comport5 mari cheltuieli.
Sint suficiente citeva zile pin5 cfnd
a apsrut primul puiet pe o ram5 de
70 MATCA
nucleu. Dac5 acest puiet nu este de
trintor, deci matca este bine fecun-
data gi nu are nici un defect organic
intern, iar mica elips5 a ouatului
este compact5, matca trebuie s5 fie
considerat5 bung, urm&rindu-i com-
portarea in colonia nou5 in care se
introduce.
Lucririle de control se succed in
urm5toarea ordine:
a. La 2-3 zile dup5 eclozionarea
mgtcilor fac un mic zbor de recunoaq-
tere ; dup5 alte 3-4 zile vor iegi in
zbor de imperechere. Apicultorul va
insemna data acestui zbor, dup5 care
1e lass linigtite inc5 5-6 zile, cind
face controlul ouatului. Operatia se
fndeplinegte cu atentie, pentru a ve-
dea d a d in fundul celulelor matca a
depus ou5; in caz negativ, se repune
totul In aceeagi ordine qi se stimuleazii
mereu mica colonie.
b. Dac5 la control se v5d ou5, nu
se agteapt5 pin5 larvele sint c5p5cite;
atunci matca este imediat ridicat&
gi folosit5, iar alt5 serie intr5 la rind
in nucleele de imperechere. In cazul
cind s-a completat numarul m5tci-
lor de schimb in stupin5, s-au filcut
roi stoloni gi totugi au rnai r5mas
m5tci tinere disponibile, ele vor fi
p5strate de preferint5 Pn nucleele rnai
mari, rnai ales dac5 acolo s-au impe-
recheat, dindu-le putinta s5 se dez-
volte normal.
c. Dac5 se las5 in stupugori, la urdi-
nig se v a pune o mic5 gratie Hanne-
mann, prin care albinele pot circula,
dar matca nu poate iegi.
d. Dac5 nu se ia o asemenea mgsuri3,
matca plea& cu mica colonie atunci
cind ea nu rnai are loc pentru depune-
rea ou5lor. fn nucleele mijlocage g i
in cele mari, nu este nevoie s& se i a
aceast5 m5sur5, c5ci acolo mitcile
pot r5mine rnai mult timp, avind
loc s5 depun5 oug.
MATCA
Marcarea m8tcilor. Momentul cind
se face marcarea mltcilor este con-
troversat. Unii sustin c5 ele trebuie
marcate in momentul cind sint inc5
nefmperecheate, iar altii sustin c5
marcarea se face dup5 acest act. Ar-
gumente se ggsesc suficiente pentru a
sustine fie o pgrere, fie pe cealaltg.
Amintim faptul cg, in cazul in care
nucleelor gi stupugorilor li se dau
mgtci virgine, ele nu trebuie marcate
decft dupg imperechere, deci inainte
de a fi date coloniilor orfane, dar cel
putin cu citeva ore inainte de intro-
ducerea lor. Mirosul p5trunzgtor a1
lacului proaspst cu care se face mar-
oarea indispune albinele din colonii-
le orfane, pe cind albinele din stu-
pugori nu se sesizeazg.
Marcarea m3tcii se poate face di-
mct pe fagurele unde se ggsegte, fi-
xfnd-o cu un dispozitiv cu elastic.
E a ins5 poate fi atacatg de albine,
c5ci atunci clnd este eliberat5 de a-
piisarea elasticului, incepe s s se agite
pe fagure ceea ce iritg albinele, o iau
drept strSin5 gi pot s5 o ucidg.
Marcarea mgtcilor se face astfel:
dup5 ce matca a fost prinsg in tubul
de sticl5 ea este eliberatg in camerZi
pe o pernit5 din burete de cauciuc in-
tins pe masg. Acolo se fixeaz5 cu doug
degete de la mlna stlng5, ln timp ce
cu mina dreapt5 se aplic5 o picgturg
de gerlac pe torace; imediat se ia o
rondel5 de opalit colorat5 gi se agazg
peste pic5tura de adeziv suflind cfteva
secunde, pentru ca acesta s5 se intg-
reascg. Apoi se pune in fata m5tcii
o colivie deschisg gi ridicind degetele
de pe corpul ei, matca intr5 in coli-
vie. fn loc de capac, la colivie se a-
plic5 o mica foaie de fagure artificial
c5ruia i s-au fgcut cu un cui 3-4 ori-
ficii. Se introduce colivia intre fagu-
rii stupului care se inchide. Albinele
IZirgesc orificiile 5;i elibereazg matca
71 MATCA
cel mult dup5 o or8. fn acest timp ger-
lacul este deplin uscat, iar matca nu
are nici un miros strgin, iar albinele
se comport5 cu ea normal. Un lac a-
deziv bun este cel facut cu acetong,
in felul urmgtor: In 20 g acetong se
pun 2 g celuloid de film, t5iat ma-
runt. Sticla se fnchide gi timp de 24
de ore se agitg de citeva ori. Acetona
dizolvg celuloidul, iar in solutie se
adaug5 puling aniling de culoarea do-
ritg.
Solutia de gerlac se face dizolvlnd
cristalele in 114 din capacitatea unei
mici sticle care se completeaz5 cu
alcool de 46".
Foloasele marcajului sint multiple:
- Virsta fiec5rei m5tci va putea fi
uaor cunoscuts dup5 culoarea ce' o
poart5, culoare, care se schimb5 in
fiecare an.
- Matca se distinge ugor gi repede
din masa albinelor la control, deci se
obtine o economie de timp gi evitarea
furtigagului or ricirea puietului.
- Cind marcajul se face cu ron-
dele de opalit, cu numere imprimate,
se va gti precis din ce linie de selec-
tie provine fiecare matc5 din stupinti.
Roilor agezati in grgdinile vecine li
se v a putea ugor determina provenien-
$a lnl5turind contestatiile celor ce
i-au prins.
fnlocuirea mstcilor. Se face sau
de c5tre albine, sau prin interven-
tia stuparului. fn primul caz, albi-
nele, pentru a-gi cregte o matc5
nou5 fgi cltidesc botci denumite ,,de
salvare". Alteori albinele cl5desc bot-
ci, chiar dac5 au matcs in stup care
depune ou5, dar ea nu le satisface in
anumite privinte. Aceast5 schimbare
de matc5 este denumitl ,,inlocuire li-
nigtit5".
fnlocuirea linytitii a m5tcilor are
loc fn mod obignuit in timpul culesu-
lui principal; totugi mai sint cazuri
 :!!$enq!s aIaaeoqyuran ug aI!oqym saoqep ae-s aa!noolug gqsaaoe p:, nepu
am8u!s posa!n:,o[ug !4-ys eaqeq![!q!s -yq !aoq[noyde. ! $ [ n ~ yundap ys
-od ao[au!q[e!usaIug en Inaoqlno!dv qnda~uje sa a3 ydnp 'pujma yase!n3
.a?euo!$ - 0 1 ~ 3 o ys ~e!$!u!o-qeqdaom ne am:,
-oalas ala:, qgoap ysnpaa reur aaeopn !a!uo103 a[au!q[e yuymaaqap eqsea:,v
o a p 7113s yumoq ug yq!q4!ug a p : , ad .!n[nmnJp [ndmlq uj aqnom nes au!$
aq!noo[ug a[!3qym u!$nd [a:, y:, 'yppd -nd aaeoq!$osug n:, qaodsueaq a p e!aqoo
ap 'a96 as qaa:, pom u~ .yaao!radns ui aqhasos aoqem 'pqemnyonqz eard
$St313 a p !~oqujaqn:, ,101 e aaayoaaadmi araoqyp o ydnp 'pug:, !ounqe f 4 301
a p eao !4 933 a!$oa[as a p a~aura~qoad am Iraqym e yq!qb!u!~,eaa!nooIul
edeoade a p Dsaayman as am:, ug a!aoqF:, -ao!j![oad
-Sam 0-qu!p a)!uanoad ao[a:,aneo!aaju! !$ aseomnnj a[!oqyur ae! 'an!q3npoad
3118s rbnqo~ .aseoaoIen !oqyur pujurl euneapqoq qujs yq!qiS!u![ a1133 ad eoqe'm
-qo 'aseomnaj !em qugs al~oqoq133 n3 osaynooIug !O-aale:,.al!ruoIo3 -no a p Imp
q n m !em qgqe n3 'yu!oaes yqsea:,~ -eqs u!p ae!q3 pujdaoug aq~uyayquje
Jo[au!q[eeI!a8 u3 yse1 !b !4omonq qubs yq!q4!u!l saa!noo[ug nguad aaaqhaao
ro1!3qyur e awqrngos a p o!q~ead301 ug aqen1 a[aaaeT *eaoqsaoe a ~ ~ u ~ 8 n m
-j!ur un eqseaae ug pujzpn !aoq~noyde aadsui nes !an8ej ad !aem !3q0q osapy[o
! l ~ -:non ~ u!p qoanp yq!qiS!uq eaaeq a[au!qIe ya JeAaasqo e-s !3y3 '!a eaaeq
-uqqos naquad !oqoq eaa)!:, q!py[3 ne-!b -ur!yos eqdaooe J R e3qt.w rbysug a:, apaa:,
a!$en$!s awqe ug atauyqle !~lueqsqns as 'aq~q4ruqao[!qn:,o~uiInzeo U I
a p yo!ur a!$aa:,as o snpoad e y$upas .aa!oa a p !oqyur qugs nu y3 an8!s n!o!p
- U O ~ug 18 !!oqyur eaqeq!a!q:,e l e q ! ~ e
! ~ -u! un aqsa snpaa ,101 InayuInN .ayad
leqsaov ':,!lseIa nes aarlqns ymajs a p -oadm! e3qem Iajqss yose!noolug ys so
.I!Jun n:, 'qyn:, ug ae!y:, ' g y m aiaun '!3?0q 2-j le In'$lPy13"1 y:,seauaod F S
[orlad a p qeBa[ ne 1 1 a d s o J Q aIaurqIe yuymaaqap alemaoue !ayqs !a%
4 e -3 -3 J a 1 q n a ~nnoqyqao -sa:,e a[a$u!:,asuo~.awpunoaj naquad
-aa3 'poqem a p !a$mqsqns eaaaonpaJ !$deu! aoej I-!4 !~z!ozo~eur.xads yoeqe
nes esdy :pm8!s aaeqeqsuo:, o yzeq el a n : , Insna!a aqbeoun:, as nu psu; mnoe
ne sns !em aleqyae atazne:, aqeoL yugd .aqepun3ajau yno aqnm !em 90%
.u - A ' ~ D ? ~ D ~ D aundap ~ u D e3qem 'yzeanqua:,:,e as e[eoq a3
7ujs y:, aorz as ! ! U O I Oaqsam
~ aadsaa yansym ad .maoj!unau aqsa Inqa!nd
'pqepoaah yase!oa ys a[a 83 yayj 'yq!l pap !4 aqepunsajau 16 aqepun3aj yno
-6!u![ aa!nDo[ug yqsea:,e urad aI!oqyux qrn:, ug qual!moouoo !ounqe aundap
yqm!qos !4g rua 1-2 e[ 'o!po!aad 133 -(2kg ' M ) sn+n un a p yqezneo
porn ug 'am:, !!uo~ooqugs q!4a~jsU I !ayaaua8ap raun e$u!~asuo:,!j aqeod
" a a n : , '~o!qeuraadsu!p ao~~z~ozoqemaads
saJ!n:,o[u;el euneapqoquy aonp a3 eaa:, ra!$aau! nes auaraeno !un!$oaje !aun
'0-qe[!qnur !Q o-leqsa~ourna y3 m8!s aq4aaoqep as r!Dqyur e y~!qSryu!~ eaayn:,
-ep 'aneaaq![ael 'a[auyqlv.a!uoIo:, snou - 0 1 ~ 6 !maq[v -!z!ozoqemaads a p !$yq!q
1x3 !!:,qyur eaaaonpoaqul e[ [naoq[na!d -ue3 aqua!:,!jns n:, aqepunoaj qsoj ne nu
-s $en[ e-a1 a n : , ad !ansym ao[aq!4aa8 'aulaqyq qugs nu !4ap 'aae:, a[!:,qpu~ n3
aq4aro1ep as tqseaoe pujm:, ! e y~e ! !aoasap y[durj~ugas e?s-ea:,v eyqezynda
-arnaqu;au a!$!zodns o !j e q!panop e-s sale !em nes 1oajap n3 'yujaqpqeaad a?sa
a:, saa:, 'azne:, urp eun r j ae !a !n[n1 ea?euI pup Iajqse yzeapaaoad a 1 3
-en0 e y?!Bun[a~deaaadnaaqui 'aaem -!n[ndur!q
punj !a!aoqylp eqeanp yo '~nlnqdej Intsaa uj !4 gqur!y:,s o aIaurqie pug:,
MATCA 73 MATCA

- Cind matca este v i d i t necores- nie, f i r s orfanizarea miitcii necores-

punzitoare, iar stuparul nu are ime- punzztoare.
diat la dispozitie mitci selectionate f n prima siluafie, colonia orfani-
gi gata imperecheate. z a t i e l i s a t i sl-gi faci botci pe care
- Cind elipsele cu puiet din cuib nu le cipicegte; deci au trecut de la or-
sltnt compacte gi au goluri multe, ceea ce fanizare cel putin Vase zile, d u p i care
indici un defect organic a1 mitcii gi In cuib albinele nu mai gisesc alte
reprezinti o pierdere gi o intirziere larve proprii pentru cregterea de mitci.
fn dezvoltarea gi cregterea coloniei. Aceste botci cipiicite sfnt stricate in
- Cind matca este infirmi din intregime ridicind gi liptigorul din
vreo cauzi oarecare gi aceasti muti- fundul lor, dar in schimb se altoiegte
lare incetinegte extinderea puietului. o botcil selectionati, aga cum s-a ari-
Pentru a forta o colonie si-gi inlo- t a t mai inainte, botci din care ur-
cuiascii singuri matca b i t r i n i sau ne- meazi sii eclozioneze o matcl tPniri
corespunz$itoare, apicultorul mutilea- in cel mult douii zile de la altoire.
z$i mitcile in diferite feluri: unora E bine ca botca s3 se dea sub un man-
le scurteazi cu un foarfece fin o aripi yon de protectie sau colivie spicali,
sau unul din picioare, integral sau fiind numai cu virful afari. Operatia
partial. Cercetitorul Orosi Pall a reugegte daci ea se face d u p i termina-
scurtat partial la 16 mitci picioarele rea culesului principal, sau cind a-
din dreapta la cel anterior a ampu- cesta este spre sfirgit.
t a t ultimele patru articulatii; la cel Orfanizarea Inaintea culesului prin-
mijlociu, tibia gi tarsul; la cel pos- cipal scade obignuit mult productia
terior, femurul, tibia gi tarsul; rezul- de miere gi opregte aproape integral
tatul a fost c i douil au pierit, zece au cliditul fagurilor. Numai cfnd ina-
fost schimbate, iar patru colonii gi intea culesului principal cintarul de
le-au pistrat aga mutilate. Deci ope- control inregistreaza un spor de cel
ratiunea are un procent multumitor de putin 1 kg zilnic, se poate face or-
reugiti. fn a1 doilea caz, cind mitcile fanizarea, astfel incft ping la apari-
se inlocuiesc de citre stupar, el tre- t i a culesului principal colonia orfa-
buie s5 gtie ss-gi asigure reugita ope- nizati s i aibii deja matci fecundati.
ratiei, folosind diferite metode de fn cea de a doua situafie, cind se dB
introducere. botc5 matur5 coloniei fiirti cilutarea
Introdneerea miltcilor noi. Opera- qi scoaterea miltcii bitrine, operatia
fia se poate face dind coloniei or o reugegte foarte bine dacd se face in
botcii selectionat5 c i p i c i t i , din care plin cules. Botca data se pune aus,
urmeazi s i eclozioneze foarte curtnd in corpul a1 doilea a1 stupului vertical,
o matci, or o matci virgin5 (metodi aga cum s-a a r i t a t la altoire. Matca
care d i rezultate de multe ori negative) tinirii, dupil fecundare, va ucide pe
sau, gi mai bine, oferind albinelor or- cea biltrini. Roitul este atunci a-
fanizate o matci gata fecundatil, me- proape exclus, c5ci instinctul de acu-
todg care este cea mai recomandabili. mulare depigegte pe cel de reproducere,
1. I n t r o d u c e r e a s u b iar d u p i cules, o colonie care are mat-
f o r m 2 d e b o t c d c d p d c i t c i c i ttnirB abia eclozionati nu roiegte
ae face or orfanizind colonia fn prea- aproape niciodats.
labil dfnd apoi albinelor o botci se- Rezultate bune obtin unii stupari
lectionatli, or punind botca in colo- cu stupi verticali, aplicind urmiltoa-
MATCA
rea metod5: din corpul de cuib se
scot doi faguri cu puiet necipgcit cu
albina acoperitoare, faguri ce-i ri-
dic5 in corpul al doilea separat de cel
de jos printr-o gratie Hannemann.
Acolo, sus, el altoiegte o botc5 ma-
t u r l . Albinele o accept5 fntotdeauna.
Matca eclozioneazi normal gi iese la
zbor de imperechere prin urdiniqul
superior. Cind ea fncepe sii depun5
ou5 in corpul respectiv, se ridicii gra-
tia. Totdeauna matca britrin5 dispare
mai curind sau mai tirziu, ucisa de
matca tin5rti. Operatia se poate face
bine gi in stupul orizontal, dac5 cui-
bul cu 10 rame se desparte cu o gra-
tie Hannemann agezat5 vertical, per-
fect etangii, punind botca fn aceleagi
conditii dincolo de gratie.
2. Introducerea rndtcilor vir-
g i n e . E o operatie grea, dar atunci
cind este f5cut5 luind in prealabil
toate misurile de precautie, ea reu-
gegte bine. Aceste m6suri sint:
- Apicultorul trebuie s 5 gtie cu
precizie ziua cind mitcile eclozio-
neaz5 din botci.
- Mgtcile s5 nu fi primit hran5
de la albinele doici ale coloniei cres-
citoare, care astfel le-ar imprumuta
gi mirosul specific coloniei respective;
acest miros este un impediment se-
rios pentru acceptarea m5tcilor vir-
gine.
- Matca virgin5 s i nu se comporte
fn colonia gazdti ca o str5in5; ea s5
umble linigtit pe fagure gi s5 solicite
hranil de la albinele ce o Intilnesc;
aceasta se obtine tinind-o inainte de
introducere 15-20 minute f i r 5 hra-
n i , fntr-o colivie, pistrat5 la ciildura
corpului stuparului, in buzunarul ves-
tei sau a1 pantalonilor. Matca fiind
flilmind5 solicit5 hran5 primelor al-
bine ce-i ies in cale; acestea la rindul
74 MATCA
\
lor oferindu-i liiptigor, o accept6 cu
mai m u l t i ugurint5.
Albinele coloniei r5mase orfan6 de
curind s5 fie preocupate de un cules
aparent, prin hrgnirea lor cu un bor-
can de sirop sau miere t u r n a t i fn
jgheabul ramei hr5nitor.
3.Introducerea ndtcilor
£ rn p e r e c h e a t e trebuie ficutg cu
mult5 atentie. Pentru ca aceastri o-
peratie s5 reugeasc5, iar albinele s5
accepte ugor matca nouii, apicultorul
trebuie s5 tin5 seama de anumite
reguli gi anume:
- Niciodati nu se va d a o mat&
unei colonii fnsotiti de albinele ce au
fngrijit-o pin5 atunci fn colivia de
expeditie. V.n. Expedierea mdtcilor.
- Colivia de introducere se va o-
p5ri fnainte de introducerea mgtcii;
altfel, prin mijlocirea ei, se pot trans-
mite coloniei gazd5 anumite boli.
Apoi colivia, pastrind mult timp in
ea mirosul m5tcii precedente, nelinig-
tegte noua matc5 inchis5 in ea. Aceasta
aleargi prin colivie In ctutarea presu-
pusei rivale, nelinigtind gi albinele
coloniei gazdi, mai ales cind produce
anumite sunete. V. n. Mated, cinte-
cul ei.
- Marcarea m6tcilor se va face
totdeauna fnainte de a fi introduse In
noua colonie, cici mirosul acetonei
sau gerlacului cu care se marcheazi,
cft gi cel a1 mfinii stuparului care a
tinut-o pentru aceasti5 operatie, dis-
plac albinelor gazd5.
- La scoaterea m5tcii vechi c f t
gi la introducerea celei noi, s5 nu se
foloseasci fumul, care de obicei ne-
linigtegte mitcile. Ele se agitii, ceea
ce determin5 intre albinele coloniei
primitoare o stare de agitatie, care este
contrarg reugitei operatiei. Cel mult
cu un pulverizator cu ap5, se pot li-
nigti albinele, dac5 se simte nevoia.
NATCA 75
- Pe faguri s5 nu se afle botci ne-
cgpscite sau clpiicite. DacG sint, tre-
buie distruse cu 2-3 ore inainte de
a se proceda la introducerea unei
rngtci noi; atunci colonia se simte
orfani gi accept5 rnai ugor o matc5
nou5.
- S5 se evite zgomotele inutile
la ridicarea podigorului, care este
bine sil fie uns cu putin5 vaselin5 alb5,
f5r5 miros neplgcut.
La introducerea m5tcii fntr-un stup
trebuie s5 se tin5 seam5 gi de urm5-
torii factori:
- De cit timp matca ce urmeaz5
s5 fie introdus5 in colonie gi-a oprit
activitatea ouatului. fn mod obignuit
m5tcile care sint transportate de la
mari distante fgi reincep cu oarecare
greutate activitatea. Aceast5 situatie
adeseori nelinigtegte colonia gazd5.
- Chiar dup5 ce matca a fost ac-
ceptats de albine, dar apicultorul a
deschis prea curPnd stupul, albinele
pot ataca pe cea nouii, o ucid gi vor
clldi botci din primele sale larve sau
chiar din ouEi. Controlul acceptgrii se
face dup5 ce a trecut cel putin o sgp-
t5min5 de la introducere.
- Se va folosi totdeauna pentru
aceasta verificare dispozitivul denu-
mit vestibul de control, V.n., unde
stuparul poate vedea cadavrul mgtcii
pe care albinele nu-1 pot elimina prin
gratie.
- De asemenea se v a tine seama
dac5 in stup sint albine tinere. Ele
sfnt o garantie c5 matca nou5 va fi
bine primit5 gi ap5rat5 de adversita-
tea albinelor bgtrine. fn colonii cu
multe albine virstnice mltcile sint
acceptate cu oarecare greutate gi nu-
mai dup5 ce se iau anumite mgsuri,
indicate ceva mai departe.
- Cind introducerea se face intr-un
timp cind lipsegte culesul in natur5
or in stupin5 este furtigag, apicultorul
MATCA
trebuie s5 fie gi mai atent. Nu se in-
troduc m5tci in stup pin5 ce albinele
nu au fost in prealabil hr5nite stimu-
lativ. Aceasta le va predispune la o
acceptare mai sigur5, iar hrgnirea se
va continua cel putin trei zile dups
introducerea miitcii.
Cind in stupin5 este furtigag, stu-
parul trebuie s5 tin5 colonia sub cea
mai strict5 atentie, cu urdinigul mic-
gorat, luind toate mburile cunoscute,
preferlnd s5 dea matca seara, cind al-
binele s-au retras in stupii lor.
In stupul respectiv, unde se intro-
duce o mat& nou5. albinele s5 nu fi
inceput construirea de botci. In caz
afirmativ, deci cfnd ele au clldit
botci, se ridic5 provizoriu fagurii cu
puiet deschis far5 albin5 acoperitoare,
dindu-i spre ingrijire 2-3 zile la
colonii puternice. Albinele, neavfnd
din ce s5-gi cl5deascil botci, accept5
matca nou5.
Hr5nirea nu trebuie s5 se fac5 in
momentul introducerii mgtcii, caci
aparitia hranei produce la lnceput o
agitatie insemnat5 in colonie, agitatie
care se poate r5sfringe asupra mgtcii
abia primite; hrana stimulativs se va
d a fnainte de introducere cu cel putin
o or&.
Cu 2-3 ore fnainte, spatiul de in-
troducere din cuib intre dou5 rame
v a fi intotdeauna lgrgit la 2-2,5 cm,
c h i acolo se adun5 albinele tinere
din stup fn vederea clgditului de fa-
guri.
Sint diferite moduri de a introduce
matca fntr-o colonie: prin metodele
directe, indirecte gi mixte.
Metodele directe, in care nu se folosesc
anumite dispozitive. Matca eliberata
direct intre albinele stupului, fie pe
urdinig, fie sus, printre faguri, este ac-
ceptat5 mai ales in sezonul marelui
cules. Cea care se introduce trebuie
sTi fie imperecheats gi sii fi activat un
MATCA 76
timp oarecare intr-un nucleu. Atunci
nu se agit5 pe faguri, iar albinele o
accept5 rnai ugor.
Atitudinea b5nuitoare este obignuit6
albinelor ~i o manifest5 contra oricsrei
str5ine c e p5trunde in stup (in afar5
de trintori). Este o reactie natural5,
instinctivg, de ap5rare a comunitgtii
qi poate fi ocolitii, introducind o mat-
c5 fliimfnd5 care abia se mi@. Ea va
intra incet in stup gi v a intinde limba
celor ce-i ies in cale. E bine cind in-
troducerea se face noaptlea, c5ci reac-
t i a de ap5rare a albinelor este mai re-
dus5. Esentialul in acest fel de intro-
ducere direct5 este ca albinele s5 r5-
min5 f6r5 mat& cit rnai putin timp
- abia citeva minute - pentru ca
ele s5 nu observe lipsa ei, iar schimbul
subst,antei de mat,c5 s5 nu fi fost in-
trerupt .
Este bine ca mirosul coloniei sg fie
unificat cu cel a1 noii m5tci. fn acest
scop gi una gi cealalt5 in prealabil se
pulverizeaz5 - ca gi coloniile respec-
tive - cu ap5 fndulcit5 gi parfumats.
M e t o d a u n i f i c 5 r i i mi-
r o s u l u i se face astfel: se d5 colo-
niei, prin hran5, sau prin pulverizare,
un anumit miros cu 24 de ore fnainte.
E l poate fi dat punindu-se peste rame,
sub podigor un tampon cu vat5 fmbi-
bat5 cu un parfum oarecare. Acelagi
miros se d5 gi m5tcii din colivie. Dup5
24 de ore, se scot fagurii stupului, se
pun in lidita portativg de lucru gi se
scutur5 de albinele acoperitoare pe o
planget5 asezatii in fata urdinisului
stupului respectiv, reagezindu-i a p o i
In aceeagi ordine in stup. fntre albi-
nele scuturate pe planaet5 se elibe-
reazg din colivie gi matca care, avind
acelaai miros ca si albinele coloniei,
este .acceptat5.
M e t o d a s c h i m b u l u i In-
t r e m g t c i p e f a g u r e eprac-
tics, dar nu trebuie aplicatg decit in
MATCA
timpul culesului, cind albinele slnt
preocupate cu acumularea hranei f n
stup. Apicultorul prinde matca bii-
trin5 din stup, iar concomitent o a
doua persoan5 scoate matca tinsr5 din
nucleul de imperechere. Si unul, gi
cel5lalt, mut5 reciproc m5tcile res-
pective, agezindu-le pe fiecare exact
in locul unde a fost precedenta, dupg
ce mai intii ele au fost unse bine (nii-
cl5ite) cu miere groas5.
Operatia reugegte mai bine cind
apicultorul unific5 mirosul coloniei
cu cel a1 miitcii din nucleu, aga cum
s-a artitat rnai sus.
M e t o d a s c g l d 5 r i i m5t-
c i i c u a p 5 intr-un mic pahar
unde ea se afund5 in ap5 distilatg
caldii, retr5gind-o dup5 citeva secun-
de. Atunci se agazci sus, pe speteaza
superioar5 a unei rame de cuib. Sub-
stanta sa de matc6 este fnltituratg
pentru moment, astfel incft albinele
nu observ5 schimbarea.
Metoda p u l v e r i z g r i i
a l b i n e l o r d i n s t u p gi
'
n5cIiiirii cu m i e r e a m5t-
c i i : se ridicii din cuib matca necores-
punzgtoare gi se pulverizeaz5 bine
toat5 albina cu ap5 parfumats gi dul-
ce, cit si matca nous, care, n5cl5it5
bine cu miere, se introduce pe speteaza
superioar5 a ramei de pe care s-a ridi-
cat matca veche. Stupul se inchide gi
se las5 in linigte. Albinele se ling, se
cur5t5, ling gi cur5t5 gi matca pe care
o iau drept a lor, iar ea fgi fncepe dupS
citeva ore activitatea in cuib.
Aceleagi bune rezultate se obtin
dindu-se in amurg o matc5 nou5, fl5-
minds, tinut6 in tubul de sticl5 15-20
minute qi apoi n5cliitg cu miere. Ea
se pune pe scindura de zbor cu capul
spre urdinig sau direct pe fagure In
locul de unde a fost ridicatii matca
necorespunz8toare. Albinele o ling, o
accept5 gi ea ocup3 cuibul de Indatg.
MATCA
Nu se verific5 stupul cel putin 7-10
zile, iar la urdinig se agaz5 vestibulul
de control, V.n.
N5cl5irea m5tcii se face aruncind-o
din colivie sau din tubul de sticl5 in
mierea de pe o farfurioar5. E bine ca
mierea s5 proving din stupul fn care
matca urmeaz5 s5 fie dat5. Cu degetul
argtgtor, matca se adincegte in miere
gi este scoas5 ugor cu o linguri$5 age-
zind-o pe fagure exact fn locul de unde
a lost ridicat5 cu citeva clipe inainte
matca veche ce se schimb5. Peste al-
binele din jurul ei, se toarn5 putin5
miere. S5 nu se ageze imediat rama la
locul ei, c5ci matca ar putea cridea pe
fundul stupului unde eventual s-ar
pierde.
Metoda i n t r o d u c e r i i
m5tcii cu nucleul nou
f o r m a t. Cind apicultorul a pri-
m i t o matc5 de mare valoare gi nu
vrea s5 aib5 nici un risc, formeaz5 un
nucleu cu 2-3 rame cu miere yi puiet
c5p5cit ce eclozioneazi atunci, f5r5
albinele acoperitoare. Nucleul se fine
intr-o camerii c5lduroas5; matca se
elibereazii in spatiul dintre cele dou5
rame din mijloc. E l va s t a fnchis dou5
zile in camerg, la cSldur5, pin5 ies
din celule albinele tinere. Seara se or-
fanizeaz5 colonia, c5reia apicultorul
vrea s5-i schimbe matca gi d u p i o or5
se stropeyte albina cu sirop parfumat,
miros care se dB gi nucleului cu matca
nouii. Fagurii ocupafi de nucleu sfnt
adugi gi agezati la marginea ultimei
rame din stupul gazd5, stind putin
distantati de ultima ramii. A doua zi
fagurii celor douii unit5ti se apropie
definitiv. Acest fel de introducere
reugegte Pntotdeauna. Metoda se folo-
segte mai ales fn introducerea mitcilor
toamna, cPnd albinele primesc foarte
greu m5tci noi. fn nucleul unde este
ins5 numai albin5 tfn5r5 ea este ac-
ceptat5 imediat gi apoi, prin apropie-
77 MATCA
rea celor dou5 unitgti, acceptarea este
integral5.
fn stupul multietajat, introducerea
direct5 a unei m5tci pe puietul care
atunci iese din celule este mult mai
ugoar5. Se pun fntr-un corp de stup 2-3
faguri goi clgditi, un fagure cu miere
nec5piicit5 gi doi faguri cu puiet gata
de eclozionat. Corpul nou se agaz5
deasupra cuibului despgrtindu-l cu '
rama separator, V.n. f5cut5 din pfnzii
dub15 de sirml. Puietul are c5ldur5
de jos pentru ca s5 poatii iegi singur
din celule.
Dupii 24-48 de ore, in care timp
au eclozionat multe albine tinere,
se schimbg rama separator cu pfnz5
dub15 cu una simplii, prin care albi-
nele coloniei de jos pot s5-gi apropie
limbile cu cele ale tinerelor albine din
corpul de sus. Astfel se face schimbul
cu substanfa m5tcii noi. Concomitent
matca necorespunz5toare de jos este
ridicat5; albinele, simtind c5 sus este
o matc5, incep activ schjmbul cu sub-
stanta ei. Seara se ridic5 rama sepa-
rator, albinele iau contact direct cu
matca ce este in mijlocul celor tinere
gi o accepts.
In stupul orizontal se formeazg un
compartjment separat, a ~ e z i n do dia-
fragm5 perfect etangi. Acolo se duc
patru faguri cu albin5 acoperitoare;
cea zburcitoare iese pe urdinigul mic
din coltul stupului, dar se fntoarce de
la cules la vechiul urdinig pe care-1
cunogtea. In felul acesta in micul com-
partiment r5mfne pin5 seara numai
albina tin5r5 nezburltoare, c5reia i
se d5 o matc5 in colivie automata cu
putin ~ e r b e tfn cele dou5 orificii de
circulatie. Albinele consum5 gerbetul,
elibereaz5 matca care gi incepe activi-
tatea in noua colonie. CPnd se observi
c5 ea ou5 normal, se ridic5 matca ve-
che din compartimentul coloniei de
baz6 yi diafragma se inalt5 de pe fund
MATCA 78
cu 1 cm. Albinele orfanizate din colo-
nia de baz5 simtind c5 dincolo de dia-
fragmil este o matc5, f5cind schimb de
substant5 cu cele din nucleu, nu mai
clildesc botci de salvare, iar dup5 alte
25 de ore diafragma se ridic5 de tot.
fn felul acesta se schimbd ugor g i si-
gur m5tcile tinere in colonii puternice.
M e t o d a i n t r o d u c e r i i
mstcii o d a t 5 cu albinele
c o 1 o n i e i se aplic5 astfel: spre sear5,
in timp de varci, pe la orele 18, apicul-
torul ia un plic de hirtie pergament
transparent5 (nu de celofan), c5ruia
in partea de jos i se fac cu un cui
15-21 orificii prin care albinele nu
pot s6 treac5.
Se orfanizeazg stupul, iar in plic,
in ace1 moment, se introduc prin m5-
turare cam o lingurii de albine tinere
luate chiar de pe rama unde era matca
ridicat5, dac5 se poate chiar din cele
care erau in jurul ei. Rama se pune la
locul s5u in stup. Plicul se inchide gi
se suspendd undeva la umbra in stu-
ping. Dup5 30 de minute albinele din
stup, lipsite de matcg, incep s5 se
agite. Matca cea nouil, singur5, f5r5
alte albine insotitoare, se introduce
in plic gi se observa dac5 albinele de
acolo o ling. DacB vor s5 o atace ea va
fi retras5, l5sind singure albinele din
plic inc5 15 minute. A doua oar5, este
sigur acceptat5 gi ele stau impreung
linigtite in plic. Acesta se aduce la
urdinig gi se prinde cu o piuneza sau
cu un cui mic de peretele frontal, ast-
fel incit fundul cu orificiile lui s5 fie
in dreptul urdinigului. fn jurul pli-
cului se adun5 mereu albinele stupu-
lui orfanizat, bat din aripi, semn ca-
racteristic cind ele igi g5sesc matca.
Atunci rod gi hirtia, iar albinele din
plic impreuni cu matca intrs in stup.
M e t o d a p o l o n e z 5 d e in-
t r o d u c e r e d i r e c t s . E a se
bazeaz5 pe folosirea mirosului de me-
MATCA
lis5 asem3nitor mgtcilor, procedindu-
se astfel dup5 sfatul apicultorului
D a t c h e v i c i. Se prepar5 0,50 1
sirop dens de zahgr, c5ruia i se adaugi
10 picgturi de esent5 de melis5. Se dau
250 ml in rama hr5nitor a stupului.
Dup5 ce albinele au consumat o parte
din sirop, se ia o matcci tinfir5 - poa-
t e fi chiar neimperecheat5 - se afun-
dB citeva secunde in siropul ramas in
pahar apoi se ageaz5 pe speteaza supe-
rioars a ramei din vecingtatea hr6ni-
torului, unde se toarn5 gi restul de 250
ml sirop. Matca este primit5 bine, se
imperecheazg, lucreaz5 in acelagi timp
cu matca veche, care, dup5 citva timp,
dispare.
Metode indirecte. Ele sint multe,
mai sigure gi rnai putin complicate ca
cele directe, dar cer folosirea unor
dispozitive foarte variate ca form5,
denumite colivii, V.n., confectionate
din pinz5 metalic5, materiale plastice
sau chiar simp15 hirtie. Toate se ba-
zeazii pe acelagi principiu: sil prote-
jeze noua matca de eventualul atac a1
albinelor gazd5. Prin orificiile coli-
viei matca poate fi hr5nit5 de albine,
ea ivi insugegte mirosul gi ambianta
stupului, iar albinele, chiar inainte
de a o elibera, pot face schimb cu sub-
stanta ei proprie, pe care o ling prin
lesitura pinzei metalice. Pentru aceas-
ta, ochiurile coliviei trebuie s5 fie de
2-2,5 mrn milrime yi s5 se tin5 seama
de urmltoarele am5nunte:
- agezarea coliviei se face intre doi
faguri cu puiet necspacit, cgci acolo
sint cele mai multe albine doici tinere,
care acceptg rnai ugor o matcil nou5;
- matca se d 5 in colivie, f5r5 nici
o albin5 insotitoare, avind la dispozi-
tie putin qerbet sau past5 de zah5r cu
miere gi polen, V.n. Hrdnirea, pasta
de zahgr;
- nu se elibereaz5 o matc5 din co-
livia ei, dac5 stupul este atacat de
MATCA 79
hoate; mai intfi se iau toate mgsurile
cerute de acest atac V.n. FurtGag gi
apoi matca poate fi eliberat5;
- fntotdeauna dupii ce s-a introdus
o matcii s5 se pun5 la urdinig vestibu-
lul de control, care arat5 curind dacil
matca a fost sau nu acceptatti; este
posibil ca albinele sii aib5 botci, ceea
ce le determin5 s5 nu accepte matca
dat5; fn acest caz, in prealabil, stu-
parul distruge botcile gi va da o nou5
matc5 dac5 prima a fost ucis5;
- folosind orice fel de colivie, in
primele 24 de ore matca nou5 v a fi
ferit5 de atacul albinelor; dupti acest
termen apicultorul fnltitur5 micul ca-
pac ce acoperg orificiul de iegire plin
de gerbet de zahtir, pe care albinele fl
rod gi elibereazii matca.
Una din cele mai bune colivii este
cea dreptunghiularil cu zimti margi-
nali care se fnfig in fagure prinzind
sub ea matca, V.n. Colivie.
Pentru folosirea ei se procedeazti
astfel: se scoate un fagure din margine,
pentru a face loc fn stup coliviei pe
fagurele mijlocag. Acolo trebuie sti se
aleag5 un Ioc bun care s5 cuprind5 sub
spatiul coliviei citeva celule cu miere
pentru hrana m5tcii pin5 cind incep
albinele s5 o hrtineascg, clt gi celule
goale pentru ouatul ei. De pe acea
portiune se indep5rteazS cu o pan5
albinele. Acolo se elibereaz5 matca
din colivia in care a sosit, dar repede
se aplicil peste ea colivia cea mare de
protectie, ap5sfnd zimtii marginali in
fagure. Mica gratie Hannemann de pe
latura superioar5 a coliviei rtimfne
deocamdat5 inchis5 cu oblonagul ei
de t,abl5. Matca se tine sub colivie 24
de ore, in care timp ea gi-a fnsugit noul
miros a1 coloniei gazd5; atunci se
trage oblonagul de pe latura superioa-
r5 care mascheaz5 mica grat.ie Han-
nemann gi se fnchide stupul. Se las5
astfel alte 24 de ore. Albinele circul5
MATCA
prin gratie la mat&, o hrtinesc gi fac
schimb cu substanta ei. Deschizindu-se
din nou stupul ziua urmstoare cu
mult5 linigte gi f5r5 fum, se ridic5
incet colivia ce protejase matca, age-
zfnd la loc totul aga cum a fost. Matca
este primit5 totdeauna, ctici ea fntre
timp a gi fnceput s5 depun5 ou5 sub
colivia protectoare, incit albinele o
consider5 drept a lor.
Sfnt ins5 colivii la care apicultorul
nu mai intervine de loc, ci albinele
elibereaz5 automat matca. Stuparul
are doar grijfi ca dupti 8-10 zile de
la introducere, s5 retragii colivia din
cuib.
I n t r o d u c e r e a mgtcii
c u p u n g a d e h f r t i e seface
la fel ca la metoda fn plic descris5
putin mai inainte, cu singura deose-
bire c5 o dat5 ce se introduce matca
in ea, punga se rilsfringe la gur5 En-
chizfnd-o gi se prinde cu o piunezi En
interiorul slupului pe speteaza supe-
rioar5 a unei rame. Rama va fi putin
deptirtat5 de cea vecin5, pentru ca s5
nu fie strivitti matca. Se hrgnegte co-
lonia Enainte gi dup5 introducere.
Dup5 opt zile se retrage punga roas5,
fn care timp matca a inceput de mult
s5 ou5.
Mirosul miitcii vechi
t r a n s m i s c e l e i n o i . fntr-o
colivie perfect curat5 gi op5ritti cu
ap5 clocotitii, deci ftir5 nici un miros,
se introduce pentru 4-5 ore matca
veche, pentru a putea s5-i transmit6
mirosul ei. Matca st5 deci inchis5 in
propriul ei stup, colivia fiind plasat5
intre dou5 rame distantate la 2,5-3
cm. Apoi matca veche se scoate din
colivie gi in locul ei se introduce matca
nou5 tinutil fltimfndti 20-25 minute.
Fiind astfel infometatg, ea nu se mai
agitti fn colivie, chiar dac5 simte mi-
rosul fostei mtitci. Colivia se pune
exact in acelagi Ioc unde a stat cu
MATCA 80 MATCA

putin rnai inainte, cind avea in ea cilor, reugita operatiei este in rnai
matca veche. Miroaul coliviei este cel mare m5surii asigurat5. Matca inchisb
a1 f o ~ t em5tci
i ~i el se transmite miitcii in colivia automat5 st5 intre doi fa-
noi; aceasta, fiind flgmindb, intinde guri putin rnai distantati, pentru ca
limba prin ochiurile rare ale pinzei, in golul format s5 se adune mai multb
iar albinele o hr5nesc. Cu aceastb albin5 tinbr5, care, obignuit, primeyte
ocazie ele fac gi schimbul cu substanla rnai usor o matc5 nou5. Albinele co-
sa proprie, asa c5 atunci cind va fi loniei fac schimb cu substanta miitcii
eliberatii, albinele o accept5 cu ugu- gi vor consuma in 24-36 de ore ger-
rint5. Cind este pus5 in colivie auto- betul de zah5r cu care sint infundate
mat5, nu se umplu complet orificiile cele dou5 orificii ale coliviei. Elibe-
cu gerbet, pentru ca albinele s5 o poa- rarea se face prin orificiul lung, ciici
t B elibera rnai curind. fn aceastli si- cel mic are un mic gr5tar Hannemann
tuatie cercetstorul B u t 1 e r G. ce nu permite miitcii s5 ias5 pe acolo.
1ipe;te la orificiile de iejire o hirtie, Metode mixte. fn introducerea miit-
de preferat de jurnal, fiir5 s5 mai dea cilor, unii apicultori folosesc gi o altg
hran5 m5tcii; albinele rod hirtia in metod5, denurnit5 metoda mixts. E
1-6 ore gi elibxeazi matca. Cind se denumita astfel, pentru cii matca se
folosegte colivia automatii de intro- introduce rnai intii direct intr-o coli-
ducere avlnd yerbet in orificii, este vie cu albine din stupul in care urmea-
bine s6 se str5bat5 cu un cui gerbetul z5 s5 fie primitii, gi apoi indirect, csci
ping la jumgtatea orificiului; albinele numai dup5 un termen de acomodare
igi dau seam3 mai curind de calea ce ea este eliberatii intre albinele colo-
li se deachide pentru eliberarea m6tcii. niei respective.
Prof. J o r d a n prefer5 s5 pun5 Iatb cum se lucreaz5: se orfanizeazb
cadavrul m5tcii ucise rnai inainte timp de 24 de ore colonia a ciirei mat-
intr-un mic pahar cu 2-3 cm3 de ap5 c5 trebuie schimbatb. A doua zi se iau
distilatii, in care ii strivegte abdome- din acel stup 25 albine tinere gi 10
nul. Cu o mica pensulii unge corpul trintori intr-o colivie de expediat miit-
miitcii noi cu acest extract, tinind cile, iar intr-un compartiment se
matca intre doug degete de la mina pune gerbet de zahgr ~qimiere. Colivia
stings, unse gi ele in prealabil cu ace- cu albine se tine intr-o camerii intu-
lagi extract. Rezultatele sint bune, necoasg timp de o jumiitate de orii,
dar in schimb operatia este prea com- dup5 care se introduce o matcii fecun-
plicatii. Degetele stuparului sii fie data gi marcatii. Se rnai lass Pn camera
bine spglate in prealabil sau inmu- colivia cu albine, trintori gi matca
iate in cear5 sau in alcool pur in care respectid timp de 30 de minute, dupg
a fost dizolvatii 10% rszsturb de pro- care este introdus6 in stupul orfan qi
polis. fn felul acesta mirosul initial agezatii pe golul unei rame clgditoare
a1 miinii stuparului nu se rnai poate din mijlocul cuibului. Obignuit, in
transmite mgtcii pensulate gi deci acel loc se adunii majoritatea albine-
matca nou5 are acelagi miros cu cel a1 lor tinere, pentru a cliidi f5guragi.
m5tcii ucise pentru a fi inlocuitii. Matca va fi astfel eliberats in mijlocul
La urdinig se fixeazii pentru 2-3 lor. lntre timp, albinele din colivie
zile vestibulul de control. transmit celor din stup substanta de
-Folosind c o l i v i a a u - matc5, o dats cu schimbul de hran5;
t o m a t 5 pentru introducerea m6t- cind, impreung cele din5untru cu cele
MATCA
d e afar5, vor roade zah5rul din orifi-
ciile de trecere, matca v a fi eliberat5
f5r5 risc. E singura metod5 in care
matca este dat5 cu albine insotitoare.
Ele ins5 nu vin din altil parte, sint
chiar din acelagi stup, iar ridicarea gi
Snchiderea lor cu matca nou5 nu a du-
r a t mai mult de o or&. Dac5 ins5 s-ar
I5sa albine cu matca mai multe ore
pin5 sg o elibereze, comportarea albi-
nelor din stup f a t i de ea este mai
putin binevoitoare. Cercet5torul 6-
;r 6 s i P a 1 1 a f5cut diferite incer-
c5ri in aceastg privint5 gi totdeauna
albinele, insotitoare - dup5 24 de ore
- au fost atacate. Rezultate mai bu-
n e s-au obtinut cind In colivia cu
matc5, a pus mai multi trintori. E i
a u fost bine primiti, iar albinele au
a v u t fat5 de matc5 o atitudine atent5.
Stupul nu se va deschide decit la
7-8 zile, cind se retrage gi colivia
goals. fn tot timpul acesta albinele
vor primi o hrang stimulativ5 intr-un
hrgnitor ayezat la exteriorul stupului.
0 alt5 metod5 mixt5 pentru intro-
ducerea unei m5tci1 metod5 care se
folosegte mai ales spre sfirgitul verii
cind culesul este foarte redus, este
urmgtoarea:
Se ridic5 din cuib toti fagurii cu
puiet nec5p5cit gi cu albin5 acoperi-
toare, fgrg matca b5trin5 trecindu-i
i n stup dincolo de diafragma etang5,
V.n. Se formeaz5 astfel un nucleu
buzunar aliiturat gi orfan, cu puiet
nec5p5cit gi deci cu multe albine doici
tinere. Se deschide un urdinig separat
nucleului orfan cgruia, dup5 1-2 ore
i se d 5 o botc5 matur5, gata s5 ias5
din ea t l n l r a matc5.
Cind matca cea nou5, dup5 un timp,
lncepe s5 depun5 ou5 fn nucleu, se
ridicai din colonia de baz5 matca b5-
trin5, se h a l t 5 putin diafragma etan-
qg, l5sPnd in partea sa inferioarg un
apatiu de contact fntre albine, numai
81 MATCA
de 1 cm. Albinele din compartimentul
mare, acum orfanizat, simtind c5
al5turi se g5segte o matc5 ce depune
ou5, fncep s5 fac5 schimb cu substan-
$a ei. Dup5 4-5 zile se ridic5 diafrag-
ma, iar colonia gi nucleul se unificg,
avind matca tin5r5.
Metoda cu Reginal. Tehnica moder-
n 5 se indreapt5 tot mai mult spre fo-
losirea metodelor de introducere 'In
care, spre a avea o sigurant5 mai
mare, se combin5 avantajele ofe-
rite de dou5 sau mai multe metode.
fn acest sens cercet5torul J o r d a n
a reugit s5 obtin5 un preparat pe care
1-a denumit Reginal, cu ajutorul c5-
ruia introduce mgtcile cu deosebit
succes.
M o d u l d e p r e p a r a r e . Se
iau flori de mac (Papaver somniferum)
gata de inflorit. Se inl5tur5 caliciul
verde, deci sepalele florii precum gi
petalele corolei, iar capsulele, cu se-
mintele necoapte, sint t5iate fn felii
subtiri. Ele se cintgresc gi se pun in-
tr-o sticl5 cu deschiderea larg5, ca cele
de lapte i n care se toarn5 o cantitate
egalg de alcool de 96%. Amestecul se
piistreaz5 la intuneric patru s5pt5-
mini, agitindu-se continutul din cind
in cind. Extractul rezultat se filtreaz5
gi se p5streazii la intuneric, intr-o sti-
cl5 de culoare inchis5.
f n t r e b u i n t a r e a . Matca se
pune intr-o colivie automat5 gi se
atirn5 in golul dintre dou5 rame.
Pasta de zah5r ce umple partial ori-
ficiile coliviei automate se potrivegte
astfel ca matca s5 fie eliberat5 in de-
curs de 24 de ore. fn prealabil se pro-
cur5 o rondel5 de hirtie sugativg cu
diametrul de 16-20 cm. Aceasta se
imbib5 bine cu 20 cm3 de Reginal (cPt
intr5 fntr-o lingur5 normals). Bucata
de carton imbibat se agaz5 deasupra
coloniei, pe stinghiile superioare ale
ramelor. fnchidem gi acoperim bine
YATCA 82
stupul. Dup5 4 zile se verificg accep-
tarea sigurg a mltcii.
Efectul preparatului Regina1 gi a1
celor similare se datoregte, in primul
rind suprimgrii mirosului propriu a1
stupului. Mirosul produs de preparat
este aga de puternic, incit devine do-
minant, mai ales in regiunea unde este
colivia de m a t c l cu preparatul, pu-
tfnd fi simtit de apicultor in prima zi
chiar gi la urdinigul stupului. E l do-
ming mirosul emanat de la matca res-
pectiv5, astfel c5 acesta nemaifiind
perceput de albine, matca este accep-
tat& Albinele din jurul mgtcii vin
apoi in contact cu matca, fac schimb
cu substanta de pe corpul ei qi o eli-
bereazg consumind pasta de zahsr din
orificiile coliviei automate. fn final,
substanla de matc5 se rgspindegte In
tot stupul f i o datg cu retragerea ron-
delei, dup5 patru zile, mirosul aces-
teia inceteaz5 complet.
Datorit5 acestei metode simple gi
aproape sigure, apicultorii pot d a o
matcg unei colonii orfane fn orice pe-
rioadl a anului.
Metoda poate fi folositl nu numai
la inlocuirea unei m5tci bgtrine, epui-
zate etc., ci gi in cazul familiilor avfnd
mgtci trintorite sau bezmetice. f n
acest din urm5 caz rezultatele sint
superioare.
R e s p i n g e r e a rnd t c i i . Sint colonii
care refuzg s6 primeascg o mat& noug,
indiferent cu ce mijloace gi metode le
este datg. Cauza este numai adversi-
tatea albinelor bltrfne, care trebuie
indepgrtate provizoriu. fn acest scop
se mutg stupul pe nesimtite cu 2 m
mai inapoi, punind altul asemZin5tor
in loc. f n interior se agazg doi faguri
cu puiet care au albina acoperitoare
pe ei, precum gi doi faguri goi gata
clgditi. Albinele zburltoare, care sint
cele mai bgtrlne, iegind din stup se vor
fnapoia la vechiul loc gi i n t r l deci in
MATCA
noul stup, unde vor lucra gi se v o r
ingriji de puiet, cl5dindu-gi botci.
fntre timp, fn vechiul stup mutat
gi care are numai albing tfngr5, ne-
zburgtoare, se introduce matca qi
aceasta v a fi sigur primitti. D u p l 10
zile, el avfnd de data aceasta match
n o u l se readuce la locul ce 1-a ocupat
inainte, se dau inapoi fagurii cu puiet,
stricind botcile clldite; se scutura
totodata pe scfndura de zbor, la urdi-
nig, toate albinele acoperitoare de p e
faguri, care intrind fntr-un stup nou
sfnt foarte timide gi supuse. Atunci
totul i n t r l in normal, in linigte.
Pentru a nu mai deschide stupul ca
sii se verifice existents miitcii, ceea
ce ar putea cauza uciderea ei de catre
albine, se va pune la urdinig, pentru
24 ore, vestibulul de control V.n.
Iernarea mgtcilor disponibile. Cfnd,
dup5 t'erminarea operatiilor de orga-
nizare a stupilor pentru iernare QB
unirea coloniilor rnai putin populate
gi a roilor slabi cu coloniile mai
puternice, r5mEn disponibile un nu-
m5r de mltci, stuparul trebuie s&
se ingrijeascg de soarta lor. In a-
cest scop el va organiza fie ierna-
rea lor in stupi special amenajati, de-
numiti stupi pepinieri, fie in mici du-
lapuri, d u p l modelul S.C.A.S., fie-
care matcti stfnd intr-o colivie specia-
15, cu un numar redus de albine g i
hran5, servitg in afara coliviei. Aceas-
t a este aga-zisa iernare in afara ghe-
mului.
fnainte ca apicultorul s5 ia vreo
hot15rire asupra felului cum vor ierna
mgtcile disponibile, este bine s5 se
facg la laborator un examen coprolo-
gic a1 fiecgrei mstci. 0 matcg ggsitg
bolnava de nosemozg trebuie izolatii
qi tratatg cu Fumidil B, impreuna cu
grupul de albine cu care urmeazg si5
ierneze. Altfel, mgtcile cu spori d e
nosemoz.5 vor ierna in conditii grele
 IWATCA
83
aau vor muri pin5 in prim5var5 V.n.
Nosemoza - tratament preventiv.
Iernarea mgtcilor in nuclee cu rama
normal5 STAS se face dup5 dou5 me-
tode :
- Se p5streaz5 nucleul-buzunar cu
cele trei rame gi populatia lui, cu
hran5 de cel putin 7 kg miere gi p5s-
tur5 15sind deschisg mica fereastr5
d e comunicatie t5iat5 in diafragmg.
In felul acesta c5ldura' coloniei de
baz5 trece la nucleul-buzunar gi astfel
consumul s5u de hran5 este mult mai
9 s .
Nucleele mari not fi formate si cu
/ dou5 rame, din cire una cu jgheab de
: hr5nit - fiind puse intr-un stup pe-
,' pinier, cite 8-10 nuclee cu diafragme
etange fgcute din dub15 pin25 meta-
licg. Autorul a iernat astfel m5tci
j timp de 15 ierni in 4 stupi pepinieri
t i p Maissonneuve, cite 9 m5tci in fie-
care. Rezultatele obtinute cu iernarea
'tn pepinier5 au fost bune, iar consumul
hranei numai de 2,350 kg miere de
hucleu. Fiecare nucleu avea ramele
acoperite integral de albine, iar cele
c u hran5 gi p5stur5 aveau cel putin
314 din suprafata lor cu miere cZpZ-
cit5. C5ldura se transmitea reciproc
tntre toate nucleele aflate sub acope-
riqul pepinierei.
\ I e r n a r e a m d t c i l o r in-
t r - u n corp a1 s t u p u l u i
m u 1 t i e t a j a t se face in conditii
bune, infiintind din timp cite trei
nuclee intr-un corp. Aceste nuclee sint
despgrtite cu doi pereti etangi. Nuclee-
le au urdiniguri in trei directii opuse
coloniei de baz5 care este foarte puter-
nic5 . g i deasupra cgreia ierneazg. Dez-
voltarea acestora in prim5var5 este
bung, fiind mult ajutate de c5ldura
coloniei de baz5, mai ales dac8 podi-
gorul ce le desparte este subtire: pla-
caj P.F.L. sau pinz5 metalic5.
MATCA
Iernarea matcilor de rezerva En cornparti-
mente separate pe o ramura cu fagure
Iernarea mdtcilor in
n u c 1 e e m i j 1 o c i i, adgpostite in
cite un magazin de recolt5 ImpZrtit
in cite trei compartimente a cite trei
jum5tgti de faguri mari, despgrtite
fiecare cu diafragm8 etangi. Diafrag-
mele au ferestruici de 416 cm cu d u b l h
pinzg metalicg; pentru iarng ele igi
imprumut5 reciproc c5ldur5. Nucleele
acestea se formeazg spre sfirgitul verii,
cu botci din cregtere selectionat8 gata
de iegit m5tci din ele. Nucleele stau
pe acoperigul unui stup puternic tot
timpul pin5 se organizeazg stupii pen-
tru iernare; ele au populatie suficien-
t5, iar ca hran5 se dau din depozit
rame aproape pline cu miere de cali-
tate .superioar&. Iernarea se face in
conditii bune c5ci, dupg ce se organi-
zeaz5 pentru iernat colonia mare de
jos, peste ea se agaz5 drept podigor
magazinul de recolt5 cu cele trei nu-
clee. Cum fiecare nucleu are la fund o
deschidere de ventilatie prev5zut5 cu
pinz5 metalic5, nucleele sint inc5lzite
bine de colonia de baz8 aflat5 jos In
timpul iernii. In primgvarg ele au
puiet destul, iar dac5 sint stimulate y i
mai tirziu trecute in corpuri de stupi
pot deveni colonii independente, sau
ajutg cu populatia lor coloniile rnai
slabe din prisacg. Consumul de iarn5
este de 1 800-2 100 kg miere.
MATCA
l e r n a r e a i n n u c l e e nzici
d e i m p e r e c h e r e t i p J'ota
se face pe trei rame, fiecare avind
suprafata 113 din rama STAS. Toate
cele trei rame reduse sint prinse in
balamale, care atunci cind se dcschid
formeazti exact o ram5 STAS, V.n.
S t u p u ~ o rde imperechere. E i sint bine
aliment af i in septembrie, pentru ca cel
putin doi din cei trei faguri redusi, s5
fie plini - in special cei marginali.
Mica colonie se formcazci intre cei trei
faguri mici ce cuprind stupugorul.
Iernarea a cite 3 stupugori aliituri in-
tr-un magazin de recoltii ce s t 5 dea-
supra cuibului urlci colonii puternice,
dii rezultate bune.
Iernarea rncitcilor i n
a f a r a g h e m ZL l u i. Prin cea de
a doua metod5 de iernare a Statiunii
centrale de apicultura (S.C.A.S.) mat-
ca se p5streaz5 in colivie special5 peste
iarnti in afara ghemului, V.n. Colivie.
La inceput in aceasta incap 50-60
de albine care sii o ingrijeasc5 gi care
se schimb5 lunar, c5ci li se uzeaz5
glandele faringiene. Se alimenteaz5
cu cantitiiti foarte reduse de hranii
pe la exterior.
MBtcile din aceste colivii pot ierna
chiar in camera in care locuiegte api-
cultorul, ling6 sob5 avind vi umidi-
tatea necesar5 bunei vietuiri a albi-
nelor din colivii pi a m6tcilor puse la
pristrare.
Coliviile sint puse intr-un mic du-
lap in care incap pin5 la 50 de buc5ti.
Sint gi din cele mai mici, pentru
10-15 colivii. Dulapul are dou5 po-
lite care se pot trage afarri, sprijinite
pe gipci fixate fn pereti. Una din polite
are o scobitur5 de 1013 cm tgiat5 elip-
tic la marginea dinspre uga dulapului,
iar cea de a doua are aceeagi scobiturg
In partea lui din spate. Rostul acestui
dispozitiv este ca aerul ce intr5 in du-
lap printr-un orificiu de la fundul lui,
84 MATCW
previizut cu o pinzii metalic5, sti cir-
cule intre poli$e. E l trece ugor pe dea-
supra coliviilor ce stau agczate pe ele,
apoi iese prin orificiile d o ventilare
ce sint in partea de sus a peretilor la-
teral i.
Coliviile sint fcicute din tab15 o r
din material plastic. Alimentarea al-
binelor in colivie se face de la exterior
printr-un orificiu mic din mijlocu?
plafonului ei. Pe acolo trece mierca
ceva mai consistentii, de preferat din
cea de salcim aflat5 intr-o mic5 epru-
bet5 de 60 mm lungime gi 12 mm dia-
metru ce se fiseaz5 cu o dulie deasupre
coliviei. Oril'iciul de scurgere a mie-
rei este tapetat cu cearii str5punsii cu
un ac cu g5miilie in dreptul orificiului
do alimentare.
In privinta mierii din eprubete ce se
va da ca hranci albinelor, ea se pregrite-
ste astfel: la 1 litru de miere, deci circa
1,5 kg, se adaugii 1 g din medicamentul
Fumidil B, ce a fost in prealabil di-
zolvat in foarle putinii apii si apoi
ameslecat bine cu miere timp de 30
de minute, ca sci se incorporeze in toa-
t 5 masa ei. Rostul acestui medica-
ment este ca sci ucid5 sporii sau para-
zitii de nosemozti aflati eventual in
intestinele albinelor insotitoare. F5r5
aceastii m&sur5 de prerenire, care s e
repet5 tot timpul iernii, de cite ori
se d 5 hran5 albinelor, este posibil c a
pin5 in prim6var6 s5 moar5 de nose-
mozti un numrir oarecare de m5tci
din colivii.
Din cinci in cinci zile, se face o re-
vizie a st5rii tuturor coliviilor din
dulap, intervenind acolo unde este
nevoie. Peste cel mult o lung, cind
trebuie schimbat5 albina din colivie,
se vor lua urmritoarele mgsuri:
Stupul de reinnoire a1 albinelor
ce st5 afarri se v a deschide cu precau-
tie gi f5rZi a nelinigti colonia.
MATCA 85
Se desprinde primul si a1 doilea
fagure din ghemul de iarn5, se pune
deoparte f5r5 a se folosi aceast5 albin5,
c5ci acolo sint din cele b5trine.
Se ia apoi albina de pe suprafata
celui de a1 doilea fagure, aflat5 mai
spre mijlocul lui, tot pentru motivul
c5 cele din marginea fagurelui sint
cele din coaja ghemului.
Cu cit albinele din colivie sint mai
tinere, mai vioaie gi far5 semne de
diaree, cu atit matca va iegi in con-
ditii mai bune din iarn5. 0 matc5 cu
albine b5trine gi uzate se degradeazg
gi ea.
Albinele din dulap s5 nu fie ne-
linigtite de prea mult5 lumin5 gi zgo-
mot in camerg.
Controlul lor s5 nu se fac5 decit
atunci cind este absolut5 nevoie, ti-
nind o situatie de lucrtiri efectuate ;i
planificate s5 fie executate.
a Num5rul de albine ce insotesc
matca va fi de 40-50 la inceput; apoi
lunar, schimbind albina, num5rul
celor ce se dau ca insotitoare m5tcilor
va fi usor mgrit.
e Camera cu dulapul cu m5tci s5 se
aeriseasc5 zilnic; temperatura ei me-
die s5 fie de 19-20°C.
8 Umiditatea in camera se asigur5
cu o farfurie cu ap5 agezat5 pe sob5
yi alta, mic5, in dulap.
M5tcile din colivii se subintelege
c5 sint marcate; in caz negativ opera-
tia se va face chiar la prima schimbare
de albin5. 0 matc5 marcat6 se observ5
ugor din grupul albinelor insotitoare
cfnd se face controlul cu geamul mo-
bil de sticl5 yi deci ugureazg mult ope-
ratia.
Stupul cu colonia de reimprosp5-
tare a albinelor din colivii trebuie s5
stea afar8, bine impachetat in inte-
rior yi exterior, ca albina s& profite
de orice zi cu soare fn iarn5, pentru ca
sg ias5 in zbor de curatare. Albinele
MATURATORUL
din stup cu intestinele pline nu sint
de prea mare ajutor pentru m5tcile
din colivii. Dac5 se observti c5 ele de-
fec5 in colivii, iar in cursul iernii nu
au putut zbura, este bine s5 se facg
un zbor fortat, V.n. Diaree.
8 fn toamn5 aceast5 colonie tre-
buie s5 fi primit ;i ea hrang medica-
mentoas5 cu Fumidil B. pentru ca al-
binele s5 nu fie bolnave de nosemozii.
Urmgrirea coliviilor cu m5tci gi
albinii in ele se va face cu toat5 aten-
$ia gi far5 migcgri brutale, care deter-
min5 scurgerea mierii depozitate in
celulele micului fagure.
8 Orice migcare a lor se face f5r5
eprubeta de sus, scotind-o din man-
yon, sau dac5 migcarea lor const5 nu-
mai in manipulgri de camerg, eprube-
t a se intoarce cu gura in sus gi se fi-
xeaz5 in mangonul superior a1 orifi-
ciului de alimentare.
fn timpul lucrului desigur cg se vor-
g5si gi alte imbun5tgtiri ale metodei,
mai ales cind acest fel de iernare a
mgtcilor, in afara ghemului, va intra
in obignuinta masei apicultorilor.
~II~TURATORUL este un \-as cu o capa-
citate de 200-300 kgmiere. Mierea li-
chid5 abia extras5 se tine in maturatoa-
re intr-o camera cald5 (peste 25°C) pen-
tru a se decanta gi a elimina din masa
mierii procentul de ap5 ce 1-ar avea gi
care i-ar strica din calitate, dac5 nu
s-ar evapora, V.n . Miere, maturare.
Maturatorul se construiegte in form5
tronconicd, deci ceva rnai ingust la
baz5, iar partea superioar5, mai larg5;
aceast5 form5 ajut5 la evacuarea rnai
usoar5 a mierii, cind ea a inceput s5
granuleze7 in -
maturator gi nu s-a scos
la timp in vase mai mici. Se confec-
tioneaz5 din tab15 groas5, de preferat
din tab15 de aluminiu sau spoit5 in
interior cu cositor, din otel inoxi-
dabil. Nu sfnt bune maturatoarele d i n
MAURIZIO ANA 86 MELISA

tab15 de fier zincat5, fiind oxidabile, nelor pe cale bucal5, atacti glandele
iar mierea se inchide la culoare gi salivare, gi infectfnd 15ptigorul cu
.capStti gust de coclealg. La ne- care hr5nesc miitcile, acestea se con-
voie maturatorul poate fi vopsit in tamineazg. Obignuit agentul patogen
interior cu citeva straturi de duco sau se fixeazti in epiteliul tuburilor ovi-
alt lac, de preferat din cele provenite gene gi in cele douti oviducte. Chiar
d i n materiale plastice, care formeazg gi cu ochiul liber, la disectia ovarului
pe pereti un strat izolator. unei mgtci moarte de melanozii, se
Maturatorul trebuie sti fie inconju- v8d pete galbene-brune. Agentul pa-
rat cu cercuri de fier. Fundul de tabla togen este des intflnit in hemolimf5.
sti se sprijine pe unul de scindurg groa- Se bgnuiegte c5 -ciuperca ptitrunde
s5, care poate suporta intreaga presiu- in stup adusti de albinele culeg5toare1
ne, fixat pe un cerc lat ce prinde gi in special o datg cu recoltarea mierii
partea de jos a vasului. La una din de mans. Initial abdomenul miltcii
margini gi chiar ling5 fund, matura- bolnave se inflameaz5, digestia nu se
torul are un robinet de scurgere cu mai face normal, procesul de oxi-
.clapet5 gi deschidere larg5. dare se intrerupe, matca nu mai
E l va avea doug minere solide,. pen- depune oug, igi pierde vioiciunea
tru a putea fi ugor transportat din loc gi puterea, c5zind ugor de pe fa-
i n loc. gure qi Pn decurs de opt zile, moare.
Lupta contra acestei boli trebuie
MAURIZIO ANA;' ntiscut5 in 1900, dusti afarii din stup, ceea ce este foarte
conduce sectia de boli ale albinelor din greu de realizat. Stuparul poate inter-
Institutul de cercet5ri din Liebefeld veni deplasind stupina In altg parte,
.(Elvetia). A f5cut cercetgri privind pentru a evita culesul. de la o man8
bolile micotice ale puietului, intoxica- infestatti cu aceastti ciuperc5. Semne
tiile la albine prin polenul unor plan- exterioare de prevenire pentru el apar
te, excesul de sare in hran5, sau cu chiar la albinele stupilor, care, inva-
fluorul din aer. De asemenea a stabilit date de aceste ciuperci nocive Igi
valoarea alimentarti a mierii ~i anu- schimbti culoarea din galben5-cafenie
mitor polenuri pentru albine,. precum in neagrti. E l rnai poate interveni
.qi studii vaste ale morfologiei pole- extrtigfnd cPt mai curind din faguri
nului g5sit in sedimentul mierii, de- mierea de man5 recoltat5.
terminind astfel originea ei.
MEHRING FR., 1816-1878, apicultor
MELANOSA este o boa15 micotic5, german, este creatorul fagurilor arti-
infectocontagioas5 care atac5 albinele ficiali. fn 1857, sculptind fn plilci de
-adulte, dar mai cu seam5 m5tcile la lemn forma bazei celulei unui fagure
orice virst5, ciirora le afecteazti apa- pe ambele sale fete, avfnd 748 de ce-
ratul reproduc5tor. Boala este cauzat5 lule pe dm2, a reugit s5 facti primii
d e ciuperca Melanosella mors apis din faguri presati. fncepfnd de atunci,
grupul celor filamentoase, incadrat5 apicultura din lume a luat un mare
in fam. Dematiaceae, clasa Hyphomy- avint.
cetae. Se Inmultegte pe cale asexuatti
prin spori qi inmugurire terminal5 sau MELIsA, roinitfi, floarea stupilor,
lateralti. Sporii au forma rotundti. izma stupilor, mtitticiune, Melisa of-
Ciuperca ptitrunde in organismul albi- ficinalis L., plant5 peren5 cu miroa
=ISA
de l h i i e din familia Labiatae, cu o
tulpin5 de 40-80 cm p5roas5, rami-
ficat5, in patru muchii. Frunzele sale
sfnt opuse, cordate, cu petiolul scurt,
dintate pe margini gi lucioase. Florile,
ce cresc la subsuoara frunzelor supe-
rioare spre virful ramurilor sint albe,
ugor b5tind in galben. Este una din
bunele plante melifere pentru nectarul
s5u abundent. D5 o productie de miere
pin5 la 150 kg/ha. Semintele de cu-
loare cafenie sPnt mici, incit intr5
1 500 seminte la 1 g.
Planta are multiple intrebuintgri in
p ~ i s a c i ,datorit5 mai ales mirosului
s6u pl5cut. Stuparul o folosegte in di-
ferite lucrgri gi anume: cind un roi
fgi ia zborul freaci peretii roinitei cu
frunzele plantei; daci ridic5 roinita
fn mijlocul albinelor ce zboar5, roiul
se prinde deindati. La unirea colo-
niilor, planta se folosegte de asemenea
cu succes; stuparul introduce intre
ramele ambelor colonii cite un tampon
de vat5 imbibat cu esent5 de melis5;
unificarea ficut5 spre sear5 este asi-
gurat5 de un:succes deplin. Cind albi-
nele sint bolnave de diaree sau alte
afectiuni intestinale, ceaiul flcut din
frunz5 de melis5 impreun5 cu alte
plante, aqa cum se a r a t i la locul res-
pectiv, aduce adeseori vindecarea, V.
n. Diaree. Cind se fac transvazgri de
colonii dintr-un stup in altul, frecarea
peretilor stupului nou cu frunze de
melis5 face ca albinele s5 intre repede
in noul stup gi s5 nu-1 p5r5seasc5. Pu-
s5 in minunchi in camera unde se
p5streaz5 fagurii peste iarn5, indep5r-
tea25 fluturii de g5selniti. Albinele
fnteap5' mai putin pe un apicultor
care gi-a frecat miinile cu frunze de
melis5 inainte de a incepe lucrul la
stup. Din frunze se face un extract
de melisl gi anume: se umple o sticl5
pin5 la refuz cu frunze proaspete, peste
care se toarn5 alcool de 96"; se las5
87 MICOZELE
sticla la soare dou5 s5pt5mini; apoi
frunzele se storc intr-o pres5 sau se
pun intr-un alambic de laborator,
extr5gind esenta de melis5.
IKELOSCOPTJL este un aparat cu aju-
torul c5ruia se stabilesc nuantele cu-
lorii mierii ce urmeazB s5 fie comercia-
lizat5. Pentru a se stabili ce culoare
anume are o cantitate de miere ofe-
rit5, aparatul are pl5ci de sticl5 dife-
rit colorate dup5 cum mierea este
mai inchis5 sau mai deschisg la cu-
loare. Fiecare plac5 colorat5 are un
alt num5r. Proba de miere se pune
fntr-o mici sticli alb5, perfect cu-
rats, care se al5tur5 de una din p l E
cile colorate, asem5n5toare culorii
mierii din sticluti; citind num5rul
aplicat pe pl5cu;a coloratti, se sta-
bilegte categoria de miere din care
face parte cea oferit5 beneficiarului,
specificindu-se aceasta fn conventie.
MICOZELE sint boli infecto-conta-
gioase de care sufer5 albinele, datorit5
unor ciuperci din genul levurilor,
foarte numeroase in natur5 gi care
se prezint5 ca mucegaiuri. Aceste
vegetale saprofite tr5iesc parazitar
gi se hrinesc din descompunerea or-
ganic5 a corpurilor parazitate sau
moarte, or chiar pe hrana proteici a
albinelor: polenul sau p5stura din
faguri. Ele se reproduc pe cale ase-
xuat5 sau sexuat5. Prima se face prin
divizare direct5 sau spori or prin in-
mugurire. Aceqtia se dezvolt5 apoi
pe medii convenabile. Albinele, trfn-
torii qi chiar mitcile sint parazitate
cu aceste levuri micotice. Pe cale bu-
cal5 ele pltrund in intestin sau se
fixeaz5 pe inveliqul corpului, descom-
pun chitina, str5bat tegumentul gi
ajung in organism. Elementele favo-
rabile dezvoltgrii lor sint: o tempera-
tur5 potrivit5 in limite foarte elas-
 MICOZELE
Cadavrul unei albine invadat de rnucegaiuri
tice, de la IS-37"C, cit gi o umiditate
m a i ridicat5 in stup. Dintre cele care
paraziteazi albinele sint mai ales Peri-
cystis alvei, Pericystis apis, Oospora fa-
vorurn sau Aspergillus flavus. Melano-
sella-mors apis atac5 atit albinele cit
gi m5tcile.
Mucegaiurile atac5 substantele pro-
teice in masa c5rora p5trund adinc,
cum o face de pild5 Pericystis alvei,
mumificindu-le complet gi fgcindu-le
improprii consumului, iar dac5 al-
binele doici hr5nesc puietul cu un
astfel de polen infectat, el moare,
pietrificindu-se la rPndul sgu, V.n.
Puiet, puiet v5ros. Moartea albinelor
sau puietul se datoregte toxicit5tii se-
cretiilor otr5vitoare din hife. Micozele
sfnt mai putin periculoase ca cele-
lalte boli molipsitoare ale albinelor,
cum sint de pild5 nosemoza sau loca,
V:n. respective. Adeseori ele dispar
din stup cfnd albinele singure iau
misuri de eliminarea lor. Folosind
mijloace de prevenire gi igieni, stu-
parul nu va avea asemenea boli in
.stupii s i i , V.n. Bolile albinelor, m i -
:suri preventive.
88 MIEREA
MIEREA este o solutie bogatii in
substante zaharoase - pin5 la 80%
reprezentate indeosebi de glucoz5 gi
fructoz5 ce provin din nectarul floral,
extrafloral, man5 gi alte surse, recol-
tate de albine gi depozitate in faguri.
Nectarul absorbit de albine este pre-
lucrat in gugile lor gi apoi in stup de
catre albinele prelucrgtoare. De aceea
- pe drept cuvint - mierea este con-
siderat5 mai intfi un produs a1 albi-
nelor gi abea apoi un produs a1 orga-
nelor vegetale. Nectarul secretat de
plante are cantititi diferite de zaha-
ruri complexe. Components gi propor-
t i a anumitor zaharuri variazg fn el
de la plant5 la planti, d u p i specia
din care fiecare face parte. La unele
plante predomin5 zaharoza, in al-
tele glucoza gi fructoza, cPt gi alti
compugi din aceasti grup5.
Deci, dup5 ce albinele culeggtoare
absorb cu trompa materia prim5 bo-
gat5 in zahgr, o inmagazineazi in
gug5. Aceasti materie primi, nectar
sau rnanii, este amestecat5 cu secre-
t i a chiar in timpul absorbtiei adiu-
gfndu-i-se enzime. Secretiile sint pro-
duse fn aceastii fazi de glandele farin-
giene ale albinei culeggtoare. Nectarul
este apoi transportat
in stup gi predat albi-
nelor de acolo, V.n.
Albina, albinele pre-
lucriitoare. Acestea se
ocupi cu transforma-
rea in miere a mate-
rialului primit. Lu-
crarea de prelucrare
se repeti d e mai multe
ori, timp d e 15-20
minute, in functie de
I I
cules si d e concentra-
t i a materiei prime. In
Nectar intraflo-
ral la iloarea de acest timp, materiei
iarb5 neagrg prime i se adaugg fn
MIEREA 89 MIERFA

mele produse de glandele din intestin.

Ele actioneazti aga de repede, c5 in-
tr-o or8 50% din procesul de scindare
este terminat, iar in 24 de ore peste
90-95°/0. Apoi acest proces incetinit,
dureazii ani indelungati .
Concomitent, ele preschimb5 gi
conf,inutul de acizi ai nectarului tran-
sformat in miere, aga cum au primit-o
de la albinele culegGtoare, inlgturind
acizii nefolositori gi lncorporind altii;
acegtia o vor feri de transformari peri-
culoase. Aga se intfmpl5 cu acidul
formic extras din circuitul lor sang-
vin gi apoi secretat de glandele sali-
vare gi fncorporat in miere. Acidul
formic din miere nu are aceeagi compo-
zitie chimic5 cu cel aflat in veninul
albinelor gi este in cantitate foarte
mic5. Valoarea pH-ului intr-o miere

u, Nectar intrafloral la laleaua pestrit5

maturizat5 variaz5 de la 3,5-5,5, dupti
provenienta ei floristic5. In perioadele
de mare abundent5 , la recoltarea nec-
tarului yi transformarea lui in miere
iau parte majoritatea albinelor din
continuare secretii ale glandelor, iar stup. Se crede c5 nici trintorii nu sint
continutul de ap5 se micgoreaz5 conti- scutiti de aceast5 munc5, ei ajutind
nuu. Materia prim5 ce avea la inceput la eliminarea surplusului de apii din
numai 25-40% substant5 uscat&, se mierea apoas5 ce o primesc pentru
transform5 fn miere semimaturizat5, de ozitare.
continEnd 60-65 % substantti uscatg, f n timpul acestor prelucrari, albi-
Maturizarea ulterioarl , pfn5 la 75- nele eliminl surplusul de ap5 pe care
80% substant5 uscatii, se produce fn 1-a avut nectarul proaspSt in momentul
mod mecanic, ca urmare a evapor5rii recoltiirii lui din flori. Cea mai mare
apei datorit5 c5ldurii gi ventilatiei din parte din aceast5 ap5 trece fn circu-
stup. Enzimele, pe care albinele le itul sangvin a1 albinelor primitoare
introduc in nectar, au lnsugirea d e prin osmoz5. iar d e acolo, prin tubii
a scinda zaharoza (Aceste enzime nu malpighieni (rinichii insectel) se adu-
sPnt produse exclusiv de glandele fa- n5 in punga rectall. Evaporarea apei
ringiene, ci gi de cele aflate in intes- din mierea proasptit5 se mai face gi
tinul mijlociu). Viteza reactiei enzi- prin ventilatia aerului din stup. Mie-
matice produs5 d e cele dou5 surse, rea este depozitatii in celulele fagu-
fat5 de diferite zaharuri, nu este iden- rilor in strat subtire acolo unde este
ti&. Spre exemplu, zaharoza gi mal- mai cald . Aerul cald , inc5rcfndu-se
toza sint scindate mai ugor de enzi- cu vapori pin5 la saturatie, creeazg o
mele glandei faringiene, iar melezi- presiune in interiorul stupului, iar
toza, rafinoza, melibioza etc. de enzi- vaporii sint eliminati prin urdinig.
MIEREA
In perioada culesului urdinigul tre-
buie s5 fie deschis pe toat5 15timea
stupului. Dac5 urdinigul este mic,
prin el se elimin5 prea putini vapori.
Unii apicultori, fn dorinta ca al-
binele s5 poatg concentra mierea rnai
curind eliminind vaporii din stup,
deschid gi urdinigul superior. Acest
fel de a proceda nu este recomandabil.
In cuib nu trebuie s5 se creeze curenti
artificiali. E i vor actiona negativ
asupra mierii depozitate de albine
lnspre marginile corpului de strinsur5,
sau in corpurile superioare, atunci
cind ele consider5 c5 este suficient
d e concentrat5. Acolo acegti curenti
artificiali determinil o temperaturil
rnai sc5zut5 decit cea dorit5 de al-
bine. Mierea i n d necipgcit5 absoarbe
vaporii de ap5 cfnd se aflti ln contact
cu aerul rece, iar apicultorul, in loc sil
ugureze munca albinelor, le dil una
In plus. Cum f n cursul unui cules
abundent albinele nu se mai ocup5
d e aceastl miere pe care ele o consi-
derau aproape gata de cip5cit, api-
cultorul, la extractie, va avea in
mierea de l a margini u n procent rnai
mare d e apg. 0 miere bun5 gi gata de a
fi cip5cit5 trebuie s5 a i b i o concen-
tratie de peste 70% zahilr.
fnlesnind ventilatia normal5 in
stup gi numai pe urdinigul msrit,
dup5 6-7 zile de la cules, produsul
este aproape maturat, rgmlnind al-
binelor lucrgtoare din stup numai
munca de c5p5cire a ei fn celule.
Cipilcirea mierii cu o pojghit5 de
cearti Intins5 la suprafata celulelor
din fagure, contribuie la mentinerea
calittitii ei initiale. Dac5 ar fi l5sat5
descoperit5, mierea, avind in ea o
mare cantitate de zah5r in solutie,
ar absorbi o cantitate de ap5 din at-
mosfer5 atunci cind temperatura de
afar5 incepe s5 coboare gi timpul se
rilcegte. Vara, clnd este cald, aceastl
90 MIPIREA
absorbtie este redus5. C5p5cirea a ~ e
rolul de a izola mierea de influenp
umezelii din mediul fnconjur5tor. Pro-
cesul s5u de transformare continuii
acolo, sub clpicel, c5ci invertaza g i
enzimele incorporate Pn ea actioneaail
mereu, iar pe m5sur5 ce timpul trece,
restul de zaharozi se transformi in
glucoz5 gi fructoz5. Chiar dupil e
trecere de cinci ani, se rnai vtid urme
foarte slabe de zaharozg in miere pe
cale de scindare, iar dup5 aceea ele
dispar cu totul.
0 dat5 terminat acest proces de
transformare, mierea se poate p b t m
m u l t i vreme fEir5 s5 se schimbe sau sfi
se altereze, desigur dacil este pilettat4
In bune conditii.
Compozitia mierii
'%
*pa 17-22
Zahar neinvertit (zaharoza) 2--4
Zahsr invertit 80-90
Dcxtrine 0,10--0,26
Materii minerale 0,30-1,OO
Proteine 0,30-0,60
Acizi organici 0,15--0,26
Permenti ~i diastaae prezenti
Vitamine complex B 7.
Inhibins prezenti
Hormoni gi enzime prezenti
PH 3,29-4,87
In privinta zaharurilor pe care le
cuprind diferitele sorturi de miere,
se evidentiazil fn special glucoza gi
fructoza, provenite din polizaharide,
devenite acum zaharuri invertite mo-
nozaharide, care ocupi4 314 din con-
tinut ; apoi vin gomele, dextrinele
etc., mai putin dulci. Clnd unele din
ele, cum sint de pildil dextrinele, se
gbesc in miere Pn proportii rnai mari,
o opresc de la cristalizare. Dextrinele
slnt cele care dau mierii coapte o
viscozitate rnai pronuntat5 sau rnai
redus5, dup5 proportia pe care o
ocupil in masa ei.
Cele dou6 zaharuri invertite, glu-
coza gi fructoza, sint proportional
MIEREA 91 MIEFWA

aproape egale in miere. Atunci cind este alcalin" ( H a y d a k). Pentru

glucoza depggegte fructoza, mierea este acest motiv se recornand6 ca atunci
rnai putin dulce ~i cristalizeazg ugor. cind albinele consumii miere de man5,
Fructoza este mai dulce gi tine mie- s5 se dea albinelor o hrang acidulat5
rea mult timp lichid6. crici mierea de man6 contine mult
Proteinele vi materiile albuminoide potasiu, uneori ping la 12,82%. Din
sint incorporate in miere cu ocazia contra, mierea de flori are o aciditate
invertirii sale. fntre acestea sint gi activg mult rnai ridicatg gi rnai con-
granulele de polen; ele cad fn miere venabilg pentru organismul albinei.
de pe corpul albinelor ce vin din cimp. l n ce privegtemateriile minerale, fn
f n privinta acizilor din miere, ei miere s-a gisit fosfatul de fier in pro-
variazg dupg sorturi g i sint compugi portie de 0,251 g, fosfat de calciu
din: acidul formic, malic, citric, glu- 0,535 g, carbonati iji sulfati 0,184 g.
conic, succinic, gi chiar acetic. Cel ,,Ace~tia- nu vor putea fi egalati de
rnai lnsemnat rol il are acidul gluco- nici u n preparat farmaceutic sintetic,
nic care se formeaz5 din o parte a glu- ciici picgtura de miere este o substant5
cozei transformatg cu ajutorul unei vie gi direct asimilabilii" (A. C a i 11as).
enzime produs5 de glandele faringie- fn materiile minerale, la analizti
ne. Cum fns5, la formarea acidului glu- se gbesc in proporlie redusii oligo-
conic apare in miere un produs secun- elemente, dupg diferitele sorturi de-
dar toxic, peroxidul de hidrogen, glan- miere gi anume: fosforul - sub for-
dele acestea secret3 o alt5 enzima, ca- mg de acid fosforic; fierul c~icalciul
talaza, care neutralizeaz5 efectul toxic amintit rnai sus, precum gi cuprul,
a1 noului produs fn miere, prin des- siliciul, clorul, potasiul, aluminiul,
compunerea lui in apg gi oxlgen. magneziul, sulful, manganul; .ele pro-
Acidul formic din miere, aga cum vin din solul in care cresc plantele
s-a rnai ariitat, este hcorporat de entomofile, a1 ciiror nectar este cules
guy& cu rol de conservant; el este ex- de albine.
tras din hemolimf5, gi ajut5 la pro- Proportii foarte variate din meta-
cesul de invertinare. Pentru cei care lele ariitate rnai sus s-au giisit fn miere
consumri miere, este un puternic ge- de la 0,18% ping la 1,30% dup5 na-
nerator gi dezinfectant intestinal de tura solului gi felul plantei majori-
prim ordin. Cercetiltorul H a y d a k tare din care albinele au recoltat
a g5sit cii mierea, deqi prezint5 a- mierea analizatii.
ceastii reactie acidii, are gi un poten- TabeM I
tial alcalin, datoritii acizilor organici CANTITATEA DE MICROELEMENTE
rnai slabi. ,,Aciditatea sau alcalini- DIN 100 g MIERE, IN MICROGRAME
tatea unui element din natur5, dupg (dupti A. C z e r i m a g i c gi col.)
cum este de pild5 mierea, depind de Micmelemente
sursele de miere din care provin.
Dac5 mierea ar fi cu o predominant5
Sortul do miere
Fier I 1
Cupru I ~ a n g a n Cobalt

a acizilor minerali, ca acidul clorhi- Salclm 1,32 0,99 0,61 -

dric, sulfuric, fosforic, mierea a r a- Jaleg 0,63 0,73 0,63 0,lO
vea un potential acid. Dar cfnd mine- Mixtii 0,80 0,83 0,66 0,09
Tei 0,67 0,77 0,60 0,11
ralele alcaline sint majoritare ca: Toate florile 1,78 1,32 0,86 -
magneziu, calciu, potasiu, sodiu, a- Iarba neagrib 0,63 0,80 0,66 0,05
tunci potentialul acestui sort de miere Manii 0,49 0,66 0,38 0,07
MIEREA 92
Slirurile de fier sint aproape con-
stante in proportie de gase sutimi de
miligram la mai toate sorturile de
miere dat5 la analiz5, afar5 de cele
ce provin de la plantele bogate in
fier, cum este iarba neagrii, unde pro-
portia este rnai Pnsemnats. Cu aju-
torul spectrografului s-au ggsit, in
unele sorturi de miere, gi cantitati ex-
trem de mici de aluminiu, strontiu,
cobalt, titan, crom, iod, argint, zinc,
plumb, iridiu. A . D. T, e rn n o v a
stabilit continutul de substante mi-
nerale in mierea de flori, care este in
medie sub 0,14%. Dac5 o miere ana-
Iizatg a r indica un continut rnai mare
de 0,28% substante minerale, degi este
o miere bun5 pentru consumul uman
gi chiar foarte bung pentru suferinzi,
ea va fi inl5turat5 de la consumul de
iarn5 a1 albinelor, mai ales cind ele
ierneazii in adiiposturi. Substantele
minerale aflate in miere Pi dau aces-
teia o anumitg coloratie; in general, o
miere care are o culoare rnai inchisli,
este rnai bogatii in substante mine-
rale gi deci este de preferat pentru con-
sumul uman fat%de alta rnai deschisg.
fn aceastli privint5 mierka de man5
este mai bogat5 fn minerale decit
cea de flori. Dupii acelagi cercetgtor,
In miere se mai aflii aga-zisele ,,sub-
stante functionale de origine organic5,
care ii mlresc considerabil puterea de
asimilatie". fn aceastli categorie in-
trii in primul rind enzimele produse de
glandele faringiene sau intestinale ale
albinelor, apoi catalaza gi inulaza, clt
gi inhibina.
Vitaminele ;i antibioticele ce se gB-
sesc in miere gi in special cele din
complexul B au fost descoperite
prima data de cercetiitorul A . C a i E-
l a s . Mai tirziu alti cercetgtori au
stabilit cii 100 g miere contin urmii-
toarele vitamine: B1, Bz,B,, acidul
nicotinic, acidul pantotenic, biotina
MIEREA
(vitamina H). Mierea rnai contine
de asemenea gi vitamina K, antihe-
moragicli. Continutul in vitamine va-
riazg dup5 izvorul din care a fost cu-
leas5 cit gi dupg infima cantitate de
polen aflat5 in miere. De asemenea,
are influent5 gi regiunea din care pro-
vine mierea, climatul cit gi virsta
mierii. Oricit de mici vor fi propor-
tiile de vitamine, ele sint pretioase.
Vitamina B se afl5 in proportii foar-
te variate, de la sort l a sort de miere.
Experiente in acest sens s-au f5cut atPt
in cresterea gi dezvoltarea copiilor,
cit gi in hrana porumbeilor bolnavi
de scorbut. Acegtia au fost mai intfi
alimentati exclusiv cu orez decorti-
cat, care le-a provocat boala beri-
beri, ins5 s-au vindecat in citeva zile,
cind li s-a adiiugat in hran5 gi puling
miere. fn miere s-au gasit bacteri-
cide puternice: inhibina gi acetilco-
lina, o substant5 anticancerigeng. Mie-
rea contine gi hormoni proveniti din
florile ce au secretat .nectarul, cft
qi din cei incorporati in miere chiar
de albine, cind prelucreazg nectarul.
Mierea eatraf'lorali provine din nec-
tarul secretat de alte p i r t i ale unor
plante, unde se afl5 glande nectari-
fere asemgngtoare cu cele din interio-
rul florilor. De pildii, mdairichea,
V. n., produce o miere extrafloralti
de o calitate aseminiitoare cu a sor-
turilor de miere floral% numai cii ea
este secretatl de pedunculul inflores-
centelor gi apare cu aproape 10 zile
inainte ca florile sii se deschidg.
La alte plante, glandele extraflo-
rale se g6sesc sub sepale sau in afara
ovarului. f n anumite circumstante,
care depind de natura terenului, fiind
in raport gi de temperaturg gi de gra-
dul de umiditate a1 atmosferei, seva
trectnd prin canalele de circulatie ale
arborilor antreneazii qi o parte din
rezervele de zah5r ce au fost acumu-
MIEREA
Nectar extrafloral a1 frunzelor diferitelor
plante: a - la petiol; b - pe frunzH
late in tesuturi, iar exudatia dulce a-
pare in glandele respective aflate la
suprafata orificiilor stomatice ale
frunzelor.
fn noptile r5coroase ce urmeaz5 u-
n o r zile cglduroase, spre dimineat5,
apare aceast5 miere extrafloral& pe
frunzele anumitor 'arbori, iar albinele
s e gr5besc sai o duc5 in stup, prelu-
crPnd-o la fel ca mierea produs5 de
glandele nectarifere intraflorale. Pu-
t i n mai tirziu, cind soarele apare ~i
aerul se inc5lzegte, partea apoas5 din
aceast5 exudatie dulce se evaporeazg,
iar albinele nu o mai pot lua. Canti-
ttitile produse de arbori in atari im-
prejur5ri sint enorme gi cu neputint5
d e epuizat. Cercet5torul B u s g h e m
a calculat c5 de la un tei mare albi-
nele pot recolta pin5 la 24 kg miere
extrafloralg.
Mierea extrafloral5 se deosebegte oa-
recum de o alt5 miere, scoas5 tot din
frunze, dar prin intermediul unor mici
afide, qi care este chiar mai abun-
d e n t s ; aceasta din urm5 este mierea
d e mang. Analizind secretia dulce,
care este miere extrafloral5 produs5
93 MIEREA
de frunze (f5r5 interventia altor in-
secte) de plop, stejar, artar, tei, fra-
sin, mesteacsn, sau pomi roditori ca
m5r, prun, nuc, or de la plante culti-
vate ca porumb, secarg gi chiar unele
plante ierbacee, se va vedea c5 ea di-
fer5 intrucitva de mierea propriu-
zis5. E a are o greutate specific5 mai
mare ca mierea obignuit5, iar culoarea
sa este, in mod obiqnuit, putin mai
inchis5. fn masa ei se vor g5si zaha-
ruri valoroase, ca fructoza gi glucoza
derivate din zaharoz5, dar gi unele
zaharuri inferioare ca dextrin5, me-
lezitoz5, precum gi s5ruri minerale in
proportii ceva mai mari ca la mierea
floralg.
Mierea de man&, obtinut5 prin in-
termediul afidelor, provine din a-
ceeagi surs5 cu cea extrafloralg. Mie-
rea floral5 qi extrafloral5 provine di-
rect de la plant5 aga cum este recol-
t a t 5 de albine. Mana este un produs
obtinut indirect, rezultat a1 actiunii
unor insecte care se hrgnesc qu sucul
plantelor. Albinele culeg aceste pro-
duse gi, indiferent de origine, le trans-
form5 in miere.
Albinele recolteazg mierea de man5
prin intermediul afidelor, psyllide-
lor, coccidelor, citadidelor qi lachni-
delor, care-gi opresc partial pentru ne-
voile lor proprii compugii azotati gi,
f5r5 a interveni un proces de diges-
tie, ele elimin5 zaharurile de care nu
au nevoie, V.n. Lecanii gi Lachnide.
Produsul rezultat din aceste se-
cretii este considerat de unii consu-
matori, c5 nu ar avea aceeagi valoare
ca mierea din flori sau extrafloral5,
dar aceasta este o problem5 de gust
gi de culoare c5ci mierea de man5
este obignuit de culoare inchisl, da-
torit5 continutului bogat in ssruri
minerale. Sint tar;, cum este Germa-
nia, unde se prefer5 mierea de mans,
in primul rind pentru c5 acolo ea
MIEREA '
94 MIEREA

constituie principala resurs5 meli- Acelagi cercet5tor afirm5 c3 nu ori-

fer5, iar in a1 doilea rind pentru c5 in ce fel de miere de man5 trebuie inl5-
consumul uman ea are o valoare te- turatii din hrana de iarn5 a albinelor,
rapeuticii superioar5 fat5 de mierea Aceasta depinde de continutul sub-
obignuit5. Albinele culegatoare pierd stantelor minerale intr-o proportie rnai
ins5 foarte multii energie la un ase- mic5, dar rnai cu seam5 de adaptarea
menea cules gi sint rnai uzate decit albinelor din regiunile unde mierea
cele care culeg nectar din flori. de man5 constituie principala re-
Pentru consumul de iarnii in hrana surs5 de hran5 a albinelor, cind deci
albinelor, mierea de man5 nu este organismul nu rnai este a t i t de afec-
recomandabil5, rnai ales in regiunile tat. fn general este de preferat ca mie-
unde ele nu sint adaptate acestui rea de man5 sii nu se foloseascii in
consum. f ntr-adevar, adeseori ea le hrana de iarni a coloniilor, c8ci pro-
provoacii intoxicatii grave, tulburind duce fermentatii, extinde abdomenul,
buna functionare a intestinului mij- albinele elimin5 materiile fecale in
lociu. Cercetitorul V. A. T e m- stup iar fagurii se mucegiiiesc gi aerul
n o v a constatat c5 in organismul din interiorul stupului are un procent
unei albine atinse de aceastii intoxi- insemnat de umiditate. fn restul tim-
catie, celulele epitaliale ale pereti- pului mierea de man5 poate fi datg
lor intestinali sufer3 o degenerescen- albinelor. Totugi, slnt cazuri cind g i
$3, un proces de necroz8, dezagregin- vara consumul de miere de man3 pro-
du-se. voac3 albinelor unele neajunsuri g i
anume: atunci cind mana contine
zaharuri neasimilabile gi in anii cu
secet5 rnai ales cind coloniile sint
lipsite de plsturl. Atunci albinele
sint nevoite s5 adune gi s3 consume
miere de man5, care le provoac3 in-
toxicatii. Exceptie face mierea de ma-
n6 din conifere, care contine procente
insemnate de zaharuri digestibile cum
sint glucoza gi fructoza, deci care o
apropie mult de mierea de flori. De
altfel, albinele de la munte slnt obig-
nuite s5 consume o astfel de miere
in hrana de iarnil, f3r3 s5 sufere con-
secintele obignuite unei asemenea hrii-
niri. Pentru consumul uman, mierea
de man6 nu prezinti nici un fel de
neajuns. Din cercet5rile lui Jodel s-a
ajuns la constatarea c3 mierea de ma-
n 5 contine inhibin5, substant5 cu o
puternicii actiune bactericids. Uneori
aroma mierii de man5, cum este de
pild5 cea produs5 de brad, este destul
de pl5cut5. La nici un fel de miere
Man6 pe frunze atacate de afide de man5 aroma nu este nepl5cutti
sau r5u mirositoare. Bog5tia in dex- lagi extractor gi la aceeagi dat5; s-au
itrine, cit gi procentul redus de glucozl, pus in vase asemtinstoare, gi s-au
Pntre 26-28%, a mierii de man5 re- p5strat in aceleagi conditii. Rezulta-
coltat5 de albine, o tin in permanenti tele au fost variate. h t r - u n vas mie-
61ichid5,ani de zile, gi de aceea multi rea se cristaliza rnai repede gi cu gra-
eonsumatori o prefer5. Totugi, u- nule rnai mult sau rnai putin fine de-
neori mierea de man5 este atit de vis- cit cea din vasul de comparatie.
coas5, incit ea nu poate fi extras5 din Granularea mierii lichide depinde
celule. fn acest caz imobilizeazg un de unul sau rnai multi din urmlitorii
numar insemnat de faguri. Extractia factori gi anume: 1) De raportul din-
e i se face prin doug metode. tre cele dou5 zaharuri majoritare:
Prima metod5 recornand5 ca fagu- glucoz5 gi fructoz5. Cu cit procentul
xii sli se pun5 in tgvi, pe gr5tare; t5- de fructoz5 este rnai mare fatti de glu-
vile se introduc in cuptorul de piine, coz5, cu atit mierea se va cristaliza
unde fagurii se topesc. Atunci ceara rnai tirziu. Cind acest procent dep5-
se separ5 de mierea de mans, care, gegte glucoza cu prea putin, aceasta
incSlzit5, este scoas5 gi folosit5 in din urm5 determin5 totdeauna cris-
diferite produse industriale. Ceara se talizarea gi a fructozei din masa mie-
mai topegte apoi lnc5 o dat5, fiind rii. Cind procentul de fructoz5 este
gata pentru a fi prelucrat5 In faguri ar- ins5 mare, ca de pild5 la mierea de
-tificiali sau in alte scopuri. salcim, care este cu 50% mai mare ca
Cea de-a doua metod5 prevede ca cel a1 glucozei, mierea r5mine 1-2
faguri cu mierea viscoas5 de mans, ani in stare lichid5. 2) De raportul
dup& ce au fost in prealabil inmuiati de zaharoz5 Inc5 netransformatti, dupg
in ap5 cald5, s5 se intercaleze (in prelucrarea ei de ctitre albine. Cfnd
timpul cfnd nu este cules) intre cei- culesul este abundent yi continuu,
lalti faguri goi gata cl5diti. Albinele glandele faringiene produc5toare de
iau din celule aceast5 miere, in parte enzime din categoria invertazei iyi
diluats, gi o intind in fagurii goi al5- reduc secretiile iar zaharoza nu se
tur@i, prelucrind-o. Nici dupii o ast- scindeazg in intregime. fn conse-
Be1 de prelucrare, aceast5 miere nu este cint5 mierea cristalizeazi curind.
bine s5 fie dat5 albinelor in hrana de 3). De prezenta in miere a substan-
iarn5. telor nezaharoase intr-o mai mare
sau rnai mica cantitate, cit gi de pro-
Granularea sau cristalizarea mierii centul de ap5 ce-1 contine. 4) De tem-
lichide. Granularea mierii este o pro- peratura la care mierea se p5streazti.
blemii rezolvatii numai teoretic pin5 5) De prezenta in miere a anumitor
in prezent. Dup5 atitea incerc5ri yi cristale de miere denumite ,,cristale
studii, nu s-a reugit si3 se gtie precis de initiale, embrionare sau native". De
ce o miere granuleaz5 gi alta nu, sau pild5, dac5 intr-un vas cu miere li-
de ce una incepe procesul s5u de cris- chid5 se introduce putin5 miere cris-
talizare rnai curind gi alta rnai tir- talizat5, in jurul acesteia se incepe un
ziu, vorbind bineinteles de o miere proces de cristalizare care se extinde
apartinind aceluiagi sort gi calitate. spre margini, pin5 cuprinde toat5
fntr-adevgr, s-au luat probe din ace- cantitatea de miere din vas. De ase-
lagi lot de miere lichidg gi din acelagi menea, dac5 in celulele fagurilor r5-
vas cu miere proasptit extrasg, cu ace- magi din anul trecut se rnai g5segte
MIEREA
96
miere nelins5 de albine, deci resturi
care s-au cristalizat intre timp, iar
albinele depun in celulele acestui fa-
gure in anul urm5tor miere nou5,
aceasta se cristalizeaz5 in faguri.
Dup5 cercetgtorul italian M u z a t-
t i, explicatia granullrii mierii li-
chide este urmgtoarea: ,,Mierea este
un amestec de solutii ; in ea solutia de
glucoz5 este suprasaturat5. La un
moment dat glucoza se separ5 din so-
lutie sub form5 de cristale rnai mult
sau rnai putin mari, rnai mult sau mai
putin aglomerate gi mierea cristali-
zeazti. Granularea se face fn raportul
de glucozti -, care, in mod obignuit,
este in minoritate fat5 de fructoz5
ln cele mai multe sorturi de miere;
atunci ea lncepe sti se depunfi pe fun-
dul vasului formind cristale. Mole-
culele ce alcltuiesc masa glucozei pierd
In acest caz, o parte din a p l . Aceast5
insetare a lor activeaz5 procesul de
migcare, de oscilare, de ciocnire a mo-
leculelor in ma&. Atunci, primele
din ele, incep s5 polarizeze, s l atragl
gi s l se uneasc5 stabil, formind un
germen de cristalizare. 0 dat5 inceput
acest proces de aglutinare, el conti-
nu5 rnai repede sau rnai incet, cu-
prinzind totodat5 masa de jos in sus,
pinti se granuleazs in vas toat5 mie-
real'.
In privinta mierii de man5, alte
dou5 zaharuri determin5 sau nu pro-
cesul de cristalizare. Ele sint: mele-
zitaza gi dextrinele. Clnd aceasta din
urm5 este majoritar5, mierea r5mine
lichid5. Din contra, cind melezitaza
este majoritarl, mierea de man5 se
cristalizeazii. Dac5 procentul ei este
de peste lo%, se formeaz5 cristale
mici care sint ava de tari incit sclrtiie
in dinti, iar mierea se cristalizeazil
foarte repede, chiar in celulele fagu-
rilor, de cum este c5pticitfi de albine.
MrEREA
Tabelul 2
COYPOZITIA DIFERITELOR SORTCRI DE YIERE
$1 VITEZA LOR DE GRANULARE A. C a i l l a 8
granukri~, I
Hrigcs
Te i
26,O 4,30 2,O
.25,5 3,60 6,0 7,O
'"
3,O indie' timpu'
Iuni
Brad 26,33.20 10,s Nu ~ ~ $ ~ ~ $j 5 0
nu- jumltate de
Nectar leazi "n')
extrafloral 26,9 3,O 11,O ,,
Mierea de rapit5 granuleazg cc?l
rnai repede, urmat5 de cea de trifoi
etc. Valoarea mierei nu scade lnsS
prin granulare. fntr-un fel, o miere
granulatfi este o garantie de puritate.
In mod obignuit, nici un sort de miere
nu r5mine absolut lichid; dup5 7-8
luni de la extractie rnai toate granu-
leaz5, binelnteles in afar5 de cea
de man5, sort cu mult5 dextrin5.
Prevenires cristalizlrii mierii. Stu-
parul, pentru a preveni cristalizarea
mierii, poate folosi urm&t,oarele me-
tode :
a) fnccilzirea mierii dizolv5 crista-
lele initiale embrionare; ele nu rnai
pot activa ~i deci nu pot polariza mie-
rea in jurul lor decit mult mai tir-
ziu. Cum se face aceast5 operatie de
lnc5lzire este ar5tat putin mai de-
parte.
b) Folosirea de acizi g r a ~ ise aplics
fn felul urm5tor: se amestec5 cu mie-
re abia extras5 o solutie 3% acid izo-
butiric sau acid sorbic (substantti
care se extrage din scoru~ulde munte).
Oricare din aceste solutii p5strea-
z5 mierea in stare lichid5 timp de un
an, dac& mierea este tinut5 la o tem-
peratur5 de 15"C, deci la temperatura
MIEREA 97
camerei sau a depozitului. Acegti
acizi sint cu totul inofensivi gi se fo-
losesc in mod curent in industria ali-
mentarii. E i se amesteci foarte bine
cu mierea lichid5 pentru omogeni-
zare.
c) Rogcovele au in alctituirea lor o
substantti dulce, care dat5 En hrana
albinelor fn mici proportii, face ca
mierea extras5 dup5 acest consum re-
dus, s5 nu rnai cristalizeze. Se crede
c5 aceast5 compozitie a rogcovelor
este in direct5 leg5tur5 cu acizii gragi
ar5tati rnai sus (Kalogereas gi Cer-
tel).
d) fnghetarea brusc; a mierii cu
anumite aparate, la -45"C, este o
metodti foarte expeditiv5. Mierea ast-
fel tratat5 la frig intens este sticloas5
si nu rnai cristalizeazti de loc dac5 es-
te tinut5 la rece. Pentru consiimul
curent, se taie din blocul Pnghetat,cu
un fiergstriiu, atit cit este nevoie, se
tifie En camer5 caldti, se dezgheat5 gi
se consuml. fnghetarea mierii in
mod progresiv gi nu brusc, cum am
a r l t a t rnai sus, nu d l rezultate, c5ci
mierea granuleazii.
Qrilbireta cristaliziirii mierii se
obignuiegte rnai ales in tirile in care
consumatorii prefer5 mierea fn stare
granulat5 gi uneori gi la noi.
Mierea se incheag5 in cristale fine,
untoase, cu aspect gi gust atrlgltor.
Iat5 cum se procedeaz5:
fntr-un local cu temperatur5 de la
5-15°C se tin vasele cu miere ce ur-
meaz5 sg fie granulat5. fn masa mie-
rii se introduc 5% miere cristalizat5.
Cu o spatul5 de lemn, care trebuie s5
ajungti pPn5 la fundul vasului, mierea
se arnesteci de doug ori pe zi - di-
mineata gi seara - cfte 5 minute.
Se va observa curfnd cii mierea in-
cepe s5 se ingroage gi se formeazti in
masa ei cristale fine. Atunci se toar-
n5 imediat in bidoane de celuloid,
7 - A.B.C.... Api~01Wl.
MIEREA
de tab15 cositoritti, sau chiar h saci
de polietilenti, unde ea igi desivir-
gegte granularea. fn principiu, o mie-
re care granuleaz5 repede va avea
granule fine, va fi mult rnai apreciatii
gi nu va fermenta. Mierea cristalizatg
trebuie ferit5 de o umiditate relativii
a aerului mai mare de 60%. E a se tine
bine inchis5, dac5 se poate, in bidoa-
ne cu rondele de cauciuc, pentru cii
fpuctoza din miere fiind cea care r5-
mine lichidti in parte - numai glu-
coza gi zaharoza cristalizeaz5 - se
ridic5 la suprafat5, putind ugor ab-
sorbi apa din atmosfer5. fn aceastg
situatie se pot grefa in masa lichid5
fermenti care o predispun la fermen-
tare.
LichePierea mierii granulate. Stu-
parii sint adeseori nevoiti s5 lichefie-
ze mierea granulat5, inainte de pre-
darea ei la beneficiar. Operatia ins5
trebuie f5cut5 cu cea mai mare grijl,
c5ci dac5 mierea este prea fnctilzit5,
adic5 peste 40°C i se distrug anumite
elemente de o mare insemngtate pen-
tru consumator, cum sint: uleiurile
eterice volatile care se pierd, iar
mierea rtimine fad5 gi f5rg parfumul
ei specific; enzimele (amilaza gi in-
vertaza), care au un rol deosebit pen-
tru organismul omului; diastazele,
fermentii atit de necesari in procesele
de digestie; vitaminele, hormonii, cit
gi alte substante folositoare. Pentru a
inl5tura aceastg fncillzire exagerat5,
vasul cu miere trebuie sti stea in altul
cu ap5, ce se inc5lzegte cu Encetul
pinti la cel mult 40°C. Apa din vas
trebuie agitatti cu o vergea, pentru a
avea ctildurti uniform$. Vasul cu miere
stti in altul cu apti caldti pe un grti-
tar. Mierea de asemenea trebuie mig-
cats, c h i numai astfel ctildura ei v a
fi uniform5. E a r5mEne la acest grad
de temperaturl pin5 nu se mai vede
in miere nici un cristal nedescompus.
MIEREA 98 MIEREA

lTasul scos din cel cu ap5 cald5 este Mierca cristalizatg in faguri gi
invelit bine cu p5turi groase sau blBni, folosirea accstora.
pentru ca r5cirea mierii sii se fac5 cit Rlierea cristalizeazii citeodatj chiar
mai incet gi mai tirziu posibil. In gi in faguri, mai ales in stupii cu co-
S.U.A. lichefierea la intreprinderile lonii slabe ca populatie, colonii al
mari se face in camera inccilzit5, la ciiror ghem nu poate acoperi majori-
40°C. *\poi butoaiele sint trecute in tatea fagurilor din stup. De asemenea,
a doua camerB la 60-70"C, unde se ea poate s5 granuleze chiar in fagurii
scurge mierea din ele. Bineintelescii din depozit, cind mierea provine din
totul fie face automat, caci omul nu plante care au proportii mari de za-
poate s2 reziste la temperaturi aga haroz5, cum este de pilda cea de ra-
de ridicate. Altii folosesc gi o a treia pitti, or dac5 in depozit a fost o tem-
came1.5, cu temperatura redus5 la peratur6 cu variatii mari de tempera-
40°C, unde mierea se decanteaza in turii.
2$ de ore cit st5 acolo. 0 alt5 metodd Pentru extragerea si recuperarea
este pasteurizarea mierii granulate, mierii cristalizate in faguri, acegtia
care se intinde peste nigte tiivi de se introduc intr-un cuptor cald dup5
alamii cositoritj in strat numai de ce piinea a fost scoas5, sau intr-un
2 cm gi st5 timp de 5 minute la o tem- topitor solar care, topind ceara !i li-
peraturii de 90°C. Cind aceast5 ope- chefiind mierea cristalizatii, o colec-
ratie este incorect fiicut5, poate ins5 teazl in vasul colector a1 topitorului,
duce la degradarea enzimelor din separind-o de ceara topitti.
miere. Sint gi aparate speciale, cu 0 alt5 metod5 practicii pentru ca
inc5lzire prin aburi, la int,reprinderi mierea cristalizatii in faguri s5 se li-
ce au cantitsti mari de miere pentru chefieze, ins5 far5 ca fagurii s5 fie
topit, aparate avind un dispozitiv topiti, este urmgtoarea: pe plita de
cu lop5tele de lemn ce se invirtesc in- buciitiirie se agaz5 10-12 c5r5mizi1
cet in mierea lichefiat5; vasele tre- pe care se pune o t a v l cit suprafata
buie s5 fie emailate sau cositorite. fundului unui stup; tava va avea
Dar ~i acestea trebuie s5 topeascj margini pentru ca eventual mierea
mierea numai la o temperaturii care care s-ar scurge din faguri s5 nu se
n u dep5gegte 42°C gi in vase adincite risipeasc5. Pe tavii se agaz5 un corp
-fn alte vase cu ap5 fierbinte. Un mij- de stup plin cu faguri cu miere crista-
loc practic, ieftin gi sigur, pentru p5s- lizat5; el se acoperl cu un podigor.
trarea mierii lichefiate cit rnai mult Se deschide putin robinetul de gaze
timp, este folosirea unei proportii de sub plit5, care va arde deci cu flaciirii
2% glicerin5 de cea rnai bun5 calitate, redusg, operatie care se poate face gi
care se adaugii in miere atunci cind la un aragaz sau la dou5 15mpi de
este in15 caldii. Imediat masa in- buc5tZrie cu petrol. C5r5mizile se
treag5 va f i amestecat5 cu o lop5tic5 fncllzesc la o temperatur5 redus5, iar
cgldura, iradiind spre faguri, topegte
de lemn pentru perfecta ei omogeni- cristalele din celule. fntr-o noapte,
eare, dup5 care se toarn5 in vase sau pin5 dimineata, toat5 mierea granu-
borcane. Astfel tratatii, mierea st5 latii din faguri poate fi licheliatg.
iichid5 aproape doi ani, f5r5 ca glice- Operatia ins5 trebuie strict supra-
rina s5 schimbe nimic din calitgtile vegheat5, pentru ca temperatura din
sau aroma ei. stupi sii nu depggeascti 40°C.
 Pentru a p3stra fagurii far5 ca
mierea s5 se cristalizeze in celule,
ei trebuie feriti de r5ceal5, inchigi
in dulapuri cit mai bine izolate, in
camer5 caldl de 20°C f5r5 variatii de
temperatur5 gi cu o umiditate relativ5
a aerului de cel mult 60%. Cind totugi
ea a inceput s5 se cristalizeze in faguri
;i nici nu poate fi scoas5 din stup in
timpul iernii cind albinele sint strinse
in ghem, albinele vor fi alimentate cu
apii intr-un pahar ce st5 ling5 orifi-
ciul de alimentare din podigor, deci
sub capac, bineinteles dac5 stupii sint
iernati in ad5post. In apii st5 adincit5
o figie de pinz5 lat5 de 6 cm, care are
unul din capete adfncit in ap5 pin5
la fundul paharului, iar capgtul opus,
lung de 7-8 cm, este tiiiat in 5-6
figii. Acestea se introduc cite una
intre rame stind suspendate intre in-
tervalele dintre ramele ocupate de
albine. Ele sorb apa gi astfel dizolv5
cristalele din celule. Este suficient
pentru o colonie bung s5 sa repete
aceast5 alimentare cu ap5 o dat5 pe
slpttiminl, pin5 cind sosegte timpul
cald. Albinele mai pot primi ap5, in
acelagi scop, o datg pe s5pt5mPn5,
in jgheabul ramei hr5nitor in mijlocul
cuibului, cam 100-150 g, nu prea
fierbinte. Albinele dizolv5 ugor cris-
talele gi folosesc mierea. Fagurii cu
miere cristalizat5 pot fi folositi in
prim5var5 ca hran5 stimulativ5, dacr?
ei se tin citeva zile intr-o camer5
cald5, in apropierea sobei. fn felul
acesta mierea din faguri se inc5l-
zegte gi atunci cind este dat5 albine-
lor, ele o pot dizolva ugor dac5 ra-
mele stau direct lfngll cuib. Concomi-
tent in jgheabul ramei hr5nitor se
toarng zilnic cite 20-30 g ap5 cald5.
La introducerea lor in stup, fagurii
vor f i pulverizati in prealabil cu ap5
caldii.
Mierea fermentat&(in5crit5). Mierea
ajunge in stare de fermentare atunci
cind a fost extras5 prea curfnd, fr?rii ca
albinele sii fi eliminat apa din ea pin5
la o proportie de 17-17,5%, iar
stuparul a tinut-o intr-un local umed.
La fermentarea unei cantitsti de miere
nematurat5 deplin contribuie gi en-
zimele. Acestea sint fermenti naturali
incorporati mierii de c5tre albine in
timpul prelucrgrii, cit gi granulelor in-
fime de polen ce cad citeodat5 in
celulele cu miere, de pe perisorii
corpului albinelor culeggtoare. Aceste
enzime transform5 zaharurile din mie-
re in alcool etilic, bioxid de carbon gi
apoi, datoritl bacteriilor acetice, se
oxideazti gi se transform5 in acid ace-
tic.
Fenomenul de fermentare a1 mierii
poate s5 apar5 gi atunci cind extrac-
Jia mierii s-a fiicut pe un timp prea
ploios, fiind cunoscut c5 ea este hi-
groscopic3 gi absoarbe din aer vaporii
de apr?. La citva timp de la extractie
gi depozitare, aceast5 miere incepe s5
se separe; de o parte se alege glucoza,
care se depune pe fundul vasului, iar
fructoza se ridic5 la suprafatl, plu-
tind ca o miere lichefiati gi apoas3.
Continutul s5u in. ap5 acolo va fi de
cel putin 21,5%. fn aceast5 situatie
la suprafata mierii, la inceput gi
apoi mai tirziu chiar in adincul masei
ei, se dezvolt5 nigte fetmenti de gen
Zygosacharomyces ori Saccharornyces
cerevisiae. Dezvoltarea lor este cu
atit mai rapid5 gi in m5sur3 mai
mare, cu cit mierea are in masa ei gi
urme de polen in suspensie, polen care
s-a ridicat sus prin separare. Cum fer-.
mentii au nevoie gi de azot g i de ail-
ruri minerale pentru fnmultirea lor,
ei g5sesc acolo hran5 potrivitll, iar,
mierea incepe deindatii s5 fermenteze.
La fnceput acegti fermenti folosesc
oxigenul din aer, se dezvoltg gi se.
MIEREA
Filtrarea mierii fSrB bule de aer En ea
inmultesc pe cale aerob6 in mierea de
la suprafa$, f5r5 s5 produc5 alcool,
ci numai bioxid de carbon. Ctnd ei
Ins5 p5trund adinc in masa mierii, se
transform5 in fermenti anaerobi ce
trgiesc f5r5 aer gi nu pot produce alcool
qi bioxid de carbon.
0 astfel de miere trebuie repede pre-
lucrat5, c6ci consumat5 ca atare aduce
En organism alcool qi acid acetic, sub-
stante v2it5m5toare, mai ales pentru
cei cu boli ulceroase. Mierea fermen-
t a t 5 va fi tratat5 in felul urmstor: se
tine vasul cu miere dou5 zile intr-o
camer5 cald5 la 30-35°C. Acolo ea
eliminil o parte din aerul absorbit in
procesul de fermentare. Apoi se v a
incEilzi in baie de ap6 cald6. fn acest
caz tehperatura poate fi urcat6 pin6
la 100°C. Pe m5sur5 ce se inc5lzeste,
se adaug5 peste ea o alt6 cantitate de
mier'e fermentat5. fn felul acesta bu-
lele de gaz produse de fermentare vor
fi eliminate prin c5ldur6 din masa
mierii, iar ale se ridic5 la suprafat5
c a o spurns ce trebuie luat5 mereu cu
o lingur5 mare. DacB nu se face aceas-
t 5 burstare permanentiri, mierea in-
cglzitg poate s5-qi mZreasc5 volumul
gi s3 dea afar5 din vas. Ctnd deasupra
100 MIEREA
nu mai apare spum5, mierea este 15-
sat5 s5 se rlceasc5. Atunci poate fi
data in consum industrial, cum ar fi
de pild6 la prepararea hidromelului.
Dac5 este consumat5 ca atare, ea nu
mai are valoare intrucit, l a tempera-
tura ridicat5 la care a fiert, gi-a pier-
d u t din calit5ti (enzimele, aroma gi
culoarea ei frumoas5).
Cel mai bun si eficace remediu este
acela de a inc5izi moderat mierea, in
care s-a introdus un s5culet in care
s-a pus c5rbune de lemn bine m5run-
tit. Timpul de inc5lzire gi m5surile
de luat le-am descris la prima metod5
de tratare.
Miere toxici. fn tars noastr5 nu se
gisesc plante care produc miere toxi-
c5, cum stnt de pild5 prin Africa de
Sud, unde exist6 o specie de Eu-
phorbia, ce produce o miere care, con-
sumat5, d5 arsuri in stomac sau in
laringe. fn schimb, orice miere poate
deveni toxic6, dac5 este r3u pSstrat5,
In vase de zinc sau de fier. Datoritg
acidit5tii sale, mierea cind intr5 In
contact cu zincul sau cu fierul din
vase se transform5 in acetat de fier
care este toxic. Mierea trebuie p5strat5
numai in vase din otel inoxidabil,
din tab15 alb5 cositorit5 sau in vase
emailate, sau date la interior cu un
strat gros de vopsele sintetice.
Reeoltsrea mierii lichide, m5suri
preliminare. Mierea, fiind un aliment
de mare insemngtate pentru consumul
uman, deci supus controlului sanitar,
trebuie s5 fie prezentatg In stare na-
tural5. In preajma lunii mai ins5 apar
obiynuit, in unele stupine, primele
manifest5ri ale bolii loca. Sint stu-
pari care abia atunci se gindesc s5
trateze coloniile, cind de fapt aceastg
m5sur6 trebuia luat5 inc5 de la Ince-
putul primsverii, pentru a preveni
aparitia bolii. fn atare situatie, me-
dicamentele folosite pentru tratarea
ei rgmln partial in fagurii in care albi-
nele Igi vor strtnge curind recolta.
Aceste medicamente, amestecate cu
mierea nou5 depus3 in faguri, vor pre-
judicia calitatea ei pentru consumul
uman. Dac5 la analizele fgcute de or-
ganele sanitare se giisesc urme din
aceste medicamente in miere, ea poate
fi confiscatl. De aceea apicultorii vor
lua mlsuri ca orice tratament cu sul-
famide sau antibiotice s5 se termine
cu cel putin o lung inainte de aparitia
culesului principal, in care timp albi-
nele vor avea posibilitatea sti con-
sume integral siropul medicamentos
ce le-a fost dat. De asemenea, in timpul
acestui cules, nu trebuie s3 se
facg tratamente contra parazitilor
cu substante puternic volatile ca:
naftaling, acid fenic, sulf, timol etc.
cgci mierea din faguri absoarbe cu
ugurintl aceste mirosuri care riimin
1n ea iji dup5 extractie, IncPt o fac im-
proprie consnmului. Alte mlsuri pre-
liminare slnt cele privitoare la local
gi utilaj. Apicultorul se va ingriji Pn
primul rind de localul unde va face
operatia recoltgrii, local in care al-
binele sg nu poatg avea acces. Acesta
va fi laboratorul stupinei, unde se men-
tine o temperaturg ridicatl pentru ca
mierea sii se pgstreze fluid5 gi ugor
de extras; In acest scop apicultorul
procedeazg mai intii la ridicarea ma-
gazinelor de recolt5 cu miere gi trans-
portarea lor in camera caldii, unde se
face extractia. Temperatura potrivit5
acestui scop este de 25-32°C.
In pastoral, extractia se face in
c a b h a apicultbrului care trebuie sti
fie bine inchisl, pentru ca albinele sg
nu pmtg pgtrunde in interior. La
geamul' cabanei, in coltul de sus, se
monteazg un izgonitor tip Porter, V. n.,
pentru eliminarea albinelor ce au fost
eventual aduse acolo o datg cu fagurii
pentru extras. In fata ugii se ameha-
jeazg un mic vestibul flcut din piituri
sau cearceafuri, Pmpiedicfnd astfel
albinele s l pstrundl in interior cind
uga se deschide. Din cabanl se scoate
tot mobilierul; se fixeazii apoi ex-
tractorul pe un cadru de lemn sau cu
t3rugi b3tuti in plimint, iar algturi se
instaleazg desclpgcitorul gi o mas3 pe
care st5 lampa cu petrol sau aragazul
aprins, cu un vas de a p l fierbinte pen-
t r u Incglzit cutitele de desclpgcit. De
asemenea este nevoie gi de un lighean
cu apg pentru spllat miinile de miere,
de o ciildare pentru miere, bidoane
or un butoi curat gi bine strins Pn
cercuri; Pn acest din urmg caz, va fi
nevoie gi de o pllnie de turnat mierea
in butoi. Apicultorul igi va preglti
combustibil pentru afum5tor precum
gi 3-4 perii sau pene pentru inll-
turarea albinelor de pe faguri. Opera-
t i a aceasta va fi curfnd Pnlocuit3, cind
va intra in uz benzaldehida, V.n.
E nevoie, de asemenea, de dalta
apicolg pentru ridicat rame, oare tre-
buie sg-i stea permanent la indeminl.
Un magazin sau corp de stup go1 se va
ageza deasupra cuibului, iar Pn el se
scuturii albinele de pe fagurii cu miere
ce se ridicg din corpul de strfnsur5.
0 targii sau un clrucior de transportat
magazinele de recoltl pin5 la camera
de extractie slnt foarte necesare.
Recoltarea propriu-zis3 a mierii se
face cind ea erate deplin maturat5 f n
faguri gi poate ajunge in aceastli stare
chiar daciinu este cgplicit5 decft partial,
deci ctnd principalul cules este aproape
pe sffrgite. Bineinteles, se extrage
numai surplusul ce prisosegte peste
ceea ce apicultorul trebuie s5 lase
albinelor sale ca hranl. Dac5 in re-
giunea unde se a f l l stupina albinele
nu mai au nici un alt cules, necesarul
pentru colonii se lass pentru toat5
durata de timp a iernii gi primgverii
anului viitor, deci pin5 la aparitia
 primului cules principal. Dac5 dup5
extragere se conteazii gi pe alte cule-
suri insemnate gi sigure, necesarul de
hranii pentru colonii se las5 pentru o
perioad5 ceva mai scurt5. fn orice caz,
in stup, oricind trebuie s5 r$imin&
atlta miere, incit albinele s6 se simt6
fn deplinii sigurantl, iar in colonie s&
nu se producii o crizii care opregte ex-
tinderea continuii a puietului.
Are fnsemngtate, in unele impreju-
r l r i , momentul ales pentru recoltarea
mierii, astfel incit albinele s5-gi poatg
completa dup5 aceea necesarul pentru
ele gi puiet, in afar5 de cazul cind
stuparul extrage integral mierea din
faguri gi le dii sirop de zah5r pentru
iernat. 0 astfel de operatie este nece-
sarl mai cu seam5 in stupinile unde
bintuie nosemoza. DacS apicultorul
ar face aceastri recoltare totals a mierii,
f5r5 sii o completeze imediat cu o
hriinire masivii, albinele, viizfnd cg
rezervele lor 4nsemnate de miere au
dispiirut fntr-un mod atPt de neagtep-
tat, vor fnceta inmultirea puietului.
Aceasta se va riisfrfnge mai ales in
mod negativ asupra bunei dezvoltiiri
a coloniei fn timpul primiiverii urmii-
toare.
Ridicarea magazinelor
d e r e c o 1 t d pline cu miere, la
stupii verticali, se face deschizfnd
stupul, trggind corpurile cu miere
pe suportul mobil fixat in spatele
stupului, dupri ce s-a dat fum mult
fntre faguri; 4n felul acesta se indru-
meaz5 albinele in jos, spre cuib. Dacg
colonia are mai multe magazine de
recolt5 pline, se ridicii toate, pe rind,
desprinzfndu-le unul de altul cu capiitul
lat gi tegit a1 daltei apicole. Ele se su-
prapun peste suportul mobil, acoperin-
du-le cu un sac go1 sau o mugama.
Din corpul cuibului nu se scoate
nici un fagure cu miere. Acolo sint
ramele cu puiet care, fn nici un caz,
nu se supun extractiei. Un puiet care
degi cgp5cit, a fost supus centrifu-
g5rii in extractor, va suferi foarte
mult. E l fgi pierde din vitalitate atunci
cind ajunge la maturitate ca albin5,
iar unele din ele chiar nici nu pot
zbura, mor mai curind gi sint putin
rezistente fat5 de boli. f n afar5 de
aceste considerente, mierea aflatii in
ramele cu puiet cit gi in cele din mar-
ginea cuibului, constituie o rezervii
de care stuparul nu trebuie sii se atingg.
Peste corpul stupului rjmas f5rg ma-
gazinele cu faguri trase pe suportul
mobil, se agazri un corp gol, in care
se vor scutura albinele de pe fagurii
cu miere din magazinele ridicate.
Din magazinele cu faguri ocupate de
albine se scot rind pe rind ramele.
Albinele de pe ele se scutur5 in corpul
gol, deasupra cuibului. Cele care nu
au c6zut de pe fagurele scuturat se
fndepiirteazii de pe suprafata lui cu o
perie sau o panii. Fagurii astfel eli-
berati de albine se pun fntr-un maga-
zin go1 ce st5 pe targ5, sau c5rucio-
rul de transport, acoperit cu o pgturii
sau un sac. Apoi targa sau ciiruciorul
inciircat se transport5 in camera de
extractie. Dac5 apicultorul, la scu-
turarea fagurilor ggsegte faguri cu
puiet, albinele riimin mai departe pe
acegti faguri, care se adun5 intr-un
magazin go1 ce se dg unui stup me-
diocru spre fngrijire. Dacg puietu1
din faguri este puiet de trfatori, nu
va fi pristrat, ci fagurele periat de al-
bine va fi pus aliituri de cei care merg
la extras. Pentru ca albinele din stupii
clrora l i s-au ridicat magazinele de
recolt5 cu miere s5 aib5 loc pentru
continuarea activititii lor, se va pro-
ceda in dou5 feluri, in functie de locul
unde se executl operatia de extractie
gi anume: dacii aceastii operatie se
face la un centru unde se cmcentreazi
toate magazinele cu faguri plini de la
MIEREA
fntreaga stuping, cit gi de la alte sectii
ale ei, magazine ce sfnt duse acolo cu
camionul, de indati ce s-a terminat
cu indepgrtarea albinelor de pe ramele
cu miere se agaz5 peste stupi acelagi
num5r de magazine de recolt5, scoase
de la rezervg, dar cu faguri goi gata
clgditi, pe care albinele Pi vor ocupa
de indatg; dacii extractia se face pe
loc, in cabana stupinei, se pune pro-
vizoriu peste stupul recoltat numai
cfte un singur magazin de recoltg cu
faguri goi gata clgditi, in care albinele
culeggtoare pot depune nectarul adus
fn ziua respectiv5. Seara se repun in
fiecare stup magazinele numerotate,
ridicate in cursul zilei pentru extrac-
tie. Aceast5 metodi de ridicare a ma-
gazinelor cu faguri, descris5 mai sus,
este cea mai des folositj de apicul-
tor, dar rnai sint inc5 alte douB me-
tode pe care le amintim aici gi
anume:
Evacuarea automat& a
a 1 b i n e 1 o r se face punfnd de cu
sears, intre corpul de cuib a1 stupului
gi magazinele de recolt5, un podigor
cu 1-2 izgonitoare. Albinele, fiind
izolate de matcg, trec prin izgonitor
jos, in cuib. Operatia este practic5,
deoarece 11 scutegte pe apicultor s5 mai
fndepfirteze albinele de pe rame, care
este o munc5 ce-i ia mult timp. E a
ins5 nu reugegte pe deplin dac5 in
unele magazine s-a urcat matca gi a
depus ou5 in fagurii de acolo.
Cea de-a doua metodi, consti fn
eliminarea albinelor dintre fagurii
cu miere, cu ajutorul cadrului izgoni-
tor cu pitnza fmbibat5 cu acid fenic,
V.n., sau cu alte substante repulsive,
V.n., Benzaldehidri.
Oricum gi oriunde s-ar face extrac-
tia mierii din magazine, stuparul,
fnainte de a incepe extractia, va alege
un ~ u m t i rde faguri de magazin, nu-
mai din cei cu miere cilplicit5, care se
103 MIEREA
pun la pgstrare Pn depozit. E i vor fi
dati albinelor in toamns, cind se fac
pregitirile de iernare, V.n., Tehnica
apicolci, octombrie, organizarea pen-
tru iernat, stupi Dadant.
Ridicarea fagurilor cu miere din stu-
pii orizontali se face mlturind albine-
ie chiar in stup. Operatia decurge ast-
fel: se scot primii 3-4 faguri mar-
ginali, plini cu miere gi p5stur5, care
se agazl fn 15dita de lucru cu albinele
ce-i acoper5. fncepfnd cu cel de-a1
cincilea fagure, apicultorul dil fum
printre rame pentru ca albinele s5 se
alimenteze cu mult5 miere; apoi, prin-
z h d rarna in ambele mfini de cele
dou5 umerage, scutur5 bine albinele
de pe fagure. Albinele cad Pn golul
format prin scoaterea celor patru fa-
guri, i a i cele r5mase fnc5 pe fagure du-
pii scuturare, se perie cu o pan5 direct
Pn stup sau, gi mai bine, pe o foaie de
carton gudronat din fata urdinigului.
Fagurii f3r5 albine se pun fn a doua
ladit5 de lucru bine acoperitg. CPnd
s-a ajuns cu scoaterea fagurilor pin5
la cuibul coloniei, deci pin5 la prima
ram3 cu puiet, operatca se opregte,
se redau stupului cele 3-4 rame pline
cu miere gi pilsturg scoase initial in
prima 15dit5, iar ceilalti faguri f5r5
albine sint dugi in camera de extrac-
tie.
Descdpcicirea, ex trat-
{ i a rnierii f i r e a ~ e z a r e a
m a g a z i n e l o r c u r a m e ex-
t r a s e. fn camera de extractie 'se
duce numai un numar de magazine
pline cu faguri cite se pot extrage p h i
seara cu tipul de extractor ce-1 posed5
stuparul, el incepe descgpicirea fagu-
rilor. Se folosegte fie cutitul fncglzit
in apa fierbinte dintr-un vas ce st&
direct pe foc, fie furculita de desc5p5-
cit, c.are nu este nevoie 85 fie lnc3lzitg.
Cind fn localul de extractie apicul-
torul are la dispozitie curent electric.,
 HIEREA 104
descgp5cirea se poate face cu cutite
electrice sau cu aparate speciale.
Fiecare fagure descip5cit este age-
zat imediat in extractor. La agezarea
lor, apicultorul va avea grijl ca in-
clrcarea extractorului s5 se fac5 echi-
librat. Atunci cind se folosegte extrac-
torul simplu cu paner sau cu casete
reversibile, ramele de magazin fiind
jumltate ca 15;ime fat5 de o ram5 de
cuib, ele se vor ageza cite dou5 al5turi
in fiecare parte a panerului sau a case-
tei. Dacri se folosegte ins5 extractorul
radial, ramele se agaz5 pe muchie,
fiecare fntre crenelele respective. Ele
n u se pun ins5 la rind aga cum sosesc
de la desclplcit ci invirtind rotorul
cu mina, fiecare ram5 se agazli pe
muchie in partea opus5 celei preceden-
t e ; in felul acesta, chiar dacsi. unii
faguri sint mai plini gi altii mai goi,
ei se repartizeazs intre cele 24-48
de crenele in mod just gi echilibrat.
0 incgrc5tur5 neechilibrat5 face ca
extractorul sil a i b l joc in postament
gi s5 sufere nu numai pinioanele roto-
rului, dar gi dispozitivul fn vinclul de
fixare a1 lui. De fndat5 ce extractorul
este incgrcat, se poate face extractia
mierii.
Extractia cu extractorul cu paner
fix or cu casete mobile se face extr5-
gfnd mai intii o parte din mierea de pe
prima fat5 a fagurilor printr-o mig-
care hceatg, cu cel mult 150 turatii
pe minut. Aceastl m l s u r l se ia ca
precautie, clci d a c l s-ar da de la
fnceput viteza maxims, de 350 turatii
pe minut, mierea de pe acea fat5 a
fagurelui va f i fntr-adevtir complet ex-
tras&; in schimb, cea din celulele, de
pe fata opus5 datorit5 fortei centri-
fuge va presa peretele de mijloc a fa-
gurilor cu o greutate de 22,5 kg, dis-
trugindu-I. Deci dup5 extractia mierei
de pe acea fat5 rotorul extractorului
se opregte din migcarea centrifugc, iar
MIEREA
fagurii se intorc cu partea opus5 spre
exteriorul rotorului. Apoi mierea de
pe acea fat5 se extrage total, dind vi-
teza progresiv, pin6 la cea maxim5
ar6tat8 rnai sus. Oprind apoi din nou
actiunea rotorului, fagurele este repus
in prima pozitie gi se extrage total
restul de miere ce nu fusese extras la
inceput. La extractorul cu casete re-
versibile, V.n., ele se intorc automat,
prin oprirea brusc5 a manivelei de in-
virtit. Atunci, casetele, cu o migcare
automata de rotatie in jurul unui punct
central de sprijin a1 lor, se intorc gi
se expune pentru extras cea de-a doua
fat5 a fagurilor. Cu extractorul radial,
in care ramele stau agezate in rotor
pe muchie, avind speteaza superioarii
agezat5 spre exteriorul extractorului,
mierea este proiectatl de forta centri-
fug5 de o dat5 de pe ambele fete ale
fagurilor, f5r;i a rnai fi intoarse. Ac-
tiunea centrifug5 incepe cu o vitez5
redus6, pin5 se aude in interiorul ex-
tractorului cum mierea cade pe pereti
ca o ploaie, atunci viteza se m5regte
ugor pe m8sur5 ce fagurele se goleqte.
Spre sfirgitul extractiei rotorul atinge
pin5 la 250 turatii pe minut. Cind
centrifuga se invjrtegte cu mfna, este
bine ca dup5 un timp de fnvfrtire sii
se opreasc5 gi s5 se inceap5 a se in-
virti in sens invers. Operatia se repetl
de 3-4 ori, invirtind tot rnai tare.
Aceasta se recornand5 pentru faptul
c5 forta centrifug5 se exercit5 Pn mod
putin diferit pe cele dou5 fete ale fa-
gurelui, data fiind inclinatia diferitg
a celulelor fat5 de migcarea de rota-
tie. Cfnd se folosegte puterea motrice
la un astfel de extractor, viteza roto-
rului se m5regte treptat prin fntin-
derea curelei de transmisie, apasfnd
pe ea o roat5 liberg cu pirghie; atunci
cureaua se fntinde rnai mult, trage
rnai puternic, iar rotorul se lnvfrtegte
cu o vitezil rnai mare. Pentru micgo-
MIEREA
rarea vitezei se slilbegte apbarea pir-
ghiei cu roat6 liberg, rotorul pierde
din ce in ce din vitez6, iar o frin6
care este amenajati ling5 pinioanele
centrale frlneaz5 rotorul care se opreg-
te curind.
Mierea extras5 se acumuleaz5 in
partea de jos a extractorului, care are
fundul putin inclinat spre robinetul
de evacuare. E a se scoate abia atunci
cind nivelul ei atinge baza rotorului.
fn felul acesta greutatea mierii acu-
mulats sub rotor constituie un element
de stabilitate a extractorului pe supor-
tul s5u. Cum in masa ei se aflil resturi
de cear6 care trebuie strecurate, iar ope-
ratia cere prea mult timp, ea se
toarn5 provizoriu intr-un vas cu SU-
prafatg larg5, care are jos un robi-
net. Stind astfel clteva ore, toate im-
purit5tile din miere se ridic5 la supra-
fat5. Atunci mierea se trece in bidoane
mici, care, pe m b u r 5 ce se umplu,
sint date afar6 din caban5. Ele se
spa15 la exterior de mierea ce a curs
pe pereti, pentru a nu atrage albinele
qi a le determina la furtigag. Cel mai
sigur mijloc de a indeplrta albinele
ziua de la locul extractiei este acela
de a ageza in fata geamurilor cabanei,
precum qi in vestibul, un tifon imbi-
bat cu acid fenic. De asemenea, la
toate Pncheieturile, unde se observ5
cg albinele incearcti s6 intre, acestea
se inchid cu o figie de pfnz5
1mbibat6 cu acid fenic 75%. Efectul
este sigur gi se poate extrage f5r5 nici
o grij5 de furtigag chiar $i in cele mai
iipsite perioade de cules.
Ramele golite de miere gi scoase din
extractor se agazl Pn magazinele lor
de recolt6, redindu-le seara albinelor
pentru a le umple din nou dacl cu-
lesul este in curs, sau dac5 el a incetat,
numai pentru a fi linse.
R5u fac unii apicultori care las5
fagurii cu resturi de miere in ei, flrg
1'05 MII~R~A
s6-i dea la lins albinelor. E i pretind
c5 in anul viitor albinele, g6sind urme
de miere in celule, ar ocupa mai curfnd
magazinele de recolt%. Este o eroare,
c5ci mierea r6mas8 pe fundul celule-
lor d5uneazg. fntr-adevgr, in timpul
iernii, ea absoarbe o cantitate de ap6
din atmosfers gi se poate acri. Chiar
dac5 fagurii sint bine pgstrati, iar
acest proces de fermentare precum gi
de muceglire nu are loc, totugi restu-
rile de miere din celule se cristali-
zeaz5 pe fundul lor. In anul urmgtor,
cind la culesul principal se agaz5 aceg-
t i faguri peste stupi, mierea pe care
albinele o a d u n l se va cristaliza chiar
in celule, datorit5 tocmai acelor cris-
tale embrionare de miere granulatil
ce se a f l l fn celule.
Magazinele de recolt5 o dat6 ex-
trase se reagaz5 peste stupi in aceeagi
sear5. Dac5 recoltarea s-a facut noap-
tea, ei se redau albinelor dis-de-dimi-
neat6.
Pe cit este posibil, atit fagurii cPt
gi magazinele de recolt5 trebuie s5
revinf stupilor de care apartin. Ope-
ratia aceasta este obligatorie cPnd se
b5nuiegte c5 stupina e contaminat5
de vreo boa15 molipsitoare care astfel
s-ar rbpindi foarte repede fntre toate
coloniile stupinei. De aceea, atunci
clnd magazinele se ridicg de pe stupi,
se scrie num6rul de ordine a1 stupului
cu cretl pe peretele sgu frontal.
In combinatele apicole mari extrac-
tia mierii din magazine nu se face In
stupin6, ci ele se transport6 la sediul
central, unde se gtisegte laboratorhl
cu toate uneltele necesare: extractoare
actionate electric, desclipticitoare care
prin cutitul vibrator desciIp5cesc rapid
zeci de faguri, pompe care trimit mie-
rea extras5 in bazine mari pentru lim-
pezire etc. Uneori extractia se face
dup6 ce sezonul culesului a trecut. Ei
lasl si5ptgmtni intregi magazinele cu
faguri plini cu miere fntr-o cameri cu ugor tras5 fn timpul noptii. Peste un
temperaturi potrivitil, pun tetraclo- astfel de stup se pot suprapune 10
rur5 de carbon sau alt insecticid filr6 magazine de recolt5 pline cu faguri
miros peste ramele fiecirei stive. Cind cu miere sau 5 corpuri de stupi. Seara,
sosegte timpul extractiei, inc5lzegte cind zborul albinelor a incetat, se
camera timp de 1-3 zile la 42" C fncepe operatia de extragere a faguri-
yi astfel mierea se extrage ugor. Sfnt lor; d u p i golirea ei se agazi fn corpul
qi laboratoare mobile unde se poate sau magazinul de recolt3 a1 stupului
face extractia. din care provin. Operatia extragerii
La noi In tar&,pentru prima oar5 mierii trebuie oprit5 inainte de apari-
a-a realizat la stupina Cfndegti-Buz8u tia diminetii. Toate magazinele sau
din regiunea Ploiegti un astfel de la- corpurile din care s-a extras mierea
borator de extractie mobil. fn vara se redau imediat stupilor respectivi,
anului 1964, fn acest laborator s-a dup5 ce au fost spglati la exterior de
extras in curs de 7 zile, numai cu orice stropituri de miere. Extractorul,
personalul apicol permanent, 1 va- fnvelit in cearceafuri bine legate, r5-
gon de miere de l a diferitele stupini ale mine pe Ioc, afar$, pentru ca operatia
unititilor socialiste aflate fn pasto- s5 fie continuat5 fn noaptea urmgtoare.
ral, la salcfm, pe diferite vetre. Fil- Mierea extras5 este pus5 direct in
cindu-se extractia repede, se poate bidoane fnalte, unde, dup5 cfteva ore,
prinde gi a doua floare de salcfm la ea se limpezegte, curftindu-se de restu-
altitudine superioar5, unde deci el rile de cearil.
lnfloregte cu intfrziere. F i l t r a r e a $ i sedimen-
E z t r a c t i a d e n o a p t e . t a r e a rn i e r i i, fn unele t i r i se
Dac5 apicultorul a lntirziat extrac- face dupii o ugoari inc5lz-ire prealabilii,
tia, iar culesul a trecut, operatia se va ca s5 poati fi trecut5 prin f i l t ~ espe-
face cu mult5 greutate, c5ci albinele ciale, f5cfnd-o extrem de curat5 g i
avide de miere nu dau stuparului r5gaz aspectuoas6. S-a dovedit ins5 c3 o
85 lucreze linigtit, iar in stupin5 se miere filtrat5 pierde 20-40% din
poate provoca repede furtigagul. De substantele valoroase ce le contine,
aceea una din solutii poate fi efectua- In special riboflavina gi acidul nico-
rea extragerii in timpul noptii, afar5, tinic aflate in particulele fine de polen
ling5 caban6, unde agaz5 extractorul a diferitelor flori, care stiteau in sus-
pe un cadru de lemn. Lucrarea decurge pensie. Mierea trebuie oferitil consu-
in cele mai bune conditii. Magazinele matorilor aga cum este extrasl, 16sInd
de recolt5 pline, sau corpurile de stup, doar ca impurit6tile s6 se decanteze,
se preg5tesc de cu ziu5, fndepilrtfnd lufndu-le cu o lingur5 sau cu o spatul8,
albinele de pe faguri, aga cum s-a dup5 3-4 zile de repaus.
ar6tat mai BUS. Fagurii eliberati de Maturarea, lirnpezirea
albina acoperitoare se scot din Igdita ~i f i l t r a r e a m i e r i i 1 i -
de lucru, unde au fost puqi provizoriu, c h i d e este o operatie care trebuie
se repun in magazinul sau corpul lor, filcut5 cu toat5 atentia, cici ea nu
care se agazi deasupra unui stup poate fi bine pistrat5 decft d a d s e
puternic, izolat de acesta printr-o matureaz5, adic5 dac6 elimin6 din
ram8 cu pinz6 metalic6. fn felul acesta masa ei resturile de apg ce le-ar mai
mierea din faguri stind In cildura co- contine, mai ales cPnd extractia s-a
loniei de jos, nu se rqceyte qi ea va fi f5cut la o d a t i prea apropiatg d e
 MIEREA
inceputul culesului. Prin depozitarea
e i fn vase mari, denumite rnaturatoare,
V.n., mierea se matureaz5. Pentru a
gr5bi aceast5 maturare a mierii, rnai
ales cind s-a fscut extractia pe un
timp umed, se agaz5 in camera dc
maturare 7-8 kg var nestins, care
absoarbe umiditatea produs5 de eva-
porarea surplusului de ap5 din miere.
Desigur, dup5 citeva zile, operatia se
v a repet,a, pin5 cind apicultorul obser-
v5 c5 mierea din maturatoare are o
viscozitate normal5 cji deci ea a atins
punctul de maturare depling. Pentru
grgbirea acestei maturiiri, este bine ca
stuparul s6 Inc5lzeascs camera p5s-
trind o temperaturg de peste 23°C
timp de dou5 s5pt5mini, mai ales cind
are o cantitate de miere rnai mare, ce
risc5 s5 intre in fermentatie. In
maturatoare, pe ling5 c5 mierea se
matureazg, dar se gi limpeze!te. Intr-
adevgr, prin densitatea ei specifics,
toate corpurile strsine cc s-ar afla in
masa ei, cum ar fi resturi de c5p5cele
de cear5, albine inecate, hulele de
aer ce se formeaz5 in vitcza rotorului
in timpul extractiei, se ridic5 sub
form5 de spum5. Aceste impurit5ti sc
iau de stupar cu o lingur5, astfel ca
suprafata mierii din maturator s5
r6mPn5 in contact direct cu aerul cald
a1 camerei de maturare gi depozitare.
Spuma se ridic5 cji mai bine folosind
un prosop umed, dar stors de ap5, care
se pune deasupra ei, lisindu-1 acolo
6-7 ore; in acest timp spuma cu
impuritgtile de deasupra se lipesc de
prosop, iar suprafata mierii r5mine
perfect curat5 clnd el se ridicii. Dacj
rnai r5mfn totugi putine impuritgti
sau spum6, operatia se repet5, de
data aceasta cu o pinz5 de tifon age-
zat5 aga cum s-a ariitat mai sus, dar
Ilsatg numai 3-4 ore. Mierea, ca s5
fie complet limpezit5, se las5 in matu-
rator 10-12 zile. Din cind in cind
107 MIEREA
stuparul scoate cite o mica probj.
luatri prin sondaj, ca nu cumva, avlnd
in masa diferite zaharuri cu o tendin-
\ti rnai pronuntat5 spre granulare, s5
determine cristalizarea intregii canti-
t5ti de miere in maturator. Cind proba
din sond5 arat5 cil mierea are tendinta
de granulare apicultorul or o trage in
bidoane unde ea iqi des5virge~tegranu-
larea, or o trateazg printr-o ugoar5
incglzire, ceea ce-i ajut5 s5 se p5streze
mult timp lichid5.
Dupi o trecere de 13-12 zile, mie-
rca deplin maturat5 se trage Cn vase,
V. n., Desfacerea produselor apicole.
Acestea se p5streaz5 intr-un loc cu
temperatur5 de 15-16"C, cu o umidi-
tate relativl de 58-60%. fn aceste
conditii ea nu-gi va mgri deloc conti-
nutul de ap5, rnai ales dac5 la ter-
minarea matursrii ea nu conbinc rnai
mult, dc 17,4 % ap5.
Meloda canadianci de maturare a
mierii. In marile stupine pentru matu-
rarea mierii, pe ling5 sistemul intre-
buintarii maturatoarelor descrise, se
intrebuinteaz5 cji sistemul matur5rii
mierii in faguri. Se cjtie c5 marile
exploat5ri apicole adun5 la un sediu
central magazinele de recolts cu fa-
guri plini ce urmeazs a fi extrase. Ele
stau acolo, de obicei, un timp rnai
indelangat. fntreprinderile prelucrl-
toare au instalate camere dotate cu
aer conditionat. Acolo se poate regla
atlt temperatura cit cji umiditatea. Se
introduce in camera aer cald foarte
uscat, ce ridic5 temperatura pin5 la
42'C, producind concomitent un curent
de aer cald. Se poate astfel realiza,
datorit5 r5spindirii mierii pe suprafete
mari - fiind Inc5 depozitatii fn faguri
- o scadere a umiditgtii cu 1-3% 4n
24 de ore, in functie de iuteala curen-
tului cald gi de gradul de uscgciune a1
aerului.
 Mierea Pn fagnri, Din'F primele
culesuri de la salcim, deci din;mierea
care obignuit nu se cristalizeazti decit
dupti o perioadti lung5 de plstrare,
stuparii pun la rezervti un numtir
fnsemnat de faguri clpticiti. Ei vor
fi inapoiati albinelor atunci cind se
organizeazii coloniile pentru iernare,
extr8gind din ceilalti faguri mierea
strinsti la sffrgitul verii.
Mierea de salcim nu lasti in intesti-
nele albinelor decit prea putine rezi-
duuri. Fagurii cu miere se ptistreazti
la loc perfect uscat, in dulapuri bine
lnchise unde gtiselnita nu poate p8-
trunde, stind suspendati pe stelaje.
Camera de plstrare a fagurilor sti nu
fie prea rece iarna, iar termometrul sti
nu coboare sub 4-5°C. Mierea inghe-
tatti, degi igi micgoreazti volumul, va
curge din celule la primul ei dezghet,
ciici prin inghet se deterioreaz5 in
special celulele fagurilor; fntr-adevtir,
s-a constatat cti la inghet volumul
cerii se micgoreazti cu 2,225%, iar
volumul mierii numai cu 1,362%.
Prin contractarea mlritti a cerii din
faguri, fatti de mierea din celule,
peretii acestora se sfiirimii, iar mierea
curge. Pericolul e gi mai mare cind se
tin la frig sectiuni cu miere care sint
construite cu pereti foarte subtiri.
Stuparii sti nu deschid5 dulapul
cind timpul este umed, pentru cti
mierea poate sti absoarbii apti chiar
prin ciip5cele. Atunci se vor observa
bule mici de acid carbonic produs de
fermentare ce fncepe sub ctipiicele,
iar pe suprafata lor se viid chiar fine
pic8turi de apti, ca o transpiratie. 0
dat5 pe lun5 fagurii se afum5 cu
pucioas8 pentru a inliitura diiun6torii
eventuali. fn timpul iernii nu este
necesarii operatiunea aceasta, dacii s-a
dat fum la sffrgitul toamnei. Mierea
se psstreazg in faguri gi pentru desfa-
cere la amatori sub aceastil formii. La
noi in tar6 mierea in faguri este putin
cerut5, ciici majoritatea consumatori-
lor doresc mierea lichidii, degi cea in
faguri are un gust minunat, mai ales
cind acegtia sint cliiditi de curind,
sint albi yi subtiri, asa cum se prezints
obisnuit in sectiuni.
Mierea in sectiuni. Cind se vorbegte
de productia de miere in faguri, nu
inseamnil cti se vind faguri in rame.
Acegtia sint foarte grei, cintilrind
pin5 la 4 kg. Este gi incomod s5 t a i
buclti de fagure dintr-o ram5 mare
din care mierea curge, chiar dacg
rama este tinut5 numai in pozitie
verticalti. De aceea mierea in faguri
se prezintii in rame mici, ugoare, sub-
tiri fticute din scindurele de esentg
moale. Toate cele patru laturi, din
care este alciituitti sectiunea, se fae
dintr-o singur5 figie de lemn subtire.
Dimensiunea obignuitti a ffgiilor ce
formeazl aceastti sectiune este de
2,5 mm grosime, 48 mm liirgime ;i
420 mm lungime. Aceastii figie are
patru ttiieturi transversdle fn locurile
unde vin indoite colturile ei, cind ea
este incheiatii; in locul unde cele douti
capete ale figiei se incheie, sint ttiiate
tincuri fine in care capetele se fmbing
perfect. Incheierea sectiunii o data
flcutl, ea apare ca o cutie de form8
pgtratti, fiirti fund gi ftirti capac, dar
perfect fncheiatti. Marginile laterale
ale celor patru laturi ale sectiunii slnt
scobite in adfncime de 5 mm, pe cr
portiune de cite 7 cm din lungimea
fieciirei laturi. Cind sectiunea este
incheiat5, se agazti intr-un magazin
de recoltii special, a ctirui inilltime
este cea a sectiunilor. Prin scobiturile
laterale ale sectiunilor unite albinele
ptitrund in interiorul acestora pentre
ca sti lucreze la ftiguragi gi sii depoziteze
mierea in celulele lor. Sectiunea, c a
sti fie bine gi ugor incheiatg, se adin-
cegte in prealabil in ap8 cald5; Pe
MIEREA
felul acesta, atunci cfnd este fndoitz
la colturi pentru imbinarea fn tincuri,
nu se rupe. Pe linia de mijloc a secti-
unii, de jur-imprejur qi in interiorul
s5u, este slpat un mic jgheab pin5 la
jumiitate din grosimea sectiunii, obiq-
nuit de 1,5 mm gi l a t l de 3 mm, jgheab
in care se fixeazii un mic fagure artifi-
cial cit mai subtire posibil, flcut din
ceara cea mai finii.
lnzestrarea sectiunilor cu faguri
artificiali subtiri se face astfel: se
taie foi mici de faguri artificiali, cit
lumina sectiunilor, d u p l un gablon;
una din laturile acestor faguri va fi
cu 1,5 mnl mai scurtl. Fiecare foaie
de cearg astfel tiiiatii se aqazl pe un
calapod, care are exact dimensiunea
interioarii a unei sectiuni incheiate,
iar grosimea calapodului ajunge precis
la jgheabul ei median.
Sectiunea scoasii din apii caldl, unde
nu trebuie sii stea decit pin5 se fnmoaie
se indoaie cu precautie la colturi. Cind
cele douii capete ale ei se imbini gi
deci sectiunea s-a fncheiat, ea imbrii-
tiqeaz5 calapodul care are deja pe el
fggurayul de cear5 ai-1 prinde astfel,
incit marginile flguragului intrii per-
fect In jgheabul median a1 sectiunii.
Cu mina stingii se tin strins capetele
incheieturii cu tincuri, pentru ca fa-
gurele artificial sii nu cad5 din ea.
Montarea filgura~ilorartificiali in sectiuni,
cu ajutorul spaclului cald
109 MlEREA
Sectiuni montate In magazin special de
recolt5:
i - sectiuni montate In magazin special; 2 - sepa-
rator lntre sectiuni; 3 - arc marginal d e Ilxare a
grupelor de sect iuni
Apoi se scoate sectiunea de pe calapod
gi cu mina dreaptl se lipesc marginile
fagurelui artificial cu un gpaclu cald.
Sectiunea astfel incheiatii qi inzestratg
cu foaia de fagure artificial, fiind fncl
umed5, se agazii intr-un magazin spe-
cial al5turi de alte sectiuni. Ele stau
strinse unele ling5 altele ping se usucl.
Atunci, prin uscare, tincurile se string
fntre ele gi sectiunile cap5t5 o solidi-
tate deosebitl, putind fi m!nuite cu
uqurint5.
Aqezarea sectiunilor in magazinul
special se face astfel incit ele sg fie
perfect fixate, iar cind stail suprapuse
in acest loc pe douil rinduri una peste
alta, scobiturile lor laterale $5 cores-
pundl, cele de jos cu cele de sus. Prin
aceste goluri marginale ale sectiunilor
albinele circulii intre ele, ca s5 poatg
lucra fagurii gi s l adune miere fn ei.
Sectiunile stau in magazinul special,
aqezate pe traverse de t a b l l in forma
literei T. fntre peretii unei sectiuni
fala de sectiunea vecinil, nu trebuie s&
fie nici un go1 c5ci de indatl albinele
vor umple ace1 go1 cu propolis, iar
sectiunile greu vor mai putea f i scoase.
f n ultimul timp se fac sectiuni f5r&
scobituri la margini. fn schimb, ele
sint despiirtite unele de altele de nigte
separatoare fgcute din scfndur5 sub-
 MIEREA
110
tire, care le tin di-
stantate unele de
altele numai a t i t
cit s5 permit5 albi-
nelor o circulatie
normal5 prin spa-
tiile departate ale
Sectiuni neacope- acestor separatoa-
rite montate in re. Sectiunile stau
rama special& astfel strins lipite
de separatoare, iar
albinele nu le mai propolizeaz5 atit
d e tare. fn cazul cind se folosesc
ins5 sectiuni cu scobituri marginale,
despiirtirea intre sectiuni se face cu
ajutorul unor f i ~ i ide tabla. De cu-
rind s-a preconizat construirea de sec-
tiuni din material plastic. Lucrul cu
ele este mai ugor, gi a u avantajul c5
pot fi folosite din nou. Fixarea sectiu-
nilor in magazinul special se face cu
ajutorul unor arcuri care se pun intr-o
rnargine a magazinului pe ultimul
separator, dindu-le astfel o soliditate
deosebit5. Stuparii cu stupi orizontali
care doresc sB obtinl miere in sec-
tiuni, ii pot pregsti in doul moduri:
1) Se fac nicjte rame late de 48 mm
Igtime, cu umerave normale, ca ramele
obignuite; ele tin rama in pozitie
vertical5, ca orice ram5 din stupi.
fntrucit ins5 sectiunile au laturile
perfect egale, de cite 105 mm, vor
Cncgpea numai cite 4 sectiuni pe dou5
rinduri suprapuse in lumina interioar5
a ramei STAS de 420 x 270 mm ; este
drept cCi jos mai rlmine un spatiu
liber de 50 mm unde se fixeaz5 o
qipcl lati5 pe care se reazem5 cele
d o u l rfnduri de sectiuni. Golul de
sub gipcl poate fi completat cu o
iigie de faguri artificiali pe care albi-
nele o vor cl5di o dat5 cu sectiunile din
ram$. fn momentul aparitiei culesului
principal se desparte cuibul de maga-
zinele de recoltii cu o gratie Hanne-
mann agezats vertical, iar ling3 ea se
MIEREA
pun 3-4 rame astfel amenajate cu
sectiuni. Albinele culegiltoare circulg
prin ziibrelele gratiei la sectiuni, dar
matca izolat5 dincolo de gratie, nu
poate ajunge la ele ca sZi depunii o u l .
Ramele cu sectiuni stau al5turate
la o distant5 de cel mult 8 mm ram5
de raml. fn stup ramele normale
trebuie sB fie absolut pline cu miere,
pentru a sili astfel albinele s5 ocupe
sectiunile.
2) Un a1 doilea mod de a obtine
sectiuni de la stupii orizontali este
urm5torul: magazinul special plin cu
sectiuni agezat la fel ca la cel de la
stupiiverticali Langstroth sau Dadant,
ocup5 toat5 suprafata superioars a
stupului orizontal, stlnd deasupra
acestuia, separat prin gratia agezatg
sub magazin. Distanta fntre magazinul
special si sectiuni, cit si fat5 de supra-
fala gratiei, s l n u fie mai marede8 mm.
Pentru a obtine acest spatiu, trebuie
modificat5 ins5 partea superioarii a
stupului orizontal, care s5 nu aib5
capac cu balamale fixe, ci mobile.
Capacul se poate deci scoate din bala-
male, iar magazinul cu sectiuni se
reaz5m5 direct pe parteo. superioarii a
peretilor stupului orizontal, gi numai
atunci se coboars capacul desfscut
Sectiuni montate ln ram& specials acope-
rite cu separator de tabla
peste el. Obignuit albinele Pncep sti
lucreze cu oarecare ezitare in sectiuni.
De aceea ele nu se dau decit coloniilor
puternice gi care au mtitci din anul
trecut. Prin aceasta se inl5turg oare-
cum posibilitatea ca aceste colonii s5
roiascs. fnclinarea spre roit a colo-
niilor care au sectiuni, se datoregte mai
ales faptului cti, o datri cu agezarea
magazinului special, albinele se simt
mult stinjenite, fiind silite sri lucreze
in spatii mici ?i strfmtate. f n ,plus
ventilatia in interiorul stupului se
face mult mai greu, pe de o parte din
cauza gratiei desptirtitoare, dar mai
ales pentru micile spatii care r5mfn
libere intre sectiuni gi unde aerul cu
greu poate circula.
Dacti colonia are magazin special cu
sectiuni gi va da totugi semne de roit,
stuparul va retrage de indatii magazi-
nu1 gi-1 va tnlocui cu alte 1-2 maga-
zine de recolt5 cu rame obignuite, care
vor fi repede primite de albine gi unde
vor depozita mierea. Numai atunci
cind albinele au pornit in sflrgit la
lucru, se poate intercala intre cuib qi
primul magazin de recoltg un magazin
special inzestrat cu sectiuni. Cfnd
culesul este bogat, albinele vor umple
1-2 ~i chiar trei magazine speciale
cu sectiuni.
Metoda de lucru folositti de apicultor
pentru a determina albinele d Iucreze
in sectiuni este urm5toarea:
Se adunri fn cuibul de jos - e vorba
de stupul multietajat ?i Dadant dublu
- toti fagurii cu puiet ciipticit, l5sind
acolo gi matca. Apoi se pune deasupra
o gratie Hannemann gi un magazin
special cu sectiuni; peste acestea se
avaz5 cel de-a1 doilea corp plin cu
albine gi faguri cu puiet nectip5cit.
Dac5 in acest corp mai sint gi rame
goale necompletate cu miere, ele se
scot gi se inlocuiesc cu rame pline de
la rezervti. In felul acesta albinele
neavind unde pune mierea, c5ci jos
puietul cu rame este complet ctipticit,
iar sus se aflii faguri plini cu miere
gi puiet nec5pgcit, sint nevoite sti
depoziteze mierea in sectiuni. Numai
astfel albinele pot fi determinate de la
inceput sSi lucreze acolo; o datti ce
insti pornesc la lucru gi culesul este
bun, nimic nu mai pare a le stingheri.
Peste corpul de sus cu puiet neciipacit
se mai pune inc5 un magazin special
cu sectiuni. Cind albinele au terminat
prirnul magazin cu sectiuni ce sttiteau
peste cuib, se coboarii in locul lui cel
cu sectiunile goale de sus, asezindu-1
sub cel deja plin. La un cules bogat,
11 completeazg gi pe el. Spre sfirgitul
culesului, pentru ca sii nu r5mfng
sectiuni neterminate yi deci nectipgcite
complet de albine, apicultorul schim-
. bii locul celor nectipiicite de la margini
yi le mut5 la mijloc. 0 sectiune neter-
minatti gi deci neclp5cit5 este f5r5,
valoare, ciici mierea din ea se poate
altera cu timpul, fiind in - contact
direct cu aerul, iar amatorii se feresc
sti cumpere un fagure cu miere care
nu le inspirg incredere. Dac5, folosind
schimbarea locului sectiunilor albi-
nele nu le mai completeazti, iar sezonul
de cules este pe sfirgite, nu rimine
decit ca stuparul s5 dea albinelor In
hrtinitor, seara tfrziu, cfteva kilograme
de miere de cea mai bunti calitate, q i
astfel ele completeaz5 sectiunile, ctipti-
cindu-le.
Cind culesul este ins5 mare gi albi-
nele lucreaz5 activ gi la sectiuni,
stuparul nu va rnai fi preocupat l a
inceput de clpscirea sectiunilor, ci
va introduce un alt magazin special
cu rame goale sub cel aproape plin,
dar intotdeauna deasupra cuibdui
care va fi, binelnteles, desptirtit de
magazinul cu sectiuni prin gratie
Hannemann.
Mierea y i industrializarea ei. fncg
din cele mai vechi timpuri mierea a
avut multiple fntrebuintiri. fn afar5
de consumul direct mierea se poate
trasnsforma In hidromel, otet or rachiu
de miere, despre care s-a scris la locul
respectiv fn prezenta lucrare. De ase-
menea, mierea intr5 in components
f a b r i d r i i celui rnai fin s5pun de toale-
t5, precum gi in diferite relete pentru
cosmeticg, paste de dinti qi alte
o r e ~ a r a t esimilare. In arta culinar5.
i a irepararea dulciurilor, mierea
fost singurul zah5r folosit ptn5 la
a Deci cu cit va fi rnai multg ap5 in
aparitia celui fabricat din trestie sau
sfecli. $i acum sint nenum5rate retete
In care se folosegte mierea, preferfnd-o
zah5rului. fn gospodgria casei mierea
este folosit5, in lipsa unui frigider,
l a pistrarea alimentelor. De exemplu,
En Africa, localnicii p5streaz5 carnea
s5pt5mini lntregi introdus5 intr-un
vas cu miere; Inainte de a fi g5tit5
s e scurge de miere, se spa15 gi se
prepari. Prospetimea ei este absolut
intact;.
Mierea igi ialsificarea ei. LBcomia
unor oameni necinstiti face ca acest
pretios aliment pentru sAn5tatea omu-
lui s5 fie oferit la consum preschimbat
Pntr-un amestec dulce, czruia i s-au
luat o mare parte din calitgtile sale de
baz5. Ins5 analiza rnierii (V.n.) desco-
perS pe falsificatori, care pot fi urm5-
riti conform legilor. Fasificgrile se fac
cu zahgr invertit, cu glucoz5 gi sirop
d e fecul5, ale caror analize nu intr5
En preocupitrile noastre.
De cele rnai multe ori, mierea este
d i l u a t i cu ap5 cald5. In afara mijloa-
celor simple ar5tate l a analiza rnierii,
falsificarea se rnai poate descoperi prin
urmtitoarea metodl: se clnttiregte un
vas go1 luindu-i tara, apoi se toarng
In el exact un litru de miere, dupri
care se recintiregte. Cum greutatea
unui litru de miere este fntre 1,402-
-1,443 kg, se poate stabili continutul
de apii adgugat, consultfnd datele de
rnai jos:
Greutatea In Continntul Greutatea In Continutul
g a unui li- normal de g a unui Litru normal de
tru de miere apH In % de miere aha In %
mierea exarninatg, cu atit densitatea
ei v a fi rnai sc5zut8, raportindu-se
rezultatul la scara argtatii mai sus.
Analizele chimice se fac numai fntr-un
laborator d e chimie gi cu personal
specializat in analiza produselor api-
cole.
Mierea ea aliment y i medicament.
Mierea are o mare insemngtate fn
alimentatia omului; glucoza gi fruc-
toza, adic5 zaharurile cele rnai asimi-
labile de c5tre organism, trec direct
In circuitul sangvin f5r5 nici un efort
pentru ficat, constituind acolo, sub
form5 de glicogen, o rezervl-indispen-
sabilii s5nGt5tii. De ascmenea, sub-
stantele minerale ce le contine ea, sfnt
un reconstituent organic deosebit.
Fiind un aliment produc5tor de
energie caloric5, cercetitorii au sta-
bilit diferite tabele comparative intre
miere gi alte alimente: legumele gi
fructele dau 20-30 calorii, laptele
60, carnea 100, piinea 250, mierea dB
peste 300 de calorii
Mierea este foarte bun5 pentru oame-
nii obositi, surmenati, cei ce lucreazi'i
cu cifrele, neurastenici, cei care mun-
cesc mult noaptea, gi rnai cu seam5
pentru sportivii care fac efortrlri mus-
culare mari. De aceea, pe drept cu- mici, clorotici ~i in afectiunile siste-
vint, spune A. C a i 1 1 a s c5: ,,este mului nervos; cea de tei are fnsemnate
greu sg se facg o delimitare, unde calitgti linigtitoare gi este prescrisg d e
sfirgegte alimentul gi unde fncepe me- medici oamenilor nervogi care au
dicamentul, pentru cel care consumg insomnii. De asemenea, tot i acegti
miere". cercetgtori consider5 cii mierea de
J e r v i s D. C. (Canada) preci- leviintic5, care are un bogat continut
zeaz5 cii: ,,mierea este un aliment de fosfat de fier, este bun5 pentru
care provoacil cgldur5, creeaz5 energie anemici gi cei epuizati fizic gi nervos.
qi ajutS la formarea unor tesuturi din Mierea de verigariu sau cea de salbil
corp ;mai mult, ea aduce organismului moale este bung pentru stomac gi
substante pentru formarea enzimelor intestine, fiind laxativg; dou5 linguri
qi altor fermenti biologici, ce ajut5 din ea, luate dupg masg, au efectul
la arderea gi transformarea alimente- unui purgativ. E de asemenea laxativg
lor in organism, pentru a-i da energie gi mierea de crugin - Rharnnus fran-
?i c5lduriiU. gula. Cea de psducel este bung pentru
Dar mierea este bung sg fie consu- afectiuni cardiace.
mat; nu numai ca aliment. E a ajutci Mierea este, de asemenea, pentru
bolnavilor de toate vfrstele gi in multe bgtrfni gi copii, un bun laxativ. Ea
afectiuni. Fiind un produs natural, nu fermenteaz5 in intestin, aga cum se
prin consumul sgu , red5 organismelor intfmplg cu alte zaharuri, fiind foarte
uzate sau bolnave elemente de recon- repede absorbit5 de organism. De
stituirea celulelor gi vindecarea dife- asemenea, multi medici recomandg
ritelor afectiuni. Cercetgtorii au sta- mierea in tratamentul ulcerului gas-
bilit chiar diferite soiuri de miere tric gi duodenal.
specifice afectiunilor respective gi au Cei ce sufer6 de insomnii, dacg iau
g5sit cil, de pild5, mierea de brad seara la culcare douti linguri de miere
este bun5 pentru cei care suferg de fntr-un pahar de ceai cald de tei, dorm
afectiunile c5ilor respiratorii, cgci ea un somn linigtit cgci ,,tulburCirile
contine terebentinl, care dizolvci mu- somnului se datoresc In mare parte
cozitgtile. Se folosegte deci in rgceli, unei ,digestii grele, anevoioase, unor
tuse, gripti etc. Mierea de pgdure con- procese de infectii latente sau active
line 4,1-8,7 mg fier, care este un ce se fac in intestine gi dau fntregului
cunoscut reconstituant a1 gobulelor organism, prin marele simpatic, o
rogii. A. C a i 1 1 a s socotegte cg stare de nelinigte care tulbur5 somnul"
,,manganul din mierea de pgdure este (A. C a i l l a s ) .
un catalizator, aceelereazg procesele de fn bolile de ficat mierea este foarte
fermentare intestinal%. De asemenea. bung, cilci glucoza ce o contine mgregte
->-

aceast6 miere contine diferite silruri proportia de glicogen, ceea ce contri-

foarte folositoare, ce se asimileazg buie ca organismul sil fie pus In stare
complet gi activeazs procesele denutri- de apcirare contra infectiilor. Chiar gi
tie si schimburi". Cercetgtori de seam5 fn diabet, mai ales fn cel incipient,
dinplumea medicilor gi clinicienilor mierea este recornandat5 fn cantitsti
au ggsit cZi mierea de izmg este bung mici.
pentru afectiunile de stomac gi intes- Mierea, de asemenea este aalutar5
tine ; cea de iarb6' neagrci pentru ane- ]In otrilvirile cu ciuperci care-gi produc
efectul lor fatal datoriti falinii, o
otrav5 puternic5 ce descompune glo-
bulele rogii. Dac5 se red5 singelui
doza de glucoz5 pe care a distrus-o
otrava, folosind o mare cantitate de
ap5 saturat5 cu miere pe care bolnavul
o inghite, el este sc5pat de la moarte.
In clinici mierea se fnlocuiegte cu
glucoz5 purg fn acelagi scop.
Efectul biologic a1 mierii, arat.5
cercetgtoarea elvetian5 A n a M a u-
r i z i o ,,se datoregte nu numai con-
tinutului s5u bogat in zah5r direct
asimilabil, dar gi continutului de
enzime gi materii inhibitoare; totoda-
t 5 ea contine substante eficiente care
poart5 denunlirea de c o m p o n e n-
t 5 cho1inergic5.Aceast5com-
ponent5, probabil identic5 cu acetil-
colina, are un efect specific asupra
activitgtii inimii, circuitului sanguin
gi a ficatului, atit la om, cit gi la
animaleLL.
Date fiind constat5rile de mai sus,
privitoare la calit5tile exceptionale ale
mierii pentru sin5tatea omului, cit gi
cele cunoscute, privind transformlrile
suferite de substantele dulci in trecerea
lor prin guga albinelor care le incor-
poreaz5 anumiti fermenti, enzime gi
diastaze, cercet5torii francezi y i sovie-
tici s-au gindit c5 a r fi foarte bine
dac5 anumite extrase de plante bogate
In s5ruri minerale ca: fosfatul de fier,
glicerofosfatul de calciu gi altele ar fi
date albinelor in sirop in proportie
care s5 nu dep5geasc5 4%; albinele
prelucrfnd ace1 sirop medicamentos gi
transformindu-1 fn miere medicamen-
toasg, 11 face mai asimilabil organis-
mului uman. De pildii, fn Franta, in
farmacii, se vinde un medicament
numit Miramiel care s-a experimentat
cu mare succes fn clinicile din Paris.
In mod practic operatia se face astfel
- ,,se pune intr-un vas mare substan-
$a medicamentoas5 cu sirop, se agazg
la o distant5 de cit,eva sute de metri
de stupin5, pentru ca In timpul
zborului de l a hrgnitor gi ping l a
stup albinele culeg5toare s5 poata
partial s5 transmit5 siropului gi sub-
stante din propriul lor organism"
(A. C a i 1 1 a s ) .
Pentru alte foloase pe care le aduce
s5n5t5tii omului consumul de miere,
se va consulta lucrarea ,,Produsele
albinelor Pn sprijinul sgnatgtii omului
de C o n s t . L. H r i s t e a si
dr. M. Ialomiteanu Ed.
A.C.A., 1966, Buc.)
MORGENTHALER OTTO, n5scut in 1888
i n Elvetia. Cercetator de seam& mai
ales fn nosemoz5 gi acarioz5. Director
la Sectia de bolile albinelor in Liebe-
feld. Profesor de apicultur5 la facul-
tatea de medicin5 veterinar5 elve-
tian5. Reprezentant activ in Apimon-
dia.
MUBTAR, alb sau galben, mugtar
brun, rapit5 alb5, Sinapis alba, este
o plant5 oleaginoas5 din fam. Cruci-
ferae bun5 melifer5, care se aseam5nS
mult cu mugtarul de cfmp Sinapis
arvensis, care cregte natural prin toate
culturile. Tulpina sa ramificatg p5-
r o a d nu cregte mai mare de60-70 cm ;
frunzele cu petiol au 3-7 lobi ovali
sau alungiti. Florile, in num5r mare,
sfnt galbene - aurii qi stau agezate in
raceme la vfrful ramificatiilor. O
plant5 poate avea de la 900 la 2 000
de flori. Albinele culeg de la mugtar
mult polen, plin de substante hr5ni-
toare. De asemenea nectarul florilor,
pe care ele 11 secret5 la baza stamine-
lor, este abundent. fnfloregte In mai,
fnainte de fnflorirea salcimului sau
coincide cu aceasta. fn anii secetogi,
fiecare floare d 5 0,2 mg, dar h anii
cu umiditate mgritil poate sti producg
pln6 la 0,56 mg nectar. Cfnd timpul
este cald gi umed, floarea secret8 prin
patru glande nectarifere, In loc de
dougi Concentratia de zahgr fn nectar
este de la 0,04-0,09 mg. Productia
de miere la ha este de 40-150 kg,
in raport de timp. Pe vreme ploioasti
gi cu c6ldur5, productia este maxim6.
Temperatura aerului uscat concentrea-
z l mult nectarul, iar albinele culeg
atunci mai putin de la mugtar. Mierea
are o culoare galbeng-deschis, cu o
aroma plgcut5, cu un gust ugor Inte-
piltor la fnceput. Dac6 este lgsatil
10-12 zile Pn maturator, pierde acest
defect. Ea se cristalizeaz6 Ins6 dupti
20-25 zile.de la extractie gi de aceea
este bine ca, dupti limpezire, s5 fie
trecutil direct fn bidoane, care ugor
pot fi puse apoi la clldurg pentru
lichef iere.
 NAPII porcegti, broajbe, mere de
pgmint, piciorc5, napi turcegti Helian-
thus tuberosus, din fam. Compositae,
e o plant5 vivace care se cultiv5 pentrh
tuberculii ei consumati de om, dar
mai cu seam5 pentru hrana animalelor.
fnsemngtatea acestei plante pentru
albine const5 in faptul c5 napii incep
s5 fnfloreasc5 din iulie gi tin pin5 in
octombrie, dind polen din belgug gi
ceva nectar, care e chiar bogat cind
vara e ploioas5. f n felul acesta albi-
nele au la dispozitia lor toamna, deci
intr-o vreme cind ele nu mai g5sesc
alte resurse de polen, o posibilitate de
cules gi mai ales de stimulare pentru
cregterea gi extinderea puietului, ce va
asigura colonii puternice pentru iarn5.
Polenul de napi, colectat in colectorul
de polen, se p5streaz5 foarte bine gi e
un stimulent de prim5var5 de prim
ordin.
NARCOTIZAREA ALBINELOR. V .n.
Anestezia
NECTARUL. Florile au glande interne
nectarifere intraflorale - spre deose-
bire de glandele nectarifere extra-
florale care se g5sesc la unele plante
sau arbori, pe p5rtile aeriene ale lor:
pe frunze, pe petiolul lor sau pe ra-
muri. V.n. Mierea, mierea extraflo-
ral5. Glandele nectarifere se afl5, la
cele mai multe plante, la baza ovaru-
lui, sau la baza petalelor. fn potirul
florilor se adun5 zaharurile diluate cu
un procent foarte variat de zah5r gi
ap.5, ce au str5b5tut tesutul foarte
fin a1 glandelor nectarifere, compus
din celule mici, cu membrane foarte
subtiri, pline cu plasmH.
Elaborarea nectarului are loc, la
majoritatea florilor, Pn momentul cind
se deschid sacii cu polen gi el constituie
o atractie pentru insectele indemnate
s5 vin5 spre flori ca s5 le ajute la
fecundare, legare gi formarea viitoa-
relor seminte. Florile atrag prin culori
ce impresioneazri ochii compuai a i
albinelor gi ai altor insecte, cit gi prin
substantele volatile ce formeazi aroma
nectarului gi impresioneaz5 organele
mirosului. Botanigtii au stabilit chiar
c5 este o corelatie strins5 intre inten-
sitatea acestor arome volatile gi con-
centratia de zah5r ce se g5segte in
nectar. Cu cit aceasta e rnai parfumat.5,
cu a t i t concentratia de zah5r e mai
mare. Pe suprafata glandelor nectari-
fere se v l d numeroase organe mici
denumite stomate. Ele sint alcltuite,
fiecare, din cite dou5 celule aparte,
fntre care se afll un orificiu ingust
prin care aerul de la exterior comunic5
cu interiorul tesuturilor. Cind planta
nu trebuie s l producl nectar, ci zah5-
rul sti fie acumulat, nu ies prin aceste
orificii decft vapori de ap5. Seva vine
din sol prin r5d5cini gi trece prin
tesuturile plantei inclrcat5 cu solutii
de silruri: fosfati, azotati, carbonati
etc. Ea urc5 pin5 la frunze, unde are
loc un proces de asimilatie prin feno-
menu1 de fotosintezl. Apoi seva coboa-
rii pe aceleagi c5i sub form5 de sucuri
zaharate dacil fnflorirea e rnai tirzie,
depozitindu-se ca rezervl nutritivl.
Atunci cind planta e in floare - ele
trec direct in ovarul florilor pentru a
alimenta semintele. fn aceast5 din
urmg situatie, sucul zaharat, trecind
prin glandele nectarifere, igi m5regte
cantitatea de zaharozl, dar sub actiu-
unea unor fermenti aflati in potirul
florilor, se constat5 un inceput de
descompunere a zaharozei In dou5
zaharuri simple : glucozl gi fructoz5 ;
acest proces se va amplifica rnai mult
in guga albinei. Secretia de nectar
apare in picsturi care se adunl in
potire in cantittiti cu atit rnai mari,
cu cit afluxul de sev5 este mai intens.
Lichidul zaharat nu vine in glande
decit atunci cind planta are conditii
prielnice pentru transpiratie. Atunci
glandele nectarifere descarci in pic5-
turi infime din prisosul proviziilor de
zahilr o cantitate rnai mare sau rnai
mic5 de suc zaharat. Transpiratia plan-
tei - d u p l H o rn e 1 - e un fenomen
ce se produce zi gi noapte gi care se face
pe hcetul, prin evaporarea apei, care
strtibate organele ei ce sint in direct5
atingere cu atmosfera. Sub influenta
luminii gi absorbtia razelor calde ale
soarelui de ctitre clorofila din frunze,
se produce in timpul zilei un alt.
fenomen, gi anume o evaporatie activk
a apei din plants. Transpiratia pro-
voacl in plant5 o foarte vie circulatis
a apei, pe care rldgcinile o sorb din
plmint; de indat5 ce vine noaptea,
echilibrul acesta se stric5; transpi-
ratia prin cuticull continu5 rnai do-
mol, dar cea prin stomate (stomatal5k
inceteazl, c5ci lipsegte lumina soare-
lui care s-o producl. Atunci seva
care se adun5 mereu in tesuturi gi nu[
rnai poate fi evaporat5 se ,,strecoarS"
prin ele, trece prin glandele nectari-
fere, se filtreazil prin stomatele lor
ce sint inc5rcate cu materii zaharoass
gi se adun5 sub form5 de suc dulce
in potirul florilor sau in alte zone
de exudatie ale plantei; de acolo,
dimineata gi in unele ore ale zilei,
albinele se grfbesc s5-1 culeag5. Acesta
este nectarul. El ins5 nu este numai
un produs zaharat, glucidic, ci in
compozitia sa glsim acizi organicir
aminoacizi, compugi fosforici, uleiurl
volatile, care-i dau o arom5 diferitil
de la specie la specie, precum qi unele
enzime, care de fapt au o component5
proteici, enzime care a j u t l nectarului
la transformarea lui in miere, impreu--
n5 cu cele pe care organismul albinei
le produce. Abundenta gi calitatea
nectarului sint trils5turi ereditare ale-
fieclrei specii de plante in parte.
Aceste deosebiri apar nu numai fntre
diferitele specii, ci gi in cadrul diferi-
telor varietgti sau populatii care for-
meazl o specie.
Fenomenul variatiei productiei d e
nectar in floare se manifest5 foarts
des nu numai la inceputul sau sfirgitul
unei infloriri; chiar gi in cursul unei
zile nectarul aflueaz5, se resoarbe sau
se pierde, ori are o concentratie rnai
mare sau rnai micl de zahlr, datorits
anumitor conditii fenologice. fn mod
obignuit secretia cea rnai bogatii gi cu
NECTARUL
concentratia cea mai ridicat5 de zah5r
e atunci cind se deschid anterele cu
polen gi stigmatul e gata s5 primeasc5
alementul fecundator, care e polenul.
La alte flori - cum e de pild3 facelia,
albinele negl ijeazl florile abia des-
chise, c5ci ele prefer5 s5 cerceteze pe
cele care au lnflorirea aproape termi-
n a t i ; atunci, degi nectarul e mai putin
in potire, el are o concentratie rnai
mare de zah5r. Nu intotdeauna o
plant5 melifer5 d5 o productie mare;
uneori culesul este inexistent. De pild6
fn 1957 s-a observat c5 salcimul Pn
plini fnflorire nu era de loc cercetat,
iar albinele recoltau nectar de la
ilora spontan5 crescut5 pe marginea
drumului. Examinind cauzele acestui
fenomen neobignuit, s-a stabilit c5 in
luna aprilie cind mugurii florali abia
s e deschideau, a cszut o brum5 groas5.
Inflorescen$elor le lipseau vlrfurile
,ciorchinilor, de parc5 erau retezate
toate de la jumitate. Bruma a distrus
virful mugurelui floral, actionind gi
asupra restului din mugure care, degi
a fnflorit, nu a produs nectar de loc.
Cantitatea rnai mare sau rnai m i c l
d e nectar in potirul florilor depinde,
d e asemenea qi de alti factori: de
vPrsta plantelor, de structura tesutu-
lui nectarifer, de agezarea florilor pe
plants gi de conditiile proprii fiecirei
flori. Sint flori cu cantit5ti fnsemnate
,de nectar, cum e de pilds rostogolul,
Echinops sphaerocephalus, care dau de
la 2-6 mg nectar gi deci, culeglndu-1
numai de la 10-30 de flori, o albin5
fgi poate umple guga, tinind seama c5
.ea poate transporta la un drum p t n l
la 0,069 g. Altele, cum sint cele cu
inflorescente compuse, ca la trifoi,
dispuse fn capitule globuloase multi-
forme, trebuie s5 fie cercetate cu
.sutele, ca albina s6-gi umple guga.
Ceea ce atrage in special albinele
l a culesul nectarului din flori e pro-
118 NEGTARUI.
centul mai ridicat de zahlr. Sint multe
plante cu nectar abundent, dar sirac
in zaharuri,. pe care albinele 11 recol-
teaz5 numai atunci cind nu g5sesc in
cPmp altul mai bogat. Procentul mediu
de zah5r in diferite soiuri de flori e d e
50%. Unele au numai 8%, iar altele
ating chiar cifra de 76% care e linlita
maxim5, cum e de pilds cel d e la
floarea de govirv. Cercetltorii au
aflat valoarea in zahlr gi procente a
unor plante melifere, stabilind chiar
tabele privind productia lor de nectar,
V.n. Flora meliferti. Pornind de la
procentul de 8-10% sub care albinele
nu mai culeg nectarul, s-a g5sit de
pild5 cii laleaua pestrit5 - Fritillaria
imperialis L., are 10% zah5r in nectar,
prunul 13%, msrul 22%, teiul 30%,
viginul35 %, rapita 35%, iedera 55 %,
castanul porcesc 68% 8: qovlrvul76%.
f ntre aceste limite sint cele cPteva
sute de plante gi arbori descrigi la
notiunile respective, V.n. Flora meli-
fern.
De asemenea, faptul c& majoritatea
sorturilor de nectar contin un amestec
de zaharuri, are o influent5 impor-
tant5 asupra compozitiei mierii, fiind-
c5 un anumit amestec de zaharuri
exercit5 asupra albinelor o atractie
mai puternics declt o concentratie
egal5 cu numai un singur fel de zahir.
Cum cele trei zaharuri mai importante
se ggsesc in nectarul plantelor fn
diferite proportii, atractia exercitatg
asupra albinelor de fiecare specie de
plant5 depinde nu numai de concen-
tratia zaharurilor, ci gi de proportiile
relative ale zaharurilor componente.
Sint totugi plante care dau nectar din
belgug gi totugi albinele nu pot 85
profite de el, potirul florilor fiind
prea adtnc fat5 de lungimea trom-
pelor. Virsta plantelor are gi ea o
influenti mare Pn productia de nectar.
De pildg, I n t r ~ o pgdure cu tei
 b5trfni or prea tineri, florile acestora
vor da mai putin nectar decit in
pldurile cu tei de virst5 mijlocie. De
asemenea, florile de pe vfrfuri, la
unele plante, contin o cantitate rnai
redusl de nectar, avfnd glandele pro-
ductitoare de nectar mai putin dezvol-
tate, dar qi pentru faptul c5 fnfloresc
rnai tfrziu, cfnd planta gi-a epuizat
in parte rezervele.
fn privinta celorlalte conditii in
leg5turti cu factorii externi cercet5-
torul francez Bonnier a g5sit c5 varia-
t i a cantittitii de nectar e foarte mare
in aceeaqi floare.
fntr-adev5r, cantitatea de nectar din
floare e fn legtiturg direct5 cu ora din zi
cfnd nectarul e rnai mult sau rnai putin
abundent ; cu umiditatea sau usc5ciu-
nea aerului; cu cantitatea apei din
sol pe care planta o are la dispozitie
in momentul oportun; cu compozitia
terenului, natura solului, starea lui
hidrologicg gi bog5tia elementelor nu-
tritive solubile; cu acumul5rile de
substante zaharoase realizate fn tesu-
turile plantei sau arborelui, cu un an
fnainte; cu climatul gi agezarea plan-
t e i fn raport cu altitudinea; cu expu-
nerea rnai mult sau mai putin la
soare, care determin5 intensitatea fe-
nomenului de fotosintez5 fn frunzele
plantelor gi acumularea substantelor
nutritive, care se cheltuiesc partial
la formarea nectarului. Totodat5 e fn
direct5 leg5tur5 gi cu actiunea vfntu-
lui gi intensitatea lui; cu frecventa
vizittirii plantei de ctitre insecte etc.
Intr-un timp cind barometrul arat5
,,timp frumos gi statornic" cantitatea
de nectar a aceleiagi flori, fn mod obiq-
nuit, scade putin cite putin la ora 15,
pentru ca sti se urce spre searl.Aceast5
cregtere continu5 se produce toat5
noaptea, pin& la rtistiritul soarelui.
Factorii care inilnenteazil cantibtea
de nectar fn raport cu conditiile clima-
terice g i meteorologice. C 6 I d u r a
normals, fn conditii de umiditate
atmosfericl potrivit5, favorizeazg o
secretie mai abundentii a nectarului
de catre plante. fn noptile calde,
urmate de zile noroase, nectarul abun-
d5 fn potire.
R H c i r e a b r u s c d de la sffr-
gitul primgverii, care adesea coboari
temperatura aerului sub nivelul obig-
nuit din timpul infloritului, fac s&
scad5 foarte mult productia de nectar,
mai ales cind solul nu are umiditate
suficient5. fn schimb plantele fns5-
mfntate fn toamnil, ale c5ror seminte
au trecut printr-un proces de iarovi-
zare fn timpul iernii, dau nectar chiar
la temperaturi rnai joase.
P I o i 1 e care cad in timpul fnflo-
ritului spa15 nectarul la unele specii
de flori, mai ales la cele ale c5ror
cupe stau fn sus ; apa de ploaie dimi-
nueaz5 procentul de zah5r sub 8%, i a r
albinele nu culeg obignuit un nectar
cu o concentratie atft d e - redusti.
Ploile abundente ce cad spre sfirgitul'
verii gi fnceputul toamnei favorizeazti
formarea rezervelor de zah5r in tesu-
t u l plantelor, in bulbi sau in tulpini,
V.n. Analiza amidonului.
fn schimb o secet5 prelungit5 din
var5 gi toamn5 are o influent5 nega-
tiv5 pentru producerea de nectar in
anul urmGtor, mai ales cfnd iarna nu a
clzut z5pad5 abundent5.
Desc6rcdrile electrica
gi tulburlrile atmosferice, in mod
obignuit sfnt favorabile secretiei d e
nectar.
L u r n i n a s o l a r 6 are o de-
osebit5 insemngtate fn productia de:
nectar. Cercet5torul M.F. S e m e t-
k o v a urm5rit vizitele f5cute d e
albine florilor unor arbori luminati:
de soare, fat5 de cei care primeau
lumina difuz5 fiind umbriti. fn 20
de minute florile luminate au fost
NECTARUL 120
vizitate de 11 albine, iar celelalte
numai de 4 , s albine. Aceasta se dato-
regte faptului cti albinele sint impre-
,sionate mai cu seamti de florile care
reflectti mai intens razele ultravio-
lete, cum e cazul celor bine luminate.
Lumina solar6 influenteazi5 nu numai
productia de nectar, dar chiar durata
fnfloritului. Florile din umbril ale
:salcimului cu fnflorire continuti, selec-
tionat gi fnmultit la Godolo (Ungaria)
fgi terminti inflorirea la jumtitatea lui
iunie, pe cind florile luminate f g i
.continuti lnflorirea pinti la 15 august,
.deci cu douti luni rnai mult. Sint gi
.exceptii de la aceastti regulti - de pildti
florile umbrite de la zmeur dau rnai
mult nectar decit cele care slnt expuse
permanent la lumina solarti.
Lumina este important5 gi din
punctul de vedere a1 posibilittitii
.efectutirii fotosintezei, datoritti ctireia
este posibilg transformarea substan-
-$elor brute din plante Qiseva elabo-
ratg. Lumina este unul din factorii de
.care depinde asimilarea bioxidului de
.carbon, deci cantitatea hidratilor de
,carbon produgi, adicti a amidonului g i
a zaharurilor. Partea de lumini5 folo-
sitti de plante in scopul de rnai sus
poartg numirea de radiatie fiziologicti.
f n g h e t u r i l e t i r z i i depri-
mtivarti distrug adeseori mugurii flo-
~ a l aii diferitilor arbori, care elabo-
reazti nectar intr-o milsur5 foarte
.redus5 cilnd infloresc partial sau chiar
d e loc.
Cfnd temperatura nu e chiar aga de
redusti Pncit sti distrugg complet gi
vizibil plantele, ci este cu 1-2°C rnai
~ i d i c a t gdeclt limita minimti, aceasta
le debiliteaza aga de tare, incit nu se
m a i produce nectar. Spre exemplu,
$lorile de salcim slnt extrem de sensi-
%ile la ingheturile gi rticelile tirzii.
$3-a observat cti, degi exista o mare
abundentti de flori gi conditiile pentru
NECTARUI.
productia de nectar erau indeplinite,
totuqi unele portiuni de ptiduri nu
produceau nimic. Acestea erau tocniai
acelea unde un curent rnai rece, in
cursul primtiverii, a debilita't in aga
mtisurti florile, Inclt acestea nu mai
produceau acolo nectar in ace1 an.
V i n t u I actioneazg direct asupra
productiei de nectar rnai ales cind
bate cel de la sud, uscat qi fierbinte,
evaporind o mare parte din nectarul
florilor, in special la florile cu glandele
nectarifere mai expuse, ca hrigca, teiul,
zburtitoarea etc.
R o u a are un rol de seamti in
producerea nectarului. Roua depinde
rnai intli de existents vaporilor de apti
fn atmosferti. Aceasta este posibil nu-
mai dacg nu ne gtisim intr-o perioadti
de secetti prea mare. Ea se produce
atunci cind, dupti zile ci?ilduroase,
urmeazti nopti rticoroase, cu cer
senin, cu atmosferil liniqtitil, ftirti vitnt.
fn aceasti5 imprejurare se produce jos,
la fata ptimintului, o rticire a ptiturii
de aer.
C e a f a ~i n e g u r a s i n t v a p o r i
de apti, mai mult sau rnai putin dengi
care plutesc In aer, aproape de pgmfnt,
tulburind transparenta aerului.
La majoritatea plantelor actiunea
lor este negativti, adici5 pggubitoare
asupra productiei de nectar. Busuiocul
de mirigte, spre exemplu, ce infloregte
in luna august gi septembrie, este
foarte sensibil la ceatti gi cu atit rnai
mult la o negurti puternicil. Imediat
productia de nectar Pnceteazti gi necta-
riile plantelor nu-gi mai reiau activi-
tatea. Dupti o zi de cules bun, fn ziua
urmtitoare incepe dintr-o d a t l furti-
~agul.
Dupti zile repetate cu negurti groasii,
secretia de nectar a plantelor inceteazg
iar sezonul apicol activ se poate con-
sidera incheiat.
 Umiditatea aerului e
gi ea deosebit5, c5ci in conditii egale
de sol cantitatea de nectar se milregte
cind umiditatea aerului e mai mare.
Naturalistul Bonnier a pus fn dou5
vase cite o floare de iarbri neagrci;
prima - A - a fost lrisatri in aer
liber, higrometrul ar5tfnd 65% umi-
ditate gi s-au extras de la ea in 24 de
ore 18 mm3 de nectar, pe cind la cea
de-a doua floare - B - t i n u t i sub
un clopot de sticl5 cu o stare higro-
metric5 de 98%, cantitatea de nectar
a fost de 47 mm3.
N a t u r a s o l u l u i g i corn-
p o n e n $ a 1 u i are mare Pnsem-
nritate in productia de nectar. Autorul
avind dou5 stupine la salcim: una
in padurea Mihai Bravu (Brgila),
plantats, pe sol compact in cea rnai
mare parte, iar alta in Bertegti,
numai la 7 km deprirtare de prima,
dar plantat5 pe teren nisipos, a recol-
t a t 19 kg miere media de stup de la
prima, iar de la cea de-a doua 28,5 kg
miere de stup. Deci compozitia solu-
lui d 5 variatii Pnsemnate in productia
nectarului. Lucerna gi sparceta dau
productii mari de nectar in terenuri
calcaroase mugtarul de asemenea.
Acesta a dat rnai mult nectar in terenul
calcaro-nisipos gi calcaros, decit cel
de pe tererlul argilos; hrigca - din
contril - d5 rnai mult nectar in tere-
nu1 argilo-silicos decit in eel calcaros.
Facelia prefer& un sol argilos sau argi-
lo-nisipos. Drobugorul gi lucerna dau
rnai mult nectar pe terenul calcaros.
Floarea-soarelui secret5 mult nectar
pe terenurile cu cernoziom gi aluviuni
bogate. f n concluzie, fiecare specie
de plante produce nectar in cantitate
sporit5, dacri necesitgtile acesteia sint
satisfgcute de caracteristicile solu-
lui.
0 b u n 6 agrotehnicciapli-
cat5 plantelor melifere cultivate gi
mai ales cind li se dau ingrrigaminte
organice gi minerale are mare insem-
nritate in productia nectarului. D e
pildri, la unitatea agricols de s t a t
Alba, regiunea Bucuregti , parcela
de facelia, crireia i s-au dat 150 k g
de superfosfat, a avut o inflorire
de trei ori rnai abundent5, i a r
numrirul de albine pe m2 ce au vizitat
parcele diferite a fost cu 180% maii
mare. Cercetgtori din Anglia dind
plantelor melifere oligoelemente mi-
nerale, ca bor, molibden, vanadiu etc..
productia de nectar la ha a fost mult.
mriritg. Fiecare plant5 reactioneaztl
la lipsa anumitor oligoelemente.
De asemenea cercetritoarea G.A.
B u h a r e v a a dovedit c5 dacri s s
trateaz5 semintele de hrigcil inainte
de insamintare cu bor, zahsrul din
nectar cregte cu 19%. f n consecint5
plantele au fost cercetate de albine
cu 52% mai mult fat5 de un ogor
martor cu seminte netratate, yi c a
rezultat final productia de boabe a
fost cu 289 kg rnai mare.
Problema de a gti care ingrlgilminte
exercit5 cea rnai mare influent5 asupra
productiei de nectar la plante, are 0
mare important5 practic5 gi teoretic5,
S-a stabilit, c5 fngr5gilmintele fosfa-
tice gi mai ales potasice influenteazg
evident secretia de nectar. EfectuB
ingrrig5mintelor minerale complete,
este gi rnai favorabil. Administrarea
ingrggrimintelor in rnai multe reprize,
rnai ales combinate, contribuie la o
substantial5 sporire a nectarului se-
cretat.
Dar sporirea productiei globale d e
nectar la hectar se poate obtine gi p e
calea sporirii num5rului de flori, care
are o mare importantri, la cele rnai
multe plante, cind azotul este asociat
gi cu alte ingrrigriminte. fngr5ggmintuI
complet produce un spor mediu d e
aproape dou5 ori la totalitatea flori-
NECTARUL 122 NECTARUI.

lor, deci gi pe unitatea de suprafat5 R vetisian - cu atit ace1 soi

productia de nectar va spori propor-
tional.
Variatia product,iei de nectar Pn
raport de cercetarea florilor de catre
albine. Cu cit o floare este vizitatii
mai des de albinele culeggtoare gi
polenizatoare, cu atit planta trimite in
glandele nectarifere o mai insemnatii
cantitate de nectar. E ca un r5spuns
chemtirii pe care floarea a fiicut-o
albinei ca s5 vinii s5 o polenizeze,
c5ci in felul acesta productia sa de
seminte v a cregte, i a r puterea de
germinare qi de vigoare a viitoarelor
plante va fi mai mare. S-a observat
aceasta in special la plantele ento-
mofile. Aga cum se arat5 la notiunea
zahcir, s-a constatat cti o trip15 recol-
tare a nectarului dintr-o astfel de
floare nu numai c5 d5 o cantitate
sporitg de nectar fat6 de florile care
au fost vizitate numai o singurg dat5,
dar yi concentratia de zah5r a acelei
flori e cu 95,8% mai mare. De
asemenea, cu cit autosterilitatea unui
soi este mai ridicatii - dup5 cum
a constatat cercet5torul sovietic G. A
sccretg mai mult nectar, pentru atrac-
f,ia insectelor qi asigurarea polenizgrii
incruciqate.
Actiunoa nogativii a d8un8torilor y i
bolilor plantelor. Secrei,ia nectarului
este influentat5 in mod negativ de
dugmanii qi bolile plantelor. Sint
anumiti dHunatori care atac5 plantele,
arborii si pomii produc5torii de nec-
tar, sliibindu-le vigoarea qi In cele din
urm5 distrugindu-i. In timpul evolu-
tiei bolii, capacitatea nectariferg scade
mult. La salcim, pomi fructiferi etc.
djungtorii pot cauza o serioasg dimi-
nuare a productiei de nectar. Pe ling5
aceasta, uneori insectele insegi sau flu-
turii lor, in caz de invazii masive,
consum5 mari cantittiti de nectar.
Produc$ia de noctar a divorselor
plante la ha. Pentru orientarea api-
cultorului in Gutarea resurselor de
nectar qi bog5tia lui in diferite plante,
pe o intindere de teren determinatti,
cercetiitorul sovietic G u b i n a sta-
bilit un tablou de plante melifere, cu
productivitatea lor de nectar la ha,
aqa cum se vede mai jos.

Tabelul 3

/
PRODUCTlA D E YIERE LA HA A PRINCIPALELOR PLANTE YELIFERE

Denumirea plnntei

Salcimul
I Produotin la ha,

600-1 500
I Facelia
Denumirea plantei
*-a;;t?;

360-500
ha,

Teiul 600-1 000 Sulfina 100-250

Jugastrul 600 Lucerna 25
Glicina 200 Lucerna irigatg 250-380
Salcia 120 Borceagul 50-70
Artarul 150 Sparceta 100-150
Castanul 50 Ceara albinei 260-380
Scorugul 30 Izma 150
Corcodugul 40 Roinita 120
, Migdalul 5 Isopul 60-120
Rugul 6 Busuiocul 200
Cenugarul 260-350 Zburitoarea 50-200
PBlBmida 70-120 Salvia 200
Scaietii 150-350 Jalegul 260
Susaiul 46 Limba mielulni 150
-1oq au!qIe a l p ap aleu!ur!Ia a p n n p 'qen~asqoap n a ~ 2!ern ?jle n:, 3 -~o[!l
-!zaJ u!p !jnza:, pods luls apun lnpq -!ze~ed ea~!j[nurug yu!mJalap a:,!Soto~
a p ~ d en3 nus Fleqaaju! y u e ~ y o -oalaur a8aq!a a~!!$!puo:, !6: !a!uo[oD a
n:, yllepo '!.rods ap p m ~ o jqns !au ~~!SO~O!Z!J e a J q s p u ~ 3!emnu !A!:,ou
-191" Inu!lsalu! UJ aBun[e [nyzeJed u!aap ~ e '!uaureo
p e~ ezo[n:,Jaqnl 83
-ln:,e pulnIoAa laj e[ '~o[auyq[e [nd~o:, ui quaueur~ad
q e o q ' a ~ e m alJeoj l u a a o ~ d u n - J ~ U J !j ~ l eyoq lalsaole !!j!zle~ed B:, yJap!s
~a!d 16 p a j n s a1!339ur '!n1nuraq8 e ~ e j e -uo:, 'JOI eal-e?!aolem u j '!!~olslao~a3
UJ Jopyunay ~ndury$ui ~3 7eaJasqo -ge:,apu!a !j e a n a ~ Bna !aun?e !8
e-s 'aqnpe aIau!q[e n3 Fp8a urind aJem aJapugxa o efap llenI e ea 'aluap
{a:, nes ' a ~ e m!em q n m yJnsgur o - J ~ U J -!Aa ~ e d ea[arnoldm!s pu53 -!u!dn?s
p a p s a[a aqels a1!!uo103 ug ysul a q n w !leu alas ug Inze:, a urn3 e4.e
.~oi;!ldg[ n:, BnB~aqurp alrupJy quis 'al!jm!sau ad 'la:,uJ EzeamnI !JoalIe
apun 'ao!u~alnd ap!uo[oa UJ szourasou 'aseona?sezap aleqnzaJ n:, 14 lua[o!n
a p \?iej yo!ue8.10 ~$ua%s!za~ aJe9aJeo o a ~ e d epoaun e[eog 'laods u!~d alrm
qndaoug "1 ne a[!33yur f a s u y nle.18 - s u e q as a.1~3 ' v w a s o ~ p u a 8 'v?p
!em ala:, 3uis aquls.xpr a[au!qIe 'pleoq - ? ~ o d s o ~ ay.nu!pJo n 'vozo~odp. !ase[:,
.?$seam a a .yluaInJla !em aJeo9ym.m au!$~ede[3 .aapueZ 's?dv vurasoN mln[
e ~ e n p ~ ! n d!i; yuae! uj aaledear e n e l -ao!un I n ~ e o z o l o ~apd y+e:,oho~d' a l [ n p ~
ad
-eoq ' ! n ~ n ~ o ~ !e~aaaleqmo:, ap aJaAas JoIau!qIe e y~el!ze~ed p ~ e o qo alsa
!Jnsyur ne! as nu y m p ~ e 'yzeasa~p
p yseo!ioaju! leaamp nes Cmowaso~
-aJ !em as !!uo[o:, ala3-e ' ~ J B AUJ 'n!z~j%
e!qv eaunq al[o:,a~!sun ~ j e a3ej j lod aaaz ap 9eypaaJ a-s
!em n u aJea !B al!qyIs 'yu!qle yu!jnd 'yaseauguroJ e~nq[no!de n q n a d !j$ydp:,
n:, aseurgJ !!uolo:, Joun ~ i e UJ j plep ap ~eldaapug u n lsoj e !!uaoap !a4 ap
o-qurp osasg8 as !!.roqn:,!de 13unlv dm!$ am:, ,,?n2n~vdnlswznpp3" !JBJonI
.!!~a~grn!~d[nlndaauj e[ s a p reur ' d m p aoI !aseoao[eA le a ~ j l p alem!d q!~ad!l
u~ ~a!d !(5 aqlel!~!l3e yuqd ul :quro:, ne sofi~ UJ am3 ybamang ulp !rolnl!ls
-ns aIau!qIe JO[ -ealel!~ofeur UJ l!:, na -u!: "I mswaoas !& *N n ~ s m 0 3 1 ~
06-99 -lams eoqmng
009 ! n [ n ~ ~ ovapaaln
d OE !! ~ V N
9E sa)aSnr3 OE 9Ie l r u ~ ? B n l ~
OOF sa !urs)g~, OF !n~a~nos-sa~vo~~
OOZ ~nrnqsn~g 09-OE 8a8!1~
09-09 91"nlaSn~ 9Z-81 I"J"J(1
OZ OOE
oz 02
OZ1-OL
00F-00Z
OOF
WOSEMOZA
124 NOSEMOZA

a a v e . Sporul are o lungime in medie potrivnice, temperaturg f5r5 sau cu

d e 5 microni gi o grosime de 2,5 mi- variatii excesive ~i bruqte; agezarea
croni cu cuticul5 chitinoas5 sub care bun5 sau nepotrivit5 a stupinei gi
s e afl5 un filament polar lung de 400 mai ales ap5rarea de vint, sau expu-
microni ce st5 in spor ghemuit, in- nerea la biciuirea celor aspre qi t5ioase.
tr-o vacuol5 plinii cu o mas5 gelati- De asemenea neliniqtea coloniei cauza-
noas5. La cap5tul filamentului polar tii de d5un5tori, sint cauze care deter-
.se afl5 un fel de fulg gelatinos care de min5 o activitate sporit5 a paraziti-
fapt e primul stadiu a1 parazitului lor cit vi lipsa rezervelor de proteine
amoeboid, denumit planont ce are doi organice sau a pristurii din stup. In-
nuclei. Cercet5torul S v o b o d a ins5 terventiile inoportune ale stuparului
sustine c5 acolo ar fi patru nuclei. pe timp rece contribuie ca acea colo-
Sporii sint foarte rezistenti. Z a n d e r nie sii-si piard5 o parte din c5ldura
i-a putut p5stra in conditii prielnice de acumulat5, gi inlesnegte dezvoltarea
laborator pin5 la cinci ani. E i nu pier parazitului. De asemenea, sint stupari
nici chiar in cadavrul albinei moarte, care cred c5 vin in ajutorul albinelor
unde pot sta pin5 la un an. Pe p5mint hr5nindu-le prea din vreme cu hrana
sporii mor abia dupii 5-6 sgptgmini, de stimulare lichid5 in primgvarii,
dac5 sint feriti de soare care ucide in in vederea fnceperii ouatului miitcii,
15-30 ore. Liisati iarna afarii, in ger, dar ei fac mai riiu procedind astfel.
tr5iesc 2-4 luni. fn piimint intors, fntr-adeviir, o colonie care e atinsii
vietuiesc 3 luni; mor ins5 la ciildura de boa15 in stare latent5, dacii primegte
de 54-65°C dup5 15 minute. De ase- 3-4 kg de sirop de zahgr, va cheltui
menea mor dup5 4 ore intr-o solutie de cu transformarea lui in miere ultime-
10% form01 gi foarte repede fntr-una le rezerve de enzime t i de protein5
de 10% acid fenic. f n miere tr5iesc 9- organic5. Atunci albinele, pierzind
12 luni. fn celulele fagurilor gi in stup puterea de rezistent5, parazitul igi
trriiesc pin5 la doi ani. Vaporii de acid g5segte teren propice spre inmultire.
acetic in concentratie de 90% ii dis- Nu acelagi lucru se intimpl5 dac5
trug in 2-3 zile dac5 timpul e cald; colonia ar fi ajutatii in loc de zah5r
sub 18°C ei mor dup5 4-5 zile. cu 3-4 kg de miere indemnii de mi-
De asemenea vaporii bioxidului de crobi, miere pe care albinele numai o
sulf gi mai ales acidul sulfuros au un mut5 in celulele cuibului cu eforturi
efect similar. Prof. Borchert a g5sit minime. Cind se mai adaug5 gi un fa-
spori de nosema in coloniile multor gure cu p5stura ling5 fagurii mijlo-
stupine, sub form5 endemic$. E i se cagi, se vine cu adevilrat in ajutorui
dezvoltii mai cu seam5 in coloniile acelei colonii nevoiage, amenintat5 de
slabe, r5u intretinute gi cu o slab5 invazia parazitilor nosemozei.
posibilitate de inciilzire a cuibului. De asemenea, neputinta albinelor
f n cele mai multe cazuri, boala st5 de a-gi face in iarn5 un zbor de curii-
in stare latent5, dar poate sc5dea ca tare cel mai tirziu In februarie-
intensitate, sau devine acut5 in legii- martie, e unul dintre factorii care pot
tur5 cu o serie de factori gi anume: determina o stare de trecere a bolii
gradul de activitate a catalazei glan- din latent5 in acutl. Cercetiitorul
delor renale; gradul de infestare a1 W. Stekee gilsegte cil este o corelatie
coloniei ; compozitia sa structural5, foarte strinsil intre gradul de infesta-
conditii atmosferice favorabile sau tie a1 unei colonii in care boala etti
-NOSEMOZA
latent5 gi fmpiedicarea zborului de
.curtitare neinggduit de conditiile at-
mosferice neprielnice, fapt care poate
duce la totala distrugere a coloniei
respective.
Contaminarea coloniei qi evolutia
bolii cu spori de Nosema apis se face
pe cale bucal5 prin mierea gi plstura
ingerat5. Sporii se afl5 pretutindeni
in stup, iar un mijloc sigur de ve-
hiculare a lor e insugi apicultorul care
.schimbS fagurii cu hran5 sau puiet
de la un stup la altul. De asemenea,
trintorii care circul5 f5r5 opreligte
d e la o colonie la alta pot s5-i aduc5,
apoi viespile, dar mai ales fluturele
de g5selnit5 ce intr5 noaptea prin
stupi, duce sporii pretutindeni, mai
ales c5 ei insigi sint purtgtori de spori
in evolutie sau nu, in organismul lor.
Un singur spor ingerat odat5 cu hrana
sau apa infestat5, ajunge in intesti-
nu1 mijlociu. Acolo, sub actiunea sucu-
lui gastric igi dizolv5 cuticula exte-
rioar5 protectoare, trecind in starea
vegetativ5 din care el insugi a evoluat
qi apare sub forma amoeboid5 de pla-
nont cu doi nuclei gi cu ace1 filament
polar care-i ajut5 s5 se poat5 mirjca.
Numai sub aceastti form5 vegetativ5
parazitul se poate inmulti. E l are
atunci o m5rime de 0,7 pin5 la 0,25
microni. Locul s5u de predilectie
gi-1 alege intr-o celul5 epitelial5 a
fnveli~ului intestinului mijlociu, a
c5rui membrang o str5bate. Acolo
g5segte mediul prielnic pentru dezvol-
tare, incit numai dup5 30 minute nu-
cleii se contopesc realizind fenomenul
d e autogamie. fncepind de atunci pro-
toplasma in 3-4 zile igi m5regte vo-
lumul, parazitul trece in cea de a doua
form5 vegetativ5 ca meront, a c5rui
dimensiune a crescut mult atingind
intre 3,3 pin5 la 7,5 microni. Acestia
se inmultesc prin diviziune direct5,
terminind evolutia sub form5 de spor
125 NOSEMOZA
Schema infestgrii progresive a intestinului
albinei cu spori de Nosema apis:
1 - patrunderea pe cale bucalil a sporilor; 2 -
planonti $i meronti invadeazi celulele epiteliale
ale intestinului; 3 - intestin complet invadat cu
spori maturi evacuati pe rect (2 a n d e r)
cu filamentul polar respectiv. Ciclul
s5u de dezvoltare e de 72-90 ore, in
care timp ei invadeaz5 organismul
albinei. Meronti rji spori au fost g5-
siti gi in glande, in tubii malpighieni,
in vezicula seminal5 a m5tcii rji chiar
in larve c5p5cite. fn timp de 30-
40 zile inmultirea lor atinge 50-
60 milioane. fn special infestarea tu-
bilor malpighieni, organe de excre-
tie, m5regte extinderea bolii gi fmpie-
dic5 functionarea lor normall.
Gazda, devenind prea debilitat5 ca
s5 poat5 sustine atitia paraziti, aceg-
tia p5r5sesc victima sl5bit5 gi ies in
stup sub form5 de spori, pe faguri,
pe polen gi chiar in miere, unde
s-au num5rat intr-un gram pin5 la
10 milioane. Cea mai mare parte din
spori se adun5 in intestinul gros, de
unde sint eliminati de albinele infes-
tate cind zboar5 gi astfel se rispin-
degte in natur5, pe psmint, plante,
flori sau apa de b5ut unde se pot
NOSEMOZA 126 NOSEMOZA

albinelor ar fi: In ianuarie 8,2%, fe-

bruarie 12,4%, martie 18,5%, apri-
lie 38,6%, mai 61,7%, iunie 33,8%,
iulie 18,3%, august 8,6%, septem-
brie 2,3%, octombrie 0,1%, noiem-
brie 6,1%, decembrie 7,4%.
f n s e z o n u l d e i a r n c i tem-
peratura Tn colonie este sub 31°C
clci lipsegte puietul, iar parazitul
nu se poate dezvolta. E l igi porneqte
activitatea de inmullire gi invadare a
organismului gazd5, incepind de la
acest minim de temperaturg, adic5
de la 31°C-36,6"C. Cind hrana de iar-
n l va fi improprie - cum e cazul cu
mierea de man5 - ori cind mierea s-a
cristalizat in faguri iar albinele n-o
pot dizolva din cauza lipsei de ap6
Intestin sfinatos cu celule epiteliale vi cor- in stup, sau cind in stup lipsegte p6s-
pusculi calcificati (Z a n d e r) tura in imediata apropiere a ghemu-
l u i , boala poate sci evolueze in r6u.
conserva aga cum am a r l t a t ante- 'In general nosemoza e considerat5
rior. drept boala mizerjei, a slrgciei, a lip-
Nu orice spor intrat in organism are sei de p5sturl In stup, chiar in iarn5,
ins5 aceast5 evolutie distructivl. De- dar mai ales a lipsei proteinelor acu-
pinde de puterea de rezistentl a or- mulate din toamnl in organism, sub
ganismului albinelor colonjei atacate, denumirea de tesut sau corp gras.
ca primii spori deveniti planonti, s5 Aceste deficiente se r5sfring asupra
nu se inmulteascil, s5 fie anjhilati puietului crescut intr-o colonie bol-
gi chiar eliminati afar5 in acest n a v l de nosemozl; obignuit albinele
stadiu, cind boala dispare. Dacl al- tinere ce se nasc acolo au limba
binele coloniei respective sint bine mai scurtci. Efectul negativ a1 bolii
hrlnite, cu rezerve suficiente de pro- tulburl atft de mult metabolismul
teine in tesutul gras, fosfatul de cal- albuminic, incit gi mierea poart5
ciu care regleaz5 aciditatea sucului marca acestei tulbur5ri organice, clci
gastric nu-i permite s5 evolueze. Nu- mierea dintr-o astfel de colonie e foar-
mai atunci cind acest element vital t e slracg in enzime. Boala e influen-
lipseste din components sucului gas- t a t 5 negativ gi de unii factori ce t i n
tric, iar aciditatea acestuia e modifi- de conditiile iernlrii coloniilor din
cat5, sporii igi incep opera lor nefast5. prisac5. De pildl: o gregitl agezare la
Nosemoza e o boa15 de sezon, care iernat a coloniilor, e un factor determi-
apare gi dispare in anumite conditii. nant in virulenta parazitului. fn spe-
Prezenta ei ins5 se consider5 cti este cial formarea unui exces de umidita-
permanentl' IIntr-o stupinl, care d a c l t e constituie un mare pericol. 'In
e ap5ratl cu mlsuri bune de igienl, atari fmprejurlri temperatura fn in-
nu poate s5-gi ia avint. D u p l M i h a i- teriorul stupului coboarti brusc, albi-
l o v , procentul lunar de infestare a nele sTnt silite si5 consume mult5
NOSEMOZA 127
h r a n l pentru a-gi ridica temperatura
corporal5 qi cea a ghemului ; reziduuri-
le excesului de h r a n l se acumuleaz5; un
zbor de cur5tare in zile calde nu poate
avea loc, clci albinele sfnt inchise in
adlpost. f n atare situatie ele sfnt ne-
voite s5 le dejecteze in interiorul
stupului, pe faguri, rame gi puiet.
Atunci umiditatea fn stup se mlregte
tji mai mult, iar mirosul greu nelinig-
tegte colonia. f n schimb, un zbor de
curatare determinat de o urcare brus-
c 5 a temperaturii g i care se intimplg
adeseoriiarna, zbor pe care fl fnlesnegte
stuparul, aga cum se va ar5ta rnai
departe - contribuie la imbun5tii-
tirea situatiei pe d o u l c l i : albinele
igi golesc intestinele pline cu milioane
d e spori, iar cele care au organismul
invadat de planonti gi meronti, zbu-
rind numai cfteva volte, cad pe zii-
pad5. Spre ugurarea coloniei, ele nu se
rnai pot fnapoia in stup care scapg-
d e aceste albine bolnave. Dacg stu-
parul intervine, aga cum se va argta
mai jos, colonia va fi salvat5.
f n s e z o n u l de p r i m & v a -
r 6,. cuibul incepe s5 ia o extindere
ma1 mare. Temperatura fn stup se
mlregte datorit5 puietului gi consu-
mului m l r i t de hran5. Concomitent
PnsCi, parazitii favorizati de aceastg
conditie termicg, fgi fncep fnmult irea
invadfnd organismul.
Glandele faringiene ale doicilor care
produc lgptigor pentru larve n u se
mai dezvoltj, normal, puietul e r l u
hriinit, albinele slilbesc, viata li se
scurteazil, echilibrul hormonal a1 co-
loniei se tulbur5, matca infestat5
rsspfndegte miile de spori prin excre-
mentele pe care albinele din s u i t a e i
le c u r l t i , iar contarninarea se face
foarte repede, dac5 nil se intervine
imediat .
Aga se explicl cum colol~iilecare l a
controlul sumar facut d u p l primul
NOSEMOZA
zbor de primtivarl au fost g5site pe
9-10 intervale, numai dup5 10 zile
s-au Injum5t5tit, f l r l ca Pn fata stupu-
lui s5 se vadg prea multe albine moar-
te. Ele au murit zburind in prisac5,
sau mai departe in ciutare de polen
sau ap5.
f n coloniile puternice, degi albinele
au fost infestate cu spori fncl din
toamng sau iarn5, dar care au re-
zerve organice suficiente de proteine,
cft-gi miere gi plstur5 in stup, fiind
in acelagi timp sustinute de stupar
cu o hran5 bogat5 in albumine gi vi-
taming B,, matca depune multe oug.
E a e bine hrgnitg, sucul gastric are
suficient fosfat de calciu, elipsele puie-
tului sint compacte, albinele tinere
eclozioneaz5 viguroase inlocuind pe
cele infectate care dispar, uzate de
efortul biologic normal.
Aceste colonii vor fntfmpina culesul
principal cu o mare rezerv5 de albine
culeg5toare gi atunci va fi asiguratg
recolta, iar boala infrint5. .
f n s e z o n u l d e o a r 6 c5l-
dura solar5 influenteazg temperatura
proprie a albinelor. Activitatea de
zbor a culeg5toarelor ridicl mult
temperatura lor corporal%, .prezenta ,
puietului pe numerogi faguri Pn cuib
degaj5 un surplus de c5ldur6 de peste
37,2"C, parazitul, in atare situatie,
devine latent, iar boala aproape dis-
pare. fn tgrile cu clim5 rnai cald5, cum
e de pild5 Spania, nosemoza face pu-
tine victime, c5ci soarele asaneazg
coloniile prin ciildura ridicat5 deafa-
r l gi din stup. Totugi sfnt cazuri cfnd
boala igi face aparitia in plin5 var5,
atunci cfnd, datoritfi unei intoxicatii
grave a coloniilor cu substante fun-
gicide aplicate in combaterea dlun5-
torilor la culturi, plduri sau livezi,
nosema apare gi completeazg dezas-
trul, dfnd ultima lovitur5. Atunci,
din cauza numiirului mic de albine ce
NOSEMOZA
128
I B
Intestin:
A - sinitos; B - bolnav
au rnai r5mas in stup, temperatura
sc5zind sub nivelul normal, sporii
germineaz5 gi invadeaz5 organismele
deja sltibite.
1'n s e z o n u l d e t o a m n d ,
nosema reapare, ins5 pentru scurt
timp, intre sfirgitul lui august gi sep-
tembrie, f5r5 a face pagube. E a nu
se manifest5 vizibil niciodatl in acest
sezon, cfnd albinele g5sesc in preajma
stupinei posibilitatea unui cules fie
dintr-o cultur5 de napi, floarea-soa-
relui pus5 pentru siloz, sau lot apicol
cu plante instimintate special in mij-
locul verii, pentru ca la inceputul
toamnei albinele s 5 - ~ ipoat5 face o
rezerv5 de substante proteice in or-
ganism. Cu orice sacrificii, stuparii
sPnt sftituiti 85-yi creeze astfel de cule-
suri, sau s5-gi duc5 stupii in pastoral
NOSEMOZA
la b5lti, unde plantele de toamng,
cum e izma de balt5, dau nectar gi
polen pin5 in octombrie. Aceasta e
cea mai sigur5 garantie c5 iarna va de-
curge in bune conditii gi parazitii vor
avea mai putine posibilit5ti de atac.
Simptomele bolii. Albinele infes-
tate de numerogi paraziti sint ne-
linigtite, ies gr5bite pe scindura
de zbor pentru prima curstire, dar
nu rnai apuc5 s5 zboare, c5ci las5 pe
scindura de zbor sau pe peretele fron-
tal a1 stupului materiile fecale.
Acestea ies sub form5 de $iaree cu
pic5turi apoase ce se preling, pline cu
milioane de spori, care sint gata s5
invadeze alte albine mature. Multi
stupari nu dau atentia cuvenit5 aces-
t u i fenomen, luindu-1 doar ca o banal5
diaree. In aceast5 privint5 el poate
fi lgmurit, de la inceput, printr-un
indiciu de diagnostic diferentiat gi
anume: fecalele albinelor bolnave de
diaree au culoarea bronz inchis sau
cafenie, pe cind ale celor bolnave de
nosemoz5 sint de culoare deschis5
gglbuie-verzuie, diseminate neregulat,
abundente gi cu miros acriu. Alteori
boala se prezint5 sub form5 de con-
stipatie; materiile fecale se acumulea-
zti in intestinul posterior, albinele bol-
nave stau cu abdomenul intins, lucios
b5tind in negru. Ele fac migc5ri in-
cete, umbl5 greu, ies afar5 din stup
gi cad de pe scindura de zbor, se tir5sc
pe jos, aripile le tremurli, nu pot s5
zboare gi mor curind. Cercetatorii
atribuie aceast5 form5 de constipatie,
maselor de paraziti care umplu in-
testinul, stranguleaz5 tubul digestiv
gi usuc5 continutul stiu, iar materiile
fecale nu mai pot fi evacuate. Stuparul
poate avea unele indicatii despre pre-
zenta bolii, fticind urm5toarea prob5:
albinelor muribunde li se zmulge
capul ; apoi cu o penset5 se apuc5 vir-
ful abdomenului, care se trage afar5
 NOSEMOZA
NOSEMOZA 129

foarte incct. Intestinul albinei s5nci-

toase este elastic, prezintci strangulciri
melare normale ca o armonicri, arc o
culoare brnnri-rosiatic5 si e aproapc
transparent. Cel a1 unei albine bolnave
de nosemoz5 are culoarea albicioasli -
opac5 - fiirii luciu - b5tind in cenu-
giu; el e miirit, nu mai prezintii stran-
gullirile inelare normale, e tulbure,
rnoale qi se rupe u$or. Cind boala de-
I-ine acutri, numeroase cadavre seviid
in f a t a stupului jos pe pcimint, csci
albinele nu mai ajung sci duc5 in zhor
dep5rtat <e cele moarte. Examir ind
atent cadavrele, se observii cii a u p i -
cioarele adunate sub torace, iar ari-
pile le-au rlimas intinse ca pentru
zbor. Atunci, boala v a fi greu de vinde-
cat. Alte semne caracteristice prezint;
elipsele de puiet ccipcicit care au unele
qoluri in masa lor. Ele sint consecinla
unei inconsecvente hrjniri a m5tcii Iniestinul 11nei mgtci grav infcslat cli No-
respective de ccitre albinele doici selna trpis ( Z a n d e r)
inconjurritoare. Acestea, avind glande-
le faringiene produciitoarc de I5p- precis5 a diagnosticlilni. 'tn aceastli
tigor atacate de paraziti, nu pot se- privin?,B se procedeazfi greqit trimi-
creta continuu, iar matca trece peste tind probe numai de albine moarte,
citeva celule in care nu depune ouii, crici diagnosticul confirmat nu va
sau larvele nefiind hrdnite suficient, arcita o just5 intensitate a bolii. In-
mor inainte de ciiplicire gi albinele nu tr-adeviir, s-au v5zut cazuri cind co-
le eliminii. lonia, cu ocazia zborului de curstare a
Un a l t simptom cauzat de acenstii albinelor a sc5pat de balastul albine-
alimentare insuficientii a larvelor e lor bolnave care iegind din st,up pen-
aparitia in masa albinelor tinere a Iru zbor au riimas afarii, pe ziipad5.
unora cu talie mi&, pitice, care se 'tn felul acesta ea a fost asanat5 cel
observ5 ugor dintre albinele siin5toase putin partial.
si normale ale coloniei. Ele au primit Proba ce se v a trimite v a fi din al-
putin 15ptigor, au ajuns la maturitate, bine v i i luate cu o eprubet5 din mar-
dar s-au dezvoltat num ai in m5sura ginea spatiului central a1 ghemului,
acestei hrane putine. De aceea a u ciici acolo, la ciildurii, se refugiazg
corpul mic gi o vitalitate sc5zut5. cele incubate de boalii. Lahorantul va
La aparita oricsruia din aceste rupe capetele la 10 din ele; le scoate
simptome apicultorul trehuie sii ia intestinul y i fiecare e pus aparte in-
miisuri urgente, aga cum le vom tr-un piihiirel mic unde se tritureazii
ariita putin mai departe, din care cu putin8 apii; analiza se face deci
prima este sii se trimit5 probe la la- individual vi astfel se 1.a c u n o a ~ t e
borator pentru analizii si stabilirea procentul de infestare a coloniei.
NOSEMOZA 130
Mgsurile preventive gi curative sint
cele obignuite de igien5 privitoare la
stupin5 gi l a colonie, iar ele trebuie
strict aplicate. V.n. Bolile albinelor.
h t r e acestea sint citeva speciale pri-
vitoare la nosemoz5 gi anume:
C u privire la stupinci $i stupi. Stu-
pina trebuie ferit5 de vinturile puter-
nice ale iernii care, prin brutalitatea
lor, coboar5 mult temperatura din inte-
riorul coloniei ce st5 in ghem, silind
albinele la un consum mare de hran5.
fn regiunile unde temperatura v a tre-
ce de minus 25"C, gi ea obignuit tine
mult timp, stupii trebuie s5 fie impa-
chetati in cojoc individual, in afar5
d e peretele frontal. fn fiecare prim5-
var5, cu ocazia reviziei de fond stupii
se cur5t5, in interior se spa15 cu ap5
fierbinte de 60°C cu 5% sodti. Dac5
se face gi flambarea peretilor, atunci
ei se vor spoi cu o solutie de propolis
cu alcool, care contine substante an-
tibiotice gi adezive. Fagurii se curs55
de pete gi excremente care apoi se spa-
15 cu o solutie de form01 10% supu-
nindu-i unei sulfuriz5ri - V.n. Su.lf.
Toate reziduurile aflate pe fund, cu
ocazia cur5t5rii ce se face fundurilor
in primele zile ale primgverii, se \Tor
arde. S5 nu se p5streze nici rumegugul
de cear5 aflat acolo, care are mulbi
microbi. fn interiorul stupului s5 nu
fie umiditate yi trebuie asigurat5 o
aerisire suficient5 mai ales dac5 se
face stupgrit pastoral.
C u privire la rnatc&, cunoscut fiind
c5 o matc5 infectat5 e mijlocul cel
mai periculos de raspindire a bolii,
e bine ca prim5vara s5 se fac5 un exa-
men coprologic a1 fecalelor ei, la un
laborator de felul celui initiat de
S.C.A.S. B5neasa. Acolo se vor tri-
mite numai lamele de sticl5 pe care
stuparul a silit matca s5 depun5 fe-
cale. Exarnenul coprologic se face
in felul urm5tor: se fixeaz5 pe fagurele
NOSEMOZA
de cuib matca unde e giisit5, aco-
perind-o cu un p5h5re1, cind ea s-a
urcat in pghiirel, sub el se introduce o
lam5 de sticl5. Pentru a cobori matca
pe lamd, se acoperi pCih5relul cu un
cornet, I5sind s5 str5bat5 puling
lumin5 pe sub el. RIatca coboar5 la
lumin5 pe lams. Atunci, ridicind
putin p5h5relu1, prinde matca de
aripi pe lam5 cu degetul cel mare gi
cel ar8t5tor1 ap5sind-o ugor; ea las5
de indat5 o pic5tur5 de fecale pe lam5,
eliberind apoi matca pe acelagi fagure
de unde a fost ridicat5; lama se lass
s5 se usuce, se invelegte in hirtie, tri-
mitind proba la laborator. De aseme-
nea, ca o m5sur5 de prevedere, m5tcile
iernate in afara ghemului sint hr5nite
iarna numai cu miere de salcirn in care
se adaug5 gi proportia cuvenit5 de Fu-
midi1 B ; in felul acesta albinele ce o
hranesc sint indemne de nosema.
C u privire la hrana albinelor colo-
niei. Mierea de mani5 trebuie exclus5
rnai ales in iarn5. fn caz c6 stuparul
nu are alta, e de preferat ca toamna s5
dea albinelor sirop de zah5r pentru
alimentarea lor in timpul iernii. V.
n. Hrana albinelor. Colonia si5 nu duc5
niciodat5 lips5 de hran5 gi s5 ierneze
in cea rnai perfect5 linigte. fn timpul
iernii, la primul soare cald gi f5r5 vint
de pe la mijlocul lunii ianuarie-fe-
bruarie, se vor sili albinele s5 fac5 zbor
total de curglare. V.n. Diaree. Astfel
ele igi vor desc5rca intestinul gros de
reziduurile acumulate in timpul iernii.
V.n. Zborul.
Dac5, cu ocazia acestui zbor, se vor
observa semne sigure de nosemoz5,
apicultorul va d a coloniei alti faguri cu
miere c5p5cit5 gi cu p5stur5. Operatia
se face a doua zi dup5 zbor, in felul
urmgtor: de dimineat5, fie cit de
frig afar5, albinele se vor scutura pe
fundul stupului, retrggind fagurii.
Stupul e dus imediat in cas5 la c51-
NOSEMOZA
dur5 rji se introduc faguri calzi preg5-
t i t i de mai inainte yi care au stat 24
de ore ling5 sob5. Albinele care au r5-
mas pe fagurii scoyi din stupi ocupind
celulele goale yi au ieyit intre timp,
se scutur5 yi ele in stup. Se pune dia-
fragma lateral5 rji materialul c5lduros
lateral, se agaz5 podirjorul, se inchide
urdinisul gi se las5 stupul in cas5 la
c5ldur5 pfn5 seara. fn acest timp albi-
nele se ridic5 pe fagurii noi, ii ocup5
yi irji organizeaz5 ghemul. Seara stupul
e dus intr-o camer5 neinc5lzit5 pin5 a
doua zi de dimineat5, cind e pus la
locul s5u in prisac5, ap5rat la exte-
rior de frig. Dac5 rezultatul analizei
conf irm5 nosemoza, apicultorul va
lua indat5 m5surile profilactice, ar5-
tate mai jos. Matca se schimb5 cu una
tin5r5 din anul respectiv, dup5 ce s-a
f5cut dezinfectarea stupului rji a co-
loniei prin tratamentul ce-l indic5m
rnai jos. 0 matc5 infestat5 nu tr5iegte
mai mult de patru luni de la data pri-
mei infect5ri. f n fiecare an se schim-
b5 matca. Fagurii care au pete de
diaree in strat gros pe spetezele rame-
lor yi pe celule se topesc, iar ramele
se flambeazg. Fagurii cu puiet desc5-
p5cit cu matcii pe ei se trec in corpul
a1 doilea a1 cuibului stupului verti-
cal, care se completeaz5 numai cu fa-
guri buni yi in prealabil dezinfectati
cu vapori de acid acetic. Sub corp se
pune o gratie iar puietul c5p5cit, rii-
mine jos. Cind puietul matur a eclo-
zionat din celule, acei faguri se dau
~i ei la dezinfectare. Atunci cuibul
se concentreaz5 jos gi se impacheteazg.
Colonia va fi hriinit5 in tot acest timp
cu o hran5 bogat5 in proteine, p5stu-
r5, soia, dar mai ales drojdie in care
\,or fi introduse yi vitaminele din sucu-
rile de legume. V.n. Hrana albinelor,
suc de legume. Se dau zilnic cite 200 g
cind afarii nu e cules suficient de po-
len proasp5t. Hrana se pune in jgheabul
131 NOSEMOZA
a 6
Ovar :
n - sinfilos; b - \ : nosemozA (7, a r. d e r)
h o l ~ ~ ade
ramei - hr5nitor. E a se dB seam pe
orificiul de hr5nire a1 podiyorului, in-
dep5rtind albinele cu putin fum. Se
poate oferi albinelor gi sub form5 de
turt5, pus5 pe o bucat5 de tifon dea-
supra orificiului de hr6njre. Coloniile
sl5bite de boa15 se unesc, alegind mat-
ca cea tin5r5. Coloniile se tin sub
strict5 supraveghere tirnp de trei
a n i ; dac5 li se las5 in stup.i miere
ca hran5 de iarn5 s5 fie numai din cea
de salcim rji cBp6cit5; altfel in prima
decad5 a lunii august se pune co:onia
pe faguri dezinfectati rji v a fi hrinit5
cu sirop de zah6r ca s5-1 transforme.
Cu aceast5 munc5 se vor epuiza ~ l b i -
nele de var5 b5trine care mor rnai
curind, iar in iarn5 intr5 numal al-
bine tinere. fn cuib se pun 1-2 faguri
cu p5stur5. Iernarea a dou5 colonii
intr-un stup, le pune pe amindou5 in
conditii bune pentru lupta contra fri-
gului yi consumului redus de hran6.
fn primele zile ale prim5verji se
face la toat5 stupina o hr5nire de sti-
mulare afar6 in natur5, dac5 stupina
e izolat5, iar albinele nu g5sesc inc5 un
cules bun de polen gi nectar proapgt.
Zborul activ a1 acestei hr5niri alar5,
la 150-200 m departe de stuping, ande
albinele culeggtoare sint atrase cu
 NOSEMOZ A
miere, contribuie la asanarea organic5
a albinelor bolnave. Zborul acesta
ridic6 temperatura corporal6 a albi-
nelor culegstoare pin5 la 3VC, pla-
nontii sint eliminati din intestin, in
care timp celulele epiteliale degajate
d e paraziti se refac repede. Tempera-
tura ridicat5 in stup este o frin5 in
dezvoltarea parazitilor .
Tratamente. Toate mgsurile profi-
lactice de mai sus trebuie completate
cu un tratament serios de goc care s5 ni-
miceasc5 parazitul. Din nefericire pin5
acum nici un tratament nu a ajuns $5
distrugi parazitul inainte de a p5trun-
de in celula epitelial5 a stomacului,
c5ci atit sporul cit gi filamentul po-
lar au invelig prin care medicamentul
n u poate paitrunde. Abia cind filamen-
t u l p5trunde in celul5, el'g5segte acolo
o frinti, bineinteles dac5 stuparul a
prevenit boalacu o hr5nire medicamen-
toas5 aga cum se arat5 putin mai de-
parte. Incercgri de tratament pornind
de la cele mai simple gi vechi pin5 la
cele rnai noi s-au facut de multi cer-
cet5tcri de-a lungul timpului, cu oare-
care rezultate.
Nosema apis fiind un protozoar
monoeelular, folosirea fitoncidelor a -
duce oarecare Embun6t5tiri in starea
colonlei atacate. V.n. Fitoncide.
0 hr5nire cu sirop acidulat (pH
5-6) frIneaz5 dezvoltarea bolii, in
timp ce o hr6nire alcalinizat5 (pH
8-9) favorizeazg inmultirea parazi-
tului.
S-au obtinut rezultate multumitoare
folosind penicilin5. S-a introdus ling5
euiburi cite un fagure plin cu sirop
cald, in care s-au dizolvat 500 000 U. I .
penicilin5 la litrul de sirop. Degi peni-
cilina nu e un antibiotic care ar lovi
parantul Noserna apis, ea constituie
un stimulent activ asupra regener5rii
celultlor epiteliale intestinale. Dup5
u n astfel de tratament aceste celule
132 NOSEMOZA
se regenereaz6 a c t i r gi igi m5resc re-
zistenta.
Abia in 1955 intre cercetatorii api-
coli din lume s-a obtinut primul succes
in lupta contra nosemozei. Canadie-
nii J e n i s o n gi I C a t z n e l s o n
a u prezentat antibioticul Fumagilina
cristalizat5, folosit5 in proportie de
17-31 mg la litrul de sirop, cu rezul-
t a t e bune. Apoi, alti cercetgtori au
gasit diferite formule, pe alte baze.
fncercgrile au continuat gi in alte
tBri, confirmind c5 preparatele cu
acest a n t i b i ~ t ~ idegi
c , nu pot activa di-
rect asupra sporilor, opresc infestarea.
Albinele bolnave se ins5n5togesc, c5ci
substanta este stimulativ5, starea
fiziologic5 a stomacului se regenereaz5,
iar parazitii in stare vegetativ5 sint
ucigi. F a r r a r (S.U.A.), folosind
acest antibiotic sub forms de Furnidil
B, a prelungit viata albinelor ce fuse-
ser5 infestate. E l a dat 25 mg substant5
activ5 l a litrul de sirop de zah5r.
Cind infestatia e grarci, Farrar pre-
scrie o doz5 marit5 de Fumidil B ,
care merge pin5 la 50 mg la litrul de
sirop medicamentos (dou5 p5rti zahar
la o parte ap5, care se d5 timp de 20
zile albinelor bolnave). Pentru ca boala
s5 nu rnai apar5 in prim5vara urm5-
toare, acest cercet5tor rnai d 5 fiecirei
colonii de indat5 ce gi-a inceput acti-
vitatea, 9 litri sirop medicamentos.
L a coloniile rpai putin infestate, el
dB numai 4 litri de sirop cu un conti-
nut de 75-100 mg la litru Fumidil B,
deci intre 18-25 mg la litru.
Tratamentul exagerat, repetat dup5
dou5 s5pt5mini, d5 rezultate negative,
c5ci s-a observat c5 albinele din co-
loniile tratate s-au imputinat mult.
Aceasta se poate explica prin aceea c5,
obignuit antibioticele folosite in exces
dau intoxicatie.
In a1 doilea rind, chiar dac5 abuzul
de antibiotice nu ar duce la o intoxi-
NOSEMOZA 133
catie, el Insit sterilizeazl in aga mgsu-
r 5 tubul digestiv, fncit distruge gi
unele microorganisme folositoare care
a u acolo rolul de paz5 vi de lupt5 con-
t r a diferitelor ciuperci primejdioase
pentru albine. S-ar merge deci spre o
infectie micotic5 tot atit de rea ca qi
nosemoza. Pe ling5 aceasta, datoritg
consumului de sirop de zah5r ce tre-
buie invertit, albinele sint supuse unui
efort ce le uzeazi.
Tratamentul preventiv de l a sfir-
qitul verii urmat de cel de prim5var5,
d 5 cele mai bune rezultate, c5ci colo-
nia intr5 in perioada de iarngasanat5.
Este tocmai momentul cind albinele
stind ghem, sporii s-ar r5spindi la
un mare num5r de albine, dac5 nu
s-ar face preventiv aplicarea tratamen-
tului, iar medicamentul igi p5streaz5
eficienta mult timp. Un flacon de Fu-
midi1 B, care e necesar la 100 colonii de
albine, se v a da astfel: se prepar525 li-
tri sirop de zahlr f5cut din 19 litri ap5
la 8 kg de zah6r. Un sirop rnai diluat,
v a fi rnai indelung prelucrat de albine
yi va trebui s5 treac5 pentru concen-
trare prin guga rnai multor albine
prelucr5toare. fn felul acesta asa-
narea coloniei e rnai sigur5. Cind
siropul s-a r5cit pin5 la tempe-
ratura de 37", se dizolv5 Fumidilul
din flacon in putin5 ap5 obignuits;
se agit5 bine continutul, pin5 cind
lichidul e din nou limpede in flacon.
Atunci se toarn5 peste siropul rscorit,
amestecind pentru ca substanla s5 se
repartizeze egal in masa lichidului.
fn cazul stupinilor mici, pentru c5 e
bine ca preparatul sB se foloseasc5
proaspit fgcut, se imparte continutul
flaconului in atitea doze cit e necesar
la o hrgnire zilnicg. De pild5 la 25
de stupi, e necesar zilnic numai u n
sfert de flacon de Fumidil B. Conti-
nutul flaconului s-a imp5rtit initial in
patru psrti egale, din care zilnic s-a
NOSEMOZA
dat cite o pstrime. Tratamentul se
face absolut egal la toatit stupina,
pentru a fi siguri de asanarea ei.
'tn cazul unor infestgri grave, cind
coloniile sint puternice gi ocup5 mai
multe corpuri, cum e cazul cu stupii
multietajati gi deci s-ar putea ca nu
toate albinele s5 ia parte la aceast5
hr5nire medicamentoasit, e bine ca
masa de albine s5 ia parte total l a
aceastg hran5, turnind siropul peste
spatiile dintre fagurii ocupati de colo-
nie. Albinele lingindu-se reciproc, in-
gereaz5 t o t siropul medicamentos. f n
acest caz ins5 doza de Fumidil B se
mgregte, un flacon se topevte numai in
1 5 litri sirop diluat, care se poate ugor
pulveriza cu un aparat de'aerosoli. V.n.
f n fiecare stup se vor folosi 3 litri sirop
medicamentos. Dac5 dup5 prima pulve-
rizare masiv5 cu aceast5 solutie con-
centrat5, apicultorul va mai observa
mortalitate la albinele coloniei tra-
tate, se v a repeta pulverizarea d u p s
dou5 zile.
Tratamentul preventiv trebuie f5-
cut yi la nucleele gi stupugorii de fe-
cundare, gtiut fiind o5 m5tcile se in-
fecteaz5 rnai ugor, iar consecintele
acestei infectii sint grave qi extind
foarte mult boala. De asemenea, cind
m5tcile ierneaz5 in afara ghemului, in
hrana de fntretinere - miere de sal-
cim - se va ad5uga doza specific5 de
Fumidil B, care impiedic5 o infectare
chiar in colivia de iernat - V.n.
Matca, iernare. Coloniilor care au
fost g5site bolnave in anul precedent,
chiar dac5 la analiz5 nu s-au rnai g l -
sit albine bolnave, li se va face un tra-
tament preventiv,.incepind din a doua
zi dup5 ce albinele gi-au f5cut pri-
mult zbor. Pentru prevenirea infesta-
tiilor eventuale qi evitarea r5spindirii
nosemozei prin roii pachete, preparatul
Fumidil B in sirop se v a da roilor for-
mati aga cum s-a argtat rnai inainte,
NUCLEU 134 NUCLEXT

inclusiv m5tcilor puse la iernat. formarea nucleelor, iernarea lor. Fie-

Folosirea preparatului Fumidil B tre- care stup orizontal ce ad5postegte o
buie fBcut5 in stadiul incipient a1 colonie bung, e obligator s5 aib5 u n
bolii, c5ci atunci rezultatele sint foarte nucleu-buzunar, care se preteazii foarte
bune. I n cazul lipsei de Fumidil B bine tuturor manevrelor descrise m a i
S.C.A.S. recomandd s5 se dea coloniilor departe. V.n. Tehnica apicoM luna mai.
cite un gram de streptomicind dizolvat Nucleul la stupii verticali - Dadant
i n patru litri sirop care, degi n u are dublu sau multietajat se poate orga-
un rol curativ in nosemozii, stimuleaz5 niza in corpul superior; el v a cuprinde
dezvoltarea coloniei respective, ca gi cinci rame; drept fund separator s e
penicilina. S t r e p t ~ m i c i n a se dii in fixeaz5 acolo o foaie de carton gudro-
doze de 0,500 kg repetat de gase n a t in cuigoare fine pe margini gi
ori, deci trei litri de sirop de colonie biitute gi in marginea de jos a unei dia-
oferit albinelor din patru in patru fragme etange :
zile, adicii in 24 de zile. Degi Astfel organizat nuclcul v a avea ciil-
tratamentul f5cut cu Fumidil B d 5 dur5 in timpul iernii de la colonia d e
rezultate bune, uneori boala rea- baz5 de jos.
pare, ciici vindecarea in sine se pro-
duce relativ incet. Cauza acestui feno- I n practica apicol5 se folosegte mult
men trebuie ciiutatd in faptul cd, si un mic stup - nucleu de sine st5t5-
degi albina tratatii se vindec5 mo- tor ce cuprinde 5-6 rame, avind forma
mentan, ea se reinfecteazii imediat ce unei liidite dreptunghiulare, asem5n5-
trece influenta siropului medicamen- tor cu la'dita porlativd V.n. in care
tos de la fagurii stupului. Acegtia, in incap 4-5 rame. Pentru a evita supra-
cazul unei familii infectate, sint plini incglzirea micii colonii din interior
de agentii patogeni a i bolii. Deci con- la transport, la cei doi pereti laterali
comitent trebuie tratat5 gi vindecat5 are dou5 orificii de 2,5 cm diametru,
colonia, f5cind s5 dispar5 gi sursa de prevgzute cu sirm5 la interior gi in-
infectie din faguri. Pentru aceasta in chiziitor de tab15 la exterior. Urdini-
toamn5 se face o asanare a coloniilor gu1 e t5iat in peretele ingust in partea
c5ci concomitent cu hriinirea medica- lui de jos, nu mai mult de 8017 mm,.
mentoasii cuFumidil B, se scot jum&- avind gi un inchiz5tor; de asemenea o.
t a t e din ramele stupului, cu miere si mica scindur5 de zbor demontabil5 e.
p5stur5 f5r6 albina acoperitoare gi ele fixat5 la urdinig. Capacul telescopic
se trateaz5 cu acid acetic glacial, are margini inalte de 1 2 m m , pentru a
dup5 procedeul cunoscut. V.n. Dup5 inc5pea sub el gi o pern5 de 60- 70 m m
aerisire se pun inapoi ramele scoase, grosime. In acest stup-nucleu albinele
concomitent cu scoaterea restului de ierneazd bine, dacii au cel putin 8 k g
rame cu hran5 din stup. I n aceeagi zi de hran5 de calitate gi stau la adii-
se hrgnegte din nou cu Fumidil B. post gi la intuneric cu aerisire sufici-
Si aceste rame sint tratate cu acid ent5.
acetic gi apoi, pastrind regulile pres- Inainte ca sd se cunoascti metoda
crise, sint puse inapoi i n colonie. Statiunei Centrale de a ierna miitcile
NUCLEU, e denumirea ce se dB unei in afara ghemului, toti stuparii fii-
colonii de proportii reduse, care cu ceau astfel ca la intrarea in iarn5 a
timpul se poate dezvolta yi ajunge la stupinei, ea s6 aib5, in afar5 de nucleul-
rindul ei o colonie normalg. V.n. Matca, buiknar'llngii fiecare colonie, de baz5
 Pi?(; li.6'0~ -a!4nuao amoIno a p ~ s e o ~ n $ ~aqsa oo
ZG'F !8Zg6T e u r ~ o junuro:, l e ~pujo a d ' p a q
~ 6 ' 6196'91 -le8-a!Snuao aaleoln:, axe !a s e o ~ n $ u n ~ S z
TZ'F '98'91 !u!8.1eur no qn:, !nun eurroj aae n y
08'8 / ~ F ' L T -uy8ale !nln!aq i n u a ~ o d' g p p d a a egurnoj
OT'V Itn'nz
f
~ 1 'l?F'ZT e:, !i gJrajyp eauaurase a a -nqaur!l!ur
OZ'T ;RC'TZ u!p e l gujd na?aur![!ur un-rluyp
511 e~ a p aI!un!suauryp u j gzeaqe:,
1.t ao.61 -uj as a~ajuaaaj!p 'aur!a~m t.3 .!au!qIe
~ n d ~ o : a, p ~ o S n~ j e 8 e as am:, gse.18
!i g s e o ~ g dFu!xa n:, u a ~ o d!3 ~ ~ g l a ~ d
-ap !JEW e l guid s n p !$ ~ U J Aa p aoin
$en[ alsa an:, '$leosn !O Epalau Fu!xa
n:, [a:, : u a ~ o da p !anIaj gnop l u j s !au
-!xa a!jeuraojuo:, gdnp au-npuguarao
p 1";"t'L
-(f/In1 . -
-aqsj) ?anua[ocI aoun !e ![e!iaed !!3nd ao9saa.e e s e u ~!eurao) au!qle na3uad
- u r o ~a p ' e p o q o A s '1 [tlaoly~anda:, -uoqae:, a p !.leaply !Q ( 8 1nxalduro:,
a p 1 1 n 1 m l u ~Iaqel u n g l e ~.au!~oatI urp p e a s nn JEW) aIau!ureq!h !'!z!:,e
aass 1.1 a p ~!>)atIsnn laodea u j pze!a -ou!ure '1n.rojsoj gu!uropaad aaa:, a q
- e 1111 ~ e!$!zodu103 rag3 'ualod naluad -u! 'a[eaau!ur !,rn,IEs '!ur!spa8 'au!urnq
ya!rrn g1nurmj o e p aleod as n x -1e u!p g?!nq~n[e 'pseoasjn gjuelsqns
-a?t?l!auleur e[ asrrnre a[au!q[e rial o aqsa e[orae,g -pi!qsu!uraa8 gln[a:,
-uad 16 'ai\ae[ nd$rrac[ [erpaour!~d o !+ hrle1a8ah na[nnu u n a s a l n ~ daae:,
$uarrr!le u n alsa [nua~ocl' a g ~ a p e - ~ 1 u u[
~ '"o!aej pqIurnuap piuelsqns o gtje
-nea.rnru 'ualod a p l!sd!l qyn:, u u as aaen qrls 'gyuaaedsuea~ r6 gpalau
-alrr! alurrorzolaa ajanaet EJ lehaasqo '~zo[11[a3a p pueaquraur o a)sa e u ! l u ~
t. ' a , i e . ~aoqglaJJaJ [nrn~.~cIlsoj e a a q -!!aolj [na:,au!2 u!p
- n 1-1 I *!nlnualo(I a!$!zoduro3 ~ n n o!nun !!aqpunnaj [ndoas n:, !n[na
-0yarrnga8 1s 3?u?yod p q n q a3a.q !au!xa
!!sod u!.rd s ? l o d ~ ~adp ataurnu
alPaurracI a.rnn 'gnou piue?sclns o puyn.1
-!~srroa 'pGn3 u!p a.r~[npue[Sa[!!jaa:,as
n:, 19 calsade 1 1 ~punaadurg as ' ~ o [ a l
-ut?[d !!~nSnrrr ad a p au!qIe a p asnpe
a[au!Gp n3 err!a[od ' o ! o ~ v .aael!Y~nY
-aa :gq!urnuap alsa F ? ~ S F ~ J saun!$:,v B
.pkuS u; snpean alsa J!aaqa !a[n nn Inur
-ssleq !nap 'euyalod 'oaeu!ur![a aads
sod8 Inrrr. . lsalur uy alnecIap. reur . aaaal
alsa:,\: !k ! a o ! ~ u n ~ a 9u!p a~a.iuelsqns
Fqoz!p !nInu!1salu! aIe aCre[npue[8
a[!!iaaaas a:, qdnp ?!nu! EBB '!au!q~e
[nurquefho a p pleaa2!p alsa nrr s$ut?ls
-qnS .u[t.azaurn a p [nsa:,xa a p eu!xa
p z s a [ a l o ~ d b ! l a ~ r r ~?saaV .aaqa !b !aIn
POLENUL
Datele din tabel n u trebuie consi-
derate fixe deoarece polenurile sint
foarte deosebite chiar cind provin de
la aceeagi specie de floare, ciici el
depinde de conditiile climatice, de
sol etc.
0 prezentare oarecum mai completii
o dB cercetiitorul Z e t c h e. E l a
glisit cii polenul contine apii, globu-
line, aminoacizi gi peptozii ; hidrati
de carbon, glucide ca: glucoza, pen-
tosanul, dextrina, amidonul, celu-
loza ; gr5simi: lecitina, uleiuri, coles-
terolul; acizi: malic gi tartric; en-
zime: diastaza, invertaza; de aseme-
nea s-a giisit in polen gi heteroauxina
gi acidul betainolil-acetic. Ca microe-
lemente, prin analizii spectral5, s-au
determinat minerale ca: zinc, fier,
plumb, plating, cupru, crom, cad-
miu, argint, siliciu, paladiu, sulf, po-
tasiu, natriu, aluminiu, calciu, mag-
neziu, fosfor, clor, aur, vanadiu, wol-
fram, iridiu, cobalt, strontiu.
Cercetiitorii L. H i e 1 gi E. B u r-
d e t t , vorbind de vitaminele cu-
prinse in. polen, au g5sit c6 in 100
grame de polen se giisesc vitamina
B, - 0,6 mg; B, - 1,7 m g ; B, -
0,9 mg; acid nicotinic 3,O mg, iar
vitamina H , abia i n proportie de 2,5
gama (miisurii cu valoare de a mia
parte dintr-un miligram). De ase-
menea alti cercetiitori au giisit in po-
len hormoni, precum gi antibiotice (fi-
toncide) gi rutin6. Sint plante care au
unele componente specifice, cum sint
de pildii florile de castan sglbatic, mar
gi salcie, fn care se gasegte in propor-
t i i insemnate biotina Beta, care lip-
segte la altele, sau mesoinositolul gii-
sit mai ales in polenurile de la grami-
nee gi fn special la porumb, unde atin-
ge 39 mg la gram.
Prezenta proteinelor in diferite fe-
luri de polen este foarte largii, ince-
pind cu 7% pin5 la 30% gi totugi, la
149 POLENOL
unele specii, acestea lipsesc cu totul.
De aceea, cu drept cuvint cercetiitorul
R. C h a u v i n sustine cii albinele,
atunci cind au ocazia gi giisesc felurite
plante cu polen, fac o alegere judici-
oasii in privinta calitiitii sorturilor.
Tot acest cercetiitor a observat pre-
ferinta pe care o au albinele in primii-
varii pentru polenurile proaspete fat3
de rezervele de piisturii din stupi, pri-
mele continind substante care excita
ovarele mstcii gi griibesc inceperea
ouatului. Prezenta horrnonilor sexuali
descoperiti de cercetiitorul S c h i 1-
1 e r este in strinsii legiitur6 cu acest
fenomen la miitcile ce primesc Iiipti-
gor din polen proaspst. De aceea, cu
drept cuvPnt prof. J u k o v s k i , sus-
tine cii ,,fiirii polen albinele nu pot
creyte puiet, nu pot produce cearl, iar
activitatea lor vital5 se intrerupe".
Recoltarea de cfitre albine a polenu-
lui si transportul lui. Cu ajutorul celor
douii mandibule, care sint ca douii
lopiitele puternice gi netede, albinele
tinere, deschid sacii polenici, acolo
unde antera nu s-a deschis singurii.
Atunci, trompa, capul, toracele p5ros
se prafuiesc cu polenul lipicios a1
florii respective. Cu periile de la cele
trei perechi de picioare albina adunii
polenul, periindu-gi toate p5rtile pii-
roase ale trupului pline de griiunciorii
agiitati de ele. Cu periile de la picioa-
rele de dinainte igi cur5tii capul, in
timp ce trompa, care mereu este in
migcare, scuturii granulele de polen
de pe antere. Dacii floarea are anterele
deschise, iar polenul poate fi migcat
numai prin curentul pe care-1 fac ari-
pile, albina stii suspendatti in aer bii-
tind foarte repede cu aripile, iar gra-
nulele de polen i se lipesc pe corp, in
timp ce picioarele Pi sint Pntr-o con-
tinua migcare.
P e miisurii ce-1 adunii, il umezegte
cu secretiile glandelor salivare gi to-
FOLENUL 150 FOLENLIL

CONTINUTUL PROCENTGAL I N YATERII MINERALE MA1 IMPORTANTE L A DIFERITE POLENURI

{dupi S v o b o d a)

Pmvenienta
polenului
1 1 1 1
Ma,terii Oxidul
mme
rale
de Oxid
Oxid
de
Osid
de 1 1 Id. 1
dO
:; Oxid
oxid oxid
silioiu de sulf oupru potasio natriu de fier rniniu oaloiu
de
Oxid
mag-
nezlu
Oxid
de
man-
gan
0 2 ~Clor
fosfor
1
Alun 4,20 14,53 3,81 0,25 24,19 5,83 3,78 3,82 7,28 3,35 0,89 22,76 1,13
hlolid 2,24 3,07 8,69 0,97 44,57 5,89 0,23 0,89 3,48 7,95 0,20 28,32 1,41
Mesteaciin 2,97 1,48 1,61 - 30,43 8,55 0,17 1,52 8,G8 5,34 1,51 36,07 0,57
Carpen 3,21 5,06 1,03 0,44 26,20 18,68 0,15 0,19 7,36 5,65 0,21 39,93 0,44
Porumb 3,53 3,61 1,03 0,06 32,87 7,92 0,11 0,57 4,67 7,96 0,31 29,84 2,90

racice, precum si cu putin5 miere din lor de la picioare. Uneori duce polenul
gus5. Apoi il transmite celei de-a chiar in fagurele cu puiet in celulele
doua perechi de picioare, care cu piep- de deasupra lui sau alfituri de elips5.
tenii de acolo scoate din perisori pole- Munca de recoltare vi transport este
nu1 adunat gi i1 transmite cu grab5 foarte obositoare. 0 culeg5toare de po-
picioarelor de dinapoi indesindn-1 bine len abia poate face 3-5 drumuri pe
in cogulete. zi. Uneori, cind florile sint sfirace in
Coguletele sint m5rginite cu peri polen, ii trebuie aproape dou5 ore
tepogi care sprijin5 inc5rc5tura7 iar cu pentru a stringe o inc5rc5tur5. Inten-
cap5tul articulatiei tarsului polenul sitatea de zbor d u p l polen depinde de
este cornprimat; cu tarsul de la picio- conditiile climatice qi de anotimp (ta-
rul drept indeas5 bine polenul din belul 6).
coguletul sting gi apoi invers. Polenul Tabelul 6
fiind ugor umezit, se prinde gr5uncior
de grguncior, formlnd un ghemotoc. INTENSITATEA CULESULUI DE POLEN I N FUNCTIE
DE CONDITIILE CLIYATICE $1 DE ANOTIMP
Apoi albina igi ia zborul trecind la
alt5 floare, obisnuit de aceeagi specie.
Cind albinele gfisesc putin polen in
c'lmp, amestec5 in cosulete polen de
la mai multe plante. fnc5rc5tura este
totdeauna echilibratz in ambele c o p - Martie
Aprilie
I 1 2256 2400
14 39 408 53 536
-
4
lete, iar ca greutate ea variaz5 dup5 Mai 21 166557 191 18'2 7
sezon; in toamn5 gi primzvar5 ghemo- Iunie 26 386853 386020 8
toacele cintgresc cam 8 m g ; in var5 Iulie 25 421838255576 8
ele ajungpin5 la 12 mg ; deci, in medie, August 19 32 039 53 538 6
dousi. cogulete transport5 la un zbor Septernbrie 22 20 413 78356 7-
cam 10 mg polen, adic5 egal cu a zecea
parte din greutatea albinei. fntoars5 f n primgvarg, cel mai puternic cu-
in stup, culegfitoarea de polen se duce les are loc intre orele 9-11, clnd
direct la fagurele ce m5rginegte cui- se stringe 47,26% din productia to-
bul, unde descarcl pe rind ambele tala zilnicl. Vara, cind albinele por-
cosulete in celule, cu ajutorul pinteni- nesc mai de dimineat5 la munc5
POLENUL
intens5, intre orele 7-11 s-a cules
70,64% din productia zilnic5.
Transformarea polenului Pn phsturi
gi depozitarea lui. Odatg polenul des-
c h a t in celulele fagurelui, albinele
prelucr5toare din stup fncep s5-1 prelu-
creze, incorporindu-i gi ele secretii
glandulare, mai cu seam5 din glandele
toracice gi salivare gi impreung cu
putin5 miere ii maresc umiditatea.
Terminind aceasta lucrare, albinele
prelucr5toare incep s5-1 comprime cu
capul in celule, lgsind un go1 la su-
prafatg, cit 118 din capacitatea lor;
in felul acesta polenul formeaza o
mas5 compact5 din care aerul este
aproape cu totul eliminat. Greutatea
polenului astfel comprimat este cu-
prins5 intre 0,102 gi 0,175 g. Procedind
aga cum s-a ar5tat mai sus, albinele
pregiltesc o hran5 asem5n5toare in
parte cu furajele puse in silozuri de
zootehnigti pentru hrana animalelor.
Polenul bine comprimat sufer5 o fer-
mentatie lactic5 sub actiunea bacte-
riilor acido-lactice gi a propriilor sale
diastraze. Acestea il fac mai asimila-
bil gi mai ugor digestibil. f n celule,
polenul, din ugor f5inos gi dulceag
cum era in flori, cap5t5 un gust acri-
gor gi putin am5rui. Diastazele secre-
tate de glandele albinelor culeggtoare
tji prelucrltoare, incorporate o data cu
insalivarea gi umezirea lui in timpul
recoltgrii, transform5 polenul in p5s-
tur5. P5stura) are valoarea alimentarg
mai mare de trei ori decit polenul gi de
nou5 ori fat5 de oricare inlocuitor de
polen. E l are o putere anitibioticg
apreciabilg. Prof. R . C h a u v i n gi
cercet5torul P . L a v i e au g5sit c5,
polenul de castan are 1,26 U.I. anti-
biotice, dar numai d u p l transpunerea
lui in p5stur5. Dupg opt zile, puterea
lui antibiotic5 este de trei ori mai
mare. Din punct de vedere chimic, de
.unde in stare de polen, adus in cogu-
151 POLENUL
lete el are o reactie alcalin5, acum,
transformat in p5stur5, are o reactie
acidil.
Dupil terminarea procesului de tran-
sformare, albinele, completeazS cu un
strat de miere golul celulelor cu p5s-
tur5 pe care apoi le c5pgcesc. Sub
acest oblonag ins5 procesul de trans-
formare continu5 incg mult5 vreme,
ping la desavirgirea sa.
Rolul polenului Pn vista coloniei.
a) P o l e n u l c a h r a n c i . Cerce-
t5toarea A n a h l a u r i z i o , i n
studiul s8u ,,Hrcinirea cu polen gi
activitatea albinelor" demonstreaza
prin lucr5ri de laborator, c5 albi-
nele care in primele 8 zile de la
eclozionare consum& mult5 p5sturg
sint rnai viguroase atingind o longe-
vitate m a i mare, ping la 233 zile.
Un 1-01 insemnat il are, desigur tji
calitatea polenului consumat de al-
bine. In aceastg privintg polenurile
se impart in trei categorii: active,
medii gi inactive. Cele dintii provin
de la pomii fructiferi, p5rul gi rharul
detinind primul loc, precum gi sal-
cia, iarba neagr5, sulfina, rapita,
mugtarul, macul, levgntica, p5tla-
gina, bgrbugoara, rotunjoara gi porum-
bul. Din cele medii: ptiptidia, ar-
borii de pgdure ca: artarul, alunul,
arinul, mesteac6nul etc., iar cele
inactive sint polenurile de levSntic5
hibrid5, care este complet steril, cft
gi cele de la molid, brad, pin gi, in
ueneral, de la conifere care, degi con-
b.
$In unele substante folositoare, sint
lipsite de proteine. Sint plante care
au polen toxic, cum este sgpunarita,
cit gi unele soiuri de bum bac; acesta
din urmg contine gosipol. De aseme-
nea polen toxic are tji o specie de Ra-
nunculacee, cum este Rannunculus pu-
berulus, Piciorul cocogului, V.n.
In general, u n polen care n u este
recoltat de albine, ci este din cel
 RAM=\ CLADITOARE
174
in atari imprejuriiri, este mult miiritR.
Rostul prezentei in stup a acestor rame
cl6ditoare este multiplu. Ramele de
cladit in stup dau de stire stuparului
cind coloniile lui vor s2 inceap5 cliidi-
llrl fagurilor. Deci, cu ele, apicultorul
~ e r i f i c i istarea de pregiitire a fiec5rei
colonii pentru clcidit. Atunci se in-
lroduc in st,up faguri artificiali, exact
la timpul potrivit, deci nu se miireste
prea curind spatiul ci~ibuluiin primii-
~ a r i i Ele
. sint u n indiciu pretios pen-
tru stupar, care poate urm5ri diferite
f ~ n o ~ n e nine interiorul coloniei si deci
prerine si roit.ul. htr-adeviir, 'la in-
ceput., albinele cliidesc in spatiile
goale ale acestor rame faguri cu celule
c n l i c i de albine lucriitoare. Apoi, pe
m5surii ce colonia se dezvoltii s i trece
primul stadiu ce precede roitul, adicii
cresterea trintorilor. albinele cl5desc
in iceste rame numai faguri cu celule
mari, de trintor. Deci stuparul are u n
prim semnal c5 albinele au trecut in
stadiul premergiitor roitului. Dacii
intre t i m p , in celulele fagurilor albi-
nele pun nectar, este o dovadii c5 a
inceput culesul gi instinctul de roire
este deocamdatii frinat.
Cind din nou apar in faguri larve
d e trintor, urmate curind de mici in-
ceputuri de botci, stuparul este avizat
precis c5 acea colorlie se pregiitegte
d e roit ; el v a lua atunci toate m5surile
ce le Ira crede de cuviintii. fie de a in-
liitura roitul, fie de a fit;! roiuri arti-
ficiale, dup5 cum are planul de produc-
tie. Atunci cind colonia este orfang,
albinele n u cliidesc faguri in golul
acestei rame gi astfel stuparul este
avizat s l ia m5suri. Un alt avantaj a1
ramei cllditoare este acela c5 prim5-
vara. cind este nevoie. in locul g01.
d u p i ce se scoate speteaza de susr se
poate ageza u n jgheab hrgnitor care
incape perfect intre spetezeleverticale
ale ramei. I n fine, la culesul principal
RAMA DE OUAT
locul go1 a1 ramei cliiditoare se poate
completa cu rame mici, de tipul sec-
tiunilor pe care albinele le cliidesc, l e
incarcii cu miere gi 1e ciipiicesc ugor.
Cregte astfel valoarea comercialii a
produselor stupinei. Cind sc lucreazii
astfel, se folosesc in cuib in mod obis-
nuit douii-trei rame cliiditoare din
care douB - pentru sectiuni gi una
riimine pentru productia de cearg.
RAMA DE RIASURAT are forma s i
mgsura exact6 a ramelor tipului de
stup ce predominii in prisacii. E a
este impgrtitii in pgtrgtele de 5 x 5
cm prin intinderea unor sirme verti-
cale gi orizontale, cit cuprinde lumina
sa. Suprafata fieciirui piitriitel din
retea este de 25 cm2, avind in cuprinsul
s6u exact 100 celule de albine lucr5-
toare, sau 60 din cele de trintori. Cu
ea se miisoar5 suprafata puietului in
decimetri p5trati. Pentru ugurarea cal-
culelor si aflarea dintr-o data a supra-
fetelor ocupate de puiet in decimetlri
piitrati, unele din sirmele ramei de
m6surii sint vopsite cu rosu: cele verti-
cale qi cele orizontale, ce cuprind cite
un grup de patru pgtriitele. f n felul
acesta in rama retea de m5suratapar
piitrate mari de cite 1 dm2, delimitate
de aceste sirme vopsite cu rogu. Pen-
tru acest fel de m5suriitori se folosegte
gi un a l t dispozitiv: pe u n geam care
are exact dimensiunea ramei obignuite
in stup, geam uns cu albug de ou gi lii-
sat putin sii se usuce, se trag linii cu
t u s negru sau colorat din 50 x 50 mm.
Geamul astfel marcat, asezat pe dea-
supra ramei cu puiet, ofer5 prin trans-
parenta lui posibilitatea s5 se masoare
precis, Pn decimetri p5trati supra-
fata puietului.
RAMA DE OUAT, sau mai precis
,,fagurele de ouat", este rama care
este pus5 sub izolator impreung cu
matca. Aceasta depune o u l a c l r o r
RAMA DE OUAT
virst6 se gtie precis, in v e d e ~ e acreg-
terii de mstci, sau in lucrlrile premer-
g6toare producerii 15ptigorului de mat-
c5. Obiqnuit se folosegte un fagure in
care albinele au mai crescut citeva
gencratii de puiet, fagure cald qi stro-
pit cu sirop mult diluat pus apoi in
cuib; pe suprafata superioar6 se in-
seamn5 ziua introducerii m6tcii pe
fagure; rama se retrage dupg 12 ore
de la depunerea ou6lor.
RAMA PENTRU PASTRAREA COLIVII-
LOR CU ~ A T C Ieste una la fel cu cele
obiqnuite, avind in golul ei dou6
jgheaburi basculante de sprijin, f6cu-
t'e din gipci. Coliviile stau pe dou5
rinduri de jgheaburi basculante, iar
rama se introduce intr-o. colonie or-
fan6 ale c6rei albine hr6nesc gi ajut6
m6tcile virgine inchise in colivii ce
au pe una din laturi gratie Hannemann
V.n. Matcci, cregterea.
RAPITA, Brassica napus oleifera
D .C. gi Brassica rapa oleifera D .C.,
adicg cele dou6 varietiiti ,,colzaG si
,,navetaa, ambele din fam. Cruciferae,
sint plante oleaginoase gi bune meli-
fere, bogate in nectar si in polen.
Planta are tulpina ramificat6, cu mul-
t e flori galbene dispuse in raceme alun-
gite. Cine are stupina in apropierea
unui cimp de rapit5 va avea recolt6
buns, preg6tind totodat6 coloniile
pentru marea recolt6 a salcimului,
care ii urmeaz6 imediat. Rapita inflo-
regte incepind de la 10-15 aprilie gi
tine 10-15 zile, mai ales dac6 sint
sem6nate ambele varietgti, care au
o inflorire cu o distant6 intre ele de
7-8 zile; prima infloregte varieta-
tea ,,colzaU. Caracteristic pentru pro-
ductia de nectar a rapitei este c6
floarea secret5 nectar gi in zilele rnai
putin calde, chiar la 11-12°C. Nu
arareori s-au putut lua de la rapit5
175 RAPITK
recolte de 15-20 kg de stup, date de
coloniile care au i e ~ i tputernice din
iarnil. Mierea este de culoare galben6-
deschisg, foarte dulce, nectarul are
45,1% zah6r care este in mare parte
invertit inc.5 din floare. E a are gust,
qi miros plricut, asem5n6tor fagurelni,
cu o consistent6 dens6 vi se dizolv;i
greu in ap6; are defectul c.5 se cris-
talizeaza la 10-12 zile de la recol-
tare, luind o culoare albicioas6 11-
$or g6lbuie. Adeseori, dac5 stupar~il
intirzie cu extractia, mierea se cris-
talizeaz6 chiar in fagurii din stup.
De aceea recoltarea mierii de rapits
lrebuie s6 se fac.5 imediat dup5 ce
inflorirea s-a terminat, iar mierea sA
se p6streze in bidoane de tab]& albB
de form6 prizmaticg sau tronconics
c h i , dac6 ea se solidific6, se poate
ugor lichefia introducind bidoanele
in ap5 cald6.
Productia de miere la hectar este
de 50-150 kg, in raport de timp,
umiditatea solului, lipsa .de r i n t ,
de densitatea culturii, lipsa de d6u-
n6tori etc.
Planta react ioneaz6 farorabil la
ingr6g6minte minerale; atunci se ob-
t i n productii mult mai mari de mie-
re, datorit.5 faptului cri inflorirea este
mult mai abundentl. De asemenea,
s-a observat c6 florile ce sint mai des
gi repetat vizitate de albine secret5
cantit6ti mai mari de nectar qi chiai*
productia de boabe creqte cu 53,40/0
(Fachner). Varietatea ,,navetau, dacA
nu este polenizat6 cu ajutorul insec-
telor, d6 o productie mic6 de s6mint6.
Rapita s6lbatic5, Brassica rapa, care
cregte prin culturile de primivarg,
ca gi toate speciile, este bogat5 in
polen, a c6rui valoare alimentar5
pentru albine este intrecut6 numai de
piersic. Proteinele din polenul de
rapit5 reprezint6 25-26%, iar hi-
dratii de carbon 24,69%. Culoarea
REAUMUR R. 176
polenului de rapit5 este galben5,
forma grdunciorulr~i este sferic5 gi
milsoar5 30 microni. Rnsele de albine
V.n. Albina.
REAUMUR R. 1683-1751, natura-
list ~i fizician francez care, in ,,Ire-
morii asupra insectelor" a scris un
tom intreg despre albine.
REGmAI, este o solutie ~ 1 miros
1 pu-
ternic care dep5geste gi suprim5 pe
cel a l coloniei. E a se foloseste cind
se introduce o matc5 in stup pentru
a fi rnai usor acceptat5 - \'.n. illatcci,
introducerea ei, - metoda cu reginal.
REGISTRELE STUPIXII \'.n. Eviden-
la stapinei.
ROABX, este un mijloc practic d e
transport al magazinelor de recolt5
cu miere din stupin5 la locul unde se
lace extractia lor; ea este intrehuin-
tat5 gi pentru transportul altor ma-
t eriale ale exyloatjrii apicole. Este
ile mare ajutor stuparului in munca
s a . Sint douA modele: prim111 este roa-
ha obisnuit5, cu o singur5 roat5;
desi rnai simpl5, nu are stabilitate
prea mare gi este greli de condus, ce-
rind chiar eforturi rnai mari.
A1 doilea model, mult rnai practic,
este alcstuit dintr-un a s cu dou5 roti
mici pe rulmenti, roti cn bandaje de
cauciuc. De a s sint fisate dou5 mi-
nere lungi si putin incovoiate la capd-
In1 o p r ~ ;s cu aceste minere cdrnciorul
Roaba cu cRrucioru1 stupinei
ROIUL $1 ROEREA
se pune in migcare, impingind cu
miinile intreaga inciirc5t1ir5 de pe
plat forma c5rriciorulni.
ROINITX este un dispozitiv pe care
apicultorul il foloseqte la prinderea
roilor naturali. Forma roinitei este
dc cele rnai multe ori conic5, cu un dia-
metru la baz5 de 30 cm. V.n. capcana-
pentru roi; mai poate fi si de form5
cilindricd, cu iinul din fiinduri inchis
ca un buduroi primitiv. Roinita tre-
bltie s5 fie ugoar5, deci f5c1it5 din im-
plet itur5 de papur5, r5chit5, scoart5
de copac sau din placaj gi s5 aib5 dou5
minere asezate suprapus; in ele se
fixeazil provizoriu o priij in5 lungd,
ce se ridic5 in aer, atunci cind roiul
este sus, ca s5 poatk fi recoltat direct
in ea. Cind roiul nu a intrat direct in
roinit5 gi s-a agczat intr-un pom, stu-
parul desface pr5j ina din minere gi ur-
cindn-se la roi ru o scar5, fjine roinita
intoars5 cu baza in sus si scuturd ro-
iul in ea. Atunci cind roiul urmeaz5
s5 fie transportat in altd parte, roinita
are forma unei cutii dreptunghiulare
cu peretii lat,erali din pinz5 metalicii,
capac mobil din placaj pe unde se
introduce pilnia in care roiul se scu-
tur5 V.n. Expedierea albinelor.
ROIUL !$I ROIREA. Albina a fost la
inceput, in cursul dezvoltcirii ei, o in-
sect5 solitar5. 0 d a t a cu aparitia in-
sectelor sociale, aparitie ce se dato-
reate convietuirii intimpliitoare a rnai
multor indivizi intr-un loc conve-
nabil pentru formarea cuibului, s-a
gasit o nou5 form5 de organizare. Roi-
rea a apdrut ca u n proces necesar de
adaptare in perioada de formare a
vietii in comlin a albinelor, proces
care, pe baza selectiei naturale, s-a
perfectionat $i s-a fixat in t o t cursul
existentei indelungate a speciei. A-
ceasta a avut loc pe parcursul a rnai
multor milioane de ani. Roirea a
ROIUL $1 ROIREA ROIUL $1 ROIREA
177

ajuns astfel unul din cele mai compli-

cate instincte, fiind forma noul de
inmullire, datorit5 cgreia s-a asigu-
rat perpetuarea speciei. Acest in-
stinct este constant, a1 doilea ca im-
portant5 din instinctele care gnrrer-
neazj viata lor, gi din aceastg cauz6
este aga de greu de supus dirij5rii
omului.
Prin roi, in apicultur5 gi in r o r b i -
rea curent5, inbelegem un grup com-
pact de albine ce se desprind din co-
lonia de baz5 gi pleac5 s5-gi inteme-
ieze in a l t loc o noug agezare, avind
intre ele o matc8 + i nn num6r \lariat
de trintori. Aceast5 actiune poart5
numele de roire. Roinita de prins roi (Alphandery)
Cuvintul ,,roireU vine de la slavo-
1 1 ~ 1,,rudgL(, care inseamnci ,,s5minti5" . dat5, intreaga comunitate se reinsn-
In unele regiuni ale tdrii stuparii de- fletegte ca la o tresgrire, rjspunzind
numesc in limbajul popular roiul acestei chem6ri naturale de ,,nagterea
secundar prin cuvintul ,,roi de s5- gi '1 inmultire". Roiul intrerupe leg5-
mint;", el zburind intotdeauna cu turlle cu colonia-mamSi, de stupul
mi5tci tinere; coloniile-mam5, Issate unde le-a lic6rit inceputul vietii, de
anume s6 roiascti natural, primesc puietul ce r5mine in cuib, de.fagurii
denumirea de ,,semincereU. Deci ro- ce sint plini cu miere gi p5stur5, ple-
irea nu este decit mijlocul de riispin- cind in lume doar cu atita miere cit
dire a albinelor in lume, adic.5 ,,sem5- incape in gug6, deci cit le este necesar
narea" yi inmultirea lor. ,,RoigteGL, ca s5-vi intemeieze in altg parte un
este denumirea dat5 perioadei in care inceput de agezare, obignuit mai de-
apare roitul. Cind o colonie 1Asat5 in parte de locul de basting. Dar chema-
~ o i aei d 5 un roi, se zice cri roiegte rea aceasta natural5 a rgspindirii ,,se-
,.naturalu, spre deosebire de roitul mintei" neamului lor nu se ispr5-
facut de apicultor, denumit ,,roi arti- vegte obisnuit o data cu aceasta prim5
ficial". ,,nagtereU. Sint multe colonii ce sint
Cind o colonie se pregiitegte s l ro- cuprinse de un fel de frenezie a inmul-
iasc5, este greu ca stuparul s6 se o- tirii, incit dup5 8-9 zile de la ple-
pun6 acestei inclingri naturale c6reia carea primului roi, care se numeste
gtiintific i se zice ,,starea de roire" iar ,,roi primar", pleac5 un a1 doilea nu-
poporul i-a dat o dcnumire adec- mit ,,roi secundar", ca apoi numai dup#
vatg: ,,frigurile roitului". jntr-ade-
v5r, colonia, in aceastci situafie si-a o zi s5 urmeze si ,,roiul tertiar".
schimbat felul ei de viat5 d e pin5 Stupul-mam6 rsmine pustiit yi rcivii-
atunci; ea lincezegte un timp in care sit de acest iureg nestilvilit spre a l t e
se produc o serie de modificjri canti- z6ri, spre alt5 via$& nou5 vi proprie.
tative yi calitative care au ca efect h t r - o exploatare apicolil bine con-
final iegirea roiului. Atunci, dintr-o dusri, roiurile iegite dup5 cel primar
ROIUL $1 ROIREA 178
sint absolut f i r 6 valoare. Intr-o a -
tare situatie, rar cind roiul secundar
igi adun5 a t i t cit ii trebuie pentru
propria sa existents, gi de cele mai
multe ori stuparul trebuie s6-1 ajut.e.
Sint ins5 ani buni cind roiul primar,
pus intr-un stup rnai putin ~ o l u m i -
nos, avind gi populatie mare gi o mat-
cri prolificsi., repede umple stupul nou
qi roiegte la rindu-i. Roiul ce iese d i n -
tr-nn roi primar, in aceeagi varti, este
numit ,,roi pirvac" sau ,,paroiLL.
Roitul este deci ,o insusire eredi-
tar5 fiind ins5 influentatti de o serie
de conditii de ordin intern gi extern,
care pot fi modificate gi chiar inl5tu-
rate de o m ; dar pentru aceasta tre-
buie mai intii 15murite dou5 pro-
bleme: 1. care sint conditiile s t i r i i
Itiuntrice a coloniilor ce impreunti cu
factorii din mediul extern, pot pro-
voca aparitia instinctului gi 2. din
care Ian$ de actiuni succesive constti
instinctul. Pentru practician este
important a cunoagte rnai ales prima
grup5 de factori, deoarece numai pe
baza lor se pot elabora procedeele
practice de prevenire a roitului.
Faclori inlerni: o inclinare eredi-
tar5 variabilti a coloniilor c i t r e ro-
ire; o suprapopulare a locuintei colo-
niei, cind albinele stau inghesuite pe
faguri peste normalul de 300 g albin5
la interval; populatia stupului nu se
Roi En ciorchine pe un arbore
ROIUL $1 ROIREA
aflA intr-un echilibru biologic sub as-
pectul componentei de virstsi. a albi-
nelor, predominind tineretul fala de
culegAtoare, iar acesta n u este intre-
huintat la o munc5 specific6, rtimi-
nind inactiv; substanta de matc5 se-
cretat5 de glandele ei mandibulare
este insuficientg pentrn totalitatea
membrilor coloniei, populatia fiind
Drea numeroas5.
Ca urmare a acestor cauze sau nu-
mai a unora din ele in stup se produce:
- o supraincilzire, cind tempera-
t u r a din stup are tendinta s5 dep6-
geascti 35°C; o suprapopulare duce la
lipsa de spatiu, cind o parte din co-
lonie este silit5 sti stea afar6 gi inac-
tiv5, iar pe d e alta parte n u este nici
spatiu suficient pentru depozitarea
recoltei gi nici pentru extinderea nor-
m a l i a cuibului; - aerisirea in stup
nu se face normal.
Roirea poate fi determinatg gi de
interventiile gregite ale stuparului
privind ingrijirea coloniei cum a r fi:
o stirnulare prea indelungatti, pertur-
barea inutilsi. a coloniei cu frecvente
intervenlii in stup.
Factori extenzi: cind soarele bate
direct in urdinigele stupilor in orele
c e l ~mai calde ale zilei, oprind acti-
vitatea albinelor printr-o tempera-
t u r i prea mare in cuib; cind ploile
dese si scurte cad de mai multe ori pe
zi intr-o perioad5 mai lungti, conco-
mitent cu un cules mediocru, care o-
blig6 mereu albinele s5 se ingrtimtideas-
c5 in s t u p ; cind ploile mtiresc canti-
tatea de apti in nectar, iar albinele
sint silite si-1 risfire pe suprafete mai
mari decit normal, ocupind astfel
cuibul mtitcii; cind stupii stau pe pi-
cioare prea mici $i deci aproape d e
p l m i n t , primind dinspre fund radia-
fiile calde ale ptimintului infierbin-
t a t de soare; cind in prisacti coloniile
a u jnceput si5 roiascl natural, iar stu-
 ROIUL $1 ROIREA
pii, fiind agezati prea desi pe rind,
albinele roitoare piitrund si in stupii
vecini. Ele nelinistesc acele colonii
gazde, ciici zumzetul particular ce
roiii il fac, le produc o excitatie ce le
determinii gi pe ele sii-gi cliideascli
botci yi sii se pregiiteascii de roit.
Factorii externi au deci un rol in-
semnat in determinarea si incitarea
instinctului de roire. Stuparul poate
interveni usor ca sii inliiture aceqti
factori externi gi deci sii previnA roi-
rea fiirii prea mari interventii. E l
pune la dispozitia albinelor: stupi de
capacitate mare cu o bogatii aerisire ;
faguri numerosi gata cliiditi, pentru a
putea intinde cit este nevoie nectarul
spre evaporare; directia de zbor a
albinelor -&ci pozitia urdinigului
indreptat in varli spre est; peretii
dinspre sud a i stupilor sint vopsiti in
alb, pentru a respinge razele solare;
agezarea stupilor in prisacii se face
cit rnai rlisfirat etc.
Starea de roire nu apare deodatii.
Fieciirui fenomen in naturii trebuie
sii-i corespundii o perioadii pregiiti-
toare. f n timpul acesteia se produce o
acumulare de mici modificjri canti-
tative care, atingind impreun5 o a -
numitii valoare, provoacii o stare ca-
litativii nouii, ce are loc sub formii de
salt gi care, in cazul nostril, este
soiul.
Etapele progresive ale roitului Pn-
!tr-o colonie. Pentru ca diferite faze
d i n viata unei colonii-mam8 vi a ro-
iurilor ieyite s8 fie bine precizate, a -
mintim cii:
0 colonie va roi atunci cind pri-
mele botci cu larve luate in cregtere
pentru roit, a u fost ciipiicite, deci au
9-20 zile de la depunerea ouIlor
in inceputurile de botci.
De l a d a t a cind a iegit roiul pri-
mar qi pin5 eclozioneazii din botcii
prima matc8 in stupul-mam5 rnai
179 ROIUL $1 ROIREA
trec 8-9 zile. De aceea roiul secun-
dar pleacli a noua zi dupii iegirea ro-
iului primar. Desigur aceste date sint,
aminate dac6 timpul de afar5 este
potrivnic. Adeseori, intr-o astfel de
sit,uatie, albinele chiar renuntli l a
roitill secundar, prima matcii niiscut8
distruge botcile, ea se imperecheazii
gi continub munca inaintagei sale.
Ping sli se imperecheze matca
tinfirs, mai trec inc5 4-7 zile; deci
imperecherea sa are loc cam intre a
8-a, gi a 11-a zi de la data pleciirii
roiului primar. lnceperea oiiatului
tinerii mgtci din roiill secundar are loc
cam de la a 10-a, la a 17-a zi dupii
roire; primelc celule cu q u i e t ciip8cit
vor apare in a 18-a, a 26-a zi de la
zborul roiului primar;
f n sfirsit, primele albine t.inere
culegiitoare vor pleca in cimp in a
37-a, ping l a a 43-a zi de la roitul
primar.
Iatii deci cit timp pierde colonia-
mama dacii apicultorul nu este vigilent
sii preintimpine roitul natural, rnai
ales cind colonia r o i e ~ t ede douii ori.
Nici situatia roiului primar ple-
cat nu este prea striilucit,R. Dacli el a
zburat cu cel putin 50 zile inaintea
marelui cules, ca sii poatii in acest
timp sii-gi creascg douii generatii de al-
binii tiniirz, atunci el va d a productie
insemnatii. T o t a t i t de cistigat va fi
roiul care iese cu 5-10 zile inainte de
aparitia culesului principal, ciici d a -
torit6 marii lui energii, in acest scurt
t i m p el igi cliideyte toti fagurii, m a t -
ca depune in cuib puiet suficient iar
albinele roiului, care sint in majori-
t a t e tinere, culeg din plin, avind pu-
t i n puiet de hriinit. Roiurile primare
a p j r u t e in afara acestor termene nu vor
fi productive. Deci, avind in vedere
cii unul din semnele caracteristice cele
mai evidente sint botcile care incep
sti fie cliidite in faguri, apicultorul va
ROIUL $1 ROIREA 180
cerceta atent t i v a c5uta s5 vad5 care
este cauza ce a determinat albinele s5
le clldeasc5. E l trebuie atunci s5 dis-
cearnii dac5 acea colonie, crescind
hotci, vrea s5 roiasc5 sau numai sti-ti
reinnoiasc5 matca prin schimbarea
ei linigtitii. Pentru 15milrirea deplinti
a fenomenului roitului, se vor descrie
gi explica toate aceste etape progre-
sive ale roitului natural.
lncepind din luna rnai pin5 l a
jumritatea lui iulie roigtea dii de 111cr1i
stuparului; este perioada cind el tre-
buie s l ia mgsuri, s l previn5 si deci
sR evite ca instinctul acesta sS se
manifeste in colonii, gi in a1 doilea
rind, s5 facii totul ca eventualele ro-
iuri iegite s5 fie prinse ~i reintegrate
in activitatea productivil.
Privind fenomenul roirii in desf5-
gurarea lui pin5 cind dintr-o colonie
iese in zbor primill roi, apar 11rm5toa-
rele stadii :
a ) Cind masa albinelor noi a in-
locuit pe cele bgtrine q i uzate din
timpul iernii, ele incep sri creascfi trin-
tori, pregBt ind deci elementul mascul
pentru imperecherea viitoarei m l t c i .
E i sint numeroai, pentru c5, dintre
acegtia, numai citiva din cei rnai huni
pot participa la indeplinirea actlilui
imperecherii, care este chezggia con-
t i n u i t s t i i de vietuire a coloniei.
b ) Cind num5rlil doicilor a ajuns
st5 poat5 h r l n i bine puietul numeros a1
miitcii, iar populatia reinnoitti a
stupului este mare. Mediul exterior, ce
in primlvar5 cheamii totul la viatii
nou5, influenteaz5 gi colonia de al-
bine. f n interiorul stupului, aceasts
chemare instinctual5 schimb5 pe in-
cetul aspectul de reinnoire d e pin5 a-
tunci, iar la u n moment d a t albinele
incetinesc ritmul c r e ~ t e r i i , hrlnesc
rnai putin matca.
c) i n acest sffrgit a1 perioadei nor-
male d e dezvoltare pi cregtere a colo-
ROIUL $1 ROIREA
niei, Uelia A l l ~ na ohservat o anu-
mit5 manifestare a albinelor coloniei
fat5 de matca lor: cam cu 2-3 s8p-
tiimini inainle de roit, citeva albine
dintre insotitoarele mgtcii se opresc
inaint e-i t remurind frenetic din corp ;
la inceput rnai rar, apoi t o t rnai des
la fiecare citeva secunde, incit se
pare c5 o imbrincesc; unele chiar o
ating gi o miqc5 din 1oc. Matca, ins5,
la incepul impasibilii, isi vede cle
munca ei de ouat neintrerupt. In a-
ceastti perioad5 premergltoare depu-
nerii de ou5 in inceputurile de botci
de roire, m a t c a dezvolt5 cea rnai mare
capacitate a ei de ouat. Dupii ce s-an
cladit botcile, intensitatea ouatului
scade 11rusc. Concomitent, pe m5surii
ce colonia se apropie de termen111 roi-
tului, fenomenill relatat anterior se
intetegte, incit matca este scuturatti
des, aproape de citeva ori pe minut.
Aceastri comportare a albinelor, ne-
linislegte mere11 matca, incepe s5 o
sperie: adeseori ea merge repede pe
faguri-ca sri scape de aceste manifes-
tSri. In aceastci situatie, este nor-
mal cS ele nu rnai pot s5 ling5 d e pe
corpul still intreaga substant5 de matcR
ce o secret5, aqa cum o fac atunci
cind ea se migcii normal g i linigtit
in munca ei de ouat. Neajunsul acesta
determin5 si precipit6 ~i rnai mult
roitiil.
(1) fntre t i n ~ palbinele a u inccput
deja sa cl5deasc5 numeroase inceputuri
de botci pe loclirile cele mai linigtite
t i aerisite, adic5 la marginile faguri-
lor sau in josul lor. Ele a u prigit ast-
fel in a l t stadiu, in a l t 5 etap5 prep8-
titoare a roitului. Albinele care in-
conjoar5 matca o indeamnl gi uneori
chiar o silesc s5 depun5 o u l in ele.
L a inceput depune 01.15 in dou5-trei in-
ceputuri de botci. Din ace1 moment, al-
hinele inconjurltoare se a d 5 frenetic
in jurul mgtcii, pi se pare z5 pi ea este
ROIUL $1 ROlRE A- 181
-
influentat5 de aceastB nou5 chemare,
incit peste citeva ore revine spre margi-
nile unde stau inceputurile de botci
goale gi rnai ins6minteaz5 citeva; une-
ori ]as5 o zi gi iar pune alte ou5 in alte
botci. Depunind astfel ou5 fecundate
in mod succesiv, matca asigur5 colo-
niei o eclozionare, succesiv5 in timp a
viitoarelor m5tci. Dup5 unii autori,
dintre care gi cercet5torul v o n R h e-
i n , aceast5 succesiune in depunerea
ou5lor in inceputurile de botci se
datoregte faptului c5 larvele de matcii
primesc o hran5 cu o component5 foar-
te aleasii gi produs5 in mici cantit5ti
de albinele doici ; aceast5 hranb e di-
feren!,iat5 fat5 de cea pe care o ser-
vesc larvelor de albine lucr5toare sau
trintorilor. Succesiunea depunerii ou8-
lor in botci matca o face intr-o peri-
oadii de 7-9 zile, tocmai pentru a da
posibilitatea doicilor s5 poat5 secreta
aceast5 hranl specialii. fn acelagi
timp, prin ecloziunile succesire, colo-
nia are posibilitatea, in raport de
t i m p g i imprejuriiri, s l roiasc5 suc-
cesiv, in cazul cB instinctul o impinge
a face aceasta. Dac5 o vreme rea apare
in timpul cind la o serie de m5tci le
vine rindul s5 eclozioneze, iar roiul igi
amin5 cu citeva zile zborul siiu, el va
ie!i cu un num5r rnai mare de m5tci.
Aceasta este in favoarea selectiei
mitcilor, fiindc5 albinele, se pare, au
posibilitatea s5 aleag5 pe cea mai
bung. Dac5 timpul este potrivnic,
albinele doici nu se mai pot hr5ni cu
polen gi miere proaspiit5 de afar5,
adic5 acea hran5 care e m i t 5 anumite
glande. i n atare situatie larvele nu
pot primi o hran5 corespunztitoare,
iar colonia nu roiegte.
e. 0 data cu depunerea primelor
ou5 fecundate in primele botci, co-
lonia p5gegte spre penultimul stadiu
a1 roirii: la aparitia roitului, ,,fri-
gurile roitului" in colonie. Intervine
ROIUL $1 ROIREA
o ,,stare de inactivitate" a coloniei
care, in aceast5 faz5, un timp destul
de indelungat lincezegte gi nu rnai lu-
creaz5 in ritmul obignuit. Matca, hr5-
nit5 rnai putin, igi imputineaza oua-
t u l ; albinele nu rnai cliidesc fagurii
artificiali ce le stau inainte gi nici
chiar micii faguri din spatiul ingust
a1 ramei clgditoare; o mare parte din
culegiitoare stau in deplin repaus; ele
consum5 insemnate cantitsti de po-
len, cu care igi fac rezervele de pro-
tein5 organic5 de care au nevoie in
munca de construire a noii agezsri si
stau aglomerate pe fundul gi peretii
interiori or exteriori ai stupului. Nu-
rnai cele care s-au ales s& r5mins in
stup, mai activeaz5 la adusul apei
pentru necesit5tile de hran5 ale puie-
tului, sau la culesul de polen gi nec-
tar proasp8t. Acest repaus impus d e
natur5, premergiitor roitului, este cel
care constituie gi ajut5 s5 se acumu-
leze in masa viitorului roi acea ener-
gie exceptional5 pe care numai roiul
o are, fat5 de cea pe care colonia o-
bignuits o cheltuieste normal in via-
t a de toate zilele. Se pare c5 alegerea
celor ce urmeazii s5 plece din stup
este h u t 5 din timp; obignuit, co-
lonia se InjumtitCi$este cu ocazia aces-
tei prime roiri.
f . f n cuprinsul acestui termen, pin5
cind roiul pleac5, se execut5 gi ulti-
ma lucrare premergtitoare: alegerea lo-
cului viitoarei locuinte. Inacest scop,
dintre albinele destinate s5 plece cu
roiul, se alege un grup numct a1 c,er-
cetagelor care igi iau in desaga gu-
gei o insemnat,% cantitate de miere
gi pleac5 in larg s5 caute un loc potri-
vit. Apicultorii grijulii dau posibi-
litatea albinelor ca ele s?i afle locuri
bune pent.ru roi, dar ai ugoare pentru
apicultor ca s5 le capteze. E i asaz5
la departiiri variate fat5 de stupin5
capcane, V.n., ag5tate .in pomi.- S-a
ROIUL $1 ROIREA 182
observat, c5 la citva timp inainte de
roit, albine izolate gi chiar in grupe
mici, viziteaz5 asemenea capcane. E le
stau gi cur545 interiorul lor gi unele
chiar ramin s5 p5zeasc5 locul ales,
pentru a nu fi ocupat de a l t roi. De
multe ori ins5 roiurile prefer5 scorbu-
rile copacilor; este ceva instinctiv ce
le vine din str5vechi timpuri in care
albinele locuitoare ale piidurii g5seau
in scorburi cel mai bun gi mai c5lduros
adspost pentru iernare.
In acest timp in colonia ce se pre-
g5teste de roit, apar modificari fi-
ziologice ce au urmriri importante:
- matca, in urma unei hr5niri mai
putin intense, inregistreaza o sc5dere
a greut5tii corporale gi a capacit5tii
de ouat; ca urmare se micgoreaz5 vo-
lumul ovarelor, ea devine mai usoars,
fiind capabilii de a zbura;
- in cuib, cregterea larvelor scade
ca numar ceea ce provoac5 doicilor o
tot mai accentuats acumulare de 15p-
tigor ; din aceast5 cauz5 in colonie spo-
regte pe zi ce trece num5rul albinelor
tinere ce nu rnai au unde activa, dar
care igi fac insemnate rezerve de albu-
min5 in tesutul gras.
Semnele exterioare are roitului. Este
cam greu s8 se gtie cind roiul primar
este gata de iegit. Totugi un apicul-
tor experimentat poate observa unele
semne exterioare, cu putin inaintea
iegirii roiului gi anume: privind ur-
dinigul, el vede c5 obisnuita activi-
tate a coloniei aproape a incetat; pe
urdinig ies gi intr5 repede aceleagi al-
bine care nu aduc nici o strinsur5:
albinele ce stau afar5, pe peretele fron-
tal sau pe scindura de zbor sint neli-
nigtite gi agteapt5 momentul potrivit,
c5ci nu la orice or5 din zi coloniile
roiesc.
Apicultorii cu practic5 indelungat5
cunosc zilele de roigte dup6 semnele
timpului, str5lucirea soarelui, biitaia
ROIUL SI ROIREA
vintului etc. Este stabilit, de alt-
fel, c5 abia 5 % din coloniile unei pri-
s k i vor roi inainte de ora zece, alte
22% intre orele 10-12, cea mai
mare parte, 56% intre orele 12-15
gi abia 2 % dup5 ora 15. Observindu-se
barometrul, se va gti c6 roiurile nu
p5r5sesc stupii sub 750 mm presiune;
15% din roiuri ies sub 760 mm gi
85% cind presiunea trece de 760 mm
81 mai sus, de preferin45 cind tempera-
tura zilei este de 20-25°C. Sub 16°C
coloniile nu roiesc niciodat5. Actiu-
nea soarelui ce bate in urdinig are o
mare influent5: astfel, 86% din ro-
iuri ies cind soarele bate direct in ur-
dinig; deci o umbrire a urdinigurilor
sau o agezare a stupilor spre nord-
est scade procesul roirilor.
. Aparifia roiului. Cind soarele s-a
urcat bine pe cer gi atmosfera este in-
c5lzit5, intre orele 10-15, cind vin-
tul nu este puternic, presiunea baro-
metric5 este peste 760 mm, cerul nu-!
prea innourat gi nu tun5, cind in ur-
ma fr5mint5rilor interioare ce dom-
nesc in stup temperaura acolo atinge
3S°C, iar toate albinele ce vor s5 plece
gi-au f5cut provizia de miere in gug5
pentru 5-6 zile, deodat5, ca la un
semnal, roiul porneste.
Acest semnal dup5 L i n d a u e r, este
dat de albinele cercetage reintoarse
in stup de la noua locuint5 pe care au
depistat-o. Aceste albine execut5 pe
faguri, in interiorul stupului, nigte
migctiri repezi in zig-zag gi emit
sunete speciale ca un zumzet flcut cu
aripile intinse. Aceste sunete influen-
teaz5 numai acele albine care s-au pre-
gatit anterior gi care se g5sesc intr-o
stare fiziologicl corespunz5toare, a
caror manifest5ri exterioare se carac-
terizeaz5 prin inactivitatea lor. Astfel
albinele incep s5 ias5 ca un guvoi pe
urdinig. $uvoiul se tot ingroag5 in ne-
stavilita dorint5 a albinelor care roiesc
ROIUL $1 ROIREA 183
ca s6 se vad6 cit mai curind afar6, iar o
dat6 iegite, ele fac zboruri vioaie, re-
pezi, dind tircoale stupului sau ur-
cindu-se in aer pin6 la citiva merit
insltime. Zborurile acestea se fac in
volte, intr-un spatiu restrins, cu un
diametru de 10-15-20 metri in
jurul stupului, in functie de m6ri-
mea roiului.
i n acest zbor de bucurie s6rb6to-
reasc5 a aparitiei roiului, adeseori se
al6tur6 celor iegite gi citeva din albi-
nele care tocmai atunci se intorc din
cimp cu coguletele de la picioare in-
c6rcate cu polen. fn prisac6 se aude
un zumzet cu totul a ~ a r t e :nu este
cel obignuit ce se a u d i zilnic in stu-
ping, cind coloniile sint in plin6 acti-
vitate. Este unul cu totul particular,
specific, nestspinit, ca un semnal
pe care albinele gi-l trimit unele al-
tora, de se aude gi in alte colonii.
Cercetjtorii au verificat cu aparate
speciale qi au gasit c i ele fac parte
din grupa ultrasunetelor. Cind al-
binele din stupii vecini sint gi ele in
preajma roitului, chem6rile acestea,
le determin6 adeseori sii iass pe ne-
preg6tite gi de aceea, nu arareori, o
data cu aparitia unui roi, deodat6 in
aer apare inc6 unul gi inc6 altul
in largul prisscii. Fiecare igi face jo-
cul sgu aparte, dar uneori cei mai sl6-
buti se al6tur6 unuia mai puternic
aflat in aer gi formeaz6 un roi unic
ce cint6regte citeva kilograme.
Cind roiul inc6 mai zboar6 in pri-
sac8 gi guvoiul de la urdinig este a-
proape s6 se termine, apare gi matca
ce pare c6 ezit5 s6 p6r6seasc6 stupul ;
este ins8 luat5 de virtejul iuregului,
alteori chiar silit6 de albine, gi dup5
ce a f6cut citeva rotocoale in preaj-
ma stupinei, se prinde la umbra unei
ramuri-de
Este interesant a remarca faptul c6
la roire, albinele, printr-o metod5
ROIUL 81 ROIREA.
original6, pot sc6pa de matc5 in
cazul cind aceasta prezint6 defecte,
deoarece in cazul c8 este defectuoas6
sau prea bltrin6, roiul nu va putea
supraviepi. Matca b6trin5 sau cu
defecte, cu aripile uzate gi zdrelite,
iegind din stup nu poate zbura, cade
pe p6mint gi, in general, se pierde.
Albinele ce au roit, in lipsa m6tcii
se intorc inapoi in stup, dar ies din
nou dup6 opt zile cu o mat& tintirii
gi imperecheatg. Primele albine ale
roiului, agezate in ciorchine, emit che-
mgri, trimitind in aer efluviile glan-
dei mirositoare a lui Nassanov, ris-
pindite prin vibratiile repezi ale ari-
pilor, stind sprijinite bine pe picioare
gi tinind abdomenul in sus. Greuta-
tea roiului variaz6 in raport cu pw
terea coloniei din care a iegit. Obig-
nuit el este format de 50% din albi-
nele coloniei, in care ins5 intr8 majo-
ritatea celor tinere. Un roi bun cin-
t6regte 2,5-3 kg, dar din greutatea
total5 trebuie s6 se scad6 25-40%
cit cint6resc rezervele de miere ce le
au in gug6 gi cu care vor cl6di viitoa-
rea locuint5.
Captarea roiului. In ciorchine mat-
ca st6 spre mijloc, inconjurat6 de
albinele tinere, iar cele mai in virst6
formeazii coaja apgrfitoare in caz de
vreme rea. Pentru aerisirea interioar6
a ciorchinelui, albinele las5 o deschi-
dere ca un urdinig in acest con viu a-
qezat cu virful in jos, urdinig prin care
ele circul6, iar aerul pltrunde ugor.
fn ciorchine albinele nu stau nemig-
cate; unele din ele intr6 in interior,
iar altele ies la suprafatg. Ele cunosc
dinainte locul ales de cercetaaele
ce au facut recunoagteri cu citeva
zile mai inainte. Roiul st5 intr-o oa-
recare linigte timp de 1-1,5 ore, dup5
care pleac6. DacS albinele nu au avut
prevederea s6-gi caute ~gis8-r)i fi g8sit
loc potrivit, sau cel gasit este ocupat
aoan ys aIau!qle alba~!s ayaad !6 urnj
na JB! 'su!qy yls la am:, ad e8ueaa:,
nes :,edo:, ap @ear o '!nln!oa eadnseap
B$!U!OJ yzeOe 111aedn$s a!jenl!s p?sea:,
- e u~ .!nIaaoqJe In!q:,unq ad a p u y
-u$ as !3 'qSueaa:, o qns au!rl:,ao!:, ap
yuraoj qns yje8e as nu In!oa !aoaun
.aae yq!e ys ao!aalu! u!p alau?qle
e3 'lu!urpd el ap u!$nd ylej~yu! yu!$
o ys bn153 un ~ z e Q as e !a a1!r1!8aeur
u!p eun q n s .~u!uryd ad la3uj y3es
-?I alsa am:, '!a$!u!oa Inpunj el ape:,
~n!oa fe8ueaa:, Dsnaq yanln:,s !i aurq:,
-ao!:, qns e$!u!oa annpoalu! Inaednqs
‘wad !nun eaqurn e l q!qb!rr![ e-s In!oa
'l!ba!js ul ' ~ ~ ."a 1 3 alawea a~ba!nu
-!u~~naedn?s p u p adajul "1 nu ys aIau
-!qp "3 JOI!U!~I eaaaSun el 'ao~!an!
-oa eaaapu!ad e1 'aol!!rro[o:, eaa!un e1
:y:,es!ad u! !aya:,n[ a q n w BI ~ ! S O [ O J ap
yunq alsa e!$nlos 'aaean:,aals p d n a
'apz nqed-!aq aneos e1 e!jn~os pu!sp~
'a!!uryl ap !fo:, enaq13 a!jn~os !Oeaa:,~
u! qeaa:,eur i ? ~und as 'ajuasa !alsa:,
-e esdg u! fa!aeuraej e1 ap psqaur ap
yjuasa a ~ t ? enall:,
~8 p8nepe as !O uoj
-!I un-alu!ad ?aeo:,aa?s as yu!ury?dys
o y d n a .eaJealoz!p yaseaqya8 as ~s
e:, n q u a d au!q aleq as eIa!ls pu!o u!
p u p u!p f s!lodoad S 002 pea as .g6
ap i0031E ap na?!l u n - a ~ u l :aoe+yuran
~ n p o m ul 'aluyeui ! u p y d r r s Enop
u! jnd [a:, n:, y n a p j !j e n '!an!oa su!ad
naquad 1ooq.e n:, sqodoad ap e!jnlos
.u-i\ - q o d o r d ap a!jn~os o n:, !aj!u!oa
!e !ao!aalu! !!.jaaad aza~nsuadys aleod
~naednys'aaeo~!soa!ur .IOI!JO~J e s d ! ~u?
'lel103a.1 aobn !J aleod apun ap ':,!ur
!cur urod !nun aI!anurea aads 1-npu!B
-!ale aep 'la ydnp as-npulseldap '!nln!
-03 e!ioaa!p u! Insoa!ur y ~ j n s!O a ~ u e ~
aolsa:,e alazunaj alaSap aalu! asaayqs
!aednls !$ 1 ~ eaaeldea E?eanB!se
aae ~ n n d n l sIajqse !b yj!u!oa ap qaaa
-!p pu!ad as aIau!qIe !aoasapQ.aae ul
a?4a!nzplpl aae:, !n[n!oa 1n:,o1 r!ur U!
eu!fgnd n3 pjleu! o !O ' a ~ au!p !yaunu
-yw un n3 !aj!u!oa !s !ao!aalu! !!jaaad
?:,sag [naednls 'ea!$ur;aa[ nss ~ndos!
!ao es!Iaur alsa urna 'aaeol!soa!ur !ao[j
ap qeqs un y ~ j eas yoes!ad ui p u ! ~
..101!urod eaq
-urn t.1 apadaa pzeOe as al!rn!oa !!old
e:,!aj a a .!old !aun e!sardur! yp aaei
-u!nqaa)u! u!ad an:, qez!aaalnd n q u a d
yulur ap pdurod o yde n:, sen un
p~es!ad u! aae 13.aoI!an!oa eaaapu!ad
naquad aaesaaau aIaa aqsoq yu!urapur
el yq!e ys a!nqaal ~ n a e d n l s'nu nes
q!oa ap auuras nep aIau!qIe y3 a!j
.n!aoz!aoad aulurya apun 'p{!u!oa u~
ln!onpu!ad e n [a t n!zaj? eard a p a
!a?:, 'a!s!oap quaurour qsa:,e aldaqbe ys
a!nqan) nu I n a e d n ? ~.abela~aaoap s n p
-no:, ' s a p ~nqsodgpeaads Inaoqz e! !8!
1n!oa 107 !6 au!g:,ao!:, u!p ppu!adsap
as ys dam! aIau!qle 'yzeau!je as In!oa
! a! je@e o osnaq p ~ n p o a das ys '!ode
e:, 'aqO!u!~ alsa a)nu!ur eaalj3 nrqrrad
',,pao:,e un ~ ! ~ ! q e ? se-s" !oa u! pu!3
.aju!nao~ !aaeol!!a !nlnaol eaaa8
-ale u! !nln!oa !!aydn~oaad e aaelsaj
-!ueur o a l s n .pa0 o R I pu3d alnu!ur
5 ap alsa in1 eqvana .aoIalaunseal
-1" ~nu!pao ap qauns yurnue un a p ~ ! i
-osuj !b quesue~eqalsa [nsuea .aolaa
- e o ~ y B a ~~enIaa
~ ap ?!aaj!p a !b y l e m p
e:, mnoaaeo yaaj!p !bn?o$ e?saDv -rol
-au?qp ~ Z I S ~ D 'sa~n:, ~ n ~ l u a d'aot
-ez!~!qow la:, na Jolpuyurase advoad
-E suep u n yzeasuep a:, au!qIe !nl
ejejeadns ad dur!l u!jnd el ~ e d 'aurgd e
-ao!a u; leuraoj e-s In!oa a:, yqep o y3
q!l!qe?s r! 1 3 'm1!ml1n:,!de sawn1 ur
~ A I ! A aaeur ?n:,yj e a3 nrpnls un ae!q3
leor[qnd e an:, ' .I a n D p 21 1 7 .JV
!nInaolzla:,aaa aIe ? u ~ sas!:,aad !eru
daIaa aep '!:,!j!$u!!lb !aoleaaasqo a r l p
ap aseoly8!ur !O aluesaaalu! !agqaz~
-aa:, lnoyj ne-s yju!a!ad ylseaos u l
' ~ s o d p p eyseasp8 ys e 3
!uapu!ln?aad yaeoqz a~ai;elaoaa:, ale07
dur!l am:, u! '!z m o p e yu!d 301 ad
~ l ln!oa
s 'alu!eu! !em !on q ~ ae p
SALCIM ALB
30r;
c s 11n rol important in actii-area 50-
cretiei. .Arhorii solitari produc. ma1
mult nectar, fiind expusi inai 11i11era-
zelor solare, de asemenea cei p l a n t a ! ~
pe solurile ugoare, adinci, bogate in
substante fertilizante, cu ap5 freatic:
aproape de suprafatri. Este hisie sd
existe surse de apri in apropiere (lacuri,
riiiri etc.), pentru ca umiditatea rela-
tivii sii fie cit snai ridicat6. Plantatiile
aflate pe soluri grele, argiloase sali s11-
perficiale sint slab prodilctive, nea-
tingind decit a lreia parte tiin ca1)al.i-
tatea productivfi a primului caz.
Nect,arul salcimului este de oripine
intrafloralri, arincl un con\inut in za-
hiir d e 30-55% si de aceea este c5utat
d e albine. Sint ani cind salcimul oferg
si nectar intrafloral in mici cantit5fi.
Salcimul d 5 productii foarte ridicate
la hectar, intre 1 100-1 700 kg miere,
in medie 1 500 kg. Evolutia culesul~ii
la salcim este urm5toarea: in primele
2-3 zile culesul este modest, incepind
cu citeva sute de grame. ajungind
pin5 la 2 kg. Apoi, in cazul t impului
favorabil si a existentei coloniilor ac-
tive si puternice, culesul poate atinge
maxime pin5 la 10 si uneori chiar
12 kg de colonie. In ultimele dous
zile culesul scade brusc la 2 si ayoi la
1 k g pentru a inceta apoi cu totul.
Mierea de salcim este deschis5 la cu-
loare, alb-g5lbuie, avind o aroma spe-
cificii. E a este apreciatii de consuma-
tori gi foarte ciiutat5 pe piata extern8.
Cristalizeaz5 incet, la citiva ani, din
cauza unei cantitsti mai mari de fruc-
toz5. Bine coapt5, ea are 15-20% ap8
?i 84,20% materii zaharoase si uscate,
din care dextrina lipseste cu totul.
Salcimul este q i un bun arbore pole-
nifer, fapt relevat de aproape toti cer-
cet5torii.
S A L C ~ ~ U GALBEN,
L bgsicoasa, Co-
butea arborescens L., cu flori iesind
S - ~ L C IPITIC
~ ~
de la subsuoara fri~nzelor,care dau o
piistaie scurt8, umflatd, cu multe
seminte - de ur:de i i vine ei numelo
de ,,bdgicoasa". Sub acelasi nume mai
e cunoscutd 0 specie - Laburnurrl
.
ortlgaris, Griseh. sillon im cu Cy tisus
Inhurnc~nt L. Ambele specii cresc pe
terenuri reci ~i nisipoase at ingind 3-4
m inilltime, cu un t r ~ ~ n c flexibil,
hi ver-
zui, fiirli spini, cu frunzele trifoliate.
Florile sint palben-aurii disp~usein ra-
ceme Ii~ngi,simple si multiflore, atir-
nate in jos. fnflorirea are lor la finele
lunii mai. si este oarecum asigurat5
cr~ntratimpului rec.e. Secret5 cantitabi
mari de nectar. .\lhinele, nici cind
plou5, nu inceteazg sA culeapA bogatul
nectar a l acestor flori care, in acelagi
limp ofer5 gi mult polen. hIierea este
de culoare deschis8 g i cu gust foarte
pldcut .
La noi, toate aceste specii sint putin
rgspindite; le gAsim nlai mult, prin
parcuri, ca arbori ornamentali, desi
au u n lemn care este bun pentru lu-
crRri de strunggrie. i n alt,e t5ri creste
in masiv. I s-a rezervat aici un loc
aparte pentru a atrase silvic~ultorilor
atentia cind urmriresc plantarea de sal-
cim variat.
S.tLCiBIUL PITIC', salcim de halts,
A~rrorphafructicosn L., este un arbust
melifer, dar mai cu seam5 pole-
nifer. Face parte din familia Legurni-
nosne, fiind originar din America de
Nord.
Are o iniiltime de 3-5 m , cregte in
form5 de tufA cu tulpini mlildioase,
dar rezistente, eu frunze cu 11-12 fo-
liole. Florile ail culoarea rosu-violet
inchis, cu stamine expuse la exterior
de la bazii pin3 la virful motului; ele
dau foarte mult polen de culoare por-
tocalie. Nectarul s5u este rnai putin
abundent ; totusi productia de miere
 'yanded nes a!ed u!p yzeauo!iaajuoa as
Bunq e a q e s 0 -qzeauolnq as enealies
')ezrl.redaa urnoj!un eals ~s !azu!d [nr
-o!J~?u! urp [n[e!aalew e3 naluad .!n[
-naede;, [e aop~a~w! 1nalaurtaad alsa l!a
.alel![e?aow !4 a a m p aanpoad e.\ qae[n!r[8unldanp nes ylealyd ' ~ ) e [ n 8 a ~
a[ 'aaewan e~ .re! '!l4!u![;fu eA\a[ aaea ~ r u a o jo n e p !-aaea ',,aanqn!aLc a[asrz
aaew alas eaAe JOA 'Fune! rrl o-pu!urns -eQe na a?nsnJ !u!8aeur aae eneal[eS
-uo:, 'alau!q[e !ova ' s u w e o l a p eueny u! .a?a !$[!a 'sanded a p [nlanaj e[ a p jnd
a u n d as nrr ze:, r111 !a!u U] -ao[!anBej In1 'aedoa a p !qabnw 'uwa[ ap u ~ 8e[e) j na
-!pel3 czeaA!lJe !4 !n[n?a!nd vaaali-aa~ y n ~ d w n3es a p y z u ~ du!p a x j as e z
Ezea[nw!ls e g .eaoarp!ad !ewnu Jep - ! n [ n ~ e d e 3[ e leuoapn09 Inuolaea nes
'aae[nur!ls a p eueay U! O O / o ~ ap a!imd e [ q e l aSu!au! alaaeos pu!a raunle '?[nur
-oad o-alu! ~ s n da!j ~s aleod eases eaad !n[nq!na eaa!z[yau! a ! n p ~ 8 u ~
'l3leJ nu eat?,.\ ae! '!!ma! lndur!l u! !n[nq!n:,
-as ~ d n:, e [n)uaw!?aeduroa u! Fuaeo? p [ e m p au!j aaes '3!leura)s!s !n[ndn)s
as !ode !4 yp[ea edrr u! !!lu! !ew a$ad [ e n!aosaaJe un alsa ~ . I ~ ~ J , I V S
-02 as eases ' ~ d aep na?![ e1 09 c a p alsa
!n[nao~ydgpe ede u! aaes a p g!.\!~?od -!Jew .ro[!y,\ a[!anpunad
!ew 893 e z o a 'aaes a p yn!ueZao e!oAiarr ad ti !!aYuna ale a[!qepunu! a[!.rnpyd
~ ~ J S ! ~ EaJe3S a[eaau!ur a[aiue)sqns u!ad a19aa3 .!u!urydps 2 e a q 3 au!i 14
ae?:,au u! asass3 a[aaeolySa[na a.laa crr!.l[es qdnp !ew In1 a[au!j e [ alBaao[j
-eoap 'qelnqs u!ind !cur alsa ~ l e a g gde s
n:, ~nao?gdspe'!no[j rr! le8oq [nael.)au -u! .S>i 0: "1 y1e[na[e.1 alsa asl.laq e[
a ~ e d ep u ! ~..reSa[pq rr!p !mans dnls
u! qonp !cur gs pu!,juuuaa '~.~aja.rdo
aaes ad ea3 at1 ne! o a[au!q[v .leu!run[
a p g d w q ga!w o a p a?!z[gJu! a[aqrue
' ~ l ! n u h q opde na 1le[ela>14 w e a m s d ~ .
n3 Inun 'alssedas a)arr!qo.r n.) 'aluarrr
- 1 ~ ~ e d w ocnop3 na ' n l.q n p. .rol~dt?.pe
!nun eaJ!so[oj epueuronaa a s .r?u!Jn
a p a~!.rao"an,~s!6 aezalqq Yns 'Flez!~e,!
-au!ur aoin gdt? ap aaelnca rr! 'a[arr!c[[r,
'!n1nms!ueu"~10 aaesaaau .ro[a[e.rarr!ru P
! S !!ags esd![ u[ ..ro[!aednls Parun[ ui
Elnlgqzap ~ [ n u ~i u ~ a [ q o ~o c ?lu!zaac[
I
'!n[n~a!ntl ~ ? u e ~TI! q asas0[01 o 1; I ? . I ~ . Y
- ~ w ! a d~e!.~acIs rr! '!.rp,rn~a~cItu~ alarm uy
a p e ; , o a[au!q[e anea ad 'ua~rvs
.alall ns ?7.i2zrad nsadd
' u . 'wru
~ ~ ' ap0 g,jsz!ue.\[e8 Erua!s 111
so:, as !j: szsasaad as .gl!uInue gsa.14I
o-qug und as alran!rjJurlugI\; eazunlj ap
?e'jgan:, ne-s a[!u!d[nl s., p J n p '!n[n:l
-ede:, e p.reor,ralrr! earu!Srrn[ l ! s t?letBr
SCAIUL 31
i n toate locurile nelucrate, p5rtisi te,
la margini de drum qi locuri virane.
Toate soiurile sint bune melifere, ince-
pind cu holera spinoasg, descrisd
aparte, pin5 la multiplele soiuri de
Cirsiurn rgi Cardlaus, si mai ales acesta
din urm5.
Astfel este scaiul de pe IingCi dru-
muri, Cirsiltn? lanceolatunz, care se
sseam5n5 cu Cirsium pannonicum;
denumirea acestora este multipl5; in
unele p l r t i se numegte crZpu~nic, in
altele ghimpe sau scaiete. Floarea are
culoarea rorgie-deschis5, cu dungi gril-
bui, cu miros pl5cut care atrage albi-
nele. Planta produce polen de culoare
albicioas5, iar bogatul s5u nectar - o
plant5 produce 0,4 g pe zi - are o con-
centratie de zah5r de 50-60%. Pro-
ductia de miere la llectar este calcu-
lat5 la 90-100 kg, culoarea ei carac-
teristic5 este putin verzuie. lnfloregte
i n iulie-august, uneori chiar in sep-
tembrie.
0 varietate de crapugnic crergte ~i
prin fPnetele umede avind denumirea
ytiintificg de Cirsium palustre. Culoa-
rea florii este rorgie-aprins5. lnflorirea
tine din iunie pin5 in august, cind flo-
rile s i n t mult vizitate d e albine.
0 a l t l specie de scai este rgi limba
oii, Cirsirrnl canzrrn, cu flori asemlnfi-
toare in c,olorit, dispuse in capitule;
de asernenea castravanul (Cirsiurn
erisithales) care se aseamiing rrl p5l5-
m i d s , dar are flori galbene.
L a fel sint nlulte soiuri de Cardlaus,
cum este spinul. Cardarls acanthoidf.~,
avind fruzlze asenl5nAtoare c11cele de
avant., denumit g i scaiete. Florile stall
in capsule izolate pe tulpirii inalte.
De asernenea cinlinul, Cardulr. n!rtans,
cri flori pi~rplirii in capitr~leizolatr,
stind aplccatc la \.ir.Tul ramurilor; ele
dau polen c ? n ~ ~ g isiu mult nectar.
Din a c e e a ~ familie
i este si scaietele,
Carduus h - e r n ~ r i c, u flori rogii reunite
in capitule solitare la virful ramuri-
lor; cregte in re,gir~nilenluntoase si
calcaroase, inflorind din iulie-august.
$i scaiul mdgsirrsc, Onopordon aran-
fhirrm, de la care s-au obtinut pins i~
100 kg miere de la o colonie.
Tot o compozee meliferd este si
Ccntarrra hent.dicta, sau Cnierts hen?-
dicrcl.~,plant5 ierbacee de 25-30 cm
cit gi spinul dracului sau, cum i se mai
zice $i scaiul vintului sau scaiul dra-
cului, Er?yn,girtn2 campestre, din fami-
lia I'mbeliferae, bun melifer. Florile
sint alb5strui-verzi, in capitul globu-
10s CII un invelis fepos; are mult polen.
mai ales la inceputul infloriti~lui,
cind in adincrll potirelor are si mult
nectar.
YC'XIUSUL sau varpa ciobanului,
Dipsacus pilosus L., din familia
Dipaacaceae, cu tulpina dreapts s i
s f i r ~ i n dla virf cu un ghem ghimpos
in form5 de ou sau de miiciucii, de
unde ii vine si numele, c5ci este ca o
mSciuc5 ciob5neasc5. Este o plant5
care rezistg la secet5, dind totusi nec-
t a r mult. Este una din cele mai meli-
fere plante; i n special varietatea Dip-
sacus f:illonrcm, care se cultiv5 chiai-
pe scars intinsfi prin alte tAri, folosit
in special de f a b r i c i l ~de postav care
SCAIUSUL
pun mgciuliile ghimpoase in dispozi-
tive speciale de sc5mogare a postavu-
lui. Florile sale grupate in capitule
globuloase sint albe sau liliachii qi tot
timpul cercetate de albine, elaborlnd
nectar fn cantitlti insemnate. Inflo-
reqte In lunile iunie-iulie. PvIierea de
scai, cit qi cea de la soiurile descrise
mai sus, este foarte bun;: are o savoa-
re deosebit5 qi culori de la alb la
galben-deschis cu mici variatii. Mie-
rea contine multe vitamine g i anume:
vitamina B, 137 micrograme la 100 g
miere, vitamina B, 41 micrograme Oj,
qi vitamina C 6,5 micrograme O/b. Po-
Penul lor de culoare cenuqie, este si el
bogat in vitamine gi este adus de al-
bine in cantitsti insemnate in stup.
SCAUNUL DE LUCRU fn. S T U P ~ A est e
necesar oric5rui apicultor. In stupgrit
sint lucr5ri de migal5, care il oblig5
pe stupar s5 stea mult timp aplecat
deasupra stupului la cercetarea fagu-
rilor, csutarea mltcii, miscarea dia-
fragmei etc. Aqezat pe scaun rji
f5cind astfel lucr5rile necesare, el
poate continua lucrul, f5r5 prea multri
oboseals.
Scaunul cel mai practic are, atit in
p5rtile laterale, cit qi sub scindurile
d e qezut, cite o cutie in care stau dife-
rite obiecte qi scule necesare apiculto-
rului: cuie, colivii pentru mgtci, dalt,a
apicol8, cleqte, ciocan etc., avind in
ele loc s5 pun3 qi micile buc8tele de
f5guraqi rszuiti de pe speteaza supe-
rioar5 sau peretii stupului, care tree
apoi la topitorul solar.
SCURT ISTORIC. Apicultura in
Romania are un trecut milenar,
c5ci pe meleagurile noastre au fost
intotdeauna atit de multi stupi qi
roiuri rgtscite, incit marele istoric al
antichitiltii Herodot (485-423 i.e.n.),
in c518toriile lui de studii, scrie c5
trecfnd Dunarea la noi a aflat atit de
209 SCURT ISTORIC
mult potop dealbine, incit filceau greu-
t.5ti c5ltitorului. Documentenelndoiel-
nice, ceva mai recente ni le ofer5 Co-
lumna lui Traian de la Roma. Pe
toat5 inlltimea ei, sute de basorelie-
furi reprezint5 daci in diferitele lor
indeletniciri. Citeva din acestea ii
arat5 ingrijind albine in cognite t u -
guiate, ori prinzind roiuri din arbori.
Dup5 retragerea romanilor din Dacia,
pustiirile barbarilor au nimicit docu-
ment,ele vremii, dar populatia de aici
a tr5it legatri de rnunte, pgmint vi p5-
dure, fiind nelipsit5 de prisaca de al-
bine. Bog5tia apicol5 a Moldovei ~i
Munteniei era negustorit5 de venetie-
nii ce apreciau mult produsele prisgci-
lor romilneqti.
fn afar5 de documentele qi tranzac-
tiile vremii, in aceast5 privintri g5sirn
in cartea domnitorului D i m i t r i e
C a n t e m i r in care descrie Moldo-
va, pagini int,regi unde vorbeqte des-
pre albingrit, ca despre o ramur5 in-
semnat'5 in economia rural5 a vremu-
rilor.
Apoi, din cronici rjtim c5 nu era sat
sau mogie far5 s5 aib5 stupi multi
cu albine, care constituiau adeseori
obiect de negot, de danii sau zestre
fetelor mgritate. Sint hrisoave in care
se arat5 cum un Cantacuzin avea o
prisac5 cu 12 000 stupi, iar din docu-
ment,ele aflate la Academia R.S.R. se
vede c5 ,,zeciuialaU, adic5 impozitul
de 10% in produse directe, era obli-
gatorie pentru posesorii de stupi. Is-
toricul N . I o r g a in a sa ,,Istoria
romdnilor in c515torii" mentioneaz5
la pagina 259 un document din 1786
a1 unui negust.or german care, cobo-
rind pe Dungre, ,,a aflat ades stupgrii
ce aveau pin5 la 2 000 de stupi cu al-
bine, pe cind s5tenii se multumeau cu
cite 100". In publicistica apicol5 ve-
che rornaneasc5 au mai ap5rut de-a
SCURT XSTORIC '210
lungul anilor o serie de lucr5ri demne
de amintit aici.
fn 1555 un c5rturar din Sadu (Si-
biu), profesor si doctoi*, pe nume Ion
Alolnar, t i p 5 r e ~ t ela Viena o carte cu
titlul ,,Economia stupilor". El estepri-
mu1 apicultor din lume care emite si
aplic5 ideea unei gratii de separat mat-
ca in cuibul ei, cu mai mult de jum5-
tate de secol inaintea lui T. P r o c o-
p o v i c i din Rusia, si cu mult inain-
tea lui H a n n e m a n n. La pagina
55 din cartea sa arat5 felul cum el asa-
z&niste scindurele ggurite, cu un dia-
metru mai mic decit corpul mgtcii,
pentru ca aceasta s5 nu treacg in com-
partimentul cu fagurii cu miere.
f n publicatii ii urmeazg, la 1805,
A. W o l f din Sibiu, care t i p 5 r e ~ t e
in a sa ,,Descriere a Moldovei" un mare
capitol privind apicultura de acolo.
Ceva mai tirziu, in 1872, preotul
S c l e j e a n din Banat, prin prezenta
sa la Congresul International de Api-
cultur5 de la Salzburg dovedegte c5
apicultura b5niitean5 era cunoscut5
dincolo de hotarele t5rii. fntr-adevgr,
acolo, in 1873, ia fiint5 prima asocia-
tie de stupari, sub presedentia lui Ni-
colae Grant, sub denumirea de ,,Reu-
niunea stuparilor din Sudul T5riiU,
care tip5regte lji o publicatie aproape
lunar5 ce apare timp de 44 de ani, la
care scrie preljedintele si cei care erau
animati de dragostea pentru albine.
In fruntea acestei ,,ReuniuniU a acti-
vat cunoscutul poet b5n5tean A4 a r-
t i n o v i c i, stupar de seam5.
fn ordine cronologic5, publicistica
romaneascii are o lucrare ap5rutii in
1887,scrisiide C o n s t. D a m i a n,
publicat5 la Brasov sub titlul ,,Stu-
piiritul", concomitent cu ,,Cursul de
stup5ritU in 16 capitole publicat la
Bretcu de A u g u s t i n D e g a n.
Dupii zece ani, in 1897, R. S i m u
public5 la Sibiu in dou5 editii lucra-
SCURT ISTORIC?
- -
rea ,,Cartea stuparilor s5teniU, iar in
1899, R e m u s B e g n e s c u , fiul
preotului Begnescu care a fost tribu-
nu1 lui Avram Iancu in revolutia Ar-
dealului, tiptireate la Bucuresti ,,Curs
de stup5rit rational". In 1901 N e t a
P. R 5 c h i t i c 5 tip5reste la T.
Severin ,,Tratatul apiculturii sistema-
tice", urmat5 curind de o lucrare simi-
lar5 a lui U I r i c h, cu o prefata d e
L e o n a r d . fn 1905dr. F l o r i n
B e g n e s c u public5, in limba ita-
lian5, o lucrare asupra apiculturii ro-
mGnesti si in acelasi an P. S. A u-
r e l i a n tip5regte lucrarea sa ,,Agri-
cultura la RomGni", in care apicultura
are un insemnat capitol.
Publicistica apicol5 mai insemnatti
incepe ins5 din 1907 cind apare la Bu-
curesti cartea ,,CIl5uza stuparului",
scris5deN. N i c o l e s c u , 5 i S t o -
e n e s c u, care s-a reeditat mereu
pin5 in 1947.
Concomitent F I o r i n B e g-
n e s c u incepe s5-qi desf5soare pro-
digioasa sa activitate de publicist,
publicind peste treizeci de lucr5ri din
1905 pin5 in 1945. Activitatea acestui
mare inaintag este extrem de bogat&,
c5ci in afar5 de lucr5ri, el a publicat
sute de articole in diferite reviste dar
mai cu seam5 la ,,Revista gtiintelor
veterinare", pe care a condus-o timp
de 20 de ani.
Miscarea creatl de F I o r i n B e g-
n e s c u a prins sii dearoade: apicul-
torii s-au constituit in asociatii locale
in diferite regiuni ale tiirii. El insugi
infiinteaz5 la Iaqi in 1923 ,,Primasocie-
tate nationalii de apiculturl", fiind!
ales prerjedinte ping in 1928, cind este
urmat acolo de un insufletit ?i entu-
ziast muncitor pe t5rimul apiculturii
- ing. C. H a n g a n u.
In 1930 ia fiint5 in cadrul Institu-
tului National Zootehnic (I.C.Z.) pri-
ma Sectiune deapicultur5, unde dr.
S C U R T ISTORIC
211
F. B e g n e s c u gi alti colaboratori
au tinut anual cursuri de apicultura
pin5 in 1947. In cadrul acestei sectii
a desf5gurat o bogatti activitate dr.
C. Pelimon, cercetatoare in domeniul
,,bolilor albinelor", publicind gi o
pretioas5 lucrare cit gi cercet5ri asu-
pra polenului. Ing. N. Foti, care a fost
un timp chiar geful sectiei, a scris o
lucrare despre ,,Iernarea albinelor" .
Ing. I . B a r a c a scris o lucrare des-
pre ,,Cregterea mgtcilor".
fn 1956 sectia de apicultur5 se trans-
form5 in unitate independent5 ca
,,Statiune Central5 de Apicultur5 gi
Sericicultur5", cu local propriu la
B5neasa (Bucuregti), unde o serie de
scercet8tori au lucrat la stabilirea ca-
racteristicilor albinei romanegti, ce
a primit denumirea de ,,Apis melifica
Garpatica", precum gi la iernarea m5t-
cilor in afara ghemului, stabilirea
~diagnosticuluiin nosemoz5 cu ajuto-
rul examenului coprologic a1 mgtcilor,
la stabilirea STAS-ului ramei oficiale
a celor trei tipuri de stupi de la noi cit
qi studiul bazei melifere cu o hart5 a
masivelor melifere.
f n aceast5 perioad5 au mai ap5rut
o serie de reviste: la Iagi, se tip6regte
citiva ani ,,Revista national5 de api-
cultur8" sub conducerea ing. C. H a n-
g a n u ; la Voila, ling5 Fgggragi, timp
d e trei ani, apare revista ,,Stuparul
~omiin"; la Tg. Frumos, apoi la Cor-
negti, gi in sfirgit, la Bucuregti apare
timp de peste zece ani ,,Buletinul api-
cultorului", condus de entuziastul D.
Stamatelache, iar in Bucuregti apare
regulat ping in 1947 revista ,,Romiinia
apicol5", organ a1 Societ5tii centrale
d e apiculturg, sub conducerea prege-
dintelui G r. G i o s a n. f n sfirgit,
d e atunci gi pin5 fn prezent, apare
revista ,,Apiculturaa organ a1 Consi-
SCURT ISTORIC
iului superior a1 Apriculturii gi a1
lAsocia#.iei cresc5torilor de albine.
La toate aceste publicatii periodice
sau lunare s-au remarcat de-a lungul
timpului activigti entuziagti care au
scris benevol sute de articole. fntre ei
sint demni de remarcat: V. H a r-
n a j , N. R o m a n e s c u , C . P e -
llmon, Marcela Harnaj,
D. S t a m a t e l a c h e , I . V i -
c o v e a n u , C. A n t o n e s c u ,
I . K e d e v etc.
Ca literatur5 apicol5, in afar5 de lu-
crgrile dr. F. Begnescu gi C515uza stu-
parului amintit5 rnai sus, s-a rnai ti-
p5rit in 1935-1936 lucrarea ,,Stups-
ritul" de C. H r i s t e a , reeditat5
in 1942 gi 1947, precedat5 de o serie de
lucrgri mai mici, tiparite in cadrul
Bibliotecii agricole ,,Universul" ce au
tratat: Stupii sistematici, Cregterea
mgtcilor gi Cregterea albinelor.
A urmat apoi, in ordinea aparitiei:
,,Sistematizarea cregterii reproduc5to-
rilor de albine" de dr. R. - R o m a-
n e s c u, ,,In lumea albinelor" de
C. A n t o n e s c u, ,,Cartea stupa-
rului" de dr. B o g d a n T. gi cola-
boratorii, ,,ApiculturaU de V. P e -
t r u g, lucr5rile lui N. F o t i, C.
P e 1 i m o n , I . B a r a c amintite
mai sus, ,,Apicultura gi baza melifer5"
de V. P e t r u g gi O p r i g a n ,
,,Cregterea albinelor" de I . B a r a c
gi colaboratori ,,Cartea apicultorului"
de E. M i r z a gi ,,Manualul apicul-
torului" elaborat de un colectiv A.C.A.
Ca un prim rezultat a1 acestor str5-
danii didactice, apicultura a luat in
tara noastr5 un deosebit avint. I n 1940
erau un num5r de 557 727 stupi care
ins5, din cauza r5zboiului, s-au di-
minuat ping la 300 000.
fncepind din 1948, stupinile secto-
rului socialist din gospod5riile de stat,
cele ale cooperativelor agricole de pro-
ductie, ale cooperatiei ?i a silvicul-
SCURT ISTORIC
turii au ajuns s5 posede un efectiv
de 150 000 stupi cu albine. Un deo-
sebit avint a luat apicultura incepind
din 1957, cind a luat fiintl Asociatia
cresciltorilor de albine, cu filiale in
toate regiunile t5rii si majoritatea
raioanelor. Num5rul membrilor aso-
ciatiei a crescut de la 11 000 in 1957
la 61 000 En 1966. fn citiva ani de la
cei 300 000 stupi ce erau in 1945 s-a
ajuns in 1964 la aproape un milion.
Productia de miere s-a milrit conside-
rabil: in fondul centralizat a1 statului
abia intrau citeva zeci de tone de mie-
re pe an, ca numai d u p i citiva ani, in
1965, in acest fond s5 intre peste 2 000
tone miere.
Partidul Comlinist RomSn si Gu-
vernul R.S.R. au sprijinit aceastil
miscare de mas5 prin dou5 H.C.M.,
in care s-au stabilit m5suri de sprijin
yi dezvoltare a apiculturii, prin tran-
sporturi in pastoral cu stupii, plitin-
du-se numai 50% din taxele obignuite,
scutiri complet,e de impuneri fiscale,
crearea de ateliere inzestrate cu cele
mai moderne utilaje in cadrul unui
complex apicol la BBneasa, construit
de A.C.A. fn 1965 prof. ing. V. H a r-
n a j - pregedinte a1 Asociatiei Cres-
c5torilor de Albine din R.S. Rominia
a fost ales gi pregedinte a1 Federatiei
Internationale a Apicultorilor (Api-
mondia) cu ocazia celui de a1 XX-lea
Congres International Jubiliar de
Apicultur5 de la Bucuregti.
Asociatia tine cursuri de mas3 in
fiecare an, in care se instruiesc ~i cali-
ficil citeva mii de apicultori pentru
sectorul socialist gi individual.
Avintul inregistrat in ultimii ani in
dezvoltarea apiculturii la noi in t a r i
precum si sprijinul acordat de stat
unitiltilor cu stupini gi apicultori-
lor amatori va duce desigur spre noi
realizilri ce vor face mindria t5rii noas-
tre cu un vechi renume pe acest ttirim.
212 SEPTICEMIA ALBINELOR
SELEqIA, V.n. Matca, createrea
m5tcilor, selectia.
SEPARATORUL DUBLU este o rams.
de 12 x 12 mm grosime a1 c5rei perime-
tru corespunde cu cel a1 stupului ma-
joritar din prisac,5. Pe ambele fete ale
ramei sint fixate d o u i pinze metalice
galvanizate, cu ochiuri de 1,5-2 mm.
Rama se agaz3 fntre corpurile superi-
oare ale stupul~iivertical sau multie-
tajat izolind albinele din corpul de sus
fat5 de cele de jos. Corpul de sus, fiind
f5r5 matc5, albinele isi clrldesc botci
gi cresc acolo o matc5 noui. Aceasta v a
inlocui mai tirziu matca b5trin5, cind
separatorul se va retrage. Distanta
intre cele dou5 pinze de sirm5 trebuie
respectatti, c5ci numai astfel albinele
celor d o u i unitilti, neput,ind sB se
ajung5 cu limba, nu-si transmit prin
pinz5 substanta de matc5, iar cele or-
fane isi cltidesc botci.
SEPTICEMIA ALBLYELOR este o boa15
care nu are un caracter epizootic;
ea a fost de curind identificatti la noi
(1958) la Laboratorul de hacteriologie
veterinari din Focgani. Cu aceastii
ocazie s-a stabilit c5 agentul patogen
este un bacil aerob facultativ denumit
Bacillus apisepticus ce are forma unui
bastonas. E l nu se transform5 In spori
gi moare la 100°, in 3 minute, fiind
sensibil la razele solare si vaporii d e
formol. Germenul bolii se afl5 in na-
t u r i , in apele stattitoare infectate ti
este adus in stup de albinele ce trans-
port5 apa. Calea de pltrundere in or-
ganisniul albinelor este aparatul res-
pirator, prin stigmatele toracice, de
unde trece usor in singe (hemolimf5)
unde se inn~ultegteprovocind o infec-
t i e general5 (septicemia). Uneori p5-
trunde in singe ~i pe cale digestiv5,
cind albinele sint slibite de altii boa15
;LPTlCEMIA ALBlNELOR
infectioas5 (nosemoza), rezistenta lor
organic5 fiind minors.
Dup5 cercet5torul B u r n s e i d e
simptomul caracteristic este tulbu-
rarea gi in5lbirea singelui care devine
lgptos; alterarea rapid5 t i profund5 a
cadavrelor, mai ales pe timp cald, exa-
I5 miros pronuntat de putrefactie ;
capul, toracele gi abdomenul igi pierd
legiltura intre ele qi la cea rnai micil
atingere se separ5 una de a l t a ; aripile
si picioarele se desprind de pe torace;
perigorii cad de pe suprafala corpului.
Simptomele exterioare sint asem5-
n5toare in parte cu cele ale bolilor:
paratifoza, amibioza, accarioza; albi-
nele au abdomenul balonat, miscilri
nesigure, cad pe spate f5r5 putinla de
a se redresa, sau execut5 s5rituri ner-
voase etc.
Diagnosticul este stabilit numai de
laborator unde f5cindu-se cultur5 de
hemolimf5 infectat5 se pot descoperi
ugor, dupil 24 ore, bacilii respectivi.
Nu s-a ajuns pin5 acum la un tra-
tament specific. Cercetatorii recoman-
dB luarea m5surilor de igienil in stup
gi stupin5, hran5 de calitate, colonii
puternice, indepilrtarea de locuri ume-
de, umbroase, expunind stupii la soare.
SIROP, V.n. Hrcinirea albinelor
SOIA, Soia hispida (Moench.), plan-
til erbacee anualg din familia Legu-
minosae, adus5 in Europa din tinutu-
rile asiatice. Din boabele ei se Eac
direrite preparate alimentare: unt ve-
getal, ulei, lapte etc.
Planta este ca o mica tufa de 30-60
cm, cu frunze p5roase qi flori mici de
diferite culori, care dau nectar destul
de mult. Unii apicultori au obtinut
pin5 la 20-22 kg miere, de stup, du-
cfnd prisaca in preajma culturilor de
soia. Albinele trebuie la inceput s l fie
213 SORGUL ZAHARAT
dresate la acest cules timp de citeva
zile V.n. Dresaj.
Interes pentru apicultor rnai pre-
zint5 gi f5ina de soia, dup5 ce s-a ex-
tras uleiul, cfici inlocuiegte polenul
in hrana albinelor, deoarece contine
multe proteine, vitamine gi micro-
elemente care o apropie mult de corn-
ponenta polenului.
F5ina de soia degresat5, cu cel mult
644, gr5simi gi proteine, contine gi
aminoacizi. E a se d5 albinelor pulveri-
zat5, sau trecut5 prin sit5 d e a d , nr. 8,
astfel ca granulele s6 aib5 diametrul
mai mic de 0,185 mm gi se pun intr-un
hrgnitor de polen stind la soare, de
unde culegitoarele o iau gi o duc in
stup, rnai ales in primfiverile lipsite
de polen sau in toamn8. Stuparii ame-
ricani o ofer5 albinelor gi in combina-
tie cu drojdie uscat5 pulverizat5 gi
lapte praf.
Cu f5ina de soia se fac turte din gase
p5rti soia, plus o parte drojdie uscat5,
lapte smintinit in pulbere amestecat
apoi cu miere, pin5 se face ca o pasts
consistent5. Se dB albinelor sus, pe
spetezele superioare ale ramelor, V.n.
Hrcinirea, turta de polen.
Degresarea boabelor de soia se face
in dispozitive speciale sub actiunea
aburilor gi nicidecum cu ajutorul sub-
stanfelor ce dizolvA grasimile.
SORGUL ZAHARAT, milturi cu boabe
negre, mrituri - Sorgurn saccaraturn
(Bers.) din familia Gramineae, este o
plant5 anual5 de culturb, cu tulpina
inaltti, cu numeroase frunze ceva
mai late ca la m5tura obignuits. Ea
are spre virf un panicul compus din
numeroase fascii, care poartii pe ele un
mare numilr de boabe mici, rotunde,
de culoare neagr5, spre deosebire de
cele galbene gi rogietice de la mgtura
obignuits. Semintele servesc la hrana
animalelor continfnd mults proteins,
SORGUL Z A H A R A T
iar ca mas5 verde este foart,e bun5 pen-
tru siloz.
Pentru albine tocmai aceast5 mas3
verde este trebuincioas5. In alte t5ri
ea se pune la presi in dispozitive spe-
ciale extrggindu-se o insemnat5 canti-
tate de suc zaharat, de 1,5-4 tone
suc la 1 ha. Sucul are un procent de
8-13% zahgr, pe care albinele il trans-
form5 in miere. Este folosit5 ca hranri
in sezonul cind ele zboar5 pe afar&.
Pentru iernat ins5 hrana aceasta las5
multe rezidii intestinale, are o actiune
nefavorabil5 asupra albinelor.
SPARCETA, Onobrychis viciaefolia
(Syn.) sativa (Lam.) din familia Le-
gurninosae este o leguminoasii pere-
n5, care se cultiv5 ca furaj, con-
siderat5 superioar5 chiar lucernei gi
trifoiului. E a poate sta pe acelagi teren
peste 6 ani, dind productii de furaj
crescinde pin5 in anul a1 patrulea apoi
ele descresc.
Planta cregte in tufe mici, cu tulpina
h a l t 5 de 30-60 cm, cu frunze nepe-
rechi, compuse din foliole liniare gi
alungite; face o floare de culoare roz
in form5 de spic conic, cu atit mai ma-
re gi cu o productie superioar5, cu cit
terenul este mai bogat in calcar. Este
una din cele mai bune plante melifere,
de la care albinele iau mult polen si
nectar, incepind din anul a1 doilea de
la ins5mintare. Totugi, autorul, a avut
ani in care, c5zind ploi abundente dupd
Pns6mintare, sparceta a inflorit chiar
in primul an.
0 singur5 floare dB 0,14-1,5 mg
nectar, cu o concentratie de 24-45%
zahgr, iar productia la hectar a necta-
rului variaz5 gi ea de la 60 la 270 kg,
in raport de sol, umiditate rji conditiile
atmosferice, favorizat5 fiind de o tem-
peraturs intre 22 rji 25"C, cu o umidi-
tate relativ5 a aerului de 70%. Cind
recolta este buns, cintarul de control
214 STUP
inregist.reaz5 un cules zilnic pin5 la
4-5 kg.
Nectarul est,e incolor g i florile I1
secret5 chiar din ziua deschiderii lor.
Mierea de sparcet5 are o culoare gal-
ben3-aurie gi o savoare deosebit5, za-
harisindu-se tirziu rji foarte fin.
Fiecare floricic5 secret5 nectarul
dou5 zile, in care albinele trebuie s5
intervin5 pentru polenizarea lor, c5ci
planta este alogam5 gi polenul ajunge
la maturitate inaintea stigmatului. 0
bun5 polenizare se face cu patru stupi
la hectarul de cultur5, cici sint zile,
cind intr-un hectar de sparcet5 sint
deschise pin5 la 100 milioane flori.
Plantei ii convin terenuri calcaroa-
se si reactioneazl bine la ingrlggrninte
cu superfosfat. Productia nectarului
se dubleaz5 cind se d 5 20 kg substant6
activ5 de superfosfat la hectar.
STETOSCOP, V.n. Tlcbul acustic.
STUP, reche denumire care deriv5
de la cuvint,ul latinesc stypus, este
c5suta sau adapostul unei colonii, un-
de albinele igi cl5desc faguri pentru
depozitarea strinsurii de miere ~i po-
len gi in care i?i cresc puietul.
Din timpuri imemoriale omul a avut
ling5 locuinfa sa gi citiva stupi f5cuti
din scorburi, ori impletiti din nuiele,
lipite cu lut, sau din funii de paie le-
gate cu mlaj5 intocmiti ca un clopot
etc. Toti acegtia fac parte din catego-
ria stupilor primitivi, V.n. De cind s-a
inventat un stup cu rame mobile, cu
cat de recolt5 ~i alte accesorii, s-a sta-
tornicit ca el s5 fie denumit ,,stup
sistematic", iar apicultura a intrat de
atunci pe f5gagul industrializarii gi
rentabilitatii.
Stupul sistematic corespunde in ma-
re parte cerintelor naturale ale vietii
coloniei, care se dezvolt5 in el c11 totul
normal.
 Carscteristicile unui stup bnn. Un
stup sistematic trebuie s3 inlesneascs
coloniei posibilitatea unei dezvoltari,
far5 ca ea s5 simt5 rreodat5 stinghe-
real5 din lips5 de spatiu, cu o capaci-
tate mare gi cu posibilit5ti nelimitate
de l5rgire a acestei capacit5ti pe
m5sura cerintelor, dar s3 se poat3
si micgora la maximum in anumite
imprejurgri. S5 aibii toate partile
componente deplin mobile, iar m5-
sura lor s5 fie aceeasi pentru toti
stupii din prisac5. Materialul folosit
s5 fie r5u conduciitor de c5ldur3, im-
permeabil, ugor, avind in el retinute
multe particule de aer. Aceasta face o
izolatie bung si feregte colonia de frig.
Lemnul de conifere, tei, plop gi salcie
alb3 sau rogie corespunde cel mai bine
acestor cerinte. S5 nu fie facut din
scindur5 groas5 gi nici cu peretii du-
bli. Stupii cu peretii dubli cer mate-
rial mult, sint greoi, izoleazi primi-
vara colonia de c5ldura solar3 gi nici
nu folosesc prea mult pentru iernare,
la noi nefiind geruri prea mari gi de
lung5 duratii. Stupul trebuie s l aib5
asigurat5 o bun5 circulatie a aerului,
s5 fie ugor de minuit si sii nu fac5 greu-
t5ti in muncl stuparului, cum este de
pild5 stupul german care se deschide
pe l a spate, iar pentru ca s5 se cerce-
teze un fagure din mijloc sau din fat&
se scot toti fagurii din interior. S5 fie
construit trainic, in tincuri sau dublu
fall pentru a rezista la transporturile
dese in pastoral, cu o stabilitate sigur5
pe platforma camionului. Fundul s5
fie detagabil, reversibil, lipsindu-i
leatul de centur5 din fat5 si creindu-se
astfel acolo un urdinig larg gi lung cit
este l5timea peretelui frontal a1 stupu-
lui. Toate accesoriile lui cu rame,
diafragrne, podigor de acoperire, rama
ventilator, podisor Snellgrove, s5 fie
din materialul cel mai bun, t5iat din
scinduri f6r5 cioturi gi putreziciuni,
geluite si bine fixate.
Izolatia lui s5 fie f5cut5 prin dou5
straturi de vopsea la exterior, c5ci in
interior au grij8 albinele s5-i propoli-
zeze peretii. i n schimb, fundul va fi
vopsit pe ambele psrti, c5ci el este
cel pe care se scurge apa condensat6
din vaporii degajati de colonie in
timpul iernii.
Nateriale folosite la construirea stu-
pilor. Scinduras5 fie de prim5 calitate,
c5ci numai astfel v a avea o durabilita-
t e indelungatl. U n stup f5cut din scin-
dur5 bun5 tine 50-60 ani, dac5 este
bine intretinut, vopsit la 2-3 ani g i
ferit de excesul de umiditate. Avind
in vedere ins5 c5 scindura este un ma-
terial scump gi rar se recornand5 ca ea
s5 fie inlocuit5 cu alte materiale ca:
paiele sau papura presat5, fiind nevoie
numai de citeva leaturi ca schelet.
fn alte t5ri se folosesc stupi din poli-
stiren, dar ei au nevoie in interior d e
o ciiptuqeall de scindurii, subtire. Cind
se folosegte scindura, ea s6 fie bine
uscatti, c5ci altfel materialul scade,
r3min cr5p3turi gi trebuie inn5diti.
Ca grosime se prefer5 cea de 25 mm
care, geluit5, r5mine de 22 mm, dar
numai pentru stupii verticali gi mul-
tietajati, c5ci pentru cei orizontali,
stasul 4170/1953 prevede grosimea de
33 mm gata geluit5.
Cuiele de git5 folosite la incheierea
pieselor s3 fie de 6-7 cm pentru corp,
iar pentru celelalte piese ~i accesorii,
unde se folosegte scindur5 mai subtire,
s5 fie de 4-5 cm.
Cleiul de oase s5 fie transparent,
sau din cel de cazeins care lipegte mai
bine capetele incheieturilor.
Pinza de sirm5 folosit5 la ventila-
toarele capacului la stupul orizontal,
sau la rama de ventilatie la tipurile
SULFINA 238 SUPORTUL MOBIL

nectar Pn fiecare floricicA, avind un

continut de zah5r de 33%. hlierea
este de calitate exceptionalti, de cu-
loare alb5, transparentg, cu un par-
fum qi o aromti deosebit5; ea cris-
talizeazti cu greu avind un procent
mai mare de fructozti.
Sulfina cregte pe orice teren; mer-
ge bine chiar yi in cele s6r5turoase
pe care le imbunztsteqte c5ci are o
rBd6cinB pivotant5 care atinge 2 m.
Dup5 cercetgtoarea Krasikova,
floarea de sulfin5 mai are un mare
folos pentru albine: pe petalele flo-
rilor, in polen gi nectar sint numerogi
bacteriofagi care adugi de albine in
stup le ajutti s5 se vindece de boala
1oca.
Stuparii care colecteazti polenul in
timpul infloritului sulfinei trebuie
85 fie foarte atenti ca polenul s5 nu
fie cumva umezit de vreo ploaie, c5ci
el, fermentind foarte repede, produce
o substan$8 otrjvitoare - dicuma-
rina - care provoacg hemofilia, o
bus annua Medik. Aceasta din urm5 boa15 a singelui, foarte periculoas5.
s-a obtinut prin selectie, inflorind Sulfina este totodatg o bun5 plan-
din primul an de la ins5mintare; cele- ts furajers plin5 de substante hrti-
lalte infloresc in a1 doilea an. nitoare, bogatl in albumin5 diges-
Sulfina alb5 anual5 are o tulpin5 tibil5.
h a l t 5 de 0,70-2,50 m; c r e ~ t ein tuf5,
mult ramificatti, fncepind aproape SUPORTUL MOBLL metalic se foloseg-
d e la baz5, cu frunze trifoliate, dintate. t e la deplasarea apropiats a corpu-
Florile sale sint albe, de forma papi- lui de stup plin cu albine gi miere,
lonaceelor, stind in raceme libere, ne-
strlnse si alungite, care eman5 un pu-
ternic parfum de cumarin. fnflorirea
ei de lung5 duratti care tine o lun5,
o pune En fruntea plantelor melifere,
iar cind se cultivg gi varietatea gal-
ben5 care infloregte cu trei stipt6mini
Pnaintea celei albe, albinele au un
cules neintrerupt de la sulfin5, care
dureazg pin5 la dou5 luni. Planta
secret5 nectar chiar pe timp rece.
Productia de nectar la hectar este
de 200-600 kg, cu 0,16-0,50 mg Suport mobil pentru controlul stupului
SUPORTUL MOBIL
cfnd se face controlul coloniei, sau
est,e nevoie s5 se inverseze corpurile
fntre ele. Distantfnd uqor cu d5l-
tita apicol5 cele dou5 corpuri se
introduce partea orizontal5 a su-
portului mobil intre ele, trggfndu-se
pe platforma lui corpul superior. Cfnd
lucrarea de control s-a terminat, cor-
pul de pe suportul mobil se impinge
uqor la locul s5u. Deci pentru stupar
este un instrument de mare ajutor.
E l se compune din dou6 p5rti ar-
ticulate fntre ele; platforma orizon-
ta15 ce este alc5tuit5 din dou5 brate
ce au la capete dou5 tegituri care se
introduc intre cele dou5 corpuri des-
cleiate de propolis cu d5ltita apico-
15. Aceast5 platform5 este articulat5
cu dou5 picioare care, stind En pozi-
tie vertical5, foarte putin inclinat5
fn afar5, sfnt infipte fn p5mint gi
deci pe ele se sprijin5 intreaga greu-
tate a corpului superior tras peste
platform5.
Picioarele au un dispozitiv teles-
copic de in5ltare, cfnd stupul are
mai multe corpuri.
Distantfnd usor cu d5ltita cele
dou5 corpuri, se afum5 pe acolo al-
binele, care se retrag intre rame;
atunci se introduce partea orizontall
a suportului mobil; se fnfig picioa-
rele verticale in p5mint gi se trage
pe aceast5 platform5 corpul superior.
Pentru ca s5 nu cad5 albina dintre
faguri jos pe pamint, sau eventual
chiar matca, este bine ca pe platfor-
m5 s5 se pun5 o mugama sau o foaie
de carton, gi apoi s5 se ageze corpul
superior peste suport'.
239 SWAMMERDAM JAN OLANDET
-
SUPORT BOTCA este un dispozitiv dc?
form5 cilindric5 sau cubic5 pe care
se lipegte o botc5 artificial5. Se mai
numesc degetare sau dopuri dup5
metoda de cregtere a mltcilor folo-
sit5 de apicultor.
f n rnetoda Doolittle degetarele sfnt
cilindrice avind un diametru de 15mm
gi in5ltimea de 10 mm. L a un capgt
are o excavatie de 0,5 mm in care se
fixeaz5 botca cu o pic5tur5 de cear5.
L a cel5lalt capst se termin5 cu un
guler de 1 mm ce intr5 Pntr-un ori-
ficiu a1 unei gipci. Sipca are 1 6 ori-
ficii.
f n metoda Heyrand, suportul bot-
c5 numit dop este de grosimea unui
creion. L a un cap5t are fixat5 o pan5
ascutit5 din tab15 sau lemn - pen-
tru a-1 fixa pe fagure. P e cap5tul opus
se lipegte cu cear5 celula cu larv5
scoas5 cu ajutorul unei preducele.
P e fagure se prind 28 asemenea do-
puri.
fn metoda lui t)'rasi P a l l se folosesc
mici cuburi de lemn pe care se lipesc
celulele cu larve selectionate .t5iate
dintr-o ffgie de fagure.
SWAMMERDAM JAN OLANDET (1637-
1685) din Amsterdam, este desco-
peritorul primului microscop gi a
fost cel care a determinat pentru
prima dat5 caracterul gi rostul m5t-
cii in stup, desenfnd ovarele ei. E l
a scris ,,Biblia Naturii" o foarte
interesant5 lucrare despre anatomia
albinei, dup5 observatii foarte juste
gi clare, ce le nota desf5cfnd stupi
primitivi gi observind viata colo-
niilor.
 SABLON sau modelator
pentru botcile artificiale se
confectioneazg In form5 ci-
s lindric5 din lemn tare cu
lungimea de 80 mm gi dia-
metrul de 8,5 mm. L a una
din extremitlti este rotun-
jit.
Cu acest gablon se lu-
creaz5 astfel: tntr-un ibric
de tab15 ce st5 adfncit in
altul cu ap.5 fierbinte se
topegte cearii de cea mai
bun5 calitate, de preferat
din cea obtinut3 de la desci-
fjablon pikit. Sablonul imbibat cu
pentru ap5, pentru ca ceara s5 nu
executia
de botci adere de el, se adincegte
artifi- pin5 l a 10 mm in ibricul cu
ciale cear5. Retriigindu-1 repede
se lasi sii se rlceasc5.
Operatia aceasta se repet5 de trei
m i , adincindu-1 in cear5 de fiecare
d a t l ceva mai putin. Este de mare
important& ca marginile botcilor
s l fie cit mai subtiri c5ci atunci
albinele le modeleazil cu ugurint5.
Botcile artificiale s5 nu fie prea
lungi, cici la scurtarea margini-
lor, ele devin groase gi stnt accep-
t a t e cu oarecare ezitare de albine.
Pentru a se detaga botca, se ]as&
s8 se riceasc5 ceara pe gablon, apoi
se stringe ugor cu degetele miinii
stfngi, iar cu dreapta se rbucegte,
gablonul lncet pe loc pin5 cind botca
se desprinde de pe el.
Pentru ugurinta lucrlrii se fixeaz5
5-6 gabloane pe o bar5 de lemn la
distanti de 3-4 mm unul de altul;
se obtine astfel un numilir mai mare
de botci deodatl.
Botcile artificiale se folosesc, li-
pite pe gipci sau pe dispozitive de
lemn, denumite ,,dopuriU sau ,,dege-
tare" V.n. Suport-botcci.
SICANA, este un dispozitiv inge-
nios pentru a proteja colonia con-
t r a hoatelor. E l se atagazl la urdini-
gicana pentru combaterea furtigagului Entre
colonii
gu1 coloniei atacate. Forma dispozi-
tivului reiese din schita al5turat5.
Cind un stup este atacat de albine
hoate, dispozitivul se fixeaz5 la ur-
dinig pe scindura de zbor cu fundul
in sus gi cu portita de intrare a albi-
nelor l5sat5 liber5. Albinele hoate
intrind prin ea In gican5, sint ne-
voite s5 o ia la dreapta gi s5 parcurg5
toat5 lungimea culoaruldi, incon-
joar5 pe la capat sclndurica media-
nB qi parcurg iar5gi tot culoarul creat
dincolo de aceast5 desp5rtitur5 me-
dian5, pin5 ajung la urdinig gi intr5 In
stup. fn acest lung parcurs creat de
gican5, hoatele intilnesc zeci de al-
bine str5jere de care nu pot scgpa,
sint prinse gi ucise. Dispozitivul se
las5 la stup citeva ore, sau chiar ziua
intreag5. Hoatele, dac5 v5d c5 orice
incercare le este zadarnic5, renun15
la atacarea coloniei respective. Este
bine ca intr-o stupin5 s5 se g5-
seasc5 3-4 asemenea yicane, pen-
tru a st6vili de la inceput orice in-
cercare de furtigag.
 TALPA GlffjTEI, cione, coada leului,
creasta cocogului, iarba flocoasl,
somnigor, Leonurus cardiaca L . plant5
peren5 din familia Labiatae, cu tul-
pin5 h a l t 5 de 1-1,50 cm, in patru
muchii acoperitg cu perigori fini;
frunzele inferioare fn cinci 'colturi
lobate, iar cele superioare in trei
imitfnd talpa gllgtei, de unde i-a
venit qi numele. Florile sale mici, de
culoare roz, cu un inel de perigori in
Talpa glgtei
interior - numai la unele specii -
stau agezate ca nigte coronite, foarte
numeroase de-a lungul ramurilor.
Dintr-o singur5 s5mfnt5 se formeazii
p h 5 fn toamn5 o tuf5 care in primul
an atinge 35 cm. lnfloregte din iu-
nie pfn5 fn august, dfnd o productie
mare de nectar. E a secret5 mai cu
seam5 dimineata qi seara, cind fie-
care floare din inflorescent5 d5 de la
0,5 mg ping la 1mg nectar, cu o mare
concentratie de zah5r. Se socotegte
c5 un hectar din aceast5 cultur5 d5
pin5 la 200 kg miere, limpede, d e
culoare deschis5, cu gust ugor ami-
mi.- Planta se acomodeazi ugor gi i n
terenurile s5r5turoase, unde produc-
tia a deplgit chiar pe cea de mai sus.
TEHNICA APICOLX (Memento apicol) .
Tehnica apicol6 imp5rtit5 pe ano-
cmpuri este unul din cele mai fnsem-
Kate capitole din practica apiculturii.
Pln5 aici, fntregul material apicol
a fost repartizat la literele alfabetice
respective. fn acest capitol apicul-
torul va afla aplicarea practic5 a
acestui vast material fn timp, pe luni
qi sezoane, ca un fel de ,,mementou
care-gi face datoria s5 aminteascg
TEHNICA APICOLA
stuparului ce lucrare are anume de
fticut.
f n general, lucr5rile apicole au un
decalaj obignuit de o lung fatii de in-
ceputul anotimpurilor anului. Cele
de toamn5 incep cu luna august;
iernarea coloniei incepe cu luna no-
iembrie ciici atunci r5celile deter-
min5 colonia s5 se retragii in ghem;
activitatea de reinnoire a cuibului
cu puiet pornegte in februarie gi de
multe ori chiar inaintea sfirqitului
lunii ianuarie; marele cules este obig-
nuit in mai, degi aceast5 lung face
parte din cele ale anotimpului pri-
rngverii, iar sezonul de varg a culesu-
rilor se terming la sfirgitul lunii iu-
lie, degi vara calendaristic5 se ter-
ming o d a t l cu luna august.
De aceea intocmirea acestui capi-
tol a1 tehnicii apicole are o impiir-
tire pe luni a lucr5rilor in raport cu
vista gi activitatea coloniilor din
prisacri.
Aici se pornegte de la situatia cii:
o stupini de productie este numai
aceea care are colonii puternice din
toamng ; c5 ea intrii in iarn5 cu multg
albin5 tin5r5 gi cu matc5 nou5 ame-
lioratg gi cu colonii pe care in pri-
rn5var5 le stimuleazg activ, degi in
stup sint incg rezerve insemnate;
cii folosegte culesul timpuriu pen-
tru a realiza o prim5 recolt5 inainte
d e culesul principal, ca apoi s5 treac5
la cel de salcfm, ajunge la finetele
d e deal, pleacii la zmeur5 sau zbur5-
toare la munte, sau r5mine pentru tei
gi floarea-soarelui in regiunea de cim-
pie. Apicultorul v a folosi, oriunde
glsegte culesul natural de toamng,
in valea Dungrii sau Deltg, ori pe
culturile insgmintate dup5 secerig.
Stuparitul stationar cu stupina ma-
re, n u este economic pentru conditiile
tiirii noastre c h i resursele melifere
existente n u srnt inepuizabile. Cum
243 TEHNICA APICOLA
terenurile cu un cules bogat gi con-
tinuu sint rare, stuparul este obligat
s5 inl5ture perioadele de crizii, sii
caute mereu locuri cu flor5 meliferii
bogat8. Stupinile mari trebuie nea-
p5rat s5 fac5 stuplirit pastoral. Sta-
tice vor rgmine numai stupinile mici,
cu 10-12 stupi ale amatorilor. S i
acegtia, insii, asociati, vor putea face
stupgrit pastoral cu o rentabilitate
asigurat5. Cu m5tci bune, schimba-
t e dacii nu anual dar cel mai tirziu
la 1,5 ani, inliiturind roitul, dar fo-
losindu-1 pe cel artificial gi bine di-
rijat, stuparul poate sii realizeze pro-
ductii insemnate cantitativ gi cali-
tativ cu reale beneficii pentru exploa-
tarea apicolii.
Comportaroa stuparului fat5 de al-
bine gi deci minuirea lor trebuie ex-
plicatj aici, la tehnica apicoll, ina-
inte de a p5gi la vreuna din lucrjrile
insemnate din anul apicol.
hlinuirea albinelor este abeceda-
rul stuparului incepiitor pe care, de
multe ori, chiar stuparii mai vechi
nu-1 cunosc prea bine. Zadarnic un
apicultor cunoagte toat5 teoria api-
col5, r5spunde bine la intrebarea cum
se face una sau alta din lucriirile im-
portante, dac5 atunci cind trebuie
s l le aplice nu va avea rgbdare, singe
rece, liniste, stgpinire de sine ca sg
nu irite albinele printr-o compor-
tare brutal5 sau f5r5 rost. Oamenii
nervogi, cu migc5ri repezite, ner5b-
d l t o r i , care vor s5 facg totul in fugg,
cei care n u pot suporta s5 v a d l cum
acul unei albine s-a infipt in min5
sau chiar pe fat5; cei ce nu pot s5
rabde usturimea ascutit5 a intepg-
turii albinei pin5 agaz5 incet fagu-
rele la locul s5u in stup, pentru ca
abia atunci s5-gi scoatl acul, aceia,
numai dupii ce-gi vor corecta o ast-
fel de comportare, vor putea face
apiculturg. Fiecare meserie, Pn v i a t i ,
TEHNICA APICOLA 244
are partea ei de greutate, de obosea-
15, de suferint5. Pentru apicultori,
durerea acestor intepgturi este ca o
piatr5 de fncercare, o dovad5 de stoi-
cism, de indirjire, de b5rb5tie pe care,
de dragul albinelor lor, o suport5
cu resemnare. Cei care nu inteleg
astfel lucrurile, nu vor avea parte
de multumirea de a vedea cum
albinele dacs gtii s5 le minuiegti cu
r5bdare - nu t e iau drept un dug-
man, nu-ti fac nici un r5u, dac5 t u ,
apicultor r5bd5tor gi fntelept t e porti
ca rji cind ele ar fi nigte fiinte apro-
piate. Albinele nu atacti decit cind
sint contrariate de ceva ce nu le con-
vine. De fndati ce motivul acestei
irit5ri dispare, albinele frji recap5t5
obignuita lor blindete. 0 stupin5
atacat5 de furnici va avea albine iri-
tate mereu, pin5 ce stuparul le dis-
truge; cind stupii stau ling5 graj-
duri, crescgtorii de porci, latrine,
mirosurile neplgcute gi tari irit5 al-
binele care sfnt atunci r5u dispuse.
Felul cum stuparul se comport5 cu
albinele gi cum le minuiegte formeaz5
baza tehnicii apicole descrisi fn rin-
durile ce urmeaz5. Aceste cunogtinte
vor inlesni stuparului aplicarea just6
a tehnicii la timpul oportun gi numai
in m5sura nevoilor, V.n. Telznica
apicold, luna februarie, cunoagterea
coloniilor dupri aparent5.
Stuparul trebuie s5 se obignuiasc5
cu fntepaturile albinelor c5ci cu tim-
pul aproape nici n u le rnai dB aten-
tie, ci doar va scoate acul din locul
fntepat. 1ntep5turile la fat5 sfnt rnai
dureroase; pentru a scoate rnai re-
pede gi sigur acul, apicultorul se fo-
losegte de o mic6 oglind5. Apiculto-
rul nu v a purta manugi; el trebuie s5
aib5 miinile libere, bine sp5late, c5ci
albinele se nelinigtesc de mirosuri
neplgcute. Unii apicultori folosesc
substante apifuge, V.n., cu care fgi
TEHNICA APICOLA
ung mfinile fnainte de a fncepe 1u-
crul, sau freac5 in palme frunze sau
flori de mgtriciune, melis5, isop etc.,
care toate au mirosuri pl5cute pen-
tru albine.
Pornind la lucru in stupin5, api-
cultorul v a fi intotdeauna fmbr5cat
cu un halat, de preferin15 alb, cu
mfnecile lungi ce se fncheie cu ben-
tite, nasturi sau elastic.
Apicultorul trebuie s5 fie totdea-
una curat, s5 nu miroase a sudoare,
parfumuri tari, alcool gi nici s5 nu
aib5 carii dentare netratate. Cind lu-
creazti la stupi, v a avea fntotdeauna
cu el micul echipament st,rict nece-
sar gi anume: afum5torul aprins,
d5ltita de ridicat ramele, peria gi
I5dita portativ5 in care se pun fagu-
rii scogi din stupi, iar in cutiile sca-
unului de lucru, V.n., are la indemi-
n 5 utilaje m5runte: citeva colivii
pentru inchis mgtcile, cuie, ciocan,
clegte etc.
Programarea lucrsrilor. Apiculto-
rul tine o strict5 evident5 pe zile a
lucr5rilor din stupins, in agenda de
lucr5ri zilnice.
Evidenta slupinei. E l le execut5 in
orele in care nu tulburi activitatea
de cules a albinelor; dimineata pinti
la 11 si de la 16-18 dup5 amiaz5.
Tehnica ce o aplic6 trebuie s5 fie
simplri, evitind controalele inutile
gi aplicind numai miisurile cele rnai
practice, care urjureaz5 munca stu-
parului gi nelinigtesc cit rnai putin
colonia. De pildti: cu citiva ani in
urm5 in tratamentul bolilor, stuparii
scoteau toti fagurii din stup gi ii pulve-
rizau, ceea ce era o muncl enorm5
qi comporta riscuri mari de furtisag
fntre albine gi chiar extinderea bolii
respective in stupini. Acum, cu aju-
torul unui dispozitiv de presiune, se
introduce pe urdinig un simplu apa-
rat de aerosoli, V.n., care in 30-60
TEHNICA APICOLA
secunde rgspindegte fn stup medi-
camentul, fncft albinele nu simt ni-
mic, iar munca stuparului, este de
sute de ori mai mic5 gi cu rezultate
mai bune pi sigure.
Executarea lucr&rilor se face dife-
rit, dup5 tipul de stup ce-1 are de
cercetat stuparul: stup orizontal, ver-
tical, Dadant simplu sau dublu, or
multietajat. Inainte de a deschide
un stup, apicultorul urmaregte la
urdinig locul pe unde intr5 albinele;
acolo va fi cuibul. Stuparul se va ageza
cu sc5unelul de lucru in partea opus5
cuibului, vorbind de stupul orizon-
tal, c5ci acolo activitatea coloniei
este mai redus5, fagurii sint cu al-
bin5 mai puling, de unde, deplasind
putin diafragma, se poate scoate ugor
primul fagure. Dac5 s-ar fncepe din-
spre partea cuibului, s-ar tulbura
toat5 colonia, se strivesc multe al-
bine, fiind fnghesuite fntre rame, gi
poate eventual c5dea victim5 chiar
matca coloniei. Sc5unagul de lucru
se aduce aproape de stup ; apicultorul
se agaz5 astfel incit coltul din spate
a1 stupului $5-i vin5 fntre genunchi,
avind totodata soarele in spate. Ca-
pacul se ridicl cu atentie, f l r 5 s5 se
loveasc5 stupul. Fum se d 5 atunci
cfnd se gtie c5 acea colonie este rea gi
irascibill. 0 d a t l deslipit5 prima
scfndur5 a podigorului cu ajutorul
d5ltii apicole, se mai desprind din
lipitura cu propolis alte 3 - 4 , f5r5
s5 se ridice, aceasta pentru c5 opera-
tia deslipirii lor produce adeseori
zgomot care nelinigtegte albinele. L a
stupii multietajati sau Dadant dubli,
cu podigorul Pncheiat dintr-o bucat5,
aceast5 operatie este mult rnai ugoar5.
Stuparul desprinde din lipitur5 po-
digorul care, prins fn diagonal cu
ambele miini, este rlsucit pe loc,
migcfndu-1 in dreapta gi stfnga; o
data deslipit, se ridic5 far5 zgomot.
245 TEHNICA APICOLA
L a tipul de stup vertical cu mai mul-
t e corpuri stuparul se agaz5 cu soa-
rele fn fa@. E l nu cerceteaz5 stupul
ram5 cu ram5 ca la stupul orizontal
unde soarele trebuie s l fie fn spate
ca s5 poat5 examina a m h u n t i t fagu-
rele, ci cercetarea o face asupra unui
corp intreg, putin plecat in f a t i , f5r5
a scoate ramele gi privindu-1e pe la
fundul lor; deci lumina trebuie s5-i
vin5 din fat5 ca s5 pgtrund5 printre
rame, iar stuparul privegte printre
acestea ca s5-gi dea seama de num5-
rul fagurilor ocupati cu albine, d e
prezenta puietului in faguri, cit gi d s
eventuala prezent5 a botcilor de ro-
ire.
Cind stupul se deschide, apicul-
torul d 5 citeva fumuri din afum5tor
fmpr5gtiate ca o adiere de-a lungul
intervalelor dintre rame. Se evit5
folosirea fumului dat adinc intre
faguri, care nelinigtegte albinele. E l
se d 5 astfel numai in operatiile in
care stuparul vrea s l sileasc5 albi-
nele s5 coboare de pe faguri in corpul
de jos.
Folosirea justd a fumului are o
mare insemn5tate in minuirea al-
binelor. Multi stupari nu gtiu c5
fumul, dac5 pe drept cuvint potolegte
albinele, apoi tot el le face citeodatg
chiar r5u. 0 colonie in care s-a d a t
fum f5r5 socoteal5, igi intrerupe lu-
crul; matca se opregte din ouat gi
alearg5 pe faguri; albinele cl5ditoare
se desfac din ghirlandele atirngtoare
fn care st6teau pin5 atunci agteptfnd
secretia solzigorilor lor de cear5 ;
aceste ghirlande abia dup5 cfteva ore
sau chiar dup5 o zi se mai pot recon-
stitui, iar lucrul incepe de acolo de un-
de a fost Itisat. Doicile p5rlsesc pu-
ietul care r5mine flgmind un timp
nedeterminat, In detrimentul dez-
voltgrii lor normale. Albinele maga-
zionere p5r5sesc pentru moment
'TEHNICA APICOLA
sarcina lor, toate iau in grab5 mierea
Sn gug5, ca s5 aib6 cu ce-gi incepe la
nevoie o agezare intr-alt loc.
L a darea fumului albinele igi um-
plu gugile cu miere, c515uzite de un
strgvechi instinct de ap5rare. Acest
reflex este in favoarea stuparului,
c5ci avind gugile pline ele cu greu
pot s6-gi indoaie liber abdomenul gi
deci nu pot s5-1 intepe. Sint ins5
operatii unde este chiar interzis s5
se foloseasc5 fumul, cum este de pil-
d6 la c6utarea m5tcii; altfel ea se
sperie, se ascunde cu capul intr-o
.celul5 sau p5r5segte fagurii, iar stu-
parul cu greu o mai g6segte. Un stu-
par priceput rareori folosegte fumul,
d a r in schimb afum5torul este aprins
in permanent?& pentru orice nevoie.
Comportarea neatentd ~i brutald
a stuparului duce implicit la iritarea
.albinelor. De pild5, cind se scutur6
in stup albinele de pe faguri, colonia
.se tulbur6 mult. Operatia se face in
fata urdinigului pe un carton sau pla-
caj. Dac5 totugi trebuie s5 se facs
scuturarea in stup, apicultorul scoate
mai intii, 3-4 faguri din marginea
stupului de pe care albinele se scu-
tur6 in golul rgmas. fn felul acesta
toate albinele de pe faguri vor c5dea
in stup. Fagurii cu puiet deschis nu
s e scutur6, ci se m5tur6 cu peria al-
binele de pe ei.
Folosirea periei de msturat albi-
nele de pe faguri in cuib se face cu
atentie. Rama de pe care albinele
trebuie periate se tine de una din
laturile inguste ale ei, c5ci in felul
.acesta 15timea periei, care este c i t
l6timea ramei, impinge ugor toat5
albina din calea ei, f6r5 a mai face
migc5ri de revenire. Cind ins5 este
nevoie s5 se inl5ture cu peria albina
tinlr6 de pe un fagure cu puiet, rama
s e va tine inversat6, deci cu letigorul
inferior in sus, iar cel superior in di-
246 TEHNICA APICOLA
rect contact cu una din ramele cui-
bului. In felul acesta, migcarea de
m5turare a albinelor se face Pn direc-
tia de inclinare natural6 ce o au ce-
lulele in fagure, gi deci f5r5 ca firele
de p6r din perie s5 pgtrundi in ce-
lule. fn a1 doilea rind, Pn aceast5
pozitie peria nu atinge antenele al-
binelor care in majoritate stau pe
fagure cu capul spre letigorul supe-
rior. Acestea sint organe foarte sen-
sibile care atinse provoac5 reactii de
ap5rare gi atac. Operatia periatului se
face incet, cu migc5ri ugoare, scurte,
pentru ca albinele, impinse cu peria,
s6 coboare p5trunzPnd in intervalul
dintre doi faguri. Operatia se va face
la fel gi de pe fata a doua a fagurelui.
Cum gi cind se folosegte masca?
E a se tine ridicat5 pe borul pslgriei,
cind albinele sint linigtite, dar se
coboar5 pe fats, dac5 ele sint agitate.
Masca trebuie des sp5lat5 nu nu-
mai ca o m6sur5 igienic5, dar gi pen-
tru c6 albinele, cind sint iritate gi se
lovesc de voalul migtii l5sat in jos
pe fat5, adeseori scot acul gi improag-
c5 venin, care r6minind in tes6tur5
eman5 un miros p6trunz5tor ce iritil
gi pe cele din stup care vin s5 intepe
gi ele. Prin spslat, dispare acest mi-
ros. Este bine ca p615ria s5 fie din
paie, nu din fetru, c5ci albinele in-
tepind pglgria, acele r6min in tes6-
tura ei; pe ling5 c5 astfel se pierde
un num6r de albine, dar mirosul
veninului determin6 numeroase al-
bine s5 atace gi ele. Aceasta nelinig-
tegte nu numai colonia la care lucrea-
z5 stuparul, dar gi pe cele din stupii
vecini. De alt5 parte, o p5lgrie de
paie tine rgcoare, evitindu-se trans-
piratia.
Cum se face cor~trolul coloniei.
Controlul unei colonii nu trebuie
fEicut oricind gi in orice fmprejurare.
Pe vreme ploioasg, cu vPnt gi timp
TEHNICA APICOLA
rece albinele, stind adunate in stup,
sfnt irascibile din cauza acestei zil-
nice recluziuni; Pe un astfel de timp,
in stup fiind prezente aproape toate
culeggtoarele, acestea sfnt mult rnai
predispuse la fntepat decit albinele
tinere. Un control in plin5 zi, f5r5
v h t , gi cu oarecare cules fn natur5,
se face foarte ugor, f5r5 inteptituri.
Cea mai bun5 temperaturli pentru
control incepe de la 14°C la umbr5.
Dac5 este vPnt putin mai tare gi nu
se poate amfna operatia, stupul, tre-
buie adlipostit de curenti, folosind
un paravan de placaj ce are dou5 pi-
cioare oblice prinse fn balamale gi
pe care panoul se sprijin5, V.n. VEn-
tul.
L a control, apicultorul nu trebuie
s5 r5v5geasc5 intregul stup pentru a
vedea o anumitli situatie. De pild5 :
cfnd trebuie s5 g5seasc5 matca colo-
niei ca sli o hlocuiasc5, or sli o mar-
cheze etc. introduce o gratie intre cor-
purile stupului vertical 15sfnd-o trei
zile. Atunci deschide sus, vede dac5
acolo sfnt sau nu ou5 proaspete iar
h caz negativ el gtie c5 matca se afl5
in corpul de jog. Cind lucreaz5 cu stupi
orizontali introduce l h g 5 cuib un fa-
gure bine cl5dit, de culoare hchis5,
cald gi stropit cu ap5 fndulcitl, fnsem-
nfndu-1 pe speteaza superioarli. Dup5
dou5 zile, f5r5 s5 dea fum, trage in
golul stupului fagurii fir5 s5-i scoat5
afar5 pin5 la cel insemnat, unde cu
toat5 siguranta va g5si matca care
ou5 acolo. Controlul propriu-zis la
stupul orizontal se face fncepfnd cu
migcarea din loc a diafragmei stupu-
lui, care se depgrteazli ugor In golul
dinspre peretele lateral ling5 care ea
st5 la 3-4 mm depgrtare. Lucrarea
se face fgr5 a -tulbura colonia, dfnd
ins5 putin fum. Dacg diafragma iese
ugor,. se trage fn sus. Dacli ea rezist5,
este dovad5 cli ultimul fagure este
247 TEHNICA APICOLA
strins lipit de peretii stupului cu
punti de cear5, pe care obignuit al-
binele le cl5desc intre faguri pentru
a le da o trginicie mai mare. fn
aceast5 situatie, gi chiar dac5 s-ar
forta diafragma pentru a o scoate
rupindu-se leggturile, ele vor r5ni
multe albine atunci cind rama va fi
ridicat5. Aceast5 grey it5 manevrare
a diafragmei va indispune colonia
~i va determina albinele la. intepat.
Deci nu se retrage diafrhgma. fntr-o
atare situatie yi nici fagurele lipit
de ea, ci depgrtindu-le pe amindous,
se desprinde yi se ridicli cel de-a1 doi-
lea fagure din margine. P,entru a-l
scoate din stup Pn cele mai bune con-
ditii, stuparul taie puntile de cearii
cu muchia lat5 gi ascutit5 a diltii
apicole, astfel fncft puntile s5 r5mi-
nd legate de rama care se ridic5;
dac5 s-ar proceda invers puntile vor
prinde multe albine de pe rama ce
se ridic5, strivindu-le. 0 dat5 ce pun-
tile de leg5tur5 au fost t5iate de la
cele doug rame fnvecinate, ea se
migc5 ugor cu ajutorul d5ltitei de pe
scaunul pe care este propolizat5.
Atunci stuparul prinde intre degetul
gros gi artittitor de la ambele mfini
cele dou5 umerage ale ramei, ridicfn-.
d-o drept in sus, fncet gi f5r5 a o lovi
de. peretii laterali. De asemenea, l a
ridicarea fagurelui trebuie avut grij&
ca albinele ce stau pe suprafata lui
s5 nu se frece de cele de pe suprafata
celor doi faguri vecini, ceea ce le-ar
nelinigti. 0 dat5 golul f5cut prin ri-
dicarea primei rame, care se agaz5
provizoriu fn l5dita de lucru, ceilalti
faguri se scot, mult mai ugor. Fie-
care ram5 desprinsli de pe scaunul
ei se ridic5 tinfnd-o putin diagonal
in golul r5mas.
L a examinarea fagurelui, acesta
se tine totdeauna deasupra cuibului,
c5ci sfnt mlitci sperioase care-ti dau
T E M I C A APICOLA
drumul jos de pe faguri; dac5 ea cade
pe plmint, prin iaxb5, f5r5 ca apicul-
torul s5 observe, colonia respectivg
rlmine orfang.
Cind se examineaz5 un fagure, lu-
mina soarelui s5 cad5 din spate; ra-
m a se tine cu ambele miini de dou5
colturi diagonale. E a st5 putin aple-
catg pe spate, ca s5 se poat5 ugor
observa intreaga suprafat5 cu puiet,
cu albina acoperitoare gi eventual
matca. fntoarcerea ramei se face cu
mare ugurintti, basculfnd-o intre cele
dou5 puncte de sprijin diagonale.
Prima gi cea de-a doua ram5 scoasg,
dac5 matca stupului nu se gtisegte pe
ele, se pun provizoriu in l5dita por-
t a t i v 5 de lucru ce st5 algturi, acope-
rindu-le cu capacul ei sau cu un sac.
Ramele urmitoare, dup5 ce se exa-
mineaz5, se las5 in stup tr5gindu-le
in golul stupului gi agezindu-le in
aceeagi ordine. Cind observarea lor
9-a terminat, intregul grup de rame
d i n stup se impinge deodat5 la loc,
c l c i datorit5 distantatoarelor margi-
nale t i p Hoffman ele formeazg un
bloc, care alunecii pe muchia balo-
tului, pe care se sprijinti. Atunci se
scot din l5dita de lucru cele doug
rame cercetate initial gi se pun la
locul lor, diafragma se al5tur5 de
ultimul fagure gi stupul se inchide.
Desigur c5 nu totdeauna cind se
deschide un stup se va face o asemenea
cercetare, ci, stuparul se va m6rgini
numai strict la observarea ce urmg-
regte si5 o fac5 gi care trebuie s5 fie
c i t mai scurt5, dar in acelagi timp gi
c i t mai precis$, inscriind-o in par-
t i d a coloniei cercetate. 0 data stu-
pul deschis, capacul se agazg pe p5-
mlnt in pozitie r5sturnat5; de-a
curmezigul, se vor ageza unul peste
altul corpurile deja examinate inainte.
Corpul se desprinde cu dalta apicol5
d i n incheietura propolisului. Dac5
248 T E ~ C AAPICOLA
acela este corp pentru depozitarea
recoltei, prin ridicare, stuparul igi
d5 seama de greutatea lui gi il pune
jos pe capac. Cind ajunge la cuib,
il culcl cu latul s5u pe ultimul
corp pus pe capac, dupg ce de pe su-
prafata acestuia din urm5 indepgr-
teaz5 albinele cu putin fum. f n felul
acesta el poate privi cuibul In lumi-
n a soarelui ce bate printre faguri. Ca
s5 observe eventualele botci, pe care
albinele le cl5desc in partea inferi-
oar8 a fagurilor, el d5 putin fum prin-
tre acegtia ca albinele 95 se urce mai
sus, descoperind botcile. 0 datg ob-
servatiile f5cute gi lucr5rile execu-
tate, stuparul aranjeaz5 corpurile In
aceeagi ordine, sau le inverseaz5, aqa
cum o impune situatia aflat5 la con-
trol. L a agezarea lor, stuparul d l pu-
tin fum pentru a indep5rta a t i t al-
binele de pe corpul de jos, cit gi cele
de pe marginea corpului care se su-
prapune.
La tipul de stup Dadant se folo-
segte adeseori un suport rnobil, V.n.,
pe care unul din cele dou5 corpuri
se agaz5 pentru control, V.n. Tehnica
apicol6, luna martie, controlul de fond
afar$.
Cum se inchide stupul. Agezarea
podigorului nu se face la intimplare,
c h i multe albine vor c5dea victime
sigure intre rama inconjur5toare a
podigorului qi marginile de sus ale
ultimului corp. Podigorul tinut de
dou5 colturi, in diagonal, cu ambele
mlini, se apropie de pozitia exact5
ce o va ocupa deasupra stupului gi
atingind ugor albinele ce stau sus
pe marginea superioar5 a peretilor,
face cu el o migcare ugor tremurlnd5,
cit gi una de rignire. Albinele sim-
tind c5 sint primejduite, ori intrg in
stup, ori ies afar5 pe peretele stupu-
lui. Apicultorul priceput simte cind
TEHNICA APICOLA
intre podigor gi marginile stupului
nu mai sfnt de loc albine, gi atunci
i1 agazii definitiv. Peste acesta se
pune salteluta, iar stupul se inchide
cu toatii atentia, agezfnd capacul la
locul stiu.
Minuirea albinelor nu se rezumii
desigur numai la aceste putine ope-
ratii amintite la cercetarea stupilor.
Ele sint numeroase gi variate.
Stuparul trebuie sti le fac5 intot-
deauna cu t o a t i atentia gi grija pen-
tru viata albinelor, evitind d des-
chid5 stupul pentru orice lucru de
micl importantti, gi fnviitind sii cu-
noascii ce se petrece in interiorul lui
d u p i anumite semne exterioare, V.
n. Tehnica apicolci, luna martie, cu-
noagterea coloniei dup5 aspect.
Stuparul s5 fie preocupat fn perma-
nents nu,nai de faptul cii fiecare fi-
intii din colectivitatea unui stup, in-
clusiv trintorii, sint elemente ce con-
tribuie la propiigirea coloniei gi deci
indirect tji spre folosul siiu.
Identif icarea mBtcii unei colonii
este o operatie care d5 stuparului
destulii griji3 gi ii ia mult timp clci
trebuie sti cerceteze faguri pin5 o gii-
seste. Dacii la deschiderea fiirii zgo-
mot vi fum a stupului va observa, dvin
care spatiu a zburat drept in sus pri-
ma albinEi - mai mult sau mai pu-
t i n amenintiitor - iar apoi va fnde-
piirta incet fagurii ping la ace1 spa-
tiu, va afla fn majoritatea cazurilor
matca pe unul din cei doi faguri in-
vecinati cu spatiul respectiv. Cind el
n-o descoper5 gi totugi este obligat
85 o g5seascii neapiirat pentru
o anumitii lucrare, el va proceda
astfel: agazii pe deasupra stupului
respectiv un magazin de recoltii cu
f a g u ~ i ceva rnai riisfirati, acoperin-
du-1 cu podigorul stupului; dii pe ur-
dinig fum gi ciociinegte in peretii la-
terali ai stupului, aga cum se proce-
249 LUNA AUGUST
deazii la transvazare, V.n.; ridici
incet magazinul in care albinele s-au
refugiat gi unde cu multii sigurantg
se aflii gi matca; introduce fntre cor-
pul stupului gi magazin o gratie Han-
nemann; prin orificiul de hriinit a1
podigorului dii fum ca s3 goneascti
de data aceasta albina jos in cuib, iar
matca gi trfntorii rimfn in magazin,
de unde ugor ea poate fi prinsii.
Un a l t mijloc de a prinde matca
este urm5torul: se fntinde un cearsaf
in fata urdinigului, care acoper5 si
scindura de zbor; se scot pe rind fa-
gurii cu albina acoperitoare care se
miituri cu peria pe ceargaf, urmirind
cu ochii grupul celor cizute, ciici
matca va fi ugor recunoscutti. E a se
prinde cu tubul de sticlci, V.n.
fn alte tiiri, fn vopseaua cu care s e
marcheazti mgtcile se pune o infim5
cantitate de izotopi radioactivi. A-
tunci matca poate fi identificatti u-
gor pe ce fagure se aflii in stup, mig-
cfnd deasupra ramelor un dispozitiv
de semnalizare tip Geiger. Acul a-
cestuia oscileazii in apropierea spa-
tiului dintre doi faguri pe care ea s e
afl5.
LUNA AUGUST
Flora melifer& din august gi cule-
sul in aceastti lunc? se prczint5, fn ra-
port cu anumite regili~ii: la munte,
inc5 in prima decadti a lunii august,
zburiitoarea mai secreteazti ceva nec-
t a r ; pe la 15 august finetele fncep 5%
fie cosite; albinele nu mai giisesc po-
sibilitiiti de cules.
fn piidurile de conifere apare une-
ori mana produsii de lachnide, V.n.,
t in generatiile de toamnii, oferind
un cules destul de bun, mai ales i n
zilele cu napti calde.
fn terenurile de culturii, la unele
cooperative agricole de productie, al-
TEHNICA APICOLA
binele g5sesc culturi de molura, Foe-
niculurn vulgare, ce mai oferti ceva
polen albinelor, foarte pretios pen-
tru acest sezon. De asemenea, in uni-
t5tile cu sector zootehnic dezvol-
t a t , unde se afl5 o culturti de napi
porcegti, sau se fac doui culturi pe
acelagi teren dup5 p5ioase cu plante
pentru siloz, albinele g5sesc astfel
ceva cules de nectar gi polen de la
floarea-soarelui pusg pentru coasi gi
fnsilozare, sau porumb furajer fns8-
mintat fmpreung cu sulfina albi.
Lotul apicol semincer in gospod5-
riile unde el se aflg este o resurs5
pretioasg de nectar acum in aceast5
lung, cind in cfmp albinele nu mai
gtisesc aproape nimic. f n schimb, in
lotul acesta, unde la 15 mai s-a insg-
mintat o parcelti de sulfin5 alb5, care
fnfloregte dup5 75-80 zile, albinele
profit5 de un bun cules. La fell fa-
celia Ins5mintat5 a doua oar5 la 15
iunie, sau dup5 rapita de toamn5,
d 5 gi ea nectar din belgug, dacti in
v a r l a avut cfteva ploi bune. Din
plantele perene, talpa gigtei gi rosto-
golul igi prelungesc secretia pin5 pe
la 10 septembrie, iar in lotul cu napi
porcegti florile fncep s5 dea ceva
nectar de pe la 15 august, dar rnai ales
polen, inflorind permanent pin5 cfnd
cade zlpada. ---
Acolo unde urmeaz5 sti se planteze
In primgvara urmitoare plantele cres-
cute sub geam, cum este de pildl le-
v b $ i c a , s b i n t a se pune acum in
august la stratificare fn pat cald cu
nisip, pentru ca prim5vara s5 fie
transplantate direct pe teren, V.n.
Levdn?icci.
Recoltarea polenului de la porum-
bnl furajer semlnat in cultura a doua,
dup5 ridicarea plioaselor, se face
acum prin tlierea paniculului, V.n.
Polen, recoltare.
250 LUNA AUGUST
Reactivarea nucleelor rsmase din
mai-iunie din roiurile temporare. Se
scot din stupii pepinieri colectivi,
unde au stat strimtorate pin5 acum
qi igi reiau rolul lor initial de a con-
lucra independent cu coloniile de
baz5 din care au fost extrase putin
inainte de marele cules. In acest
scop cele dou5 m5tci o u l fiecare in
cuibul s5u pin5 tirziu in toamn5,
cind se contopesc gi formeaz5, pentru
iernat, o colonie puternic5 de 3-
3,5 kg de albin5. Nucleul scos din
stupul pepinier se agazi intr-un corp
go1 cu podigor-separator Snellgrove,
avind urdinigul inversat ca directie
de zbor fatti de cel a1 coloniei de b a d ;
el este ajutat acum la inceput, cu doi
faguri cu puiet c5p5cit7 gata de eclo-
zionat. Avind matca tfnilri, fecun-
data de curind, 4n stupul pepinier,
cuibul s5u se extinde repede. E l va
fi sustinut - ca gi colonia de b a z l -
cu hran5 stirnulentti.
Culesul mierii de man& din toam-
n5, care poate s5 se iveasc5 gi fn a-
ceast5 lung fie de la salcie in regiu-
nile de balt5, fie de la bradul alb sau
molid in cele de la munte, este bine
s5 fie dirijat de stupar in sensul ca
albinele s5 nu depoziteze aceast5
miere de calitate inferioarg pentru
hrana de iarng In aceiagi faguri In
care albinele au strins mierea bun5
de iernat, culeas5 in var5. In acest
scop stuparul retrage gi pune Pn de-
pozit fagurii plini cu miere de varl,
iar in stupi, introduce rame goale cu
figii de faguri artificiali. Cind acest
cules fnceteazg, mierea de man5
se extrage, retrocedfnd coloniilor fa-
gurii cu miere de calitate, retragi
rnai inainte.
Controlul cantitativ g i calitativ a1
rezervelor de hrans din stupii care
n-au fost dugi in pastoral, iar albi-
nele n-au nici o perspectivl de cules,
TEHNICA APICOLA
se face acum, pentru ca stuparul s5
gtie ce are de ales: hr5negte stupii
care nu au destule rezerve pentru
viitoarea iarn5 gi prim5varSi a anu-
lui urmgtor, sau, dac5 cuiburile sfnt
pline gi asigurate cu hran5 bun5 gi
fndestul5toare, extrage prisosul de
miere din magaziile de recolt5 peste
necesarul coloniilor sale. Mierea de
prisos ce se afl5 fn corpurileridicate
se extrage, cilci ea constituie mierea-
marfl de la sfirgitul verii; fn ea poate
s5 fie ?i din cea de man5 care nu este
bun5 pentru iernat. Procedfnd astfel,
albinele, prin stimulilri naturale sau
artificiale, vor cregte mult puiet,
rnai ales dacg au mltci tinere. In
aceast5 situatie mierea din partea
superioar5 a fagurilor de cuib se va
epuiza, dar fn schimb, la intrarea fn
iarn5, albinele vor avea corpul de
stup superior plin cu miere gi p5stu-
r5, f5r5 a rnai face vreo interventie.
Stuparii care au stupi de tip ori-
zontal, vor introduce ling5 cuib atf-
tia faguri cu miere cilp5cit5 scogi din
depozit, pfn5 la atingerea cantitgtii
de 28-30 kg, ridicfnd din stupi toti
fagurii plini sau partial umpluti cu
rniere culeasg la sffrgitul verii, din
care ea se va extrage.
Stuparii canadieni, sovietici gi a-
mericani las5 cel putin 40 kg hran5
fn stupi cu ocazia controlului canti-
tativ gi adesea chiar gi rnai mult.
Controlul calitativ a1 rezervelor
de hran5 se face acum, rnai ales cfnd
stuparul blnuiegte c5 albinele ar fi
putut s5 culeag5 gi o cantitate de
miere de manil. Controlul se face
prin analiza rnierii, V.n., iar dacg se
confirm5 prezenta mierei de man5
fn ramele cu hran5 de rezerv5, toti
fagurii se vor extrage in fntregime
qi se vor completa cu sirop de zah5r.
Operatia aceasta este bine s5 se fac3
totdeauna cfnd stuparul a gtiut c5
251 LUNA AWGTJST
in stupi a bfntuit nosemoza cu doi-
trei ani fnainte. S-a statornicit de
cercetgtori c5 albinele ies mult rnai
bine din iarni cfnd rezervele lor d e
hran5 sfnt constituite din faguri c5-
p5citi cu miere maturatg provenit5
din hr5nirile masive cu zahir fn a-
ceast5 lung, fat5 de fagurii cu miere.
a c5ror component5 este Pndoielnici
gi poate avea fn ea gi miere de manSi.
Dezvoltarea coloniei in perioada de.
iarng-primilvar5 este mult rnai avan-
sat5 cfnd siropul a fost fgcut fn pro-
portie de 60% zahgr, sirop putin aci-
dulat gi deplin maturat fncg de la
sffrgitul perioadei de var5.
Hriniri masive de completarea re-.
zervelor se aplic5 atunci cind stupa-
rul nu are fn depozit fagurii cu miere
pugi fnc5 de la primul cules, qi ele se.
execut5 cu sirop din zah5r dat Pn can-
titgti mari, chiar dup5 terminarea
culesului de la floarea-soarelui, bi-
nein$eles dac5 anul a fost deficitar,.
iar cultura de floarea-soarelui nu a
putut asigura formarea rezervelor d e
hran5. fn aceast5 situatie este bine.
ca stuparul s5 aranjeze in stup faguri
buni, de culoare mai fnchisl, fn care.
albinele s5 depoziteze hrana masivg
de completare gi pe care ele vor ierna
in conditii mult rnai bune decft p e
fagurii prea tineri, V.n. Hrcinire,
hr5nirea de necesitate.
Hrana de completare trebuie s3 fie
cSip5cit5 de albine cft rnai curfnd,
fnainte de aparitia frigului. Pentru
aceasta, spre sfirgitul hr5nirii de ne-
cesitate, cantitgtile date zilnic s e
micgoreaz5 treptat pin& la 100 g.
Albinele bgtrfne vor prelucra aceas-
tii hrgnire, se vor uza gi vor pieri,
fnainte de iernare, spre folosul colo-
niei.
Deschiderea urdinigului de iarn& q6
micgorarea celui de var5 se face fnc&
de acum pentru ca albinele s t g i poa-
TEHNICA APICOLA
t 5 organiza hrana de completare
acolo unde ele igi aleg loc pentru
ghemul de iarni gi in raport de cu-
rentii din stup. fn consecint5, api-
cultorul micgoreaz5 urdinigul de jos
din ce in ce mai mult, aga fncit
cel mai tirziu la 1 septembrie el s5
fie inchis definitiv, iar albinele s5
circule numai pe cel de sus.
Micgorarea urdinigurilor care pin5
acum au stat deschise pe toat5 lati-
mea stupilor, vorbind de cei verticali,
trebuie f5cuti agezfnd reductorul cu
urdinigul mic, mai ales cind stupii
ee hr5nesc pentru completarea rezer-
velor. Nucleele ajut5toare de ase-
menea vor avea urdinigul de cel mult
30 mm, cu distantiere din cuie pen-
tru a le feri de d5un5tori.
Refnnoirea m8teilor. M5tcile ti-
nere, care obignuit se dau coloniilor
~ p r esfirgitul verii in timpul celui
de-al. doilea cules, deci la floarea-
soarelui, ar fi trebuit date neap5rat
pin5 acum. Totugi chiar gi in luna
august ele se pot da, pentru ca sii
depun5 mult puiet pin5 tirziu in
toamn5. Cu m5tcile virstnice inlo-
cuite, se fac nuclee ajutltoare care
dau gi ele ceva albin5 tin5r5 pin5 in
octombrie cind, ori sint sacrificate,
ori sint p5strate s5 ierneze in afara
ghemului.
Alegerea nueleelor ajutiitoare care
rgmin s& ierneze in stupi al5turi de
coloniile de bazii se face de pe acum,
qi anume cele care au m5tci neuzate
iji care au dat dovad5 de prolificitate
$n cursul sezonului respectiv. Aceas-
t a ins5 numai in cazul c5, stuparul
vrea s5 vind5 in primgvara viitoare,
in aprilie, colonii mijlocii.
Cregterea tbzie de miitci se poate
face gi la inceputul acestei luni, dac5
afar5 este ceva cules, dar in general
ele nu sint de valoarea celor n5scute
On iunie gi iulie. Rezultate multu-
252 LUNA AUGUST
mitoare in aceast5 privintg pot avea
cei care ridici patru rame cu puiet
deschis in corpul superior, izolat de
cel de jos cu un podigor Snellgrove,
care are o mic5 gratie in loc de pinz5
metalic5, precum gi cu un corp de
miere. Albinele de sus primesc bot-
ca c5p5citi din cregterea de selectie
gi igi scot o matc5 tin5r5 care iese la
imperechere prin micul urdinig de
iarn5. Cind ea incepe s5 ou5 gi are
puiet pe doi faguri, se retrage gratia
podigorului Snellgrove ; ambele m5tci
ou5 un timp in stup, ping cind cea
bltrin5 dispare. M5tcile acestea pe
ling5 c5 vor da o generatie de puiet
pentru iernat, igi vor ar5ta folosul
lor mare in primgvari cind cuibul
lor va fi mult mai extins decit a1 stu-
pilor cu m5tci virstnice.
Reactivarea ouatului unor miitci
care ~ i - a u restrins activitatea prea
curind, ceea ce se remarc5 uneori. in
aceast5 lung - se remediazii dac5 se
dB coloniei sau nucleuJui respectiv
un fagure cu puiet nec5p5cit far6 al-
bina acoperitoare. Albinele incep s5
hriineascg abundent matca cu liip-
tigor; ea igi reactiveaza ouatul gi-1
va prelungi pin5 tirziu in toamnii.
Cgldura fn cuib trebuie s i riimi-
nii constant5, neinfluentatii de nop-
tile reci ale lunii august gi septem-
brie gi deci matca s5 nu fie stinghe-
rit5 in extinderea elipselor cu puiet,
V.n. Cuibul, psstrarea caldurii. fn
acest scop, stuparul va mai lua ur-
miitoarele miisuri:
- peste podigor va ageza perna
protectoare, care de altfel nu trebuie
sii lipseasc5 nici chiar vara;
- se restructureaz5 cuibul trecind
spre margini fagurii cllditi din anul
curent care au ceva puiet. E i se vor
retrage cind puietul a eclozionat. fn
mijlocul cuibului se agazi fagurii de
culoare inchis5, cu o coroan5 de mie-
TEHNICA APICOLA
re sus. M5tcile ou5 cu predilectie pe
.acegtia, c5ci p5streaz5 mai bine c51-
aura. La stupii multietajati corpul
.de pe fund, pe care va ierna colonia,
va avea numai faguri de culoare in-
.chis5 ;
- va reduce urdinigul de jos pin5
.eel mult la 4-5 cm, dar se va des-
.chide cel de sus;
- la stupii cubici cu fund mobil,
.se schimb5 pozitia din pat rece, in
pat cald. Aceast5 modif icare trebuie
f5cut5 inainte ca stuparul s5 inceap5
hr5nirea de completare sau cea de
stimulare, pentru ca albinele si-qi
poat5 organiza viitorul cartier de ier-
nat, cit gi mierea, in raport cu noua
pozitie a fagurilor fat5 de urdinig, V.n.
Cuibul, agezarea ramelor. L a o ast-
fel de agezare ins5 nu se preteaz5
atbpul multietajat, care are o form5
dreptunghiularg.
Hranirea de stimulare incepe din
vreme, fie transportind albinele in
pastoral la un cules de toamn5, sau,
Pn lipsa acestuia, stupina se izoleaz5
la o distant5 de 4-5 km de oricare
a l t a din vecingtate, f5cindu-se stimu-
larea in natur5, V.n. Hrcinirea. Dac5
nici aceast5 conditie nu poate fi satis-
f5cut5, stimularea se va face pe loc,
in stupi, de preferat cu sirop. L a ali-
mentatia de stimulare, care se face
a t i t coloniilor de baz5 cit gi roiurilor
ajut5toare-temporare, trebuie ca albi-
nele s5 aib5 la dispozitie insemnate
cantit5ti de p5sturl in stup or polen
in natur5 sau inlocuitori proteici,
V.n. Polen.
Alimentatia stirnulent5 in doze
mici urmeaz5 intotdeauna, dup5 ce
mai fntii s-a f5cut cea de completare a
rezervelor de hran5 in stup, acolo unde
a fost nevoie s5 se intervin5. Cind se
incepe, stuparul pune in mijlocul cui-
bului 3-4 faguri goi gata claditi din
cei de culoare mai inchisti, stropiti cu
253 LUNA AUGUST
sirop, pentru ca matca s i aibs loc
unde s5-gi extind5 puietul. Alimenta-
t i a stirnulent5 poate fi f5cut5 acum
in conditii bune gi cu zah5r tos, V.n.
Hrdnire, zahir tos. Cea rnai bun5 se
face ins5 acum prin desc5pScirea fa-
gurilor cu putin5 miere; ei se pun
dincolo de diafragm5 ; albinele nu nu-
rnai c5 se hr5nesc stimulent, dar com-
pleteazl cu aceasti5 miere celulele goa-
le din fagurii pe care viitorul ghem
va ierna, V.n. Hrdnire.
Adaosul medicamenbs contra nose-
mei se face acum cind coloniilor li s5
d 5 hran5. Este de preferat s5 se faci
o dat5 cu ea, c5ci dozele fiind zil-
nice gi reduse, albinele consum5 zil-
nic integral siropul medicamentos gi
nu-1 depoziteazi. Pentru a preveni o
eventual5 infectare cu loca in timpul
pastoralului este recomandabil, ca o
data cu alimentatia stimulentil fn
toamn5 s i se dea preventiv de citeva
ori sirop de streptomicing. V.n. Loca.
Trierea fagurilor care urmeaz5 s i se
p5streze pentru campania anului vii-
tor, sau a celor ce trebuie s5 se dea
la topit in iarn5, se face acurn. Ope-
ratia aceasta este ugurat5 dac5 pe
speteaza superioar5 a ramelor este
inscris anul cind ei au fost cl5diti.
Unii dintre ei au oarecari cantit5ti
de p5stur5 care trebuie recuperatg.
Aceia vor fi insemnati gi bine p5strati
pin5 in luna ianuarie, cind se extrage
p5stura pentru stimularea de primti-
var5 a coloniilor, V.n. Tehnica api-
cold, luna ianuarie, extragerea p5s-
turii.
Sulfurarea fagurilor puai la pgs-
trare se face imcdiat dupti ce ei au
fost retragi din cuib, pentru a preveni
atacul ggselnitei, V.n. Afumdtor cu
sulf. Fagurii se vor pune la sulfurat
stropifi cu ap5 ; aceasta se va combina
cu vaporii de sulf rezultind acidulsul-
TEHNICA APICOLA 254
furos, care este o substant5 toxic5 ce
distruge spsrii de nosema V.n. Sulf.
Procurarea fagurilor artificiali se
face de cu toamn5, pentru c5 acegtia,
cu cit vor avea o vechime de fabri-
catie rnai indep5rtat5, cu a t i t rezis-
tenta lor va fi rnai mare, V.n.
Faguri artificiali.
Ridicarea magazinelor de reeoltH,
acolo unde n u rnai este nici o n5dejde
de cules, nu trebuie s5 rnai intirzie,
c5ci acum cuibul este influentat in
r5u printr-un spatiu prea extins. Ma-
gazinele au stat pe stupi pentru a
feri fagurii de atacul ggselnitei. Acum
in&, in august, fagurii se supun fie
sulfuriz5rii, fie vaporizarii cu acid
acetic glacial, V.n. sau cu tetraclo-
rur5 de carbon.
LUNA SEPTEMBRIE. fn aceast5 lung
rar rnai g5sesc albinele ceva de cules.
f n regiunile viticole albinele culeg
suc de la struguri, din bobitele ples-
nite sau cele sfigiate de viespi, V.n.
Impulsionarea cregterii de puiet la
coloniile rnai reduse dar cu m5tci tinere
intrate de curind Pn productie, se face
in afar5 de stimulare aplicind toto-
data gi o metod5 foarte drastic5 care
d5 rezultate bune. Aceast5 metod5 re-
comandl s5 se ia t o t puietul c5p5cit si
deschis, f5r5 albina acoperitoare gi s 5
se incredinteze provizoriu unei colo-
nii puternice care s5-1 creasc5, tinind
seama in ce stup s-a pus. Albinele,
vgzindu-se v5duvite de puiet in prag
de iarn5, hr5nesc cu disperare matca
gi aceasta Pn scurt timp acoper5 supra-
fete mari de faguri cu puiet, cu condi-
t i a ca fagurii introdugi in locul celor
cu puiet retragi s5 fie de culoare in-
chis5. L a sffrsitul lunii septembrie,
colonia cu populatie redus5 primegte
de la cea puternic5 un num5r de fa-
guri cu puiet cu elipse aproape egale
cu cele ce ea le-a primit la inceputul
LUNA SEPTEMBRIE
lunii. fn felul acesta colonia, ce fusese
cu populatie redus5, intrii in iarn5 cu
o mare populatie, aproape toat5 for-
mat5 din albine tinere n5scute in
toamn5, c h i albinele bgtrine, in
urma efortului fiicut cu hr5nirea in-
tens5 a puietului, pier inainte de a
intra in iarn5.
Culesul de miere fn regiunile viti-
cole, care de multe ori este foarte
abundent obtinindu-se 10-15 kg mie-
re de fiecare colonie rnai ales in anii
rnai ploiogi, se organizeaz5 de stupari
cu deosebit5 atentie pentru ca in cuib
s5 nu se acumuleze prea mult5 miere
din mustul strugurilor, care uneori d5
o ugoar5 diaree coloniilor, cind r5mi-
ne in faguri ca hran5 de iarn5.
L a stupii de tip Dadant-dublu se
strimteaz5 cuibul cu atitia faguri citi
s f n t ocupati cu puiet gi cumiere c5p5-
cit5, retr5gPnd in depozit pe cei goi
sau partial ocupati cu miere de flori.
Deasupra cuibului F R agaz5 un corp cu
faguri goi gata cl5dlti sau un magazin
de recolt5 pentru depozitarea recol-
tei de la struguri; la stupii orizontali
se fmping fagurii cu puiet spre latura
opus5 urdinigului, agezind in dreptul
acestuia faguri goi gata clgditi, in
care albinele se vor gr5bi s5 string5
nlustul transformat in miere. Aceasta
are o culoare deschis5, pl5cut5 la gust
gi apreciatg de consumatori. Trebuie
atrasl atentia viticultorilor c5 albi-
nele, culegind mustul din boabele sf 1-
giate de viespi sau din cele supracoapte
le fac un mare serviciu (V.n. Viespi)
c5ci mustul care s-ar scurge pe boabele
s5n5toase ar atrage pe el diferite ciu-
perci, in special ale mucegaiului, care,
pot compromite cu totul recolta d e
vin. Albinele nu pot rupe pojghita
strugurilor cu mandibulele lor, care
sint ca nigte lop5tele lgtite, netede gi
f5r5 zimti. Aceast5 lucrare o pot face
numai viespile.
TISRNICA APICOLA
Extractilr mierii culeas5 de albine
in luna precedent5 cit gi in septem-
bsie se face numai in stupinile care
au fost deplasate in stupgrit pastoral
in regiuni cu un bun cules gi care au
d.at naiere-rnarfg. Ceea ce albinele au
adunat in cuib nu se extrage, decit
dac5 albinele au acumulat acolo mult5
miere de man5, V.n.; aceasta se ex-
trage integral, completind necesarul de
hrang cu sirop de zahgr, V .n. Hriinire.
Echilibrarea rezervelor de hrani din
cuiburi se amin5 pentru luna octom-
brie, cind se vor face gi pregztirile de
isrnat .
Furtigagul intre albine este de te-
mut in aceast5 lung, cgci acum, in
toamn5, el are o caracteristicg deose-
bit5 gi anume: dac5 furtigagul nu este
observat imediat gi deci stuparul nu a
luat m5surile de rigoare, V.n. Furti-
qag, coloniile care r5min orfane Pn
urma atacului unui stup, nu numai
cii nu luptg sg-gi apere agoniseala de
hoate, dar albinele lor se asociaz5 cu
atacatoarele gi duc fn stupul acestora,
pin5 la ultima pic5tur5, toate rezer-
vele de hran5. Stuparul va rimine
surprins gi foarte incurcat cPnd va
afla stupi fntregi pustiiti, goi, f5r5
albine gi provizii. El este inclinat a
crede c5 aceste colonii au roit dato-
rit5 foamei gi lipsei de hran5, cPnd
de vin5 este furtigagul. Acum el este
cu atit mai primejdios, cu cit coloniile
hoate o data pornite pe aceastl cale,
atacg gi alte colonii, V.n. FurtQagul.
Adunares materialelor neeesare pen-
tru iernarea stupilor ca paie, frunze
uscate, carton gudronat, papurl pen-
tru saltelute exterioare, se poate face
ln aceastl lung in care stuparul are
putin de lucru, ~nafar5 de supraveghe-
rea coloniilor.
Prepararea hidromelului Pncepe o
dat5 cu recoltarea strugurilor copti
mai ales cind se folosegte metoda fer-
255 LUNA OCTOMBRIE
mentatiei cu fermenti de la struguri,
V.n. Hidromel, metoda Godon.
Plecarea prigorilor. Aceste p b g r i
pleac5 inceplnd cu primele zile ale
lunii septembrie, incit in cel mult zece
zile nu mai r5mfn pe l a noi. f n schimb
pagubele ce le fac in stupini sint insem-
nate. Stuparii s5 fie atenti, iar dac5
invazia este prea mare gi paguba de
albine la fel este bine ca s5 inchid5
stupii, de dimineata pin5 la orele 18,
adipind abinele, aga cum se procedea-
zri in timpul pulverizilrii insecticide-
lor, pentru o zi sau doul, V.n. Toxi-
coza. Altfel mii de albine vor c5dea
victime sigure, c5ci aceste pgsgri sint
foarte indrgznete, mai ales cind sfnt
infometate ; atunci coboar5 in prisac5,
stau pe stupi gi devoreaz5 zbur5toa-
rele chiar de la adgpgtor, V.n. Ddu-
niitorii albinelor, prigoria.
LUNA OCTOMBRIE
Albinele, neg5sind nimic in cimp,
igi economisesc fortele, stau mai tot
timpul fn stupi. Numai in zilele cu
soare, cele tinere, n5scute Pn ultimele
s5pt5mini ale lunii trecute, igi fac zbo-
rul de recunoagtere. SEnt rare m5tcile
care in octombrie nu gi-au fncetat oua-
t u l ; cele care mai depun in& ou5 in
cuib sint demne de relevat gi trebuie
tinute in evident5 pentru luor2irile de
selectie ale anului viitor.
f n stupi, albinele igi preggtesc car-
tierul de iernare, mutind din fagurii
m5rginagi o parte din miere, in lo-
cul ales pentru iernare.
Tratamentul contra pgduchilor, cu
fenotiazing, la coloniile care au ase-
menea paraziti, se face acum, c5ci
puiet nu mai exist5 in cuib gi chiar
dac5 ar f i , tratamentul nu-1 afec-
teaz5, iar m5tcile care ar intra in
iarn5 cu ei ar sl5bi gi nu ar Pncepe
ouatul decPt tlrziu in prim5var5,
TEHNICA APICOLA 256 LUNA OCTOMBRIE

dacI mai rezistg 5% vietuiasc5 pin5 chideri de cel mult 5 mm sau inchizg-
atunci, V.n. Ddundtorii albinelor, p3- toare de urdinig reglabile.
duchii (Braula) . Revizuires exterioarg a stupilor,
Contopirea roilor artificiali rsjutg- chituirea gi vopsirea este bine s5 se
tori g i temporari cu coloniile de baz5 fac5 fn aceasti5 lun5, fn zilele cu soare
se executs acum la sfirgitul acestei mult, cind nu ploug, V.n. Vopsirea
luni, cBci fn cuiburi puietul este stupilor.
putin. Se dB posibilitatea ambelor Capacele, mai ales, trebuie repa-
unitgti contopitc s5 se acomodeze rate, in special cele care sfnt fnvelite
gi s5 formeze peste putin ghemul cu carton gudronat gi care se deterio-
de iarn5. Coloniile de baz5 ce au reaz5 ugor in timpul transporturilor la
primit populatia roiurilor, care s-au stup5ritul pastoral. Umezeala din tim-
format din ele, acum au devenit pul iernii in stup va fi mult m5rit5
fozrte puternice, cu cfte 3-4 kg al- dac5 apa pgtrunde pe sus, fn care caz
Ling; ele ierneazg in cele rnai bune coloniile vor ierna cu pierderi insem-
conditii gi cu un consum de hran5 re- nate.
dus, fn raport cu puterea lor. De ase- Precizarea spatiului din stup nece-
menea, coloniile care nu depggesc sar pentru ghem se face dupI cel putin
cinci intervale de albine nu merit5 zece zile de la contopirea celor dou5
s5 fie 15sate s i ierneze independent. unittiti, adicg a coloniei de baz5 cu
Este de preferat ca ele s5 fie conto- nucleul ei ajutitor gi anume: fntr-o
pite, ca s5 formeze colonii puternice, dimineat5 rece, cu 9-10°C, pe la
cfte dou5 gi trei la un loc. Numai cele orele gase, cfnd albinele simtind apro-
care au 3-3,5 kg de albin5 tin5rg pot pierea timpului friguros se concen-
face fat5 viitorului cules timpuriu treaz5 pe faguri, apicultorul ridic5
din luna martie-aprilie, avfnd adu- podigorul gi num5r8 cfte intervale
n a t l gi rezerva lor de hran5 Intr-un dintre faguri ocupg, notfnd In partida
total de 25-30 kg miere gi suficient5 fiecgrei colonii aceast5 observatie.
p5stur5. Cu fagurii cu miere rgmagi Cind stuparul v a face operatiile de
de la roiurile contopite se pun la de- agezare l a iernat, va tine seam5 de
pozit de fiecare roi cfte 2-3 faguri in observatia fgcutai acum gi va l5sa in
greutate total5 de 10 kg mierecZip5- stup cu doi faguri mai putin, pentru
c i t l , cu care viitoarele roiuri se v o i a sili colonia sii se concentreze fn-
alimenta in luna martie, cfnd ele se tr-un ghem cft mai compact.
vor reface, iar din fagurii disponi- Orfnduirea hranei g i a euibului ile
bili se extrage integral mierea. Goliti iarnil se va face d u p l precizarea spatiu-
fiind, ei se pun la pgstrare feriti de lui ocupat de colonie. Operatia de
d5ungtori, V.n. Faguri, pgstrarea lor. orinduire nu trebuie s3 fntirzie! pen-
Mgtcile disponibile se pun fn coli- tru ca albinele 55-tji organizeze slngure
vii s5 ierneze in afara ghemului, V.n. locul ghemului de iernare tji eventual
Mdtci, iernare. s i transporte o parte din mierea din
fnlilturarea goarecilor, care igi fagurii msrginagi fn cei de sub ghem,
cautg loc cald pentru iernat gi care V.n. Iernare.
pot piltrunde cu ugurintg in stupi, in Apicultorul va interveni Insi cft
noptile reci cfnd urdinigurile sfnt rnai putin posibil gi se va feri sti schim.
largi, va fi efectuatg dac8 se vor pune be aranjamentul fgcut de albine in
acolo gr5tare de tab15 zimtate cu des- vederea iern5rii. Ele fgi fac obignuit
TEHNICA APICOLA
ghemul de iarn5 in locul unde stupul
le asigurii conditii optime pentru p5s-
trarea cgldurii, cerindu-le un consum
de hranii gi energie cit mai redus. 111
principiu, in cuibul de iarn5 nu tre-
buie Iiisat nici un fagure go1 complet,
i cei care au cel putin 2 kg
ci n i ~ m adin
miere in partea superioarg. In felul
acesta albinele stau nu numai pe por-
tiunea de jos a fagurelui cu celule
goale, ci acoperii bine qi jum6tatea
superioarii a lor ce au celule cu miere
care, o data ce este acoperitii gi bine
inc5lzit5, constituie un acumulator
radiant de c5ldur5 in iarn5. fn afar5
de aceasta, ghemul, in care albinele
ocupri celulele goale din partea infe-
rioar5 a fagurilor, are un volum mai
redus, cgci 50-60% din albine stau
in iilteriorul celulelor goale. In cuib
stuparul nu va aqeza decit faguri care
au o vechime de cel putin doi ani,
de culoare inchis5, ce tin albinelor
rnai bine de cald, iar matca ou5 chiar
in iarn5 cu predilectie in ei. Limita-
rea spatiului pentru cuib se face cu
diafragma aya cum s-a ar5tat rnai sus.
Dac5 mai r5mine spatiu go1 in stup,
el se umple cu materiale termoizo-
latoare nehigroscopice, pleav5, cPl$i,
talagi fini de lemn, care s6 stea in-
foiate. Dac5 materialul ar fi prea
indesat, el v a presa diafragma care
v a prinde intre ea gi ultimul fagure nn-
meroase albine, ce vor ranline acolo
imobilizate, dac5 nu chiar strivite.
Iatii cum se face o r i n d u i r e a
pentru iernat a coloni-
i I o r in cele trei tipuri de stupi de
la noi:
I ) Slupii multietajali cu populatii
unite avind 3-3,5 kg albin5 urmeaz5
sB ierneze cu un cuib pe dou5 corpuri,
sau, prin exceptie cu trei corpuri, nu-
rnai la cele care sint foarte puternice.
Obignuit cei care pin5 la toamn5 a u
stat pe trei corpuri, au acum corpul
1; - A.B.C .... Apicol vol. I1
257 LUNA OCTOMBRIE
inferior aproape golit de miere; al-
binele ridicg de acolo resturile de
miere, completeazri corpul a1 treilea
de sus, iar restul il pun in cel mijlo-
ciu, unde igi organizeazs ghemul. Deci
corpul de pe fund nu rnai trebuie s5
r5min5 acolo, se retrage, iar colonia
r5mine si5 ierneze pe dou5 corpuri:
cel de sus este plin cu rezerve de miere
gi cel putin doi faguri cu plstur5 -
aproximativ 20-25 dm2, put in late-
ral dar In directa apropiere a ghemu-
lui. Acolo este binc s5 ramin5 la mij-
loc doi faguri plini pe jum5tatea supe-
rioar5 cu miere. hlatca nucleului se
retrage int.r-1111 stupugor de iernare pe
trei rame mici, V.n. ~Jfatca,iernare, cu
o micii parte din albina nucleului, sau
in colivii model S.C.A.S., iernind-o
in afara ghemului. ITnirea ambelor
unit5ti se face punirld provizoriu in
locul podigorului un ziar giiurit cu
un cui, V.n. Unirea albinelor.
Ghemul de iernare se v a forma in
corpul de pe fund. Cind mierea din
Sagurii de acolo se va sfirgi; albinele
vor dep&gi spa!,iul intcrmediar dintre
corpuri gi se vor alimenta din plin
din rezervele acumulate in corpul su-
per ior .
Aceast5 orinduire este cea rnai
simp15 qi rnai bun5 pentru iernat, rnai
ales la stupii m ~ l t ~ i e t a j a t fn
i . S.U.A.
- patria acestui tip dc stup - sint
apicultori care ierneax5 colonia pe
cite trei corpuri de st.upi ( J o h n
L o n g). G. L. F a r a r organizeazg
iernarea stupilor pe cinci corpilri dar
cu familii puternic unite. Num5rul lor
este in raport cu greutatea coloniei
pus5 la iernat, format5 din contopi-
rile a dou5-trei colonii care ierneazg
cil cite 45-60 kg miere. Cunoscutul
cresc5tor de m5tci din S.U.A., C a 1 e
R . G., precizeazii chiar c5 ,,pentru
majoritatea iernilor pPn& in perioada
dinaintea culesului din anul urrniitor,
TEHNICA APICOLA 258
rezerva abundentg trebuie s5 fie de
circa 100 pfunzi", adici 45 kg. Stu-
pii puternici cu aceste mari acumu-
l5ri de hran5 sint organizati numai
in regiuni unde sint culesuri bogate
de la infloririle foarte timpurii in pri-
m5var5 ca masivele de salcie, conti-
nuate cu un cules de la livezi cu pomi
fructiferi gi apoi de p5guni sau flnete
cu trifoiuri, sulfina alb5 etc. Acolo se
pot realiza productii record de cite
150-200 kg miere de stup pe an.
fn aceste situatii coloniile au puiet
pe 3-4 faguri la mijlocul lui ianuarie.
Colonia consum5 din marile rezerve
l5sate din toamn5, plus stimularea
pe care apicultorul o face o dat5
pe s5pt5min5, aga cum procedeaz5
H. S c h iif f e r in Canada, V.n.
Hrcinire, stimulare de prim5var5.
L a coloniile foarte puternice care
ierneaz5 pe trei corpuri din care cel
d e sus este plin cu miere cGpBcit5, se
fnchide complet urdinigul de jos, se
las5 deschis cel rotund de 2,5 cm din
corpul de mijloc, cit gi cel de sus, de
sub podigor. In felul acesta ghemul
se formeaz5 intre corpurile 2 gi 3,
ocupind spatiul liher dintre acesta gi
cel superior, iar in corpul de jos se
5streaz5 o anumitl proportie de
E ioxid de carbon care inlesnegte o
hung cji linigtit5 iernare albinelor ;
schimbul de aer se face intre cele dou5
deschideri superioare.
Unii stupari canadieni, care pun la
iernat numai colonii foarte puternice
cu mari rezerve de hran5 gi in cel
putin dou5 corpuri, deschid un urdi-
nig de 5017 mm t5iat in partea de jos
a corpului superior in peretele frontal,
urdinig care va avea o scinduricg de
zbor viu colorat5 gi cu totul diferitg
fat5 de culoarea stupului. Este nevoie
s5 se ia aceast5 m5sur5 pentru c5 in
primgvar5 pozitia acestui urdinia va fi
LUNA OCTOMBRIE
inversat5 Pntr-un unghi de 180°, deci
urdinigul ajunge atunci in spatelestu-
pului, de unde vor zbura albinele. Cele
care-1 vor c5uta atunci in fat5 qi nu-1
vor ggsi acolo, flcind zborul fn jurul
stupului, 11vor descoperi ugor orientin-
du-se dup5 aceast5 scinduricl de zbor
a ciirei culoare vie o cunosc qi le atrage
atentia.
Alegerea locului acestui urdinig tn-
tre cele dou5 corpuri are rostuls5u:
obignuit coloniile din stupii multie-
tajati, intrate in iarn5 puternice,
ocup5 dou5 corpuri, iar cea rnai mare
parte a ghemului st5 masat5 intre cele
dou5 corpuri, jos avind rame cu putin5
miere gi multe celule goale in care
stau albinele, iar sus stnt marile rezer-
ve de hran5. fn aceast5 situatie albi-
nele se agaz5 la acest urdinig intr-un
dispozitiv de ap5rare contra frigului,
mai ales in primgverile reci, formind
perdele succesive mai fnghesuite sau
rarefiate in raport de cerintele de aer
gi cSldur5 ale coloniei.
Stuparul va avea ins% grij5 ca in
iarn5 acest urdinig si3 nu fie troienit
de z5pad5 gi, mai cu seam5, sii nu
fie astupat cu gheata ce se formeaz5
din vaporii care iegind din stup se
condenseazs acolo.
Cei care au stupi cu colonii rnai re-
duse de 2-2,5 kg albinci vor ierna colo-
niile ageztnd suprapugi stupii multie-
tajati cite doi (perechi) sub acelagi
capac, fiecare colonie stfnd tot pe cite
dou5 corpuri cu rezerve insemnate de
hran5 in corpul superior a1 fiecgreia.
Agezarea lor la iernat se face astfel:
prima colonie cu dou5 corpuri st5 pe
fund tji are deschis urdinigul obignuit
de jos. Peste aceast5 colonie se agaz5 o
pinz5 metalic5 dubl5, V.n. Separator
dublu. Peste separator se pune cea de-a
dou5 colonie tot cu dou5 corpuri, peste
care, sus, vine podigorul cu t5ietura
din centura lui drept urdinig, pentru
TEHNICA APICOLA 259
evacuareavaporilor din stup. Sub aces-
t a din urm5 se fixeaz5 scinduricade
zbor viu coloratii. Cele dou5 nuclee
ajutiitoare a celor douii colonii, stind
intr-un singur corp de stup, se agaz5
ileasupra, desp5rtite cu podigor Snel-
lgrove din placaj. Ele trebuie s5 fie
hine populate, avind cite 5-6 inter-
vale de albine intre faguri, 15sindu-le
si lor 12-15 kg hran5.
Stupii vor fi aranjati la adiipostul
unei perdele de protectie, ori ling5 un
gard inalt, magazie etc., pentru a fi
feriti de vint, cu urdinigurile indrep-
tate spre sud, V.n. Iernare.
Cind coloniile din stupii nzultieta-
jati au populatie numai cle 1-1,5 kg
albinci, ele se contopesc cite dou5 sau
chiar cite trei, punind miitcile disponi-
bile s5 ierneze in afara ghemului -
v. Unirea albinelor. In felul acesta
ele ajung s5 formeze colonii puternice
de 3-4,5 kg albinii, care vor ierna
asa cum s-a ar5tat mai sus.
2) Stupii verticali Dadant-dubli f o ~ l i
cu douH corpuri in varci, avind fundul
perfect pgtrat yi agezati inc5 din au-
gust in pat cald, cu colonii puternice
insumind 3 kg albin5, ocup5 un sin-
gur corp plin cu miere in faguri inter-
calati cu altii cu miere pin5 la jum8-
tatea superioar5; ei primesc deasupra
un magazin de recolt5 cu faguri plini
cu miere. Ramele in acest magazin
sint din cele cu celule de albin5 lu-
ergtoare. Colonia are la mijloc doi
faguri cu p5stur5. Ghemul se formea-
zri in partea superioar5 a fagurilor din
corp, ocupind gi intervalul dintre
acesta gi magazin. E a st5 in acest unic
corp avind miere in direct contact,
iar rezerva mare aflindu-se sus in ma-
gazinul de recolt5 plin. Ghemul se va
forma intre acegti faguri, f5cind schim-
bul de albine pe sus, prin spatiul inter-
mediar dintre corp gi magazin. Urdini-
i;ul de jos se inchide, dar se ]as5 des-
LUNA OCTOMRHIE
chis cel din mijloc gi cel de sus de
sub podigorul inversat. Aceasta este o
metod5 mult folositl in Cehoslovacia
gi apartine prof. T o m s i k . Aerul
circul6 liber intre fagurii cuibului,
constituind acea iernaie aerat5 ,,luf-
tige UberwinterungU, cum este denu-
mit5 aceast5 metodd. Pierderile de
albine in iarn5 sint foarte reduse, f5r5
urme de diaree si far5 umezealg in
stupi.
Coloniile lnai putin puternice din L
stupii Dadant, care au 2,5-2 kg al-
bin5, vor ierna tot intr-un singur corp
de stup dar avittd o a doua colonie
qezatd deasl~pra,de o putere egal5. fn-
trucit amindouii au hran5 suficienti
in faguri, nu este nevoie de magazin
de recolt5 pentru iernare. Albinele vor
forma ghemul intre fagurii plini cu
miere intercalati cu altii plini in ju-
m5tatea superioar5 a lor.
Un astfel de aranjament este cit se
poate de favorabil pentru o bun5 ier-
nare, c5ci albinele ocupi fagurii plini
cu miere dac5 au in directalor vecin5-
tate faguri cu celule goale. Albinele
vor ocupa aceste celule goale prefe-
rind s5 stea cu corpurile introduse in
ele, formind o mas5 radiant5 de c51-
dur5, ciici acolo fiecare fagure cu ce-
lule goale in jum5tatea sa inferioar5
constituie o p5tur5 groas5 de 22 mm
format5 din corpurile calde; ele se
leag5 de p5turile groase cu albinele
dintre spatiile celorlalte rame vecine,
formind o mas5 compact5. fn felul
acesta mierea din ramele invecinate
se inciilzegte. Cercet5torul german
Budel spune c5: ,,eel mai bun material
c5lduros pentru albine este mierea
c5p6cit5",gi deci se intelege ugor cft
de bine va ierna un ghem de albine
intr-un astfel de aranjament.
Stupii Dadant cu colonii de 1,5-
1,s kg albinii gi pe care unii apicultori
ar dori totusi s5 nu-i uneascl in vede-
TEHNICA APICOLA 260
rea plstrtirii efectivului, trebuie s6
iernize neaptirat deasupra unei colo-
nii puternice in dispozitivul descris
mai sus, dar cu un numtir de faguri In
cuib atit cit colonia poate sti acopere.
f n golul rtimas se agazti perne laterale
din tifon cu talag fin de iemn. Colo-
nia de sus va avea deschis u r d i n i ~ u l
superior rotund cu scindurica de zbor
viu coloratii gi variatti fatti de culoarea
corpului de stup. Deci colonia de jos
ce ierneazti fntr-un corp, va primi sub
acelagi acoperig o a doua colonie de
care va i i desptirtitti printr-un podi-
?or-separator tip Snellgrove sau sepa-
rator dublu din pPnz5 de sirmti. Ele
vor ierna cu acelagi aranjament de
rame descris rnai BUS, deci rame pline
cu miere vi p6stur6 alternfnd cu altele
cu 59% celule goale. Ghemurile am-
belor colonii Igi vor imprumuta reci-
proc cilldura care trece de jos la cea
l e sus prin orificiul dreptunghiular
din mijlocul podigorului sau prin
pinza metalicg.
Drept urdinig pentru colonia cic jos
se deschide dopul din fat5 at podigoru-
lui-separator Snellgrove, inchizind ur-
dinigul de jos a1 acestuia, iar coloniei
agezatti deasupra i se pune podigorul
inversat, cu scindurti de zbor viu colo-
rat5 cu deschiderea sus de 6015 mm
prin care se fac suficiente schimbtiri
de aer gi eliminarea vaporilor din stup.
Din descrierea diferitelor aranjtiri
ale cuibului pentru iernare apare vizi-
bil grija ce stuparul trebuie sti o aibg
pentru alegerea urdinigului. De cind
cercet6torul german Biidel a fticut ter-
mometr6ri in diferite zone ale stu-
pului, In interior ai exterior, s-a sta-
tornicit cti cea mai rece p6turti de aer
este cea de la suprafata p6mintului
pin6 la intiltimea de 0,50 m. Deci
trebuie evitat ca urdinigul stupului
in iarnti sS fie plasat in aceast6 zon6
rece. De aceea fecomandarea ce se face
LUNA OCTOMBRIE
insistent, este ca urdinigul de iarns
sti fie cel rotund de sus. La coloniile
foarte puternice se las6 deschis gi cel
de sub podiaor. Cum albinele iqi aran-
jeaz5 ghemul de iarn5 in apropierea
urdinigului rotund, acolo ele pot face
o filtrare a aerului cind el este prea
rece; atunci, albinele se agaz6 in per-
dele succesive dense, intre care aerul
se mentine ftirii variatii brugte ;aceasta
imp jedic6 partial gi formarea um idi-
ttitii exagerate IF stup.
3) S t u p i i o r i z o n t a l i cu
c o l o n i i p u t e r n i c e , care au
3-3,5 kg albinti, vor ierna la una din
cele douti margini laterale unde se
aflti gi urdinigul principal, avfnd ra-
mele agezate in pat rece fat6 de urdi-
nig. Dispozitivul rezervelor de hranti
este acelagi ca la stupul vertical du-
blu descris mai sus, adic6 cu rame
pline cu miere alternind cu altele
pline pe jum6tatea superioarti cu p6s-
turti gi miere, la mijlocul cuibului.
In felul acesta colonia nu trebuie sti
se mai deplaseze h iarn6 dup6 hran6,
care este prea suficient6 pentru ea
intr-o astfel de agezare. fn schimb,
in primsvarti, la un cules foarte tim-
puriu cum este ace1 de la salcie gi li-
vezi, colonia are spatiu suficient pen-
tru depozitarea recoltei far6 ca stu-
parul s5 mai intervinti.
Coloniile rnai mici de 1,8-2 kg
albind vor ierna cite douti in acelagi
stup cu dublu separator din pfnz6
metalic6. V.n. Ramele ocupate 314
cu miere vor fi ling5 ambele p6rti ale
separatorului, c6ci acolo se vor fixa
cele douti gheme de iernat, apoi ur-
meazti ramele intercalate la fel cum
s-a descris mai sus, dar num6rul lor
va fi mai redus, dupti puterea de aco-
perire cu albine ale fiectirei colonii.
Cercet6torul Waldrabenstein are o me-
todti de iernat care dB rezultate bune,
folosind stupul de 20 rame cu urdiniq
TEHNICA APICOLA 261
unic, mare, la mijloc gi anume: in
locul dublului separator din pinz5
rnetalic5 se pune o ram5 groas5 de
un centimetru, care are fixat5 pe am-
bele fete cite o gratie Hannemann ce
desparte dou5 colonii gemene. Se pot
fntrebuinta gi dou5 rame subtiri cu
gratii Hannemann, dar intre ele se
aaaz5 o ram5 cu miere. Gratia distan-
tat5 opregte cele dou5 m5tci s5 ia con-
tact. Stupul are un urdinig comun la
mijloc in dreptul ramei desp5rtitoare,
albinele pot s5 treaci dintr-o parte
in cealalt5 prin cele dou5 gratii. Pen-
tru iernarea acestor dou5 colonii ge-
mene se agaz5 ling5 cele dou5 gratii
cite doi faguri de fiecare colonie, pe
trei sferturi pline cu miere ci5p8cit5,
m i n d in partea lor de jos celule
goale; dup5 ele se agaz5 cite un fa-
gure cu pisturg - de preferat din cel
care are miere c5picit5 deasupra sa
- urmate de faguri cu miere pe ju-
rnatatea superioar5. Uriag,ul ghem a1
unui astfel de stup cu colonii gemene
gi-1 organizeaz5 albinele chiar ling5
separatorul cu gratii. Spre marginile
opuse se agaz5 cite o diafragml gi
apoi materialul termoizolator. Scin-
durelele ce acoperti ramele stau bine
fixate, dar cele care corespund celor
dou5 diafragrne marginale sint cu
pinz5 metalic5. Peste podigor stau
perne de papurg sau paie presate ori
din tifon cu talag fin de lemn. Con-
densarea vaporilor de ap5 fn timpul
iernii nu se va face, c5ci ei se stre-
coar5 ugor prin pinza metalicg de la
podigor gi ies prin perne fn capac.
Paistrarea fagurilor cu ptisturil gi
miere se face acum in special c5ci se
?tie cu precizie ce disponibil a mai
rlmas pentru prim5var5. Fagurii se
agaz5 in llzi sau dulapuri, ferite de
atacul d5unGtorilor. V.n. D6undtori.
Orfnduirea nucleelor pentru iernat
se face acum, pentru a le avea bune
LUNA OCTOMBRIE
in primlvar5. fn acest scop un corp
de stup se imparte in trei comparti-
mente bine izolate, cu podigor Snell-
grove la fund, cu urdiniguri separate:
dou5 laterale qi unul in spate.
Alegerea cdloniei paterne se face
inc5 din toamn5 cind se rinduiesc
stupii pentru iernat gi numai acolo
unde planul cere ca in anul viitor s5
fie gata crescute o serie de m5tci Pnc5
de la finele lunii aprilie-mai. Ast-
fel vor fi trlntori selectionati foarte
devreme In primZivar5 pentru impe-
recherea m5tcilor virgine.
Pregiitirea viitoarelor controale de
iarnai se face acum introducind pe
fund, prin urdinigul larg deschis, un
carton sau o bucat5 de hfrtie cerat5,
care ins5 s5 nu acopere condensatorul
metalic, adic5 ,,magnetul de ap5", de
la marginea fundului, V. n. Iernare.
Confectionarea materialelor de pro-
tecfie ca: perne de papur5 sau paie,
saltelute din tifon umplute cu talag
fin de lemn ce se agaz5 peste podigoare,
sub capace, sau lateral in stupi, din-
colo de diafragme etc. se face in aceasti5
lung, p:ntru a le avea gata in noiem-
brie, clnd stupii se orfnduiesc la ier-
nat. V. n. Saltea.
Reducerea coloniilor pentru i e ' r z e
la m k i m e a de nuclee este o metod5
pe care obiqnuit o folosesc canadienii.
E a poate fi aplicatg gi la noi de stu-
parii care sint in regiuni de munte
cu un cules principal tardiv. Acolo
vegetatia incepe tirziu iar albinele
au un cules abia in iunie. Stuparii de
acolo nu au nici un interes s5 pun5
la iernat colonii de 3 , 5 - 4 kg albin5,
c5ci aceasta tot moare pPn5 la sffrgi-
t u l lui aprilie gi deci ea este cu totul
nefolositoare. De pildg la noi, unde
la munte apare primul mare cules in
jur de 10 iunie incepind cu zmeura,
coloniile au o perioadii -de 90-
 TEHNICA APICOLA
100 zile, din martie pin5 la prima de-
cad3 a lunii iunie cind pot s5 se dez-
volte chiar dacii sfnt reduse pe cinci
rame dar cu m5tci tinere. Albinele care
la 15 septembrie sau octombrie nu
$i-au flicut inc5 zborul de recunoagtere
- deci albin5 care intr5 in iarn5
abia nZiscut5 gi care nu are de hr5nit
puiet - au inaintea lor En primilvarg
aceste 90-100 zile pentru dezvoltare.
Ele vor consuma putin din rezervele
de iarn5, stind intr-un spatiu redus gi
ta]d, jar prim5vara vor lua un avint
deosebit in dezvo]tarea cuibu]ui, st,j-
rnulate fiind timp de 60 zi]e inaintea
culesului tardiv. Canadienii cu stu-
pini aflate in regiuni nordice folosesc
dou5 metode pentru a sciipa de toate
aceste griji. Prima metod5: la termi-
nares ultimu]ui cules de var5 nimi-
cesc prin sufocare cu vapori de su]f
sau tetraclorurg de carbon toate
binele, pun la depozit fagurii p]ini
cu miere c5p5citg gi pgsturg in can-
titate de 25-30 kg, pentru fiecare
viitoare co]onie, iar diferenfa 0 extrag
8i 0 comercializeaz5. f n prim5var5 isi
aduc roiuri p c h e t e , V. n., cu a]bine
din sud cu care populeazii stupii, 1e
dau rezervele de hrang oprit5 din toam-
n5 gi pornesc la lucru. Aceastl metod5
ins5, nu se poate aplica la noi. f n tea
de-a doua rnetod5, bung si pentru noi:
se stimu]eaz5 activ la sfirgitul verii
coloniile? pentru ca m5tcile ~5 ou5
intens 91 sa formeze m u ] t j a]bin5
tingr8. Cind ouatu] rn5tcii inceteaz5,
se creeaz5 un cules afar5 pentru ca sg
se atrag5 albina zburgtoare, care este
mai bgtrfn5, se deplaseaz5 repede stu-
pii in a]t loc din stuping fgrg ca sg
simtg colonia, iar cind culeggtoarele
vin de la culesul acesta artificial,
g5sesc un stup go1 in care se ad5pos-
tesc. Seara toat5 aceast5 albin5 mai
bBtrin5 este sufocat5, iar in stupi r2-
mine pentru iernat numai albina ti-
262 LUNA NOIEMBRIE
matca gi puietul ce mai este de
iegit din cuib. Aceste colonii reduse,
dar foarte viguroase din punct de ve-
dere biologic, si'nt pgstrate peste iar-
ng. Stimulate inprimgvar5 devreme,
coloniile devin puternice la inceputul
marelui cules din iunie. Ei fac astfel
o mare economie in consumul de iarn5
a1 rezervelor de hrang.
LmA NOIEMBRIE
fn apicultur5 Iuna noiembrie este
considerat5 cea dintii lung de iarn5.
Este deci timpul ca, incepind chiar
din primele zile ale ei, sg se fac5 ul-
time](? preggtiri pentru S ~ Z O ~fri- U ~
guros.
Zborul fortat t d i v de toamng se
impune S& Se efectueze aCUm, pentru a
sili albinele niiscute En ultimele ~ O U B
s5pt5mini ~5 ias5 in zbor de curatire
ca SB nu intre in iarnii CU intestinele
qi punga rectal5 plin5 cu fecale. Acest
zbor este de asemenea necesar qi in
stupinele unde apicultor.ul a fntirziat
cu hr5nirea de necesitate pentru com-
pletarea rezervelor. Zborul fortat se
face aga cum este descris la notiunea
diaree-
Alti s t u ~ a r iatrag albinele afarg
punind pe scindura de zbor un cgp5-
cel de la o cutie de crem5 de ghete cu
2-3 linguri de miere. Apoi cu o nu-
ielug5 agitg prin urdinig albinelesg
ias5 afar5. Cind ele dau de mierea d e
pe scindura de zbor ies in majoritate,
0 transport5 in stup gi CU aceasti 0-
cazie fac zbor qi se cur5t5. Atentie
ins6 ]a furtigag.
Orfnduirea e~terioar6a stupiloJ! Ce
urmeazg s5 ierneze afar5 se face astfel:
a. Observindu-se c5 stupii vopsiti
in culori inchise au in primgvar5 co-
lonii mai bine dezvoltate, datorit5
faptului c5 ei absorb intens razele
solare din zilele cu soare ale iernii,
- ceea ce se reflect5 implicit asupra
TEHNICA APICOLA 263
ghemului gi cuibului cu puiet de iar-
nii, - li se aplic5 la peretele dinspre
sud o foaie de carton gudronat fixat
cu dou5 gipci; in carton se face un ori-
ficiu corespondent urdinigului supe-
rior a1 stupului. L a coloniile mai re-
duse se pot pune saltelute laterale de
papur5 sau paie presate fixate la ex-
terior cu gipci, ferite de umezeal5 cu
figii de carton puse pe marginea de sub
capac.
b) Fundul stupului sii aibii Mag-
netul d e ap5 - V.n.
c) Urdinigul de jos este inchis la
majoritatea stupinelor incit de la 1sep-
tembrie, dar cel superior este deschis.
Orhdnirea adiipostului de iernat
pentru nucleele cu m5tci de rezervii se
face inc5 de la inceputul lunii noiem-
brie, urmind ca acolo sH fie introduse
la primul frig puternic, V.n. Iernare.
Aqezarea stupilor Pn cojoc indivi-
dual nu este absolut necesar5, ci mai
mult este o miisur5 de precautie pen-
tru iernile geroase. Cine il aplicZi nu
stricii cu nimic coloniei, care este mai
bine aditpostit5 astfel, cu conditia ca
peretele din fats sii fie liber, deci f5r5
perni. N. B. H u g d s t o n , un cu-
noscut cercetittor englez, sustinstor a1
cojocului individual o spune clar: ,,0
izolare bun5 niveleazii diferente ex-
treme de temperaturii, impiediclnd
frigul sii piitrundg In stup". Canadie-
nii infiigoar5 stupul In carton gudro-
nat, punfnd fntre acesta gi carton un
strat de frunze uscate.
'Zn unitgtile din sectorul socialist
se obisnuiegte agezarea la iernat a
stupilor in cojoc colectiv. V.n. Ierna-
rea in cojoc colectiv.
Oricum vor fi aranjati stupii afarii,
fie in cojoc individual ori colectiv,
sau fiir5 cojoc, pozitia lor pe posta-
mente va fi putin aplecat5, pentru a
Pnlesni apei de condensare sii se scurg5
ugor pe acolo. Umiditatea in stup
LUNA DECEMBRIE
este o mare primejdie pentru buna
vietuire a albinelor in timpul iernii.
V.n. Urniditate.
Alegerea unei colonii puternice cu
multe albine tinere se va face pentru
reinnoirea periodicit a albinelor im-
biitrinite din coliviile in care mgtcile
ierneaz5 in afara ghemului dup5 me-
toda S.C.A.S. Stupul destinat acestei
operatiuni se duce intr-un loc ferit de
rigorile iernii. Un subsol uscat, nein-
ciilzit, cu ferestrele acoperite, este lo-
cul cel mai bun. Stupul se duce in
adlpost de indat5 ce frigul mare a
ap5rut.
f n s 5 m i n f t i l e de toamnI Pn lotul
apicol se fac in aceastii lung cu putin
timp inainte ca psmintul s5 inghete.
Semintele puse acum, degi vor fi
umezite de ploile iernii, dat fiind c5
psmlntul este rece, ele nu vor ger-
mina. In schimb in prim5var5 vor rii-
s5ri din vreme, viguroase gi rezistente
la r5celile primtiv8ratice, c h i plan-
tele gi-au acumulat cantittiti insemnate
de zaharuri In tesuturi.
S-au fiicut lncerciiri foarte reugite
in aceast5 privint5 Ins5mlntind In
amestec 7 kg facelia cu 6 kg mugtar
la hectar. Mugtarul infloregte cu 10-
12 zile inaintea faceliei In primsvarti
gi astfel culesul se prelungeijte pin5
la 30-40 zile la ambele plante.
LUNA DECEMBRIE
Cu aceastii lung, se p5gegte In plin
sezon de iarn5. Toate pregatirile pen-
tru ca stupina s-o intlmpine sPnt ter-
minate din luna precedents. Albinele
stau in deplin repaus, iar personalul
din sectorul socialist are dreptul la
luna de concediu.
Controlul stupilor. Stuparul trece
d i n cfnd In cind prin fata stupilor
care ierneaz5 afar5, pentru a vedea
dac5 nu cumva a survenit vreo in-
timplare: vreun stup rtisturnat de vis-

!64
Controlul auditiv, de iarng, a1 coloniilor
col, altul atacat de vreo cioc5nitoare,
un urdinia infundat, crengile unui
pom prea aplecate peste stup c5ruia
ii atinge capacul nelinigtind colonia
etc.
Circulatia stuparului prin fata
stupului cind este ziipad5 nu se aude
in stuy, dar cind p5mintul este inghe-
t a t albinele se nelinigtesc. Deci el va
umbla cu inc5lt5minte care amortizea-
z5 aceste zgomote: cizme cu talp5 de
cauciuc, galogi, gogoni etc. Dac5 25-
pada a c5zut abundent qi a acoperit
stupii, ei vor fi lisati astfel c5ci ea
le tine de cald qi vintul nu sup5r5 co-
loniile. In 1954, cind in unele regiuni
ale $5rii a fost o ziipad5 de 2-3 m,
stupinele au stat sub nsmetii de 25-
pad5 aproape dou5 luni, iar coloniile
au iegit admirabil din iarnl. Numai
atunci cind cade vreo ploaie peste
z5pada troienit5, stuparul trebuie sB
sparg5 coaja format5, ca s5 p5trund5
aerul prin ziipad5 pin5 la stupi. Cind
urdinigurile superioare sint astupate
cu gheata vaporilor ce ies din stup,
va desprinde gheata eliberind urdi-
nigul.
L a stupii iernati in adgpost, con-
trolul se face cu o lamp5 cu lumina
rogie, luind m5surile indicate la locul
potrivit. V.n. Iernarea in adspost,
camerg, pivnit5 etc.
LUNA DECEMBRIE
Controlul auditiv este o preocupare
a stuparului, f8cut,&o dat5 pe lung,
dar cu cit fnainteazg in i a r n l o repeta
mai des, pentru a $ti cum se desf5-
?oar5 viata in interior gi dac5 nu cum-
va albinele sint nelinigtite. Atunci
el va interveni urgent.
Ascultarea se face cu Tubul acus-
tic. V.n.
Stuparul trebuie s3 intervinii nu-
mai cind este cazul pentru comple-
tarea hranei. V.n. Hrcinire, hr5nirea
de necesitate iarna. Cind stnt puse la
iernat mgtci in afara ghemului, o
dat5 pe sSpt5min5 se face controlui
coliviilor privind printr-un geam mo-
bil aplicat provizoriu in locul oblona-
fului. V.n. Mate&, iernarea m5tciIor.
Preschimbarers albinelor PmbhtrE-
nite din aceste colivii cu m5tci se
face de indat5 ce se observ5 cg ghe-
mu1 este prea mic iar albinele au apa-
renta de biitrinete, deci atunci cind
glandele lor faringiene produc5toare
de laptigor pentru hrana m5tcii sint
epuizate.
Linistea d e ~ l i n ain s t u ~ i n i t ,fie c5
trebuie p5strat5 cu strictete, aceasta
fiind o insemnat5 conditie de bun5
vieluire a albinelor. V.n. Iernare,
conditii.
fncheierea socotelilor stupinei se
face tot acum, c5ci toate ramurile d e
productie ale unitcitii in luna a-
ceasta igi incheie bilantul. Seful stu-
pinei face toate calculele pentru a ve-
dea care este pretul de cost al produ-
selor fat5 de productia obtinutii in
r a p r t cu cifra de plan.
In capitolul cheltuielilor de ex-
ploatare se v a trece absolut tot ceea
ce constituie o plat5 in numerar sau
virament privind :
a ) cheltuielile cu hrana albinelor,
mierea consumat5 de albine qi Ibatri
lor ca hran5 de iarn5-prim8var5, pre-
~ H N I C AAPICOLA 265
cum gi zahlr, drojdie, praf de lapte
etc. ;
b) costul materialelor folosite: u-
nelte, faguri noi pugi in stupi, sirm6,
cuie, scfnduri pentru reparatii, vop-
sele, antibiotice etc. ;
c) costul mltcilor selectionate pro-
curate din alte cresc5torii deplrtate,
pentru Pnlgturarea consangvinittitii in
prisacii ;
d) costul transportului in pastoral,
intretinerea ciinilor de pa25 etc.;
e) amortizarea mijloacelor de baz5:
caban5, stupi noi, aplicind un coefi-
cient de 10% din valoarea lor in cazul
csi se face stuplrit pastoral gi numai
5% dac5 stupina este stationa~-Pi;
f ) reparatiile curente ale clildirilor
afectate apiculturii, ale inventarului
mare ~i utilajului;
g) taxe c5tre stat, asignr6ri etc. ;
h) se vor calcula de asemenea chel-
tuielile generale de regie, stabilind
cota ce revine sectorului apicol;
i) in sfirgit se calculeaz5 si salarii-
le personalului, cota de intretinere a
lucrgtorilor sezonieri, zile-munc5 pl5-
tite suplimentar la extrasul mierei
sau alte lucr5ri noi neplanificate,
cum ar fi: productia llptigorului de
matc6, a colect5rii polenului, a veni-
nului de albine q i a propolisului, pre:
cum gi a pazei sectiilor indepiirtate ? I
izolate ale stupinei principale etc.
Cheltuielile se raporteaz5 la productia
global6 de miere q i cear5, care sint
considerate produse principale. Cu
cft productia mierei $i a cerii va fi
in cantitgti rnai mari gi mai ieftine,
cu atit qi veniturile stupinei vor fi
mai insemnate. Aparte se va calcula
~ a l o a r e a produselor secundare cum
este cea a m5tcilor in~perecheategi
folosite in propria stupinl clt gi a ce-
lor vindute, a roiurilor vinduti, a lap-
tigorului extras, a polenului realizat,
a propolisului colectat, a veninului
LUNA IANUARIE
de albine realizat prin metode care nu
ucid albinele coloniilor, cit qi a semin-
telor recoltate din lotul apicol qi vin-
dute pentru conkpensarea cheltuieli-
lor facute cu cultura acestui teren.
Normal ar trebui ad5ugat la reali-
z5ri qi valoarea cregterii productiei
plantelor entomofile acolo unde stu-
pina a fost dusl la polenizare, deci ve-
nituri indirecte aduse de albine, aga
cum se face fn U.R.S.S. La noi nu
s-au luat inci astfel de mgsuri, desi
stuparii sint obligati s6 fac5 asemenea
polenizsri, iar cheltuielile de trans-
port sfnt suportate de unitatea res-
pectiv5.
l n cazul cind din produsele secun-
dare, la incheierea socotelilor, exist5
in stoc vreo oarecare cantitate, ele
se socotesc la preturile prev5zute in
plan pentru produsele secundare. Pre-
turile cu care se planificl produsele
secundare sint cele oficiale de achi-
zitie. Suma r5mas5 drept chel tuieli
dup5 scsderea valorii produselor se-
cundare se raporteazii la mierea gi cea-
ra produs5, penru a vedea cit revine
pe kilogram, in special la miere, care
este productia de baz5 a stupinei.
Raportul Entre miere gi cearg este de
115, adic5 1 kg cear5 se socotegte
pentru stabilirea pretului de cost la
5 kg miere.
fn principiu, pentru a se realiza
un cit mai mare venit, trebuie ca pro-
dusele principale s l dea o valoare
cit mai mare gi In acelagi timp chel-
tuielile stupinei s5 fie cit mai reduse,
ceea ce se va reflecta asupra prelului
de cost.
LUNA IANUARIE
fncepind din aceasta lung, deci
dupg ce au trecut douii luni de la a-
gezarea la iernat, apicultorul tre-
buie sil asculte mai des coloniile sale,
chiar, sfiptilminal.
 TEHNICA APICOLA 266 LUNA IANUARIE

Salvarea coloniilor muribunde in- acestei luni gi aceasta este de dorit

fometate care, la controlul auditiv in regiunile unde prim5vara este tim-
nu mai emit nici un zumzet, se face purie gi localitatea are in preajma sa
astfel : un cules abundent fn luna martie,
Se preg5tesc citiva faguri cu miere cum este cel de la salcie, arin gi ulm,
care.scogi din depozit, stau 24 ore pe ori in aprilie de la pomii fructiferi.
ling5 o sob5 cald5. Cind a c e ~ t i alip- fn atari situatii este nevoie ca in
sesc, se umplu faguri goi cu sirop cuiburi sti se g5seasc6 insemnate can-
cald de zah5r in care s-a pus 0 titali de p5stur5 pe care stuparul a
L acid citric (sare de lamiie) a litru. avut grij3 s5 o pun5 fnc5 din toamng
Siropul va ocupa cel mult jumgtatea in mijlocul cuibului. V.n. Tehnica a-
super ioar5 a fagurilor, adic5 acolo picolii, octombrie, orinduirea cuibului.
unde albinele vor sta ca s5-i acopere. Schimbarea saltelu$elor umede tre-
Stupul cu albinele infometate este buie neap5rat f5cut6 c5ci o saltea u-
dus fn casa intr-o camer5 rece, cu ur- med5 este ca un sloi de gheat5 dea-
dinigul inchis, acolo se scutur5 pe supra cuibului. fn lips3 de saltele
fundul stupului, se inl5tur5 fagurii pentru schimb, ele se scot afar5 din
goi, se pulverizeaz5 albina ingr8m5- stup intr-o zi cu soare gi vfnt, se zbi-
dit5 pe fund cu sirop cald, se intro- cesc gi de lndata ce s-au uscat se pun
duc in stupi fagurii cu sirop cald la locul lor.
plus unul cu ptistur5, se pulverizeaz5 Neutralizarea efectelor nocive ale
t i fagurii in celulele carora stau multe mierei de mans, cind stuparul far5 s5
albine, se agaz5 podigorul, iar stupul ?tie a introdus-o ori a 15sat-o din
se trece fntr-o camera cald8. Acolo toamn5 in cuib, trebuie imediat f5-
ramine o noapte intreagi lfng5 sob5. cut5. ]tn primul rind trebuie schim-
Albinele incglzindu-se, se invioreaz5, bat5 cu miere de calitate sau sirop.
apoi lingindu-se reciproc, se urc5 pe V.n. Hriinire gi Diaree.
fagurii cu sirop yi se formeazg ghem. t Dac5 aceste fenomene au apgrut, se
A doua zi dimineata stupul este dus ofer5 albinelor un decoct de miicr$.
in camera rece, se deschide incet, se V.n. Reugita se asigura gi atunci cfnd
pun saltelutele laterale gi alta cald5 allturi de ghemul de iernare se ali-
peste podigor, se fnchide gi la amiazg pesc doi faguri in celulele carora s-a
se duce la locul s5u in stupin3. turnat sirop de zah5r cu 101, acid ci-
Observatii inscrise in registrul de tric (sare de liimiie). Cercet5torul V.
partizi a1 stnpinei. Stuparul trebuie s5 Temnoo recomanda folosirea acidului
fie foarte atent la diferitele manifes- oxalic in apa de ploaie sau z5pada
t5ri exterioare ale coloniilor, mai ales topit5 in proportie de 0,7 g la litrul
In zilele cu soare cfnd albinele igi de ap5. Dac5 se d8 sirop de zahlr, el
fac zborul de curstare. E l inseamna poate fi acidulat cu acid acetic in
in registrul de partizi, la partida fie- aceeagi proportie. Acidul se adaugg
ciirei colonii, clnd s-a f3cut acest zbor, siropului dup5 ce el s-a racit. Dacii se
intensitatea lui, dac5 albinele pre- dii sirop in celulele unui fagure, su-
zintg simptomele diareei, dacg eliming prafata ocupat5 de hrana acidulati s5
albine moarte sau nimfe, larve, ori nu dep5geasc5 milrimea ghemului ca
cristale de miere etc. s5 nu rgrninti descoperit, c5ci poate
Apare pniet non gi albinii tiniirii in fermenta prin ahsorbtia umidittihii dir.
auib spre cea de-a doua jum3tate a stup.
TEHNICA APICOLA 267
Extragerea pisturii din fagurii
vechi fji negri care trebuie reformati,
operatie aminatl inc5 din luna au-
gust, se efectueaz5 acum in felul ur-
mltor: intr-o zi friguroas5, cind deci
fagurii sint inghetati, sf5rimiciogi, cu
un cutit bine ascutit gi cald se taie
celulele fagurilor pin5 la peretele in-
termediar. fn felul acesta baza celu-
lelor, r5mine intact& fn prim5var5
se d5 acest fagure albinelor pentru re-
clgdit, dup5 ce s-a dezinfectat. P e
masa de lucru r5min resturile de ce-
lule tgiate care au in ele p5sturl. A-
ceste resturi se freac5 ugor intre pal-
me; cum operatia se face pe timp rece,
ele se desprind ugor de p5stura in-
t5rit5 in forme prismatice hexagonale,
se vinturti, iar aceasta r5mPne curatl.
P5stura se trece printr-o magin5 de
tocat carne, se pune in borcane de
3-5 kg, iar pe deasupra se toarn5 un
strat de miere liahid5 pentru izolare.
Canadienii au alt5 metodg de ex-
tragerea ptisturii din fagurii vechi:
intr-o lad5 metalica ermetic inchis5,
in care incap 30-40 rame cu faguri
cu plstur5 se introduc aburi de la
un mic vas generator de vapori, prin-
tr-un robinet cu furtun; aburul p5-
trunde in lada bine acoperit5, pin5
are o presiune c l poate iegi afarl
pe sub capac; atunci robinetul de
abur se inchide gi curind fagurii se
topesc, se desprind de pe rame, cad
pe o prim5 sit5 cu ochiuri de 1,3 mm,
care are dou5 minere de ridicare. Ceara
din fagurii c5zuti sub actiunea abu-
rului se topegte, se scurge pe fundul
cutiei metalice gi iese prin robinet,
iar pgstura rtimine pe sits. Aceasta
se ridicti - stuparii avind m5nugi
groase de cauciuc pentru a nu se o-
p5ri - se scutur5 de restul de ceari
gi c5m5gute jos pe alte site, ce stau a-
proape de fund, iar pistura rtimasil
LUNA FEBRUARIE
pe sita scuturat5 se adun5, se trece
cald5 prin magina de tocat carne gi ae
p5streaz5 aga cum s-a ar5tat mai susl
Prelucrarea la rece a fagmilor re-
formati se face in zilele geroase aga
cum s-a descris la notiunea Ceard,
prelucrare. *
Lucriri curente: se schimb5 albina
imb5trinit5 din coliviile in care m5t-
cile ierneaz5 in afara ghemului dup5
metoda S.C.A.S. ; se supravegheazg
stupii pentru a nu fi atacati de cio-
cgnitori; se fac mici reparatii la
stupi; se intind sirme fn ramele goale
in care, atunci cind va veni prim5-
vara, urmeaz5 s5 se fixeze faguri ar-
tificiali; se supravegheazi zborurile
de c u d t i r e ; se curiit6 urdinigurile
de gheat5.
T o t in aceast5 lunti, precum gi in
cea anterioarg, stuparii din sectorul
socialist urmeazg cursurile de perfec-
tionare gi continu5 ridicarea nivelu-
lui profesional.
LUNA FEBRUARIE
Februarie este prima lun5 cu care
se incepe activitatea in stupinele pla-
sate in regiunile mai sudice. fn
aceastl lung se fac o serie de lucrtiri
preggtitoare de mare insemnltate, lu-
crlri care nu se refer5 gi la stupinile
din -regiunile de munte, unde iarna
adesea tine pin5 la inceputul lunii
aprilie. De aceea fiecare stupar c5ruia
acest ,,mementou i i amintegte de lu-
cr5rile ce le are de fAcut, va lua din
cele ce urmeaz5, qi va executa numai
pe cele care-i sint trebuincioase in
raport cu regiunea gi locul in care este
situat5 stupina. precum ai de felul
in care intelege s5-gi conduc5 stupii.
CurBtirea vetrei stupinei pentru co-
loniile care au iernat in adtipost se
face in aceastti lung in care albinele
vor putea efectua cel putin zborul
de cur5tire normal, sau zborul fortat
TEHNICA AP1COI.A
de apicultor. Aceast5 scoatere afar5
a stupinei, care s-ar plrea c5 se face
prea devreme, este in folosul albine-
lor. fntr-adev8r, in afara zborului de
curtitire, organismul albinelor obig-
nuit cu c5ldura ad5postului7 se adap-
teazl la r6celile acestei luni pi ele vor
incepe s6 ias6 dup5 ap6 gi polen chiar
in zilele mai rlicoroase, ceea ce va fi
fn favoarea unei normale dezroltilri
a cuibului.
Curstarea vetrei de &pad5 se face
fie transportind-o cu s6nii in afara
stupinei, sau dac6 vatra este aleas6
intr-o livadi de pomi, z5pada va fi
adunatl pi inlltat5 in jurul pomilor,
clrora astfel le intirzie pornirea ve-
getatiei, ceea ce este in favoarea pro-
ductiei de fructe. Coloniile destinate
de cu toamn6 pentru cregterea de trin-
tori buni de pr6sil6, cit gi cele pentru
cregterea viitoarelor mtitci se scot cu
8- 10 zile inaintea celorlalti stupi.
In felul acesta albinele acestor stupi,
igi vor face mai curind zborul de cur6-
tire, luindu-gi un deosebit avint. Dacii
albinele intfrzie s6-l facti, apicultorul
le silepte la aceasta V.n. Diaree.
Scoaterea celorlalti stupi din ad5-
postul de iarnti se efectueazti o datri in
aceeagi zi pentru toate coloniile, an-
gajfnd la nevoie, pentru aceast5 lu-
crare, chiar mfn6 de lucru cu platri.
Dac5 se aminl scoaterea unui rest de
stupi pentru a doua zi, mai ales dac5
En prima zi a fost cald, albinele ce-au
zburat deja gi s-au cur6tat, vor ataca
pe cele scoase in ziua urmltoare gi
care stau incli in ghem clteva ore.
Urdinigurile de sus se Pnchid defi-
nitiv, dar se deschid larg cele de jos
pentru cfteva ore, ca s5 p6trund5
lumina gi clldura, dar numai pin5
inceteaz5 albinele s5 facil zboruri in
stuping; atunci ele vor fi micgorate
la 2-3 em. Din preajma stupinei se
vor inliitura rufele puse eventual la
268 LUNA FEBRUARIE
uscat, clci albinele le vor murdliri
cu fecalele ce le evacueaz5 o data cu
zborul de curiltare.
Pentru stupii care au iernat afar5,
stratul de frunze sau paie pus din
toamn6 se primenegte acum cu unul
gros de 15-20 cm din paie; frunzele
ce au stat acolo au absorbit umidita-
tea din timpul iernii scurs5 de la
placa metalic5 condensatoare, umi-
ditate ce tine fundul rece. In prim5-
var5 este absolut necesar ca fundul
s5 fie cald pi protejat.
Stupii se agaz6 adapostiti de vint,
cu fata la sud cel putin pinti in mai,
pentru a fi bine b6tuti pi incllziti de
soare.
f n fata fiec5rui stup se presarl, pe
o suprafat5 de 1 m2, un strat de nisip
curat care formeazg apa-zisa ,,oglind6
a stupului".
Rezematg de scindura de zbor a
fiec5rui stup se pune scindura de ateri-
zare, care inlesnegte albinelor, ce vin
inc5rcate cu polen din-cimp gi care
cad jos in fata stupnlui, s5 se poatri
urea upor pe planul inclinat pin5 la
urdinip.
Izolarea eaterioarg a stupilor pen-
tru prevenirea pierderilor de cgldur5
a cuibului trebuie f5cutB in special
acum, in lunile de prim5var5, cind
este necesar sti nu se piard5 nimic din
aceastii c8ldur5, V.n. Tehnica apicold,
noiembrie, orinduirea exterioaril a stu-
pilor.
Stupii trebuie feriti de curent. Fri-
gul nu este a t i t de primejdios pentru
buna vietuire a coloniilor, cit vintu-
rile puternice gi reci. V.n. Vfntul.
Saltelutele din paie sau papurg pre-
sat5 puse la exterior pe trei pgrti,
in afaril deci de peretele frontal de la
sud, sau in lips5 tapetarea peretilor
cu carton gudronat fixat cu sipci la
exterior, dau rezultate foarte bune ca
material de protectie.
 TEHNICA APICOLA 269 LUNA FEBRUARIE

Alimentarea cu ap& in stupi, in zi- un pahar mare care contine circa 70 g

lele reci, cu vinturi puternice, este o albin5. La stupii cu fundul fix curti-
operatie de mare ajutor pentru al- tirea se face mai tirziu, o dat8 cu re-
-
bine. E a se face in aceast8 lung, cit gi vizia de fond. V.n. Tehnica apicold,
in cea urm5toare. Pentru a-gi satisface luna martie - stupul orizontal. Re-
nevoia de ap5, atunci cind n-o pot ziduurile de pe fund, cit qi albinele
aduce de afar8, albinele sacrific5 o moarte, se ard.
parte din larve. Ele sug apa din tesu- Consumul de hran5, incepind cu
iurile lor - 1e deshidrateazg, - apoi luna februarie, este din ce fn ce mai
le evacueazg. Cu apa extra&, prepar5 mare. Stuparii care gtiu c8 in toamnd
hrana necesar5 majorit5tii puietului n-au l5sat rezerve mari d e hran8 in
din cuib. stupi, trebuie s5 intervini5, scolind din
Apicultorul instaleaz5 un ad5p5- depozit gi completind cu faguri plini
tor cu ap5 cald5 ce curge pe o scin- cu miere bun5 necesarul de hran5 a1
dur5 cu un mic canal s5pat in zigzag. coloniilor.
In apa obignuit5 se dizolv5, la 10-12 Lipsa p5sturii din cuib gi din cor-
litri ap5 1-l,.5 g uree, care 'pul superior, nelinigtegte mult al-
protein5 ~ o l u b i l ~ 1.oarte asimila- hinele, c5ci h i n d ,,foame de p5stu-
bil5. V.n. Apa. r5" ele cresc prea putin puiet sau,
Retragerea cartonului de pe Piindul chiar dac5-l extind pe faguri, este Pn
stupului gi observarea atent5 a al- detrimentul longevit5tii albinelor, ca-
binelor moarte: dac5 au abdomen al- re igi epuizeaz5 proteinele organice
bicios sau verzui cu mucegai pe cor- acumulate in corpul gras, V.n. Hrii-
pul lor, sint semne caracteristice ale ]tire, polen.
bolii aspergiloza, V.n.; dac5 albinele Fagurele cu p5stur5 se Iraintroduce
moarte au aripile c8zute este semn de ling5 ghem, dup5 ce va fi stropit
boala aca~ioza,V.n ; cadavrele de al- bine cu 100 g sirop cald de zah5r.
bine far5 cap constitue dovad5 c5 in fn lipsa acestor faguri, se pot da al-
stup sint goareci, ceea ce se deduce hinelor inlocuitori de polen sub for-
~i din murd5riile I5sate de ei, precum m5 de turte de gerbet cu polen colec-
gi din rumegugul, in cantit5ii mari, tat din var5. ~ulverizat.sau cu fling
r .

a1 fagurelui ros. de soia, ori raf de lapt8e etc. V.n.

Stuparul care nu a pus cartonul de Hrcinire. tur' e;
control pe fund, inc5 din octombrie,
f
~ u t o r * l foloseste in aceasts pri-
va trehui acum, cu ocazia scoaterii vint5 o metod5 practicA gi ugor de a-
Qslupilor pe vatr5 s5 curete fundul plicat: la inceput din ?, Pn 3 zile si
k- mobil a1 stupilor. E l o face ajutat de peste o s5pt5min5 din 2 in 2 zile, toar-
cineva, prin ridicarea inceat5 a cor- n5 prin orificii~lde hr5nire a1 podi-
pului Fi punerea lui de-o parte pe gorului cite o lingur5 ras5 de polen
capacul in pozitie r5sturnat5; apoi se pulverizat din cel colectat vara in
trage fundul incarcat cu albin5 moart5 colectoare, sau in lips5, polen de po-
gi se inlocuiegte cu altul asem5n5tor, rumb bine uscat. Cum orificiul de
curat, sp8lat gi flambat. Cu aceastci hrjnire a1 podigorului are o sit5 me-
ocazie stuparul face observatii pre- talic5 care nu ing5duie albinelor s5
tioase de felul cum au iernat albinele ias5, polenul pulverizat trece prin ea
In stupul respectiv, notind cantita- gi cade pe un cartonag de 10/10 cm
tea d e albinci moart5, m5surat8 cu ce st8 peste rame, sub orificiul de
TEHNICA APICOLA 270
hr5nit; albinele iau cu grabs acest
polen yi il folosesc la cregterea puie-
tului.
Stimularea timpurie a coloniilor
pentru extinderea cuibului trebuie
inceputs in ultimele zile ale acestei
luni sau cel mai tirziu in prima de-
cad5 din martie V.n. Hrcinire, sti-
mulare timpurie, clci numai astfel
culesul de la salcie din lunile martie-
aprilie de la pomii roditori, va putea
fi bine valorificat. fn felul acesta
curind mstcile vor atinge un virf de
1 000-1 200 ou8 pe zi. Ori, o colonie
puternica are nevoie de 12-15 zile
ca sZi ajung5 aceastii perioad5 denu-
mit5 ,,perioada ouatului crescind" (KO-
oaleu). fncepind s5 depun5 din martie
acest insemnat num5r de 0115. ele vor
scoate o prim5 generatie de 2 kg al-
bine culeg3toare pin5 la 10 martie,
pentru culesul de la salcie care ajung
gi la rapit5 gi pomi roditori din prima
decadi a lui aprilie. Desigur c5 in
aceast5 perioad5 pierind multe din
albinele de toamn5, colonia nu va
cregte in greutate; in schimb va avea
un contingent nou gi proaspat de cule-
ggtoare, care va putea face fat5 cu
succes unei abundente de nectar qi
polen.
Prin fnlocuirea contingentelor vechi
de albine, in care iarna s-au pu-
tut rgspindi o serie de boli, micoze
ei paraziti, se produce spontan o
Snsan5togire gi ca urmare o inviorare
general5 a coloniei. De aceea aceastl
perioadil de inlocuire a albinelor b5-
trine gi uzate, este considerat5 ca o
perioad8 de criz5 in viata coloniei
de albine, cafe are ins$ o important%
inriurire asupra urmgtoarei perioade,
precum gi asupra productiei in gene-
ral. Acumularea de albine pentru for-
marea marii rezerve de zburiitoare pen-
tru culesul din luna mai, va avea loc
abia in lunile martie, aprilie, dar rnai
LUNA FEBRUARIE
ales in mail V.n. Tehnica apicolci, luna
mai - realizarea marii rezerve de
albine zburstoare. Hr5nirea de stimu-
lare data de stupar se va face in con-
ditii exceptionale atunci cind se va
folosi serbetul-candi. 0 bun5 formula
in aceastg privints este gi cea a lui
M.Haydak, V.n. Hriinirea, iarna. 0
bun5 stimulare masiv5 dat6 acum in
luna februarie se face agezind deasu-
pra un magazin de recolt5 cu faguri
plini cu miere c5p5cit5, la stupii
care nu-1 ail inc5 din toamn8. La mij-
loc, intre aceati faguri de magazin,
se intercaleaz5 gi doi cu pgstur5, t5-
ind un fagure mare in dou5 gi incas-
trind cele doug jum5t5ti in dou5 ra-
me goale mici, jum5tZi$i care vor fi
legate curmezig cu sirm5 subtire. In-
tre ei se las5 un spatiu lngust ce coin-
cide exact cu orificiul de hr5nit din
podirjor, astfel incit atunci cind se dB
albinelor drept stimulare gi o hran3
siropoasa proteic5, aceasta se toarng
prin orificiul de hrsnit f5r6 s5 se ri-
dice podigorul; ea curge de sus di-
rect in jgheabul ramei-hriinitor din
cuibul de jos. Hrana de stimulare va
fi variat5. V.n. Tehnica apicold,
martie, Hrana de stimulare.
Privitor la hrgnirea de stimulare
se adaug5 urmgtoarele: in principiu
in orice regiune s-ar afla stupina, api-
cultorul va socoti c5 sint necesare
55-60 zile de stimulare inainte de
aparitia culesului principal, pentru ca
s5 ajungl coloniile la maximum de
dezvoltare exact in acea epocl.
Aceast5 hr5nire stimulatoare are o
duratii in raport de cum se succed cu-
lesurile dup5 cel principal, sau el
este unic, gi deci dup5 el nu mai ur-
meaz5 un altul. De pild5: pentru cu-
lesul de la salcie care incepe in jurul
datei de 15 martie, hrgnirea stimu-
lent8 trebuie s l porneasc5 de la 15
februarie c5ci, degi pin5 la 15 martia
TEHNICA APICOLA
271
sint numai 30 zile de stimulare, lipsa
celor 25 zile din socoteala de mai sus
se compenseaz5 cu albinele tinere n5s-
cute Pn timpul iernii gi care vor lua
parte activil la acest cules timpuriu.
Pentru recoltarea intens5 de la plan-
tatiile de pomi roditori, plantatii care
fncep infloririle in mas5 in jurul dat,ei
de 1-10 aprilie, stimularea incepe la
15 februarie. fn timp de 45 zile colo-
niile dau deja dou5 generatii de al-
bin5 tinlr5, plus cea n5scut5 in iarn5,
care nu este inc5 epuizat5 de la salcie.
De asemenea pentru abundentul cu-
les de la rapita de toamn5 care in-
floregte aproape in acelagi timp cu
pomii roditori, hr5nirea de stimulare
incepe la aceeagi data de 15 februarie,
in orice caz imediat dup5 zborul de
curgtire .
Hr5nirea aceasta are gi ea un ter-
men de oprire. fn aceastl privint5 stu-
parul trebuie s5 t i n 5 neaplrat seama
de succesiunea in timp a culesului,
oprind hrgnirea cu 29 zile inainte de
aparitia ultimului cules principal.
Dac5 el a r continua stimularea, al-
binele vor cregte intr-adev5r in stup
o populatie numeroas5, dar care nu
va avea de lucru, va consuma din re-
zerve, iar uneori chiar v a roi. Se gtie
c6 pentru a cregte puietul dintr-un
fagure de cuib, albinele consum5 un
fagure de miere gi p5stur5; deci fie-
care fagure inutil cost5 pe stupar un
fagure de miere ce n-o mai poate re-
cupera niciodats de la acele albine
crescute de el. Limitarea ouatului
matcii se impune intr-o astfel de si-
tuatie; operatia se va face aga cum se
va vedea mai departe, in lunile ur-
matoare.
Desigur c5 fat5 de cele de rnai sus,
apicultorii ce nu au un cules insem-
n a t pin6 la salclm, care infloregte in
jurul datei de 15 mai, nu vor incepe
hriinirea de stimulare decit in jurul
LUNA FEBRUARIE
datei de 15-20 martie. Dacs dupg
salcim el nu rnai are a l t cules, hr5ni-
rea stimulativ5 va fi oprit5 la 15 a-
prilie. fns5, dac5 stuparul gi-a facut
un plan de stupgrit pastoral ca sg-lgi
duc5 stupina la culesul salcimului a1
doilea din regiunea subcarpatic5 -
salcim care infloregte cu 10 zile
rnai tirziu, deci pe la 25 rnai - hr6-
nirea de stimulare v a continua pins
la 26 aprilie. De asemenea, dac5 in
acest plan este prev5zut ca dup5 acest
a1 doilea salcim stupina s5 fie dus5 la
culesul de zmeur5, care infloregte
in jurul datei de 10 iunie, el nu va
opri hr5nirile de stimulare inainte
de aparitia marelui cules de la salcim
in regiunile de ges.
Dac5 nu face un stup5rit pastoral
a t i t de intens, iar pin5 la aparitia
florii-soarelui stupina r5mine pe loc
timp de 45 zile in padurea de salcim
de unde a recoltat, apicultorul ime-
diat dup5 terminarea infloririi salci-
mului va relua hr5nirea de stimulare
cel putin inc6 15-20 zile, preg5tind
alhine pentru culesul de la floarea-
soarelui. Hrlnirile de s t imulare cer
desigur gi cheltuialg qi munc5 destul
de insemnat5. De aceea ele nu vor fi
facute in stupinile in care apicultorul
las5 din toamn5 cantittiti mari de
45-50 kg hran5 in stup, cit gi in
depozit, c h i albinele se stimuleazti
singure gi au siguranta deplinii a
unei bune dezvoltari a cuibului. Co-
loniile acestor stupini vor primi cel
mult o stimulare medicamentoas5 in-
dicatil mai inainte - V.n. Aerosoli,
cit gi una cu sucuri de legume, care
d 5 albinelor o longevitate deosebit
de mare. V.n. Hrlinirea. f n restul
timpului, la astfel de colonii bogate
in rezerve alimentare se va face
hr5nire de stimulare.
Stimulare mecanics dups primul
zbor se face in felul urm6tor: din dou5
TEHNICA ~ ~ 1 c o x . A 272 LUNA MARTIE

in d o u l zile se dii putin fum pe urdi-string5 recolta bogat8 in stup. In

nis, ciocgnind timp de un minut, cu
douri bete in peretii stupului. Albi-
---
astfel de strlpi sint acum 5-6 faguri
cu puiet fn elipse intin-
nele speriate, se reped la faguri, igi Pe ling5 rezervele mari de hran5,
incarc5 gugile cu miere, iar cu aceas- gi in afara hrrnirii de stimulare in-
t 5 ocazie ele inghit chiar o parte din ceputii incii din februarie si care va
ea. Clnd totul s-a linigtit, ele redepun continua pin5 la aparitia unui cules
din gugi in celule o parte din mierea de intretinere mai fnsemnat, albi-
ce o absorbiserl in grabs; excitatia nele glsesc acum in zilele bune, calde
cauzatg deja de mierea inghititl de- gi cu soare, cules ceva mai redus de
terming un surplus de secretie cu 15p- la flora melifer5 din cimp gi p6dure.
tisor, cu care hr8nesc matca; in con- Calendar111 infloririlor pe tot anul
secintg, ea depune on5 mai multe, trebuie intocmit de acum inainte,
cuibul se extinde, populatia cregte de f iecare stupar, pentru regiunea
repede iar stuparul va avea un mare unde se afl5 cu stupina. E l inseamnti
numrir de culegltoare cind apare ma- ziua cind apare fiecare din principa-
rele cules. lele flori melifere gi astfel ajnnge ca,
Lucriri curente : dup5 o serie de ani, s5 stabileasc5cu
- se schimb5 albinele imbltrinite oarecare aproximatie, cind vor apa-
din coliviile in care ierneaz5 m5tcile re culesurile viitoare rnai insemnate
in afara ghemului (S.C.A.S.) ; la stu- in regiunea $i localitatea unde st5.
pugori t i p Fota se pune qerhet peste Cum distanta intre inflorirea diferi-
rame agezat pe tifon ; telor specii nu este prea diferit8, a-
- in noptile friguroase in stupinile ceastii apreciere se apropie de reali-
mai'mici, unde apicultorul are timp, tate. Aceste date ins5 pot stabili a -
cind bat vinturi puternice, urdini- numite epoci ale infloririlor pe plan
qurile se inchid complet, pentru a fi local. Cind ins6 fiecare apicultor, de
redeschise a doua zi dimineata: oriunde s-ar afla, va urmgri prnhle-
- se pun la control de germhalie ma de-a lungul unei perioade mai
seminte pentru lotul apicol ; indelungate, iar toti ar comunica a-
- se fac ultimele reparatii la stupi ceste observatii unei institutii ce a r
$i se fntind sirme in rame in Ire- area gi aceast5 prcocupare, se va pu-
derea inzestrtirii lor cu faguri arti- tea stabili, cel putin pe regiuni, un
ficiali ceva rnai tirziu. calendar a1 infloririlor.
Iatri, de pild5, tahloul infloririi
LUNA MARTIE arborilor gi plantelor melifere in Rlol-
In aceastri lung albinele pornesc o dova, raionlil Birlad, dup5 datele
activitate intens5 in c5utarea necta- medii gi obscrl-atii fenologice f5cute
rului gi polenului proasplt, atit de ne- de Const. L . Hristea timp de 10 ani,
cesar gi a t i t de st,imulator pentru 1924-1935 (tabelul 7)
dezvoltarea cuibului. fn coloniile pu- fn schimb, dupri observatiile f5-
ternice, cu mari rezerre de hranii cute timp de cinci ani in regiunea Rti-
- miere gi m u l t l p5stur5 - unde ac- raganului la Luciu Giurgeni, succesi-
tivitatea m8tcii nu a incetat in iarnl unea infloririlor principale a fost din
decit pentru scur t timp, s-a crescut 1935-1940 in jurul urmltoarelor da-
pin& acum cel putin o generatie de te: 10-15 martie salcia, 10-15 a-
albin5 tiniir5 care abia agteaptii s5 prilie rapita de toamn8, 10-20 mai
 :aunras a?!urnua ydnp al!aF? a n ~ l u a dm i n d !em ?!a p!posap as !!d
-ou aaej !S! la !aunqa ~ u ! d -aqaadap -nqS 'yq!qasoap yjua?~odrn! p q ~ z a a d
!em aapaa a n as urn3 aQa aJamns !!i qeedss ~ d n pdol!!uoloa t?s~el$eoun3
-eaJasqo aaaj aleod Inao$1n3!da 'ao!a .aJ!zunaju! el a p
-a)u! u! aqal!n!lDe paeo4n o ~ n d a a u ! !ujrugldgs L pdnp 901 aane ei\ r!aads.
e e!u01oa JB! 'al!an~oqz qaladaa ne-! 6 JoIaoa 1n?!m1juj \?3 a!z!aa.xd na ad.coad
alau!qla a ~ e 3u! !6 aaaos na a[!z m a ? - a !l6 sn as gaseazunaju! s: qndas
- j q d n p a!qy -sO!mS a!lour FJFj !!d -u! n e !a$ ap !pads aq!aaj!p p u p eq-ep
~
Fzeaqou as g 3 ~ p'!a? ' e .yqeq!d!oa~d
-nls pp!q3sap ~s as-npu!u!jqe '!!uaa!
!j e n aaa!Joljur 'dm!$ lsaae u! aaede
~ n s m au j 14 qnaFj a u1n3 aSe 'aaao!aa~ a.xarxI panplga o paep 'sa1a)ujau!q f laid
-xa a l a j u a ~ e d a ~ d n p)1nw !em azal -uro:, apiqosap e n as eaaeolj aa auld
-ua!Jo as qs a!nqaa? lnaednqs ' ~ J B . \ al!z OF quis !aw 'aru!8un1 ura $2 a p
-pw!ad u! wnoe s a p !aw ' e a a ~ ea a Sunla !nInurjqes ! e !~eaolj !!anSnm
.!ayuoloa ~e a!uraal ~n~q!~!qaaal6al p u p 'gp'[!d ap :!!ie.taasqo a y w n u e
-!qelsaa as !Z enop e U! e!qv .aaaIux 3 d n p aaajgaw !!gads ~ o u uaIe a~e!d
8~1Z / J uljnd la3 awnsuoo ~s a!nqaaJ -0ad.e aJ!Jorju! ap JoIauawaal uiu!.~
'panpaaa o ps 8 3 a[au!qIe ne! 'alnu!ur -!~d u! equa!ao qod as !!aoqlna!dv
!ou!a u! &Ieo!nalu! e J n p l p apaa!d .!ern a[ ~ n u q o p saa! '!qSaanang
!kj plea ad ?!a!udoqels 33uj alsa nu 1nd
u! 1ns!a3 !Q InurIn q!aoIju! e B ! ~ F'a![
-!ad&? GT, '?[ ' ~ 9 U!
6 ~qZU!q3S U I '[BdO?
-ur!q pula paeapw!.rd u! s!qasap dnls -sad u! au!dnls nJ eJa In,xolnv apurt
u n -aFaaqu! u!p !aur!Iooaa!w eaa-els ( ! $ b a ~ n o n ~a$!ual10
) 1nuoysJ ' a!608
!Q gn!8010!q eala?!un pu!ounapz '!n 1 ealaA a a ~ n p a du j a!~!ada gz el ~ ! J O ~ J U E
-nue psana 201 u! 'aa!u!auraq aa!lour a ~ n w ! a ~ a sPUJD 8 7 6 ~ I n p u s w e d \
qagj dnls u! unqaodou! oaqsawl;. a:)!no -pu~!ad ypl!d ap ~ S O Je wnJ 'a~!un!z
- p u n m ap puraou lnurl!J a,xarzJ!l -!naad aqeoq quaeolspa aJao !4o!a!,xd
-nj aJeaaaao na ne!aa eaaae 3dnp -ea !ua l u t s -!nla~eos-ea~eolja!ln!
aaea 'ao1!!uo1oa eje!a aanqlnl as nu 9-1 '~n!al ayun! sz-oe 'lnwja1as
A IT
IIA 91 emz~ A1 97,
!nlaieos A1 9Z
A1 ZZ -eareola
A1 91
3ILIIVEV V N n l EL2 Y103ldV V3INH3.L
TEHNICA APICOLA
Albinele ies in zbor de curgtare,
dovadti cti colonia este normals. Dac5
albinele venind in zbor spre stup i n t r i
repede in el far5 a mai ezita sau a
mai Intirzia la urdinig, este semn
sigur cg acea colonie are matcg.
Albinele aduc polen in cogulete
semn cti acele colonii au puiet de hr5-
nit, deci totul este normal; numgrul
mare a1 culeg5toarelor de polen indicg
prezenta unei mtitci prolifice qi a
unui cuib extins. Invers: polen adus
de putine albine indic5 situatia cri-
tic5 a unei colonii slabe ca populatie,
cu matc5 batring gi deci cu puiet
putin. Cind culeg5toarele de polen
lipsesc cu totul, este o indicatie c5
lipsegte matca din stup.
Cind albinele sint numeroase pe
scindura adtip5torului este dovada cg
au puiet numeros gi deci multti ne-
voie de ap6.
De asemenea, d a d se v2d albine
care ies in zbor la o temperaturg rnai
coborit5 decit obignuit, deci la 9-
1WC, este semn cti ele au nevoie d e
apg pentru puiet. Controlul ce-l face
stuparul este simplu: cind albinele
ies pe scindura de zbor, el intinde un
deget ud in fata lor; dac5 albinele
incep s5 ling5 apa trebuie s5 inter-
vinii, dind ap5 in ulucelul ramei
hrlnitor, sau introduce prin urdini-
yu1 superior un tifon umezit, care se
alimenteaz5 cu apg dintr-o sticlutg
agezati afar$.
Albinele sorb apg din scursorile
grajdurilor, semn cg au nevoie de
substante minerale gi proteice pen-
tru puiet V.n. Sure gi Apa.
Albine multe ce zboard la amiazg
in fata urdinigului gi in jurul stupu-
lui arat5 cg a iegit in zbor de recunoas-
tere tineretul n5scut in iarn5.
Cind ins5 albinele intfrzie sau nu
ies de loc din stup, este semnul unei
st5ri critice care trebuie imediat 15-
274 LUNA MARTIE
muritai gi, pe cit posibil, indreptatg
gi anume:
1) Colonia poate fi moart5 sau mu-
ribundti; se va proceda aqa cum s-a
ar5tat in Tehnica apicolii, luna ia-
nuarie, salvarea coloniilor muribunde.
2) Colonia trgiegte dar nu poate ieyi
din stup ; ea r5spunde la cioc5nituI
peretilor cu un zumzet rnai tare sau
mai slab. Este dovadg cti urdinigul
este infundat cu albine moarte, care
trebuie inltiturate. Mortalitatea anor-
ma15 Pn timpul iernii are multe cauze:
ori lipsa de hran5, sau albinele au in-
t r a t btitrine in iarn5 din cauza mgtcii,
ori a nosemozei ce bintuie in stupin5.
3) Dac5 albinele ies din stup, dar ,
in loc s5 zboare mai intii se urc5 pe
peretele frontal a1 stupului gi caut5
agitate ceva, or zboar5 nelinigtite in
jurul stupului, este dovadd c5 ace1
stup nu are matc5, care a pierit in
timpul iernii. Pentru probg se pune
pe capacul stupului o colivie goals,
in care in anul precedent au stat m5tci
inchise tji a1 cgror miros se pbtreazg
mult timp. Dac5 acea colonie este or-
fan5, cu toatti siguranta c5 albinele
se vor aaeza pe colivia goals, btitind
agitate din aripi gi formind ca un
mic ghem peste ea. Se d5 coloniei or-
fang o matcl de la rezerv5. fn lipsl, se
va inchide repede stupul punind in-
tre rame un tampon de vat5 fmbibat
cu ap5 parfumatl. Acelagi miros se
d 5 gi unei colonii vecine sau unui nu-
cleu. Seara ele se unesc.
4) Dacg la zborul de curgtire, pe
urdinig ies gi trintori, va fi dovadg c5
stupul are matc5 bstring, or o matcri
tin5r5 care s-a fecundat in ultimele
zile ale toamnei, incit albinele nu au
mai avut timp s5-i elimine, dac5 nu
cumva ea este gi nefecundatg. Obser-
vatia se noteaz5 la partid5 gi chiar
dac5 matca incepe s5 ou5 bine, ea va
fi schimbatli tn cursul verii, clici o-
'TEHNICA APICOLA
lbignuit matca n i s c u t i prea tirziu nu
leste prolifici.
5) Daci albinele iegind in zbor l a s i
.materiile fecale pe scindura de zbor
sau pe peretele frontal a1 stupului,
.colonia este bolnav5 de diaree, poate
,chiar de nosemoz5. De asemenea cind
albina ce se tiriie in fata stupului gi
nu poate zbura, este suspect5 de aca-
rioz5 sau nosemoz5. Se trimit la la-
borator probe de albine moarte gi
lmuribunde, V.n. Toxicozd, Boala de
pddure, Paratifoza, Aspergiloza.
6) Puietul eliminat in stare de nim-
f5 este dovada lipsei de p i s t u r i in
s t u p ; trebuie intervenit la prima zi
eald5, sau in lips5 se hr5negte colonia
cu substante proteice sau inlocuitori
de polen, V.n. Hrdnirea cu polen. De
.asemenea, cadavrele de albine tinere
nedezvoltate pe deplin, arat5 c i in
criib se afl5 larvele fluturelui de g5-
selnit5 care atac5 pi puietul in celu-
le. V.n. Ddundtorii, gaselnita.
7) Eliminarea din stup a p5sturii
intlrite, albicioas5 gi pietrificat5 este
dovada unei excesive umiditati, care
a generat aparitia ciupercilor nocive
Aspergillus flavus pi care dau apoi
hoala impietrirea puietului, V.n.
8) Urme de cristale de miere scoase
a f a r l pe urdinig, dovedesc c i mie-
rea s-a cristalizat in faguri, ceea ck
poate duce la infometarea albinelor
dac5 nu sint ajutate, V.n. Miere,
cristalizarea in faguri.
9) Urdiniguri aburinde gi brumate
in zilele reci de prim5var5, dovedesc
c 5 in interior se afl5 o colonie puter-
nic5 cu mult puiet in cuib.
Pentru cunoagterea de la exterior a
unor anumite situatii in stup in ce-
3elalte luni, far5 a-1 mai deschide, se
mentioneazi :
- larvele de trintor eliminate in
luna aprilie-mai, sint semn c i albi-
nele nu au rezerve suficiente de hra-
275 LUNA MARTIE
n 5 gi stuparul trebuie sg interving
V.n. Hrdnirea albinelor, hrinirea de
necesitate.
- din contri, o intens5 activitate
de zbor a trintorilor in luna mai, in-
dic5 prezenta lor numeroasg, ceea ce
este un semn de pregiltire a coloniei
respective pentru roit, V.n. Roire.
- formarea gi gruparea albinelor
pe peretele frontal sau formarea de
ciorchini cu albine sub scindura de
zbor, constitue unul din semnele apro-
piatului roit ori a lipsei spatiului
in stup pentru recolt5. V.n. Barbd.
- albine care-gi balanseazi abdo-
menu1 stind pe scindura de zbor la
urdinig intoarse cu capul spre largul
cimpului, este dovad5 de cules in-
tens. Cind fac aceste miqc5ri cu capul
intors spre urdinig, este dovad5 c5
culesul este pe sfirgite. V.n. Dansul
albinelor.
- miros greu, puturos, caracteris-
tic putrezirii puietului, ce iese pe
urdiniq - este semn c5 in -interior
cuibul este atacat de boala loca, V.n.
- albine iegind in euvoi pe urdinig,
in t.imp ce altele fac zboruri vioaie
afar5 in jurul stupului, este semn c5
din stupul acela iese un roi; de ase-
menea auzirea de la exterior ziua,
gi mai cu seam5 noaptea, a unor su-
nete ascutite, inginate cu altele mai
profunde - este semn c5 in cuib s-a
n5scut o matc5 tin5ri.5, care umbl5 s5
ucidi pe cele aflate in botci. A doua
zi obignuit ace1 stup roiegte cu matca
t i n i r i , fiind roi secundar sau tertiar;
repetarea in continuare d u p i roit a
acestui cintec, este semn c5 albinele
acestui stup vor s5 plece, formind a1
treilea sau a1 patrulea roi. V.n. Matca.
- grup de albine in num5r de 10-12
stind pe pimint in fata stupului, este
dovada c5 matca acelui stup a murit
gi este eliminatil din interior. V.n.
Matca, moartea naturali.
TEHNICA APICOLA
r - cind in natur5 este un cules bogat
o arat5 albinele care sosesc l a urdinig
gi cad greoaie pe scindura de zbor; sau
chiar pe p5mint in fata stupului, de
unde fncet se indreaptg spre intrare;
este dovad5 c5 ele vin cu gugile pline
si sint obosite. Cind ajung aproape de
scindura de aterizare, dar mai fac
citeva volte in zhor gi apoi se agaz5
acolo, deci mai intirzie, este semn c5
afar5 in natur5 culesul este slab.
- agitatie gi lupte fntre albine l a
urdinig, este semn de furtisag, V.n.,
gi trebuie cit rnai curind inl5turat.
- trintori ce stau ingramiiditi pe
scindura de zbor sau pe peretele
frontal a1 stupului, dovedesc c5 albi-
nele nu mai g5sesc in cimp de cules
si ii izgonesc.
Controlul sumar se face fntr-o zi
caldii, cu soare, cind termometrul
arat.5 eel putin +12"C, avind la inde-
minii 15dita portativii plin5 cu faguri
calzi gi stropiti cu ap5 mierat5. E s t e
bine cind operatia coincide cu apa-
ritia primelor flori pentru ca albinele
sri aib5 o preocupare gi s5 nu urma-
reascii pe apicultor cind deschide
stupii, deschidere care nu trebuie s5
dureze mai mhlt de citeva minute. E l
trece prin fata fiecsruia, privegte cu
atentie albina moart,5 de pe oglinda
urdinigului, observ5 activitatea de
zbor a culeg5toarelor si trage con-
cluzii.
Totugi el trebuie s5 deschid5 fie-
care stup f5r5 a da fum, dup5 ce m a i
intii a cint5rit din min5 greutatea
stupului ridicindu-1 putin din spate,
pentru a vedea dac6 are sau nu rezerre
de hranii.
Controlul sumar are deci scopul li-
mitat de a vedea dac5 coloniile tr5-
iesc, dac5 albinele sint vioaie, iar pe
suprafala superioar5 nu se v5d pete
d e diaree. Stuparul privegte cu atentie
lntre intervale, vede dac5 mai exist5
276 LUNA M A R T X
miere c5p5cit5. fn cazul cind ceva nu
pare normal, dep5rteaz5 ramele m5r-
ginage pin5 la prima ram5 unde b6nu-
iegte puiet. Cind s-a convins de exis-
tenla acestuia, retrage 1-2 ramegoale
de la margine inlocuindu-le cu cele
pline demiere vi p5stur5, reagaz5 tntul'
la loc gi inchide stupul. Dac5 nu a r e
matc5, ia m5surile de unificare, V.n,
Unirea coloniilor. fn caz de lips5 a
hranei, in afar5 de ceea ce s-a dat,
pentru a preveni completa infometare
a unor colonii pin5 la apropiata revi-
zie de fond (colonii ciiror nu li s-au
I5sat suficiente rezerve de hranl) stu-
parul pune deasupra ramelor gi o
turt5 de p a s t i de miere cu zahiir ~i
p5stur5 ce o are la indemin5 gata pre-
g5tit5, V.n. Hrana albinelor. Peste ea
se agaz5 o hirtie cerat5, podigorul s i
salteaua. Controlul sumar este deci
terminat doar in citeva minute.
Numai in cazuri grave, cind colonia
este muribund5, se va interveni. D e
asemenea, dac5 diareea a fortat albi-
nele s5-gi lase reziduurile intestinale
pe rame, pe fagurii sau peretii stupu-
lui, apicultorul ia m5surile de rigoare,
V.n. Diaree.
Revizia de fond urmeaz5 dup5 con-
trolul sumar la 7-8 zile, fn care al-
binele trebuie s5 fac5 zboruri active.
Dac5 timpul a fost prea rece gi in
stup matca nu a activat de loc, revizia
aceasta am5nuntit5 ar tulbura colo-
nia, ceea ce uneori se r6sfrfnge chiar
asupra existenlei matcii, gi deci poate
fi aminat5 c11 inc5 4-5 zile.
Aceasti lucrare se face la toti stupii
prisgcii, puternici sau slabi, afar5 in
stupin5 sau sub cort protector, ori in
cas5 la c5ldur5, dacii timpul este rece.
Revizia de fond este o lucrare de o in-
semngtate capitalii. Dup5 cum se vor
face lucr5rile gi observaliile necesare,
atent gi cu grijii, sau fn fugai qi super-
ficial, aga se vor dezvolta coloniile in
TEHNICA APICOLA 277
t o t cursul primiiverii, tinind seama c5
in acest anotimp care este foarte capri-
c ios, apicultorul trebuie s5 intervin5
rar in stup gi mai ales s5 nu-1 deschidii
decit in cazuri de absolut5 nevoie. Ace-
ste observatii vor cuprinde in primul
rind puterea coloniei care v a fi ob-
servatii dac5 gi-a p5strat aceeagi sta-
re cum a fost l5sat5 in toamnii pentru
iernat, c5ci acurn, in primiivarii, ur-
meaz5 s5 se refacii din coloniile de bazii
roiurile temporare ce au fost unite in
toamng. Apicultorul v a tine seam5 in
aceast5 privint5 de o statornicii lege
in stup5rit gi anume: orice pierdere
ce ar depsgi 500-600 g albinii acum
in prim5var3, fie cii ea a pierit in
iarn5, fie c5 cu ea s-au refiicut roiurile
temporare, se va risfringe printr-o
intirziere de cel putin trei sSpt5mlni
in dezvoltarea cuibului. S-a calculat
precis cii in acest r5stimp colonia
pierde din viitorul ei potential cel
putin o generatie de puiet, care va
lipsi de la culesul timpuriu din apri-
I ie.
In a1 doilea rind vin rezervele de
hranii din stup, m5surile de igieng,
comprimarea cuibului ~i pgstrarea
ciildurii coloniei. De aceea revizia
trebuie s5 se fac5, dacs nu in camerg
caldii la adspost de intemperii, cel
put in sub cort protector, V.n. Autorul,
chiar gi atunci cind a avut o stupin5
mare de citeva sute de stupi f5cea re-
vizia de fond la adiipost in cabang,
unde ajutat de inc8 o persoan5 verifica
~im8nuntit pin5 la 30 stupi pe zi.
Desigur c5 in stupinele mari socia-
liste, cu sute de stupi, avind 1-2
apicultori, lucrarea nu se poate face
in cas5 la c5ldur5, c5ci partea grea a
lucriirii este transportul dus gi intors
din prisacii la adipost gi invers. f n
acest caz, cel putin stupii care prezint5
oarecari deficiente trebuie verificati
la c5ldurii in caaii, ca sii fie analizate
LUNA MARTIE
cu atentie gi migalti toate cauzele
acestei st5ri rle inapoiere. De aceea
acest paragra rivitor la revizia de
fond are douii p5rti: revizia afar5 in
prisac5 gi revizia in cass.
1. R e v i z i a d e f o n d a f a r 6
se face cind ziua este caldg, de cel
putin 14-15' C sub cortul protector
V.n., care feregte colonia de atacul hoa-
telor gi cuibul de curentii d5un5tori.
- La stupii multietajati iernati
pe douii corpuri care au 3-5,5 kg
albinti inc5 din toamn5, l i se face
revizie de fond afarii. Pe capacul
agezat jos in pozitie r5sturnat8, se
agaz5 ambele corpuri de stup ridicate
de pe fund. Acesta ori se inlocuiegte
imediat cu un altul curat, ori se cur5t5
de pe el albinele moarte m5surind cu
un pahar cantitatea lor, apoi se gterge
de urnezeal5 gi se pune la locul lui
corpul de jos. Dup5 aceea se agazii
suportul mobil, V.n., gi se trage pe el
corpul superior.
Cu ocazia acestei minuiri apicul-
torul, ca gi la revizia sumar5, igi dii
seama din nou, dup5 greutatea corpu-
lui, dacii rezervele de hrani5 din ace1
corp de stup sint indestul5toare1 in ju-
rul a 12-15 kg, sau aproape epuizate.
Avind in vedere cii acum cuibul ocupi
in majoritate fagurii din corpul su-
perior, iar in cel de jos sint multi
faguri goliti de miere, scoate de jos
patru din acegtia gi-i inlocuiegte cu
alti patru de la rezervii plini cu miere
g i ceva p5stur5. Cum acum stupul
este fmp5rtit in douii, primul corp pe
fundul siiu, iar a1 doilea pe suportul
mobil, apicultorul poate s3-gi dea
seama dintr-odat.5 cite spatii dint,re
faguri sint ocupate de albinele colo-
niei gi pe cite se intinde cuibul in
corpul superior. E l va observa de
asemenea cum se prezint5 suprafata
superioarii a ramelor celor douii cor-
puri, adici dac5 au sau nu pete de
 TEHNICA APICOLA 278
diaree. Totul fiind in regul5 in aceas-
t 5 privint5, r5mine de v5zut dac5
s u b ghemul albine' exist5 puiet.
fn acest scop el retrage rama m5rgi-
nage din unul din corpuri, o scoate
.cu grij5 gi o agazl in lldita portativs
d e lucru, ce se g5segte in apropiere.
Pentru observarea puietului nu este
nevoie s5 se rnai scoat5 afar5 alti fa-
guri, ci doar, in golul format astfel
prin retragerea primului fagure, stu-
parul, migcfnd f iecare ram5 inspre
golul din stup, privegte de sus printre
rame dac5 vede puiet c5p5cit in faguri.
Nu se scot fagurii cu puiet ca s5-i
observe, nici nu se caut5 matca cind
se face revizia de fond, c5ci puietul
scos din stup poate s5 r5ceasc5.
Dup3 num5rul ramelor cu puiet la
aceast5 revizie de fond apicultorul
poate s5 precizeze gi s5 impart5 pe
categorii coloniile din prisacs. Colo-
n i a bun3 care va da productie la salcim
a r e minimum cinci faguri cu puiet;
foarte bun5 va depggi aceasti4 limits,
iar slab3 va avea sub acest numiir
mediu de faguri cu puiet. Acestea din
- urms vor fi tinute intr-o evident5
permanent5 pentru a fi ajutate cu tot
c e au nevoie. Dac5 ins5 este necesar ca
unele colonii s5 fie ajutate gi cu puiet
de la cele foarte puternice, atunci
este de preferat ca mai intii sii fie
:sprijinite cu puiet nu cele slabe ci cele
de putere mijlocie. Ele vor reactions
foarte spectaculos la un asemenea
ajutor, vor ajunge repede la acelagi
nivel cu cele tari, gi abia atunci cind
fn prisac5 sint numai dou5 categorii
de colonii ,,foarte puternice" gi ,,slabeU,
cele din urm5 pot fi ajutate pentru ca
e l e s5 se intlreasc5. Procedind astfel
coloniile slabe se vor dezvolta bine
pentru cel de-a1 doilea cules ; in schimb
.majoritatea stupilor puternici din pri-
s a c s vor concura la marele cules de la
LUNA MARTIE
salcim cu o mare rezervi de albin5
zburgtoare, gi vor da recolte mari.
L a stupul Dadant R.A. 1001 cu
magazin de recoltd peste cuib, se pune
capacul in pozitie risturnat5 pe p5-
mint, ridicindu-se cu m u l t l atentie
magazinul, pe care il agazl in diago-
nals pe capac. Chiar dac5 unele albine
mai cad in capac, de acolo vor putea
fi date inapoi coloniei. Se fac aceleagi
observatii ca l a stupii multietajati,
ad5ugind la cele doug margini in
corpul de cuib patru faguri plini cu
miere, dup5 ce se scot alti patru faguri
goi de acolo. Dacs pe acegtia se mai
afl5 gi ceva albin5, ea va fi m5tu-
rat5 cu peria sau pana deasupra albi-
nelor din mijlocul corpului.
L a stupii orizontali cu colonii pu-
ternicegi unice in stup, revizia de fond
afar5 in prisaca se face mult rnai ugor
gi anume: se scot din margine patru
faguri ce se pun in l5dita portativ5.
Cum fundul la stupii orizontali este
fix, se adun5 gi se imping cu un gpaclu
cadavrele de pe porkiunea fagurilor
deplasati sub restul de rame, dup5 care
se trag in golul rgmas gi curtifat alti
3-4 faguri; in felul acesta, pe etape,
se curst5 tot fundul. Cu ocazia mig-
c5rii acestor faguri, stuparul face
observatii asupra prezentei puietului
in cuib gi asupra hranei de rezervii
aflats in faguri. Apoi elimin5 fagurii
de prisos pe care colonia nu-i acoper5 ;
impinge la loc fagurii ocupati de co-
lonie dupg ce adaug5 ling& cuib doi
faguri cu miere c5picitfi. La marginea
opus5 adaug5 alti faguri cu miere.
Atunci se pune diafragma, iar golul
stupului il umple cu material termo-
izolator. Peste podigor se agazl sal-
teaua gi se inchide stupul. Urdinigul
superior se inchide, dar se deschide
cel de jos, numai cu 2-3 cm.
L a stupii orizontali iernati ca doud
colonii vecine, se fac aceleagi operatii
TEHNICA APICOLA
eliminfnd cite 4 faguri goi ce se inlo-
cuiesc cu altii plini cu miere.
2. R e v i z i a d e f o n d En c a -
s ci se face numai atunci cfnd timpul
este rece. Camera in care li se face
aceast5 revizie, trebuie sti fie cald5,
luminoasti, cu o mas5 fnc5p5toare,
pe care se agazti stupul direct lfngti
fereastr21. Acolo apicultorul are deja
pregstiti 5-6 stupi goi dezinfectati,
r5zuiti de ceara de pe pereti, flambati
cu lampa de benzing, stupi in care se
vor trece coloniile ce se revizuiesc.
Pe m b u r 5 ce acegtia se folosesc, se
curtit5 gi se flambeaz5 cei Pn care au
fost pin5 atunci coloniile respective.
Pentru a nu se comite gregeli in iden-
tificarea celor revizuiti, de Indatg
ce un stup a intrat la revizie, se scoate
t5blita cu numgrul de ordine a1 coloniei
respective, care se fixeazi pe peretele
frontal a1 stupului curat in care se
mutti cea revizuitg.
Stupului i se deschide urdinigul prin
care se d5 foarte putin fum, numai
dac5 se observ5 cti albinele sPnt ceva
mai agitate. Afumiltorul aprins este
pus la gura sobii, cu uga mica des-
chis5. Rindul de geamuri dinspre inte-
riorul camerei este deschis pentru ca
putina albinti ce eventual ar zbura, s5
se adune la fereastra dinspre exterior.
Pe prichiciul ferestrei se agaz5 2-3
faguri cu putin5 miere, de care albi-
nele ce au zburat din stup, se agat5
gi stau in grup.
Apicultorul ia note provizorii pe un
caiet maculator privind s p a t i i 1 e
d i n t r e r a m e ocupate de colo-
nie pentru a stabili puterea ei ca
populatie. fn aceastti privint5 el tine
seama c5 albinele care acoperii bine
un spatiu dintre doi faguri cfntiiresc
circa 250-280 g. Deci o colonie care
numiIr5 cinci spatii ocupate, gi aco-
per5 bine suprafala a qase faguri, se
279 EUKA MARTII
consider5 mediocrg, c h i ea nu are
mai mult de 1,250-1,500 kg albinti.
Cu aceastti ocazie stuparul verificti
g i r e z e r v e l e d e h r a n g afla-
te fn faguri, gtiut fiind c& o jumgtate
de ram5 cu miere c5pZcitti are circa
2 kg. Apreciind s u p r a f a t a e-
l i p s e l o r d e p u i e t fn deci-
metri ptitrati, va cunoagte cft puiet are
in faguri, ~ t i ufiind
t c5 1 dm2 de faguri
are 800-830 celule de albinti lucri-
toare. Cu timpul, un stupar experi-
mentat, apreciaz5 din ochi aceste
suprafete gi spune cu precizie citi
decimetri pgtrati sfnt intr-un fagure
examinat. Dac5 in elipsele cu puiet sfnt
gi celule goale, cauza poate fi o matc5
cu unele deficiente ovariene, ori lipsa
pgsturii din stup, cfnd o parte din
larve sint insuficient hr5nite gi mor,
sau au fost eliminate din cuib. fn
aceastii din urmai situatie stuparul va
da coloniei plstur5 suficientg, sau dac5
nu are in depozit o va hrlni stimulent
in viitor cu substante proteice, inlo-
cuitori ai polenului. V.n. Polen.
La aceastti am&nuntit5 revizie de
fond fn cas5, stuparul trebuie s5 cer-
ceteze gi s5 observe gi matca coloniei,
pentru a stabili dac5 ea este cea mar-
cat5 din anul trecut, sau albinele in
toamns au inlocuit-o. De asemenea,.
dac5 nu cumva are defecte organice,
este invalid5 de vreun picior, ceea ce.
o va face mai putin activti gi trebuie-
inlocuit5 cu alta tPn5rti gi prolific5
ceva mai tfrziu.
fnainte de a reintroduce fagurii in
stupul curat gi dezinfectat, ei se rii-
zuiesc de fgguragii de cear5 aflati pe
letigoarele ramelor gi apoi se cur5t5
separat propolisul de pe muchia lor gil
de pe umeragele ramelor. Rgzuirea
propolisului de pe muchia ramelor a r e
un dublu rost: acumularea acestui
material pretios care se folosegte la
preparate farmaceutice gi are un preb
TEHNICA APICOLA 280
bun, iar in a1 doilea rind, dac5 el ar
fi lgsat acolo, Fe muchii, distanteaz5
ramele peste masura normals, ceea ce
nu este ing5duit acum in primivar5,
cind cuibul trebuie s6 stea cit mai
comprimat.
Dac5 pe letigoarele ramelor se v5d
pete de diaree, ele se rad cu atentie,
cici pot fi pline de spori de nosemoz5
gi apoi rama se spa15 cu o cirpii mu-
iat5 intr-un dezinfectant: hiperman-
ganat lo/, sau amoniac lo%, or solutie
de form01 20%.
Dac6 num5rul fagurilor este prea
mare fatti de puterea de acoperire a
coloniei respective, se la85 in stup
numai at-itia cit pot albinele acoperi
bine plus alti 2-3 spre margini cu
miere. f n total in cuib s5 fie 12-15 kg
miere plus p8sturi; spatiul ramas go1
se completeazi cu materiale termo-
izolatoare. V.n. Cuibul.
Cind toatti operatia este gata, api-
cultorul mitur5 in stup albina strins5
pe fagurii de la fereastr5, agaz5 podi-
qorul, inchide stupul gi-1 duce la locul
s i u in prisac3.
fn schimb, la cei cu populatie mai
redus5, se iau urmtitoarele m5suri :
Stztpii rnultietajczti clc populafie ceva
rnai redusci, in care coloniile au iernat
tot pe douii corpuri dar la revizia de
fond au fost gisiti cu unele mici defi-
ciente gi cu populatii ceva mai reduse,
nu vor fi comprimati la un singur
corp. E i se las5 tot pe dou5 corpuri,
concentrind ins5 cuibul in corpul s11-
perior, unde albinele trebuie sti aib5 la
indemini cel putin 10 kg hran3 bun5
gi o ram5 de piisturii. Restul de hrani,
circa 10 kg, se lass in cinci faguri in
corpul inferior, agezati la mijlocul
corpului cu un fagure cu p l s t u r i in-
tre ei, dar mgrginiti in dreapta gi in
stinga cu perne de tifon pline cu talag
fin de lemn. Pernitele mgrginage vor
fi ca un calorifer ce acumuleaz5 ~i
L,UNA WARTIE
radiaz5 cgldura. Pentru a p5stra aceas-
t 5 c5ldur5 cit mai bine gi a compensa
puterea redus5 a coloniei, intervalul
dintre faguri se micgoreaz5 la 9 mm.
Astfel se d 5 posibilitatea albinelor s5
se r5spindeascii in cuib pe fagurii late-
rali, sti-i inc5lzeasc5, iar matca sti
outi in ei. Operatia aceasta de apro-
piere a ramelor este usor de f5cut
atunci cind ele au distantatoare auto-
mate tegite ;muchiile tegite ale distan-
tierelor Hoffman se depgsesc, iar
fagurii se pot apropia la 9 mm, V.n.
Cuibul pgstrarea cgldurii.
Drept urdinis r5mine deschis cel
de sus de sub podigor, sau cel rotund
din peretele frontal.
Stupii Dadant cu populatii rnai
reduse, care primesc c5ldur5 de jos,
cici sfnt agezati peste colonii puter-
nice, se reduc la atitia faguri cit aco-
per6 bine albinele, schimbind fagurii
goi cu altii plini 8i m6rginiti cu perne
c5lduroase la una din margini.
Stupii orizontali se revizuiesc la fel
in cas5, dup5 indicatiile date mai sus,
la revizia de fond afar&. Coloniile
care au iernat singure in stup, dar
care acum sfnt g5site cu populatii
mai reduse, se pun cite dou5 in acelasi
stup, despartite prin diafragm5 din
pinz5 dub16 metalic5.
fndreptarea situatiilor critice glsite
la unii stupi cu ocazia reviziei de fond
trebuie imediat remediate si anume:
- Colonia lipsit5 de puiet, care nu
dB nici-un semn c5 ar fi orfang,
are cu sigurant3 matc5 crescut6 tir-
ziu la sfirgitul toamnei, dar nefe-
cundat5. E a trebuie c5utat5 cu am5-
nuntul, cici se giseste greu printre
albine, f iind micii qi nedezvol tat5 ;
va fi sacrificat5 gi or este inlocuit5
cu alt5 matc5 de la rezerv5 sau, in
lipsi, colonia se unegte cu una vecinii,
V.n. Unirea coloniilor.
 TEHNICA APICOLA
Cind stuparul nu g5segte matca
nefecundat5, care se ascunde bine, el
va scutura toti fagurii acoperiti de
albine pe un ceargaf agezat in fata ur-
dinigului, la care se pune o figie de
gratie Hannernann. V.n . Tehnica api-
cold, luna august, identificarea m5tcii.
- Colonie orfan5 cu semne eviden-
te. F6rA intirziere apicultorul va da
acelei colonii o matcl de la rezerv5.
fn caz de lipsti, colonia orfan5 Ira fi
unit6 cu cea din vecingtate V.n. Uni-
rea coloniilor .
-Colonic b e z m e t i c 6 , este
cea care din toamn5 gi-a pierdut mat-
ca, gi-a ales de atunci albine ou5-
toare, care ~i acum depun ou5 din
care Ins6 se nasc numai trintori. Ea
trebuie desfiintat6, unind albina cu o
colonie vecin5, dup5 una din meto-
dele preferate V.n. Bezrnetic.
F-Colonie lipsit; de
h r a n 5. Acesteia i se dau faguri
plini cu miere scogi din depozit gi in-
trodugi in locul celor goliti retragi din
stup. In lips5 se d; albinelor un calup
de 2 kg past5 din miere cu zah5r si
un fagure in care s-a turnat sirop
cald de zah5r. V.n. Hrana albinelor,
hrClnirea de necesitale.
- Colonie cu faguri pritali gi muce-
g5iti. Se elimin5 din stup fagurii cu
defecte, dindu-se altii din depozit,
de preferat cu miere cel putin in ju-
m5tatea lor superioar5.
- Colonie cu v5dite semne de nose-
moz5, mai ales dacfi populatia este
redus5, se u n e ~ t ecu alta de putere
egal5 gi care suferri de aceeagi boalii.
Este mai bine cind unirea se face o
dat5 intre 3 - 4 colonii de acest fel,
formind una puternic5 crireia i se d 5 o
matcri nou5; m5t,cile r5mase disponi-
bile se sacrific5. Colonia astfel ref5-
cut5 se izoleaz5, se trateaz5 gi se
vindec5. V.n . Nosernoza.
'281 LUNA MARTIE
- Colonie mic5 cu potential slab
datoritg m5tcii care este ori b6trlnl
ori invalidl; se unegte cu una vecin6
cu matc5 tinlir6, V.n. Unireacoloniilor.
- Colonie mic5 cu potential mare,
deci din cea care are matc6 ttnsrti, cu
albin5 n5scutg tfrziu in toamns;
merit5 s5 fie plistrat5 ca unitate inde-
pendent5 sub form5 de nucleu, spri-
jinit5 indirect de o alt5 colonie pu-
ternicii. Aprecierea unei astfel de co-
lonii nu se face numai pe considerente
de greutate a albinelor sau de spatiile
ce ele le ocup5 intre rame ca nucleu
sau colonie, ci dup5 criterii bazate pe
starea biologic5 a albinelor. E a po-
sed5 o energie deosebitl, degi ocupFi
3-4 faguri, ajungind la marele cules
de la salcim tot a t i t de bine pregiltit5
ca cele puternice gi totodat5 extrem
de activ5. Ele nu se unesc ca cele
anterioare, ci se conduc ca unit6ti
de sine stgtgtoare, ajutate indirect,
in dou5 etape, fiecare de cite o
colonie puternic5 ei anume: .
- prima etapg: o colonie puternici
dintr-un stup multietajat sau Dadant
inc5lzegte colonia micii ce st5 Intr-un
corp go1 deasupra celei dintfi, bine
impachetat5 gi cornprimat5 la cite
rame acoper5 albina, cu hran5 sufici-
entii, despCirtit5 printr-un podigor
separator tip Snellgrove. fntr-un stup
orizontal ea se va aseza al5turi de
colonia de baz5 desplrtit5 cu o dia-
fragm5 etang5.
- a doua etap5: colonia mic5, dar
plin5 de energie,primegte din patru in
patru zile cite un fagure go1 gata cl5-
d i t , de culoare inchis5, cald gi stropit,
cu a p l indulcit5, pus in mijlocul
cuibului redus la cel mult cinci faguri.
Matca tin5r5 il umple cu ou5. fn
cea de-a patra zi de la introducere,
fagurele cu ou5 se retrage din cuib
gi se d 5 albinelor coloniei protec-
toare, care avind mari contingente de
TEHNICA APICOLA
282
albine tinere doici, hriinegte din bel-
gug larvele pe care le c5p5cesc. fn
locul celui retras se d5 mritcii un altul
gol, cald gi pulverizat cu sirop. Cind
primul fagure dat coloniei protectoare
va fi c5p5cit, se m5tur5 de pe el albi-
nele acoperitoare gi se inapoiaz5 in
colonia mic5; de acolo se scoate cel
plin cu ou5, pus cu cinci zile inainte.
fn felul acesta nu numai c5 puietul
bine hr5nit a1 micii colonii creqte
viguros, hrinit fiind de doicile nu-
meroase ale coloniei protectoare, dar
.el se innobileazii cu calit5tile distincte
ale coloniei puternice care 1-a crescut
pin5 la c5p5cire. Totodat5 ambele
m5tci ou5 din ce In ce mai mult,
producindu-se astfel rnai mult puiet
In ambele cuiburi.
Operatia este o adev5rat5 echilibrare
biologic5 intre dou5 colonii inegale;
repetatti fiind de3-4 ori, d5 un impuls
atit de mare micii colonii, incit ace-
asta ajunge din urmii pe protectoa-
rea ei. Folosul operatiei ajut5 indirect
chiar gi coloniei puternice, c5ci sur-
plusul s5u de doici are posibilitatea
s5-gi descarce abundenta secretie a
glandelor faringiene, care altfel, r5-
minind nefolosit5, ar putea crea o
nelinigte in colonia mare, la care
poate s5 apar5 rnai tirziu chiar fri-
gurile roitului.
CBldura in cuib este grija cea rnai
mare a stuparului in primjvarii cind
cuibul se infiripii ~i ia din ce in ce o
dezvoltare rnai mare. Coloniile cu po-
pulatii mai reduse care nu acoper5
intreaga suprafat5 a fagurilor, tre-
buie sii fie restrinse numai la num5rul
de faguri ce-1 ocupii albinele, m5rginite
intr-o parte cu peretele lateral din
dreapta a1 stupului deci care este mai
b6tut de soare, iar in partea opus5 de o
diafragmg etang5, cu pern5. Multi
stupari incii nu-qi dau seama ce efort
trebuie sii fac5 o colonie redus5 ca
LUNA MARTIE
s5-vi mentin5 in intregime cuibul la
cele 34" C necesare. Un fagure fn
plus retras din cuib, unde st5tea
f5r5 folos, are repercusiuni favorabile
asupra intregului cuib Vi a extinderii
lui in prim5var5 ; intreaga productie
de viitor a r putea fi altfel compromis5
sau in cel rnai bun caz micgorat5.
Coloniile puternice, cu 2,5-3,5 kg
albin5, nu constituie o problemii;
acolo puietul mult extins pe faguri in
elipse mari degajeazii el insugi o in-
semnat5 ciilduril, in jurul a 35OC in
mijlocul cuibului; populatia nume-
roasii I1 acoper5 bine gi deci r5celile
primiiverii nu au influent5 nociv5.
V.n. Cuibul, pgstrarea c5ldurii. Placa
metalic5 condensatoare de vapori nu-
qi rnai are acum rostul. E a se acoperti
cu o figie de carton gudronat.
MBsuri sanitare veterinare ce se
iau cu ocazia acestei revizii de fond
gi care se aplicii tuturor coloniilor
dintr-odatg in prisac5, se refer5 la
prevenirea anumitor boli, care a r
putea s5 aparti in lunile urmstoare
V.n. Bolile albinelor.
fn acest scop, tuturor coloniilor
revizuite li se aplic5 un tratament
preventiv de aerosoli cu antibiotice.
Tratamentul se repeta de trei ori la
intervale de 7 zile, fiind in acelagi
timp vi un bun stimulent. V.n. Aero-
soli.
De asemenea, in stupinele unde cu
un an inainte a bintuit nosemoza, in
afara unui tratament preventiv cu
Fumidil B, se va inlesni albinelor
un zbor de cules artificial afar& in
naturii, dac5 stupina este izolatg cu
cel putin 3 km de una vecin5. fn acest
scop se agazil hrana stimulativii la
200-250 m depiirtare. Printr-o activi-
tate intensti determinats de acest
cules artificial in naturti, albinele
virstnice se uzeazg rnai repede gi mor,
eliberind colonia de focarele mari de
TEHNICA APICOLA 283
infectie. Hrlnind apoi colonia cu 1
litru sirop zahlr 111, in care s-au pus
200 000 U.I. penicilinl se miregte
rezistenta albinelor. V .n Nosemoza.
Analiza de laborator este obligato-
riu s l se facl in primlvarl. Cu ocazia
reviziei de fond se m l t u r l 30-50 al-
bine intr-o farfurie cu alcool medici-
nal. V.n. Analiza albinelor.
CEntarul de control se instaleazl
imediat d u p l terminarea reviziei de
fond, alegind o colonie bung gi inscri-
ind zilnic indicatiile ce el le a r a t l .
Rezervele mari de hranSi in stup
acnm igi aratg rostul. Este zadarnic
ca stuparul s l se agtepte la recolte
mari, colonii puternice, nuclee a j u t l -
toare repede organizate gi dezvoltate
ca s l ajute la culesuri succesive, d a c l
albinele nu glsesc in stup, in direct5
apropiere a cuiburilor, m u l t l miere gi
mai ales p l s t u r l . 0 colonie puternicl
consumci putin in perioadele de re-
paus - cam 900 grame pe l u n l . f n
schimb cind incepe gi cuibul s l se
extindl si matca ajunge s l depunl
1 500 o u l pe zi, colonia consuml in
douci zile cit intr-o lung de repaus.
Stuparii deci trebuie s l comple-
teze hrana coloniilor cu rezervele puse
la depozit, dindu-le totodata gi stimu-
lare. H. Schiiffer recomandl in aceastl
privintl stimularea cu plstur5 gi
miere incepind de la 20 februarie sau
1 martie cu cite 1 kg slptlminal, degi
in stupi sint rezerve de hranl.
fntarirea nucleelor ajutfitosrc din
stupii orizontali sau verticali iernate
ling6 colonia de bazl sau deasupra, se
face cit mai devreme in primlvarl
mai ales d a c l stupina are posibilita-
tea unui cules timpuriu de la salcie,
r a p i t l sau pomi fructiferi. 0 colo-
nie puternicl poate da chiar in prima
decadl a lunii martie un fagure cu
puiet c l p l c i t celei ajutltoare, clci
primind acest imbold, nucleul va por-
LUNA MARTIE
n i o cregtere a c t i v l de puiet gi astfel
la culesul timpuriu de la pomii fruc-
tiferi sau rapit&, albina nucleului va
putea conlucra cu colonia de bazl la
realizarea unei strinsuri insemnate.
Cind colonia de b a z l are 6-7 rame
cu puiet c l p i c i t , nucleul v a rnai fi
ajutat cu i n c l un fagure, incPt el
devine puternic. Operatia se repetl de
citeva ori din 12 in 12 zile. Pe acest
principiu se bazeazl gi tehnica refa-
cerii timpurii a roilor temporari cu
m i t c i iernate fie in afara ghemului,
descrisg putin mai departe, fie iln stu-
pugori de Pmperechere. f n s i cu aceas-
t l din u r m l tehnicl colonia de baz5
- in viitor - va primi un sprijin
mai putin substantial, f a l l de colo-
niile care au avut nuclee ajutltoare
iernate a l l t u r i de ele. Este drept c5
acestea din u r m l au consumat o canti-
t a t e de h r a n l de cel putin 4-5 kg in
cursul iernlrii, dar in schimb un nu-
cleu ajutltor bun, incepe cregterea
de puiet mult mai din vreme, uneori
chiar inainte de curitire, deci are un
mare postential d e sprijin. Cuun nucleu
ajutltor bine organizat cu rezerva lui
proprie de miere yi pgsturi o colo-
nie de b a z l se sprijinl reciproc, dind
sau primind puiet in raport de timpul
de .afarl, cit gi de apropierea sau dis-
tanlarea f a t l de primul cules princi-
pal.
fn principiu, apicultorul trebuie
s l sprijine nucleul ajutltor cu puiet
gi h r a n l stirnulent5 cu 35-50 zile ina-
inte de acest cules, pentru ca matca
respectivl s l poatl cregte pin3 atunci
cel putin doug generatii de puiet.
Cind colonia de baz3 d l puiet gi intl-
regte nucleul ajutltor, se restabileqte
in cele doul u n i t l t i ace1 echilibru bio-
logic a r l t a t n ~ a iinainte. Nucleul aju-
t l t o r este o supapi de siguranti pen-
tru pgstrarea pin5 la culesul principal
a acestui echilibru in colonia de baz8.
T E H N I C A APICOLA
Cind apare culesul de l a salcim,
nucleul ajutgtor, mutat putin mai
departe, cedeazii coloniei de baz5
toat8 albina zburtitoare; scindurica
de zbor viu coloratii este trecutri
la urdinigul coloniei de haz5. Dar
pentru ca albina nucleului ajutritor
s b nu se intoarc5 inapoi l a el, po-
zitia urdinigului s5u se intoarce in
unghi drept. i n acelasi tirnp, pen-
tru a ugura cuibul coloniei de bazli,
care trebuie s5 nu fie ocupat5 cu
cregterea de puiet descllis in t impul
culesului, din ea se scot citiva faguri
cu acest puiet deschis, fiirii albinii aco-
peritoare, introducindu-i in mijlo-
cul cuibului nucleului. Acesta pier-
zind total albina zburiitoare, are ne-
voie s5 i se dea 2-3 zile apii pentru
puiet. In felul acesta nucleul ajutB-
tor pregategte alhine zburiitoare nu-
meroase pentru colonia de bazri, viici
matca nucleului nu este stinjenitii de
cules avind spabiu larg pentru dezvol-
tarea cuibului siiu. Desigur ca stuparul
v a stimula nucleul permanent. Numai
dac5 dup5 culesul de l a salcim nu se
m a i afl5 nici un a l t cules, nucleul se
lass sii-gi duc5 o via@ independentii,
f5r5 sprijin direct, pin5 l a 15 iulie.
Atunci incepe o stimulare activii pen-
t r u cregterea populatiei tinere care se
v a uni in toamnii cu baza.
Transvazarea coloniilor in stupi
multietajati din cei Dadant sau ori-
zontali se face acum. V.n. Transva-
zarea coloniei.
Refacerea timpurie a nl~cleelort,em-
porare care au fost contopite in toam-
n 5 cu coloniile de bazii. V.n. Tehnica
apicolii, luna octombrie gi a c5ror m5tci
a u iernat in afara ghemului - sau gi
m a i bine in stupugori de imperechere
- se execut5 intre primele lucr5ri
dupa terminarea reviziei de fond.
Lucrarea se face cu scopul ca in acelagi
stup s l conlucreze dous mgtci, in
284 LUNA I\IARTIE
vederea forrnririi marii rezerve de
albinii ~burcit~oare necesare marelui cu-
les. I a t 5 procedeul: spre sfirsitul lu-
nii rnart,ie cind dup5 st,imrll8rile ince-
pute tirnpnril~in coloniile intrate in
iarn;i V I I 3,s kg albin5 au eclozionat
destul de rnulte alhirle tinere, iar cui-
hul are cel putin 6 f'agr~ricu puiet sc
I'oimeaz,? un roi stolon cu doi faguri
cu puiet c5p5sit cu albina acoperi-
toare (frirli matca coloniei de haz5).
Se adaugii un fagure cu hranA gi unul
oata cIRdit:, go], strcipit c u sirop. Ro-
3
~ u lprimest,e matca crl albinele ei
dint,r-un stupusor de imperechere tip
Fota unde a iernat si a activat pin5
acum in primiivar8. Este de mare im-
port.antA ca matca s& fie t i n l r 5 , din
cea imperecheat5 la sfirgitul verii
(iulie) care 0115 mnlt,. Rama din stu-
pusor se extinde, iar cele trei divizi-
uni ale ei formeazii scum un singur
plan. Pentru sigurant,?, mat.ca se pune
intr-o colivie automat5 cu o foitri de
ziar l a orificiul de iesire. Cele douii
populatii - a roiului format gi a
stupusorului - se ~lnificii ugor dac5
cu 24 ore inainte l i s-a d a t acelasi
miros (cite u n tampon de vat& stro-
pit cu ap5 de colonie). Rama din stu-
pugor cu albina acoperitoare qi matca
din colivie se agaz5 la mijloc intre cei
doi faguri cu puiet ciipgcit. Roiul
stolon este desplirtit de colonia de baz5
de jos cu podisor Snellgrove sau dia-
f r a g m l etang5 l a stupul orizontal. Go-
lul r5mas in marginile roiului se com-
pleteaz5 cu perne cu talag fin de
lemn. Peste citeva zile se retrage coli-
via automat5.
Circulatia albinelor la roiul sto-
lon se face prin unicul urdinig din spa-
tele podigorului Snellgrove. Roiul v a
primi din 10 in 10 zile drept ajutor -
de trei ori - cite un fagure cu puiet
c5p5cit din colonia-maml, f&rS albi-
nele acoperitoare.
;aqep 1nanr U! !ao~ju! e adaauj yunreo? u!p !emnu !uan ea Inu! rrads 'g?elnle a!j
ap e$!dea 'aloo!a8e at!an%~n:, u!a ys a!oaau a)sa !hn?o? y:,ea -aunq !em
'I"!"? aola:, 1n701 U!P '!UP ~ A I ~ J : ap , yseaIe
-nB !6 [ n a p n:, pugu!uraa? !6! 1nlepBrur a!uolo:, y?sea:,e u! euo!zoloa ~ o a:, n JOI
!Q 1ns!e3 n3 P U E ~ ~ ~'!!:,adsU E a?!naj!p -au!qIe ale aaa?:,eae:, alaunq mn:,amo
ydnp a?euole4a 'aladseoad u a ~ o d14 .re3 eqnr!y:,s as nu e n q u a d '!!uo~o:, a?le el
-oau ap a!je!aea aaeur o aoIeu!qle yaajo ap !a eaa!q?u! nnlnad ?a!nd n:, ran3ej
!zaa!I u!p rao?!pon !!mod 'ag3au 14 n e p as nN -gan?syd !Q doa!s n:, '!jy$!%
ualod u! yle8oq ylepoqoq 14 yquapunqe -ue:, !:,!nr u[ y?uauenraad yae?uaux!~dns
a?sa yunl ylseaar! ui yreplern sro1,g gueay o !rn!ad e n aruolo:, ylseaoy y n . ~
.a:,!uaalnd !em ?I:, a!j ys aIa -OIU?.IJ ' u . ~'?n:,aq e a:, ~ n u eUJ !In3
sap:, alaaem aaede p u p aaeol!!n Run1 -Sam !an8ej '!ao?ujq ap !aem alnla3
ug e3 Iajqse 'aaapu!?xa n q u a d n!jeds n:, !an8ej :,npoalu! as yunaled e!uoloa
'!an8ej 'gueay :e:, san:,aed ad aaede UJ :!$suo!/3eles ro~!roqn~rq aer!$lnm
at, a!oaau ayao ur aqnu!jsns e!nqaJl -UJ nrqned errreqad !e!nolo:, aer!~!a3u!
a 1 3 'asuaqu! !!aa?&aa:, epeo!aad r t ~?!4gd .e!loa~as !E; eaaeao!Iame
B
n e mn:,e ! 3 ~ 3' ~ U ~ A l!qasoap un ne! ' v a l v ~' u ' 'yueay
~ ap snpaa mnsuo:, u n
!6! aurq yqIoazap as al!!u010:, '!oaa aI!z n:, !4 ! ~ n % j! + ~ n m !em ad su!lxa q!n:, u n
goug ? u p !em !gap 'gun1 ylsea:,e u l n3 ' a a m p yayj ' y ~ a e o m~ u r q ~ EU!e jnd
!em ?lo n:, :yu~e! uyp ?!ha! ne a p u
-0103 nrna InIaj ap qaodsa ug 'yu!dn?s
y03?dz, 2nlo7 - u - '3la ~ !au!q u~ gluausmaad ui oej as eIsaoI !eu!qlv
-[e ens:, 'e:,!juyaal '!nln:,aod eay:,aan aercrro!lems el er
% !
oq!
~!r
d !!$tIa~esq(a
:e:, auaaad a ~ a l u e l d !4 $13 '!em
naquad ~ n u ! d n ~'~:,unle ad me:, $01 .gaseaadgn e ~ q e s
~na-elQnm'!em 1 e[ y:,!pe 'aa!aolju~ y1j-e as a!aoAgz ui p u p sale !em f aunq
enop e n q u a d e!laaej 'a~un! 0 ~ - 8 "1 !!jonpoad ayaeur ug nep am:, !!ol~s a p
ad y:,!pe 'a~!z 08 e3+3 alsad aa!aoIjui anayzg lugs '910 '4a8ay ' l a a ! ~ :!JEW
n:, y l ~ n u eyqle eu!j~ns :amnue 14 uaa aolade apyn a d 'yl1oaa.I ap e u n ayy:,
-a%ap Inlsaa uj aJaj!Iam aolaqueld al!a !:, 'aaeuo!z!~oade ap ysansaa o !emnu
-gjupxysuj 3ej as Fun1 y?sr!a~eu l n u !nq!?suo:, aqeod !em e!o~es apun
.apz 01 n3 !a!la:,ej ~n?!ao~jug !an301 luis !Qnqoq f l!nB!pug e-s a l e s
apaaaad e3sa3-e '!!may a~!an.~aBe l ? e l !!aguna e a p a u!p ayoIas ap asuqug
-s!zaa e ~naelQnu! Toea .a!~!ade !runt e al!anpyd ?ek!qap ne-s pui:, ap 'urnail
enop e ealaed no pugda:,ui aeqoau ap sea aqaeoj aqsa e!qasrn u!p InselnD
a!jonpoad aaem o yp yqnu!jequg laj .In!leds y:,ug l e ~ a ~
-9se eqa:,eA -e!$!wde lnayj ne-!6! a:, a1 -uxo:, e-!4 nu sns ap ea:, ae! 'aaapu!lxa.
-!ua!nanq osadal?s as aaeaonl ylseaoe n 3 n q u a d lua!:,!jns n!leds y3ul aae 'sol ap
~ d e n:,
s yaadooe as aaea 'ae?:,aq 181 'yzeq ap ea:, :y?eaq!~!y:,a alsa a o ~ ~ ! u o l
-nuea8 qejsojaadns By of/^ - 0 0 ~ap alel!l Inao!aa%u! u j e! jenys ylepmeaoaa
-w:, o lu~my4yaBu~ e p aqeod as 'ypla3 '3!UI!Z 8 002 $01 yU!A
alsa elseam Run1 y:,ea ' ~ n u ! j a a ~ ua!nq
j -aa ys ?i:,ui Iaj?se yle~n:,[e:, aep 'a1!z
-aaq 'aeq4nm 14 e!Ia:,ej n:, a!aqma!ou a p !Jew !em a$uels!p BI 15: aaej aleoiI
!!unl ln:,o~~!u! e[ ap y:,ui alaed u! as eaa!ugaH '2 002 e z o a .:,?a gnnlsgd
~eju!urysu! ?so3 e aaa:, 1oa!dt1 InqoT 'ualod 'B!OS 'a!proap ' a l d e ~ :a:,!alo~d
.e! jaalas 'p?wjq ' u - ~ alutqsqns n3 d o q s aaelnw!?s ap yueag
aaeoyaadns !jyl!1e3 n3 JOI!!UO~O:, ednaB e:, asam!ad !$y?!un alaqme a!ul!Z
 TERNICA APICOLA
286
de 10-15 aprilie, mai fntii varietatea
colza, urmatii la o s5ptZimin5 de varie-
tatea naveta, amindou5 bogate in po-
len gi nectar.
Din plantele spontane acum apar:
pgpgdia, salba moale, stupitul cucu-
lui, buruiana cu cinci degete, mierea
ursului, silnicul, saschiul, splina g.a.
In p5dure apar flori de la arbori gi
arboret ca: paltin, frasin, cireg s5l-
batic, artar, porumbar, m5lin 9.a.m.d.
Introdueerers ramelor clgditorsre se
face chiar la fnceputul acestei luni;
ele se pun al5turi de cuib, c5ci dau
indicatii stuparului cind coloniile au
inclinarea sii inceap5 cl8ditul.
Atunci se dau albinelor primii faguri
artificiali in rame, iar albinele ii vor
cltidi repede gi bine. V.n. Faguri cum
cl5desc albinele faguri.
Recoltarea periodic5 a fsguragilor
crescuti in rama constructoare se face
o datH pe s5pt5minii. V.n. Ranza cl6-
ditoare.
Formarea rezervei de polen se in-
cepe o data ce livezile infloresc, age-
zind colectoarele la u r d i n i p r i , V.n.
Poleraul.
Rgspindirea in prisacg a trintorilor
selectionafi se face acurn, inainte ca
miitcile din coloniile de productie s5
inceapg a c5uta ele celulele mari pen-
tru a le insgminta cu ou5 nefecun-
date. fn acest scop apicultorul retrage
cei 3-4 faguri din colonia de pr5silii
a trintorilor, organizat5 in octombrie,
$i-i repartizeazg la coloniile cele mai
puternice. fn acelagi timp in colonia
paternii se pun alti 3-4 faguri cu
celule mari pregiititi din anul prece-
dent gi bine p5strati in depozit.Pro-
cedind, astfel in stupinil, apicultorul
are numai trintori selectionati ce
provin din colonia paternii, trintori
care la imperecherea cu viitoarele
m5tci virgine, vor transmite bunele
LUNA APRILIE
lor calit5ti m5tcilor noi. Aceasta se.
va reflecta in bine asupra productiei.
La patru ani o dat5 apicultorul pri-
ceput face schimb cu m5tci d~ la o
stupin5 recunoscut5 drept buns, ale-
gind din cele care dau productii mari
gi intrunesc cit mai multe din con-
ditiile de selectie. f n felul acesta se
inl8itur6 din prisaciiconsangoinitateu,.
V.n.
Preggtirea fagurilor de trintori pen-
tru eoloniile paterne, faguri ce vor fi
folositi mai ales in anul urmiitor, se.
face acum in rame insirmate se lipesc
sus cite o figie de 1,s-2 cm de faguri
artificiali. Ele se introduc cite una
la marginca cuibului intre ultimul
fagure cu puiet gi cel cu p5stur5. Albi-
nele se vor griibi sH o construiasc5 in
majoritate cu celule de trintori. in-
trucit ins5, miitcile refuz5 sii depung
ouH in faguri noi, acegtia trebuie sg
fie invechiti. Operatia se face in vai%
astfel: se introduce intr-un numiir
corespunz5tor de colonii cite un ast-
fel de fagure gata clgdit, la o margine
de stup ;miitcile ii ocupg repede cu ou5
Cind fagurii sint cgpiiciti, apicultorul
reteaz5 cu un cutit ascutit, sau cu
pieptenele de desciip5cit, ctipiicelele
celulelor bombate. Albinele stupilor
respectivi vor elimina curind cada-
vrele, iar matca din nou ii insiimin-
teazii. Operatia se repet5 de 3-4 ori,
dup5 care fagurii devenind invechiti
sint scosi din stup gi pugi la depozit
pentru operatiile de cregtere a trin-
torilor timpuriu in primgvara anu-
lui viitor.
Clgditul fgguragilor pentru viitoa-
ree cregtere de rnhtci din ouh, dupl.
inetoda Joe Smith, se face acum, cit5
vreme albinele cl5desc ugor acegti f5-
guragi numai cu celule de albine lu-
crgtoare. E i se preggtesc special in
acest scop in felul urmgtor: sub gipca
mobil5 a unei rame cliiditoare se lipe$-
 TEHNICA APICOLA 287
te un fagure artificial cPt l5timea spa-
tiului go1 de sub gipc5. Albinele, sub
impulsul culesului de intretinere, gi
chiar numai stimulate artificial, vor
cl5di acegti citiva f5guragi in scurt
timp, dup5 care ei sint retragi gi pugi
la pfistrare, pentru a fi folositi l a
cregtere. V.n. Matcd, cregterea m5t-
cilor, metoda J. Smith.
Clilditul fagurilor pentru magazinelet
de recolt& gi cuib se v a face in aceas-
t A lun5 agezind in mijlocul cuibului
la fiecare colonie cite o ram5 cu fa-
gure artificial, ce r5mPne acolo 24 ore.
E l va fi cltidit, apoi retras, pus l a d e -
pozit gi Pnlocuit cu altul nou. Operatia
se poate repeta de 6-7 ori in care
timp albinele sint hr5nite cu cel pu-
\ t i n 0,500-1 sirop pe zi. . --
'Tntensificarea clilditului fagurilor de
cuib este mult stimulat5 de patru ele-
mente: a. cPnd al5turi de fagurii arti-
ficiali din cuib albinele au faguri cu
miere gi polen; b. cfnd corpul cu fa-
guri artificiali se agaz3 direct peste
cuib; c. cind afar5 este un cules cel
putin de intretinere, sau stuparul dB
albinelor o hr5nire stirnulent5 cu pro-
teine; gi d. temperatura de afar5 este
suficient de ridicat5.
Claditul acestor faguri cit gi a celor
din magazinele de recoltti constituie o
grij5 deosebit5 pentru stupar - v.
Faguri - formarea echipamentului.
Primul transport Pn pastoral se face
acum, fie la culturile de rapit5 ins$-
mintat5 in toamn5, fie la intinsele li-
vezi din regiunile de deal, ce ocup5
acum la noi mii de hectare. Ori la
una ori la cealalt5, apicultorii, in
afar3 c5 trebuie s5 ofere spatiu albi-
nelor pentru depozitarea recoltei evi-
tind astfel blocarea cuibului rn?itcilor,
vor avea grij5 ca s5 recolteze gi pole-
nu1 bogat gi pretios de la aceast5 cul-
tur5 sau de la pomii roditori. V.n.
Polenul.
LUKA APRILIE
Cum apicultura noastrg trebuie s5
fie axat5 incepind de pe acum spre
un cules timpuriu de la tinerele plan-
tatii de pomi din toate regiunile de
deal ale tzrii, care trebuie s5 pri-
meascti ajutorul albinelor pentru a ac-
tiva polenizarea, coloniile duse acolo
au nevoie de spatiu pentru o bun5
productie de miere.
Extinderea coloniilor cu dous rniltci.
Ele vor primi pentru acest cules din
aprilie un corp cu faguri gata cl5diti
gi citiva artificiali, ce se pune peste
cuibul cu dou5 corpuri a1 coloniei de
baz5, intercalindu-se acolo o gratie.
In momentul cind cintarul de control
indic5 o prim5 cregtere, se aplic5 me-
toda Snellgrove, deci o prim5 absorb-
tie a culeg5toarelor roiului stolon de
deasupra. Roiul v a pierde toat5 al-
bina zburatoare care va conlucra cu
culeg5toarele coloniei de baz5 in
corpul nou.
Felul cum se aplic5 aceast5 metodti
este descris putin mai departe V.n.
Tehnica apicold, luna mai, metode spe-
ciale, metoda Snellgrove.
Acum aplicind primaabsorbtie, roiul
a pierdut toat5 albina lui zbur5toare
care intr5 in corpul de sub podigor gi
conlucreaz5 acolo cu albina culeggtoa-
re a coloniei de baz5. Ele adunl recolta
de la livezi in corpul de stup plin
cu faguri goi gata cl5diti. L a o recol-
t A bogat5 se poate intercala Inc5 un
corp nou cu faguri goi gi artificiali.
Roiul de sus primegte zilnic o sti-
mulare de 250-300 g sirop diluat cu
substante proteice pentru douti moti-
ve: doicilor de acolo nu are cine s5 le
aduc5 ap5 pentru hrana puietului,
iar siropul suplinegte aceast5 lips5;
in a1 doilea rind, pentruc5 stimularea
creeaz5 o ambiantfi de cules asem5n5-
toare cel putin cu un cules de intreti-
nere. fn consecint5 matca de acolo igi
v a continua f5r5 ezitare extinderea
 TEHNICA APICOLA
cuiltului. Stuparul v a avea grijii sii-i de numiirul fagurilor cu puiet deschis ;
dea spatiu de ouat in faguri gata clii-
d i t i ; cind corpul va fi plin, el v a adau-
ga roiului a1 doilea corp.
fn lipsa culturilor de rapit& sau a
culesului de la pomii roditori, stupa-
rii din jurul oragelor precum gi cei
din regiunile total lipsite de cules tre-
buie sii plece in pastoral direct l a
pidurile de salcfm. PinA l a inflori-
tul siiu, la 10-15 mai, sub acegti arbo-
ri, apare o florii bogat8 fn nectar gi
polen, cum este cea a sugelului a l b ,
-
rogu sau galben.
Ltirgirea cuibului si a spatiului pen-
tru aceste mici culesuri este absolut
necesar5 in aceasti5 perioadii de intensci
cregtere a puietului gi dezvoltare a
coloniilor, fie c i stupina a fost dusii
in pastoral gi deci coloniile sint sti-
mulate natural dEnd gi product.ii re-
duse, fie c5 stupii au riimas pe loc,
dar in schimb au fost stimulati arti-
ficial pentru culesul din luna viitoare.
fn principiu, liirgirea cuibului -
aceastii necesitate biologics de crestere rit, c5ci acum o colonie bung in stup
a coloniei - cere stuparului o deose-
bitii atentie, ciici el acum trebuie sii
tin6 seama de un complex de conditii
legate de o populatie numeroasii in
spatiul cuibului; de virsta albinelor
reinnoite fat6 de cele riimase in stup
peste iarnB ; de activitatea miitcii
care yi-a inceput mai devreme sau mai
tirziii munca ei de procreatie; dc nu-
miirul albinelor doici din cuib, cit gi
Inversarea corpurilor de cuib pentru preve -nuit
nirea roitului
288 LUNA APRIL=
de fagurii plini sau nu cu miere de la
un cules timpuriu de la salcie saura-
pits. Ar fi nelogic sii se Isrgeascii un
cuib, dac3 fagurii pe care matca iie
are la dispozi!,ie nu sint bine ocupati:
de albine gi ei nu pot fi repede curti-.
t a t i si fncilziti. Stuparii trebuie s&
qtie c8 un fagure STAS are aproape
10 000 celule, iar unul de multieta-
jat 6 400. Din suprafata lor, in mod
o b i p u i t , numai 30% este ocupatii cu
miere si piisturri gi deci matca prolific&
are spatiu suficient de extindere a cui-
bului, cu conditia ca sii aibii albine
acoperitoare suficiente.
Cind populatia s-a extins pin6 la
diafragmii, atunci operatia de IBrgire a
cuibului trebuie neapiirat fiicutii. Teh-
nica ce se aplicii pentru acestri liirgire
a cuibului este diferitii de la un lip
la altul de stup.
La stupii de tip vertical multietajati
si Dadant cu dous corpuri sau cu ma-
gazin, liirgirea spatiului se face dife-
multietajat poate avea pin5 la 3 cor-
puri de cuih plus roiul ajutiitor sus
peste podigorul Snellgrove, pe cind
Dadant-dublu, cu spatiul siiu mare,
nu are incii nevoie de un a1 treilea
corp care abia la culesul principal se '
pune, dacii populatia ocupii pinil
i
atunci in intregime spatiul lui.
Liirgirea cuihului la verticali se
iace la stupii puternici, prin inversa-
rea corpurilor. Aceastii operatie are un
dublu folos: a. previne roitul, ciici in
ielul acesta albinele au mereu un spa-
$iu disponibil pent.ru matcii in corpul
ridicat sus de pe fund, deci in locul '
II
cel mai cald din cuib; b. cu ocazia
inverssrii, apicultorul face ~i un con-
trol sumar a1 coloniei privind parlea '
de jos a fagurilor, acolo unde ele obiy-
cliidesc botci de roire, vi deci
poate lua miisurile de rigoare. I
TEHNICA APICOLA
Inversarea cuibului ins5 se face tot-
deauna cu citeva zile inainte de apari-
t i a unui cules, cIci dac6 s-ar face in
timpul culesului, albinele, care au
obignuit tendinta ca strinsura s6 o de-
poziteze in cel mai departat loc de la
urdinig, deci sus, vor ocupa fagurii
ceva mai goi ai corpului care s-a urcat
acolo pentru ouatul m5tcii si deci,
prin aceasta, stinjenesc ouatul ei si
dezvol tarea cuibului. De aceea, cind la
inversarea cuibului exist6 tin oarecape
cules in natur5, stuparul va inlesni
albinelor un spatiu pentru depozitarea
acestui nectar, lucrarea fiind facut6 asa
cum urmeaz5 mai departe.
Llrgirea cuibului stupilor multieta-
jati care au dou5 corpuri de cuib,
plus roiul stolon deasupra separat c11
podigor Snellgrove, se face tot prin
inversarea cuibului coloniei de baz5,
schimbind pozitia celor dou6 corpuri
de cuib intre ele. Cu ocazia acestei
inversiiri, dac6 in corpul ce se urc5
sint acumulate insemnate rezerve de
strinsurri - miere gi p5stur5 adunate
de la culesurile mici de pin5 acum
gi neridicate de stupar, - se iau o
parte din acegti faguri prea fnc5rcal.i
si se pun la p5strare; in locul lor se
pun faguri goi gata cl5diti gi doi arti-
ficiali. fn stup ins5 trebuie s6 r5min6
insemnate rezerve de hran5, de cel
putin 12-15 kg, pentru c5 altfel
albinele se nelinistesc.
I n principiu op&atia de inversare,
tncepind din aprilie, se face la stupii
puternici periodic din dou5 in dou6
s6pt6mini dup6 necesitgti, pentru
extinderea cuibului. La coloniile pu-
ternice cu dou6 mgtci in stup, inver-
sarea se face chiar din 7 in 7 zile sau
cel mult din 10 in 10 zile. Pentru
miere se pun deasupra corpuri supli-
mentare.
Cind culesul de aprilie incepe, colo-
niile puternice de 4 kg albin6 zbur6-
289 LUNA APRILIE
toarc pot aduna cite 2-3 kg miere
zilnic, deci ele au nevoie mereu de
spatiu pent,ru depozitarea si evapora-
rea nectarului mult incrircat cu ap5.
fn aceast5 situalie, dup6 nevoie, se
va adiiuga cel de-a1 treilea corp de
stup peste cuib, dar plin cu faguri arti-
ficiali. Luna aprilie este cea a cl5di-
tului intens de faguri, iar stuparul tre-
buie s I profit,e de aceastii inclinare
natural6 a alhinelor pentru cl6dit. De-
sigur c I acest al treilea corp de stup
se agaz5 peste cele douli corpuri de
cuib, deci sub corpul in care se aflii
roiul stolon cu matc5 ajut6toare.
Cu ocazia inversgrii f5cut6 mai ina-
inte, roiul stolon de deasupra primes-
t e din cuibul coloniei de baz5 inc5 2-3
faguri cu puiet deschis f5rG albini
acoperitoare, din dou5 motive: in
primul rind pentru ca in colonia d e
baz6 s5 fie cit mai putine albine care
s5 se ocupe d e ingrijirea puietului,
iar in a1 doilea rind roiul stolon sil fie
cit mai puternic pentru culesul de la
salcim, atunci cind colonia-mam5 d e
jos va absorbi in mod regulat rezerva
lui de culegatoare.
L a stupii Dadant puternici care in
iarnd a u aout magazin cu rniere in
faguri buni, l6sati astfel qi la revizia
d e fond, acum fn aprilie potslapar6
dou5 situatii gi anume:
a. dac5 albinele au avut cules bun
de la salcie, f6cindu-gi insemnate re-
zerve d e miere nou6 si p5stur5, maga-
zinul de iarn6 de sus este plin; sau,
b. dac5 stupina n-a avut cules tim-
puriu, magazinul de iarn5 este aproape
golit, degi albinele au primit mereu
hran5 stimulent6.
In prima situatie, apicultorul, cu
citeva zile fnainte de aparitia culesului
d e la rapif5 sau pomi roditosi, inter-
caleaz6 intre magazinul plin ~jicorpul
d e cuib un corp nou cu faguri goi,
gata cllditi, calzi gi stropiti cu sirop,
TEHNICA APICOLA
ridicfnd acolo doi faguri cu puiet ciipti- pe care albinele i-au umplut cu miere.
cit cu albina acoperitoare, miirgi-
niti de alti doi faguri ~7rtificiali gi
altii gata cl5diti.
Fagurii cu puiet riimati in corpul
de jos se adun5, completind golul pe
margini cu alti doi faguri gata cliiditi
din cei msi vechi, pugi acolo pentrn ca
in ei albinele s5 adune polen.
Matca ggsind spatiu larg de dezvol-
tare in noul corp de sus ocupii cu ou5
citiva din fagurii mijlocagi i n cele
citeva zile ce preced culesul de la
rapit5 sau pomi roditori, iar albinele
culeg5toare7 vor avea unde depozita
strinsura in fagurii dinspre margini
?nc5 neocupati de matcg.
In cea de-a doua situatie, de la punc-
tul b, cind stupii au magazinul aproape
golit de miere, il ridic5 definitiv gi
intercaleaza sub corpul de cuib un alt
corp nou plin cu faguri gata cl5diti gi
artificiali, care deci st5 pe fund.
La stupii Dadant, care la revizia de
fond au avut popula?ii rnai reduse gi
care ocupii un corp far5 magazin, se
vor avea in vedere aceleati dou5 si-
tuatii gi anume:
a. dac5 albinele au avut cules bun
de la salcie, golul marginal, din corpul
de cuib, a fost completat cu faguri goi
1-
M/m
Paturd
Got
Ltirgirea prudent5 a cuibului coloniei me- niile slabe, prezintg elipse extinse pe
. . diocre
290 LUNA APRILXI
I
!
Acum, la culesul d e la rapitii qi pomi
roditori, este nevoie de extindere atit
pentru cuib cit gi pentru cules. Colo-
niile vor primi un corp nou qezat jos,
1
.,
pe fund. Se coboar5 in el faguri cu 1
ceva strinsur5 nouii drept nad5; se
completeazg sus cu altii goi, gata cl5-
diti, pulverizati cu ap5 indulcit5,
i
pentru stimularea ouatului miitcii,
urcat5 acolo.
b. dac5 albinelenu au avut cules bun
de la salcie, dar intre timp cuibul a
fost Ergit, scotind pernele marginale
gi completind corpul de cuib cu cei
citiva faguri ce lipseau, acum, la
cules de rapit5, se agaz5 peste acest
corp un magazin d e recolt5 cu faguri
I
mai riisfirati. La un cules bun se mai
poate ad5uga gi a1 doilea magazin.
1
La stupii orizontali cu colonii puter-
nice se agaz5 dintr-o data 6-7 faguri
goi gata cliiditi, de culoare inchisti,
I It
care este bine s5 aib5 qi putin5 miere
in partea de sus. h e g t i faguri se
pun in dreptul urdinigului marginal,
pe unde obignuit circulau albinele
ping atunci, impingind spre mijlocul
'i
"
stupului intregul cuib flancat in partea
opusii cu un fagure nou cu pistur5;
dupii acela, se agazii diafragma, iar
in golul riimas se pune perna de tifon
cu tala? fin de lemn.
La stupii orizontali cu populatii rnai
reduse, Iiirgirea cuibului se face mode-
rat cu cel mult doi faguri s5pt5mina1,
gi numai atunci cind albinele ocupii
ultimul fagure acoperindu-1 cel putin
pe trei sferturi. Extinderea cuibului
se face marginal. Cind timpul s-a sta-
tornicit pe cald, stuparul poate aplica
lgrgirea prin spargerea cuibului, in-
troducind faguri noi fn mijlocul lui.
Un cuib tinut in spatiul strict necesar
dezvolt5rii coloniei, rnai ales la colo-
toat5 suprafata fagurelui.
TEHNICA APICOLA 291 LUNA APRILIE

La stupii orizontali cu doud colonii fagurii cu puiet deschis miturPnd

agezate dup5 metoda german5. V.n. in stup albina acoperitoare. Ace!ti
Tehnica apicold luna octombrie orfn- faguri se dau provizoriu unei colonii
duirea stupilor orizontali. Urdinigul vecine, s5 ingijeasc5 larvele. Deci
central yi comun se 15rgegte maimult, colonia nu are nici matc5 nici puiet
iar spatiul de dincolo de diafragmele deschis, ci numai c6p5cit, din care nu
marginale se completeaz5 deodat5 cu poate s5-gi fac5 matc5; b) peste corplil
faguri gata cl5diti gi citiva artificiali. de stup orfan se agaz5 un ziar sau ;hir-
In general la oricare t i p d e stup, pe tie, ceva rnai groas5 care, cu un cui
timp rece, primgvara, sau spre toamn5, subtire, se gguregte, punindu-1 sub
ad5ugirea de corpuri, magazine de rorpul ce are nucleul nou cu matcii.
recolt5 sau faguri, se va face numai cu Ambele unit5ti primesc de asemenea
faguri de culoare inchis5 ce tine mai cite un tampon de vatii bine udat cu
bine de cald puietului, datorit5 c5p- parfum. Urdinisul nucleului de sus
tugirii celulelor cu resturile inveliqu- ra'm5ne inchis; se d l ap5 albinelor de
rilor corporale nimfale aderente. f n acolo in ulucelul ramei hr5nitor. Colo-
lunile calde gi cu un bun cules, matca nia se ]as5 in linigte trei zile, timp in
ou5 cu predilectie in faguri albi, noi, care albinele din ambele unit5ti izbu-
iarmiereadepus5 in astfel d e faguri fgi lesc s5 road5 hirtia, se infrgtesc ugor,
p5streaz5 a t i t frumoasa ei culoare alb6 c5ci cele de sus sint nevoite s5 circule
luminoas5, cind gi aroma sa distinctti. prin acelagi urdinig comun de jos. Ope-
Inlocliirea miitcilor necorespunzg,- ratia se poate face gi invers inchizind
toare din coloniile unde degi conditiile urdinigul de jos a1 coloniei gazde si
sint satisf5cCitoare, elipsele puietului deschizindu-1 pe cel a1 [nucleului.
nu sint normal extinse, se va face Albinele orfane de jos vor str5bate
acum, pentru ca fiecare colonie s5 se prin jurnalul g5urit iar unirea- se face
redreseze gi s5 ia parte cu populatii mai in conditii bune.
mari la culesul principal d e salcim fnainte de a aplica oricare metod5,
din luna urm5toare. Operatia se poate stuparul trebuie s5 cerceteze cu aten-
efectua dac5 stuparul mai are m5tci t i e cuibul, ca s5 distrug5 eventualele
la rezerv5 din cele iernate in afara botci, cgci in caz contrar colonia gaz-
ghemului, sau gi mai bine cu un nu- d5 nu va accepta matca ce:i se d5, sau
cleu cu matca lui scos din pepinier5. albinele r o r roade botcile introduse. --.
De asemenea se atinge acelasi scop, Cregterea timpllrie de mi3tci pentru
dac5 prin alegerea din timp a unei colo- roiurile stoloni ajut5tori v a putea fi
nii selectionat5 pus5 in stare de roire, inceput5 chiar din prima decad6 a
crescind botci, ele sint introduse in lunii aprilie, dac5 slnt trintori destui
coloniile deficitare. V.n. Matcd creg- c5ci stupina atunci are colonii puter- ,
1
tere natural5. nice care pot s5 dea roiuri stoloni tim- 1
Cind se d l un nucleu cu matca lui purii, ce vor sprijini productia culc-
unui stup de t i p vertical, el se agaz5 sului de varii.
1
I1
intr-un corp de stup gol, bine a p i r a t f n acest scop apicultorul Incepe creg- \
de r5celi cu perne laterale gi apoi pus terea m5tcilor dup5 tehnica cunoscu-
peste corpul de stup a c5rui matc5 se t5. V.n. Matca, cregterea. Cfnd bot-
ridicti. Pentru reugita operatiei tre- cile rnai au dou5 zile pfn5 la eclozio-
buie 3n prealabil f5cute dou5 lucr5ri: nare, se formeazti roii stoloni ajutg-
a ) din aceast5 colonie se ridic5 tori f5r5 puiet nec5p5cit, care
TEHNICA APICOLA
vor servi gi la imperecherea viitoarelor
m5tci.
Roiul stolon se agaz5 aga cum s-a
facut cu o lung inainte. V.n. Reface-
rea timpurie a roiurilor temporare, cu
deosebirea c5 acum se altoiegte o botc5
maturti pe fagurele cu puiet c5p5cit.
V.n. Matca, altoirea botcilor.
Dupti trei zile se deschide urdini-
rjul. f n a qasea zi se mai d 5 un fagure cu
puiet necgpgcit, far5 albina acoperi-
toare. Matca, se va fmperechea curind
c5ci trintori selectionati gi maturi sint
suficienti in prisac5 din colonia pa-
ternii, iar roiul devine roi stolon aju-
t5tor.
Se intervine de trei ori cu cite un
fagure cu puiet c5p5cit f5r5 albina aco-
peritoare, la interval de 10 zile, pre-
cum gi cu hran5 stimulent8. De atunci
lnainte roiul va putea s5 se sustin5
singur, dezvoltindu-se bine pentru
culesul de var5. Mai tirziu roiul stolon
chiar va ajuta colonia de bazti la cu-
lesul de la salcim; pin5 atunci el d 5
sau primegte de la colonia de baz5
fagurii cu puiet, dac5 aceasta ame-
nint5 s5 roiasc5 sau are nevoie s5 fie
intjritti. Coloniile puternice primesc
permanent hran5 proteica.
Formarea rezervei mari de faguri
cn pssturi'i trebuie s5 fie preocuparea
esentialj a apicultorului. Procedind
astfel se deblocheaz5 cuibul de polen,
creind spatiti pentru extinderea cui-
bului V.n. Polenul, formarea re-
zervelrr.
Hrinirea de stimulare va continua
acolo unde coloniile nu au culas 81
stau inactive. Cele care au rezerve mari
in interior, iar albinele g5sesc in na-
tur5 un cules de intretinere, nu se vor
stimula. ,
Hrlinirea afar&, In natnri'i, eu polen
de porumb se face in cele mai bune
conditii expunfndu-1 intr-o lad5
292 LUNA APRILIE
inalta, atita timp cit florile au prea
putin polen in unele localittiti.
Echilibrarea coloniilor slabe se face
folosind mai multe metode, dintre care
cele mai bune sint urm5toarele trei:
I. Din coloniile care au puiet
mult gi prezint5 pericolul de a in-
tra in frigurile roitului, se retrage un
fagurecu puiet c5p5cit cu albinaacope-
ritoare, cercetindu-I in prealabil ca
s5 nu aibti pe el matca coloniei. Se
duce in fata urdiniqului coloniei slabe
v i acolo se m5tur5 cu o perie albina
acoperitoare, din care cea tin51-5 va
intra in stup, fiind bine primitti, iar
cea b5trinl va zbura la stupul s5u.
Fagurele cu puiet se pune Pn mijlo-
cul cuibului coloniei slabe, dar, pen-
tru ca s& nu se m5reasc5 spatiul re-
strins al celui slab, se retrage din mar-
gine un fagure go1 f5ra albina acope-
ritoare. Acest fagure go1 se d 5 coloniei
din care s-a retras cel cu puiet. Dac5
operatia se repet5 inc5 de 2-3 ori,
colonia slab5 ia un deosebit avint.
11. Se alimenteaz5 eiteva zile la
rind coloniile puternice, folosind hr5-
nitoare mari de podigor; fn cea de-a
treia sau a patra zi, cind albinele, la
aceeagi or5, stau in numar mare in hr5-
nitor gi agteaptii ratia ce gtiu c5 le
revine, apicultorul ridic5 hrgnitoarele
pline cu albine si pune cite unul
peste coloniile slabe, dind totodata
si siropul, turnat foarte incet in
hrgnitor, ca albinele s5 nu se Pnece.
Cele din s t u ~si cele din hrtinitor se
infr5tesc pr& 'munca de transportat
siropul in faguri. Albinele zburgtoare
cind vor pleca, a doua zi la cules, se
vor inapoia la stupul lor, dar cele
tinere care nu au zburat fnc5 afar5,
ramin in stupul gazd5.
Bineinteles c5 hrlnitoarele golite se
ridic5 dimineata, se scutur5 pe loc
albina din ele, opgrindu-se apoi cu ap5
clocotit5 ca m5sur5 de prevenire a
TEHNICA APICOLA
bolilor. Hr5nitorul apoi se red5 colo-
niei puternice, pentru ca operatia s5
se repete de 3-4 ori.
I 11. fn preajma unui cules de intre-
?.inere se face schimb de faguri cu
puiet intre o colonie puternic5 gi
alta slab6. Cea puternic5 cedeaz5 pu-
iet c5p5cit, iar cea slab5 d l coloniei
puternice faguri cu ou5 sau puiet abia
nilscut, aga cum s-a rnai ar5tat in luna
mart,ie cu colonie mica cu potentia-
lul mare dar cu o deosebire: albina
ac,operitoare a fagurilor scogi din colo-
nia puternic5 se mritur5 in fata urdi-
nisului coloniei slabe. O ~ e r a t i ase face
1 ,
anume ca stupul gazd5 s5 primeasca
totodatti gi albine tinere doici nece-
sare ingrijirii puietului. fn prealabil
ins5 stuparul verific5 dac5 pe fagurele
respectiv nu cumva se afl5 matca colo-
niei. Fagurele cu puiet abia adus, se
pune in mijlocul cuibului coloniei
slabe. ffn schimb, ea d5 celei puternice
un fagure cu ou5, f5r5 albina acoperi-
toare. Operatia repetat5 inc5 de 2-3
ori, la intervale de cite o sgpttiminS,
restabilegte intre colonii un just echi-
libru de albin5 zburgtoare.
MBsuri de prevenire a intoxicatiei
albinelor trebuie luate acolo unde
organele silvice, or ale gospod5riilor
de stat sau Cooperativelor agricole de
productie, incep s5 fac5 tratamente
contra d6un5torilor. Stuparii trebuie
s 5 ia toate m5surile de aparare contra
acestor calamit5ti. V.n. Toxicoza.
fnt~irirearoiurilor temporare obti-
nute in luna trecut5 cu m5tci ier-
nate in afara ghemului; se ajutti mereu
cu puiet din coloniile de baz5 ugurind
astfel cuibul, ca albinele s5 nu intre
in frigurile roitului cl5dind botci.
De asemenea acei roi temporari
care s-au dezvoltat foarte bine pin5
in preajma culesului principal, pot
fi 15sati s5 culeag5 independent. Dug1
i n pastoral, ei adung insemnate can-
293 LUNA APRTLIE
tit6ti de miere gi ajung colonii bune
pin5 in toamng, m5rind efectivul stu-
pinei, sau se unesc atunci fiecare cu
colonia de baz5 pentru iernat.
f n acest caz matca disponibil5 trece
la iernat in afaraghemului, iarmierea
se extrage in fntregime, fiind trecut5
in contul coloniei din care provine.
Realizarea ~nariirezerve de albinii
zhnriltoare pentru productia de miere,
ceara, roiuri gi alt,e productii secun-
dare se bazeazti pe urmltoarele ele-
mente principale: matca stupului gi
apoi calitatea albinelor coloniei ;hranl
mult5 gi bun5 in stup: ferirea albi-
nelor de boli; folosirea de metode bune
aplicate la timp gi in sfirgit de volu-
mu1 stupului care s5 se poat5 extinde
far5 limitti.
hilatca trebuie s5 fie crescutil in
conditii optime in cea rnai bun5 colo-
nie din prisac5, cu cele mai alese carac-
t,ere, folosind metoda inaintatti a du-
blei transvazari a larvei, cu multe doici
gi cu populatie mare pentru a p5stra o
temperatura normal5, m5tci.care s5 se
imperecheze in primele zece zile de la
na!terea lor. fntre conditiile de selec-
tie trebuie s5 precumptineascti cea de
mare prolificitate. Dac5 o astfel de
matc5 pornind la ouat inainte de pri-
mele zile ale primgverii, msregte mereu
num5rul de outi din cuib incit ea s5
atiilg5 cit rnai curind un virf de 1 500-
2 000 ou5 in 24 ore, atunci, fn scurta
perioadti de 60 zile ce precede apa-
ritia marelui cules de la salcim, in
cuib, se cresc dou5 generatii de puiet.
Aceasta inseamn5 cel putin 60 000
albine tinere, adic5 peste 6 kg albin5
care acoper5 bine suprafala celor 24
faguri dintr-un stup Dadant dublu sau
orizontal de tip nou, ori cei 30 faguri
din trei corpuri de stup multietajat.
Cum la noi salcimul, care constituie
marele cules, apare intre 15-20 mai,
perioada celor 60 zile incepe cel mai
 TEHNICA APICOLA 294 LUNA APRILIE

tirziu la 15 martie gi deci in acest albin5. In afar5 de aceasta, munca de

timp virful activitatii de ouat a m i t - realizare a acestei productii mari va
cii trebuie s5 se mentin5 cel putin la fi de patru ori mai redus5, folosind
acest nivel, ba chiar s5 fie depRgit, si in de patru ori rnai putin inventar (stupi),
nici un caz micgorat. Pentru aceasta cit gi cheltuieli la transport in pasto-
stuparul trebuie s5 aib5 colonii puter- ral.
nice la iegirea din iernat, cu multil La aceleagi concluzii au ajuns gi
albin5 tin5r5 de la sfirgitul toamnei, cercetatorii A. Caillas, John Long gi
colonii bine iernate yi cgrora s5 nu C.L. Farrar. Primul a stabilit c5intr-un
le lipseascg nimic. an de secet5 coloniile care au avut
Cu cit perioada de tranzitie de la 1,500 kg albin5 au adunat 2,300 kg
sfirqitul iernii pin5 incepe maximul de miere-marf5, pe cind cele cu 2,475 kg
ouat v a fi de mai scurt5 d u r a t l cu a t i t a l b i n l au adunat 14 kg miere-marf5.
rezerva de albin5 zburatoare la cules Cel de-a1 doilea, John Long, spune
va fi rnai mare, qi cu a t i t rnai mult clar, c i o colonie puternic5 cu 45 000
cu cit acum se nasc cu mult rnai multe albine culegitoare aduce fn stup in
albine fat5 de cele care mor. Aceast5 timpul marelui cules de gapte ori rnai
rezervi mare de albin5 necesar5 cule- m u l t i miere fat8 de cea care are numai
sului principal va acumula in stup o treimemai puling albin5 culeg5toare
mari cantititi de miere, care poate (15 000). La fel C.L. Farrar precizeazg
ajunge in cele zece zile cit tine inflo- c6, dac5 7 kg miere le adun5 o colonie
ritul salcimului la 40-50 kg miere. de 15 000 albine, cea care are 30 000
f n 1961, cind foarte putini stupari din aduni 19 kg, una de 45 000 dB 30 kg,
tar5 au realizat recolt5 la salcim - iar cea de 60 000 d i 40 kg miere. Decj,
c5ci au fost numai citeva zile de cules, crescind num5rul populatiei de patru
timpul fiind rece, cu ploi gi vint - ori fat6 de cea de la prima colonie,
au fost stupini in care cintarul de productia a crescut de gase ori. Expli-
control a inregistrat 42 kg din care catia datti, este c5 ,,in coloniile mari,
s-a extras 24,5 kg miere de stup, relativ rnai putine albine sint ocupate
numai datorit5 faptului c5 toate colo- cu cregterea puietului, gi in consecintti
niile erau de cel putin 5-5,5 kg al- num5rul culeg5toarelor este mult
bin5 zburltoare preg5tit5 din timp. sporit".
f ntr-adevsr, cind o matc5 depune fn aceast5 privint5 crearea de roiuri
numai 1 000 ou5 pe zi - tinind sea- stoloni inprim5var5 cit rnai timpuriu,
m5 c5 o albin5 vara trgiegte obivnuit cu m5tci iernate in afara ghemului,
30 zile-in stup se acumuleaz5 3-3,4 kg sau in stupugori de imperechere cu
albinl, pe cind altacare depune 1500- ram5 rnai mare, roiuri ajutate de 2-3
2 000 ou5 pe zi, va avea 5 kg albin5 ori cu puiet c5p5cit, contribuie ca in
zburgtoare. Aceast5 diferent5 care re- "acelagi stup s5 depung ou5 concomitent
prezintl o urcare numai de 75 %, ridic5 . dou5 m5tci gi deci in pragul marelui
productia de miere nu in aceeagi m5su- cules colonia s5 dispun5 de o populatie
r5, ci de 3-5 ori, gi chiar rnai mult. u n i t l , puternic5 gi spornic5. Pin&
Toti observatorii de specialitate sint atunci, p ~ i n t r - u nschimb de puiet in-
acum de acord c5 o colonie care are o tre colonia de baz5 care d 5 puietul c5-
populatie de 4,5-5 kg albin5d5opro- p5cit celei ajutgtoare, iar aceasta d i
ductie de 2,5 ori mai mare decit cearea- celei dintii puiet necaplcit pentru
lizat5 de 4 colonii numai cu 1,2- 1,5 kg intretinerea gi cregterea lui, se stabi-
TEHNICA APICOLA 295
legte - aga cum s-a ar5tat rnai sus
- un echilibru biologic favorabil am-
belor unit5ti. fntr-adevgr, in colonia
de baz5 se creeaz5 la un moment dat
un numgr insemnat de albine doici care
nu au ce face gi care, primind larve
tinere de hr5nit de la roiul stolon,
cresc un puiet s5n5tos gi cu o longevi-
tate deosebit5. Ca urmare a acestei si-
tuatii, apare in colonie un alt fenomen:
calitatea deosebit5 a tinerelor generatii
care se nasc dintr-o matc5 atit de pro-
lific5. E a este hr5nit5 acum cu canti-
t5ti mari de lgptigor de doicile care
g5sesc polen proasp5t in natur5. Lar-
vele, la rindul lor sfnt hr5nite din bel-
gug de mai multe doici ale stupului.
Ele vor ajunge la maturitate albine cu
calit5ti deosebite: viguroase, mari, cu
glande bine dezvoltate, cu o viabili-
tate rnai mare, ce au influent5 favo-
rabil5 asupra productiei stupului. S-a
stabilit de S.C.A.S. c5: intr-o colonie
care a d a t productia de numai 7 kg
miere la un kilogram de albinii cule-
ggtoare, doicile care hriineau larvele
erau abia de 1,4 pentru fiecare larv5,
pe cind fn colonia puternicii o larv5 era
hr5nit5 de 3,6 doici. Se intelege deci
ce albine s5n5toase gi cu longevitate
deosebit5 vor fi cele hr5nite de un
numgr mai mare de doici.
Celelalte conditii care concur5 la
realizarea marii rezerve de albine zbu-
rltoare pentru culesul principal sfnt:
- spatiu suficient pentru extinderea
cuibului ;
- hranii multii gi bun5 - miere gi
p5stur5 ;
- bolile trebuie prevenite cu mii-
suri igienice gi antibiotice ;
- un regim constant pi normal de
c5ldurg ;
- o metod5 care s5 previn5 roitul,
Pn special cea a inverstirii corpurilor
de cuib.
LUNA M A 1
f n final, aceast5 mare rezerv5 de
albine zbur5toare se realizeazii in stup
atunci cind toate conditiile de creg-
tere a cuibului gi de dezvoltare a colo-
niei gi-au atins apogeul.
LUNA MA1
Flora meliferii din luna mai este
cea mai bogat5 - V.n. Flora meliferci.
Cregterea mitcilor dB rezultate foarte
bune acum, c5ci in perioada marelui
cules albinele doici hr5nesc larvele de
miitci cu mult liiptigor gi deci vor fi
m5tci superioare iar acceptarea lor in
stupi se face ugor. Timpul intre sfirgi-
t u l culesului de la salcim gi cel urm5-
tor de la floarea-soarelui va fi de ase-
menea folosit in acelagi scop.
Fenomene meteorologice in luna
mai. Cu toat6 aceast5 mare boggtie de
flori, luna mai are adeseori unele sur-
prize neplgcute: ploi qi r5celi de
durat5, vinturi puternice care din
nefericire se manifest5 in special in
jurul datei de 12-14 mai. .In 1936
o brumti c5zut5 la 12 mai a dis-
trus toat5 floarea de salcim cauzind
mari pagube apiculturii gi agriculturii.
Ele sint cauzate de interpunerea intre
soare gi pgmint a unei pulberi de ste-
le ce cindva s-au ciocnit in cosmos.
'tn jurul acestor citeva zile apicul-
torii sii se retina de a face roiri, c5ci
dac5 survine u n frig mai pronun-
t a t albinele strinse in ghem vor 15sa
puietul roiului in parte neacoperit,
periclitind viata lui.
fngrijirea lotului apicol este o pre-
ocupare deosebit5 a apicultorului care
face apiculturii stationar5. E l trebuie
s5 insiiminteze mereu parcelele res-
pective .cu alte plante, de fndat5 ce
inflorirea uneia s-a terminat. Facelia
insiimintat5 de cu toamn5 se poate
ara gi ins5minta din nou in aceeagi
parcel5, dac5 i se dau ingr5ggminte
minerale suficiente, in special superfos-
TEHNICA APICOLA
fatul (200 kg la ha). fn aceast5 lung
se pun in nisip la biloane butagii de
levlntic5, care stind sub geamuri in
pat cald inc5 din toamnri, gi-au creat
rldgcioare.
Sosesc prigoriile fllminde din lunga
lor c515torie de la sud, fncep'lnd din
prima decad5 a lunii mai. Ele trec in
stoluri mari gi pericliteazg adeseori re-
ugita cresterii de m5tci in aceastil lun5.
De aceea stuparii trebuie s5-gi pro-
grameze astfel cresterea de mgtci,
pentru a se evita imperecherea lor in
prima decad5 a lui mai.
Folosires roiului stolon. fn pragul
aparitei marelui cules de la 15-20
mail roiul stolon ocup5 un corp intreg
si poate primi pentru recolta de miere
un alt corp sau magazin de recolt5.
Productia aceasta a roiului se trece in
contul coloniei-maml, productie care
astfel este mult m5rit6. De alt5 parte
colonia de bazl, datorit5 acestor ope-
ratii, se mentine in stare activ5 pcn-
tru marele cules, datorit5 evitlrii fri-
gurilor roitului.
Prevenirea roitului este o m5sur5 ce
trebuie s5 fie luat5 de stupar inc5 de la
inceputul celei de-a doua decade a
lunii aprilie, pentru unele colonii foarte
puternice, iar ca prim5 m5sur5, s-a
indicat acolo, organizarea gi intlrirea
roiurilor temporare care au fost ref5-
cute inc5 din martie cu m5tci iernate
Agezarea la timp a unui magazin de recoltti,
peste cuib, previne roitul
296 LUNA MA1
fn afara ghemului V.n. Roirea, pre-
venire.
Cind s-a aplicat una sau alta din
mjsurile preventive indicate acolo
gi totuyi colonia manifest5 tendinta
de roire, stuparul va folosi una din
metodele roirii artificiale pe care o
va face cind qi cum doregte. Cea rnai
practicl este divizarea provizorie a
coloniei, rnai ales dac5 pin5 la apa-
ritia marelui cules rnai sint cel pu-
tin 3-4 silpt5mini V.n. Roire prin
clivizare.
Pregstiri En preajma culesului ma-
re. fngrildirea ouatului mItcii cind
culesul mare este unicul cules din an.
Dupii recomand5rile de ping acum de a
cluta ca matca s5 depun5 un cit rnai
mare numar de ou5 pentru dezvolta-
rea cuibului coloniei care, avind popu-
latie mare, va da productii fnsem-
nate, ar p5rea f5r5 sens acest capitol
de limitare a ouatului mgtcii, in teh-
nica apicol5, ~i totusi sfaturile date
pin5 aici se mentin, c6ci munca de
dezvoltare a cuibului nu trebuie s5
inceteze acolo unde stuparul face
apiculturii pastoi.al5 transportind al-
binele la alt cules, atunci cind cel
precedent s-a terminat. Ba din con-
t r l , atunci el are obligatia ca s5 men-
tin5 cuibul intr-o continu5 activi-
tate gi cu spatiu permanent lsrgit.
Sint ins5 apicultori care nu pot face
transporturi in pastoral din anumi-
t e cazuri justificate pentru ei, sau
nu au in tot cursul sezonului decft
un singur cules principal care, obig-
nuit, este ori la sfirgitul primlverii de
la pomii fructiferi, sau la inceputul
verii care este luna rnai de la salcim,
ori spre sfirgitul verii de la floarea-
soarelui. fn aceast5 situatie limita-
rea ouatului miltcii este o m5surti
bunri, dar flcut6 la timpul oportun,
c5ci dup5 ce acest cules de la salcirn
este aaa de scurt, este filr5 sens ca o
TEHNICA APICOLA 297
insemnati parte a albinelor st,upului
s5 fie ocupate cu ingrijirea unui pu-
iet ce nu-i v a fi de nici un folos gi
care va consuma, - cind vor deveni
albine mature, din acumularea pre-
decesoarelor, in paguba coloniei gi
a stuparului.
Un punct orientativ in privinta
inceputului culesului de salcim este
aparitia mugurilor florali a i acestui
arbore. Cind ei vor avea 2-2,5 cm
lungime, vor rnai trece inch cel mult
10 zile pin6 incepe culesul. Deci dac6
atunci matca v a fi partial limitath
in ouat, aplicind una din miisurile
descrise mai jos, pu1,ine doici vor
rnai avea de hrrinit larve, in timpul
culesului, majoritatea lor luind par-
t e cel putin la prelucrarea nectaru-
lui ce vine atunci in avalan$ri. V.n.
A lbina, prelucrltoarele.
Sint rnai multe metode de a limita
ouatul miitcii gi anume:
1. Se cautii matca care se ridic5 cu
fagurele pe care ea se afl&, punindu-1
pe acesta intr-un corp go1 cu fund;
se aduc ling5 matc5 toti fagurii cu
puiet nec6p5cit1 completind corpul
cu faguri artificiali. Peste corpul cu
mate5 se agaz5 o gratie Hannemann.
Deasupra ei se pune corpul a1 doilea
cu restul de rame cu puiet c5p;icit ~i
hranii cft gi faguri gata cliidifi dar
goi. Deci, matca r5minind jos, nu
va putea s5 depun5 ou6 decit pe mci-
sur5 ce albinele cliidesc numeroyii
faguri artificiali aflati acolo, lucrare
dc duratii, ciici majoritatea albine-
lor sint in corpurile superioare pen-
tru ingrijirea piiietulni, cit gi pentru
strfnsurii.
La stupii orizontali matca se izo-
leazii in marginea opus5 u r d i n i p -
lui pe 2-3 faguri, desp5rtit5 tot cu
grat ie Hannernann.
2. Orfanizarea coloniei cu zece zile
fnaintea inceperii culesului mare d5
L ~ ' P ; I A MAI
rezultat,e mai bune, c a m5sur5 de
limitarea ouatului, crici matca nou5
v a iegi dup5 trei zile de la inceperea
culesului yi deci albinele stnt linig-
t i t e in aceastri perioadri activii, cu
conditia ins5 ca la fiecare 3-4 zile
- cit5 vreme colonia este orfan5 -
ea sri primeascii cite un fagure cu
putin puiet deschis pe care doicile
numeroase din cuih hrgnindu-1 i$i
descarcl astfel prisosul glandelor fa-
ringiene pline cu 15ptigor. Stuparii
nu trebuie sh uite niciodatii cii nu-
rnai o colonie care are puiet nec5pii-
cit, in perioada marelui cules, este
aceea care activeazii in plinatatea
fortelor sale.
3. Izolarea m5tcii in cuibul s5u
cste metoda care d5 de asemenea re-
zultate bune; ea este creatia cerce-
t5torului Babici 1.A. gi const& in
i~rmritoarea tehnic5: se face dintr-o
fitie de gratie Hannemann un cerc
cu un diametru de 200 mm; cercul
are pe ambele margini o fiqie de t a -
blR colturatg. Matca se izoleaz6 in
interiorul cerculni, fixat pe un fa-
gure, ling5 care se apropie gi se in-
f ige fagurele vecin. Colturile cercu-
lui p5trund in cei doi faguri vecini,
pin5 la fundul celulelor. Matca deci,
degi este ingrgditri intre cei doi faguri,
ea poate sii depun5 putine ou5. Pre-
zenta ei intre albine, chiar dac5 are
o limit5 de migcare, d5 posibilitatea
albinelor care trec l a ea prin gratie
s5 o ling5 gi s5-yi transmit5 una al-
teia substanta de matcii. Pozitia a-
cestor faguri in cuib va fi exact in
dreptul urdinigului, unde este locul
cel rnai aerat. l n felul acesta matca
poate r5mine o perioadii rnai lung5,
f5rh ca albinele sB simtii nevoia s5
o schimbe.
Crearea de spafiu pentru marele
cules far% ingradires mgtcii. Se vor
descrie in continuare diferite metode
TEHNICA APICOLA 298
aplicate la cele trei tipuri de stupi
folositi la noi, impiirtind materia-
lul fn dous piirti:
a. metode aplicate coloniilor pu-
ternice cu una sau douii mgtci, ori
b. formarea coloniilor de produc-
tie, aga-zise colonii de strinsurri, prin
unirea a douii-trei colonii mediocre
pentru realizarea unei mari recolte.
La stupii rnullietajati cu doud miitci,
cu podisor Snellgrove, care nu au fost
transportati in pastoral la cules de
la livezi sau rapitii din motive obi-
ective, populatia este mare. Prin
inverssrile periodice ale cuibului la
10-15 zile, s-a inliiturat pericolul
roitului. Roiul stolon de sus a tot
primit puiet cripricit de la colonia de
jos incit cji el a ajuns pe douri corpuri
ce se inverseazri. Pentru lrirgirea spa-
tiului culesurilor de intretinere s-a
intercalat sub podigor, deci peste co-
lonia de bazii, un corp de recoltri,
desp5rtit de cuib cu gratie.
0 prim5 absorbtie de albin5 zbu-
r5toare de la roi s-a fiicut. Albinele
tinere zbur5toare care au iesit din roi
d u p i aceastg absorbtie, circulri acum
prin urdinisul deschis in fati5 avind
scindura de zbor viu colorat5.
Stup cu nucleu ajutgtor deasupra
LUNA MA1
Este timpul sri se aplice metoda
lui C.L.Farrar si anume: cu 24 ore
inainte se va uniformiza mirosul am-
belor unitiiti introducindu-se in fie-
care unitate cite un tampon de vat6
imbibat cu apri de colonie sau alt
miros. A doua zi podi~orul Snellgrove
se retrage definitiv; el va fi inlocuit
cu o a doua gratie Hannernann. Scin-
durica de reper viu coloratri de la
micul urdinis dill fat5 se coboarri,
atjezind-o pe scindura de zbor a colo-
niei de bazii. Albinele de sus vizind
urdinisul lor inchis, dar reperul jos,
vor cobori acolo gi vor intra pe urdi-
nigul mare, larg deschis a coloniei de
bazri, cu care de acum inainte vor con-
lucra din plin.
Inainte cu dous zile de aparitia
culesului principal se extrage mierea
din corpul de recolt5 intercalat pen-
tru a face loc recoltei ce urmeaz5.
Atunci peste corpul din care mierea
s-a extras se mai intercaleazri un al-
tul.
Stupul ada ant-dublu' c5ruia i s-au
f5cut inversririle necesare la timp,
avind si roiul stolon deasupra, agteap-
til culesul de l a salcim ugurat de fa-
gurii cu puiet urcati in roiul stolon,
si care au fost inlocuiti cu alti faguri
gata cliiditi qi cu 1-3 faguri artifi-
ciali. Pentru stringerea recoltei se
intercaleaz5 un corp sub podisor des-
piirt,it de cuibul de jos cu gratie.
La stupii Dadant cu rnagazin li se
adaugii acum dou5 magazine cu fa-
guri gata cliiditi. Fagurii de acolo
vor fi putin mai distantati pentru ca
albinele cliiditoare s5 prelungeascri
peretii celulelor, gi astfel matca s5
nu poat5 depune ouii in ei. Magazi-
nu1 se agaz5 cind partea de sus a fa-
gurilor din cuib incepe sri fie inilbi-
tii cu cear5 nou5. Pe misura culesu-
lui se suprapun alte magazine sau
cite un corp Intreg.
TEHNICA APICOLA 299
La stupii orizontali cu o singur5
matc5, dar puternici, cu dou5 urdi-
niguri spre cele dou5 margini fron-
tale, operatiile ce preced marele cu-
les sint mai complicate. In acest stup
spatiul o data ocupat cu toate
ramele sale, deci cu un cuib ce se in-
tinde pe 15-16 faguri - r5mine
prea putin loc pentru strinsur5; a-
far5 dac5 in 8-9 faguri ce mai sint
disponibili mierea adunat5 este ex-
tras5 cind s-a maturat cel putin par-
tial, qi ei se agazi la loc pentru o
nou5 umplere.
Operatia cea rnai sigur5 gi rnai
lesnicioas5 este ca s5 se foloseasc5 in
exploatarea acestui stup o gratie
Hannemann care este agezat5 in po-
zitie vertical5 ca o diafragm6 etan-
4%. Cu ea se limiteaz5 cuibul m5tcii
la un spatiu de cel mult 10 faguri,
riiminind disponibil pentru cules res-
t u l de 14 faguri ceea ce satisface Pn
parte cerintele unui cules multumi-
tor, dar nu bogat. Matca dacti are
numai atitia faguri in cuibul s5u,
va oua pe elipse rnai mari ce se in-
tind pe toat5 suprafata fagurilor.
Acum insa in pragul marelui cules
se 15rgegte spatiul de acumulare a1
stupului cu 10-12 zile inainte in
felul urmgtor: se limiteaz5 cuibul
m5tcii la un spatiu numai de 30 cm
in 15rgime in marginea opus5 urdi-
nigului principal, unde de fapt cui-
bul fusese agezat chiar ling5 gratia
despgrtitoare, urmat de unul cu pu-
iet capgcit, doi faguri gata clgditi,
calzi gi pulverizati cu ap5 indulcitti
qi apoi un fagure artificial, plus
unul cu p5sturfi gi ceva miere, deci
in total cel mult gase faguri; restul
de faguri cu puiet deschis se agaz5
dincolo de gratie, deci in compar-
timentul de strinsur5, agezati chiar
ling5 gratie in aceeagi ordine in
care au fost in cuibul -m5tcii fna-
LUNA MAI
inte de aceast5 schimbare; urmeaz5
apoi puietul c&p5cit, iar dup5 ei,
pin5 la marginea opus5 cuibului (deci
pin5 la urdiniqul principal) se com-
pleteaz5 cu faguri goi gata cl5diti.
Matca v a ocupa Pn scurt timp fagurii
ce-i are la dispozitie incit dup5 10
zile nu rnai g5seqte loc de ouat. Dac5
apicultorul are intentia de a pleca
cu stupii in pastoral imediat dup5
recolta de la salcim fie la munte la
cules de la zmeur5, sau la coriandru
ori sparcet5, atunci nu opregte mat-
ca din ouat. E l scoate din marginea
compartimentului de strinsur5 3 fa-
guri cu miere maturatti gi impinge
de la gratie totul spre marginea opus5
unde este golul r5mas dup5 retrage-
rea fagurilor cu miere. fn golul r5-
mas acum ling5 gratie se agaz5 fagu-
rii cu puiet retragi din cuib, matca
rgminind pe loc in spatiu restrins.
Golul r6mas in cuib este completat
cu fagurele cu matca pe el-, care se
agazti ling5 gratie, completind res-
t u l cu atitia faguri gata cl5diti gi ar-
tificiali, citi au fost trecuti dincolo
de gratie.
Cei care au stupi verticali vechi,
in depozit gi nefolositi, sau maga-
zine de recolt5 disponibile, vor pro-
ceda astfel: in pragul marelui cules
se scoate capacul stupului orizontal
din balamale, se ridic5 scindurelele-
podigor din mijlocul stupului, se a-
gaz5 orizontal o gratie qi apoi u n corp
de stup vertical plin cu faguri gata
cl6diti, sau dou5 magazii de recolt5.
Albinele ggsesc acest dispozitiv pe
placul lor qi adun5 miere acolo. La
G.A.S.Periq se aplica aceastti metod5
folosind magazinele de recolt5 a stu-
pilor verticali.
La stupii orizontali cu douci colonii
rezultatele erau gi mai bune. fn atare
situatie ori una din colonii era din
timp retras5, stimulat5 qi condus5
TEHNICA APICOLA
ping in pragul culesului aga cum s-a
ar6tat mai sus, sau - gi mai bine
- se punea gratie la mijloc peste
stupul orizontal ciiruia ii retriigea
podigorul pe spatiul gratiei gi ambele
colonii conlucrau in magazinele de
recolt5 ce li se tot adiiugau pin5 se
termina recolta pe mgsura cerinf,elor.
1. M e t o d a M i l l e r c u o s i n -
g u r c i m a t c d i n s t u p . Cindstu-
parii au numai patru corpuri de
stup multietajati adicii trei de cuib
si unul de recoltii, ei trebuie sA
ajungii unei colonii puternice. Me-
toda este folosit5 in S.U.A. ba-
zindu-se pe principiul descongesti-
on5rii periodice a cuibului. fnce-
pPnd din aprilie, cind pomii roditori
incep s5 infloreascii, matca este izo-
latii cu o gratie in douii corpuri de
jos.
Tehnica acestei metode este urml-
toarea :
Coloniile puternice iegite din iar-
n 5 pe cele douii corpuri, stimulate
permanent de la inceputul lunii mar-
tie, vor avea un cuib masiv in corpul
superior nr.2 gi cu tendinte de cobo-
rire in corpul inferior. Pentru a pre-
veni aparitia frigurilor roitului gi
totodatii pentru a da albinelor spa-
tiul de strinsurii la inflorirea pomi-
lor roditori, cuibul se imparte astfel:
pe capacul pus pe pAmint in pozitie
rgsturnatii, se agazB corpul de sus nr.
2. Peste corpul nr.1 care rtimine de
acunt permanent pentru rnatcci, se a-
sazii o gratie peste care se pune un
corp nou, plin cu faguri gata clgditi,
deci corpul nr.3. Din corpul nr.2 a-
gezat pe capac se scot pe rind fagurii
mtiturind cu peria albina de pe ei pe
un ceargaf intins in fata urdinigului.
E i se agaz6 in acelagi corp, (nr.2)
piistrind aceeasi ordine, dupS ce an
fost examinati cu atentie dacii au
botci, in care caz se vor strica.
300 LUNA MA[
Acest corp nr.2 cu puiet far5 al-
bina acoperitoare, se agaza peste cel
nou, deci peste corpul nr.3 ce se aFl5
la mijloc. 0 parte din albinele doici
miiturate in fata urdinigului se ri-
dic5 sus la puiet, iar rest111 rgmine
jos in cuib impreunii cu matca. i n
corpul de sus cu puiet qi multti al-
bin5 tiniirii se intercaleazii din 2 in
2 zile cite un fagure artificial care, de
indat5 ce este clAdit, este scos gi in-
locuit cu altul; in felul acesta, o dat5
cu culesul de aprilie, albinele cliidesc
numerogi faguri .
Peste zece zile de la aceastg opera-
tie, se verificii din nou corpul nr.2 de
sus gi dacii albinele au facut botci,
se stricA. Cum matca in acest timp
va completa cu puiet gi ouii toti fa-
gurii din cuibul de jos, deci din cor-
pul nr.1 yi ar fi pericol de roit, stu-
parul mat6 periodic fagurii cu puiet
cu albina acoperitoare intr-un no11
corp nr.4 pus deasupra corpului nr.
2, l5sind jos, in cuib, numai doi fa-
guri cii puiet 8i matc5. Fagurii sint,
agezati la mijloc mArginindu-i in am-
bele pArti cu faguri goi gata clAdifi 1
gi artificiali. La mutarea puietului
in corpul nr.4, dacg se giisesc botci 1
de roit, acestea vor fi stricate.
La un cules bogat gi prelung, api-
cultorul, care n-are mai mult decit
~'
cele patru corpuri indicate rnai sus,
extrage o parte din mierea maturata
din corpul nr.3 qi 2, agezind fagurii la
locul lor dup5 extractie. Acum se
retrage de pe corpul de jos gratia
pentru a inlesni miitcii s5-gi extindii
cuibul gi in corpul a1 doilea, in vc-
derea pregcitirii unei noi serii de al-
bine culegiitoare pentru culesul de
varti de la floarea-soarelui.
Rletoda Miller cere un inventar
redus, dar in schimb desele interven- .
t i i ale stuparului necesitii un rolum
de lucru mBrit, pe care la o stupin5
TEHNICA APICOLA
mare cu stupi numerogi, nu-1 poate
satisface un singur apicultor.
2. M e t o d a l u i R o b i n s o n
cu stupi cu magazine de recolt5 este
practicat5 mult in S.U.A. Coloniile
ierneaz5 pe dou5 corpuri de stup t i p
Langstroth, cu populatii puternice
qi rezerve insemnate de miere gi p5s-
tur5. Pentru sigurantri, se agaz5 dea-
supra un magazin de recolt5 la fel
cu cel a1 stupului Dadant plin cu
miere de cea mai bun5 calitate in
faguri de culoare inchis5.
La controlul din martie se desface
unitatea ghemului din cele dou5 cor-
puri in care albinele au iernat, ma-
joritatea albinelor fiind in corpul a1
doilea de sus, sub magazin. Pentru a
d a albinelor siguranta in ce privevte
rezervele de hran5, se scot patru fa-
guri goliti de miere din corpul de jos
care se inlocuiesc cu patru faguri
plini luali din depozit, h i n d ceilalti
faguri goi la mijloc. Pentru ca ghe-
mu1 si cuibul s5 stea in locul cel mai
cald din stup, magazinul de recolt5
se intercaleaz5 intre cele dou5 cor-
puri. fn felul acesta albinele stau sus,
la c6ldur5, iar jos ele au rezerve in-
semnate de miere, a t i t in magazinul
de recolt5 cit si in cei patru faguri
plini introdusi in corpul de jos.
Cum ins5 mai tirziu m5tcii ii tre-
buie spatiu larg de extindere, la in-
ceputul lui aprilie, magazinul de re-
colt5 intercalat este pus pe fund, re-
organizind colonia pe ambele corpuri
deasupra magazinului de recoltli;
matca igi extinde in jos volumul cui-
bului, in fagurii goi din mijlocul
corpului intercalat.
La inceputul lunii mai, pentru a
preveni aparitia frigurilor roitului,
apicultorr~lface o prim5 inversare a
cuibului intre cele dou5 corpuri; in
felul acesta, matca, care oua cu oa-
recari ezit5ri in corpul inferior, se
301 , LUNA MA1
urc5 deasupra, unde este locul mai
cald, oc,upB cu puiet fagurii de acolo
si extinde lateral elipsele gi in acest
corp. Cum ins5 in aceast.5 lung in-
cepe un cules de oarecare intensitate,
stuparul retrage o dat.5 cu inversarea
si magazinul de recolt5 de pe fund,
15sind acolo cuibul unitar. Magazi-
nu1 este urcat deasupra cuibului,
intercalind intre magazin gi corpul
superior a1 cuibului o gratie Hanne-
mann. In aceast5 situatie albinele
se gr5besc s5 urce rezervele de hran5
din cei patru faguri de cuib in fagurii
de culoare inchis5 ai magazinului
golit de miere. Ele I5rgesc cuibul
m5tcii, iar str5mutarea mierei echi-
valeaz5 cu o hrgnire stimulentil.
Cum ins5 culesul se intetegte iar
albinele au nevoie de spatiu larg pen-
tru strinsur6, apicultorul pune peste
magazin un corp nou, dar numai cu
opt faguri gata clgditi de culoare
deschis5. Albinele ii prefed acum,
ocupindu-i cu miere nou5. Pe m5su-
r5 ce culesul se intensific5, matca
din cuibul de jos ocup5 imediat cu
ou6 orice celul5 din care ies albinelc
tinere; in felul acesta culeg5toarele
nu-i pot bloca cuihul; in schimb,
lor, li se pune la dispozitie un alt-
corp nou cn faguri gata clhditi qi ar-
tificiali. Obignuit noul corp cu fa-
guri goi se agazii sus peste cel prece-
dent, dar cind este nevoie sB se pun5
un a1 treilea corp de recolt5, se co-
boaril pe cuib cel de sus cu fagurii
ocupati partial cii miere, iar in lo-
cul s5u se agaz5 deasupra cel cu fa-
guri goi nou sosit. In felul acesta se
procedeaz5 mereu pin5 la termina-
rea culesului. Atunci mierea se ex-
trage, iar stupii sint mutali la a l l
cules.
C11 ocazia marelui cules mult'i stu-
pari din S.U.A. ohipuiesc s5 schim-
be anual mgtcile, pentru a evita in-
TEHNICA APICOLA
trarea coloniilor in frigurile roitului,
cit gi pentru c5 acolo ele se epuizeaz5
repede cu activitatea lor prodigioa-
s5. f n acest scop ei retrag din cuibul
de jos citiva faguri cu puiet c5p5cit
cu albina acoperitoare, dup5 oe-i ve-
rific5 s5 nu fie cumva pe ei matca co-
loniei, qi Pi agaz5 intr-un corp aparte
ce are la fund un dublu separator -
V.n. f n acest corp m5tur5 cu peria
albina tin5rii de pe alti 2-3 faguri
cu puiet deschis, dupg care urc5 cor-
pul sus pentru ca in el albinele s5-$i
creasc5 o matc5 nou5. Circulatia lor
se va face pe urdinigul rotund din
peretele frontal a1 corpului. Obis-
nuit, in corpul superior rimin numai
albine tinere, c5ci cele zbur5toafe
ies imediat gi se duc la locul lor. No-
ului roi stolon i se poate da dup5 ci-
teva ore o matc5 virgin5 care s5 nu
f i fost hriinitl de albinele coloniei
de selectie din care ea provine; ea
eate dat5 in colivie alltomatm6.fn lip-
s5 de m6tci se dB roiului o botc5 ma-
turg crescut5 in colonia de selectie,
botc5 agezat5 sus intre spetezele ra-
melor mijlocage V.n. Mztci, altoirea
botcilor. Cind matca nou5 a inceput
s5 ou5 sus, se retrage separatorul
dublu de sub corp, clt qi gratia Han-
nemann ce desparte cuibul de jos.
Matca b5trin6 n u urc5 sus, c5ci aco-
lo corpurile au miere gi constituie un
baraj pentru ea. fn schimb, pe ince-
tul, matca tin5r5 coboar5 ea in cui-
bul de jos, iar cea veche dispare, ti-
n5ra rliminind in locul ei. f n felul
acesta colonia dup5 marele cules
nu va roi. La terminarea sezonului
de cules, deci dup5 floarea-soarelui,
stupul se reduce la cele dou5 corpuri,
initiale, avPnd grijii ca matca sii nu-gi
micgoreze ouatul, ci s5 preg5teasc5
populatie numeroas5 pentru iernare.
3. M e t o d a lull John
L o n g , care realizeazii o productie
302 LUNA MAI
medie d e 150 kg miere anual de stup,
degi nu se afl5 intr-o regiune prea bo-
gat6 din Iowa (S.U.A.), este urm5-
toarea: cuibul coloniilor sale este
pastrat a t f t iarna cft gi vara pe 3
corpuri. f n timpul roigtei inverseaz5
corpurile, iar la cules adaug5 corpuri
suplimentare.
L a agezarea la iernat a coloniilor,
stuparul las5 in cele trei corpuri de
cuib numai faguri de culoare inchis5,
care t i n rnai cald albinelor. Hrana
pentru iarn5 este de 36 kg miere plus
pSstur5 care, - zice el - ,,orkit
este de mult5 tot nu ajunge pentru
primlvar5, ci este nevoie s5 mai dau
albinelor pistur5 de la rezerv5" (J.
Long). Coloniile ierneaza afar5 far5
protectie exterioar5, dar aparate de
vfntul rece nordic.
f n prim5var5, matca prefer5 s5
urce in corpul superior ca s5 formeze
cuibul, dar curind acolo sosesc gi cu-
leggtoarele cu strinsura lor prim5-
viiraticii ocupindu-i locul, ceea ce o
obligil s5 coboare cu evident5 ezitare
in corpul s5u din mijloc, unde este
ins5 mai putin5 cgldurl decit sus.
Dacii stuparul nu intervine, ur-
meaz5, o stagnare relativ5 in ouatul
m5tcii. De aceea el coboar5 pe fun-
dul stupului corpul cu puiet de sus
si urc5 acolo, in locul lui, corpul cu
fagurii goi de pe fund. Deci pune la
dispozitia m5tcii un corp cu faguri
buni pentru extinderea cuibului, In
locul cel mai cald din stup, faguri
care in t i m p de dou5 slptgmini vor
fi ocupati in intregime cu puiet nou.
fntre acesta intervale de timp, prin
eclozionarea puietului, fagurii din
corpul de jos sint iar5gi goi. Atunci
se face o nou5 inversare a celor dou5
corpuri, urm5rind astfel mereu prin-
cipiul c 5 totdeauna corpul cel mai
populat s5 fie pus jos pe fund, iar cel
cu fagurii rnai goi sB fie mutat sus.
TEHNICA AP1COI.A 303
Pentru a inlesni albinelor o circula-
tie mai activl, incepind din aprilie,
se deschide la fiecare corp de cuib,
urdinigul rotund din peretele frontal.
fn felul acesta albinele nu numai c5
vor cregte un puiet numeros, dar igi
fac in cuib o rezerv5 de h r a n l de ca-
litate superioarg, din culesul de pri-
m5varCi.
La aparitia culesului mare stupa-
rul pune o gratie Hannemann pest,e
cuibul cu trei corpuri si adaug5 cor-
puri suplimentare f l r 5 limit5 pentru
strinsur6 de miere. Inversarea corpu-
rilor de cuib v a continua periodic pen-
t r u inlgturarea roitului.
Metodele descrise rnai sus sint apli-
cabile gi stupului Dadant dublu dar
avind in vedere ci5 volumul lui este
rnai mare, c5ci el are 12 rame in fie-
care corp, iar ramele sint rnai inalte
cu 7 cm fat5 de cele ale stupului mul-
tietajat, apicultorul va m6ri spatiul
de extindere gi de depozitare, numai
in mlsura cerintelor coloniilor sale.
4. M e t o d a f o r r n c i r i i c o -
l o n i e i d e s t r i n s u r i i pen-
t r u realizarea m a r i i
p r o d u c t i i . fn acest scop, co-
lonia-mam5 impreunl cu nucleul a-
jutstor din acelagi stup sau cu roiul
stolon al5turat formeazl o unitate
de productie.
fntr-adevlr, stupinele bine con-
duse vor avea acum stupi cu popu-
latii foarte numeroase de a l b i n l la
multietajati pe cite 2-3 corpuri plus
roiul stolon; la Dadant dubli d o u l
corpuri de cuib plus roiul ce s t l dea-
supra, sau la tipul orizontal colonie
puternic6 pe 16-18 faguri plus ro-
iul stolon pe 7-8 rame ce s t l in stu-
pul allturat.
Dintre aceste roiuri sint unele a t i t
de inaintate, fncit pot constitui sin-
gure unitgti economice rentabile, va-
lorificind culesul independent de co-
LUNA MA1
loniile-mam5. Cei mai multi stoloni
ins5 vor trebui uniti cu coloniile din
care provin gi allturi de care stau,
tocmai pentru a forma colonii puter-
nice de strtnsurd, care pot d a mari
productii.
Cele rnai rentabile colonii sint cele
care au 5 kg albine zburltoare.
5. M e t o d a S n e l l g r o v e
L a stupii multietajati cu colonii
puternice, cu un cuib pe 2 qi chiar
pe 3 corpuri plus roiul stolon deasu-
pra, separat prin podigor-separator
t i p Snellgrove, roi clruia de la for-
mare si pin8 acum, i s-a tot dat puiet
c5plcit din colonia-maml gi a cedat
acesteia puiet deschis. A devenit ast-
fel un roi stolon puternic cu m u l t l
a l b i n l zburiltoare, ce iese pe urdini-
gul din spate.
Cu trei zile inaintea marelui cules
se face o ultim5 inversare a corpuri-
lor cuibului de jos, astfel fncit in
corpul coborit pe fund se a f l l majo-
ritatea puietului deschis. Pentru a
elibera un cit rnai mare num8r de al-
bine de grija acestui puiet, se ridicl
Sn roiul stolon 2-3 faguri cu puiet
nec5plcit f5rl albina acoperitoare.
fn corpul ce a fost ping atunci pe
fund gi prin inversare este acum sus,
se a f l l unii faguri cu puiet matur
gata s l plr5seascl celulele, cit gi
fagurii goliti de puiet pe care matca
ce s-a urcat acolo sus ii ocupl repede:
de asemenea, rnai sint acolo faguri cu
miere gi cu p5stur8 spre margini.
Urdinigurile rotunde din peretii
I
frontali ai acestor corpuri vor fi 15-
sate deschise in permanents pin5 la
terminarea culesului; albinele se vor
obignui s5 circule pe acolo scurtind
astfel drumul ce duce la fagurii de
strinsurl din corp.
Deasupra cuibului format din cele
2-3 corpuri de jos se pune o gratie
Hannemann, avfnd peste ea un corp
TEHNICA APICOLA
nou plin cu faguri goi gata clciditi, cit
gi 2-3 artificiali. Peste acest corp nou
se agazg roiul stolon plin cu albind
qi puiet, care vine acum sus in rindul
a1 patrulea sau chiar a1 cincilea, dar
cn urdinig in spate, avind scinduric5
de zbor viu coloratd, diferitii fat5 de
culoarea corpului de stup.
Cind dupa patru zile culesul a
apiirut, inplinii zi de zbor se face pri-
ma absorbtie de albinii zburiitoare.
Dupii 2 - 3 zile, albina din roiul
stolon, ajunsd la maturitate de zbor
iese s d - ~ facg
i zborul de recunoastere.
Ele vor porni pe urdiniaul nou, unde
se va fixa 0 altii scinduricd viu co-
loratii. Roiul de sus dupii aapte zile
poate iarggi ~5 dea coloniei de baz5
tineretul S ~ Ucare , SB ajute mai de-
parte la cules.
Bineinteles cg s t u ~ a r u lare g r i d
c a peste cele d 0 ~ corpuri
5 de cuih de
JOS sd pun5 mereu ~ 0 r p u r iCU faguri
gata cldditi fji artificiali pe care al-
binele ambelor unit5ti le vor umple
cu miere. Gratia Hannemann pus5
initial peste cuib poate fi suprimat5,
dac5 primul corp cU strinsurg este
OcuPat cu miere, CorP Peste care mat-
c a cu greu trece. Distantarea faguri-
lor goi gata cldditi de asemenea este
0 fr'na ~ e n t r ue': C'nd are 1' d"I'0-
zitie trei corpuri de cuib care se in-
verseazg inaintea aparitiei marelui
cules, matca are spatiu suficient.
Stuparii care urmiiresc obtinerea
d e sectiuni la marele cules, vor apli-
c a tehnica gi orinduirea lor aga cum
este la locul respecti.c,. \ r a n .
Miere, miere in sectiuni.
La slupii Dadanl puternici cu dou6
corpuri de cuib, un magazin de re-
eoltg pe fund rji un carp cu roiul sto-
lon puternic deasupra, despgrtit cu
podirjOr-separator Snellgroue, se va
proceda asa cum s-a a r j t a t mai ina-
inte.
304 LUNA MA1
Stuparii care nu folosesc podiaor-
separator t i p Snellgrove dar au la
roiul stolon fund de placaj, deci far5
-4
IC
1
urdinirjuri multiple, pot forma o co- r',
lonie de productie (strinsurg) prin 1 1
1
unirea coloniei-mamii cu roiul sto-
lon prin scoaterea fundului de pla-
caj ~i inlocuirea lui cu un jurnal,
dup5 ce cu 24 ore inainte s-a unifor-
mizat mirosul ambelor unitgti cu
un tampon de vat5 imbibat cu apd
parfumat5.
In momentul cind se aplic6 jur-
nalul intre corpuri, se scoate matca
de jos cu fagurele pe care se afls,
impreun& cu alti doi faguri cu puiet
si hrang; - cu ea se formeaza un
nucleu de rezervG in stup pepinier,
unde ea iai activitatea; in
stup r5mine matca tiniirii a roiului 1
stolon. Roiului stolon unit i se lasii
deschis urdinigul de sus, pe unde al-
binele au circulat pin5 pen-
t r u a nu le tulbura acti\~itatea. Ele
g5sesc spatiu larg pentru depozita-
rea rnierei in corpul cu faguri
gats clgditi de sub roiul intercalat
deci intre corpul de cuib a1 fostei
colonii-mamii qi corpul roiului sto-
lon.
La slupii de lip oriaontal sin-
colonic in stup, plus roiul sto-
lon Fare ocupg un stup aparte, lllcra-
rea se executg astfel:
- Se scoate din colonia-mamri
v i r s t n i ~ scu fagurele pe care
ea a fost gdsitii, punindu-1 provizo-
riu in liidita portativ5 de lucru; se
mai adaug5 acolo incii un fagure cu
p i ~ i e tciipeeit gi unul cu puiet des-
chis, plus un fagure cu hranA ai mai
ales cu pgsturg si miere, precllm li J\
*
unu1 go1 gats clgdit. Se formeaza t
astfel un nucleu de rezervd care va fi
addpostit intr-un stup-pepinier in
care se aduc si alte nuclee de rezervs.
TEHNICA APICOLA
- Cuiburile celor dou5 unitgti,
adic8 a1 coloniei-mam8 gi a1 roiului
stolon din directa vecingtate, se uni-
fic5 si se restructureaz5 astfel: tot
puietul nec5pgcit cu albina acoperi-
toare ~i cu matca tin8rti a stolonului
se mut5 in latura opus5 urdinisului
mare, formind un compartiment
aparte; acolo se adaug5 un fagure ar-
tificial, unul cu miere qi altul gata
cl5dit pentru matcti. Compartimen-
tul este acoperit cu scindurele de po-
digor cit cuprinde el, sau cu sipci
asezate intre rame; la marginea din-
spre cuib se asaz5 o gratie Hanne-
mann ca un fel de diafragmfi care s5
nu aib5 nici un go1 lateral prin care
matca ar putea trece in comparti-
mentul mare. Dincolo de gratia Han-
nemann se asazZi tot puietul c5p5cit7
f a p r i i gata clgditi si fagurii cu mie-
re. .4lbinele circulti pe urdinisul ma-
re, unde s-a adus si scindurica de
zbor a roiului, viu coloratii, care
atrage atentia celor din fostul roi. Al-
binele conlucreazri f5r5 conflicte, da-
c5 inainte cu 2-3 zile s-a unificat
mirosul ambelor unit5ti cu douri tam-
poane de vat5 cu parfum. Stupul go1
a1 fostului roi se indepgrteazj.
La un ctiles bogat se pot pune
deasupra dou5 magazine de recolt5
din cele de la stupii Dadant. Stuparii
care vor s 5 obtin5 miere in sectiuni,
le agaz8 in rama special5 de tip ver-
tical, asa cum se arat5 la locul res-
pectiv. Ele pot fi agezate ?i deasupra
intr-un cat special; in acest caz ins5
operatia se face numai atunci cind
fagurii de jos sint absolut complet
ocupati cu miere, gi albinele nu mai
a u unde pune strinsura. In aceast5
din urm5 situatie insti dac: culesul
se intrerupe, adeseori r5min multe
sec?,iuni incepute gi neterminate. \*.n.
Mierea, sectiuni in stup orizont al.
305 LUNA MA1
hlatca veche, a nucleului format,
dup8 ce a inceput sli o u i In pepini-
erii, va fi inl5turat5 si inlocuit5 cil
o botc5 c5p8ciLCi. fn felul acesta toa-
t e nucleele din stupul pepinier, peste
douti ~Cipttimini, vor avea mgtci ti-
nere.
Cu stupul orizontal cu douii colonii
iernate cu urdinis mare, comun, l a
mijloc, colonii despsrtite prin dia-
fragmi? dub15 din pin25 metalic5 sau
dub15 gratie, colonii din care s-au
filcut la timpul potrivit cite un roi
stolon, puse separate intr-un corp ce
st5 al5turi de stupul-mamil, despgr-
titi si ei la rindul lor printr-o dia-
fragml din pinzi? metalici, se for-
meaz8 o colonie puternicg de strin-
sur5 in felul urmstor:
- dacti roiurile stoloni din stu-
pu1 al5turat sint prea puternici, se
unificri la marele cules, luind una
din m5tci cu care se face un nu-
cleu la marginea stupului, deschizin-
du-i un urdinis lateral;
- ambele unit5ti vor lucra-indepen-
dent de colonia-mam5, c5ci puietul
lor se concentreaz5 in dreptul urdi-
nigului, se completeaz5 golul cu fa-
guri gata cl5diti si artificiali asezati
ling8 cuib. Bineinteles cG inainte de
unificarea lor ei au fost uniformizati
din punct de vedere a1 mirosului.
Stupul orizontal avind 24 rame cu
o colonie de bazci, urdink mare la mi^-
loc in fat&.$ in spate, cit si douZ nu-
clee laterale, fiecare cu u r d i n i ~ e mai
mici in c o l ~ u r i l eperetelui frontal qi
scindurele viu colorate - (diferite
cu tot,ul de culoarea stupulni) - se
orinduieqte astfel acum in pragul
marelui cules. formind o puternicg
colonie de strinsurri:
Colonia de bazti a j u n s j puternicX
pe cei 12 faguri ai stii, imputernicind
permanent in tot cursul primgverii
cele dou5 nuclee algturate, fiecare pe
 TEHNICA APICOLA 306 L r n A MA1

cite 6 faguri, desp5rtite cu diafragm5 Coloniile care din anumite cauze

din pinz5 metalic5 dubl6, acum in nu au putut atinge in pragul mare-
pragul marelui cules, va primi prin lui cules cel putin 3,5 kg albin5 zbu-
absorbtie albina de la cele dou5 nu- rgtoare, vor valorifica culesul m u l t
clee in felul urmiitor: se inchid urdi- mai bine dac5 se vor uni, pgstrind:
nigurile din fat5 ale celor dou5 nu- mltcile disponibile in nuclee puse
clee ajut5toare de la colturi, des- in stupi colectivi.
chizindu-se urdiniguri corespunzii- Valorificarea energiei de lucrr~ s
toare pentru ele in colturile din spa- albinclor care au roit natural Asupra
te. Scindurelele de zbor viu colorate roirii naturale s-a scris pe larg la lo-
ale celor dou5 nuclee ajut5toare se cul pot,rivit V.n. Roi, roire, dar s-a
trec pe scindura de zbor a coloniei de rezervat aici explicatia felului cum
bazl din mijloc. Toat5 albina zbu- se valorific6 energia de lucru a ro-
rgtoare a celor dou5 nuclee aflat5 in iului natural, fiind o problem5 d e
cimp, atras5 fiind de cele dou5 scin- tehnic5.
durele viu colorate va intra in colo- Luna rnai este fnceputul roirii na-
nia din mijloc pe urdinigul mare. turale, rnai cu seam5 la stupii puter-
Nucleelor ajut5toare li se d 5 2-3 nici. Trebuie luate toate m5surile d e
zile ap5; intre timp li se aplic5 scin- prevenire, pentru a nu avea nemul-
durele viu colorate cu alt5 culoare tumirea unei productii mult micgo-
decit cea pe care au avut-o preceden- rate. V.n. Roire, prevenirea.
/ tele. Dup5 7 zile, cind mult tineret Roiul, prin iegirea lui din stup,
a iesit in zbor de recunoagtere, se micsoreazci mult colonia la cules,
poate face o nou5 absorbtie de albin6 pr5sill si selectie. 0 dat5 cu roirea
zburgtoare din cele dou5 nuclee, in- natural5 toate aceste obiective i i
chizind urdinigurile nucleelor, dar scap5 stuparului si numai recurglnd l a
deschizind gi urdinisul din spate a1 anumite subtilit5ti tehnice el poate
coloniei de baz5, la care se atagazii ajunge la rezultate bune. Nu tot-
scfndurelele de zbor ale nucleelor. deauna ins5 roirea natural5 poate
Peste trei zile se elibereaz5 albina cauza micgorarea produciiei. Din
tin5r5 din nuclee pe vechile urdini- contra, sint stupari cu mare renume,
guri din fat$. Operatia de absorbtie cum e Koleanda, amintit mai ina-
se poate repeta fnc5 o dat5, aga cum inte, care chiar urm5resc realizarea
se arat5 mai sus. Deci formarea co- ei, dar numai cu indeplinirea anu-
loniei de productie dintr-o colonie mit>ortermene.
puternicl cu dou5 nuclee ajutgtoare 1) Cind roiul natural este timpuriu
are aceeagi manevrare ca gi cea fo- gi el iese din stup cu cel putin 50 zile
losit& la stupii verticali cu podigor inaintea marelui cules, energia sa de
separator tip Snel lgrove lucru va fi indrumat5 in dou5 direc-
La terminarea recoltei, stupul se fii:
reorganizeazl, ca mai inainte, ridi- a) spre claditul economic a1 intre-
cindu-se magazinele de recolt5 pline gului echipament de faguri a1 noului
cu miere. fntrucit ins5 colonia de stup ocupat de roi, de ctitre nume-
bazg ar putea s5 intre in frigurile roasele albine tinere cu glandele ce-
roitului, i se poate schimba matca rifere incl neuzate ;
printr-c botc5 cilplcit5 ce se alto- b) spre o intensificare a ouatului
ieste pe ling5 puiet. mstcii, a1 c5rei puiet doicile 11 vor
fEHNICA APICOLA 307
hr5ni din abundent5, avind glandele
faringiene pline cu 15ptigor.
f n felul acesta in regiunile cu cules
tardiv, cum este muntele sau delta,
~ o i u lajunge puternic in pragul ma-
~ e l u icules. Concomitent cu cregterea
progresiv5 a puterii roiului ce ajunge
o colonie independent5, colonia-ma-
m 5 se supravegheaz5 pentru ca roirea
s 5 nu se continue; plecarea roiului
s 5 nu influenteze in r5u desfggurarea
normal5 a vietii sale. V.n. Roirea,
agezarea in prisac5 a roiului primar.
I n r5stimpul destul de indelungat
ce-1 are de acum inainte pin5 la cu-
lesul mare, ea poate deveni din nou
o colonie puternic5. f n felul acesta
colonia-mam5 gi roiul vor da o mare
productie de miere gi cear5.
2) Cind roiul natural iese inaintea
marelui cules cu 20-24 zile, el nu are
timp indestulltor ca s i poat5 ajunge
o colonie puternic5 de sine, st5t5toa-
re. fn aceast5 situatie apicultorul il
agaz5 al5turi de colonia-mamii; stri-
c5 toate botcile 15sind acesteia nu-
rnai una, cit rnai frumoasii, iar ener-
gia de lucru a roiului o va indrepta
exclusiv in directia cl5dirii de faguri
noi. In acest scop, un roi puternic,
care n u are nici puiet de hrgnit, nici
cules in cimp - ciici marele cules
va apare peste trei sgptgmini - poate
cl5di 10 pin5 la 20 faguri in conditii
perfecte gi numai cu celule de albin5
lucriitoare, clliar dacii se dau albine-
lor in rame numai ffgii de faguri ar-
tificiali.
Roiul va rnai putea contribui cu
energia lui la cules pentru m5rirea
productiei fiind al5turi de colonia-
mam5, rnai cu seam5 cind ocupii un
stup vertical. La inceput el se agaz5
al5turi de colonia-mam5, dar dup5
4-5 zile se urc5 deasupra corpului
d e s t u p , . separat printr-un podigor
tip Snellgrove cu urdinig invers. La
LUNA M A 1
aparitia marelui cules, ambele uni-
t5ti conlucreaz5 in dou5 feluri:
a) sau se ia matca virstnic5 a ro-
iului de sus qi cu ea se formeazl un
nucleu ajutator ce va folosi coloniei
de baz5 dup5 cules, in care caz se
ridic5 podigorul definitiv gi se inlo-
cuiegte cu un, jurnal. Albina roiului
se va uni gi va colabora cu albina-
coloniei-mam5, folosind urdiniqul ro-
tund din spate, pe unde* albina ro-
iului va circula rnai departe;
b) sau se absoarbe albinazburiitoare,
prin tehnica cunoscut5 a manevriirii
dopurilor podigorului-separator tip
Snellgrove, albin5, care intrind in
corpul de strinsur5 de jos va m5ri
productia V.n. Tehnica apicolci, luna
rnai - metode speciale. B ineinteles
cii la aparitia marelui cules, fntre
cele dou5 corpuri se v a pune corpul
de strinsur5 cu fagliri gata cl8diti gi
artificiali.
In aceastii situatie apicultorul tre-
buie sii verifice dacii fn colonia-ma-
m5 roit5 a iegit matca tin5r5 sau,
dac5 albinele nu au mai cladit botci
de roire pe care dup5 4-5 zile le
stric5 din nou .
3) Cind roiul iese nurnai cu 5-6
zile inaintea marelui cules, energia
de lucru a roiului va fi utilizat5 pen-
tru marea productie in felul urm5tor:
- roiul se arjaz5 intr-un stup cu
volum mare, cu jum5tate din num5-
rul fagurilor cliiditi iar restul cu fa-
guri artificiali intercalati intre cei
dintii ; in felul acesta energia de lucru
a albinelor va fi indreptat5 de la in-
ceput rnai mult spre cules decit spre
cl5dit. Se dau roiului doi faguri cu
miere gi polen pentru primele nevoi;
- stupul astfel organizat se agazii
pe locul ocupat de colonia-mam5 care
se agaz5 provizoriu algturi cu urdi-
nigul intors invers; dac5 stupul este
de tip vertical, colonia-mam5 se aga-
TEHNICA APICOLA 308
z5 deasupra, despgrfind-o de roi prin-
tr-un podisor-separator tip Snellgro-
v e ; in aceast5 situatie pozitia urdi-
nigului coloniei-mam5 ce st5 deasu-
pra va fi tot inversat5. Procedind
astfel, toat5 albina culeg5toare care
rnai r5m5sese in colonia-mam5 dupd
plecarea roiului v a popula stupul cu
roi, care avind acum aga de nume-
roase culeg5toare, far5 puiet de cres-
cut gi cu un insemnat numrir de fa-
guri gata cliiditi, va stringe o mare
recolt5. Unirea coloniilor nu se mai
face, ci se las5 ca fiecare unitate s5-gi
duc5 propria sa viatii.
Dacii culesul este bogat, pentru a
nu ocupa albinele roiului cu cregte-
rea de puiet, i se ridic5 matca
virstnic5 in ce-a de-a gaptea zi
de la roit; ea se d5 inapoi coloniei-
mam5 din care plecase, stricind toa-
t e botcile de roire acolo, in afar5 de
cea rnai frumoas5 care se taie cu
atentie gi se altoiegte pe unul din fa-
gurii roiului. Pin5 cind matca nou5
a roiului care iese in aceeagi zi din
botc5 se va imperechea, albinele lui
culegiitoare au umplut stupul cu
rniere. Atunci se retrag 2-3 faguri
ou miere din mijloc, se introduc alti
faguri gata cl5diti de cel putin un
an, in care matca nou5, dup5 impe-
rechere, igi depune ou5le. Intre timp
ins5 culesul Ira fi aproape pe termi-
n a t e ; albina din roi va fi mult uza-
td, in timp ce in colonia-mam5 de
al5t:uri sau de sus, matca virstnicj a
tot depus serii intregi de puiet, in
afar5 de albina tin5rii ce a eclozionat
in cuib dup5 plecarea roiului.
Dac5, dup8 culesul mare se mai
agteapt5 incs un cules de oarecare
important8, ambele colonii se vor
ajuta ca s5-gi dezvolte cuibul, iar in
prima zi dup5 aparitia culesului ur-
m5tor ele se vor uni, colaborind cu
toate fortele vechi gi noi la realizarea
LUNA MAK
unei insemnate productii pentru cea
de-a doua recoltl. Dac5 ins5, dupB
culesul mare, nu mai este de agteptat
un altul pin5 in anul urmgtor, fiecare
mate5 din cele dou5 colonii va con-
tinua o evolutie potolit5 pin5 in
august, cind stimulate, vor cregte
mult puiet. Unite in toamnii, vor
constitui o unitate cu mult5 albinB
tinGr8, care va trece ugor peste greu-
tRtile iernii. Intre timp in&, matca
virstnicii r a fi inlocuit5 cu una tin5r%,
iar la unire una din ele trece la iernat
in afara ghemului dup5 metoda
S.C.A.S., sau se las5 drept nucleu ca
mate5 ajutiitoare.
4) Cind roiul natural iese din stup
chiar in tinzpzzl culesului, el se pune
intr-un stup plin cu faguri gata c15-
diti qi artificiali agezindu-1 in locul
stupului-mam5; acesta se urc5 dea-
supra stupului cu roi, cu urdinigul
in aceeagi directie de zbor, pentru
albine. Culeg5toarele din stupul-ma- .
m5 de sus vor iegi far5 s5 observe c;i
acesta are o alt6 pozifie, iar la in-
toarcere vor intra in stupul de jos
int5rind roiul. Peste 2-3 zile se rnai
dau roiului 2-3 faguri cu puiet de
toate virstele din colonia-mam5 de
sus. fn ziua a gasea dup5 roire, se
stricii toate botcile stupului de sus,
mai putin una. Cind matca tPn5r5 de
acolo s-a imperecheat gi a inceput SB
depun5 ou5, se retrage fundul stu-
pului-mam6 de sus gi se intercaleaz5
in locul s5u un jurnal, dupii ce seara in
prealabil s-a unificat mirosul ambelor
colonii cu un tampon de vat5 muiata
in apri parfumat5. In timpul noptii
albinele rod jurnalul yi se unesc pen-
tru cules cu roiul de jos. JIatca tin5rB
de sus va extinde puietul gi in corpul
secundar, iar energia de lucru a roiului
va fi sustinut5 de intreaga populaf ie
unificatii; ea va aduna mult5 miere
gi albinele vor cladi multi faguri noi.
TEHNICA APICOLA
5) Cind ies deodald in titnpul culesu-
lui lnai multe roiuri, ele vor fi h a t e
s5 se uneasc5 singure din zbor, sau
le im preunil chiar stuparul, formind
astfel un roi gigant de 6-7 kg albin5
zburgtoare.
Cum m5tcile acestor multiple roiuri
ce s-au unit sint in general bune, iar
dac6 ar fi h a t e inipreunil albinele
le-ar ucide pilstrind numai una, api-
cultorul le prinde procedind astfel:
a) r5stoarn5 roiurile unite pe un
ceargaf intins in fata stupului destinat
albinelor s5-l ocupe de atunci inainte;
b) culege toate m5tcile ce se grabesc
s5 intre o dat5 cu albinele in stup si
le inchide separat pe fiecare in cite
o colivie;
c) las5 numai o singuri matcii roiu-
lui gigant, alegind-o pe cea care i se
parc c5 este mai mare, rnai vioaie;
d ) pe celelalte le pBstreaz5 citera
zile in colivii agezate intre doi faguri
msrginagi ai unei colonii cu matc5
vfrstnicil formind cu ele ulterior nuclee
de rezerv5, aga cum se aratB in con-
tinuare.
Apicultorul siberian K o l e a n d a
care practic5 mult metoda roirii na-
turale pentru msrirea productiei, lasil
stupii s5i s5 roiasc5 intr-o proportie d e
50%. E l unegte roiurile formfnd co-
lonii puternice puse in stupi de volum
mare, pe care ii suprainalt5 deodat5
cu cite 3-4 magazine de recolt5. P e
unele din aceste roiuri mai slabe
le foloseqte la intgrirea coloniilor
rnai inapoiate, unind cite 3-4 roiuri
la un 1oc plus colonia de baz5 formind
deci colonii de mare productie. Roiuri-
le sale cl5desc un foarte mare num5r
de faguri, c5ci el intercaleaz5 in cuib
jumiltate faguri cl5diti cu altii artifi-
ciali.
Folosirea coloniei roiie in plin cules
pentru formarea de nuclee se face
astfel:
309 LUNA MA1
a. se valorific6 culesul la maximum,
agezind roiul in stup aparte cu faguri
artificiali, doi cllditi gi doi cu miere
gi p5stur5. Roiul se m u t i in locul stu-
pului-mam5 roit, care se transport5
in a l t loc din prisaci;
b. toat5 albina zburatoare din stu-
pul-mam5 transportat, zhoar6 la ve-
chiul loc gi va intra deci in stupul nou
cu roiul prins;
c. stupul-mam5 r5mas numai cu
albina tin5r5 gi plin de botci, se trans-
form5 in stup pepinier, fragmentind
cuibul in nuclee de cite trei faguri,
din care fiecarui nucleu i se lasil 1-2
faguri cu puiet si cite o botc5. Botcile
de prisos se stricl. Acolo unde, pe
fagurele cu puiet nu se afl5 nici o
botcil, se altoiegte una din cele de
prisos ; fiecare nucleu primegte citeva
zile ap5 qi va fi stimulat permanent
pin5 cind m5tcile tinere incep s5 ouri
gi chiar in continuare, dac5 culesul a
incetat.
Intensificarea zborului la cules rnai
cu seam6 inspre seari, prelungindu-l
inc5 cu cel putin o or8 dupil obisnuitul
program a1 albinelor dintr-o prisacl,
se face dind in jgheabul ramei hr5ni-
tor cite 100-150 g sirop de miere aro-
nlatizat cu unele extracte din plante
melifere, variate de la ei la zi. S-a
observat cii absolut totdeauna, dupii
o astfel de hr5nire ugoar5, albinele
iegeau pe orice vreme continuind acti-
vitatea pinil la innoptare gi deci mri-
rind productia.
fnlocuires automat& a m&tcilor in
timpul c~llesnluila stupul de tip ver-
tical cu cel putin trei corpuri avind
gratii Hannemann, se face acum dupii
urmiitoarea tehnic5: din cel dc-a1
treilea corp superior se retrag citiva
faguri cu miere. In locul lor se ridicR
din cuibul de jos doi faguri cu puiet
c5pilcit cu albina acoperitoare, m5r-
ginit5 de unul cu pilsturil gi altul go1
TEHNICA AFICOLA
310 LUNA MAI

tragerea mierei, care se va face numai

dupii ce s-a format rezerva de faguri
pugi la depozit.
Prevenirea blocirii euibului la un
cules mare trebuie s l fie o deosebitg
preocupare a stuparului, cind, filcind
stupiirit pastoral, ytie cg urmeazg un
a l t cules la care va transporta stupina
gi deci matca nu trebuie sii-gi fnceteze
ritmul intens a1 ouatului. Albinele
culegiitoare vor fi uzate la sfirgitul
culesului si este nevoie de noi ~eneratii '
Gratie despSrtitoare peste cuib de tineret' care sii le inlocui~scii.
Aceeagi preocupare o vor avea ~i cei
gata cliidit. Dupii citeva zile din fa- care fa, apiculturg stationarg, dacg
gurii cu puiet apar albine tinere care dupg salcim urmeaz5 un cules bun.
riimin acolo in corp, iar cele biitrine
vor cobori la munca lor de culegiitoare Deblocarea cuibului se face retriigind
in corpul inferior. Se altoieyte, atunci, fagurii cu mierea adunatii in
sus, o botcii maturii dintr-o colonie zile, inlocuindu-i cu altii gata c l E ' 1

de selectie, botcii din carecurind tre- diti. Operatia se face spre searii cPnd
buie sii iasii o mate5 nouii. hlatca culeg~toareloreste mai re-
tiniirii va folosi deci urdinigul supe- dusii, iar matea in timpul noptii va
rior pentru zborul s j u de imperechere, ocupa cu ouii cel putin unul din fagurii
avind acolo o mica scinduricii de zbor. introduqi.
Cfnd crede cg este timpul Lucrarea insii este greu de f h u t in
potrivit, suprim5 matca de jos, ridic5 Stupinelemari. In a c e a s t i i ~ i t ~ a tOireSe
gratia Hannernann yi in tot cuprinsul a ~ a z gun carp cu faguri gats clgditi
stupului rfimine numai matca tingr5 peste corpul de cuib, unde atit matca
,-are deja incepuse s s depung oug sus. ~ f$.i t culegiitoarele vor giisi spatiu sufi-
Dacj el doreste ~5 aib6 doug rnatci cient, fsr6 S: Se stinjeneascg recipr0~;
ougtoare in acelasi stup cind suprima Or se lasii t0tu1 sii decurgii normal fiirii
matca b5trin8, silegte pe tea tinsr6 si a interveni in cuib, dar se stimuleazii
coboare, pune sub corpul a1 treilea zilnic cu s i r o ~cu substante rotei ice
un podigor separator tip Snellgrooe matca tiniir8 a roiului stolon de sus,
cu urdinig in spate, altoieyte sus o c a ~ g - extindg~i ouatul-
botcii, iar acolo se Ira imperechea mat- Formarea rezervei de fsguri cu
ca a doua. Ambele unitiiti avfnd miitci miere pentru toamnil, se face dupii ter-
tinere, depun mult puiet ping f n minarea marelui cules gi inainte de
toamnii cind, ele unindu-se, una din extractia mierei. Fagurii se aleg din ,
miitci trece la iernat in afara ghemului, cei ciipiiciti, se pun la depozit, iar stu-
d u p l metoda S.C.A.S. parul are grijii ca agezindu-i fn stelaje
Albinele trebuie sii lucreze nestin- putin mai depiirtati decit in stup; 85
gherite in aceastii perioadii scurtii de foloseasc5 periodic sulfurarea lor pen-
mare productie, ciici salcimul are o tru a inliitura pericolul diiuniitorilor
duratii de secretie de circa 10 zile. Ele (giiselnita) V.n. Miere, miere In fa-
nu vor fi intrerupte din lucru cu ex- guri. ?

a
TEHNICA APICOLA 311
Valorificarea mierei prin sectiuni
creeaz5 stupinii venituri importante.
CPnd culesul este in plin, sectiunile
sint ugor gi deplin completate. V.n.
Mierea, miere in sectiuni.
Extractia mierei din luna rnai tre-
buie f5cut5 inainte de transportul in
stupgrit pastoral la munte sau ges,
pentru dou5 motive : mierea de salcim
este cerut5 mult la export, fiind una
din cele mai valoroase, cu care se face
cupajul, adic5 amestecul diferitelor
sorturi de miere, c5rora le imprumut5
savoarea ei persistent5. De aceea ease
pl5tegte la un pret oficial mai ridicat.
fn a1 doilea rind, cind se pleac5 cu
stupii inc6rcati cu miere, sint dou5
riscuri: stupii grei sint anevoie de in-
c h a t , cer o m i n i de lucru numeroasi
gi costisitoare, in afar5 c5 se pot in-
timpla accidente; stupii nu trebuie
dusi in pastoral cu mierea in faguri,
rnai ales pe drumuri neasfaltate, cgci,
la zdruncingturi, ea sare din celule,
curge pe albine, acestea se nelini~tesc,
teGperatura in stup creste qi in. con-
secint5 are de suferit a t i t stuparul cit
si colonia. V.n. Apicultura pastorald.
Desigur c5 extractia se face numai
dup5 ce apicultorul gi-a completat o
rezerv5 de faguri cu miere c5p5cit5.
V.n. Tehnica apicold, luna mai. $i
totuqi sint fmprejurari cind este ne-
voie ca extractia sSi se fac5 rnai curfnd
qi anume atunci cind:
a) stuparul nu are corpuri de stup
goale cu faguri gata cllditi ori maga-
zine de recolt5 necesare stupilor ver-
ticali, sau faguri goi gata cl5diti
pentru a inlocui pe cei plini din stupii
orizontali;
b.) culesul este in avalangi, iar al-
binele stau cu gugile pline neavlnd loc
pentru depozitare. f n aceastii din u r m i
situatie, extractia unei p5rti din mie-
rea partial c5p5cit5 se impune. Co-
lonia se ugureaz5 astfel dintr-o dat5;
LUNA MAT
albinele prelucr5toare pot transforma
nectarul in miere rnai pe indelete, iar
culeg5toarele activeaz5 din plin adu-
cind un insemnat spor de miere in
stup. Mierea extras5 ins5 va trebui
maturat5 pe c5i artificiale. V.n. Miere,
maturare. Trebuie ins5 s5 se qtie c5 o
miere de calitate bun5 qi mai ales una
ce se folosegte in hrana copiilor gi
bolnavilor, trebuie s5 fie bine ma-
turatg in stup, c5ci nunlai astfel v a
avea calit5fi deosebite. 0 miere ma-
turat5 pe deplin, are nevoie de aproape
12 zile, in care albinele adaug5 mereu
substante glandulare, enzime, inver-
taz5 gi diferiti acizi, care toate o
Pnnobileaz5.
Formarea de nuclee ajutiltoare pen-
tru coloniile de baz6, nuclee fgcute
imediat d u p i culesul de la salcim,
vor ajunge destul de puternice
pin5 la 8-10 iulie. Atunci inflorind
floarea-soarelui, vor putea d a colo-
niilor de baz5 un efectiv sprijin la
cules.
Stimularea miitcilor dup5 marele
cules din rnai pentru reluarea din plin
a activit5tii lor, stinjenit5 mult de
cules, trebuie reinceput5, c5ci ping
la culesul de la floarea-soarelui rnai
sint 45 de zile. Dac5 stupina se trans-
p o ~ t 5la un cules de zmeur5, stimu-
larea se va face natural, deci f5r5 ca
stuparul s5 rnai intervini.
Valorificarea alhinei de prisos dup5
marele qi unicul cules a1 anului. Api-
cultorii care au in planul lor de pro-
ductie predarea unei anumite cantiL5ti
de l5ptiqor de matc5, ori venin deal-
bine sau roiuri fn pachete, nu vor apli-
ca nici una din mgsurile de limitare a
ouatului mgtcii, descrise la locul res-
pectiv. E i vor continua stimularea
coloniilor pin5 in pragul marelui cu-
les. Aceste albine de prisos de dup5
cules, cit gi cele tinere care se nasc
dup5 terminarea lui, se vor folosi l a
TEHNICA AFIC0I.A 312 LUNILE IUNIE-IULIE
I
valorificarea produselor a r j t a t e rnai
fie c5 el ar fi compromis din anumite
sus. fntr-adevgr, t,imp de cel putin cauze V.n. Tehnica apicolci, luna mai,
20-25 zile dup5 terminarea culesului fenomene meteorologice inoportune.
mare, albina care inc5 nu-i deplin Flora meliferi este bogat5 in aceste
epuizat5, cit gi cea tiniir5 care apare douk luni, rnai ales in regiunile de
atunci, va putea produce o insemnat5 munte unde zmeura oferl mari posi-
cantitate de lgptigor, cel putin timp bilit5ti de recoltti. Masivele de acolo
de o lun5, deci pin6 la 1 iulie. V.n. nu sint inc5 suficient de cunoscute gi
Lciptifor de matcci. exploatate, ca gi finetele montane,
Dup5 acest termen ins5 stuparul tre- care de la 5-6 iunie au o flor5 bogat3.
buie s5 lase coloniile in deplin5 lini- Din culturile agricole: floarea-
ste, s5 le stimuleze ugor dac5 stupul soarelui, coriandrul gi m8z5richea,
de control nu indic5 100-150 g pe zi inul, anisonul, cicoarea gi bostiinoa-
pin5 la inceputul lui august, cind in- sele, sint cele care dau cules bun de
cepe a pregjti noi generatii de albine miere gi polen; in lanurile de p5ioase
tinere care s5 poat5 trece greul iernii. yi maz5re apare spontan rapita s5l-
Prisosul de albine poate fi folosit batic5, macii gi vinetica, iar, pe mar-
~i la obtinerea veninului, cunoscut gini de p5duri Fi drumuri, prin finete,
fiind ck albinele mature, spre a doua pajigti ?i izlazuri, cregte o bogat5 florl
jum5tate a vietii lor sint cele care pro-spontan5. Acestea din urm5, degi nu
duc cele rnai mari cantitiiti de venin constituie posibilitgti largi de produc-
V.n. Veninul, valorificare. tie, totugi ofer5 albinelor un cules
fnfiinfarea de colonii noi se poate de intretinere.
face acum cu roiuri artificiale pachet In pgduri, la inceputul lunii iunie,
din pri$osul de albine rfimase dispo- unele specii de artar gi singer rnai dau
nibile dup5 culesul de la salcim dacfi nectar, iar la finele decadei a doua
stuparul nu mai are alt cules. Roiurile apare teiul cu speciile lui multiple
se fac cintlrindu-le in roinite de trans-gi cu o egalonare de inflorire pin5
port ayezate direct pe cint,ar; li se la trei sgpttimini, rnai ales in regiunile
dii cite o matcii in colivie gi se expedia-
de deal.
zfi la destinatar, care ar fi bine s5 se fn iulie, din culturile de cimp, hri-
deplaseze personal la stupina pred5- gca ofer5 productii insemnate, dar
toare V.n . Elcpedierea albinelor. aceste culturi sint circumscrise in-
LrjNILE IUNIE-IULJE
tr-un perimetru redus, ce cuprinde
rnai ales o parte a regiunii Bac8u gi
Este rnai bine s5 se uneasc5 intr-un Suceava. Anisonul, cicoarea gi t,utu- .
acelayi capitol lucrgrile ce trebuie nu1 ofer5 gi ele pe anumite portiuni,
executate in aceste ultime dou5 luni un cules multunlitor in unit8tile
de var5, lucriiri care, de multe ori, se care le au in plan.
interpun sau se aseam5n5. Lotul apieol incepe s5 dea primele
In multe stupini, pe aceste douk productii de seminte care trebuie valo-
luni se reazem5 marea productie in rificate pentru gospodgria ce-1 cul-
prisac5, rnai ales pentru stuparii care tiv5 gi astfel s5-vi acopere cea rnai
nu pot beneficia de culesul mare din mare parte din cheltuielile fiicutecu
luna rnai de la salcim, fie c5 nu-1 au lotul respectiv, in afar5 de ceea ce s-a
prin imprejurimi iar stupiiritul pas- obtinut prin culesu.1 albinelor de la
toral la acest cules este prea depsrtat, aceste culturi.
TEHNICA APICOLA
Transportul la floarea-soarelui se
face la inceputul lunii iulie, cind se
organizeazii gi polenizarea acestei cul-
turi, actiune care trebuie sustinutl
atit in folosul albinelor, cit gi pentru
miirirea productiei repectivei culturi.
In acest scop:
a. stupinile trebuie orfnduite in
partea contrarii laturii de unde a in-
ceput in primiivarii insiimfntarea; in
felul acesta, pe miisurii ce parcelele
infloresc in raport cu succesiunea aces-
stor insiimintiiri, albinele se t o t apro-
pie de locul stupinei gi astfel intreaga
cultur5 va fi polenizatii de la inceput
~i pfnii la terminarea infloritului.
Astfel culesul de la floarea-soarelui se
prelungegte, albinele culeg fiirii oprire,
iar productia de miere este mare;
b. distanta intre stupine va fi cel
pu$in de 500 m ;
c. cind lanurile au o 16time mai
mare de l 000 metri, stupinele se vor
aranja pe toate cele patru laturi
ale lanului, pentru ca albinele s5 se
poatii intilni la mijloc gi astfel toat5
suprafata s5 fie polenizat5 ;
d. cind in preajma tarlalei de floa-
rea-soarelui se afl5 gi una de porumb,
stuparul va ageza vatra intre aceste
dou5 culturi, c5ci in afar5 cii albinele
vor culege polen de la porumb gi vor
extinde cuibul, ceea ce este necesar
pentru cregterea albinelor de toamnii,
apicultorul poate face o rezervii de
polen de porumb din tarlaua respec-
tiv5 scuturind paniculii. V.n. Pole-
nul, recoltarea polenului de la po-
rumb.
Aplrarea coloniilor de excesul cgl-
dnrii in aceste dou5 luni de vara este
o preocuparea serioasii pentru stupar,
ciici adeseori apar c5lduri prea mari
care se riisfring negativ asupra activi-
tiitii albinelor gi deci asupra produc-
tiei. 'Irebuie h a t e misuri imediate
313 LUNILE IUNIE-IULIE
pentru inlgturarea acestor efecte.V.n.
Stupina, umbrire.
a. L a s t u p i i d e t i p u e r -
t i c a 1 cu fund mobil, orinduirea
unui ugor curent de aer Pn cuib se face
prin inllt,area corpului de jos punind
intre fund si corp douii pene de lemn
ce-1 tin la 2 mm mai sus; acest dis-
pozitiv favorizeazg o bun5 aerisire a
coloniei in zilele toride de varii.
b. A e r i s i r e a s t u p i l o r o-
r i z o n t a 1 i, ale ciiror funduri
sint fixe, se face prin scoaterea a dou5
scindurele din margini ale podiso-
rului, 5-6 nopti la rind. Dimineata
ele se pun la locul lor. In felul
acesta cuiburile se riicoresc.
Aerisirea stupului, ca metodl Pm-
potriva roitului, este eficace numai
in cazul cind temperatura exterioara
la umbrii nu depiigegte 30-32OC. Da-
c5 ea este mai ridicati, printr-o bo-
gat5 aerisire se realizeazii tocmai fe-
nomenul contrar, ciici astfel se intro-
duce c5ldura in stup. fn zileld extrem
de calde, se recornand5 umbrirea si
micgorarea urdinigului; el se m5regte
numai seara tirziu.
La stupii de t i p vertical gi mai ales
la cei multietajati, se poate sparge
cuibul pe plan vertical, ridicind un
corp gi liisind matca in corpul de jos,
iar intre ele intercalind 1-2 corpuri
cu faguri goi gata cl5diti. Astfel, se
produce o r5cire gi totodata o descon-
gestionare a cuibului, colonia renun-
tind la roit.
Alte m5suri pentru ap5rarea colo-
niilor de excesul ciildurii sint: peretii
stupilor agezati spre soare s l fie vop-
siti cu culori deschise, de preferat
cu alb, care r5sfring razele solare
in timpul verii; peste podigor s5 stea
o pern5 de papurii sau din tifon cu
talag fin de lemn, material r5u con-
ducgtor de c&ldur5; peste corpul de
strinsuri sau magazinul de recolt5 s5
TEHNICA APICOLA 314
se ageze cel putin inc5 unul din aces-
t e a cu faguri goi gata cl5diti; albi-
nele stau atunci mai rasfirate in stup,
avind un spatiu de refugiu unde, ven-
tilind, p5streaz5 o clldur5 potrivit5.
1
Schimbarea anualii a mitcilor. Dat
fiind c5 in luna iunie albinele cresc
cele mai bune gi frumoase m5tci
in botci artificiale sau naturale, iar
schimbarea m5tcilor se face aproape
pe nesimtite, stuparii vor cregte miitci
in perioada unui cules nu prea
mare din var5 in colonii special alese
pentru cregtere, folosind metoda du-
blei transvazgri. V.n. Matcd crestere
altoire.
Colectarea polenului de porumb in-
cepe spre sfirsitul lunii iunie, cind
apare paniculul plin de polen a1
aoestei plante qi cfnd apicultorul
poate realiza o insemnat5 cantitate
d e polen proaspiit. V.n. Polenul recol-
tarea lui.
Lupta contra parazitilor t i d i u n i -
torilor se dti cu toatti strggnicia acum
in luna iunie qi in cea urmgtoare,
cind plduchii albinelor cresc noi gene-
ratii, se inmultesc prodigios gi peri-
eliteaz5 viata m5tcilor. Se va aplica
tratamentul respectiv. V.n. Dliund-
torii.
Valorificarea coloniilor ce urmeazii
s5i fie desfiintate datorit5 unor defecte
evidente: sint prea roitoare sau putin
productive, ori obignuit ierneazii cu
pierderi qi diaree, sau se dezvolt5
greu in primilvarti, ori clgdesc prea
incet, putin gi cu faguri necorespun-
z5tori etc. Lucrarea de desfiintare a
lor se face treptat astfel: in pragul
marelui cules, cu citeva zile inainte
de aparitia lui, matca coloniei se
fixeaz5 sub izolator iar albinele ori
igi cl5desc botci sau considerind-o c5
este in functie lucreaz5 la cules f5r5
ezitare. Pin5 cind matca nou5 va iegi
gi va incepe sli ou5 trec 25-30 zile, in
LUNILE IUNIE-IWLIE
care timp in colonie s-au adunat multe
rezerve de miere, c5ci albinele nu au
avut in acest timp puiet de hr5nit.
Dac5 nu urmeaz5 un alt cules, colo-
nia se desfiinteaz5 prin repetate ex-
tractii de venin; apoi se asfixiaz5, se
extrage toat5 mierea yi se topesc fa-
gurii. Dac5 culesul urm5tor este apro-
piat, nu se fac deocamdatii toate
acestea, ci ea se orfanizeaz5 pentru a
doua oar5 pin5 cind albinele imb5-
trinesc cu totul iar cind r5min putine,
colonia se desfiinteaz5 de la sine,
recoltindu-se In intregime produsul.
Dup5 culesul de var5 se face extrac-
t i a mierii de la floarea-soarelui, 15-
sindu-se in stup rezervele de hran5
necesare pin5 la prima recolt5 a anu-
lui viitor.
Completarea rezervelor de hran5
acolo unde recolta de la tei sau floa-
rea-soarelui a fost prea mic5, trebuie
f5cut5 in a doua jum5tate a lunii
iulie, urmat5 apoi de una de stimu-
lare mai ales pentru stupinele care
nu au o perspectiv5 de cules in august.
Hrtinirea de completare se face din-
du-se cite 3-4 kg o dat5, pentru ca
fn citeva nopti 95 se termlne opera-
t i a V.n. Hrlinirea albinelor.
Culesul gi depozitarea separatg a mie-
.rei de man8, este o mare preocupare
pentru stupar, c5ci dac5 el ytie c5
dup5 floarea-soarelui a l t cules nu
are yi totugi vede cii albina lui este ac-
tiv5, iar cintarul de control indic5 ur-
c5ri mai fnsemnate, trebuie s5 ia m5-
suri ca: s5 analizeze strinsura aceasta
tardivl care poate fi miere de man5.
I n caz c5 se confirm5 b5nuiala aceas-
t a , el trebuie s5 retrag5 din stupi
fagurii cu miere bung, pentru ca albi-
nele s5 n-o amestece cu cea de manl.
f n schimb pune la dispozitia albinelor
faguri goi insemnati pe speteaza su-
perioar5, pe care-i va ridica qi ex-
trage dup5 terminarea acestui cules.
TEHNICA APICOLA 315
Atunci readuce in cuib mierea bun5.
Mierea de man5 nu trebuie s5 riminti
in stup ca hran5 de iarng, ea fiind
periculoas5 pentru viata albinelor in
ace1 sezon.
fntfirirea llucleelor ajutltoare care
vor ierna al5turi sau deasupra colo-
niei de baz5, se face in primul rind,
schimbindu-i matca, pentru ca in
iarnti sri intre cu o populatie care s5
ocupe masiv intervalele dintre cei
4-5 faguri pe care stau albinele. $i
acegtia, se ajut5 la sfirgitul lunii iulie
cu cite un fagure cu puiet c6p3cit din
colonia-mam5.
Recoltarea llptiporului- de mate5
se mai poate face cel mult pin3 la
ultima decad5 a lunii iulie. de cind
este cu desgvirgire interzis s5 mai con-
tinue. Albinele care n u hr5nesc puiet
au longevitate mai mare fatti de cele
care au f5cut serviciul de doici in
tineretea lor. Deci de acum inainte
nu se mai face 15ptigor, pentru ca al-
binele nlscute in august s5 nu-gi
epuizeze posibilit5tile de rezistent5
e ~ u i z a t ecu aceast5 lucrare. A ~ i c u l -
I
torii canadieni, care obignuiesc ca in
toamn5 s5 distrugti coloniile pentru a
le inlocui in prim5var5 cu roiuri pa-
chete, scot 15ptigor pin5 la epuizare d e
la aceste colonii hot5rite pieirii. Al-
t i i le folosesc pentru producerea de
venin fnainte de a le sacrifica.
Controlul stupilor, d u p l terminarea
culesului de var5, trebuie f5cut pentru
aranjarea viitorului cuib, unde se
concentreaz5 numai fapuri de culoare
fnchis5 care convin alobinelor pentru
iernat. Se vor inl3tura fagurii r5u
construiti gi cu multe celule de trin-
tori; acegtia se pun separat pentru a
fi prelucrati fr, iarn5. Fagurii noi
cl5diti yi in care m5tcile n-au ouat,
se pun la depozit, c3ci nu sint buni
pentru iernare. Lucrarea se face sub
cort protector, V.n.
TEIVL
Lucrlri curente :
Se d5 mare atentie depozitului d e
faguri cu p5stur5; dulapul de p5strare
se sulfureaz5 din trei in trei s5pt5mini
pin5 la 15 octombrie.
Tot echipamentul de faguri goi
gata cllditi se supune vaporiz5rii cu
acid acetic sau sulf ce produce acid
sulfuros cu apa din faguri. V.n. Teh-
nica apicold, luna august.
TEIUL alb argintiu, Tilia argentea
Desf. sau Til. tomentosa Rloench., cu
frunze late, ovale, putin zimtate, cu
flori de culoare galben5-deschis5 rji
miros ptitrunz5tor. Varietatea teiul cu
frunza mare, Til. platyphillos Scop.,
are frunze mari pe ambele parti
de culoare verzuie - deschisti, cu
perisori albiciosi in cap5tul nervu-
rilor; florile sint albe, lucioase, parc5
ar fi 15cuite. Varietatea, teilil pucios
pgduret, Tilia cordata Mill., are frun-
ze mici, f5r5 perigori, cu dosul ver-
zui, ugor cenugiu, cu virful ascutit.
Florile stau In ciorchinas de 5-10, d e
culoare galben5-albicioasi mult c5u-
tate in farmacie. Varietatea teiul rogu,
Til. vulgaris Hayne, are frunze netede
pe fatti, cu pufugor pe partea dorsall,
Floare de tei
 TEIUL
316
Torasometru (EvIaissonneuve)
cu flori alb-gllbui-rogiatice, mai putin
mirositoare. Toate fac parte din fam.
Ti1iaceae.
Secretia de nectar incepe la o tem-
peratur5 minim6 de I F C , pentru ca
s5 creasc5 vizibil abia dup5 ce ternpe-
ratura depiigegte 20°C, dar inceteaz5
complet la 32" C cind floarea se des-
hidrateazg gi cade. Nectarul incepe sci
fie secretat numai cind in atmosfer5
se g5segte o umiditate minim5 de
51-60%.
Arborele este foarte sensibil la ne-
gurile de dimineat5 urmate de soare
cald, care - dup5 expresia apicul-
torilor - ,,op5resjte floarea" sau ,,o
mtineaz5". V.n. Nectar.
Sint ani cind, degi precipitatiile
atmosferice sint insemnate, teiul nu dB
nectar, sau d 5 prea putin. Acest feno-
men are loc cind mugurii florali,
care la toate plantele lemnoase se
formeazii cu un an inainte, a u fost
atacati in prim5var5 de geruri tir-
zii, dup5 ce arborii gi-au inceput vege-
tatia. Uneori cind in toamna preceden-
t 5 au fost ploi abundente teii igi
fac o mare rezerv5 de amidon in te-
suturi, care asigur5 o productie mare
de nectar in vara urm6toare. Stuparii
pot s5 prevad5 dac5 in anul respectiv
teiul va da sau nu productie insem-
nat5, f6cind analiza rumeguydui s5u,
dac5 are sau nu amidon. V.n. Analiza
arnidonului. Numeroasele lui flori
contin eteruri volatile gi in special
. teobromina, eteruri care, In primele
zile de la inflorire, cauzeazl uneori
ametirea albinelor gi chiar gi pieirea
TORAXOMETRU
lor. Teiul, in anumite imprejurgri at-
mosferice secret5 prin frunz5 mult nec-
t a r extrafloral, f5r5 interventia afide-
lor, deci nu o miere de man5. Cercetii-
torul german Biirngen a apreciat-o
pin5 la 24 kg la un arbore mare si b5-
b i n . ~olenG1florilor de tei este de cu-
loare ugor cenugie-deschis, cu grii-
unciori microscopici de form5 triun-
ghiularci, iar pe margini cu trei puncte
negre ; obignuit, albinele car5 acest po-
len intre orele 10-16, cind glandele
nectariferenu secret5 din plin necta-
rul. In general procentul de zah6r de la
rnai toate speciile de tei descrise mai
sus variaz6 In flori de la 0,3-0,7
pin5 la 1,l mg, iar productia total5
de miere la hectar variaz5 lntre 800-
1 200 kg. Mierea de tei este bogat5 in
vitamine gi aminoacizi; analiza ei
arat5 c5 contine rnai ales vitamina B,
(thiamina) in proportie de 9 , l micro-
grame la 100 g miere. Ea este de o
calitate aleas3 gi cgutatci, mai cu
seam5 cind se matureazii in stup gi-gi
mai pierde ceva d i n . puternicul ei
miros. Culoarea ei este deschis5, b5-
tind intr-un ugor galben gi cIteodat6
avind chiar reflexe verzui. Cristali-
zarea mierei de tei se face pe incetul
gi tirziu spre toamng, cind fncepe s6
se resimt5 r5ceala. Cristalele au o
culoare alb5 gi o consistent5 untoas5 .
Adeseori se vinde sub aceast5 form&,
avind astfel un gust gi o aparent5 mai
atr6g6toare.
TORAXOMETRU este un instrument
f5cut dintr-o fiaie de tab15 gradat5, cu
care se m5soar5 diametrul toracic a1
albinelor unei colonii, in vederea
selectiei. Aparatul se f ixeaz5 la urdi-
nig; el are o deschidere longitudinal5,
median6 gi variat5 de la 1,5-4 mm.
Sub aceast5 figie de tab15 gra-
dat5 alunec5 un inchizstor. Albinele
TORAXOMETRU 317 - TOXICOZA

s i n t silite s5 ias5 dinstup prin orifi- (Delphinium consolida) care contin

ciul longitudinal a1 aparatului de m5- un alcaloid toxic: anemonina. De
surat. Se noteazl aceastl mburci t i asemenea degetelul rogu (Digitalis
18cindu-se comparatii cu diferite alte purpurea L . ) care are un glicozid
mlisur5tori de la alte colonii din pri- digitidina. Consumul polenului de la
sacB, se stabile!te care anume din ele aceste plante intoxic5 albinele mai
au albine cu toracele mai dezvoltat; ales cind ele slnt in masiv. Boala de
datele obtinute servesc in munca de mai, V.n., care apare obignuit in
selectionare in statiunile de cercet,iiri prim5var5 este consecinta acestor in-
gi selectie. toxicatii alimentare.
Din a doua categorie, deci cele care
TOXICOZA san intoxicatia albi- numai uneori sint toxice amintim:
nelor are loc atunci cind apicultorul ceapa (Alium cepa) de si%minti%, bun5
nu a fost destul de vigilent s5 o pre- melifer5, dar care in anii secetogi igi
vinA, gi anume: a agezat stupina in modificl continutul de acid fosforic,
localittiti cu a n u m i t l flora care poate sulf etc. aflat Pn polen care devine
d a intoxicatii naturale; nu a plecat toxic; la tutun, in unii ani, sub acti-
eit mai repede din terenuri infectate unea excesului de umiditate, creqte
de anumite substante chimice; nu a in polen proportia de anabazin5 ori
luat mlsuri ca s l fereasc5 albinele de nicoting peste normal, devenind to-
o contaminare cu aceste substante; xic. Dintre arbuqti gi arbori tisa
alteori chiar el insugi le-a intoxicat (Taxus baccata L . ) , castanul, s61-
cu anumite medicamente improprii batic (Aesculus hippocastanurn) au
sau date in exces. uneori polen toxic la ploi abundente,
Intoxicatiile albinelor pot fi de ori teiul argintiu la cllduri prea mari
natur5 alimentarii, medicamentoas5 in timpul infloririi. Polenul de tis5
q i chimicr?. produce o fermentatie intestinall, pu-
Intoxicafii alimentare. Polenul, nec- ternicr?, dilat.5 mult intestinul grcs,
tarul gi mierea de man5 sint uneori incit produce o constipatie, albinele
toxice, in raport cu dozele mlrite de murind intoxicate.
compugi care deplgind anumite li- Nectarul poate da gi el in unele
mite, organismul nu numai c5 nu le cazuri intoxicatii albinelor, gi anume
suporti%,dar ii cauzeaz5 grave tulbu- atunci cind este produs de un arbust.
rgri, care pot duce spre un sfirqit smirdaru 1, Rhododendron (Simk .) ,
letal. din familia Ericaceae cu flori rogii-roz
Polenul produce intoxicatii cind biitind in albgstrui. S-a constatat c l
provine de la plante cunoscute ca uneori si laurul de munte. Kalmia
atare sau de la altele bune polenifere latifolia: are un nectar ce contine o
dar a1 clror polen supus unor factori substant5 toxicl, acetilandromidol
atmosferici i9i modific5 compugii de- ( C . C . King) care rlmine in miere gi
venind toxic. Din prima categorie igi arat5 efectele.
fac parte plante din familia Ranun- Mierea de man5, degi pentru con-
culaceelor cum sint : floarea bra;- sumul uman este foarte bun5 din
teascl sau piciorul cocogului (Ranun- punct de vedere medical, fiind supe-
culus acris L . ) , bulbucii (Trollius rioar5 mierei din flori, totugi atunci
europaeus L .), omagul (Aconithum cind este lgsatl in stup ca h r a n l exclu-
cernunz Wulf.), nemtiqorii de cimp s i v l de iarn5, 'd5 intoxicatii grave,
 TOXICOZA
datorit5 con$inutului s5u bogat in
s5ruri minerale. V.n. Mierea de mand.
Cunoscutul cercetator Toumanoff pre-
cizeaz5 c5 multe micoze datorite ciu-
percilor duc l a intoxicatia albinelor
prin substantele toxice pe care le
elaboreaz5. De pildti, ciupercile din
familia Boveria bassiana sau Spicaria
farinosa sint tot a t i t de toxice pentru
albine ca ~i ciupercile Aspergillus fla-
vzts care provoac5 primejdioasa boa16
fmpietrirea puietului V.n.
Simptomele intoxica!iilor naturale
descrise mai sus, provenite de la po-
lenul toxic a1 diferitelor plante, nec-
tarul ai mierea de manti, sint: abdo-
men balonat, lucios, agitatie, inca-
pacitate de zbor, paraliz~l.Cadavrele
au miros puternic de putreziciune.
La intoxicatia cu miere de man5,
simptomul caracteristic este diare-
P a , 1r.n.
Toate intoxicatiile acestea pot fi
ins5 prevenite, inainte ca albinele
s5 consume nectarul sau polenul plan-
telor respective, sau chiar dup5 ce
primele simptome au ap6rut.
Ca prim5 mtisurri, stuparii se infor-
meazii inainte de a se deplasa in pas-
toral dacli aceste plante, arbori sau
arbusti se gtisesc pe suprafete insem-
nate. In caz pozitiv renunt5, pentru
perioada infloritului, s5 se duc6 in
acea regiune. Dac5 au stupin5 stati-
onar5 gi in apropiere se g5sesc astfel
de plante, vor cultiva ling5 stupin5
plante entomofile, a c5ror inflorire
sii coincidl cu inflorirea plantelor cu
produse toxice. Albinele vor prefera
culesul de la cele cultivate, atrase
fiind de nectarul lor abundent. Astfel
de plante pot fi: facelia, mugtarul,
sulfina alb5 etc.
I n privinta mierei de m a n l , preve-
nirea intoxicatiei este ugor de fticut
prin analiza ei V.n. Analiza mierei;
data fenomenele de intoxicatie din
3118 TOXICOZA
cauza ei apar in cursul iernii, stupa-
rul poate s5 inl5ture in parte efectele
nocive. V.n. Diaree, zbor, ceai d e
m5crig. Rezultate bune - in special
la intoxicatiile cu miere de man5 -
se obtin oferind albinelor o hranli aci-
dulatri; chiar gi penicilina in propor-
tie de 200 000 U.I. la litru de sirop
d5 uneori satisfactie.
Albinele mai sufer5 de o altB form%
de intoxicatie gi anume: toxicoza
zahcrului, care face gi ea parte tot din
categoria celor naturale. E a apare
atunci cind albinele sint nevoite sii
culeag5 si sti aduc5 in stup nectar cu 0
proportie foarte redusli de zah5r.
Obignuit ele nu culeg nectar cu mai
putin de 8% zahsr, dar in anii d e
secet5, culeg nectar din flori care a u
zah5r sub aceastti limitli, mergind
pin5 la 3 - 4 s .
Hrgnindu-se cu acest zah5r ssrac,
hemolimfa nu mai contine elementul
energetic necesar zborului, care este
glucoza. Cind albina pleac5 in c5utarea
hranei, glucoza din hemolimf5 s e
epuizeaz5, ~i ea folosergte atunci rezer-
va de glicogen depozitat in organis-
mu1 ei, in jur a 2 mg, dar care, o
data consumat5, insecta moare prin-
tr-o form5 de intoxicatie a singelui,
V.n. Zborul albinei.
Rl5sura de prevenire $i combatere
ce trebuie s5 o ia stliparul pentru
inlgturarea unor astfel de situatii,
este hr5nirea albinelor cu sirop de
zah5r cu proteine in lipsa nectarului
din flori, sau a rezervelor de miere din
stup, V.n . Hrdnirea.
Intoxicatiile medieamentoase apar
cind se face exces de antibiotice gi
sulfamide date de stupar. Dac5 anti-
bioticele sint intr-adev5r de un mare
ajutor in lupta contra microbilor
diferitelor boli ale albinelor, dozele
administrate in exces distrug flora
intestinal5 pe care organismele o au,
T~DCOZA 319
lpentru a inlesni procesele metabolis-
mului alimentelor. Distrugind aceas-
ti flori, se deschide larg poarta
microbilor ~i ciupercilor primejdioase
care produc intoxicatii adesea grave.
Folosirea in exces a sulfatiazolului
p e care multi stupari il ofer5 albinelor
n u numai in sirop ci gi in apa de b5ut
4n proportii prea mari, duc la grave
intoxicatii nu numai a albinelor adul-
t e , ci s i a puietului. La fel si sulfa-
guanidina gi nosemakul (innosemoz5).
Stuparii trebuie s5 consulte medicul
veterinar pentru a combate bolile nu-
imai cu medicamentele specifice fie-
c5reia gi in doze strict limitate.
Intoxicafii cu substanfe chinlice au
loc o data cu procesele de prelucrare
a diferitelor minereuri, intoxicatii ce
se intimp15 curent albinelor in preaj-
m a combinatelor industriale. De pil-
d 5 , combinatele mari care prelucreazi
minereurile feroase, cum sint cele
d e la Hunedoara vi Regita, d5deau
inainte intoxicatii grave cu substante
arseniate derivate, ce se degajau in
at,mosferil o dat5 cu fumul ce se de-
punea pe flori qi plante produc5-
toare de nectar, care deveneau toxice.
De asemenea fabricile de ciment,
c5rimid5, sticli, centralele termo-
electrice care ard c5rbunii de calitate
inferioari, cele ce prelucreaz5 mine-
reuri de cupru sau plumb, toate emit
o dat5 cu fumul furnalelor diferite
substante toxice cum e s t ~de pildi
fluorul, care intoxic5 albinele pe o
r a z i de 3 km in jurul acestor fabrici.
Pentru prevenirea acestor emanatii
toxice care se depun pe flori o d a t i
cu cilrbunele din fumul furnalelor
combinatele care nu all filtre de
captare a acest.or produse secundare,
trebuie s5 le instaleze; ele vor putea fi
apoi utilizate in alte sectii ca produse
valoroase.
TOXICOZA
Intoxicatiile albinelor cu substante
chimice au loc cind se trateazi cul-
turile, livezile gi pidurile cu anumite
insecticide in lupta contra d5un5-
torilor, f5rS s5 se ia m5suri de preve-
nire aga cum este scris in instructiu-
nile gi dispozitiunile legale.
DacS nu se vor lua m5suri pentru a
se respecta instructiunile privitoare
la stropitul pomilor in floare, pentru
a salva albinele de intoxicatii, recolta
in viitor a livezilor va fi compromis5,
iar efectivul stupinelor noastre mic-
yorat din ce in ce rnai mult.
Fungicidele, substante toxice care
distrug ciupercile vGt5m5toare plan-
telor, acaricidele care distrug acarienii
unor arbuyti fructiferi, insecticidele
care distrug insectele v8t6mtitoare gi
ierbicidele care distrug buruienile din
culturi, sint combinate cu arsenic,
fosfor, clor sau sulf ori citeodat5 cu
d o u i sau trei din aceste substante
foarte toxice.
Obignuit in asemenea ocazii, colo-
niile cele rnai putemice au pierderile
cele rnai mari. S-a calculat c5: din cele
puternice pier pin5 la 68%; din cele
mijlocii 22%, iar din cele slabe 10%.
Cele rnai primejdioase pentru albine
din aceste substante toxice cu care se
trateazS culturile, livezile sau p5du-
rile sint cele cu baz5 de arsenic, de
fosfor, de bariu gi rnai ales cele din
combinatia fosforului cu clorul. Vom
aminti aici numai citeva din aceste
substante.
Aldrinul pentru cultura mare, este
foarte toxic. Este suficient abia 0,45
micrograme pentru ca s5 ucid5 o al-
bini.
Hecatoxul sau HCH este o combi-
natie de fosfor cu clor, fiind mai pu-
ternic decit aldrinul cici necesitg nu-
rnai 0,15-0,30 micrograme pentru
uciderea unei albine. Are o remanen-
$5 de 4-5 zile. Dacg ploui qi este
TOXICOZA
320
cald substanta se descompune mai
repede.
DDT sub forma Detox 5 % este
mai putin toxic ca cele precedente,
fiind necesare 4,6-21 micrograme
pentru uciderea unei albine. Detox 25,
care este cel mai puternic toxic din
cite se folosesc la noi, are o remanen-
$5 de 25 zile de la aplicarea tratamen-
tului. fn aceasti5 situatie multe din
m5surile directe ce se vor ar5ta mai
jos nu-si au rostul.
Din substantele enumerate mai sus
11nele exercit; actiunea de intoxicatie
prin contact, adic5 substanta strg-
hate tesutul chitinos prin pori gi into-
xic5 insecta. Altele au efecte, prin
ingestie, deci prin introducerea otr5-
vii in tubul digestiv. Cele mai multe
ins5 au o actiune mixt5, a t i t de inges-
tie cit si de contact, cum sint HCH
f i DDT Unele substante trec din pol
prin sev5 in nectarul florilor, intoxi-
cind albinele (C.C. King).
Efectele de irzgestie se remarc5 prin:
abdomen mgrit, intestinul mijlociu
micgorat. Pn schimb intestinul gros
este marit de2-3 ori. Albinelor le cad
perisorii, depilindu-se. Corpul lor se
innegreste, iar abdomenul devine lu-
cios; ele prezint5 simptome de crampe,
corpul le este umed d a t o r i t j defec8-
rilor dese si vomit5rii.
Efectele de contact se manifest; prin
migcjri dezordonate gi o dereglare a
sistemului nervos. Simptomele aces-
t u i fel de intoxicatie sint: albinele
fac s5rituri incoherente, alearg5 in
toate directiile, tremur5 din aripi, isi
ridic; abdomenul gi-1 maseazii cu pi-
cioarele de dinapoi, se culc5 apoi pe
spate migcind neregulat picioarele, se
umezesc abundent, apoi se anchilo-
zeaz5 gi mor.
Toate aceste manifesthi constatate
de cercet5tori la diferite analize, fie
c; sint consecinta efectelor de contact
TOXICOZA
sau ingestie, sau a amindurora impre-
un5, duc la un sfirqit letal datorit; ur-
mItoarelor cauze: o dereglare vizibil5
a metabolismului proteic; o deshidra-
tare brusc5, deci pierderea apei din
tesuturi prin vomit5ri abundente gi o
continu5 diaree. Pe de a l t 5 parte
cresc in exces unele vitamine din
complexul B.
Jftisurile indirecte pentru inlgtu-
rarea primejdiei intoxicatiilor sint:
1) Ggsirea gi aplicarea unor insec-
ticide sau fungicide selective pentru
alhine. fn striiingtate gi in special in
ambele republici germane, se folosesc
dou5 preparate care distrug dgunii-
torii culturilor, dar nu afecteazii albi-
nele decit atunci cind tratamentul
le-ar prinde in zbor deasypra culturii
tratate. Este vorba de substantele de-
numite Toxafen gi Malipax. Labora-
toarele noastre trebuie s5 studieze gi
s5 g5seasc5 asemenea produse inofen-
sive pentru albine, dar primejdioase
pentru d5un5tori.
2) S5 se inlocuiasc5 metoda pulveri-
zgrii cu substante toxice prin prepa-
rate pulverizate date ca aerosoli, imi-
tind ceata gi aplicind pulveriz5rile in
timpul noptii. Prgfuirile sint mai pri-
mejdioase, cjci au remanen!; mai inde-
lungat5 gi apoi, luate de vint,, se
rgspindesc departe peste limitele te-
renului atacat de dgun5tori.
3) Avioanele care aplic5 tratamen-
tele sci nu zboare decft cel mult la 5 m
deasupra culturilor, pentru a nu se
risipi materialele pe terenurile vecine
neinfectate de diiungtori. De aseme-
nea s5 nu se aplice tratamente cind
vintul sufla cu o vitez5 mai mare de
5 m/sec.
4) S I se aplice tratamente cu sub-
stante toxice in emulsii cu uleiuri mi-
nerale, creolin5, eter sulfurat etc.,
deci repulsive, care pulverizate se
usucii repede qi prezint; pentru albine
TOXICOZA 321
un pericol rnai redus. S5 se glseasc5
noi substante repulsive rnai eficace.
De asemenea substantele toxice gra-
nulate, nu intoxic5 albinele.
5) S5 se foloseascg substante care
au o actiune rapid5 gi cft mai scurt5
ca duratl.
6) Tratamentele sri n u se facii ziua
in amiazii sau dimineata prea devre-
me, preferllndu-se aplicarea lor intre
orele 18-23. Tratamentele de noapte
sint cele rnai recomandabile din puac-
t u l de vedere a1 primejdiei intoxici-
rii albinelor, c5ci in cursul noptii efec-
t u l toxinelor este mult rnai activ fat5
de dZun$itori, iar pin5 dimineata re-
manenta unora din ele isi pierde efec-
t u l fat5 de albine.
7) Acolo unde este cazul, sii se faci
tratamente de toamn5, ca s5 se dis-
trug5 primele generatii de d5un5tori
inainte ca ei s5-vi depun5 ouile pen-
tru primtivar5.
8) S5 se evite aplicarea tratamente-
lor pe timp rgcoros gi ploios, c5ci pe
ling5 cii dluntitorii stau ascungi gi
sint rnai putin atacati, remanenta
substan$elor toxice se mentine la un
nivel Pnalt. Fgcindu-se tratamentul in
nopti calde, cu stupii inchigi, a doua
zi pe soare puternic evaporarea lichi-
delor toxice cit gi descompunerea lor,
se va face mult rnai repede.
9) Folosirea mijloacelor microbio-
logice. fn aceastg luptii trebuie s5 con-
lucreze strins entomologii cu agrono-
mii unitiitilor agricole de stat ?i
cooperativelor agricole de productie.
Primii vor pregtiti materialul de in-
secte parazitare gi entomofage a d i u -
nitorilor, iar secunzii vor inmulti
acegti paraziti dup5 oanumitii tehnic5,
rgspindindu-i pe cultur5 de i n d a t i ce
diiungtorii +i-au f5cut aparitia. De
pild5, rapita in floare, in loc s5 fie
tratat5 cu insecticide, poate fi salvat5
de la atacul d5un5torilor dac5 se r5s-
TOXICOZA
pfndesc pe culturti, cu avionul, sporii
bacilului Turingensis, tulpina anahze
- care in 6 zile se inmultegte fantas-
tic +i distruge toti diungtorii de pe
terenul tratat. Contra puricilor plan-
telor se poate lnmulti acea mic5 ggr-
g5rit5 - Coccinela setempunclata -
care distruge repede majoritatea aces-
tor dgun5tori.
Cercetitorii americani au selec3io-
n a t o linie de albine, pe care l e ~ a usi
numit ,,Albina alcatii" care -rezistii la
tratamentul cu metaxiclor cu care ei
trateaz5 intinsele culturi de lucerng
lasate pentru s5mint5, culturi care 8fnt
adesea atacate de niqte d5unitori peri-
culogi. fn timp ce stupinele strline ce
vin la cules de la lucernii surer5 pagube
mari prin intoxicare, albina alcalii ou-
lege f5r5 s i se intoxice. Cercet5torul
P. Lavie a descoperit un roi s5lbatic
intr-o p5dure care fusese tratat5 cu
esteri fosforici, substantlfoarte toxic5
gi care a ucis toate alhinele din stupi-
nele vecine, dar la care roiul respec-
tiv a rezistat. Prin inmultirea unei
asemenea albine, lupta contra intoxi-
catiilor va fi cigtigat5. Deci, in opera
aceasta se cere o conlucrare a organe-
lor Btiintifice, a laboratoarelor care
prepar5 toxinele gi a tuturor stupari-
lor, pentru a inl5tura imensul periool
a1 intoxicatiilor albinelor.
Ca misuri directe de inllturarea
pericolului intoxicatiilor la albine; se
cunosc urmgtoarele:
1) Se face cunoscut sfatului popular
raional qi comunal sosirea stupinei
in localitate, la punctul determinat,
pentru ca stuparul s6 fie a m p t a t
cind se vor face tratamente.
2) Apicultorul anuntti qi htrepribde-
rile sau cooperativele agicole de pro-
ductie de prezenta lui cu stupii fn
preajma culturilor, pentru a-1 preveni
atunci cind fac tratamente.
TOKILWZA
3) Transport5 stupii la cel putin
7 krn de cultura tmtatd.
4) Stupii stau lnch4i tot timpul cit
se face t r a t a m t u l cu-substanta res-
pectiv5 gi n u se fng5duie zborul albi-
nelor decit cel mult dup5 citeva zile,
in rcapopt cu remanenta pe teren a sub-
stantei toxice foloaite. De piM5 erbi-
cidele ce se folosesc la distrugerea
buruienilor din culturi, sint pericu-
loase numai timp de 5-6 ore de la
aplicarea tratamentului.
Sint ins5 altele cu o remanen#; mare,
de la 8-10 gi chiar 25 zile. f n a t a r i
situatii, stuparul n u mai poate lua
alte mssuri decit s5 inchidri imediat
stupii gi s5 transporte stupina in prima
sau cel mult a doua noapte la o dep5r-
tare de cel putin 8 km. Numai dacG
dup5 2-3 zile de la tratament a sur-
venit un timp cu ploi abundente gi
apoi este cald ~i soare, albinele pot
f i eliberate f5r5 pericol. Cind fungi-
c idele sau insec! icidele sint disper-
fate pe culturi cu flori in capitule
cum este trifoiul, remanenta toxine-
lor mai tine inc5 2-3 zile. f n aceast5
situatie, stuparii vor lua urm5toarele
miisuri :
a ) Se l5rgesc cuiburile distanf,ind
ramele la 13-14 m m ; se mAregte ca-
pacitatea stupului ad5ugind un ma-
gazin de recolt5 sau un corp c,u faguri
goi. Acolo se agaz5 dou5 rame hr5ni-
toare ou ulucelul In care se pune me-
veranda de-urdinig pentru prevenirea in-
toxicatiei
322 TOXIGOZA
reu ap5. Consumul de apii 3n cursul
unei zile, pentru o colonie bun&, este
de 3 - 4 litri.
b) Din stup se scoate tot materia-
lul de protectie cit gi podigorul, iar
aeesta se inlocuhqte cu o ram5 cu
pinzA metalic5 cuochiuri de2-2,5mm.
c) Capacul, care se agaz5 pe deasu-
pra ramei cu pin25 metalicg pentru
a nu inggdui luminii s5 pGtrundI pu-
ternic in stup, st%ridicat dinspre nord
de 1,s cm. Pe acolo se face un activ
schirnb de a e r in stup, a t i t de nece-
sar albinelor inchise. Pe oapac se
pune iarbii de curind cosit5 pentru a
tine r5coare.
d) Urdinigul se inchide complet. fn
felul acesta albinele se rlspindesc in
corl~ulsuperior cu faguri goi gi pri-
mesc curenti de aer de sus in jos.
e) Unii apicultori folosesc la urdi-
nig o cutie, ca o verandg, de 40 cm
inalt5, 6-7 cm latii, f5cut5 din pin-
zii metalicg, ferit5 de lumin5 cu foi
de placaj gi cu aerisiri mascate. fn
interior, pe scindura de zbor, se afl5
un mic jgheab cu ap5 alimentat pe
deasupra cit mai des. Rezultatele sint
mai bune chiar decit la metoda cu
urdin isul complet inchis, c5ci albi-
nele nu se simt inchise gi nu se neli-
nigtesc.
fn S.U.A. apicultorii folosesc saci
largi cu care invelesc stupii mari 15-
sind in fats stupului plnza la o dis-
tant5 de 30 cm. Albinele nu se simt
astfel inchise gi nu se nelini$esc.
Pinzele din fat5 se ud5 des pentru a
pilstra r5coare. Ele pot sta inchise ast-
fel dou5 zile.
f ) Dac5 in stup, la inchidere, nu
este hran5, se vor pune 1-2 faguri cu
sirop dens de zah51-111 turnat fn celu-
lele goale ale unui fagure.
g) Coloniile care, inchise fiind, ma-
nifestii o mare nelinigte d q i au apii
destul5, iar in interioral stupului nu
TOXICOZA 323
este prea multii luming, se pot in5-
bugi. In aceast5 situatie, decit s5
p i a ~ gin intregime cu puiet cu tot,
stuparul r a prefera ca s5 le deschidri
chiar cu riscul c5 s-ar pierde prin in-
toxicatie o parte din culeggtoare.
h). Coloiniile inchise sint mereu ali-
mentate cu ap5 rece.
i). Dupii ce tratamentul s-a termi-
nat, la 2-3 ore se spa15 bine cu siipun
gi sod5 scindurile de zbor ale stupilor,
peret.ii lor frontali gi capacele, rnai
ales cind toxicele s-au dat din avion
sub form5 de prgfuiri prin apropierea
stupinei. Este nevoie de asemenea mri-
suri dacB substantele sint din cele ce
intoxic5 prin contact.
Seara urdinigurile se deschid f iind
Irisate astfel t o t timpul noptii, pe?-
t r u a fi reinchise dis-de-dimineata.
Albinele care stau afar5 pe peretele
frontal sau pe scindura de zbor nu se
vor goni in stup cu fum, ci prin pulve-
rizare cu apg gi se indrumeaz5 spre
urdinig cu ajutorul mtituricii.
j ) . Cind simptomele de intoxicatie
apar fHr5 ca stuparul s5 fie cunoscut
c5 in imprejurimi se fac pulveriz5ri
cu insecticide, o prim5 m5sur5 este
ca sZt se elimine irnediat din stnp fagu-
rii cu polen. fn felul accsta sint sal-
vate toate albinele doici qi puietul.
b). Sint imprejuriiri cind, degi se
trateazl o cultur5 cu insecticide, stu-
pii nu se inchid dacg:
- albinele sint indrumate spre o
resurs5 de cules mai atractivii, fh-5
sri mai zboare spre cultura tratatii.
De pildii, n u s-au mai inchis stu-
pii cind la G.A.S. Lehliu s-a tratat
lanul mare de porumb contra dinng-
torilor, c8ci albinele prin dresaj au
fost indrumate spre un Ian apropiat cu
coriandru. Se inchid urdinigurile cit
timp avionul zboarti ~i imprlqtie insec-
ticidele, dar numai cind acele culturi
sint la o deptirtare de cel putin 2 km ;
T R ~ V A Z A R E AC O M ~
- dacg stuparul atrage in prisac.8
la o activitate de cules toate albinele
culeggtoare, dindu-le in adiipiitor sau
in uluce sirop parfumat cu esent5 d e
melisl, garoaf5 etc. Siropul se d 5 la
4-5 dimineata, turnat in stupi in
cantit5ti de 100-450 g intre interva-
lele dintre rame, pentru formarea re-
flexului conditionat de cules. Zburind
afar5 in stupin5, ele gssesc ugor adiipii-
torul din care curge in pic5turi dese
acelagi sirop, rcnunf85la culesul din
cfmp din ziua precedentii gi in felul
acesta sint retinute cu o activitate de
cules in prisac5 2-3 zile, pin5 trece
primejdia intoxicatiei, cu conditia ca
adripritorul sii fie alimentat permanent
cu sirop.
TRANSVAZARBA COLONIEE din tr-nn
stup in altul este o operatie care
se face: cind stupul in care colo-
nia a s t a t pin5 atunci este vechi qi
trebuie schimbat; ori cind stupina
este bolnavri iar albinele trebuie mu-
tate in alti stupi curati, aau, clnd se
retrage colonia dintr-un stup primi-
t i v cu toti fagurii s5i gi se trece in-
tr-unul sistematic. Aceastri din urm5
operatie se face astfel:
- cu ajutorul fumului rji prin cio-
c5niri dese in peretii buduroiului a l ~
binele se prigonesc intr-o cognitti sell
roinitri. Cognita se pune provizoriu pe
locul ocupat in prisaca de buduroi,
care este dus in c a d ; dupii ce se scot
?,epugele de sprijin a fagurilor, acev
tia se incadreazg in ramele stupului
sistematic, iar acesta se apzri in pci-
sac$ in acelagi loc. Albina se scuturA
din roinit5 in fats stupului.
Transvazarea unei colonii dintr-un
stup sistematic cu rame rnai mari En
altul cu rame mai mici se face triind
partea de sus gi de jos a- fagurilor
unde obignuit sint celule de trintor.
E i se introduc e x a d in ramela noi,

Trintor
mici, legind apoi fagurii cu cite dous
sirme transversale.
TR~NToRUL reprezintg in colonie
elementul sexual mascul, care asi-
gur5 fecundarea m5tcii gi deci perpe-
tuarea Pn timp a speciei.
E i se nasc pe cale partenogeneticii,
fiind fiii numai ai mamei lor, c5ci ei
nu au tat& V.n. Partenogeneza. Cali-
t5tile trfntorului sfnt cele mogtenite
de la mami, cgci el provine dintr-un
ou nefecundat produs de matc5, cali-
t i t i amplificate de albinele-doici care
1-au ingrijit. Acestea ii transmit prin
15ptigor gi hrana glandular5 calitii-
tile pe care ele fnsegi le-au primit de
la mama lor comuni. Viitorul trin-
tor, la rilndu-i, sub influenta acestei
hrane ce are o capital5 influent5 asu-
pra celulelor sexuale, transmite des-
cendentilor calit5tile ereditare ale
albinelor-doici.
Inf5tigarea lui impune prin masivi-
tatea corporals, cllci este de peste
dou5 ori mai mare qi mai greu decit
albinele coloniei, ctnthind circa,
0,24 g fats de 0,1 g ctt are o albini
lucritoare. Pentru a-i putea cregte
astfel, albinele clidesc faguri cu celule
mult mai mari f a t i de cele cl5dite
pentru albinele lucritoare. De pildi
un decimetru pitrat de fagure pen-
t r u cregterea trtntorilor are 520-530
celule mari, f a t i de 800-830 celule
de albine lucrltoare.
Dezvoltarea trintorilor in celule
tine 24 zile de la depunerea oului de
cltre matc5 pin5 la eclozionare. fn
primele 10-12 zile ei stau pe fagurii
cu puiet unde stnt inci hriiniti. Dup5
aceasta devin maturi gi se mut5 pe
fagurii cu miere unde se hrllnesc sin-
guri, totugi continug a primi, din cind
in cind, hran5 bogat5 in proteine.
Acolo tr5iesc in general grupati.
~ ~ ~
oricft6 ~ vor~ avea,
~ hrana ~ nu i i
pot tr5i decit in colectivitatea s t u ~ u -
lui ?i numai In prejma albinelor-; ei
mor curfnd cind sfnt lisati izolati,
chiar dacS au c5ldurg ambiantg potri-
vit5. fn schimb pot t r i i In stup, cind
albinele ii ingiiduie, din toarnn5 p h i i
in prim5varg.
Un trintor consumi in medie 14,5
mg miere pe zi. Zborul lor este de la
ora 10 pin5 la 17, dar cei mai multi
se reintorc pe la ora 15. fnainte de
amiazg zboaril numai 1din 16 gi numil-
rul zborurilor cregte proportional cu
cgldura gi sc5derea umidit5tii rela-
tive a aerului. In cllutarea mitcilor
pentru fmperechere zborul lor tine de
la 10-45 minute. Sint fnc5 multe
lucruri necunoscute in viata lor. Ca o
curiozitate s-au semnalat adunllri ma-
sive de trintori ce se fac an de an pe
aceleagi locuri in vederea impereche-
rii cu m5tci ce vin acolo.
Deosebirile anatomice ale trtnto-
rului fat5 de albing slnt:
- are un cap mare cu doi ochi late-
rali bombati, cu un num5r mai mare
de fatete; antenele - organele cu
functiuni multiple, dar in special pen-
tru miros - au 37 000 orificii de re-
ceptare ale mirosului mitcilor ieqite
in r u t ;
- nu are ac gi nici alte mijloace
de apgrare, nici cogulete la picioare;
limba este mai scnrtti, servindu-le
numai la sugerea mierei fluide din
celule sau la primirea hranei ce i-o
dau in primele 10-12 zile doicile
co 1oniei ;
- fn schimb au un abdomen volu-
minos ce ad5postegte aparatul de re-
productie care a fost descris la anato-
mia albinei - V.n. Albina, aparatul
reproducgtor. Este gregit ins5 s5 se
cread5 c5 toti trfntorii dintr-un stup
sau prisac5 sint virili, c5ci spermato-
zoizii se formeazii in stadiul larvar
in direct6 leg5tur5 cu l5ptigorul pri-
mit de la albinele doici in primele
trei zile, cit gi in hrana complex5 cu
baz5 de multe proteine din polen, ce
o primesc larvele lor pin5 sint c5p5-
cite.
Lipsa polenului din stup determinii
albinele s5 elimine adeseori larvele de
trintori din cuib. F5r5 acest element
de baz5 gi de creatie care este polenul,
spermatozoizii nu se pot forma inte-
gral.
Crescgtorii de m5tci nu trebuie s5
scape nici o clip5 din grijii colonia
producgtoare de trintori selectionati.
0 colonie patern5 ins%,nu poate sus-
tine in bune conditii decit cel mult
2 000-2 500 trintori. Nu trebuienicio-
dat5 s5 se uite c5 in hrana ei de sti-
mulare, cit gi a nucleelor de fmpere-
chere, s5 nu lipseasc5 niciodat5 pole-
nul.
Lipsa total5 a trintorilor din stup
nelinigtegte colonia, care nu rnai lu-
creaz5 cu aceeagi rivn5 ca atunci cind
trintorii slnt prezenti l h g 5 lucr5toare.
Limitarea num5rului de trintori in
stupi se face prin:
a) schirnbarea anual5 a mgtcilor,
cunoscut fiind c5 mltcile tinere evit5
s5 depun5 ou6 fn celulele mari, pe
care le ocolesc ;
b) prin folosirea ramelor clc3ditoare,
V.n.;
c) fagurii artificiali se dau la clii-
dit lntregi pe toat&suprafata ramelor.
Alte rosturi ale trtntorilor En colo-
nie, fn afara celui amintit rnai sus de
buna dispozitie la lucru a albinelor,
rnai sPnt :
a. ei iau parte la prelucrarea nec-
tarului adus in stup gi deci la elimi-
narea unei hsemnate cantit5ti de ap5
din nectar pentru maturarea mierei;
b. distribuie - dup5 K . von Frit-
sch - albinelor lucriitoare hran5 din
continutul gugii lor, f5cfnd astfel
schimb de hranii cu ele; s-a consta-
t a t c5 din guga inc5p5toare a unui
trfntor pot sii se alimenteze 30-40 al-
bine ;
c. se crede c5 au oarecare rol gi la
clocitul puietului din cuib, degi acest
rol este contestat de alti cercetiitori
care sustin contrariul.
Prigonirea trfntorilor este o actiune
pornit5 dintr-un reflex alimentar care
apare la albinele culeggtoare rnai mari
de 20 zile. Se pare c5 cele tinere nu
iau parte la acest act de-eliminare
din colectivitate a elementului b5rb5-
tesc. De indat5 ce fn cimp albinele
nu mai gbesc hran5 gi sint nevoite 55
consume din rezervele adunate, se pot
dispensa de prezenta trintorilor. Cfnd
verile sint reci gi rnai au nevoie de
ei, 85 le ajute la p8strarea cilldurii, f i
rnai fnggduie, chiar dac5 afar5 nu rnai
g5sesc nectar de cules. De fndatii ce
c5ldura a revenit, ele incep 86 elimine
puietul de trfntor deschis gi chiar c5p5-
cit, c'a apoi s5 refuze accesul la fagu-
rii cu miere a trfntorilor maturi; fn
acest scop fi izoleaz5 pe fundul stupu-
lui, prin colturi, sau sus pe letitoa-
rele superioare ale ramelor, refuzfnd
s5-i rnai hrheasc5; celor care au ie-
git afar%,nu l i se rnai Png6duie intra-
rea In stup. Atit mi flgmfnzi cft gi
cei pringi de frig la exterior mor cu-
TR~ORUL
rind ;rar de se rnai glsesc pe ici pe colo,
in cofonie, fnspre toamnii.
Bolile trfntorilor sint mai putin
frecvente, dat fiind c5 prezenta lor in
stup este de d u r a t l limitatri. Totugi
faptul c l ei nu sint ap5rati d e antibio-
ticele naturale aflate pe corpul albi-
nelor gi m5tcilor, dar care nu au fost
aflate de cercetiltori pe cel a1 trinto-
rilor, Pi expune la diferite afectiuni.
Cel rnai adeseori larvele de trintori
sint atacate de dou5 afectiuni micoti-
ce - aspergiloza, V.n., datorit5 ciu-
percii Aspergillus flaous cit gi puietu-
1ui vil~os,V.n., provocat t o t de o ciu-
pert55 microscopicil: Pericyslis apis
micosa.
TRIFOIUL, Trifolium L. din fami-
lia Leguminosae este una din bunele
plante melifere de la care albinele
a d u n l rnai ales polen, cind se face
dresaj in acest scop.
Mai toate speciile de trifoi sint rus-
tice, rezistente la calamit5ti yi intern-
perii, adaptindu-se ugor mediului.
l ~ f l o r i r e alor are o durat.3 obignui-
t 5 de 25-30 zile, in care timp albinele
adunii nectar ce d5 o miere exceptio-
nal$ calitativ, fiind considerat6 cea
rnai bun5 ca savoare gi prezentare.
Trifoiul ofer5 albinelor ~i polen bogat
in substante nutritive, polen a clrui
culoare este brun-deschis, brun-inchis
pi chiar negru.
Planta, la rindul ei, d6 albinei nec-
t a r mai ales la unele specii, iar dup6
cercettitoarea Krasikova, care s-a ocu-
pat cu studiul bacteriofaglui, V.n. s-a
putut izola de pe florile de trifoi alb
~i roz un bacteriofag care lizeazil baci-
lul a h e i , unul din presupugii factori
etiologici a i locei europene.
Mierea de trifoi are o deosebitl sa-
voare. E a este bogat5 in vitamine;
corntine vitamina B, -.in proportie
de 8,6 micrograme la 100 g miere, vi-
326 TUBUL DE SI?CLA
tamina B, - 77 micrograme gi vita-
mina C - 0,2 micrograme h ace-
eagi cantitate de miere.
Culoarea mierei de trifoi - dupri
specii - este a l b l la trifoiul alb pi-
tic, galbenil adesea bltind in rogietic
la celelalte varietsti; are calitatea deo-
sebit5 c5 cristalizeaz5 fncet, c h i pa-
portul intre glucozj gi fructoz3 este
de 100 la 104 pentru cea din urm5.
Polenul trifoiului este bogat in sub-
stante, zaharuri, vitamine etc., iar cu
colectorul de polen apicultorul, reali-
zeaz5 o bun3 recolt5 cfnd folosegte
anumite metode de stimulare gi dre-
saj a1 albinelor.
TUBUL ACUSTIC sau semnalizatorul
este un simplu tub de cauciuc, lung
de 1-1,5 m cu ajutorul cgruia, in
timpul iernii, apicultorul verificlsitu-
atia albinelor in stup. v. fig. pag. 264.
Se introduce un c a p i t a1 tubului pe
urdinig, ceva rnai adinc, iar cap5tul
opus se apropie de ureche.
Cind situatia in stup'este normals
se aude un zumzet ugor, uniform, ca
un freamlt. Cind ins6 albinele sint
nelinigtite de un goarece care a pB-
truns in stup ori de lipsa hranei sau
sufer3 de diaree din cauza c ~ n s u m u l u i
mierii do man3, se va auzi un zumzet
ascutit, nervos. Stuparul este astfel
avertizat de starea anorma15 a cnlo-
niei gi va interveni.
TUBUL DE STICLX pentru prinderea
vi eliberarea mgtcii, far5 ca ea s l
fie apucat5 cu mina, este cel rnai
practic mijloc pentru aceastil deli-
cat5 operatie, fat3 de oricare alte uti-
laje folosite pin5 astlzi. Tubul de
sticll are un diametru de 2 cm qi o
lungime de 12-13 cm. El este dcs-
chis la ambele capete, dar la unul din
ele care are marginea putin ~Pisfrintl
spre exterior cam de 2 mm, se leagti
TUBUL DE STICLA 327 TURTA DE POLEN

reurn L. - este un arbust cu fructe

veninoase din familia Thymelaeaceae,
care se claseazg printre cei mai pro-
ductivi arbugti meliferi. E l are o
in5ltime de I m, cu frunze alterne, in
form5 de lance, cu petiol scurt. Florile
sint de culoare roz, foarte mirositoare;
ele stau strinse in buchetele cite 3-4
la un loc de-a lungul ramurilor. Flori-
le apar din vreme, la sfirgit de martie-
inceput de aprilie, inainte ca arbus-
tul s&infrunzeascil, oferind albinelor o
Prinderea miltcii de pe fagure filril a o bogitie de nectar rar intilnit5 ce tine
- cu rnina:
atinge zece zile. Fructele sint nigte bace ro-
I - o cutie goalil de chibrituri se a~azilpeste ruatcs
pe tagurele unde actireazil aceasla; 2 - colivie gietice mari, alteori galbene, dar tot-
1)cntru r e f ~ ~ g l umiltcii;
l 3 - cutia cu rnatca se
d>achide, agezind deasupra colivia de refugiu tn
deauna otrgvitoare. La noi cregte in re-
care intra matca (Or8si Pall) giunea mnntoasii gi s u h u n t o a s 5 , pe
locuri umede gi despiidurite.
o ronddil f5cut6 din p'lnzil meta-
lic5. Tubul de sticlg ire agazil peste TURTA DE POLEN sau turt5 de za-
matca de pe fagurele unde 01.18. E a h5r. V.n. Hrana alhinelor.
neavind loc unde s5 se refugieze,
se urcii pe tub, care este intors atunci
cu deschiderea in sus yi astupat cu
na dop de vat8 sau hirtie. Tubul cu
matcil se tine la cjldura corpului api-
cultorului ori in buzunarul de la
vest5 sau de la pantaloni, pin5 matca
se red5 direct coloniei pe fagure sau
in colivie. 0 r 8 s i P a l l foloseyte
Pn acelagi scop o cutie goal5 de chibri-
turi aga cum se vede din desenul alil-
turat.
TULICHm,i, cleita, chiperul lupu-
lui, liliac de phdure, - Daphne meze- Tulichinl.
 ULMUL - Ulrnus carnpestris L. -
este un arbore mare din familia Ulrna-
ceae, care are o mare valoare poleni-
fer5 c5ci infloreqte fn luna martie,
inaintea multor plante sau arbori.
Frunzele au form5 ovals, dublu din-
late pe margini, cu virf scurt, asime-
trice la baz5, aspre pe suprafala supe-
rioars gi acoperite cu peri moi pe cea
inferioarl. Florile ftirii codite apar
agezate in fqcicule laterale rotunde,
de culoare purpurie; sint foarte activ
cercetate de albine, care duc in stup
un polen rogietic38i mult nectar proas-
pst. fnfloritul ;dureaz5 numai 6-7
zile.
Polenul de-ulm este foarte bogat in
substante proteice. fn cursul verilor
calde, ulmul dii nectar extrafloral, dar
de o calitate inferioar5.
UMBRIREA STUPILOR in timpul ve-
rii se impune mai ales cind stupina
este in pastoral in cimpii insorite,
de exemplu la culesul de floarea-
soarelui. Cea mai bun5 umbrire o
dg desigur piidurea sau perdelele pro-
tectoare.
Mgsuri complementare se iau prin:
vopsirea cu alb a suprafetei capacelor,
agezarea crengilor de foioase sau iarb5
cositri pe capace iar sub capace se pun
peste cuiburi saltele izolatoare de
paie ; de asemenea este bine s5 se facli
intoarcerea stupilor cu urdinigurile
spre nord g.a. Cind stupina este micii
gi stationarg, In fata stupilor, fn par-
tea dinspre sud se planteazg vitii de
vie agiitiitoare, plante cu port h a l t
etc., care feresc stupii de-razele directe
gi fierbinti ale soarelui, fnliituoind
astfel in mare parte roitul gi favori-
zind activitatea albinelor. V.n. Stu-
p in6 .
UiHIDITATEA potrivit5 in stup este
o necesitate fiziologics pentru colo-
nie. fn principiu, notiunea de ,,umi-
ditate" reprezintii o anumitil cantitate
de vapori de apii cuprin~ihtr-un me-
tru cub de aer la o temperaturg anu-
mit5. Ea variaz5 in raport de tempe-
ratura inconjuriitoare. Dacii aceasta
din urmti este mare, atunci qi cantita-
tea vaporilor in aer fntr-un metru cub
urmeaz5 acaeagi cregtere sau invers.
Cind o anumit5 proportie de vapori
la metru cub atinge limita de conden-
sare, filrg sii fie depiigitti, se zice cg
aerul acela este saturat cu vapori;
aceast5 limitg, ln fizic5, are valoarea
de 100%. Orice nou adaos de vapori
peste aceastii limit5 In orice spatiu
limitat, deci gi in stup, duce la conden-
sarea vaporilor imperceptibili gi trans-
formarea lor in mici piciituri de ap5,
in logurile cele rnai reci. Aceste legi
ale hidrologiei se aplic5 gi in stup.
Dacii iarna, in stup se mentine o tem-
peraturii putin rnai urcat5 fat5 de cea
de afar%,umiditatea nu va fi exterioa-
rii. Condensarea vaporilor in stup are
loc in locurile rnai deplrtate care sint
gi cele rnai reci.
Umiditatea atmosfericii se exprim5
in miligrame pe metru cub (mg/m3)
gi anume:
- la minus 10°C, aerul contine
2,l.mg vapori/m3;
- la P C , aerul contine 4,9 va-
porilms;
- la plus 10°C, aerul contine 9,4 mg
vapori/m3 ;
--: la plus 20°C, aerul contine
17,2 .mgvapori/m3.
D.eai c h d temperatura ooboar5 sub
0°C umiditatea aerului din stup scade.
fn ,schimb la o temperaturii ce , urcii
peste aceastii limit8 minimii, aerul are
o proportie rnai mare de vapori cu apg
p h 5 la saturare.
fn stup, izvorul de cgldurii il creeazii
albinele pe douii ciii: in mod natural
prin aokivitatea ce o desfilgoarii, iar
iarna prin activitatea mugchilor toray
cici care produc vibratii de inciilzire.
Mierea are ins5 in components sa o
proportie de aproape 20% apii. Orga-
nisrnul alhinei asimileazii aceastii apii,
folosind-o in procesul de circulatie
sanguini pentru regenerarea proto-
plasmicii, iar prisosul, organismul il
elimin5 prin respiratie sub form5 de
vapori inciircati cu bioxid de carbon.
fn stup se produce de indatii o sepa-
ratie: bioxidul de carbon care este
rnai greu ca aerul inconjurfitor se lasii
in jos, iar vaporii cu apii fiind mai
ugori ca aerul se urcii pin5 sub plafon,
unde igi cautii cale sii ias5 afarii. Dacii
stuparul are un dispozitiv care sii in-
giiduie ugoara lor eliminare, cum este
de pildii micul urdinig superior sau
orificiul din podiqor acoperit de sal-
teaua de paie, ei se strecoarii h c e t
afarii. Dacii nu au pe unde sii iasii gi
deci se acumuleaz5 in stup, il umplu,
intrii In contact cu peretii reci ai aces-
tuia cit qi cu fagurii miirginagi neaco-
periti de albine in iarnii, se condensea-
zii transformindu-se in pic5turi de apii.
fn aceast5 situatie materialul izolant
de dincolo de diafragm5 se umezegte,
devine conductibil gi nu numai cii nu
rnai retine ciildura, dar o absoarbe din
stup m5rind riiceala din interior gi
dlunind coloniei. Aceastil umiditate,
cit rnai ales apa scursii direct Pn stup
din ploi sau ziipada topitii, este chiar
rnai primejdioas5 decit frigul pentru
buna vietuire a albinelor. Ea este fn
acelagi timp favorizat5 gi de variatia
temperaturii de afar&,gtiut fiind cil Pn
timp de ger aerul este mult rnai uscat
decit atunci cind temperatura este
peste PC. Cind iarna este cetoasti, far5
ger, umiditatea atmosfericg a aerului
cregte, ciici el se fmbib5 cu vapoei pe
miisur5 ce se inciilzegte. Din contra,
la frig, umiditatea scade. Legea aceas-
t a este urmat5 gi de climatul interior
a1 stupului.
fntr-un stup ocupat de o colonie
bun5, albinele produc pe zi 100 ca-
lorii. Aerul inciilzit va absorbi va-
porii de apti din respiratia albhelor
gi in felul acesta se piistreazii un echi-
libru stabil intre ciildur5 qi umiditate,
afar5 de locurile reci din stup, lnde
vaporii se condenseazii. S-a studiat
a m h u n t i t problema atmosferei din
stupul cu albine gi s-a constatat cii
,,atit timp cit albinele sint capabile
sii mentinti temperatura interioarii
putin rnai ridicatii fats de cea exte-.
rioar5, nu va fi nici un pericol de con-
UMmITATEA
densare a vaporilor de ap8 hl stup"
(A. B il d e 2 ) . Totugi, o umidjtate
relativi Pn stup, in unele imprejuriri
n u numai cB n u este periculoasil, dar
esbe chiarnecesarii albinelor mature si
rnai cu seami puietului in diferitele
lui &adii de dezvoltare. La o tempera-
tur5 de 34OC, cit are obignuit cnibul cu
puiet, umiditatea relativlt este de
55-60%. B ii d e I o stabileste la o
p~oportiemai r e d u d de 40-45%. E a
poate fi ugor depilqitii pent.ru scurte
intervale, rnai ales in perioada activii
de cules intens de nectar, dar atunci
albinele, printr-o ventilatie m5rit5,
restabilesc curind echilibrul necesar.
E a poate fi citeodati ugor coborit5,
in, sezonul rece, dar atunci albinele
regtabilesc microclima favorabilg ~ i e
tuirii lor. Stuparul va cduta permanent
mijloace practice st5 repid cisldura in
stup iurna qi sil Indepgrteze umidita-
tea. S-a observat c5 datoriti peretilor
vopsiti tn negtu umiditatea este rnai
scileutai In stupi. Autorul fixeazi cu
dou5 yipci pe peretii laterali gi pe cel
din spate ai stupului o foaie de carton
gudronat incil din toamn5.
0 datti cu aranjarea cuibului pentru
iarn5, lasi h stup atitia faguri cit co-
lonia po&e sli-i acopere; golul r5mas
dincolo de diafragma milrginag5 este
completat cu materiale termoizola-
toare care nu absorb umiditatea ca
pleavti, cflti de cinepti, talag fin,
V.n. Tehnica apicoki, luna octombrie,
ovlnduirea cuibului gi luna noiembrie,
precizarea spatiului.
Sezonul cel rnai critic pentru albine
inl legiiturti cu o umiditate dspikjiti
esbe iarna. Ele pot rezista ugor la frig,
diucii au rezerve indestul5toare de hra-
nii d a bun& calitate, dar slnt In parte
dezamate in lupta contra umiditiitii
excesive. De aceea, cercetgtorii au
prepus ca vaporii de apti din stup s5
fie condensati nemai in anumite p5rti
330 UMIDITATEA
ale stupulai, pentru a se scurge cudnd
afar%. Acest deziderat il Indep1inegt.e
cu prisosintli ,,condensatorul metalie"
de vapori denumit de A m b r u s t e r
magnet de apri, V.n. - care, fixat la
fundul stupului, in partea d%n spate,
atrage acolo vaporii spre obndensare,
iar stupul este astfel ferit de emesul de
umiditate din interior.
Este drept c5 in sezonul de iarnli
albinele resimt nevoia organic5 de apA
pentru neintrer~pt~ele schimbilri meta-
holice, dar ele vi-o asiguril pe cale oco-
lit8. Stind in ghem ele desfilgoar8 to-
tugi o activitat e muscular5 care urc5
temperatura in comunitate ; c5ldul.a
astfel creati absoarbe o oarecare can-
titate de vapori de apB, care urc5 umi-
- ditatea intr-o proportie ceva rnai mare
de 50%. Mierea din celulele fagurilor
aflati sub ghem absoarbe surplueul
acesta de umiditate, devine rnai fluid5
gi albinele, consnmind-o in aceclrrti sta-
re, igi satisfacnecesarul organic de apii.
Acest proces se face ins5 Pntr-o ~ i -
tuatie n o r m d 5 de temperatwa qi cu o
umiditate relativ proportional5 in
stup. Clnd intervine o urniditate in
exces, albinele, dup5 MI o o d r o v,
nu mai pot elimina prin evaporatie
apa aflati 'in alimentele consumate,
ba din contra o retin in organism ,,de
team6 ca prin ea s5 nu mireasc5 gi mai
mult pe cea din stup" (G u b i n a).
Aceastil retinere are consecinte wle,
cici curind apare diareea, care ade-
seori este preludiul nosemozei, ceea
ce confirm5 si cercet5torul S v o b o-
d a, care spune clar ,,umiditatea
fnseamng evaporare de api4, care deter-
m i n i elirninarea cilldurii din mediul
respectiv. Fti1'5 c5ldurB albinele nu
pot trili, iar in mediul umed nossmaza
rilmlne virulent5 un timp indeiunga%".
0 umiditate reiativ mairita este rnai
primejdioasli nu numai iarna, dar
chiar gi vara, pentru eolonie. De pild5,
UMLDITATEA 331
puietul cape trece printr-o asemenea
fncercare - dupii cercetiirile expuse
de Ana Maurizio - i se smrteazl
viata c h d ajunge la maturitate, Incit
albinele abia n5scute nu triiiesc rnai
mult de 8 zile. Explicatia acestor
pierderi premature de albine este c5, in
starea de excesiv5 umiditate din cuib,
n u se rnai face in organismul puietului
din celule un metabolism normal, iar
in intestinele albinelor eclozionate se
ggsyte acumu-lab&CI ~ubstanttigroasi
~i galbenti lipsitl de zahsr, care im-
p i e d i d h r h i r e a ?i schimbul organic
normal. Ea a giisit c& un puiet crescut
intr-o ambiantg cu o umiditate putin
mai sc&zatiifat$ de normal gi pe care
experimental a cebarlt-o phi4 la 25 %
a dat albine mature care au trgit 35,2
zile (media).
I n aplicatia practicg a acestor ob-
servatii pretioase 6% constatti cB, In
t,impul verii c h d In stnp b t r 5 canti-
tiiti Pnsemnate de nectar cu mari pro-
portii de ap&, umiditatea, In unele
momente, este ridicat5. Coloniile pu-
ternice restabilesc curllnd echilibrul
nonnal, iar puietul nu se reairnte de
ioc. Na acelagi lucru, fns5, se fntimpl5
in coloniile rnai slabe. Eliminarea
surplusului de umiditate cere o mare
risipa de energie, pe care, adeseori, co-
loniile slabe nu o au; de aceea umidi-
tatea din stupii cu colonii slabe se eli-
minil mai anevoios; ea se rgsfrfnge
asupra vitalitiitii puietului care iese
mai bicisnic qi eu Q lengevitate mai
redus&, aga oum s-a ariitat, ceea ce
influenteazti mult asupra productiei
acestor colonii.
De aceea umiditatea peste limitele
normale implic5 o actiune de v ~ n t i -
lafie activ5 pentru a o elirnina din
atup, ventilatie care reetabilegte un
echilibru normal. fn schimb Pn iarng
ventilalia trebuie bine calculat5, ctici
dacg esCe prea mare creeazg In stup
UNIREA COLONIFLOR
curenti primejdiogi, iar dacg este p e a
r e d u d vaporii de apti drain In in&
rior, se condenseazQ qi se trandormii
in tjiroaie de apti pe pereti gi pe fund,
cu toate consecintele ce decurg dintr-o
atare situatie, rnai ales cind fuadul am
este prevkut cu placa condensatcaw
amintit5 rnai sus.
USIREA COLONIILOR se face In m u -
mite 'Imprejuriri, cPnd apiwltorul
g5segte e5 este neeesar ca douii, 8au
rnai multe din ele, s5 fie contopi-
te, fie ca sEi dueti impmunil o muncti
prsduotiv6, fie oa sii t r e a d un impas
sau o g~eutatede seaon, cum eete de
pild5 cea a ierntirii.
rjnirile de colonii se fac rnai ales h
toamnil, cind stuparul are farnilii
temporare sau nuclee pe care nu vrea
sil le ierneze separat. El contopegte
nucleul sau familia temporar5 cu co-
lonia de baz5, iar rntitcile disponibile
slnt puse la iernat in afara ghemului
sau fn stupugori de Impertkhere. fn
felul acesta va avea pentru i e r m
colonii puternice de 3,5-4 kg, care
vor eonsuma putin pi vor t r e e tlgor
greutitile iernii. fn primiivarii se refac
ambele unititti, dlnd nucieului matca
ce a stat atuaci separat.
Unirile de toarnnii slnt cele rnai reu-
gite; in primul rfnd albinele au tin
timp hdelungat ca s i se contopeas&,
iar in primgvara viitoare, colonia mi-
ficat5 pornegte cu mult spor gi arfnt
la rnunc5. Arpoi consumul hranei 3a
douB colonii ce trgiesc separat este
foarte mare fat5 de consumul colonii-
lor puternice, care folosesc mai puf in5
hranil, socotit5 pe unitatea de greu-
tate a adbinelor din stup.
fn prirnilvaril se unesc doar coloniile
oare au i q i t sliibite din iarng, aa d-
mas orfane aau au fost atacate de no-
semoz5. fn aceaetg din urm&gituatie,
unirile se fac numai Pntre coloniile
 UNIRFA COLONXILOR
332
care au supravietuit gi sint hcil via-
'
bile@ ar putea da o productie. Altfel,
este de preferat sil fie nimicite.
Unirile de sezon se mai fac qi atunci
cind unele colonii gi-au pierdut matca
intr-un timp cind in cuib nu se g5sesc
nici larve, nici ou5, din care ele s5-gi
poat5 cregte o matc5 nou5. Astfel de
colonii sint in perspectiv5 s5 devin5
bezmetice, V.n.
Se unesc de asemenea coloniile care
vor conlucra ca s5 dea o productie
mare, formind ,,colonic de strhsur5".
Vm. Roire, roirea prin scuturare. Du-
pii culesul pentru care s-a f5cut unirea,
fiecare din cele douii unit5ti contopite
isi recap5tl individualitatea.
operatia de anire a coloniilor tre-
buie s5 respecte anumite principii gi
se face:
a) atunci cind ,prin contopirea a
2-3 colonii se urm5reate in final
mgrirea productiei ;
b) cind prin int5rirea coloniilor
destinate cregterii de m5tci se u r m t
resc populatii mari in stup. Trebuie
ins5 sil se qtie cii obignuit, oricind se
va.face o contopire, operatia n u dB
rezultate imediate gi spectaculoase,
cind ea s-a executat cu colonii slqbe.
Apicultorul trebuie s5 aib5 r5bdare vi
s& urm5reasc5 de aproape noua for-
matie. Unirea unor asemenea colonii
necesitti un oarecare timp pin5 se sta-
tornicegte un echilibru q i o ,,repartitie
just3 a bratelor de mun65". Adeseori
s-au viizut colonii contopite, cu popu-
latie.numeroas5 care au lincezit timp
indelungat ping au inceput 0, munca
activ5 si ordonatl.
- Cind se unesc douii colonii pu-
ternice in vederea unei productii
miirite se r e c ~ m a n d aca inainte cu 24
ore, fiecare din ele s5 primeascii de la
alti stupi cite un fagure cu puiet necii-
pcicit, far5 albin5 acoperitoare. Albi-
UNIREA GOLONIILQ8
nele devin rnai active ~ i n dse face
operatia de unire a doua zi.
- Unirile n u se fac intre colonii
puternice g i colonii nejustificat de
slabe, ciici acestea din urm5 e posibil
sii fie bolnave de vreo boa15 molipsi-
toare, iar operatia va da rezultate ne-
gative. Este mai bine ca dou5 colonii
slabe s5 fie unite h t r e ele, alegind
drept gazd5 pe aceea cu matca mai
tiniir5, mai bine conformatli?prolific5
gi cu un cuib mai compact g i f5r5 go-
luri.
- In situatia c5 dou5-trei colonii
contopite sint slabe, nu trebuie s 5 se
considere c5 s-a format prin aceastg
operatie o colonie puternicil. E a va fi
cons iderat5 med iocr5 inci citva timp,
gi chiar ajutat5 de 1-2 ori cu cite o
ram5 cu puiet cgpilcit, luat3 din alti
stupi din prisac5, pin5 Igi ia avint in
munc5, in dezvoltarea cuibului q i acu-
mularea de rezerve insemnate in stup.
- Colonia sau coloniile care ur-
meazil sS fie contopite cu cea care este
gazd5 trebuie s5 aibil 5.1 momentul
operatiei albine cu gugile pline de
miere, silindu-le la aceast5 aprovi-
zionare p r i n ciocbirea peretilor stu-
pului lor pi .citeva riibufniri de fum
intre faguri. fn felul acesta colonia
gazd5 va primi bucuroas5 pe noile so-
-
site cu gugile pline.
La unirea celor douii unitSti este
bine ca operatia sii se fac5 intr-un stup
go1 de aceeagi m5surii, care se pune pe
locul ocupat de stupul gazdii. fn felul
acesta albinele ambelor colonii se simt
striline in cas5 nouii g i operatia reu-
~ e g t epe deplin.
- Colonia care se al5tur5, cit gi
cea gazdii, trebuie s5. fie pregitite cu
citeva ore inainte printr-o uniformi-
zare a mirosului, iar ca miisurg de pre-
cautie matca coloniei gazdii s5 fie
provizoriu inchisii intr-o colivie auto-
mald, V.n. Albinele vor elihera rqatca
UNIREA COLONIlLOR
in urm5toarele 3 - 4 ore d u p i unire,
in care scop cele dou5 tubulete ale
coliviei automate in care se pune ger-
betul de zahir n u vor fi complet um-
plute; albinele vor consuma curind,
in timpul celor 3-4 ore, putinul ger-
bet pus acolo gi elibereazi automat
matca.
- IJniformizarea mirosului ambe-
lor .unititi se face prin mai multe
mijloace: ori se pune intre ramele ce-
lor d o u i cuiburi cite u n tampon de
vat5 imbibat cu un parfum, ap5 de
colonie, esent5 de melisi, ori garoafe,
sau se pune pe fundul ambilor stupi
cite o pungutg cu citeva grame de naf-
talini.
- Uniformizarea cu acelasi miros
intre colonii n u se face la m i i multi
stupi deodat5 in aceeagi zi, cjci poate
da loc la furtigag. fn cazul cind ea are
loc totugi, parfumul va fi schimbat:
la unele se folosegte de exemplu apa
parfumat5, la altele esenta de melis5
etc.
Timpul cit trebuie lasate albinele
ca s$-gi uniformizeze mirosul depinde
de orele oind operatia se face ; d a c i ea
are loc in plinci zi qi deci o mare parte
din albine si-nt afar5 la cules, trebuie
b a t e cel putin trei ore pentru ca toa-
te, venind la stup, s5 aib5 acelagi mi-
roe. Dac5 operatia se face seara, aga
cum este de dorit c5ci unirile de sea-
r i sint cele mai reuqite, operatia de
unire se poate face d u p i 20-30 mi-
nute de la uniformizarea cu acelagi
miros, cici toate albinele se g5sesc in
stup.
Este recomandatri folosirea metodei
intRrcal5rii fagurilor pulverizati aco-
peri$i cu albine de la ambele colonii.
Fagurele pe care in momentul unirii
se a f l i matca gazdi r5mine pe loc im-
preunj cu cel vecin pentru ca ea s5 n u
se giiseasc5 la inceput intre albine
strsine, c i numai in.tre cele ale stupu-
388 UNlREA COLONI.ILQR
lui ei. Regruparea puietului celor doug
unitsti, in stupul gazd5 se face astfel:
la mijloc, se agaz5 fagurii cu puiet
deschis; in dreapta gi stinga puietul
cipscit, m5rginit pe ambele prirti cu
ramele cu hrani. Pentru fiecare 250 g
albine aduse in stupul gazdi se lasii
1,s rame cu miere. Cel putio un fagure
trebuie s i aib5 p5stur8, pentru ca mat-
ca sli poatci f i in continuare alimen-
tat5.
Cind puietul nec5p5cit este prea
numeros, fagurii se impart gi altor
stupi din prisacg. f n felul acesta o
parte din albinele tinere trec la cules.
Dac5 unirea se face prin scuturarea
albinelor pe o plangeti in fata scin-
durii de zbor a stupului gazd5, albi-
nele ambelor colonii cu miros unificat
se scutur5 alternativ. Prin scuturare,
mici particule de nectar sar din celule
peste albinele de pe plangeti gi ele.
lingindu-se in stup, se infr5tesc mai
curind gi mai bine.
Metodele de aplicare a principiilor
enuntate mai sus diferti foarte putin
iar aceste deosebiri sint in direct&, le-
gitur5 cu cauzele care determini vni-
rea coloniilor.
Metoda folosirii stupulai strciin. Ea-
gurele cu matca aleasi gi albine BCO-
peritoare se m u t i in mijlocul stupului
nou. Apoi se afumri bine ambele co-
lonii. Fagurii cu puiet ti hranG d i n
amhii stupi dup5 ce au fost periafi :in
fata urdinigului noului stup sint .re-
partizati ling5 fagurelefcu matci. hl-
binele igi dau seama c i sint in s t u p
s t r j i n , c5ci nu mai aflh acolo mirosuI
cunoscut, intr2i cu ezitare, se fnfr&fesc.
gi conlucreazil. Fagurii cu puiet c c
provine din stupul m5tcii respective
se pun ling5 fagure1e.pe care ea se afl5;
puietul celilalt se agaz5 a l i t u r i y i apoi
rezervele de hran8.
lMetoda ziarului perforat agezat intre
doui colonii suprapuse. Cu 24 ore
.dnqs u!p !!aodan aobn paaooals as sns -sns !lem aqeqpm
ap lao y a d !ounqy 'qaldwoo ap!yDu; alapotaur ydnp asadquo3 as aIatqqle !B
e n as sor a p ~nA!u!pm ze3 3sa3e nj leuaa! e l aund as aqaan BCJ~BUIpuweol
an&sea 'um F; a p a-$~pu! o 18 wcu og u~ .sods na ~ z e e ~ a n l u oA! o pq!~!qe?s
ap aur!9un[ o no 's~anu! saalrr; !nlna q ~ n wap alsa eaujpyu! aprcn 'uo10p irt
-ohpod 1" *y u!p ~ n $ a l u e u! j le?p? oaa$ aJleoqynqz ajaFqlP alleoq !smog
aqsa nes 'dnqs ap !nlndaoa a paeo!aad -pqnfe a!iro[o3 pu!uaaap '!an%j p-c
-ns lean!3ar?w a p sol !eru w:, L e l 9nopj ad !emnu aSea9a.i as ~ z e qap !!uolc>3
nalanre!p w w s z - ~ g a p punloa la" !alsoj W ~ R W 'aalede Insatno p u ! ~
u!p aqsa.le ~3 arj 'sns a p ln8!rr!pan qlespl -5zeq ap le!uo~w q p a p a!tT.'a~nd rlew
arj, ys au!q alsa ' a u a q qru!qas u l aupiap '~nsalnaaalede. nu yugd '~ndw!$
.lernlswle F? @r)j u!p eeq~led n3 qpu; a ~ a l n d133 alkaao $03 ares !nlnu
tq '!nlnpunj'le y ~ ~ ? t r sapo !nirr/a?m?l -01ols [n~uaw!l.xledwoa u! ~eoq!aacIme
eschl uyad Eqtnzar lat 3! a!j - ~ g u o z an!q[e payj q!o~dpa ?a!nd no adn8lej
-!a0 883s ~nd!l le1 alsa wno - dnls un al!o aaaq as qe1nBaa pow u j r o u n l j ~
ap ! n l n d ~ ol ~
e ~ e l u o aa~alaaad
j u! l e ! ~ q -n$s 1nq!n3 u; ?no ~ sq!u~od - e uol
alsa po a y ' a q z ap lempulos n3 qawuo:, -07s rr!p papu!% leqsur p u p Inluawmn
q o w p u j ynldnqs e sol ap e a l a ~ du; urp pu~da3ug'lvldaaq 14 u!p a78a.1
$1~13 as la ~ n u h q opow u~ -a[au!q -pSaad as !!~!un x!)eaado leaax a~
-1" $ p d ! 3 s p u n ad 'dnqs ug a a a q u ! .'$SZ! ~ 8 3 0 IRrUJOU
aa?? o a3 eaqwnuap aq6a S~~~azrfiq!na rrn e s a!i!zods!p e l aae a3 p j s m o
ap B#RJ ~euo!$aodoads~p pu!! j a o p ~ q q
'au!qle -11, InaBurnu '~.\!7313 arlels ng auytuam
ep Fqaqnpo qnur !6 !$y?!rea ealgr: 303 !em as n u po!u.ra~nd e a ~ dpqep o-aluyp
n:, ' (zunu?~$agaladur?-z?qn.uv~ir)eo! U O J O ~ aa!un u!ad r;??!uaaap e!l!wefi y z e a n l
alsa !am ~ n b ~ 1 n 8 no u n aaeolpuywasv -3aja !sur as n u a01 saa!un p u p a.i'~~.uz
-u!$nd ua~.odpsu! yp B ~ U B I'a.1eoln3 ~ !rrw aqsa a!#onpo~d - s a p PI ad!u
81~ s ! q ~ s a !9
p ~ B U I O J Bal.Ileoj !-ado3 ' a ~ -aalnd sunre n e al!igyun ynopaymw
-a!m By 09 ap alsa aeqwq el e!$atlpoad pu;3 sale !cur - FJ 16. a a s u pjavm-ar i
.Bur Z& su!d plaaaas !a valq!leqoq -onpoad o euneapqol. nlep n u 'o!uacqnd
u; e$uaosaao~ju!ae! '%OS ap JErlaz ap alsa eqsaoe !k p u p '!n1nuolo~sa~ealaJ
a!$lequwum o no 'ae33au 8 w s.1 a!p no punaadw; '3zuq ap !a!uofoo a[alr!q
-aw u! plaroas ya!o!aolj aaeoa!j ysn8ne - 1 ~ 1 ~qendasqo 3 P-S a!$~aado aae!)t? u j
ug yu;d a!un! ! n ~alau!j l e ~ap 'p8un1 .!!$r:naasqo spun ap eweas au!$ as
aqsa aa!aoljug ap epleo!aad .aaeqon p3ep aunq a)ellnzaJ pp aaleo 'guaana
-zap !n[ leu!ldap a1 p s u n h ps lnl!qs!d 83 a!$saado o alsa puolozs vaa n3 p c )
alu!eu! leBoq !EW la:, 1 n ~ e q ~ pqamas au ap ?a?uo203 v sd1ua ngalluad va+un
ea.xeofd .a!nnqIe aJeo1na ap '!o!w $u!s w d n s w p ap
JoIazunaj leawonsqns t.1 aqazabt, aI!JoI,g al!npzyB !a!uolo3 In laa !j e n u n u m
.aseo!o!qle !I; sop ad aseo~s!d 'u! jnd InA!u!pan -aa!uaCul~sp y ; gzeaaanluoh
Fq!ja~otr; e j e j n3 'allemnjaed 'alei\o !S osadoquoa as ' I ~ J B I Z poa aIau!qle
a z u n q no 'aswapd !A qle u! aleaoloa !!$dou [ndur!~ u l * p ! w !ew eaa w9tz.t
'pu!oappa u!p aq!u~od aseoJawnu aI!u -!un no 1ndao3 leadnseap p u i z a b '!dnqs
-!din$ na 'po!qewoae as lea!^ 'avlv?qo7 !op !a:, aalu! !n3 1111 n:, yangS .m!z un
e!~!umj u!p aaowqaa y l u e ~ do alsa '-7 a3npoalu! as 'aae~!j!un ap ?ieaado.amj
a ~ v q n n ?un?qnuv#q "o! uoaoa 'yo! leq as puio '!al!z e w a s u j -sns !em l ~ l y a e
-IF$ ~ o ! u & n w' ~ J I ~ ~ B ' 4IvI ~Bf ~n ~ ~ nle-s wn3 dr:Insoa!w p!j!un a e a)u!euj
URDINI$ 335 USTURONL

Urdinigul superior, in iarn5, cores- dele nectarifere, in form5 de inel,

punde unei normale pozitii fat5 de lnconjoar5 ovarul, formlnd pe mar-
curentii de la suprafata pGmintului, ginile inferioare o umfl5turi. Pin5 la
care sint cei mai reci. Urdinigul de formarea fructului corolele contin pi-
iarnti trebuie s5 fie la cel putin 50 cm n 5 la 2 mg nectar incolor, f3r5 m i r o ~ ,
deasupra p5mintului. Dac5 iarna, ur- cu o concentratie mare de zahtir, care
dinigul este jos, stupul trebuie s5 stea variazl ins5 dup5 conditiile atmosfe-
pe picioare sau tirugi inalti, care s5 rice. In verile secetoase nectarul are
aib5 aceast5 ingltime, ceea ce nu este un procent de 50-80% zahHr. Produc-
recomandabil. tia de miere la hectar este de 300 kg,
fn rezumat, pentru sezonul activ din iar dup5 a1 doilea an atinge chiar 660
martie gi pin5 in septembrie albine- kg, numgrul plantelor ajungind atunci
le vor circula prin urdinigul inferior, pin5 la 420 milioane pe hectar iar pe
care in var5 st5 deschis pe toat5 &ti- fiecare tulpin5 g5sindu-se pin5 la
mea stupului. fncepind ins5 din toam- 9 000 floricele.
n&, albinele Tor avea la dispoaitie fnflorirea in mas5 dureazti aproape
urdini~ul superior, care l e usureaz5 dou5 luni din iunie-august. Polen are
zborul de curatire in zilele calde din mai putin. Ela s e dezvolt5 pe terenari
iarn5. V.n. Teltnica apiml3, luna oc- uscate, pe pante calcaroase, pe pir-
tombrie, orfrtduirea pentru iernat. loage, p q u n i , izlazuri, pe ling5 dru-
muri ~i chiar prin semh5turi imbil-
IYREfXEih PBRCULUI, jale, salvie, ruienita. Semintele c5zute dup5 coace-
Saloia verticillata L., foarte asemi- re germineaa5 din toamna, cfnd plan-
nltoare cu speciile Salclia pratere- t a igi formeazii o rozetti de frunze care
sis L. (salvia de cimp) , cu S. offici- apirg contra frigului t l n 5 ~ ar&dGcin&;
nalis L. (jale), V.n. pi S. scalarea L. nu este pretcnt.ioasZ fn ceea ce pri-
(Iarba Sf. Ion) - V.n. Speciile de mai v q t e terenul, dar prelerii pe cele cal-
sus fac parte din familia Labiatae, au caroase. Se inmulte9te gi prin rizomi.
fnfloriri prelungi de 30-35 zile ince- fn lot111 apicol urechea porcalui
pind din iunie, iulie, septembrie g i nu trebuie s5 lipseasoil niciodatg.
prezinti3 urmiitoarele caracteristici: Ea reactioneazii, favorabil la ingr&-
Ureohea porcului, Salvia vertfdllata, giiminte fosfo-calcice (450 kg la Im+.
t e a mai de seami d h t r e toate speciile fn f iecare primilrari inaintea pragilei
de salvie, este o plant& peren5 cu ri- se va da un i n g r k y h i n t mineral.
zomi tlrttori,cu tulpina d ~ e a p t i ra-
,
mif icat5 in partea inferioarii, inalt5 USTURO1ITL se folosegte in dife-
de 60-om pgroasPt, cu frunze aproape rite combinaf,ii alimentare ale alhi-
triunghiuhwe; in f w m i de urechiuge. neJor ca un prevelativ contra infm1,ii-
Florile sale slnt apzate- in verticile lor tubului digeetiv. Cercettitoful
pe tulpina principalti. Corola. este B. Tonkin a gbit, c5 nstu~oiul are
lung&,de culoare rogie-albiistmie. Fie- fitoncide, V.n . l i i n d ~ u nbun p~eventiv
care flbrkkGi trgiegte deuii zile. Glan- contra nosemozei.
 VEYINTL este secretat de glanda
veniniferri din abdomenul albinei, in
cantittiti variate in raport cu virsta
e i ?i acumulat in vezic5. fncepind din
ziua ecloz ion5rii sale, albina tin5rg
a r e o micri cantitate de venin, dar pe
m b u r r i ce inainteazii in virst;, canti-
tatea se miiregte pin5 Pn ziua a 15-a,
cind atinae maximum de 0,15 mg. S-a
ealculat t 5 in decursul vietii o albinii
poate produce pin5 la 20 mg venin.
Cu o in$epIturii, albina secreteazii de
fiecare datg cite 0,2-0,3 mg venin.
Caracteristicile veninului. Dup5 N.
A r t e m o v qi altii veninul are ur-
rniitoarele caracteristici: greutate spe-
cific; 1,131; este incolor, dens gi se
solidificii dupg 20 minute in contact
cu aerul, pierzindu-gi prin evaporarea
apei gi a uleiurilor volatile 70% din
greutatea lui; .gustul este intep5tor7
amiirui gi coroslv; mirosul este iritant,
datorita unei substante denumitii Re-
pulsina C, care irit; albinelegi le deter-
ming s5 atace gi ele pe intrusul care
le tulbur;.
Dup5 cercetgtorul H a n n, veninul
contine cantitiiti insemnate de acid
fosforic ce este o substant; toxicri gi
convulsivi%.Toxina cea mai insemnat5
d i n venin este o proteins, care alcii-
tuiegte masa principal5 a sa, denumitii
melitenina gi care det,erminii contrac-
t i a fibrelor musculare netede qi stria-
te, blocind transmisia impulsului ner- ,
vos (actiune ganglioplegicg) (N. P o-
r i a d i n ) . In schimb, cercetgtorii
Santer i G r i g g s cred cri
proteina din venin este o substant5
nedefinitg in& dar asemiiniitoare In
'
parte cu saponina, care este cunoscutii
ca o proteins foarte toxicri. Cam la
aceleagi concluzii au ajuns gi cercetii-
torii francezi I, a n g e r gi F 1 e u-
r y, care cred c5 veninul este o sapo-
nlnii lipsitri de substanta azotoasii,
asemkiitoare cu veninul gerpilor, gi
care este un derivat a1 iodului de felul
triptofanului; ei au giisit cii are gi acid
fosforic, palmitic, butiric, formic. De
asemenea, cercetiitorul T e s s i e r
sustine cii neurotoxina veninlilui are
doi aminoacizi bogati in sulf : metio-
nina gi cistina, iar trei cercetgtori
romsni, ,sotii dr. D e r e v i c i gi
M a r c u , au descoperit in venin in-
semnate cantittiti de histamin5, care +
cauzeazii de fapt reactia cutanatii a
intepiiturii acului. Cercetgtorul N e u-
m a n a gasit in venin ~i fosfatidaza i
D, care este un hemolizant de naturii
inc5 necunoscutii, dar care este capa-
VENIhWL
bil sg lizeze hematiile. Totodat5, con-
tinutul a doi fermenti in masa veni-
nnlui, hialuronidaza qi fosfatidaza A,
inlesnesc difuzarea lui in organism,
primul dizolvind substanta principal5
a tesutului conjunctiv, iar cel de-a1
doilea ducind la descompunerea hema-
tiilor qi sciiderea capacitgtii de coa-
gulare a sfngelui. fn sfirgit, altii au
mai ggsit in venin qi unele substante
grase, cit qi sgruri de calciu, magne-
ziu, cupru, precum qi alte elemente
fncii necunoscute.
Cristalele de venin se dizolvg ugor
in apg, dar sub aceast5 form5 trebuie
urgent folosit, cgci iqi pierde curind
proprietiitile. De asemenea, veninul
este foarte sensibil la actiunea fermen-
tilor.
Recoltarea veninului de albine. Cer-
cet5torul I.V. Weibde a obtinut venin
de albine pe hirtie de filtru, depus
acolo de albine care, intrind in stup
prin urdiniq, au fost silite s5 treacii
printtr-unculoar lung a1 unui dispozitiv
in interiorul caruia se g5sea o pedal5
care, atunci cind era apiisat5 de albi-
ne, desciirca un ugor curent electric de
joasi frecventli. Albinele pentru mo-
ment se opreau qi reactionau scotind
acul din care improgcau o cantitate
de venin. Veninul, c5zind pe hirtia de
filtru, a fost extras qi folosit ulterior.
Cercetgtorii de la Universitatea Bir-
mingham au inovat un dispozitiv prac-
tic pentru colectarea In mare a veni-
nului, fgrii uciderea albinelor. E l
constg In folosirea unei foi de cauciuc
sintetic acoperitii cu o hirtie umed5
striibgtutg de fire metalice, i n c h a t e
cu curent electric slab. Un grup de al-
bine a ~ e z a t epe acest aparat produce
o anurnit5 cantitate de venin imediat
c@ apare curentul electric. Singurul
efect pe care-1 are acest tratament
asupra albinelor este c& le produce
foame, a t a c5 imediat ce sint hrSnite
337 VENINUL
cu miere, ele revin la starea normal;
perfectg.
Cum ins6 cerintele pentru venin sub
form5 de cristale sint din ce in ce mai
mari, ciici obtinute astfel se pot folosi
oricind, in diferite afectiuni, america-
nii au descoperit o metod5 ca albinele
in mas5 s5 poatg da 'In repetate rinduri
secretia glandei lor veninifere, in ci-
teva minute. Din cele relatate de cer-
cetitorii hl a r x R o g e r qi W.
B e n t o n A 1 1 e n , aparatul se
compune dintr-o ram& cu o suprafat&
plan5 pe care slnt intinse sirme de
aramii sau otel la distan$a de 118 toli.
Sirmele sint legate la p h h t gi incgr-
cate alternativ. De cite ori o albin5
vine in contact cu doug fire aliiturate,
se inchide circuitul electric t i ca rezul-
t a t albina este electrocutat5 (f5rii a-?i
pierde viata). fn acest moment ea
inteapg printr-o foaie subtire de ny-
lon. Cind iqi retrage acul, veninul r5-
mine depus pe f a p inferioar5 a foii sau
pe o placg de sticlg ayezat5-dedesubt.
Cu o singur5 foaie de nylon se poate
extrage veninul de la albinele a 10-20
stupi. Foaia denylon gi placa de sticlii
sint duse in laborator, unde dups 3-6
ore veninul uscat este luat cu o lam5
de ras. Un gram de venin uscat este
produs de 30 000-50 000 albine.
Solutia pentru injectii, dupg indi-
catiile cercet5torului S. P u t e k, se
face Pn concentratie de 0,15-0,30%
cu adaos de procainil sau a l t preparat
anesteziant, pentru micgorarea dure-
rii. Fiolele contin 1-3 mg de solutie.
Doza incipient5 este de 0,05 mg gi se
m5reqte treptat la 0,5 mg in interval
de 2-5 zile. Solutia veninului de al-
bine pentru injectii nu este stabil8,
deoarece sub actiunea apei se produce
descompunerea treptatg;. poate sii se
mentin5 numai un a n u m ~ timp.
t Des-
compunerea poate fi evitat5 prin pre-
pararea fiolelor liofilizate, V.n.
VENINUL
338
Veninul congelat se usucl in va-
cuum, iar la folosire, mai intii se adau-
g i - ca gi la penicilinl - a p l disti-
l a t l s a u ser fiziologic, in momentul
aplic5rii tratamentului.
Deai s-a dovedit c5 veninul de al-
bine este folositor pentru s i n l t a t e a
omului, el nu trebuie considerat ca un
panaceu in orice b o a l l ; folosirea lui
are o arie destul de redusi qi el trebuie
aplicat numai sub observatia sau la
indicatia medicului, clci sint persoane
care nu-1 suportl qi au fenomene de
voc anafilaatia, V.n.
Veninul Pn terapeutiea bolibr ulna-
ne. Veninul albinelor are substanf e ce
folosesc omului, in doze mici, in tra-
tarea diferitelor afectiuni, aplicate
ins&cu t o a t i prudenta d a t o r i t i toxici-
t5tii lui.
Aplicarea, kralamentului cu venin; cifmle
indic5 nunaim1 de albine ce se ap1ic;i bolna-
sului in zona respectirri
VEhlNUL
Apicultorii se obi~nuiesccu PnJepri-
turile albinelor cit gi cu reactiile ce le
produc. Locul lntepat se hrogegte, se
inflameazl, derine fierbinte; inflama-
ia line 2-3 zile la persoanele ncohig-
nuite, apoi totul i n t r l in normal.
Organismul omului are citeva locuri
sensibile la inteplturi, cu reactii rnai
puternice, chiar ~i la cei obignuiti;
sint cele de la t i m p l l , limb6 qi cea mai
periculoas6 in ochi. Locul intepgturii,
dup6 scoaterea acului, se tamponeazl
cu: novocainl, a p l de Javel, perclo-
r u r l de fier oficinali, otet, amoniac,
ulei de cuigoare, sau cartofi t6ia;i felii
qi stropiti cu otet, frunze de pltrunjel,
de melisl sau de busuioc. Esenfialul
este ca imediat s i se scoatl acul, care
se ridic5 de jos in sus cu unghia; dac5
s-ar prinde cu degetele vezica, se stoar-
ce in locul intepat t o t veninul din ea
mlrind astfel efectele lui dureroase;
numai cind intepilturile se aplicti in-
tentionat, ca tratament, acul se ]as5
pe loc p h 5 la 20-25 minute.
fntepltura in ochi poate duce la
pierderea rederii, d a c l nu se iau ime-
diat urm&toarele mgsuri: cu unghia
sau t u partea groasl a unui ac rnai
lung se miacl lateral vezica cu venin
pentru a o desprinde din tesut ffirii
s?i se zgirie corneea. Cu cit este mai
repede retras5, cu a t i t este mai bine;
totusi stiletii ce compun acul ramin
de obicei fixati in ochiul lezat pi ur-
meazl s i fie retragi numai de medicul
oftalmolog, care face o incizie in cor-
nee in zona de f ixare a acului, rgsfringe
lamboul gi trage acul afar4 cu o pen-
sa, prinzindu-I de virf.
Preintfmpinarea unor asemenea ac-
cidente periculoase se face l u c r h d cu
o maacZi de voal prinsli la pillrie, V.n.
Afascci. Pentru evitarea fntepiturilor
l a miini, care sfnt cele rnai frecvent'e,
se folosesc anumite s o l t i i cu care api-
cultorul se unge h a i n t e de a ineepe
lucrul, V.n. A p i f u ~ .
Apicultorii ins5 nu prea foloeesc
rnai cu seam5 solutiile de rnai sus.
Numai persoanele care abia Pncep api-
cultura sau vizitatorii ce vin in stu-
pin5, este bine s5 se fereasc5 de inte-
ptituri, care la unii dau reactii puter-
nice, rnai ales cei care suferg de anu-
mite alergii in urma intepilburilor.
Aoeqtia dac& vor s5 f a d apiculturii,
este necesar sii-tji pregilteascri organis-
mu1 obignuindu-1 cu toxina, 15slnd h
piele acul in fiecare zi UR Limp rnai
indelungat: prima zi numai cit atinge
pielea gi el este retras; a doua zi 11
lasG 1-2 secunde gi aga rnai departe
pin&ctnd n u mai are reactiile obignui-
te care se manifestau prin vomitgri,
urticare, contractiile glotei etc.
Polosirea veninntui. Din vechime
s-a constatat cii apiterapia, h c i apli-
caraa tntepliturilor albinei sau a pre-
paratelor rezultate din veninul albi-
nelor, fac bine In multe afefliuni.
Prof. univ. N. A r t e m o v gilseqte
cii actiusea veninului asupra organis-
mului este h legeituril cu posibilitiitile
de protectie ale acestuia, rnai cu seam&
prin rnirirea secretiei interne a glandei
kipofize qi a capsulei supraranale ; in
felul aoeeta lnoepe o rsactie organic&.
Numai eatfel se explicil raultatele
bune in bolile ~eumaticeqi de alergie,
cam e h t caracterizate printr-o reac+ie
anormalg gi se trateaz5 cu oortizon.
Vsninul actioneazfi puternic asupra
organismului datoritit acidului formic
m i l , care are actiune bacterioidil, for-
mind astfel o asepsie organicil.
Venhul etimuleaxi5 satisf&c&torsis-
temul hematopoetic (care produce glo-
bulele rogii gi albe), mfiregte hemoglo-
bina,.rnicgoreazil vlscozitatea gi coagu-
lama shgelui. E l stimuleazil miocar-
dul, aormalizeaz5 tensiunea arterial&,
m i c g m z g colesderina In singe (N.
Artemov).
Alt cercetitor V. T. P o-r a d i n,
arat& c5 ,,veninul are o influent& lo-
calti qi generalil. Actiunea lui terapeu-
tic& este multilateralil. E l dilatg va-
sele arteriale cele rnai fine - capila-
rele; ca urmare a acestui fapt, v e n h u l
m5~egte afluenta slngelui proaspilt
spre organul bolnav, micrjoreael visco-
zitatea qi ooagularea singelsi; ajutil
la m6rirea fortelor de apBrare ale or-
ganismului fat5 de boli, m-icgo~eaz5
durerile, d& o actiune de stimulare
asupra musculaturii mai ales asupra
mugchilor inimii; scade tensivnea arte-
rial&,are o influen$&favorabilti asupra
metabolismului miqorind in special
cantitatea de colesterin5 Pn singe, care
joacg un rol impodant in dezvoltmea
arteriosclerozei. Sub inf luenta veni-
nului, starea generaM, somnul, .pofta
de m h a m a bolnavului se ImbuniitA-
tesc gi atztfel cregte putetea s a de mun-
c5".
Apiterapia a dat bune r e e u l t e in
t r a t a ~ e adiferitelor afectiuni oculare,
cum sint cherato-eonjunct ivita, mio-
pia intens5, irittiri grave cu pierderea
vederii pln5 l a 0,001. In dinica de of-
talmologie de la Odesa, care are un
renume mondial, se tmteazti astfel
de afectiuni .eu \in+ep5turi de albine.
Aceste vindechi ale afeqiunilor
ocuhre dt gi a c e b r reurnatismale gi
artritice se pare cii qi-au giisit expli-
catia in urma loeroetiirilor uw sa-
vanti e n g h i de la Universitatea din
Birmingham (Anglia). S-a descoperit
de ei cil in aceste afectiuni joac& un
mare rol .propo$ia redus5 de aaid hia-
luronic care se e;ih@e & corpnl ome-
nwc Pn -1ickidul sinovial, in piele gi fn
umoarea a p m 8 a ochiului, in camera
dintre cornee qi cr&talin. (Clird acidul
hialuroRic .igi micporeaaii plloportia
normal&, moleculele sale devin rnai
mici, iar viscozitatea lui obignuit5 se
pierde. Jn consecint5 umoarea apoas5
din camera ochiului nu mai are com-
ponenta sa normal8 qi provoac5 dife-
rite manifestlri care merg pin5 la
orbire.
Cercetgtorii englezi au stabilit c5
1-eninul de albine contine o enzimti
din categoria liosomelor, care are actiu-
ne de restabilire a componmtei ini-
tiale a acidului hialuronic; la fel arti-
culatia bolnav5 igi recap5tl functio-
narea normal5, c5ci lichidul sinovial
devine la fel de vfscos ca cel a1 omului
sh&tos,iar ungerea acestor articulatii
se face normal.
In afectiunile nervoase veninul d5
bune rezultate. Explicatia acestora o
d5 cercet5torul dr. S a i n e: ,,Ve-
ninul scade instabilitatea diferitelor
parti ale sistemului nervos central.
Aplicind veninul de albine se demon-
streaz5 intre altele faptul cil unul din
cimpurile sale de actiune este forma-
tiunea reticular5 a corpului cerebral".
Cercet8torii K e 1 m a n gi F i s-
k o v au tratat in clinic6 1302 bol-
navi de diferite afectiuni cu venin de
albine extras separat, aga cum se va
vedea mai departe, obtinind rezultate
bune in proportie de 86,6%. Trata-
mentul reumatismului se practicg pe
scar5 intins5 cu veninul de albine.
Reumatismele simple ori poliarticu-
lare, sciatice fnvechite gi alte forme,
lumbago qi spondiloze rebele la alte
tratamente, se vindec5 .in cea mai
mare parte prin apiterapie, luindu-se
totodat5 m5suri ca obignuita infectie
organic5 sli fie inlsturatg.
Si medicii din Canada gi S.U.A. fac
in mod curent tratamente apiterapice,
mai cu seamti in bolile artritice qi reu-
matice. Ei sustin c5 acest tratament
.,ugureazri dizolvarea depozitelor sub-
stantelor minerale ce ingreuiaz5 func-
tionarea normal5 a articulatiilor. Tot-
odat5 el corecteaz5 starea general5 a
sb5tlitii pacientului, vindecind mala-
diile secundare, indiferent dac5 sint
sau nu legate aparent de artritism.
,,Cauzele artritismului se datoresc:
unei circulatii sanguine insuficiente
datoritii lipsei de exercitii qi miscare,
care duc la incompleta oxidare,iar
ap5rarea general5 a organismului este
sliibit5; unei boli infectioase, ale cgrei
toxine se localizeaz6 pe articulatii;
unei coagul5ri prea repezi a sfngelui
- aga-numita hemogliaza - provoca-
t 5 de consumul unor alimente lipsite
de sgruri minerale (cum este piinea
albti)" (S a i n e). Ei au ajuns la con-
cluzia c5 artritele gi reumatismele
nu sint boli aa atare, ci simptomele
locale ale tulbur5rilor generale ale or-
ganismului. Veninul, prin el, contine
un factor depenetratie care actioneazli
asupra glandei hipofize qi a glandelor
suprarenale, mtirind aptirarea organis-
mului" (S a i n e).
lnceputul aplicilrii unui tratament
cu venin de albine se face in prima zi
cu o albin5 a c5rui ac se lass pe loc
numai cfteva secunde; a doua zi se
aplic5 tot numai o albin5 dar acul
rlimine pe loc citeva minute. MedicuE
examineazii nu numai semnele apa-
rente ale reactiei fntepiiturilor, ci d l
la analizg urina pentru a vedea dacti
in ea nu au apgrut urme de zahar sau
albumin&. fn caz negativ, tratamen-
tul incepe.
Aplicarea tratamentului se face zil-
nic, dup5 doug metode: ori un
tratament direct prin aplicarea albi-
nelor in apropierea si in jurul locului
dureros, sau indirect, aplicfnd acele
albinelor pe anumite plrti ale corpu-
lui care au o sensibilitate mai mic5
fatti de usturimea ce o d5 veninul.
fnainte de aplicarea acelor, locul se
~tergecu un tampon de vat5 cu apii
gi sspun ; niciodatg cu alcool. Circui- de necesarg puietului, se prgpgdesc cu
tul sanguin ia veninul qi-1 duce acolo sutele. Cercet5torul Layens, cintlr ind
unde organismul are mai multg nevoie regulat albinele stupilor, a constatat
(N. A r t e m o v ) . c l o colonie a pierdut intr-o zi rece
fn metoda a doua, sustinutg de dr. de primlvars pin5 la 3 000 albine.
N. I o i r i g, se aplic5 intepgturile Dac5 ne gindim c5 apicultorul con-
albinelor pe brat, de la umgr la cot, gi sider5 c5 o colonie este bun5 cind are
din regiunea inghinal5 ping la ge- in primgvarl 2 kg albing, se intelege
nunchi. Se incepe in prima zi cu aplica- ugor ce consecinte grave pot urma cind
tia unei albine la umgrul sting; a doua numai intr-o singurg zi rea, o colonie
zi se apiicg doug albine la umlrul pierde o gesime din populatia ei!
drept; a treia .zi se fac trei intepg- I< o v a 1 e v sustine, de asemenea,
turi in coapsa dreaptii q.a.m.d., deci c l vintul de primivarg ar fi cauza fri-
in circuit ping in ziua a zecea, cind se niirii cregterii coloniei, precum qi a
aplicl zece inteplturi in locul respec- pierderilor mari de albine fntr-un
tiv. Apoi se face pauzg, reincepind tra- astfel de sezon. fn prim5var5 nimicnu
tamentul pe in& 50 zile, in care se ajutri la dezvoltarea cuibului mai mult
aplicg in fiecare zi numai cite trei al- decit polenul proaspgt; or este bine
bine, tot in circuit, dupg aceeaai cunoscut cg pe vint albinele nu-] pot
scheml. fn felul acesta tratamentul culege. Cfnd intensitatea lui ajunge
este de duratl, cu aplicatii de albine la 32-34 kmlorl, nici o albing nu mai
timp de 64 zile, cu cele patru zile de iese afar5 la cules de polen sau s& aducl
pauzl, in care bolnavul primegte in ap5 pentru hrana puietului. Din cele
total aplicatia a 205 albine. rnai tinere care se incumeta s5 o fac5,
multe pier chiar in pragul atupului,
VRTTUL, pe cit este de bineflc5- c5ci izbite de vint, cad pe pgmfnt sub
tor in naturg prin schimburile de aer scindura de zbor de unde, obo~iteqi
inciiacat cu vapori care, condensati
cad pe p l m h t sub form5 de ploaie
pentru intretinerea vietii plantelor gi
animalelor, pe atit de stinjenitor este
pentru buna vietuire a albinelor.
fn toate anotirnpurile vintul influ-
enteazg nefavorabil via* comunitltii
din stup: in prim5var5, frineazs dez-
voltarea coloniei; in var5, prin stin-
jenirea culesului gi exagerata deshi-
dratare a flarilor gi a nectarului ce nu
poate fi pompat din potire de albinele
culegstoare; in iarng, prin coborirea
temperaturii in afarl gi in stup, care
impune coloniei un exagerat consum
de hran5. fntr-adevgr, in primgverile
reci, vintul intensific5 aceste rlceli,
pgtrunde prin urdiniq in stup, silerjte
albinele s5 stea inactive, sau cind ele ApBrritor contra vintuIui la controlul stupu-
sint nevaite d ias5 afar5 dupa ap5 atit lui
V ~ U L 342 VESTIBUL DE CONTROL -
-
prinse de frig, nu mai au putsre d
urce in stup qi mor curfnd.
De fgcut o revizie la stupi pe o zi
vlntoas5 nici nu poate fi vorba. To-
tugi fn cele din urmii, dacii stuparul
trebuie sil o fac5 el folosegte cortull
protector, V.n, sau, in cel mai r5u caz,
cerceteazg colonia dap5 un panou
Pnalt, qi destul de lat, sprijinit pe
pro-ptele, ce se pune in partea de unde
hate vfntul, ca $6 nu r5ceasc5 cuibul
deschis.
Corectivul acestor situatii nefavo-
rabile este adgpostirea in prirnavarg
a stupilor de vinturi. Ei slnt atunci
dugi in pgdure, care constituie cel mai
s i p r tji bun adgpost.
Iarna, d a d stupii nu slnt adgpostiti,
vintul le poake face mult rgu, c5ci In
zilele cu ware dar cu vfnt albinele nu Verbina
pot ieqi sg-qi faci zborul d e curiltire,
iar cind rnai este gi ger, vintul diri, perdele protectoare, m i Gnlndu-i
mgrqte actiunea lui dilunitoare. Un fn ,,cojocx individual, fnchizind urdi-
ger de - 12°C cu vint, ce are o vitez5 nigurile un timp limitat, sau p r d e
nlirnai de 12-15 m/s este mai greu jindu-le.
de suportat de organism, dectt un ger
d e -27°C fgpg vfnt. V.n. Iernarea VERBINA, sporici, miturit&, Ver-
albinelor. bena officinalis L. este o plant& er-
Actiunea nefavorabils a vtntului, bacee din familia Verbmeae, cu
iarna, primgvara gi toamna, se evil5 tulpinaqatrunghiular&,dreaptii, rami-
agezlnd stupii la adilpostul unor cl5- ficatg In partea +ei superioarg gi cu
frunzele opuse pe ramuri rgsfirate. Ea
cregte de la 30-60 cm. Planta are
f lori mici roqietice-liliachii, fn form4
de spic f iliform, cu o core15 in f o m g de
farfurioarii cu margin3 cu cinci vfrfuri;
planta h f l o q t e din iulie-august.
Cree@prin locuri necu.ltivate pe .ling&
drumuri, ziduri, d4dmgturi etc. Are .
nectar gi polen abundent.
VERLGARIU - w a r tiltitresc. V s .
Vestibul de control la urdini? facut din
Artar.
gratie de sirma pentru verificarea acceptarii I
sau nu a unei mgtoi nou introdus5 In colonie: VEBTIBULUL DE CONTROL este un mic
t - s t u p ~ l l ; 2 - vestibul de control: 3 - urdi- dispozitiv foarte practic cu care ee
r ~ i s u l stupului complet lnchis spre margini;
4-scIndura de zbor a stupului controleaeil daog matoa datii mi
VESTIBUL DE CONTROL 343 TRANSVAZAREA COLINIEI

colonii orfane este primit.5 sau a fost soarelui, inccilzind interiorul stupului,
ucis5 de albinele acelei colonii. iar cuibul se dezvolt5 bine. fn acest
anotimp stupii s h t agezati cu peretele
Este construit dintr-o figie de gratie
Hannemann, lung5 de 20 cm, ~i ]at5 frontal spre sud. fncepind de la mijlo-
de 8 cm, care se indoaie in unglii dreptcul lunii mai, ei sint htorgi cu urdi-
- ca un vinclu - avind fiecare latur5 n i p 1 spre apus sau r5s5rit - cu pere-
o inriltime de 40 mm. La cele douii ca- t,ele vopsit in alb.
pete marginale ale vinclului se f ixeaz5 Operatia de chituire gi vopsire se
dou5 ptitrate de placaj de 40140 inm, face numai cind temperatura exte-
de care este fixatii prin cuigoare gratia
rioar5 este de cel putin +17"C; cu
In vinclu. Cind se introduce in colonie cit este mai cald gi soare, cu atit lu-
o matcri nouri, dispozitivul se fixeaziicrarea se face in condifii mai bune.
in fata urdinigului, silind albinele Pe timp noros si mai ales pe ploaie,
timp de dou5 zile s5 treac5 la intrare gi
lucrarea se opregte, dacii ea nu se
la iegire prin z5brelele lui. Dacri ins5esecut5 sub ad5post .
matca va fi ucis5 cadavrul sriu va fi Dupii ce chitul s-a uscat bine, se
luat de albine pentru a fi dus pe scin- freac5 cu glaspapir, care inl5turri aspe-
dura. de zbor, dar neputindu-1 trece rit5tile r h a s e , dup5 care se d& un
prin gratie, apicultorul il va g5si ugor grund. Vopsitul se face de douri
acol'o a doua zi gi ia m5surile necesare.
ori, lasind de fiecare dat5 ca vopseaua
dat5 inainte s5 se usuce perfect'; altfel
VOPSIREA RTUPlLOR 8i chituirea ea se va coji, iar mai tlrziu va c5dea.
lor este o operatie absolut necesar5, Cind uscarea se face la soare qi nu in
care se repet5 o datii la 4-5 ani, in- interior, vopseaua va fi mai durabili?.
trebuintfndu-se nlei de bun5 calitate
dublu fiert. Paraf inarea stuy ilor este 6 operatie
Vopsirea in culori variate este de foarte economici, ins5 aceatia pierd
preferat, c5ci albinele se pot orienta din permeabilit.atea care le este atit de
rnai bine fn prisac5. Calorile distinse necesars pentru huna vietuire a oolo-
de albine sint: albur, galbenul, albas- niei in timpul iernii. fn plus, fn zilele
trul qi verdde-albitstrui. prea f ierbinf i de var5, paraf ina din te-
Culoarea albit este bun5 pentru suturi iese la suprafa@, iar stupii n u
vari2 c5ci &isfringe ramle solare, ins5 pot.fi rnhuiti deoarece se ia pe.mfini;
pentru primhrari culorile inchise apli- spre sea& ins5 fibrele scbdurii reab-
cate peretelui frontal absorb razele sorb paraf ina.
 ZAHAR. Albinele folosesc zaharurile
pe care le giisesc in naturii pentru pro-
priile lor nevoi organice, dupti ce le-au
transformat in zaharuri rnai simple $i
mai ugok digestibile. Sub aceastii form5
ele piitrund in singe, in hemolimfg,
unde le g5sim ca glucozii. Acest zah5r
simplu 'este un element energetic de
prim drdin, care sustine eforturile
muclcalare gi vitale, ajuthd la arderile
organice gi Pn metabolismul alimen-
telor. La albina adultg glucoza din
sclnge variazg intre 32-112% in ra-
port de virsta insectei.
Albinele g5sesc zahSirul In natur5
sub diferite forme dar nu-1 recolteazii
decit dacii are o componentii de zahiir
peste 8%. C h d ins2 in clmp ele nu
rnai giisesc resurse bogate, iar nectar
este putin, le intereseazg yi un nectar
cu un continut rnai mic de zahiir.
Sint unele zaharuri pe care degi ele
1e iau, le aduc in stup, le prelucreazii gi
le depoziteazi, dar care avind un bagaj
de substante minerale gi sgruri in pro-
portii prea mari, aga cum este mana
eliminatii de puricii frunzelor nu le
sint totdeauna de folos V.n. Leca-
niile. Ba din contrii, uneori, consumatii
in timpul iernii, mierea de man5 deter-
min5 aparitia diareei, preludiul obis-
nuit a1 unor afeotiuni mai grave, ca
toxicoza, nosemnoza etc. V.n. Mierea
de manii, Diuree, Nosernoza. Zaharueile
din man5 cer albinelor prelucrgtoare
doze mari de fermenti - enzime gi
invertazg. Cum organismul 1e preparg
din vitaminele qi albuminele acqmu-
late in tesuturi, lucrarea epuizeazg al-
binele, le uzeazg, le cere un mare
consum de energie, le scurteazg viata.
Chiar gi zahiirul industrial sub form5
de sirop sau zah5r cristale (tos),-pe
care stuparii il dau albinelor ca sa,le
stimuleze sau sCi le completeze rezer-
vele de miere in faguri pentru iernare,
le cere mari eforturi organice pentru
producerea enzimelor necesare trans-
formgrii lui in zaharuri rnai asimila-
bile. Cercetiltorul Melniciuk a stabi-
lit cil zaharoza din sirop necesitci 12
zile de mari eforturi pentru transfor-
marea ei fn zaharuri digestibile - glu-
cozg gi fructozg. Efortul organic a1
albinelor prelucrgtoare va fi cu atit
rnai mare, cu cit concentratia de zahiir
in sirop este rnai ridicatii. Cel care
convine rnai bine albinelor este siro-
pul in proportii de 55-60% zah5r.
Nectarul produs in potirul florii sau
in afara ei, ca gi orice fel de substante,
dulci, pentru a le afla valoarea lor Pn
ZAHAR
zahgr, se milsoarii cu anumite aparate
din care cel rnai la indemEn5 apicul-
torilor este refractometrul de cimp.
Felul de lucru cu acest aparat simplu
este urmiitorul :cu un vas capilar foarte
fin se suge nectarul din potirul florii:
el se.sufl5 apoi pe prisma refractome-
trului gi astfel se determi.5 concen-
tratia de zahsr. Pentru a cunoagte va-
loarea in zahiir a florii respective,
determinarea se face in trei reprize: la
fnceputul infloririi, apoi cfnd fnflori-
rea este in toi yi h c 5 o dat5 la sfirgitul
ei. Milsurarea concentratiei nectarului
gi valoarea lui in zahgr se m5soar5 rnai
precis in laborator de ciitre cercetgtorii
speoialigti, folosind diferite metode
dintre care cea rnai uzitat5 este metoda
Hagedorn-Jensen, cind produsul se exa-
mineaz5 la sfirqit gi cu balanta de tor-
siune.
ZANDER E. 1865-1957, cercetiitor
german, cunoscut in apicultura mon-
dial5 ca unul care a adus servicii atit
in combaterea bolilor molipsitoare, cit
gi in tehnica apicol5. El este descope-
r i t o ~ u lparazitului Nosenza apis Zan-
der .
ZBORUL ALBINEI este o actiune pe
care o indeplinesc cele dou5 perechi
de aripi cu care natura a fnzestrat-o
ca s5-gi poat5 agonisi hrana ei proprie,
dar rnai ales pentru colonie. Folo-
sirea aripilor la zbor ele o pot face nu-
rnai dupii ce au trecut cel putin gase
zile de la eclozionare, in care timp
aripile se htilresc, devin rigide gi pot
vibra cu o frecventg de 250 Hz.
Albina Pgi migc5 aripile sub acti-
unea mai multor muychi. Cei rnai im-
portanti sint muqchii indirecti care
slnt lungi, foarte puternici gi ocup5
aproape intreaga cavitate toracid.
Mugchii directi, de lungime mijlo-
cie, care actioneazil asupra celei de-a
345 ZBORUL ALBINEI
treia articulatie de la rgdiicina ari-
pilor, determinii desfacerea aripilor
la plecare gi stringerea lor la fncetarea
zborului. Pentru orientarea albinei in
zbor yi inclinarea planului celor dou5
aripi, lucreaz5 nigte mugchi mici
agezati la prima articulafie de la rgdii-
cina aripilor. Pentru zbor cele patru
aripi ale albinei se prind - cele mari
in cele mici - dou5 cite doug, cu
ajutorul unor riisfringeri marginale gi
cirlige, cind se imbin5 gi formeaz5
impreunii douii planuri intinse. V.n.
A Ihina, aripa.
Hol fnsemnat in actiunea de zbor
mai au gi antenele albinei. fn interio-
rul lor se afl5 un aparat senzorial ce
st5 Pn direct5 leg5turii cu creierul, de-
numit aparatul lui Johnston. El trans-
mite creierului excitatia vitezei curen-
tilor de aer intilniti in zbor de albin5
yi a rezistentei pe care o exercitg asu-
pra ei, pe care trebuie s-o inving5.
fn raport de aceastil rezistenti, albi-
na milregte sau micyoreaz5 unghiul de
inclinatie a1 antenelor yi regleaz5
impulsul mugchilor care exercit5 mig-
c5rile aripilor cu o intensitatemai mare
sau rnai mic5, dupii nevoie, cEt gi di-
rectia zborului.
Zumzetul ce-1 fac albinele zburiltoa
re se datoregte vibratiilor aripilor care
au 120-480 bMiii pe secundl. Con-
comitent, aerul de respirat, ce iese
prin stigmate dil o anurnit5 tonalitate
zumzetului, mai ascutit qi subtire sau
rnai coborit ql gros, dupil viteza cu
cu care el trece prin aceste orificii,
in rayort cu efortul muscular cerut
de aripi.
Aerul acumulat in sacii traheeni
inainte ca albina si-gi ia zborul, o
ajut5 sii-gi modifice greutatea sa spe-
cific5, o face rnai ugoar5 ca s5 se poat5
Iniilta. Sacii traheeni au o capacitate
de acumulare care ingiiduie un zbor
nefntrerupt de 15-20 minute. La
ZBORUL AI,BINEI 346 ZBORUL ALBINEI

coborire in fata stupului, sau la aye- rezervii de glicogen acumulat fn $e-

zarea pe floarea din care albina ur- suturi, reeervii care n u este rnai mare
me&zii sii recolteze nectarul, sacii ca 2 mg. In corpul albinei glicogenul
traheeni se goksc de aer qi albina iqi se transform5 in glucoz5, cirrd st& $11
recap;Xt&greutatea e i normal$. Pentru repaus, putind apoi sii se inap&ze la
reinfillarea de pe floare, albina igi stup.
recapiitii greutatea ei normals. Pen- Atunci cind locul de cules este p m
tru reingltarea de pe floare, albina departe, albina consi~mii cu elm-
igi umple din nou cu aer sacii traheeni rul nu numai ce a luat in gugi din
gi poate zbura. stup, dar chiar gi din nectarul acumu-
Se intimplii adesea, mai ales in lat. De pildii: s-a constatat cii la un
timpul culesului mare cind zborul a zbor de 8 km departe de stup, aibina
fost obositor, ca albinele care vin din consurnii toatii rezerva de glucmii cit
depgrtare sii cad5 direct pe piimint in qi intreaga acumulare de nectar din
fata stupului. Ele ramin acolo cltva gugii, iar cind ajunge la stup ea tre-
timp, ping-qi reiau zborul. Aceastii buie sii se alimenteze cu miere din
pauz5 .prelungitG se datoregte faptu- faguri. Deci zborul depiirtat eete o
lui cii inciirciitura mare de nectar din pagubil pentru comunitatea stupului
gugii comprimii mult sacii traheeni din cit qi pentru stupar.
bdomen, care se reincarch apoi cu fn anii cu recolte abundente, la
aer cu oarecare greutate gi insuficient, masive melifere, albinele culegstoare
pentru a modifica greutatea ei speci- nu zboarii mai departe de 400-500 m,
f icii. de la stup. fn schimb atunci clnd
Actiunea zborului, prin el insu$i, imprejuriirile sint vitrege yi ele nu gii-
i m p l i d un mare consum de energie pe sesc Pn preajma stupinii cules destul,
care albinele qi-1 satisfac folosind mie- igi extind raza de actii~nepin& la
rea din guyii, miere pe care o iau la 3,5 km. -4cest zbor indepartat au-1 fac
plecare spre cimpul de recoltare. Can- decit coloniik care au simtul mirosu-
titatea ce o depoziteazti in guy5 este lui mai dezvoltat, vi aceasta consti-
in directs leg5tur5 cu distanta pin5 tuie una din caracteristicile de selec-
la locul de cules. Cind aceasta este de tie. Rasa noastrg Carpatin5 z h r 5 la
500 m, inciirciitura gugei este de depiirtiiri mult mai mari fat5 de ceea
1,610 mg; la 1 000 m este de 2,200 mg, ce a constatat cercetiitorul englez G. T.
la 1 500m este de4,131 mg (Istominu). B u t 1 e r, care dB ca razB maxima de
Din aoeastii miere, prin disociatie, cercetare 2,5 km de la stup. Autorul a
se alege separat glucoza ce trece di- urmgrit in 1937 timp de dad swtii-
rect in hemolimfg (singe), unde se mini zborul albinelor sale la un cimp
conoentreazii in proportie maxim5 de de rapitii ce era situat la 4,200 km.
2,6% din care poate consuma pentru In tot cazul, consumel >reze~uei de
zbor pin5 ce proporf ia coboar5 la 1%. miere din gugii la mice %elde zbor 'gste
Atunci o nouii dozii de glucozri comple- in directii 1egHturii cu distanta 6 im-
teazii proportia maxim5 gi zborul con- pedimen tele ce le int ilneqte albina dn
tinuii. Cind totugi rezerva din hemolim- zbor. Chiar +i la d i s t a ~ $ emici ,sen-
fa este aproape epuizatti, iar albinanu sumul este ridieat atimoi c h d intim-
giisqte in cimp nectar proaspiit ca . pin3 rezistenta mare a unvi vint ~po-
s5-tji satisfacli nevoia organic%de ener- trivnic, d e aceea, in atamsituatieabo-
gie pentru zbor, ea face ape1 la mica rul ei est.e cit rnai la suprafata piirnh-
 ~ j ti3s q d a ~ paqs3 y l n d la:, e[
sa[n:, a[ goeald alau!q[e g:, pu!!j qn!qO
'aqnz~as !anqeaaduraq n:, alaI!z ul gqer
-o$:,!m 71nm aqsa roqz ap ea$eq!a!q:,V
Sdnls u! aleq
-!a!qoe gayelaa o anu!luoa !O-gs leaaoe
~ d n qodp !a?:, ro?g:,Fjau!q aqsa aqeqsaj
-rr! aIatnqIe e l Inaoqz !:,aa -gpqoaa e%
-und u ~ arequaurge
p apnnp!zaan:, gqep
o aoqz ug !Ieu!ur!~a qu!s !j!zered ap a!"
-as o ae! 'apadar gzeaaaua8aa as Belps
3 e j !Og !a apun !nlnu!qsaqu! ale a[e
-!laq!da al!anqnsa$ 'gzeaa!q:,e nu lnq!z
-eaed q!,: a[!~nZ1?8g~rrj g l e p o l o ~ ,'a01
-1aods e areaaj!load ap earaqnd plea1
.gy!ue are:, ganqeaaduraq '307+j -s ; ' z ~
e [ sugd g~eaodao:, ,101 ennqeraduraq
p a n are:, 'aola?q[e .e aoqz ap !!igq!a
93" ~ndm!q ur a!qnlona 1n13!3 ednaarq
-ug !4g Ia ae! ' 3 ~ aqsadg ap yrnqeaad
-ma$ o e l eqloazap aqeod as nu 'mow
~
-amN ' u * 'q!zered qsa3e g3 qnasou
-n:, aqila raaape-rqul .roqaoyjau!q !4
~ e ~ j r e~ d{ n la:,
d aaermsle ap oolf!m trn
aqsa ~ n r o q z'!j$u!p ala:, nrluad !Onqo~
*aseoqguy ap:, q63ap aa!q3e $lnd
!em !anroqz aoej aoa '!azomasou 113 [a:,
Glsa urn:, '!.i!zeaed !$!u~nm ,101 Inmsru
-e%o u! ne en:, a1a3 'eauamase a a
-a1ar8
!em !anqgoq:,uj !4 onp aae:, 'a!8raua
ap s q d au!q[e '!Saalq a[!d!ae n:,
aaauy ale:, ap g i ~ 'so!o~aue
j 14 la:,u!
~ o q zun aoej aoa al!n$uarpz apd!ae
113 [O aujaqBq alas !3g:, 'aoqz u! aqur!saa
a s pes!ad u!p rol!!uolo:, eaaaqnd !4
.aola~eoqy8a1n:,e g:,!8olo!z!j eaaeqs
mpsnpaa !em !j ea e z a q a !iS
93ap '8m ZJ el yu!d alalalnbo:, goreou~
.aIau!qle BJBA UI PU!3 ad ' 8 (3-8 ~ mnsuo:, ap Fmouooa aasm o 3ej 'dnqs
e:, a r m !em alsa nu u q o d ep eanqy:,
-rgoug t;uweoq U! !4 ga~agmladUJ gppd
aa younnr pqseaoe onp !b! e[au!qle
aae:, UJ [ndm!qoua !4 'aoqz ap ezaq!a e l
Tzeaquo:, !em 'y1ueqmp ap gmje u~
.s/m c j ' ~ qlnm la3 e l
~ q s/m
d aqu! aqsa am:, 'pqerob
-:,!ar qnur % z a p o n3 aej [! m 009 e l
aoqz u n .s/m cj'g n3 Banoaed o ~ l u e ~
-s!p !Heaaoe 'a$alnLo:, u! nes aSn3 q
eanqg:,ag:,u~ n:, pze!odeul es pui3 ~ e !
's/m 8 ap adeoada y z e p o no yrmqz
aIau!qle 'pu!dnqs ap ur O O ~.el !emnu
qalueqs!p sap:, un el 'p q!l!qtqs e-s
!iS raogFqaora3 ap p~n:,~e:,e-s mpseaq
-pr8 as ps alau!qIe yuureaput qe9oq
sa[n:, rrn aolau!qle grajo a:, duqo ufl
.(gpunaas
ad !d!~le aP !tiIBq 079) F ~ o / u ~ y
OE-OZ
ap aqsa aoqe ap e z a y a aeqoau: nes
ua[od n:, dnqs aads wr!odauj le1 y:,
gaap!suo:, as a p a m ua -ao[!!uqo:,
leaaaqnd ap fezourasou ap !j!zeaed
n:, nus arauy 'aujqpq 'aa!q:,adsejr ro1
-au!q[e e po!Bo[o!zg eaaeqs ap f roqz ul
ae!y:, qel!ur!se nquad yzo:,n19 au!$-~d
!em nes g$1nur !em eae ere:, '!On9 u j qe[
-nmnoe !n[nreqoau eaqeqge:, ap 'dnqs
e l :,np o a3 ernqy:,~g3u~ap f sawuf
e l !6 snp 81 srn3aed ap ne o a:, e l m )
-s!p ep f m ~ > erdnse
[ pq!waxa o s a p ap
lndur!:, a:, eaqeq!a!qoeqe :ap qaodea uj
alsa aI!anaoqz 3ej ala aaw na azalrA
Z
- p ~ e m m ugzaq!a n:, ~ ? J B O ~ alau
-!qp slnr cj e l y u ~ dqnnr la3 qets aqsa
III~U~A p q 3 TearnN .!ua!nanq qns eq!$
-sodgpe neqs 'dm$:, ug yreje ad a p m ~ d
a1 p e p nes 'dnls uj wqs gs gaajaad !B
ernqz qod nu !a!u qau!qIe 'ppunaas ad
rn 02-01 ap gza$!a o n:, quga un le?
-apqe?s exafjaa ne area nrquad qeaom
-am aruq !S qeaadaa '!nlndnqs ~ n o qap
y$sj e!n%saoe alazer oej 1-cm ~n!q%un
n:, !nlaaeos v!j!zod gdnp as-npuiqaa!ao
'dnls aads [!q!sod qanos !em les lnm
-nap euneapqoquj Sale ale f!a!%reua 1e
ards aaa!od~ul F?I 'alau!q[e [ajqle a('j
-!nin$ulA
e arequnajuj ap leaq.eqna& aanqyly
sse:, 'aq[ear !rnqn:, n:, tml nes !rnpyd
'!!$sque~d !wn l e nes uaral ap aqn:,
!sun ~nlsodypegqne:, qau!q[e p u n q v
'Iqels !eurquis !!$uarn:, oIooe !aFa '!nlnq
qi rase de albine - cum este cea cau-
cazian5 sur5 de munte - care fncep
activitatea de zbor chiar la 6-7°C. To-
tugi gi In aceste zile reci, coloniile pu-
ternice trimit afarii un insemnat nu-
m5r de albine, in special pe cele c%r&
toare de ap5, pe cind la urdinigurile
stupilor slabi nu se observti nici o
activitate. Deci activitatea de zbor
este fn leglturl gi cu puterea colonii-
lor din prisac5.
Dup%observatiile cercetgtorilor, co-
loniile puternice igi retin in stup o
rezervg de zbor, constituiti din albine
tinere ajunse la maturitatea de zbor,
ce r5m'In biologic tinere indiferent de
vlrsta lor real5 gi pe care le pun la
lucru intens numai atunci cind apare
marele cules. Zborul acestor colonii
este atunci foarte activ, iar productia
lor este mult superioarii.
Variatia fn activitatea de zbor a
coloniilor se observi chiar h cursul
unei eile de cules: dimineata zborul
este mult rnai activ ca cel de dup5
amiazii. Apoi chiar atarea timpului
are o fnsernnat5 influent5 asupra acti-
vitiitii de zbor a albinelor.
Numtirul zborurilor Pn diferite ano-
timpuri are o variatie insemnatii, de
pildii: in luna martie albinele fncep
lucrul abia cind temperatura atinge
IVC, iar in aprilie la 11-12°C gi
cPnd timpul este noros zborurile Incep
abia la 14-16°C.
Obignuit albinele nu fac rnai mult
de 8-9 zboruri pe zi. Cele nbcute in
toamnii rar dac5 rnai pot face in pri-
miivarii 40-45 zboruri pfni la sfirgi-
t u l vietii lor, pe ctnd cele nlscute In
iarni sau primgvars pot atinge cel
mult 65-70 zboruri in viata lor. Cer-
cetiltorui Arrnbruster a observat c5
albinele din tara lui, care nu prea
este fnsoriti, abia fac 5-6 zboruri
pe zi gi considerg cg o albin5 culegi-
toare este uzat5 dup5 35 zboruri.
S-ar piirea cg aceasti5 cifr5 este prea
micti; totugi s-a stabilit c l in aedie
albinele folosesc in zborul de cnles
25-35 minute dus gi intors, dar ele
stau 'In stup apoi dup5 fiecare zbor
30-70 minute, fie pentru odihnii,
fie pentru alte munci. Cercettitorul
Lundi a observat c5 albinele fgi pe-
trec rnai mult timp in interiorul stu-
pului decit Pn zboruri propriu-zise,
observatie confirmatti apoi rji de prof.
Remy Chauvin. Tot el a observat cti
zborurile de dimineatti gi searl au o
durati rnai mic%decit cele de la amia-
z5.
h sfirgit, in viala unei colonii, stu-
parul are ocazia sii observe de-a lungul
unui an, o serie de manifestiri legate
de activitatea de zbor a albinelor sale,
care sPnt ln direct5 leg5turg cu anu-
mite schimbgri intervenite Pn colec-
tivitatea fieclrui stup gi cu nevoile ce
le are fiecare.
De pild5, in primele zile ale prim%-
verii, albinele ies gribite la soare gi
fgi golesc intestinele IneEircate cu feca-
lele acumulate Pn decursul iernii.
Este un zbor care nu depigegte o raz5
rnai mare de 120-150 m Pn afara stu-
pinei. Apicultorul denumegte acest
zbor, zbor de curtitare, de defecare.
Clnd albinele au iernat f5rti s l aib5
ocazia s l faci zbor de curzfare, apicul-
torul le silegte s5-1 fa&, iar denu-
mirea lui este zbor forfat de iarrnd.
V.n. Diaree.
Cllnd reinnoirea permanent5 a gene-
ratiilor se succede fn raport de extin-
derea puietului m5tcii, aproape zil-
nic stuparul observii o vie activitate
In fata urdinigurilor majorit5fii stu-
pilor la orele de amiazg; albinelezboa-
r5 leghat, f l r l sii se dep5rteze prea
mult de stup gi numai cu capul intors
spre urdinigul stupului lor. Apoi se
fnaltti ceva mai sus, fic'lnd un zbor in
cercuri rji fn spirale, din ce in ce rnai
XBORUL ALBINEI 349 ZBORUL AGBINEI

largi. Stuparul denumegte aceast5 ma-

nifestare zbor de recunoqtere a1 tine-
relor albine ce ies pentru prima d a t i
din stupul lor gi vor s8-gi memoreze
bine pozitia lui in stupin5.
Cind stuparului i se fncredinteazri
sarcina s5 organizeze stupina pentru
polenizarea culturilor entomofile folo-
sind metoda dresajului, V.n., albi-
nele, fac un zbor dirijat. Acest fel
de zbor se bazeaz5 pe fiziologia activi-
t5tii nervoase gi a reflexelor conditi-
onate.
Cind vine timpul roitului, albinele
ies n5valnic prin urdinis, impinzesc Zrneur
prisaca cu un zumzet puternic, f5-
cind zboruri aprige, repezite, in oco- in zahgr de 44%. Produce 500-600 kg
luri mari de 30-40 m in jurul stupu- miere la ha, dar productia este foarte
lui, iar cind apare matca se aciuiazg nesigurri, c5ci adeseori planta suferg
la umbra unui pom, agezate Pn cior- de atacul unor musculite care-gi de-
chine. Este zborul roiatei, precedat de pun ougle in potirul florilor, iar lar-
zborul cercetagelor care, atunci cind vele lor nelinigtesc atit de mult albi-
grisesc un loc bun, Pi dau tlrcoale, il nele la culesul nectarului incit re-
preg5tesc gi zboarg apoi spre stup, nun!% sg-1 mai adune.
memorizfndu-gi puncte de reper ca s5 Mierea de zburgtoare este de culoare
conduc5 viitorul roi spre locul noii deschisg, foarte gustoasl g i cristali-
zeazri repede.
ZBUR~TOARE, rogcove, rrichitica, ZMEURUL, rug de munte, zme-
iarba Sf. Ion, Epilobium angus- urar, Rubus idaeus L. - arbust din
tifolium L. sau Chamaenererium angus- familia Rosaceae, cu tulpini inalte de
tifolium L. plant5 pereng vivace din 1-2 m care se arcuiesc la vPrf, avind
familia Oenotheraceae, are r5d5cini cu ghimpi drepti; frunzele sint alterne,
rizomi, tulpina haltiide0,60-1,25 m, dintate, tripartite, penate, priroase
fir5 peri, uneori de culoare rogieti- dedesubt, cu flori panicule in cinci
c5. Frunzele s h t asem5n5toare cu petale ce stau cu fata in jos ferite de
cele ale salciei, pe partea lor interi- apa ploilor. Are un nectar abundent,
oar5 putin cenugii; unele plante au 9,75 mg, cu o concentratie de 63%
dosul frunzelor verde-albgstrui. Flo- zah5r. Productia la hectar este fn ju-
rile stnt rogii-purpurii, hgirate ping rul a 50-100 kg miere sau chiar mai
la vfrf gi inflorind pe rind; fiecare mult, care este constant&. Este cea
floricicg dureazi 2 zile, iar fnfloritul
tine 35-40 zile; pe aceeaqi tulpin5 se mai sigur5 plant5 nectariferg, care nu
g5sesc muguri, flori gi seminte aproape d5 grey. C h d slnt conditii favorabile
de maturitate. de zbor pentru albine, exist5 gi cules.
D6 mult nectar, h t r e 12-15 mg Este deci o plant5 perfect aclimati-
de floare, care are o concentratiemedie zat5 conditiilor aspre de la munte. Nu-
mai in anii cu zile prea reci gi plo-
ioase, a.lbinele nu pot s3 culeagg,
degi Florile au nectar. Media obtinuti
de stupwii dins regiunile de munte de
la zmeur este de 2 0 kg de stup. Albi-
nele culeg de la zmeur gt mult polen.
Dat fiind c5 el urmeazh l a M l m i t du-
pa salcim, se poate organ~ixa.mstup5-
rit pastoral rentabil de la aces& dou5
resurse de nectar, f5chd la poalele
muntelui culesul de la salclm gi ur-
c h d apoi la arneurig. Durata produc-
$iei de neotar la zmeur este de 15 zile,
dup3 cam, stuparul urcind s k p i n a qi
mai sus pe munte, la clteva sute de
metri altitudine, poate prinde gi c,u-
lesul a1 doilea de la zmeurii.
Zmeurul, In plantatiile din jurul
oraigului Bucuregti, nu are aceeasi
productie nectariferg. Totugi albinele
pot sg-gi formeze o rezervii bun5 de
miere, calitativ valoroasl.
 Editura Agro-Silvic;, tipirind prezenta lucrare, fncununeazi
activitatea de popularizare a cuno$tinyelor de apiculturi ale auto-
rului Const. L. Hristea, astizi ajuns la o v?rstZ fnaintaG, aproape
trei sferturi de veac. Const. L. Hristea a publicat prima lucrare
?n 1934 $i de atunci, a continuat s i fie un neobosit PndrumZtor a1
apiculturii de la noi, publictnd numeroase lucriri de valoare.
Lucrarea sa de cipetenie ,,StupiritulN (1936) a primit consacrarea
Academiei Romine, iar cu ocazia Congresului International de Api-
culturi de la Paris din 1937, ea a fost distins; cu medalia de aur
$i diploma de onoare.
Savantul rornin, acad. D. Voinov, fn raportul siu la premierea
acestei lucriri, scria : ...,,avem de a face cu o lucrare serioas;i, care
este nu numai rodul unei Pndelungate experienle, dar ~i a1 unui spirit
critic, care +-a Pnchinat Pntreaga via@, cu pasiune, studiului obi-
ceiurilor acestor fiinte interesante. Din felul povestirii diferiteior
clipe din viala stupctlui se simte fndatii omul Pndriigostit de naturii
$i de meseria lui"...
D u p i treizeci de ani de munci neobositi $i cercetzri proprii la-
borioase, acela~iautor Prnboglte~teliteratura apicoli din Fara noastri
cu o noui lucrare de baz; fn care tehnica modern; se Pmbini armo-
nios cu cerintele actuale ale productiei apicole, ?nu-un limbaj acce-
sibil tuturor.
Avem convingerea c i publicind ,,A.B.C.-ul apicol' aducem un
real serviciu apiculturii romfinesti care Pn ultimele dou; decenii a
luat un a v h t nem&;llt?lnit in alte tiri.