Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Polenul, unul din darurile de nepretuit ale naturii reprezinta esenta vindecatoare a sute de flori,
adunata cu multa migala si truda de catre albine. Aceasta cobinatie magica si unica a naturii este
bogata in vitamine precum B1, B2, B6, C, E, D, minerale si oligoelemente, proteine (din care jumatate
sunt aminoacizi), lipide, glucide ,enzime, hormoni si antibiotice naturale. Polenul furnizeaza corpului
uman numeroase elemente de care omul modern este adesea lipsit. Acesta actioneaza cu certitudine
rapid intarind, revitalizand si fortificand organismul.
Proprietatile sale cu adevarat miraculoase au fost descoperite de catre apicultori, care au constatat
ca cele mai viguroase familii de albine provin din cele care inca din timpul primaverii aduna mari
provizii de polen. Polenul contine o subtanta care accelereza cresterea precum si subtante antibiotice
importante in lupa impotriva unor salmonele precum si a colibacililor. In acelasi timp sporeste
cantitatea de hemoglobina din sange fapt ce il indica in tratamentul persoaneloe afectate de anemie.
Pentru copii intre 3 si 5 ani s recomanda o doza de 5-10g/zi, copii intre 6 si 12 ani o doza de 10-15
g/zi; adulti, doza de atac este de 30-40g /zi iar doza de intretinere este de 16-20 g/zi. Polenul se
poare administra in mai multe variante si anume:cure scurte de o luna pe an, insa acestea sunt lipsite
de eficacitate,
Cure regulate , atunci cand incepe fiecare sezon, 45 de zile consecutiv sau doua cure pe an a cate 90
de zile, la inceput de iarna sau la sfarsitul verii. Cure zilnice in care se ia cate 2-3 grame pe zi in
functiile de indicatiile specifice fiecarei afectiuni. Polenul poate fi consumat numai uscat foarte bine,
dizolvat in apa dar si simplu, ametecat cu miere. Poate fi dizolvat in lapte, dar de evitat dizolvarea
acetuia in cafea sau ceai doarece proprietatile sale curative si benefice sunt cu mult diminuate. Este
de preferat, inainte de a inghiti granulele, sa fie tinut sub limba pentru o mai buna absorbtie a
elementelor importante.
II.
Polenul, pulberea fină pe care albinele o culeg din flori, peste care secretă apoi nectar şi enzime
speciale, este considerat de specialiştii în domeniu drept unul dintre cele mai pure alimente şi unul
dintre cele mai vechi suplimente alimentare folosite de om ca medicament natural.
Graţie proprietăţilor complexe, polenul a fost folosit încă din antichitate drept remediu pentru
întinerirea organismului şi menţinerea vitalităţii, fiind alimentul care conţine toţi nutrienţii necesari
corpului uman: vitamine, minerale, aminoacizi, enzime, coenzime şi chiar hormoni. Spre deosebire
de polenul purtat de vânt (anemofil), cel recoltat de albine (entomofil), nu produce alergii. Ba mai
mult, consumul de polen crud poate reduce alergiile cu până la 40%. Cecilia Caragea, consultant
Apiland, a explicat pentru ”Adevărul” că polenul crud este una dintre cele mai importante surse de
proteine vegetale şi se digeră foarte uşor. Este considerat un supliment excelent atât pentru copii,
cât şi pentru vârstnici. Polenul de albine combate stările de oboseală şi anemiile, este un puternic
mineralizant şi vitaminizant natural, creşte capacitatea de efort, întăreşte sistemul imunitar,
detoxifica organismul şi este un bun antibiotic natural, combate bronşitele, tusea şi gripă. Polenul
este este alimentul cel mai bogat în proteine, decât orice altă sursă de origine animală, având mai
mulţi aminoacizi decât carnea de vită, ouăle sau brânza. Consumat în formă crudă, polenul de albine
are efecte uimitoare pentru sănătate, fiind recomandară pentru o gamă variată de afecţiuni, de la
probleme ale sistemului imunitar, la infertilitate sau afecţiuni de prostată.
”Adevărul” vă prezintă astăzi zece beneficii descoperite de specialişti la polenul produs de albine:
1.Remediu împotriva insomniilor şi depresiilor Datorită conţinutului ridicat de neuro-nutrienţi,
polenul produs de albine este considerat un remediu excelent împotriva oboselei, a depresiilor şi a
tulburărilor de somn.
2. Sursă de energie Proteinele, carbohidraţii şi vitaminele pe care le găsim în polen ne ajută să fim în
formă pe tot parcursul zilei, fiind considerat un veritabil energizant.
4.Protejează sistemului cardiovascular Polenul de albine conţine acizi graşi esenţiali care ajută la
întărirea capilarelor şi a vaselor de sânge, reducând nivelul colesterolului. Specialiştii spun că datorită
capacitatilor sale anti-coagulante pot preveni infarctul si atacurile cerebrale.
5. Îmbunătăţeşte digestia Pe lângă vitamine, minerale şi proteine, polenul de albine conţine enzime
care ajută la corectarea problemelor tractului digestiv şi ale colonului.
6. Tratează infertilitatea şi sporeşte libidoul Polenul de albine stimulează şi reface funcţiile ovariene,
sporind fertilitatea. Restabileşte echilibrul libidoului fiind considerat un veritabil afrodisiac.
9. Înfrumuseţează pielea Polenul de albine este considerat un adevărat miracol pentru sănătate pielii,
ajutând la menţinerea elasticităţii şi fermităţii, ameliorând ridurile şi acneea. Consumul de polen
crud, spun specialiştii, încetineşte procesul de îmbătrânire.
10. Remediu pentru dezvoltarea copiilor Consumul de polen în cazul copiilor mai mari de un an,
favorizeaza dezvoltarea şi întărirea oaselor, accelereaza dezvoltarea sistemului nervos si ajuta la
îmbunătăţire afunctiilor cognitive ale celor mici. O cură cu polen este recomandată pentru minimum
două săptămani în care se consumă 10-30g polen pe zi, dar nu mai mult de patru cure pe an.
Consumul de polen pe termen lung poate provoca tlburări hormonale. Nu se recomandă consumarea
polenului de albine prelucrat termic, pentru îşi pierde din proprietăţi. Acţionează rapid şi eficient
dacă este consumat în timpul mesei, de preferat în combinaţie cu un fruct.
III.
Ce este polenul de albine ?
Sus
Polenul este o substanta ce se gaseste in florile care au inflorit sau sunt imbobocite, dar
pe cale sa se deschida. El se aduna pe piciorusele albinelor, iar acestea il transporta din
floare in floare, pe masura ce cauta nectar. Albinele secreta apoi nectar si enzime
speciale in polenul colectat din flori, formand ceea ce cunoastem ca 'polenul de albine'.
Polenul contine o cantitate foarte crescuta de vitamine, minerale si aminoacizi, enzime,
coenzime si chiar hormoni.
Este foarte bogat mai ales in vitamine din complexul B (B1, B2, B3, B6, B12), antioxidanti,
inclusiv betacaroten, vitamina C si vitamina E, acid folic, provitamina A. Cele mai
importante minerale (dar nu singurele) care se gasesc in compozitia polenului
sunt calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, iod. Polenul este compus din aproximativ
55% carbohidrati, 35% proteine, 3% vitamine si minerale, 2% acizi grasi si 5% alte substante
nutritive. Contine de doua ori mai multe proteine decat carnea de vita si reuseste sa aibe
un continut de grasimi foarte scazut.
Poate fi considerat o sursa excelenta de proteine pentru vegetarieni, fiind foarte bogat si
in aminoacizi esentiali. Din punct de vedere al analizei nutrientilor, polenul este unul,
daca nu chiar cel mai complet nutrient natural. 30 de grame de polen aduc organismului
aproximativ 28 de calorii. Din aceste 30 de grame, 7 grame sunt carbohidrati, 15% este
lecitina, 25% proteine de cea mai buna calitate. Polenul de albine nu trebuie confundat
cu mierea de albine, veninul de albine sau alte produse de acest tip. Ele nu contin polen.
Care sunt efectele benefice ale polenului ?
Sus
Polenul de albine este disponibil in foarte multe plafare si chiar farmacii, atat sub forma
naturala, praf, cat si in diverse combinatii, suplimente alimentare sau chiar medicamente
si produse de ingrijire a corpului. De exemplu, unele lotiuni indicate in tratarea dermatica
de scutec sau a eruptiilor bebelusilor contin polen de albine.
De asemenea, el poate fi indicat ca tratament adjuvant si in terapiile
impotriva astmului, alergiilor, tulburarilor gastrointestinale sau alcoolismului.
Polenul se gaseste intr-o gama foarte variata de forme: pudra, praf, granule sau chiar
tablete. Capsulele si tabletele contin si alti compusi pe langa polen, de cel mai multe ori
propolis si miere. Cel mai bogat in vitamine si nutrienti este polenul poliflor, care provine
din mai multe surse.
Polenul poate fi consumat de catre toti ?
Sus
Polenul pare sa fie sigur cu toate ca specialsitii se mentin destul de rezervati daca este
vorba sa recomande polen pentru o afectiune specifica. El stimuleaza functiile
organismului, insa eficienta sa in combaterea unor boli nu a fost inca demonstrata. Insa
polenul poate sa fie implicat si in aparitia unor fenomene alergice importante. In cazul in
care exista alergii alimentare documentate, specialistii recomanda ca polenul sa fie evitat.
IV.
Polenul de albine este considerat unul dintre cele mai complete alimente, deoarece
conţine toţi nutrienţii esenţiali vieţii.
Cantitatea de polen crud colectată dintr-o singură colonie în timpul unei zile este de
100-300 g. O colonie de albine oferă 3 până la 9 kg de polen pe an.
V.
Polenul – un miracol al naturii, adunat din 300 de
flori
Polenul este o pulbere fină, divers colorată în nuanţe de galben, portocaliu sau maro-
roşcat, constituit din grăuncioare microscopice pe care albina le culege din flori, iar
pentru a forma o singură granulă de polen, o albină trebuie să viziteze în medie 300 de
flori.
Polenul este considerat de cercetători în domeniu din lumea întreagă unul dintre cele
mai pure alimente, pentru că plantele care se hrănesc cu apă şi lumină condensează
această energie, oferind-o înapoi naturii.
Polenul este unul dintre cele mai vechi suplimente alimentare folosite de om, fiind utilizat
încă din antichitate de către egipteni şi chinezi, ca medicament natural şi factor de
întinerire a organismului.
Polenul crud este în sine, o generoasă ofertă de vitamine, atât liposolubile A (şi
provitamina A), D, E, F, cât şi hidrosolubile C, P (rutin), acid folic, B1, B2, B3 (PP), B5,
B6, B8 (H), conţinând atât macroelemente minerale Ca, Mg, P, K, Na cât şi
microelemente Cu, Fe, Mn, Ni, S, Se, Si, Zn, B, Co, Cr, I, Mo.
În cazul pacienților care prezintă tumori, polenul crud în combinaţie cu propolisul,
lăptișorul de matcă şi zeolitul aduce un suport maxim nutritiv de micronutrienţi extrem de
necesari în cazul unei boli atât de dificile. O întrebare frecventă este dacă hrănind
organismul, polenul nu hrănește cumva şi tumorile. Răspunsul este un nu clar: polenul
crud nu hrăneşte tumora, la fel cum nici un alt aliment viu şi sănătos nu face acest lucru.
Doar alimentele rafinate, procesate şi cu aditivi chimici sunt surse de producere şi de
întreținere a tumorilor.
Substanțele antioxidante,
prezente din belșug în polenul crud, precum şi flavonoidele conținute de acesta sunt o
sursă redutabilă contra îmbătrânirii şi uzurii premature a organismului. Polenul crud este
un puternic detoxifiant natural al organismului, iar consumul său sistematic permite
evitarea îmbătrânirii premature, contribuind astfel la menținerea longevităţii.
– polenul crud are un puternic efect stimulent, tonic, antiseptic şi antibiotic puternic;
– polenul crud îmbunătăţeşte considerabil activitatea creierului, fiind foarte util pentru
persoanele care desfăşoară o muncă intelectuală, crescând capacitatea de concentrare
şi eliminând oboseala cronică;
– polenul crud este un foarte bun întăritor al inimii şi este foarte eficient în majoritatea
bolilor circulatorii;
– polenul crud este foarte indicat în afecţiunile aparatului respirator – bronşite, tuse,
gripă;
– polenul crud ajută foarte mult la refacerea florei intestinale, fiind un minunat probiotic
vegetal.
Polenul crud se asimilează cel mai bine fiind ținut sub limbă cât mai mult timp până se
dizolvă complet.
Pentru adulți doza recomandată este de 3 linguri pe zi, dar în cazul unor afecțiuni se va
creste doza, fără a exista o limită maximă până la care se administrează acesta (decât în
cazul în care pacientul prezintă o anumită intoleranță alergică la polen). Polenul se poate
administra și în amestec cu mierea de albine, dacă se preferă în felul acesta.
Pentru a urma o cură terapeutică cu polen crud, este indicat ca persoanele care se
confruntă cu anumite probleme de sănătate să ceară sfatul unui medic apifitoterapeut
competent.
VI.
Polenul proaspat – un aport complex de proteine, enzime, vitamine si
minerale esentiale
VII.
Originea polenului recoltat de albine
Diferitele tipuri de polen din natura se clasifica dupa cum se realizeaza polenizarea
plantelor respective, in: anemofile, purtate de vant, si entomofile adica purtate de insecte.
Polenurile purtate de vant contin de regula substante toxice; intrucat nu le-ar fi de folos in
stup, albinele nu le recolteaza. Sunt responsabile de alergii, exemplu polenul de plop,
ambrozie. in schimb, polenurile recoltate de albine sunt foarte nutritive.
Cand incercam sa intelegem proprietatile polenului, ca si pe ale oricarui produs al stupului,
trebuie sa pornim de la analiza scopului pentru care albinele il recolteaza. Pentru albine
polenul are o insemnatate deosebita, fiind sursa lor de proteine, ca si de vitamine, minerale
si alti micronutrienti. De calitatea polenului adus la stup depind vigoarea familiei cat si
capacitatea de aparare prin taria veninului de albine. De asemenea, cu cat polenul este mai
bun, cu atat laptisorul de matca este mai valoros. Sunt astfel mai bine hranite larvele tinere
si matca. Trantorii consuma si ei mult polen, ceea ce le confera putere si fecunditate.
Polenul floral este, de fapt, celula sexuala masculina a plantei. Este dispus ca o pulbere
fina pe stamine. Albinele preiau aceasta pulbere, apoi o amesteca cu miere si nectar
regurgitate, cat si cu secretii proprii. Astfel pot sa formeze granulele colorate binecunoscute,
adica polenul apicol sau recoltat de albine (cel entomofil), care ajunge in stup ori in
recoltatoarele apicultorilor. Pentru a forma o singura granula de polen, albina trebuie sa
viziteze in medie 300 de flori.
Compozitia si proprietatile organoleptice ale diferitelor tipuri de polen difera in functie de
genul si specia plantelor de origine, precum si de momentul recoltarii. Dupa cum florile se
schimba pe parcursul anului, vom afla la diferitele loturi de polen apicol foarte diverse
gusturi, mirosuri, arome, culori. Este o varietate naturala care ofera placere si utilitate
consumatorului, tot la fel cum alimentatia noastra trebuie sa fie, in general, variata si
echilibrata.
Fiind o celula sexuala a plantelor, e firesc ca polenul este incarcat cu acele principii care
sunt necesare unei noi fiinte spre a se forma si dezvolta. in plus, cum multe plante sunt
medicinale, el poate transfera si proprietatile lor terapeutice.
Polenul crud – probiotic si gardian al sistemului imunitar
Lucru destul de putin cunoscut inca, polenul crud este un probiotic vegetal. Cercetarile
microbiologice de laborator din ultimii ani au dezvaluit un important continut in lactobacili.
Mai multe tipuri de lactobacili si bifidobacterii au fost identificate prin analize genetice si s-a
descoperit ca provenienta lor este in stomacul albinelor, adica in mierea regurgitata cu care
ele amesteca pulberea de polen floral (Alejandra Vasquez si Tobias Olofsson, Suedia). Toate
acestea sunt folositoare tubului nostru digestiv, unde polenul crud poate reface flora
habituala.
Stim ca la nivelul peretelui tubului digestiv exista o parte majoritara, difuz amplasata, a
sistemului imunitar, unde se produc celule imunitare care se raspandesc prin sange in intreg
organismul. Totodata aici se secreta anticorpi de tip IgA. Acestia sunt esentiali in apararea de
posibilele infectii din tubul digestiv, unde in fiecare zi, patrund milioane de bacterii odata cu
alimentele consumate si care, in mod evident nu sunt sterile. Functionarea sistemului
imunitar digestiv este in directa corelatie cu flora bacteriana locala, depinzind de buna stare
a acesteia.
Prin continutul sau de lactobacili natural dezvoltati, polenul crud apicol se poate lua la
intrecere cu iaurtul. Este un probiotic vegetal de mare valoare, lucru de larga utilitate in
patologie. Totodata, prezenta lactobacililor naturali din polen realizeaza si o inhibitie directa
asupra germenilor patogeni din tubul digestiv, cum au demonstrat experimentele lui Patrice
du Sert. in plus, polenul crud contine cateva tipuri de drojdii, care la nivelul intestinelor ne
protejeaza contra instalarii unor micoze. Polenul uscat nu exercita aceste actiuni.
Toate aceste micro-organisme sunt distruse atunci cand polenul este incalzit peste 40
grade Celsius, pentru uscare. In schimb daca e pastrat crud la congelator ele raman intr-o
stare dormanta, iar la decongelare redevin active.
Polenul crud – polivitaminizant
Medicina nu concepea pana acum 100 de ani ca ar putea exista boli de carenta. Dar pe la
1910, cercetatorul polonez Kazimir Funk a observat ca poate sa trateze si sa previna o boala
a pasarilor, numita polinevrita aviara, daca le administra un preparat cristalizat, pe care il
izolase din taratele de orez. Preparatul era considerat pur, iar din punct de vedere chimic era
o amina. Data fiind functia organica constatata la organismele vii, el a propus ca acel
preparat sa se numeasca vita-amina antinevritica, despre care astazi stim ca apartine
grupului B. Asa a inceput descoperirea vitaminelor in biochimia medicala.
O generoasa paleta de vitamine se gaseste in polenul crud. Sunt vitamine liposolubile: A
(si provitamina A), D, E, F, cat si hidrosolubile C, P (rutin), acid folic, B1, B2, B3 (PP), B5, B6, B8
(H).
Unele dintre ele se gasesc in cantitati atat de mari, incat 30 g polen asigura integral doza
zilnica recomandata: A (si provitamina A), E, P, B8.
Vitamina A este cunoscuta si drept vitamina ochiului. in polenul poliflor se gasesc mari
cantitati de provitamina A; in unele sorturi (salcam galben) chiar de 20 de ori mai mult decat
in morcovi. Tocoferolul (E) isi trage denumirea din grecescul „tokos” care inseamna „a naste”
si este considerat vitamina fertilitatii. Vitamina P (rutin) este trofica a peretilor tuturor
vaselor de sange in special a capilarelor, fiind si antitrombotica; previne hemoragiile, cu
deosebire cerebrale si retiniene; mentine metabolismul oxidativ al tesutului nervos. Biotina
(B8 sau H sau coenzima R) are un rol cheie in metabolismul proteinelor, glucidelor si
lipidelor, precum si in procesele de eliminare a bioxidului de carbon.
cardio-vasculare.
Polenul crud si alergiile
Este bine de lamurit ca alergiile de primavara sunt determinate de polenurile purtate de
vant, ci nu de polenurile recoltate de albine. Alergiile la polenurile recoltate de albine, in
special la polenul crud, sunt cazuri rarisime. Aceasta nu trebuie sa ne sperie, asa cum, de
exemplu, nici faptul ca unele persoane sunt alergice la capsune, nu ne face sa nu le mai
savuram. Dimpotriva, s-a observat la persoanele cu alergii de primavara, ca daca consuma
curent polen crud (minim 3 lingurite/zi), se reduc fenomenele alergice. Polenul crud (nu si cel
uscat) poate fi utilizat in general, in terapia alergiilor.
Utilizarea polenului
Pastrarea polenului crud se face la congelator, pentru perioade indelungate (luni, ani).
Decongelat nu-si pierde din proprietati. Datorita continutului scazut de apa, la decongelare
nu se sparge membrana celulara si nu apare nici un „suc celular” in care sa se piarda ori sa
se deterioreze principii active. Patrice du Sert a facut in laborator 12 congelari-decongelari
succesive, fara a se determina nici o degradare. Scos de la congelator, se poate pastra fara a
fi inchis ermetic (lactobacilii au nevoie de aer spre a supravietui) pana la 7-10 zile, la
temperatura ambientala (in regim de „camara”) sau in frigider.
Dozele utile in regim obisnuit de viata sunt de 2-5 g/zi la copii sub un an, 5-10 g/zi la copii
de 1-10 ani, 10-30 g/zi peste varsta de 10 ani. in regim de suprasolicitare (fizica sau
intelectuala) cat si in cure de incarcare nutritiva cantitatile pot creste pana la 50-100 g/zi. La
fel si in curele de slabire, cand polenul poate inlocui una-doua mese ale zilei. Persoanele cu
probleme de sanatate este indicat sa ceara sfatul unui medic apifitoterapeut.
Pentru a se absorbi complet din tubul digestiv e bine ca polenul sa fie predizolvat in apa
cu suc de lamaie proaspat, intr-un suc fresh, bors sau kefir (iaurt); volumul orientativ (polen
plus lichid): 150 ml pentru 30 g polen. Trebuie sa stea la dizolvat minim 20 minute. Cand este
in doza unica, ideal se administreaza dimineata. Cei care iau prima data, e bine sa creasca
progresiv dozele si sa inceapa administrarea dupa ce au mancat. Mai tarziu se poate trece la
administrarea pe stomacul gol.
VIII.
Polenul crud (entomofil) este o pulbere fină provenită de pe staminele
florilor, pe care minunatele și harnicele albine o colectează, o combină cu
secreții proprii și o transportă în stupină în coșulețele de pe picoarele lor
posterioare, sub forma binecunoscutelor granule multicolore . Moale și cu
miros floral puternic – polenul este însăși chintesența vieții, de acesta depinzând
energia, vigoarea, perpetuarea, buna funcționare și chiar puterea de apărare a
albinelor (dacă acesta nu ar mai exista, albinele, printre altele, nu ar mai avea
hrană pentru puiet, nu s-ar mai putea reproduce, veninul lor nu ar mai avea
aceeași tărie, nu și-ar mai putea aproviziona glandele salivare și cerifere, nu ar
mai putea produce păstură și lăptișor de matcă și, în final, chiar ar înceta să mai
existe).
Hiperaliment, complet, viu, dar și medicament, funcțional, polivalent,
considerat unul dintre cele mai pure, cu o compoziție chimică extraordinar
de complexă, însă ușor variabilă mai ales în funcție de diversitatea florilor,
inclusiv la nivel de proporție, polenul crud poliflor este unul dintre cele mai mari
miracole ale naturii, în el regăsindu-se o întreagă plajă de nutrienți (70% biologic
activi), printre care și:
- proteine,
- carbohidrați (fructoză, glucoză, sucroză, fibre solubile și insolubile, etc.),
- antioxidanți,
- enzime, coenzime și proenzime (peste 100),
- macroelemente și oligoelemente (calciu, fier, potasiu, magneziu, siliciu,
fosfor, seleniu, iod, zinc, boron, molibden, cupru, etc.),
- vitamine (acid ascorbic (vitamina C), tocoferol (vitamina E), rutin (vitamina P),
retinol (vitamina A), tiamină (vitamina B 1 ), riboflavină (vitamina B 2 ), niacină
(vitamina B 3 ), acid pantotenic (vitamina B 5 ), piridoxină (vitamina B 6 ), biotină
(vitamina B 8 , sau H, denumită și coenzima R), folat (vitamina B 9 ), vitamina D
(colecalciferol), etc.),
- carotenoizi (minim 11, printre care și betacaroten, licopen și zeaxantină),
- lecitină,
- terpene,
- acizi nucleici și nucleozide,
- polifenoli,
- flavonoide și derivații lor (minim 8, kampferol, rutin, izorhamnetină,
apigenină, luteolină, quercetină, etc. – substanțe care dau culoarea
caracteristică granulelor de polen),
- acizi grași liberi (omega 3, omega 6, omega 9),
- probiotice (în special lactobacili și bifidobacterii, dar și drojdii),
- prebiotice,
- acizi organici (acid oxalic, tartaric, malic, citric, succinic, lactic, gluconic,
cafeic, etc.),
- polizaharide,
- zaharuri reductoare și nereductoare ,
- extracte eterice,
- aminoacizi (cisteină, alanină, valină, leucină, izoleucină, histidină,
fenilalanină, serină, treonină, lizină, metionină, arginină, acid aspartic, tirozină,
glicină, triptofan, acid glutamic, etc.),
- lipide,
- fitosteroli,
- clorofilă,
- fosfolipide,
- regulatori de creștere (auxine, gibereline, brassine, chinine și inhibitori de
creștere),
- alcaloizi,
- acizi fenolici și derivații lor,
- cenușă, apă și alte bioelemente (referințe: Komosinska-Vassev et al.,
2015; Kieliszek et al., 2018; Mărgăoan et al., 2019; Adaškevičiūtė et al.,
2019; Campos et al., 2010; Rzepecka-Stojko et al., 2015; Yucel et al.,
2019; Saraiva et al., 2018; Ing. Cornelia Carmen Abălaru (Doștețan), Studii și
cercetări cu privire la produsele apicole, 2014; Feás et al., 2012; Graikou et al.,
2011; Thakur, Nanda, 2020).
Surprinzător sau nu, proteinele se găsesc în polenul crud poliflor într-o
proporție mai mare decât în carne, în timp ce aminoacizii sunt de 3 ori mai
abundenți decât în carne, brânză sau ouă (30 de grame de polen acoperă
necesarul zilnic de aminoacizi pentru o persoană adultă – aminoacizii
absorbindu-se direct, fără ca organismul să mai depună vreun efort). 30 de
grame de polen crud poliflor echivalează cu consumul a peste 1 kg de broccoli
(tocmai de aceea, este ideal pentru vegetarieni și vegani, putând să înlocuiască
fără probleme carnea, produsele lactate și ouăle).
“Praful dătător de viață„ - cum îl numeau egiptenii din Egiptul Antic -
și “hrana regilor, dătătoare de viață și tinerețe„ - cum îl considerau grecii
din Grecia Antică - polenul de albine era recomandat de către Hipocrate,
Pliniu cel Bătrân și Pitagora datorită proprietăților sale terapeutice .
Înțelepciunea lor intuitivo-empirică cu privire la virtuțile terapeutice ale polenului
de albine este astăzi dovedită prin cercetări științifice ample.
Utilizat încă din vremuri străvechi de către chinezi și egipteni, polenul de
albine este apreciat în Sfânta Scriptură (Biblie, Geneză, 1:29) și alte cărți
religioase, precum și în texte egiptene și chineze vechi. În epoca modernă, însă,
consumul acestuia a luat un avânt foarte mare abia după cel de-al doilea Război
Mondial, când au devenit disponibile celebrele colectoare de polen din
stupină. Dar polenul crud, cu toate că poate părea de necrezut, reprezintă
oarecum o noutate în practica terapeutică . Până în urmă cu ceva timp, în
arealul vast al apiterapiei se folosea numai polenul uscat, pentru că așa se
obișnuise. Proprietățile polenului crud (cel proaspăt, neuscat și
neprelucrat) au fost descoperite relativ accidental de către cel care a primit
mai târziu titulatura de “tatăl polenului crud„ – Patrice Percie du Sert, un
inginer-apicultor din Franța, revoluționând însăși apiterapia , schimbând
astfel cursul istoriei pentru mulți dintre cei care au ajuns să consume minunatul
polen crud.
La începutul anilor ′90, Patrice, aflat într-o stare de sănătate extrem de precară,
extenuat, a primit o veste neplăcută din partea medicului său, fapt pentru care
nu mai putea să muncească în același mod ca până în acel moment. Era o
perioadă prolifică, pentru că albinele începuseră să recolteze polenul cu
hărnicia, devotamentul și dibăcia caracteristice lor. Într-o zi, Patrice s-a lăsat
ademenit de prospețimea și culorile debordante ale granulelor de polen, fapt
pentru care a simțit nevoia pentru prima oară să guste polenul direct din
colectorul stupinei, și fiind atât de plăcut în starea lui crudă și proaspătă, s-a
oprit din mâncat abia după ce a consumat o cantitate substanțială (între 100 și
200 g). După ce zilele următoare a simțit aceeași nevoie și a consumat iar și iar
polen crud, după o săptămână a constatat că se simțea mai bine și că era din
nou optimist și vioi ca în mod normal, însă nu înțelegea clar ce se întâmpla și își
punea întrebarea dacă nu cumva polenul crud stătea la baza revenirii sale. Dar
întâmplarea făcea că de curând terminase cura uzuală cu polen uscat, fără să
simtă vreo îmbunătățire în starea sa. Descumpănit, nu a mai consumat polen
crud o săptămână. A observat că a început din nou să se simtă rău, fapt pentru
care a reluat administrarea polenului crud, simțindu-se iar mai bine. Când stopa
administrarea, începea să se simtă rău, iar când o relua începea să se simtă
bine. A reluat și stopat administrarea de polen crud de trei ori pentru a-și
revalida observația făcută, după care s-a gândit să le ofere și apropiaților săi
polen crud în locul celui uscat. A constatat îmbunătățiri clare în cazul tuturor
celor care îl consumaseră, fapt pentru care a avut revelația de a i se dedica, de
a-l studia și de a-l promova intensiv, ajungând în anul 2002 să scrie cartea Ces
pollens qui nous soignent / Aceste polenuri care ne vindecă, publicată 4 ani mai
târziu, în anul 2006, și în limba engleză - The healing powers of pollen / Puterile
vindecătoare ale polenului.
Există multe diferențe între polenul de albine crud (proaspăt, congelat)
și polenul de albine uscat , însă cea mai importantă și mai grăitoare este
aceasta:
Polenul crud (neuscat, proaspăt) este congelat imediat după ce a fost luat
din recoltatorul atașat stupului, fiind păstrat ca atare, în forma sa 100%
naturală, pură, neprelucrată, având astfel garantul de eficiență terapeutică
maximă (toți nutrienții sunt intacți și conservați natural, în diversitatea,
cantitatea și concentrația originale, nealterați în niciun fel, așa cum au fost
preluați de minunatele albine de pe florile din natură), în timp ce polenul uscat
este, după cum îi indică și numele, polen crud uscat la temperatură
controlată, în uscătoare speciale, prelucrat și alterat într-o măsură
substanțială (deși polenul uscat are beneficii importante pentru sănătate, prin
uscare i se distrug probioticele și o parte semnificativă din vitamine, antioxidanți,
enzime, coenzime, proenzime și alți nutrienți, deci eficiența terapeutică a
acestuia este extrem de redusă în comparație cu eficiența terapeutică maximă a
minunatului polen crud, proaspăt, congelat).
Calitățile polenului crud (proaspăt, congelat) sunt unice și de neînlocuit!
„Din punct de vedere biologic, cele mai eficiente forme de polen sunt
păstura și polenul proaspăt congelat”(referință: Stefan Bogdanov, 2014).
IX.
Polenul de albine: beneficii și contraindicații
Proprietățile benefice ale polenului pentru sănătate sunt cunoscute de secole, acesta
regăsindu-se deopotrivă în medicina tradițională chineză și japoneză. Dacă îți place să
consumi polen, află că pe lângă seria de beneficii cunoscute, polenul vine și cu anumite
reacții adverse de care e bine să ții cont.
40 kcal
0 g grăsimi
7 g carbohidrați
4 g zaharuri
1 g fibre
0 mg sodiu
0 mg colesterol
2 g proteine
Este important de reținut, însă, faptul că aportul nutrițional conținut de polen depinde foarte
mult de sursă (floarea din care a fost colectat), precum și de sezon. De exemplu, polenul
colectat din flori de pin are aproximativ 7% mai multă proteină, în timp ce polenul colectat
din flori de curmal are cu aproape 35% mai multă proteină, față de un polen obținut dintr-un
amestec poliflor. În plus, polenul de albine colectat pe durata primăverii are o compoziție de
aminoacizi semnificativ diferită față de cel colectat în timpul verii.
Potrivit specialiștilor, polenul este format dintr-un amestec de salivă de albine, nectar și polen
de plante care se prinde de spatele piciorușelor albinelor lucrătoare. Albinele aduc polenul
înapoi în stup, după care îl colectează în celulele fagurilor, unde va sta la
fermentat. Polenul poate proven de la plante diferite, inclusiv hrișcă și porumb. Așadar,
compoziția sa poate varia, în funcție de sursa vegetală și chiar de regiunea geografică.
Polenul este diferit de miere, propolis sau veninul de albine, dar, la fel ca acestea, este folosit
în apiterapie – o formă de terapie alternativă care utilizează, în scopuri curative, produse
derivate direct din stup. Nutrițional vorbind, polenul de albine pare a fi compus, în proporție
de 50%, din polizaharide (ex: carbohidrați), pe lângă care mai poate conține lipide, proteine,
zaharuri simple, vitamina C, carotenoide, fitonutrienți și flavonoide, cum ar fi quercetina.
Polenul de albine nu trebuie confundat cu alte produse obținute prin apicultură,
precum mierea, lăptișorul de matcă, propolisul sau fagurele de miere. Aceste produse pot sau
nu să conțină polen, dar, în principiu, sunt formate din alte substanțe derivate din polen.
În ultima perioadă, polenul de albine a câștigat din ce în ce mai mult teren în comunitatea
medicală de cercetare, deoarece este deosebit de bogat în nutrienți, aminoacizi, vitamin,
lipide, cuprinzând în compoziția sa peste 250 de substanțe active. De-a lungul timpul, s-au
făcut numeroase cercetări cu privire la efectele benefice asupra sănătății ale polenului, cu
descoperiri promițătoare.
Proprietăți și beneficii
Datorită conținutului de vitamine, minerale și antioxidanți, polenul este asociat cu scăderea
inflamației. Potrivit unui articol publicat în Evidence-Based Complementary and Alternative
Medicine, polenul de albine poate inhiba activitatea enzimatică responsabilă pentru
dezvoltarea proceselor inflamatorii în corp. De asemenea, există cercetări care sugerează că
un amestec de lăptișor de matcă și polen poate reduce simptomele sindromului premenstrual,
cum ar fi starea de irascibilitate și luarea în greutate. Cu toate acestea, este nevoie de studii
mai ample pentru a confirma aceste informații.
Cel mai cunoscut beneficiu al polenului este cel al întăririi sistemului imunitar, prin
stimularea răspunsului imunitar al splinei. Deși s-au efectuat o serie de studii pe animale, în
acest sens, este nevoie de studii clinice, efectuate pe oameni, pentru a consolida această
ipoteză.
Un lucru cert este că polenul de albine are proprietăți antibacteriene și antiseptice care ajută la
regenerarea țesutului afectat. Cercetările sugerează că aplicarea unui unguent pe bază de polen
de albine pe o rană sau arsură poate accelera procesul de vindecare.
În plus, polenul de albine poate susține buna funcționare a sistemului hepatic, prin protejarea
ficatului de toxine. Ficatul este un organ vital pentru organism, care dezintegrează și elimină
toxinele accumulate în sânge. Datorită proprietăților detoxifiante ale polenului, munca
ficatului va fi înlesnită. Acest lucru se realizează prin întărirea barierei antioxidante a ficatului
și eliminarea unei cantități mai mari de toxine, precum malondialdehidă sau uree, din sânge.
De asemenea, polenul poate promova recuperarea ficatului afectat de steatoză hepatică.
Pe lângă acestea, polenul de albine este utilizat în curele de slăbire, înaintea antrenamentelor –
pentru energie – și ca tonic general, deși nu există suficiente dovezi științifice care să susțină
aceste practici. Dat fiind conținutul bogat de vitamine, enzime și antioxidanți, polenul poate
servi drept o gustare de tip pre-workout excelentă, care va fi atât sățioasă, cât și prielnică unui
antrenament cât mai plin de energie.
Reacții adverse
Contraindicațiile și riscurile asociate cu consumul de polen includ:
Reacții alergice: dacă ești alergic la polenul de flori, polenul de albine poate fi, în
egală măsură, problematic pentru tine. Așadar, dacă vrei să consumi suplimente pe bază de polen
sau polen ca atare, este indicat să faci un test alergologic înainte, pentru a evita simptomele
neplăcute asociate cu reacția alergică la polen.
Sugestii de consum
Polenul poate fi integrat cu ușurință în mesele de mic-dejun și gustări, cum ar fi în iaurturi,
terciuri, budinci sau smoothie-uri. Îl poți folosi chiar și în deserturi, de exemplu, în
compoziția pentru ciocolată de casă sau granola.
Polenul de albine poate fi cumpărat din magazinele tip plafar, magazinele cu produse de
apicultură sau din cele cu produse homeopatice. Se poate achiziționa ca atare (sub formă de
granule) sau ca suplimente alimentare (capsule, dropsuri).
Gustului polenului depinde foarte mult de polenul florii din care provine, dar, în general,
gustul este aromat și ușor amărui. Dacă ți-ai propus să urmezi o cură cu polen, este bine să
începi cu o cantitate cât mai mică, de exemplu – un sfert de linguriță pe zi – pe care să o crești
treptat, pentru a evita riscul de reacții alergice. În timp, poți ajunge la 1 linguriță pe zi, iar cura
poate dura aproximativ 4 săptămâni.
X.
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA HOTĂRÎRE nr. _____ din
____________ 2020 pentru aprobarea Cerințelor de calitate
pentru produsele apicole, inclusiv ceara de albine,
propolisul, lăptișorul de matcă și polenul, destinate
consumului uman În temeiul art.2 al Legii nr. 306/2018
privind siguranța alimentelor (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2019, nr. 59-65, art. 120), Legii nr. 70/2006 a
apiculturii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.
75-78, art. 316), Legii 221/2007 privind activitatea sanitar-
veterinară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
14.03.2008, Nr. 51-54, art. Nr. 153),
polen – pulbere granulată de diferite forme și mărimi provenită din staminele plantelor cu flori, în
care se găsesc celulele sexuale mascule. Este un aliment primordial pentru larve şi pentru albine.
Cerințe specifice pentru polen 35. Polenul trebuie să întrunească caracteristicile specificate în anexa
nr. 4 la prezentele Cerințe. 36. Prezența impurităților mecanice în polen nu se admite. 37. Polenul se
ambalează în recipiente curate, mecanic rezistente, lipsite de mirosuri străine și care se închid
ermetic. 38. Depozitarea polenului se va face în încăperi curate, la temperaturi cuprinse între 00C și
150C, și umiditatea relativă a aerului de până la 75%. 39. Termenul de valabilitate a polenului se
stabileşte de către producător, pe răspunderea acestuia, sau în colaborare cu instituţii de cercetare,
după testări prealabile, şi este avizat de organul de stat de supraveghere a sănătăţii publice, dar nu
mai mult de 24 luni din data colectării.