MINISTERUL EDUCAȚIEI,CERCETARII SI CULTURII AL REPUBLICII MOLDOVA

CENTRU DE EXCELENTĂ ÎN ENERGETICĂ SI ELECTRONICĂ

Catedra: Telecomunicații
Disciplina: Comunicatii optice

Lucrare de an
TEMA:Organizarea liniei de comunicatie a fibrei optice

A efectuat, elev grupa TC-0314:

____________________ Dvornic Alexandrina

A verificat
____________________ Popov Natalia

Chișinău 2018
Date inițiale:

Mod Coala N.Document Semnat Data

Elaborat Litera Coala Coli
Verificat

Contr.Stas
A aprobat
 1. Distanța dintre stațiile terminale: L = 550(km);
2. Sisemul de transmisiune a informației prin cablul optic: STM-64;
3. Lungimea de undă a purtătoarei optice: λ 1= 1,3 și λ 2= 1,55 (µm);
4. Bugetul energetic al STICO: Q=33.4 (dBm);
5. Tipul fibrei optice: monomod;
6. Puterea emițătorului optic: Pe= 3,2 (mW);
7. Atenuarea în conectorul emițător-fibră: α ef = 5,0 (dBm);
8. Atenuarea joncțiunii sudate fibră-fibră: α ff = 0,15 (dBm);
9. Atenuarea în conectorul fibră-receptor: α fr = 1,7 (dBm);
10. Atenuarea în conectorul demotabil: α cd= 0,53 (dBm);
11. Rezerva bugetului energetic al STICO: α r= 4,0 (dBm);
12. Centru de zgomot: F zg= 17,5 (dBm);
13. Diametrul mezului optic al fibrei: d= 2*a= 8 (µm);
14. Indicile de difracție pentru mezul optic al fibrei: n1= 1,5226;
15. Diametrul învelișului optic al fibrei: D=2*b= 125 (µm);
16. indicile de refracție pentru învelișul optic al fibrei: n2= 1,5118;
17. Lățimea liniei spectrale de emisie pentru emițător: ∆ λ =0,05 (nm);
18. Frecvența maximală de modulație a emițătorului: F l ℑ= 13750 (MHz);
19. Valoarea admisibilă a probabilității erorii de regenerare a semnalului : Per .adm=
7*10−9.

Introducere
Fibra optică este o fibră de sticlă sau plastic care transportă lumină de-a
lungul său. Fibrele optice sunt folosite pe scară largă în domeniul telecomunicaţiilor,

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
3
Coală
 unde permit transmisii pe distanţe mai mari şi la lărgimi de bandă mai mari decît alte
medii de comunicaţie.
Tehnologia fibrelor oprice, deşi devenită omniprezentă doar în lumea modernă,
este una simplă şi relativ veche. Ghidarea luminii prin reflexii repetate, principiul
care stă la baza fibrelor optice, a fost demonstrat pentru prima oară de Daniel
Colladon şi Jacques Babinet la Paris la începutul anilor 1840. John Tyndall a inclus o
demonstraţie a acesteia în cursurile sale publice de la Londra un deceniu mai tîrziu.
Fibrele sunt utilizate în locul cablurilor de metal deoarece semnalul este transmis cu
pierderi mai mici, şi deoarece sunt imune la interferenţe electromagnetice. Fibrele
optice sunt utilizate şi pentru iluminat şi transportă imagine, permiţînd astfel
vizualizarea în zone înguste. Unele fibre optice proiectate special sunt utilizate în
diverse alte aplicaţii, inclusiv senzori şi laseri.
Fibrele care suportă mai multe căi de propagare sau moduri transversale se
numesc fibre multimodale (MMF), iar cele ce suportă un singur mod sunt fibrele
monomodale (SMF). Fibrele multimodale au în general un diametru mai mare al
mieyului şi sunt ulilizate în comunicaţii pe disanţe mai scurte şi în aplicaţii în care
trebuie transferată multă putere. Fibrele monomodale se utilizează pentru comunicaţii
pe distanţe de peste 550 m.
Conectarea fibrelor optice una de alta este mult mai complexă decît cea a
cablurilor electrice. Capetele fibrei trebuie să fie atent tăiate, şi apoi unite fie mecanic
fie prin sudură cu arc electric. La acest proces se utilizează conectori speciali pentru
conexiuni ce pot fi înlăturate.

1. Sisteme de transmisiune a informaţiei prin fibre optice (STIFO)

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
4
Coală
 STIFO reprezintă un ansamblu de mijloace tehnice care asigură organizarea
canalelor de telecomunicaţii prin intermediul circuitului fizic în baza cablului optic.
Schema de structură a STIFO depinde de destinaţie, lungimea liniei de
transmisiune, tipul informaţiei ce se transmite şi o serie de alţi factori.
În STIFO poate fi utilizată atât modulaţia analogică cît şi cea digitală. În
sistemele cu modulaţie analogică comunicarea utilă nemijlocit modulează
amplitudinea, frecvenţa sau faza purtătoarei optice a emiţătorului optic (EO).
Performanţele STIFO pe deplin pot fi realizate în cazul utilizării modulaţiei
digitale, după , cum este modulaţia impulsurilor în cod (PCM). Pentru STIFO
digitale comunicarea utilă reprezintă o serie de impulsuri care modulează
purtătoarea optică a EO conform intensităţii, amplitudinii, frecvenţei sau fazei. în
prezent, de regulă, se utilizează modulaţia purtătoarei optice conform intensităţii.
Schema de structură a STIFO este reprezentată în fig.l şi conţine două complete
de echipament terminal şi traficul lineic optic.

Figura 1. Schema de structură a STIFO cu PCM

În fig.l sunt utilizate următoarele abrevieri:

CC - convertorul de cod;
RL - regeneratorul lineic;
МОЕ - modulul optoelectronic de emisie;
MOR - modulul optoelectronic de recepţie;

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
5
Coală
 COD - conector optic demontabil;
СО - cablu optic;
PRN - punct de regenerare nedeservit;
ST - staţie terminală;
TLO - traficul lineic optic.
Utilajul terminal conform schemei fig.l se amplasează în punctele A şi В
şi constă clin echipamentul digital standard SDH sau PDH de formare a canalelor
şî grupelor, şi utilajul de joncţionare cu traficul lineic optic- Utilajul de
joncţionare conţine: CC, МОЕ, MOR şi RL.
Convertorul de cod în punctul A convertează semnalul din codul HDB-3 în
semnal electric unipolar.
МОЕ convertează impulsurile electrice unipolare în impulsuri optice care
mai apoi se transmit prin fibrele СО, iar la recepţie în staţia terminală В
impulsurile optice prin intermediul MOR se convertează în impulsuri electrice
care în continuare sunt prelucrate în regeneratorul lineic (RL) şi convertorul de
cod (CC) fiind convenate în codul HDB-3 pentru a fi transmise în echipamentul
SDH (PDH), Analogic se înfăptuieşte transmisia în direcţia de Ia В la A.
Traficul lineic optic este constituit din CO care conţine minimum două fibre
optice ce se conectează la echipament prin intermediu! COD. Peste anumite
lungimi a traficului lineic se conectează punctele de regenerare deservite (PRD)
sau punctele de regenerare nedeservite (PRN) destinate pentru regenerarea
impulsurilor care se atenuează în rezultatul pierderilor şi se distorsionează datorită
dispersiei ce se manifestă traficul în line optic.
Lungimea sectorului de regenerare depinde de valorile pierderilor şi
dispersiei în fibrele cablului optic, viteza şi calitatea necesară de transmisiune a
informaţiei şi indicii electrici а МОЕ şi MOR.

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
6
Coală
 Principiul de funcţionare al PRN poate fi explicat reieşind din schema de
structură reprezentată în fig. 1.2.

Figura 1.2 Schema de structură al PRN

Conform structurii prezentate în fig. 1.2 principiul de funcţionare al PRN

este bazat pe convertarea dublă a semnalelor din optic în electric şi din electric în
optic. Anume, impulsurile optice atenuate şi distorsionate prin intermediul MOR
sunt convertate în impulsuri electrice care se amplifică, li se restabilesc forma
iniţială şi relaţiile în timp după ce ele din nou se convertează în impulsuri optice
prin intermediul МОЕ. Pentru asigurarea comunicaţiilor duplexe din A şi din В
către PRN sunt instalate două fibre optice: una se instalează pentru transmisiunea
semnalului în direcţia de la A la В şi cealaltă de la В la A.
Dacă în cablul optic se utilizează m perechi de FO pentru funcţionarea a
m sisteme de transmisiune, atunci în punctul de regenerare se instalează M
regeneratoare. STIFO pot să funcţioneze atât în regim multimod, pentru aceasta
se utilizează CO multimod, cît şî în regim monomod, pentru aceasta se utilizează
CO monomod.

La fel sunt elaborate STIFO care funcţionează în regim monomod şi în

care este posibilă combaterea dispersiei semnalului optic ce propagă prin fibra
monomod prin alegerea lungimii de undă a purtătoarei optice, parametrilor FO

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
7
Coală
 şi diodei laser. În astfel de STIFO regeneratoarele în traficul liniar optic sunt
înlocuite cu amplificatoare optice (АО) care compensează pierderile şi sunt
amplasate peste anumite sectoare de amplificare fig. 1.3.
1.3 STIFO cu utilizarea amplificatoarelor optice

STIFO posedă o serie de avantaje care pot fi divizate în doua grupe-

Primul grup de avantaje a STIFO se datorează naturii lumina şi
particularităţilor fibrei optice. Dintre ele pot fi menţionate următoarele:
1. Atenuarea mică a CO ce asigură o lungime majoră a sectoarelor de regenerare
şi, ca urmare, se reduce numărul de regeneratoare, adică, concomitent se
reduce costul STIFO;
2. Posibilitatea de transmisiune a semnalelor într-o banda largă de frecvenţe
ce ne permite să organizăm un număr major de canale de telecomunicaţii printr-
o singură fibră optică (pot fi organizate până la la 107 canale digitale de bază a
câte 64 kbps);
3. Nereceptivitatea fibrei optice (ghidului dielectric) şi purtătoarei optice la
bruiajul electromagnetic sau inducerile electromagnetice exterioare.
Aceasta contribuie la sporirea lungimii sectoarelor de regenerare şi la
dezvoltarea comunicaţiilor optice în interiorul clădirilor, vaselor maritime şi
aparatelor de zbor;
4. Diafonie redusă între fibrele vecine ale CO;
5. Izolarea electrică a emiţătorului de receptor şi lipsa necesităţii în priza de sol
comună pentru emiţător şi receptor;

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
8
Coală
 6. Diametrul mic şi durabilitatea mecanică înaltă a fibrei şi, ca urmare,
diametrul şi masa reduse ale CO sporesc flexibilitatea şi comoditatea de
instalare a cablului optic;
7. Utilizarea CO permite economia metalelor colorate deficitare şi poate în
genere să nu conţină elemente metalice, fiind un cablu pur dielectric;
8. STIFO se utilizează tot mai pe larg în acordarea serviciilor de
telecomunicaţii şi costul lor treptat se reduce.
Al doilea grup de avantaje a STIFO se datorează transmisiunii semnalelor
prin CO în formă digitală. Dintre aceste avantaje pot fi menţionate următoarele:
1. Stabilitate sporită a semnalului informaţional faţa de zgomot ce se datorează
utilizării modulaţiei impulsurilor în cod PCM;
2. Grad înalt de tehnologie la producerea bazei de elemente din componenţa
echipamentului STICO;
3.Utilizarea minimală sau omiterea ca atare elemente din echipamentul
STICO, cum sunt bobinele de inducţanţă şi filtrele tip LC;
4. Parametrii constanţi ai STICO şi independenţa lor faţă de oscilaţiile
atenuării în fibrele CO;
5. Identitatea caracteristicilor tuturor canalelor şi independenţa
caracteristicilor de temperatură şi de lungimea liniei de transmisiune;
6. Independenţa caracteristicilor canalelor de numărul canalelor ce se utilizează;
7. Lipsa fenomenului de acumulare a zgomotului;
8. Comoditatea de transmisiune a informaţiei digitale în STIFO cu oferirea
serviciilor integrate, în care metodele digitale se utilizează atît la multiplexarea,
cît şi la comutarea canalelor şi liniilor de transmisiune;
9. Micşorarea neconsiderabilă a lungimii sectorului de regenerare ne permite să
asigurăm regenerarea semnalului practic fără erori;
10. Organizarea simplă a punctelor de tranzit pentru introducerea sau
sustragerea grupelor de canale sau fluxurilor digitale primare în staţiile
intermediare;

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
9
Coală
 11. Cerinţe reduse către caracteristicile elementelor de amplificare.deoarece de
la ele nu se cere o liniaritate înaltă;
12. Corecţia comparativ simplă a distorsiunilor semnalului ce se datorează
faptului că corectorul nu corectează forma semnalului, însă funcţia lui este de a
depista cu certitudine înaltă nivelul unităţii logice
"1" sau nivelul zeroului logic "0" asigurând o valoare redusă a probabilităţii
erorii de prelucrare a semnalului la recepţie;
De rând cu avantajele enumerate ale STICO urmează să luăm în considerare
şi acel fapt, că dezvoltarea opticii integrate şi tehnicii! sensorilor cu fibră optică
deschide perspective de producere a echipamentului de telecomunicaţii pur optic.

2. Alegerea traseului căii de liniii a cablului optic

Pe baza studierii hărţii geografice este necesar de a însemna variantele traseelor

posibele, de a înfăptui compararea acestor variante şu de a-l alege pe cel mai optimal
şi mai economic. Se recomandă de a compara variantele după cîţiva indici de bază:
lungimea, îndepărtarea de la drumuri, numărul de treceri, condiţiile solului,
comodităţile de construire şi exploatare. Punctele de regenerare deservite şi
nedeservite, drumurile, îndepărtarea de la drumul de-a lungul cărora se proiectează
instalarea cablului, punctele populate, lungimea totală a traseului şi a cablului după
sectoare, categoria solului, volumul lucrărilor de instalare a cablului-manual, în
canalizaţie, cu maşina de instalare a cablului.
Traseul liniei se alege luînd în considetaţie volumul cel mai mic al lucrărilor şi
posibilităţii de folosire al mecanismelor. În zonă după punctele populate linia este de
dorit de-a oinstala de-a lungul şoselelor şi drumurile naturale, în aşa mod ca să fie un
număr minimal de intersecţii cu ramurile, şoselele şi căile ferate. Trecirile peste rîuri
trebuie să fie amplasate la distanţe nu mai mini de 100 m dela podurile căilor ferate şi
soselele magistrale, la distanţe nu mai mici de 200 m pe cursul inferior de la podurile
şoselelor şi drumurilor naturale de importanţă locală.

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
10
Coală
 Cu creşterea populaţiei şi teritoriului oraşelo creşte numărul staţiilor telefonice
automate (STA) raionale şi se măreşte distanţa dintre ele. De aceea la liniile de
conectare dintre STA de nod şi dintre STA de nod şi cele interurbane, unde norma de
atenuare este cu mult mai micş se folosesc sistemele de transmisie multiplex pe baza
STFO. Această soluţionare a problemei se primeşte cea mai efectivă luînd în
considerare, că CO este deficitar. Calculul şi intalarea CO se înfăptueşte luînd în
considerare normele de rezervă stabilite şi concrete: pentru CO subteran 2% , pentru
CO submarin 14% şi pentru CO instalat în canalizaţie 5,7 % .

3. Emiţătoarele optice şi modulul optoelectric de emisie

3.1.Modulul optoelectronic de emisie (MOE)

Modulul optoelectronic de emisie MOE este un articol al optoelectronicii,
destinat pentru convertarea semnalelor electrice de telecomunicaţii în optice.
MOE tipic conţine:
1. Sursa optică de radiaţie ( DEL, DSL, DL);
2. Circuitele electronice pentru convertarea semnalelor electrice de intrare şi
stabilizarea regimurilor de funcţionare a sursei;
3. Conector optic sau un segment de CO.
MOE se produce sub formă de construcţie unică de modul. MOE analogic
serveşte pentru convertarea semnalelopr electrice analogice în optice, iar cel numeric
pentru convertarea semnalelor numerice (în nivelele LTT şi LEC) în optice.
Pentru MOE numerice se formează următorii parametrii:
 Lungimea de undă de lucru (UM);
 Viteza maximală de transmisie a informaţiei (bit/sec);
 Formatul semnalului ce se transmite (LTT, LEC);
 Puterea medie a impulsului radiaţiei la ieşire (mW);
 Puterea radiaţiei de fon (mW);
 Diametrul dispozitifului optic de acordare (um);

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
11
Coală
  Apertura numerică la ieşire ;
 Durata frontului impulsului radiaţiei după nivele 0,1.0,95 ;
 Durata de tăere a impulsului radiaţiei după nivele 0,1.0,95 ;
 Tensiunea de alimentare (V).
MOE se proectează conform consecutivităţi. Iniţial se alege sursa de radiaţie
optică. La alegerea sursei urmează de a lua în considerație mărimea puterii, lungimea
de undă și lățimea spectrală a liniei de radiație, viteza de transmisie a informației.
În caz de necesitate urmează de a fi utilizată schema de stabilizarea atemperaturii.
Următoarea etapă este alegerea metodei de modulație: analogică sau digital.
La utilizarea modulației analogice, în afară de puterea și lățimea informațională
bandei, trebuie luată în considerație neleniaritatea caracteristicii Watt-Amperice, care
determină mărimea distorsiunii neliniare.
La utilizarea modulație digitale este necesar de aprecia rapiditatea de
funcționare a sursei și metoda de codificare. După alegerea metodei de modulație
urmeză de afi calculate perderile radiației la injectrea lor în FO și de a determina dacă
puterea injectată este de ajuns pentru funcționarea sistemei. Dacă ea este mică, atunci
se poate de utilizat alte metode de codificare su de ales o altă sursă.
După alegerea sursei și metodei de modulație este necesar de acalcula puterea
injectată și zgomotul sursei, de determinat puterea de consum și de apreciat influența
puteri asupra caracteristicii MOE.
Dacă schimbările temperaturiputernic influențează asupra nivelului puteri
radiației, atunci urmează de a întreprinde măsuri de compensare a temperaturii
(răcirea cu ajutorul microfrigiderilor, stabilizarea curenților de polarizație și pompaj a
sursei, introducerea circuitului cu reacție dup semnal optic).

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
12
Coală
 4. Fotoreceptorii şi modulul optoelectronic de recepţie
4.1.Modulul optoelectronic de recepţie (MOR)

MOR este un articol al optoelectronicii destinat pentru convertarea semnalelor

optice transmise prin STFO în electrice. MOR tipic conține: conectorul optic sau
segmentul de CO, fotodetectorul, circuite electronice pentru prelucrarea semnalului
electric și stabilizarea regimurilor de funcționare produs sub forma de construcție
unică.

Parametrul de bază a MOR este sensibilitatea, puterea medie minimală în timp

a semnalului la polul de la intrare, pentru care se asigură valoarea necesară a RSZ sau
a coeficientului de erori. Sensibilitatea MOR depinde de parametrii FD și indicii de
zgomot a amplificatorului preliminar. Din această cauză către circuitele de intrare a
MOR se inaintează cerințe contradictorii: nivel minimal al zgomotului în banda dată
de trecere pentru un diapazon dinamic mare. În legătură cu aceasta amplificatoarele
preliminare cu zgomot mic pentru MOR se împart în doua tipuri de bază:

1. Cu impendanța de intrare mare R∫ ¿→ ∞ ¿

2. Cureacție negativă.

Amplificatorul cu reacție puțin îi cedează amplificatorului cu impedanță de intrare

mare după zgomot, însă posedă un diapazon dinamic mai mare. Primele două
tranzistoare VT1 si VT2 formează circuitul de etaj, care posedă o capacitate de
intrare dinamică mică. Repetorul pe emițător la ieșire este necesar pentru acordarea
cu impedanța de intrare mică a amplificatorului de bază. Mor se proiectează conform
urmatoarei consecutivități. Inițial se analizează cerințele și limitările sistemei de
transmisie. Primul pas în procesul calculelor este alegerea metodei de modulație
analogică sau digitală, care trebuie să corespundă cu metoda de modulație a sursei.

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
13
Coală
 Următorul pas după alegerea metodei de modulație este calculul puterii echivalente
a zgomotului (PEZ) al MOR. PEZ pentru banda de transmisie dată se sumează din
zgomoturile fotodetectorului, sarcinii lui sau circuitului cu reacție și amplificatorului.
După calculul PEZ se  calculează sensibilitățile necesare și de limită, valoarea RSZ și
mărimea Per. Urmatoarea etapă în procesul de proiectare este alegerea FD concret
pentru lungimea de undă dată a sursei. Lungimea de unda a  sursei trebuie să coincidă
cu maximumul sensibilității spectrale al FD. În continuare urmează determinarea
tipului amplificatorului preliminar și tipul tranzistorului din primul circuit al lui. Dacă
se utilizează FD cu structură p-i-n, atunci pentru vitezele de transmisie mult mai mici
ca 10.15 Mbit/sec este necesar tranzistorul cu efect de cîmp, iar pentru viteze de
transmisie mari tranzistorul bipolar. După alegerea FD concret, amplificatorului
preliminar, tranzostorului din primul circuit se calculează PEZ, RSZ, PER și
sensibilitatea MOR. Dacă valoarea obținută a sensibilității este insuficient pentru
indeplinirea cerințelor sistemei, atunci urmează să alegem un FD mai bun sau să
micșorăm lățimea benzii de transmisiune (dacă aceasta e posibil). După alegerea
elementelor, care satisfac cerinței după sensibilitate, este necesar de a analiza
mărimea diapazonului dinamic. El este important datorită schimbarii unui șir de
factori, care influențează asupra funcționării sistemei după cum sunt schimbarea
condițiilor exterioare (în particular temperatura), diferența în lungimile sectoarelor de
regenerare, de gradarea parametrilor elementelor în timp. De aceea la calculul MOR
urmează să revedem cea mai rea variantă de schimbare a parametrilor elementelor
sistemei, în particular al MOE și MOR, și la fel schimbările posibile a temperaturii
mediului ambiant. Dacă schimbarile de temperatură exercită influența esențială
asupra MOR, atunci trebuie de utilizat circuitul de compensare a temperaturii în
MOR, analogic ca și în MOE. La etapa finală de montaj a MOR este necesar de a lua
în considerație factorii mediului ambiant: temperatura, umiditatea, stabilitatea la
corozie, posibilitatea pătrunderii undelor electromagnetice și expunerii la lumină de
fond a FD.

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
14
Coală
 5. Calculul parametrilor fibrei optice monomod și alegerea cablului optic

1. Determinăm valoarea relativă a indicelui de referință:

n1−n 2
∆= (5.1)
n1

1,5336−1,5218
∆= =0,0077
1,5336

2. Determinăm apertura numerică și unghiul aperturic:

NA =sin Θ A =√ n21 −n22 (5.2,1)

Θ A =arcsin ( NA ) (5.2 .2)

NA =√ 1,5336 2−1,52182=0,1077

Θ A =arcsin 0,218=555,55

3. Determinăm frecvența normată:

2∗π∗a∗NA
V 1= (5.3.1)
λ1

2∗π∗a∗NA
V 2= (5.3.2)
λ2

2∗3,14∗5∗0,1077
V 1= =2,081 µm, unde( λ1=1,3 µm)
1,3

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
15
Coală
 2∗3,14∗5∗0,1077
V 2= =1,34 µm ,unde (λ 2=1,55 µm)
1,55

4. Determinăm frecvența critică (valoarea parametrului ce caracterizează tipul

undei Pm =2,405¿ :

Pm∗C o
f cr = ( Hz)(5.4)
π∗d∗NA

2,405∗3∗108 7,215∗10 8 14
¿ f cr = −6
= −6
=2,66∗10 Hz
3,14∗8∗10 ∗0,1077 2,705∗10

5. Determinăm lungimea de undă critică:

π∗d∗NA
λ cr= ( m ) (5.5)
Pm∗n1

3.14∗8∗10−6 2,705∗10−6 −6
λ cr= = =0,74∗10 m
2,405∗1,5226 3,661

6. Determinăm coeficientul de atenuare cauzat de polarizarea materialului miezului

optic al fibrei:

α p 1=2,55 ¿ 10−3 exp ⁡(4,63/ λ1 )(dBm /km)(5.6 .1)

α p 2=2,55 ¿ 10−3 exp ⁡(4,63/ λ2 )(dBm / km)(5.6 .2)

4,63
−3 1,3
α p 1=2,55 ¿ 10 ∗e =50,184 ¿ 10−3=0,089 dBm/km

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
16
Coală
 4,63
α p 2=2,55 ¿ 10−3∗e 1,55 =89,658 ¿10−3=0,05 dBm /km

7. Determinăm coeficientul de atenuare cauzat de absorbția ionilor metalelor

intermediare:

α a 1=7,81 ¿10 11 exp ⁡(−48,5/ λ1 )(dBm /km)(5.7 .1)

α a 2=7,81 ¿10 11 exp ⁡(−48,5/ λ2 )(dBm /km)(5.7 .2)

−48,5
α a 1=7,81 ¿10 11∗e 1,3
=49,35 ¿ 10−6 =0,049 ¿ 10−3 dBm/km

−48,5
α a 2=7,81 ¿10 11∗e 1,55
=20,07 ¿ 10−3=0,02dBm /km

8. Determinăm coeficientul cauzat de absorbția grupei de hidroxid OH:

0,10(dBm /km), pentru : λ=0,85 μm

{0,03 ( dBm /km ) , pentru: λ=1,55 μm }{

α OH = 0,05(dBm /km), pentru : λ=1,30 μm ⇒ α OH 1=0,05 dBm /km (5.8)
α OH 1=0,03 dBm /km }
9. Determinăm coeficientul de atenuare cauzat de dispersia semnalului:
kd
α d 1= (dBm /km)(5.9 .1)
λ14

kd
α d 2= (dBm /km)(5.9 .2)
λ 42

0,75
α d 1= =0,262 dBm /km
1,3 4

0,75
α d 2= =0,129 dBm/km
1,554

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
17
Coală
 unde K d =0,63 ÷ 0,80 ⌊ (μm4∗dBm /km) ⌋ este coeficientul de dispersie pentru SiO2.
10. Determinăm coeficientul de atenuare sumar:

α 1=α p 1+ α a 1 +α OH 1 +α d 1 (dBm/km)(5.10.1)

α 2=α p 2+ α a 2 +α OH 2+ α d 2(dBm/km)(5.10 .2)

α 1=0,089+0,000048+ 0,05+ 0,262=0,401 dBm /km

α 2=0,05+0,02+ 0,03+ 0,109=0,229 dBm /km

11. Determinăm dispersia kilometrică materială:

τ m 1=∆ λ∗M ( λ ) ( s/km)(5.11 .1)

τ m 2=∆ λ∗M ( λ ) ( s/km)(5.11 .2)

τ m 1=0,05∗(−5 )=−0,25 s /km

τ m 2=0,05∗(−18 )=−0,9 s /km

unde M( λ ) este dispersia kilometrică materială specifică pentru fibrele optice din
SiO2, valorile căreia sunt indicate întabelul 5.1.

Valorile dispersiilor kilometrice materiale specifice M( λ ) și ghidul de undă

specifică B( λ ) pentru fibrele optice din SiO2

λ , μm 0, 1,5
0,8 1,0 1,2 1,3 1,4 1,6 1,8
6 5
M( λ ), 40 12 40 10 -5 -5 -18 -20 -25

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
18
Coală
 ps/(km*nm) 0 5
B( λ ),
ps/ 5 5 6 7 8 8 12 14 16
(km*nm)
Tabelul 5.1

12. Determinăm dispersia kilometrică ghid de undă:

τ g 1=∆ λ∗B ( λ1 ) ( s /km)(5.12 .1)

τ g 2=∆ λ∗B ( λ 2) (s /km)(5.12 .2)

τ g 1=0,05∗8=0,4 s/km

τ g 2=0,05∗12=0,6 s /km

unde B( λ ) este dispersia kilometrică ghid de undă specifică pentru fibrele optice
din SiO2, valorile cărora sunt indicate în tabelul 5.1.
13. Determinăn dispersia kilometrică sumară:

τ 1 =τ m 1 +τ g 1 (s /km)( 5.13.1)

τ 2=τ m 2 + τ g 2 (s /km)(5.13.2)

τ 1 =−0,25+0,4=0,15 s/km

τ 2=−0,91+0,6=|−0,3|=0,3 s/km

14. Determinăm banda de transfer kilometrică pentru fibra optică monomod:

Penrtu λ 1=1,3 μm :
∆ F 1=B1=1/τ 1 ( Hz∗km ) (5.14 .1)

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
19
Coală
 ∆ F 1=1/0,15=6,66 Hz∗km

Penrtu λ 2=1,55 μm :
∆ F 2=B2=1/τ 2 ( Hz∗km ) (5.14 .2)

∆ F 2=1/0,3=3,33 Hz∗km

15. Banda de transfer a fibrei optice monomod pentru traficul cu lungimea L:

Penrtu λ 1=1,3 μm :
∆ F 1=∆ F 1 / L1 =B 1 /L1 (GHz )(5.15.1)

∆ F 2=∆ F 2 / L2=B 2 /L2 (GHz )(5.15 .2)

∆ F 1=6,66∗1012 /44,46=149,79GHz

∆ F 2=6,66∗1012 /50,76=131.12 GHz

Penrtu λ 2=1,55 μm :
∆ F 1=∆ F 1 / L1 =B 1 /L1 (GHz )(5.15.3)

∆ F 2=∆ F 2 / L2=B 2 /L2 (GHz )(5.15 .4)

∆ F 1 3,33∗1012 /68,73=48,45GHz

∆ F 2=3,33∗1012 /85,11=39,12 GHz

5. Deterrminăm lungimile sectorului de regenerare pentru sistemele de

transmisiune a fi informației prin cablul optic

1. Determinăm vitezei de transmisiune critică a simbolurilor în linie:

α1
Bcr 1 = ( Gbps ) (6.1 .1)
4∗τ 1∗W

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
20
Coală
 α2
Bcr 2= ( Gbps ) (6.1 .2)
4∗τ 2∗W

0,401
Bcr 1 = =25,08 Gbps
4∗0,15∗26,7

1
Bcr 2= =31,21 Gbps
4∗0,3∗26,7
Unde :
W =Q−a ef −a fr =33,4−5−1,7=26,7 ( dBm ) (6.1.3)

2. Determinăm lungimii maxime și lungimii minime a sectorului de regenerare:

Verificăm îndeplinirea următoarei condiții:
B ≤ Bcr (6.2.1)

Pentru STM-64 viteza de transmisiune este:

B=155,52*64=9953,28 Mbps = 9,9953 Gbps, deci, rezultă că se respectă condiția
(6.2.1), și avem:

9,72 Gbps≤ 24,0274 Gbps ≤31,2109 Gbps(6.2 .2)

Astfel se respectă condiția (6.2.1), viteza critică Bcr va asigura transmisiunea

calitativă în cazul lungimii de undă λ 1=1,3 μm dar și cînd λ 2=1,55 μm.
Lungimile secolului de regenerare maximală Lr 1 max și minimală Lr 1 min limitate de
atenuare se determină respectiv conform formulei:
Penrtu λ 1=1,3 μm :
(Q−α r−α ef +α ff −α fr −n∗α cd )
Lrmax= (km)(6.2 .3)
[ α1 +( αff /lc ) ]

(Q− A−α r−α ef + α ff −α fr −n∗α cd )

Lrmin = (km)(6.2.4 )
[ α1 +( α ff /lc ) ]

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
21
Coală
 (33,4−4−5+ 0,15−1,7−2∗0,53) 21,79
Lr 1 max = = =44,46 km
[ 0,401+ ( 0,15/1,7 ) ] 0,490

(33,4−4−5+ 0,15−1,7−2∗0,53) 21,79

Lr 2 max = = =55,60 km
[ 0,401+ ( 0,15/5,4 ) ] 0,429

(33,4−20−4−5+0,15−1,82−2∗0,53) 1,79
Lr 1 min = = =3,65 km
[ 0,401+ ( 0,15 /1,7 ) ] 0,429

(33,4−20−4−5+0,15−1,82−2∗0,53) 1,79
Lr 2 min = = =4,17 km
[ 0,401+ ( 0,15 /5,4 ) ] 0,429

Penrtu λ 1=1,55 μm :

(Q−α r−α ef +α ff −α fr −n∗α cd )

Lrmax= (km)(6.2 .5)
[ α 2 + ( αff /lc ) ]

(Q− A−α r−α ef + α ff −α fr −n∗α cd )

Lrmin = (km)(6.2.6)
[ α 2 + ( α ff / lc ) ]

(33,4−4−5+ 0,15−1,7−2∗0,53) 21,79

Lr 1 max = = =68,73 km
[ 0,229+ ( 0,15/1,7 ) ] 0,31

(33,4−4−5+ 0,15−1,7−2∗0,53) 21.79

Lr 2 max = = =85.11 km
[ 0,229+ ( 0,15/5,4 ) ] 0,31

(33,4−20−4−5+0,15−1,82−2∗0,53) 1,79
Lr 1 min = = =5,64 km
[ 0,229+ ( 0,15/1,7 ) ] 0,31

(33,4−20−4−5+0,15−1,82−2∗0,53) 1,79
Lr 2 min = = =6,99 z km
[ 0,229+ ( 0,15/5,4 ) ] 0,31

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
22
Coală
 unde l c este lungimea de construcție a CO ( se indică de producătorul CO) și n este
numărul conectorilor demontabili respectiv n=2.
Deseori tamburul cu CO conține diferite lungimi de construcție și de obocei 70%
din lungimile de construcție ale CO sunt de lungimea l c 1 și 30% de lungimea l c 2 .
Astfel lungimea de construcție adițională l c a CO pe lungimea sectorului de
regenerare o determinăm astfel:

l c(1)=0,7∗l c 1 +0,3∗l c2 ( km ) (6.2.7)

l c(2)=0,7∗l c1 +0,3∗l c2 ( km ) (6.2 .7)

l c(1)=0,7∗2+ 0,3∗1=1,7 ( km )

l c(2)=0,7∗6+0,3∗4=5,4 ( km)

Unde :l c 1=2 km șilc 2=1 kmsau l c 1=6 km și l c2 =4 km

Penrtu λ 1=1,3 μm calculăm: Lr 1 max; Lr 2 max; Lr 1 min; Lr 2 min
Penrtu λ 1=1,55 μm calculăm: Lr 1 max; Lr 2 max; Lr 1 min; Lr 2 min
3. a) Determinăm numărul punctelor de regenerare:
Penrtu λ 1=1,3 μm obținem:
Lrmax
N= −1(6.3 .1)
I con

552
N= −1=10
54.79

Penrtu λ 1=1,55 μm obținem:

552
N= −1=6
85.11

b) Determinăm numărul de joncțiuni sudate

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
23
Coală
 Penrtu λ 1=1,3 μm obținem:
L
N= −1(6.3 .1)
Lrmax

54.79
N= −1=29
1,7

Penrtu λ 1=1,55 μm obținem:

85.11
N= −1=15
5,4

3. Determinarea duratei frontului impulsului la ieșirea modulului optoelectronic

de emisie:
440
τ e= ( ns ) (6.4)
F max

440
τ e= =0,032 ns
13750

unde F max este frecvența maximală de modulație a emițătorului optic.

5. Determinăm durata frontului impulslui la propagarea semnalului prin fibra
optică:
Penrtu λ 1=1,3 μm obținem:
τ f 1=|τ 1|∗Lr 1max ( ns ) (6.5 .1)

τ f 2=|τ 2|∗Lr 2 max ( ns ) (6.5 .2)

τ f 1=0,15∗10−12∗44,46=6,669 ns

τ f 2=0,15∗10−12∗50,79=7,618 ns

Penrtu λ 1=1,55 μm obținem:

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
24
Coală
 τ f 1=0,15∗10−12∗68,73=20,619 ns

τ f 2=0,15∗10−12∗85,11=25,533 ns

Unde τ este dispersia kilometrică sumară a semnalului.

6. Determinăm durata frontului impulsului în modulul optoelectronic de recepție:

350 350
τ r= ≈
F 0,5 F lim ¿ ( ns ) (6.6)¿

350
τ r= =0,025 ns
13830

unde F 0,5 este lărgimea benzii de transfer al MOR conform nivelului puterii
semnalului 0,5 și care aproximativ este egală cu valoarea frecvenței de limită a benzii
de transfer pentru fotoreceptor F lim ¿¿.
7. Determinăm durata frontului impulsului la sfîrșitul sectorului de regenerare:
Penrtu λ 1=1,3 μm obținem:

τ i =√ τ 2e +τ 2f + τ 2r ( ns ) (6.7 .1)

τ i =√ 0,0322+ 0,00662+ 0,0252=0,085 ns

τ i =√ 0,0322+ 0,07612 +0,025 2=0,1143 ns

Penrtu λ 1=1,55 μm obținem:

τ i =√ τ 2e +τ 2f + τ 2r ( ns ) (6.7 .2)

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
25
Coală
 τ i =√ 0,0322+ 0,0202+ 0,0252=0,0877 ns

τ i =√ 0,0322+ 0,0252+ 0,0252=0,0890 ns

unde τ e, τ f , τ rsunt sporirile duratei frontului impulsului corespunzător în modulul

optoelectronic de emisie (MOE), în fibra optică (FO) și modulul optoelectronic de
recepție (MOR).
8. Verificăm condiția că durata frontului impulsului la sfîrșitul sectorului de
regenerare nu trebuie să depășească valoarea admisibilă:
Durata frontului impulsului τ i la sfîrșitul lungimii sectorului de regenerare nu
trebuie să depășească valoarea admisibilă τ adm pentru viteza de transmisiune a

informației B și tipul codului lineic utilizat, adică trebuie să se respecte conduția

(6.8.1 ):

τ i ≤ τ adm = 0,70∗T , pentru codul NRZ (6.8.1)

{ 0,35∗T , pentru codul R Z}
unde T este durata intervalului unitar (secundă) pentru viteza de transmisiune B a
simbolurilor în linie și detarminăm conform relației (6.8.2)
T =1 B(ns)(6.8 .2)

T =1/9,9953∗109=0,1 ns

Verificăm respectarea condiției:

τ adm = 0,70∗T (s ), pentrucodul NRZ (6.8 .1)

{ 0,35∗T (s), pentru codul RZ }

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
26
Coală
 7. Determinarea valorii probabilițății erorii de regenerare a semnalului la
recepție

1. Determinăm puteria și nivelul puterii zgomotului termic:

P zg. t=10 3∗k∗T∗∆ F (7.1 .1)

P zg. t=10 3∗1,38∗10−23∗300∗9995,3∗106=413,805∗10−10

Unde: k =1,38∗10−23 (J / K )- constanta Boltzman;

T =300( K )- temperatura absolută;

∆ F - lărgimea benzii de frecvență.

p zg. t=10∗lg ⁡( P zg. t )(dBm)(7.1 .2)

p zg. t=10∗lg ( 412,065 ) +10 lg ( 10−10) =36,16−100=−73,84 dBm

2. Determinăm puterea și nivelul puterii zgomotului de alice:

Penrtu λ 1=1,3 μm :
103∗2∗h∗C 0
P zg. a 1=103∗2∗h∗v∗∆ F= ∗∆ F (mW )(7.2.1)
λ1

10 3∗2∗6,62∗10−34 ∗3∗108 6 −8
P zg. a 1= −6
∗9995,3∗10 =304,35∗10 mW
1,3∗10

p zg. a 1=10∗lg ⁡(P zg .t )( dBm)(7.2.2)

p zg. a 1=10∗lg ( 304,35 ) +10 lg ( 10−8 )=24 ,83−80=−55,170 dBm

Penrtu λ 2=1,55 μm :

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
27
Coală
 3 103∗2∗h∗C0
P zg. a 2=10 ∗2∗h∗v∗∆ F= ∗∆ F (mW )(7.2.3)
λ1

10 3∗2∗6,62∗10−34∗3∗108
P zg. a 2= ∗9953,28=¿
1,55∗10−6
¿ 255,39∗10−8 mW

p zg. a 2=10∗lg ⁡( Pzg .t )( dBm)(7.2.4)

p zg. a 2=10∗lg ( 255,39 ) +10 lg ( 10−8 )=24,07−80=−55,934 dBm

3. Determinăm nivelul puterii zgomotului sumar:

p zg∑ =p zg .t + 10lg ( D )= p zg. t + F zg ( dBm ) (7.3)

p zg∑ =−73,84+17,5=−56,36 dBm

unde: p zg. t –este nivelul puterii zgomotului termic;

F zg –nivelul coeficientului de zgomot.

4. Determinăm nivelul puterii semnalului injectat în traficul lineic:

pe =10∗lg ⁡( Pe /4)(dBm )( 7.4)

pe =10∗lg(3,51/4)=−0,57 dBm

5. Determinăm pierderile în traficul de linie:

Penrtu λ 1=1,3 μm :

α tl1=L r ⌊ α 1+(α ff /l c 1) ⌋ + 2a cd ( dBm /km ) (7.5.1)

α tl2 =Lr ⌊ α 1+(α ff /l c 2)⌋ + 2a cd ( dBm /km ) (7.5.2)

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
28
Coală
 α tl1=44,46 ⌊ 0,401+(0,15 /1,7) ⌋+ 2∗0,52=22,84 dBm /km

α tl2=¿ 50,79 ⌊0,401+(0,15/ 5,4) ⌋+ 2∗0,52=22,36dBm /km ¿

Penrtu λ 2=1,55 μm :

α tl1=L r ⌊ α 2+(α ff /l c 1)⌋ + 2a cd ( dBm /km ) (7.5.3)

α tl2 =Lr ⌊ α 2+(α ff /l c 2) ⌋+ 2 acd ( dBm /km ) (7.5.4 )

α tl1=68,73 ⌊ 0,229+(0,15/1,7)⌋ +2∗0,5=22,36 d Bm/km

α tl2 =85,11⌊ 0,229+(0,15 /5,4) ⌋ +2∗0,55=22,33 dBm /km

6. Determinăm valoarea de protecție a semnalului informațional de zgomot:

Penrtu λ 1=1,3 μm vom obține:

A pr 1= p e −α ef −α tl −α fr −α r − p zg∑ (dBm)(7.6.1)

A pr 1=−0,57−5−22,84−1,7−4 +56,36=22,25 dBm

Penrtu λ 2=1,55 μm vom obține:

A pr 2= p e −α ef −α tl −α fr −α r − p zg∑ ( dBm)(7.6 .2)

A pr 2=−0,57−5−22,36−1,7−4+ 56,36=22,73( dBm)

Unde: A pr - valoarea de protecție a semnalului informațional de zgomot;

pe -nivelul puterii semnalului injectat în traficul lineic;

p zg∑ - nivelul puterii zgomotului sumar la recepția semnalului informațional.

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
29
Coală
 7. Determinarea valorii probabilității erorii de regenerare asemnalului:

Per =10−x (7.7 .1)

unde x se calculează după relația:

−⌊ ( A pr −10,65 )/ 11,42⌋
x=10 (7.7 .2)

x 1=10−⌊ (22,25−10,65) / 11,42⌋ =10−10,01

x 2=10−⌊ (22,73−10,65)/ 11,42⌋ =10−10,5

Deci rotungim rezultatele Per 1=10−10și Per 2=10−11

8. Comparăm Per .adm cu Per conform relației:

Per 1< P er. adm > Per 2 (7.8)

10−9>10−10

Concluzie:

Interesul sporit către STIFO este condiționat de avantajele lo nenumărate față de

sistemele de transmisii tradiționale. Printre care se numără viteza sporită, securizarea
înaltă a informației transmise, fiabilitatea ș.a. Pentru priiectarea STIFO este important
de a ține cont anumiți factori precum destinația, lungimea liniei de transmisiune, tipul
informației ce se transmite, lungimea sectorului de regenerare, coeficientul de
atenuare, etc. Realizînd calculele necesare conform datelor inițiale, am determinat
lungimea sectorului de regenerare pentru STIFO care trebuie să îndeplinească
următoarea condiție B ≤ B și am demostrat că în proiectul efectuat condiția se
respectă și anume 9,953 Gbps ≤ 11 Gbps ≤ 37 Gbps. Calculînd probabilitatea de
eroare pentru sistemul de transmisiune prin fibra optică produs în cadrul acestui
proiect de an am primit un rezultat egal cu 10−10 și 10−11, ceea ce satisface condițiile de

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
30
Coală
 încadrare a parametrilor primiți în limitele acceptabile. Comparînd acest rezultat cu
valoarea probabilității de eroare admisibilă, egală cu 10−9, am constatat că rezultatul
obținut satisface condiția, ca probabilitatede eroarea obținută să fie mai mare sau
egală ca valoare admisibilă și deci acest sistem poate fi folosit pentru transmisiunea
informației.

Bibliografie

1.http://protlc.net/fotoreceptori-si-modulul-optoelectronic-de-receptie/
2.http://protlc.net/sistemele-de-transmisiuni-prin-fibre-optice-avantaje-si-
dezavantaje/
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Fibr%C4%83_optic%C4%83
4.http://ru.scribd.com/doc/291097079/Sisteme-de-Transmisiuni-a-Informatiei-
Prin-Fibra-Optica#scribd
5.http://www.scribd.com/tehnica-mecanica/Sistemele-de-transmisii-
optice25554.php
6. http://sursa.md/product_info.php/info/p254_Proiectarea-STIFO.html
7.http://www.proiecte.ro/optica/elaborarea-si-utilizarea-sistemelor-optoelectronice-
52950

17. CEEE. 246.TC.001-NE

Mod Coala N. Document Semnat Data
31
Coală