Eseu

După Al doilea Război Mondial , România a trecut prin o

multitudine de schimbări , odată cu venirea la conducere a
comunismului . Constituțiile din secolul XX au influențat
puternic dezvoltarea statului Român .
Constituția adoptată în perioada national-comunismului
( 1965 ) a fost considerată drept un proces de destalinizare .
România a fost renumită Republică ( Republica Socialistă
România ) . Au fost introduse municipiile , reorganizarea
teritorială și revenirea la județe, ca forme de administrație locală
în loc de raioanele și regiunile de inspirație sovietică .
Constituția din 1948 a fost una comunistă . Aceasta în
primă fază , nu a fost posibilă de înființat din cauza șefului
statului , regele Mihai , care nu a lăsat comuniștii să instituie un
regim totalitar . Pe data de 30 decembrie 1947 , regele Mihai a
fost obligat să abdice , acest fapt fiind prielnic comunismului și
adoptării unei noi constituții . Concluzionând , venirea
regimului comunist și silirea regelui Mihai să abdice au fost
două cauze ale adoptării constituției din 1947 .
Constituția din a doua jumătate a secolului XX din
perioada stalinismului a fost cea din 1952 . Aceasta prevedea că
forţele armate ale Republicii Populare Române stau de straja
hotarelor țării, suveranităţii şi independenței poporului român,
securităţii sale şi păcii. Minoritățile din RPR. aveau egalitate în
drepturi . În Republica Populară Română se asigura autonomie
administrativ-teritorială populaţiei maghiare din raioanele
secuiești, unde ea formează o masă compactă .
România a trecut până la sf secolului XX prin o perioadă
de schimbare continuă , dar la final a reușit să scape de
comunism și să-și stabilească o constituție ce apăra drepturile și
libertățile omenești (Constituția din 1991) ce , intr-un final
reușea să îndepărteze dominația comunistă și să introducă
democrația și redenumirea țării România .