Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 ianuarie 2018
apare în fiecare lună
Revista de
Jurisprudență
Europeană ›› Director editorial: Adriana PENA ››
2
Cuprins (continuare)
I Dreptul la un Recurs Efectiv
Interzicerea discriminării ...............................13 Remediu efectiv. Presupusul eşec al statului de a pune în
executare o hotărâre definitivă împotriva unui debitor
L privat « Cauza Ciocodeică c. României, hotărârea din 16
Libertatea de exprimare ........................... 10, 11 ianuarie 2018.................................................................. 12
Lichidator .......................................................... 4
Interzicerea Discriminării
N
Neregularitate..................................................10 Tratament discriminatoriu în comparaţie cu alte categorii
de persoane condamnate pentru care legea exclude
detenţiunea pe viaţă « Cauza Khamtokhu şi Aksenchik c.
P Rusiei, hotărârea din 24 ianuarie 2017............................. 13
Partid politic ................................................... 11
Procedură administrativă .................................4
Procuror .......................................................... 10 Titlu Executoriu
Proprietate ...................................................... 15
Titlu executoriu european pentru creanţele necon
testate. Titluri executorii care pot fi certificate ca titlu
R executoriu european. Decizie privind cuantumul chel
Respectarea vieții private și de familie .........6, 8 tuielilor de judecată cuprinsă într o hotărâre care nu
priveşte o creanţă necontestată. Excludere « CJUE,
S Grzegorz Chudaś, Irena Chudaś împotriva DA Deutsche
Sfidarea instanței ............................................10 Allgemeine Versicherung Aktiengesellschaft, Hotărârea din
Sportiv ............................................................... 6 14 decembrie 2017.......................................................... 15
Supermarket ...................................................... 8
Supraveghere video ........................................... 8
Achiziţii Publice
T Achiziţii publice. Fondul european de dezvoltare re
gională, Fondul social european şi Fondul de coeziune.
Termen rezonabil .............................................. 4
Titlu executoriu ...............................................15 Con tract de finanţare a construcţiei unei autostrăzi
încheiat cu Banca Europeană de Investiţii înainte de
aderarea statului membru la Uniunea Europeană. No
V ţiunea «neregularitate» în sensul Regulamentului
Vot ....................................................................11 nr. 1083/2006 « CJUE, Compania Naţională de Admi
nistrare a Infrastructurii Rutiere SA împotriva Ministerului
Fondurilor Europene – Direcţia Generală Managementul
Fondurilor Externe, Hotărârea din 6 decembrie 2017...... 18
3
CEDO
Cauza Cipolletta c. Italiei, hotărârea din 11 Termen rezonabil. Existenţa unei con
ianuarie 2018 testaţii, într-o procedură de lichidare
Concluzie: Încălcarea art. 6 § 1 din Convenţie administrativă, din momentul formu
Satisfacţie echitabilă: 24.000 Euro pentru prejudiciu lării unei cereri de către un creditor fa
moral ţă de comisarul lichidator de admitere
a creditului său în lista de creanţe
(cuvinte cheie: dreptul la un proces echitabil,
termen rezonabil, lichidator, creditor, procedură
administrativă, faliment) Convenţie, art. 6 § 1
Situaţia de fapt: Astfel, în acest caz, Curtea a notat că, în afară de natu-
ra diferită atribuită la nivel naţional procedurii falimen-
Reclamantul era proprietar al unei societăţi care a in-
tului şi celei de lichidare administrativă, în ambele cazuri
trat în lichidare administrativă, sub gestiunea unui comi-
creditorul îşi bazează perspectiva realizării creditului său
sar lichidator («comisarul»).
pe activitatea unui terţ care verifică existenţa creanţelor
În iunie 1985, comisarul l-a informat pe reclamant şi care procedează la lichidarea lor.
despre iniţierea procedurii şi despre verificarea crean-
Cu privire la procedura falimentului, Curtea a reţinut
ţelor. Pentru că nu a fost avut în vedere, reclamantul a
întotdeauna că există o contestaţie din momentul în care
adresat în iulie 1985 o cerere către comisar, în vederea
creditorul depune o declaraţie privind creanţa sa.
admiterii pasivului creanţei.
În contextul lichidării administrative, creditorul poate
În august 1985, comisarul a prezentat bilanţul crean-
prezenta o cerere de admitere a creditului său în bilanţul
ţelor. Creanţa reclamantului nu figura în acesta. În sep-
creanţelor începând cu prima comunicare cu comisarul
tembrie 1985, reclamantul a contestat bilanţul.
referitoare la verificarea creanţelor societăţii la încetarea
Printr-o hotărâre depusă la grefă în aprilie 1997, tribu- plăţilor.
nalul a constatat că reclamantul şi comisarul au semnat
Analizând impactul real al acestei abordări în contex-
o tranzacţie care recunoştea existenţa unei creanţe, care
tul procedurilor în discuţie, Curtea a considerat că, din
accepta cererea reclamantului şi care modifica bilanţul
momentul prezentării cererii de către creditor, s-a născut
creanţelor.
o «contestaţie» reală şi serioasă cu privire la un drept cu
În decembrie 2010, procedura de lichidare era încă caracter civil, în cazul unei creanţe bazate pe cambii.
pendinte.
Concluzie: articolul 6 § 1 aplicabil.
b) Cu privire la fond: Deşi s-a recunoscut complexita-
În drept, art. 6 § 1 din Convenţie tea procedurilor în materie de faliment, durata litigiului
a) Cu privire la aplicabilitate: În acest caz, Curtea a de aproape douăzeci şi cinci de ani şi şase luni a fost ex-
fost chemată să se pronunţe cu privire la aplicabilitatea cesivă şi nu a îndeplinit condiţia «termenului rezonabil»
articolului 6 din Convenţie într-o procedură de lichidare în sensul articolului 6 § 1 din Convenţie.
administrativă. Concluzie: încălcare (şase voturi la unu).
Curtea a considerat oportun să adopte o nouă abor- Curtea a mai reţinut, cu şase voturi la unu, existenţa
dare care să-i permită armonizarea jurisprudenţei sale unei încălcări a articolului 13 din cauza lipsei în dreptul
în privinţa garanţiilor acordate creditorilor, indiferent intern a unui remediu care să-i permită reclamantului să
dacă în contextul procedurilor de insolvenţă sau în cazul obţină realizarea dreptului său de a-i fi judecată cauza
lichidărilor administrative, şi deci în mod independent de într-un termen rezonabil. (Sursa: http://hudoc.echr.coe.
natura subiectului debitor aflat într-o stare de încetare a int)
plăţilor.
acestea, există încă forme de organizare diferite în rândul Reclamanţii au denunţat lipsa de eficacitate a controa-
statelor membre ale Uniunii Europene. Pentru a rezolva, lelor la care erau supuşi. Totuşi, dacă este adevărat că
în cadrul ordinilor lor juridice, probleme concrete puse rezultatele pozitive erau unele rar întâlnite, acestea se
de lupta împotriva dopajului, statele trebuie să se bucu- datorau, cel puţin parţial, efectului inhibitor al luptei an-
re de o marjă largă de apreciere în privinţa problemelor tidoping. Direct vizaţi de un prejudiciu frecvent în mod
ştiinţifice, juridice şi etice complexe pe care le creează special în toiul unei competiţii de top la care erau înscrişi
aceasta. Franţa, care a ratificat Convenţia UNESCO, face reclamanţii, ei trebuiau să-şi asume riscul constrângeri-
parte din statele europene care au transpus aproape în lor inerente măsurilor neceare pentru a se putea opune.
totalitate regulile codului mondial anti-dopaj în materie În mod similar, pretinsul caracter endemic al dopajului în
de localizare a atleţilor. lumea sportivă nu putea aduce în discuţie legitimitatea
luptei împotriva acestuia, ci mai degrabă putea justifica
Cu privire la identificarea unui echilibru, ordonanţa
dorinţa autorităţilor publice de a o realiza.
din 14 aprilie 2010 a fixat o durată de validitate a aparte-
nenţei de grupul-ţintă limitată la un an. Fără a fi excluse Reclamanţii şi reclamanta nu au demonstrat că con-
reînnoirile, după desfăşurarea unui interviu în contradic- troalele care se limitau la locurile de antrenament şi care
toriu cu sportivul, această dispoziţie constituie o amelio- respectau momentele dedicate vieţii private erau sufici-
rare a garanţiilor procedurale furnizate sportivilor vizaţi. ente încât să realizeze obiectivele stabilite de către auto-
rităţile naţionale, confruntate cu dezvoltarea metodelor
Sportivii pot fi obligaţi, din motive practice, să se afle
de dopaj tot mai sofisticate şi la distanţe doarte scurte
la domiciliul lor obişnuit sau în locurile de odihnă în tim-
de timp pe parcursul cărora pot fi depistate substanţele
pul week-end-urilor şi a vacanţelor, cu posibilitatea de
interzise. Având în vedere pericolele stabilite de elemen-
a fi supuşi controalelor. O asemenea situaţie afectează
tele dosarului şi dificultăţile întâmpinate la reducerea
beneficiul nestingherit al domiciliului lor şi viaţa lor pri-
efectivă a acestora, obligaţiile localizării impuse de nor-
vată şi de familie. Totuşi, această localizare este făcută
mele de drept internaţional menţionate mai sus trebuiau
«la cererea lor şi în conformitate cu un interval orar sta-
considerate justificate.
bilit» şi este cerută în scopul efectuării unor controale
antidoping. Astfel, aceste controale sunt stabilite într-un Fără a subestima impactul pe care îl au obligaţiile de
context foarte diferit de cele plasate sub supravegherea localizare asupra vieţii private a reclamanţilor şi a recla-
autorităţii judiciare şi destinate identificării infracţiuni- mantei, motivele de interes general care le impun au o
lor sau apte să conducă la confiscări care, prin definiţie, importanţă deosebită şi justifică restricţiile privind drep-
ating esenţa dreptului la respectarea domiciliului şi cu turile acordate acestora prin articolul 8 din Convenţie.
care nu pot fi asimilate. Reducerea sau suprimarea obligaţiilor de care s-au plâns
ei era de natură să sporească pericolele dopajului pentru
Ordonanţa din 14 aprilie 2010, reglementată de codul
sănătatea lor şi a întregii comunităţi sportive, şi ar fi fost
sportului, şi deliberările Agenţiei franceze de luptă îm-
contrară comuniunii europene şi internaţionale de vizi-
potriva dopajului stabileau un cadru apt să garateze fap-
uni privind necesitatea efectuării de controale inopinate.
tul că sportivii pot contesta înscrierea lor în grupul-ţintă,
Statul reclamat a asigurat un echilibru corect între inte-
inclusiv prin intermediul unei căi judiciare de atac. De
resele diferite în discuţie.
asemenea, aceasta le permitea să prevadă şi să-şi adap-
teze conduita cu privire la locurile şi momentele stabilite Concluzie: nicio încălcare (unanimitate). (Sursa: http://
pentru controale, un control ratat fiind limitat la absenţa hudoc.echr.coe.int)
lor de la locul şi timpul indicate de către aceştia. În fine,
ea le dădea posibilitatea să conteste sanţiunile impuse în
faţa unei curţi administrative.
ascunsă era reglementat clar şi protejat de lege, recla- şi, în particular, obligaţia de informare prealabilă, explici-
manţii beneficiau de o aşteptare rezonabilă la protecţia tă, precisă şi lipsită de ambiguitate a celor vizaţi despre
vieţii private. Mai mult, în acest caz şi spre deosebire de existenţa şi caracteristicile particulare ale unui sistem
Köpke, supravegherea video ascunsă nu reprezenta o care colectează date cu caracter personal. Drepturile an-
consecinţă a unei suspiciuni anterioare dovedite împotri- gajatorului puteau fi salvgardate, cel puţin într-un anu-
va reclamanţilor şi, prin urmare, nu se referea la aceştia mit grad, prin alte mijloace, în special prin informarea
în mod special, ci la întreg personalul care lucra la casele prealabilă a reclamanţilor, chiar dacă la modul general,
de marcat, timp de mai multe săptămâni, fără vreo limi- despre instalarea unui sistem de supraveghere video şi
tă temporală şi pe parcursul tuturor orelor de muncă. În prin oferirea informaţiilor pe care le prevede Legea pri-
Köpke, măsura supravegherii fusese una limitată în timp vind protecţia datelor cu caracter personal.
– ea a durat două săptămâni – şi prin aceasta fuseseră
Având în vedere cele menţionate mai sus şi în ciuda
vizaţi doar doi angajaţi. Totuşi, în acest caz, decizia de a
marjei de apreciere a statului reclamat, tribunalele naţi-
întreprinde măsuri de supraveghere fusese bazată pe o
onale au eşuat să asigure un echilibru corect ăntre drep-
suspiciune generală împotriva întregului personal, date
tul reclamanţilor la respectarea vieţii lor private în baza
fiind neregulile descoperite anterior de către administra-
articolului 8 din convenţie şi interesul angajatorului lor la
torul magazinului.
protecţia dreptului său de proprietate.
În consecinţă, Curtea nu a putut împărtăşi opinia tri-
Concluzie: încălcare (şase voturi la unu).
bunalelor naţionale privind proporţionalitatea măsurilor
adoptate de către angajator cu scopul legitim al garan- Curtea a mai reţinut, în unanimitate, că nu a existat
tării interesului angajatorului în protejarea dreptului său nicio încălcare a articolului 6 § 1, în special, cu privire la
de proprietate. Supravegherea video efectuată de către utilizarea de probe obţinute prin încălcarea articolului 8.
angajator, care a avut loc o perioadă de timp prelungită, (Sursa: http://hudoc.echr.coe.int)
nu a respectat cerinţele prevăzute de legislaţia relevantă
LIBERTATEA DE EXPRIMARE
LIBERTATEA DE EXPRIMARE
Cauza Magyar Kétfarkú Kutya Párt c. Ungariei, Amendă impusă unui partid politic
hotărârea din 23 ianuarie 2018 pentru punerea la dispoziţia votanţilor
Concluzie: Încălcarea art. 10 din Convenţie
a unui program pentru telefonul mobil
Satisfacţie echitabilă: 330 Euro pentru prejudiciu care să le permită distribuirea de
moral fotografii sub anonimat ale buletinelor
lor de vot
(cuvinte cheie: libertatea de exprimare, partid
politic, amendă, vot)
Convenţie, art. 10
INTERZICEREA DISCRIMINĂRII
TITLU EXECUTORIU
CJUE, Grzegorz Chudaś, Irena Chudaś Titlu executoriu european pentru cre
împotriva DA Deutsche Allgemeine Versicherung anţele necontestate. Titluri executorii
Aktiengesellschaft, Hotărârea din 14 decembrie care pot fi certificate ca titlu executoriu
2017 european. Decizie privind cuantumul
cheltuielilor de judecată cuprinsă într
o hotărâre care nu priveşte o creanţă
(cuvinte cheie: cooperare judiciară, titlu executoriu, necontestată. Excludere
cheltuieli de judecată, exequatur, creanţă
necontestată, proprietate)
Ea susţine, în această privinţă, că din interpretarea li- necontestate, acestea din urmă fiind definite ca un drept
terală a articolului 7 din Regulamentul nr. 805/2004, în la o sumă de bani determinată care a devenit exigibilă
special din utilizarea termenilor „de asemenea”, ar putea sau a cărei dată scadentă a fost indicată în aceste hotă-
să rezulte că un certificat de titlu executoriu european ar râri, tranzacţii judiciare sau acte autentice.
putea fi emis, în ceea ce priveşte cheltuielile de judecată,
Pentru ca o hotărâre judecătorească să poată fi cer-
numai atunci când hotărârea pe fond priveşte o creanţă
tificată, în conformitate cu articolul 6 din regulamentul
necontestată şi poate fi certificată ea însăşi ca titlu exe-
menţionat, ca titlu executoriu european, aceasta trebuie
cutoriu european.
să privească o creanţă necontestată şi să îndeplinească
În schimb, potrivit instanţei de trimitere, nu poa- anumite condiţii precizate în cuprinsul articolului respec-
te fi exclus ca o analiză teleologică a dispoziţiilor tiv. Una dintre condiţiile acestei certificări este cea pre-
Regulamentului nr. 805/2004 să conducă la concluzia că văzută în cuprinsul articolului menţionat la alineatul (1)
deciziile privind cheltuielile de judecată pot constitui ho- litera (a), şi anume ca hotărârea să fie executorie potrivit
tărâri care privesc creanţe necontestate, ceea ce justifică dreptului statului membru de origine.
certificarea ca titlu executoriu european, în conformitate
În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, Regula
cu regulamentul menţionat.
mentul nr. 805/2004 prevede dispoziţii specifice. Potrivit
În aceste condiţii, Sąd Rejonowy Poznań-Grunwald articolului 7 din acesta, în cazul în care o hotărâre jude-
i Jeżyce w Poznaniu (Tribunalul Districtual Poznań- cătorească cuprinde o hotărâre executorie privind chel-
Grunwald şi Jeżyce din Poznań, Polonia) a hotărât să sus- tuielile de judecată, aceasta se certifică de asemenea, ca
pende judecarea cauzei şi să adreseze Curţii următoarea titlu executoriu european în ceea ce priveşte aceste chel-
întrebare preliminară: tuieli, cu excepţia cazului în care, în cursul procedurii în
justiţie, debitorul s a opus în mod special obligaţiei sale
„Articolul 4 punctul 1 coroborat cu articolul 7 din
de a şi asuma cheltuielile respective, în conformitate cu
Regulamentul […] nr. 805/2004 […] trebuie interpretat
legislaţia statului membru de origine.
în sensul că o decizie privind cheltuielile de judecată,
cuprinsă într o hotărâre prin care se constată existenţa Din modul de redactare a acestei din urmă dispoziţii
unui drept, poate să fie certificată ca titlu executoriu reiese, astfel cum au arătat în mod întemeiat guvernul
european?” polonez şi Comisia Europeană, că o decizie privind chel-
tuielile de judecată nu este considerată o hotărâre au-
tonomă în cadrul Regulamentului nr. 805/2004, în mă-
Cu privire la întrebarea preliminară sura în care acesta se aplică unor asemenea cheltuieli
Prin intermediul întrebării adresate, instanţa de trimi- numai atunci când ele sunt incluse, în mod accesoriu,
tere solicită în esenţă să se stabilească dacă articolul 4 într o hotărâre principală. Astfel, utilizarea termenilor
punctul 1 şi articolul 7 din Regulamentul nr. 805/2004 „de asemenea” în modul de redactare a articolului 7 din
trebuie interpretate în sensul că o decizie executorie pri- acest regulament indică faptul că o „hotărâre executorie
vind cuantumul cheltuielilor de judecată, cuprinsă într o privind cheltuielile de judecată” este certificată ca titlu
hotărâre care nu priveşte o creanţă necontestată, poate executoriu european numai atunci când hotărârea prin-
fi certificată ca titlu executoriu european. cipală priveşte, în conformitate cu obiectul regulamentu-
lui menţionat anterior, o creanţă necontestată.
Instanţa de trimitere ridică problema dacă acţiunea
principală intră în domeniul de aplicare al acestui regu- Această concluzie nu poate fi repusă în discuţie de dis-
lament, în măsura în care hotărârea a cărei certificare ca poziţiile articolului 4 din Regulamentul nr. 805/2004, inti-
titlu executoriu european o solicită domnul şi doamna tulat „Definiţii”. În această privinţă, este adevărat, pe de
Chudaś vizează numai partea consacrată cheltuielilor de o parte, că articolul 4 punctul 1 din acest regulament de-
judecată dintr o hotărâre care, la rândul său, din cauza fineşte o „hotărâre judecătorească” drept orice hotărâre
obiectului său principal, şi anume constatarea existenţei pronunţată de o instanţă judecătorească dintr un stat
unui drept de proprietate, nu este executorie şi, prin ur- membru, inclusiv, printre altele „stabilirea de către gre-
mare, nu intră în domeniul de aplicare al regulamentului fier a sumei reprezentând cheltuielile de judecată”. Pe de
menţionat. altă parte, o hotărâre executorie cu privire la cheltuielile
de judecată constituie, în principiu, o „creanţă”, în sen-
Domeniul de aplicare material al Regulamentului sul definiţiei acestei noţiuni care figurează la articolul 4
nr. 805/2004 rezultă printre altele din dispoziţiile artico- punctul 2 din regulamentul menţionat.
lului 2 alineatul (1) coroborate cu cele ale articolului 3
alineatul (1), precum şi cu cele ale articolului 4 punctul 2 Totuşi, astfel cum rezultă din cuprinsul punctului 29
din acest regulament, potrivit cărora acesta se aplică în din prezenta hotărâre, în temeiul dispoziţiilor specifice
materie civilă şi comercială, hotărârilor judecătoreşti, referitoare la cheltuielile de judecată prevăzute la arti-
tranzacţiilor judiciare şi actelor autentice privind creanţe colul 7 din Regulamentul nr. 805/2004, o decizie privind
cuantumul unor asemenea cheltuieli nu poate fi certifi-
cată ca titlu executoriu european independent de o hotă- zie privind cuantumul cheltuielilor de judecată aferente
râre principală privind o creanţă necontestată. În măsura acestei acţiuni nu poate fi nici ea certificată ca titlu exe-
în care decizia privind aceste cheltuieli este legată în mod cutoriu european în temeiul acestui regulament.
intrinsec de rezultatul acţiunii principale care, prin ea în-
În lumina ansamblului consideraţiilor care precedă,
săşi, justifică certificarea unei hotărâri ca titlu executoriu
trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că articolul 4
european, definiţiile prevăzute la articolul 4 din acest
punctul 1 şi articolul 7 din Regulamentul nr. 805/2004
regulament nu pot afecta aplicabilitatea însăşi a regula-
trebuie interpretate în sensul că o decizie executorie pri-
mentului menţionat.
vind cuantumul cheltuielilor de judecată, cuprinsă într
În măsura în care instanţa de trimitere ridică proble- o hotărâre care nu priveşte o creanţă necontestată, nu
ma dacă obiectivele Regulamentului nr. 805/2004 ar poate fi certificată ca titlu executoriu european.
putea să conducă la o concluzie diferită, trebuie amin-
tit că obiectivul principal al acestui instrument este, în
conformitate cu articolul 1 din regulamentul menţionat, Cu privire la cheltuielile de judecată
crearea unui titlu executoriu european pentru creanţele Întrucât, în privinţa părţilor din litigiul principal, proce-
necontestate în vederea asigurării, prin intermediul sta- dura are caracterul unui incident survenit la instanţa de
bilirii unor standarde minime, a liberei circulaţii a hotă- trimitere, este de competenţa acesteia să se pronunţe
rârilor judecătoreşti, a tranzacţiilor judiciare şi a actelor cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efec-
autentice în toate statele membre, fără a fi necesar să tuate pentru a prezenta observaţii Curţii, altele decât
se recurgă la o procedură intermediară în statul membru cele ale părţilor menţionate, nu pot face obiectul unei
de executare înainte de recunoaştere şi de executare. rambursări.
Totuşi, considerând că condiţiile de aplicare a mecanis-
mului derogatoriu de la regimul comun al recunoaşterii Pentru aceste motive, Curtea (Camera a şaptea) declară:
hotărârilor instituit prin acest regulament sunt de strictă Articolul 4 punctul 1 şi articolul 7 din Regulamentul
interpretare (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 (CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European şi al
martie 2012, G, C 292/10, EU:C:2012:142, punctul 64), Consiliului din 21 aprilie 2004 privind crearea unui Titlu
acest obiectiv nu poate repune în discuţie interpretarea Executoriu European pentru creanţele necontestate tre-
domeniului de aplicare al regulamentului respectiv care buie interpretate în sensul că o decizie executorie privind
rezultă din articolul 7 din acesta. cuantumul cheltuielilor de judecată, cuprinsă într o hotă-
În speţă, reiese din decizia de trimitere că acţiunea râre care nu priveşte o creanţă necontestată, nu poate fi
principală aflată la originea procedurii principale privea certificată ca titlu executoriu european.
o cerere de declarare a existenţei unui drept asupra unui
bun mobil, în speţă un autovehicul, iar nu o creanţă ne-
contestată. Întrucât o astfel de acţiune nu intră în dome-
niul de aplicare al Regulamentului nr. 805/2004, o deci-
ACHIZIŢII PUBLICE
Litigiul principal şi întrebările preliminare pectivă a unor proiecte, AMPOST a controlat dosarul de
atribuire a contractului de achiziţii publice de lucrări în
Proiectul de construcţie a autostrăzii Arad-Timişoara-
discuţie în litigiul principal. La încheierea acestui control,
Lugoj a făcut iniţial obiectul unui contract de finanţare
autoritatea respectivă a constatat neregularităţi printr‑o
încheiat la 23 decembrie 2003 între România, BEI şi auto-
notă din 29 iunie 2015 şi a impus, printr‑o decizie din 24
ritatea contractantă a contractului de achiziţii publice de
august 2015, o corecţie financiară de 10 % din valoarea
lucrări în discuţie în litigiul principal, CNADNR.
cheltuielilor eligibile ale contractului de achiziţii de lu-
Pe baza acestui contract, a fost încheiat un acord de crări încheiat la 15 decembrie 2008.
împrumut în vederea finanţării construcţiei mai multor
AMPOST a motivat această corecţie financiară amin-
tronsoane de autostradă, între aceleaşi părţi, la 2 de-
tind, în primul rând, că, pentru acordarea finanţării eu-
cembrie 2004. Acest acord stipulează că „CNADNR va
ropene nerambursabile unei operaţiuni, Comisia solici-
respecta procedurile BEI privind achiziţionarea bunuri-
tă respectarea prevederilor directivelor în materie de
lor, asigurarea serviciilor şi angajarea lucrărilor pentru
achiziţii publice în vigoare la data publicării invitaţiei de
proiect, [că] va purta negocieri şi va semna contracte
participare la procedura de atribuire a contractului de
conform prevederilor [acestui contract de finanţare]”,
achiziţii publice respectiv. În această privinţă, autoritatea
respectiv „prin organizarea de licitaţii internaţionale, ac-
menţionată a considerat că Directiva 2004/18 era aplica-
cesibile ofertanţilor din toate ţările”.
bilă procedurii de atribuire a contractului de achiziţii de
În cadrul acestui acord de împrumut şi în scopul or- lucrări în discuţie în litigiul principal, întrucât aceasta a
ganizării atribuirii contractelor de lucrări de construcţie fost lansată după aderarea României la Uniune. În al doi-
a autostrăzii Arad–Timişoara–Lugoj, CNADNR a atribuit lea rând, AMPOST a arătat că trei criterii de precalificare
un contract, la 28 februarie 2006, pentru a dispune de prevăzute de acest contract se dovedeau mai restricti-
serviciile de consultanţă necesare realizării documenta- ve decât cele prevăzute de Directiva 2004/18, şi anume,
ţiilor de atribuire pentru lucrări. Deoarece la acea dată primo, un criteriu referitor la situaţia personală a candi-
România nu era stat membru al Uniunii, respectivele datului şi, în special, la antecedentele de neexecutare
documentaţii de atribuire au fost întocmite în conformi- a unor contracte, care ar încălca articolele 44 şi 45 din
tate cu prevederile capitolului 3 din Ghidul BEI, intitulat Directiva 2004/18, secundo, un criteriu referitor la situa-
„Operaţiuni în afara Uniunii […]”. ţia financiară a candidatului, care ar fi contrar articolului
47 din această directivă, şi, tertio, un criteriu referitor
Din decizia de trimitere reiese că, pe de o parte, pro- la experienţa candidatului, care nu ar respecta articolul
cedura de achiziţie pentru atribuirea contractului de lu- 48 din directiva menţionată. În ultimul rând, AMPOST a
crări de construcţie a autostrăzii Arad–Timişoara–Lugoj arătat totuşi că utilizarea acestor criterii era autorizată în
a fost demarată la 17 iulie 2007 sub formă de licitaţie temeiul dreptului intern, şi anume OUG nr. 72/2007, care
restrânsă cu precalificare, prin publicarea anunţului de deroga în mod expres de la OUG nr. 34/2006, ordonanţă
precalificare, şi, pe de altă parte, că acest contract a fost care transpune Directiva 2004/18.
atribuit la 15 decembrie 2008.
CNADNR a introdus la instanţa de trimitere o acţiune
La 27 octombrie 2009, România a solicitat Comisiei ca având ca obiect anularea deciziei AMPOST din 24 august
proiectul de construcţie a autostrăzii Arad–Timişoara– 2015, precum şi a notei de constatare a unor neregulari-
Lugoj să beneficieze, în cadrul programului operaţional tăţi şi de stabilire a unor corecţii financiare din 29 iunie
sectorial „Transport 2007-2013”, de o finanţare retro- 2015, emisă în legătură cu proiectul de construcţie a au-
spectivă în cadrul FEDER şi al Fondului de coeziune ca tostrăzii Arad–Timişoara–Lugoj.
„proiect major”, în sensul articolului 39 din Regulamentul
nr. 1083/2006. În susţinerea acţiunii formulate, CNADNR apreciază
că corecţia financiară de 10 % din valoarea cheltuielilor
Prin două decizii succesive, adoptate în anul 2010 şi, eligibile ale contractului de achiziţii de lucrări de con-
respectiv, în anul 2014, Comisia a aprobat finanţarea strucţie a autostrăzii Arad–Timişoara–Lugoj este înte-
integrală a proiectului menţionat în cadrul FEDER şi al meiată pe o interpretare eronată a dispoziţiilor OUG nr.
Fondului de coeziune. Astfel, un contract de finanţare a 34/2006, ale OUG nr. 72/2007, precum şi ale Directivei
modificat sursa de finanţare a aceluiaşi proiect, pentru 2004/18. CNADNR susţine că nu se putea reproşa auto-
ca acesta să beneficieze pe viitor de fonduri europene rităţii contractante că a stabilit criterii de precalificare
nerambursabile în cadrul programului operaţional secto- nelegale sau restrictive în raport cu această directivă, în
rial „Transport 2007-2013”. măsura în care, ab initio, atribuirea acestui contract era
În scopul rambursării cheltuielilor angajate de auto- realizată în conformitate cu capitolul 3 din Ghidul BEI.
ritatea contractantă şi ţinând seama de recomandările Ministerul Fondurilor Europene – Direcţia Generală
Comisiei privind respectarea reglementării Uniunii în Managementul Fondurilor Externe susţine că verifică-
materia achiziţiilor publice în caz de finanţare retros- rile au fost derulate de AMPOST în baza prevederilor
la o procedură de atribuire a unui contract de achiziţii Pentru a aprecia dacă o procedură de atribuire a con-
publice. tractelor de achiziţii publice precum cea în discuţie în liti-
giul principal, reglementată de capitolul 3 din Ghidul BEI,
În speţă, procedura de atribuire a contractului de achi-
poate intra sub incidenţa excepţiei prevăzute la articolul
ziţii publice de lucrări în discuţie în litigiul principal a făcut
15 litera (c) din Directiva 2004/18, trebuie să se verifice
obiectul unui anunţ de participare publicat în suplimen-
dacă o asemenea procedură poate fi considerată ca fiind
tul la Jurnalul Oficial alUniunii Europene la 17 iulie 2007,
reglementată de norme procedurale specifice unei orga-
şi anume ulterior aderării României la Uniune. În măsura
nizaţii internaţionale.
în care Protocolul de aderare nu prevedea nicio măsură
tranzitorie susceptibilă de a amâna aplicarea Directivei Or, după cum s‑a constatat la punctul 41 din prezenta
2004/18, este necesar, aşadar, să se considere că aceasta hotărâre, anunţul de participare în discuţie în litigiul prin-
este aplicabilă ratione temporis unei proceduri de atribu- cipal a fost publicat ulterior aderării României la Uniune.
ire precum cea în discuţie în litigiul principal.
În aceste condiţii, o procedură precum cea în discuţie
în litigiul principal nu poate fi considerată ca fiind regle-
mentată de norme procedurale specifice unei organi-
Cu privire la prima şi la a doua întrebare
zaţii internaţionale în sensul articolului 15 litera (c) din
Prin intermediul primei şi al celei de a doua întrebări, Directiva 2004/18.
care trebuie analizate împreună, instanţa de trimitere so-
În consecinţă, România nu se poate prevala, după
licită în esenţă să se stabilească dacă Directiva 2004/18,
data aderării sale la Uniune, de excepţia referitoare la
în special articolul 15 litera (c) din aceasta, trebuie inter-
respectarea normelor specifice ale unei organizaţii inter-
pretată în sensul că se opune ca reglementarea unui stat
naţionale, prevăzută la articolul 15 litera (c) din Directiva
membru să prevadă, pentru o procedură de atribuire a
2004/18.
unui contract de achiziţii publice angajată ulterior datei
aderării sale la Uniune, în vederea realizării unui proiect În plus, după cum a arătat instanţa de trimitere, o ast-
iniţiat pe baza unui contract de finanţare încheiat cu BEI fel de interpretare este susţinută de textul Ghidului BEI,
anterior aderării menţionate, aplicarea criteriilor speci- potrivit căruia, de la data aderării sale la Uniune, un stat
fice prevăzute de dispoziţiile Ghidului BEI care nu sunt candidat care a beneficiat de o finanţare a BEI pentru re-
conforme cu dispoziţiile acestei directive. alizarea unui proiect nu mai este supus capitolului 3 din
acest ghid, referitor la operaţiunile din afara Uniunii, ci
Articolul 15 litera (c) din Directiva 2004/18 prevede că
este supus din acel moment capitolului 2 din ghidul men-
această directivă nu se aplică contractelor de achiziţii pu-
ţionat, referitor la operaţiunile din interiorul Uniunii, şi
blice reglementate de norme procedurale specifice unei
trebuie să aplice directivele referitoare la procedura de
organizaţii internaţionale.
atribuire a contractelor de achiziţii publice.
În plus, trebuie să se observe că acest articol, interpre-
Decurge din ceea ce precedă că Directiva 2004/18 se
tat în lumina considerentului (22) al Directivei 2004/18,
opune existenţei unui act normativ de drept intern pre-
enumeră trei cazuri de contracte de achiziţii publice în
cum OUG nr. 72/2007, care prevede că dispoziţiile capi-
care această directivă nu se aplică în măsura în care aces-
tolului 3 din Ghidul BEI se aplică prin derogare de la dis-
te contracte de achiziţii publice sunt reglementate de
poziţiile acestei directive.
norme procedurale diferite. În plus, trebuie să se arate
că articolul menţionat se înscrie în secţiunea 3, intitula- Ţinând seama de consideraţiile care precedă, este ne-
tă „Excluderea unor contracte”, din capitolul II, intitulat cesar să se răspundă la prima şi la a doua întrebare adre-
„Domeniul de aplicare”, din titlul II, intitulat la rândul sate că Directiva 2004/18, în special articolul 15 litera (c),
său „Norme privind contractele de achiziţii publice”, din trebuie interpretată în sensul că se opune ca reglemen-
Directiva 2004/18. tarea unui stat membru să prevadă, pentru o procedură
de atribuire a unui contract de achiziţii publice angajată
Reiese astfel atât din modul de redactare a articolului
ulterior datei aderării sale la Uniune, în vederea realiză-
15 litera (c) din Directiva 2004/18, cât şi din contextul
rii unui proiect iniţiat pe baza unui contract de finanţare
în care el se înscrie că acest articol constituie o excep-
încheiat cu BEI anterior aderării menţionate, aplicarea
ţie de la domeniul de aplicare material al acestei direc-
criteriilor specifice prevăzute de dispoziţiile Ghidului BEI
tive. Or, o asemenea excepţie trebuie neapărat să facă
care nu sunt conforme cu dispoziţiile acestei directive.
obiectul unei interpretări stricte (a se vedea în acest sens
Ordonanţa din 20 iunie 2013, Consiglio Nazionale degli
Ingegneri, C‑352/12, nepublicată, EU:C:2013:416, punc-
tul 51 şi jurisprudenţa citată).
Cu privire la a treia şi la a patra întrebare Ţinând seama de ceea ce precedă, o procedură de atri-
buire a unui contract de achiziţii publice precum cea în
Prin intermediul celei de a treia şi al celei de a patra
discuţie în litigiul principal, în cadrul căreia au fost aplica-
întrebări, care trebuie analizate împreună, instanţa de
te criterii mai restrictive decât cele prevăzute în Directiva
trimitere solicită în esenţă să se stabilească dacă articolul
2004/18, nu poate fi considerată că a fost desfăşurată în
9 alineatul (5) şi articolul 60 litera (a) din Regulamentul
deplină conformitate cu dreptul Uniunii.
nr. 1083/2006 trebuie interpretate în sensul că o pro-
cedură de atribuire a unui contract de achiziţii publice În ceea ce priveşte al doilea aspect evocat la punc-
precum cea în discuţie în litigiul principal, în care au tul 53 din prezenta hotărâre, rezultă din definiţia care
fost aplicate criterii mai restrictive decât cele prevăzute figurează la articolul 2 punctul 7 din Regulamentul nr.
de Directiva 2004/18, poate fi considerată conformă cu 1083/2006 că o încălcare a dreptului Uniunii constituie o
dreptul Uniunii şi eligibilă pentru o finanţare europeană „neregularitate”, în sensul acestei dispoziţii, numai dacă
nerambursabilă, acordată retrospectiv, şi dacă, eventu- are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bu-
al, articolul 2 punctul 7 din Regulamentul nr. 1083/2006 getului general al Uniunii prin imputarea unei cheltuieli
trebuie interpretat în sensul că utilizarea unor criterii necorespunzătoare acestui buget. Prin urmare, Curtea a
de precalificare a ofertanţilor mai restrictive decât cele statuat că o astfel de încălcare nu poate fi considerată o
prevăzute de Directiva 2004/18 constituie o „neregula- neregularitate decât în măsura în care era susceptibilă,
ritate”, în sensul acestei dispoziţii, care justifică aplicarea prin ea însăşi, să aibă o incidenţă bugetară. În schimb, nu
unei corecţii financiare în temeiul articolului 98 din acest este necesar să fie demonstrată existenţa unei incidenţe
regulament. financiare precise (Hotărârea din 14 iulie 2016, Wrocław
– Miasto na prawach powiatu, C‑406/14, EU:C:2016:562,
În ceea ce priveşte primul aspect, reiese din textul ar-
punctul 44 şi jurisprudenţa citată).
ticolului 9 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1083/2006,
interpretat în lumina considerentului (22) al acestui re- Pe cale de consecinţă, este necesar să se conside-
gulament, că fondurile europene au vocaţia de a finanţa re că o încălcare a regulilor de atribuire a contractelor
numai operaţiuni conforme cu dispoziţiile tratatului şi ale de achiziţii publice constituie o neregularitate în sensul
actelor adoptate în temeiul acestuia. articolului 2 punctul 7 din Regulamentul nr. 1083/2006
în măsura în care posibilitatea ca această încălcare să fi
În plus, potrivit articolului 60 litera (a) din Regulamentul
avut o incidenţă asupra bugetului fondului vizat nu poate
nr. 1083/2006, revine autorităţii de gestionare sarcina să
fi exclusă (Hotărârea din 14 iulie 2016, Wrocław – Miasto
se asigure că operaţiunile selecţionate în vederea finan-
na prawach powiatu, C‑406/14, EU:C:2016:562, punctul
ţării sunt conforme, pe toată durata execuţiei lor, cu nor-
45).
mele Uniunii şi cu normele interne aplicabile.
În speţă, utilizarea unor criterii de precalificare a ofer-
Astfel, Regulamentul nr. 1083/2006 face parte din dis-
tanţilor mai restrictive decât cele prevăzute de Directiva
pozitivul care garantează buna gestionare a fondurilor
2004/18 constituie o „neregularitate”, în sensul articolu-
Uniunii şi protejarea intereselor financiare ale aceste-
lui 2 punctul 7 din Regulamentul nr. 1083/2006, în mă-
ia din urmă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 26
sura în care nu se poate exclude ca această utilizare să fi
mai 2016, Judeţul Neamţ şi Judeţul Bacău, C‑260/14 şi
avut o incidenţă asupra bugetului fondului în cauză.
C‑261/14, EU:C:2016:360, punctul 34).
În această privinţă, din decizia de trimitere reiese că,
În consecinţă, Uniunea nu are vocaţia de a finanţa,
în cauza principală, AMPOST a evidenţiat că criteriile de
prin intermediul fondurilor sale, decât acţiuni desfăşu-
precalificare a ofertanţilor erau mai restrictive decât cele
rate în deplină conformitate cu dreptul Uniunii, acesta
prevăzute de Directiva 2004/18 şi că aveau ca efect re-
incluzând normele aplicabile în materia achiziţiilor pu-
strângerea cercului participanţilor la procedura de achi-
blice (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 iulie
ziţii publice în discuţie în litigiul principal, astfel încât
2016, Wrocław – Miasto na prawach powiatu, C‑406/14,
incidenţa asupra bugetului fondului nu poate fi exclusă,
EU:C:2016:562, punctul 43 şi jurisprudenţa citată).
aspect a cărui verificare revine instanţei de trimitere.
În speţă, este cert că, pentru precalificarea ofertanţi-
În ceea ce priveşte, în sfârşit, problema dacă neregu-
lor, CNADNR a urmat normele din capitolul 3 din Ghidul
laritatea menţionată justifică aplicarea unei corecţii fi-
BEI. În această privinţă, a urma normele din acest ghid
nanciare în temeiul articolului 98 din Regulamentul nr.
nu poate exclude, ab initio, respectarea normelor Uniunii
1083/2006, trebuie arătat că revine statelor membre sar-
astfel cum rezultă din Directiva 2004/18. Cu toate aces-
cina de a efectua o corecţie financiară din moment ce a
tea, rezultă din indicaţiile instanţei de trimitere că criteri-
fost constatată o neregularitate.
ile de precalificare în discuţie în litigiul principal sunt mai
restrictive decât cele prevăzute la articolele 44, 45 şi 47 În acest scop, alineatul (2) al acestui articol impune
din Directiva 2004/18. autorităţii naţionale competente să determine cuan-
tumul corecţiei care trebuie aplicată ţinând seama de
trei criterii, respectiv natura neregularităţii constatate, – Articolul 9 alineatul (5) şi articolul 60 litera (a) din
gravitatea ei şi pierderea financiară care a rezultat din Regulamentul nr. 1083/2006 trebuie interpretate în sen-
aceasta pentru fondul în cauză (Hotărârea din 14 iulie sul că o procedură de atribuire a unui contract de achiziţii
2016, Wrocław – Miasto na prawach powiatu, C‑406/14, publice precum cea în discuţie în litigiul principal, în care
EU:C:2016:562, punctul 47). au fost aplicate criterii mai restrictive decât cele prevăzu-
te de Directiva 2004/18, nu poate fi considerată că a fost
În cazul în care este vorba, precum în cauza principală,
desfăşurată în deplină conformitate cu dreptul Uniunii şi
despre o neregularitate punctuală, iar nu sistemică, cea
nu este eligibilă pentru o finanţare europeană nerambur-
din urmă cerinţă implică în mod necesar o examinare de
sabilă, acordată retrospectiv.
la caz la caz, ţinând seama de toate împrejurările rele-
vante din perspectiva unuia dintre aceste trei criterii. – Articolul 2 punctul 7 din Regulamentul nr. 1083/2006
trebuie interpretat în sensul că utilizarea unor criterii
În speţă, faptul că CNADNR a acţionat în conformitate
de precalificare a ofertanţilor mai restrictive decât cele
cu legislaţia naţională, care îi impunea să deroge de la
prevăzute de Directiva 2004/18 constituie o „neregula-
Directiva 2004/18, astfel încât nu dispunea de nicio mar-
ritate”, în sensul acestei dispoziţii, care justifică aplicarea
jă de apreciere în privinţa procedurii de atribuire a con-
unei corecţii financiare în temeiul articolului 98 din acest
tractelor de achiziţii publice care trebuia urmată, este o
regulament, în măsura în care nu se poate exclude ca o
împrejurare de natură să influenţeze cuantumul final al
astfel de utilizare să fi avut o incidenţă asupra bugetului
corecţiei financiare care trebuie aplicată, aspect a cărui
fondului în cauză, aspect a cărui verificare revine instan-
verificare revine instanţei de trimitere, în raport cu cir-
ţei de trimitere.
cumstanţele concrete ale cauzei.
Ţinând seama de consideraţiile care precedă, trebuie
să se răspundă la a treia şi la a patra întrebare după cum
urmează:
INFORMAŢII GENERALE:
Număr de exemplare pe an: 10
Număr de pagini: 30-40/ exemplar
Frecvenţa: lunară
Litteris e-publishing
Str. Teiul Doamnei nr. 6, bl. 22, ap. 10
Cod 23581, Sector 2, Bucureşti
Tel 021.242.01.61
Mobil: 0745.327.443