TEST DE PERSONALITATE - R.B.

CATTELL
(manual de utilizare)
CUPRINS: R.B.Cattell si testul sau de personalitate (în loc de introducere)
1.Chestionarul
2.Descrierea factorilor de personalitate si semnificatia valorilor acestora
3.Aspecte metrologice ale testului
4.Cheia testului
5.Etalonul
6.Utilizarea testului

R.B.CATTELL sI TESTUL SĂU DE PERSONALITATE: 16PF

(În loc de introducere)
Unul dintre marii specialisti care s-au preocupat de problematica personalitatii umane a fost si psihologul american R.B.CATTELL. Acesta s-a nascut
în Anglia, în anul 1905, tragându-se dintr-o familie de ingineri cu origini mai vechi în Scotia si cu o linie de rudenie îndepartata cu Mc Ken Cattell,
unul dintre parintii psihologiei americane din secolul trecut, care, între altele, a folosit pentru prima data termenul de test mental. La 19 ani R.B. Cattell
a obtinut la Universitatea din Londra diploma în fizica si chimie. Sperman si Bot i-au deschis gustul pentru psihologie, în special pentru masurarea
capacitatilor umane. În 1937 se stabileste în SUA ca cercetator în subordinea lui Thorndike la Teachers College (Columbia University). În 1945
functioneaza ca profesor la Universitatea Illinois unde s-a preocupat în special de masurarea trasaturilor de personalitate.
Printre instrumentele elaborate se numara si testul (chestionarul) 16PF.
Testul la care ne referim, elaborat pe baza unor cercetari ample si ca un instrument matematic-statistic elevat si rafinat, -analiza multifactoriala- s-a
dovedit a fi un instrument valid pentru cunoasterea oamenilor, fapt pentru care a fost preluat de catre foarte multi psihologi pentru a-l utiliza în
psihodiagnosticarea personalitatii.
A fost preluat si de catre specialistii din Franta, unde psihologia cunoaste o dezvoltare considerabila. Specialistii francezi au adoptat testul lui Cattell, l-
au tiparit si apoi l-au pus în circulatie în Europa, iar în anul 1971, am intrat si noi în posesia acestuia. Initial testul a fost tradus si aplicat unui numar
restrâns de subiecti cunoscuti, ocazie cu care s-a constatat ca instrumentul la care ne referim ar putea sa fie deosebit de util pentru populatia
românreasca cu conditia ca el sa fie adaptat la realitatea sociala de la noi. În aceasta ordine de idei, Centrul de organizare si cibernetica în constructii s-
a dovedit un loc prielnic pentru experimentarea lui de catre Cornel Cotor, Aurel Jula si Constantin Zahirnic.
Actiunea de adaptare a testului a început cu renuntarea la forma B a acestuia (din considerente de economisire a timpului) si adptarea formei A de asa
maniera încât aceasta sa ne satisfaca exigentele. În acest context, forma A a fost aplicata la peste 1000 de subiecti -cadre de conducere si specialisti de
categorii si vârste diferite din constructii- participanti la programele de specializare organizate de COCC. Din cei peste 1000 de subiecti testati au fost
separate la întâmplare 300 de profile pe baza carora s-a elaborat un nou etalon.
Dat fiind numarul mare de subiecti care necesita a fi examinati cu acest instrument, am fost obligati sa procedam la informatizarea lui (transpunerea lui
pe calculator, pentru a fi prelucrat si interpretat). Asa a luat nastere, în anul 1972, la COCC, varianta 1 232x234c 6PF cu prelucrare si interpretare
automata a datelor, realizata de specialistii mai sus citati.
Acest instrument dovedindu-se a fi valid si operant, permitând testarea, prelucarea si interpretarea rezultatelor câtorva sute de subiecti, în cursul unei
singure zile, cu eforturi si cheltuieli relativ mici, a fost preluat de un numar mare de specialisti din tara pentru a fi utilizat.
Testul CATTELL 16PF dispune de urmatoarele componente:
1. CHESTIONARUL propriu-zis cu instructiuni de aplicare atât pentru corectie si interpretare traditionala.
2. FILE DE RĂSPUNS: pentru prelucrarea traditionala.
3. GRILĂ PENTRU CORECŢIE.
4.FOAIA DE PROFIL.
5.ETALONUL pentru prelucrarea traditionala.
6.CHEIA testului sau modul de cotare al itemilor.
1. CHESTIONARUL propriu-zis este conceput în ideea de a furniza informatii esentiale referitoare la structura personalitatii subiectilor investigati.
Este alcatuit din 187 itemi (întrebari) care urmaresc evidentierea a 16 trasaturi de personalitate (factori de personalitate de prim ordin) plus 4 factori de
personalitate de ordinul doi[1].
Întrebarile sunt formulate astfel încât sa permita trei variante de raspuns (afirmativ, negativ si nedecis) exceptie facând factorul B care solicita un
singur raspuns, cel corect.
Cei 16 factori de personalitate vizati, dispun de un numar inegal de itemi (13-26) în functie de complexitatea si dificultatea de a putea fi surprinsi prin
modul de formulare al acestora. Altfel spus, anumite trasaturi de personalitate, mai complexe si mai dificil de surprins si evidentiat, necesita un numar
mai mare de întrebari, adresate din perspective diferite.
Fiecare item al chestionarului coteaza pentru un singur factor de personalitate. Toti itemii dispun ce aceeasi pondere, aspect rezultat din analiza
factoriala efectuata de autor. În functie de maniera în care sunt formulate întrebarile, de sensul polarizarii acestora, cotarea se face în felul urmator:
- când polarizarea este pozitiva, prima varianta de raspuns este cotata cu doua puncte, a doua varianta cu un punct si a treia varianta cu zero puncte;
 - când polarizarea este negativa, varianta a treia este cotata cu doua puncte, varianta a doua cu un punct, iar prima varianta cu zero puncte.
Fac exceptie de la aceasta regula itemii de la factorul B (inteligenta) care sunt cotati cu un punct pentru rezolvarea corecta si cu zero puncte
pentru rezolvarea incorecta.
Subiectilor carora li se aplica acest chestionar, în functie de variantele de raspuns pe care le aleg pot obtine între zero si maximum de puncte pentru
fiecare factor de personalitate. Itemii sub forma întrebarilor formulate au fost repartizati astfel încât sa prezinte o variatie pentru subiecti. Chestionarul
a fost astfel întocmit încât sa reduca pe cât posibil riscul simularii deliberate, majoritatea întrebarilor fiind indirecte, legate de aspecte carora subiectul
nu le sesizeaza relatia cu însusirea de personalitate vizata, dar despre care se stie, prin studiul corelatiilor ca o testeaza.
APLICAREA chestionarului 16PF se poate face individual sau colectiv, potrivit instructiunilor cuprinse în primele doua pagini ale acestuia. Timpul de
aplicare este variabil, în functie de subiectii examinati. Persoanelor care citesc mai repede le sunt suficiente 60 minute pentru parcurgere si completare;
celor cu posibilitati mai reduse le sunt necesare 120 minute. La COCC, aplicarii acestui test i s-a alocat 120 minute, inclusiv instruirea în vederea
aplicarii.
2.DESCRIEREA FACTORILOR DE PERSONALITAE INVESTIGAŢI sI SEMNIFICAŢIA VALORILOR ACESTORA
Interpretarea factorilor de prim ordin (PRIMARI)
Factorul A exprima schizotimia-ciclotimia
Schizotimia caracterizeaza un tip de caracter normal, închis în sine, hipersensibil, desi în aparenta rece, tinzând spre inhibitie. Ciclotimia exprima o
dispozitie spre o evolutie tonico-afectiva ciclica cu alternante între stari active, euforice si depresive, atonie. Iata însusirile bipolare evidentiate:
distanta-apropiere; "raceala" - "caldura"; rigiditate-adptabilitate; banuiala-încredere; duritate-maleabilitate; indiferenta-interes fata de altii;
opozanta(critic)-conlucrabilitate(serviabilitate); "departare"-"apropiere"; dispretuire-pretuire.
-A Notele mici obtinute la factorul A exprima: rezerva, detasare, tendinta de critica, distantare, scepticism, rigiditate, dispret. Persoanele care obtin note
mici prefera lucrurile în locul oamenilor, le place sa lucreze singuri, evitând confruntarile, sunt exigenti si rigizi în normele personale; sunt critici,
opozanti si duri.
+A Notele mari obtinute la factorul A exprima: "deschidere", "caldura", afectuozitate, un caracter placut, agreat. Persoanele din aceasta categorie sunt
apropiate, primitoare, tandre, amabile, capabile sa-si exprime emotiile, dispun de capacitate de adaptare, sunt sensibile si se intereseaza de altii. Au
preferinta pentru profesiunile cu posibilitati de contacte personale, organizând cu placere activitati colective si participa la ele, sunt generosi în relatiile
personale si nu le este frica de critica.
FACTORUL B vizeaza nivelul intelectual: "cultivat"-"necultivat", perseverenta-delasarea sau lipsa acesteia, constiinta valorii si constiinciozitatea si
opusul acestora (ignoranta si lipsa de scrupule).

-B Notele mici exprima o inteligenta "discreta", o gândire concreta, lentoarea "spiritului" ("cade greu fisa"), atunci când este vorba de întelegere si
învatare, este "greoi" si înclinat spre o interpretare concreta si literala a fenomenelor. Aceasta situatie poate sa fie reflexul unei instruiri si educatii
neadecvate, fie efectul unei saracii intelectuale de ordin psihopatologic.

+B Notele ridicate reflecta un nivel intelectual ridicat exprimat de o gândire abstracta dezvoltata (capacitatea de a opera cu notiuni din ce în ce mai
abstracte, de a opera cu simboluri, de a sesiza rapid aspectele esentiale dintre lucruri si fenomene, de a gasi solutii, etc.).
FACTORUL C exprima forta Eului în termeni psihoanalitici, vizând urmatoarele aspecte bipolare: intoleranta la frustare-maturitate emotionala,
stabilitatea-instabilitatea emotionala, nervozitatea-calmul, astenia-tonicitatea psihica, linistea-agitatia.
-C Nota scazuta arata un caracter emotiv, nestatornic, agitat, influentabil, impresionabil, iritabil, nesatisfacut.
+C Nota ridicata arata un caracter stabil emotional, maturitate, calm, realism si capacitate de a sustine moralul altora.
FACTORUL E se refera la subordonare-dominare, influenta, esxprimând supunere-dominare, siguranta de sine-nesiguranta, independenta-dependenta
de opinii, amabilitate-severitate, naturalete în comportare-seriozitate afectata (nenaturala), conformism-noncorformism, siguranta(nesovaire)-
nesiguranta(usor încurcat, tulburat), capacitate de a capta atentia-incapabil de aceasta actiune.
-E Nota scazuta evidentiaza: modestie, supunere, conformism, liniste, acomodare. Cu alte cuvinte, tendinta de a ceda usor altora, de a fi docil, simt
dezvoltat al culpabilitatii si obsesie fata de conveniente.
+E Nota ridicata pune în evidenta siguranta de sine, caracterul independent-dominant, încapatânarea si tendinta spre agresivitate, independenta în
opinii si tendinta de a face ceea ce doreste, oponenta si autoritarism.
FACTORUL F vizeaza expansivitatea exprimata de comunicativitate-taciturnie, însufletire-lipsa de însufletire (deprimare), vioiciune-lentoare.
-F Nota mica pune în evidenta prudenta, gravitatea, seriozitatea, rezerva, introspectia. Oamenii din acesta categorie au tendinta spre îndaratnicie,
pesimism, spre o prudenta excesiva si aroganta.
+F Nota ridicata arata indiferenta, nepasare, entuziasm, impulsivitate. Persoanele din aceasta categorie sunt vesele si voioase, vorbarete, deschise si
sincere. Atrag privirile altora pentru a fi alese lideri.
FACTORUL G se refera la forta Supra-Eului, la regulile de convietuire sociala, punând în evidenta respectul-eludarea regulilor, hotarârea-nehotarârea,
responsabilitatea-fuga de raspundere, maturitatea emotionala-nerabadarea(pretentiozitatea), stabilitate în conduita(activ, harnic)-instabil(delasator,
lenes), prevenitor cu altii-neprevenitor, etc.
-G Nota mica arata oportunism, ocolirea regulilor si legilor si lipsa simtului datoriei sau tendinta de delasare si neglijenta. Oamenii din aceasta
categorie nu fac eforturi pentru a participa la actiunile colective, manifestând independenta de orice influenta a grupului. Sunt toleranti la tensiuni
psihice.
+G Notele ridicate arata onestitate, integritate morala, perseverenta, seriozitate si atentie la regulile de convietuire. Cei ce fac parte din aceasta
categorie sunt exigenti, cu un simt al datoriei si responsabilitatii ridicat, sunt prevazatori, constiinciosi, moralizatori, preferând tovarasia oamenilor
seriosi si harnici decât a celor amuzanti.
FACTORUL H vizeaza timiditatea-îndrazneala, cu cortegiile care le însotesc, dupa cum urmeaza: tendinta de întoarcere spre sine(interiorizare)-
sociabilitate, prudenta-îndrazneala, interes viu pentru sexul opus-lipsa de interes pentru aceasta realitate, conttiinciozitate-superficialitate, sentimente si
interese artistice-lipsa acestor sentimente si interese, rezonanta afectiva-"raceala" sau lipsa de rezonanta afectiva.
-H Nota scazuta exprima timiditate, atitudine timorata, neîncredere în fortele proprii, prudenta execesiva. Asemenea oameni încerca sa treaca
neobservati, au un sentiment de inferioritate, exprimându-se nesigur si cu retinere, exteriorizându-se greu, nu agreaza profesiile care presupun contacte
personale, iar în relatiile cu semenii lor prefera cercuri restrânse de prieteni. Tendinta de dezinteres pentru persoanele de sex opus.
+H Nota ridicata exprima îndrazneala, destindere, spontaneitate. Persoanele din aceasta categorie dispun de o puternica rezonanta afectiva, acceptând
cu usurinta refuzurile nedelicate ale altora sau situatii conflictuale dificile, greu de suportat. Sunt întreprinzatoare, acorda un interes viu persoanelor de
sex opus, petrrecându-si mult timp vorbind.
FACTORUL I (rationalitate-afectiune), evidentiaza urmatoarele aspecte bipolare: maturitate emotionala-imaturitate, independenta-dependenta în
gândire, satisfactie de sine-insatisfactie, aspru(uneori critic)-amabil(apropiat), simtul artistic-lipsa simtului artistic.
-I Nota scazuta exprima: realism si uneori duritate, satisfactie referitoare la propria persoana, rationalitate. Persoanele cu nota ridicata se caracterizeaza
prin spirit practic, independenta si sunt capabile sa-si asume responsabilitati. Sunt sceptice, au tendinte spre insensibilitate, duritate, cinism si
dispretuire. Le plac activitatile cu caracter practic.
+I Nota ridicata arata: tandrete si dependenta afectiva, sensibilitate exagerata si imaturitate afectiva. Persoanele cu note ridicate sunt visatoare,
depinzând afectiv de altii si solicita atentie din partea altora, nedispunând de simtul practic. Au aversiune pentru persoanele mai putin rafinate sau
pentru aspectele triviale. Sunt predispuse sa coboare moralul unui grup printr-o atitudine infantila negativa.
FACTORUL L (atitudine încrezatoare-suspiciune), exprima urmatoarele caracteristici contrare: tendinta spre invidie-lipsa de invidie, timiditatea si
rusinea-îndrazneala si chiar nerusinarea, vioiciunea-morocanozitatea(ursuzitatea), adaptabilitatea-rigiditatea, interesul fata de altii-indiferenta fata de
altii.
-L Nota scazuta arata o atitudine încrezatoare, acomodanta, capacitate de contacte personale, lipsa invidiei, preocupare de soarta altora, capacitatea de a
lucra în echipa.
+L Nota ridicata arata suspiciune (banuiala), rigiditate, interesul fata de problemele personale (egoism, egocentrism), dezinteres fata de altii, neputinta
de a lucra în echipa (nu este suportat de catre coechipieri datorita atitudinilor acestuia).
FACTORUL M (preocupare fata de aspecte practice-ignoranta fata de aspecte practice), vizeaza urmatoarele aspecte contrare: conventionalismul-
neconventionalismul, logicul-imaginativul, însusirea de a exprima încredere-lipsa acesteia, elecventa-inelocventa, "sângele rece"-emotivitatea
exagerata.
-M Nota scazuta evidentiaza spiritul practic, scrupulozitatea, conventionalismul, corectitudinea. Persoanele din aceasta categorie sunt grijulii în a face
"ceea ce se cuvine", acordând o atentie deosebita problemelor practice, neactionând la întâmplare, interesându-se de detalii, autocontrolându-se
exagerat, dând dovada de "sânge rece" în caz de pericol, uneori le lipseste imaginatia.
+M Nota ridicata arata putina preocupare de conveniente, originalitate si ignoranta fata de realitatile cotidiene. Persoanele care obtin note ridicate sunt
preocupate de idei marete, neglijând oamenii si realitatile materiale. Uneori sunt: extravagante dispunând de reactii emotionale violente. Pot sa
împiedice actiuni colective în virtutea calitatilor lor.
FACTORUL N se refera la clarviziune-naivitate dupa cum urmeaza: cutezanta (viclenie)-neîndemânare în aceasta privinta, interes fata de altii-
dezinteres fata de altii si interes fata de sine, satisfactie-insatisfactie, comportare naturala si tendinta spre corectitudine-abilitate, subtilitate, viclenie.
-N Nota scazuta exprima un caracter drept, natural, sentimental, naiv. Persoanele din aceasta categorie sunt spontane, uneori repezite si stângace în "a
face curte" si a se face placute.
+N Nota ridicata arata abilitate, subtilitate, perspicacitate, cutezanta, interes, viclenie. Asemenea persoane dispun de capacitatea de analiza si sinteza
ridicate, fiindu-le strain sentimentalismul. Adopta în activitatea lor si în relatiile cu altii maniere intelectualiste, încercând sa epateze, pentru atingerea
scopului.
FACTORUL Q ofera informatii asupra calmului si nelinistii.
-Q Nota scazuta exprima calm (armonie, liniste) si încredere. Asemenea persoane manifesta o atitudine generala de indiferenta, încredere puternica în
fortele proprii, siguranta în posiblitatea lor de a-si rezolva problemele.
+Q Nota ridicata arata neliniste, agitatie, deprimare si tendinta de culpabilitate. Asemenea persoane dispun de presentimente si "gânduri negre". În
situatii dificile prezinta neliniste infantila; se simt persecutate si eliminate din grup si incapabile sa se integreze.
FACTORUL Q1 pune în evidenta radicalismul-conservatorismul.
-Q1 Nota scazuta exprima conservatorismul, care se defineste prin urmatoarele caracteristici: conformism si toleranta la deficientele si dificultatile
traditiei, încredere în ceea ce a apucat sa creada, acceptiune fata de toate "adevarurile primare" în ciuda contradictiilor, chiar când posibilitatea de
îmbunatatire este evidentiata; prudenta si suspiciune fata de orice idee noua, ceea ce determina întârzierea sau opozitia fata de orice schimbare.
+Q1 Nota ridicata exprima radicalismul care se caracterizeaza prin: spirit novator, sesizarea si critica a tot ceea ce este vechi si perimat, libertatea în
gândire si actiune scepticism si curiozitate fata de ideile vechi, capacitate de a suporta bine inconvenientele si schimbarea, interes pentru probleme
intelectuale si îndoiala fata de asa-zisele adevaruri esentiale.
FACTORUL Q2 ofera informatii despre atitudinea de dependenta-independenta fata de grup.
-Q2 Nota scazuta arata dependenta sociala si atasament fata de grup, preferinta pentru munca si deciziile în colectiv. Persoanelor cu note scazute la
acest factor le place ca societatea (grupul) sa-i aprobe si sa-i admire, au tendinta de a urma calea majoritatii întrucât le lipsesc solutiile personale.
+Q2 Nota ridicata indica hotarâre si independenta sociala. Asemenea persoane fac opinie separata, fara a arata dominanta fata de altii, nu pentru ca nu
i-ar simpatiza ci pentru ca nu au nevoie de sustinerea lor.
FACTORUL Q3 se refera la integrare.
-Q3 Nota scazuta exprima lipsa de autocontrol, conflictul cu sinele, neglijenta convenientelor si supunerea fata de impulsuri, neglijenta fata de cerintele
vietii sociale. Asemenea persoane nu sunt prea prevenitoare, nici scrupuloase sau cugetate, uneori se simt neadaptate.
+Q3 Nota ridicata exprima un autocontrol ridicat, formalism si conformism fata de anumite idei personale, tendinta spre circumspectie. Persoanele cu
note ridicate dispun de "amor propriu", sunt vanitoase si tin la reputatia lor, uneori sunt îndaratnice.
FACTORUL Q4 pune în evidenta tensiunea energetica.
-Q4 Nota scazuta evidentiaza destinderea, linistea, apatia, multumirea si nepasarea; lispa sentimentului de frustratie. Persoanele din aceasta categorie
pot ajunge lenese, neeficiente în masura în care le lipseste ambitia; denota experienta modesta.
+Q4 Nota ridicata evidentiaza încordare, frustrare, iritare, surmenaj. Evidentiaza persoane surescitabile, agitate, nelinistite, irascibile. Asemenea
persoane, desi sunt surmenate, nu pot ramâne inactive; în grup nu contribuie decât foarte putin la coeziunea acestuia, la disciplina sau la conducere.
Insatisfactia acestor persoane reflecta un exces de energie stimulata dar nedescarcata, neinvestita.
FACTORII DE ORDINUL DOI:
1. ADAPTABILITATEA-ANXIETATEA

2. INTROVERSIA-EXTROVERSIA

3. DINAMISMUL-INHIBIŢIA

4. INDEPENDENŢA-SUPUNEREA

Calculul notelor standard la factorii de ordinul doi se face dupa cum urmeaza:
1.ADAPTABILITATEA-ANXIETATEA 2.DINAMISMUL-INHIBIŢIA

2xNota L 2xNota C

+3xNota O +2xNota E

+4xNota Q4 +2xNota F

-2xNota C +2xNota N

-2xNota H -4xNota A

-2xNotaQ3 -6xNota I

-2xNota M

+ constanta 34 + constanta 69

Suma rezultata se împarte la 10 Suma rezultata se împarte la 10

3.INTROVERSIA-EXTROVERSIA 4.INDEPENDENŢA-SUPUNEREA

2xNota A 4xNota E

+3xNota E +3xNota M

+4xNota F +4xNota Q1

+5xNota H +4xNota Q2

-2xNota Q2 -3xNota A

-2xNota G
 - constanta 11 - constanta 4

Suma rezultata se împarte la 10 Suma rezultata se împarte la 10

3.ASPECTE METROLOGICE ALE TESTULUI

a.FIDELITATEA chestionarului a fost verificata prin retestarea a 152 de subiecti testati, dupa o perioada de 6 luni, cu ocazia participarii acestora la
ciclul doi al programului de perfectionare la COCC. Cu acest prilej se costata la toti subiectii examinati ca se mentin aceleasi tendinte ale valorilor
însusirilor la ambele testari desi la nici un subiect nu s-au obtinut tablouri identice în ceea ce priveste notele brute.
b.VALIDITATEA chestionarului rezulta din coeficientul mare de coincidenta între valorile obtinute prin testarea subiectilor si imaginea furnizata de
persoane care cunosteau subiectii examinati. În acest sens am consultat 86 de persoane carora le-am cerut sa indice în note de la 1 la 10 nivelul celor 16
factori de personalitate, în functie de modul în care i-au perceput. Transformând aceste note în calificative s-a obtinut o coincidenta de 71% cu
nivelurile rezultate prin testare; 22% din informatii au indicat niveluri din trepte proxime (superioare sau inferioare) ale profilului rezultat prin testare.
Cât priveste validitatea celor patru indicatori sintetici, s-a solicitat opinia a 82 de subiecti testati pentru a confirma sau infirma nivelul acestora. Peste
93% din acei subiecti s-au recunoscut, confirmând valabilitatea testului; aproape 7% au afirmat ca cifrele nu reflecta o situatie stricta.
SENSIBILITATEA pusa în evidenta de repartitia rezultatelor este exprimata de valorile cuprinse în tabelul de mai urmator:
Factorii de personalitate Distributia subiectilor pe factori de nivel

FS S M R FR

A 15 28 72 25 12

B 9 23 76 29 15

C 11 27 74 30 10

E 14 25 73 29 11

F 10 23 79 27 13
 G 11 30 69 28 14

H 9 26 81 24 12

I 10 29 79 24 10

L 14 30 70 27 11

M 15 24 70 30 13

N 12 30 75 25 10

Q 11 27 77 23 14

Q1 13 24 79 21 15

Q2 11 22 73 25 11

Q3 9 29 79 23 12

Q4 10 25 79 24 14

Dupa câte se poate observa, rezultatele obtinute se repartizeaza astfel încât respecta regula normalitatii si exigentele atât din punct de vedere al
numarului de subiecti cât si al diferentei mici dintre subiectii testati.
*repartitia rezulatelor pe 5 niveluri au fost denumite: FS-foarte scazut, S-scazut, M-mediu, R-ridicat, FR-foarte ridicat
4.CHEIA TESTULUI (a=2 pct., b=1 pct., c=0 pct.)
Factor Nota Pozitia raspunsului cotat cu doua puncte
bruta
a b c
(puncte)

A 20 3, 52, 101, 126, 176 26, 27, 51, 76, 151

B 13 152, 177, 178 28, 53, 54, 78,103,128 77,102,127,153

C 26 4, 30, 55, 104, 105, 130, 179 5, 29, 79, 80, 129, 154

E 26 7, 56, 131, 155, 156, 180, 181 6, 31, 32, 57,81,106

F 26 33, 58, 83, 132, 133, 182, 183 8, 82, 107, 108, 157, 158

G 20 109, 134, 160, 184, 185 9, 34, 59, 84, 159

H 26 10, 36, 110, 111, 135, 136, 186 35, 60, 61, 85, 86, 161

I 20 12, 37, 112, 138, 163 11, 62, 87, 137, 162

Object 1

L 20 38, 88, 113, 114, 164 13, 63, 64, 89, 139

M 26 39, 40, 65, 91, 115, 116, 140 14, 15, 90, 141, 165, 166
N 20 17, 42, 117, 142, 167 16, 41, 66, 67, 92

O 26 18, 43, 69, 94, 118, 119, 143 19, 44, 68, 93, 144, 168

Q1 20 20, 46, 70, 145, 169 21, 45, 95, 120, 170

Q2 20 47, 71, 72, 146, 171 22, 96, 97, 121, 122

Q3 20 48, 73, 98, 148, 173 23, 24, 123, 147, 172

Q4 26 49, 50, 74, 99, 124, 149, 174 25, 75, 100, 125, 150, 175

Nota: Raspunsurile cu varianta a 2-a de la toti factorii, cu exceptia factorului B, vor fi cotate cu 4 puncte. La factorul B, raspunsul corect va fi cotat cu
un punct.
ETALONUL TESTULUI pentru cei 16 factori de personalitate
Factor Foarte scazut Scazut Mijlociu Ridicat Foarte ridicat

(FS) (S) (M) (R) (R)

A 0-1 2-4 5-6 7 8-9 10 11 - 12 13-14 15-20

B 0-3 4-5 6 7 8 9 - 10 11 12 13

C 0-5 6-7 8-9 10-11 12-13 14-15 16-17 18 19 20-21 22-26

E 0-3 4-5 6 7-9 10 11 12 13-14 15-16 17-19 20-26

F 0-2 3-4 5 6 7-8 9-11 12 13 14-17 18 19-26

G 0-6 7-9 10-11 12 13-14 15 16 17 18 - 19-20

H 0-4 5-6 7-8 9-10 11 12-13 14-15 16-17 18-21 22-24 25-26

I 0-2 3-4 5 6-8 9 10 11-12 13 14 15-17 18-20

L 0-2 3-4 5 6 7 8 9 10-11 12 13-14 15-20

M 0-3 4-5 6-7 8 9-10 11 12 13 14 15-16 17-26

N 0-5 6 7 8 9 10 11 12 13 14-16 17-20

Q 0-2 3-4 6 7 8-9 10-11 12 13-14 15 16-21 22-26

Q1 0-2 3-4 5 6 7-8 9 10 11 12 13-14 15-20

Q2 0-2 3-4 5 6 7-8 9 10-11 12 13-14 15 16-20

Q3 0-4 5-6 7-9 10 11 12-13 14 15 16 17 18-20

Q4 0-3 4-5 6-7 8 9-10 11-12 13-14 15-16 17 18-21 22-26

ETALONUL PENTRU FACTORII DE ORDINUL DOI

NIVELUL

FS S M R FR

ADAPTABILITATEA -ANXIETATEA -20-(-1,7) -1,6-(+2,4) 2,5-6,7 6,8-10,4 peste 10,4

 INTROVERSIA -EXTROVERSIA -5,1-(0,7) -0,6-(2,3) 2,4-5,8 5,9-8,3 peste 8,3

DINAMISMUL -INHIBIŢIA -3,1-(+7,8) 7,9-13,00 13,1-16,3 16,4-19,9 peste 19,9

INDEPENDENŢA -SUPUNEREA -5-(+5,5) 5,6-8 8,1-10 10,1-13,5 peste 13,5

*Valorile cuprinse între 13-16 la introversie-extroversie exprima ambivertismul.

Valorile sub 13 indica introversia, iar cele peste 16 indica extroversia

[1] Factorii de personalitate de ordinul doi sunt obtinuti din cei 16 factori de personalitate de prim ordin
 Teste de personalitate şi de adaptare

Unul dintre primele teste considerat că investighează personalitatea este testul R. S. Woodworth (inventarul multifazic de personalitate). A fost intens
folosit în timpul primului război mondial, în Europa, pentru depistarea persoanelor cu anomalii psihice din rândul trupelor ce mergeau pe front. Prima
dată a fost aplicat în 1917. Deşi are o vechime considerabilă, deşi complexitatea schimbărilor în societate, cultură, tradiţii, atitudini este uriaşă, fiind
facil de administrat şi interpretat, el este în continuare mult utilizat.
Chestionarul Cornell Index a fost alcătuit de un grup de psihologi şi psihiatri de la Universitatea Cornell. A fost elaborat în timpul celui de-al doilea
război mondial. Itemii chestionarului au fost centraţi pe sentimentele de frică, anxietate, modificări anormale de dispoziţie, sensibilitate accentuată,
neîncredere excesivă, ipohondrie, reacţii psihosomatice etc.
Chestionarul are 101 atemi. Se introduc pe parcursul folosirii testului câteva întrebări de blocaj. Răspunsurile nefavorabile la întrebările de blocaj induc
(indiferent de modul de completare la celelalte întrebări) necesitatea unui examen psihiatric mai complex. Metoda este utilă, mai ales în situaţiile de
triere a persoanelor cu tulburări somato-psihice sau psiho-somatice de urgenţă. Chestionarul s-a elaborat, mai ales, pentru bărbaţi. A fost folosit
preferenţial în Franţa.
• Chestionarul de personalitate al lui Thurstone are funcţii psihodiagnostice, de asemenea, complexe prin cei 140 itemi pe care îi formulează. Se referă
la 7 trăsături: (A) activism, rapiditate, rapidităţi în activităţile curente, (V) rigurozitate evidentă şi în aspectul corporal general (musculatura scheletului
etc.), (I) impulsivitate în luarea şi realizarea deciziilor, (D) dominanţă, prezenţă şi prestanţă, însuşiri active care îl impun ca lider, (E) stabilitate
emoţională, (S) sociabilitate, R) flexibilitate. Trăsăturile de mai sus au grade de evaluare, fapt ce permite alcătuirea unui profil psihologic complex al
personalităţii.
• Proba Bernreuter Personality Inventory are ca obiectiv diagnosticarea de tendinţe nevrotice, trăsături de autosatisfacţie, autoeficienţă, trăsături de
intra- şi extraversie, încredere în sine şi sociabilitate. Are 125 de itemi.
• Chestionarul lui C. Rogers, denumit “Money Problem Check list”, este foarte mult folosit. Se referă la probleme de adaptare economică mai
complexă, privind şi cunoaşterea valorizării prin monede a preţurilor.
• Scala Guttman L. Scala se referă la analiza atitudinilor faţă de rasism şi solicită aranjarea în ordine ierarhică şi corectă a atitudinilor în astfel de
probleme. Problema rasismului începe să aibă o tendinţă de democratizare în viaţa socială modernă, dar şi de manifestări sociale violente, nu numai în
opinii.
• Scala de atitudini a lui O. Klineberg. Diferenţiază 5 caracteristici ale atitudinilor, precum: direcţia (exprimată în însuşirea de a opta pentru o opinie
sau alta), gradul (caracteristicile generalizării atitudinii respective), intensitatea (priveşte nivelul până la care atitudinea respectivă este importantă),
coerenţa (se referă la corelaţia dintre atitudinea exprimată şi conduita de fiecare zi), eficacitatea (spontaneitatea atitudinii care se pune în evidenţă).
• Scala Alain Sarton solicită evaluarea sănătăţii, atitudinile faţă de satisfacţiile imediate, faţă de bani, faţă de prestigiul social şi faţă de muncă.
Subiectul trebuie să opteze din 3 variante posibile.
• Scala de atitudini Bogardus a fost efectuată de Emery Bogardus, îmbunătăţită de câteva ori în 10 ani, şi din nou restantă după 1982. Scala măsoară
atitudinile faţă de diferite grupuri, etnii, religii şi popoare.
• Testul de aspiraţii Dembo este un test de atitudini faţă de propriile posibilităţi şi performanţe. Se prezintă subiectului mai multe foi cu sarcini spre
rezolvare a diferitelor secvenţe care solicită unele performanţe. Într-o primă fază, subiectul este solicitat să privească motivele primei secvenţe a
testului ce i se oferă spre rezolvare şi să evalueze dacă va putea să rezolve sarcina şi în cât timp. Se notează cotaţiile subiectului şi apoi se
cronometrează rezolvarea şi timpul de reacţie. I se aduce la cunoştinţă subiectului rezolvarea din punctul de vedere al corectitudinii şi al timpului.
Urmează a doua etapă similară, apoi a treia. De fapt, prin această strategie de testare se sondează atât performanţele efective, cât şi aspiraţiile solicitate.
Ele reprezintă o evaluare a propriilor performanţe potenţiale şi ajustarea lor pe parcursul întregului test. Este un test final care arată mai ales atitudinile
faţă de sine ale subiectului (apud Ursula Şchiopu, 2002).
Menţionăm faptul că în literatura psihodiagnostică există o multitudine de chestionare de interese, de opinii, de tip emoţional. Ele evidenţiază, în fond,
atitudini şi ajută specialistul în completarea diagnostică a unui caz.
În România a fost tradusă versiunea franceză de către C. Zahirnic versiune prelucrată. Există 3 variante, A, B şi C, relativ similare. Chestionarul se
remarcă prin densitate. Are 187 de itemi cu răspunsuri la alegere.
În testul PF16, Cattell a prezentat 16 factori de personalitate cărora le-a implicat 2 feluri de dominaţii factoriale: factori manifeşti (conştienţi) şi factori
voalaţi (inconştienţi). Aspectul acestui test implică o optică multifazică în care este implicată inteligenţa.
Pentru un profil de personalitate normală dar şi în cazul celor cu unele tendinţe patologice, proba este eficientă. Redăm notarea folosită de autor.
Etalon 16 P.F.
Nota A B C E F G H I L M N O Q1 Q2 Q3 Q4

10 15- 13 22- 19- 19- 19- 25- 18- 15- 17- 17- 22- 15- 16- 18- 22-26
20 26 26 26 20 26 20 20 26 20 26 20 20 20

9 13- 12 20- 17- 18 - 22- 15- 13- 15- 14- 16- 13- 15 17 18-21
14 21 19 24 17 14 16 16 21 14

8 12 11 19 15- 14- 18 18- 14 12 14 13 15 12 13- 16 17

 16 17 21 14

7 - 10 18 13- 13 17 16- 13 10- 13 12 13- 11 12 15 15-16

14 17 11 14

6 11 - 16- 12 12 16 14- 11- 9 12 11 12 10 10- 14 13-14

17 15 12 11

5 10 9 14- 11 11 15 12- 10 8 11 10 10- 9 9 12- 11-12

15 13 11 13

4 8-9 8 12- 10 7-8 13- 11 9 7 9- 9 8-9 7-8 7-8 11 9-10

13 14 10

3 7 7 10- 7-9 6 12 9-10 6-8 6 8 8 7 6 6 10 8

11

2 5-6 6 8-9 6 5 10- 7-8 5 5 6-7 7 6 5 5 7-9 6-7

11

1 2-4 4-5 6-7 4-5 3-4 7-9 5-6 3-4 3-4 4-5 6 3-5 3-4 3-4 5-6 4-5

0 0-1 0-3 0-5 0-3 0-2 0-6 0-4 0-2 0-2 0-3 0-5 0-2 0-2 6-2 0-4 0-3

Profil 16 P.F. (R. B. Cattell)

□ A Numele ……………………….. Prenumele …………….. Sexul ……. Vârsta ……..
Data ……………..

□B

Rezervat, A 0 1 2 4 5 7 8 9 A Deschis, cald,

detaşat, critic, 3 6 10 amabil,
rece cooperant,
(preponderent sociabil
schizotim). (preponderent
ciclotm).

Mai puţin B 0 1 2 4 5 7 8 9 B Inteligenţă vie,

inteligent, 3 6 10 capaciatate de
gândire corectă abstractizare.
(lentoare în
înţelegere sau
învăţare).

Stabilitatea C 0 1 2 4 5 7 8 9 C Stabil
emoţională 3 6 10 emoţional,
scăzută, realist, calm,
hipersensibilitate echilibrat (eu
, versatilitate, puternic).
iritabilitate, lipsă
de toleranţă la
frustrare (eu
slab).

Umil, amabil, E 0 1 2 4 5 7 8 9 E Afirmativ,

acomodabil, con- 3 6 10 sigur pe sine, cu
ciliant, docil. independenţă de
spirit,
agresiv,încăpăţâ
nat, autoritar,
dominator.

Moderat, F 0 1 2 4 5 7 8 9 F Impulsiv,
prudent, taciturn, entuziast,
rezervat. 3 6 10 expansiv, vesel,
direct, plin de
viaţă.

Nepăsător, G 0 1 2 4 5 7 8 9 G Conştiincios,
oportunist, fără 3 6 10 perseverent, cu
simţul datoriei, simşul datoriei
tendinţă spre şi al respon-
neglijenţă sabilităţii,
(supraeu slab). pozant
moralizator
(supraeu
puternic).

Timid, timorat, H 0 1 2 4 5 7 8 9 H Îndrăzneţ,

suspicios; 3 6 10 sociabil,
prudenţă extremă întreprin-zător,
(exteriorizare spontan, cu
dificilă, rezonanţă
sentiment de bogată.
infe-rioritate).

Dur şi realist, I 0 1 2 4 5 7 8 9 I Tandru,

bazându-se pe 3 6 10 dependent
sine, pozitivist, afectiv, imatur
cu spirit practic, emoţional,
insensibil. sensibil. Cere
ajutorul şi
atenţia
celorlalţi, îi
lipseşte spiritul
practic.
Încrezător, L 0 1 2 4 5 7 8 9 L Neîncrezător,
cooperant, 3 6 10 îndîrîtnic,
adaptabil neindicat pentru
munca în
echipă.

Practic, M 0 1 2 4 5 7 8 9 M Imaginativ,
conştiincios, ţine 3 6 10 boem, visător.
la formă, capabil
să-şi păstreze
sângele rece;
oarecare lipsă de
imaginaţie.

Direct, naiv, N 0 1 2 4 5 7 8 9 N Subtil,

sentimental, 3 6 10 perspicace,
natural. clarvăzător,
lucid.

Calm, încrezător O 0 1 2 4 5 7 8 9 O Anxios,

în sine, senin. 3 6 10 depresiv, cu
senti-mente de
culpabilitate.

Conservator, cu Q1 0 1 2 4 5 7 8 9 Q1 Deschis spre

respect pentru 3 6 10 nou, inovator,
convenţii. critic, cu gust
pentru analiză.

Dependent de Q2 0 1 2 4 5 7 8 9 Q2 Independenţă
colectiv, fidel 3 6 10 personală,
colectivului. decis, plin de
 resurse.

Necontrolat, în Q3 0 1 2 4 5 7 8 9 Q3 Controlat,
conflict cu sine, 3 6 10 formalist,
fără grijă pentru prudent în
convenţii, raporturile
impulsiv. sociale, cu amor
Integrare slabă. propriu.

Destins, calm, Q4 0 1 2 4 5 7 8 9 Q4 Tensionat, cu

nepăsător, 3 6 10 sentimente
satisfăcut. Slabă defrustrare,
tensiune depăşit de
energetică. evenimente.
Tensiune
energetică
ridicată.

• Nu putem ignora din aceste restrânse prezentări chestionarul de temperament al lui Gh. Zapan (1897-1976), psiholog român care a efectuat modele
experimentale şi chestionare privind aptitudinile şi interesele elevilor pentru diferite profesii (şofer, strungar, dactilografă etc.). A publicat, de
asemenea, un studiu privind “Sistemul temperamental şi diagnosticarea lui” în Revista de psihologie 3, 1974.
• C.P.I. – Inventarul de personalitate California.
Scalele inventarului utilizate iniţial au fost următoarele: 1. Do = dominanţă, 45 itemi; 2. Cs = capacitate de statut; 3. Sy = sociabilitate, 30 itemi; 4. SP
= prezenţă socială, 56 itemi; 5. SA = acceptanţă de sine, 34 itemi; 6. WB = bunăstare personală, 44 itemi; 7. RE = responsabilitate,42 itemi; 8. SO =
socializare, 54 itemi; 9. SC = autocontrol; 10. TO = toleranţă, 35 itemi; 11. GI = impresie bună, 40 itemi; 12. CM = spirit de comunitate, 28 itemi; 13.
AC = conformism, 38 itemi; 14. AI = realizare prin independenţă, 32 itemi; 15. IE = eficienţă intelectuală, 52 itemi; 16. PY = simţ psihologic; 17. FX =
flexibilitate, 22 itemi; 18. FE = feminitate, 38 itemi.
Inventarul conceput iniţial la Berkeley – California, de către Gough în 1956 şi-a propus folosirea lui în practica diagnostică. Autorul a împărţit cele 18
scale în 4 grupe de semnificaţii psihologice:
1. dimensiunile personalităţii,
2. opţiuni valorice şi maturitate interrelaţională,
3. nivel motivaţional,
4. stilul personal.
Studiul comportamentului şi a reactivităţii umane a fost scopul pentru care C.P.I. sondează interrelaţiile sociale preferate celor anormale. Acest studiu
rezultă din cunoaşterea unor itemi sistematizaţi în 26 de rubrici. Acestea sunt următoarele: 1. starea generală a sănătăţii (9 itemi); 2. simptome
neurologice generale (19 itemi); 3. nervii cranieni (11 itemi); 4. motricitate şi coordonare (6 itemi); 5. sensibilitate (5 itemi); 6. sistemul vaso-motor,
tulburări trofice, limbaj, organe de secreţie (10 itemi); 7. sistemul cardio-respirator (5 itemi); 8. sistemul gastro-intestinal (11 itemi); 9. sistemul genito-
urinar (5 itemi); 10. obiceiuri (19 itemi); 11. familia şi viaţa conjugală (28 de itemi); 12. profesiunea (18 itemi); 13. educaţia (12 itemi); 14. viaţa
sexuală (16 itemi); 15. religie (19 itemi); 16. politică – lege – ordine (46 de itemi); 17. comportament social (72 de itemi); 18. afectivitate – depresiune
(32 de itemi); 19. afectivitate – manie (24 de itemi); 20. tendinţe obsesive şi constrângere (15 itemi); 21. idei delirante, halucinaţii, iluzii, tendinţe
interpretative (31 de itemi); 22. fobii (29 de itemi); 23. tendinţe sadice şi masochiste (7 itemi); 24. morală (33 de itemi); 25. masculinitate şi feminitate
(55 itemi); 26. tendinţe ale subiectului de a se arăta într-o lumină neverosimilă (15 itemi). La acestea se adaugă 9 scale clinice: aspecte hipocondrice,
depresii, isterie, personalitate psihopată, masculinitate-feminitate, paranoia, psihastenie, schizofrenie şi hipomanie. În versiunile din deceniile de după
1960 au fost îmbunătăţite alte scale privind sindroame psihice clinice, care, de fapt, toate posedă o semnificaţie şi în domeniul normal. Testul s-a
efectuat pentru a fi aplicat de la 16 la 55 de ani, pentru ambele sexe. A fost etalonat iniţial pe 700 de persoane din populaţia Statului Minnesota, dar şi
pe vizitatori din S.U.A.: 250 de cursanţi pregătiţi pentru Universitate, grupe sociale de muncitori, dar şi bolnavi de TBC şi de epilepsie.
• Chestionarul de personalitate Freiburg este un chestionar multifazic, factorialist, elaborat de Fahrenberg Selg Hampel (1978). Are 12 scale (în total
212 itemi). Există o serie de variante prescurtate. Scalele au saturaţii în diferite structuri, mai mult din domeniul afectivităţii şi a tendinţelor de tulburări
ce se pot structura.
FPI 1 pune în evidenţă: nervozitate, tulburări psihosomatice (34 de itemi), dar şi tulburări şi stări generale proaste, insomnii, oboseală stagnantă,
instabilitate, nelinişti, sensibilitate crescută la stimuli puternici şi meteosensibilitate.
FPI 2 pune în evidenţă agresivitate, imaturitate afectivă (26 de itemi), la care se adaugă dispoziţii şi stări de agresiune corporală, verbală sau imaginară,
reacţii negative, impulsivitate, tendinţe sadice, lipsă de control, nevoie intensă de schimbare, vulgaritate, glume proaste şi tendinţe spre exaltare.
FPI 3. Depresie, nesiguranţă (228 de itemi), proastă dispoziţie generală, momente numeroase de epuizare, nemulţumire, anxietate, nelinişte, ca şi cum
ar trebui să se întâmple ceva periculos, sentimente de gol interior şi apatie, nemulţumire, concentrare redusă aproape permanentă.
FPI 4. Emotivitate, frustrare (20 de itemi), stări de iritabilitate, tensiuni, susceptibilitate, toleranţă scăzută la frustrări, nerăbdare, nelinişte, tendinţe de
iritabilitate urmate de agresivitate şi furie, acţiuni şi stări afective adesea violente.
FPI 5. Sociabilitate (16 itemi). Tendinţe de a stabili contacte, cunoştinţe şi prieteni cât mai mulţi, vioiciune, activism, tendinţe de a fi comunicativ,
întreprinzător, vorbăreţ şi prompt în replici.
FPI 6. Sânge rece, calm, încredere în sine (20 de itemi), iritabilitate, tendinţe de a fi decepţionat, susceptibil decepţionat cu uşurinţă, tendinţe de a se
simţi deranjat şi pus în încurcături, îngrijorări, preferinţe de a rămâne în aşteptare, când trebuie să decidă ceva (deci amână), pesimism şi descurajare
frecvente.
FPI 7. Tendinţe de dominare, agresivitate, reactivitate, agresivitate (20 de itemi). Acte de agresiune fizică, verbală sau imaginară, capacitate de a-şi
impune interesele proprii, egocentrism, atitudini de suspiciune şi de neîncredere în ceilalţi, conduite şi gândire autoritară, conformism, agresivitate
socială.
FPI 8. Inhibiţie, tensiune (20 de itemi), timiditate şi inhibiţie în relaţiile curente, mai ales în colectivitate, care poate evolua capacitatea de a relaţiona
sau până la exprimarea unui comportament anormal. Neplăceri şi trac înainte de unele situaţii, emoţii ce se manifestă fizic şi aspecte vegetative. În
genere, forţă de acţiune redusă, nesiguranţă în luarea de decizii, incapacitate de a duce la bun sfârşit cele propuse, iritare şi teamă când este privit.
FPI 9. Fire deschisă, autocritică (14 itemi), recunoaştere deplină şi uşoară a unor defecte sau slăbiciuni generale umane. Tendinţe de autocritică, uneori
însoţite de atitudini dezinvolte.
FPI E. Extroversie-introversie. Este o scală care are 34 de itemi. Se referă la sociabilitate, nevoie de contacte, conduite degajate, plăcere de
divertisment şi variaţie, tendinţe spre activitate. E vorba de persoane întreprinzătoare care dau tonul, dar au şi tendinţe de a domina, uneori, cu lipsă de
stăpânire.
FPI N. Labilitate emoţională. Este tot o scală suplimentară cu 24 de itemi. Se afirmă nu numai dispoziţia labilă şi proastă, dominant agresivă, tristeţe
multă şi lipsă de vlagă, iritabilitate şi vulnerabilitate la frustrări, tensiune permanentă, tendinţe spre meditaţii şi reverii inutile, plin de griji, cu
sentimente de vinovăţie, de multe ori cu dificultăţi de contact, dar şi sentimente de a fi fost greşit înţeles şi chiar nedreptăţit, uneori apatic.
FPI M. Masculinitate (26 de itemi). Subiectul are comportamente active, conştiinţă de sine, este optimist, întreprinzător, gata de acţiune, cu dispoziţie
echilibrată, cu puţine neplăceri organice şi, în genere, nu au trac.
Această Scală FPI a fost tradusă şi folosită în România, începând cu 1984, la Universitatea din Cluj, de către H. Pitariu.
• Printre testele obiective de personalitate semnalăm la noi în ţară: Metoda aprecierii obiective a personalităţii, elaborată de Gh. Zapan (1933, 1937-
1938, 1957) şi prezentată la Congresul Internaţional de Psihotehnică de la Viena (1937). A implicat un demers original de construcţie şi validare prin
,,rating-method”, cunoscută în literatura de specialitate anglo-saxonă şi folosită în tehnicile de scanare. Prin această metodologie, numită întâi de Gh.
Zapan ,,Foaie de observaţie vocaţională” (metoda FOV, 1938), apoi ,,Metodă de apreciere obiectivă” (MAO, 1957) se solicită profesorilor şi elevilor,
ca după efectuarea unei probe sau lucrări, teze pe baza cunoaşterii competenţelor colegilor, să-i semnaleze pe primii 20% din colectiv. Aceştia ar trebui
să fie cei care după părerea lor au realizat cel mai bine activitatea respectivă într-o ordine clară; apoi să enumere pe ultimii 20% care au realizat într-o
manieră necorespunzătoare activitatea dată. La sfârşit, fiecare elev se va aprecia şi pe sine sau nu, după situaţie – printre cei mai buni sau printre cei
mai slabi. Cei medii nu intră în evaluarea nominalizată; în astfel de cazuri, elevul nu va fi în listele de evaluare. Aprecierea de sine are o importanţă
educativă deosebită, care creşte valoarea originalităţii testului. Metoda de apreciere obiectivă prezintă un mare interes ştiinţific, mai ales, în privinţa
manifestării copilului de a-şi cunoaşte obiectiv semenii şi pe sine. Deoarece şi profesorii sunt implicaţi în această evaluare, se vor pune în evidenţă
caracteristicile perfecţionării obiectivizării evaluărilor. Testul MAO a fost elaborat înaintea testului sociometric al lui Moreno din 1970 (corelează
parţial cu acesta), dar şi cu tehnica interaprecierii de grup, elaborată de R. F. Bales (apud Ursula Şchiopu, 2002).
PSIHODIAGNOSTICUL PERSONALITATI NORMALE
1) Chestionarele elaborate de R.B. Cattell

Cattel defineste personalitatea ca pe ceva care ne permite sa facem predictii asupra comportamentului viitor al unei persoane.
Cattell (1957) adopta o perspectiva operationala asupra personalitatii proprie oricarui teoretician care isi prelungeste cercetarile
prin instrumente de psihodiagnostic .

Predictia in conceptia acestui autor este scopul central al studierii personalitatii. Nu putem sa facem predictii acceptabile asupra
unei persoane intr-o situatie data decat in masura in care cunoastem elementele de continuitate si de constanta din structura
personalitatii. Aceste elemente de constanta sunt trasaturile, precum si patternurile acestora care reprezinta constelatii de trasaturi.
Prin urmare, trasaturile sunt unitatile structurale ale personalitatii si reprezinta modalitatile constante ale unei persoane de a
reactiona la situatiile stimul. Trasaturile de personalitate in conceptia lui Cattel pot fi decelate prin analiza factoriala care este un
procedeu statistic de valorificare a unei mase uriase de date obtinute prin efectuarea unor multiple masuratori asupra
personalitatii. Spre deopsebire de Allport, Cattell nu este de acord ca trasaturile ar avea o existenta obiectivata in fiecare individ.
El mai degraba le concepe ca pe niste costructe ipotetice deduse din observarea comportamentului extern. Cercetarile lui Cattell
privind factorii de personalitate se origineaza in cercetarile lui Allport si Odbert asupra vocabularului limbii engleze. Ei au extras
initial aproape 17000 de cuvinte care aveau valoare de descriptori ai diferitelor caracteristici de personalitate. Intr-o prima etapa
Cattell reduce aceasta lista la 171 de termeni dupa ce a eliminat cuvintele sinonime. Rezultatele evaluarii interpretata corelational
au condus la o alta lista mai scurta de 53 de grupuri de termeni. Fiecare subiect al unui lot de cercetare a fost evaluat de 2
cunoscatori pe baza acestui lot de 53 de grupuri. S-a efectuat analiza factoriala a acestei evaluari care s-a finalizat cu o lista de 12
factori. Ei reprezentau, conform conceptiilor lui Cattell, trasaturile primare ale personalitatii. La nivel individual aceste trasaturi
se consteleaza in petternuri specifice datorita pozitiilor diferite ocupate de fiecare subiect pe continuumul bipolar al fiecarei
trasaturi. Sunt mai multe modalitati de clasificare al trasaturilor. Allport le clasifica in trasaturi comune si unice, cele comune
apartin tuturor oamenilor iar cele unice se manifesta cu precadere in domeniul intereselor si atitudinilor specifice fiecarui subiect.
Astfel inteligenta, introversia, tendinta gregara sunt exemple de trasaturi comune. Alta clasificare face distinctie intre trasaturi
abilitati, trasaturi temperamentale si trasaturi dinamice adica motivationale. Cea mai importanta clasificare din punct de vedere
psihodiagnostic imparte trasaturile in: trasaturi sursa si trasaturi de suprafata. Trasasturile de suprafata sunt grupari de
carecteristici ale persoanei care coreleaza intre ele fara insa sa fie determinate de o sursa unica. Ele sunt reprezentate de factori
de ordin secundar pe cand trasaturile sursa sunt factori primari. De asemenea in virtutea acestui fapt trasaturile de suprafata sunt
mai putin predictive deci se manifesta cu o constanta mai redusa in comportament. Trasaturile sursa deriva din analizele factoriale
si sunt elementele de baza ale personalitatii. Ele pot fi constitutionale sau modelate de mediu. Cattell a identificat 16 trasaturi
care stau la baza predictiei comportamentului.

1 Chestionarul 16 P.F. (Sixteen personality Factors)

2 H.S.P.Q. –conceput pentru subiectii intre 12-18 ani (High School Personality Questionnaire)

3. C.P.Q. –pt. copii intre 8-12 ani (Cattell Personality Questionnaire).

4. E.S.P.Q. pt. copii intre 6-8 ani (Elem. School..)

5. C.A.Q. (Clinical Analysis Questionnaire) compus din 16 trasaturi primare si 12 trasaturi pentru evaluarea anormalitatii.

CHESTIONARUL 16 P.F.

A fost publicat in 1950 si are ca scop masurarea factorilor identificati prin analiza factoriala si anume, 12 factori primari si 4
factori secundari. Factorii primari tintesc asa cum am mai aratat trasaturile sursa. Cattel a propus un ''Index universal'', adica un
sistem de codificare a factorilor bazat la inceput pe litere, apoi pe cifre, pentru a stabili un mod de referire unic in comunitatea
stiintifica, cu privire la factorii investigati. Astfel, fiecare factor are alocat un cod U.I.

Constructia testului

Factorii se refera la urmatoarele aspecte ale personalitatii: inteligenta, temperament si caracter. Chestionarul se administzreaza
individual sau colectiv de la 16 ani in sus. Vocabularul utilizat in constructia itemilor implica un nivel scolar secundar.

Itemii au fost selectati pe baza saturatiei lor in cei 16 factori si sunt formulati fie ca asertiuni referitoare la subiectul evaluat fie
ca opinii sau atitudini generale, fie ca teme de rezolutivitate.

Chestionarul 16PF ste unul dintre cele mai cunoscute chestionare destinate investigarii in zona normalitatii. Este format din 187
de itemi care sunt saturati in trasaturile sursa si sunt construiti fie ca intrebari fie ca afirmatii. Obligatoriu fiecare item este urmat
de trei raspunsuri: a,b,c. Subiectul este antrenat sa aleaga raspunsul care il reprezinta cel mai bine, care este cel mai aproape de
modul sau de a fi, de a gandi, de a actiona. Fiecare varianta de raspuns este cotata, are din start un anumit punctaj de 0 , 1 sau 2
puncte.

De obicei chestionarul are aspectul unei brosuri (caiet). Se obisnuieste ca raspunsurile sa fie date pe pe foi de raspuns pe care
subiectii isi noteaza mai intai datele de recunoastere nume, prenume, varsta etc.

Prima pagina a caietului contine un instructaj in care subiectilor li se precizeaza confidentialitatea rezultatelor, necesitatea de a raspunde cat mai sincer
si de a zabovi cat mai putin in alegerea raspunsurilor. De asemenea li se cere subiectilor sa utilizeze cat mai rar (de cel mult 3 -4 ori raspunsul de
mijloc). Instuctajul se termina cu patru exemple care au rolul de a-i familiariza pe subiecti cu modalitatea corecta de lucru. Subiectii citesc cu atentie
fiecare item si la numarul de ordine corespunzator, pe foaia de raspuns, marcheaza cu o cruce casuta a, b, c dupa cum aleg unul sau altul dintre cele
trei raspunsuri. Chestionarul se administreaza fara timp impus. Exista doua forme paralele ale chestionarului. In a doua forma itemii sunt reformulati
dar tintesc acelasi aspect al comportamentului.

Putem administra fie o forma fie alta sau pe amandoua pentru a efectua comparatii.

Fiecarui factor ii sunt alocati intre 10 si 13 itemi. Cei 16 factori sunt enuntati in cele ce urmeaza:

A. Schizotimie-ciclotimie

B. Inteligenta generala - deficit intelectual sau gandire greoaie.

C. Stabilitate-instabilitate emotionala (forta eului)

E. Supunere-dominare (submisie/ascendenta)

F. Taciturn-expansiv

G. Constiinciozitate-lipsa constiinciozitatii (nepasator, indiferent- forta supraeului)

H. Timiditate-cutezanta, indrazneala (Threctia- Parmia.

I. Maturitate-imaturitate emotionala (Harria-Premsia)

L. Incredere-suspiciune (Alexia-protensia)

M. Practic-imaginativ (Praxernia- Autia

N. Naivitate-clarviziune

O. Incredere-neliniste

Q1 Conservatorism-radicalism
Q2 Dependenta-independenta

Q3 Caracter controlat-necontrolat (capacitatea de integrare, constiinta de sine)

Q4 Relaxat-frustat (tensiunea ergica)

Literele cu care sunt notati factorii reprazinta ordinea lor de extragere prin analiza factoriala.

Descrierea detaliata a continutului factorilor, indispensabila interpretarii protocoalelor la test, se gaseste in M. Minulescu
(Chestionarele de personalitate in evaluarea psihologica, Ed. Carell Publishing House, Bucuresti, 1996, p.227-240.

Prelucrarea protocolului

Peste foaia de raspuns se aplica o grila cu orificii corespunzatoare raspunsurilor semnificative. Examinatorul insumeaza
punctajele pentru fiecare factor si le raporteaza la un etalon construit pe 11 clase normalizate.

Cotele brute corespunzatoare primului factor se transforma in note standard, aceste note sunt reprezentate pe un profil grafic
marcand cu o cruce punctul corespunzator notei standard obtinute de subiect la fiecare factor.

Pe baza acestui profil se realizeaza interpretarea rezultatelor administrarii chestionarului.

Principii de interpretare

Potrivit modului in care au fost elaborati, factorii sunt independenti deci ofera fiecare o informatie suplimentara.

Se elimina din interpretare factorii care se situeaza in zona de semnificatie psihologica zero, adica in intervalul de note 4, 5, 6,
aceasta reprezentand media.

Un alt pas in interpretarea protocolului unui subiect il reprezinta interpretarea notelor extreme ale factorilor cu cele mai mici
respectiv cele mai mari note standard. Consideram ca acestea sunt trasaturi care, cu o probabilitate mai mare decat celelalte, il
caracterizeza pe subiect in virtutea principiului extremitatii propus de Paunonen si Jackson (1985). Asa cum am vazut in cursul
trecut potrivit acestui principiu cu cat o trasatura este mai extrema, adica se situeaza mai aproape de unul sau altul din cele doua
capete ale continuumului bipolar, cu atat trasatura respectiva este mai predictiva.

Pasul urmator consta in a interpreta in conexiune diversele adjective care descriu factorii, fie prin augumentarea acelora care se
repeta in consonanta, fie prin excluderea acelora care apar prin disonanta (manualul chestionarului contine descrieri ale acestor
dimensiuni realizate pe baza unor adjective).

Cattel precizeaza faptul ca numai prin interpretarea in conexiune a semnificatiile tuturor factorilor se poate realiza o predictie
valida cu privire la o trasatura primara sau alta din cadrul profilului psihologic rezultat. De exemplu, ar trebui ca semnificatia
factorilor O si Q4 sa concorde in cazul unui subiect nevrotic, in sensul ca la ambii factori subictul ar trebui sa se situeze in zona
defavorabila care semnifica o anxietate generala crescuta.

Ultimul pas consta in desprinderea semnificatiei unice a profilui individual prin interpretarea acestuia in lumina informatiilor
provenite din alte surse: alte chestionare, observatie, date biografice, interviu etc.

Cattel funizeaza si o alta modalitate, mai rapida dar si mai grosiera de valorificare si de interpretare a datelor provenite din
administrarea chestionarului 16PF. Este vorba de posibilitatea de a extrage patru factori secundari care echivaleaza cu trasaturile
de suprafata. Acestia sunt: Factorul I - Adaptare vs. anxietate; factorul II - Introversie vs. extraversie; factorul III - Emotivitate
vs. dinamism; Factorul IV - Supunere vs. independenta. Unii dintre cei 16 factori sunt repartizati pe cei patru factori de ordinul
doi. Factorii de ordinul doi se obtin prin insumarea notelor standard, obtinute de subiect la acei factori primari alocati. Inainte de
a fi adunate notele standard se pondreza functie de contributia fiecurui factor primar la factorul secundar respectiv. Aceste
ponderi sunt furnizate de manualul testului.

Pentru seminar (tutorial), privitor la prelucrarea si interpretarea testului studentii vor consulta Minulescu, op. cit., in special, p.
243-244.

CHESTIONARUL CATTELL PENTRU DETERMINAREA NIVELULUI DE

ANXIETATE

Se mai numeste ''Foaie de auto-analiza''. Este un test care desi a fost validat pe cazuri de nevroze si psihoze poate fi utilizat in
selectie si orientare scolara si profesionala pentru a despista subiectii cu un nivel anormal de anxietate.

Cateva consideratii despre anxietate

Anxietatea este un simptom central in psihopatologie iar aprecierea sa ridica probleme serioase. Exista o relatie neliniara intre
anxietate si capacitatea adaptativa a subiectului fata de exigentele mediului. S-a constatat in psihologia muncii ca persoanele cu
un nivel moderat de anxietate sunt mai constiincioase decat cele lipsite de anxietate sau decat cele cu grad inalt de anxietate. Un
nivel de anxietate moderat, combinat cu un nivel peste mediu al capacitatii intelectuale reprezinta un bun temei pentru un
prognostic favorabil in multe tipuri de activitati umane.

Definita drept teama fara obiect, anxietatea se distinge prin trei caracteristici: sentimentul iminentei unui pericol, alerta psihica
generalizata fata de un pericol imaginar, sentimentul de neputinta in fata pericolului real sau imaginat. Anxietatea ca traire
subiectiva este insotita de o serie de semne somatice: dificultati respiratorii si cardiace, contractii, paloare, etc. Se deosebeste de
angoasa al carei tablou simptomatic cuprinde o mai mare intensitate a semnelor somatice. Se deosebeste de nevroza, la ultima
incapacitatea adaptativa si rigiditatea optiunilor fiind mult mai manifeste. De altfel cercetari bazate pe analiza factoriala au
relevat existenta unui factor oblic (a carui corelatie este diferita de zero) in raport cu nevrotismul (UI23) care imbrca o
simptomatologie specifica: tensiune psihica, lipsa increderii in sine, teama de a nu gresi, instabilitate, semne psihosomatice, ca de
ex. tremurul extremitatilor. Acest factor, anxietatea, are indexul universal UI24. Nevrotismul este o trasatura unitara, o trasatura
sursa, pe cand anxietatea este mai degraba efectul sumatoriu al unor factori sursa, ca cei care vor fi enumerati in continuare. Deci
factorul anxietate este secundar si rezulta din combinarea urmatorilor cinci factori primari: Q3-constiinta de sine, C-forta eului,
L- suspiciune, tendinta paranoida, O-culpabilitate si Q4-tensiune ergica.

In conceptia lui Cattell anxietatea implica o stare tensionala interioara, instabilitate, lipsa curajului in fata vietii, precum si o
componenta psihosomatica.

Prezentate in mod succint, continuturile factorilor sursa sunt urmatoarele:

1. Constiinta de sine (Q3), nivelul de integrare al comportamentului in jurul unui sentiment de sine unificator.

2. Forta eului (C) - exprima capacitatea de control imediat si de a exprima tensiunile intr-un mod adaptat si realist. Un eu
ingrijorat si apasat, incarcat este un eu anxios. Pe de alta parte o anxietate ridicata impiedica maturizarea eului si il determina sa
regreseze.

3. Insecuritate sau tendinte paranoide (L). Lipsa de securitate alimenteaza comportamentele compensatoare: idei de grandoare, de
persecutie, subiectul devine procesoman, extrem de orgolios.

4. Inclinatie spre culpabilitate (O) caracteristica centrala este un sentiment de nedeminitate.

5. Tensiunea ergica. Exprima gradul in care anxietatea apare ca o presiune exercitata de pulsiunile nesatisfacute; ea se manifesta
printr-o inclinatie catre emotivitate, incordare, nervozitate.
Descrierea probei

Chestionarul de anxietate este compus din 40 de itemi dintre care primii 20 sunt destinati investigarii formei manifeste (A) iar
ultimii 20 sunt alocati formei voalate, indirecte a anxietatii (B). Testul se prezinta ca un caiet cu patru pagini. Prima pagina
contine instructiuni si exemple de itemi. Celelate doua pagini contin cele doua grupari de itemi. Pe ultima pagina este tiparit un
tabel de interpretare unde se centralizeaza scorurile la test si unde acestea sunt transformate in scoruri stanfdard.

Modul de repartizare a itemilor pe factori in cadrul fiecarei jumatati tine seama de ponderea fiecarui factor primar si este
urmatorul: Q3 - 4 itemi, C - 3 itemi, L - 2 itemi, O - 6 itemi, Q4- 5 itemi.

Administrarea, corectarea si interpretarea testului

Aplicarea testului nu necesita mai mult de 5-10 minute si are loc individual sau colectiv. Examinatorul evita termenul de
anxietate si ii prezinta subiectului testul ca pe o foaie de autoananliza.

Corectarea testului se realizeaza cu aj. grilelor. Notelor brute pentru fiecare factor sursa li se aplica corectii de varsta si sex.

In interpretarea testului se tine seama atat de nota de anxietate globala, atat de aspectul direct sau de cel manifest cat mai ales de
notele standard corectate pe fiecare factor, pentru a decela sursele de anxietate ale subiectului. Astfel o astfel de sursa se poate
origina in pulsiuni refulate (Q4), intr-un eu slab (C) sau intr-o lipsa de securitate sociala (L) etc

CHESTIONARUL DE PERSONALITATE PENTRU NIVEL SECUNDAR (H.S.P.Q.) (HIGH SCHOOL PERSONALITY

QUESTIONNAIRE)

A fost elaborat de catre R. B. Cattell si H.B. Beloff. Se aplica subiectilor intre 12 si 17 ani.

Descrierea probei
Investigheaza 14 factori de personalitate care s-au dovedit experimental a fi independenti Fiecaruia dintre ei ii sunt alocati 10
itemi. Chestionarul are doua forme paralele A si B samanator probei 16PF.

Factorii de personalitate masurati de chestionar sunt urmatorii: A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, O, Q2, Q3, Q4. Studiul corelational al
acestor factori cu cei din 16 PF a relevat suprapunerea continutului lor. De aceea simbolurile alocate sunt cele din Indexul
Universal. Remarcam ca in acest chestionar nu se mai regasesc urmatorii factori prezenti in 16PF: L, M, N, O. De asemenea apar
in plus fata de 16 PF factorii: D (temperament flegmatic, greoi - excitabilitate) si J (coasthenia-zeppia; partcipant-individualist).

Date despre caracteristicile psihometrice ale chestionarului

Manualul testului furnizeaza date privitoare la relatia dintre magnitudinea factorilor si succesul si/sau interesul intr-o serie de
activitati: scolare, sportive. Alte studii se refera la relatia factorilor HSPQ cu adaptarea scolara, cu aptitudinile de conducere sau
cu comportamentul delicvent. Rezulta ca testul HSPQ are bune rezultate in psihodiagnosticul subiectilor adolescenti.

Validitatea conceptuala a probei rezida intr-o serie de studii intreprinse de Cattel si Sealy (1966), Shaie (1966), Bernie (1968), s.a.
care au relevat ca unele aspecte majore ale personalitatii se schimba in cursul adolescentei, pe masura ce sex - rolurile se
diferentiaza, cu o amplitatudine care tine de sex. Astfel in cursul adolescentei creste nivelul de sociabilitate de dominanta si de
adaptare sociala, dar acest progres are loc in intervale diferite si cu o dinamica diferita pentru baieti si fete. Aceste modificari sunt
mentionate de obicei la nivelul fiecarui factor.

Atfel la nivelul factorului A (ciclotimie - schizotimie), s-a constatat ca de la 11-17ani are loc o crestere a sociabilitatii si o
reducere a sentimentului de insingurare. La baietii peste 18 ani are loc o crestere a obiectivitatii si in general a scepticismului.
Fetele inregistreaza in acelasi interval un declin slab catre ciclotimie (mai vorbarete, mai comunicative).
Privitor la factorul B-are loc o crestere stadiala a inteligentei, mai marcanta intre 11-15 ani.

Factorul C (forta eului) nu inregistreaza nici o crestere semnificativa la nici unul dintre cele doua sexe.

Factorul D (flegmatic - excitabil). S-a constatat ca intre 11-17ani are loc o scadere a excitabilitatii si nesigurantei paralel cu o
crestere a identitatii personale.

Factorul E (submisie - ascendenta sau supunere / dominanta). S-a constatat ca la fete dominanta creste intre 11-17 ani, apoi (18-
23 ani) scade catre submisie . Dimpotriva, la baieti aceasta trasatura sursa creste intre 18-23 de ani.

Factorul F (insusirea de fi expansiv sau non expansiv, taciturn). Creste constant in intervalul 11-17 ani, apoi intre 17-19 ani
urmeaza o faza de platou, dupa care urmeaza o scadere a expansivitatii. Adultii nu mai sunt atat de exuberanti.

Factorul G (forta - slabiciunea supraeului). Nu s-a consatat nici o tendinta.

Factorul H (timiditate - indrazneala). Are loc un usor declin al timidatii odata cu varsta.

Factorul I (realismul - lipsa de realism) inregistreaza o crestere a realismului in preadoloscenta la baieti, iar la fete intre 15-18 ani.

Factorul J (coashenia-zeppia). Are loc o crestere a participarii la grup, mai intensa la fete comparativ cu baietii.

Factorul O (incredere in sine - ingrijorare). Sentimentul culpabil, temator este mai relevant la fete si scade mai semnificativ la
baieti.

Administrarea si interpretarea testului

Chestionarul se administreaza individual sau colectiv sub forma unui caiet impreuna cu o foiae de raspuns. Vocabularul testului
este la nivelul de intelegere de 11 ani, totusi daca subiectii au dificultati de intelegere este recomandabil ca intrebarile sa fie citite.
Pentru a evita ramanerile in urma ale unor copii si pentru a pastra un ritm convenabil de lucru, examinatorul face apeluri reanoite
cu privire la momentul unde ar trebui sa se gaseasca subiectii. Scorurile brute la nvelul fiecarui factor sunt raportate la un etalon
cu 11 clase normalizate. Se considera ca intervalul 3-7 corespunzator sumei dintre medie si plus sau minu abaterea standard egala
cu 1 ar cuprinde varianta normalitatii. Devin semnificative scorurile care depasesc 7 sau sunt mai mici decat trei.

Interpretarea rezultatelor la test implica doua directii care nu ar trebui sa fie disjuncte ci mai degraba complementare: a)
interpretarea bazata pe descrierile factorilor furnizate de manual; b) predictia unui anumit tip de comportament (scolar, sportiv)
pe baza ecuatiilor de predictie. De asemenea, principiile precizate la 16PF sunt si aici valabile.

Redam in anexa 1 dupa Minulescu (1996) descriptia factorilor

CHESTIONARUL C.P.I. (CALIFORNIA PSYCHOLOGICAL INVENTORY)

A fost realizat de directorul Deparatamentului de psihologie de la universitatea Bekeley, Harrison G. Gough in 1965. Proba inaugureaza in optica de
realizare a chestionarelor o directie noua.

El este destinat in mod expres psihodiagnosticarii personlitatii normale. Harrison Gough a avut intentia de construi un instrument destinat normalitatii
psihice pornind de la realitatile fiintei normale, obisnute. C.P.I. difera nu numai de MMPI (Inventarul Minnesota) dar si de chestionarul 16 P.F care, de
asemenea, vizeaza structura personalitatii normale.

Spre deosebire de directia factorialista care pleaca de la un model conceptual al personalitatii pe baza caruia identifica trasaturile, adica factorii de
personalitate, pe cale statistica, H. GAUGH a preferat sa utilizeze acei termeni discriptivi din limbajul natural pe care oameni ii utilizeaza in atribuirile
lor reciproce. El le-a numit concepte populare. Gough nu cauta o anumita tipologie sau o anumita dimensiune psihica la care persoana sa fie
raportata Deci el nu adopta o teorie formala ci se sprijina pe aceste concepte populare care apar in mod curent interrelationarea sociala, care se pot gasi
in toate culturile si toate societatile. Poptrivit acestei pozitii, arata el, termenul dominant a fost utilizat de Plutarh pentru a-l caracteriza pe CEZAR dar
il putem utiliza si noi pentru a descrie comportamentul unei persoane dominante din viata publica contemporana. Pe de alta parte termenul are aceeasi
conotatie oriunde, la noi si in Zanzibar.

Metodei de realizare a chestionarului si chestionarului insusi i s-au adus cateva critici carora Gaugh le-a raspuns cu promtitudine. Iata cateva
dintre ele:

1) Termenii ''populari'' nefiind definiti univoc ( asa cum a facut Cattell) pot fii interpretati diferit de utilizatori in virtutea propriilor lor ideosincrazii.
Gaug raspunde ca inadevar termenii nu sunt atat de precisi, dar utilizarea lor prezinta avantajul ca prin ei se realizeaza dezideratul fundamental al
chestionarului si anume acela de a facilita comunicarera intre psihodiagnostician si subiect. Ei pot comunica astfel intr-un limbaj uzual. Studii
interculturale au arata ca instrumentul este relevant indiferent ca este utilizat in Japonia sau in Romania.

2) Lipsa de independenta a scarilor. Inadevar scarile, adica grupurile de itemi nu sunt prea independente continuturile lor suprapunandu-se partial.
Acest lucru a fost constatat prin anliza corelationala. Scarile C.P.I. coreleaza foarte inalt, totusi Gaug sublinieaza ca din cercetarile facute pe datele
rezultante din aplicarea chestionarului, a rezultat ca totusi chestionarul are o buna validitate de construct deoarece opereaza cu concepte din zona
normalitatii. El este un excelent instrument de investigare a persoanei asa cum este ea, cum simte, cum gandeste in imprejurarile cele mai obisnuite ale
vietii, in primul rand in imprejurarile sociale deoarece persoana traieste in primul rand in contexte sociale.

Primele scari ale chestionarului sunt publicate de Gough in 1948. In 1951 apare prima editie cu 15 scale, iar 1972 apare editia cu 18 scale alcatuita din
462 itemi, prima avand 480. (Despre varianta din 1987 care are 20 scale si 462 itemi gasiti informatii in Horia Pitaru si Monica Albu, Inventarul
psihologic California –prezentare si rezultate experimentale, Revista de psih. nr. 3-1993. Este vorba de modelul cuboid de interpretare a chestionarului
unde se opereaza cu trei vectori).

Varianta 1972 este cea mai cunoscuta si mai usor de administrat. Cele 18 dimensiuni de personalitate sunt grupate in 4 categorii mari:

Prima categorie include primele 6 dimensiuni (scale) care releveaza impreuna ceea ce se numeste competenta interpersonala, adica potentialul de
afirmare al persoanei in context social si care angajeaza siguranta de sine, imaginea de sine, adecvarea interpersonala etc. Desi se foloseste termenul de
factor, acesta trebuie pus intre ghilimele deoarece nu toate aceste trasaturi sunt obtinute prin analiza factoriala, marea majoritate fiind construite pe
baze rationale (metoda rationala intuitiva). Primii sase factori sunt: dominata-Do, capacitate ade statut-Cs, sociabilitate-Sy, prezenta sociala-Sp,
acceptarea de sine-Sa, starea (sentimentul) de comfort sau de bine-Wb,

A doua categorie in care sunt grupate urmatoarele sase scari indica optiunile valorice si maturitatea, respectiv nivelul de integrare in sistemul valorilor
adica in ce masura aceste reguli care functioneaza la nivelul societatii sunt interiorizate ca fiind ale noastre. Scarile incluse sunt: responsabilitatea-Re,
socializarea –So, autocontrolul-Sc, toleranta-To, tendinta de a face impresie buna –Gi, alinierea, conformarea la modelul comun de comportare al
celorlalti oameni,comunalitatea- Cm.

A treia categorie cuprinde urmatoarele trei scale in care potentialul de realizare personala si de focalizare pe valorile intelectuale se exprima cu o
anumita pregnananta: realizarea prin conformism –Ac, realizarea prin independenta-Ai, eficienta intelectuala (eficacitate)-Ie.

A patra grupa are in componenta scale care evaluaeza: stilul personal si anume inclinatia sau intuitia psihologica – Py, flexibilitatea – Px, feminitatea -
Fe (aceasta scara este pentru feminitate /masculinitate).

Administrare

Mod de aplicare: chestionarul se compune din 462 itemi. Poate fi administrat in colectiv sau individual, persoanele trebuie sa aiba un nivel de
instruire general, sa inteleaga sensul intrebarilor. Modalitatea de raspuns este de a face o cruce pe o foaie de raspuns la adevarat sau fals in casutele A-F
dupa cum unul sau altul dintre raspunsuri este acela care se potriveste subiectului. Subiectii, printr-un instructaj prealabil care ocupa prima pagina a
chestionarului, sunt atentionati sa raspunda cat mai sincer alegand primul raspuns care le vine in minte, nezabovind prea mult in alegerea raspunsului si
nelasand itemi fara raspuns .Prelucrarea foii de raspuns se face fie cu ajutarul calculatorului. Se citeste foaia cu aj scanner-ului, o duce intr-un
interpretator si fiecarei scale ii este alocata o cota bruta care reprezinta totalizarea punctelor corespunzatoare raspunsurilor semnificative intrunite de
subiect. Raspunsurile la unii itemi sunt semnificative daca au valoarea ''Nu'' iar la altele valoarea ''Da''. Varianta clasica este de a utiliza grile de
corectie ca si la 16P.F. Cotele brute sunt transformate in note standard, de obicei in note T care au media egala cu 50 si abaterea standard egala cu 10.
Prin unirea nivelurilor intrunite de subiect la fiecare scala se obtine un profil grafic pe baza caruia se face interpretarea.

Principii de interpretare

Persoane antrenate si calificate in C.P.I., interpreteaza profilurile pe baza unor ipoteze care sunt controlate parcurgand o serie de etape care conduc
catre o perspectiva structurala asupra subiectului. Intrepretarea unei sacle se efectueaza numai prin intercorelatie cu profilul in ansamblu si cu alte
scale. Etapele interpretarii sunt urmatoarele:

a) Validarea protocolului. Se procedeaza mai intai la o validare simpla controland daca subiectii au raspuns la toate intrebarile, alegand pentru fiecare
una dintre variantele de raspuns. Interpretarea unui protocol incomplet are o scazuta validitate. Se controleaza de asemenea daca exista o predominanta
a raspunsurilor ''Da'' sau ''Nu'' care ar reliefa un anumit montaj al subiectului, care de asemenea ar invalida protocolul.

Urmeaza apoi o validare prin scale specializate: Wb,Gi,Cm. De ex. daca un protocol intruneste la factorul Gi un scor sub 20 il vom interpreta cu
multa prudenta. La scara Wb tendinta de falsificare se pune in evidenta daca se obtine un scor sub 29. In acest caz protocolul trebuie interpretat cu
multa prudenta. In general sunt doua modalitati de falsificare: exagerarea dificultatilor sau negarea lor. Tendinta de a falsifica inconstient raspunsurile
mai poate fi evidentiata de scorurile mici la: Sc (self control), To (toleranta), Ai (realizare prin independenta) si Fx (flexibilitate). Scorurile mari la toate
scalele dar in special la Gi arata ca falsificarea raspunsurilor a urmarit punerea intr-o lumina favorabila a subiectului.

b) Analiza scorurilor globala a scorurilor T pentru fiecare scala. Prima impresie in interpretarea profilului ne-o da modul in care scorurile sibiectului se
situaza deasupra / dedesuptul liniei medii reprezentata de T=50. Daca toate scarile se situeaza peste T=50 atunci putem emite ipoteza ca avem o
persoana (personalitate) pozitiva care se adapteaza la exigentele mediului sau de viata. In acest stadiu al interpretarii se tine cont de scorurile extreme,
foarte mari si foarte mici.

c) Se pleaca de la gruparea scalelor pe cei patru factori mentionati, prilej cu care vedem in ce masura o grupa este mai dezvoltata decat cealalta si cat
de sus, fata de medie, se situeaza factorii respectivi. De exemplu daca la factorul I cu scalele de la Do la Wb, inclusiv, notele standard sunt superiuoare
mediei putem emite ipoteza ca subiectul este extrovert, cu motivatie si disponibilitati de afirmare. Pentru cazul cand notele sunt scazute, in special la
Sp si Sy presupunem o orientare introvertita.

O serie de studii factoriale au relevat posibilitatea interpretarii pe baza gruparii scalelor dupa alti factori decat cei amintiti:

I. Factorul sanatate mentala, adaptare si conformism social cuprinde scalele: Wb, Re, So, To, Gi, Ac.

II. Factorul eficacitatea interpersonala: Do, Cs, Sy, Sp, Sa.

III. Independenta in gandire si actiune (opusa conformismului si rigiditatii): Ai, Fx, To, Py.

Trebuie sa se tina cont in interpretare de relatia curbilineara intre nivelul unor scale si comportament in virtutea careia notele standard situate desupra
mediei au o semnificatie la fel de negativa ca si cele situate dedesubtul mediei.

d) Analiza de pattern tine cont in interpretarea unei scale de relatia acesteia cu un alt grup de scale. Semnificatia unei tendinte se precizeaza prin aportul
de semnificatie al altor scale. Astfel Do se interpreteaza in raport cu Gi si Sy, So in raport cu Sc, Rs in relatie cu Cs, etc.

Se procedeaza la analiza adjectivelor care sunt atasate celor doua niveluri (mare- mic) ale fiecarei scale extreme, procedeu prin care se obtine o prima
descriere apersoanei.

Un alt pas in interpretare este apelul la ecuatiile de regresie realizate pe anumite ocupatii sau categorii de persoane. Numeroase studii corelationale
efectuate cu CPI au aratat ca anumite scale au o valoare predictiva pentru diverse comportamente :academic, delicvent, profesional. Daca un subiect
este delicvent, pentru a face diagnosticul personalitatii sale, dupa ce am parcurs pasii enumerati, apelam la ecuatia de regresie pentru a controla in ce
masura cele cateva scari care intra in ecuatia de regresie sunt predictibile pentru comportamentul deviant ulterior. Iata o serie de ecuatii de regresie
construite de Gough (1964):

Reusita scolara pentru baieti = 24.737 + .45 Cs - .344 Sp + .373 So - .31 Gi + .175 Ac.

Reusita scolara pentru fete = 20.116 + .317 Re + .192So - .30Gi + .227Sc + .28 Ai + .24Ie.

Evident ca aceste ecuatii predictive fiind construite pe esantioane normative straine au o validitate limitata pentru populatia romaneasca.

CHESTIONARUL E.P.I (H.J. EYSENCK)

Eysenck are o originala conceptie despre personalitate, fundamentata pe un foarte mare numar de cercetari ce se intind pe mai bine de o jumatate
de secol. El a consacrat toate eforturile sale pentru a descifra bazele biologice ale personalitatii. Personalitatea ca si inteligenta, in conceptia sa, au o
situatie comuna, sunt configurate printr-un dat genetic care reprezinta aspectul lor genotipic, aspect care doar in limite foarte restrinse poate fi
modificat de conditiile fenotipice, adica prin ansamblul factorilor sociali, educationali care determina istoria individuala.
Exista tendinta, in ultima vreme, in rindul unor cercetatorilor americani, de a continua aceste cercetari, in laborator, pentru a identifica anumiti
cromozomi responsabili de anumite trasaturi tipologice. Exista insa si cealalta persepectiva, care accentueaza rolul social al educatiei si al invatarii,in
dezvoltarea personalitatii.

Eysenck este autorul unu model tridimensional al personalitatii ce cuprinde:

1. extraversia / introversia

2. nevroticismul

3. psihotismul (personalitatea psihotica). La aceasta a treia dimensiune ajunge in 1975, pina atunci operind doar cu primele doua.

Cercetarile lui experimentale au urmarit sa descifreze bazele fiziologice ale acestor dimensiuni fundamentale. Dupa Eysenck personalitatea este suma
totala a modelelor comportamentale prezente sau potentiale asa cum sunt ele determinate de mediu si ereditate, precum sI interactiunea functionala a
patru mari modele comportamentale:

-cognitiv – se refera in special la inteligenta,

-conativ – se refera la caracter,

-afectiv – se refera la temperament,

-constitutia somatica

Pe de alta parte, personalitatea este, pentru Eysenck, rezultatul intercatiuni dinamice a 4 nivele:

1-nivelul bazal al actelor mentale care apar singular

2-nivelul deprinderilor sau al actelor mentale habituale

3-trasaturile care reprezinta corelatii intre actele mentale habituale

4-tipul de personalitate care rezulta din corelarea trasaturilor de la punctul trei; trasaturi care se consteleaza in sindroame de trasaturi.
Cele 4 nivele corespund unor patru tipuri de factori care au rezultat din analiza factoriala:

1. factorul de eroare corespunde nivelului 1

2. factori specifici corespunde nivelului 2

3. factori de grup corespunde nivelului 3

4. factori generali, primari - primii care se extrag prin analiza factoriala.

In conceptia lui Eysenck factorii primari sunt niste trasaturi continue unde persoanele se situeaza intr-un capat sau altul al acestui continuum. El crede
in analiza factoriala, considerand ca cel putin in aceasta etapa este singura metoda care poate conduce la determinarea anumitor invarianti si trasaturi
constante ale firii pe baza carora personalitatea sa poata fi explicata in mod pertinent.

Eysenck completeaza ca explorarea personalitatii nu se rezuma doar la aplicarea analizei factoriale ci aceste date trebuie sa fie completate cu informatii
din alte surse: evaluari, autoevaluari, informatii anamnestice si nu in ultimul rind cu rezultatul unor cercetari experimentale. Deci, deseori cand
descriem tabloul unuia sau altuia dintre acesti factori, se ataseaza drept trasaturi sau caracteristici ale personalitatii respective: modul cum indeplineste
anumite sarcini, cum raspunde, timpul de reactie, desenul in oglinda etc.

In “Biological bases of personality” (1967) Eysenck semnalizeaza importanta bazei biologice a personalitatii si a aportului limitat al influentelor
mediului care reusesc doar usoare schimbari, un fel de poleiala asupra personalitatii deoarece cind situatiile de criza impun manifestarea fortata, acest
invelis dispare si personalitatea se manifesta in toata ''goliciunea'' ei genotipica (acest lucru se intimpla mai ales cind personalitatea se indreapta spre
patologie).

Eysenck leaga tipurile psihologice de nivelurile de activare ale diverselor parti ale creierului. Astfel, rezulta o serie de date cu carater
experimental:

- introversia / extraversia ar fi influentata de sistemul reticulat activator ascendent

- nervrotismul este influentat de un grad mai mare de activare al sistemului limbic

- psihoticismul este bazat pe sistemul hormonal, androgin, pe glandele endocrine, care determina caracterul masculin.

Cauzalitatea genetica a personalitatii se manifesta prin carateristicile fiziologice, hormonale si neurologice. Ereditatea se manifesta ca predispozitie a
organismului de a raspunde intr-un anumit fel la stimulii mediului. Comportamentul observabil este ceea ce inregistram fie cu chestionare, fie prin
observatie directa ceea ce reprezinta mai degraba o sinteza a diferentelor constitutionale in interactiune cu mediul.

Descrierea celor 3 superfactori ai personalitatii:

1. Extraversia / introversia - semnifica capacitatea de afirmare, sociabilitatea, energiea, dominanta. Aceste descrieri sunt manifestarile fenotipice, deci
nu genotipice, ale personalitatii. Personalitatii de tip extravert ii este proprie tendinta de a dezvolta simptomele isteriei de conversie, tendinte
ipohondrice. Ea are un trecut profesional defavorabil (schimbarea frecventa a locului de munca, a institutiei, absenteism etc), manifesta o mai mare
probabilitate de accidentare, are dureri, neplaceri fizice. Din punct de vedere constitutional dimensiunea orizontala prevaleaza in raport cu cea
verticala, aceasta persoana este mai degraba picnica. Nivelul de performanta generala este scazut dar aceasta persoana are tendinta de a se supraevalua,
de a-si supraevalua rezultatele.

Eysenck incearca sa faca o conexiune intre tipologia sa si cea freudiana subliniind ca extravertitul pare sa aiba o predominanta a Id-ului
(corespondentul inconstientului).

Introvertitul pare sa aiba o dominanta a Superego-ului, cealalta extrema a unui acelasi continuum. El trateaza aceste 2 concepte ca fiind capatele
extreme ale aceleiasi dimensiuni. Introvertitul are ca intentie fenotipica predispozitia la anxietate, la depresie, preocupari obsesionale si este apatic. Are
sentimente de inferioritate, tulburari de somn si in general o capacitate de afirmare redusa. Constitutional predomina dezvoltarea pe verticala in
detrimentul celei pe orizontala, el este mai degraba un leptosom. Are o inteligenta buna, este persistent si limpede in gindire, cu un nivel de aspiratie
inalt dar, in genera,l se subestimeaza.

2. Nevrotismul = instabilitate emotionala. Se caracterizeaza prin anxietate depresie, autoapreciere deficitara, timiditate, reactii emotionale puternice,
capacitate de adaptare slaba si aceasta capacitate de adaptare slaba este determinata de predispozitia de a avea reactii rationale, adica necumpanite sau
rigiditate in comportament.

Combinarea cu dimensiunea introversiune/extraversiune furnizeaza informatii utile, atunci cind vom dori sa interpretam mai nuantat rezistenta la
chestionar:

- instabilul extravertit. In aceasta instabilitate combinata cu extraversiune subiectul se caracterizeaza prin neliniste, sensibilitate, excitabilitate,
agresivitate

- instabilul introvertit are reactii emotionale lente si slabe, are capacitate de a-si reveni rapid dupa anumite emotii. Nevroticul este considerat de
Eysenck o persoana cu inteligenta sub medie si tot sub medie se situeaza din punct de vedere al continutului emotional al acuitatii senzoriale si al
capacitatii de a se afirma. Nu este un tip cu inteligenta scazuta ci mai degraba cu randament scazut, datorat dificultatilor sale de a se concentra,
deoarece este instabil emotional, ii este foarte greu sa se concentreze un timp indelungat asupra unei probleme, este sugestibil, lipsit de persistenta, lent
in actiune si gindire, nesociabil. In general tinde sa reprime faptele neplacute, deci in loc sa incerce sa le caute rezolvarea el mai degraba le sterge din
amintire, le refuleaza.

3. Psihoticismul – este cea mai complexa dimensiune si se caraterizeaza prin agresivitate, egocentrism, comportament antisocial, lipsa de empatie,
impulsivitate, uneori chiar cruzime, solitudine, preferinta pentru lucruri ciudate, neobisnuite.

Unele studii intreprinse de Eysenck si colab au arata ca desi aceasta terminologie utilizeaza concepte patologice poate foarte bine sa descrie variatia
comportamentului uman intre limitele normalitatii.

Chestionarul lui Eysenck a dus la elaborarea mai multor chestionare care operationalizeaza conceptia sa despre personalitate:

- in 1952 elaboreaza MMQ – chestionar ce contine o scara pentru nevrotism cu 40 de itemi.

- in 1959 realizeaza MPI - chestionar ce contine scale pentru nevrotism si extraversie / introversie.

Interpretarea scalelor trebuie sa paseasca dincolo de statistica, conectind aceste dimensiuni, factori la conceptele teoretice, fapt ce ar echivala cu
fundamentarea interpretarii pe validitatea de continut dar si apelindu-se la datele de laborator. este esential sa treac de la fenotip la nivelul
constitutional temperamental, adica la genotip deoarece la Eysenck ce are valoarea explicativa cea mai mare in domeniul personalitatii este baza
biologica.

- in 1964 elaboreaza EPI - instrument de contine o scala de minciuna (L) cu 9 itemi. El are 2 forme A si B, fiecare cu 57 de itemi. Itemii au fost
formulati special,intr-o terminologie accesibila pentru a face chestionarul administrabil, aplicabil unor subiecti cu nivel de instructie mai scazut.

Este o miscare a investigatiei de la ceea ce subiectul afirma in chestionar, si care este comportamentul sau observabil, catre aspectele, factorii rezultati
din analiza factoriala si de la ei catre bazele biologice ale personalitatii. Explicatia merge in sens invers, bazele biologice ale personalitati sunt cele cu
valoarea explicativa cea mai mare, care explica factorii si variabilitatea comportamentului uman.

Chestionarul E.P.I se administreaza individual sau in grup. Este format din trei pagini. Pe prima sunt tiparite instructiunile de administrare, pe celelate
doua, itemii chestionarului. Corectarea se realizeaza pe baza de grile. Scorurile brute devin semnificative prin raportarea lor la tabele de norme, de
obicei formate din trei clase normalizate: pragul inferior, superior sI media.

Chestionarul va fi studiat amanuntit sI aplicat la seminar, respectiv in cadrul tutorialului.

Inventarul de temperament Guilford-Zimmerman

Pornind de la metoda interviului clinic si anamnestic Guilford construieste incepand cu 1950 o serie de chestionare fie singur sau
impreuna cu alti autori. Chestionarul reprezinta rezultatul unor cercetari atat in domeniul personalitatii, la care ne-am referit
succint intr-un curs anterior, cat si in domeniul statistic privind intercorelatiile itemilor mai multor tipuri de chestionare. In urma
acestor cercetari Guilford identifica 13 factori:

-factorul S-introversie sociala

-factorul T-introversie cognitiva

-factorul D-depresie, tendinta cicloida

-factorul R-rathimie, autocontrol, cenzura ,retinere.

-factorul G-activism general

-factorul A-ascendenta-submisie

-factorul M-masculinitate,feminitate

-factorul I-inferioritate

-factorul N-nervozitate

factorul O-obiectivitate

-factorul CO-cooperare

-factorul AG-agreabilitate

Unul din inventarele de personalitate este cunoscut cu initialele STDCR care acopera primii 5 factori enumerati, factori pusi in
evidenta prin analiza factoriala care a fost aplicata pe unele rezultate obtinute la un chestionar de introversie-extroversie. Un alt
chestionar este GAMIN. El masoara 5 factori. Ultimii 3 fac obiectul GMPI. In 1949 Guilford publica instrumentul in discutie
care include 10 trasaturi majore ale personalitatii, 9 dintre ele identice cu unele din cele 13 deja enumerate. Pentru unele dintre
ele s-a schimbat denumirea din considerenate de simplitate si claritate.

Descrierea chestionarului

Cuprinde 300 de itemi tipariti in forma unui caiet. In preambul se explica subiectilor modalitatea de lucru si li se solicita
colaborarea si sinceritatea. Chestionarul este insotit de o foaie de raspuns pe care, la numerele de ordine corespunzatoare itemilor,
sunt tiparite cele trei modalitati de raspuns: Da, ?, Nu.

Pe verso este configurat profilul in note T, separat pentru barbati sI femei, avand pe verticala notele T cu scorurile brute
echivalente iar pe abcisa cei 10 factori. In dreptul fiecarui factor pe verticala sunt trecute notele brute corespunzatoare notelor T.

Prin corectarea chestionarului cu doua file, fiecare factor este reprezentat de un punctaj brut. Examinatorul incercuieste punctajul
brut pentru fiecare factor pe foaia de profil situat in dreptul notei T corespunzatoare iar prin unirea acestor cerculete se obtine
profilul subiectului.

Factorii chestionarului Guilford-Zimmerman sunt:

“G”-activitate generala , 30 de itemi .

Notelor mari T corespund: -placerea pentru viteza, graba, vitalitate, insusirea de fi plin de viata, productivitate, eficienta.

Notelor mici T le corespund urmatoarele insusiri:

-lentoare

-tendinta de a cumpani mult

-tendinta fatigabila, de a obosi usor , deci ineficienta

“R”-rathimie , autocontrolul , cenzura , retinerea.

Note mari T semnifica:

-seriozitate

-deliberare , tendinta de a cumpani mult.

-perseverenta

Notele mici semnifica:

-indiferenta

-impulsivitate

-excitabilitate

“A”- ascendenta.

Note mari semnifica:

-autoaparare (tendinta de a nu-si recunoaste vina nici atunci cand gresesc , de a fi mereu in expectativa si a nu admite nici un
prejudiciu al propriului eu)

-tendinta de a conduce, de a domina.

-capacitatea de a vorbi in public , de a nu se pierde , de a nu ezita.

-stapanire de sine

Note mici inseamna:

-supusi

-docili

-ezitanti
-tendinta de a evita cu multa precautie sa vorbeasca in public , sa-si asume conducerea.

“ S”-sociabilitatea.

Notele mari semnifica:

-capacitate de a lega usor prietenii

-nevoia de contact social

Notele mici:

-sunt proprii subiectilor care au putini prieteni

-sunt timizi

-manifesta introversie sociala. (De aceea in prima clasificare, cea cu 13 factori, acest factor se regaseste si sub denumirea de
introversie sociala).

“E”- echilibru, stabilitate emotionala.

Note mari:

-subiecti egali in dispozitie

-optimisti

-calmi.

Note mici semnifica:

-subiectii au fluctuatii in dispozitii, cand veseli cand tristi

-sar de la o extrema la alta

-mai degraba pesimisti, balanta inclinand in aceasta directie

-au cateodata stari de exaltare , reverie

-excitabilitate adica tendinta de a se lasa usor antrenati de evenimente

-susceptibilitate

-sentimente de vinovatie

-neliniste

-singuratate

-proasta sanatate.

“O”- obiectivitate .

Note mari

- subiecti de tip “piele tabacita”.

-se lasa greu atinsi

-au capacitatea sa judece clar, obiectiv, actiunile oamenilor.

Notele mici - specifice hipersensibililor (Hipersensibilii apreciaza injsust relatiile lor, au tendinta de a exagera semnificatia
evenimentelor, nu sunt obiectivi in aprecierile .Hiposensibilii -tin foarte mult la ironii, glume grosolane)

-centrati pe ei insisi, suspiciosi

-ghinionisti

-totul li se intampla numai lor.

-tendinta de victimizare -semn al imaturitatii emotionale; persoanele care vor sa atraga atentia, sa castige simpatia, mila
celorlalti. Poate sa fie specifica tipului histrionic.

-slabiciune interioara, ei sunt ca niste clopote din acelea mari care rezoneaza la cea mai mica atingere a evenimentelor, sunt mai
degraba firi hipersensibile.

“F”- prietenie

Notele mari :

-toleranta la actiuni ostile , pina la acceptare

-respectul pentru ceilalti.

Notele mici :

-proprii artagosilor, beligerantilor, persoanelor ostile, cu resentimente, cu dorinta de a domina

-manifesta dispret fata de altii.

“T”- gandire, reflexivitate.

Notele mari :
-specifice persoanelor cu bun simt al observatie

-se observa pe sine si pe altii

-au echilibru mental

Notele mici :

-persoanelor care au gandirea ancorata in concret

-se descumpanesc usor si nu au obisnuinta de a reflecta indelung asupra faptelor.

“P”-relatii personale

Notele mari :

-proprii persoanelor care tolereaza oamenii

-au incredere in institutii sociale

-nu barfesc.

Notele mici :

-persoanelor care vaneaza greselile

-care critica institutile

-sunt suspicioase

-manifesta un nivel scazut.

“M”-masculinitate/feminitate

Note mari:

-persoane care manifesta interes pentru activitati masculine

-nu de dezgusta usor

-sunt aspre

-manifesta o doza de duritate

-isi pot controla si retine expresia emotiilor

-manifesta dezinteres pentru imbracaminte si o lipsa de stil.

Note mici:

-au interes si preocupari pentru activitati feminine

-se dezgusta usor

-tematoare

-romantice

-isi exprima emotiile fie prin mimica (persoane cu tendinta histeroida)

-tendinta de a atrage atentia

-tendinta de a-si exprima printr-o mimica vie sentimentele

-tendinta de a falsifica realitatea (uneori intr-o stare semiconstienta, nu neaparat constienta, dintr-un viu interes de a face
realitatea sa semene cu propriile dorinte, asa face copilul).

-maturitate sociala.

-exprimarea emotiilor se face datorita unei propensiuni

-nevoia de a comunica si altora ceea ce simt

Interpretarea protocolului

Mai intai se valideaza protocolul. Daca pentru un factor subiectul a incercuit mi mult de trei '' ? '', atunci interpretarea scarii
respective trebuie efectuata cu prudenta. In instructiuni este absolut necesar sa se specifice subiectilor ca nu trebuie abuzat de
semnele de intrebare, adica pe tot parcursul chestionarului , 2-3 cel mult.

In urma corectarii cu cele doua grile a foii de raspuns, fiecare factor va avea alocat un punctaj. Punctajul respectiv se transforma
in foaia de raspuns in note T. Se unesc punctele corespunzatoare notelor T intrunite de fiecare factor si se obtine profilul S.

Unul din principiile fundamentale in interpretarea profilului chestionarului Guilford-Zimmerman este acela ca factorii nu se
interpreteaza separat ci in intercorelatie.

Prin aceasta strategie examinatorul are posibilitatea sa desprinda semnificatii mult mai specifice comportamentului persoanei
examinate.

Exemplu: Nota ridicata la factorul G va augumenta toate celelalte semnificatii pozitive ale celorlalti factori. Daca persoana are
un mare nivel al activitatii generale, atunci, cu privire la un scor ridicat al ascendentei, semnificatia dominarii va fi cu atat mai
puternica. La fel valoarea de obiectivitate care semnifica posibilitatea de a aprecia faptele va fi mai bine potentata de o nota
ridicata la G.
O nota ridicata la G daca se asociaza cu o nota scazuta de agreabilitate conduce spre imaginea unui stil dur, autoritar, dupa cum
daca un grad ridicat de stabilitate emotionala e asociat unei activitati scazute G conduce la ipoteza unui om comod, lenes.

Al doilea principiu este ca, notele T ridicate nu semnifica intotdeauna comportamente pozitive dupa cum notele mici nu
semnifica comportamente negative. O serie de studii au aratat ca pentru persoanele de conducere anumiti factori sa nu fie situati
nici prea mult in partea de sus iar altii nici prea mult in partea de jos.

In principiu este de presupus ca persoanele din conducere trebuie sa manifeste asa cum ne-am astepta o prea mare deschidere si
bunavointa ci dimpotriva nivelul lui P trebuie sa fie mai scazut.

Se pot obtine astfel de profile, adica anumite marje optime privind fiecare factor pentru diferite profesiuni.

Principala acuza adusa chestionarului este faptul ca subiectul poate intui raspunsul favorabil deci are itemii vizibili. Chestionarul este utilizat in
selectia profesionala , consiliere profesionala , selectia managerilor.

Anexa 1

Descriptia celor 16 factori majori (informatie preluata din M. Minulescu, 1996)

FACTORUL A - Schizotimie - ciclotimie

Notele standard joase (de la 0 la 3) caracterizeaza un comportament prin aspectele: schizotimie, orgoliu, spirit critic, opozanta, raceala si indiferenta,
suspiciune, rigiditate. Polul opus, incepand de la cota standard 7 spre 10, indica un comportament caracterizat prin ciclotimie; individul este bun,
amabil, prietenos, serviabil, cu interes pentru ceilalti, bland, increzator, adaptabil si cald. Datele de cercetare indica, pornind de la dihotomia clinica
intre psihozele schizoide si dezordinea ciclica maniaco-depresiva, o dimensiune definita quasisimilar si in zona de normalitate psihica, intre raceala
afectiva si caldura afectiva Caracteristice ciclotimicului, sunt usurinta cu care traieste, se emotioneaza, interesul marcat pentru semeni si fiinte in
general care nu rareori se exprima si in alegerea unei profesii care inseamna contacte interumane si o tendinta de a se conforma convenientelor sociale.
Un grup format din persoane de tip ciclotimic este activ, mai putin axat pe critica, cu indivizi mai generosi in raporturile interpersonale. Persoanele de
la polul opus sunt mai putin conciliante, prefera lucrurile, cuvintele, viata solitara; sunt introspectivi, apar seriosi, prefera o camaraderie intelectuala.
In acelasi timp, sunt mai profunzi in aprecierea altora, mai siguri intr-o activitate care cere precizie, uneori mai inventivi, mai atenti in a-si respecta
promisiunile si obigatiile ce le revin.

FACTORUL B - Inteligenta

Scala masoara masoara nivelul mental dar altfel decat testele obisnuite cu care de altfel nu are corelatii semnificative.

Cotele standard scazute indica o sbaba abilitate mentala care atrage dupa sine si a moralitate inferioara, tendinta de a abandona cu usurinta, lipsa de
interes pentru subiecte intelectuale, lipsa de cultura in general. Polul opus, de la 7 la 10, in crestere, indica inteligenta vie, constiinciozitate si
perseverenta in rezolvarea problemelor, tendinta de a fi cultivat si de a gandi in plan abstract, logic. O nota ridicata la factorul B este incompatibila cu
deterioarea umana.

FACTORUL C Forta eului. Tendinta la manifestari nevrotice in general

Instabilitate - stabilitate emotionala. Notele mici sugereaza caracteristici ale unui eu slab: emotivitate, imaturitate afectivä, instabilitate; individul
reactioneaza la frustratie intr-o maniera emotionala, este inconstant in atitudini si interese, este excitabil si hiperreactiv, fuge de responsabilitati,
abandoneazä usor, este nelinistit, implicat in conflicte, agitat, visator; poate fi implicat in accidente. La poiul opus apar caracteristicile unui eu
puternic, matur, calm. Individul este stabil, constant in interese, calm chiar flegmatic sau palcid; realist, se adapteaza faptelor, nu se manifesta usor
oboseala nervoasa, nu se amestecä in conflicte.

Forta eului definita ca si grad de realizare a integrarii dinamice si a controlului emotional nu este pentru Cattell, o problema care sa tina preponderent
de formare si mediu. Tendintele constitutionale fac ca formarea controlului emotional sä fie mai dificila pentru unele persoane. Diagnoza diferentiala a
felului de a trai frustrarea de exemplu, trebuie sa se raporteze la acest aspect constitutional.

Persoana cu note slabe ala acest factor tinde sa fie cu usurinta contrariatä de lucruri si oomeni, traind un sentiment de insatisfactie in familie, scoala
sau profesie si are dificultati in pastrarea calmului, si in a se bucura; se descurajeaza usor. In acest sens, la ocest pol apar mai dese reactiile nevrotice
generalizate sub forma unor tulburari psihosomatice (tulburari digestive, de somn) sau temeri irationale si comportamente obsesive. Pe de alta parte, in
multe cazuri de tulburari de personalitate si de nevroze se intalnesc cote scazute ale factorului C.

FACTORUL E Supunere - dominanta

Notele mici sunt specifice caracterului supus, bland indicand dependenta dar si o naturalete si o bunŕvointa caracteristice, o persoana conformista si
usor de dominat. PoIuI opus, indica un comportament agresiv, combativ, incapatanat, sigur de sine, afirmativ, sever, chiar dur sau ostil, auster cu o
gravitate afectata. Nonconformist, dar dornic sŕ capteze atenta. Datele empirice indica faptul ca aceasta dimensiune comporta o relativa diferentiere in
functie de sex: la femei se manifesta printr-o nuanta mai marcata de ipohondrie, prin tendinta de a atrage atentia dar si de echilibru social, care difera
de comportamentullul orientat mai agresiv la barbati. La ambele sexe insa este specific faptul ca o dominanta puternica poate conduce la acel tip de
vointa obstinata si chiar spre un comportament antisocial, rebel.

Unele date de cercetare indica faptul ca dominanta tinde sa coreleze cu statutul social, fund mai ridicata la liderii recunoscuti. Astfel de persoane se
simt libere sa participe, se angajeaza fara eforturi sau ezitari in problemele de grup, critica deschis imperfectiuniIe.

Notebe ridicate se asociazŕ de asemenea cu comportamentele detip delictual din perioada adolescentei. Noteie scazute se intalnesc adesea Ia nevrotici.

FACTORUL F - Expansivitate - nonexponsivitate

Factorul F este un constituient important ci extraversiei introversiei, cc factor secundar.

PoiuI nonexpansiv indica un comportament moderat, prudent, taciturn, introspectiv cu tendinta spre deprimare si reverie. Subiectul cu note mici
se prezinta in general necomunicativ, multumit de sine, legat de vabori personale, lent, reflectant. Polul opus, al expansivitatii, indica un
comportament impulsiv, entuziast, vesel, direct, plin de viata, guraliv, expresiv, legat de grup, spontan in reactii.

Nonexpansivii sunt in general crescuti dupa name mai severe, tind spre un plus de moderatie, apar visŕtori, isi rod unghiile.

Expansivitatea coreleaza cu preferinta pentru aglomerari urbane dar si cu pozitia in famibie: Cel mai in varsta tinde spre nonexpansivitate, cel
moi tanar spre a fi si cel mai expansiv. Dupä perioada adolescentei, expansivitatea prezinta o descrestere, cu un declin mai marcat pentru perioada
 intre 17 si 35 ani. De asemenea, sunt date care indica faptul ca nonexpansivitatea este asociata cu cresterea nivelului de anxietate.

FACTORUL G Suproeu slab - forta supraeului.

Exista doar o asemanare superficiala cu factarul C pentru ca factorul G este legat in principal de energie si perseverenta.

Notele mici indica un supraeu slab, caracteristizat prin lipsa de toleranta la frustrare. Este un individ schimbator, influentabil, cu a emotivitate
generalizata, oboseala nervoasa, iticonstant si nesigur care neglijeaza obligatiile sociale; manifesta dezinteres fata de normele morale colective.

Polul opus atrage dupa sine atitudini de constiinciozitate, perseverenta. responsabiliate personala; subiectul este ordonat, consecvent, atent la oamenii si
lucruriie din jur.

Conform denuminii, factorul corespunde in viziunea lui Cattell supraeului psihanalitic prin accentul pus pe consideratia fata de normele morale, prin
tendinta de a sustine eul si a frana impulsurile idului. Se poate distinge de stabilitatea emotionala data de factorul C prin faptul ca rezulta dintr-o
integrare dinamica adecvata dc-a lungul vietii.

Persoana cu un G ridicat se manifesta ca respectuoasa, metodica, cu o buna capacitate de concentrare, reflectand inainte de a vorbi, preferand
compania celor eficienti. Acest pol indicá reusita in activitati variate dar care impun perseverenta, regularitate si a buna organizare mentala, iind in
genere un prognostic bun pentru succesul profesional, aptitudinea pentru rolurile de lider, popularitate. Polul scazut se asociaza cu tendinta spre
disimulare, vagabondaj, incalcare a legii, spre accese de furie nestapanite.

FACTORUL H Timiditate -indrazneala (Threctia - parmia)

Cele doua denumiri provin din aglutinarea termenilor englezi corespunzatori si indica la un pol timiditatea, sensibilitote la amenintare iar la polul
opus curajul si lipsa de sensibilitote. PoluI threctia indica un comportament dominat de tendinta de repliere asupro propriei persoane, prudent,
rezervat, distant, contemplativ, cu tendinta de a apare acru si rece, dezinteresat de sexul opus, moderot si constiincios dar cu interese limitate cu un
redus interes artistic sau afectiv. Persoana are o susceptibilitate ridicata fata de pericol.

Polul parmia indica o sociabilitate gregara, o persoana indrasneata, careia ii place sa intalneasca oameni, care este activa, curojoasa, cu interes pentru
sexul opus, impulsiva, frivola, nelinistita, care nu vede usor semnele pericolului, cu interese artistice si cu o bogata rezonanta emotionala. este un
factor puternic dominat de ereditate si indica ceea ce Cattell considera a fi un temperament constitutional schizotim, leptosom (C scazut). Replierea pe
propria persoana, grija pentru o “bunaconduita poate fi la schizoizi prepsihotici a trasatura diferentiala. Un astfel de comportoment poate fi considerat
normal in circumstante traumatizante pentru individ. Sbiectul este excesiv de temator, lent, cu greutati in exprimare care fuge de profesiuni sau de
situatii care ii solicita contacte sociale, meticuios, evitand marile reuniuni, preferand un numar mic de prieteni intimi; ii este teama de situatiile noi sau
de competitiile publice, este relativ malitios dar atent la sentimentele altora, traieste un sentiment de relativa inadecvare fasa de tot ceea ce se intampla
in jur. Persoanele parmia se simt libere sa participe, dar apar prolixe, insensibile, iar in grup tind spre remarci de ordin personal mai degraba decat
legate de problema in cauza.

Termenul de threctia vine de la englezescul threat, amenintare indicand o corelatie cu reactivitatea ridicata a sistemului nervos autonom fata de
amenintare; opus temenului parmia, care indica predominanta parasimpatica.

FACORUL I Harria - premsia (sensibilitate - asprime, duritate)

Note standard ridicate scazute ( harria) indica un comportament realist dar dur, tipul de persoana care nu se asteapta la lucruri extraordinare de la
ceilalti, se bazeaza pe sine, are spirit practic si relativa insensibilitate fata de ceilalti, matur emotional, aspru, chiar cinic, fara simt artistic, reactioneaza
prea putin la cspecte estetice (fara ca in mod necesar sa fie lipsit de gust), si nu ia in seama incomoditatile fizice.

Polul premsia, indica un comportament sensibil la estetic, exigent dar nerabddator, relativ imatur emotional; insul cauta ajutorul si simpatia altora,
este prietenos, bland, indulgent cu sine si cu ceilalti, dificil de satisfacut in probleme de arta, introspectiv, imaginativ si cu o bogata viata interioara,
actioneaza prin intuitie sensibila; in plan social manifesta o relatva frivolitate, dornic sa atraga atentia, este nelinistit, chiar ipohondru.

Notele scazute (polul premsia) coreleaza cu placerea pentru calatorii si experiente noi, cu tendinta spre a imaginatie labila, gustul pentru teatru si cu o
relativa incapacitate practica in modul de a-si conduce afacerile in general. Artistii prezinta adesea cote rdicate la acest factor. Factorul este insä
sensibil la modele culturale, normele europene fund mai ridicate decat cele americane. De asemenea, exista o diferentiere sexuala: femeile si fetele
prezintä in genere cote mai ridicate decat barbatii sau baietii. Exista o relatie invers proportionala intre rezultatele muncii in grup si nivelul cotei
factorului I: rezultatele tind sa fie cu atat mci scazute cu cat cota medie a indivizilor e mai ridicatä, membrii fund descrisi ca lenti in munca de grup, in
decizii, actionand inutil, cu tendinta spre remarci de natura emotionala si sociala, negativisti.
Harria reprezinta o dominanta comportamentala a duritatii, masculinitatii si a spiritului practic. Comportamentul este matur social, genereaza
solidaritate de grup si realism. Factorul este din categoria celor formati prin influenta mediului si a culturii. Termenul de premsia vine de la expresia
engleza protected emotional sensitivity, deci o sensibilitate emotionala protejata, ceea ce echivaleaza cu a implica formarea in interiorul unei culturi
rafinate, care protejeaza sensiblitatea si gustul estetic.

Termenul harria vine de la hardness and realism, indicand aspectul de duritate si realism in mediul de formare. Studii comparative si longitudinale
indica pentru cotele ridicate la acest factor, asemanari cu sindromul isteriei de conversie, angoasei si ipohondriei; de asemenea, indica o tendinta mai
marcata spre forme de angoasa la copiii cu cote inalte la acest factor. Specialistii in psihiatrie, artistii si femeile in genere tind sa prezinte cote mai
ridicate. La polul opus se situeaza oamenii politici, cei care conduc si directioneaza, electricienii, mecanicii 5i contabilii.

FACTORUL L Alexia - protension (shizotimie paranoida - incredere acceptabila)

Comportamentul specific notelor mici ( polul alexia) este caracterizat prin incredere, adaptabilitate, cooperare, absenta geloziei sau invidiei, printr-o
gravitate amabila, dar plina de spirit, prin interesul fata de ceilalti. Polul protension (note mari) reprezinta tesiunea: un mod neincrezator, inclinat spre
gelozie, indaratnic, suspicios si timid, relativ rigid, dur si indiferent fata de altii.

Note joase caracterizeaza un subiect care se acomodeaza usor, nu cauta rivalitate, se preocupa de tot soiul de oameni, exceleaz in munca de echipa. In
general suspicios, individul caracterizat printr-o cota ridicata apare adesea egocentric, rigid in interelatii, interes mai degraba pentru viata sa interioara
decat fata de oameni. In general circumspect, este un element tensionant in cadrul unui echipe. Totusi s-a constatat ca nu exista o corelatie consistena
intre L ridicat si comportamentul paranoid.

FACTORUL M Praxernia - autia ( orientare practica - orientare boema)

Notele scazute sunt simptomatice pentru un comportament practic si constiincios. Persoana praxernia tine la forma, este capabila sa-si pastreze sangele
rece si prezinta o relativa lipsa de imaginatie, este un spirit logic, expresiv, deschis ca interese, cu sange rece in caz de urgenta sau pericol. Polul autia
defineste ceea ce am putea numi nonconventionalul excentric: imaginativ, boem, mai putin preocupat de constinciozitate, cu un aspect exterior calm,
are ocazionale izbucniri emotive de natura isterica. Polul praxernia prezinta imaginea unei persoane preocupate de a face orice lucru “cum trebuie”,
care acorda importanta aspectelor practice, nu actioneozd hazardat, este atenta la detalii. Persoana autia este un imaginativ centrat in intregime pe
instantele interioare, prea putin preocupat de contingente, adesea original si ignorand realitatile cotidiene isi urmeaza calea proprie. Este dotata cu cu
imaginatie creatoare si este preocupata de marile idei. Dezinteresata de valorile materiale, motivatiile interioare o aduc uneori in posturi extravagante
acompaniate de reactii emolionale violente. Constient de propria personalitate se poate intampla sa ignore activitatile colective.

FACTORUL N Naivitate - subtilitate

Polul naivitatii, respectiv al cotelor joase, indicä un comportament direct, naiv, sentimental, natural, uneori stangaci si neindemánatec. Subiectul se
intereseaza de altii si este usor de satisfacut. Polul opus, indica perspicacitate si luciditate in opinii, un mod de a fi in general rafinat, civilizat si subtil,
dar rece, indiferent fata de altii, si dificil de satifäcut; comportament politicos, experimentat, modern, subtil, cu spirit analitic si cel mai adesea rece, cu
alura inteiectuala, cu o viziune nesentirnentala asupra lucrurilor si a vietii, uneori frizand cinismul.

Aspectele caracteristice polului opus indica lipsa de afectare, naturalete si spontaneietate, uneori stangacie, bruschetea reactiilor. Trebuie mentionat ca
acest factor nu afecteaza decisiv comportamentul.

FAC1ORUL O Incredere clama - neancredere nelinistita

Polul cotelor joase indica un comportament calm, cu incredere in sine, senin, linistit, rezistent la stres, eficient, viguros, uneori chiar brutal, fara fobii,
se angajeaza in genere in activitati simple.

Polul cotelor inalte indica lipsa de securitate, un mod anxios, depresiv, agitat de a se raporta la existenta, fara incredere in ceilalti, banuitor, cu
sentimente de culpabilitate.

S-au obtinut date care indreptatesc definirea sa ca tendinta depresiva, sensibilitate emotionalä, depreciere de sine, nevrotism. Persoana apare obosita
de situatiile excitante, se simte incapabila sa infrunte exigentele existentiale cotidiene, se descurajeaza cu usurinta, este plina de remuscari si este
deprimata descoperind ca oamenii nu sunt nici morali, nici atenti fata de aspectele importante; O astfel de persoasna este este inclinata spre mila,
lecturi, spre linistea semenilor. Reactioneaza viu la dificultati, se descurajeaza facil.

La copiii cu note ridicate (9 sau 1 0) apar temeri, sentimentul de solitudine si insuficienta. Experimentele privind dinamica grupului demonstreazŕ ca
astfel de persoane nici nu se simt acceptati de grup sau liberi sa pariticipe, sunt foarte sensibili la normele de grup. De aitfei nici nu sunt acceptati usor
de ceilalti, iar din punct de vedere social sunt prost adaptati. Clinic, O ridicat apare in toate formele de nevroza, psihoza, in tulburari de personalitate si
infirmitati psihice.

Urmŕtorii 4 factori denumiti Q, sunt mai putin exprimati si clarificati, dar au o contributie in comportament atunci cand sunt activi. Au fast derivati
din analiza factoriaia realizata asupra celorlalti factori. Mai ales validitatea prognostica, privind tendinte specifice de comportament, le-a asigurat locul
in cadrul chestionarului.

FACTORUL Q1 Conservatorism - radicalism

Polui conservator indica un mod relativ necritic de acceptare a normelor; polul opus reprezinta un comportament deschis spre nou, inovator, critic, cu
un ascutit gust pentru analiza.

FACTORUL Q2 Dependenta de grup - independertta personala

Nu este un factor clar stabilit in variatiile comportamentale, manifestandu-se mai ales Ia nivelul atitudinilor interioare. De fapt mci unul dintre acesti
factori Q2, 3, 4 nu au fost gasiti cu maxima certitudine in validarile empirice, aparand mai ales in raspunsurile la chestionare. Factorul Q2 contribuie
la factorul secund introversie.

Persoana cu cote Q2 ridicate este rationala, capabila sa se decida singura. La polul opus, este tipul de individ care merge odata cu grupul, cauta
aproborea sociala, urmeaza moda. Datele de cercetare indica corelarea comportamentului Q2 scazut cu profesii din sfera cercetarii, cadrelor de
conducere si de decizie, in general indivizi care gandesc mult prin ei insisi.

Cercetŕri privind dinamica grupului indicŕ de asemenea cŕ cei cu Q2 ridicat trŕiesc insatisfactii legate de integrarea in grup, fac remarci care cel mai
adesea sunt solufii iar grupul tinde sŕ-i refuze. In colectivul scolar astfel de copii sunt tinuui Ia distantä, par sa aibe interese mai mature decat ceilalti ~i
ating usor succesul academic.

FACTORUL Q3 - Sentiment de sine slab - sentiment de sine puternic

Notele mici corespund persoanelor caracterizate prin lipsa de control, conflicualiatate interioara, neglijarea regulilor. Polul opus trimite la disciplina
de sine, exigenta, vointa dezvoltata.

Factorul se pare ca exprimá gradul in care individul a acceptat o imagine de sine ideala prin care isi dirijeazô comportamentul real. Un astfel de
factor depinde de mediu in sensul dependentei de incurajare, stimularea valorilor constructive si a respectului de sine. Copilul cu o cota Q 3 ridicata

prezinta un bun autocontrol, incearca sa aplice si sa aprobe normele etice acceptate, doreste sa faca bine, are consideratie pentru alttii, este prevazotor
si dispus sa-si controleze exprimarea emotiilor. Factorul prezinta empirc o corelatie substontiala cu sentimentul de sine, cu integrarea pulsionala care
vizeaza mentinerea unei adecvate imagini de sine.

Q3 scazut prezinta in principal a emotivitate necontrolata, care se aseamana cu factorul D, factor care dispare practic ca atare la varsta adultá. O cota

scazuta la acest factor este asociata cu delincventa juvenilŕa Factorul Q3 contribuie semnificativ la factorul secund anxietate.

In cercetarile privind dinamica de grup, Q3 ridicat caracterizeaza de obicei pe cei alesi ca lideri eficienti: sunt stäpáni pe sine, fac multe judecati in
legatura cu grupul, nu apar ca jenanti sau inoportuni. Q3 ridicat indica de asemenea reusita in profesiuni mecanice, in matematica, in activitati de
organizare, ca directori si ca functionari in servicii publice. Unoori a fost numit si factor “giroscopic” al personaiitatii, indicand stabilitatea si orientarea
acesteia.

FACTORUL Q4 Tensiune ergica

Comportamentul Q4 la polul cotelor joase indica un mod destins, calm, nonsalant, satisfacut de a trai. Polul opus este caracterizat prin incordare,

tensiune, excitabilitate si sentimente de frustrare. Q4 caracterizeaza un comportament nelinistit fara motiv, incordat, iritabil, agitat.

Datele clinice indica pentru factorii O si Q4 capacitatea de a diferentia normalul de nevrotic, fiind unele dintre dimensiunile semnificative pentru
contributia la indicele de anxietate generalä. In acelasi timp, clinic, se intalneste Q4 ridicat in tulburarile de personalitate, infirmitttile fizice si in
psihoze. Cattell interpreteaza acest factor in sensul nivelului de excitatie si tensiune datorate pulsiunilor nedescarcate sau frustratiei.