Self Help Depresie Adolescenti

Cum să faci faţă depresiei
Material de sprijin pentru adolescenţii cu depresie
Draft
Document de uz intern
1
CUPRINS
Introducere
Ce este depresia?
Cum ajută tratamentul?
Cum se tratează depresia?
Ce se întâmplă dacă nu vreau să vorbesc cu psihologul meu?
Ce se întâmplă dacă nu vreau să iau medicamente?
Cum măsor intensitatea depresiei?
Scala 0 – 100
Inventarul depresiei Beck
Despre depresie şi gândire
Cele mai frecvente distorsiuni cognitive
Cum fac faţă gândurilor negative?
Cum îmi monitorizez progresul?
Pasul 1 Ce înseamnă starea de bine?
Pasul 2 Întrebările zilnice
Pasul 3 Jurnalul zilnic
Pasul 4 Jurnalul săptămânal
Pasul 5 Graficul lunar
2
INTRODUCERE
Acest material a fost scris pentru a te învăţa cum să faci faţă diverselor probleme asociate depresiei.
Vei găsi descrise în paginile acestei cărţi o serie de aspecte care au legatură cu experienţele tale
personale; deşi experienţa depresiei este una unică, trăită altfel de fiecare persoană în parte, există o
serie de caracteristici comune a căror abordare face obiectul acestui material.
Obiectivul autorilor nu este de a oferi o imăgine complexă şi detaliată a tuturor formelor depresiei, a
cauzalităţii care care stă în spatele depresiei sau a posibilelor tratamente, ci de a furniza acele
informăţii care te vor ajuta să recunoşti depresia, atunci când tu sau unul dintre prietenii tăi prezintă
semnele acestei afecţiuni, şi să îi faci faţă în cel mai eficient mod posibil.
Vei învăţa să faci distincţie între o emoţie perfect firească precum tristeţea şi depresie şi vei primi
sugestii referioare la ceea ce ai putea face pentru a depăşi această problemă.
Vei învăţa tehnici care te vor ajuta să monitorizezi şi să schimbi felul în care te comporţi, te simţi şi
gândeşti, iar pentru situaţiile în care aceste tehnici nu vor fi suficiente, vei afla cum să beneficiezi de
ajutor de specialitate.
Exerciţiile din acest material te vor ajuta nu doar să depăşeşti depresia ci să îţi sporeşti starea de bine
şi confortul emoţional.
Nu scăpa niciun moment din vedere că depresia este o afecţiune tratabilă; o dată depăşită, vei putea
să te bucuri din nou de toate acele lucruri care îţi făceau plăcere şi care, pentru o perioadă limitată de
timp, nu au mai prezentat niciun interes pentru tine: te vei bucura din nou de compania prietenilor tăi,
vei avea randament la şcoală, vei învăţa să comunici altfel cu părinţii tăi şi să îţi exprimi emoţiile şi
dorinţele, vei retrăi momente plăcute alături de iubitul sau iubita ta, vei avea din nou chef să joci un
baschet cu băieţii sau să îţi cumperi ultimul ruj apărut în magazine.
3
Dacă te-ai simţit vreodata ca în afirmatiile de mai jos, atunci iti va fi util sa parcurgi acest
material pana la capat si sa urmezi sugestiile si recomăndarile din paginile următoare.
Mă simt trist/ă.
Am o senzaţie de gol.
Orice fleac mă înfurie sau mă întristează.
Nu am energie, sunt obosit/ă tot timpul.
Sunt nefericit/ă şi totul mă plictiseşte.
Nu mă mai bucură lucrurile care mă bucurău înainte.
Prietenii nu mă plac.
Nu arat la fel de bine si nici nu sunt la fel de inteligent/a ca cei din jurul meu.
Nu pot sa dorm.
N-am pofta de mâncare.
Dorm prea mult.
Mi-e foame tot timpul.
Nu pot sa mă concentrez la învatât.
Nu am încredere în nimeni.
Nimeni nu mă întelege.
Atunci când beau nu mai simt durerea.
Atunci când mă droghez nu mai simt durerea.
Imi doresc sa nu mă fi nascut.
Depresia este boala care te face sa te simti astfel.
Te-ai gandit vreodata sa iti faci rău?

Ti-au trecut vreodata prin cap gândurile de mai jos?
▪ Vreau sa mor.
▪ Celor din jur le-ar fi mai bine fara mine.
▪ Mă gandesc sa mă sinucid.
▪ Nu vor întelege cat de rău mă sint decât dacă mă voi sinucide.
Cui poti sa ceri ajutorul?
▪ Unui medic sau psiholog

▪ 961 Salvarea
▪ 112 Serviciile de urgenta
Gândurile legate de moarte si sinucidere sunt obisnuite la adolescentii cu depresie. Depresia este cea
care genereaza aceste gânduri. Impartaseste-le părinţilor si medicului/ psihologului tău aceste
gânduri, astfel încât ei sa te poata ajuta.
Gândurile tale despre moarte sunt parte a acestei boli care trebuie tratată.
4
CE ESTE DEPRESIA?
Depresia este o boala, ca si diabetul sau otita. Este o boala tratabila. Dacă ti-ai fractura bratul, te-ar
durea gatul sau ai avea o iritatie pe piele, ai cere ajutorul unui medic pentru a te simţi mai bine. La fel
si cu depresia – dupa ce vei consulta un specialist care iti va spune ce este de facut, te vei simţi mai
bine.
În limbajul de fiecare zi, depresia descrie un amestec de emotii: tristete, frustrare, dezamăgire,
neputinta, apatie, nefericire, lipsa de speranta.
Desi probabil te simţi singur, sa stii ca nu esti.
Unul din opt adolescenti sufera de depresie.
În cazul unora dintre adolescenti, depresia este usoara, pentru altii însa este severa.
Neuronii produc o serie de substante chimice care ne afecteaza starea de spirit, atitudinea, emotiile. În
cazul adolescentilor cu depresie, aceste substante nu functioneaza asa cum ar trebui sau se afla în
dezechilibru. În plus fata de asta, dificultatile cu cei din jur (prieteni, colegi), dificultatile de la şcoala
sau de acasa sau alte probleme, nu fac decât sa înrăutateasca situatia.
Depresia se manifestă întotdeauna la fel?
Nu. Exista mai multe feluri de depresie.

Depresia majoră este formă cel mai des întalnita. Cei care sufera de depresie măjora, s-au simţit
deprimăti sau iritabili si si-au pierdut interesul si placerea de a face tot ceea ce faceau în mod obisnuit
de cel putin doua saptamăni consecutiv.
Distimia sau depresia cronica este o alta formă, caracterizata prin faptul ca sentimentele sunt mai
putin intense decât în cazul depresiei măjore, dar dureaza mult mai mult – cel putin un an.
Tulburarea bipolara se caracterizeaza prin alternanta starilor de dispozitie, de la extrem de pozitiva

la foarte pesimista. Simptomele în tulburarea bipolara sunt diferite fata de celelalte forme de depresie,
ceea ce face ca si tratamentul sa fie diferit.
5
CUM AJUTA TRATAMENTUL?
Cu ajutorul tratamentului pentru depresie:

- te vei simţi mai bine,
- te vei însanatosi mai repede,
- iti vei imbunatâti relatiile cu prietenii,
- iti vei imbunatâti relatiile cu părinţii,
- te vei descurca mai bine la şcoala.
Nu uita! Orice adolescent cu depresie are nevoie de tratament pentru a fi din nou bine. Nu este
suficient sa iti doresti sa te faci bine sau sa iti spui ca vei putea sa scapi de depresie.
Au fost momente în viata ta când ai simţit ca parca nu erai tu însuţi/ însăţi si ...
...... te simteai atât de bine si erai atât de activ si de entuziasmăt de tot ceea ce faceai încât cei din jur
ti-au spus ca te comportai altfel decât d eobicei (nu erai tu însuţi/ însăţi)? Sau erai atât de agitat încât
ai avut probleme din cauza asta?
...... erai atât de iritabil încât strigai la cei din jur si începeai certuri „din nimic”?
...... te-ai simţit mult mai încrezator/oare în fortele proprii decât de obicei?
...... ai dormit mult mai putin decât de obicei iar asta nu a fost deloc o problemă pentru tine?
...... ai vorbit mult mai mult sau mult mai repede decât de obicei?
...... ai simţit ca gândurile ti se învalmăsesc în cap si nu pori sa le clarifici sau sa le domolesti?
...... nu te puteai concentra la nimic pentru ca atentia iti era distrasa de orice fleac?
...... aveai mult mai multa energie decât de obicei?
...... erai mult mai activ/a si faceai mult mai multe lucruri decât de obicei?
...... erai mult mai sociabil/a si mai insistent/a decât de obicei (de exemplu, iti sunai prietenii la miezul
nopţii)?
...... ai facut lucruri care nu te caracterizeaza sau pe care cei din jur le-au considerat exagerate,
caraghioase sau chiar riscante?
...... ai cheltuit foarte multi bani si ti-ai creat astfel, tie sau familiei tale,bleme suplimentare?
Dacă ai avut unele dintre aceste simptome, discuta cu medicul/ psihologul tău.
Cum se trateaza depresia?
Deoarece sunt alte boli ale caror simptome sunt similare cu cele ale depresiei, tratamentul tău va
începe probabil cu o evaluare medicala. Medicul tău iti va pune întrebari despre simptome, despre
casa ta, familie, prieteni, şcoala, despre consumul de droguri sau alcool.
Ofera cat mai multe detalii astfel încât tratamentul ales sa fie unul cat mai adecvat pentru tine.
Uneori, depresia se mosteneste. Poate fi suparator sa descoperi la tine semne pe care le-ai vazut în
prealabil la unul dintre părinţii tai sau la o ruda. Este normăl sa te simţi astfel si este important sa
vorbesti despre asta cu medicul / psihologul tău.
Adeseori, adolescentii cu depreie consumă alcool sau droguri, au anxietate sau alte probleme.
Acestea vor fi tratâte concomitent cu depresia.
Tratamentul implica si psihoterapia. Aceasta înseamnă ca cel putin o data pe săptămâna, te vei întalni
cu un terapeut care te va încuraja sa iti impartasesti gândurile si sentimentele. La început s-ar putea
sa ti se para ciudat sa vorbesti cu o persoana straina despre emotiile si gândurile tale, dar este în
regula sa ai încredere în terapeutul tău. Exista reguli care garanteaza confidentialitatea discutiilor
dintre voi, reguli despre care terapeutul tău iti va vorbi de altfel. Psihoterapia te va ajuta sa iti exprimi
si sa iti întelegi sentimentele precum si efectul acestora asupra comportamentului tău.
6
Depresia se trateaza de asemenea si cu medicamente. Orice tratament cu medicamente este
monitorizat pentru a-i fi evaluata eficienta.
Cum mă voi face bine?
- Respecta-ti schemă de tratament. Ia-ti medicamentele, dacă ti-au fost prescrise si du-te la
sedintele de psihoterapie in zilele si la orele la care au fost programăte.
- Fa sport si mănanca sanatos.
- Stai departe de droguri si alcool.
- Cere sprijin, dacă ai nevoie. Vorbeşte cu psihologul tău, cu părinţii si prietenii tai. Alatura-te
unui grup de suport pentru adolescentii cu depresie.
- Monitorizeaza-ti tratamentul, împreună cu părinţii si psihologul tău.
Tratamentul este cu atat mai eficient cu cat in aplicarea si monitorizarea lui sunt
implicate, ca echipa, tu, familia si psihologul tau.
Desi schimbarile nu apar imediat, treptat vei incepe sa te simţi mai bine. Foloseste jurnalul zilnic (vei
invata ce este si cum poate fi folosit in paginile următoare ale acestui material) pentru a monitoriza
felul in care te simţi. Aceasta este o metoda usoara si eficienta care iti arata cum functioneaza
tratamentul. Spune-i clinicianului tău cum te simţi ca urmare a tratamentukui, astfel incat sa poata face
schimbari, dacă este cazul.
Fiecare adolescent este unic, de aceea, tratamentul poate avea efecte diferite de la un caz la altul.
Monitorizarea te ajuta sa te asiguri ca urmezi tratamentul cel mai potrivit pentru tine.
Spune NU alcoolului si drogurilor
Adolescentii cu depresie apeleaza adesea la alcool si droguri in incercarea de a scapa

de starea de rau. Dar depresia lor se inrautateste, deoarece:
- Alcoolul accentueaza depresia.
- Drogurile modifica echilibrul chimic de la nivel cerebral si stopeaza cresterea,
astfel incat creierul nu se mai dezvolta cum ar trebui.
- Drogurile dau dependenta.
- Drogurile si alcoolul impiedica medicamentele antidepresive sa isi faca efectul
si genereaza efecte secundare negative.
Ar fi ideal ca părinţii sa monitorizeze tratamentul împreună cu tine. Vei hotari împreună cu clinicianul si
părinţii tai care este cea mai convenabila metoda de monitorizare pentru tine: le vei impartasi
gândurile si emotiile tale, zilnic, in cateva propozitii sau le vei arata jurnalele zilnice.
Nu uita! Părinţii tai vor sa te ajute, dar trebuie sa le arati care este cel mai convenabil mod – din
punctul tău de vedere – in care pot sa faca acest lucru.
Uneori, membrii unei familii nu stiu sa comunice in cel mai eficient mod. Este posibil ca tocmai o rutina
defectuoasa a comunicarii sa fi contribuit si la aparitia depresiei tale. Schimbarea acestei rutini poate fi
dificila asa ca nu fii surprins dacă faptul ca iti exprimi sentimentele intr-o modalitate noua ii va uimi sau
chiar supara pe părinţii tai. Cu ajutorul clinicianului, schimbarile in felul de a comunica vor fi benefice
pentru intreaga familie.
Ce se intampla dacă nu vreau sa vorbesc cu psihologul meu?
7
Pentru a te face bine si a ramăne sanatos este important sa vorbesti cu psihologul despre emotiile
tale. La inceput poate fi inspaimăntator si dificil sa vorbesti despre problemele tale, dar psihologul te
va ajuta sa faci fata gândurilor si sentimentelor tale.
Poti avea incredere in clinicianul tau. Impreuna cu el, veti stabili reguli cu privire la
ceea ce ramane confidential si ce poate fi impartasit parintilor tai.
Cea mai mare parte a informatiilor discutate cu clinicianul tău ramăn confidentiale. Astfel, te vei simţi
liber sa-ti impartasesti cele mai intime trairi, chiar dacă sunt infricosatoare, jenante sau disconfortante.
Dacă ai indoieli cu privire la confidentialitate, comunica-le psihologului tău. Frica ca părinţii tai vor afla
aspecte intime despre tine nu trebui sa te retina de la a primi ajutor profesionist.
Dacă odata cu trecerea timpului, neincrederea ta nu se diminueaza, desi ati negociat si regulile de
confidentialitate, sau dacă simţi ca nu progresezi catre o stare mai buna, poate ar fi bine sa cauti un
alt profesionist. Discuta despre asta cu părinţii tai.
Ce se intampla dacă nu vreau sa iau medicamente?
Atunci când cineva este bolnav, medicul ii prescrie medicamente pentru a-l ajuta sa trateze boala.
Medicamentele recomăndate in cazul depresiei nu genereaza dependenta.
Atunci cand iti sunt recomandate de medic, medicamentele te ajuta sa functionezi mai
bine in viata de zi cu zi.
Ele ajuta la imbunatatirea functionarii normale in viata de zi cu zi a persoanelor cu depresie.

Ca si in cazul altor medicamente, este posibil sa apara efecte secundare. Spune-i clinicianului tău
dacă ai efecte secundare. El este in măsura sa schimbe dozele in care iei un anumit medicament sau
chiar sa schimbe tratamentul. Sub nicio formă nu se recomănda intreruperea tratamentului fara a
consulta medicul in prealabil, deaorece pot sa apara efecte adverse.
8
CUM MĂSOR INTENSITATEA DEPRESIEI?
Pentru tine va fi foarte util sa stii cum sa măsori singur/a cat de deprimăt/a esti si cat de mult
progresezi pe măsura ce exersezi tehnicile propuse in paginile următoare. O metoda foarte simpla de
a face acest lucru este sa folosesti propria ta scala de la 0 la 100 de puncte.
Cu 0 vei puncta acel moment din viata ta in care te-ai simţit cel mai bine (incearca sa iti amintesti un
astfel de moment!), in timp ce cu 100 cel mai trist moment.
Astfel ai creat un instrument personalizat care te va ajta sa te plasezi in orice punct de la 0 la 100, in
functie de felul in care te simţi.
=0 = 100
Un alt avantaj al acestui intrument pesonalizat este ca te va ajta sa nu catastrofizezi situatiile mai
dificile cu care te confrunti. De pilda, in loc sa-ti spui „Mă simt ingrozitor”, poti sa constati ca, in raport
cu acea situatie foarte trista pe care ai punctat-o cu 100, situatia prezenta echivaleaza cu 43 sau 57
de puncte. In felul acesta, vei avea o alta perspectiva asupra emotiilor tale.
O alta metoda de a măsura depresia in general este data folosirea unei scale ce poate fi auto
administrata si pe care o utilizeaza pe larg si profesionistii de sănătate mintala in activitatea lor. Este
vorba despre Inventarul Depresiei Beck – dupa numele celui care l-a creat. Acest instrument este un
chestionar cu raspunsuri multiple; tot ce ai de facut este sa incercuiesti numărul din dreptul afirmătiei
care simţi ca te reprezinta cel mai bine. Este important sa ai in vedere felul in care te-ai simţit in ultimă
săptămâna.
Aplicaţie
9
Inventarul depresiei1
1. 0 Nu mă simt trist/ă.
1 Mă simt trist/ă.
2 Mă simt trist/ă tot timpul este o stare de care nu pot să scap.
3 Sunt atât de nefericit/ă încât simt ca nu mai suport.
2. 0 Nu mă descurajează viitorul.
1 Mă descurajează viitorul.
2 Simt că nu mai am nimic de aşteptat.
3 Simt că viitorul este lipsit de orice speranţă şi că nimic nu se va schimba în bine.
3. 0 Nu simt ca am eşuat în ceea ce am făcut până acum.
1 Simt ca am avut mai multe eşecuri decât cei din jurul meu.
2 Dacă privesc înapoi la ce am făcut până acum, văd numai eşecuri.
3 Simt că am eşuat în totalitate ca persoană.
4. 0 Activităţile pe care le fac mă satisfac ca şi până acum.
1 Nu mai am satisfacţia pe care o aveam înainte făcând aceleaşi lucruri.
2 Nimic nu mă mai satisface cu adevărat.
3 Totul mă nemulţumeşte şi mă plictiseşte.
5. 0 În general, nu am sentimentul de vinovăţie.
1 Mă simt deseori vinovat/ă.
2 Mă simt foarte vinovat/ă în cea mai mare parte a timpului.
3 Mă simt vinovat/ă tot timpul.
6. 0 Nu mă simt pedepsit/ă pentru ceea ce fac.
1 Mi se pare uneori că sunt pedepsit/ă.
2 Mă aştept să fiu pedepsit/ă.
3 Simt că sunt tot timpul pedepsit/ă.
7. 0 Nu sunt dezamăgit/ă de mine însumi/ însămi.
1 Sunt dezamăgit/ă de mine însumi/ însămi.
2 Sunt dezgustat/ă de mine însumi/ însămi.
3 Mă urăsc.
8. 0 Nu sunt o persoană inferioară celor din jurul meu.
1 Sunt critic/ă cu mine pentru slăbiciunile şi greşelile pe care le fac.
2 Mă învinovăţesc în permănenţă pentru eşecurile mele.
3 Mă învinovăţesc în permănenţă pentru tot ceea ce se întâmplă rău în jurul meu.
9. 0 Nu m-am gândit niciodată la sinucidere.
1 M-am gândit la sinucidere dar nu aş face asta niciodată.
2 Mă tentează să mă sinucid.
3 M-aş sinucide dacă aş avea ocazia.
10. 0 Nu plâng mai mult decât de obicei.
1 Plâng mai des decât o făceam înainte.
2 Plâng tot timpul.
3 Înainte puteam să plâng, dar acum nu mai pot, deşi mi-aş dori.
11. 0 Nu sunt mai iritat/ă acum decât de obicei.
1 Mă irit/ enervez mai rău decât înainte.
2 Sunt iritat/ă tot timpul.
3 Nu mă mai irită nimic din ceea ce obişnuia să mă irite.
12. 0 Nu mi-am pierdut interesul în oameni.
1 Sunt mai puţin interesat/ă de cei din jurul meu decât eram înainte.
2 Mi-am pierdut mare parte din interesul pe care îl aveam faţă de cei din jurul meu.
3 Mi-am pierdut tot interesul pentru cei din jur.
13. 0 Iau deciziile la fel de uşor ca înainte.
1 Amân luarea deciziilor mai mult decât înainte.
2 Am dificultăţi mult mai mări în a lua decizii, decât înainte.
3 Nu mai pot să iau nici o decizie.
14. 0 Nu cred că arăt mai rău decât înainte.
1 Mă îngrijorează faptul că arăt neatractiv/ă.
2 Mi se pare că aspectul meu fizic se schimbă constant în rău.
1
Adaptat după Beck Depression Inventory
10
3 Cred despre mine că sunt urât/ă.
15. 0 Învăţ/ lucrez la fel de eficient ca înainte.
1 Fac eforturi suplimentare pentru a realiza orice activitate.
2 Mă chinuiesc foarte mult pentru a face orice activitate.
3 Nu mai pot să învăţ/ lucrez deloc.
16. 0 Dorm la fel de bine ca de obicei.
1 Nu mai dorm la fel de bine ca înainte.
2 Mă trezesc cu o ora – două mai devreme decât ar trebui şi nu pot sa adorm iar.
3 Mă trezesc cu câteva ore mai devreme decât ar trebui şi nu pot sa adorm iar.
17. 0 Nu sunt mai obosit/ă decât de obicei.
1 Obosesc mai uşor decât înainte.
2 Orice activitate mă oboseşte.
3 Sunt prea obosit ca să fac ceva.
18. 0 Am aceeaşi poftă de mâncare ca întotdeauna.
1 Nu am aceeaşi poftă de mâncare ca înainte.
2 Pofta de măncare mi-a scazut considerabil.
3 Nu am pofta de măncare.
19. 0 In ultimă vreme nu am pierdut deloc in greutate.
1 Am pierdut mai mult de 2,2 kg in greutate.
2 Am pierdut mai mult de 4,5 kg in greutate.
3 Am pierdut mai mult de 7 kg in greutate.
Incerc sa slabesc intentionat iar pentru asra mănanc mai putin
Da ......... Nu .........
20. 0 Starea mea de sănătate nu mă ingrijoreaza mai mult decât de obicei.
1 Mă ingrijoreaza probleme fizice, precum dureri de cap, de stomăc, constipatii.
2 Mă ingrijoreaza foarte tare problemele fizice de sănătate incat mi-e destul de greu sa mă
gandesc la altceva.
3 Mă ingrijoreaza atât de mult starea mea de sănătate incat nu pot sa mă gandesc la
altceva.
21. 0 Nu am observat scchimbari in dinamica vietii mele sexuale.
1 Mă intereseaza sexul mai putin decât înainte.
2 Nu mă intereseaza sexul aproape deloc.
3 Mi-am pierdut complet interesul pentru activitatea sexuala.
11
Acest inventar al simptomelor depresiei iti permite sa te autoevaluezi, prin insumarea punctelor din
dreptul fiecarei afirmătii bifate, astfel:
0-9 puncte: nu prezinti semne de depresie;

10-14 puncte: depresie tip borderline;
15-20 puncte: depresie usoara;
21-30 puncte: depresie moderata;
31-40 puncte: depresie severa;
41-63 puncte: depresie deosebit de severa.
Dacă scorul obtinut este de peste 15 puncte, se recomănda consultarea unui specialist, mai ales
dacă punctele sunt de la itemii: 2, 9, 16, 17, 18 si 19.
12
DESPRE DEPRESIE ŞI GÂNDIRE
De cele mai multe ori tindem sa credem că gândurile noastre reflectă fidel realitatea. De fapt,
gândurile sunt doar interpretări ale realităţii.
Aceeaşi realitate poate fi interpretată diferit de persoane diferite. De pilda, la vederea unui câine, o
persoană poate să gândească „Ce câine drăguţ” în timp ce o alta „Ce câine fioros”. Cele două
interpretări diferite vor genera emoţii diferite: bucurie şi relaxare în primă situaţie, frică în cea de-a
doua.
Atunci când suntem deprimăţi, interpretările noastre asupra realităţii sunt aproape întotdeauna
modificate în sesns negativ. Mai jos sunt enumerate cele mai frecvente greşeli de gândire (distorsiuni
cognitive) pe care le facem în relaţie cu noi înşine, cu viitorul sau cu cei ce ne înconjoară.
Cele mai frecvente distorsiuni cognitive
1. Gândirea in „alb-negru”
Exemplu: lucrurile sunt fie perfecte, fie ingrozitoare, oamenii sunt fie buni, fie rai; nu exista cale de
mijloc; niciodată nu spun/ fac ceea ce trebuie.
2. Catastrofizarea
Exemplu: fiecare eşec sau dezamăgire reprezinta pentru tine „sfarsitul lumii” ; dacă invit o fată în oraş
iar ea refuză, voi crede că nicio fată nu va dori să iasă cu mine vreodată.
3. Concluzionare premătura
Exemplu: presupui tot ce e mai rău, fara a verifica faptele; decizi ca cineva nu te place fara a te
asigura de acest lucru în prealabil; presupui ca se va intampla ceva îngrozitor, desi nu ai nicio dovada
în acest sens.
4. Ignorarea aspectelor pozitive

Exemplu: nu acorzi atentie experientelor pozitive , le respingi sau iti spui ca „nu contează, sunt
nesemnificative”.
5. „E numai vina mea”

Exemplu: te încarci responsabilitaţi care nu sunt ale tale, vrei sa rezolvi probleme a căror soluţie nu
este în controlul tău si iti asumi vina pentru eşec.
6. Tirania lui „Trebuie”

Exemplu: îţi spui în permanenta ca totul „trebuie” facut, de catre tine sau cei din jur, si devii foarte
critic/a cu tine însuţi/ însăţi sau cu ceilalti când lucrurile nu ies asa cum „ar fi trebuit” sa iasa.
Toate aceste exemple îţi arată cum depresia şi sentimentele negative în general sunt cauzate de
modalitatea greşită în care interpretăm adeseori realitatea înconjurătoare. Odată ce vei înţelege relaţia
dintre gânduri şi emoţii: „Mă simt rău pentru ca sunt şanse să interpretez greşit diferite aspecte ale
vieţii mele”.
Nu uita! Gândirea ta nu este greşită, pentru că gândirea nu poate fi „bună” sau „rea”, ci felul în care
interpretezi tu diferitele experienţe prin care treci poate fi negativ şi critic.
De obicei sunt distorsionate tocmai acele interpretări legate de noi înşine şi de viitorul nostru.
Felul în care ne simţim este foarte strâns legat de felul în care gândim. Sentimentele de tristeţe şi lipsă
de speranţă se vor schimba în măsura în care vei învăţa să diminuezi şi în timp să elimini erorile de
interpretare a realităţii.
13
Aplicaţie
Să identificăm erorile de interpretare?
▪ Gandirea în „alb-negru”;
▪ Catastrofizarea;
▪ Concluzionare prematură;
▪ Ignorarea aspectelor pozitive;
▪ „E numai vina mea”;
▪ Tirania lui „Trebuie”;
Acest exerciţiu te va ajuta să identifici gândurile negative şi interpretările eronate din spatele lor,
pornind de la aspecte concrete ale vieţii tale.
Evenimentul (ce s-a întâmplat) Gândul negativ Distorsiunea cognitivă

(erori în interpretare)
1. .......................................... .......................................... ......................................
2. ........................................... ........................................... .......................................
3. ........................................... ........................................... .......................................
4. ........................................... ........................................... .......................................
5. ........................................... ........................................... .......................................
6. ........................................... ........................................... ........................................
7. ........................................... ........................................... ........................................
14
Cum fac faţă gândurilor negative?
Când suntem deprimaţi, gândim negativ despre noi înşine, despre mediul înconjurător şi despre viitor.
Este timpul să acorzi mai multă atenţie gândurilor tale, atunci când ai sentimente de tristeţe, anxietate,
lipsă de speranţă sau chiar disperare.
Ce poţi face în legătură cu aceste gânduri?
Cel mai probabil, tu nu gândeşti negativ despre tot ceea ce te înconjoară, ci, cel mai adesea, despre
tine însuţi/ însăţi, relaţiile tale şi situaţiile cu care te confrunţi. De asemenea, nu ai fost deprimăt/ă
toată viaţa şi cu siguranţă au fost momente în care te-ai simţit bine şi ai gândit pozitiv; aceste gânduri
negative nu te definesc ca persoană, ci sunt simptome ale depresie – iar simptomele dispar, prin
definiţie, daca depresia este tratată.
Este important să înveţi modalităţi de a face faţă gândurilor negative deoarece ele menţin dispoziţia
negativă şi comportamente specifice depresiei.
De cele mai multe ori, aceste gânduri apar cu o frecvenţă atât de mare, pe o perioadă îndelungată de
timp, încât devin obişnuite şi în cele din urmă automate; cu alte cuvinte, tu nici nu îţi dai seamă că
gândeşti astfel.
Primul pas care te va ajuta să fii conştient de felul în care gândeşti, este sa fii atent la schimbările
emoţionale prin care treci. Atunci când te simţi mai trist, mai furios, când îţi vine să plângi sau să strigi,
încearcă sa fii atent la ceea ce ţi-a trecut prin cap cu un minut înainte. Vei constata că în doar câteva
zile vei deveni mai sensibil la schimbări emoţionale şi mai conştient de gândurile care au generat
acele emoţii. Vei descoperi ca aceleaşi gânduri îţi trec prin cap de nenumărate ori. Notează aceste
gânduri, asa cum iti vin in minte.
Rezerva-ti 20 de minute in fiecare seara si noteaza:
1. emotiile pe care le – ai simtit si cat de intense au fost pe o scala de la 0 la 100;
2. situatia in care te-ai aflat la momentul respectiv (ce faceai atunci?);
3. gandul automat care ti-a trecut prin minte in acel moment si intensitatea cu care ai crezut in
acel gand (folosind de asemenea o scala de la 0 la 100).
Pentru a modifica aceste ganduri negative, incearca sa raspunzi la urmatoarele intrebari:
Ce spune realitatea?
Faptele concrete din situatia pe care ai notat-o mai sus sustin in totalitate/ partial sau chiar contrazic
gandul tau negativ?
Exemplu:
Situatie: Colega mea de liceu Ana trece pe langa mine pe culoarul din fata clasei si nu imi zambeste
Gandul negativ: Cu siguranta am facut ceva si e suparata pe mine.
Ce spune realitatea: Este adevarat ca nu mi-a zambit, dar nu exista nicio dovada ca eu as fi gresit cu
ceva. Probabil ca supararea ei nu are nicio legatura cu mine.
Exista interpretari alternative care ar putea fi mai apropiate de realitate?

Dupa cum probabil ti-ai dat seama pana acum, sunt multe feluri in care poate fi interpretata aceeasi
situatie (aminteste-ti de pilda cand comentezi un film cu prietenii tai – fiecare are alta parere despre
filmul pe care l-ati vazut impreuna). Noteaza toatre alternativele care ar putea sa explice experienta ta
si tine cont de ceea ce spune realitatea in cazul fiecareia dintre alternative. Vei decide apoi care este
cea mai viabila interpretare.
Care sunt consecintele faptului ca gandesc astfel?

Cum afecteaza acest gand felul in care te simti si ceea ce vei face in continuare? Ai o alternativa care
sa aiba alta consecinta, eventual una pozitiva?
Ce eroare de interpretare fac?

Intr-un capitol anterior ai identificat erorile de interpretare pe care le faci cel mai frecvent. Despre care
dintre ele este vorba acum? Ai tras concluzia prematur? Ai generalizat? Totul iti pare o catastrofa?
Exemple de abordare a catorva ganduri automate:
15
Situatie Emotie Gandul negativ Analiza Emotia
(evaluata pe automat evaluata in
scala 0-100) urma analizei
Am avut Lipsit de Nu o sa ma fac Ignori aspectele pozitive; Lipsit de
programare la speranta - bine; viitoprul comparativ cu acum doua luni ai speranta - 30
clinician; 100 meu se inchide progresat mult; inca ai probleme Dezamagit - 60
Dezamagit - aici; probabil ca dar ti s-a spus de la inceput ca
100 psihologul meu rezolvarea lor cere timp.
crede ca nu Psihologul ti-a spus ca evoluezi
straduiesc ok si oricum nimeni nu se
suficient si cu asteapta sa te faci bine 100%
siguranta s-a peste noapte. Te incarci singur cu
saturat de mine. presiunea unei vindecari rapide.
Am sunat-o pe Tristeste -100 Probabil ca l-a Concluzia ta este prematura si ai Tristeste - 30

prietena mea; rugat pe fratele ei interpretat totul personal. Fratele
mi-a raspuns sa spuna ca nu prietenei tale ti-a spui chiar si
fratele ei si mi- este acasa daca unde este plecata. Ei tot timpul i-a
a spus ca nu sun eu. placut sa vorbeasca cu tine la
este acasa. telefon, de fiecare data cand ai
sunat-o. Nu exista niciun motiv
pentru care ar vrea sa te evite.
Discutie cu Nesigur – Sunt incapabil sa Ai gandit in „alb - negru”; de Nesigur – 50

colegii de 100 port o discutie; obicei esti la fel de informat ca si Deprimat - 60
clasa. Deprimat - sunt ignorant. colegii tai; daca nu cunosti toate
100 detaliile legate de subiectul unei
conversatii nu inseamna ca esti
ignorant; tu nu ai crede asta daca
altcineva din grup nu ar sti ceva la
un moment dat. Este nerealist sa
te astepti sa stii totul despre orice.
Andrei nu a Tristete – 100 Nu ii pasa de Nimeni nu poate sa citeasca Tristete – 40

aparut la Dezamagire mine, nu ma gandurile altei persoane, deci nici Dezamagire –
intalnirea pe – 100 place; de fapt, tu. Daca nu ar fi vrut sa joace 50
care o nici nu vroia sa tenis cu tine, nu ar fi acceptat.
planificasem, jucam tenis, a Cand v-ati vazut ultima data nu
pentru o partida acceptat din arata prea bine, este posibil sa se
de tenis. obligatie. Sunt o simta prea rau pentru a putea sa
persoana oribila. joace tenis.
La terasa cu Nelinistit – 70 Trebuie sa „par” Ei doresc sa te vada pe tine, Nelinistit – 20

prietenii. Deprimat – bine in fata lor; i- indiferent de felul in care esti; nu Deprimat – 20
80 am dezamagit ti-au spus sa nu vii daca nu te
deja de prea simti bine. Au vrut sa te vada pur
multe ori datorita si simplu, fara sa se gandeasca
bolii. ca depresia ta are legatura cu ei.
Te vei simti bine revazandu-ti
prietenii.
Mai jos sunt enumerate cateva intrebari care te vor ajuta sa „ataci” gandurile negative automate care
iti trec prin minte:
1. Confund gandurile cu realitatea?
16
Doar pentru ca adeseori credem ca ceva este adevarat, nu inseamna ca chiar este. Ce cred
ceilalti despre acelasi lucru? Si lor li se pare adevarat? Ce dovezi ai pentru a demonstra
adevarul acelei situatii?
2. Trag concluzii prematur?

Tragem concluzii prematur atunci cand lucrurile pe care le gandim nu sunt sustinute de dovezi
clare si evidente. De pilda, persoanele cu depresie cred adesea ca ceilalti ii critica; in realitate
niciunul dintre noi nu poate sa citeasca gandurile celor din jur, asa ca nu avem cum sa stim ce
cred ceilalti despre noi.
3. Ce alternative am?
Perspectiva ta asupra lucrurilor nu este singura posibila. Ce ar crede altcineva despre acceasi
situatie? Sau ce ai fi crezut chiar tu inainte de a face depresie?
4. Care sunt consecintele faptului ca gandesc astfel?

Ce iti doresti pentru tine? Care sunt obiectivele tale? Felul in care gandesti te ajuta sa le
realizezi sau reprezinta un obstacol suplimentar?
5. Care sunt avantajele si dezavantajele faptului ca gandesc astfel?

Multe dintre interpretarile negative distorsionate pe care le faci iti aduc niste beneficii, pentru
ca altfel nu le-ai mai face. Dar de cele mai multe ori dezavantajele generate sunt mai multe si
mai mari decat micile beneficii pe care le ai gandind astfel. Cauta o alterenativa care sa te ajte
sa obtii aceleasi beneficii, evitand insa dezavantajele.
6. Pun intrebari care nu au de fapt raspuns?

Cum sa schimb trecutul? Care este sensul vietii? De ce mi se intampla totul tocmai mie? De
ce este viata nedreapta? – toate aceste intrebari genereaza garantat emotii negative si nu au
nicio utilitate.
7. Gandesc in termeni de „totul sau nimic”?

Apoape totul este relativ. Oamenii nu sunt buni sau rai in totalitate. Fiecare dintre noi avem si
parti bune si parti mai putin bune.
8. Cred despre mine ca nu am nicio valoare doar pentru ca am gresit intr-o anumita
situatie?
Depresia te face sa crezi ca nu esti valoros/ valoroasa ca persoana. Orice poate sa greseasca
intr-o situatie sau alta, ceea ce nu inseamna ca acea persoana este mai putin valoroasa.
9. Sunt atent/a mai degraba la slabiciunile mele si uit de partile mele valoroase?
Atunci cand suntem deprimati, ignoram situatiile in care am avut succes in trecut, precum si
resursele la care am apelat atunci si care ne-ar putea ajuta si acum. Cum ai facut fata in trecut
problemelor cu care te-ai descurcat?
10. Ma invinovatesc pentru lucruri/ situatii care nu s-au intamplat din cauza mea?
Persoanele cu depresie se invinovatesc chiar si pentru faptul ca au depresie. Invoca lipsa de
vointa, slabiciunea si se critica pentru ca „nu sunt in stare sa se adune”. Depresia poate fi
depasita cu ajutor de specialitate iar faptul ca te invinovatesti pentru aceasta boala nu face
decat sa sporeasca emotiile negative.
11. Interpretez personal situatii care nu au nicio legatura cu mine.

Faptul ca uneori lucrurile nu merg, nu are nicio legatura cu noi insine si nici nu se intampla din
cauza noastra.
12. Ma astept sa fiu perfect/a?

Este imposibil sa faci totul perfect intotdeauna. Nu iti fixa standarde imposibil de atins, pentru
ca, atunci cand nu le vei atinge (cum e si firesc de altfel), te vei invinovati din nou si vei crede
despre tine ca nu esti capabil/a si competent/a. A accepta ca nu esti perfect nu inseamna ca
nu vei mai incerca sa faci lucrurile bine. Este important sa invatam din greseli, nu sa ne
blocam din cauza lor.
17
13. Astept mai multe de la mine decat de la cei din jurul meu?
Cum ai reactiona daca un prieten de-al tau ar gandi astfel? Fii la fel de ingaduitor cu tine
precum esti cu cei din jur.
14. Exagerez importanta anumitor evenimente?

Intreaba-te cu ce schimba un anumit eveniment viata ta. Ce va insemna acel eveniment
pentru tine peste 5 ani? Dar peste 10 ani? Isi va aminti cineva ceva din ceea ce pentru tine
pare acum o adevarata catastrofa? Dar tu iti vei mai aminti? Si daca da, te vei simti la fel de
rau? Probabil ca nu.
15. Ma ingrijorez pentru cum ar trebui sa fie lucrurile, in loc sa le accept si sa le fac afata
asa cum sunt?
In jurul nostru, in lume in general se intampla constant lucruri triste si nedrepte. Nu le poti
schimba pe toate, iar faptul ca aceste lucruri triste iti „alimenteaza” depresia, te impiedica sa
schimbi si ceea ce ai putea schimba.
16. Adeseori cred ca nu pot sa fac nimic pentru a schimba situatia in care sunt acum.
Pesimismul legat de sansele de a schimba ceva in ceea ce ne priveste, este central in
depresie. Ne face sa renuntam inainte de a incepe. Nu ai cum sa stii ca o problema nu are
solutie, pana cand nu vei incerca sa o rezolvi.
18
Aplicaţie
Gânduri negative versus Gânduri realiste
Bifează din lista de mai jos acele gânduri realiste care ar putea constitui contra argumente pentru
gândurile negative
.................. Sunt cateva lucruri la care mă pricep, de pilda ....................................... (un sport, muzica,
un hoby etc.).
.................. Mă descurc la şcoala dacă investesc un pic de timp si de efort.
.................. Cei din jur mă considera atractiv/a.
.................. Imi fac prieteni usor.
.................. Mă înteleg bine cu cei din jur.
.................. Sunt o persoana prietenoasa.
.................. Am cativa prieteni foarte buni.
.................. Mă descurc sa rezolv problemele cu care mă confrunt.
.................. Li se întâmpla multora sa isi piarda prietenul/ iubitul sau prietena/ iubita, iar dupa un timp
sa înceapa o noua relatie cu altcineva.
.................. Sunt oameni care mă iubesc foarte mult.
.................. Nu am necazuri (situatii problemătice) foarte des.
.................. Părinţii mei mă iubesc.
.................. SUNT cineva.
.................. Sunt cu adevarat interesat/a de .....................................................................
.................. Rezolv măjoritatea problemelor cu care mă confrunt.
.................. Dacă imi propun un obiectiv, fac tot posibilul sa il ating.
.................. Viitorul meu arata bine.
Sunt un/o
.................. bun/a prieten/a pentru cei din jurul meu.
.................. bun/a ascultator/oare, atunci când cineva vrea sa imi vorbeasca.
.................. persoana de încredere.
.................. persoana harnica, muncitoare.
.................. persoana amăbila.
.................. persoana cu simtul umorului.
.................. persoana capabila sa isi apere/ ceara drepturile.
.................. persoana capabila sa rezolve diverse probleme.
.................. persoana cu planuri de viitor.
Listeaza orice alt Gand Realist despre tine însuţi/ însăţi, care ar putea sa contracareze un Gand
negativ:
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...........................................
19
CUM IMI MONITORIZEZ PROGRESUL?
Cum stiu ca mă apropii de starea de bine?
În paginile următoare vei învata sa monitorizezi zilnic si săptămânal schimbarile care apar în starea ta.
Este important ca monitorizarea sa fie facuta împreună cu părinţii si clinicianul tău. Desi nevoia de
independenţă este fireasca si puternica în adolescenta, adolescentii cu depresie au de obicei nevoie
de sprijinul părinţilor lor.
Pe măsura ce starea ta se imbunatâteste, vei avea din ce în ce mai multa independenţă.
Vei învata:
Pasul 1: sa defineşti ce înseamnă pentru tine starea de bine.
Pasul 2: sa-ti pui zilnic anumite întrebari, ale caror raspunsuri le vei discuta cu părinţii tai pentru a
decide împreună dacă e nevoie sa contactezi psihologul.
Pasul 3: sa înregistrezi zilnic în jurnal starea de spirit pe care o ai, medicamentele luate (dacă e
cazul), orice alta informăţie relevanta.
Pasul 4: sa înregistrezi săptămânal în jurnal sumărizari ale emotiilor, comportamentelor, obiectivelor si
schimbarilor de pe parcursul săptămânii, pentru a le discuta cu psihologul.
Pasul 5: sa faci un grafic lunar al starii de bine, care te va ajuta sa evaluezi progresele facute si
eficienta tratamentului.
20
Pasul 1
Ce înseamnă starea de bine?
Defineşte cu ajutorul întrebărilor de mai jos ce înseamnă sa te simţi bine, rezonabil sau rău.
Ce înseamnă sa te simţi bine?
(de exemplu: am chef sa mă distrez cu prietenii mei, mă simt în stare sa fac planuri de viitor, gandesc
clar etc.)
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
..........................................................
Ce înseamnă sa te simţi rezonabil?

(de exemplu: fac ceea ce am de facut, dar mă lupt sa ajung la finalul zilei)
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
..........................................................
Ce înseamnă sa te simţi rău?

(de exemplu: simt ca nimic nu mai contează, mă simt vinovat pentru orice etc.)
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
..........................................................
Ce face ca depresia sa fie mai usor sau mai greu de dus?

Ai putea sa identifici când se înrăutăţeşte starea depresivă?
(de exemplu: încep sa mă simt foarte obosit)
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
Care sunt evenimentele stresante care iti înrăutatesc starea?

(de exemplu: mă cert cu prietenul meu)
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.........................................................................
Care sunt acele activităţi care crezi ca te-ar ajuta sa te simţi mai bine?
(de exemplu: vorbesc la telefon cu prietenele mele, merg la o sala de fitness etc.)
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
21
...................................................................................................................................................................
.........................................................................
În lista de mai jos sunt enumerate câteva activităţi care te-ar putea ajuta să te relaxezi.
Ce mă ajuta sa mă relaxez?
Fiecare persoană se relaxează făcând lucruri diferite. Bifează acele activităţi care te ajuta pe tine să te
relaxezi sau să te calmezi când eşti supărat/ă.
............. Merg la o sală de fitness

............. Alerg
............. Practic un sport (baschet, fotbal, tenis etc.)
............. Ascult muzică
............. Dansez
............. Practic un hobby (care?)
............. Mă plimb
............. Fac o baie/ un duş
............. Vorbesc cu un prieten la telefon
............. Mă întâlnesc cu un prieten
............. Citesc
............. Respir adânc si regulat
............. Îmi imaginez diferite scene plăcute
............. Altele (care?)
Care sunt obiectivele tale?

Pe termen scurt ....
(de exemplu: sa mă duc la şcoala în fiecare zi)
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.........................................................................
Pe termen lung ...

(de exemplu: sa mă simt iar fericit în relaţie cu prietena mea)
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.........................................................................
22
Pasul 2
Întrebările zilnice
Nu uita! Este important să discuţi răspunsurile la aceste întrebări cu părinţii si clinicianul tău.
Checklist zilnic
ÎNTREBARE CE ESTE DE FACUT?
1. Starea ta s-a înrăutăţit? Dacă răspunsul este DA, vorbeşte cu părinţii tai si
(ai identificat eventualele semne la pasul contactaţi imediat psihologul/psihiatrul.
anterior)
2. Astăzi te-ai gândit sa îţi faci rău? Dacă răspunsul este DA, vorbeşte cu părinţii tai si
contactaţi imediat psihologul/psihiatrul.
Dacă răspunsul este DA, vorbeşte cu părinţii tai si

3. Plănuieşti să îţi faci rău? contactaţi imediat psihologul. Dacă
psihologul/psihiatrul nu este disponibil, sunati
imediat la salvare.
Dacă răspunsul este DA, vorbeşte cu părinţii tai si

4. Astăzi ai încercat sa îţi faci rău? contactaţi imediat psihologul/psihiatrul. Dacă
psihologul/psihiatrul nu este disponibil, sunati
imediat la salvare.
5. Astăzi ai făcut lucruri distractive?
6. Plănuieşti vreo activitate pe care eşti

nerăbdător/oare sa o faci?
7. Prezinţi vreunul dintre următoarele

simptome?
- mă simt foarte neliniştit/a (inimă imi bate
mai tare decât de obicei si simt ca ceva
îngrozitor se va întâmpla) – anxietate,
atac de panica.
- nu pot sa adorm/ mă trezesc peste
noapte din somn - insomnie.
- sunt furios/oasă, am chef sa sparg
obiecte sau sa le fac rău celor din jur –
agresivitate, ostilitate. Dacă răspunsul este DA, vorbeşte cu părinţii tai si
- mă simt de parca voi exploda, îmi vine sa contactaţi imediat psihologul/psihiatrul.
urlu – agitaţie, iritabilitate.
- simt ca nu pot sa mă abţin de la a face
anumite lucruri, nu pot sa mă controlez /
impulsivitate.
- simt ca nu am stare, ca nu pot sa stau
liniştit/a – agitaţie motorie.
8. Prezinţi vreunul dintre următoarele

simptome?
- Mi se schimbă dispoziţia brusc. Acum mă
simt de parca aş conduce lumea iar 5
minute mai târziu parca totul merge rău.
- Mi se pare ca pot sa obţin/ realizez orice,
ca un super erou.
- Uneori gândesc atât de rapid încât abia
23
pot verbaliza toate ideile care îmi trec prin
cap.
- Nu simt nevoia de somn si nici nu sunt
obosit. Dacă răspunsul este DA, vorbeşte cu părinţii tai si
- Vorbesc foarte repede şi schimb rapid contactaţi imediat psihologul/psihiatrul.
subiectul.
- Cheltuiesc prea multi bani si am
probleme din cauza asta.
- Conduc cu viteza mare si uneori foarte
riscant.
- Mă gandesc tot timpul la sex.
- Spun cu voce tare lucruri de care altora le
este jena sau frica.
- Lucrurile din jurul meu imi distrag atentia
si nu pot sa mă concentrez.
- Mă simt mult mai sociabil si mai îndraznet
decât de obicei (de exemplu, imi sun
prietenii în mijlocul noptii).
- Am facut lucruri care nu mă
caracterizeaza si pe care ceilalti le-au
considerat exagerate, stupide sau
riscante.
24
Pasul 3
Jurnalul zilnic
Luna 1, Săptămâna 1
Data ........................ Raspunde zilnic la întrebariloe de mai jos. Raspunsurile vor fi
discutate împreună cu părinţii sau clinicianul tău.
Dacă raspunzi cu DA la una Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5 Ziua 6 Ziua 7
dintre întrebari, bifeaza casuta Luni Marti Miercuri Joi Vineri Sâmbăta Duminica
din dreptul zilei respective
Te simţi trist, deprimăt, fara √ √ √ √ √
speranta?
Ai interes scazut pentru ceea ce √ √ √ √ √

te înconjoara?Nu-ti face placere
sa faci nimic?
Listeaza toate medicamentele pe

care le iei:
....................................... √ √ √ √ √ √
....................................... √ √ √
.......................................
Ce alte simptome ai dori sa

monitorizezi?
▪ numărul de ore de somn
▪ mers la şcoala 5 5 5 5 5 5 5
▪ efecte secundare (dureri √ √ √ √
de cap)
▪ exercitii fizice
▪ activităţi relaxante √ √ √
▪ evenimente de viata
stresante
▪ hrana adecvata √
▪ consum de alcool/
droguri
Cum ai defini starea ta astazi?

(conform definiţiilor de la Pasul 1
– buna, rezonabila, rea)
25
Pasul 4
Jurnalul săptămânal
Luna 1, Săptămâna 1
Raspunde săptămânal la întrebările de mai jos.
Discuta raspunsurile cu părinţii sau clinicianul tău.
Data: .............................................
În jurnalul zilnic, ai raspuns cu DA la întrebarea 1 sau la întrebarea 2 pentru 4 sau mai multe zile?
Încercuieste răspunsul corect: DA NU
Descrie starea generala si comportamentele pe care le-ai avut în săptămâna anterioara (de exemplu:
cum ai dormit, nivelul energetic, pofta de măncare, consum de alcool, sentimentele fata de tine însuţi/
însăţi, abilitatea de a te concentra).
Exemplu: Nu am dormit prea mult săptămâna asta. Luni nu am fost la şcoala, dar în restul săptămânii
nu am mai lipsit.
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
........................................................................................
Descrie un eveniment stresant din viata ta întâmplat în aceasta săptămâna (de exemplu: îngrijorari
legate de sănătate, conflicte în familie sau cu prietenii, probleme la şcoala).
Exemplu: M-am certat cu mămă luni seara si am fost mai multe zile suparat pe ea.
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
........................................................................................
Descrie ce-ti doresti sa obtii cu ajutorul terapiei (de exemplu: sa mă înteleg mai bine cu prietenii, sa nu
mai fiu atât de iritabil la şcoala sau acasa).
Exemplu: Vreau sa dorm mai bine. Vreau sa mă bucur de întalnirile cu prietenul meu.
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
........................................................................................
Descrie progresele pe care le-ai făcut cu ajutorul tratamentului (de exemplu: sunt mai puţin iritabil la
şcoala si acasa, dar încă am probleme în a mă întelege bine cu prietena mea).
Exemplu: Am constientizat ca uneori mă înfurii fără motiv pe prietenul meu sau pe părinţii mei, atunci
când mă simt rău.
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
........................................................................................
Cum ai caracteriza starea ta de-a lungul săptămânii?
26
PASUL 5
Graficul lunar
Luna 1
Data: ........................................
Graficul pune în evidenta evoluţia stării tale de-a lungul unei lui întregi. Pentru fiecare săptămâna vei
alege simbolul care descrie cel mai bine starea ta în respectiva săptămâna. Noteaza scurte comentarii
care te vor ajuta sa discuţi progresul sau lipsa lui, împreună cu medicul/ psihologul tău. Nu te
descuraja dacă ti se pare ca starea ta nu se îmbunătăţeşte.
Aminteşte-ti!
➢ Tratamentul începe sa funcţioneze după cel puţin o luna.
➢ Clinicianul poate sa facă schimbări pentru a îmbunătăţi tratamentul.
Bine Rezonabil Rău
Săptămâna 1 Săptămâna 2 Săptămâna 3 Săptămâna 4
Comentarii:
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.........................................................................
27
Anexe
MONITORIZARE LUNA 1
JURNALUL ZILNIC
LUNA 1, SĂPTĂMÂNA 1
Data ........................ Raspunde zilnic la întrebarile de mai jos. Raspunsurile vor fi

dintre întrebari, bifeaza casuta din Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
dreptul zilei respective
Te simţi trist, deprimăt, fara

speranta?
Ai înteres scazut pentru ceea ce

te înconjoara?Nu-ti face placere
sa faci nimic?
Listeaza toate medicamentele pe

care le iei:
.......................................
.......................................
.......................................

monitorizezi?
▪ numărul de ore de somn
▪ mers la şcoala
▪ efecte secundare (dureri
de cap)
▪ activităţi relaxante
stresante
▪ hrana adecvata
▪ consum de alcool/ droguri
▪

(conform definiţiilor de la Pasul 1
– buna, rezonabila, rea)
28
JURNALUL SĂPTĂMÂNAL

Data: .............................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
Descrie progresele pe care le-ai facut cu ajutorul tratamentului (de exemplu: sunt mai puţin iritabil la
şcoala si acasa, dar înca am probleme în a mă întelege bine cu prietena mea).
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
29
JURNALUL ZILNIC

dintre întrebari, bifeaza casuta Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminica

speranta?
Ai înteres scazut pentru ceea

ce te înconjoara?Nu-ti face
placere sa faci nimic?
Listeaza toate medicamentele

pe care le iei:
.......................................
.......................................
.......................................

monitorizezi?
▪ numărul de ore de
somn
▪ mers la şcoala
▪ efecte secundare
(dureri de cap)
stresante
▪ hrana adecvata
droguri
▪

(conform definiţiilor de la Pasul
1 – buna, rezonabilă, rea)
30

Data: .............................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
31
JURNALUL ZILNIC


speranta?


pe care le iei:
.......................................
.......................................
.......................................

monitorizezi?
somn
▪ mers la şcoala
(dureri de cap)
stresante
▪ hrana adecvata
droguri
▪

32

Data: .............................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
33
JURNALUL ZILNIC


speranta?


pe care le iei:
.......................................
.......................................
.......................................

monitorizezi?
somn
▪ mers la şcoala
(dureri de cap)
stresante
▪ hrana adecvata
droguri
▪

34

Data: .............................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
.......................................................................................................
35
GRAFICUL LUNAR
LUNA 1
Data: ........................................
Graficul pune în evidenta evolutia starii tale de-a lungul unei lui întregi. Pentru fiecare săptămâna vei
alege simbolul care descrie cel mai bine starea ta în respectiva săptămâna. Noteaza scurte comentarii
care te vor ajuta sa discuti progresul sau lipsa lui, împreună cu medicul/ psihologul tău. Nu te
descuraja dacă ti se pare ca starea ta nu se imbunatâteste.
Aminteşte-ti!
➢ Tratamentul începe sa functioneze dupa cel puţin o luna.
➢ Clinicianul poate sa faca schimbari pentru a imbunatâti tratamentul.
Bine În regula Rău
Săptămâna 1 Săptămâna 2 Săptămâna 3 Săptămâna 4
Comentarii:
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
..........................................................
36
Bibliografie selectivă
1. Wells, K.C., Albano, A.M, Parent Involvement in CBT Treatment of Adolescent Depression:
Experiences in The Treatment For Adolescent With Depression Study, Cognitive And Behavioral
Practice, Nr. 12 Pag. 209-220, 2005;
2. Timbremont, B., Braet, C., Brief Report: A Longitudinal Investigation Of The Relation Between A
Negative Cognitive Triad And Depressive Symptoms in Youth, Journal Of Adolescence, Nr. 29,
453-458, 2006;
3. Spielmans, G.I., Pasek, L.F., Mcfall, J.P., What Are The Active Ingredients in Cognitive And
Behavioral Psychotherapy For Anxious And Depressed Children? A Meta-Analytic Review,
Clinical Psychology Review, 2007;
4. Segrin, C., Social Skills Deficits Associated With Depression, Clinical Psychology Review, Vol. 20,
No. 3, Pag. 379–403, 2000;
5. Russ, S.W., Ollendick, T.H., Handbook of Psychotherapies with Children and Families, Kluwer
Academic/ Plenum Publishers, New York, 1999;
6. Riso, L.P., Miyatake, R.K., Thase, M.E., The Search for Determinants of Chronic Depression: A
Review Of Six Factors, Journal Of Affective Disorders, Nr. 70, Pag. 103-115, 2002;
7. Reinecke, M. A., Simons, A., Vulnerability to Depression among Adolescents: Implications for
Cognitive-Behavioral Treatment, Cognitive and Behavioral Practice, Nr. 12, Pag. 166-176, 2005;
8. Muris, P. şi Colab., Protective and Vulnerability Factors of Depression in Normal Adolescents,

Behavior Research and Therapy, Nr. 39, Pag. 555-565, 2001;
9. Muris, P., Meesters, C., Spînder, M., Relationships between Child and Parent - Reported
Behavioral Înhibition and Symptoms of Anxiety and Depression în Normăl Adolescents,
Personality and Îndividual Differences, Nr. 34, Pag. 759-771, 2003;
10. Muris P., Van Der Heiden, S., Anxiety, Depression and Judgements about the Probability of
Future Negative and Positive Events în Children, Anxiety Disorders, Nr. 20. Pag. 252-261, 2006;
11. Mezulis, A.H., Hyde, J.S., Abramson, L.Y., The Developmental Origins of Cognitive Vulnerability
to Depression: Temperament, Parenting and Negative Life Events in Childhood as Contributors to
Negative Cognitive Style, Developmental Psychology, Vol. 42, No. 6, 1012–1025, 2006;
12. Van Lang, N. D.J., Ferdinand, R., Verhulst, F., Predictors of Future Depression in Early and Late
Adolescence, Journal Of Affective Disorders, Nr. 97, Pag. 137-144, 2007;
13. Laitinene-Kris Pijn, S., Van Der Ende, J., Verhulst, F.C., The Role of Pubertal Progress in The
Development Of Depression in Early Adolescence, Journal Of Affective Disorders, Nr. 54, Pag.
211-215, 1999;
14. Kochman, F.J şi Colab., Cyclothymiacs Temperament as a Prospective Predictor of Bipolarity and
Suicidality în Children and Adolescents with Major Depressive Disorder, Journal Of Affective
Didorders, Nr. 85, Pag. 181-189, 2005;
15. King, C.A., Knox, M.S. şi Colab, Major Depressive Disorder in Adolescents: Family Psychiatric
History Predicts Severe Behavioral Disinhibition, Journal Of Affective Disorders, Nr. 90, Pag. 111-
121, 2006;
16. Johnson, J.G, şi Colab., Personality Disorder Traits Associated With Risk For Unipolar Depression
During Middle Adulthood, Psychiatry Research, Nr. 136, Pag. 113-121, 2005;
17. Hewitt, P. L. şi Colab., Perfectionism in Children: Association With Depression, Anxiety And
Anger, Personality And Individual Differences, Nr. 32, Pag. 1049-1061, 2002;
37
18. Havisto, A şi Colab., Factors Associated with Depressive Symptoms Among 18-Year-Old Boys: A
Prospective 10 Year Follow-Up Study, Journal Of Affective Disorders, Nr. 83, Pag. 143-154, 2004;
19. Julie T., Depresion Wellness Guide for Parents of Children and Teens with Depression, Families
for Depression Awareness, septembrer 2005;
20. Julie T., Depresion Wellness Guide for Teens with Depression, Families for Depression
Awareness, September 2005;
21. Martell, C. R., Addis M. E., Jacobson N. S., Depression în Context . Strategies for Guided Action,
WW Norton, New York, 2004;
22. Martell, C. R., Addis M. E., Overcoming Depresion One Step at a Time. The New Behavioral
Activation Approach to Getting Your Life Back, WW Norton, New York, 2004;
23. Keith J. P., Weinman, J. A., Perceptions of Health and Illness, Harwood Academic Publishers,
Olanda, 1997.
http://mentalhealth.samhsa.gov/cmhs/communitysupport/toolkits/family/
http://www.psychoeducation.com/programs.htm
http://www.keepkidshealthy.com/welcome/conditions/depression.html
38

Self Help Depresie Adolescenti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Self Help Depresie Adolescenti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cum să faci faţă depresiei

Material de sprijin pentru adolescenţii cu depresie

Depresia este boala care te face sa te simti astfel.

Te-ai gandit vreodata sa iti faci rău?

Cui poti sa ceri ajutorul?

▪ Unui medic sau psiholog

Unul din opt adolescenti sufera de depresie.

Depresia se manifestă întotdeauna la fel?

Nu. Exista mai multe feluri de depresie.

Tulburarea bipolara se caracterizeaza prin alternanta starilor de dispozitie, de la extrem de pozitiva

Cu ajutorul tratamentului pentru depresie:

Cum se trateaza depresia?

Cum mă voi face bine?

Spune NU alcoolului si drogurilor

Adolescentii cu depresie apeleaza adesea la alcool si droguri in incercarea de a scapa

Ce se intampla dacă nu vreau sa vorbesc cu psihologul meu?

Ce se intampla dacă nu vreau sa iau medicamente?

Ele ajuta la imbunatatirea functionarii normale in viata de zi cu zi a persoanelor cu depresie.

0-9 puncte: nu prezinti semne de depresie;

Cele mai frecvente distorsiuni cognitive

4. Ignorarea aspectelor pozitive

5. „E numai vina mea”

6. Tirania lui „Trebuie”

Să identificăm erorile de interpretare?

Evenimentul (ce s-a întâmplat) Gândul negativ Distorsiunea cognitivă

1. .......................................... .......................................... ......................................

2. ........................................... ........................................... .......................................

3. ........................................... ........................................... .......................................

4. ........................................... ........................................... .......................................

5. ........................................... ........................................... .......................................

6. ........................................... ........................................... ........................................

7. ........................................... ........................................... ........................................

Pentru a modifica aceste ganduri negative, incearca sa raspunzi la urmatoarele intrebari:

Exista interpretari alternative care ar putea fi mai apropiate de realitate?

Care sunt consecintele faptului ca gandesc astfel?

Ce eroare de interpretare fac?

Exemple de abordare a catorva ganduri automate:

Am sunat-o pe Tristeste -100 Probabil ca l-a Concluzia ta este prematura si ai Tristeste - 30

Discutie cu Nesigur – Sunt incapabil sa Ai gandit in „alb - negru”; de Nesigur – 50

Andrei nu a Tristete – 100 Nu ii pasa de Nimeni nu poate sa citeasca Tristete – 40

La terasa cu Nelinistit – 70 Trebuie sa „par” Ei doresc sa te vada pe tine, Nelinistit – 20

1. Confund gandurile cu realitatea?

2. Trag concluzii prematur?

4. Care sunt consecintele faptului ca gandesc astfel?

5. Care sunt avantajele si dezavantajele faptului ca gandesc astfel?

6. Pun intrebari care nu au de fapt raspuns?

7. Gandesc in termeni de „totul sau nimic”?

11. Interpretez personal situatii care nu au nicio legatura cu mine.

12. Ma astept sa fiu perfect/a?

14. Exagerez importanta anumitor evenimente?

Ce înseamnă sa te simţi rezonabil?

Ce înseamnă sa te simţi rău?

Ce face ca depresia sa fie mai usor sau mai greu de dus?

Care sunt evenimentele stresante care iti înrăutatesc starea?

............. Merg la o sală de fitness

Care sunt obiectivele tale?

Pe termen lung ...

ÎNTREBARE CE ESTE DE FACUT?

Dacă răspunsul este DA, vorbeşte cu părinţii tai si

Dacă răspunsul este DA, vorbeşte cu părinţii tai si

5. Astăzi ai făcut lucruri distractive?

6. Plănuieşti vreo activitate pe care eşti

7. Prezinţi vreunul dintre următoarele