Acordarea parametrilor regulatorului într-un sistem de reglare

automată a nivelului
- Schema bloc a unui SRA pentru reglarea presiunii
- Rolul blocurilor componente .
- Descrierea funcţionării după schema bloc.
- Legi de reglare.
- Mărimi de intrare/ieşire.

Fişa de documentare . SRA pentru reglarea nivelului

Reglarea nivelului

Nivelul unui lichid reprezintă cota suprafeţei libere a lichidului dintro incintă
şi reflectă volumul, masa unui lichid reţinut în incinta respectivă.
Nivelul se măsoară în unităţi de lungime. Valoarea lui este indicată în raport
cu un nivel de referinţă. Măsurarea nivelului poate fi continuă, atunci când evaluarea
măsurandului se face în permanenţă sau în puncte, atunci când se urmăreste doar
atingerea unor nivele critice ale nivelului.
Metodele de măsurare pot fi directe în cazul în care se determină lungimea
substanţei a cărei nivel se măsoară sau indirecte, când nivelul se determină prin
intermediul unor mărimi intermediare, ca: presiunea, masa, atenuarea unei radiaţii etc.
Măsurarea nivelului presupune cunoaşterea unor date suplimentare privind relaţia
nivel — volum, densitate.
În general reglarea nivelului nu cere o precizie ridicată a modalităţii de menţinere
a nivelului la anumite cote. Din aceasta cauză regulatoarele bipoziţionale sunt cele mai
des utilizate. Depinde de instalaţia tehnologică în care se impune păstrarea nivelului şi
în ce condiţii acest nivel trebuie menţinut.
 Reglarea nivelului: 1 – regulatoare R; 2 – electropompe; M – măsură.

De regulă viteza de variaţie a înălţimii unui lichid într-un rezervor este proporţională
cu diferenţa debitelor de intrare şi ieşire şi invers proporţională cu suprafaţa
rezervorului. Acest lucru permite utilizarea unui regulator continuu de tip P.

De reţinut:
 Regulatoarele folosite pentru nivel sunt de tip P şi PI.
 La regulatoarele P se reduce apreciabil suprareglajul, conduce la un
timp tranzitoriu tr scurt, dar introduce o eroare staţionară mare.
  La regulatoarele PI se anulează eroarea staţionară la intrare treaptă,
însă apare un suprareglaj mai mare decât la regulatorul P, şi la o
valoare mare a timpulul tranzitoriu tr.

Exemple de sisteme de reglare automată a nivelului

a) Schemele cele mai utilizate pentru reglarea automată a nivelului sunt date în
figura a şi b. Dacă acţiunea perturbatoare este variaţia debitului de ieşire, organul de
reglare se montează pe conducta de intrare (fig.a). Dacă acţiunea perturbatoare este
variaţia debitului de intrare, organul de reglare se montează pe conducta de ieşire
(fig.b). Cele mai utilizate sisteme de reglare sunt cele cu acţiune continuă (regulator de
tip PI sau P), precum şi sistemele de reglare bipoziţionale.
La recipientele sub presiune, variaţia nivelului se poate produce datorită
variaţiilor bruşte ale presiunii. În aceste situaţii este recomandabilă utilizarea schemei
de reglare automată din fig.c.
În această schemă există o buclă de reglare a debitului de evacuare, formată din
traductorul de debit Tr2, regulatorul R2 şi elementul de execuţie EE. Mărimea de intrare
pentru regulatorul R2 este dată de regulatorul de nivel R1, pe baza informaţiilor primite
de la traductorul de nivel Tr1 şi de la elementul de referinţă Rf.

Reglarea automată a nivelului.

Dacă presiunea p creşte brusc, debitul de evacuare tinde să crească. În consecinţă,

regulatorul de debit reacţionează imediat, dând comanda de micşorare a debitului de
evacuare, înainte ca nivelul să varieze în mod substanţial. Dacă perturbaţia constă într-
o creştere a debitului de intrare, regulatorul de nivel R1 impune o mărime de intrare mai
mare la regulatorul de debit R2. În acest fel, bucla de reglare a debitului realizează
creşterea impusă a debitului de evacuare, astfel încât nivelul să se stabilească la
valoarea prescrisă. Un asemenea sistem de reglare automată, în care o buclă
principală subordonează o buclă de reglare interioară, se numeşte sistem de reglare în
cascadă.

Reglarea nivelului de lichid într-un rezervor.

 Acordarea parametrilor regulatorului într-un sistem de reglare
automată a temperaturii
- Schema bloc a unui SRA pentru reglarea temperaturii
- Rolul blocurilor componente .
- Descrierea funcţionării după schema bloc.
- Legi de reglare.
- Mărimi de intrare/ieşire.
SRA pentru reglarea temperaturii
Reglarea temperaturii
Sistemele de reglare automată a temperaturii sunt printre cele mai utilizate atât
în economie cât şi în aplicaţii casnice. Din punct de vedere al destinaţie sistemele de
reglare automată a temperaturii pot fi sisteme pentru instalaţii frigorifice sau sisteme
pentru instalaţii de încălzire.
În multe situaţii, schemele pentru măsurarea temperaturii sunt incluse în bucle
de reglare a temperaturii pentru incinte termostate. Dacă încălzirea se face electric, nu
este indicat ca alimentarea schemei de măsurare să se facă de la aceeaşi sursă de
putere ca şi rezistorul de încălzire, deoarece pot apare cuplaje parazite importante,
care măresc histerezisul temperaturii reglate. În acest caz este indicat ca alimentarea
pentru încălzire să se realizeze în curent alterenativ, iar alimentarea schemei de
măsurare în curent continuu.
În cele mai simple instalaţii termice, schema bloc a unui sistem de reglare a
temperaturii este cea din fig. 1.
Sistemele de reglare a temperaturii din instalaţiile frigorifice sunt realizate, în
majoritatea cazurilor, prin intermediul echipamentelor specializate cu acţiune continuă
sau cu regulator bipoziţional.
În instalaţiile termice la care timpul mort este mare, este necesară utilizarea
sistemelor de reglare cu regulator PID sau PI. În unele situaţii, când timpul mort este
foarte mare (Tm > T), se impune utilizarea unor regulatoare speciale (cu acţiune prin
impulsuri).

Fig. 1. Schema bloc a unui sistem de
reglare a temperaturii
Temperatura t din incinta 1 este
realizată prin intermediul
serpentinei 2, parcursă de agent
termic (atunci când t > t0, unde t0
este temperatura mediului
ambiant) sau de agent de răcire
(atunci când t < t0). Dacă
temperatura t are tendinţa să
crească, regulatorul R comandă
micşorarea secţiunii de trecere a
organului de reglare – în cazul
instalaţiilor de încălzire – sau
mărirea secţiunii de trecere – în
cazul instalaţiilor frigorifice.
Exemplu de sistem de reglare automată a temperaturii, cu structură evoluată

1. Pentru obţinerea unor performanţe superioare la reglarea automată a

temperaturii se poate adopta un sistem de reglare în cascadă (Fig. 2).

Fig. 2. Reglarea
automată a
temperaturii

Bucla de reglare automată a temperaturii, conţinând traductorul de temperatură

Tr1 şi regulatorul R1, include o buclă de reglare a debitului, formată din traductorul de
debit Tr2, regulatorul R2 şi elementul de execuţie EE.
Dacă temperatura t tinde să scadă faţă de valoarea prescrisă, regulatorul de
temperatură R1 impune o valoare prescrisă mai mare la regulatorul de debit R2. Bucla
de reglare interioară stabileşte debitul la noua valoare prescrisă, astfel încât temperatura
t creşte, revenind la valoarea impusă.
Sistemul de reglare în cascadă reacţionează foarte eficace la o perturbaţie de tipul
unei variaţii a presiunii agentului termic la intrare.
Dacă presiunea creşte brusc, creşte şi debitul agentului termic, existând tendinţa
ca temperatura t să crească.
Creşterea debitului este sesizată de traductorul Tr2 şi, în consecinţă, regulatorul
R2 acţionează imediat, dând comanda de micşorare a secţiunii de trecere a organului de
reglare. Debitul este adus la valoarea impusă înainte ca temperatura din incintă să aibă
variaţii importante.
 Fişă de lucru

Reprezentarea schemei bloc pentru reglarea temperaturii în cazul unui fier de călcat

Competenţe vizate:
- Elaborează scheme bloc pentru diferite posibilităţi de reglare automată a unui proces

- Analizează modul de conectare a elementelor componente pentru realizareaa unui SRA

cu structură evoluată

Obiective vizate:
Această activitate vă va ajuta să reprezentaţi schema bloc pentru o instalaţie de reglare automată
a unui parametru pentru o schemă dată.

Durata: 30 minute.

- Analizaţi schema funcţională a sistemului de reglare a temperaturii în cazul unui fier de

călcat redată în figura

Sistem de reglare automată a temperaturii unui fier electric de călcat

 - reprezentaţi schema bloc pentru schema din figura 1.3.;
- indicaţi tipul de reglare realizat cu această schemă;
- realizaţi o scurtă prezentare a modului de funcţionare pentru schema

Evaluare:

Schema bloc a SRA cu schema funcţională este prezentată în figura.

Resortul de contact se comportă ca un comutator bipoziţional, iar reglarea este bipoziţională.

Schema bloc a SRA cu schema de funcţională din figura 1