Substantivul reprezintă clasa lexico-gramaticala de cuvinte (sau partea de vorbire) care morfologic în

limbile in care exista flexiune se caracterizează prin declinare (d.p.d.v sintactic) si se distinge semantic
prin caracteristica de a denumi clase de obiecte sau indivizi, si mai rar obiecte si indivizi unici. Face
parte dintre clasele lexico-gramaticale deschise adică clasa substantivului fiind extrem de numeroasa si
apta oricând de a primi noi termeni. Alături de verb reprezintă, in calitate de cap de grup ( grupul
nominal) servește la definirea tuturor celorlalte clase morfologice si anume, articolul, pronumele,
numeralul si adjectivul. Definiția substantivului diferă de la un tip de gramatica la altul oscilând intre
definițiile predominant noționale – Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumește
obiectul in sensul larg al acestui termen si anume ființe, lucruri, acțiuni, stări.
Grupul Nominal – denumește clase de obiecte in sens larg, adică : 1.Ființe : om; părinte; fata
2. Lucruri : loc, carte, sac,
3. Fenomene ale naturii : ceata, vânt,
4. Acțiuni- scriere, vedere, desenare,
5. Stări : bucurie, tristețe, criza,
6. Însusiri : frumusețe, bunătate, înțelepciune

Dihotomizarea substantivului
Substantivul se clasifica dupa mai multe criterii : 1. Dupa natura denumirii, intalnim subst. comune si
subst. proprii.
Subst comune denumesc obiecte de acelasi fel fara a le distinge, de asemenea subst concrete animate
sau neanimate, numai ca nu le numim, sau subst numarabile. Subst comune constituie categoria cea
mai numeroasa – 80% dintre subst sunt subst comune, se scriu intotdeauna cu initiala mica
Subst proprii- denumesc anumite obiecte individualizate pentru a le deosebi de altele din aceeasi
categorie. Numele proprii alcatuiesc un sistem de denominatie fiind atribuite unor obiecte desemnate
prin numele comune. Substantivele proprii se incadreaza in numeroase grupe semantice : - NUME
PROPRII DE PERSOANE ( ANTROPONIME) : Maria, George, Grigore, dar si nume de familie
: Popescu etc. personaje principale : Harap-Alb, Păcală, Scufita-Rosie
- TOPONIME : -URBANONIME : Tg-jiu, Cluj
-HIDRONIME : JIU,
- ORONIME : Muntii Bugeci
-NUME DE STRAZI SI CARTIERE : Râul doamnei
-ATRONIME : Saturn, carul mare, gemeni, luna, pamantul
-DENUMIRI DE INSTITUTII : Facultatea de Litere

Substantivele proprii prezinta toate categoriile gramaticale ale substantivelor :

-gen
-numar
-caz
-determinare

Principala distinctie intre subst. proprii si cele comune in scris este de natura ortografica :
Numele proprii se scriu cu initiala majuscula. In cee ce priveste genul subst prorpii au 3
genuri :-masculin
 -feminin
-neutru

Fixarea lor la o anumita clasa de gen se face fie dupa genul subst comun care desemneaza
obiectul.

Dupa structura morfematica substantivele se dihotomizeaza in :

-Nominale simple
-Subst compuse
-Locutiuni substantivale ( colocatii)
Subst simple sunt si comune si proprii find formate dintr-un sg lexem. Ele pot fi cuvinte de
baza nederivate si anume : carte, stilou, Ana. Sau cuvinte derivate cu sufixe : copilas, alunis,
clujean, sau subst simple create prin derivarea regresiva- forme nominale provenite din verbe :
din verbul “ a auzi” avem “ auz” “ a canta- cant, picture-pictor

Subst compuse sunt unitati lexicale provenite din minimum doua morfeme independente care
pot exista in limba si separate, convergenta se face prin alaturare si se scriu aproape
intotdeauna cu cratima : prim-balerina, rea-credinta, redactor-sef, etc
Subst compuse prin contopire : faradelege, dacoroman,scurtmetraj, Campulung, Delavrancea

Alte subst compuse sunt formate din elemente tematice : sufixoide, prefixoide : caligrafie,
cacofonie ( sunet urat) pinacoteca
Subst compuse prin abreviere : P.L.A.F.A.R. ROMARTA, T.A.R. M
Subst compuse din initiale se pot scrie cu sau fara punct, si se pronunta cu accent pe ultima
silaba.

Colocatiile substantivale ( locutiunile) – COLOCATIILE sunt grupuri de lexeme cu sens

unitart si comportament morphologic de substantiv. Spre deosebire de subst compuse al caror
grad de sudura este foarte avansat, substantivele care alcatuiesc locutiule, isi pierd indentitatea
semantica si ocupa o ordine fixa in grupul locational
EX : tragere de inima, aprindere de plamani, dare de mana, orbul gainilor

Locutiunile substantivale propvin din conversiunea unor locutiuni verbal : parere de rau- ai
parea rau
- Al trage inima- tragere de inima
- A tine minte- tinere de minte

Colocatiile substantivale contin in structura lor cel putin un substantiv, si au comportamnet

grammatical al substantivului : se flexioneaza, se declina, se articuleaza, si indeplinesc functii
sintactice ( Exceptie fac colocatiile substantivale straine care se utilizeaza ca atare : coup de foudre,
dolce farmiente, axis mundi)

Avanad in vedere semantico-gramatical subst se imparte in : nominale abstracte

-subst masive
-subst colective
-subst verbele
-subst adj
Subst abstracte- repr o subclasa de nominale care denumesc entitati nominale nepercetive senzoriale
: curaj, bunatate, cinste, etc, dusmanie, posesiv, constiinta, adevar

Subst abstracte pot fi considerate nominale nonnumarabile : cinste, lene, calm

Subst massive conform G.ARL. o subclasa a subst comune care desemneaza materia nediferentiata
care nu poate fi impartita in entitati discrete : apa, aur, nisip, sange, vin etc. Caracterul masiv este
determinat de un determinative cantitativ de tipul : mult, destul, putin, nsite (uneori)
Masivele sunt nonnumarabile cu forma unica de sg si pl

Substantivele collective – repr. Subst caracterizate semantic prin referirea la o entitate prezenta ca
ansamblu de unitati repartizate in diferite clase lexicale : neam, popor, familie, barou, flota, juriu, liga,
troaie, cireada, vartet.
Subst verbale- sunt subclase care au caract gramaticale de subst si de verb : cangtare, navigatie,
alergare, neuter- cules, dezgust, ales, foarte putine sunt masculine
Genul substantivelor este fix si consituie principalul reper pentru formarea plurarului si a cazurilor. In
L.R.C exista 3 genuri : -masculin
-fem
-neutru
Genul masculine admite contextele 1-2 , acest-acesti
Substantivele feminine admit contextele : o-doua, ( o scoala, doua scoli) aceasta-aceste
Neutrele admit contextele : Un-doua ( un popor-doua popoare) acest-aceste
La singular neutral este identic formal cu masculinul : un creion (doua creioane) , un om( doi oameni)
Masculinele si neutrele au la singular urmatoarele terminatii identice : - u silabic ( codru-codri ; teatru)
- I vocalic ( Colibri; taxi)
- I semivocalic ( roi; cui)
- E accentuat (piure)
- O vocalic ( studio)

Substrantivele feminine au urmatoarele terminatii : -a accentuat si neaccentuat ( Basma,

acadea, stea, soia)
-ă ( mamă)
-E (femeie)
-I ( zi, tanti)
-o ( cacao)