CUPRINS 2

2 /„Arta de a reu[i”, interviu realizat de Delia PETRESCU

6 / Asigurarea securit`]ii obiectivelor militare,
prof. univ. dr. Mihai TURCU, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
8 / Psihologia militar` româneasc` la 150 de ani
de la înfiin]area Statului Major General, Cecilia SFETCU
9 / Eveniment [tiin]ific de înalt` ]inut`, dr. Drago[
VLAD, Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`, Bucure[ti
10
10 / Interviul de selec]ie, psiholog George C`t`lin TUDOR,
Direc]ia General` de Informa]ii a Armatei Bucure[ti
13 / R`zboi [i migra]ie, asist. univ. MARIA STOICOVICI,
Academia Tehnic` Militar`, Bucure[ti
18 / Sindromul arderii complete, psiholog dr. AURELIA
CAN~, Direc]ia Contrainforma]ii [i Securitate Militar`
13
21 / Educa]ia religioas` [i mediului militar,
Florina COMAN
27 / Managementul incidentelor critice, 27
psiholog Giulia NEGUR~, Statul Major General
30 / Stresul posttraumatic, psiholog Maria-Magdalena
MACARENCO
21
32 / Rela]iile publice în gestionarea crizelor
politico-militare, Loredana TIFINIUC
35 / Comportamentul de am#nare, psiholog dr. Traian
MANEA , Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`, M.Ap.N.,
prof. univ. dr. Mirela MANEA, Universitatea de Medicin` [i Farmacie 47
„Carol Davila”, Bucure[ti, psiholog dr. Elisabeta ALEXE, Spitalul de
Psihiatrie „Al. Obregia”, Bucure[ti, psiholog Ion BADILA, Cabinet individual
de psihologie, Bucure[ti
38 / Justi]ia organiza]ional` în perioadele de criz`,
psiholog dr. Aurelia CAN~, Direc]ia Contrainforma]ii [i Securitate Militar`,
psiholog C`t`lin DUMITRESCU, DGIA
30
42 / Ai cui sunt copiii no[tri?, psiholog Petronela Iuliana
ALECU, I.P.J. Giurgiu 52
47 / Strategii de înv`]are ale studen]ilor, prof. univ. dr.
Mirela MANEA, student Mihnea Costin MANEA, student Luciana
GAVRIZI, Universitatea de Medicin` [i Farmacie „Carol Davila”
52 / Lupta [i psihicul, maior psiholog George GÎDEA, c`pitan 59
psiholog Iulian }~RANU, Biroul coordonare selec]ie [i asisten]`
psihologic`, Statul Major General
59 / Moralul \n teatrele de opera]ii militare,
psiholog, Simona-Nicoleta SASU

TRUSTUL DE PRES~ CONSILIUL {TIIN}IFIC: Revista Spirit militar modern se afl`

AL MINISTERULUI AP~R~RII NA}IONALE la pozi]ia 5041 din Catalogul
REDAC}IA PERIODICE Cdr. dr. (r) EDMOND CRACSNER publica]iilor difuzate de RODIPET.
Revista Spirit militar modern a fost fondat`, \n anul 1938, Prof. univ. dr. colonel (r) Revista „Spirit militar modern“ public`
SEPTIMIU CHELCEA, colonel (r) articole pe teme de psihologie,
de generalul dr. CONSTANTIN ATANASIU TUDOR NICULA, colonel dr. sociologie [i teoria educa]iei, cu
SPIRIT MILITAR MODERN Redactor coordonator: MARIAN POPA, colonel (r) dr. aplicabilitate la domeniul militar.
www.presamil.ro DELIA PETRESCU DUMITRU POPOVICI, Redac]ia nu-[i asum`
e-mail: delia.petrescu@presamil.ro dr. MIHAI TURCU
Anul XVIII „ 1-4 (119-122) / DIFUZARE: tel. 327.52.60/160
responsabilitatea pentru punctele de
Tel. 322.66.34, 327.82.87/128 vedere exprimate de autori.
2009 ADRESA REDAC}IEI:
Tehnoredactare computerizat`: Manuscrisele nu se înapoiaz`.
B-dul Unirii nr. 57, bloc E4,
Redactor-[ef: ROXANA MATEI ISSN: 1223-172X
sector 3, Oficiul Po[tal 4,
Maior dr. FLORIN {PERLEA Culegere: PETRU}A RUSU C.P. 4-159, Cod 030827, Bucure[ti Tip`rit la Centrul Tehnic-Editorial
Corectur`: OPRINA MELCIOIU al Armatei
Tel. 021/322.66.34 smm@presamil.ro
Foto copert`: EUGEN MIHAI C. 668/2009 0145

SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009 1

 „Arta de a reu[i”
„ Interviu cu psiholog dr. Aurelia CAN~,
Direc]ia Contrainforma]ii [i Securitate Militar`
– |n ultimul timp
suntem bântui]i de tot
felul de „crize”: econo-
mic`, financiar`, moral`,
politic`, de imagine, de
comunicare, institu-
]ional`, educa]ional`,
rela]ional`, a vârstei, a
ie[irii la pensie înainte
de vreme, a înc`lzirii
globale, a s`n`t`]ii [i de
multe alte feluri, pân` la
urm` o criz` a propriei
existen]e. Cum facem s`
le dep`[im, p`strând un
psihic cât mai pu]in
afectat, pentru c` este
imposibil ca încerc`rile
prin care trecem s` nu
lase urme?
– Toate aceste încerc`ri,
desigur, las` urme la nivelul
fiec`rei persoane îns`, pentru
a fi dep`[ite, noi, psihologii,
consider`m c` primul demers
ameliorativ este acela de a
în]elege fiin]a uman` [i a
încerca s`-i îmbun`t`]im
func]ionarea. Îmi permit s`-l
citez pe Maslow, un mare
psiholog umanist american
2 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
Interviu realizat de Delia PETRESCU
care spunea: „Dac` vom situa]ii noi. De aceea [i noi, Exist` o carte, scris` de
reu[i s` îmbun`t`]im natura psihologii, am mutat accentul James T. Mangan, [i
uman`, atunci vom de pe selec]ia personalului, publicat` în 1970, sub titlul
îmbun`t`]i totul [i astfel vom spre personalitatea eficient`, „Arta de a reu[i” care face
înl`tura cauza dezordinii concepând programe care s` referire tocmai la aceste
mondiale.” Pentru a face ajute oamenii s`-[i aspecte. Autorul american,
modific`ri în mediul extern contruiasc` acest nou tip de formulând câteva principii
trebuie s` începem prin a personalitate. Ideal ar fi s`-i generale, te ajut` s` te
schimba ceva înl`untrul putem determina pe indivizi valorizezi, s`-]i fructifici
nostru. Este lucrul cel mai s` conceap` lumea realist, s` capacit`]ile chiar dac` nu-]i
dificil, dar [i cel mai important o accepte a[a cum este, s` este totul prielnic în mediul
demers în psihologia actual`. se accepte pe ei în[i[i – în înconjur`tor. {i, pentru a te
Ac]iunea de a ne optimiza primul rând – a[a cum sunt, valorifica, trebuie s` sco]i în
înseamn` a schimba s` ac]ioneze f`r` crampon`ri, eviden]` opt calit`]i: a [ti s` te
modalit`]ile în care judec`m natural, eficient, încercând s` exprimi, a [ti s` promi]i, a
lumea, a avea o gândire vad` partea bun` din ceea ce avea curaj, a [ti s` comunici,
optimist`, a putea s` este r`u. De fapt se [tie c` a fi diplomat, a [ti s` fii
restructur`m în noi totul întotdeauna într-un lucru, familiar, apropiat de oameni,
pentru a putea interveni apoi într-o întâmplare po]i g`si [i o a fi serios [i a [ti s` convingi.
în social [i a-l modifica. În parte rea, dar [i una bun`. Fiecare dintre noi poate s`
acest sens, psihologia
umanist` intervine acum
cautând s` s`deasc` în
sufletul omului deprinderea
de a fi optimist, de a-[i
c`uta fericirea, de a-[i
îmbun`t`]i performan]ele,
de a avea o gândire
pozitiv` – spun asta, a[a,
într-un limbaj comun, c`ci
este lucrul despre care
toat` lumea discut`, dar
despre care nu se [tie ce
anume este. Atât noi,
psihologii, cât [i psihologia
actual`, în general, vorbim
despre personalitatea
eficient`, maturizat`
psihologic [i social,
capabil` s` r`spund` la
solcit`rile oric`rui mediu nu
numai ale aceluia care este
favorabil, ci [i unui mediu
ostil cum sunt teatrele de
opera]ii, unui mediu plin de
crize, plin de schimb`ri, de
restructur`ri care te pune
întotdeauna în fa]a unor
înve]e aceste tehnici pentru a
se pune în valoare dar, spune
autorul, aceast` art` (de a te
pune în valoare) nu este
deloc simpl`. Cere efort,
energie, r`bdare, refacerea
vie]ii dup` alte principii,
achizi]ionarea de noi însu[iri,
noi aptitudini, pornind uneori
de la zero, iar în situa]ii de
criz`, familiarizarea cu idei
str`ine pe care, din instinct,
le-am refuzat pân` în acel
moment. Autorul precizeaz`
\ns` c` nici o calitate nu
poate fi achizi]ionat` f`r` o
lupt` aprig`, lupta cu tine
însu]i. Iar eu completez c`
militarii nu pot duce singuri
aceast` lupt`. Nu au cum s`
fac` totul singuri. Mai ales în
condi]iile în care resursa
uman` din armat` este super
calificat` – se fac cursuri de
perfec]ionare în permanen]`
–, investindu-se foarte mul]i
bani [i energie. Crizele [i
incidentele fiind mult mai
frecvente în aceast` profesie
[i solicit`rile fizice [i psihice
sunt majore, de aceea
preg`tirea de care militarii
dispun pentru a face fa]`
situa]iilor din teatrele de
opera]ii nu este una
obi[nuit`. Nu ne permitem ca
resursa uman` – perisabil`
de altfel – pentru a r`mâne în
parametrii de func]ioanre s`
fie l`sat` la întâmplare. De
aceea psihologia [i
psihologul vin s` ajute.
– A[a cum a]i ar`tat,
profesia militar` este
foarte solicitant`,
stresant` [i ar fi
interesant s` afl`m în ce
const` ajutorul psiho-
logului.
– Psihologul are atribu]ia
de a acorda militarilor suport
[i asisten]` psihologice. Ce
înseamn` asisten]a psiho-
logic`? Este un demers mai
complex care debuteaz` prin
cunoa[terea personalului,
desigur cunoa[tere [i cu
ajutorul altor metode
specifice, nu numai a testelor:
observa]ia, interviul, analiza
produselor activit`]ii, a
comportamentului oamenilor
din unitate etc. În urma tuturor
datelor stânse, psihologul
hot`r`[te dac` exist` o
anume predispozi]ie a
individului c`tre comporta-
mente dezadapatative ca
urmare a acumul`rii de stres,
fie c` vorbim de stresul
cotidian, de cel profesional,
de stresul de lupt` din
teatrele de opera]ii, fie de
oboseal` sau de dependen]a
de munc` datorat` hiper-
con[tiinciozit`]ii – c`ci trebuie
s` spunem c` militarii sunt
foarte ata[a]i de profesia lor.
Datorit` acestui fapt se
produce o acumulare de stres
pe care militarul nu o simte,
dar care poate predispune la
comportamente dezadap-
tative. Este momentul în care
psihologul intervine, îl
consiliaz`, discut` cu el, cu
[efii lui, cu colegii, eventual îi
mai ia din atribu]iile func]io-
nale pentru o perioad`, îl
supravegheaz` în continuare
cu tact [i cu blânde]e. Deci
psihologul imagineaz`
metode diferen]iate de la o
persoan` la alta prin care se
acord` un suport. Numai
pentru simplul fapt c` militarul
[tie c` cineva îl ascult`, c`
cineva îl sprijin` atunci când
are nevoie îl securizeaz`
foarte mult. Apoi psihologul
imagineaz`, în func]ie de caz,
metode prin care s`-l ajute s`
î[i refac` starea psihic`. Cum
anume s` o refac`? S`-[i
restructureze atitudinile,
modul de a privi via]a, s` nu
mai catastrofeze gândind c`
tot ce i s-a întâmplat este
îngrozitor, c` trece printr-o
criz`, s` aib` tot felul de frici,
de anxiet`]i, s` nu \[i mai
\nchipuie c` nu va mai putea
face fa]` situa]iei de acas`
sau de la serviciu, solicit`rilor
sociale. S` reu[eas` s`-[i
restructureze punctul de
vedere [i s` [tie întotdeauna
c` exist` solu]ii. Tocmai de
aceea, în cabinetul psihologic
exist` multe, multe citate
afi[ate pe pere]i, citate cu
valoare terapeutic` care,
numai prin simplul fapt c` o
persoan` le vizualizez`, se
impregneaz` în incon[tient [i,
de acolo, îl ajut` pe om s` se
mobilizeze pentru dep`[irea
situa]iilor de orice natur`.
– Eu cred c` ar trebui
sensibiliza]i [i
comandan]ii la proble-
mele subordona]ilor
subordona]ilor..
Mul]i dintre ei, fura]i de
problemele de serviciu,
poate sunt mai pu]in
aten]i la oameni.
– Comanda]ii sunt
obi[nui]i din [coala militar`,
de când aveau grade
inferioare s` cunoasc` –
volens nolens – [i
preocup`rile subordona]ilor
[i st`rile lor psihice. C` unii
dintre ei sunt mai centra]i pe
cunoa[terea unor probleme,
mergând dincolo de aria
profesional` este o aptitudine
[i o preocupare proprii lor,
al]ii, e adev`rat, sunt mai mult
centra]i pe sarcinile de
serviciu. Dar, la modul
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
general, aceast` însu[ire –
adic` aceea de a fi aten]i la
ceea ce se întâmpl` cu
subordona]ii lor – le-a fost
format` de când erau tineri
comandan]i de pluton. Ei sunt
cei care observ` dac` unul
dintre oamenii din subordine
este mai pu]in eficient, mai
obosit, mai dus pe gânduri
sau mai trist. Desigur c` nu
sunt preg`ti]i s` rezolve toat`
aceast` problematic` [i, de
aceea, ne cer ajutorul. Sau
psihologul este cel care
observ` oamenii în timpul
activit`]ilor, la mas`, în
unitate, la [edin]e [i, mai ales
colaboreaz` \ndeaproape cu
medicul unit`]ii. Pentru c`
medicul este cel care îi vede
zilnic pe militari, când intr` în
serviciu [i tot el este cel care
semnealeaz` anumite situa]ii
sau st`ri care îi ridic` semne
de întrebare. De regul` îns`,
oamenii sunt obi[nui]i cu
prezen]a psihologului. Mai
ales cu aceea a psihologului
de unitate. Mi se întâmpl`, de
multe ori, s` fiu abordat`
chiar pe aleile unit`]ii:
Profesia mea este aceea de a
fi sensibil` la problemele lor
[i de aceea \i ascult cu cea
mai mare aten]ie, oriunde
m-a[ afla. Ei [tiu c`
psihologul îi poate ajuta, c`
are solu]ii optimizatoare [i îi
înva]` s` priveasc` lucruile
altfel, cumva în favoarea lor.
3
Uneori vin la noi sub diferite
pretexte: fie c` cer sfaturi
pentru copii, sau pentru so]ii/
so]i, ca, dup` aceea, s`
povesteasc` despre adev`-
ratele lor probleme. Alt` dat`
vin la noi direct, când sunt
foarte, foarte sup`ra]i [i spun:
„... am venit pentru c` nu mai
suport, îmi vine greu, am
nevoie de un ajutor...” [i, a[a
cum militarii acord` ajutor [i
au grij` de al]ii, tot a[a au
dreptul de a fi asista]i [i
ajuta]i când au nevoie. Ei [tiu
foarte bine c` psihologul de
unitate nu mai este cel care
d` numai avize de apt/inapt.
Psihologul este omul care se
g`se[te al`turi de ei ca s` le
acorde un confort psihic. {i
iat` înc` un citat din psiho-
logia umanist`. Tavris [i
Wade, în 1995, spuneau a[a
„Pe cei mai mul]i dintre noi nu
i-ar deranja s` fie mai pu]in
de[tep]i, dar, de mai mul]i ani,
psihologii au fost mai
preocupa]i de m`surarea
inteligen]ei decât de a-i ajuta
pe oameni s` o îmbog`-
]easc`. Scopul nu este doar
m`surarea capacit`]ilor
noastre mintale, cât [i
în]elegerea oamenilor s` le
foloseasc`.” De aceea noi,
psihologii, îi înv`]`m pe
oameni c` fiecare are ceva
bun [i valoros, dar c`, din
p`cate, ei nu [tiu s` se
iubeasc` [i s` se aprecieze
suficient, c` nu au îndeajuns
de mult încredere în propriile
posibilit`]i, c` nu se stimeaz`
pe ei în[i[i atât cât trebuie. {i,
dac` stima de sine se afl` la
un nivel sc`zut, atunci este
grav. De asemenea, trebuie
s`-i privim [i pe semenii
no[tri – în primul rând – cu
bun`tate, cu dragoste, cu
toleran]`, s`-i consider`m [i
pe ceilal]i buni, valoro[i,
acceptând c` fiecare este
diferit. Arta este de a ne
accepta cu diferen]ele dintre
noi, a[a cum suntem. S` nu
ne mai privim critic, chiar
dac` suntem în armat`...
Chiar dac` suntem supu[i
unor ordine. Dincolo de
aceste ordine sunt oamenii.
Iar cercet`rile f`cute în
grupuri militare au ar`tat c`,
acolo unde oamenii sunt
condu[i de lideri care sunt
preocupa]i de problemele
subordona]ilor, acolo unde
liderii sunt un model uman,
4 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
exist` eficien]` mult mai mare
chiar în teatrele de opera]ii.
S` nu uit`m niciodat` c`
dincolo de regulile militare [i
de ordine r`mân oamenii
care le f`ptuiesc. Iar oameni
din armat` sunt ni[te oameni
minuna]i. Cercet`rile noastre
au demonstrat c` sunt ata[a]i
de profesie, c` sunt foarte
angaja]i. Angajamentul
acesta reprezint` loialitatea,
devotamentul care se afl` la
cote foarte mari în institu]ia
militar`. Cercet`rile f`cute de
psihologii din armat` pe
grupuri de militari [i grupuri
de civili privind motiva]ia
muncii au dus la concluzia c`
nu banii sunt pe primul loc, ci
rela]iile interumane [i
profesia. Deci ceea ce îi
motiveaz` pe militari sunt, în
primul rând, calitatea rela]iilor
din grupul de munc` [i
pl`cerea de a munci pentru
profesia pe care [i-au ales-o.
Culmea este c` noi ne
a[teptam ca banii s` fie pe
primul loc, a[a cum este în
institu]iile civile. Cu toate c`
plecarea în teatrele de
opera]ii se face poate [i
pentru bani sau – zic ei – în
primul rând pentru bani. Deci
adev`rata motiva]ie este
profesia militar`. Ceea ce
înseamn` c` aceast` form`
de motiva]ie trebuie sus]inut`,
[i îmbog`]it`. Pentru c` ea
este cea mai valoroas`.
– Dar plecarea în
teatrele de opera]ii nu
înseamn` [i o autoveri-
ficare? Pentru c` acolo
pleac` oameni tineri
care, probabil, vor s`-[i
m`soare for]ele,
limitele...
– Ba da, dar ei afirm` c`
primul motiv ar fi totu[i c`
sunt mai bine pl`ti]i. La
întoarcere îns` spun c` a fost
o provocare profesional`, c`
[i-au ar`tat [i [i-au demon-
strat lor \n[i[i c` pot face fa]`
cu acele cuno[tin]e pe care
le-au c`p`tat în ]ar` [i, de
regul`, cuno[tin]ele sunt
suficiente. Deci sunt bine
preg`ti]i din punct de vedere
militar, profesional. Nu sunt
preg`ti]i psihic. Nu suntem
preg`ti]i în sensul c` nu [tiu
ei prea bine c` acolo apar
ni[te tulbur`ri psihice induse
de câmpul de lupt`, c` exist`
schimb`ri ale tr`irilor
personale, c` exist`
schimb`ri ale modalit`]ilor de
a percepe via]a, c` se
confrunt`, pentru o perioad`,
cu st`ri mai deprimante, cu
tulbur`ri de somn, cu inape-
ten]`, au senza]ia c` timpul
trece mai greu, c` apare
teama de a nu avea
accidente, de a nu fi r`ni]i sau
omorâ]i, team` care devine
permanent`. Tot timpul sunt
crispa]i, aparând o acumulare
de tensiuni interne [i, ca
urmare, uneori r`bufnesc în
mici conflicte cu colegii. Toate
aceste tr`iri nu le afecteaz`
eficien]a profesional` îns`
sunt o noutate, o noutate pe
care nu o cunosc [i e normal
c` îi sperie, îi tulbur`. Partea
proast` este c` aceste st`ri
pot degenera în unele de o
mai mare amploare
ajungându-se pân` la
cazurile în care se cere
repatrierea. Au fost ase-
menea situa]ii, e adev`rat,
pu]ine, dar este o dovad` c`
militarii trebuie mai bine
preg`ti]i din punct de vedere
psihic pentru a face fa]`
cerin]elor pe care le impun
misiunile din afara grani]elor
]`rii. Dac` acolo ei [tiu cum
s` întâmpine, cum s` trateze
aceste st`ri atunci situa]iile ar
fi mai pu]in dramatice. Noi îi
înv`]`m s` acorde ajutor [i
colegilor. Înainte de a pleca
au un program de preg`tire
psihic` pentru misiune în
care sunt familiariza]i cu
caracteristicile psihologice
ale activit`]ii din teatrele de
opera]ii. Sunt înv`]a]i no]iuni
introductive despre tulbur`rile
psihice induse de teatru: ce
este anxietatea, ce este
depresia, ce este stresul de
lupt`, cum se manifest` el, ce
este stresul posttraumatic.
Sunt înv`]a]i cum anume s`
perceap` aceast` nou`
realitate [i cum s` o gestio-
neze, ce ]ine de ei, ce s`
gândeasc`, ce s`-[i spun`
când se întâlnesc cu o
situa]ie i[it` din comun,
dificil`. Noi spunem c`
trebuie s`-[i aplice „pastila
psihologic`“ pentru fric`.
Avem pastila psihologic`
pentru fric`, anxietate… Sunt
înv`]a]i s` acorde ajutor
colegilor care se confrunt` cu
astfel de st`ri în momentul în
care ace[tia revin dintr-un
incident soldat cu mor]i [i
r`ni]i. Suportul acordat de
colegi este mai important
chiar decât cel acordat de
psiholog c`ci psihologul este
un str`in care intervine [i îi
„pune” în minte ideea c` este
ceva în neregul` cu el. Pe
când toate aceste
persuasiuni f`cute de c`tre
tovar`[ii lui sunt mai valabile.
I se par normale, fire[ti. De
fapt ace[ti oameni au reac]ii
normale la o situa]ie de via]`
anormal`, pentru c` acolo
este o anormalitate. Oamenii
fiind diferi]i, r`spund diferit.
Înv`]ându-i cum s` s`
perceap` pe ei în[i[i se
îmbun`t`]esc mult reac]iile lor
[i se simt mai securiza]i.
Militarii pleac` \n teatrele de
lupt` \nso]i]i de un psiholog.
– Ce se întâmpl` când
se întorc în ]ar`, cu ei, cu
famiile lor… revin într-un
mediu care, pentru o
perioad` de timp, nu le
mai este familiar…
– Când se întorc în ]ar`
militarii sunt, în primul rând,
evalua]i cu metode
psihologice speciale menite
s` detecteze instensitatea
unor eventuale tulbur`ri
psihice induse de teatrul de
lupt`. Dup` ce se face
aceast` evaluare se stabilesc
ni[te programe prin care ei
sunt înv`]a]i cum s`
procedeze pentru a se
adapata mai rapid. E vorba
despre rela]ia de cuplu, care
de multe ori devine
tensionat` [i la unii dintre ei
exist` o dificultate de
redaptare dup` [ase luni. A[a
c` sunt înv`]ati cum s`
reac]ioneze, cum s`-[i
petreac` timpul liber, li se dau
sugestii cum s` se
readapteze nu numai la via]a
de familie, ci [i la via]a
social`, ce anume trebuie s`
fac`, cum s` fac` ca s` se
reintegreze în grup [i, mai
ales, s` fie aten]i la tr`irile lor
psihice.
– Din ceea ce mi-a]i
spus sesizez c` rolul
psihologului este foarte
important.
– Militarii no[tri sunt
selec]iona]i [i forma]i în [coli
speciale, înv`]a]i s` fac` fa]`
unor solicit`ri psihice cu totul
deosebite. Ar face fa]` [i
singuri, dar cu un efort mult
mai mare [i cu mult mai multe
cazuri de comportamente
dezadaptative. Este bine c`
mul]umit` interven]iilor
psihologului [i prin preg`tirea
psihic` pentru lupt` aceste
cazuri sunt foarte pu]ine.
Armata român`, în
compara]ie cu alte armate
(am avut un schimb de
experien]` acum doi ani cu
armata american` privind
inciden]a stresului
posttraumatic), are cazuri
mult mai pu]ine [i chiar nu
putem s` spunem c` sunt
cazuri adev`rate, ci vorbim
mai mult de simptome izolate,
din ceea ce descrie stresul
posttraumatic. Este adev`rat
c` armata american` este [i
mai expus` riscurilor, îns`
cazurile lor de stres
posttraumatic [i de tulbur`ri
dezadaptative sunt într-un
num`r mult mai mare [i mult
mai serioase.
– În urma unor
statistici s-a
constatat c`
num`rul
divor]urilor este
foarte mare în
rândul militarilor
întor[i din teatrele
de opera]ii. De ce
se întâmpl` un
astfel de fenomen?
– Da. Num`rul
divor]urilor este mare.
De obicei acestea se
reg`sesc la militarii
angaja]i pe baz` de
contract [i nu în
familiile ofi]erilor. Sunt
cupluri recent formate
care s-au alc`tuit nu
pe baza unor criterii
de via]` împreun`,
serioase [i morale, ci
pe baza unor atrac]ii
fizice. {i la primul
incident se ajunge la
desp`r]ire. S-a constat
c` acest gen de cuplu nu are
valori comune care s`
asigure continuitatea
împreun`. Cuplurile „cu
vechime” nu au probleme de
felul acesta.
– A[ spune c`, în
aceste moment omul este
cel care „se afl` sub
vremuri”, c` este supus
u nor încerc`ri, tr`iri,
emo]ii, situa]ii din ce în
ce mai multe, din ce în ce
mai serioase, mai grave,
mai dramatice, unele
chiar agresive, cam pe
toate planurile…
– Le putem dep`[i
încercând s` modific`m felul
în care le privim. S` nu le mai
privim ca pe ni[te traume, s`
în]elegem c` sunt ni[te
schimb`ri inerente. Noi
în[ine, de fapt, de-a lungul
vie]ii ne schimb` mult, ne
schimb`m înf`]i[area,
greutatea, dar nu observ`m.
Deci trebuie s` ne înv`]`m cu
schimb`rile, s` nu le mai
lu`m în considerare numai
partea inconfortabil`, ci s`
caut`m s` g`sim ceea ce
aduce bun schimbarea. Iar
concluzia este c` trebuie s`
ne schimb`m noi. Postulatele
psihologiei umaniste
consider` c` cel mai eficient
ar fi ca psihologul s` înve]e
omul, respecitv militarul, s`
fie mai responsabil [i nu
numai de felul în care se
motiveaz` [i se mobilizeaz`
pentru anumite activit`]i. S`
fie capabil s` construiasc`
rela]ii autentice [i s`-[i
îmbun`t`]easc` abilit`]ile de
rela]ionare, adic` s` fie
autentic, sincer, deschis cu
ceilal]i, s` comunice, s` nu
caute s`-[i ascund` micile
sl`biciuni [i defecte, s` le
accepte [i s` caute s`-[i
valorifice punctele tari,
punctele forte. Psihologia
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
modern` insist` pe punctele
forte, pe ceea ce este bun,
valoros în om. Iar noi trebuie
s` încerc`m s` optimiz`m
aceste capacit`]i, stima de
sine (foarte important`), s` ne
apreciem mai mult, s` avem o
atitudine pozitiv`, s` ne
centr`m pe succes [i pe
reu[it`. În m`sura în care noi
ne consider`m buni [i
valoro[i [i ceila]i ne vor
consider` la fel. Nu trebuie s`
ne privim critic. Noi, românii,
suntem înv`]a]i „din
societatea anterioar`“ s` ne
privim într-un mod foarte
critic, atât pe noi în[ine, cât [i
pe ceilal]i. Ne centr`m pe
p`r]ile negative, ne umplem
de conflicte, de tr`iri negative.
Acestea nu ne vor ajuta s`
facem fa]` schimb`rilor care
vin \n avalan[` peste noi, ci
ne vor înc`rca cu tensiuni
inutile. În m`sura în care
schimb`m atitudinea noastr`
mental` vom reu[i s`
schimb`m [i ceea ce este în
jur. Marele psiholog american
Wiliam James spunea c` „cea
mai mare revolu]ie a
genera]iei noastre const` în
descoperirea faptului c`
fiin]ele umane pot schimba
aspectele externe ale vie]ii
prin modificareea atitudinii
mintale”. Trebuie s` devenim
con[tien]i c` schimb`rile fac
parte din via]a noastr`, fie c`
vrem, fie c` nu vrem, iar noi
trebuie s` înv`]`m s` le
gestion`m.
5
 Asigurarea securit`]ii
obiectivelor militare
Prof. univ. dr. Mihai TURCU,
Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu

Obiectivele militare de tip depozit de este complet alta în cazul
solda]ilor încazarma]i pentru
armament [i muni]ii (DAM) sunt, de regul`, preg`tire de r`zboi [i
„izolate militare”. Înaintea generaliz`rii transfera]i în teatre de lupt`.
asigur`rii în armat` a necesarului de lupt`tori Diferen]ele sunt produse de
activitatea îns`[i, de calitatea
prin militari angaja]i pe baz` de contract, factorului uman selectat, de
securitatea depozitelor de arme [i muni]ii se tipul de activitate, de felul
comenzii, preg`tirii [i
realiza cu lupt`tori militari în termen, antrenamentului, de tipul de
comanda]i de militari de carier`. disciplin`, de experien]a
dobândit`, de rela]ia de
În literatura de specialitate preg`ti]i [i disponibili pentru echip`, de motiva]ie, de cultur`
militar` se face distinc]ie între ac]iuni de lupt` în teatre de militar`. Pentru diferitele feluri
„militari profesioni[ti”, în care r`zboi. de lupt`tori sunt în uz „inginerii”
sunt inclu[i to]i militarii de Militarul angajat temporar formative. În unele armate
carier`, [i militari angaja]i prin pentru o presta]ie militar` în NATO, ingineriile sunt de
contract pe timp limitat, care armat`, alta decât cea de factur` comportamentalist`.
lupt`tor într-un teatru de r`zboi, Senzorialitatea, percep]ia,
exercit` o „ocupa]ie militar`“.
nu este condi]ionat organi- psihomotricitatea, procesul
Ocupa]ia se define[te altfel
za]ional „total”. Contractul s`u decizional, inteligen]a
decât profesia [i ocup` un alt
operativ` ]in cont de efectele
loc în economia personalit`]ii de munc` este esen]ial
diferitelor medii de activitate [i,
celui care o exercit`. Din punct reglementat de Codul Muncii.
global, de impactul
de vedere sociologic, Unitatea militar` este un loc de
organiza]iei. Nu acoper`
organiza]ia militar` este munc` în condi]iile c`reia
subiectivitatea, afectivitatea [i
definit` ca „organiza]ie total`“, petrece un num`r limitat de
personalitatea, interesul
creatoare de „om ore, în rest, r`mânând liber` s`
îndreptându-se spre o
organiza]ional”. existe social, dup` posibilit`]i [i
agregare de tip „om-ma[in`“.
Personologic [i aptitudinal, propria imagina]ie [i voin]`. În
Ce excede aceast` finalitate
pot fi diferen]e între personalul aceste condi]ii, dependen]a de
nu intereseaz`, „piesa” uzat`
angajat prin contract de munc` organiza]ie [i coechipieri este
sau inadecvat` este eliminat`
pentru misiuni interne, în limitat`. Rezult` alt` sinergie [i
[i înlocuit`. Înlocuirea poate fi,
condi]ii de pace, [i militarii de emergen]` decât cele proprii
în anumite situa]ii,
carier` sau militarii angaja]i „organiza]iilor totale”. Situa]ia
problematic`. Intereseaz` mai
pu]in consecin]ele pentru o
persoan` privind ingineriile de
amprentare [i activitatea în
serviciul militar. Abordarea
militarilor contractuali difer`
substan]ial de abordarea
militarilor în termen, conceput`
pentru oameni s`n`to[i medii,
de la care se puteau pretinde
[i a[tepta performan]e medii,
semnificative fiind efectele
statistice de mare grup, nu cele
personale.
Cazul solda]ilor care
asigur` paza [i ap`rarea DAM
– o misiune de lupt` în timp de
pace – este particular prin
sarcin` [i prin faptul c` se
desf`[oar` de un grup mic,
sta]ionar, într-un „izolat militar”.
Paza [i ap`rarea DAM
presupun dou` activit`]i diferite
conjugate, una de rutin`,
continu`, [i una de lupt`, doar
probabil`:
1. „Paza” este o activitate
de observare, orientat` prin
consemn, a unor obiecte
statice în mediul lor relativ
invariabil. Sarcina
observatorului este s`
identifice prompt semnele unor
schimb`ri nedorite. Prin natura
lor, aceste semne vor diferi
minimal de „zgomotul
informa]ional”, de fond. Sarcina
pare simpl`; psihologic îns`,
nu este. Se cere aten]ie
performant` în condi]ii de
stimulare negativ`, dac`
observarea este
neintermediat` tehnic, cu
deprivare senzorial` vizual`
noaptea.
Eficien]a observatorului
presupune cunoa[tere tactic`,
starea optim` a vigilit`]ii
(condi]ie fiziologic`), aten]ie
performant`, rezisten]` la
monotonie. Rezisten]a de
monotonie este un factor de
personalitate.
2. „Ap`rarea” este o
activitate de echip` alert`,
complex`, în condi]ii de
incertitudine, cu risc crescut,
cere deprinderi militare formate
[i antrenate, capacit`]i
cognitive specifice, capacitate
de decizie prompt`,
acceptarea riscului.
Raportarea fa]` de risc deriv`
din tipul de individ, somato-
neuropsihic [i de personalitate.
Operatorul în aceast` sarcin`
trebuie s` aib` aptitudini, s` fie
în form` fizic [i psihic. Echipa
trebuie s` aib` coeren]`
opera]ional` [i moral` ridicat`.
Cele dou` tipuri de
activitate cer aptitudini proprii

66 SPIRITMILITAR
SPIRIT MILITARMODERN
MODERNnr.
nr.1-
1-4/2009
4/2009
unor tipuri somato-
neuropsihice diferite.
Tipul A expune [i solicit`
mai pu]in lupt`torii, solicit`
intens monitorii.
Tipul B expune [i solicit` la
maxim întregul personal.
Serviciul de tip B induce
– prin dereglarea somnului
normal [i caren]a lui calitativ` –
o perturbare neurofiziologic`
sever` a peste 40 de bioritmuri
neuroendocrine fundamentale,
cu efect asupra st`rii fizice,
psihice [i a comportamentului,
implicit a performan]ei în
sarcin`. Continuitatea
func]ion`rii ciclice (3, 3, 3)
peste o s`pt`mân` conduce,
inevitabil [i universal, la
incapacitare pentru serviciu.
Inciden]a deraierilor
comportamentale ale
persoanelor men]inute timp
îndelungat în acest sistem –
dezert`ri, sinucideri, omucideri
urmate de sinucideri sau
împu[carea schimbului de
santinel` – nu sunt „idiopatice”,
cum convenabil se
acrediteaz`, ci în consecin]a
deregl`rilor complexe [i
severe psihoneurofiziologice
induse prin sistemul de
activitate de tip B. Santinelele
care deschid foc asupra
schimbului, împu[când sau nu
pe cineva, o fac, de regul`, în
condi]ii de con[tiin]` modificat`
în conexiune cu microsomnii
survenite irepresibil, înso]ite de
st`ri hipnogogice [i
hipnopompice, santinela fiind
în picioare, aparent vigil`. Pe
fondul tulbur`rilor specifice
survenite – anxietate,
iritabilitate, idei de persecu]ie,
cu îngustarea câmpului
con[tiin]ei – pot surveni
preocup`ri pentru sustragerea
ilicit` din sistem, inten]ii
agresive [i autoagresive. În
practica curent`, caporalii de
schimb recurg la m`suri
pruden]iale pentru a evita
riscul.
Controlul medico-militar de
rutin`, tehnic, nu poate detecta
dereglarea neurofiziologic` [i
psihic` în cauz`. Numai
observarea clinic` a
personalului în sarcin` [i
eviden]a evolu]iilor
parametrice m`surate regulat,
de c`tre specialistul avizat, cu
autoritatea de a dispune
m`suri preventive sau
recuperatorii, pot fi profilactice.
Varianta B este proprie
armatei de conscrip]ie cu
militari, complet determinate [i
aplicarea acestei prevederi const` în a supraveghea cu
Paza [i ap`rarea DAM expune continuu tot personalul acurate]e „nimic”, respectiv un
se pot face în dou` forme: la noxe [i anuleaz` obiect static identic cu sine,
Forma A: posibilitatea reechilibr`rii spre a constata c` este identic
Paza poate fi asigurat` termice a acestuia [i reduce cu sine, cum la fiecare
intermediat de camere video sau suspend` recuperarea experiment s-ar dovedi c` este.
[i senzori, semnalele fiind neuropsihic` prin somn. Privind Lupt`torii ar a[tepta s`
observate [i evaluate de un efectele expunerii la ger, exist` intervin` într-un incident cu
monitor. cercetare biologic`, psihologic` probabilitate teoretic`, pentru
Ap`rarea poate fi asigu- [i medical` acurat`, func]ie de care s-ar antrena ziua [i
rat` de o subunitate de temperatur` [i timpul de noaptea, prezumând c` nu se
lupt`tori, „gata de lupt`“, în expunere. Riscul maxim este va produce, deci pentru „nimic”.
„veghe” în corpul de gard`, de hipotermie avansat`, care To]i ace[ti oameni vor
constituie urgen]` medical` încerca s`-[i ocupe timpul cu
care pot face patrularea
severe, fiind pericol pentru ceva cât de cât stimulator,
obiectivului [i interveni tactic
via]`. Efectele expunerii la ger, potrivit unei nevoi psihofizio-
în caz de alarm`.
în succesiunea lor, sunt stabilite logice naturale, reprimabile
Forma B:
[tiin]ific, cunoscute medical [i timp limitat. Deprivarea
Paza poate fi asigurat` psihologic. îndelungat`, f`r` compensare,
prin posturi de santinel`. C`ldura excesiv` [i induce tulbur`ri psihocompor-
Ap`rarea este asigurat` deshidratarea produc efecte tamentale severe. La fel de
pe loc [i imediat de santinel`, fiziologice, psihice [i natural, în condi]ii de substi-
cu interven]ia rapid` a comportamentale cunoscute. mulare, noaptea, monitorii vor
lupt`torilor din corpul de Riscul biologic deriv` din adormi în scaun. F`r` monitori
gard`. supraînc`lzire [i pierderea de vigili [i aten]i, întregul sistem
electroli]i, cu impact psiho- tehnic de mediere a observ`rii
dependente de organiza]ie ca neurofiziologic. Periculoase în este nefolositor. Sistemele
„organiza]ie total`“, încazar- sarcin` sunt iritabilitatea tehnice cer între]inere la zi.
mate în obiectivul însu[i, crescut` [i deficitul cognitiv. Se mai adaug` faptul c`
„temporar, propria lor cas`“. În condi]ii de echipare DAM sunt izolate militare,
În varianta B, executarea testat` ergonomic, cu condi]ie care dezvolt` anume
regulamentar` [i eficient` a reechilibrare termic` organizat` st`ri organiza]ionale [i morale,
sarcinii, în condi]iile caz`rmii, [i compensare alimentar`, posibil productive, alteori
echip`rii [i alimenta]iei caloric`, hidric` [i electrolitic`, complet contraproductive.
standard – dac` meteorologic men]inerea trei ore în post a Admi]ând c` personalul nu
va face ca mai sus, atunci
Tipul A presupune sarcini diferite cu regim de activitate monitorii vor aluneca în stres de
diferit, asigurate prin persoane diferit specializate, [i anume: suprasolicitare în condi]ii de
substimulare, iar lupt`torii de
„Monitori” – personal selectat [i format specific. Monitorii
substimulare [i demotivare, cu
de semnale afi[ate pe ecrane [i panouri sunt eficien]i în urm`rile cunoscute (oboseal`
sarcin` timp limitat. Limita este determinat` [tiin]ific.
psihic` cu deficit psihic global,
Observarea continu` eficient` impune alternan]a unei perechi perturb`ri ale motricit`]i,
de monitori într-o tur`, unul în sarcin`, altul în recuperare. În cre[terea num`rului de erori la
cazul dat, ecranele [i monitoarele vor indica o stare, minim operatori, tulbur`ri ale aten]iei
probabil vreo schimbare, aceasta putând fi înalt semnificativ`. concentrate [i sc`derea celei
distributive, tulburarea
„Lupt`tori” – personal selectat, instruit, antrenat, organizat percep]iei, iluzii [i halucina]ii
[i motivat specific, lucrând în ture.
Tipul B permuteaz` personalul distribuit în trei
se produce „ger” (minus 10 ipostaze: „santinel` în post”, „de veghe în corpul de gard`“,
grade Celsius) sau „frig asociat „în recuperare [i somn”, trei ore în fiecare ipostaz`.
cu vânt” – este imposibil`.
În condi]iile indicate mai santinelei este posibil` [i auditive [i vizuale specifice,
sus, în fapt [i ra]ional, eficient`. Desigur, este posibil` iritabilitate crescut`, anxietate
comandan]ii g`rzii retrag [i f`r` toate acesta, nu [i crescut`, depersonalizare,
personalul în corpul de gard` eficient`. depresie, idei suicidare,
[i trimit, din timp în timp, o Sistemul pazei cu santinele dezvolt`ri paranoide, foame
patrul` care face turul devine mai eficient asociat compulsiv` de stimulare [i
obiectivului. unui sistem performant de comportament compensator
Procedura este ra]ional`, comunica]ii, alarmare din post impulsiv, tendin]` de
întrucât expunerea la noxele a corpului de gard` [i sustragere din sarcin` etc.
meteorologice în cauz` stimulare a vigilit`]ii, incluzând Toate acestea sunt stabilite
incapaciteaz` operatorul la semnalizarea de „om mort”, prin studiu clinic, statistic [i
scurt timp dup` expunere. toate într-un singur agregat. experimental).
Regulamentul prevede, ca În principiu, un sistem de Cre[terea eficien]ei în
alternativ` de operare în paz` [i ap`rare de tip B, bine domeniu este o problem`
asemenea condi]ii, scurtarea organizat, cu recuperarea complex`, costisitoare,
sta]ion`rii în post a santinelelor, asigurat`, este mai performant sistemic`, riguros tehnicist`,
ceea ce este mai degrab` decât tipul A. care excede o „fi[` a postului”
neaplicabil. Un calcul simplu Varianta B include riscul corect [i complet definit` [i
sau un experiment arat` c` ineficien]ei. Sarcina în sine regulamentul.
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009 7
 Devenit` deja
tradi]ie, cea de
a [asea edi]ie a
Simpozionului
Na]ional de
Psihologia militar`
Psihologie
Militar`
româneasc` la 150 de
Aplicat`,
PSIHOMIL -VI,
ani de la înfiin]area
s-a desf`[urat
\n luna iunie a
Statului Major General
Cecilia SFETCU
acestui an, la declarat colonelul psiholog dr.
Cercul Militar Alexandru Jianu, [eful Biroului
coordonare selec]ie [i asisten]`
Na]ional. psihologic` din cadrul SMG, [i
organizator al manifest`rii. Ineditul
Organizat` de a constat în ini]ierea decern`rii
premiului de excelen]` Valeriu
Biroul Ceau[u – pionier în psihologia
aeronautic` militar`, fondator al
coordonare Revistei de psihologie a Academiei
Române [i factor coagulant într-o
vreme [i un mediu ostile
selec]ie [i domeniului, cum avea s`
sublinieze profesorul Ani]ei în
asisten]` evocarea personalit`]ii ilustrului om
de [tiin]`. În acest an, premiul a
psihologic` Încadrându-se în suita contribu]ia pe care colectivul fost decernat comandorului (r)
manifest`rilor dedicate condus de comandorul (r) psiholog Edmond Constantin Cracsner,
împreun` cu înfiin]`rii, la 12 noiembrie 1859, a dr. Edmond Constantin Cracsner a actualmente lector la Universitatea
Corpului de Stat Major al Armatei avut-o la institu]ionalizarea CPR, Ecologic` Bucure[ti, iar premiul
Laboratorul Principatelor Române, dup` cum prin crearea de metode [i mijloace special a revenit c`pitanului
avea s` declare generalul-maior de evaluare, [i faptul c` 14-15% psiholog Iulian }`ranu.
psihologie din Niculae Tabarcia, directorul SMG,
PSIHOMIL-VI a reunit speciali[ti
din atestatele eliberate de Colegiu
au fost atribuite speciali[tilor din
Evocând principalele momente
ale istoriei psihologiei militare
cadrul SMG, din toate structurile de ap`rare,
ordine public` [i siguran]`
armat`. Rolul psihologiei militare ca
[tiin]` ce creeaz` punte între
române[ti, de la Constantin
R`dulescu Motru, Florin
manifestarea na]ional`, dar [i invita]i de marc`
din lumea academic`.
spiritul civil [i cel militar, între
ideologie [i cultur` a fost subliniat
{tef`nescu Goang`, cei care au
pus bazele laboratoarelor de
[tiin]ific` a avut Generalul-maior Niculae
Tabarcia a dat citire mesajului
de profesorul univ. dr. Grigore
Nicola, directorul Departamentului
psihologie [i pân` la actuala
prezen]` a psihologului în unit`]ile
ca tem` adresat participan]ilor de c`tre
[eful Statului Major General, amiral
de Psihologie din cadrul Academiei
Române.
militare [i în teatrele de opera]ii,
comandorul Cracsner a schi]at [i
câteva orient`ri: z existen]a unei
Psihologia dr. Gheorghe Marin, în care se
subliniaz` rolul [i importan]a
Înaltului nivel [tiin]ific atins [i la
aceast` edi]ie de simpozionul structuri echilibrate pentru
psihologiei militare de-a lungul celor PHIHOMIL îi sunt m`rturie
militar` 35 de ani care au trecut de la dezbaterile [i cele 67 de lucr`ri
coordonarea psihologiei militare;
z crearea de simboluri capabile s`
înfiin]area primei structuri de profil prezentate \n cele trei sec]iuni: marcheze importan]a psihologiei în
româneasc` la din armat`. ‹ Evaluarea psihologic` a domeniul militar; z dedicarea unei
Prezen]a activ` a psihologilor resursei umane în zile aniversare pentru psihologul
150 de ani de militari în via]a [tiin]ific` [i social` a organiza]ia militar`
militar`; militar.
României a fost remarcat`, în ‹ Diagnoza [i interven]ia Parafrazându-l pe Aristotel
la înfiin]area alocu]iunea sa, de prof. univ. dr. psihologic` în organiza]ia care spunea ceea ce avem de
Mihai Ani]ei, pre[edintele Colegiului militar`; ‹ Consiliere
militar` înv`]at s` facem, înv`]`m f`când,
Statului Major Psihologilor din România (CPR), psihologic` [i psihoterapie în la întrebarea Ce ar mai fi de
care [i-a exprimat pre]uirea [i organiza]ia militar`
militar`. f`cut?, colonelul Jianu a dat un
General. admira]ia fa]` de realiz`rile
psihologilor militari. În acest
Evenimentul din acest an s-a
dovedit a fi nu doar omagial, ci [i
singur sfat: ceea ce avem de
înv`]at s` pre]uim, s` înv`]`m
context, Domnia Sa a subliniat unul al surprizelor, dup` cum a pre]uind.

8 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009


Eveniment [tiin]ific
de înalt` ]inut`
Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`,
În urma reorganiz`rilor
sistemului medical militar,
începând cu anul 2001 INMAS a
devenit prin Legea 279/2001,
Institutul Na]ional de Medicin`
Aeronautic` [i Spa]ial` „General
doctor aviator VICTOR
ANASTASIU”. Prin serviciile
medicale oferite, prin diversele
particip`ri la manifest`rile [tiin]ifice
interne [i interna]ionale, institu]ia
[i-a demonstrat capabilitatea de a
fi o prezen]` remarcabil` pe pia]a
serviciilor medicale, fapt legiferat
în 2005 prin Hot`râre de Guvern,
ce a recunoscut Institutul Na]ional
de Medicin` Aeronautic` [i
Spa]ial`, ca „Centru de Excelen]`
pentru Activit`]i Medicale”. De
asemenea, institutul a avut ca [i
obiective certe cre[terea nivelului
de calitate, fapt pentru care în
2002 a fost implementat Sistemul
de Management al Calit`]ii ISO
9001: 2000, certificat intern [i
interna]ional de TÜV THÜRINGEN,
iar în 2006 a fost implementat
Sistemul de management al
calit`]ii mediului (ISO 14001:
2005) certificat na]ional [i
interna]ional de TÜV KARPAT.
În 2006 institutul a fost premiat
de Funda]ia Român` de Calitate
„J.M. Juran”, cu trofeul pentru
calitate.
În 1992 a fost înfiin]at`
Societatea de Medicin`
Aeronautic` din România
România, azi
cu peste 160 de membri cotizan]i,
care organizeaz` trimestrial
sesiuni de comunic`ri [tiin]ifice [i
în luna noiembrie a fiec`rui an,
Sesiunea Anual` de Comunic`ri
[tiin]ifice de Medicin` [i Psihologie
Aeronautic`; de asemenea din
1997 editeaz` trimestrial revista
de Medicin` [i Psihologie
Aeronautic`, revist` cotat`
CNCSIS în categoria C.
Dr. Drago[ VLAD
Bucure[ti
În anul 2005, Institutul
Na]ional de Medicin` Aeronautic`
[i Spa]ial` [i Societatea de
Medicin` Aeronautic` din România
au organizat prima Conferin]`
Na]ional` de Medicin` Aeronautic`
[i Spa]ial`, cu participare
interna]ional`. A fost momentul
dup` care s-a produs o veritabil`
deschidere din partea Academiei
Interna]ionale de Medicin`
Aeronautic` [i Spa]ial` (IAASM) [i
Asocia]iei de Medicin`
Aeronautic` Spa]ial` (AsMA) fa]`
de INMAS [i SMAR [i asocierea
acestora cu cele dou` mari [i
reprezentative societ`]i în acest
domeniu.
Recunoa[terea [i acceptarea
rezultatelor ob]inute la nivelul
institutului [i al societ`]ii a
culminat, în urma taton`rilor
inerente, cu încredin]area
organiz`rii celui de al 59-lea
Congres Interna]ional de Medicin`
Aeronautic` [i Spa]ial` în 2011
României, în mai, 2008, la Boston.
Lucr`rile [tiin]ifice ale celei de
a II-a Conferin]e Na]ionale
[i celei de a XV -a Sesiune
XV-a
Anual` de Medicin` [i
Psihologie Aeronautic`
Aeronautic`, sau
desf`[urat într-un moment în care
INMAS [i SMAR sunt prezente [i
recunoscute, mai mult ca oricând,
de lumea medical` din ]ar` [i
str`in`tate.
Ceremonia de deschidere a
avut loc în prezen]a unor
personalit`]i din lumea militar` [i
civil`. Ca în fiecare an s-au
decernat premiile Societ`]ii de
Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`,
pentru cele mai valoroase lucr`ri
în domeniu. Astfel Premiul
„General doctor aviator VICTOR
ANASTASIU” a revenit doctorului
Vlad Drago[ [i colectivului s`u,
pentru cea mai valoroas` lucrare
[tiin]ific` pe anul 2009 în domeniul
medicinei aerospa]iale:
Institutul
Na]ional de
Medicin`
Aeronautic` [i
Spa]ial`
(INMAS) este o
institu]ie
medical`
înfiin]at`, printre
primele în lume,
în domeniul
Monitorizarea neinvaziv` a func]iei
medicinei
cardiace prin bioimpedan]`
electric`, iar psihologa Dumitra
aeronautice.
Profeanu [i colectivul din care face
parte au primit Premiul „General
Înc` de la
doctor Apostol Odiseu” pentru cea
mai valoroas` lucrare [tiin]ific` pe
fondarea sa, în
anul 2009, în domeniul medicinei anul 1920, s-a
aerospa]iale, acordat tinerilor sub
35 de ani, cu titlul Investigarea impus prin
memoriei topografice [i a aten]iei la
personalul aeronavigant. întemeietorul
Lucr`rile conferin]ei s-au
desf`[urat pe trei sec]iuni: s`u, general
„Medicin` aeronautic`“, „Medicin`
clinic`“ [i „Psihologie aeronautic`“, doctor aviator
tematica abordat` fiind axat` în
special pe ultimele studii [i nout`]i Victor Anastasiu,
în domeniul selec]iei, expertizei,
antrenamentului specific, o remarcabil`
capacit`]ilor psihoaptitudinale ale
personalului aeronavigant, precum personalitate
[i în domeniul cercet`rii.
Dintre lucr`rile care au trezit un medical`, ca un
real interes pentru participan]i,
amintim: Evaluarea rezisten]ei la centru medical
stresul hipoxic-hipobaric prin
monitorizarea simultan` a
aeronautic cu
înregistr`rilor ECG [i a satura]iei de
oxigen – dr. Ilie Capanu,
drept de a elibera
Variabilitatea ritmului cardiac la
expunere de scurt` durat` la
certificate
mi[carea de gira]ie – dr. Adrian
Macovei, Utilizarea probei
interna]ionale de
proiective „completare de fraze” în
mediul aeronautic – indicatori
aptitudine
statistici desriptivi – psih. Doina
Trandafir, Aplica]ii ale sistemului
medical` în toate
PSI-SELTEVA în domeniul
aeronautic – psih. Dumitra
]`rile membre ale
Profeanu, Considera]ii asupra Ligii Na]iunilor,
utilit`]ii tomografiei de nerv optic cu
HEIDELBERG RETINA urmare a studiilor
TOMOGRAPH (HRT) în
examinarea personalului [i cercet`rilor
aeronavigant la INMAS – dr. Maria-
M`d`lina {erban, Actualit`]i privind [tiin]ifice asupra
gripa pandemic` A/H1N1 – aspecte
clinico-epidemiologice din personalului
perspectiva medicinei de c`l`torie –
dr. Simona Berbecar. navigant.
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009 9
 Interviul este
una dintre cele
mai controversate
metode
psihologice de
selec]ie. Unii Interviul
autori au mare
încredere în el,
considerându-l
de selec]ie
Psiholog George C`t`lin TUDOR,
o metod` de Direc]ia General` de Informa]ii a Armatei

„validare
ecologic`“ a |n ultima perioad` de timp interviul de Cercet`rile din domeniul
psihologiei organiza]ionale au
selec]ie cunoa[te o popularitate crescut` relevat existen]a unui
rezultatelor la datorit` problemelor create de procurarea izomorfism substan]ial al
testele testelor cu licen]`, costurile mari pe care le are organiza]iilor militare (M.Geser,
1983 apud. F.Sântion 2000),
achizi]ionarea lor, studiilor de fidelitate,
psihologice. Al]i care independent de
etalon`rii [i valid`rii care solicit` timp [i o organiza]iile economice,
autori, dimpotriv`, popula]ie reprezentativ`. În acest context, de[i sociale [i politice ale ]`rii de
apartenen]`, tind s`-[i asume
afirm` c` interviul predic]iile bazate pe interviu sunt slabe, forme identice cu o constan]`
cercet`rile s-au reorientat în ultima perioad` de care le diferen]iaz`
de selec]ie are un timp asupra interviului c`utând s` identifice semnificativ de suprasistemul
din care fac parte. Printre
grad sc`zut de dificult`]ile [i factorii care pot distorsiona sau aceste caracteristici se
validitate [i favoriza desf`[urarea interviului. Dar, oricare reg`sesc:
ar fi motivele reevalu`rii atitudinii fa]` de 1. Armata este un sistem
fidelitate [i este interviu, acesta r`mâne o tehnic` important`
biocratic, format din
componente înalt specializate,
afectat de în selec]ia personalului, deoarece, a[a cum foarte fiabil, strict centralizat, o
afirma Muchinsky, „pu]ine companii sunt entitate puternic structurat`
tendin]a de dispuse s` ofere un loc de munc` f`r` a vedea
pentru a asigura unitatea de
comand` [i ac]iune.
subiectivitate în persoana în carne [i oase.”
interpretarea La prima vedere interviul de cei care se afl` la începutul
datelor [i de selec]ie pare o simpl`
conversa]ie, pe teme bine
carierei [i care produc de multe
ori dileme sau impasuri ce sunt
tendin]a de a stabilite, între angajator [i dep`[ite cu pre]ul multor
persoana care candideaz` fr`mânt`ri în c`utarea unor
formula decizii pentru o anumit` func]ie. Autorii solu]ii care s`-l mul]umeasc`
manualelor de psihodiagnostic pe psiholog [i s`-i confere
dup` „prima recunosc îns` c` interviul certitudinea c` a procedat
psihologic reprezint` una dintre corect [i c` a ob]inut informa]iile
impresie” [i dup` cele mai dificile [i mai greu de pe care le dorea.
înv`]at metode. În manuale sunt Acestea sunt motivele
efectul de hallo, specificate o serie de condi]ii [i pentru care punem în discu]ie
favorizând de recomand`ri privind
organizarea [i desf`[urarea
[i prezent`m câteva dintre
situa]iile care se pot reg`si în
discriminarea interviului, care sunt importante practic` atunci când realiz`m
pentru a reu[i s` realiz`m un un interviu de selec]ie în
subiec]ilor dup` interviu corect. Dincolo de sistemul militar. Interviul
aceste indica]ii metodologice psihologic în acest sistem are
aspectul fizic, exist` în practica psihologic` o caracteristici aparte rezultate
multitudine de situa]ii generale din specificul normelor de
sex etc. [i particulare cu care se conduit` [i rela]ionare din
confrunt` psihologii, în special organiza]ia militar`.

1010 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009

 2. Controlul comporta-
mentelor individuale este
puternic, permanent [i
condi]ionat, pentru a putea fi
men]inut în cadrul normelor
organiza]ionale stabilite.
3. Sistemul de valori [i
modele de comportament pe
care le promoveaz`
organiza]ia militar` sunt diferite
de cele ale economiei de pia]`.
Etica militar` pune accent
pe disciplin`, onoare,
sacrificiu, solidaritate, în timp
ce comportamentul
organiza]iei economice se
axeaz` pe: profit, contract,
competi]ie. În domeniul
comportamentului, accentul se
pune pe conduitele înalt
formalizate, reglementate.
Ansamblul normelor de
comportament [i rela]ionare
interpersonal` este stipulat`
prin regulamente militare.
Comportamentul func]ional
pentru fiecare categorie de
militar, din diverse structuri
ierarhice, este prestabilit, de la
nivelul ac]iunilor rutiniere pân`
la nivelul ac]iunilor din timpul
desf`[ur`rii luptei.
Comportamentele care se abat
de la norme [i regulamente
sunt sanc]ionate mai riguros
decât în societatea civil`.
Rela]iile interpersonale
sunt predeterminate de
ierarhia func]iilor.
Fiecare treapt` a ierarhiei
militare de]ine o descriere a
normelor [i practicilor care
prescriu [i realizeaz` distan]a
social` dintre superior [i
inferior, diferen]ierea vertical`
fiind esen]ial`
în raport cu
cea
orizontal`.
Disciplina formal`,
exterioar` are prioritate asupra
celei interioare.
Sistemul de ritualuri [i
ceremonii, precum [i anumite
protocoale de polite]e,
reglementeaz` sistemul de
adresare. Uniformitatea
impus` în plan comporta-
mental [i reglement`rile
detaliate las` spa]iul redus
pentru manifestarea creativit`]ii
[i ini]iativei, în special la nivelul
e[aloanelor mici.
Comunicarea între [efi [i
subordona]i este de sus în jos,
deosebit de concis`, de cele
mai multe ori cu caracter
imperativ, delimitând clar, cu
precizie sporit` [i utilizând o
terminologie specific`,
con]inutul fiec`rei categorii de
activit`]i [i sarcini.
Aceste caracteristici ale
organiza]iei militare î[i pun
amprenta asupra
comportamentului individual, îi urm`reasc` cu privirea, dar nu neputând re]ine tot. Mai mult
creeaz` anumite specificit`]i în a[a fel încât s`-l chiar, dac` are la interviu 10-11
de care trebuie s` ]inem cont stânjeneasc`. Postura [i persoane este posibil s`-i
atunci când realiz`m un privirea psihologului trebuie s` confunde. Utilizarea unor
interviu. Dac` în sistemul civil denote o ascultare activ` mijloace audio sau video a
[i în firme la interviul de dublat` de anumite înt`riri r`spunsurilor ar putea fi
selec]ie se adopt` un stil verbale de genul: „în]eleg”, considerat` util` de unii
degajat, familiar de adresare, „da”, „sigur”, „a[a este”, etc. speciali[ti, îns` majoritatea nu
se abordeaz` direct persoana, recomand` aceast` modali-
se utilizeaz` prenumele, este Consemnarea tate, deoarece îi tensioneaz`
permis o mai mare libertate [i suplimentar pe intervieva]i [i
expansivitate a exprim`rii [i în timpul face ca r`spunsurile s` fie
adres`rii, în sistemul militar nu
interviului foarte artificiale.
se poate realiza acest lucru Inevitabil îns` interviavatorii
deoarece stilul în care se
Consemn`rile psihologului trebuie s` ia noti]e. Acest lucru
realizeaz` interviul trebuie s`
în timpul interviului reprezint` o devine destul de dificil
fie compatibil cu stilul [i
dilem` pentru psihologii necesitând exerci]iu [i o
caracteristicile organiza]iei. Din
practican]i. Pe de o parte abordare corect`.
aceste motive în organiza]ia
preocuparea pentru Unii dintre speciali[tii
militar` stilul este conven]ional,
consemnarea continu` a psihologi recomand` ca la
nu se urm`re[te stabilirea unei
r`spunsurilor celui intervievat începutul interviului, psihologul
rela]ii apropiate [i degajate
confer` o not` de interogatoriu s` cear` permisiunea de a
între cei participan]i. Adresarea
sau anchet` din poli]ie sau nota sau s` nu cear`
este oficial` [i se p`streaz` pe permisiunea, deoarece se
parcursul interviului o distan]` justi]ie, ceea ce poate inhiba
persoana sau tensiona a[teapt` ca s` se ia noti]e, dar
social` conven]ional`. La
antrenând un comportament s` îi anun]e pe cei intervieva]i
interviu, psihologul vorbe[te
precaut, cu grij` pentru c` va nota câte ceva din
foarte pu]in, circa 20% din timp,
formularea r`spunsurilor, cu relat`rile lor.
iar intervievatul 80%.
concentrare pe forma lor [i cu
Ascultarea tendin]a spre r`spunsuri Volumul
dezirabile. În aceste situa]ii,
relat`rilor persoanele intervievate î[i
datelor
persoanei limiteaz` expansivitatea, reduc consemnate
explica]iile, sunt în expectativ`,
intervievate ceea ce afecteaz` destul de Volumul datelor
mult veridicitatea [i volumul consemnate trebuie s` fie
Modalitatea de ascultare a informa]iilor pe care le suficient pentru elucidarea
r`spunsurilor este un recolteaz` psihologul. Pe de unor aspecte urm`rite de
parametru important [i o alt` parte, neconsemnarea psiholog, îns` manierea în
condi]ie esen]ial` în reu[ita r`spunsurilor poate conduce la care sunt consemnate nu
interviului. Psihologul trebuie pierderea unor informa]ii, c`ci trebuie s` creeze impresia
s` se arate interesat de ceea capacit`]ile amnezice ale unei stenografieri a
ce este relatat de subiect, s` îl psihologului sunt limitate, r`spunsurilor. Mul]i psihologi
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009 11
recomand` în acest sens,
consemnarea prin note
concise a informa]iilor
semnificative pentru scopul
interviului [i pentru psiholog.
Notarea unor date nu trebuie
s` impieteze îns` asupra
fluxului verbal [i nici asupra
calit`]ii relat`rilor. Din acest
motiv, se recomand`
efectuarea unor scurte pauze
între subiectele abordate sau
formularea unor întreb`ri
pentru care psihologul
completeaz` consemn`rile.
Evitarea unor
erori datorate
interpret`rii
personale
Psihologul încep`tor, de[i
specialist are oricum tendin]a
de a interpreta [i categorializa
r`spunsurile. Interviul nu este
singura metod` utilizat` în
selec]ie. De obicei, prin
interviu, se ob]in date
suplimentare care confirm`
sau infirm` pe cele ob]inute
prin alte metode psihometrice,
ajutând în acest fel la
realizarea cât mai adecvat` a
unui profil descriptiv sau în
formularea unui aviz
psihologic. Pentru a interpreta
corect datele acestea trebuie
consemnate ca citate, evitând
în aceste fel tendin]a spre
interpretativitate a psihologului,
dar [i a celor care vor intra în
posesia profilului. Este
recomandabil, ca unele
r`spunsuri s` fie cât mai fidel
12 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
înregistrate. Ex: „am sim]it c`
nu mai poate suporta pe
colegul s`u”…Relateaz`: „am
sim]it c` cei care îmi erau
colegi au devenit ni[te str`ini,
pe care îi priveam cu
indiferen]` [i deta[are”.
Încadrarea
în timp
O problem` delicat` a
interviului este limitarea
acestuia în timp [i modelarea
lui dup` timp, dar [i dup`
problemele de interes pentru
psiholog. Uneori, trebuie ca
psihologul s` intervin` [i s`
întrerup` discursul. Nu o va
face brusc, ci printr-o mimic`
sau gestic` care s`-i sugereze
subiectului acest lucru, sau
dac` observ` c` nu a în]eles
mesajul nonverbal, s` intervin`
cu polite]e specificând c` este
necesar s` se revin` la
tema.....Se pot utiliza formul`ri
de trecere de tipul: „m` scuza]i
dar este suficient ceea ce mi-
a]i relatat. A[ dori acum s`
trecem la alt` tem` [i s`-mi
vorbi]i despre...”
Obstacole
care intervin
pe parcursul
interviului
În timpul derul`rii interviului
pot interveni momente
speciale, ezit`ri, schimbarea
strategiei de abordare a
problemelor, sincope etc.
Astfel, unii dintre intervieva]i se
pot sim]i progresiv stânjeni]i de
consemnarea r`spunsurilor,
motiv pentru care le
formuleaz` din ce în ce mai
lacunar [i neconving`tor. În
aceast` situa]ie psihologul
trebuie s` nu mai consemneze
[i s` încerce s` restabileasc`
leg`tura autentic` cu
intervievatul concentrându-se
pe formularea unor întreb`ri
noi, care ini]ial trebuie s` par`
neutre pentru a anihila
mecanismele de ap`rare al
acestuia. Alteori, subiectul
r`spunde rapid la anumite
întreb`ri care sunt suficiente
pentru elucidarea aspectului
urm`rit, ceea ce îl determin`
pe psiholog s` nu mai
adreseze alte întreb`ri privind
acest aspect [i s` treac` la
urm`torul. Pentru a realiza
acest demers, psihologului îi
sunt necesare câteva
momente de gândire, o scurt`
pauz`, ceea ce este interpretat
de anumite persoane ca ezit`ri
neprofesionaliste. Psihologul
va continua interviul pe un ton
normal, nu impersonal, nici
prea familiar, încercând o alt`
strategie de abordare sau
trecând la o alt` tem`.
Se poate întâmpla ca în
timpul interviului s` se
descopere aspecte la care
psihologul nu se a[teapt`,
care s`-l surprind` sau chiar
s`-l pun` într-o mini dificultate
de moment. În aceast`
situa]ie, se recomand` ca
psihologul s` solicite date
despre un subiect care nu
intereseaz` în mod special,
dar care implic` relat`ri mai
ample, timp în care el
regânde[te strategia
interviului.
Un alt aspect pe care
psihologul trebuie s`-l ia în
considera]ie este colateral
interviului, îns` important prin
semnifica]ia pe care o are. El
se refer` la înregistrarea unor
aspecte comportamentale
rezultate din observarea
conduitei în timpul interviului.
De foarte multe ori
comportamentul nonverbal
furnizeaz` date importante
pentru psiholog. Aceste date
este bine, spun speciali[ti s`
fie corect consemnate. De
exemplu nu vom nota: a fost
foarte nervos [i deranjat de
unele întreb`ri, ci vom nota. “la
întreb`rile privind…a devenit
u[or agitat, [i-a schimbat
pozi]ia pe scaun, î[i mi[ca
continuu mâinile, se înro[ise la
fa]`“ etc. sau la întrebarea…a
întârziat s` r`spund`, privirea
era în jos, evita s` se uite la
psiholog, avea multe ezit`ri în
exprimare etc.
Finalizarea
interviului
Finalizarea interviului se
poate face prin formularea
câtorva remarci favorabile
privind rela]ionarea dintre
psiholog [i intervievat, privind
calitatea [i sinceritatea
r`spunsurilor, în a[a fel încât
subiectul s` r`mân` cu o
impresie favorabil` despre
psiholog [i despre interviu.
Psihologul nu va proceda la
chemarea unei alte persoane
la interviu, pân` nu va
completa noti]ele, va verifica
dac` ceea ce a notat este ceea
ce dorea el de fapt. Este indicat
ca anumite aspecte calitative
sau semnificative care
presupun compara]ii între
intervieva]i s` fie f`cute la
finalul seriei de interviuri, când
au parcurs to]i candida]ii
interviul [i când psihologul are
o imagine complet` asupra
tuturor. Se evit` în acest fel
supraevaluarea primului [i
ultimului candidat, tendin]`
foarte frecvent întâlnit` la
interpretarea psihologic`. De
asemenea, este recomandat
ca persoanele care apar ca -
perfecte”, foarte bune, care
s-au prezentat în a[a fel încât
impresioneaz` pe psiholog, s`
fie analizate cu aten]ie
deoarece pot fi foarte
manipulative [i aprecierea lor
poate ascunde sl`biciuni [i
defecte destul de grave.
BIBLIOGRAFIE
Bogathy, Z., Manual de
psihologia muncii [i
organiza]ional`, Ia[i, Editura
Polirom, 2004.
Cole, G.A., Personnel
Management, Letts Educational,
London, 1997.
Constantin, T., Evaluarea
psihologic` a personalului, Ia[i,
Editura Polirom, 2004.
Peel, M., Întreb`ri de-a gata
pentru interviu, Editura Alfa S.R.L.
2003.
Zlate, M., Tratat de psihologie
organiza]ional-managerial`, Ia[i,
Editura Polirom, 2004.

R`zboi [i migra]ie
Termenul de „refugiat” desemneaz`
o persoan` persecutat` pentru rasa,
religia, etnia sau convingerile sale
politice. Un anumit num`r de conven]ii
interna]ionale dau acestor persoane, a
c`ror libertate sau via]` este în pericol
pentru unul din motivele enumerate
mai sus, dreptul s` fie protejate de
ter]e ]`ri. Cât prive[te persoanele
„alungate“ de r`zboi, ele fug nu numai
în urma persecu]iilor suportate pe cont
propriu, ci [i a unei escalad`ri a
violen]ei la care este expus` o mare
parte a locuitorilor unei regiuni.
Victimele conflictelor caut`
refugiu fie într-o regiune cru]at`
de statul de origine, fie într-o
]ar` vecin`, unde sunt în
general primite în tabere de
refugia]i pentru a evita
tulbur`rile, foametea,
epidemiile sau alte flageluri.
Or, g`zduirea [i aprovizionarea
unui mare num`r de refugia]i
diminueaz` resursele ]`rilor
gazd` [i popula]iile locale sunt
adesea perturbate de sosirea a
Asist. univ. Maria STOICOVICI,
Academia Tehnic` Militar`
zeci de mii de str`ini.
Stabilitatea politic` intern` a
acestor state se poate trezi
amenin]at` [i astfel noi
conflicte se pot profila.Cum
analiza noastr` prive[te
migra]iile ca o consecin]` a
conflictelor armate, vom
încerca s` prezent`m
repercusiunile r`zboaielor
asupra popula]iei începând cu
cele dou` conflagra]ii
mondiale. S` men]ion`m
Pe fundalul
existen]ei
sedentare care
a fondat
civiliza]iile
umane, migra]ia
a fost elementul
dinamic ce a
modelat
fizionomia
geopolitic` a
lumii.
Deplas`rile
masive de
popula]ie au fost
determinate de
condi]ii de via]`
pentru început c` cele dou`
r`zboaie mondiale au deplorabile, de
determinat mi[c`ri imense de
popula]ie, un adev`rat exod [i catastrofe
apoi o redistribuire a
popula]iei. La sfâr[itul Primului naturale, de
R`zboi Mondial, din cauza
decupajelor teritoriale impuse marasme
de statele înving`toare,
aproape opt milioane de economice
europeni au fost nevoi]i s`-[i
p`r`seasc` teritoriile [i s` persistente,
traverseze frontierele.
Pierderile umane au antrenat inegalit`]i
stagnarea num`rului
popula]iei. enorme între
Deja prigoni]i în Europa [i
în Rusia secolului XIX, evreii, boga]i [i s`raci,
expulza]i din societate înc` din
dar [i de un
1933, în Germania nazist`,
sunt deporta]i în lag`re de
concentrare. Fie c` au fost climat de r`zboi
persecutate, destabilizate sau
ruinate, aproape 25 de [i violen]`
milioane de persoane au fost
nevoite s` migreze for]at prin atroce. Acesta
Europa între 1940 [i 1945.
De când e lumea, din urm` a
popula]iile n-au încetat s` se
deplaseze dintr-o regiune provocat mari
într-alta a globului, în speran]a
de a-[i construi o nou` exis- fluxuri de
ten]`, mai bun`. În cursul
ultimelor secole r`zboaiele au refugia]i.
provocat în cele mai multe
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009 13

]ara lor, dintre care 19,2 mili-
rânduri fluxuri masive de
oane de „refugia]i“ sau de
refugia]i.
„persoane deplasate de r`zboi“.
În ultimele decenii îns`,
S` analiz`m pe rând
mi[c`rile migratorii au luat
câteva dintre marile conflicte
propor]ii uria[e, niciodat`
de dup` r`zboaiele mondiale:
atinse pân` acum. Studii
„ R`zboiul din
realizate de organiza]ii interna-
Vietnam a antrenat primul
]ionale estimeaz` la mai mult
mare val de migra]ie a
de 175 de milioane num`rul
coreenilor c`tre Peninsula
persoanelor care actualmente
Indochina. Normalizarea
tr`iesc departe de
rela]iilor diplomatice dintre
Republica Coreea (Coreea
de Sud) [i Vietnam a
încurajat apoi o prezen]`
coreean` important`,
14 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
evaluat` ast`zi la 30 000 de
persoane: coreenii au devenit
ca num`r, a doua minoritate
important` din Vietnam dup`
chinezii din Taiwan. Între 1965
[i 1973, 312.853 de solda]i
sud-coreeni au servit sub
comand` american` în
R`zboiul din Vietnam. La
rândul lor, coreenii din
Republica Popular`
Democrat` Coreean` au
sprijinit în timpul r`zboiului pe
vietnamezii din Nord. E de
men]ionat ajutorul celor 200 de
pilo]i ce au participat între 1967
[i 1968 la ap`rarea Hanoiului
[i ajutorul constând în dou`
milioane de uniforme dat
combatan]ilor nord-vietnamezi.
Mai târziu, degradarea
situa]iei economice dup` 1992
a Coreei de Nord a încurajat
fluxul de migra]ie ilegal` din
Coreea c`tre Vietnam, care
constituie adesea o destina]ie
tranzitorie, înainte de a se
ajunge în Coreea de Sud.
În aprilie 1975, mili]iile de
extrem` st#nga intr` în
Phnom Penh Penh, pecetluind o
victorie r`sun`toare \n fa]a
for]elor guvernamentale.
Triumf`tor, Pol Pot proclama
Republica Popular`
Kampuchia [i începea
punerea în aplicare a unui plan
gradual, cu obiective clare, de
exterminare la scar` larg` a
popula]iei urbane [i, în special,
a intelectualilor. Capitala este
pustiit` într-un timp record (în
72 de ore) de dou` milioane
de cambodgieni. Inten]ia
khmerilor este f`r` echivoc:
identificarea inamicilor
regimului [i suprimarea lor
imediat`. Popula]ia urban`
era, a[adar, sortit` pieirii. Sunt
elimina]i, pe rând, „«microbii»
care impiedicau victoria
proiectului lui Pol Pot de
«fericire obligatorie»”. Au fost
tortura]i [i executa]i
cambodgienii educa]i, ca parte
a purific`rii intelectualilor.
Episodul Phnom Penh e unul
dintre cele mai dureroase din
istoria migra]iilor.
„ Represiunea kurzilor
în Turcia [i în IrakIrak. Se
estimeaz` între 500.000 [i
dou` milioane, num`rul de
kurzi deplasa]i interior Turciei.
De la începutul anilor ’80, mai
mult de 500.000 de irakieni –
dintre care 150.000 de kurzi –
care au fugit de violen]ele
politice, au g`sit refugiu în Iran.
„ R`zboaiele din
Caucaz
Caucaz.. Între unu [i dou`
milioane de persoane au fost
deplasate în regiune, din 1988,
fie interior propriei ]`ri, fie în
]`rile vecine. La 1 ianuarie
2000, existau aproape
300.000 de refugia]i [i
deplasa]i în
Armenia, 800.000, în
Azerbaidjan [i 280.000 în
Georgia. Sute de mii de
persoane au fost vânate de
ofensiva rus` în 1998, în
Cecenia [i tr`iesc azi tot în
condi]ii precare în Daghestan,
în Ingu[ia [i Osetia de Nord.
„ R`zboaiele din
Cornul Africii [i din
Regiunea Marilor Lacu ri.
Lacuri.
Adunând popula]iile refugiate
[i deplasate din aceste dou`
regiuni vecine se ob]ine cifra
de 12 milioane de persoane.
Multiplicarea [i persisten]a
conflictelor armate [i a
violen]elor etnice antreneaz`
în anii 1970 foarte importante
fluxuri de popula]ie. Refugia]ii
se intersecteaz` pe drumurile
exodului: 470.000 de sudanezi
au fugit de r`zboi c`tre ]`rile
vecine, în timp ce 350.000 de
etiopieni [i eritreeni g`seau
refugiu în Sudan. De altfel, mai
mult de 300.000 de somalezi
se mai g`sesc [i ast`zi în
Etiopia [i în Kenia, 500.000 de
burundezi [i 100.000 de
congolezi în Tanzania. R`mân
2 milioane de persoane
deplasate în Republica
Democratic` Congo, 1,4
milioane în Burundi [i Ruanda
[i, aproximativ 4 milioane, în
Sudan.
„ R`zboiul civil din
Angola. Întins pe mai mult de
25 de ani, el a interzis
întoarcerea acas` aproape a 2
milioane de persoane, ce au
tot r`t`cit prin ]ar`. Mai mult de
300.000 de angolezi s-au
refugiat în ]`rile vecine, în
special în Congo [i Zambia.
„ R`zboiul civil din
Liberia [i tulbur`rile din
Sierra L eone. Continuarea
Leone.
luptelor în regiune a constrâns
mai mult de 500.000 de
persoane la exil în Coasta de
Filde[ [i în Guineea.
Extinderea r`zboiului în Sudul
Guineei a provocat fuga c`tre
Nord a zeci de mii de refugia]i
din Siera Leone, precum [i din
Guineea, situa]i în zonele de
conflict.
„ Sahara Occidental`
[i r`zboiu
r`zboiull din Algeria.
Înaltul Comisariat pentru
Refugia]i (HCR) consider` c`
165 000 de refugia]i din
Sahara Occidental` înc` se
mai aflau la 1 ianuarie 2000, în
taberele din regiunea Tindouf,
din de[ertul vest-algerian. De
altfel, se estimeaz` c` între
100.000 [i 200.000 de
persoane au fost deplasate de
r`zboiul civil de la începutul
anilor 1990.
„ R`zboiul din
Afganistan. Luptele
crâncene date în Afganistan [i
seceta sunt responsabile de
deplasarea a unui milion de
persoane în interiorul ]`rii. În
anii 1990 existau pân` la 6
milioane de refugia]i afgani în
Iran [i în Pakistan. Mai sunt [i
ast`zi în jur de 2,5 milioane în
aceste dou` ]`ri, repartiza]i în
mai multe sute de tabere dintre
care unele construite din
materiale dure.
„ Conflictul din Sri
Lanka
Lanka.. În 15 ani, r`zboiul
separati[tilor lui Eeleam
Tamoule contra for]elor
regulate a aruncat pe drumuri
un milion de persoane. Dintre
acestea 60 000 au g`sit
refugiu în India.
„ R`zboiul din
Columbia. Începând din
1985, el a împins pe drumurile
exodului aproximativ 1,5
milioane persoane care au
fugit de luptele dintre gherile,
de armata regulat` [i de for]ele
paramilitare. Popula]iile
alungate s-au regrupat în
tabere [i în „bidonville“-urile
marilor aglomera]ii.
„ Sechelele
conflictului din Tim orul
Timorul
Oriental [i violen]ele din
Indonezia. În septembrie
1999, în urma victoriei
independenti[tilor la
referendum, mai multe sute de
mii de persoane au fugit în
mun]i pentru a sc`pa de
represiunea feroce a mili]iilor
proindoneziene. 280 000 de
persoane au fost deplasate în
partea occidental` a insulei, de
unde numai 120 000 au fost
repatriate de atunci. Mai r`mân
în Timorul de Est, mai mult de
160.000, despre care nu exist`
nici un fel de ve[ti [i care nu
mai sunt asistate de HCR,
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
organiza]ia suspend#ndu-[i
opera]iile în septembrie 2000,
în urma asasin`rii a trei dintre
membrii s`i. Un raport al
Comitetului Statelor Unite
pentru Refugia]i, publicat în
2001, estimeaz` c` un milion
de persoane au fost deplasate
în ]ar` în urma violen]elor
politice [i religioase.
„ R`zboaiele din ex-
Iugoslavia. Drama tr`it` de
diferitele popula]ii din ex-
Iugoslavia se m`soar` în mii
de mor]i (numai 8.000 la
Sarajevo), de r`ni]i, de interna]i
în tabere, de femei violate [i
persoane deplasate. În
decembrie 1992, num`rul
exila]ilor în interiorul ]`rii era
estimat la 1.870.000: 810.000
în Bosnia-Her]egovina;
627.000 în Croa]ia; 433.000 în
Serbia. Expatria]ii num`rau
aproximativ 580.000. Multe
persoane s-au refugiat în alte
]`ri, în special în Germania,
Elve]ia, Belgia [i Italia.
„ Conflictul arabo-
israelian. De la r`zboiul de
{ase zile la cel din Kippour, de
la deturnarea de avioane pe
aerodromul din Zarka pân` la
luarea de ostateci la Jocurile
Olimpice de la München, de la
masacrul din Septembrie
negru la exodul libanez, de la
acordurile de pace de la Oslo
la asasinarea lui Itzhac Rabin
[i la r`zboiul scurt de la
sfâr[itul lui 2008 [i începutul lui
2009, aceast` b`t`lie pentru
unul [i acela[i p`mânt reven-
dicat de dou` popoare continu`
de mai bine de 60 de ani.
„ Chestiunea palesti-
nian`. La 1 iunie 2000,
refugia]ii palesti-nieni erau în
num`r de 3,7 milioane, reparti-
za]i în principal în Iordania,
Liban, Siria [i Palestina
(Cisiordania [i Gaza). La
ace[tia se mai adaug` cele
câteva sute de mii de persoane
deplasate în 1967 în Israel [i în
Liban.
În asemenea cazuri
precum cele men]ionate mai
sus, na]iunile în care domnesc
pacea [i stabilitatea
economic` sunt invitate s`
preia o parte din povar`
aplicând m`suri solidare,
precum admiterea provizorie
de persoane alungate de
r`zboi, misiuni de pace,
aprovizionare cu material [i
ajutor la reconstruc]ie. La
fiecare mare criz` enorma
15

ma[in` umanitar` se pune în
mi[care: organiza]ii
neguvernamentale (ONG-uri)
[i mari organisme interna]io-
nale printre care Înaltul
Comisariat al Na]iunilor Unite
pentru Refugia]i (HCR) î[i
efectueaz` lunga [i istovi-
toarea munc` de recenzare,
îngrijire, hr`nire, protec]ie [i
lini[tire a milioane de fiin]e
umane alungate din c`minele
lor de r`zboaie, violen]e,
masacre sau de foamete,
s`r`cie, dezastre ecologice.
În 2000, HCR a trecut sub
protec]ia sa 21,3 milioane de
persoane, printre care 1,2 mili-
oane de azilan]i, 2,5 milioane
de repatria]i [i 6,9 milioane de
persoane deplasate. La
acestea se mai adaug` 20
pân` la 25 milioane persoane
deplasate în propria ]ar`, ale
c`ror condi]ii de via]` sunt
extrem de precare cu atât mai
mult cu cât ele nu primesc
16 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
practic nici ajutor, nici protec]ie.
2 milioane în Congo-Kinshasa,
4 milioane în Sudan, mai mult
de un milion în Indonezia, între
1,5 [i dou` milioane în
Columbia, în ex-Iugoslavia,
Burundi, Ruanda, Angola etc.
Numai un sfert din aceast`
popula]ie e luat` sub ocrotire
de c`tre HCR, adic` mai pu]in
de [apte milioane de persoane
(în 1999) din Caucaz, ex-
Iugoslavia, Africa de Vest [i din
Sri-Lanka.
În plus, statisticile arat` c`
]`rile bogate, ridicând în jurul
lor ziduri de protec]ie din ce în
ce mai înalte, sunt departe de a
purta partea cea mai grea a
poverii. Cei care cer azil [i
refugia]ii care î[i încearc`
norocul în Europa [i în America
de Nord nu reprezint` decât cu
greu 5% din totalul refugia]ilor
[i deplasa]ilor în lume. {i
numai 0,2 % din acest total
ajung s` se instaleze în ]`rile
bogate în special în America
de Nord.
În fiecare an, se estimeaz`
c` aproximativ 2 milioane de
persoane încearc` s` intre
ilegal pe teritoriul Uniunii
Europene [i, dintre ace[tia,
aproximativ 2.000 pier în
Marea Mediteran` [i, cam tot
atâ]ia, în Atlantic. Obiectivul lor
este s` ating` insulele Canare
plecând din Mauritania sau
Senegal sau s` treac`
strâmtoarea Gibraltar plecând
din Maroc.
Dup` datele guvernului
spaniol, 47.685 de migran]i
africani au sosit, în 2006, pe
coastele spaniole. Mai trebuie
ad`uga]i cei 23.151 migran]i
veni]i din Jamahiria Arab`
Libian` sau din Tunisia [i care
au debarcat pe insulele
italiene sau în Malta. Al]ii
încearc` s` intre în Grecia prin
Turcia sau Egipt. E o tragedie
cotidian` pe care Europa nu
[tie înc` s` o st`pâneasc`.
Pentru a ap`ra Europa de
migran]i, Uniunea European`
a creat o organiza]ie militar`,
Frontex, care încearc` s`
administreze frontierele
Europei.
În anul 2000, dup`
statisticile ONU, în cele [ase
]`ri ale Golfului, reunite în
sânul Consiliului de Cooperare
al Golfului (CCG) – Arabia
Saudit`, Kuweit, Qatar, Oman,
Bahrein [i Emiratele Arabe
Unite – tr`iau 10 milioane de
migran]i interna]ionali, dintr-un
total mondial de 175 de
milioane. Aceast` regiune cu
particularit`]i numeroase a
devenit o destina]ie important`
pentru migran]i în cursul anilor
’70, ani ce au cunoscut o
scumpire a pre]urilor
hidrocarburilor, principalele
resurse ale ]`rilor din CCG. În
privin]a efectivelor, migran]ii
arabi [i asiatici erau cei mai
numero[i, dar mai puteau fi
g`si]i [i europeni, africani [i
americani. În 1991, invazia
Kuweitului de c`tre Irak, o ]ar`
din CCG, [i eliberarea sa
urmau s` divizeze clar ]`rile
din regiune [i chiar ]`rile de
origine ale migran]ilor: pe de o
parte cei care au sus]inut
Irakul, iar de cealalt`, cei care
s-au opus, astfel c`, la sfâr[itul
r`zboiului, consecin]ele pentru
migran]i au fost dezastruoase.
Din Kuweit au fost expulza]i
migran]ii a c`ror ]ar` de origine
sus]inuse invazia, în special
palestinieni [i iordanieni, [i din
Arabia Saudit`, iemeni]ii, în
timp ce pentru egipteni por]ile
Golfului s-au deschis, iar
por]ile Irakului s-au închis.
Refugia]ii sunt greu de
recenzat. Câteodat`,
responsabilii HCR [i ONG-urilor
m`rturisesc c` subestimeaz`
popula]iile refugiate. Astfel, în
Tailanda, guvernul e cel ce
hot`r`[te, pentru fiecare nou
sosit, cui îi va da [i cui nu,
statutul. În taberele împr`[tiate
de-a lungul frontierei cu
Birmania, cadre militare
analizeaz` fiecare cerere de
înregistrare la HCR [i hot`r`sc
în ultimul moment. Cât despre
refugia]ii afgani, ei tr`iesc de
mai mult de o genera]ie atât în
Iran (unde ar fi în jur de dou`
milioane), cât [i în Pakistan,
unde sunt estima]i între 2 [i 3
milioane. {i parc` pentru a
complica sarcina statisticilor,
guvernul iranian oblig`
refugia]ii s`-[i cumpere un
permis de lucru pentru o sum`
echivalent` cu 140 de dolari, [i
astfel, devenind „muncitori
legali” ei ies din registrele
HCR. În Siria [i în Iordania sunt
atâ]ia refugia]i proveni]i din Irak
încât r`gazul necesar
înregistr`rii lor pentru a
beneficia de drepturi poate
atinge dou` luni [i mai mult.
În statisticile interna]ionale
de început de mileniu trei, se
arat` c` o persoan` din 35 este
migrant, ceea ce înseamn` c`,
dac` to]i ace[tia ar ocupa un
teritoriu bine definit, ar forma
cea de-a [asea ]ar` din lume
ca num`r al popula]iei.
Problema migra]iei cu cele
dou` aspecte ale sale,
imigran]i [i emigran]i, este
adus` în aten]ia opiniei publice
mondiale punându-se accentul,
în special pe aspectul ilegal.
Asist`m la dou` procese
ale c`ror efecte sunt similare,
iar sub unele aspecte, chiar
identice: pe de o parte,
globalizarea, ce erodeaz` [i
chiar elimin` barierele în fa]a
fluxurilor interna]ionale de
oameni, bunuri, servicii, capital
[i informa]ii, iar pe de alt`
parte, extinderea Uniunii
Europene, ce d` posibilitatea
cet`]enilor ]`rilor mai pu]in
dezvoltate s` aspire la un nivel
de trai perceput ca fiind mult
mai ridicat în ]`rile UE. Una
dintre consecin]ele acestor
dou` procese este cre[terea
fluxurilor migratorii dinspre est
spre vest, în special dinspre
Europa Central` [i de Est, dar
[i Asia Central` [i Africa, spre
Occident. Nu noutatea
fenomenului este cea care
frapeaz`, ci amploarea sa,
care este diferit`, întrucât, în
anii comunismului, migra]ia era
foarte bine controlat`, în sensul
men]inerii cet`]enilor în ]ara de
origine. Chiar [i în comunism
migra]ia, preponderent cea
ilegal`, exista, îns` c`derea
acestuia a deschis grani]ele [i
pie]ele, f`când posibil`
cre[terea num`rului celor care
migreaz`.
Securitatea [i migra]ia sunt
strâns legate. Pe de o parte,
migra]ia poate fi rezultatul
manifest`rii anumitor
amenin]`ri la adresa securit`]ii
indivizilor umani, precum
violarea drepturilor omului,
conflictul etnic, r`zboiul civil
etc. Pe de alt` parte, migra]ia
îns`[i poate constitui o surs`
de riscuri, pericole [i
amenin]`ri, atunci când nu este
controlat`, provocând
accentuarea criminalit`]ii
organizate, a violen]ei
xenofobe [i rasiale etc.
În lucrarea sa, Migra]ie [i
securitate, A. Sarcinski arat` c`
ambele aspecte au fost
„verificate” în Europa: migra]ia
ca rezultat al insecurit`]ii poate
fi ilustrat` prin cazul
destr`m`rii violente a
Iugoslaviei, ce a dat na[tere la
fluxuri de refugia]i c`tre ]`rile
vecine (Germania, Elve]ia,
Belgia, Italia etc.) [i migra]ia ca
surs` de insecuritate este
demonstrat` prin evenimentele
ultimelor luni ale anului 2007
(problema imigran]ilor români
în Italia, Spania [i Marea
Britanie). Îns`, migra]ia
constituie, în acela[i timp, [i o
surs` de securitate.
Complexitatea acestor rela]ii
este extrem de ridicat`, întrucât
ele sunt corelate cu aproape
toate dimensiunile securit`]ii.
Dintre toate dimensiunile
acesteia, cea social` este mai
expus`, fluxurile de imigran]i
putând afecta stabilitatea
social`, identitatea cultural`,
caracteristicile demografice,
nivelul de trai, respectarea
drepturilor omului [i spori
nivelul criminalit`]ii organizate
în ]ara de destina]ie. În acela[i
timp, ]`rile de origine pot
înregistra [i ele probleme,
precum îmb`trânirea popula]iei central`. Perioada contem- Piccioni, Francesco, Nouvelles
[i sc`derea produc]iei prin poran` este în acela[i timp cea générations d’armement, în http://
www.local.attac.org/40/
emigrarea for]ei de munc` (în a unei aspira]ii universale la
imprimer.php3?id_article=957
special fenomenul brain drain). pace, dezvoltare, la reglemen- Sabogal, Jose, Les
Totu[i migra]ia, mai ales tare interna]ional` a expérimentations de la guerre
imigran]ii ca for]` de munc`, conflictelor, inclusiv pe cale urbaine, în http://www.ehess.fr/
poate fi sursa dezvolt`rii judiciar`, [i a unei înt`riri a cirpes/ds/ds66/urbaine.html, http://
reflexionstrategique. blogspot.com/
economice, a cre[terii nivelului puterii de interven]ie 2008/07guerres-urbaines-
de trai al cet`]enilor ]`rii de umanitar`, care a schimbat nouveaux-mtiers.html
destina]ie [i, în consecin]`, a raporturile între r`zboi [i pace. Weber, Serge, Nouvelle
securit`]ii economice a Europe, nouvelles migrations, Ed.
du Félin, Paris, 2007.
acestora. BIBLIOGRAFIE http://www.regionalliance.ro/
Migra]ia ridic`, a[adar, index.php/articol/migratie_si _
probleme sociale importante. Dupont, Daniel, Guerre urbaine, imagologie_ factori_de_influe...,
În zilele noastre, Europa este o extras din Scientific American, http://multicultural.ro/,
zon` de destina]ie. Societ`]ile octombrie 1998, pg. 24-25. http://www.lemonde.fr/web/
Gans, Arthur, La conduite de la imprimer_element/0,40-0@2-
europene devin din ce în ce guerre au XXIeme siecle, în „Revue 3232,50-285878,0.html
mai multirasiale, multietnice, militaire canadienne”, printemps, Wicht, Bernard, Le champ de
multiculturale, multireligioase 2004. bataille futur: avantage au défenseur,
[i multilingve. Se creeaz` Petiteville, Franck, La politique în Sarcinski, Alexandra, „Migra]ie [i
internationale de l’Union securitate”, Editura UNAp, Bucure[ti,
astfel diferen]e notabile între européenne, Les Presses, 2006. 2008.
popula]ia rezident` [i imigran]ii
dintr-o ]ar`, diferen]e de
reprezentare psihosocial` a
ambelor categorii, ce pot fi
reduse numai prin interven]ia
eficient` a guvernelor cu
politici [i strategii destinate
sporirii gradului de toleran]`
cultural`.
În plus, ce se poate face ca
migra]ia actual` s` se
efectueze în sensul dialogului
culturilor, al schimburilor
culturale, [tiin]ifice, tehnologice
[i economice în interesul
tuturor ? Umanitatea aspir` în
totalitatea ei, în urma
dezvolt`rii [tiin]ei [i
tehnologiei, la un nivel de via]`
mai bun. Dar dac` nu sunt înc`
clarificate solu]iile rezolv`rii
problemelor celor mul]i, m`car
s` se renun]e la metodele
nedemne folosite înc` în multe
p`r]i ale lumii, precum
exploatarea inuman`, jaful
resurselor naturale [i umane,
al teritoriilor ocupate [i la
reparti]ia inegal` a plus-valorii.
Pe plan na]ional, dac`
multe dintre lipsuri ar fi
eliminate, s`r`cia redus`,
corup]ia dezr`d`cinat` [i
ameliorate justi]ia, progresul
social [i democra]ia, emigra]ia
s-ar opri încetul cu încetul.
Perioada ce cuprinde
sfâr[itul secolului XX [i
începutul secolului XXI se
caracterizeaz` deci prin:
mondializarea conflictelor,
mobilizarea total` a na]iunilor
[i societ`]ilor în r`zboi, apari]ia
formelor extreme de violen]e
de mas`, apari]ia unor sisteme
politice totalitare de un gen
inedit pentru care r`zboiul
constituie o dimensiune
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009 17
 Începând cu
1990 psihologia
organiza]ional` [i-a
revizuit [i actualizat
problematica de
studiu prin
introducerea unor

Sindromul
noi achizi]ii
teoretice [i
metodologice.
Apari]ia unor noi
probleme de studiu
este impus` de
arderii complete
func]ionarea Psiholog dr. AURELIA CAN~,
concret` a Direc]ia Contrainforma]ii [i Securitate Militar`

organiza]iilor care
Efectele lor se r`sfrâng în
cunosc momente mod direct asupra personalului
organiza]iei care începe s` fie
de evolu]ie [i afectat de anumite «boli
dezvoltare, dar [i profesionale» sau «boli
organiza]ionale» ce produc
momente critice de perturb`ri în sfera
psihocomportamental` la nivel
stagnare sau individual sau al grupului, cu
involu]ie. tendin]a de extindere la nivelul
întregii organiza]ii. Toate
Disfunc]iile, disfunc]iile organiza]ionale prin
modific`rile produse la nivel
abaterile repetitive individual afectez` capacitatea
de munc` a membrilor
de la respectarea organiza]iei [i conduc la
conduitelor [i sc`derea productivit`]ii.
Cu timpul organiza]ia se
reglement`rilor transform` dintr-una s`n`toas`
[i eficient` în una bolnav`,
formale, crizele morbid` [i neproductiv`. Iat`
mangeriale, numai câteva argumente,
consider`m noi solide, pentru
deregl`rile [i care disfunc]iile din organiza]ii
sunt tot mai studiate în ultima
confuziile, perioad` de timp, constituindu-se
chiar un subdomeniu al
momentele critice psihologiei organiza]ionale
în care nu se [tie denumit «patologia
organiza]ional`».
unde se va ajunge, Fenomene ca stresul,
mobing-ul, burnout-ul,
etapele de dependen]a de munc` apar]in
transformare ca acestui nou subdomeniu.
Prevenirea lor, ameliorarea
puncte cruciale efectelor acestora [i poten]area
factorilor determinativi reprezint`
sunt fenomene din priorit`]i pentru psihologia
organiza]ional` modern`.
ce în ce mai des Ne vom opri asupra burnout-
reg`site în ului ca sindrom al arederii
complete sau ca epuizarea
organiza]iile profesional` total`. Mult mai
intens decât stresul, burnout-ul
moderne. afecteaz` grav diverse planuri
ale activit`]ii umane: fiziologice, Au ap`rut [i o serie de
psihice, psihosociale, sinteze care fac referiri la
psihoorganiza]ionale, sociale, burnout, dintre care amintim
activitatea. Persoanele care câ]iva autori precum: Perlman [i
dezvolt` burnout sunt descrise Hartman (1982), Schaufeli [i
ca fiind obosite, surmenate, Buunk (1996), Truchot (2004)
epuizate fizic [i psihic cu etc., (apud Zlate 2007).
s`n`tatea [ubrezit`. În lucr`rile Ce este de fapt burnout-ul ?
de specialitate care abordeaz` Exist` o multitudine de
burnout-ul de termeni ca
epuizare, uzur`, [i ruin` a
defini]ii ale burnout-ului asupra
c`rora nu ne vom opri, îns` în
s`n`t`]ii sunt termeni cel mai aproape toate g`sim urm`toarele
des asocia]i acestui sindrom. caracteristici comune: e[ecul
Studiat intens în ultimii 20-30 de profesional, sc`derea dramatic`
ani burnout-ului este tema
central` în peste 2.500 de
a împlinirii [i performan]elor în
munc`.
lucr`ri teoretice [i studii practice Burnout-ul apare ca o
efectuate, în special, în consecin]` a expunerii la stres
profesiile care solicit` îndelungat, dar se diferen]iaz`
rela]ionare interpersonal` de stres prin severitatea
(medici, asistente medicale). simptomelor, prin intensitatea lor
Burnout-ul a fost descris [i în
alte profesii decât cele de
[i nivelul calitativ al disfunc]iilor
produse la nivelul func]ion`rii
asisten]` medical`, la ofi]erii de persoanei.
poli]ie, la profesori [i la
muncitorii din anumite firme
comerciale numai c` în aceste
profesii nu se înregistreaz` un
num`r mare de persoane, fiind
afectate numai cele foarte
dedicate [i implicate în munca
lor, motiv pentru care acest
simptom se mai nume[te [i
«sindromul lupt`torului»
lupt`torului».
Pu]ine studii sunt dedicate
burnout-ului la personalul militar,
cu toate c` profesia militar` este
expus` unor forme severe de
stres [i cu toate c` acest
fenomen o dat` prezent
afecteaz` semnificativ
capacitatea de lupt` a militarilor,
rezisten]a lor psihic`, coeziunea
de grup, moralul, s`n`tatea
fizic` [i psihic`.

18
18 SPIRITMILITAR
SPIRIT MILITARMODERN
MODERNnr.
nr.1-
1-4/2009
4/2009

Perman [i Hartman (1982,
apud. Zlate, 2007), prezint`
burnout-ul ca un r`spuns la
stresul emo]ional cronic având
trei dimensiuni: 1) epuizarea
emo]ional` [i fizic`; 2)
diminuarea productivit`]ii; 3)
supradepersonalizarea.
Burnout-ul este un sindrom
care denume[te o stare
avansat` de stres la locul de
munc` care se dezvolt` lent,
f`r` simptome semnificative [i
controlabile, care atunci când
debuteaz` se manifest` ca
epuizare emo]ional` (ca
dimensiune afectiv-
motiva]ional`), continu` cu
depersonalizarea (ca
dimensiune interpersonal-
interpretativ`), apoi se produce
reducerea implic`rii personale
(ca dimensiune cognitiv`,
autoevaluativ`).
Întrebarea noastr` [i scopul
principal al articolului este de a
delimita prezen]a acestui
fenomen în mediul militar. Se
poate sau nu vorbi de burnout la
personalul militar?
Cu toate c` lucr`rile despre
burnout s-au derulat în special în
mediul civil, simptomele acestui
fenomen au fost descrise pentru
prima dat` la personalul militar.
Astfel, în anul 1947, Sobel
descrie «sindromul worn-aut»
sau «sindromul arderii
complete» prezent la unii dintre
solda]i care manifestau
simptome de oboseal`,
depresie, epuizare total`. Aceste
manifestari erau întâlnite mai
ales la solda]ii care se aflau mult
timp în misiuni de lupt`. Dac` la
începutul carierei lor militarii
erau con[tiincio[i, implica]i,
devota]i, cu timpul ei î[i asumau
tot mai greu noi responsabilit`]i,
deveneau suspicio[i, considerau
sarcinile ca neatractive, î[i
pierdeau încrederea în sine,
erau depresivi, se exprimau
depreciativ la adresa propriei
persoane, erau din ce în ce mai
retra[i, se izolau social. Având
probleme de rela]ionare cu
colegii nu puteau colabora
eficient [i înregistrau multe
dificult`]i în îndeplinirea
sarcinilor. În ciuda acestor
schimb`ri comportamentale
motiva]ia lor de a-[i face datoria
r`mânea neschimbat`.
Deoarece aceast`
simptomatologie a fost întâlnit`
cel mai frecvent la subofi]eri
fenomenul a fost denumit
«sindromul b`trânului
sergent» [i ast`zi este
cunoscut sub aceast` denumire.
În ciuda faptului c` Sobel a
utilizat primul termenul de
burnout [i a descris simptomele
specifice, în literatura de
specialitate Freudenberger este
acreditat ca fiind primul autor
care a scris o lucrare despre
burnout. El a descris
simptomele, la persoanele care
lucrau în domeniul asisten]ei
medicale de mai mult timp. Ca [i
solda]ii suferinzi de «sindromul
b`trânului sergent», lucr`torii din
clinic` deveneau epuiza]i
emo]ional, depresivi, cinici [i
suspicio[i cu persoanele cu
care lucrau, rigizi [i inflexibili.
Prezentau în acela[i timp [i
acuze asociate primelor precum
dureri de cap, probleme
digestive [i tulbur`ri de somn.
Petreceau prea mult timp la locul
de munc`, dar «se învârteau în
jurul cozii» dup` cum spune
autorul. Irosirea f`r` rost a
timpului la locul de munc` nu mai
l`sa loc unor rela]ii
interpersonale în afara
serviciului.
Freudenberger în urma
observ`rii [i studierii acestei
fenomenologii formuleaz` o
defini]ie comprehensiv` a
burnoutului ca: «o stare de
oboseal` cronic`, de
depresie [i frustare
generat` de devotarea unei
cauze, unui mod de via]`
sau unei rela]ii care
e[ueaz` în a produce
recompensele a[teptate [i
conduce în final la
diminuarea implic`rii [i
îndeplinirii muncii».
Sindromul burnout-ului se
dezvolt` gradual [i aceast`
evolu]ie poate fi ilustrat` grafic
printr-o curb`.
Exist` o stadialitate a
burnout-ului care delimiteaz`
urm`toarele etape:
1. perceperea stresului –
la acest nivel se înregistreaz`
un dezechilibru între exigen]ele
muncii [i resursele persoanei.
Factorii stresori care contribuie
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
la apari]ia dezechilibrului sunt
amplasa]i atât la nivelul
con]inutului, condi]iilor [i
caracteristicilor muncii cât [i la
nivelul persoanei. Astfel, la
nivelul con]inutului muncii, putem
delimita ca factori predispozan]i
la burnout: procedurile
birocratice lungi [i complicate,
ac]iunile de munc` repetitive [i
monotone, comportamentele
dificile ale [efilor, lipsa cooper`rii
între colegi, lipsa stimul`rii [i
împlinirii în munc`, dubiile legate
de propria competen]`,
ambiguit`]ile legate de rol,
evaluarea nerealist` a persoanei
de c`tre [efi, conflicte de rol
între [efi [i subordona]i,
înc`rcarea excesiv` cu sarcini,
termene nerealiste de îndeplinire
a lor. La nivelul func]ion`rii
persoanei delimit`m ca factori
predispozan]i la burnout:
vulnerabilitatea personalit`]ii,
labilitatea emo]ional`,
neîmplinirile din via]a personal`,
insuficienta dezvoltare a
inteligen]ei emo]ionale;
2. instalarea tensiunii –
reac]ia emo]ional` a persoanei
în aceast` etap` este puternic`
[i apare ca rezultat al
discrepan]ei dintre rezultatul
a[teptat [i cel ob]inut.
R`spunsul emo]ional provenit
din acest dezechilibru se
manifest` prin tensiune
intrapsihic`, anxietate, epuizare
afectiv` [i fizic`;
3. schimbarea profund`
a atitudinii [i comporta-
mentului cu scopul reducerii
tensiunii emo]ionale [i a dep`[irii
st`rii respective. Persoana
încearc` s` escaladeze situa]ia
cu poten]ial traumatizant
19
reducându-[i a[tept`rile privind
dezvoltarea personal`. Se
produce o reajustarea a nivelului
aspira]iilor [i satisfac]iei
profesionale, se tempereaz`
implicarea în munc`, se
realizeaz` o deta[are fa]` de
sarcinile de munc` care sunt
privite cu cinism [i indiferen]`.
Strategiile de coping în
aceast` etap` sunt defensive,
de evitare [i fug` psihologic` [i
nu de confruntare [i rezolvare a
problemelor.
Ilustr`m în Figura nr. 1
dinamica burnout-ului
(Cherniss).
Victoria L.Wilcox, profesor la
Universitatea din Connecticut
S.U.A., prezint` o sintez` a
cercet`rilor privind burnout-ul la
personalul militar. Ea arat` c`
CADRUL DE MUNC~
orientare; sarcinile de
munc`; stimularea
contacte interpersonale;
autonomia func]iei;
scopurile institu]ionale;
conducerea;
izolarea social`.
PERSOANA
orientare profesional`; sus]inerea;
cererile din afara serviciului
solicit`rile profesiei militare, atât
în timp de pace, cât mai ales în
timpul misiunilor de lupt`
constituie surse puternice de
stres [i factori declan[ativi ai
burnout-ului, nu în mod special
prin con]inutul sarcinilor, cât mai
ales prin modul în care se
impune realizarea acestora.
Astfel, dac` stresul generat de
solicit`rile deosebite ale
profesiei, de riscul de a fi ucis
sau r`nit, este dublat de ordine
arbitrare ale [efilor sau de stilul
autoritar de conducere al unor
lideri care nu acord` interes
problematicii umane, al`turi de
nerespectarea timpului de lucru
[i de solicitarea de a desf`[ura
activit`]i peste program se poate
vorbi despre predipozi]ie c`tre
burnout. Situa]ia poate fi
agravat` de stereotipia unor
activit`]i [i de distorsiunile de
comunicare. Expu[i la stres
ocupa]ional îndelungat atât în
20 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
perioadele de pace, cât mai ales
în teatrele de opera]ii, militarii –
consider` autoarea – „ajung la
un moment dat s` simt` c` «le-a
ajuns [treangul la gât»”. Aceast`
expresie ilustreaz` starea de
epuizare emo]ional` [i lipsa
aproape total` a energiei
necesar` adapt`rii. Un alt
simptom semnalat de studiile
efectate în S.U.A pe personalul
militar îl reprezint` sc`derea
senzitivit`]ii interpersonale [i
depersonalizarea. Militari care
anterior aveau succes remar-
cabil în rela]ionarea interperso-
nal`, în organizarea grupurilor [i
în negocierea conflictelor încep
s` aib` atitudini negative fa]` de
colegi, ceea ce afecteaz` grav
colaborarea atât de necesar`
pentru îndeplinirea sarcinilor.
În acest fel scade coeziunea
grupului, apar lideri informali, se
generalizeaz` indiferen]a [i
deta[area fa]` de activit`]i,
SURSE DE STRES
dubii legate de competen]`;
probleme de colaborare;
interfa]` birocratic`; lipsa
stimul`rii [i împlinirii;
lipsa colegialit`]ii.
Figura nr
nr.. 1
scade responsabilitatea [i se
altereaz` moralul grupului.
Studiile f`cute în domeniul militar
au condus la delimitarea unor
factori specifici care genereaz`
burnout-ul în organiza]ia militar`.
Ace[tia sunt: supraînc`rcarea
cu sarcini [i termene prea
scurte pentru îndeplinirea lor,
ambiguitatea rolului, lipsa
feedbackului, stilul de conducere
neadecvat. Se întâmpl` adesea
ca militarii s` a[teapte de la
munca lor alte satisfac]ii decât
cele pe care le ob]in. Criteriile de
apreciere a performan]elor sunt
percepute uneori ca fiind
discrepante fa]` de efortul
depus. Repartizarea sarcinilor
nu este considerat` de militari
întotodeauna ca judicioas` [i
corect`, criteriile de promovare
nu întotdeauna respectate
conform normelor în vigoare,
ceea ce face ca rolul [i atribu]iile
s` fie disonante. Ambiguitatea
rolului (s-a dovedit statistic)
s-a corelat semnificativ cu
epuizarea emo]ional`, cu
depersonalizarea cu
insatisfac]ia profesional`.
Conflictele de rol sunt generate
[i de ordine arbitrare ale unor
[efi ierarhici pe care liderii
militari de la nivelele inferioare
trebuie s` le îndeplineasc`
întocmai, dar care sunt greu de
realizat a[a cum au fost
indica]iile, motiv pentru care se
produc frustr`ri, tensiuni în
rândul subordona]ilor. Filosofia
militar` deja consacrat` «f` mai
mult cu mai pu]ine resurse sau
cu acelea[i resurse» creeaz`
multe dileme [i nelini[ti în rândul
subordona]ilor. Exigen]a de a
avea subordona]i care s` nu
prezinte vulnerabilit`]i, care s`
nu-[i erodeze capacit`]ile [i s`
reziste perioade lungi la stres
este o dorin]` din ce în ce mai
des exprimat` de [efi [i
SCHIMB~RI
DE ATITUDINE
scopuri profesionale;
responsabilitate
personal` fa]` de
rezultate; idealism-
realism; deta[are
emo]ional`; alienare fa]`
de munc`; interes pentru
sine.
reprezint` pentru subordona]i o
lips` de în]elegere a
problematicii umane din
organiza]ie [i surs` de stres. Se
vorbe[te tot mai des în mediile
militare de «omul perfect sau
omul cu 0 defecte», afirm`
Victoria L.Wilcox.
Controlul excesiv al situa]iilor
de c`tre unii [efi din e[aloanele
superioare nu mai las` [efilor
din subordine autonomie în
activitate [i în luarea deciziilor
[i, în acest fel, îi pune în situa]ii
dificile în fa]a subordona]ilor
care îi percep ca slabi [i f`r`
credibilitate.
Extrem de îngrijor`tor, mai
ales în organiza]ia militar`, este
faptul c` persoanele afectate de
burnout nu lucreaz` izolat, ci în
grup, iar acesast`
fenomenologie tinde s` se
propage, dup` unii autori, la
nivelul întregului grup, devenind
contagios (Truchot, 2004).
Prezentarea factorilor
determinan]i ai burnout-ului [i
considerarea acestuia ca «boala
lupt`torului», adic` a
persoanelor care în faza ini]ial`
se angajeaz` [i se implic` cu
devotament [i d`ruire în munc`
[i, în final, ajung la deziluzii, a
condus la conceperea acestuia
de c`tre unii autori ca o
consecin]` indiscutabil` a
angaj`rii ini]iale, ca o fatalitate.
Burnoutul nu trebuie îns`
considerat exclusiv ca o
vulnerabilitate individual`,
deoarece el se dezvolt` în
contexte organiza]ionale în care
multitudinea de factori situa]ionali
care ac]ioneaz` interdependent
nu poate fi ignorat`. Din aceast`
cauz` burnoutul este greu de
prevenit [i gestionat, cauzele
generatoare find complexe [i
greu de evaluat. Cu toate
acestea Pezet-Langevin (2003),
sugereaz` c` exist` posibilitatea
prevenirii [i poten]`rii burnout-ului
prin: gestionarea corect` a
resurselor umane (programe de
recrutare [i selec]ie corecte [i
dup` criterii [tiin]ifice,
cunoa[terea problemelor
angaja]ilor [i solu]ionarea lor
prompt`) optimizarea rela]iilor de
munc` (prin sus]inere social`,
recunoa[terea realiz`rilor
furnizarea feedbackului etc.),
interven]ii asupra con]inutului [i
organiz`rii sarcinilor (evitarea
supraînc`rc`rii, identificarea
posturilor care au poten]ial de
generare de burnout, evitarea
ambiguit`]ii rolurilor, promovarea
variet`]ii sarcinilor). Evaluarea
burnout-ului, prevenirea lui [i
promovarea unor programe
ameliorative r`mâne pentru
psihologia organiza]ional` o
problem` deschis`.
BIBLIOGRAFIE
Cherniss, C., Professional
Burnout in Human Service Organi-
zations, New York, Praeger, 1980.
Freudenbeger, H., Staff Burnout,
Juornal of Social Issues, 30, 1984.
Pezet-Langevin, Valerie, Qu
‘est-ce que le burnout ? Comment
les entreprises peuvent-elles
remédier, în „La psychologie du
travail”, Paris, Ëditions d’
Organisation, 2003.
Sobel, R., The „old sergent”
syndrome. Psychiatry, 1947.
Victoria L.Wilcox, Ph. D., Burnout
in military personnel, (pagina de
internet).
Truchot, D., Hall, L., Personel –
Management. A New Approach, ed.
a II-a, Londra, Prentice Hall, 1991.
Zlate, Mielu, Tratat de psihologie
managerial-organiza]ional`, vol. II
Collegium, Ia[i, Polirom, 2007.
 Rezultatele
sondajelor de
opinie din ultimii
ani ne arat` c` în

Educa]ia religioas`
biseric` –
institu]ie
autonom` fa]` de
[i mediului militar stat – [i în armat`
– structur`
Florina COMAN organiza]ional`
\nvestit` de stat
„Armata a înv`]at pe o[teanul r`spunsul la aceast` întrebare
[i anume, c` solda]ii se
cu gestionarea
român s`-[i apere t`râmurile apropiau de Ioan Botez`torul crizelor
str`mo[e[ti de cotropitorii str`ini, [i-l întrebau: „Înv`]`torule, noi
ce trebuie s` facem?“ , iar el manifestate cu
Biserica a înv`]at pe to]i fiii neamului le-a r`spuns „S` nu cere]i
violen]` –,
nimic mai mult decât ce v-a fost
acestuia s`-[i apere sufletul [i credin]a poruncit s` lua]i” (Luca, 3, 14).
str`mo[ilor, s` se fereasc` de În]elesul acestei fraze, în
societatea
cotropitorii suflete[ti, de ispite [i de
opinia mea, este c` Ioan
Botez`torul nu le cere
româneasc` are
relele altor neamuri.” solda]ilor s` î[i înceteze cea mai mare
activitatea, ci doar s` o practice
Prea Fericitul Teoctist, cu dreptate. încredere. Privit`
Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1986 - 2007) Armatele Europei [i-au
asumat calitatea de a fi din orice
Cum se explic` pozi]io- sunt singurele care au
cre[tine de-a lungul întregului
Ev Mediu, au existat chiar
perspectiv`,
narea Bisericii [i Armatei în continuat s` promoveze [i s`
fac` educa]ie moral` în cadrul
c`lug`ri militari – Ordinul religioas`,
topul preferin]elor românilor? Templierilor este cel mai
Nu oare pentru c` românul, în societ`]ii noastre? celebru – ai c`rui membri militar`,
subcon[tientul s`u, sim]ind Poate un cre[tin s` fie un împleteau virtu]iile militare cu
absen]a valorilor [i a normelor lupt`tor? Într-un singur loc, în cele cre[tine. organiza]ional`,
morale din via]a lui, recunoa[te Noul Testament, apare Tr`ind într-o societate
implicit c` aceste dou` institu]ii men]ionat f`r` echivoc, nesigur`, în care terorismul a
leg`tura dintre
armat` [i biseric`
a prins contur
înc` din perioada
de început a
cre[tinismului,
când Sfântul
Apostol Pavel
vorbea despre
nevoin]ele
cre[tinului ca
despre nevoin]ele
unui atlet sau ale
unui militar.

SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009 21

antrenat [i a transformat, fascinant [i, în acela[i timp, util lupt`torului, concomitent cu antropologii cre[tine de larg`
practic întreaga lume, într-un deoarece ne permite s` afl`m îndeplinirea celorlalte obliga]ii deschidere spre problemele
câmp de r`zboi, consider`m mai mult despre semenii no[tri. moral-cet`]ene[ti pe care le au care fr`mânt` omul
c` este necesar ca Armata [i Dar [i mai fascinant [i util este în societate. Armata, „[coal` a contemporan, a unei filozofii a
Biserica s` contribuie la o s` po]i influen]a b`rb`]iei”, se deosebe[te de omului, fundamentate pe
corect` conlucrare în comportamentul uman într-o alte socioorganiz`ri specia- dogmele cre[tinismului [i a
modelarea sufleteasc` [i direc]ie benefic` atât lizate prin specificitatea edu- c`rei aureol` spiritual` –
trupeasc` a militarului. individului, cât [i societ`]ii. ca]iei pe care este chemat` s` morala cre[tin` – s` înv`luie
Secularizarea lumii Manifest`rile morale ale o realizeze, îns`, sub aspectul protector [i dominator, întreaga
contemporane, sc`derea insului cunosc un spectru esen]ei procesului educativ, ea ideologie cre[tin`
continu` a rolului [i func]iilor foarte larg, înscriindu-se între este foarte apropiat` de [coal`, contemporan`. Pe aceast`
religiei în toate domeniile vie]ii BINE [i R~U. De aceea, se mass-media, biseric` etc. de cale, morala cre[tin`, tinde s`
sociale, restrângerea influen]ei impune s` ne oprim aten]ia aceea exist` influen]e reciproce se constituie ca principalul
ei în ansamblul factorilor care atât asupra a ceea ce între ele. reazem al religiei în lumea
modeleaz` condi]ia uman` înseamn` moral`, interesant` În acest context, modern`, spa]iul ei spiritual
sunt fenomene unanim fiind din acest punct de vedere cre[tinismul actual a renun]at predilect.
recunoscute ast`zi.
Schimb`rile structural-
func]ionale, dar, mai ales, cele
din planul valoric al
organismului militar, parcurg, în
contextul întregii noastre
societ`]i, o perioad` de c`ut`ri
[i clarific`ri, perioad` în care
de multe ori ne confrunt`m cu
absen]a unui sistem foarte clar
de raportare fa]` de valori, dar
în timpul c`reia organismul
militar reu[e[te, încetul cu
încetul, s` înlocuiasc` vechile
valori [i norme cu altele noi,
dezirabile, [i al c`ror impact
major va putea fi observat în
proiec]ia viitoarei institu]ii
militare. În perioada actual`,
cea mai acut` criz` a
României este de ordin moral,
datorit` pr`bu[irii vechiului
sistem moral [i situa]iei de
tranzi]ie c`tre altceva. În
aceast` ordine de idei, printre
fundamentele reformei [i
particularit`]ile tranzi]iei spre o
institu]ie modern`, supl` [i
fiabil`, trebuie s`-[i fac` loc [i
statuarea pe noi principii a
întregii activit`]i de educare [i
formare a militarilor, activitate
care trebuie s` se alinieze la
aspira]ia României spre un
statut propriu în cadrul
dinamicului spa]iu geopolitic [i
strategic al acestui început de [i religia, cât [i asupra în mare m`sur` la mai vechile De-a lungul veacurilor,
mileniu. raportului dintre moral` [i sale ambi]ii de a controla [i religia a încercat, [i adesea a
Ceea ce caracterizeaz` în religie, necesar` fiind cenzura rezultatele [tiin]elor reu[it, s` domine în totalitate
mare parte sistemul militar este reliefarea calit`]ii ofi]erului naturii; se poate observa, via]a omului, s`-i
o ierarhie bine construit` a comandant-educator moralo- dimpotriv`, un permanent efort reglementeze modul de trai, a
valorilor militare, dar numai la religios, unde necesitatea unui de repliere [i acomodare a emis preten]ii la conducerea
nivelul realiz`rilor valorice sau comportament moral normal înv`]`turii cre[tine, a politic` a societ`]ii, a oferit
a modific`rilor diverse a rolului este necesar` pentru concep]iei sale crea]ioniste explica]ii unice, general-
valorilor militare în contextul în realizarea obiectivelor mistice, cu stadiul actual al obligatorii cu privire la
care ele ac]ioneaz` pentru c` propuse. dezvolt`rii [tiin]elor. originea lumii [i la menirea
dinamismului situa]iilor Educa]ia militar`, un tip În aceste împrejur`ri omului, a fundamentat valori
ac]ionale i se asociaz` un aparte de educa]ie, ca fenomen sensibil modificate, problemele morale [i estetice specifice.
dinamism al schimb`rilor sau complex, include un sistem de existen]iale ale individului trec Dar progresul istoric a îngustat
modific`rilor semnifica]iei unor obiective, metode, procedee [i pe primul plan al ideologiei tot mai mult posibilit`]ile de
valori ale ac]iunilor militare. tehnici puse în ac]iune de c`tre cre[tine. Teologi de diferite amestec al religiei în via]a
S` cunoa[tem organismul militar în scopul orient`ri pledeaz` pentru social`, în via]a personal` a
comportamentul uman este form`rii calit`]ilor necesare dezvoltarea sistematic` a unei indivizilor.

22 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009

 Care este rolul pe care l-a
jucat religia în procesul de
formare a moralei [i în
dezvoltarea moral` ulterioar`?
„Religia consider` c`
Dumnezeu este cauza unic` a
oric`rei ac]iuni pozitive,
benefice. Dumnezeu este
argumentul ultim [i hot`râtor cu
ajutorul c`ruia religia rezolv`
sau, mai exact, ocole[te toate
problemele pe care le pune
teoria sau ra]iunea.”
În decursul mileniilor,
religia [i morala au fost într-o
strâns` interac]iune, ceea ce
îndrept`]e[te afirma]ia c`
morala s-a n`scut în sânul
con[tiin]ei religioase.
Raportul de reciprocitate
dintre moral` [i religie se
observ` [i în via]a de toate
zilele [i este confirmat de
istorie. În via]a zilnic` vedem
c` oamenii cu adev`rat
religio[i sunt [i morali [i
viceversa, iar istoria ne arat`
c` în epocile în care a înflorit
religia, a înflorit [i morala,
precum [i c` avântul moralei a
atras dup` sine [i pe cel al
religiei, iar dec`derea uneia a
adus cu sine dec`derea
celeilalte. „Religia f`r` moral`
este ca un pom sterp, iar
morala f`r` religie este ca un
fruct al c`rui miez este lipsit de
înveli[.”
Procesul complex de
educare a omului este un
proces amplu ce-[i are
începuturile „în sânul familiei”,
la vârsta copil`riei [i se
deruleaz` neîntrerupt pe toat`
durata vie]ii acestuia.
Formarea moral` a persona-
lit`]ii trebuie privit` din punctul
de vedere al unit`]ii dintre
con[tiin]a [i conduita
individului.
Celebra maxim` a
romanilor „Homo fit non est”,
ne asigur` c` omul este o fiin]`
în continu` devenire, mereu
perfectibil`; el nu „este“, ci
devine om în procesul
educa]iei.
Educa]ia moral` pe lâng`
educa]ia intelectual`,
profesional`, estetic`, fizic`
etc., ocup` un loc important [i
are un rol determinant în
dezvoltarea [i des`vâr[irea
personalit`]ii individului
întrucât, în strâns` leg`tur` cu
profilul moral al fiec`rei
persoane, se formeaz` [i se
manifest` activ idealul de via]`
[i angajarea sa social`.
Pentru a în]elege mai bine
rolul pe care-l are comandantul
de subunitate [i armata în
general în educarea moral` a
subordona]ilor, societatea
pretinde de la armat` s`
formeze „osta[i” cu o înalt`
]inut` etic`, puternici
deopotriv` prin capacitatea
militar` [i prin dimensiunile
umane, prin convingerile
patriotice.
Ca latur` indispensabil` a
procesului instructiv-educativ,
educa]ia moral` a militarilor
are îns` la baz` un sistem de
norme [i principii specifice. Ele
reprezint` legit`]ile care
orienteaz` conceperea,
organizarea [i desf`[urarea
ac]iunilor de formare a
profilului moral, demn [i
civilizat al tinerilor militari.
Aceste aprecieri nu pot fi
puse în practic` cu succes
dac` în educa]ia moral` se
implic` numai educatorii
oficiali (ofi]erii-comandan]i de
subunit`]i), responsabili de
munca educativ`. Fiecare
militar trebuie s` se preocupe
de educarea sa moral`.
„Problema cea mai
important` a educa]iei morale
se refer` la rela]ia dintre
cunoa[tere [i conduit`“,
spunea J. Dewey în lucrarea
sa Democra]ie [i educa]ie. În
aceast` rela]ie sunt implica]i
numero[i factori constituien]i ai
mediului pedagogic militar,
ace[tia, evident, neputând fi
rup]i de mediul familial sau cel
social din punct de vedere al
unora dintre componen]ii s`i
(spre exemplu mass-media).
Personalitatea moral` a
ofi]erului nu se poate realiza [i
dezvolta în afara libert`]ii
morale, ultima constituind
condi]ia sine qua non a celei
dintâi. Libertatea moral` afirm`
spontaneitatea [i
personalitatea în toat`
demnitatea ei.
Ca educator militar, ofi]erul
este cel care educ` dup`
normele impuse de pedagogia
militar`. Prezent`m în
continuare componentele
esen]iale ale dimensiunii de
educator ale ofi]erului,
dimensiuni acceptate deja în
proiectarea preg`tirii ofi]erului,
prin prisma coordonatelor „s`
fie“, „s` [tie“, „s` fac`“.
Conform „modelului
comandantului în perspectiva
reformei din înv`]`mântul
militar“, ofi]erul trebuie:
S` fie:
- instructor;
- modelator al personalit`]ii
subordona]ilor [i a sintalit`]ii
subunit`]ii;
- manager al proceselor de
instruc]ie;
S` [tie :
- specificul educa]iei
militare;
- scopul educa]iei militare;
- particularit`]ile psiholo-
gice ale înv`]`rii pentru adul]i;
- procedeele de elaborare
a obiectivelor instruirii;
- tehnici de evaluare a
performan]ei;
S` fac` :
- s` proiecteze finalit`]i
educative;
- s` elaboreze [i s`
realizeze strategii de instruire;
- s` evalueze nivelurile [i
calitatea performan]ei
educa]ionale;
- s` identifice
disfunc]ionalit`]i;
- s` introduc` m`suri de
control.”
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
Din aceste deziderate,
pentru a putea fi îndeplinite,
rezult` c` ofi]erul, pe lâng` alte
calit`]i, trebuie s` aib` o
personalitate moral`
des`vâr[it`, adic`:
„ con[tietizarea [i
afirmarea efectiv` a necesit`]ii
de a fi om, de a se manifesta
ca valoare în toate planurile
activit`]ii sociale;
„ capacitatea de op]iune
dintr-un num`r de variante [i
alternative comportamentale
existente în colectivitate;
„ alte tr`s`turi ale
personalit`]ii morale sunt:
creativitatea,
autodeterminarea,
discern`mântul critic.
Con]inutul reformei din
armata noastr` îl constituie
cadrele militare. Prin calitatea
corpului de cadre, se arat` în
concep]ia reformei
înv`]`mântului militar, o armat`
se poate plasa în rândul
armatelor moderne sau în
urma lor cu un num`r variabil
de ani sau chiar de decenii.
Ofi]erul, precizeaz` acela[i
document, este „elementul
central al calit`]ii [i tr`iniciei
armatei“.
Acestui ofi]er, a c`rui
formare o realizeaz`, în primul
rând, institu]ia militar`, i se
cere printre altele, s` fie „o
personalitate cu caracter
puternic pozitiv, ata[at eticii [i
deontologiei militare”, „valorilor
militare”, „deschis c`tre
ap`rarea valorilor universale”,
„un etalon de comportament
etic”, „un modelator al
personalit`]ii subordona]ilor”.
El trebuie s` cunoasc`
„specificul educa]iei militare”,
„principiile [i formele de via]`
specifice armatei“, s`
stabileasc` „corela]ii optime
între interesele propriei
persoane, normele
organismului militar [i datoria
ap`r`rii ]`rii”.
În calitate de lider militar,
ofi]erul are cel mai important
rol în asigurarea normalit`]ii
morale în armat`, redreseaz`
raporturile interpersonale,
modelându-le în func]ie de
configura]ia normei etice
majoritare pe care o reprezint`
[i prin care s-a impus. „Cu cât
norma etic` a grupului va fi mai
înalt`, cu atât orizontul etic (al
tuturor [i al fiec`ruia) va fi mai
apropiat de ideal.”
23
 Un alt aspect important pe
care educa]ia militar` îl
impregn` noului profil moral al
ofi]erului îl constituie cultura.
Cultura ofi]erului trebuie s` fie
total` în în]elesul capacit`]ii de
a tr`i [i de a pre]ui lumea în
sensul tuturor valorilor pe care
ea le cuprinde în mod virtual.
Când vorbim despre cultura
ofi]erului, avem în vedere
m`sura în care la nivelul
acestuia întâlnim elemente
definitorii ale culturii: „voi]`
cultural`“, „optimism cultural“,
valorile culturale de care este
p`truns [i „actul cultural”
(subiectiv sau obiectiv), în]eles
ca poten]` [i fapt de a „gândi”
un lucru în sfera unei valori
(tr`ire cultural` interioar`) [i de
a introduce efectiv un lucru în
sfera valorii.
Ofi]erul este, prin rolul s`u
determinant în organismul
militar, agentul principal al
schimb`rii morale în armat`,
fapt pentru care el trebuie s`
fie o personalitate moral`
puternic`, capabil` s` se
constituie în surs` de
exemplaritate [i s` gestioneze
procesul educa]iei morale.
Ca atare, un demers
educa]ional îndreptat spre
„construirea” acestor
sentimente la tân`rul ofi]er
presupune, în primul rând,
con[tientizarea foarte
consistent` [i exact` a
con]inutului [i rolului motiva]iei
în ceea ce prive[te tr`irile
afective ale insului, pornind de
la ideea c`, în cele mai dese
situa]ii, orice act de conduit`
uman` este motivat.
Comportamentul uman, deci [i
al ofi]erului, nu se afl` la
discre]ia stimulilor de mediu, ci
el este puternic sus]inut de
factori interni motiva]ionali.
În al doilea rând, demersul
educativ general trebuie s` „ia
în calcul“ ceea ce psihologia
nume[te „legit`]ile afectivit`]ii”,
altfel spus certitudinile
teoretice cu privire la locul [i
rolul sentimentelor în
ansamblul st`rilor afective.
Odat` constituite, sentimentele
devin permanente virtualit`]i
de aspira]ii, atitudini [i emo]ii.
Sintetizând numeroase
structuri de tendin]e,
sentimentele devin puternice
for]e dinamizatoare, puternice
motive de activitate.
În al treilea rând, ar trebui
mai bine con[tientizat faptul c`
motiva]ia cunoa[te o evolu]ie
la nivelul fiec`rui ins, prin
faptul c` ea poate fi modelat`
educa]ional. Legat de acest
aspect, subliniem c`, un prim
factor al dezvolt`rii afective îl
constituie construirea sau
existen]a unor „obstacole”,
tensiuni în evolu]ia afectiv` a
insului. Pentru un tân`r educat
în institu]iile militare, pilda
comandan]ilor [i a profesorilor,
felul acestora de a fi [i tr`irile
lor profesionale manifeste,
precum [i o anumit` stare
emotiv` transmis` prin
procesul de înv`]`mânt, au rol
foarte important în construirea
aspira]iilor [i tr`irilor suflete[ti
ale viitorilor ofi]eri.
Într-o lume militar` tot mai
robotizat`, mai dezumanizat`
[i dezumanizant`, asisten]a
religioas` [i-a descoperit [i
redescoperit valen]ele.
Serviciul de asisten]` spiritual`
în for]ele armate are, în
principiu, misiunea de a
r`spunde dreptului militarului
de a dispune de un sprijin
moral [i religios, ca drept
fundamental al oric`rei
persoane, în respectul propriei
libert`]i. Asisten]a spiritual` nu
are doar caracter religios.
Aceasta este conceput`, mai
ales, ca oper` ce are scopul s`
sus]in` formarea permanent`
în spiritul valorilor umane [i
civile, atât în lumina eticii, cât [i
în baza cre[tinismului, care
constituie patrimoniul istoric [i
cultural al popoarelor. În religioas` [i care a constituit
prezent, în armata noastr` se „actul de na[tere” a Sec]iei
acord` o mare aten]ie Asisten]` Religioas`, ca
prezen]ei preotului în orice dezvoltare a fostului
structur` militar`, permi]ându-i compartiment de specialitate.
s`-[i asume condi]ia de militar. Prezen]a preotului militar
În felul acesta, poate contribui poate elimina conflictele
[i ofi]erul, la atingerea a dou` psihologice, dificult`]ile de
scopuri precise: recunoa[terea adaptare, deriva spiritual` [i
din partea bisericii a valorii inten]iile de suicid, poate
morale a condi]iei militare [i umaniza rela]ia comandant-
considerarea faptului c` lumea subordonat. Dac` militarii
militar` – ca orice realitate – ajung s` nu mai aib`
este loc de propov`duire [i resentimente [i st`ri depresive,
asumare a vie]ii cre[tine. se pot relansa mai u[or în
Începând cu anul 1990, în via]`: î[i continu` f`r`
întreaga armat` s-a sim]it probleme activitatea militar`,
nevoia acord`rii asisten]ei integrându-se f`r` dificultate,
religioase militarilor, indiferent fiind [i membri ai societ`]ii [i
de confesiunea c`reia apar]in. buni cet`]eni.
Au fost efectuate sondaje de Consider c` asisten]a
opinie care au demonstrat religioas` este un factor
aceast` necesitate. La 1
ianuarie 1994, în cadrul
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
a fost înfiin]at un Compartiment
de Asisten]` Religioas`, format
dintr-un ofi]er [i doi preo]i
(ambii cu jum`tate de norm`).
Ca o încununare a muncii
acestui compartiment, la 11
octombrie 1995 a fost semnat
de c`tre ministrul ap`r`rii
na]ionale [i Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române Protocolul
privind organizarea [i
desf`[urarea asisten]ei pentru
aceast` activitate în rândurile
militarilor. Consecin]a fireasc`
a acestui act, a fost apari]ia, la
1 aprilie 1996, a O.G. 20 a
ministrului ap`r`rii, care
reglementa am`nun]it
activitatea de asisten]`

24 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009


determinant în educarea [i
reeducarea tinerilor militari,
astfel c` se pot desprinde
câteva elemente specifice
organiz`rii asisten]ei religioase
din armat`. S-a constatat c` cei
mai mul]i militari consider` c`
participarea la activit`]ile
religioase trebuie s` r`mân`
benevol`. Marea majoritate a
celor care-[i desf`[oar`
activitatea în unit`]i f`r` capel`
sau biseric` sau sunt de alte
culte decât cel ortodox,
consider` c` este mai bine s`
se întâlneasc` cu preotul la o
biseric` din localitate.
Astfel rela]ia armat`-
biseric` este, la noi, str`veche,
puternic` [i viabil`. Spunem c`
este str`veche, [tiind c` lâng`
regele geto-dac (care în
antichitate era [i c`petenie a
o[tirii) se afla marele preot
Zalmoxis, mai târziu Deceneu
[.a., cum observ` Mircea
Eliade în Istoria credin]elor [i
ideilor religioase. Continuitatea
îngem`n`rii Scut-Cruce o
atest` [irul neîntrerupt al
dovezilor istoriografice din
vremea cre[tin`rii pân` în
zilele noastre.
În interiorul fiec`ruia dintre
noi trebuie s` rea[ez`m, la
locul ce i se cuvine, credin]a în
Dumnezeu. Cu aceast`
credin]` puternic`, românul a
p`[it prin istorie p`strându-[i
nu doar glia [i graiul, ci [i
tradi]ia [i obiceiurile care toate
sunt îmbibate de cre[tinism [i
moralitate s`n`toas`, de
poezie [i bun gust, de bucuria
de a tr`i [i în]elegerea
greut`]ilor vie]ii ca pe ni[te
încerc`ri la care Dumnezeu ne
supune spre a ne înt`ri
suflete[te [i trupe[te.
Privind practica religioas`,
s-a constatat c` majoritatea
militarilor afirm` c` au mers
ocazional la biseric`, cu
prilejul unor evenimente
(nunt`, botez) sau al unor
s`rb`tori religioase importante
de peste an (Pa[te, Cr`ciun).
Tot astfel 80% dintre militari au
afirmat c` î[i fac semnul crucii
zilnic, iar peste 87% au donat
bani bisericii, cu diverse ocazii.
Din discu]iile pe care le-am
avut cu c#]iva subiec]i a reie[t
c` aceast` educa]ie moral-
religioas` este foarte bun`
pentru echilibrul viitorului ofi]er
sau militar, dar, cu toate
acestea, nu se simt atra[i prea
mult de viata religioas` [i nici
nu prea merg la biseric`,
fiindc` nu dispun de
capacitatea spiritual` de a se
concentra [i reculege.
Constatarea acesta este de o
importan]` major` pentru
problema care ne intereseaz`,
fiindc`, în fond, aceasta
dovede[te c` tineretul
contemporan este asaltat din
toate p`r]ile de o avalan[` de
informa]ii cu caracter teoretic [i
abstract care îl împiedic` s` se
concentreze asupra vie]ii sale
interioare sau exterioare.
Biserica [i armata r`mân
institu]ii fundamentale ale
poporului român prin aceea c`
amândou` [i fiecare în parte –
î[i legitimeaz` fiin]a – [i
fiin]area prin câteva principii
comune: structur` ierarhic`,
patriotism, tradi]ie înnoitoare,
credin]` [i credincio[i, sfin]enie
a jur`mântului, devotament [i,
la nevoie, jertf` de sine. Aceste
câteva principii dovedesc
necesitatea educa]iei moral-
religioase în armat`. Ofi]erul
comandant, indiferent de
natura confesional`, de
forma]ia religioas` a
subordona]ilor, poate, dar nu
sub semnul de obligativitate,
s` participe al`turi de preotul
militar la formarea [i
consolidarea principiilor
enumerate mai sus, folosindu-
se de cuno[tin]ele dobândite
de-a lungul vie]ii [i din „[coala
militar`“.
A[adar, cel pu]in pân` în
momentul de fa]`, subiec]ii
armatei sunt [i subiec]ii
bisericii. Ideal ar fi deci, ca, în
acest context, ele s`-[i
alc`tuiasc` un program comun
pentru o ac]iune misionar`
comun`, deoarece nu exist`
reglement`ri în vigoare în
leg`tur` cu necesitatea [i
calitatea ofi]erului de a educa
din punct de vedere religios
subordona]ii s`i.
Dar, dificultatea rezid` în
faptul c` ele au regimuri
diferite în ceea ce prive[te
rela]ia lor cu statul: în timp ce
biserica este o institu]ie
autonom` fa]` de stat (dar nu
separat`), armata este, prin
excelen]`, o institu]ie de stat; în
consecin]`, în timp ce biserica
nu are nevoie decât ca statul
s`-i garanteze libertatea pentru
ca ea s`-[i pun` în aplicare
legile perene care îi sunt
proprii, armata e obligat` s`-[i
remodeleze programele [i
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
sfera acestora în func]ie de
reglement`rile statale. În
concep]ia ei clasic`, armata
este institu]ia prin care trebuie
s` treac` obligatoriu to]i
cet`]enii majori, de sex
masculin. Tot în concep]ia
clasic`, ]inta ei este nu numai
instruirea militar`, ci [i educare
civic` [i religioas`: a[adar, un
rol formativ la scar` na]ional`,
la care particip` [i se impune
ofi]erul.
Dup` cum am v`zut,
ofi]erul-educator nu-[i va putea
duce la îndeplinire cu succes
obiectivele propuse decât
printr-o bun` preg`tire
teoretic` în plan etic [i o
conduit` moral` pe m`sur`. El
trebuie s` fie o autoritate
moral` epistemic` – adic` un
ofi]er care face [i este
recunoscut c` face bine în plan
moral.
BIBLIOGRAFIE
Cozma, T., Educa]ia moral-civic`
în psihopedagogie, Ia[i, Editura
Spiru-Haret, 1994.
Culda, L., Poten]ele fiin]ei
umane, Bucure[ti, Editura Licorna,
2003.
Dordea, M., Probleme generale
de pedagogie militar`, Sibiu, Editura
Academiei For]elor Terestre, 2001.
Eliade, M., Istoria credin]elor [i
ideilor religioase, Bucure[ti, Editura
Univers Enciclopedic, 2003.
Grigora[, I., Personalitatea
moral`, Bucure[ti, Editura {tiin]ific`
[i Enciclopedic`, 1982.
Herseni, T., Sociologie [i etic`,
Bucure[ti, Editura {tiin]ific`, 1997.
Laz`r, C., Autoritate [i
deontologie, Bucure[ti, Editura
Licorna, 1999.
Macavei, E., Pedagogie.
Propedeutic`. Didactic`, Bucure[ti,
Editura PRA, 1997.
Mih`lcescu, I., Teologia
lupt`toare, edi]ia a II-a, Editura
Episcopiei Romanului [i Hu[ilor,
1994.
Nicolescu, G., Dobrescu, G,
Nicolescu, A., Preo]i în lupta pentru
Marea Unire, 1916-1919, Bucure[ti,
Editura Europa Nova, 2002.
Popovici, D., Modelul
comandantului în perspectiva
reformei în înv`]`mântul militar, în
„Spirit Militar Modern”, nr. 5-6/1997.
T`tar, O., Deontologia ofi]erului.
Prolegomene, Sibiu, Editura ATU,
1999.
T`tar, O., Etic` [i deontologie
militar`. Prelegeri, Sibiu, Editura
ATU, 2000.
T`tar, O., Reflec]ii etice asupra
domeniului militar, Sibiu, Editura
BURG, 2003.
*** Programul preg`tirii pentru
lupt` a militarilor [i subunit`]ilor de
infanterie, Bucure[ti, 1996.
*** R.G.-3. Regulamentul
Disciplinei Militare, Bucure[ti, 2000.
25
 De[i oamenii
echilibra]i au
resurse pentru
a se descurca
în situa]ii
neobi[nuite,
exist` o serie
de evenimente
care produc
traume psihice
deoarece
dep`[esc
experien]a lor
cotidian`,
afectându-le
mecanismele
de ap`rare.
Indivizii nu
reac]ioneaz` la
traume în mod
similar. Acela[i
eveniment
poate fi dureros
pentru unii [i
trecut
neobservat de
al]ii. Unii
reac]ioneaz` la
stres
exprimându-[i
direct frica, al]ii
reac]ioneaz`
înl`untrul lor.

26 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009

 Managementul
incidentelor critice
Cu toate c` simptomele legate de traum` apar,
în general, imediat dup` eveniment, unii pot
dezvolta aceste simptome în timp.
Severitatea evenimentelor traumatice este
legat` de intensitatea, senza]ia lipsei de control
[i caracterul de surprindere ale acestora.
Dup` pierderea celui mai
bun prieten, un ofi]er descria
acest sentiment ca
îndep`rtare total` de ceilal]i:
„Impresia de moment a
fost extrem de puternic`.
Eram complet singur singur,,
deta[at de ceilal]i colegi
care, deodat`, mi-au
devenit total str`ini!”
Acesta este un fenomen
psihic determinat de un
incident critic ale c`rui
caracteristici principale au
fost urm`toarele: expunerea
direct` la un eveniment cu
caracter neobi[nuit, cu
apari]ie brusc`, cu pierderea
sau diminuarea controlului
situa]iei [i cu consecin]e
traumatizante în plan fizic [i
emo]ional. Semnifica]ia unui
astfel de eveniment nu s-a
limitat la reac]iile în plan
psihic, comportamental, ci s-a
extins asupra echilibrului
fiziologic, prezentând toto-
dat` consecin]e asupra
performan]ei profesionale [i
adapt`rii generale a ofi]erului
nostru.
Incidentele critice care se
produc în cadrul ac]iunilor
militare din teatrele de
opera]ii pot determina o
gam` larg` de reac]ii psihice
destabilizatoare, între care
st`ri de team`, anxietate,
depresie, semne de stres
posttraumatic acompaniate
de simpomatologia fiziologic`
Psiholog Giulia NEGUR~, Statul Major General
Refacerea psihic` dup` care are un impact suficient
confruntarea cu situa]ii critice pentru a produce reac]ii
a constituit una dintre emo]ionale semnificative, la
principalele preocup`ri ale momentul prezent sau
dezvolt`rii [tiin]elor posibil, în viitor.
psihologice [i psihiatrice din Moartea sau r`nirea grav`
ultimii 50 de ani. În acest sens, a unui coleg în timpul
managementul incidentelor desf`[ur`rii unei misiuni,
critice (MIC) [i-a demonstrat suicidul sau tentativa de
specific`: hipervigilen]`,
eficien]a ca interven]ie în suicid, diferite acte de
tulbur`ri de somn, amintiri [i
reducerea stresului de lupt`, terorism sau violen]` asupra
gânduri recurente etc.
fiind cunoscut`, în prezent, ca copiilor, dezastrele naturale
Aceste reac]ii reprezint`
una dintre cele mai r`spândite sau asistarea la orice
r`spunsurile normale la
modalit`]i de interven]ie eveniment traumatic sunt
situa]iile anormale la care
psihologic` în situa]ii exemple de situa]ii care sunt
sunt expu[i militarii. Sunt
traumatice. considerate IC avînd drept
expresiile mecanismelor de
Managementul urm`ri declan[area de reac]ii
ap`rare prin care organismul
incidentelor critice (MIC) emo]ionale destabilizatoare.
r`spunde agresiunilor fizice
se constituie într-un sistem Scopul MIC const` în
sau psihice. Ele nu trebuie s`
integrat de interven]ie ajutorul psihologic, acordat
fie considerate ca invalidante
destinat preven]iei sau militarilor, individual sau în
[i, în nici un caz, un motiv de
amelior`rii reac]iilor psihice grup, pentru a reveni la
automat` descalificare
care apar în situa]ii specifice nivelul optim de func]ionare.
profesional`. Poten]ialul
incidentelor critice. MIC ne este o form` de
traumatizant al fiec`rui
Incident critic (IC) poate psihoterapie deoarece scopul
incident critic variaz` în
fi considerat orice eveniment nu este acela de a elimina
func]ie de amploarea
complet simptomatologia
evenimentului. Studiile arat`
specific` stresului de lupt`, ci
c`, în astfel de situa]ii,
doar de a o ameliora.
aproximativ 85% dintre
Eliminarea complet` a
persoane prezint` modific`ri
acestora este apanajul
psihice acute, 43% continu`
interven]iilor de tip
s` aib` probleme de natur`
psihiatric care nu se
psihic` dup` trei s`pt`mâni,
desf`[oar` în,
20% dup` [ase luni, 10%
ci în afara
dup` un an, iar 4% pot
teatrelor de
prezenta modific`ri cronice,
opera]ii.
pe termen lung (Roth,
Wolfgang, 1998).
SPIRITMILITAR
SPIRIT MILITARMODERN
MODERNnr.nr.1-1- 4/2009
4/2009 2727
 Forma [i modul de
interven]ie în MIC. Spre
deosebire de orice form` de
interven]ie psihoterapeutic`,
în care specialistul psiholog/
psihoterapeut este singura
persoan` care ac]ioneaz` în
procesul de interven]ie, MIC
presupune, pe lâng`
ac]iunea direct` a specia-
listului psiholog, utilizarea
unor persoane, special
antrenate în scopul de a
acorda „primul ajutor
psihologic”. De cele mai
multe ori, pe câmpul de lupt`
din teatrele de opera]ii,
echipele mobile de militari
care ac]ioneaz` în afara
bazelor, nu sunt înso]ite de
psiholog. În situa]ia inevi-
tabil` de apari]ie a unor IC,
militarii fiind expu[i în mod
spontan la diferite tipuri de
stimuli traumatizan]i,
dezvolt` reac]ii psihice cu o
mare înc`rc`tur` afectiv`.
Lipsa specialistului psiholog
este suplinit`, în mod natural,
de interven]ia „la fa]a locului”
a colegilor de arme. Pentru
ca acest ajutor s` nu r`mân`
unul complet nespecializat,
în fiecare deta[ament trebuie
s` existe militari antrena]i
pentru a interveni într-o
prim` etap`, denumi]i
„voluntari”.
Voluntarii, persoanele
antrenate special în scopul
acord`rii primului ajutor
28 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
psihologic, sunt militari
selec]iona]i din rândul
personalului participant la
misiune. Selec]ionarea [i
antrenarea acestora se
realizeaz` în etapa de
preg`tire psihic` pentru lupt`
desf`[urat` în perioada de
pre-misiune. Între criteriile de
alegere a „voluntarilor”, cele
mai importante sunt: gradul
de maturitate emo]ional`,
nivelul de dezvoltare al
abilit`]ilor de comunicare [i
rela]ionare interpersonal`,
obligativitatea particip`rii la
cel pu]in o misiune anterior [i
recomandarea acestora de
c`tre comandantul
deta[amentului care
particip` la misiune.
Antrenarea „voluntarilor”
pentru a acorda „primul ajutor
psihologic” const` în
deprinderea acestora în a
reac]iona la evenimentele
traumatizante, atât în ceea ce
prive[te propria persoan`,
dar mai ales în privin]a
militarilor pe care îi asist`. O
condi]ie necesar` [i
obligatorie a deprinderii unor
modele comportamentale de
a dep`[i situa]iile critice
ap`rute în teatrele de opera]ii
o reprezint` informarea cu
privire la simptomatologia
specific` stresului indus de
aceste situa]ii. Cunoa[terea
tipurilor de simptome pe care
militarii le pot dezvolta
creeaz` gradul de familiaritate
necesar recunoa[terii cu
u[urin]` a acestora pe viitor [i
faciliteaz` aplicarea
modalit`]ilor de interven]ie
înv`]ate. În sintez`,
obiectivele programelor de
MIC sunt:
– cunoa[terea [i
accentuarea apari]iei
reac]iilor emo]ionale normale
în situa]ii de stres anormale;
– înv`]area modalit`]ilor
eficiente de a face fa]`
stresului;
– cunoa[terea
modalit`]ilor ineficiente de a
face fa]` sresului, pentru a le
putea evita.
Al`turi de specialistul
psiholog [i „voluntari”, din
echipa de interven]ie în MIC
mai fac parte preotul militar [i
comandantul deta[amentului.
Rolul [i atribu]iile
persoanelor implicate în
procesul de MIC sunt
stabilitate în func]ie de nivelul
de preg`tire [i complexitatea
tipurilor de activit`]i
desf`[urate, astfel:
1. Eliberarea de
stresul determinat de IC.
Aceast` activitate se
desf`[oar` în primele 8 ore
de la producerea unui IC [i
are urm`toarele obiective:
a) reducerea rapid` a
intensit`]ii reac]iilor
emo]ionale la evenimentul
traumatizant;
b) restabilirea st`rii de
echilibru psihic pentru
reluarea cât mai repede
posibil a activit`]ilor [i
sarcinilor rutiniere de c`tre
personalul militar;
c) reluarea leg`turilor
interpersonale între militari
pentru evitarea izol`rii unora
fa]` de ceilal]i;
d) asistarea personalului
pentru identificarea militarilor
la care sunt necesare [edin]e
de detensionare psihic`.
Interven]ia psihologic` în
acest tip de activitate se
desf`[oar` în cadrul unei
[edin]e care are loc imediat
dup` producerea eveni-
mentului traumatizant la care
particip` to]i cei implica]i în
eveniment [i to]i membrii
echipei de interven]ie:
psihologul, voluntarii, preotul
[i comandantul. În aceast`
prim` etap` a interven]iei
psihologice, în care scopul
este stabilizarea simptomelor
ap`rute, specialistul psiholog
î[i pune întrebarea: „Ce pot
face pentru a preveni
escaladarea
simptomatologiei de stres a
victimelor?”. Tipuri de
metode utilizate în cadrul
[edin]ei sunt: reconstituirea,
relatarea cronologic` a
evenimentelor, pentru
în]elegerea clar` a ceea ce
s-a întâmplat de fapt;
identificarea, împ`rt`[irea [i
validarea emo]iilor tr`ite în
timpul [i de la petrecerea
evenimentului; reducerea
simptomelor stresului care
apar în mod normal în astfel
de situa]ii; preg`tirea oric`rui
participant la astfel de ac]iuni
pentru recunoa[terea [i
rezolvarea pozitiv` a
simptomelor stresului;
îmbun`t`]irea abilit`]ilor
indivizilor de a se ajuta pe ei
[i pe colegii lor;
îmbun`t`]irea comunic`rii
între liderul grupului [i
subordona]i [i cre[terea
coeziunii trupei (Guera,
Leonhardt, 2004).
2. Detensionarea de
stresul determinat de IC.
Activitatea const` în
interven]ia pentru înl`turarea
sau diminuarea formelor de
stres asociate IC. Pentru
maximizarea efectului
detension`rii psihice,
activitatea trebuie s` se
desf`[oare în intervalul de
24-72 ore de la producerea
evenimentului traumatizant [i
s` aibe urm`toarele
obiective:
a) diminuarea impactului
psihologic al IC asupra:
z principalelor victime, direct
traumatizate de evenimentul
respectiv; z victimelor care
au fost martore la eveniment
sau au acordat primul ajutor;
b) accelerarea proceselor
de recuperare a militarilor
pentru a reac]iona în limite
normale la IC.
Interven]ia psihologic` în
acest tip de activitate este
specific` specialistului
psiholog. În scopul
amelior`rii simptomelor
generate de stres, acesta î[i
pune întrebarea: „Ce pot face
pentru a ajuta victimele s`
reduc` simptomatologia de
stres?”.
3. Acordarea de
asisten]` psihologic`
suplimentar`. Activitatea
are ca scop limitarea
nivelului stresului militarilor
care particip` la misiunile de
lupt`. Interven]ia psihologic`
nu se interfereaz` cu locul
de desf`[urare al opera]iile
militare, ci are loc în afara
câmpului de lupt`, având
urm`toarele obiective:
a) stabilizarea situa]iei [i
protejarea de forme de stres
adi]ionale;
b) mobilizarea pentru
extinderea resurselor impli-
cate în asistarea personalului;
c) normalizarea
experien]elor tr`ite [i
reducerea sentimentului de
anormalitate;
d) reluarea activit`]ilor cât
mai curând posibil.
Interven]ia psihologic` în
acest tip de activitate este
specific` specialistului
psiholog. În scopul restabilirii
capacit`]ilor func]ionale ale
victimelor, specialistul î[i
pune întrebarea: „Este
capabil` aceast` persoan`
s` se întoarc` la activit`]ile
specifice, f`r` ajutor sau
nu?”. Dac` r`spunsul este
DA, atunci interven]ia [i-a
atins obiectivele în mod
rezonabil. Dac` r`spunsul
este NU, atunci o a patra
etap` a procesului de MIC
devine absolut obligatorie –
acordarea de ajutor
psihologic aprofundat, de
c`tre un specialist
psihoterapeut.
4. Acordarea de
asisten]` psihologic`
aprofundat`. Activitatea se
desf`[oar` pentru cazurile
sever afectate, dar dup`
demobilizarea personalului
militar. Interven]ia în aceast`
etap` este specific` echipei
medic psihiatru - psiholog.
Tehnicile fundamentale de
prevenire a stresului [i
interven]ie trebuiesc aplicate
imediat ce personalul militar
a fost evacuat din teatrul de
opera]ii [i înainte de a reveni
la sarcinile normale de lucru.
Obiectivele activit`]ii sunt:
z asigurarea unei perioade
de tranzi]ie de la producerea
evenimentului traumatizant la
reluarea activit`]ilor rutiniere;
„ reducerea intensit`]ii
reac]iilor imediate la stres;
„ informarea [i aten]ionarea
militarilor participan]i la IC cu
privire la posibilele reac]ii
care pot s` apar` ulterior;
„ informarea militarilor
participan]i la IC referitor la
managementul stresului.
Literatura de specialitate
prevede ca activit`]ile
specifice MIC s` fie
guvernate de cinci principii
fundamentale. George S.
Everly, profesor univ.dr. la
universitatea Loyola
(Chicago), a conturat cele
cinci principii.
Principiul nr. 1. Nu orice
persoan` expus` la un IC
dezvolt`, ulterior, simptome
critice. Prin urmare, primul
pas în implementarea celor
mai potrivite tehnici de
interven]ie în situa]ii de criz`
trebuie s` îl reprezinte
identificarea persoanelor
care prezint` simptome ale
stresului [i/sau ale
disfunc]iilor ap`rute. În mod
natural, unii indivizi opun
rezisten]` în situa]ii de stres
extrem, iar mul]i dintre
indivizii care au fost
traumatiza]i, posed`, în mod
natural, mecanisme de
restabilire suficiente pentru a
se putea exclude, în cazul lor,
acordarea de suport
psihologic.
Principiul nr. 2. Nu toate
simptomele (semnele)
stresului sunt patognomice.
Adic` nu orice modificare în
starea de echilibru
psihofiziologic al individului
este caracteristic` unei boli,
pe baza sa putându-se pune
un diagnostic. În acest sens,
este foarte important s` se
fac` diferen]ierea între
semnele stresului care pot
prognoza acutizarea
acestora [i cele care nu
anun]` o degenerare
ulterioar`.
Principiul nr. 3. Suportul
psihologic trebuie adaptat în
func]ie de nevoile fiec`rei
persoane afectate. F`când
referire la acest principiu,
medicul Johns Hopkins
spunea: „Este, poate, mai
important s` în]elegem ce fel
de persoan` are boala, decât
ce fel de boal` are
persoana”. Personologul
Theodore Millon (1999) a
demonstrat c`, în cadrul
procesului de orientare
existen]ial`, exist` dou` tipuri
de persoane: cele care
abordeaz` realitatea în
principal cognitiv, [i cele care
o abordeaz` în principal
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
afectiv. Indivizii orienta]i
cognitiv tind s` p`streze o
anumit` distan]` în
rela]ionare, necesit`
culegerea a cât mai multe
informa]ii pentru rezolvarea
problemelor cu care se
confrunt`. Totodat`, ace[tia
solicit` asisten]` în
restabilirea controlului în
situa]ii de criz`. În mod opus,
indivizii orienta]i afectiv tind
s` diminueze distan]a în
rela]ionare [i au nevoie de
empatia psihologului în
procesul de restabilire a
controlului în situa]ii de criz`.
Principiul nr. 4.
Interven]ia psihologic`
trebuie s` se desf`[oare cu
rapiditate [i nu în ritmul lent
al trecerii timpului. Cu cât
interven]ia este mai prompt
realizat`, cu atât riscurile
asociate tergivers`rii se
diminueaz` considerabil.
Principiul nr. 5. Strategiile
[i tehnicile de interven]ie
psihologic` în situa]ii de IC
trebuie atent selectate.
Alegerea se realizeaz` în
func]ie de:
– specificitatea
evenimentului produs;
– specificul popula]iei
afectate;
– momentul la care se
face interven]ia.
Necesitatea ac]iunilor
specifice MIC nu mai trebuie
demonstrat`. Trebuie, îns`,
avut în aten]ie ca acestea s`
fie bine planificate,
desf`[urate [i permanent
evaluate. Activit`]ile de acest
gen trebuie s` acompanieze
ca un corolar procesele de
revenire [i mecanismele de
refacere naturale ale
militarilor.
BIBLIOGRAFIE
Everly, G.S., Five principles of
of crisis intervention: reducing the
risk of premature crisis intervention,
în „International Journal of Emer-
gency Mental Health”, nr. 2(1), 2000.
Guera, A., Leonhardt, J.,
CISM, 26-th Conference of the
European Association for Aviation
Psychology, 3-7. Oct, Sesimbra,
Portugal, 2004
Millon, T., Grossman, S.,
Meagher, S., Millon, C., Everly,
G.S., Personality-guided therapy,
New York: Wiley, 1999.
Roth, W., Clinical psychology
applications in military aviation, în
„Aviation Psychology: A Science
and A Profession”, Ed. K-M,
Goeters, Ashgate Publishing, 1999.
29
 Motto:
„Stresul posttraumatic este tulburarea unui bun
militar
militar,, care a fost în r`zboi în numele na]iunii“.

Se consider` în mod
eronat c` trauma ar fi
responsabil` pentru
debutul tulbur`rii de
stres posttraumatic îns`
reprimarea [i negarea
emo]iilor sunt de fapt
cauzele majore ale
apari]iei TSPT. Trauma
poate conduce c`tre
tulburarea acut` de
stres dar nu în mod
necesar c`tre TSPT.
Doi factori sunt critici
pentru amplitudinea r`s-
punsului TSPT: primul [i
cel mai evident, este
intensitatea traumei
ini]iale. Al doilea factor,
mai pu]in evident dar
absolut vital, este natura
structurii sociale de su-
port disponibil` pentru
persoana traumatizat`.
Severitatea, inciden]a [i
consecin]ele TSPT cresc
sau descresc în func]ie
de contextual social
înconjur`tor. De[i TSPT
poate fi o consecin]` a
Vorbim de prea multe ori în termeni medicali [i luptei, societatea îi poate
impersonali despre ce înseamn` stresul ameliora condi]iile.
posttraumatic, care sunt simptomele [i tratamentul Numindu-ne solda]ii “eroi”
recomandat. Vorbim de prea multe ori despre boal` sau “mercenari care lupt`
[i mai pu]in despre sufletul soldatului care a trecut pentru bani”, ar putea
prin r`zboi. {i de prea multe ori, veteranii [i face o mare diferen]` în
problemele emo]ionale devin doar statistici… revenirea lor acas`.

30 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009

 Stresul posttraumatic
Simptome
Co[marurile [i flashback-
urile solda]ilor nu sunt simple
simptome ale tulbur`rii sunt
încerc`ri spontane ale
psihicului de a dobândi
catharsis-ul [i de a se
vindeca. Cheia este de a
încuraja catharsis-ul într-un
cadru securizant, printre
camarazi de încredere.
Veteranii de obicei î[i
folosesc defensele pentru a
evita durerea. Dezvoltarea
unui comportament sexual
exagerat reprezint` un alt
exemplu despre cum solda]ii
încearc` s` contrabalanseze
moartea pe care au v`zut-o
atâta timp. Ei sunt atât de
imprinta]i cu moarte încât au
nevoie de sex pentru a sim]i
din nou atingerea vie]ii.
B`t`ile, excesul de
alcool, întrecerile auto, sexul
compulsiv, sunt câteva
mijloace prin care solda]ii
încearc` s` reproduc`
intensitatea produs` de
r`zboi. Relatarea
compulsiv` a pove[tilor de
r`zboi poate deveni pentru ei
o cale de a evita, mai
degrab` decât a accesa
emo]iile. Aceste pove[ti
trebuie spuse într-un mod
care s` transfere greutatea
moral` a evenimentului, de
la individ la comunitate.
Veteranii au nevoie de
persoane care s` încurajeze
aprofundarea povestirii,
pentru c` ei pot în]elege
intelectual ce s-a întâmplat
îns` emo]ional pot nega,
relatând astfel detaliile
evenimentului la nesfâr[it
dar neexperimentând
eliberarea emo]iilor asociate,
lucru esen]ial în recuperarea
din TSPT.
Psiholog Maria-Magdalena MACARENCO
Interven]ie nevoie s` fie asculta]i de un
terapeut atent [i suportiv
vedere prevalent este c`
vindecarea apare dac`
care s`-i ajute s`-[i terapeutul r`mâne deta[at
Interven]ia timpurie este
aminteasc` trauma, s` o emo]ional de via]a [i
crucial` în succesul
accepte [i s` proceseze povestea clientului. În opinia
tratamenului, pentru c`
gândurile [i emo]iile unor autori 1, terapia cu
reduce tensiunea acumulat`,
negative. Exist` cazuri când veteranii de r`zboi este
împiedic` instalarea
terapeutul (cu siguran]` un opus`: dac` terapeutul
sindromului posttraumatic,
novice) a sf`tuit militarul s` men]ine deta[area, povestea
evit` fixarea reac]iilor
nu-[i aminteasc` trauma r`mâne doar povara
patologice.
pentru a evita stresul. Acest pacientului. Terapia devine
Tr`im într-o epoc` a
lucru poate doar s` blocheze eficient` când terapeutul
interpret`rilor [i interventiilor
amintirile în suflet, iar f`r` a poate afirma c` este angajat
biochimice pentru probleme
dezv`lui r`zboiul îngropat, personal în povestea
psihologice. În acest climat,
persoana nu este preg`tit` soldatului [i accept` s` preia
mul]i medici accentueaz`
s` mearg` mai departe. S` o parte din responsabilitatea
faptul c` trauma rezult` din
consiliezi militarii s` evite colectiv`.
dezechilibre biochimice [i
stresorii sau s` foloseasc`
func]ionare neurologic`
defectuoas`.
medicamente pentru a
masca simptomele are un
„Înapoi
Tratamentul doar cu
medicamente nu transform`
efect contrar, acela de a l`sa în lumea real`”
trauma îngropat` în suflet [i
TSPT, poate doar s`
nu de a o îndep`rta ori a o Întoarcerea acas`
controleze sau s` u[ureze
reduce. reprezint` ast`zi un proces
unele simptome, iar controlul
Ca [i în cazul povestirilor destul de brusc în care
simptomelor r`mâne
despre r`zboi, transferul de solda]ii care [i-au finalizat
dependent de regimul
responsabilitate de la individ misiunea, se întorc „înapoi în
medicamentos. În cel mai
la grup poate ap`rea în parte lumea real`” deseori la o
bun caz, medica]ia poate
prin psihoterapie. În terapia distan]` de câteva zile de
doar s` întârzie inevitabila
tradi]ional`, punctul de ultima lor lupt`. Acum au
confruntare
nevoie s` se readapteze la
cu
un mediu total schimbat, la o
durerea,
nou` lume în care nimic nu
suferin]a
este a[a cum ei au tr`it
[i vina,
pentru atâta timp. La figuri
îngropate
zâmbitoare care nu [tiu cum
adânc în
arat` r`zboiul [i nu [tiu c` în
suflet.
urm` cu pu]in timp, persoana
Solda]ii
din fa]a lor [i-a v`zut
doresc s`
probabil prietenul murind
vorbeasc`
sau o alt` atrocitate a
despre
r`zboiului. Ei se confrunt` cu
co[marurile
o diferen]` enorm` între lumi
lor, despre
[i câteodat` simt c` nu se
amintiri [i
mai pot adapta „acas`”.
prietenii
Câ]iva dintre ei se întorc în
mor]i
r`zboi pentru c` aceea este
decât s`
realitatea c`reia simt c`
fie apar]in cu adev`rat…
întreba]i
cum le
merge NOTE
medica]ia. 1
Eduard Tick, PH. D.: “War and
Ei au the soul”, 2005.
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009 31
 Obiectivul
general al
comunic`rii în
situa]ii de crize
politico-militare
din viitor va
Rela]iile publice în
consta în
furnizarea de
gestionarea crizelor
informa]ii
corecte [i
politico-militare
Loredana TIFINIUC,
oportune Direc]ia Informare [i Rela]ii Publice
asupra Într-o situa]ie de criz`, un în special, erod`rii structurilor riscului utiliz`rii (mai ales în
flux rapid [i eficient de statale. Aceste confrunt`ri au scopuri teroriste) substan]elor
aspectelor [i informa]ii joac` un rol esen]ial condus la amenin]`ri implicite radioactive, biologice sau
în tratarea situa]iei. Exist` mai sau explicite de c`tre anumite chimice. Asist`m la
problemelor multe tipuri de probleme în grupuri de interese sau chiar proliferarea conflictelor
comunicare: pe de o parte, în de c`tre unele autorit`]i generate de competi]ia pentru
care trebuie faza timpurie a unei situa]ii
excep]ionale, adesea se
centrale, scopurile acestor controlul surselor de petrol [i
tipuri de conflicte fiind mai gaze, alocarea rezervelor
luate în manifest` o lips` de informa]ii;
pe de alt` parte, în faza târzie,
pu]in militare [i mai mult
orientate spre scopuri [i
limitate de ap` ale unor râuri
care traverseaz` mai multe ]`ri
considera]ie la cantitatea de date disponibile
este enorm`, iar problema este
interese ale unor comunit`]i
locale. Am asistat la cre[terea
sau pentru monopolul
exportului unor materii prime
planificarea [i de a distinge piesele de
informa]ie importante dintre
riscului înarm`rii [i implic`rii
copiilor în opera]iuni de tip
[i minerale1.
Deloc de neglijat este
realizarea toate detaliile. Autorit`]ile
implicate trebuie s` încerce s`
militar. De asemenea, a crescut
volumul comer]ului
apari]ia unui risc nuclear
explicit datorit` programului
preg`tirilor preia conducerea inform`rii,
pentru a minimaliza efectele
interna]ional cu arme
conven]ionale, în special arme
de înarmare nuclear` al
Coreei de Nord.
pentru informa]iilor externe [i a
determina, de asemenea,
mici [i u[oare, [i „migrarea”
acestora spre noi agen]i
Posibile amenin]`ri
comunicare în evitarea apari]iei zvonurilor.
Escaladarea confrunt`rilor
conflictuali, adesea nedispu[i
s` respecte regulile de export la adresa
caz de crize. armate dintre triburi, grup`ri
religioase sau etnice, datorit`,
interna]ionale în domeniu.
Suntem martorii cre[terii
securit`]ii globale
Dup` 1990, odat` cu
Trebuie g`site principii de comunicare [i solu]ii încheierea R`zboiului Rece [i
a dispari]iei structurii de putere
practice pentru diseminarea informa]iilor între bipolare a lumii, un num`r tot
autorit`]ile care se ocup` de urgen]a respectiv`, între mai mare de ]`ri sau
forma]iuni structurate pe
autorit`]i [i mijloacele de informare în mas` [i între diferite criterii (etnice,
religioase, istorice etc.) au
autorit`]i [i popula]ie. În caz contrar, panica în rândul avut acces din ce în ce mai
popula]iei va cre[te dac` informa]iile furnizate de mare la arme perfec]ionate, de
la dispozitive de lansare a
diverse autorit`]i sau mijloacele de informare vor fi rachetelor pân` la arme
contradictorii. Este mult mai r`u, chiar decât lipsa chimice sau bacteriologice. Pe
de alt` parte, sfâr[itul
informa]iilor. Cineva trebuie s` fac` o declara]ie de R`zboiului Rece [i colapsul
Uniunii Sovietice [i al
pres` – [i aceasta cât mai curând posibil – pentru a Tratatului de la Var[ovia au
demonstra faptul c` autorit`]ile sunt în miezul f`cut ca atât cadrul conflictelor,
cât [i cel al comer]ului
problemei chiar de la început, fapt ce inspir` încredere. interna]ional cu arme s` se
schimbe în mod semnificativ.

32
32 SPIRIT
SPIRITMILITAR
MILITARMODERN
MODERNnr.
nr. 1-
1-4/2009
4/2009
Aceste muta]ii au determinat
unele guverne [i grup`ri
armate s`-[i asigure în mod
independent securitatea
na]ional`, fie prin produc]ia [i
comercializarea armelor, fie
prin alian]e politice [i militare.
Totodat`, a început s` se
manifeste pe o scar` f`r`
precedent terorismul interna-
]ional, simbolizat prin atacul
din 11 septembrie 2001 asupra
turnurilor gemene (Twin
Towers) din complexul World
Trade Center din New York. Se
poate spune c` a avut loc o
„liberalizare” a pie]ei mondiale
a armamentului ce a condus la
escaladarea comer]ului ilegal
cu arme. „Liberalizarea” pie]ei
în sfera ap`r`rii [i securit`]ii a
condus [i la descentralizarea
conducerii [i controlului for]elor
armate în multe ]`ri, precum [i
la alimentarea artificial` a unor
conflicte armate în multe
regiuni ale lumii. Expansiunea
comer]ului mondial cu arme
din primul deceniu al secolului
al XXI-lea se datoreaz`
surplusului de arme existent la
momentul încheierii R`zboiului
Rece.
Dup` 1990, noile
amenin]`ri au cuprins un
spectru larg de tensiuni [i
riscuri, precum [i o gam`
variat` de manifestare a
acestora, cum sunt: tensiunile
etnice; traficul de droguri,
substan]e radioactive [i fiin]e
umane; criminalitatea
organizat` transfrontalier`;
instabilitatea politic` a unor
zone; reîmp`r]irea unor zone
de influen]`; proliferarea
entit`]ilor statale slabe, a[a-
numitele „state e[uate” (failed
states), caracterizate prin
administra]ii ineficiente [i
corupte, incapabile de a oferi
propriilor cet`]eni beneficiile
asociate gestion`rii în comun a
treburilor publice.
O nou` categorie de riscuri
sunt cele asimetrice,
netradi]ionale, ce pot consta în
ac]iuni armate [i non-armate
deliberate, având ca obiectiv
afectarea securit`]ii na]ionale
prin provocarea de consecin]e
directe ori indirecte asupra
vie]ii economico-sociale a unei
]`ri. Între riscurile de acest tip
se pot enumera2: terorismul
politic transna]ional [i
interna]ional, inclusiv sub
formele sale biologice [i
informatice; ac]iunile ce pot
atenta la siguran]a sistemelor
de transport intern [i
interna]ional; ac]iunile
individuale sau colective de
accesare ilegal` a sistemelor
informatice; ac]iunile destinate
afect`rii imaginii unei ]`ri în
plan interna]ional; agresiunea
economico-financiar`;
provocarea deliberat` de
catastrofe ecologice.
La originea multor conflicte
s-au aflat conducerea
ineficient`, corup]ia, abuzul de
putere, institu]iile slabe [i lipsa
de r`spundere care au erodat
credibilitatea statelor [i au
condus la insecuritate
regional`. Din acest punct de
vedere, în prezent mai multe
]`ri [i regiuni risc` s` fie prinse
într-o spiral` a conflictului,
insecurit`]ii [i s`r`ciei. Un risc
de tip nou, a c`rui
recrudescen]` a fost reiterat`
la începutul anului 20043, se
refer` la modific`rile drastice
de clim` pe care oamenii de
[tiin]` le prev`d pentru
urm`toarele decenii. Acestea
pot determina mi[c`ri sociale
sau pot intensifica migra]iile, în
unele scenarii ele putând
conduce chiar la conflicte
armate. Un factor de risc îl
poate reprezenta dependen]a
energetic`. Europa este cel
mai mare importator mondial
de petrol [i gaze naturale,
furnizorii aflându-se în zona
Golfului, în Rusia sau în Africa
de Nord.
Amenin]`ri la
adresa securit`]ii,
în context
european
Uniunea European` nu
pare a fi în prezent amenin]at`
de conflicte de tip clasic,
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
constând în atacuri armate pe
scar` larg`, în schimb o serie
de alte amenin]`ri se
profileaz` la orizont, fiecare
dintre ele fiind greu predictibile
[i relativ difuze, ceea ce le
face, într-un fel, mult mai greu
de contracarat. Din punct de
vedere european, trei dintre
aceste amenin]`ri sunt de
remarcat, în mod special.
Terorismul interna]ional
reprezint` o amenin]are
strategic`. Acest nou tip de
terorism este legat de mi[c`ri
religioase fundamentaliste
care au cauze deosebit de
complexe. Dincolo de riscurile
imediate, terorismul amenin]`
deschiderea [i toleran]a
specifice societ`]ilor
democratice. Noul tip de
terorism difer` de cel din
deceniile precedente,
deoarece pare a fi interesat de
utilizarea violen]ei nelimitate [i
de producerea de pierderi
masive. O consecin]` a acestei
abord`ri este interesul
manifestat de reprezentan]ii
acestui nou tip de terorism
pentru armele de distrugere în
mas`. Pentru acest tip de
terorism, exemplificat de
re]eaua Al-Qaeda, Europa este
atât o ]int`, cât [i o baz` de
lansare a atacurilor.
Proliferarea armelor de
distrugere în mas` se
constituie ca o alt` important`
amenin]are contemporan` la
33
adresa p`cii [i securit`]ii ]`rilor
[i popoarelor. Pân` la
începutul anilor ’90, tratatele
interna]ionale [i controlul
exporturilor strategice au
determinat o limitare a
r`spândirii acestor arme, dar în
prezent are loc o diseminare
periculoas` a acestora, mai
ales în zona Orientului Mijlociu.
R`spândirea tehnologiei
rachetelor purt`toare va
amplifica instabilitatea [i va
crea Europei o serie de riscuri
suplimentare. Riscurile
deosebite determinate de
acest tip de amenin]are rezid`
în faptul c`, prin intermediul
armelor de distrugere în mas`,
un grup terorist de mici
dimensiuni poate provoca
pierderi care anterior nu
puteau fi cauzate decât de
armate ale unor state
na]ionale.
Existen]a unor structuri
statale slabe [i amplificarea
crimei organizate. În unele
p`r]i ale Globului (Somalia,
Liberia, Afganistan, Bosnia [i
Her]egovina, Serbia [i
Muntenegru, Kosovo etc.),
existen]a unor structuri statale
slabe, conflictele civile [i
accesul la arme au determinat
înt`rirea crimei organizate.
Aceste situa]ii sunt
amenin]`ri la
adresa
securit`]ii,
34
34 SPIRIT
SPIRITMILITAR
MILITARMODERN
MODERNnr.
nr.1-
1-4/2009
prin sprijinirea traficului de
droguri sau al celui de fiin]e
umane. Multe dintre aceste
amenin]`ri la adresa securit`]ii
Europei sunt localizate în
Balcanii Occidentali sau
Europa R`s`ritean`, ori au
drept c`i de acces Balcanii,
Europa de Est [i Asia Central`.
Solu]ii probabile
la noile provoc`ri
Ca r`spuns la aceste noi
pericole [i amenin]`ri, statele
lumii, în primul rând statele cu
poten]ial militar semnificativ, au
în vedere noi principii de
organizare a securit`]ii
regionale [i globale, care s` se
constituie în noi oportunit`]i de
pace bazate pe: democra]ie;
guvernare eficient`;
respectarea legilor.
Dreptul la autoap`rare [i la
autodeterminare sunt drepturi
bine definite în reglement`rile
interna]ionale, iar recurgerea
la arme în aceste scopuri este
o practic` multimilenar`. În
noile abord`ri privind
asigurarea securit`]ii regionale
[i globale s-a considerat îns`
c` trebuie s` existe o strâns`
leg`tur` între globalizare [i
securitatea interna]ional`, pe
de o parte, [i între
democratizare [i respectarea
drepturilor omului [i ale
minorit`]ilor, pe de alt`
parte. Ca r`spuns la
amplificarea num`rului
conflictelor [i a cre[terii
riscurilor terorismului
interna]ional, a devenit
clar c` democra]ia
secolului al XXI-lea
trebuie s` includ` [i
4/2009
asigurarea unui cadru mondial
de coexisten]` pa[nic`.
Democra]ia, guvernarea
eficient` [i respectarea legilor,
în calitate de noi principii ale
securit`]ii globale, presupun ca
rela]iile dintre state s` ]in` cont
de existen]a unor interese
divergente, f`r` a face apel la
utilizarea for]ei ca metod` de
rezolvare a conflictelor. Dup`
1990, dar mai ales odat` cu
începutul secolului al XXI-lea,
prevenirea conflictelor [i
asigurarea p`cii mondiale au
fost [i continu` s` r`mân`
priorit`]ile forumurilor
Organiza]iei Na]iunilor Unite,
ale Grupului G-8, ale Uniunii
Europene sau ale Organiza]iei
pentru Securitate [i Cooperare
în Europa (OSCE).
Oportunit`]ile de definire a
unui cadru stabil [i pa[nic de
dezvoltare a statelor lumii în
cadrul economiei mondiale
sunt sus]inute de mai multe
procese de rea[ezare a
raporturilor de for]e pe plan
mondial: procesul de
cristalizare a Europei ca un
centru de putere [i stabilitate;
definirea unor noi dimensiuni
ale rela]iilor de asigurare a
securit`]ii dintre Uniunea
European` [i NATO, pe de o
parte, [i între alia]ii
europeni [i SUA
în cadrul
NATO, pe de
alt` parte; interdependen]ele
intereselor vitale ale statelor
democratice din întreaga lume,
care nu pot prospera decât
într-o lume lipsit` de violen]` [i
conflicte.
În acest context, devine tot
mai evident faptul c` interesele
[i obiectivele de securitate ale
statelor pot fi realizate doar
prin cooperare interna]ional`,
care s` se manifeste nu numai
în situa]ii limit`, precum cele
create în urma atacurilor
teroriste din 11 septembrie
2001 [i 11 martie 2004, ci [i în
desf`[urarea curent` a
rela]iilor economice, sociale [i
financiare. Contracararea
noilor amenin]`ri presupune o
nou` resolidarizare a statelor
lumii în toate domeniile, prin
stabilirea unor forme de
ac]iune conjugat` a tuturor
na]iunilor care împ`rt`[esc
interese [i valori comune.
NOTE
1
Klare, Michael T., The New
Landscape of Global Conflict. New
York, Henry Holt, 2001; idem,The
Geography of Conflict.În Foreign
Affairs, Vol. 80, No. 3, May/June
2001, p. 49-61.
2
Strategia de Securitate
Na]ional` a României. În http://
www.mapn.ro/strategiasecuritate.
3
Townsend, Mark; Harris, Paul,
Now the Pentagon Tells Bush:
Climate Change Will Destroy Us.
ÎnThe Observer, February
22, 2004.
 Prin
comporta-
mentul de
amânare se
în]elege
întârzierea
ac]iunilor
necesare
pentru a
finaliza o
sarcin`, a
realiza un
obiectiv, a
r`spunde
Comportamentul operativ [i
activ la
de am#nare Psiholog dr. Traian MANEA ,
provocarea
unei
Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`, M.Ap.N.
Prof. univ. dr. Mirela MANEA , oportunit`]i.
Universitatea de Medicin` [i Farmacie „Carol Davila”, Bucure[ti
Psiholog dr. Elisabeta ALEXE, Spitalul de Psihiatrie „Al. Obregia”, Bucure[ti
Cercetarea
Psiholog Ion BADILA, Cabinet individual de psihologie, Bucure[ti precizeaz`
Din perspectiva tr`irilor sunt identificate tipurile de comportament de c` cel pu]in
amânare: relaxat (valorizare negativ` a responsabilit`]ilor, evitare a
responsabilit`]ilor; evitarea situa]iilor care pot produce nemul]umire, 20% dintre
acceptarea activit`]ilor care produc pl`cere; evitare [i nep`sare pentru oameni
activit`]ile cu termene-limit`. Acest comportament este o form` de negare,
nu caut` ajutorul); tensionat (cople[it de tensiune; nerealist privind consider` c`
evaluarea timpului; sentimentul de lips` a capacit`]ilor de a se concentra [i
finaliza cu succes activitatea; sentimentul de vinov`]ie; relaxarea este manifest`
ineficient`, produce stres.
acest
Termenul „amânare” deriv`
de la verbul latin procrastinare
refer` la principalele
caracteristici ale acestui tip de
datorit` neconcordan]ei cu
propriile interese; sindromul
compor-
care înseamn` a l`sa pe
mâine ceva care ar trebui
comportament: a l`sa pe
mâine ceva de realizat;
mâine; risipitor, ho] de timp;
arta de a ]ine pasul cu ieri;
tament în
realizat imediat.
Comportamentul de amânare
tendin]a de a realiza sarcini
complexe de mai târziu în
sabotaj; virtute pentru unele
dintre religii; mecanism de
mod cronic.
cunoa[te mai multe defini]ii. favoarea celor simple, urgente; coping; comportament asociat
Din acestea eviden]iem evitarea realiz`rii unei sarcini cu anxietatea; tr`s`tur` de
urm`toarele expresii care se [i acceptarea unui alt obiectiv personalitate. Adesea, indivizii

SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009 35

care manifest` un astfel de
comportament sunt foarte
ocupa]i, numai c` activit`]ile în
care se angajeaz` nu sunt cele
pe care ar trebui s` le
realizeze. Expresii sinonime
comportamentului de amânare
sunt: lene, mole[eal`,
amor]eal`, somnolen]`,
oscila]ie, letargie, stupoare,
hipnotism. Pentru lucru,
definim comportamentul de
amânare ca fiind întârzierea
ac]iunilor necesare pentru a
finaliza o sarcin`, a realiza un
obiectiv, a r`spunde operativ [i
activ la provocarea unei
oportunit`]i. Din punct de
vedere istoric, ini]ial acesta a
fost apreciat ca fiind un
comportament pozitiv,
conota]ia negativ` fiindu-i
oferit` dup` revolu]ia
industrial` (în jurul anilor
1750). Cercet`torii folosesc
mai multe criterii pentru a
aprecia manifestarea
comportamentului de
amânare: întârzierea ac]iunii;
contraproductivitatea,
inutilitatea; întârzierea unei
activit`]i care necesit`
realizarea imediat` [i
concentrarea c`tre realizarea
altei activit`]i, decât cea în curs
de desf`[urare. Cercetarea
semnaleaz` c` cel pu]in 20%
dintre oameni consider` c`
manifest` acest comportament.
Datele privind producerea
acestui comportament sunt
diferite: între 80-95% (Ellis,
2006; Knaus, 1977; O’Brien,
2002), 75% (Potts, 1987), 50%
amân` în mod coerent [i
problematic (O’Sullivan, 2000;
Micek, 1982), dintre care 25%
manifest` un comportament de
amânare cronic (Knaus, 1977).
Cauzele
comportamentului
de amânare
Vom prezenta principalele
cauze eviden]iate de diferi]i
autori care s-au ocupat de
studierea acestui tip de
comportament. Literatura de
specialitate privind cauzele
comportamentului de amânare
eviden]iaz`: cauze de
natur` biofiziologic`
biofiziologic`, cum
este deteriorarea cortexului
prefrontal, arie a creierului care
este responsabil` func]iilor
executive cum sunt controlul
36 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
impulsului, planificarea,
aten]ia. Aceasta este similar cu
rolul lobului prefrontal în
tulburarea de hiperactivitate [i
deficitul de aten]ie (ADHD). De
asemenea, este incriminat`
tulburarea lobului frontal care
determin` deficit de
hiperactivitate, deteriorare,
activare sc`zut`. Principalii
factori demografici supu[i
cercet`rii au fost: ereditatea,
vârsta, sexul, mediul familial.
Autori cum sunt Arvey,
Rotundo, Johnson, McGue au
cercetat, în 2003, gradul în
care gemenii manifest`
comportamentul de amânare,
g`sind c` 20% din
variabilitatea datelor ob]inute
privind acest comportament
este asociat cu factorii genetici.
Comportamentul de
amânare are tendin]a de
sc`dere pe m`sur` ce vârsta
cre[te. Unele dintre cercet`ri
relev` c` b`rba]ii manifest`
într-o propor]ie mai ridicat`
acest comportament
comparativ cu femeile.
Majoritatea cercet`rilor, îns`,
apreciaz` c` în popula]ia
general` nu exist` diferen]e
semnificative în raport de acest
factor. Practica clinic` [i
istoriile de caz
sugereaz` c`
manifestarea
comportamentului de
amânare cronic` este
legat` de stilul de p`rinte
autoritar, supracontrolul,
lipsa de colaborare
p`rinte-copil [i autonomia
sc`zut` a copiilor, iar
manifestarea acestui tip de
comportament de amânare
fiind un r`spuns la un astfel
de stil de educa]ie.
Cauzele de natur`
psihologic` cercetate sunt
multiple, iar rezultatele sunt
contradictorii [i mixate din
punct de vedere al
suportului [tiin]ific oferit.
Principalii factori de natur`
psihologic` cerceta]i în
rela]ie cu amânarea sunt:
anxietatea; depresia;
optimismul [i pesimismul ca
aspecte ale depresiei
(optimi[tii extremi au [anse
mai mari s` amâne sarcinile
aversive); teama de e[ec
(imagine sc`zut` de sine) sau
de succes (neîncredere în
posibilit`]i, perfec]ionist, stima
de sine sc`zut`); teama de
respingere; critic`, evaluare de
al]ii; neuroticismul mediat prin
con[tinciozitate, în special
fa]eta caracterului impulsiv;
mentalitatea de autoînfrângere;
motiva]ie sc`zut` sau nivelul
ridicat de aspira]ii;
extraversiunea (din cauza
rela]iilor interpersonale,
distrac]iilor, activit`]ilor sociale
cu prietenii; metacogni]ii,
convingeri ira]ionale (gânduri
negative despre sine);
impulsivitatea, distragerea,
autocontrolul; caracterul
impulsiv; c`utarea senza]iei;
autocontrolul [i autodsiciplina;
autoeficacitate sc`zut`;
autohandicapul; capacit`]i
aptitudinale sc`zute; dificultate
de concentrare; control slab;
rezisten]` sc`zut`; dificultate
de organizare, planificare, de
stabilire [i diferen]iere a ceea
ce este urgent, prioritar,
important; comoditate, uitare,
distragere; personalitatea
rebel` (amân` sarcina dat` de
autoritate, rebeliune împotriva
controlului); nevoia de a
blama, a pedepsi. Factorii
psihologici implica]i în
manifestarea
comportamentului de amânare
pot fi grupa]i în
contextul problemelor legate
de anxietate, depresie (amân`
datorit` energiei sc`zute,
nevoii de reducere a anxie-
t`]ii), emo]ie (teama de e[ec
sau de succes, furia), senti-
mentul sc`zut de autoevaluare,
mentalitate de autoînfrângere,
stima de sine sc`zut`,
dispozi]ie sc`zut`, perfec]io-
nismul. Comportamentul de
amânare a fost asociat în mod
frecvent cu personalitatea
perfec]ionist`, caracterizat`
prin manifestarea exigen]ei
fa]` de sine, standarde înalte
fa]` de îndeplinirea sarcinii;
tendin]a de evalua negativ
rezultatele [i performan]ele
proprii; team` intens` de
evaluare a capacit`]ilor [i
evitarea acesteia de al]ii;
autocon[tiin]` social` ridicat`,
dependen]a de munc` etc.
Cercet`rile arat` c` cei care
amân` o fac pentru c` nu au
încredere în sine c` pot realiza
activitatea, standardele înalte
sunt în contrast cu aprecierea
realist` a obliga]iilor [i
poten]ialului propriu.
În manifestarea
comportamentului
de amânare sunt
cercetate o serie de
cauze determinate
de natura sarcinii.
Dintre acestea sunt
men]ionate: sarcin`
repetitiv`,
neinteresant`,
nestimulant`,
neatractiv`,
nepl`cut` care pot determina
plictiseal`, insatisfac]ie;
dificultate, responsabilitate
ridicat` a sarcinii; dificultatea
de control a sarcinii
amenin]`toare; condi]ii [i
mediul de munc` neadecvat
(distragere); lipsa de relevan]`
a sarcinii; ambiguitatea sau
frica de necunoscut;
imposibilitatea de a ocupa un
anumit loc de munc` din lipsa
form`rii, competen]elor; sarcini
multe [i termene limit`.
Aceste cauze se extind [i
asupra evenimentelor de via]`,
se creeaz` un cerc vicios,
ap`rând alte activit`]i peste
cele amânate. Cauzele au o
variabilitate diferit` de la un
individ la altul, de la o sarcin`
la alta pentru fiecare persoan`.
Principalele semne ale
comportamentului de amânare
sunt: activitatea rapid` în
ultimul moment; lipsa activit`-
]ilor recreative (datorit` lipsei
de timp, multe activit`]i de
realizat); sentiment de
cople[ire determinate de multe
responsabilit`]i; randament
sc`zut;
incapacitatea de a urm`ri
scopuri înalte în via]`; visare,
imaginare în locul ac]iunii;
vorbitul în afara ac]iunii; rela]ii
sociale neadecvate; satisfac]ie
sc`zut`; nelini[te. Literatura de
specialitate eviden]iaz`
efectele sau consecin]ele
manifest`rii comportamentului
de amânare. Acestea pot fi
diferen]iate în efecte negative
[i pozitive. Efectele negative
ale comportamentului de
amânare pot fi : stare de
tensiune, stres; sentiment de
vinov`]ie; atitudini de
dezaprobare de c`tre al]ii;
productivitate, eficien]`
sc`zut`; sc`derea interesului
pentru activitate, a satisfac]iei;
dereglarea muncii în echip` [i
a rela]iilor de munc`; starea de
bine pe termen lung sc`zut`;
descurajare; frustrare;
resentiment; autodecep]ie;
nesiguran]`; rebeliune;
deteriorarea rela]iilor
interpersonale, conflicte;
fluctua]ia de la locul de munc`;
pierderi financiare; probleme
familiale; adic]ie (consumul de
alcool, tutun, droguri). Dintre
efectele pozitive ale amân`rii
asupra persoanei men]ion`m
sc`derea tr`irilor emo]ionale,
tensionate, de frustrare;
relaxare, odihn`, recuperare,
dep`[irea situa]iilor de trac;
provocare; protejare.
Comportamentul
de amânare
[i s`n`tatea
Manifestarea cronic` a
acestui comportament poate
duce la tulbur`ri fiziologice [i
psihologice.
Amânarea
poate
determina
tulbur`ri
persistente, iar
la unele
persoane
dizabilit`]i [i
disfunc]ii
psihologice.
Aceste disfunc]ii
se pot manifesta
în toate
aspectele vie]ii.
Tulbur`rile
psihologice cele
mai frecvente
sunt anxietatea,
depresia,
paranoia, ADHD,
handicapul, dependen]e
diverse. Aceste tulbur`ri pot fi
tratate cu medicamente sau
psihoterapie.
Tipuri de
comportamente
de amânare
În func]ie de criteriul folosit
sunt identificate mai multe
tipuri de comportamente de
amânare : A) din perspec-
tiva motivului amân`rii
amân`rii:
z tipul vigilent (arousal) –
amân` realizarea unei sarcini
datorit` emo]iei sau lucreaz` în
ultimul moment pentru
realizarea acesteia; z tipul
evitant – amân` realizarea
unei activit`]i datorit` fricii de
e[ec sau de succes. Este
interesat de modul cum este
apreciat de al]ii; z tipul
decizional – crede c` prin
neadoptarea unei decizii,
aceasta îl scap` de respon-
sabilitatea realiz`rii sarcinii.
B) din perspectiva duratei
duratei:
z tipul temporar – manifest`
în mod periodic comporta-
mentul de amânare; z tipul
cronic – manifest` în mod
continuu comportamentul de
amânare. C) din perspectiva
tr`irilor : z tipul relaxat –
valorizare negativ` a
responsabilit`]ilor, evitare a
responsabilit`]ilor; evitarea
situa]iilor care pot produce
nemul]umire, acceptarea
activit`]ilor care produc
pl`cere; evitare [i nep`sare
pentru activit`]ile cu termene
limit`. Acest comportament
este o form` de negare, nu
caut` ajutorul; z tipul
tensionat – cople[it de
tensiune; nerealist privind
evaluarea timpului; sentimentul
de lips` a capacit`]ilor de a se
concentra [i finaliza cu succes
activitatea; sentimentul de
vinov`]ie; relaxarea este
ineficient`, produce stres.
Comportamentul
de amânare
academic
Acesta nu este un tip
special de comportament de
amânare, dar se manifest`
frecvent în mediul academic.
Autori ca Solomon [i Rothblum
au constatat, în 1984, c` 65%
dintre studen]i doresc
amânarea realiz`rii la termen a
lucr`rilor, iar 62% simt nevoia
de a studia imediat înaintea
examenelor. Un alt studiu, din
1992, a ar`tat c` 52% dintre
studen]ii chestiona]i au indicat
o moderat` [i înalt` nevoie
pentru ajutor privind manifes-
tarea acestui comportament.
Unii dintre studen]i se con-
frunt` cu acest comportament
datorit` slabei gestion`ri a
timpului, capacit`]ii sc`zute
pentru studiu, stres sau
sentimentul de cople[ire
determinat de munca lor. La
studen]ii cu acest compor-
tament sunt dovezi privind
compromiterea imunitar`,
ace[tia înregistrând în
propor]ie mai ridicat` r`ceal`,
grip`, probleme gastrointes-
tinale, insomnie. Oboseala
este unul dintre motive: 28%
dintre studen]i indic` faptul c`
nu avut destul` energie pentru
a începe activitatea (sarcin`
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
aversiv`). Dintre consecin]ele
comportamentului de amânare
la studen]i sunt eviden]iate
ADHD, tulbur`ri de înv`]are,
dispexia.
BIBLIOGRAFIE
Andreou, C. Understanding
procrastination, Journal for the
Theory of Social Behaviour, 37,
183-193, 2007.
Bruno, F. Psychological
symptoms, John Wiley and Sons,
Inc. New York, 1993.
Burka, Yuen Procrastination:
Why You Do It, What To Do About It
Now, New York: Da Capo Lifelong
Books, 2008.
Ferrari, J.R. Procrastination and
attention: Factor analysis of
attention deficit, boredomness,
inteligence, self-esteem, and task
delay frequencies, Journal of Social
Behavior and Personality, 16, 185-
196, 2001.
Ferrari, J.R., Scher, S.J. Toward
an understanding of academic and
nonacademic tasks procrastinated
by students: The use daily logs,
Psychology in the Schools, 37, 359-
366, 2000.
Ferrari, J. R., Díaz-Morales, J. F.
(2007b). Procrastination: Different
time orientations reflect different
motives, Journal of Research in
Personality, 41, 707-714.
Fiore, Neil A The Now Habit: A
Strategic Program for Overcoming
Procrastination and Enjoying Guilt-
Free Play, New York, Penguin
Group, 2006.
Gallagher, R. P., Borg, S., Golin,
A., Kelleher, K. (1992), Journal of
College Student Development,
33(4), 301-10.
Haycock, L. A., McCarthy, P.,
Skay, C. L. (1998), Procrastination
in college students: the role of self-
efficacy and anxiety, Journal of
Counseling and Development, 76,
317–324.
Howell, A. J., Watson, D. C
Procrastination: Associations with
achievement goal orientation and
learning strategies, Personality and
Individual Differences, 43, 167-178,
2007.
Howell, A. J., Watson, D. C.,
Powell, R. A., Buro, K.
Academic procrastination: The
pattern and correlates of
behavioural postponement,
Personality and Individual
Differences, 40, 1519-1530, 2006.
Manea, Mirela, Manea, T.
(2004), Psihologie medical`, Ed.
Tehnic`, Bucure[ti.
Schraw, G., Wadkins, T.,
Olafson, L. Doing the things we do:
A grounded theory of academic
procrastination, Journal of
Educational Psychology, Vol 99(1),
12-25, 2007.
Senecal, C., Lavoie, K.,
Koestner, R. (1997), Trait and
situational factors in procrastination:
Journal of Social Behavior and
Personality, 12, 889-904.
Strub, R. L. (1989), Frontal lobe
syndrome in a patient with bilateral
globus pallidus lesions, Archives of
Neurology, 46, 1024-1027.
37
 Psihologia
militar` a fost
mereu aproape de
problemele cu care
se confrunt`
organiza]ia militar`,
c`utând s` ofere
suport psihologic [i
solu]ii ameliorative.
Urmând aceast`
direc]ie, abord`m o
problem` nou`, Justi]ia
controversat`,
deosebit de organiza]ional`
în perioadele
important` îns` –
justi]ia
organiza]ional`
organiza]ional`.
Respectarea
principiilor justi]iei [i de criz`
prevenirea efectelor Psiholog dr. Aurelia CAN~,
Direc]ia Contrainforma]ii [i Securitate Militar`,
nedorite ale Psiholog C`t`lin DUMITRESCU,
Direc]ia General` de Informa]ii a Armatei
înc`lc`rii ei revin, în
mod special, Subiect omniprezent în via]a noastr`, [i organiza]iile, dar studiile

liderilor militari. justi]ia (dreptatea) ne preocup` pe to]i [i [tiin]ifice sunt de dat` destul
de recent`. Pentru prima
urm`rim cu interes dac` îi sunt respectate
Delimit`m sensurile principiile atât în mediul social, politic, cât [i
dat`, conceptul de „justi]ie
organiza]ional`“ apare în
conceptului de în familie [i, în special, în organiza]ia unde ne literatura de specialitate
american`, utilizat în sensul
justi]ie desf`[ur`m activitatea profesional`. de juste]e, corectitudine,
onestitate a modului de
organiza]ional`, Justi]ia/dreptatea la locul membrii. Nu este vorba desf`[urare a activit`]ilor [i a
despre categoria de justi]ie
prezent`m câteva de munc` este un fenomen
real, care exist` în orice tip de care cuprinde un sistem de
felului în care se distribuie
produsele muncii într-o
direc]ii teoretice de organiza]ie, începând de la legi obiectiv impuse, ci de o
justi]ie care se bazeaz` pe
organiza]ie. Concep]iile
Senat, Parlament [i terminând teoretice privind justi]ia
abordare [i cu firme ce au doar câ]iva normele interne [i prive[te organiza]ional` s-au
angaja]i. Înc`lcarea principiilor deciziile, procedurile [i dezvoltat în anii 1950-1960,
recomand`ri justi]iei în mediul rezultatele organiza]iei. De ce prin cercet`rile lui Homans [i
s-ar sim]i angaja]ii unei
psihologice, menite organiza]ional se soldeaz` cu
efecte atât de puternice în plan societ`]i nedrept`]i]i? Dintr-o
Adams. În circuitul [tiin]ific,
no]iunea a fost introdus` abia
a sprijini subiectiv, cât [i mul]ime de motive. Din cauza
modului în care sunt alocate
în 1987, de c`tre Greenberg.
comportamental încât le În România, tema este o
conducerea în dep`[esc pe cele ale stresului resursele (inclusiv salariile), noutate, tratat` doar în câteva
profesional, ale work-holism- recunoscute meritele, lucr`ri. De[i prin con]inutul
demersul de ului, mobbing-ului sau distribuite sarcinile, luate s`u justi]ia organiza]ional`
deciziile, împ`r]ite
realizare a justi]iei burnout-ului. Într-o accep]iune
foarte general`, justi]ia în recompensele [.a.m.d.
este un fenomen
pshihosocial, de studiul ei se
în organiza]ia organiza]ii se refer` la Ca realitate
organiza]ional`, fenomenul
ocup` psihologia
corectitudinea cu care organiza]ional`, deoarece se
militar`. organiza]ia î[i trateaz` justi]iei este la fel de vechi ca produce [i se intercoreleaz`

38
38 SPIRIT
SPIRITMILITAR
MILITARMODERN
MODERNnr.
nr.1-
1-4/2009
4/2009
cu o multitudine de fenomene
ce exist` în mediul organiza-
]ional, motiv pentru care unii
autori o consider` chiar
„concept central în psihologia
muncii [i organiza]ional`“
(Gilliand [i Chan, 2001).
Dac` justi]ia este impor-
tant` pentru buna func]ionare a
oric`rui tip de organiza]ie, în
perioadele de criz`, când
organiza]iile trec prin momente
critice de restructurare, de
reevaluare a politicilor
financiare, precum [i a ofertei
locurilor de munc`, cerin]a
respect`rii justi]iei devine tot
mai stringent`, angaja]ii
nemul]umi]i, stresa]i [i dezori-
enta]i nemaiputând suporta [i
acte de nedreptate la locul de
munc`. Resursa uman`
puternic afectat` de criz`
trebuie s` func]ioneze în
continuare la parametrii optimi,
iar organiza]ia trebuie s`
supravie]uiasc`. În aceste
condi]ii nefavorabile, aria
strategiilor manageriale menite
s` men]in` buna func]ionare a
resursei umane este mult
îngr`dit` [i limitat`, motiv
pentru care se apeleaz` la
studiile de psihologie organi-
za]ional`, care sunt în m`sur`
s` ofere solu]ii ameliorative
fundamentate [tiin]ific.
Delimit`ri
conceptuale
La prima vedere, justi]ia
organiza]ional` nu pare un
fenomen negativ, precum
mobbing-ul sau bournaut-ul,
dimpotriv`, dac`, îi sunt
respectate principiile în
organiza]ie, ea este o premis`
favorabil` pentru crearea unui
climat de munc` stimulativ,
suportiv [i netensionat, în care
oamenii se simt confortabil,
trata]i corect [i valoriza]i. Se
pare îns` c` acest lucru repre-
zint` ast`zi doar un deziderat,
deoarece, în ultima perioad`
de timp, asist`m din ce în ce
mai mult, în orice fel de
organiza]ii, la cre[terea
num`rului de acte nedrepte,
incorecte, fa]` de care oamenii
reac]ioneaz` puternic, prin
repro[uri, irit`ri, tensiuni,
frustr`ri etc. Înc`lcarea justi]iei
se soldeaz` în plan organi-
za]ional cu multiple efecte
negative, precum: sc`derea
implic`rii în mas`, a perfor-
man]ei [i satisfac]iei profesio-
nale, destructurarea angaja-
mentului organiza]ional, apa-
ri]ia unor comportamente
contraproductive [i alterarea
semnificativ` a imaginii de sine
a angaja]ilor. Din aceast`
perspectiv`, constat`m c`
justi]ia organiza]ional` nu mai
apare ca fenomen pozitiv, ci ca
unul perturbator, care poate
produce disfunc]ii grave la
nivel individual [i organiza]ional
[i care reclam` m`suri speciale.
V-a]i sim]it vreodat`
incorect valorizat sau tratat f`r`
respect la locul de munc`?
Vi s-a întâmplat ca, atunci
când avea]i dreptul s` fi]i
promova]i, s` nu se realizeze,
totu[i, acest lucru?
În activitatea dumnea-
voastr` profesional` a]i fost
neîndrept`]it? Cum a]i
reac]ionat? Ce a]i sim]it?
Iat` doar câteva exemple
de întreb`ri discriminatorii
pentru evaluarea justi]iei
organiza]ionale.
R`spunsurile reflect` în
mod evident o p`rere
personal`, ele sunt rezultatul
unei prelucr`ri subiective, o
oglindire a felului în care sunt
percepute modalit`]ile de
promovare, recompensare,
luare a deciziilor de fiecare
angajat. Nefiind în totalitate un
fenomen obiectiv, ci
preponderent o judecat`
subiectiv` despre dreptatea
din organiza]ii, poate c` ar fi
mai corect s` o denumit
„justi]ie organiza]ional`
perceput`“. Datorit` con]inu-
tului s`u subiectiv (aprecierile
membrilor grupului), justi]ia
organiza]ional` înregistreaz`
greu o concordan]`
semnificativ` la nivel de grup.
Aceasta nu înseamn` îns` c`
managerii trebuie s` lase
lucrurile s` evolueze aleator,
mai ales pentru c` justi]ia
afecteaz` grav climatul de
munc` [i productivitatea.
Pentru început, vom face
câteva delimit`ri conceptuale.
Ce este, de fapt, justi]ia
organiza]ional`? Reprezint` o
extrapolare la nivel
organiza]ional a conceptului
utilizat în justi]ie? Este un nou
concept psihologic sau
psihosocial?
În privin]a r`spunsurilor la
aceste întreb`ri, p`rerile
speciali[tilor sunt împ`r]ite: unii
autori o consider` o sor` mai
mic` a justi]iei sociale, al]ii –
un concept al psihologiei
sociale, iar cei mai mul]i – un
fenomen specific psihologiei
organiza]ionale.
Cele mai multe defini]ii ale
justi]iei organiza]ionale o
consider` drept percep]ie
social` a membrilor unei
organiza]ii privind distribuirea
sarcinilor de munc`, politicile
financiare, modul de valorizare
a muncii personale,
administrarea recompenselor
[i sanc]iunilor sau, mai sintetic,
„percep]ia oamenilor asupra
drept`]ii în organiza]ii“
(Genberg [i Lind, 2000).
M. Zlate (2004) o define[te
drept „un fenomen cu valen]`
motiva]ional`, ce înglobeaz`
percep]ia social` a angaja]ilor
asupra corectitudinii modului în
care se desf`[oar` activitatea
organiza]ional` (din
perspectiva efectelor ei asupra
angaja]ilor) [i
percep]ia
corectitudinii
felului cum
sunt stabilite
rezultatele
ob]inute de
ei ca urmare
a implic`rii
în
activitatea
organiza]io-
nal`, la
care se
adaug`
percep]ia
juste]ii
rezultatelor
concrete ob]inute de angaja]i
din rela]ia cu organiza]ia.
În ultimii ani, tot mai multe
studii teoretice [i practic-
aplicative s-au derulat pe
aceast` tem`, îns` mai
exist` înc` multe
neconcordan]e între
autori în ceea ce
prive[te recunoa[terea teoriilor
[i modelelor explicative ale
acestui fenomen
organiza]ional. Astfel, unii
autori, precum Gilliand [i
Chan, în 2001, sus]in în
lucrarea Handbook of
industrial Work and
organizational Psychology c`
nu exist` o teorie închegat` a
justi]iei organiza]ionale, ci doar
constructe izolate. Cu ceva
timp mai înainte, Jerald
Greenberg (1987) recuno[tea
existen]a unor teorii ale justi]iei
organiza]ionale, pe care le
clasifica dup` dou` dimensiuni
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
distincte: reactiv-proactiv` [i
proces-con]inut. Teoriile
reac]ionale studiaz` în mod
special comportamentele
oamenilor orientate spre
evitarea situa]iilor nejuste, iar
teoriile proac]ionale studiaz`
modalit`]ile de promovare a
justi]iei. Teoriile procesuale se
centreaz` pe analiza lu`rii
deciziilor organiza]ionale din
perspectiva respect`rii
criteriilor de justi]ie, iar cele de
con]inut de percep]ia
angaja]ilor privind
corectitudinea evalu`rii
rezultatelor.
Cu toat` varietatea
concep]iilor privind justi]ia
organiza]ional`, mai toate
teoriile sunt de acord c`
situa]iile de nerespectare a
justi]iei, de inechitate sunt tr`ite
de oamenii din organiza]ii ca
emo]ii negative, ce îi
determin` s` reac]ioneze
pentru echilibrarea
situa]iei. În
rela]ia dintre
angajat [i
organiza]ia în care
munce[te trebuie s`
existe un echilibru între
contribu]ia fiec`rui angajat la
atingerea scopurilor
organiza]iei [i ceea ce ob]ine
el în urma efortului depus. Un
angajat ob]ine pentru munca
depus`: recompense de
natur` material` (salarii,
bonusuri, comisioane, sporuri,
ma[in` de serviciu, telefon
etc.), dar [i beneficii
„intangibile“ de natur`
profesional` [i psihosocial`
(recunoa[tere, reputa]ie, statut,
stagii de preg`tire, dezvoltare,
promovare etc.). În cazul în
care angajatul percepe
39
raportul dintre efortul s`u [i
recompense ca fiind egal,
exist` o situa]ie echitabil` [i
sentimente pozitive, stimulative
pentru munc`. Când angajatul
percepe acest raport ca inegal,
va avea tr`iri afective negative,
care îi schimb` percep]ia
global` asupra organiza]iei (o
considr` ostil`, nesuportiv`) [i
îl poate determina chiar s`
p`r`seasc` organiza]ia.
Percep]iile [i evalu`rile
angaja]ilor privind raportul
dintre efortul personal [i
recunoa[terea valorii acestuia
la nivel organiza]ional se
bazeaz`, în principal, pe
compara]ii intraindividuale [i
interindividuale. S-a
demonstrat c`, cel mai des, o
persoan` compar` efortul s`u
cu rezultatele a[teptate, dar [i
cu efortul depus de colegi [i cu
recompensele primite de
ace[tia sau de membrii altor
organiza]ii, ce au func]ii
asem`n`toare. Cunoscând
caracteristicile acestui tip de
comparare social`, liderii [i
managerii pot imagina strategii
prin care s` restructureze
criteriile de comparare ale
angaja]ilor [i s` modifice
semnifica]ia [i valoarea
criteriilor care îi vor determina
pe angaja]i s` r`mân` în
organiza]ie.
Tipuri de justi]ie
organiza]ional`
Studiile din domeniul
psihologiei organiza]ional-
manageriale au identificat în
organiza]ii mai multe tipuri de
justi]ie. Acestea sunt:
1. Justi]ia organiza]ional`
distributiv` – se refer` la
percep]ia angaja]ilor privind
corectitudinea distribuirii
rezultatelor muncii. Mul]i autori
consider` c` la baza acestui
tip de justi]ie se afl`
mecanismul compar`rii
sociale, explica prin teoria lui
Adams. Compara]iile se refer`,
în primul rând, la raportul
dintre rezultatele a[teptate de
angaja]i [i cele ob]inute.
2. Justi]ia organiza]ional`
procedural` – se refer` la
percep]ia angaja]ilor privind
modul de luare a deciziilor [i
procedurilor utilizate de
conducerea unei organiza]ii.
Greenberg (1990) identific` trei
componente ale justi]iei
organiza]ionale procedurale:
40
40 SPIRIT
SPIRIT MILITAR
MILITAR MODERN
MODERN nr.
nr. 1-
a) caracteristicile formale
ale procedurilor;
b) explicarea procedurilor
[i a modului de luare a
deciziilor;
c) calitatea rela]ion`rii
interpersonale.
3. Justi]ia organiza]ional`
interac]ional` – este percep]ia
modului în care se realizeaz`
interac]iunea dintre condu-
c`tori [i ceilal]i angaja]i. Ea se
refer` la juste]ea manierei în
care sunt îndeplinite
procedurile formale.
4. Justi]ia organiza]ional`
informa]ional` – este percep]ia
asupra modului în care
angaja]ii sunt informa]i asupra
felului cum se iau deciziile,
cum sunt aplicate procedurile,
cum sunt întreprinse ac]iunile
[i a motivului pentru care se
întâmpl` a[a. Se refer` la
procesul de comunicare
ierarhic` [i descendent`.
5. Justi]ia organiza]ional`
interpersonal` – se refer` la
percep]ia corectitudinii în care
angaja]ii sunt trata]i de [efi, în
special de [efii direc]i.
Un rol important în reali-
zarea justi]iei organiza]ionale îi
revine managerului, dar [i
fiec`rui membri din organi-
za]ie, care este actorul social
ce prelucreaz`, interpreteaz`
[i transpune în comportamente
deciziile conducerii.
În]elegând importan]a
justi]iei în buna desf`[urare a
activit`]ilor din orice tip de
organiza]ie, vom încerca s`
particulariz`m problematica
justi]iei la organiza]ia militar`,
una dintre cele mai vechi,
1-4/2009
4/2009
stabile [i reprezentative dintre
organiza]iile unui stat, care, în
perioada actual`, este [i ea
afectat` de criz`.
Liderul militar
[i justi]ia
organiza]ional`
Cercet`rile din domeniul
psihologiei organiza]ional-
manageriale, cât [i experien]a
social` au demonstrat c` în
perioadele de criz`, când
exist` pu]in` stabilitate, multe
incertitudini, elemente
neprev`zute [i surprize în
evolu]ia organiza]iei, rolul
central în restabilirea
„normalit`]ii“ îi revine liderului.
Crizele cer îns` talente
speciale.
Adev`ratul lider, a[a cum
sus]inea cu mult timp în urm`
Max Weber, se dovede[te în
perioadele de criz`, când
oamenii se simt frustra]i, agita]i,
neîndrept`]i]i, insecuriza]i [i au
nevoie de sprijin [i suport.
Personaj controversat din
trecutul îndep`rtat, liderul
perioadelor de criz` trebuie s`-
[i dovedeasc` valoarea
profesional` [i uman`. În
cartea de în]elepciune a
chinezilor (600 î.e.n.), Tao Te
King, exist` urm`torul citat:
„Majoritatea conduc`torilor
sunt dispre]ui]i, unii
conduc`tori sunt temu]i, pu]ini
conduc`tori sunt l`uda]i, iar rar
întâlnitul conduc`tor cu
adev`rat bun nu este niciodat`
observat”.
Liderul militar de la orice
nivel al ierarhiei militare are o
multitudine de sarcini [i
responsabilit`]i, printre care [i
dificila sarcin` e a ajuta
colectivul din subordine s`
dep`[easc` criza, s` accepte
schimb`rile uneori radicale.
Liderul militar impune
stabilitatea, continuitatea [i
siguran]a psihologic` în
organiza]ia militar`, el este
suportul, el gestioneaz`
conflictele, el reduce stresul, el
inspir` încredere, el este
modelul de urmat.
Conducerea militar`
bazat` pe autoritate excesiv`,
pe supunerea oarb` fa]` de
ordin, ce în trecut nu era pus`
sub semnul întreb`rii, a fost
ast`zi înlocuit` cu stilul de
conducere centrat în egal`
m`sur` pe sarcini [i pe
oameni, cu delegarea autori-
t`]ii, cu transparen]a deciziilor,
cu comunicara cald`,
apropiat` de oameni. Toate
aceste caracteristici ale
conducerii militare moderne nu
pot fi realizate f`r` ca justi]ia
organiza]ional` s` fie
respectat`. Justi]ia în
organiza]ia militar`, mai mult
decât în alte tipuri de
organiza]ii, este o condi]ie
esen]ial` pentru desf`[urarea
activit`]ilor [i este cu atât mai
necesar` în misiunile desf`-
[urate în teatrele de opera]ii,
când de stilul conducerii
depind atât starea de spirit a
subordona]ilor, calitatea
activit`]ilor, cât [i existen]a
militarilor [i a organiza]iei. Dar,
indiferent c` se afl` în misiuni
externe sau în ]ar`, în perioada
de criz` pe care o travers`m,
liderul militar are nobila [i
dificila sarcin` de a men]ine
justi]ia în organiza]ie la
parametrii care s` nu afecteze
starea psihic` a militarilor.
Cum anume va face el acest
lucru depinde de talentul s`u,
de cuno[tin]ele profesionale,
de experien]a sa [i de nivelul
de în]elegere al situa]iilor.
Recomand`ri
psihologice
Psihologia militar` a fost
mereu aproape de problemele
cu care se confrunt` militarii,
dar [i de întreaga organiza]ie,
c`utând s` ofere suport
psihologic [i solu]ii
ameliorative menite a sprijini
conducerea. Urmând aceast`
direc]ie, dorim s` venim în
sprijinul liderilor cu câteva
recomand`ri psihologice
adunate din experien]ele unor
lideri militari care s-au
confruntat cu situa]ii similare.
1. O prim` premis`
favorabil` realiz`rii justi]iei
organiza]ionale o reprezint`
consecven]a, continuitatea [i
stabilitatea ac]iunilor liderului.
Respectarea angajamentelor,
comunicarea deciziilor [i a
argumentelor care au
fundamentat luarea lor, expli-
carea ra]iunilor care au
determinat alegerea unor
strategii evolutive, chiar dac`
ele, momentan, pot leza
interese individuale, dar aduc
beneficii în viitor organiza]iei [i
personalului, adoptarea unei
pozi]ii obiective în rezolvarea
conflictelor de rol modific`
percep]iile individuale ale
subordona]ilor [i modul de
în]elegere a justi]iei.
2. A doua condi]ie pentru
realizarea justi]iei o constituie
respectarea unor principii în
activitate. Acestea sunt, dup`
Leventhal (1980): absen]a
p`rtinirii, consecven]a în imple-
mentarea procedurilor,
exactitatea [i corectitudinea
informa]iilor, posibilitatea
corect`rii erorilor care apar,
reprezentativitatea, stabilirea
standardelor etice [i respec-
tarea lor. La toate acestea se
adaug` unor foarte important –
principiul vocii, dup` Folger
(1977).
Conform acestui principiu,
când oamenii sunt afecta]i de o
decizie, li se d` posibilitatea de
a-[i exprima îngrijor`rile,
nevoile, opiniile [i alte aspecte
legate de activitatea lor, pentru
c` astfel ei vor percepe
procesul decizional ca fiind
mai just decât dac` n-ar fi avut
aceast` posibilitate.
Bies [i Shapiro (1998),
studiind influen]a unor proce-
duri asupra justi]iei
organiza]ionale, au ajuns la
concluzia c` procedurile care
le permit angaja]ilor s`-[i
exprime punctul de vedere cu
privire la activitatea organi-
za]ional` în care sunt implica]i
în mod direct sunt percepute
mai juste decât cele care nu
ofer` posibilitatea de expri-
mare. Formal` ca „voce“, dar [i
informal` ca „bârf`“, aceast`
oportunitate amplific` senti-
mentul de justi]ie al angaja]ilor
[i cre[te gradul de acceptare al
deciziilor [i politicilor organi-
za]ionale (Lind [i Tyler, 1988).
3. Comutarea aten]iei de la
stresul individual provocat de
criz` se realizeaz` prin înt`-
rirea sentimentului aparte-
nen]ei la grupul militar. Desf`-
[urarea unor activit`]i de socia-
lizare cre[te gradul de confort
individual [i înt`re[te senti-
mentul apartenen]ei la grup.
4. Spulberarea
presupunerilor [i îndoielilor
privind evolu]ia organiza]iei [i
a perspectivelor de dezvoltare
personal` se face prin
accentuarea valorii oportu-
nit`]ilor fa]` de nedrept`]ile
considerate exclusiv [i
eliminarea fixa]iei pe
„vremurile bune din armat`“.
Liderul prezint` subordona]ilor
o alt` viziune asupra
schimb`rilor, care nu trebuie
considerate catastrofe sau
amenin]`ri personale, ci doar
ni[te schimb`ri. Liderul insufl`
curajul [i încrederea
subordona]ilor, înt`rindu-le
convingerea c` dispun de
resurse personale pentru a
dep`[i situa]ia.
5. Abandonarea pozi]iilor
rigide în analiza situa]iilor de
criz` de c`tre subordona]i este
favorizat` de invita]ia repetat`
la autoanaliz` personal` [i la
transpunerea imaginativ` prin
empatie în situa]ia altor colegi
sau [efi, pentru a în]elege
complexitatea situa]iei cu care
se confrunt` to]i membrii
organiza]iei.
6. Transparen]a comu-
nic`rii dintre lider [i subor-
dona]i este o alt` premis`
favorabil` pentru realizarea
justi]iei organiza]ionale. S-a
demonstrat c`, în procesul de
schimbare, explicarea
deciziilor luate de conducere îi
ajut` pe angaja]i s` se
adapteze mai u[or la efectele
acestora, în timp ce lipsa
explica]iilor necesare este
privit` ca injust`, generând
resentimente fa]` de
conducere [i de deciziile luate
(Daly, 1995), producând chiar
rezisten]` la schimbare.
7. Modul de rela]ionare al
[efilor militari cu subordona]ii,
în special la niveluri ierarhice
mici, condi]ioneaz` realizarea
justi]iei organiza]ionale inter-
personale. Studiile practice au
constatat c` angaja]ii trata]i cu
respect [i demnitate se simt
responsabiliza]i s` r`spund`
cu atitudini [i comportamente
similare, fapt ce confer` justi]iei
o conota]ie moral` care merit`
a fi valorificat`.
Constat`m c`, în situa]iile
de criz`, liderului militar îi revin
multe sarcini în realizarea
justi]iei organiza]ionale,
derivate din atribu]iile [i
responsabilit`]ile pe care le
de]ine. El singur îns` nu poate
realiza justi]ia, oricât de bune
inten]ii ar avea, deoarece
aceasta depinde, într-o m`sur`
considerabil`, [i de
subordona]ii s`i. Dac` ace[tia
se rela]ioneaz` adecvat, dac`
nu sunt centra]i doar pe
propriile nevoi, dup` care î[i
stabilesc criterii subiective de
evaluare a deciziilor [i
procedurilor organiza]ionale,
dac` sunt flexibili [i empatici,
c`utând s` în]eleag` scopurile
organiza]ionale, dac` se pot
transpune în situa]ia liderului
pentru a-i în]elege dificult`]ile,
dac` sunt devota]i organiza]iei,
profesiei [i nu a[teapt` de la
ea doar sprijin [i suport,
recompense [i satisfac]ii
exclusiv materiale, vor putea
cu siguran]` s` surmonteze
dificult`]ile crizei, s`
munceasc` eficient într-o
echip` coeziv` [i specializat`
în învingerea de obstacole
existen]iale.
Avem speran]a c`
profesionalismul militarilor
no[tri, calitatea rela]ion`rii
interpersonale, empatia [i
ata[amentul fa]` de profesia
militar` constituie premise
favorabile pentru dep`[irea
crizei organiza]ionale din
sistemul militar.
Concluzii
Justi]ia organiza]ional`
este un fenomen cu valen]e
pozitive sau negative [i cu un
rol deosebit în desf`[urarea
activit`]ilor [i în realizarea
scopurilor oric`rui tip de
organiza]ie.
Datorit` importan]ei justi]iei
în organiza]ii, în ultima perioad`
de timp s-au derulat multe
studii teoretice [i practice, dar,
cu toate acestea, nu exist` înc`
o convergen]` a teoriilor [i
modelelor explicative asupra
acestui fenomen.
Problematica justi]iei [i
respectarea ei devin mai
necesare în mod special în
perioadele de criz`, când
organiza]iile se confrunt` cu o
multitudine de factori
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
destabilizatori, ale c`ror
ac]iune [i efecte se impun a fi
ameliorate.
Organiza]ia militar`, prin
specificul activit`]ilor sale, este
una dintre tipurile de
organiza]ii în care respectarea
justi]iei reprezint` o condi]ie
esen]ial` pentru succesul
activit`]ilor [i men]inerea
personalului în organiza]ie.
Pentru realizarea justi]iei în
organiza]ia militar` este
necesar` ac]iunea tuturor
actorilor sociali, dar un rol
special revine liderului din
fruntea ierarhiei militare.
Recomand`rile psihologice
menite s` sprijine conducerea
militar` în realizarea justi]iei
reprezint` un prim-pas în
studierea acestui fenomen
complex. Inten]ion`m s`
aprofund`m [i s` complet`m
studiile practic-aplicative
asupra justi]iei în organiza]iile
militare.
BIBLIOGRAFIE
Avram, E., Cooper, L. C.,
Psihologie organiza]ional-
managerial`. Tendin]e actuale,
„Collegium”, Ia[i, Polirom, 2008.
Cohen-Carash, Y. & Spector, P.,
E., The role of justice in
organizations: A meta-analysis.
Organizational Behavio and Human
Decision Processes, 86, 2001.
Gilliand, S., W. & Chan, D.,
Justice in organizations: Theory,
Methods and Aplications, în N.
Anderson, D. S. Ones, H. K.
Sinangil, C. Viswesvaran (eds.)
„Handbook of industrial Work and
organizational Psychology”, vol. 2,
Sage, Londra, 2001.
Greenberg, J., A Taxonomy of
Organizational Justice Theories,
„Academy of Management Review”,
vol. 12, nr. 1, 1987.
Folger, R., Rethinking Equity
Theory: A Referent Cognitions
Model, in H. W. Biehoff, R. L. Cohen
[i J. Greenberg (eds.) „Justice in
Social Relations”, Plenum, New
York, 1986.
Homans, G., C., Social
Behavior and Exchange, „American
Journal of Sociology”, 63, 1953.
Leventhal, G., S., What Should
Be Done with Equity Theory?, în K.
J. Gergen, M. S. Greenberg, R. H.
Willis (eds.) „Social Exchange:
Advances in Theory and Research”,
Plenum, New York, 1980.
Ling, A., E., Tyler, T. R., The
Social Psychology of Procedural
justice, Plenum, New York, 1988.
Internet: Organizational studies
and human resource management.
Zlate, Mielu, Zaharia R`zvan-
Gabriel, Justi]ia organiza]ional` –
repere teoretice [i aplicative, în
„Revista de psihologie
organiza]ional`”, vol. IV, nr. 1-2,
2004.
41
 Lipsa
afectivit`]ii
parentale ca o
consecin]`
implicit` a Ai cui sunt
plec`rii
p`rin]ilor în copiii no[tri?
Psiholog Petronela Iuliana ALECU,
str`in`tate, I.P.J. Giurgiu
s-a dovedit a fi
în m`sur` s`
produc`
efecte de
natur`
psihologic`
sau comporta-
mental`
asupra celor
r`ma[i acas`
în s`r`cie
uneori, dar [i
în singur`tate.
Articolul de
fa]` î[i
propune s`
investigheze
câteva
fragmente din
universul
psihologic al
acestor copii.

42 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009

 Familia contemporan` este caracterizat` printr-un conglomerat de probleme [i de
situa]ii care, de multe ori, o fac inapt` de a [i le rezolva singur`. Actualmente,
numeroase familii nu dispun de puterea, flexibilitatea [i capacitatea de a se adapta la
schimb`rile sociale, politice [i economice. Perioada dificil` [i prelungit` de tranzi]ie a
afectat modul de trai al familiei, determin#ndu-i astfel pe mul]i p`rin]i s` adopte o
decizie în favoarea îmbun`t`]irii st`rii
financiare a acesteia [i în detrimentul
bun`st`rii sufletului fragil al copilului.

M
igra]ia românilor în
str`in`tate, la
munc`, are efecte
mai grave decât le-ar fi putut
prevedea autorit`]ile ori cele
peste dou` milioane de
cona]ionali pleca]i cu speran]a
de a-[i face un trai mai bun.
Primele victime ale
fenomenului sunt copiii, a c`ror
fragilitate emo]ional` îi expune
la riscuri mari. Copiii respectivi
dezvolt` personalit`]i
dizarmonice [i, în consecin]`,
este posibil ca, odat` ajun[i la
maturitate, s` formeze o
genera]ie de adul]i cu
probleme de integrare social`.
Copiii ai c`ror p`rin]i sunt
pleca]i la munc` peste hotare
[i care sunt crescu]i fie de un
singur p`rinte, fie de bunici, fie
de alte rude, fie de persoane
str`ine, se bucur` de o
oarecare între]inere material`,
dar sunt lipsi]i de dragostea
parental`, fapt care nu r`mâne
f`r` repercusiuni asupra
dezvolt`rii personalit`]ii.
Experien]ele tr`ite de ace[ti
copii, adesea pe parcursul mai
multor ani, las` o amprent`
negativ` asupra s`n`t`]ii lor
psihice, le schimb` radical
valorile umane [i atitudinea fa]`
de sine [i fa]` de lume. Via]a [i
rela]iile copiilor sunt profund
afectate – sub aspect social,
economic, psihologic [i, uneori,
legal. Aceste aspecte au fost
identificate [i în cursul
[edin]elor de asisten]`
psihologic` primar` sus]inute
de ofi]erii psihologi ai
Inspectoratului de Poli]ie al
Jude]ului Giurgiu, [edin]e ai
c`ror beneficiari sunt de multe
ori minori ai c`ror p`rin]i sunt
pleca]i la munc` în str`in`tate.
Ace[ti minori ajung s` fie
implica]i în acte infrac]ionale fie
ca victime, fie ca autori. Pornind
de la acest fapt a fost ini]iat un
studiu pilot în colaborare cu
consilierul [colar al Liceului
„Ion Barbu”, studiu ce [i-a
propus ca scop principal
reliefarea tr`s`turilor
psihocomportamentale ale
acestor copii. Metodologia
utilizat` a presupus aplicarea
chestionarului de personalitate
H.S.P.Q., scalelor Amsterdam (a
sentimentului singur`t`]ii) [i
Rosenberg (a stimei de sine),
precum [i un chestionar
anamnestic. Aceste instrumente
au fost aplicate pe un lot de 30
de adolescen]i cu vârste
cuprinse între 16-18 ani.
O prim` dimensiune
investigat` a vizat reac]iile
comportamentale. Sub acest
aspect s-a observat o
diferen]iere net` între fete [i
b`ie]i, în sensul c` fetele
manifest` adesea reac]ii de
plâns (28%), izbucniri de furie
(21%), sentimentul de fric`,
probleme de alimenta]ie,
tendin]a de a min]i, [i tendin]a
de retragere (17%), tendin]a de
a renun]a (14%), precum [i
dificult`]i de concentrare, ticuri
nervoase [i tulbur`ri de somn
(10%), în timp ce în rândul
b`ie]ilor predomin`
absenteismul [colar (24%). În
egal` m`sur` ace[ti copii
admit faptul c` fumeaz` (14%),
practic` un comportament
agresiv (7%) [i chiar au avut
tentative de suicid (7%). Sub
aspect afectiv, suferin]a acestor
copii ai c`ror p`rin]i sunt
pleca]i la munc` în str`in`tate
se converte[te pentru fete în
sentimente de vinov`]ie,
pesimism, invidie, st`ri de
confuzie [i panic` (35%),
triste]e (24%), sup`rare (14%),
tensiune (10%). Situa]ia este
cu totul alta în rândul b`ie]ilor,
ace[tia, în procente destul de
ridicate, considerând c`
adesea reu[esc s` se relaxeze
(35%) [i sunt optimi[ti cu
privire la viitor (21%). De
asemenea, 38% afirm` c` se
simt ferici]i. Doar 3% sunt
domina]i de sentimentul de
furie. Chestiona]i cu privire la
modul în care aceast` stare de
fapt îi influen]eaz` în plan
personal, atât fetele cât [i
b`ie]ii afirm` în egal` m`sur`
c` resimt dificult`]i la nivel
emo]ional (41%). Spre
deosebire îns` de fete care
identific` influen]e negative [i
în pan [colar [i medical (21%),
b`ie]ii întâmpin` dificult`]i în
plan familial (10%), respectiv
social (3%).
Timpul liber de care dispun
copiii ai c`ror p`rin]i sunt pleca]i
în str`in`tate este ocupat de
multe ori ineficient ori inadecvat
pentru vârsta lor. Astfel, fetele
desf`[oar` activit`]i precum: z
ascultarea muzicii, z vizionarea
programelor de televiziune,
z distrac]ii (bar, discoteci,
plimb`ri), z calculatorul [i
navigarea pe Internet,
z munca în gospod`rie
(precum g`titul, îngrijirea
copiilor, fra]ilor mai mici etc.), în
timp ce b`ie]ii prefer`
practicarea unui sport (31%),
3% dintre ei îns`, fiind de
p`rere c` cel mai pl`cut este
„s` nu faci nimic”. Doar 14%
dintre cei care au participat la
studiu, în egal` m`sur` fete [i
b`ie]i, consider` pl`cute
activit`]ile legate de [coal`. Din
punct de vedere al locurilor pe
care ace[ti copii le prefer`
pentru petrecerea timpului liber
se observ` faptul c` atât fetele,
cât [i b`ie]ii aleg în primul rând
spa]iile deschise (port, p`dure,
parc, munte, mare, iarb` verde
etc.), în plan secund alegând s`
r`mân` acas`. {coala este
preferat` doar de b`ie]i, la fel [i
locurile unde ar putea practica
sport. Un alt aspect important în
dezvoltarea tinerilor se refer` la
persoana pe care ace[tia o
aleg drept model de urmat în
via]`. S-a observat faptul c`
fetele sunt orientate mai mult
spre familie, alegându-[i ca
model unul dintre p`rin]i (52%),
în timp ce b`ie]ii î[i aleg modele
din mediul extern celui familial
[i anume profesori (14%),
prieteni (7%) [i doar 3% din
familie, respectiv frate/sor`. De
remarcat este [i faptul c`
modelele alese se reg`sesc în
proximitatea acestor copii,
respectiv în mediile în care ei î[i
desf`[oar` activitatea, [i
nicidecum în modelele
promovate de mass-media.
Acest aspect se poate explica [i
prin nevoile afective ale acestor
copii satisf`cute de cei pe care
i-au ales ca modele. De fapt
aprecierea lor pentru aceste
persoane nu deriv` din „vie]ile
des`vâr[ite” pe care ace[ti
oameni [i le-au construit, ci mai
degrab` din suportul pe care îl
ofer` copiilor în spe]`. Exist`
îns` într-un procent de 14%
copii care declar` c` nu au
g`sit modele demne de urmat,
ace[tia fiind în majoritate b`ie]i.
Din punct de vedere al
orient`rilor profesionale, se
observ` faptul c` exist` op]iuni
pentru meserii precum cea de
poli]ist sau avocat (20%), spre
exemplu, dar [i pentru cele de
sportiv, actor, designer etc.
(33%). Prima categorie
reprezint` profesii ce presupun
lege, ordine, justi]ie. Orientarea
în aceast` direc]ie denot`
sentimentele de nedreptate

SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009 43

tr`ite de ace[ti copii, nevoia lor
corectitudine, de a îndrepta
lucrurile. Cea de a doua
categorie în schimb, pe lâng`
faptul c` ofer` câ[tiguri
însemnate în timp scurt, confer`
în egal` m`sur` [i admira]ia,
stima celor din jur – aspecte de
care în prezent ace[ti copii sunt
relativ priva]i. Sub aspectul
sistemului de valori, se
dovedesc suficient de
pragmatici în ciuda
circumstan]elor în care sunt
nevoi]i s` se dezvolte. B`ie]ii
plaseaz` în vârful ierarhiei
educa]ia, instruirea proprie
(10%), urmate familie (7%),
s`n`tate, fericire. 14% îns`, de
asemenea b`ie]i, sunt indeci[i,
dezorienta]i. Fetele în schimb,
plaseaz` pe primele locuri
familia (14%), recunoa[terea
din partea celorlal]i (10%),
s`n`tatea, respectul, prietenii,
iubirea (7%), perseveren]a,
împ`carea cu sine, cinstea,
sinceritatea, independen]a [i
copii (3%). Atât fetele cât [i
b`ie]ii, în procent de 7%
consider` important faptul de a
avea p`rin]ii aproape.
Principalul obiectiv pe care
ace[ti copii se pare c` [i l-au
propus este acela de a avea
un serviciu (69%), urmat de
dorin]a de a avea o familie
(55%). Pentru ei existen]a unui
serviciu coreleaz` puternic cu
existen]a familiei. Este modul
prin care î[i explic` dezbinarea
familiei lor de origine. În timp
ce fetele doresc familie (31%),
o cas` (17%), fericire,
în]elegere (14%), copii (7%),
b`ie]ii sunt orienta]i c`tre latura
material` a existen]ei dorind
bani (14%), noroc (3%), dar [i
p`rin]ii aproape (3%). 7% dintre
ei îns` sunt nehot`râ]i, ace[tia
fiind în totalitate b`ie]i. Referitor
la modul în care ace[tia î[i
evalueaz` propria via]` se
observ` din nou o diferen]`
între cele dou` sexe. Astfel,
fetele sunt cele care se declar`
nemul]umite de propria
existen]` neg`sind nimic ce ar
putea s` aprecieze la situa]ia
actual` (17%), pe când b`ie]ii,
în acela[i procent sunt
încânta]i de tot ce li se
întâmpl`. Acest fapt se poate
datora, în cazul b`ie]ilor, având
în vedere axarea lor în
principal pe latura material` [i
respectiv rela]ional` a vie]ii,
faptului c` beneficiaz`
de bani, bunuri pe care p`rin]ii
le trimit în ]ar`. Pe de alt` parte,
44 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
dac` lu`m în considera]ie
deschiderea lor c`tre ceilal]i,
preferin]a acestora pentru
activit`]ile colective –
constat`m c` aceste nevoi pot
fi satisf`cute prin prisma
libert`]ii pe care o au, prin lipsa
unei supravegheri, a unor
constrângeri cauzate de
absen]a
p`rin]ilor. În plan secund
preferin]elor, fetele plaseaz`
familia (10%) urmat` de
prieteni, respectiv distrac]ii
(7%). B`ie]ii, în schimb, afirm`
c` apreciaz` în egal` m`sur`
familia, prietenii, distrac]iile,
respectiv activit`]ile sportive
(7%). În ceea ce prive[te
schimb`rile pe care ace[ti
copii [i le doresc în via]a lor, se
observ` aprecierea acestora
pentru ceea ce au [i tr`iesc, în
sensul c` 48% doresc
men]inerea situa]iei prezente,
dintre ace[tia 27% fiind b`ie]i.
În continuare fetele sunt cele
care doresc schimbarea, cele
care au afirmat c` [i-ar dori s`
se schimbe totul în via]a lor
reprezentând un procent de
14% din totalul celor
chestiona]i. Atât fetele cât [i
b`ie]ii, în egal` m`sur` (14%)
sunt de p`rere c` oportun` ar fi
[i schimbarea oamenilor din
jurul lor (sub aspectul
caracterului, al valorilor morale
etc.), starea proprie de
s`n`tate (7%) [i performan]ele
[colare (7%). Fetele [i-ar mai
dori schimbarea situa]iei
materiale (3%), a pozi]iei
sociale (3%) [i de asemenea,
s` nu mai fie nevoie ca p`rin]ii
s` plece (3%). Întreba]i care
sunt motivele care îi sup`r`
uneori, ace[tia au numit în
primul rând [coala în procent
de 28%, dintre ace[tia
aproximativ 17%
fiind b`ie]i. Dac`
vom corela cu
nonconformismul
[i tendin]a lor de a
se opune la
direc]ionare –
aspecte relevate
de chestionarul
H.S.P.Q. – se
poate explica
aceast` alegere.
Fetele au
men]ionat
aspecte precum
indiferen]a [i
arogan]a
celorlal]i,
neîn]elegerea
celor din jur fa]`
de sine,
nedreptatea,
faptul c` p`rin]ii
sunt nevoi]i s`
plece, precum
[i momentele
când ceilal]i le
invadeaz`
intimitatea. Aceste
op]iuni pot genera la un
moment dat, pe de o parte
solitudinea acestora, iar pe de
alt` parte explic` tendin]a lor
de retragere. B`ie]ii
incrimineaz` r`utatea,
minciuna, respectiv bârfa în
procent de 3%. Din nou, în
egal` m`sur`, ace[ti copii sunt
deranja]i de cei din jur, 3%
numind lumea ca motiv pentru
care adesea se sup`r`, dar [i
situa]iile tensionate, cearta. Din
punct de vedere al dificult`]ilor
pe care ace[ti copii le-au
întâmpinat pân` în prezent,
atât fetele cât [i b`ie]ii, în
procente egale (3%), afirm` c`
cele mai grele momente au fost
tr`ite în familie. Fetele se
declar` afectate de
evenimente precum plecarea
p`rin]ilor (14%), divor]ul
acestora (3%), respectiv deces
(14%), în timp ce b`ie]ii au avut
probleme medicale (7%). În
continuare [coala este
men]ionat` ca un factor ce
genereaz` nepl`ceri. 24%
dintre cei chestiona]i au
r`spuns în acest sens, 14%
dintre ei fiind din nou b`ie]i. De
remarcat este [i faptul ca 14%
– în totalitate b`ie]i – au ales
s` nu r`spund` la aceast`
întrebare ceea ce denot`
dificultatea cu care ace[tia î[i
exprim` tr`irile negative –
semn al faptului c` la acest
nivel s-a produs blocaj.
Referitor la momentele pl`cute
pe care le-au tr`it pân` în
prezent se observ` faptul c`
acestea sunt generate în
majoritate de partea
rela]ional`, respective
material` a existen]ei. Astfel,
anivers`rile [i excursiile sunt
men]ionate ca fiind momente
pl`cute de c`tre 31%,
predominant fete (20%) [i de
asemenea, ob]inerea unor
lucruri materiale (calculator,
telefon, scuter etc.) – 7%. Pe
primul loc îns`, plaseaz`
succesele [colare – 41%,
predominant fete. Nici unul
dintre copii nu se raporteaz`
îns` la p`rin]i. Absen]a
acestora din urm` se
reg`se[te [i în aceste op]iuni
ale copiilor. Ruga]i s` î[i
caracterizeze p`rin]ii, foarte
pu]ini copii i-au descris pe
ace[tia într-o lumin` negativ`.
Astfel, 14% au considerat c`
mama este rea [i adesea
nervoas`, iar 26% [i-au
evaluat tat`l ca fiind del`s`tor,
enervat, consumator de alcool,
zgârcit, sever. Marea majoritate
îns` [i-a descris p`rin]ii în
termeni pozitivi atât sub aspect
comportamental, intelectual cât
[i fizic. Aceste aspecte relev`
sentimentele de iubire [i
admira]ie a acestor copii
pentru p`rin]ii lor, faptul c`
rela]ia cu ace[tia nu a fost
alterat` la nivel con[tient. Dar,
dac` ne raport`m la primele
dimensiuni m`surate, respectiv
reac]iile comportamentale [i
st`rile afective, constat`m c`
efectele distan]ei nu sunt
tocmai nule. Imaginea
p`rin]ilor pe care ei încearc`
s` o contureze este mai
degrab` una tangent` cu
idealul, cu ceea ce mai
degrab` [i-ar dori. Cauzele
nemul]umirii lor fa]` de situa]ia
prezent`, situa]ie generat` prin
plecarea p`rin]ilor, nu sunt
atribuite celor care i-au l`sat
singuri, ci sunt transferate
asupra propriei lor persoane –
[i men]ion`m aici sentimentul
de vinov`]ie, hetero dar [i
autoagresivitate (tentative de
suicid) generat` de tensiuni
interioare, anxietate, reac]iile
de plâns, furia, panica,
triste]ea, problemele medicale
etc. pe care ace[ti copii afirm`
c` le tr`iesc. Scala stimei de
sine a lui Rosenberg a relevat
urm`toarele aspecte: • 59%
manifest` un nivel al stimei de
sine relativ mediu ceea ce
denot` faptul c` ace[ti copii au
domenii în care se simt
realiza]i dar nu pe deplin. Î[i
asum` responsabilit`]i
sporadic. Nu î[i exprim` în
totalitate emo]iile cu prec`dere
pe cele negative [i sunt
domina]i de sentimentul
neîncrederii în sine. Dintre
ace[tia 41% sunt fete. • 35%
îns` manifest` un grad ridicat
al toleran]ei la frustrare precum
[i încredere în sine,
mobilizându-se rapid atunci
când situa]ia impune. Sunt
reali[ti, nepropunându-[i
obiective utopice. Sub aspectul
sentimentului singur`t`]ii, în
urma aplic`rii scalei lui
Amsterdam, au reie[it urm`-
toarele: z 13%, predominant
fete (10%), traverseaz` o
perioad` dificil`. Se simt
neiubi]i, inadecva]i social,
convin[i c` ceva nu este în
regul` cu ei. Sunt furio[i [i
critici cu sine cât [i cu ceilal]i.
Se simt neîndemânatici, pu]in
receptivi la ceilal]i privindu-i cu
neîncredere. Sunt convin[i c`
ceilal]i vor respinge orice
demers al lor, fapt pentru care
se retrag în sine. Prefer` s` se
închid` în cas` [i s` se auto-
comp`timesc`. z 49% au
tendin]a permanent` de a se
evalua pe sine [i pe ceilal]i în
termeni negativi, cu neîncre-
dere. Rezultatele ob]inute la
chestionarul de personalitate
H.S.P.Q., relev` urm`torul
profil: Atât fetele cât [i b`ie]ii
sunt predominant schizotimi [i
anume rezerva]i, deta[a]i,
critici, reci, rigizi, opozan]i la
direc]ionare. Sub aspect
intelectual, nivelul de
dezvoltare este unul relativ
mediu, gândirea concret`, au
interese intelectuale limitate [i
abandoneaz` u[or. Sunt
flegmatici, greoi, pu]in agita]i,
reflexivi. Supraeu slab,
del`s`tori, indolen]i, super-
ficiali, inconstan]i, neglijeaz`
adesea obliga]iile [i normele
morale. Sensibili, intuitivi, cu
tendin]e de exagerare, au
nevoie de aten]ie. Dependen]i,
afectivi, anxio[i, ipohondri,
iubesc ac]iunea colectiv` [i
adopt` normele comune. Sunt
dependen]i de grup. Senti-
mentul de sine este unul slab,
necontrola]i, instinctivi,
impulsivi. Au un tonus sc`zut,
relaxa]i [i tensiune energic`
sc`zut`. Fetele se caracteri-
zeaz` printr-o stabilitate
emo]ional` u[or sc`zut`,
emotivitate, inconstan]`,
tendin]a de a evita responsa-
bilit`]ile, nelini[te [i imaturitate.
Se dovedesc a fi supuse,
docile, modeste, respectuoase,
conciliante, conformiste,
binevoitoare, dependente [i
moderate. În egal` m`sur`
sunt nonexpansive, prudente,
serioase, vis`toare, intro-
spective, deprimate, re]inute,
timide, sensibile la amenin]`ri,
dominate de
un sentiment de fric`, timorate,
suspicioase, retrase în sine,
distante, retrase fa]` de sexul
opus. B`ie]ii îns`, manifest` o
relativ` stabilitate emo]ional`,
maturitate [i o adaptabilitate
medie. Sunt reali[ti, placizi,
curajo[i, impulsivi, insensibili,
activi, întreprinz`tori, deschi[i
pentru sexul opus, binevoitori,
nesesizând pericolul, autoritari,
dominatori, siguri pe sine,
independen]i, nonconformi[ti,
tenace, agresivi, expansivi,
entuzia[ti, veseli, vorb`re]i,
joviali, nep`s`tori, senini,
expresivi.
Concluzii
Potrivit datelor ob]inute,
traumele emo]ionale suferite
de minorii cu p`rin]i pleca]i, se
manifest` în mod diferit în
func]ie [i de personalitatea
copilului, unii plângând în mod
frecvent, al]ii îmboln`vindu-se,
iar al]ii c`utând suport afectiv
din partea altor persoane,
inclusiv a cadrelor didactice.
Pericolul este destul de mare
la ace[ti copii, a c`ror
personalitate se formeaz`
dizarmonic. Mul]i dintre ei au
tulbur`ri de somn, devin
agresivi, nu au încredere în ei -
din cauza lipsei modelului
parental, încep s` frecventeze
grupuri stradale pentru c` nu
mai pot comunica bine cu
ceilal]i membri ai familiei, încep
s` fie labili
emo]ional. Pe
termen scurt,
plecarea
p`rin]ilor se
traduce, în
via]a copiilor,
prin
agresivitate
verbal` sau
fizic`,
marginalizare,
anxietate,
absenteism
[colar. De cele
mai multe ori,
rezultatele
[colare mai
slabe sau
absenteismul
[colar sunt
cauzate de lipsa
de
supraveghere
din partea
familiei care
favorizeaz`
concentrarea
copiilor pe
activit`]i de tip
recreativ. Un alt efect indirect al
plec`rii p`rin]ilor, mediat de
lipsa de control asupra
copilului de c`tre cei în grija
c`rora a r`mas [i de lipsa
comunic`rii îl expune pe copil
riscurilor de se angaja în
comportamente deviante.
Copiii care au p`rin]ii
pleca]i în str`in`tate reprezint`
un grup vulnerabil aflat în
situa]ie de risc. Absen]a
p`rin]ilor nu favorizeaz` doar
angrenarea copiilor în
comportamente deviante, ci îi
[i expun pe ace[tia la abuzuri
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
din partea adul]ilor de cele mai
multe ori chiar din partea celor
în grija c`rora sunt l`sa]i. Afla]i
îns` la vârsta adolescen]ei,
reu[esc totu[i s` dea un sens
celor întâmplate [i privesc
decizia p`rin]ilor ca pe un fapt
pozitiv. Aten]ia lor este
orientat` mai mult asupra
propriei lor persoane [i asupra
rela]iilor, ei sunt preocupa]i de
independen]a [i de
sexualitatea lor.
Consecin]ele neglij`rii
copilului în plan
emo]ional: – atitudinea de
indiferen]` sau timiditate; -
incapacitatea de a organiza
activit`]i în timpul liber; -
tulbur`ri de aten]ie; - un prag
prea sc`zut sau dimpotriv`,
prea ridicat în ceea ce prive[te
toleran]a în frustrare; - copilul
somatizeaz` u[or (cefalee,
grea]`, v`rs`turi, dureri
abdominale), nu este dispus s`
fac` eforturi cognitive, nu are
inspira]ii pe termen lung (nu se
poate proiecta în viitor).
Consecin]ele neglij`rii
copilului în plan social: –
stabilirea unor contacte
interpersonale fragile, dificult`]i
de adaptare; – încercarea de a
suplini nevoile nesatisf`cute,
prin comiterea de acte
antisociale; – fumatul; –
absenteismul [colar; –
însu[irea deficitar` a normelor
etico-morale.
Pe termen lung, aceast`
genera]ie de copii lipsi]i de
iubirea p`rin]ilor [i de armonia
familial` poate deveni una de
adul]i-problem`. Nu este
exclus` posibilitatea ca unii s`
ajung` infractori, sus]in
anumite teorii privind etiologia
criminalit`]ii. Dat` fiind
dimensiunea redus` a lotului
pe care studiul a fost realizat,
rezultatele nu pot fi genera-
lizate. Studiul urmeaz`, îns` a
fi extins [i la nivelul celorlalte
licee giurgiuvene,
realizându-se ulterior o
compara]ie cu un e[antion din
copiii ai c`ror p`rin]i sunt
acas`.
BIBLIOGRAFIE
Gora[-Postic`, V. (coord.),
Dezvoltarea psihosocial` a copiilor
din familiile dezintegrate din
Republica Moldova, Chi[in`u, 2004.
Ilu], P., Sinele [i cunoa[terea
lui, Ia[i, Editura Polirom, 2001.
Moldovanu, I., Coad`, C. [i ol.,
Includerea social` a tinerilor,
Chi[in`u, 2004.
45
 Strategia de
înv`]are este
calea
individual` de
organizare [i
folosire a unui
set de
deprinderi
pentru
înv`]area unui
con]inut sau de
realizare în
mod eficient
diverse sarcini
[colare.
Strategiile de
înv`]are sunt
comportamente
cognitive,
afective [i
psihologice
individuale ce
servesc ca
indicatori relativ
stabili a
modului \n care
cei care înva]`
percep,
interac]ioneaz`
[i r`spund la
condi]iile de
înv`]are.
46
46 SPIRITMILITAR
SPIRIT MILITARMODERN
MODERNnr.
nr.1-
1-4/2009
4/2009
Strategii de înv`]are
ale studen]ilor
Prof. univ. dr. Mirela MANEA,
student Mihnea Costin MANEA, student Luciana GAVRIZI,
Universitatea de Medicin` [i Farmacie „Carol Davila”

În acest articol, vom analiza strategiile asociate cu achizi]ia

preferate de cei care înva]` [i de implicare a manipularea [i utilizarea unui
acestora în educa]ie. Speciali[tii subliniaz` material didactic sau tehnic (D.
Dansereau); deprinderi de
necesitatea cunoa[terii strategiilor de înv`]are a automanagement [i autodirec-
tinerilor în vederea proiect`rii eficiente a instruirii. ]ioanre a proceselor cognitive
La cercetare au participat un e[antion format în scopul producerii unui
rezultat comportamental (F.
dintr-un num`r de 98 de studen]i. Studen]ii sunt Richardson); ansamblu de
caracteriza]i prin diferite strategii de înv`]are, opera]ii efectuate de subiect în
preferen]ial focalizându-se în raport de tipurile scopul asigur`rii unei înv`]`ri
stabile (P. Meirieu, 1993). În
de informa]ie [i tind s` opereze asupra general, strategiile se refer` la
con]inuturilor în moduri diverse. Etapele strate- activit`]ile prin care este
giilor de înv`]are sunt: memorarea [i aprofun- realizat` înv`]area. Folosirea
strategiilor de înv`]are permit
darea informa]iilor prin repetare (22,42%); fami- studen]ilor s` activeze
liarizarea cu limbajul, no]iunile cursului prin procesul de informare, prin
citirea atent` a textului (21,07%); realizarea de aceasta influen]eaz` m`iestria
lor [i realizarea academic`
scheme grafice, logice (18,38%) etc. (Pintrich, Smith, Garcia,
McKeachie, 1993).

U
rmare a rela]iilor
dintre înv`]are cu
gândirea, inteli-
gen]a, rezolvarea de probleme,
cunoa[terea, memorarea
strategiilor înv`]`rii au fost, în
general, definite prin trimitere
la cele ale mecanismelor
cognitive (ale gândirii, ale
memoriei). Strategiile cognitive
cunosc mai multe defini]ii:
deprinderi de autoconducere a
propriilor procese psihice ca
aten]ia, gândirea, memoria etc.
(R. Singer); opera]iile [i
procedurile pe care elevul le
folose[te pentru a achizi]iona,
re]ine [i reg`si diferite tipuri de
cuno[tin]e [i performan]e.
Aceste opera]ii [i proceduri pot
consta în procesarea cognitiv`
a informa]iei sau în controlul
cognitiv a informa]iilor pentru a
identifica aspectele esen]iale
(J. W. Rigney). Activitatea de
înv`]are este bazat` pe
anumite structuri cognitive, dar
sunt activate [i alte caracte-
ristici psihice. Diferite cercet`ri
indic` influen]a [i a altor factori
asupra înv`]`rii în afara celor
cognitivi: autoreglarea (implic`
autoobservare, autojudecare,
autoreac]ie, autoevaluare),
monitorizarea (recunoa[terea
gradului de în]elegere, de
înv`]are, atingere a scopului),
automonitorizarea (identi-
ficarea erorilor, reamintirea
c`ilor care au dus la progres).
Strategiile înv`]`rii sunt definite
în literatura de specialitate ca:
patern-uri ale activit`]ilor de
procesare a informa]iei
implicate atunci când individul
se confrunt` cu o situa]ie de
înv`]are (Schneck, 1982);
planuri generale de abordare a
sarcinilor de înv`]are (S. Derry,
1989); tehnici sau procedee
Literatura de specialitate, în
general, nu diferen]iaz` în mod
clar strategia de stilul de
înv`]are, multe dintre lucr`ri
folosindu-le în acela[i context,
f`r` a le diferen]ia. Aceasta
este determinat` [i de faptul c`
diferen]ierea între stilul
cognitive [i cel de înv`]are, ca
[i în cazul strategiilor este dificil
de realizat. Stilul cognitiv
reprezint` organizarea [i
controlul proceselor cognitive.
Acesta se refer` la func]io-
narea individual` manifestat`
în domeniul perceptual,
intelectual al personalit`]ii [i în
cel social. Con]inutul concep-
tului de stil cognitiv nu acoper`
strategiile generale de via]`
ale individului, montajul,
motivele, interesele, valorile
morale. Stilul de înv`]are este
definit ca o combina]ie de
caracteristici cognitive afective

SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009 47

[i de al]i factori psihici care
devin indicatori relativ stabili ai
modului în care persoana
percepe, interac]ioneaz` [i
r`spunde la mediul de
înv`]are. Acesta constituie
organizarea [i controlul
strategiilor de înv`]are [i
achizi]ie de cuno[tin]e. Stilul
de înv`]are reprezint`
modalitatea specific` a unei
persoane sau unui grup de a
lucra, de a efectua activitatea.
Acesta implic` o anumit`
permanen]`, stilul fiind reg`sit
în liniile sale generale în toate
activit`]ile desf`[urate de un
individ sau de o colectivitate. El
semnific` maniera în care
subiectul se poate adapta
obiectului ac]iunii [i îl poate
st`pâni. A. E. Woolfolk (1998)
consider` mai adecvat`
expresia preferin]e de înv`]are
în locul celei de stil. Aceasta
const` în preferin]ele
individuale în ceea prive[te:
mediul concret de înv`]are
(Unde? Când? Cu cine? Cu ce
prefer` s` înve]e?), c`ile
preferate de înv`]are, lucrul în
echip` sau inde-
pendent, material
structurat sau
nestructurat, ritm
sus]inut de înv`]are
sau cu pauze. În
lucrarea noastr` ne
vom referi la strategiile
înv`]`rii, considerând
c` acestea sunt
diferite fa]` de stilurile
de înv`]are. D.
Dansereau (cf. O’Neil,
1978) clasific`
strategiile în dou`
categorii: primare,
folosite pentru a opera
direct asupra
materialului
(identificarea,
în]elegerea, re]inerea,
recuperarea, respectiv
identificarea aspectelor
importante, dificile, nefamiliare
ale materialului, în]elegerea,
re]inerea, reactualizarea,
folosirea în circumstan]e
diverse); de suport, folosite
pentru a opera asupra
propriilor interiorit`]i în scopul
men]inerii climatului intern
adecvat înv`]`rii.
Într-o strategie de înv`]are
sunt identificate mai multe
tipuri de variabile:
instrumentarul înv`]`rii (tipul
de suport folosit preponderent-
verbal sau scris; tipul de
percepere a sarcinii-contact
48 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
direct sau mediat de simbol);
demersul înv`]`rii (tipul de
abordare – analitic` sau
global`; tipul de în]elegere –
prin centrarea pe un element
semnificativ sau prin
confruntarea succesiv` a
elementelor sarcinii de
înv`]are; modalitatea de
însu[ire a no]iunilor – prin
accentuarea tr`s`turilor
distinctive sau prin sesizarea
rela]iilor dintre tr`s`turi); gradul
de coordonare sau
directivitate, inser]ia
socioafectiv`; gestionarea
timpului (P. Meirieu, 1993).
Entwistle (1988) arat` c` cei ce
înva]` pot fi înclina]i s`
abordeze con]inuturile în
urm`toarele moduri: cei care
au o orientare spre
reproducere tind s` realizeze o
abordare de suprafa]` pentru
înv`]are, bazat` pe memorare
[i care depun efort redus
pentru în]elegerea materialului;
cei cu orientare spre în]elegere
care tind s` adopte o abordare
profund`, o explorare a
aplicabilit`]ii noului material.
Hoeksema (1995) a propus, de
asemenea, dou` tipuri de
strategii de înv`]are: profund`
[i de suprafa]`. Strategia
profund` este direc]ionat` spre
în]elegerea semnifica]iei unei
sarcini [i satisfacerea
curiozit`]ii. Studentul care
folose[te strategia de înv`]are
profund` va studia un num`r
mare de ore, face note
detaliate de la text, face
exerci]ii în plus pentru a întâlni
transferuri minime [i va studia
în mod continuu, mai degrab`
decât va satura. Aceasta poate
fi considerat` cea mai înalt`
form` a înv`]`rii. Strategia de
înv`]are de suprafa]` este
direc]ionat` spre memorarea
faptelor, împ`r]irea în
fragmente a datelor, exemple [i
ilustra]ii. Studentul care
folose[te strategia de suprafa]`
va avea o reproducere
orientat` încercând s`
memoreze fragmentele de
informa]ie [i este mai interesat
în ob]inerea unor rezultate
bune, ignorând st`pânirea
deplin` a materialului. În
practic`, mul]i studen]i care
folosesc strategia de suprafa]`
au înregistrat succes; pentru c`
înv`]area de nivel profund nu
este solicitat` pentru
satisfacerea cerin]elor
examin`rii (Vermunt, 1998,
Busato, 1998). Marton [i SäljÒ
(1997) diferen]iaz` trei tipuri de
abord`ri pentru înv`]are:
abordarea de suprafa]`,
profund` [i strategic`. Cei care
adopt` abordarea de suprafa]`
pentru înv`]are, memoreaz`
faptele dar nu încearc` s` le
potriveasc` într-un context mai
larg [i urmeaz` proceduri de
solu]ionare de rutin` f`r` s`
încerce s` în]eleag` originile
[i limitele. Ace[ti studen]i
manifest` în comun o motiva]ie
extrinsec` pentru înv`]are [i
accept` orice text f`r` a pune
întreb`ri. Ei se orienteaz` spre
informa]ia factual`, considerat`
important` pentru profesor [i
pe care vor încerca s` o
memorize înaintea
examenului. Cei care
aprofundeaz` nu se bazeaz`
pe simpla memorare a
materialului cursului,
activitatea lor se focalizeaz`
pe în]elegerea acestuia. Ei au
o motiva]ie intrinsec` pentru
înv`]are, realizeaz` activitatea
din curiozitate mai degrab`
decât de posibilitatea r`spl`]ii
externe ca rezultat al eforturilor
lor. Ei privesc critic fiecare
afirma]ie, formul` sau
procedur` analitic` întâlnit` în
clas` sau în text [i depun
eforturi pentru în]elegerea
informa]iilor (refacerea de
pasagii din text folosind
cuvintele proprii, încearc` s`
rela]ioneze noul material cu
ceea ce au înv`]at anterior sau
cu experien]a de zi cu zi. Odat`
ce informa]ia cap`t` sens, ei
încearc` s-o integreze într-un
corp coerent de cuno[tin]e.
Studen]ii care adopt` o
abordare strategic` sunt bine
organiza]i [i eficien]i în studiu.
Ei au grij` s` evalueze nivelul
efortului necesitat pentru
realizarea sarcinii [i ambi]iei
lor. Ei pot manifesta
superficialitate, pot s` întrerup`
activitatea, dar dac` evalu`rile
instructorilor [i testele solicit`
abordarea profund` ei vor
r`spunde activ la aceste
cerin]e. Ace[tia sunt orienta]i
spre realizare, tind s`
foloseasc` o abordare
strategic`, respectiv
efectueaz` o abordare de
suprafa]` dac` aceasta este
suficient` [i o abordare
profund` atunci când este
necesar. Cercet`rile eviden-
]iaz` faptul c` un student poate
adopta abord`ri diferite pentru
înv`]are la diferite cursuri [i
chiar pentru diferite subiecte
dintr-un singur curs.
În studii citate de Ramsden
(2003) se arat` c` studen]ii
care au manifestat abordarea
profund` au creat rezumate
comprehensive [i integrate a
materialului citit, interpretând
informa]ia mai mult decât
simpla repetare a ei, în timp ce
cei cu abordare de suprafa]`
sunt mai orienta]i s` recite
fragmente ale con]inutului citit,
aproape întâmpl`tor.
Abordarea profund` duce la
re]inerea pe termen lung a
con]inuturilor pentru c`
informa]ia a fost înv`]at` în
context, mai pu]in decât prin
memorare. Informa]ia va
c`p`ta consisten]`, iar
rezultatele vor fi de nivel ridicat
la cursuri [i examin`ri. Prosser
[i Millar (1989) au examinat la
studen]ii din primul an de
studiu de la Facultatea de
fizic`, în]elegerea conceptelor
de for]` înainte [i dup`
instruirea lor cu informa]iile
cursului de mecanic`. Un
num`r de 8 din 9 studen]i care
au adoptat abordarea
profund` [i numai 2 din 23
care au folosit abordarea de
suprafa]` au înregistrat
progres semnificativ în
în]elegerea conceptelor de
for]`. Meyer [i colab. (1990)
g`sesc c` studen]ii ingineri
care au adoptat o abordare
profund` a cursului au o
probabilitate ridicat` s` treac`
cursul (9 dintre subiec]i au fost
în aceast` categorie), în timp
ce studen]ii care au adoptat
abordarea de suprafa]` au o
probabilitate ridicat` s` cad`.
Studen]ii care au adoptat
abordarea profund` au
exprimat satisfac]ie mai ridicat`
fa]` de instruirea lor. Modul de
abordare a unui student
adoptat într-o situa]ie
particular` depinde de un
complex de factori. Unii sunt
intrinsec studentului (de
exemplu, posesia de
cuno[tin]e, deprinderi
necesare [i motiva]ia s` înve]e
subiectul), în timp ce al]ii sunt
determina]i mai mult de mediu,
condi]iile instruc]ionale (de
exemplu, con]inutul [i
claritatea a[tept`rilor
instructorului [i natura [i
calitatea instruc]iei [i evalu`rii).
Biggs (2003) arat` c`
realizarea rezultatelor înv`]`rii
dorite necesit` grupare
(aliniament) constructiv` a
elementelor listate. Aliniament
înseamn` c` factorii afla]i sub
controlul instructorului sunt
consisten]i cu scopul:
rezultatele dorite sunt clar
comunicate studen]ilor ca
a[tept`ri, metodele de
instruc]ie sunt folosite pentru a
favoriza rezultatele, înv`]area
evaluat` (tema pentru acas`,
proiecte, teste etc.) este explicit
direc]ionat` spre rezultate.
Constructiv înseamn` c`
proiectarea instruc]iei ader` la
acest principiu, cuno[tin]ele
sunt construite de cel ce înva]`,
opus simplei transmiteri de
informa]ii de profesor [i
absorbite de cel ce înva]`.
Activitatea profesorului este
aceea de a crea condi]ii care
s` conduc` studen]ii s`
construiasc` reprezent`ri
adecvate a conceptelor
studiate. Anumite tr`s`turi
(condi]ii) ale instruc]iei [colare
au fost g`site ca fiind
constructive [i
focalizate pe
adoptarea
abord`rii
profunde pentru
înv`]are, în timp
ce alte tr`s`turi
sunt de efect
opus (Biggs,
2003; Ramsden,
2003; Prosser,
Trigwell, 1999):
- interesul [i
fondul adecvat
de cuno[tin]e al
subiectului
încurajeaz`
abordarea
profund`;
- claritatea
a[tept`rilor
stabilite [i
claritatea
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
feedbackului asupra
progresului încurajeaz`
abordarea profund`; -
metodele de evaluare ce
accentueaz` în]elegerea
conceptual` încurajeaz`
abordarea profund`,
comparativ cu metodele ce
accentueaz` capacitatea de
asimilare sau aplicarea
cuno[tin]e prin procedur` de
rutin` o descurajeaz`; -
metodele de predare care
dezvolt` angajamentul activ [i
pe termen lung a sarcinilor de
înv`]are; - oportunit`]i de
exersare, antrenament, de
alegeri responsabile a
con]inuturilor [i metodelor de
studiu; - stimularea [i grija,
interesul, aten]ie pred`rii (nu
apatia, lipsa de considera]ie,
nep`sarea); studen]ii care
percep c` predarea este bun`
sunt mai probabil s` adopte
abordarea profund` decât
studen]ii cu perceperea
opusului; - cantitatea excesiv`
a materialului în curriculum [i
sarcina de munc` înc`rcat`
nerezonabil descurajeaz`; -
îmbinarea experien]elor
anterioare cu situa]ii
educa]ionale ce încurajeaz`
abordarea profund`.
Strategiile de instruc]ie bine
stabilite pot fi folosite pentru
realizarea acestor condi]ii.
Metodele de predare inductive,
ca înv`]area bazat` pe
probleme [i înv`]area bazat`
pe proiecte pot motiva studen]ii
prin asigurarea relevan]ei
materiei pentru interesele [i
experien]a precedent`.
Important` este, de asemenea,
accentuarea în]elegerii
conceptelor [i nu accentuarea
pe folosirea memoriei. O cale
important` este claritatea
a[tept`rilor, articularea
informa]iei în forma obiectivelor
instruc]iei – afirma]ii ale
ac]iunilor observabile ale
studen]ilor vor fi capabile s`
fac` (definire, explicare,
calculare, derivare, modelare,
proiectare) odat` ce ei au
completat o sec]iune a
cursului.
Câteva abord`ri ale
pred`rii centrate pe student
realizeaz` scopul implic`rii
active a studen]ilor în sarcini
de înv`]are, notabil` este
înv`]area activ` (angajarea
studen]ilor în activit`]i [colare
altele decât listarea de lecturi)
[i înv`]area prin cooperare
49
(oferirea studen]ilor de
activitate în echipe mici pentru
a proiecta sau realiza tema
pentru acas` în condi]ii care s`
solicite r`spunderea membrilor
echipei pentru realizarea
obiectivelor, asociate cu
evaluarea (Felder, Brent, 2003;
Prince (2004); Jonson [i
colab., 1998; Smith [i colab,
2005). Trigwell [i colab. (1998,
1999) g`sesc o bun` corela]ie
între folosirea instructorului a
astfel de metode [i adoptarea
studen]ilor a abord`rii
profunde pentru înv`]are. Alte
referin]e ofer` exemple
numeroase de predare prin
stimularea aten]iei pentru
materie, oferirea de feedback
clar prin alte metode ca
proiectarea de teste adecvate,
oferirea alegerii sarcinilor de
înv`]are (McKeachie, 2002;
Chickeering, Gamson, 1991;
Eble, 1998; Felder, 2002,
Lowman, 1995; Wankat,
2002). Vermunt (1992) se
refer` la strategia de înv`]are
nedirec]ionat`. Studen]ii care
folosesc aceast` strategie au
probleme în procesarea
informa]iei [i s` fac` fa]`
cantit`]ii mari de material
pentru studiu. Ei, de
asemenea, au probleme în
discriminarea a ceea ce este
important [i ceea ce nu este.
Strategia de înv`]are
nedirec]ionat` este similar` cu
orientarea nonacademic`
descris` de Entwistele [i
Ramsden (1983). Busato [i
colab. (1998) [i Vermunt
(1996) au g`sit c` înv`]area
nedirec]ionat` a fost un
predictor negativ al succesului
academic. Înc` din anul 1966,
A. Smirnov descrie modalitatea
de lucru pentru în]elegerea [i
asimilarea unui text amplu [i
complex: „ la prima lectur` se
realizeaz` o fragmentare a
materialului, o grupare a ideilor
dup` în]elesul lor, ceea ce
presupune un proces de
analiz`; „ la lectura a doua, se
deprinde ideea principal` din
fiecare fragment, ceea ce
implic` un proces de
abstractizare. Ideile principale
îmbrac` forma unor titluri
desemnând diferite p`r]i din
text. Ulterior ele sunt
organizate, sistematizate,
alc`tuind un plan mintal similar
cu tabla de materii a unui text,
ceea ce rezult` în urma unui
efort de sintez`. Deplina
în]elegere, cât [i memorarea
mai implic` stabilirea de
corela]ii, conexiuni între ideile
principale [i cuno[tin]ele bine
elucidate din memoria
semantic`. Intervine o
generalizare. Pe lâng`
opera]iile generale ale gândirii,
intervin [i altele specifice: un
proces important este
discutarea mintal` a textului. O
nel`murire din text sugereaz`
o întrebare, se caut` un
r`spuns în text sau în dic]ionar,
sau se imagineaz` unul.
Aceast` discu]ie mintal` este
un izvor principal de
în]elegere, fiindc` ea justific`
dac` o idee este important`
sau nu. Cercetarea
diferen]iaz` o serie de
procedee care vizeaz`
desf`[urarea eficient` a
înv`]`rii: „ includerea mai
multor analizatori în procesul
de percepere a informa]iei;
ac]iunea complex` a tuturor
însu[irilor obiectului studiat au
un efect mai puternic decât
excitan]ii izola]i. Din punct de
vedere fiziologic, folosirea
diferi]ilor analizatori permite
perceperea complet` [i activ`
a con]inuturilor transmise,
reduce producerea oboselii;
„ crearea unor focare de
excitabilitate optim` la nivelul
scoar]ei cerebrale care s`
asigure efortul necesar pentru
perceperea clar`, complet` a
con]inuturilor transmise. Pentru
crearea focarelor de
excitabilitate în scoar]a
cerebral`, un rol important îl
are reflexul de orientare (Ce se
întâmpl`?) determinat de
introducerea în con]inuturi a
elementelor de noutate care
pot stimula curiozitatea,
interesul, activitatea
intelectual` a cursan]ilor;
„ elaborarea [i exersarea
inhibi]iei de diferen]iere în
perceperea, analiza,
compararea elementelor
materialului faptic prezentat.
Inhibi]ia de diferen]iere
reprezint` mecanismul
fiziologic care ajut`
desf`[urarea opera]iilor
gândirii (analiza, sinteza,
compara]ia, generalizarea,
abstractizarea). Diferen]ierea
perceptiv` (optic`, auditiv`,
chinestezic`) insuficient` duce
la producerea de erori în
asimilarea con]inuturilor
transmise: generalizarea unui
aspect neesen]ial al
con]inutului predat. Acest
fenomen poate fi determinat [i
de varietatea sc`zut` a
exemplelor ilustrative în
activitatea de predare;
„ includerea elementelor
componente ale stimulilor
complec[i în sisteme
integratoare; stimulii complec[i
se caracterizeaz` prin faptul c`
se compun din mai multe
elemente între care se
stabilesc rela]ii între form`,
m`rime, culoare, greutate etc.;
„ îmbinarea, interac]iunea
permanent` a limbajului cu
suporturile intuitive în toate
etapele procesului didactic:
predarea, asimilarea, fixarea [i
consolidarea cuno[tin]elor,
formarea priceperilor [i
deprinderilor, aplicarea în
practic`, verificarea, evaluarea
[i notarea; activit`]ile realizate
de elevi presupun utilizarea
cuvintelor; aceasta asigur` în
mod permanent unitatea dintre
imaginea iconic` [i
semnifica]ia acesteia;
„ utilizarea unor strategii de
instruire [i autoinstruire bazate
pe activitatea cursan]ilor,
respectiv pe un sistem de
metode de active, îmbinate cu
mijloace de înv`]`mânt
adecvate (M. Ionescu, V. Chi[,
2004). Pentru a stabili strategia
de înv`]are, cursan]ii trebuie
îndruma]i de profesor s`-[i
formeze deprinderi
metacognitive, s`-[i cunoasc`
modul propriu de gândire, s`-[i
monitorizeze [i controleze
capacitatea de în]elegere a
informa]iilor. Scopul instruc]iei
este s` induc` studen]ilor s`
adopte abordarea profund`
pentru subiecte care sunt
importantate pentru
dezvoltarea lor personal` [i
profesional`.
Cercetarea pedagogic`
are în vedere problema
organiz`rii pred`rii în raport cu
strategiile de înv`]are ale
cursan]ilor. Cercetarea
prezent` are ca obiectiv
principal eviden]ierea

50 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009

strategiilor de înv`]are folosite
de studen]i. Speciali[tii
subliniaz` necesitatea
cunoa[terii strategiilor de
înv`]are a tinerilor în vederea
proiect`rii eficiente a instruirii
în raport [i de acestea.
S-a cerut studen]ilor care
au participat la cercetare s`
descrie strategia de înv`]are
proprie [i s` argumenteze
adoptarea folosirii ei. La
cercetare au participat un
num`r de 98 de studen]i.
Datele cercet`rii eviden]iaz`
mai multe etape folosite de
studen]i pentru înv`]are. În
ordinea frecven]ei lor, etapele
strategiilor de înv`]are sunt:
memorarea [i aprofundarea
informa]iilor prin repetare
(22,42); familiarizarea cu
limbajul, no]iunile cursului prin
citirea atent` a textului
(21,07%); realizarea de
scheme grafice, logice
(18,38%) etc.
Înv`]area propriu-zis`:
„ memorarea [i aprofundarea
informa]iilor prin repetare;
„ reproducerea informa]iei
înv`]ate prin folosirea
schemelor [i a cuvintelor
proprii, recapitularea
materialului înv`]at prin citirea
atent` a textului [i
reproducerea lui.
În ordinea frecven]ei lor,
etapele strategiilor de înv`]are
sunt: memorarea [i
aprofundarea informa]iilor prin
repetare (22,42); familiarizarea
cu limbajul, no]iunile cursului
prin citirea atent` a textului
(21,07%); realizarea de
scheme grafice, logice
(18,38%) etc.
Au fost identificate o serie
de mijloace auxiliare
ajut`toare folosite în procesul
de înv`]are de c`tre subiec]i:
z scrierea de sinteze,
rezumate ale materialului de
înv`]at; z repetarea cu voce;
z discu]ia cu al]i colegi.
Principalii factori eviden]ia]i de
subiec]i care contribuie la
eficien]a procesului de
înv`]are: z participarea activ`
la cursuri, seminare, lucr`ri
practice (sunt appreciate
prezentarea de imagini, diapo-
zitive, demonstra]ii practice,
prezentarea de cazuri);
z înv`]area materialului pe
secven]e; z folosirea
mijloacelor mnemotehnice.
Factori în raport de care se
adopt` o anumit` strategie de
înv`]at, specifica]i de subiec]i:
z cantitatea materialului de
înv`]at; z natura con]inutului
(dificultatea) materialului de
înv`]at; z natura disciplinei de
studiat (de specialitate,
auxiliar`); z timpul de înv`]are
avut la dispozi]ie; z modul de
desf`[urare a examenului
(scris, oral, chestionar cu
r`spunsuri multiple). Sunt
studen]i care specific` faptul c`
nu folosesc o anumit` strategie
sau respectarea unei anumite
ordini, a unor etape în procesul
de înv`]are.
Concluzii
Strategia de înv`]are este
calea individual` de
organizare [i folosire a unui set
de deprinderi pentru înv`]area
unui con]inut sau de realizare
în mod eficient diverse sarcini
[colare. Strategiile de înv`]are
sunt comportamente cognitive,
afective [i psihologice
individuale ce servesc ca
indicatori relativ stabili a
modului cum cei care înva]`
percep, interac]ioneaz` [i
r`spund la condi]iile de
înv`]are. Principalele etape ale
strategiilor de înv`]are ale
studen]ilor sunt: memorarea [i
aprofundarea informa]iilor prin
repetare (22,42%);
familiarizarea cu limbajul,
no]iunile cursului prin citirea
atent` a textului (21,07%);
realizarea de scheme grafice,
logice (18,38%) etc. Mijloacele
auxiliare ajut`toare folosite în
procesul de înv`]are de c`tre
studen]i sunt: scrierea de
sinteze, rezumarea
materialului de înv`]at;
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
repetarea cu voce; discu]ia cu
al]i colegi. Principalii factori
care contribuie la eficien]a
procesului de înv`]are a
studen]ilor sunt: participarea
activ` la cursuri, seminare,
lucr`ri practice (sunt apreciate
prezentarea de imagini,
diapozitive, demonstra]ii
practice, prezentarea de
cazuri); înv`]area con]inuturilor
pe secven]e; folosirea
mijloacelor mnemotehnice.
Factorii în raport de care se
adopt` o anumit` strategie de
înv`]at, specifica]i de subiec]i:
cantitatea materialului de
înv`]at; natura con]inutului
(dificultatea) materialului de
înv`]at; natura disciplinei de
studiat (de specialitate,
auxiliar`); timpul de înv`]are
avut la dispozi]ie; forma de
desf`[urare a examenului.
BIBLIOGRAFIE
Biggs, J., Teaching for Quality
Learning at University, 2nd ed.,
Buckingham: The Society for
Research into Higher Education and
Open University Press, 2003.
Busato, V., Prins, F., Elshout, J.,
Harnamaker. C., Learning Styles: a
cross-sectional and longitudinal
study in higher education. British
Journal of Educational Psychology;
63 (3), 427-441, 1988.
Eble, K.E., The Craft of
Teaching, 2nd ed., San Francisco,
Cal.: Jossey-Bass, 1988.
Entwistle, N. (1988),
Motivational Factors in Students’
Approaches to Learning, in
Schmeck, R.R., ed., Learning
Strategies and Learning Styles, Ch.
2, New York, N.Y.: Plenum Press,
1988.
Hoeksema, L. H. (1995).
Learning strategy as a guide to
career success in organizations.
Leiden University. The Netherlands:
DSWO Press.
Ionescu, M., Chi[, V.,
Metodologia activit`]ii didactice între
rutin` [i creativitate, în M. Ionescu,
I. Radu, (coord.), Didactica
modern`, Edi]ia a II-a, revizuit`, Cluj
Napoca, Editura Dacia, 2004.
Manea, T., Manea, Mirela
(2006), Elemente de pedagogie,
didactic` [i psihopedagie, Ed.
Universitar` „Carol Davila”,
Bucure[ti.
Meyer, J.H.F., Parsons, P.,
Dunne, T.T. (1990), Individual Study
Orchestrations and their Association
with Learning Outcome, Higher
Education, Vol. 20, 1990, 67–89.
Olds, B.M., Moskal, B.M., Miller,
R.L. (2005), Assessment in
Engineering Education: Evolution,
Approaches, and Future
Collaborations, Journal of Engineering
Education, Vol. 94, No. 1.
Ramsden, P. (2003), Learning
to Teach in Higher Education, 2nd ed.
51
 Scopul
acestui articol
a fost acela de
a oferi
coman-
dan]ilor de la
Lupta [i psihicul
Maior psiholog George GÎDEA, c`pitan psiholog Iulian }~RANU,
nivelul grup`, Biroul coordonare selec]ie [i asisten]` psihologic`, Statul Major General
pluton,
companie Domeniul preg`tirea psihic` pentru lupt`
în Armata României” care va
autocunoa[tere [i autocontrol a
sferei emo]ionale; z înv`]area
(similare) [i defini]ii stabili responsabilit`]i, principii unor tehnici de cre[tere a
[i obiective [i va constitui carul rezisten]ei psihice [i de control
un minimum Preg`tirea psihic` pentru
lupt` este o categorie care s-a
normativ pentru elaborarea
manualului de preg`tire psihic`
al stresului; z formarea [i
dezvoltarea capacit`]ii perso-
de informa]ie impus în cadrul procesului de
instruc]ie. Ea cuprinde totali-
pentru lupt`. Obiectivele
preg`tirii psihice pentru lupt`
nalului de a asigura suport
psihologic în situa]ii de criz`.
de specialitate tatea activit`]ilor teoretice [i
practic aplicative pentru însu-
sunt urm`toarele: z men]inerea
echilibrului psihic al perso- Studii, fa]ete,
pentru [irea cuno[tin]elor, formarea,
dezvoltarea [i men]inerea
nalului la un nivel optim pentru
desf`[urarea misiunilor; clasific`ri
z gestionarea/managementul
realizarea deprinderilor psihice indivi-
duale [i colective necesare incidentelor critice [i În armata SUA s-a impus
preg`tirii îndeplinirii misiunilor. Modul de
desf`[urare a activit`]ilor
diminuarea efectelor traumatice
ale acestora asupra
termenul de psihologie
opera]ional` ca parte
personalului participant la
psihice pentru specifice va fi reglementat
începând din acest an prin misiuni în teatrele de opera]ii;
integrant` a sprijinului
opera]ional. Scopul acesteia
emitarea „Dispozi]iei [efului z formarea, dezvoltarea [i
lupt`. statului major general pentru men]inerea deprinderilor de
este punerea în aplicare a
expertizei psihologice pentru a
sprijini desf`[urarea,
sus]inerea [i succesul for]elor
militare care sunt implicate în
misiuni de diferite forme [i
procedee de lupt`, precum
[i în a face recomand`ri
comandan]ilor militari.
Alte domenii opera]ionale
sunt urm`toarele: „ evaluare
sau expertiz` psihologic`: se
desf`[oar` atunci când se
suspecteaz` c` un militar nu î[i
poate îndeplini îndatoririle sale
în mod adecvat din motive care
se refer` la starea mental`; în
acest caz persoana respectiv`
poate fi trimis/` pentru un
examen psihologic de
specialitate. „ selec]ia
personalului este screening-
out pe care îl realizeaz`
structurile de psihologie
descrise, proces prin care se
elimin` sistematic candida]ii
care posed` caracteristici care
nu sunt potrivite cu o anumit`
profesie cum ar fi anxietatea [i
mânia pentru ofi]eri de CIMIC
sau o slab` capacitate de lucru
în echip` pentru cadre ale
Marinei Militare. În egal`
m`sur` sunt la fel de

52
52 SPIRIT
SPIRITMILITAR
MILITARMODERN
MODERNnr.
nr. 1-
1-4/2009
4/2009
importante [i identificarea
procedurilor de depistare a
caracteristicilor care contribuie
la performan]` [i apoi
proiectarea instrumentelor de
evaluare a acestora. S-au
identificat astfel, o serie de
caracteristici (aptitudini
generale) care asigur` o bun`
predictibilitate a succesului
cum ar fi: „ abilit`]ile cognitive;
„ bun` hot`râre; „ capacitate
de planificare precum [i
abilit`]i de luare a deciziei;
„ flexibilitate; „ adaptabilitate [i
creativitate; „ capacitate bun`
de lucru în condi]ii de stres; „
abilit`]i de comunicare verbal`;
„ capacitatea de a se adapta
la nivelul de comunicare al
beneficiarilor; „ capacitatea de
a în]elege cât mai repede
specificul [i nuan]ele de
comunicare; „ tr`s`turile de
personalitate; „ capacitatea de
a func]iona în mod autonom
sau în echip`; „ adaptabilitate
cultural`; „ rezisten]` la stres;
„ motiva]ia intrinsec`;
„ angajament, [i perseveren]a;
„ fiabilitate [i integritate.
Tulbur`ri psihice
în timp de r`zboi
Dup` cum [tim, starea de
r`zboi este o situa]ie deosebit
de stresant`. Tulbur`rile
psihice pot ap`rea în aceast`
situa]ie, fie imediat, fie dup` o
perioad` de “laten]`“ sau
“medita]ie”. Au ap`rut astfel,
numeroase lucr`ri despre
efectele [i formele fricii de
r`zboi, hipnoza b`t`liilor etc.
R`zboiul modern pune de
asemenea în fa]a noastr`
numeroase situa]ii
imprevizibile [i poate înc`
necunoscute pân` în prezent.
Cu toate acestea este
necesar` demitizarea p`rerii
c` în fa]a tehnicii r`zboiului
modern, nu este nimic de f`cut.
Aspectele psihiatrice legate de
stresul r`zboiului sunt foarte
variate [i adeseori
imprevizibile. Juillet [i colab.
consider` c` tulbur`rile psihice
ap`rute în timp de r`zboi pot fi
clasificate astfel: ‹ stuporul
reactiv, cu imobilitate, rigiditate,
pân` la aspecte catatonice;
este vorba de tulbur`ri ale
con[tiin]ei de aspect
crepuscular, cu perceperea
halucinatorie a ambian]ei,
agita]ie, agresivitate, uneori
agita]ie psihomotorie, ]ipete
etc; ‹ fuga patologic`, care
poate urma stuporului reactiv;
soldatul iese din ad`post, fuge
în orice direc]ie, pân` la
epuizare, c`utând un ad`post
iluzoriu [i folosind în acest
scop, adesea, armamentul cu
care este dotat; ‹ reac]ia de
panic` cu teatralism, activit`]i
dezordonate [i impulsive
(asem`n`toare furorii
epileptice); ‹ st`ri anxioase
acute, ap`rute în form` de
criz` dar [i cu caracter
permanent; ‹ forme
confuzionale [i delirante;
‹ forme depresive; ‹ forme
isterice, de la reac]ii primitive în
sensul lui Kretschmer, pân` la
isteria de conversiune; ‹
tulbur`ri psihosomatice (mai
ales gastro-intestinale [i
cardiovasculare) ‹ reac]ii de confruntarea fricii cu
alarm` cu tulbur`ri psihice ca sentimentul datoriei. Dac` în
insomnii, oboseal`, tulbur`ri fa]a oric`rei catastrofe, frica
de con[tiin]`, pierderi în este un comportament admis,
greutate, tulbur`ri afective [i de în cazul luptei, fuga din fa]a
comportament. Stresul vie]ii de inamicului este pedepsit`,
campanie, cauza principal` a securitatea personal` trecând
acestor tulbur`ri are aspecte în acest caz pe planul al
diferite ca: stresul luptei, a doilea. Acest lucru se rezolv`
perioadelor de acalmie, de pe baza for]elor motiva]ionale
a[teptare, de preg`tire a
luptelor, stresul combatantului
rupt de familie [i de mediul s`u
specific de via]`. Stresul luptei
este totu[i cea mai important`
suprasolicitare a combatantului
(pericolul vital, teama de
moarte, de r`nire, invaliditate
etc). Adeseori aceste
fenomene sunt mai nocive la
necombatan]i decât la
combatan]i, la care exist` o
oarecare dsc`rcare prin riposta
agresiv`. Combatantul se mai
teme de a nu fi “paralizat de
team`“, de a nu exterioriza
senza]ia de fric` [i a sc`dea
astfel în ochii celorlal]i. Exist` [i
al]i factori nocivi ca:
nesiguran]a, sentimentul de
insecuritate, zvonurile [i
situa]iile de moment (retragere,
încercuire, captivitate).
Mar[urile, nesomnul, c`ldura,
frigul duc la epuizare
psihofizic` care poate duce la
sc`derea moralului. La aceste
fenomene se mai pot ad`uga
perioadele prelungite de
inactivitate, plictiseala,
relaxarea excesiv` a
disciplinei, sc`derea
antrenamentului pentru
viitoarele lupte. Un element de
ordin conflictual este [i
tensiunea interioar` dintre
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009 53
superioare pe de o parte [i pe
aceea a “spiritului de grup” pe
de alt` parte. Oboseala este un
factor psihofiziologic deosebit
de important în apari]ia
tulbur`rilor psihice în timp de
r`zboi. Oboseala somatic`,
lipsa de somn duc la
fenomenul de epuizare
emo]ional` (care este mai
nociv decât epuizarea fizic`,
foamea sau insuficien]a
somnului). Dintre factorii de
epuizare nervoas`, stimulii
sonori sunt cei mai nocivi. Se
adaug`, de asemenea,
sentimentele de oroare, mil`,
culpabilitate generate de
prezen]a frecvent` a mor]ilor [i
a r`ni]ilor, pierderea unor
prieteni sau camarazi dragi. Un
rol important îl are terenul
individual, deoarece
combatantul trebuie s`-[i
mobilizeze toate for]ele
biologice, psihologice, etice
pentru a face fa]` stresului
psihoemo]ional, epuiz`rii fizice
[i altor condi]ii nefavorabile. În
acest sens, o mare importan]`
o au diferitele tipuri de
personalitate [i mai ales gradul
de maturitate psihoafectiv` [i
social`, capacitatea de
echilibru emo]ional.
Personalit`]ile imature, cu
diferite complexe, sunt mai
fragile [i prin aceasta mai u[or
d`râmabile. Cu toate acestea,
rolul constitu]iei nu este înc`
precizat. Numero[i
dezechilibra]i emo]ionali sau
nevrotici au un comportament
foarte bun în perioada de
r`zboi, de[i decompens`rile
54 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
sunt mai frecvente la acest
grup de combatan]i. Nivelul de
motiva]ie este condi]ionat de
factorii de personalitate [i
educa]ionali. Temperamentul
energic [i curajos determin`
un lupt`tor de mai mare
valoare, în timp ce la frico[i,
fragili, apar mai frecvent
conduite “la[e”. Experien]a
celor dou` r`zboaie mondiale
a dus la numeroase clasific`ri
[i sistematiz`ri. S-a l`rgit în
ultima vreme mai ales aria a[a
zisei “reac]ii normale de lupt`“
în care s-a inclus manifest`ri
care în împrejur`ri normale ar
putea fi considerate drept
patologice. S-au înlocuit, de
asemenea, diferi]i termeni
psihiatrici lega]i de diferite
aspecte psihopatologice legate
de lupt` prin termenul de
“psihonevroz` de r`zboi” (cum
ar fi: epuizarea de lupt`,
oboseala opera]ional` etc).
Acest lucru reflect` faptul c`
reac]ia omului în astfel de
situa]ii nu poate fi asimilat` cu
ceea ce se întâmpl` în condi]ii
normale, nevoia de a favoriza
vindecarea prin
dedramatizarea limbajului
medical. Astfel pe fi[` nu
trebuie s` apar` un diagnostic
misterios, ci ceva care
lini[te[te [i deculpabilizeaz`
(invocând oboseala [i
epuizarea, dând vina pe
excesul solicit`rii [i nu pe
sl`biciunea sau anormalitatea
psihic`). În afara acestor
dezadapt`ri “normale” apar [i
dezadapt`ri de scurt` durat`
acute, tulbur`ri de
comportament rapid
reversibile, pot apare [i
tendin]e de dezadaptare
severe care necesit` asisten]`
psihiatric`. Acestea sunt:
Reac]ii anxioase acute pot
ap`rea sub forma unei
anxiet`]i mari pân` la aspecte
de groaz` (adesea cu expresie
psihosomatic`), cu senza]ia de
moarte iminent`. Anxietatea
cronic` are o intensitate mai
mic` [i poate trece
neobservat` de
anturaj sau poate
fi u[or disimulat`.
Pe acest fond pot
ap`rea îns`
frecvente raptusuri
anxioase (pot
duce de exemplu
la dezertare).
Anxietatea cronic`
poate apare în
perioadele dintre
lupte, poate afecta
mai ales pe
lupt`torul
încep`tor, dar [i
pe unul încercat
(care [tie ce îl
a[teapt` [i la care
se dezvolt` astfel
de fenomene cu
anticipa]ie,
“sindromul
b`trânului sergent”).
Decompens`rilor brutale apar
sub forma unor st`ri de alarm`
care constau din distractivitate,
hipersensibilitate, reac]ii
bizare, pierderea îndemân`rii,
iritabilitate, insomnie,
co[maruri, inapeten]`, bulimie.
Este vorba de un tablou care
arat` destructurarea
personalit`]ii în principalele
sale aspecte (con[tiin]`, sfera
instinctiv`, somn-veghe).
St`rile confuzionale pot fi
explicate prin gradul înalt de
stres, surmenaj, epuizare
emo]ional` cronic`. Clinic apar
diferite grade de destructurare
intrapsihic`, de la simpla
sc`dere a aten]iei [i memoriei
pân` la starea de apatie [i
puerilism pseudodemen]ial cu
diferite grade de obnubilare a
con[tiin]ei. Manifest`ri isterice
cunoscute [i sub denumirea
de “isterie de r`zboi” se
manifest` în prezent, mai ales
sub forma unor isterii cu
manifet`ri anxioase [i cu
multiple fenomene
psihosomatice (somatizarea
emo]iei ]inând [i de un nivel
cultural sc`zut). De obicei
fenomenele isterice nu apar în
timpul luptei, ci dup` un timp,
în perioada de acalmie. St`rile
crepusculare isterice pot
ap`rea sub forma “hipnozei
b`t`liei”, stare confuzional` cu
manifest`ri oneiroide, tulbur`ri
ale psihomotricit`]ii, agita]ie,
agresivitate, amnezie,
fenomene ap`rute în cadrul
epuiz`rii fizice [i emo]ionale cu
lipsa elementului teatral.
St`rile delirante acute apar ca
manifest`ri psihotice în timpul
luptelor, sub forma de
episoade delirante, denumite
adeseori sugestiv [i cu
termenul de “schizofrenie de
trei zile”. Elementul confuzional
apare pe primul plan, delirul
fiind alimentat de tulbur`rile
de con[tiin]`. S-au descris
forme halucinatorii [i
paranoide, episoade delirante
dup` evenimentul
traumatizant. Manifest`ri
depresive datorate stresurilor
emo]ionale, sentimentului de
culpabilitate, tensiunii
emo]ionale cronice.
Intensitatea st`rilor depresive
poate fi mai mic`, dar [i foarte
mare pân` la idei de
sinucidere. Se manifest`
adesea chiar pe câmpul de
b`t`lie. Tulbur`ri psihopatoide
pot ap`rea sub forma retragerii
în sine, iritabilit`]ii, agresivit`]ii,
revendicativit`]ii. Dup` lupte
grele apar fenomene de
criminalitate, de brutalitate
extrem`, delicte sexuale, iar
uneori conduite antisociale
mari. Tulbur`ri psihice legate
de traumatismele craniene sau
de situa]ia de r`nit. Starea se
manifest` prin st`ri de
depresie, fenomene isterice.
Alteori r`nirea poate polariza
întreaga activitate psihic` cu
satisfac]ia c` a sc`pat u[or.
Nevroza traumatic` apare
dup` un [oc emotiv, mai ales
dup` ce via]a i-a fost pus` în
pericol. Momentul [ocului
reprezint` o reac]ie psihogen`
acut`. Urmeaz` apoi o stare de
lini[te aparent` dup` care apar
apoi fenomenele nevrotice.
Adeseori pe acest fond apar
fenomene de regresiune
psihic` (cu dorin]a de
dependen]`, replierea în sine,
egocentrism). Uneori poate
ap`rea fenomenul de retr`ire a
fenomenelor emo]ionale din
perioada psihotraumatizant`
(vise, co[maruri, uneori tr`iri
chiar în starea de veghe a
fenomenului psiho-
traumatizant). La aceste
fenomene se mai adaug`
fenomene de
hipersensibilitate, anxietate,
astenie, ipohondrie, reac]ii
isterie [i fobice. Simptomele
cele mai caracteristice sunt
acele prin care psihicul caut`
s` se debaraseze prin
desc`rc`ri emo]ionale de frica
acumulat` (fenomenul de
“abreac]ie” fragmentat).
Sindroame [i boli
psihosomatice de r`zboi apar
uneori sub forma unor
adev`rate epidemii (mai als la
nivelul aparatului
cardiovascular, gastrointestinal
etc.). Panica colectiv` este un
fenomen psihopatologic
deosebit de periculos,
deoarece are ca efecte
sc`derea capacit`]ii armatei de
a-[i îndeplini misiunea. Uneori
efectele panicii sunt
dezarmante [i dezastruoase,
putând lua un caracter
epidemic (mai ales la trupe
prost antrenate, demoralizate,
în retragere etc). În condi]iile
r`zboiului modern, arat` Juillet
[i colab., panica poate lua
aspectul unei adev`rate “frici
desorganizatoare”. Se remarc`
adesea [i alte forme cum ar
fi:falsele percep]ii vizuale
colective (survenite mai ales
noaptea sau în condi]iile
r`zboiului în p`dure). Panica
este, de fapt o reac]ie
emo]ional` care apare în sânul
unei colectivit`]i sub forma
credin]ei într-un pericol vital
real sau imaginar, rolul cel mai
important avându-l
contagiunea psihic`. Nu este
bine elucidat` condi]ia
psihofiziologic` individual`
care duce la cre[terea
sugestibilit`]ii [i pierderii
controlului ra]ional al conduitei.
Terenul joac` un rol
incontestabil, dizarmonicii
psihici fiind mai frecvent
afecta]i. Exist` [i o serie de
particularit`]i legate de diferite
forme de lupt`. Astfel infanteria
duce lupta în condi]iile cele
mai rele [i mai epuizante, cu
pierderile cele mai mari. Dac`
pierderile dintr-o unitate sunt
peste 65%, se a[teapt` cu
certitudine reac]ii
psihopatologice dup` câteva
zile (Juillet [i colab.). Avia]ia
este, de asemenea, o form` de
lupt` stresant`, aviatorii putând
prezenta frecvent st`ri
depresive.
Tulbur`ri
psihice
\n prizonierat
Situa]ia de prizionerat
determin` la indivizi condi]ii de
insecuritate [i adversitate,
adeseori prizionerii fiind supu[i
unei ac]iuni de propagand`
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
(brainwashing). Prin aceast`
metod` inamicul dore[te s`
manipuleze sentimentele lor,
împotriva dorin]ei [i educa]iei
lor. Ac]iunea de “sp`lare a
creierului” este mai mult decât
o simpl` propagand`,
deoarece sunt folosite metode
de constrângere atât psihic`
cât [i psihice, pentru a
determina individul s`
gândeasc` [i s` se comporte
altfel decât îi este specific, în
conformitate cu propriile
convingeri (metoda a fost
utilizat` de c`tre nazi[ti [i
comuni[ti, fa]` de prizionerii de
r`zboi). În prizionierat,
subliniaz` Wolf, individul nu
beneficiaz` de suportul eficace
al grupului s`u, nu are
mijloace de ap`rare sau
revolt`. În acest cadru pot
ap`rea tulbur`ri psihice ca: –
psihoze “nostalgice” dominate
de anxietate; – st`ri reactive de
tip depresiv; – st`ri astenice de
captivitate, dominate de o
astenie rebel` acompaniat` de
tulbur`ri psihosomatice, de
deficien]e sexuale. Evolu]ia
acestor st`ri este lent`
(vindecarea intervenind chiar
dup` 1-2 ani). În afara
entit`]ilor descrise mai sus s-a
mai vorbit [i de alte reac]ii ca:
evolu]ie psihotic` cronic` (o
adev`rat` “schizofrenie de
r`zboi”).
Practica
preg`tirii psihice
pentru lupt`
Preg`tirea psihic` pentru
lupt` în Armata României se
execut` în baza prevederilor
Programelor de instruc]ie
pentru misiuni / PIM [i a
Programelor de instruc]ie
individual`/PII, care cuprind
activit`]i standard de instruc]ie
[i evaluare (ASIE). Aceste
programe de insturc]ie se
elaboreaz` [i se actualizeaz`
ori de câte ori este nevoie de
c`tre categoriile de for]e ale
armatei. Comandan]ii de
subunit`]i r`spund nemijlocit
de executarea preg`tirii
psihice pentru lupt` a
personalului din subordine.
Psihologului (al`turi de al]i
speciali[ti) revenindu-i sarcina
preg`tirii teoretice a
comandan]ilor pentru formarea
urm`toarelor aptitudini
specifice: – abilitatea de a
55
distinge între afec]iunile
cauzate de stres [i tulbur`rile
neuropsihiatrice sau organice
serioase; – ]inerea sub control
a militarilor violen]i; –
prevenirea sinuciderilor; -
detensionarea [i calmarea
incidentelor/situa]iilor critice;
– recunoa[terea semnelor de
alarm` la instalarea oboselii
de lupt`.
Dac` isteria este elementul
esen]ial care planeaz` asupra
descrierilor legate de Primul
R`zboi Mondial, ulterior
ponderea a fost schimbat`,
locul ei fiind luat de reac]iile de
tip anxios. Astfel, arat` Boberly,
dezadapt`rile afective de pe
câmpul de lupt` pot fi
favorizate de factori ca:
desp`r]irea de familie, lipsa de
informa]ii privind situa]ia
militar` general`, zvonurile
alarmiste, inactivitatea,
plictiseala (în afar` de
traumatismele psihice clasice
ale câmpurilor de b`t`lie).
Expresia “epidemie de
traumatisme” folosit` pentru a
defini r`zboiul, cuprinde atât
leziunile fizice, cât [i pe cele
psihice, atât pentru combatan]i
cât [i pentru popula]ia civil`.
R`zboiul este un fenomen
social [i psihologic complex,
caracterizat prin acumulare
maxim` de stres, condi]ii de
via]` radical modificate. Nu
este vorba numai de stresul
luptei, ci de întregul ansamblu
de stres [i suprasolicit`ri. De
fapt dou` elemente sunt mai
importante: stresul luptei
(agentul nociv) [i terenul
psihologic al lupt`torului. Iat`
56 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
de ce rolul liderului în
sus]inerea/suportul psihologic
al subordona]ilor este extrem
de important.
Compensarea
oboselii de lupt`
Vom prezenta în continuare
câ]iva dintre cei mai importan]i
factori de risc care intervin pe
timpul ducerii luptei detaliind [i
modul de ac]iune al liderilor
pentru diminuarea efectelor
acestora. Factor de risc:
probleme [i incertitudini cu
privire la domiciliu. Ac]iunea
liderului: interven]ia la
personalul autorizat pentru
ajutorarea imediat` a familiei
militarului. Grijile pentru ce se
întâmpl` acas` distrag
militarul, care nu mai este
focusat pe protec]ia sa
psihologic` [i combaterea
stresorilor. De asemenea
aceste griji creeaz` conflicte
interne. Un studiu al for]elor
armate israeliene a descris
acest factor de risc ca fiind cel
mai puternic predictiv factor
care distinge între solda]ii
diagnostica]i cu stres
posttraumatic [i cei care au fost
decora]i pentru fapte eroice.
Problemele [i incertitudinile cu
privire la domiciliu pot fi
negative (probleme financiare,
boal`, incertitudinea locului de
munc`) sau poate fi ceva
pozitiv (c`s`torit recent, nou
n`scut). Factor de risc: soldatul
este nou-venit în unitate.
Ac]iunea liderului: promoveaz`
coeziunea unit`]ii. Se asigur`
c` nou-veni]ii sunt bine primi]i
în acest grup. Evit` pe cât
posibil lucrul în echipe mici.
Încurajeaz` unitatea de grup
prin interac]iunea social` [i
încearc` s` ]in` unitatea strâns
unit` în jurul s`u. Soldatul nou
sosit în unitate are nevoie de
timp pentru a câ[tiga
încrederea comandan]ilor [i
colegilor s`i; acela[i studiu
israelian eviden]iaz` acest risc
ca fiind al doilea factor
predictiv care distinge solda]ii
afecta]i de cei decora]i;
includerea unor militari noi f`r`
experien]` în echip` au un
dublu efect: pe de o parte
stresul acestora la prima
expunere [i pe de alta lipsa de
încredere a veteranilor.
Veteranii care revin dup` o
pauz` de recuperare, refacere
dup` accident, ran` sunt de
asemenea expu[i la risc dar se
pot adapta mai repede cu
condi]ia s` nu aib` conflicte
interne sau oboseal` de lupt`
accentuat`. Coeziunea unit`]ii
este foarte important`, acest
lucru îi face s` r`mân`
împreun` chiar [i atunci când
mari dificult`]i [i pericole sunt
prezente; liderul trebuie s` se
asigure c` aceast` coeziune
este consolidat` de un
sentiment de unitate [i
identitate cu misiunea unit`]ii.
Combina]ia între unitatea de
spirit [i solidaritatea de grup
realizeaz` coeziunea unit`]ii
(unitatea de spirit se poate
destr`ma u[or, iar solidaritatea
de grup este ca o plas` din
sârm` de o]el, greu de rupt dar
u[or de îndoit pe când
coeziunea reprezint`
combinarea celor dou`, iar
rezultatul este mult mai mult
decât suma p`r]ilor – este ca
betonul armat. Lucrul împreun`
reprezint` calea care duce
treptat la realizarea coeziunii).
Liderul se asigur` c` nou
venitul este bine primit în
colectiv, îi explic` care sunt
standardele [i modul în care
unitatea le-a realizat. Nume[te
un responsabil, asistent care
s`-l înso]easc` [i s`-l ajute s`
se integreze cât mai repede în
comunitate; îl introduce
prezentându-l personal tuturor
membrilor. Îi acord` timpul
necesar pentru integrare,
înainte de a-l pune în situa]ii
critice [i de a-l trimite în
misiuni; îl informeaz` cu istoria
unit`]ii în care a intrat, a marii
unit`]i [i a armei din care
provine; îi poveste[te despre
faptele noilor s`i colegi care au
demonstrat curaj în lupt`, spirit
de ini]iativ`, au dep`[it
momente grele sau a c`ror
abnega]ie a condus la succese
(aminti]i-v` de Zabul!),
utilizeaz` mici simboluri
distinctive cum ar fi patch-uri,
de pl`cu]e, [i monede care
trebuie s` fie câ[tigate;
încurajeaz` interac]iunea
dintre membri prin organizarea
de activit`]i recreative dup`
orele de serviciu [i
monitorizeaz` aceste activit`]i;
previne abuzul de droguri [i
alcool, împiedic` fraternizarea
în cadrul lan]ului de
supraveghere între ofi]eri, între
persoanele c`s`torite;
descurajeaz` formarea
g`[tilor. Factor de risc: prima
expunere la un agent stresor
major. Ac]iunea liderului:
desf`[urarea unor
antrenamente dure, realiste
pentru formarea militarilor;
construiesc încredere
subordona]ilor; caut` în mod
inten]ionat cele mai dificile
condi]ii de antrenament pentru
formarea acestora; subliniaz`
c` rezultatul unei misiuni ar
trebui s` fie succesul. Factor
de risc: prima victim` în unitate.
Ac]iunea liderului: î[i
preg`te[te unitatea pentru a
suporta pierderile; discut`
sincer [i preg`te[te militarii
pentru eventualitatea [i
posibilitatea unor accidente;
preg`te[te unitatea pentru
modul de interven]ie în caz de
accident. Factor de risc: primul
atac. Ac]iunea liderului: î[i
preg`te[te unitatea pentru
experien]a de a fi atacat/
bombardat; preg`tesc la
antrenament tacticile
defensive; previne pierderea
vie]ilor omene[ti. Factor de
risc: imobilitatea din timpul
luptelor întinse pe o perioad`
mare de timp. Ac]iunea
liderului: liderul trebuie s` fie
capabil s` recunoasc` astfel
de momente [i s` instituie
m`suri de protec]ie; rotirea
unit`]ii prin trimiterea unei p`r]i
înapoi la pozi]iile de rezerv`;
asigurarea pe cât posibil a
întregului suport logistic (ap`,
alimente, îmbr`c`minte, [i e-
mail). Factor de risc: lipsa de
informa]ii [i e[ecul a[teptat al
ac]iunii de sprijinire. Ac]iunea
liderului: asigur` fluxul
informa]ional; p`streaz`
trupele informate. Factor de
risc: protec]ia împotriva armelor
nucleare, biologice [i chimice.
Ac]iunea liderului: preg`te[te
trupele pentru amenin]`rile
NBC neprev`zute; controleaz`
zvonurile; subliniaz`
superioritatea lor tehnic`;
preg`te[te echipamentele de
protec]ie împotriva folosirii
armelor NBC [i repet`
procedurile de ac]iune în cazul
producerii unor astfel de
evenimente în condi]ii cât mai
realiste pentru sporirea
încrederii în echipamentele de
protec]ie individuale [i colectiv.
Factor de risc: deprivarea de
somn Ac]iunea liderului:
asigur` odihna tuturor
militarilor printr-o planificare
riguroas` [i asigur` cel pu]in
4-5 ore de somn f`r`
întrerupere în 24 de ore dac`
rotirea acestora nu este
posibil`; ia m`suri împotriva
instal`rii oboselii de lupt`;
Factor de risc: condi]ie fizic`
proast`. Ac]iunea liderului:
protejarea trupelor prin
asigurarea cantit`]ilor
necesare de ap`, alimente,
echipamente, ad`post, [i
canalizare ([i somn); explic`
de ce sunt necesare aceste
eforturi uria[e [i intervalul de
timp în care trebuie f`cute.
Primul ajutor
psihologic
Termenul de ajutor
psihologic este la fel de
familiar ca [i cel de prim-ajutor
medical. Psihologia de prim-
ajutor de fapt nu reprezint`
nimic mai complicat decât
asistarea persoanelor aflate în
primejdie emo]ional` dac`
aceasta rezult` dintr-un
prejudiciu fizic, boal` sau stres
excesiv. El poate fi aplicat
a[adar atât persoanelor cu
reactivitate la stres, precum [i
la cele cu v`t`m`ri fizice. Dac`
este aplicat destul de devreme
soldatul are o bun` [ans` de a
r`mâne în unitatea sa ca
membru activ, dac` nu, acesta
poate deveni o amenin]are
pentru moralul unit`]ii [i poate
periclita succesul misiunii.
TABEL 2
Semnale caracteristice unei st`ri de
oboseal` de lupt` de nivel peste mediu
FIZICE
1. Stare de agita]ie
continu`.
2. Tremur al întregului
corp sau al bra]ului.
3. Nu poate utiliza o
parte a corpului f`r`
nici un motiv fizic
(bra]ul, picioare etc).
3. Nu poate vedea,
auzi sau sim]i o parte a
corpului.
4. Absen]`, privire în
gol.
5. Alearg` panicat pe
câmpul de lupt` sub
focul inamicului.
Situa]ii în care se impune cazul în care simptomele de
acordarea primului ajutor stres sunt serioase, ele pot fi
psihologic: de primul ajutor contagioase psihologic [i pot
psihologic este nevoie de la pune în pericol emo]ional nu
primul semn c` un soldat nu î[i numai individual, ci [i întreaga
poate îndeplini misiunea din unitate. Uneori, oamenii
cauza unei st`ri emo]ionale continu` s` func]ioneze bine în
puternice timpul dezastruos eveniment,
cauzate de dar sufer` de cicatrici
stres. Cele emo]ionale care afecteaz`
mai multe performan]a lor la locul de
reac]ii munc` sau calitatea de mai
emo]ionale la târziu a vie]ii. Amintiri
astfel de dureroase [i vise continu` s`
situa]ii sunt se repete luni de zile sau chiar
temporare, [i ani [i înc` mai este
persoana considerat` o reac]ie normal`.
care a fost În cazul în care amintirile sunt
afectat` î[i atât de dureroase, încât
poate persoana trebuie s` evite orice
desf`[ura în situa]ie care ar stârni aceste
continuare memorii sau dac` el devine
activitatea cu social retras sau prezint`
o încurajare. simptome de anxietate,
Cu toate depresie, abuz de substan]e,
acestea, în atunci este nevoie de tratament
TABEL 1
Semnale caracteristice unei st`ri de
oboseal` de lupt` de nivel mediu
FIZICE EMO}IONALE
1. Nervozitate. 1. Anxietate, nehot`râre.
2. Bâ]âial`, tremur
tremur.. 2. Iritare, plâns.
3. Sudoare rece, 3. Uit`, nu poate s` se
gur` uscat`. concentreze.
4. B`t`i ale inimii, 4. Insomnie, co[maruri.
ame]eli. 5. Agita]ie psihomotorie.
5. Grea]`, 7. Mânie, începe s`-[i piard`
v`rs`turi, diaree. încrederea în sine [i unitate.
6. Oboseal`. 8. Dificultate de gândire,
vorbire [i de comunicare.
de specialitate. Experien]a
pompierilor, poli]i[tilor care
intervin în cadrul dezastrelor
EMO}IONALE ne-a dovedit c` acordarea la
timp a primului ajutor
psihologic reduce riscul
1. V orbire, exprimare f`r`
Vorbire, apari]iei sindromului de stres
sens. posttraumatic. Pentru o minim`
2. Reac]ii nes`buite, informare a comandan]ilor de
necontrolate. la diferite niveluri ierarhice
3. Neatent la igiena (grup`, pluton companie)
personal`. propunem o list` ca un tablou
4. Indiferen]` fa]` de clinic de manifestare a
pericole. stresului de lupt`. (Tabel 1 [i 2)
5. Pierderea memoriei.
7. Insomnie, co[maruri. Sfaturi pentru
acordarea primului ajutor:
8. V ede [i aude lucruri care
Vede
1. continu` misiunea, se va
nu exist` în realitate.
concentra asupra misiunii
9. Retragere social`.
imediate; 2. îndepline[te în
10. Apatie. continuare sarcinile atribuite;
11. Izbucniri isterice. 3. încerca]i s` r`mâne]i calm,
12.Comportament în orice moment; 4. ajut`-l pe
inexplicabil. soldat s` în]eleag` c` este o
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009 57

reac]ie normal`, [i c` nu este
nimic grav, în neregula cu el;
5. p`stra]i soldatul informat cu
privire la situa]ie, obiective [i
a[tept`rile. Controla]i
zvonurile; 6. red`-i soldatului
încrederea, vorbe[te-i despre
ce va urma, despre dezvolt`rile
ac]iunilor, perspectivele lor etc.;
7. p`stra]i soldatul activ,
angrena]i-l în sarcini, activit`]i
de agrement, între]inerea
echipamentelor; 8. asigura]i-v`
de men]inerea unei igiene
personale corespunz`toare;
9. asigura]i-v` c` soldatul
m`nânc`, bea, doarme
corespunz`tor; 10. l`sa]i
soldatul s` vorbeasc` despre
sentimentele sale. Nu v`
ar`ta]i îngrijorat.
Sfaturi practice. Cele
mai multe sau toate aceste
semne sunt prezente în
oboseala de lupt` u[oar`.
Acestea pot fi prezente ca o
reac]ie normal` la orice soldat.
În aceste condi]ii înc` î[i mai
poate desf`[ura normal
activitatea.
Proceduri pentru acordarea
primului ajutor:
a) asigura]i-v` c` nu pune
în pericol via]a sa [i pe cea a
camarazilor prin ac]iunile pe
care le întreprinde; b) dac` un
58 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
soldat este sup`rat, vorbi]i
calm cu el, fi]i cooperant; c)
dac` sunte]i serios îngrijorat cu
privire la manifest`rile acestuia
nu-i mai permite]i accesul la
armament; d) asigura]i-i pe to]i
c` aceste semne sunt cele ale
unei st`ri de oboseal` de lupt`
[i c` î[i va reveni în curând;
e) dac` oboseala de lupt`
continu`: - transporta]i-l într-un
loc sigur; - supraveghea]i-l în
permanen]`, pune]i un
camarad s` stea cu el; - anun]`
superiorul; - trimite-l la un
consult de specialitate; f) da]i
sarcini solda]ilor, ]ine]i-i
permanent conecta]i.
Aceste semne sunt
prezente, în plus ca reac]ie fa]`
de semnele de oboseal` de
lupt` u[oar`.
Sfaturi pentru
confortul
psihologic al
militarilor –
mental fitness
Primul pas este s` fi]i
con[tien]i de st`rile emo]ionale
prin care trece]i. Evalua]i-v` de
s`n`tatea emo]ional` regulat.
Acorda]i-v` pauze de la
grijile [i preocup`rile
dumneavoastr`.
Recunoa[te]i faptul c`,
alocându-v` în fiecare timp
în fiecare zi ve]i culege
beneficii semnificative. Iat`
ni[te proceduri simple
pentru echilibrul dvs.: Visa]i
Închide]i ochii [i imagina]i-v`
într-o loca]ie pl`cut`!
Respira]i încet [i profund.
Fie c` este o plaja un vârf de
munte, o p`dure sau camera
dumneavoastr` aceste
lucruri v` vor înf`[ura într-un
sentiment de pace [i lini[te.
Retr`i]i clipele fericite.
Aminti]i-v` momentele când
v-a]i confruntat cu pl`cerea,
confortul, sensibilitatea,
încrederea sau alte lucruri
pozitive. G`si]i modalit`]ile
pentru a face fa]` gândurilor
negative. Acestea pot fi
insistente [i puternice.
Înv`]a]i s` le întrerupe]i.
Încerca]i s` v` distrage]i
aten]ia de la ele. F` doar un
singur lucru la un moment
dat . De exemplu, atunci
când sunte]i în repaus, la o
plimbare sau petrece]i timp
cu prietenii, opri]i-v` telefonul
celular Bucura]i-v` de
sunetele, aromele [i alte lucruri
cu care v` întâlni]i. Face]i
exerci]ii fizice. Activitatea fizic`
regulat` îmbun`t`]e[te
confortul psihologic [i poate
reduce depresia sau
anxietatea. Practica]i un joc de
echip` sau merge]i în sala de
gimnastic`. Bucura]i-v` de
hobby-uri. Având o pasiune
aceasta ar putea aduce
echilibru în via]a ta,
permi]ându-v` s` face]i ceva
de care s` v` bucura]i, liberi de
presiunea [i sarcinile de zi cu
zi. De asemenea, p`streaz`-]i
creierul activ. Oricare ar fi
obiectivul stabilit, atingerea lui
v` va reda încrederea [i un
sentiment de satisfac]ie.
„Mental fitness” ne ajut` pentru
a realiza [i sus]ine un mental
s`n`tos la fel cum aptitudinile
fizice ne ajut` [i sus]in o
s`n`tate fizic` bun`.
Actualiza]i jurnalul.
Dup` o zi stresant` v` poate
ajuta s` v` elibera]i de
tensiune. Glumi]i! Via]a de
multe ori devine prea grav`,
astfel încât, atunci când auzi
sau vezi ceva care te face s`
zâmbe[ti sau s` râzi,
împ`rt`[e[te acest lucru
prietenilor.
Voluntariat este numit “win-
win” deoarece ajutându-i pe
al]iii te face s` te sim]i bine [i
poate aduce un echilibru în
via]a noastr`. În acela[i timp
ne ofer` noi experien]e de
înv`]are [i poate aduce un
echilibru în via]a noastr`.
„Mental fitness” ne ajut` pentru
a realiza [i sus]ine un mental
s`n`tos. Având o bun`
s`n`tate mental` ne va
permite s` ne raport`m corect
la mediu [i s` putem rezista
mai bine de multe ori de
ac]iunilor stresante într-un
cadru de spirit pozitiv. Ea ne
permite s` fim creativi [i s`
utiliz`m capacit`]ile noastre
mentale în cea mai larg`
m`sur` printr-o atitudine
realist`, optimism pentru a
ob]ine rezisten]a necesar` de
a suporta [ocuri, încerc`ri,
schimb`ri.
Construi]i re]ele de sprijin
cu prietenii prin care s` primi]i
ajutor sau s` ajuta]i pe al]ii la
rândul vostru.
Concluzii
Se impune construirea unei
concep]ii unitare privind
preg`tirea psihic` pentru lupt`
[i elaborarea unui manual de
preg`tire psihic` pentru lupt`
de c`tre un grup de lucru
format din speciali[ti din
domeniul instruc]iei, educa]iei
fizice, psihologiei, medicinei [i
care s` con]in` teme [i
proceduri necesare îndeplinirii
ASIE, prev`zute în PIM [i PII.
Identificarea problemelor
ap`rute în anii în care România
a participat la misiuni interna-
]ionale, centralizarea acestora [i
impunerea lor ca lec]ii înv`]ate.
Constituirea unui nucleu de
speciali[ti care s` participe la
schimburi de expererien]` cu
speciali[ti din armatele str`ine
sau din domenii conexe
(pompieri, poli]ie).
BIBLIOGRAFIE
Dispozi]ia [efului Statului Major
General privind preg`tirea psihic`
pentru lupt` în Armata României,
proiect, 2009 (nesecret).
Leaders’ Manual for Combat
Stress Control Liderii, Extracted from
FM 22-51, 1994, Unclasified;
Mental Health and Combat
Stress Control, Manual 8-51.
 Moralul este
un concept
complex, care
Moralul \n reprezint` o
provocare
teatrele de continu` pentru
comunitatea
opera]ii militare [tiin]ific`.
Totodat`,
Psiholog Simona-Nicoleta SASU
cunoa[terea [i
Articolul \[\ propune s` aduc` în aten]ia dumneavoastr` cele mai men]inerea unui
actuale abord`ri ale moralului cu aplicabilitate în contextul militar,
urmând apoi o creionare a câtorva tehnici de evaluare [i men]inere a nivel ridicat al
moralului ce pot fi utilizate ca atare [i/sau dezvoltate, atât de psihologii moralului sunt
ce înso]esc trupele în teatre de opera]ii militare interna]ionale, cât [i de
liderii militari. În final, se aduce in primplan o reflec]ie asupra unor deziderate
posibile teme de cercetare a moralului în context militar, care ar putea fi pentru fiecare
abordate pe viitor.
grup militar. O

Î unitate militar`
n zilele noastre moralul
apare într-un num`r din
ce în ce mai mare de
contexte – altele decât cel
cu un moral înalt
militar (industrial, educa]ional,
medical, sportiv) – îns` nic`ieri este mult mai în
în via]a civil`, moralul nu are o
importan]` atât de major` m`sur` s`
pentru realizarea obiectivelor,
cum este pentru un soldat/un gestioneze cu
grup militar care desf`[oar` o
opera]iune militar`. Din punctul succes situa]iile
de vedere al studiilor de
psihologie militar`, moralul stresante
joac` un rol esen]ial în
protec]ia psihologic` a specifice
militarilor combatan]i, în fa]a
evenimentelor/factorilor care teatrelor de
produc stresul de lupt`, cele
mai recente studii fiind cele opera]ii militare
realizate din perspectiva
psihologiei pozitive. interna]ionale [i
În cercet`rile efectuate
pentru realizarea acestei s`-[i men]in` un
lucr`ri, am g`sit dou`
perspective de abordare a nivel opera]ional
moralului în context militar,
constatând faptul c` pu]ine ridicat, decât o
studii se centreaz` pe analiza
determinan]ilor pozitivi ai unitate cu un
moralului, majoritatea
centrându-se pe elementele moral sc`zut.
care rezult` în condi]iile unui
moral sc`zut – stresul traumatic

SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009 59

[i tulbur`rile de stres. Prima
perspectiv` abordeaz` moralul
ca fiind „un model generic al
moralului pentru armat`“ [i
define[te responsabilit`]ile de
la individ la nivel de batalion
referindu-se la inten]ie,
misiune, norme [i scopuri,
utilizând descriptori cum ar fi
entuziasmul, rezisten]a [i
loialitatea. Cu toate acestea,
modelul este lipsit de
profunzime pentru o utilizare
practic`. În abord`rile ini]iale
despre moral, unii teoreticieni
au considerat moralul ca fiind o
facilitate a grupului (Leighton,
1943; Motowidlo & Borman,
1978), în timp ce al]ii l-au
considerat ca fiind o caracte-
ristic` a individului în cadrul
grupului (ex. Manning, 1991).
O abordare care s`
serveasc` cercet`rii moralului
trebuie s` con]in` îns`, o
strategie de analiza multinive-
lar` a c`rei constructe s` poat`
examina în acela[i timp nivelul
individual cât [i nivelul grupal,
concluzioneaz` Britt [i
Dickinson (2006). În spiritul
acestei afirma]ii, a doua
perspectiv` se refer` pe de o
parte, la modelul oferit de
psihologia pozitiv` care aduce
în prim-plan importan]a
analizei multinivelare a
efectelor pozitive ale moralului
în combaterea stresului de
lupt` [i în realizarea progra-
melor de s`n`tate mental`
axate pe preven]ie primar` -
care este considerat` esen]ial`
în timpul desf`[ur`rii opera-
]iilor militare pentru minimi-
zarea apari]iei nevoii de
interven]ie clinic` (preven]ia
secundar` [i ter]iar`), aceasta
din urm` presupunând costuri
psiho-sociale [i financiare mult
mai mari pentru solda]ii [i
pentru organiza]ia militar`. Pe
de alt` parte, modelul
prezentat de Thomas W. Britt [i
James M. Dickinson (2006),
este considerat la ora actual`
foarte util în cunoa[terea [i
men]inerea moralului,
deoarece ofer` un model
teoretic al moralului în timpul
opera]ilor militare.
Moralul:
etimologie
[i defini]ii
Cuvântul „moral” este de
origine francez` [i intr` în
limbajul comun la mijlocul
60
60 SPIRIT
SPIRITMILITAR
MILITARMODERN
MODERNnr.
nr. 1-
anilor 1700. Ini]ial descrie
moralitatea, conduita etic`
irepro[abil`, îns` în scurt`
vreme prime[te în]elesul de
încredere, fiind folosit în
special în cazul for]elor
militare. Demoralizarea apare
mai târziu, dup` Revolu]ia
Francez` [i la origini însemna
„moralitate corupt`“, ulterior
fiind utilizat în context militar cu
referire la scopul sc`derii
încrederii în rândul armatei
oponente. A[a cum este folosit
în prezent, moralul este o stare
cognitiv`, emo]ional` [i
motivatoare, incluzând
încrederea, optimismul,
entuziasmul, loialitatea [i
sentimentul unui scop comun.
Baynes (1967) dedic` 16
pagini definirii moralului pe
care îl consider` „cel mai
important factor în r`zboi”,
concluzionând cu urm`toarea
defini]ie pentru moral:
„Atitudinea de încredere,
determinare, entuziasm,
adesea sacrificiu de sine [i
curajul unui individ de a
îndeplini sarcina cerut` sau
a[teptat` de la el ori de la
grupul de care apar]ine,
bazându-se pe factori ca
îndeplinirea obiectivele
grupului cu mândrie, încredere
în leadership [i succes,
participarea activ` în munc`,
devotamentul [i loialitatea fa]`
de ceilal]i membrii ai grupului”.
F. Manning (1991)
define[te moralul ca fiind „o
func]ie a coeziunii [i spiritului
de corp”. Unitatea de coeziune
întotdeauna a fost necesar` în
lupt`, pentru c` fiecare soldat
se bazeaz` unul pe cel`lalt
pentru a supravie]ui [i pentru a
realiza cu succes opera]iile
militare. Rela]iile
solda]ilor aflati pe
front adesea au fost
caracterizate prin
camaraderie,
prietenie [i
încredere,
1-4/2009
4/2009
m`suri direct corelate cu
moralul. U.S. Army, define[te
moralul în Field Manual on
Leadership: „starea mental`,
emo]ional` [i spiritual` a unei
persoane. Moralul este
fericirea, speran]a, încrederea,
sentimentul c` este respectat,
apreciat sau dimpotriv`,
nevalorizat, sup`rat sau
deprimat, sim]it de o
persoan`“. Shibutani (1978)
ofer` o imagine a unei unit`]i
militare cu un moral ridicat: un
grup organizat este
caracterizat ca având un moral
ridicat atunci când
performan]ele sale se afl` în
mod constant la un nivel ridicat
al eficien]ei, iar sarcinile care-i
sunt atribuite sunt realizate cu
promptitudine. În asemenea
grupuri fiecare membru
contribuie benevol la
realizarea sarcinilor grupului,
deoarece el are convingerea
c` ceea ce face este util [i
presupune c` fiecare membru
al grupului face la fel. La
nevoie fiecare se ajut`
reciproc, f`r` ca acest lucru s`
fie solicitat în mod explicit.
Încurajarea reciproc` este un
lucru obi[nuit. Cei câ]iva care
nu împ`rt`[esc orient`rile
predominante ale grupului,
sunt presa]i pentru a se
conforma, iar cei care nu
reu[esc în mod repetat s` fie la
în`l]imea a[tept`rilor grupului,
vor fi izola]i sau îndep`rta]i.
Finalizarea cu succes a
fiec`rei misiuni nu este o
surpriz`, ci un lucru
a[teptat, deoarece, membrii
unor astfel de grupuri prezint`
de regul` o capacitate mare de
autoevaluare a lor însu[i. Ei
adesea dezvolt` un puternic
sens al identific`rii unuia cu
cel`lalt, dezvolt` sentimentul
de mândrie pentru grupul lor,
devin con[tien]i de propria
reputa]ie [i poart` la vedere
însemne ale apartenen]ei lor la
unitatea/grupul respectiv.
Motowidlo (1976) încearc` s`
unifice defini]iile date moralului
de psihologii industriali [i
autorii militari argumentând c`
cele mai multe defini]ii includ
aspecte ale satisfac]iei,
motiva]iei [i rela]iilor de grup.
Îns`, dac` modelul industrial
este relevant pentru mediul
militar în timp de pace, el poate
deveni foarte relativ în situa]ii
de razboi. Evonic (1981) ofer`
despre moral un punct de
vedere mult mai u[or de aplicat
în armat` atât în timp de pace,
cât [i în situa]ii de lupt`/r`zboi.
Cele trei dimensiuni propuse
de el sunt: preocuparea pentru
scopul organiza]ional, loiali-
tatea fa]` de grup [i factorii
personali asocia]i cu încre-
derea în sine. Autorul consi-
der` moralul ca fiind o
caracteristic` a indivizilor ce
compun grupuri orientate pe
scop. Grupurile cu un moral
înalt sunt acele grupuri în care
o propor]ie mare dintre
membrii lor au un moral înalt.
El pune accent pe rela]iile
dintre membrii grupului [i
dorin]a lor de a participa la
realizarea sarcinilor grupului:
„Moralul este entuziasmul [i
perseveren]a cu care un
membru al unui grup se
angajeaz` în realizarea
sarcinilor atribuite grupului s`u”.
Factori
relevan]i
De secole, comandan]ii [i
gânditorii militari au reflectat
asupra factorilor care
contribuie la moralul trupelor în
timpul opera]iilor militare. În
401 î.e.n., Xenophon f`cea
referire la „for]a sufletului”
pentru a convinge grecii s` ]in`
piept inamicului în timpul
campaniei militare din Asia.
Carl von Clausewitz vorbe[te
despre semnifica]ia moralului
referindu-se la r`zboaiele
napoleoniene, fiind de p`rere
c`, pentru câ[tigarea unui
r`zboi, între]inerea moralului
este esen]ial`. Clausewitz
scria c` lipsa moralului este,
de obicei, principalul factor de
pierdere a unei b`t`lii. De-a
lungul istoriei, cele mai
studiate variabile care
influen]eaz` moralul în condi]ii
de opera]ii militare, sunt: a.
Factorii individuali Nevoi
biologice [i psihologice.
Asisten]` medical`, mâncare [i
odihn` adecvate, haine uscate
[i curate, facilit`]i pentru du[ [i
protec]ia fizic`, sunt cele mai
utilizate variabile în descrierea
unui moral înalt. Unii
speciali[tii se rezum` la „cei
3M “(meals, mail, money =
hran`, coresponden]`, bani)
Îndeplinirea misiunii: pentru
îndeplinirea misiunii, fiecare
soldat are nevoie de un scop,
un rol [i un motiv de încredere
în sine. Regulile de angajare:
solda]ii afla]i în teatrele de
opera]ii militare interna]ionale
au nevoie s` cunoasc` rolul [i
limitele angaj`rii lor în
misiunile pe care le
desf`[oar`. Încrederea în sine:
se dezvolt` prin ample
exerci]ii. Training-ul este
ingredientul cheie pentru
cre[terea [i men]inerea
moralului solda]ilor. b. Factorii
de grup Dincolo de rela]iile
primare fa]`-în-fa]`, în grup se
dezvolt` ceea ce autorii militari
numesc tradi]ional, coeziunea
unit`]ii, iar cei din domeniul
social au numit-o suport social.
Rela]iile solda]ilor cu ceilal]i
din organiza]ia sa, în afara
grupului primar, furnizeaz`
bazele spiritului de corp. Atât
coeziunea cât [i spiritul de
corp au influen]e puternice
asupra moralului. Coeziunea
Cea mai popular` defini]ie a
coeziunii a fost oferit` de
Festinger în 1950.
Festinger define[te
coeziunea ca fiind
„rezultanta
tuturor for]elor care ac]ioneaz`
asupra tuturor membrilor
pentru a ramâne în grup”.
Defini]ia lui Festinger s-a
dezvoltat din studiul despre
coeziunea grupurilor sociale
formate din persoane care au
ales voluntar s` apar]in`
acelor grupuri. Ca urmare,
aceast` defini]ie nu se poate
aplica în totalitate în contextual
militar, unde personalul are un
rol limitat în alegerea colegilor/
membrilor grupului. Unele
cercet`ri militare fac distinc]ie
între coeziunea orizontal`
(între membrii unei grup) [i
coeziunea vertical` (între
membrii unit`]ii [i liderii lor). S.
Crane (1976) se refer` la
rela]ia de camaraderie unei
unit`]i mici de combatan]i ca la
o „misterioas` fraternitate
n`scut` din fumatul împreun`
[i pericolul mor]ii”. El este
convins de importan]a
coeziunii atât în îndeplinirea
misiunii, cât [i în supravie]uirea
individual`. Esen]ial` pentru
acest concept este
convingerea individual` a
soldatului c` este fixat într-o
re]ea de obliga]ii reciproce.
„Aceast` încredere ca în timpul
unei dificult`]i cineva este
dispus [i capabil pentru a
acorda ajutor, este inima
coeziunii unit`]ii. Încrederea c`
al]ii te pot ajuta (ca au
abilitatea [i antrenamentul de
a furniza asisten]` efectiv`)
este ceea ce unii autori o
denumesc coeziune
instrumental`. Moskos (1970)
pornind de la observa]iile sale
din Vietnam, consider` c` în
astfel de situa]ii nu este vorba
de altruismul soldatului, ci de o
recunoa[tere a faptului ca
propria supravie]uire depinde
de abilitatea sa de a-i face pe
al]ii dispu[i s`-l ajute la
momentul în care el va
avea nevoie.
Leadership
În acord cu Burwell
(2000) moralul înalt se
dezvolt` dintr-un leadership
eficient, delegarea
responsabilit`]ilor [i
respectul mutual. Bradshaw
(2001) afirm`: „Un lider
competent profesional este
principalul factor de
conducere despre care
militarii spun c` le scade
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
stresul”. Liderii trebuie s`
genereze încrederea
subordona]ilor în capacit`]ile
lor de leadership, deoarece în
lupt`, ei sunt lideri mai mult
decât oriunde altundeva unde
se poate vorbi de diferen]a
dintre moartea sigur` [i asaltul
victorios. De aceea nu este
suficient ca un lider s` fie
eficient din punct de vedere
tehnic [i tactic. Dac` el inspir`
încredere, subordona]ii trebuie
s` simt` c` el nu le va risipi
vie]ile datorit` incompeten]ei [i
indiferen]ei.
Liderii trebuie s` întoarc`
loialitatea [i afec]iunea în
acela[i fel cum o manifest`
subordona]ii s`i. Solomon [i
colegii (1986) au g`sit în
studiile lor despre Al Doilea
R`zboi Mondial, c` solda]ii
lipsi]i de suport afectiv din
partea ofi]erilor exprimau mai
acut sentimente de singur`tate
[i reac]ii specifice stresului de
lupt`. Gal (1986) a ar`tat c`
încrederea solda]ilor în
comandan]ii lor depinde de trei
calit`]i: capacit`]ile
profesionale (competen]ele
tehnice); credibilitatea sursei
de informare; grija [i aten]ia pe
care comandan]ii o acord`
oamenilor lor. Cea din urm` nu
presupune o contestare a
popularit`]ii, nu este
incompatibil` cu disciplina
ferm`. În fapt, solda]ii adesea
consider` disciplina ca o
cerin]` incontestabil`
intrinsec` a accept`rii lor în
grupul militar. Grija [i aten]ia
liderilor, incluzând explicit
recunoa[terea unor deprinderi
[i abilit`]i ale subordona]ilor,
este de importan]` esen]ial`
pentru moralul ridicat.
Spiritul de corp
Spiritul de corp (de cast`) -
un alt cuvânt francez, este
utilizat pentru a descrie moralul
intern al grupului [i aduce o
conota]ie suplimentar`
devotamentului [i preocup`rii
pentru onoarea grupului
(Manning, 1991). Un spirit de
corp înalt înseamn` c`
loialitatea solda]ilor merge
dincolo de colegii cu care au
rela]ii fa]`-înfa]` sau de liderii
lor direc]i. Caracteristicile
semnificative ale spiritului de
corp se remarc` prin utilizarea
unor nume, culori, uniforme
61
distinctive, asocia]ii de emo]iile pozitive cu valoare fiind parte din via]`. Fericirea/ [i func]ioneaz` în general ca o
veterani, ranguri onorifice etc. adaptativ`, este de p`rere c` Buna dispozi]ie, include emo]ii strategie de coping (adaptare).
Profesioni[tii militari din acestea pot r`spunde care nu trebuie s` fie absolut Psihologii pozitivi[ti sunt de
domeniul s`n`t`]ii mentale nu întreb`rilor legate de pozitive, ca de exemplu: lupta, p`rere c` cercetarea care în
sunt - dup` cum se [tie - în dezvoltarea personal`, angajamentul sau chiar mod obi[nuit abordeaz`
pozi]ia de a modifica prea mult leg`tura social` îmbun`t`]ind durerea. Termen de fluen]` - moralul în termeni
din acest spirit, activitatea lor modul de a gândi [i dezvoltat de Csikzentmihalyi - unidimensionali, face
fiind centrat` pe activit`]i care capacitatea indivizilor de a define[te acea stare în care o imposibil` formularea unor
previn eventualele victime ale face fa]` adversit`]ilor. persoan` este complet întreb`ri fundamentale despre
stresului de lupt`. Persoanele care sunt mai absorbit` de o activitate care îi moral: (1) Diferitele tipuri de
optimiste tind s` aib` o mai ofer` pl`cere [i bucurie pentru grupuri au profile ale moralului
Moralul bun` dispozi]ie, sunt mai sine îns`[i. În acest stadiu, diferite? (2) Sunt unele
perseverente [i au mai mult timpul se scurge foarte repede componente mai u[or de
\n psihologia succes. Ele au tendin]a de a [i oamenii simt o foarte mare cultivat decât altele? (3) Care
pozitiv` g`si r`spunsuri bune satisfac]ie. Unii autori sunt componentele moralului?
(adaptative) în situa]ii consider` creativitatea - Un r`spuns final ar putea cere o
La sfâr[itul secolului XX, traumatice [i/sau stresante capacitatea de a crea, de a analiz` lingvistic` extensiv` [i
Seligman concluziona c` (Chang, 2000; Marshall, produce noi proiecte, de a discu]ii cu focus grupuri de
cercetarea psihologic` este Wortman, Kusulas, Herving et avea r`spunsuri - ca fiind diferite tipuri, de aceea autorii
mult prea centrat` pe al., 1992; Peterson, 2000). principiul de baz` pentru acestei perspective se rezum`
aspectele patogene ale
psihicului uman, aceasta
determinând un cadru teoretic
de studiu al psihicului uman, în
care erau neglijate
caracteristicile pozitive ale
fiin]ei umane. În acest context,
preven]ia se realizeaz` cu
mare dificultate, deoarece este
în]eleas` ca nevoie de a evita
sau elimina aspectele negative
ale emo]iilor. Ca urmare,
Seligman fundamenteaz`
psihologia pozitiv` a c`rui
obiectiv principal declarat este
îmbun`t`]irea calit`]ii vie]ii [i
prevenirea tulbur`rilor
mentale. El insist` asupra
necesit`]ii de a construi
competen]e pentru a face
progrese în preven]ie.
Peterson [i colab. (2006)
propun plasarea moralului sub
umbrela psihologiei pozitive pe
considerentul c` moralul este
un indicator al bun`st`rii
grupului a[a cum satisfac]ia de
via]` este un indicator al
bun`st`rii individuale [i
sus]ine c` interven]iile la nivel
de grup pot fi mai eficiente [i
mai ieftine decât interven]iile la
nivel individual. „O via]` bun`
este inevitabil una social`, a[a O alt` calitate uman` cu dezvoltarea inteligen]ei deocamdat` la recomandarea
deci, de ce nu am întelege [i efecte pozitive asupra personale [i ob]inerea unui set de indicatori de analiz`
promova via]a la nivelul la care moralului, este cutezan]a pe progresului la nivelul societ`]ii. a moralului, dup` cum
ea exist`?” (Peterson, 2006). care Kobasa (1982) [i Masten În acela[i timp, numeroase urmeaz`:
Psihologia pozitiv` este (2001) o definesc ca fiind studii au ar`tat c` umorul [i 1. Încrederea c` grupul î[i
“ramura psihologiei care „capacitatea de a te proiecta în râsul sunt terapeutice pentru poate realiza sarcinile speci-
încearc` s` în]eleag`, prin viitorul apropiat, în ciuda alinarea tensiunii [i anxiet`]ii fice [i atinge scopurile, având
intermediul cercet`rii [tiin]ifice, situa]iilor stresante, a (Kuiper [i Martín, 1993; Abel, în vedere capacit`]ile actuale
procesul care st` la baza condi]iilor dificile [i traumatice”. 2003). Umorul apare la individ [i cerin]ele situa]ionale.
emo]iilor pozitive [i calit`]ilor Kobasa (1982) a constatat c` ca tampon împotriva efectelor 2. Entuziasmul pentru
de fiin]` uman`, ignorate oamenii cutez`tori au un foarte negative ale stresului. Efectele activit`]ile zilnice ale grupului.
pentru o lung` perioad` de puternic control al senza]iilor pozitive ale umorului pot fi 3. Optimismul c` grupul va
timp de psihologie” (Seligman despre evenimente [i în]eleg explicate prin rolul umorului în experimenta mai mult succes
[i al., 2005). B. Frederickson situa]iile stresante [i aprecierea cognitiv` a decât e[ec.
(2000, 2001) referindu-se la experien]ele dureroase, ca pericolului, a situa]iei stresante 4. Credin]a în capabilit`]ile

62 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009

grupului, bazat` pe
deprinderile membrilor, training
[i istoria anterioar` a grupului.
5. Rezisten]a în fa]a
adversit`]ilor [i provoc`rilor.
6. Leadership-ul care
recunoa[te, valorizeaz` [i
respect` contribu]iile
membrilor grupului.
7. Încrederea [i respectul
reciproc dintre membrii
grupului [i lideri, manifestate
prin convingerea c` to]i pot s`-
[i realizeze foarte bine
îndatoririle [i preocuparea
individual` pentru interesele
grupului [i ale membrilor
grupului.
8. Loialitatea fa]` de grup [i
membrii s`i. De exemplu un
principiu de lupt` al US Army
conform c`ruia solda]ii nu î[i
las` în urm` niciodat` un
camarad c`zut”. (Department
of the Army, 2006);
9. Coeziunea social` dintre
membrii grupului; de exemplu
membrii grupului î[i gasesc
prieteni apropia]i la locul de
munc`?
10. Un scop comun care
este în]eles, acceptat [i urm`rit
de c`tre to]i membrii grupului.
11. Devotamentul pentru
membrii grupului [i grup ca
întreg, demonstrat prin grija
reciproc`, suport [i bun`voint`.
12. Sacrificarea nevoilor [i
bun`st`rii individuale pentru
prosperitatea grupului.
13. O istorie comun` a
grupului care s` reprezinte o
surs` de mândrie [i un set al
a[tept`rilor ridicate pentru
performan]ele viitoare.
14. Preocuparea membrilor
grupului pentru onoarea
grupului;
15. Un sentiment de
corectitudine moral` a grupului
[i sarcinilor sale. Majoritatea
acestor tr`s`turi se aplic` atât
indivizilor cât [i grupurilor,
chiar dac` unele au mai mult
sens la un nivel decât la
cel`lalt. De exemplu, un
individ nu poate fi coeziv, iar
sacrificul are mai mult sens
aplicat individului decât
grupului. Fiecare dintre ace[ti
determinan]i ai moralului se
afl` pe un continuum de la
individ – la grup. Ei nu
reprezint` caracteristici
exclusive ale individului sau
ale grupului, chiar dac` ne
este mai la îndemân` s`
vorbim astfel despre ei.
Modelul
moralului
Dup` cum spuneam la
începutul lucr`rii, modelul
prezentat de Thomas W. Britt si
James M. Dickinson (2006)
este cel mai actual model [i
are aplica]ii practice în timpul
opera]iilor militare (Fig.1).
Autorii pornesc de la ipoteza
c` determinan]ii moralului sunt
lega]i de motiva]ia [i
entuziasmul pentru
îndeplinirea cu succes a
misiunii. Aceast` motiva]ie [i
entuziasm sunt determinate de
sensul scopului, încrederea,
speran]a [i optimismul
solda]ilor pentru succesul
opera]iunii. Dup` identificarea
moralului ca fiind un element
vital în opera]iile militare [i un
construct în care nivelul
opera]ional de comand` poate
vizualiza moralul, autorii
propun folosirea modelului ca
un cadru de referin]` pentru a
avea o perceptie clar` [i
profund` asupra moralului, în
care c`ut`rile s` se centreze în
principal pe problemele care
afecteaz` determinan]ii atât în
sens pozitiv cât [i negativ.
Determinantul „semnifica]ia
misiunii” este centrat pe
credin]ele soldatului c`
misiunea are un scop clar [i
obiective realizabile, c`
succesul este asigurat pu]in
câte pu]in [i opinia public`
sus]ine opera]iunea (Britt &
Dickinson, 2006, p.165- 169).
„Leadership-ul” este v`zut ca
un atribut central al liderilor
pentru clarificarea obiectivelor
misiunii, insuflarea eficacit`]ii
prin training [i conducere prin
exemplu, creând încredere
între ei [i subordona]i,
accentuând [i recunoscând
rezultatele pozitive care rezult`
din competen]`. „Unitatea”
presupune c` unitatea de
coeziune contribuie la puterea
unit`]ii [i la capacitatea de a
produce efectele dorite. În
acela[i timp intr` în joc factorii
individuali, care induc
solda]ilor credin]a c` vor avea
rezultate pozitive, cutezan]a [i
devotamentul care le confer`
bucuria de a face fa]`
provoc`rilor [i încrederea c`
pot s`-[i fac` treaba în condi]ii
dificile în m`sura în care ei se
identific` major cu rolul de
soldat (Britt & Dickinson, 2006,
p.170-172). Motiva]ia [i
entuziasmul pentru misiune au
[i consecin]e psihologice [i
consecin]e legate de
performan]`. Primele includ o
s`n`tate mental` bun`,
percep]ia beneficiului ob]inut în
urma aprecierilor pentru
munca bine f`cut` [i a
beneficiilor organiza]ionale
cum ar fi consolidarea
angajamentului fa]` de
organiza]ie. Consecin]ele
legate de performan]` includ
asistarea în munc` a altora sau
activit`]i contraproductive cum
ar fi abuzul de alcool/utilizarea
drogurilor, înc`lcarea
disciplinei (Britt & Dickinson,
2006, p.174-175).
Evaluarea
moralului
Majoritatea liderilor militari
adun` impresii, vorbesc,
ascult`, observ` [i
monitorizeaz` problemele
membrilor unit`]ii în încercarea
de a aprecia nivelul moralului
subordona]ilor [i a unit`]ilor pe
care le conduc. Pe de alt`
parte îns`, chiar [i cel mai bun
lider poate fi „orbit”, sistemul de
SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009
comunita]ii poate c`dea,
presiunea altor treburi poate
transmite neinten]ionat
semnale periculoase [i
statusul de moment al
moralului unit`]ii poate fi gre[it
interpretat sau prezentat. Din
acest motiv un lider eficient ar
trebui s` aib` la îndemân` un
checklist pentru evaluarea cât
mai acurat` [i unitar` a
moralului, iar psihologii care
sunt prezen]i în teatrele de
opera]ii militare interna]ionale,
pot [i ar trebui s` furnizeze
consultan]` [i asisten]`
liderilor atât în creionarea unei
astfel de liste, cât [i periodic în
evaluarea solda]ilor [i
grupurilor pe care le conduc.
Indicatori ce sugereaz`
nivelul crescut al moralului: -
procente ridicate de solda]i
care se ofer` voluntari pentru
pozi]ii/misiuni periculoase [i
care î[i ofer` sugestiile,
opiniile pentru cre[terea
eficien]ei (solda]i proactivi [i
ambi]io[i); - expunerea
diferitelor tipuri de insigne,
steaguri, embleme [i însemne
militare care sugereaz`
prezen]a spiritului de corp [i
mândria apartenen]ei la
unitatea/grupul respectiv; -
glume optimiste [i absen]a
zvonurilor; - prezen]a planurilor
[i proiectelor referitoare de
activit`]i dup` finalizarea
misiunii [i întoarcerea acas`.
Indicatori ce sugereaz` un
nivel sc`zut al moralului: -
cre[terea num`rului cererilor
de renun]are sau a situa]iilor
de evitare a sarcinilor care
implic` riscuri; - cre[terea
progresiv` a indiferen]ei [i
lipsei de implicare; - apari]ia
bancurilor cu privire la propriile
defecte de organiza]ie
na]ional`; - apari]ia stresului
traumatic ca o problem` în
rândul for]elor combatante; -
difuzarea cu u[urin]` a
zvonurilor despre pierderea
respectului sau sl`birea
for]elor.
|ntre]inerea
moralului
În acord cu cele sus]inute
în paragrafele anterioare,
interven]ia se va realiza prin
tehnici specifice, în func]ie de
nivelul c`ruia se adreseaz`:
individual sau social [i
institu]ional.
63
 1) Interventia la nivel 2) Interven]ia la nivel social [i institu]ional termeni de asociere cu moralul
individual: bun. Un lider eficient prin
Printr-o comunicare Câteva recomand`ri adresate liderilor defini]ie este unul care creeaz`,
consecvent` [i o ascultare sus]ine [i inspir` încrederea,
„ Informa]i despre importan]a suportului social (rude, prieteni,
activ`, putem trata cre[terea optimismul [i sacrificiul de sine
colegi, superiorul imediat – [eful nemijlocit, preot, psiholog etc.); [i
emo]ional` prin ventilarea în grupul pe care îl conduce. De
sublinia]i importan]a coeziunii.
sentimentelor; restructurând exemplu liderii eficien]i pot
„ Reduce]i timpul liber individual al subordona]ilor în favoarea
percep]iile [i ideile legate de cre[terii timpului liber petrecut în activit`]i de grup organizate (pentru
realiza optimismul de grup prin
experien]ele traumatice, putem evitarea obiceiurilor toxice).
reorganizare pozitiv` (Britt &
evita dezvoltarea tulbur`rilor „ Acorda]i aten]ie [i importan]` condi]iilor [i facilit`]ilor (paturi, Dickinson, 2006). Optimismul
posttraumatice. du[uri, iluminat, condi]ii climatice, zgomot, insecte). este una dintre influen]ele
„ Roti]i militarii în misiuni cu obiectivul cre[terii moralului [i pentru puternice ale st`rii de bine
a reduce apari]ia/propagarea diferitelor zvonuri demoralizatoare. individual`. El este important
Câteva recomand`ri
„ Implica]i grupul în elaborarea planurilor de viitor. pentru bun`starea grupului.
utile solda]ilor pentru Componentele moralului sunt
între]inerea moralului „ Anima]i, motiva]i [i da]i sens scopurilor comune/de grup.
„ Aten]ie la urm`toarele semnale: lipsa spiritului de corp; puternice, ceea ce reprezint`
individual randamentul sc`zut; Insatisfac]ia particular` sau general`. din perspectiva psihologiei
„ Evita]i rutina prin pozitive c` ele pot coexista cu
realizarea acelora[i lucruri în problemele. Din acest motiv
Concluzii elementele moralului sunt
moralul poate fi o for]` special`
modalit`]i diferite. benefice pentru toat` lumea,
„ Analiza]i situa]iile din mai ele trebuie s` func]ioneze la fel când exist` provoc`ri.
Putem concluziona c` Una dintre cele mai
multe perspective. ca alte caracteristici benefice
„ Ave]i grij` de voi în[iv`
moralul [i componentele sale importante idei din psihologia
sunt benefice pentru grup [i pentru indivizi [i grupuri: ca
pentru a fi capabili s` ave]i grij` predictori ai rezultatelor pozitiv` este c` interven]iile pot
de ceilal]i. indivizi, în contexul în care accentua avantajele deja
rela]iile pozitive cu alte dezirabile, ca tampon împotriva
„ Dac` nimeni nu se uit` la existente, iar for]ele morale pot
persoane sunt o condi]ie stresului [i traumei [i ca valoare
voi, uita]i-v` voi în[iv` pentru a fi c`i eficiente de a rezolva
necesar` pentru bun`starea ad`ugat` a caracteristicilor care
v` face treaba bine. probleme individuale (Park,
individual`, iar o via]` psihic` sporesc impactul altor tr`s`turi
„ Acorda]i aten]ie Peterson, 1992). Cercet`torii
pozitive. Iat` câteva propuneri
cunoa[terii de sine prin s`n`toas` este sus]inut` de moralului din perspectiva
pentru viitoarele studii despre psihologiei pozitive vin cu o
analizarea propriilor reac]ii în contribu]ia membrilor la
moral în domeniul psihologiei ipotez` provocatoare de studiu,
diferite circumstan]e, comunitatea social` (Peterson,
militare române[ti. Studiile care conform c`reia orice interven]ie
recunoa[terea propriilor limite, 2006). Un grup pozitiv este
investigheaz` consecin]ele pentru a avea succes, trebuie
înv`]area din propriile gre[eli, unul cu una sau mai multe
moralului ar trebui s` cerceteze s` aib` la nivelul grupului,
dezvoltarea abilit`]ilor de componente ale moralului bun
autorelaxare – fizic` [i psihic`.
mai mult decât cauzele [i câteva componente ale
[i care permite dezvoltarea
consecin]ele moralului moralului (Mirvis & Berg, 1977).
tr`s`turilor pozitive - ca
militarilor afla]i în teatre de Ei sunt de p`rere c` probabil
Debriefing-ul [i validarea optimismul [i recuno[tin]a -
opera]ii militare interna]ionale. strategiile de schimbare
scutesc militarii de anxiet`]i [i care determin` bun`starea
În acest sens, apare pe lâng` organiza]ional` au efecte foarte
tensiuni. individual` (Park & Peterson,
nevoia realiz`rii unor bune în grupuri cu un nivel
Întâlnirea zilnic` cu 2003). Moralul [i
instrumente de m`surare a ridicat al încrederii, coeziunii [i
psihologul pentru a vorbi componentele sale sunt
moralului [i nevoia realiz`rii loialit`]ii (Bush & Kassam,
„despre orice...” chiar la o dezirabile [i totodat` valoroase
unui ghid de îndrumare a 2005), iar programele de
cea[c` de cafea, poate fi pentru c` anticipeaz`
liderilor în privin]a între]inerii recuperare ar putea s` aib` un
extrem de benefic` pentru consecin]ele pentru grup [i
moralului trupelor, ambele succes sc`zut, deoarece se
înt`rirea determinan]ilor membrii s`i: perseveren]a, adreseaz` unei popula]ii ]int`
adecvate situa]iilor specifice
pozitivi ai moralului [i curajul, rezisten]a [i succesul. cu un optimism sc`zut.
teatrelor de opera]ii militare
prevenirea simptomelor Moralul este de un ajutor interna]ionale.
specifice demoraliz`rii [i deosebit pentru individ [i grup Studiile ar trebui s` se
tulbur`rilor de stres. în timpul situa]iilor dificile. Dac` refere la componentele BIBLIOGRAFIE
moralului prin rezultatele
Abel M. (2003), Humor, stress
obiectivelor care conteaz`, cum and coping
Câteva recomand`ri utile comandan]ilor pentru sunt randamentul/performan]a, strategie,www.Authentichappiness.org;
între]inerea moralului individual al subordona]lori inova]ia, s`n`tatea fizic` [i Baker, W., Cross, R., Wooten,
„ Fi]i prietenos [i lipsit de prejudec`]i. psihic` etc., [i totodat`, s` M. (2003). Positive organizational
„ Cunoa[te]i unele detalii despre via]a personal` a subordona]ilor m`soare componentele network analysis and energizing
(numele sotiei, câ]i copii are, locul na[terii ...) [i acorda]i aten]ie relationships. (pg. 328–342);
moralului atât la nivel Baynes J.C., Morale (1967),
problemelor personale ale acestora. individual, cât [i la nivel de New York: Praeger; citat de BBC
„ Preocupata]i-v` de bun`starea lor, împ`rt`[i]i cu ei unele grup. Probabil c` ar fi utile în News (2007, 29 July);
momente proaste [i ar`ta]i-le încredere. m`surarea moralului la nivel de Bradshaw, D.M.(1995), Combat
„ Felicita]i-i/mul]umi]i-le pentru realiz`rile lor [i nu-i critica]i în fa]a grup, sociometria sau metodele Stress Casualties: A Commander’s
colegilor. Influence, Military Review nr. 4: 20-
de analiz` a re]elelor. De 24; http://web.ebscohost.com;
„ Forma]i echipe mixte de solda]i, din punctul de vedere al
exemplu Baker, Cross [i Britt, T.W., & Dickinson, J.M.
experien]ei acestora în misiuni.
„ Acorda]i aten]ie urm`toarelor situa]ii: solda]i f`r` experien]` [i
Wooten (2003) descriu diadele (2006), Morale during
din organiza]ii din punctul de militaryoperations: A positive
foarte tineri; solda]i cu probleme personale; solda]i necomunicativi, cu psychology approach. In T.W Britt,
o atitudine negativ` sau pesimi[ti; hipersensibilitate la criticism; vedere al participan]ilor dac` ei C.A.
nesupunerea la ordine sau neacordarea aten]iei la ceea ce spun simt energie sau extenuare Castro, & A.B. Adler (Eds.), Mind
superiorii. dup` interac]iunile fa]`-în-fa]`. in the military: Psychology and life in
Luate împreun`, ace[ti the armed forces (Vol. 1);

64 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 1- 4/2009