EXTRA INFO

Ingineria genetică (denumită şi tehnologia ADN-recombinant) reprezintă un ansamblu de metode şi tehnici prin care se
obţin organisme modificate genetic prin introducerea în ADN-ul unei specii a unor segmente de ADN (gene) de la alte
specii.

Biotehnologiile constau în aplicarea proceselor biologice în scopul obţinerii unor substanţe necesare în medicină şi în
industrie. Dezvoltarea ingineriei genetice şi a biotehnologiilor a devenit o posibilă odată cu dezvoltarea tehnicilor de
investigaţie din ştiinţele biologice.
Principalele etape în ingineria genetică sunt:
– obţinerea ADN-insert
– stabilirea unui vector de clonare
– obţinerea ADN-recombinant (ADN-rec)
– clonarea (multiplicarea) ADN-recombinant
– introducerea ADN-rec într-un organism-gazdă.
Molecula de ADN-insert reprezintă o moleculă care conţine gena sau genele de interes, însoţite sau nu de o genă marker.
Gene marker sunt genele utilizate pentru identificarea unui fragment de ADN. Ele determină de obicei caractere
fenotipice distincte sau rezistenţa la anumiţi factori de stres (antibiotice) etc.

Sinteza artificială a genei este utilizată în obţinerea, prin metodele biotehnologiei, a numeroase medicamente sau
substanţe biologic active: insulină, plasminogen, hormon de creştere uman, interferoni, eritropoietină, interleukine,
factorul antihemofilic ş.a. Una din metodele pentru obţinerea insulinei umane, utilizează ARN mesager (ARN-m),
sintetizat în celulele beta ale pancreasului endocrin (insulele Langerhans), din care este izolat şi purificat.

Insulina umană, utilizată în tratamentul diabetului zaharat, a fost descoperită în anul 1921, de către savantul român
Nicolae Paulescu (a denumit-o pancreina), urmat de canadienii F. Banting, J. Macleod şi Ch. Best.

Hormonul uman de creştere (somatotropina) este o proteină alcătuită din 191 de aminoacizi. În organism, acesta este
sintetizat în hipofiza anterioară, fiind esenţial pentru creşterea şi dezvoltarea normală a corpului uman. Gena pentru
somatotropină este introdusă în constituţia plasmidului pBR 322 de la Escherichia coli.

Interleukinele, sunt glicoproteine solubile, produse de diferite celule imune. Ele sunt mediatori chimici, fiind implicate
în stabilirea comunicării între celulele cu rol imunitar şi prezintă rol în tratamentul cancerului şi al disfuncţiilor
sistemului imunitar.