Centrul de Excelenţă în Horticultură și Tehnologii Agricole din Țaul

Apariția și dezvoltarea ingineriei

igienice, obținerea genelor.

Elaborat : Bodrug Iana

Gr:34-S
 Ingineria genică :

- Poate fi definită drept ansamblu de metode şi tehnici prin care este posibilă manipularea
materialului genetic la nivel celular şi molecular pentru a obține pe căi netradiționale
produşi utili omului şi genotipuri noi, având la bază tehnologia moleculelor recombinate
(hibride) de ADN. Astfel se obțin microorganisme, plante și animale reprogramate genetic,
în al căror genom sunt incluse gene străine, utile, exprimabile și transmisibile stabil la
descendenți.

Bazele tehnico-materiale ale ingineriei genice :

Datorită cercetărilor de genetică moleculară, a fost posibilă cunoaşterea structurii de
profunzime a unor gene şi genomuri, fapt ce a condus la elaborarea tehnologiei ADN-ului
recombinat şi la transferul de gene peste barierele de specie.

Tehnica recombinării genetice în vitro include trei etape principale:

1) extragerea sau sinteza chimică a ADN-ului din diferite specii;

2) construirea unei molecule hibride (recombinate) de ADN;

3) reintroducerea moleculei recombinate de ADN într-o celulă vie pentru reproducerea şi

expresia ei (fig. 1).

Fig 1. Etapele principale ale ingineriei genice.

2
Pe aceste metode se bazează hibridarea somatică la plante și animale, haploidia prin
androgeneză și ginogeneză experimentală, precum și clonarea, la fel ca și imunitatea
genetică cu privire la anumite virusuri și boli.Pentru transferul genelor de la unele
organisme la altele sunt utilizaţi vectorii (moleculele speciale de ADN ce transferă
informația genetică dintr-o celulă în alta) reprezentați prin plasmide, virusuri, liposomi, ADN
mitocondrial şi ADN cloroplastic.

Obţinerea moleculelor recombinate de ADN:

A) – metoda ligazică. B) – metoda terminală.

Un tip particular de vectori reprezintă liposomii, picături foarte mici de lipide produse
artificial, în care pot fi incluse gene, precum şi diferite medicamente, enzime etc. Genomul
mitocondriilor şi cloroplastelor este similar celui bacterian şi, ca urmare, se crede că el va
putea fi utilizat pentru transferul unor gene la organismele eucariote.

3
Conform „Regulilor despre molecule recombinate de ADN” celulele-gazdă trebuie să
satisfacă următoarele cerințe :

● capacitatea sporită de implicare în investigațiile ştiințifice;

● incapacitatea de sinteză a anvelopei protectoare în afara laboratorului;
● capacitatea lizării ADN-ului său în afara laboratorului;
● imposibilatate transferului informaŃiei ereditare altor organisme;
● imposibilitatea poluării mediului înconjurător în rezultatul transformării.

Protoplaștii:

Pot fi izolați din orice organ al plantei. Ei manifestă totipotență, având capacitatea să
regenereze plante întregi.

Avantaje ale utilizării protoplaștilor sunt:

● Utilizate în ameliorare;
● Inducerea de mutante;
● Transferul de gene sau cromozomi în protoplaști;
● Transferul de cloroplaste în protoplaști; Obținerea unor plante rezistente la viroze,
etc.

Clonarea organismelor :

Un ansamblu de procedee prin care se cultivă o singură celulă și se obține o colonie

de celule identice. În urma clonării rezultă clone (celule și organisme pure, identice,
ce provin dintr-un singur părinte).

La plante (care prezintă fenomenul de totipotență), clonarea se realizează prin

androgeneză și ginogeneză. La animale, se realizează transplantul de nuclei străini
în ovule la care s-au îndepărtat nuclei.

Metoda clonării prezintă avantajul că, de la un singur organism adult, se pot

obține copii perfect identice, din punct de vedere genetic, ale organismului donator

4
 Sinteza artificială a genelor.

Ulterior, s-au realizat sinteze artificiale de gene atât la procariote cât și la eucariote.
Astfel, s-au sintetizat artificial genele care intervin în producerea hemoglobinei la
iepure, ovalbuminei la găină, insulinei, hormonului de creștere, somatostatinei și
interferonului la om.Prin programare genetică se obțin substanțe antitumorale
eficiente în terapia cancerului.

Bibliografia :

BIOLOGIE, Manual pentru clasa a XII-a, Ioana Arniș, Claudia Neguț, Aurora Mihail;
Editura ALL EDUCATIONAL, București 2003.