Sunteți pe pagina 1din 5

Cuprins

Biotehnologii moleculare in industrie si medicina ..................................................................... 1 Evaluarea ............................................................................................................................ 1 Bibliografie......................................................................................................................... 1 TEME ..................................................................................................................................... 2 Cursul 1, 29 martie 2014 ........................................................................................................ 2

Biotehnologii moleculare in industrie si medicina

Evaluarea 50 % informaii curs verificare oral 50% legat de o tema de referat

Bibliografie ingineria genetica vegetala Elena Rakosy-Tican (Elena Rakosy-Tican. Inginerie genetic vegetal (Plant genetic engineering) note de curs, Casa Cartii de Stiinta ClujNapoca, 2005, ISBN 973-686-704-8 (242 pp.)) despre protoplasti hibridare somatica tehnologia ADN-ului recombinat tratat de biotehnologie vegetala Dorina Cachi Cozma (Cachi-Cosma D., Deliu C., Lenua Rakosy-Tican, Ardelean A. Tratat de Biotehnologie Vegetala (Plant Biotechnology). Vol. 1. Ed. Dacia, ClujNapoca, 2004, 433 pp. citari 5 (sursa internet)) micropropagarea metabolitii secundari de origine secundara obtinuti in culturi submerse faza de laborator obtinerea la scara industriala tipuri de bioreactoare aplicatii

TEME
1. Biotehnologia producerii alcaloizilor de tipul morfina-codeina-tebaina la specii vegetale din fam papaveraceae; 2. Biotehnologia producerii alcaloizilor tropanici (scopolamina si hiosciamina) la specii vegetale din familia Solanaceae; 3. Producerea biotehnologica a compusilor antitumorali camtothecina (camtoteca ); 4. Producerea biotehnologica a compusilor antitumorali podophylotoxina (Podofilum peltatum si podofilum hexandrum); 5. Producerea biotehnologica a compusilor antitumorali vincristina si vinplastina (Cataranthus roseus- brobonocul de Madagascar ); 6. Producerea biotehnologica a compusilor antitumorali poliamine (); 7. Producerea biotehnologica a compusilor antitumorali taxolul (); 8. Producerea biotehnologica a terpenelor la Ginkgo Biloba (); 9. Producerea biotehnologica a anticorpilor cu ajutorul plantelor (5 aprilie 2014); 10. Producerea biotehnologica a artimisininei (Artemisia annua in tratarea malariei); 11. Producerea biotehnologica a compusului antimalaric chininei (); 12. Aplicaii ale biotehnologiei in industria alimentara (modificarea comp unor plante prin transgeneza modif continutului in vitamine , a spectrului AA); 13. Aplicaii ale biotehnologiei in industria chimica (obtinerea de insecticide- nicotina , piretrina); 14. Producerea substanelor antivirale de origine vegetal prin metode biotehnologice (in special mpotriva virusului HIV);

Cursul 1, 29 martie 2014- protoplasti


Metabolitii secundari joi protoplasti , hibridare som si tehn ADN recomb vineri

Tehnologiile se aplica la nivelul : organe tesuturi (meristeme) celule protoplasti micropropagare plante regenerate celulele biomasa otinerea biotehnologica a metab secundari protoplasti (celule fara perete celular ) folositi in ingineria genetica obtinerea de noi genotipuri

totipotena regenerarea plantelor

Micro propagarea
Micro propagarea sau micro multiplicarea vegetativ reprezint o aplicaie practic a culturilor de celule esuturi i organe vegetale (culturi in vitro), pe care se bazeaz biotehnologia vegetala . Micro propagarea presupune cultivarea oricrui explant (parte din plant) pe un mediu nutritiv artificial, n condiii aseptice, pe termen nelimitat. Aceast aplicaie practic are la baz capacitatea oricrei celule (somatic sau gametic) de a reface ntregul organism; cu alte cuvinte totipotena. Totipotena celular st la baza regenerrii in vitro astfel nct putem spune ca micro propagarea este o metod neconvenional de nmulire vegetativ sau nmulire apomictic (asexuat). Ceea ce este caracteristic micro propagrii este faptul c sunt cultivate explante mici provenind din organele vegetative sau reproductoare ale plantei. Ciclul de dezvoltare in vitro se bazeaz pe dou procese fundamentale: dediferenierea celular i rediferenierea celular. Dediferenierea celular este procesul prin care celulele specializate ale oricrui explant, chiar i a acelui cu un nalt grad de specializare, i pierd aceast specializare i revin la stadiul embrionar/ meristematic. Formaiunea rezultat n urma dedifereierii explantului se numete calus . Calusul este o formaiune multicelular heterogen care se caracterizeaz prin diviziuni mitotice intense i cu un caracter haotic, lipsit de organizare. Rediferenierea celular este procesul prin care celulele calusului capt o nou specializare i se orienteaz spre noi programe morfogenetice. Regenerarea in vitro se bazeaz pe dou programe morfogenetice. Un program mai simplu, ce const n organogenez, planta ntreag dezvoltndu-se printr-o succesiune de etape rizogeneza i caulogeneza. Cel de-al doilea program este embriogeneza somatic. Att organogeneza ct i embriogeneza somatic se pot desfura direct la nivelul oricrui explant cultivat in vitro dar i indirect atunci cnd se dezvolt mai nti calusul. Organogeneza presupune dezvoltarea structurilor organizate monopolare (rdcini sau lstari), la originea lor stau primordiile radiculare sau caulinare de la nivelul explantului (n cazul organogenezei directe) sau de la nivelul meristemoizilor, n cazul organogenezei indirecte. Embriogeneza somatic este un proces mult mai complex care presupune dezvoltarea structurilor bipolare ntr-o succesiune de etape: etapa globular ,cordiform, torpedo i cotiledonar. Embriogeneza somatic este un proces desfurat in vitro dup acelai mecanism ca i embriogeneza zigotic. Singura diferen este originea embrionului care se poate dezvolta din orice celul somatic cultivat in vitro. Un caz particular al embriogenezei est e dezvoltarea embrionului din celule haploide cultivate separat, respectiv microspori i ovule. n cazul cultivrii microsporilor procesul de dezvoltare a embrionilor se numete androgenez experimental iar plantele generate sunt haploide. n cazul cultivrii ovulelor procesul se numete ginogenez experimental i se obin de asemenea plante haploide. Factorii de mediu implicai n derularea programelor morfogenetice in vitro sunt de dou categorii. O prim categorie se refer la genotipul plantei donatoare de explant, vrsta i starea fiziologic a plantei, aceti factori sunt considerai factori interni iar a doua categorie

sunt factorii externi de natura chimic i fizic. In cazul factorilor de natur chimic, compoziia mediului nutritiv are un rol decisiv n creterea i dezvoltarea culturilor. mediile nutritive sunt medii complexe care conin ap, sruri minerale, o surs de carbon organic (sucroza sau zaharoza) vitamine i fitohormoni sau regulatori de cretere. pH-ul mediilor nutritive este cuprins ntre 5,5 i 5,8. n funcie de prezena sau absena agarului , mediile de cultur pot fi : solide i lichide . Mediile de cultur solide sunt utilizate n special n culturile de suprafa sau numite i culturi statice (culturile de calus), mediile lichide sunt utilizate pentru iniierea culturilor submerse sau culturi dinamice. Exemplu ar fi suspensiile celulare. Fitohormonii sau regulatorii de cretere reprezint componenta chimic esenial n procesul inductiv al regenerrii in vitro. Fitohormonii sunt compui organici de natur endogen sau exogen care n concentraii foarte mici stimuleaz creterea i dezvoltarea plantelor. Exista trei categorii mari de fitohormoni care stimuleaz creterea: auxinele, citokininele i giberelinele . Dintre acestea , auxinele si citokininele sunt cele mai importante n declanarea regenerrii in vitro. Dintre auxinele naturale amintim acidul indolil acetic (AIA) iar dintre cele sintetice amintim acidul naftalenacetic (ANA) i acidul 2,4- D (acidul 2,4, diclorfenoxiacetic) n cazul citokininelor naturale avem zeatina iar ca citokinine sintetice amintim kinetina (K) i benzilaminopurina (BAP). Combinaia ntre o auxin i o citokinin se numete balan hormonal. Utilizarea unei balane hormonale cu un exces de auxin fa de citokinin stimuleaz rizogeneza n timp ce o balan hormonal cu un exces de citokinin fa ce auxin stimuleaz caulogeneza. Din categoria factoriilor externi un rol important l au temperatura precum i fotoperioada care asigur dezvoltarea culturilor . Temperatura optim de cretere a culturilor este de 23- 24 grade celsius iar fotoperioada este de regula 12h lumin cu 12 h ntuneric.

Avantajele micro propagrii Metoda nmulirii vegetative in vitro prezint o serie de avantaje si anume : nmulirea rapid ntr-un spaiu limitat i obinerea unui numr mare de plante; conservarea unor genotipuri valoroase prin tehnica clonrii care se efectueaz fie din culturi monocelulare fie din esuturi meristematice (prin clonare nelegem obinerea unor numr mare de copii conforme cu planta donatoare); obinerea de plante sntoase i viguroase bazate pe cultivarea meristemelor . Se obin aa numitele plante ` libere de viroz`.

Cursul 2

3 aprilie 2014