REGNUL MONERA

1. Caractere generale
- organisme procariote unicelulare - perete celular cu mureină, membrană, citoplasmă vâscoasă,
nucleoid (o moleculă de ADN bicatenar, circular, necomplexat cu proteine histonice, nu este delimitat
prin membrană de restul citoplasmei), ribozomi, mezozomi, tilacoide, plasmide, organite de mişcare
- pot fi solitare sau coloniale, libere sau parazite în corpul plantelor, animalelor, omului
- dimensiuni microscopice de ordinul micronilor
- formele celulare: coci (sfere), bacili (bastonaşe), spirili (spirale), vibrioni (virgule)

2. Mediu de viaţă
- trăiesc în toate mediile de viaţă: sol, apă dulce/sărată, aer, pe organisme, în interiorul altor organisme,
în ape termale, în gheţari etc.

3. Nutriţie
A. Autotrofă prin fotosinteză (bacteriile care au tilacoide cu pigmenţi asimilatori) sau prin
chimiosinteză (bacterii sulfuroase, nitrificatoare, metonogene)
B. Heterotrofă saprofită (se hrănesc cu substanţe organice din resturi vegetale şi animale) sau parazită
(se hrănesc cu substanţe organice din corpul gazdelor vii pe care le parazitează)

4. Respiraţie
- aerobă - folosesc oxigenul, anaerobă - în absenţa oxigenului

5. Înmulţire
- prin diviziune directă - sciziparitate; în condiţii nefavorabile se închistează

6. Importaţa bacteriilor - diversitatea ecologică

A. Bacterii de putrefacţie - sunt saprofite, au rol în circuitul materiei în natură deoarece asigură
descompunerea resturilor vegetale şi animale, eliberând elementele chimice care vor fi folosite de
plante în procesul de fotosinteză
B. Bacterii fermentative: alcoolice - transformă zaharurile în alcool, lactice - determină fermentaţia
lactică transformând glucoza în acid lactic (obţinerea unor produse lactate, murături, nuteţuri murate),
acetice - transformă alcoolul etilic în acid acetic (producerea oţetului)
C. Bacterii simbionte cu alte specii: bacterii simbionte cu rădăcinile plantelor leguminoase - nodozităţi
(fixează în sol azotul atmosferic), bacterii simbionte în tubul digestiv al animalelor şi omului ajutând la
digestie
D. Bacterii parazite - produc boli numite bacterioze: tuberculoza, lepra, sifilisul, dizenteria, holera,
tifosul, tetanosul, meningita, pneumonia bacteriană, difteria

7. Clasificare
A. Arhebacterii - cele mai vechi forme de viaţă; se află în medii extreme; multe produc metan
B. Eubacterii - bacterii adevărate; Vibrio cholerae, Escherichia coli
C. Cianobacterii (alge albastre-verzi) - Nostoc commune (cleiul pământului)