.ra.r pe lingri conccptul(lc boaliru tebui sir ne o!upim !i de conceptul ,\cuzelecrrdirce din sindronrulDa Costa.

,\cuzelecrrdirce din sindronrulDa Costa.fiind nrai trrultde nrruil Ps'l'trt'

(k lntrr!. l'crur ci datofiti neliniarithtilor dintre Drodificldle bioloeice !i .urt n,Jr D!rtirrarxve dec0r.ele din borlJ coror)3frrn'
r[Irilcsr]irile k)r clidce. conceptul de boaln nu se sDprapunecompiet peste D.:'.;.'. tp'. deosebitede ceilal(r'pe'iJlir'; N4Frrehuic'i rrl-r '
b()l
.( ceplul de boln:rv. DacI pot str exilte tulbufiri molecul.re !i chial tul conc€ptie ult mai cuprinzntoaredespre sdndtate.desprc boali li dcprc'.
."'l i,i *fi,"* lui de clinician, MF trebuie si cunoasci aspectele clini''
ltrtri oritanice, ata cum ar fi nrodifictuile degenerativecaracte stice bolii
Alzhcillref, c e str nu se manifesteclinic, atunci este evident cd noliunea de ale bolii, ilr in calitatealui de nedic al comunitlfii, el trebxie.sn luno'$il
\ub r"'l
lx)rlii nu se suprupuDeperfect peste cea de bolnav. Conceptul de bolniv nu , oe.rile \o(i:lle rle bolii Adicd el Lebure 'a cunoJ{i borlr
estc lcSrt ltit de tulburdrile biologice al bolii, care pot sd fie prezenle. cat :rle. Jl erdpelorde debut rl mecJni'melo' dc rfr' I
J'o*'ele {le, d"r rrrri
,)rri .les de marrifestnile lor clinice, de ceea ce s;nne bolnavul in leeituri .lJ la starea de sinitate la starea d€ boah, in care sinitatea nu nrar e\l(
.(' strrea snnntnli sale. Se poate intlmplr ca un bolnav si aibi un cincer este incd bine constituitn in cate stllrea-de borl'
depljnr. daf nici boala nu 9;
(l(
(le prostatl c.ue si nu'l derdnjezefoarre tare 5i si se plingi de o lon)bo- poit" fi foart ulor confundattrcu starcade sinitate Pentru ctr MF esrc
\cirtici care il inmbilizeazdla pat. obl'ei prin,ul cure rine in contdcrcu rce\le erJpe in cae l{r nui .prrr"l
crnJ borr'r"tl
Conceptul de bolnav prcsupune icceptrrea bolij de ciie bolna!. 9i i... ..1.' i" 'en ul p,ere'rifiisJu ince'rrr;rie\olulier bolrlor
.eirrld .pecirli)ri.lenonrenele lo'r deiJ r':rnlJle lr\uafe' D' r"
I,rcicnrul se \'.r considereabolnav atunci cand boal.' ii infiuenleazn,intr un .'iunre lJ "u 'n
lel sru irllul, vialr. Card boala ii produce o durerr, ii feduce capacitaleade qi * *"i ptt aplica declt cel mult ni*e nlsui de profilaxie secu'r{lirrrL
'"
,,ritc e, ii sc.tde capacitateade eforl !i a$a nai deparre. ,si teqjdi.
Acceptareabolii ii nodificn conporlanrentul bolDllului. Acesta se va
rrlrrge total rau p.r4ial. d;n activitate,se \,a prczenlala rlredic. se \a nenaja
rrii l\)ult. Pe scult el va jnla in rolul de bolnav lsi se \d comportaca un

De aceea.J. C lan Es vorbelte de rolul de bolna\. de modul in care 4.2. TRECEREADE LA STAREAOE SANATATE
lFtll,, .fecteazi posibililtlile indjvidulu; de n qi indephrj folurile sale. precunr LA STAREADE BOALA
,\i dc , odul nr c e bola ij induce acest rcI.
De rceea l\4F nebuie si se ocupe nu numai de boali. ci ti de bohav.
tlc nxxlul in care el i\si joacn rolul de boln:rr. de nodul in care rolul de MF ca nranof al (rece de la - MecanlsmeLede reglare cibernet@
bolna! \e nnpaci cu Lolul de so1.de pitinte. de funclionaf. de nredic qi tqr M6ansmde de f€edback
Mol.,riille de rrecere de la Me€nismu de l€edbefore
ll. Aspcctclc socialc al€ bolii, Pe lansi aspectelebiologice, boala
r s l o r . r al l r a l i a b o 'o . Mecanismelede reglare prn itegraft)
nrri rfe !i nilre aspectepsihologjce Si sociale. Boala ii afecteazi, inu un fel Mo.lrllalLle de at€clare a me€nsmeror oe M e € n sm e l e d e r e g l a r ea sch i m b l r k, I'
\ru rltul, posibilitiEle tudividului de a-tj indeplini roluile sale sociale. Pe
(ie rtlti pttrIe.din punct de vederes@ial. de multe orj, bolnxlul este un indivjd {', nc'p.l.l. prdes. LmPl€le
(rre nu porte sii munceascl. care sti la pat lsi prnnelte un nnu it ajutof - Neasgufarea nevonor
M(a-rnsrx,l{i d. regare pnn Fogramar€
Ailici bolnarul are un anunite statutseial. De aceeade nntlteori indi\idul M(ri's"tril{i gerer..
Rolu nlorn'ale nr Palologa omana
rstc tcntrt si sc consider'e bolnavpentrua \e bucur.rde stalululde bolDr\. i j. (l{) ,n sus.enl,h,ilrle
niparlecliu.ie cb€.nelie ale orga[sin '
t,enrrur se eschivr de obliagaliilesocirlc f, rcntru a bereficiade Lrjutoul
pc c c socieiatelil acorddbohavilor. C.operarea tr'€c.r strrgrorpabli.nre
In rclivitlter lui de fiecde zi, MF \ine iD conrrcrrrir cu ounr.nr bol
rir!i..it ,\i co ornrenir:lnitofi. De Drulleori irsi"t.ru csrc chir rr,-tl({e !.\oi \\.", , 1 , , , ! r , t ' lr r r p, cr r r r li d. l. r r 'r : r r r < lr r r 'r l' r r r 'dr ' NI l"'r .
(le.\riut cir sunl ci dc sin:rtotisau de bolnr'\i Penl,u.ii r\israr i ,' l . , r r 'r I l, / "1'lr ii lor . l. u , l c r ( 'l( r r 'r r lt {
' ,,.,, ( lc I n st r r ( x ( l(
s..olrsi(lcri srin:iro,ri. de1i.ei sunt in re!lilrle lnlnatt.,t.ir curr \. irrirrpl;i | | | || r ' Ir| .| \ | | r L l( , , ( u ill. ( u! iDr c. cl eslc r r r ir r lor ult r ec'r ii l( t
rr l,r/.l. prcclirri.erlc unor boli, cnnt ar fi hipt|tot'iunr',rnrr.r,,l,i.,,rrr.\'l( ...i r!i r.,r . 1, , . . r . r r . , t l( hor lr i.
Il )/n .c i||n. . lUl- ( iil|l) tl U | | i .| l c l c | l .(U | l l c \i \| :i t), , , , , r 11. , ) r i.t ) r ( r . r ) ( ir . p: ulll r lun( i 'ilnr ik) . \ i sc Pr clnl: i lx ! n r r ! ir 'r 'r 'r
,,,.,, I n, l, , . r r i , ha, r l .,trr1 i n r(rl ,ri k . r,' ., c u ,,, sr i " rr,,,pl ,r a' , ,' l ,1.,r1., Ill. ( u , , \ r r l. r ir r ll . '( ur I , . u ( ) l! 'ir li ( r ( 'ni'r i sr u 'hir r 'r r {) 'r r li'r r ( : l
' n\r,' /..
I'i tru rr l, r r , \ , r r r r r Irrl l n rri ti l ( q ,rrrrr,)' (r,,k . i ,r (.' rc l !)l ri .t\ul \,,1.,.,.1i .rl . ,,,1rLf.i ) r . , , . \ r l( r ( r , r v nr r ir r r l'lI r lir r r r cler r r r e ( l( \ lul r k lr "! 'r r l r 11r t r '( (
( lt r r r t nnr r ! 11 l
\,i ,.,r., 1. , , . Lr ic , , ir (,,Iri rrr,.\1 .,,r.,t (l ( i ,.,\,1 ( 1,,,,,,, J,,,,.,I' l ),,,,,.1\' ,1(,. .i " 1r.,t', , 'o . \ l( , , , , lr r r c. t : r r gr l r r l. r t ii l\ 'r r lr r r l( n( l( r r r r il. 'i. '
s. ci't\titl cu ajutotxl r)recanisDrelor de re8l.Ie. in fiec.tle n)onrent.Dd, ea
sc !\i po,rrc piefde ntunci card sturlcturasau functioDar€a de ('' l{\incrrts bolilor in froqie dr timptrl ntcsir lro'$dlui dc rrNe'e
rc8larc sau de.ptuare, au fost tDlbufate de factorii patogeni, 'rccanisnlelor
lucru care se ie sinitale Ia s(ae{ dc boali
irtir)rplil, din nefericire. destul de i€cveDr. De aceea, MF este, in fiecarr
ccr cn n c
r!(n en(, rtldlorul lrecedi de la surca de sinitate la sttueade boali. Si penEu
ir pureir preveni sau tata imbolndvirea sunen;ti, MF d trebui sn sesizezela hil'erlensiunea.nerialil
rr(,r)entul opoftun incep€reaacestuiprcces Si sI descopercce mecanisD)ede
rcgluc au fost inrplicate.
L Modalifilil€ de lrecare de la starea dc sinitatc la slarca
dc boall. Trccere; d€ la starea d€ strnitate Ia star€a de boald se Doare face
rrrri rcpedesau nrJi incet. pr;n afectare!,Fucturii. sru pnn a-fecraeatunclionaii
tDccrnisnelor de re8larc, uneori printr o sinptomatologie evidentn, alte ori
p'intf o siDrptomatolo8ie nlai pulin evidenti. De aceeaMF trebuie sd cunoa-sci
loate aceste modalittrli pentru a le putea sesiza !i influenla la nonren0rl oportun
{r bel .1.2.1).
a catorva d€ce|r
I-.ABEL4 2 ] Isioria naturali a aterosclerczeise desfisoarn de-a lungul
in care o settc
i:u i'."p., aupa unii autori, incd din perioada intrauteini'
ra deburr l'orlr
ltodafirnlilc de lrecrc dc la slarM d. sin;tsrc h rl.re, de bosli I'i,."".-? r".i.' I ae ri.c por p'egadreienulgenelicpe clre
fanrili:rlI ln decacrd
ForN .L debur Dupi n0rrerePoaterpare o hipe'colesrerclenrie ' 'r'"r''
.r. '',"rr ,1i racroride d'c. 3la currr3' I funr'rtulli alcoolul ll
"0,'t Jn'i""'
,;:.";;1;; -t ;i;,;. iucro,ii de rit se inmurtesc Ap'r' slte"uih
crre rccentue3/I lulbur' le dnlerr"rr'
(cDrionJIele. 'edenrrri.nrulobezitdrea.
\r',Nttel rprr prirrrele de boalA lfig l l l)
'.,"tl"sli.t "b{^,'r" 'enrne
cadioparie ischen'ici
dneioPatieoblite.nnl,l
1.1. Modalitdlile de debut in funclie de r;nrpul necesar penuu tulburr cerebrova!(,|in'
t'p ilia bolii, se poate vofti de boli supmacute.care debuleazi foa(e rapid.
in c:lteva Drinute, ata cunl se intanrpli nr cazul gocului anafilactic, in care PleC'
fenonrenelepatologicese pot instalain cateva nrinute.De obicei. nrsd. apariti.r
bolii se face ceva nrai lent, in caEva orc. s.ru zile, ata cunr se intiimph in
bolile acute. O g[!tit5 acutd se iDstaleaz,in citeva orc, jar o pieloneflitl'l
rcutl in citeva zile. De Drulte oi, insl, trecereade la starea de sinitate la
strfer de boali se poate face nult mai lenl, sau chiar foarre lent. a:;a cum anticonceplbnale
se irltenrpli nr cazul hipefie siunii arleiale !i r] al€rosclerozeiDin acet punct
(lc vedere bolile:'r putea fi in)ptulite in boli carc debureaz, rcur. supr.acut
lsi croDic(label .1.1.2).
Pe dc altl paie 5i conrplicaliilebolilor cronice por debur.rxcut, itr
c!o L u L i /l N r r r r l {"
cuD) se itninnpll ir cazul nreningiteiurlieDe.suprlncui,a!s:rcunr se irrlirr|- , - '/
_ l \L {tr ' r r xr r i L l I r l .r o vl L r ) 1 tr n r 'f|[ n r ci r l i r 'o l i l i i 'i e !i
lr . ri\nrl nr.cf sll nfxrl frirrr0l' s'nrt d' hiirl'
plI in crzul innuctuluin,icardic. rl cn,bolieipulrron0c. sru I'l h.")ofreici "'u" I'l',u 'rLrlrtrrr
(iiScsli!e supefiorre,sau cronic. nta cutrr se int:inrpll nr.rrul r).uropitici
(linholi(c,\.rLrll endaneileiobliie'turre.
|\ l'h,'hllit;\ih tu qlilr(rr k\'unis ?h)r l( r??fur.'.Mc. is't)rl'
l2 Itu)ria nuturald a boli/or Fn'carcborlil rrc o i.trrr. .r ci, r.fl r' . t l. . xt . ( lcf inr lc sllnlhlei organisnrului. rr! o snuclLrril \i o nl|xlr(
nrxi s.urtil sru nrr; lun8I. ln ozul U)likn croni... (1..tr',, trr(',!1,1 ,i. ' 1.
, i r r, r.r r\ r i. . l lt r r i l, ( lon p'r loScn' pol r li ( lr sirr k lur r
(l.but li)xrtchrt)FI.sc po:rlc!(nbi (1. o !(i.rilr.'rrtist,ri. r,rtur,rlll
r rc..t,,rlIli lI ( ir lul r r r r r r r il, r ccr cbr r lc c . ll. ( 1. r r 711. . r r t r r l
| rrt.,,.. ir , r t r t t r \ . ir r r , - r r r r l)nr

t,rl
I lr1

ln
rlc corrrirnrlllai unor mecimisn)ede re8lare. putelrd deternina aparilia unei
hipcretnsiuDiare,iale secundare.Alii factoi patoSenipor afecta functionarea cstc inscris prosramul de funclionare al viitorului orgarisnl. $i dacl p|ogr.r
nrec.Irisnrelorde reglare,aqa cunl s€ intampli in cazul hiDerensiurii arte,iale Inul este tulburut. atunci nici mecanismelede re8larc nu vor mai puteu li,rf
csenli:rle.in c e erte afecrn(i mai ale: tunifionarer nrecani"nrelorde regtare lionr nornral. Pentru cn, orgmismul uman este un sistem $i ca orice sisic,,,.
n tensiunii anedale- Datoritl faptului cI in sistenele biotogice functia este el are o sEucturtrqi un progran, chiar dacn in sistenrclebiologice progt'arrrl
indisolubil legatn de structur[, toii factorii patogeni afeckazi de fapt, atat este indisolubil l€8at de structurtr.Structuraeste partea stabild. par1e4nrirk
funclia cat $i sEuctura, chiar dacl afecrareastructurii se produce l; nivet ri"h. pai€a solidd, panea tare a sistenrului,ti de aceea,ea se mai nunrc!\r.
hadwrre. Progranruleste, dimpotrivd, partea variabill, partea nroale a sistc
2" Chsificaroa mecanismelor de reglare car€ pol fi afec- 'rului
denumiti software, care indica rnodul in care trebuie sd funclionc^'
la|t d€ factorii pal,ogeni. Chiar daca ar purea avea un oareqre caracrer structura p€nru a-$i putea atinSe scopul propus.
mecanicist ti r€duclionist, c€l pulin din punct de vedere didactic, mecanis_ Prograrnulorgani.muluiuman. sau. mai preci'. cea mai mue p.'rt, ,
nrele, sau nrijloacel€ de rcglare de car€ depinde slndrareaorganismutui. ar progranrului 9i anume programul mo$tenit, se gise$te in genom. Dup, xcc\l
putea fi clasificate in mecanisnrede rcElare pdn pro8ranare, ala cum sunr proslam se const&iesc toate stuctudle gi toate moleculele ol€anisnlului.
nrecanisrnelegenetice, mecanismede supravegherea strucrurilor proprii ala De multe ori, insd. acest prceian este tulburat. ata cunr se intinrfl:i
cun sunt mecanismeleimunitare, mecanisnlede reAlare Drin corectar€aero, in bolile genetice,cd€ pot fi determinatede xnonrrl;i crcmozonrialeslu d.
rlor. Jlr (un' \unr n,ecanisnrele de feedbacl. l. re3lde prin prc- tLrlbuMri moleculare.
venirea erodlor, ala curn sunt mecarismelede",..r"i,n,.
feedbefore, a.- *- 3.1. Anomoliile cromosotuiale. Bolile cromozomiale Dot fi derr'l
81areprin intearare, ala cum sunt redundanla,cuplirile, inunluirite,
-*""i"-1, rctetete, nrinrrede modifrciriule numiruluide cromozonis.rude modificdrirle.rr'r,
conpenstuile sau substituirile9i nrecanismede asigur.are a nevoilor tundamen_ turii cfomozomilor.
tale ale organisnrului, la car€ vor putea fi adiugare !i imperfe.tiunile ciber- -r.1.1. Anonraliile nunBrice. Anomal;ile nunerice ale cronrozomilor p()l
netice ale orSanismuluiunlan (tabet,1.2.3). fi nrplqite in anornalii autosonraleqi anomalii legate de cromozonii scxt
'IABEL4 2 3 rli
.t.1.1.1. Anotndliile autosonale. Dintre a.nomaliile autosarale se r)o1
Clsificerq principalelor mcunjsbe tmpliote in lrac@ de In sr.rc! de sitritatc cnuDrer:rsindromul Down sau trisomia cfomozomului 21 acalacterizatorir
la strM dc boeli
rctrrdtre mintali, anonlalii cardiace $j hipotonie), sindronrul Patan sau tiiso
rria cromozonrului 13 (caracteiizatde rctddar€ nrintali $i micrc oturinric), ti
(nNruiea srruc'urilorprorJrii \ind'oruul Eds.lrd sau trisomi:r cromozo ului 18 (cJact€dzat si el de relu
prcg0n.rea funcliiloi
.r.1.1.2. Anontaliile legate de crontosonii sexuali. Cele mai frccvcnrc
nromtorzeu sLrrctunlorI'.otni
,rootnnli; l€8ate de cfomozonlii sexuali sunt sindromul Tumel
eliminrea rtiucrurilorsrrdine nri.' cronrozornului X, in care femeia nu are decat un singur croDozoDr X,
peslrma homeosluici rlu dinrpotlivll, tLisomia sau polisonia cronozonului X, in care feneia arc
nci sru chiar nrai mulli cromozomi X. La bnrbali se c\rnoalte sindronDl
Kli"cfrlter nr c € blbrtul are doi cronrozonri X $ un cronrozonl Y, dar ,si
solidrizde. elencnrelor \iodronrul cfonrozoruului Y dublu. in care birbatDl xfe uD cfomozonr X ri
(loi (ro n,&rri Y. Aplolpe toat€ acesiesiDdroamesunt iDtov5rtrqitede retrr
conlrclulschinrburilor cu nrdiul Jrrc rrintrlil ..i rh tulburiri rerurle.
.r i I ,qe4rlldl r!1! ljru! lurlgr Tulburilile privind struc
o l ' !rn rl rc a .tl o n u rri tr
n',n ('o"tr,/t',,rilq pot fi prciuse de o tanslocalie,de o delelie,o inve'siun(
N . rA tN lrtu r liJn ilcto r c\nha supfusolcillrilu
!|l' (1. o {lul)licn(ic. ('clc nlai cunorcutesuDtIeucenria cronic:lgranulocitrfil.
t ! ' lr uc i s uh$lic it llr il, t r (l( lrnn\l({rlii c''ot|rozonrului
ll, sindroDrt!lc'i du chrl pfodt|t {1.
trrrlo\i
rl.lc('.' 1,.'rl',rlIr hri$rlui scu|l al crorroT.orrrului
5. crrxcrcrizrldc nhpoicr.
I Aloctxrca nrocarismok)rde rcglarc prin progronr|rrc. Mc rrnr,rll fr (, ."1on'r'lrcr' l:rinselui cr're (iclefnrir)Itiptrlul cirraclclisticrl
r;IriNrrlc,l( . pri'r pr)SrrDIUesuDrrcprr/'Cnl!rc (jc nrcc{Ii\rrtc Bc crr(c
'ctl p(
lilc $ \iru(.arjl \)
r),i'''ul kx l[Drru cI (tc clc d.pitr(lc *rrucru,",,i rn.t,. li tatiiti lrt niycl n,'lanlur. lirlbUrifuil.
'r(,lc(ulx''.
rrn ti
rrr{!',,.rr. ir t"'lrf.rr, ('

l,tl
 .r 2 /. 'Iulburtuile monoqenice.TulburtuileDronogenice pot fi t ele a) do- ( elda $tmpl. dc boli det.rdinatc de factorii gcne$ci' dt
tu((orii d' uc(lh ll n'i\l('
sexuali gcndici la'roril dc N'(ln'
,,riniinre,b) recesive !i c) legate de cromozomi d . l cn r i m te .l . .ol.bo.ar@ dlDtrc f{.torii i
3.2.l.l. 'I ulbuiirilz t ogenice (lotnh xe. Din!€ tulbur'fi]e dominante Mediu
.-iedc:!
pulenr lnrinti: achondroplaia,coreeaHuntington,sindronul Marfan' sindrcmul
itotor, boala willebland, neurofibromatoza,boala Poljchisticn a rinichiului, Hipe.tensiundineri.li
sind'omul rctor !i hiperlipoproteinemiade tip II
putenr enumera
-1.2.1.2.l'ulburilrile recesile. D;nte tulburirile r€c€sive
albinismul. fibroza cistictr,sindromul Fanconi, boala Gaucher,fenilacetonuria,
borla Tay S:rchr.borla Wilson ti belatJlatenria
3.2.1.-t. !'ulburdtile n()nogeniSelegate dc cranklsonii sexuali lar din' Ul.crul g.suqluodenll Droeuii
tre tulbudrile Donogenice tegate de cromozomii sexuali putent rcnrarca:dis-
t,ofia musculafi Duchene, deficienla de Slucozo 6 fosfat debjdroge'raze'he
,rofilia A. siidromul Hunter, diabetul insipid nefrogen, $i sindromul Menkes
in nrarea nraiodtatea bolilor geDeticemonogenicesau legate de anoma- { ' / Genelede suscepdbilirdte Dupi (unr "e )tre (rerlereJ rr or'r/r
liile cromozoNille. nu se poate vorbi. de fapt, de trecereade la starea de de doui ileSori; de Fene Pe de o Pdrle '1
'... ".lul",a-...r".onr'ol"t,: care toc$r' penr"l
sinitafe la starea de boald. in m €a najoritate a acestor cazuri' copilul se na{te *cnele carc stimuleazi cre$erea gi.diviziunea celulelor li gene onc('
i,r i'rt..'in itt acest fel in patogenii cancerului, au fost denumite
bolnav sau boala apre foarte rcPededuptr n{tere.
i; d,t. !l'i pJrre de crrre inhibj <te'tct"
De aceea, in aceste cazuri, medicul este n)ai nluh nurtorul nd:teni 1," oi.,**.s.".. senele
""".:. denurrriri supre\o e Col'bot''tc'
unui copil cu o tulburue a prcgran)uluiSenetic,decat nldrto(il trece i de la il .r"i.'i"rl1',.el,r'rir ri care ou fosr !ene
'l|rrrre crelr'trt '\l
st.nea de stuitate Ia stareade boalr. Penfii ctr, in acesteboli stuctur? siste cele d.ul c"reSoriide Senea'igtxi un conrrol norn)alul
genelor oncoFene lJu inhib'uea tenelo' vrl'r'
lrului este atet de afectatd,incat acea-itanu mai Poate deslaiuta Procesele rlririunri celulae. Srilnrularea
Je rej:lJre de c-re depirrdesturdtnte:rof8ini.nrului \.t.decjt|e.nunu!f'.ctorjide|i\c'poaledUce|Jxp3r|1'd
I;P r'
-3.].
Iulhurarilc puligenice. Dr,. e\i.u \i boli p lial ser)etice.alu in c.rzulcrn,o!lui pulnron '-ru descri' ;enele oncosenede
oncogene.rJs Inrrr'
cum sunt bolile poligenice, nt car€ sllctuta nu este chitu atit de Jectati ln nrr.. r'.rf,rif \r Jlele Proteinele\inletil:rlede tertele :l
de de/\orr'rr"
aceste cazui, individu! se nalte slnitos, sau aparent s{nltos, $ boala nu rc.u:l cu proreineleC cajt reJli/eazi lrJnsduclid'enmalelor (ferrcr"l
."i"i"' ci.,"t. nrlc sinterizerzl)i ele proteine cJre uccelereJzr
ap,I€ decat in arunite condilii de nrediu, ala cum se intinDle in hipertenst-
uuea alteiali, in ulcerul duodenal qi in cancer' .i"u".', rezi'ren6i celufue lu irudiere $i in 40e din currttrrr
".i'i"'l 'i rle Senelofra"
De aceea.dir punct de vederc al etiologiei, bolile ar putea fi irnpadte. ouLron,re ".u gisr nrur:r1ii
.lDpl culn ant vnzut, in boli genetice in care structura este atat de af€ctatd
' Dc ,.rr',rcir cJ Seneie tjp nr)' 'e Por giti 1i h tenotttu'utt 'cc '
de
;ncnt nu nai poate desfitura norntal prcceselede rc8lare de care depinde rc ir putca explicr actiuneacarcinogen' a unof vrrxsur'
sitntrtateror8anisDruluiiaqa cum se intampltr iD sindromul Largdon Down. i;; l. r.n*t.'o*og.*. ;n- (rncerul puln)ontr *ru de'coP-"r -''
nr rirdronrul PataD.sindromul Edward, sindromul walkanv' sindronrul wolf
';i
.upr.-o.,ri IP53 ri RB5--Gen, TP5J de De brilul \cut1 rl 'rorrr'/ '
5crcr, (;l
Ilirschom \; aEa mai departe,in boli in caLe factoii genetici afecieazi Drai rrului 17, snrrchzerzr:r prctern! p)-J care inhibn di;iziunea celularl r^ntrzr
ie Senepor tuleii $i rsr< rr"p'{r-u\l
rnult progranrul de funcliondr€ decat structurd.li de aceet' factotii Senedci lr''r .clc ,l.ui 'rrut!{iinr!r Ir<crcrrrInIir.
"'r.go'iipulnron
(.1 i,r ('n(erul ru Fl\it n'ulJ{"
se nrti"pit und cu factodi de Drediu,ala cunr se inrinrpli. de fapt. in nrajoi rl(
rutex bolilor con rDe, n1 boli detern nate de factorii de mediu. air cunr itf fi n'1.'(rrr.n..,t
I.r 1u,,,:11,r',.i l, botnJtii e\pu)i lr P'Jful de irlbe\l A:llel .'e e\lrr',1
(u lrrr{rr 'f
rrrurrrtisDrele,dsurile. degeritudle. carcnleleli .rtr nlai depa'1e(tabel 'r.:'li rr,r lrrrrc rr Jul it, (rrc lr(rofii dr ri\' e\(erni colJbo(ir/i1
i'!r.'|ri l,t at,rritir c ncerului pulnronrr (fig '12:)
spr€ deoseb;rcde bolile Senetic€in care orslD;sn)ul se nrlte bo'n'\. . . - -nr (
'r1r ,r...*r.i rrirr,'r:rnirc.rc txl.'hrla :i irr c"7ul crx(rului dc "r'
in bolilc poligenice se poate vo$i de o tccere de la stalea de slDilute lir I 'r'
sraret|rlc boaii, peDrruci orsanisDrut se nii:lc rel!li! 'inlros li runui din ii '"'.i.u,'rir,'."clrRCAl,., lrrtc\l nor fi rt'|flucrr(:'r''l'
!':1"'ii
/ i
rPr c boxli. "",,.,.
i,.,1,,' r'thr.( l.' rtr.urlin 'lc ''rr
h Jln"\rrrrxlrr 'rIrr'
acliuncr I.ctdilor de ntediu asup'aSenelorde susccPtibilitrte 'r',r,u ':il.'rlLrlui
ir\ir curn sc nnartlpli. sP'c exenrplu,in hipe'lens;uncrrrierirll iri ul'dul lcrrrci.
'" " irrrrrrr irr llt. fornrc llc (rrrccl
-\i srliri
rlrrxlcnrrl,nr dinbetLrlzxhr'ri. itr c.'diotrlia isch.rnicl in Polir,rrrh r."ttrrl i i i ,lp,"rulr,r I'c lirns:1procesul(lc nc(toTl ccltrlclcnrrrilxrt
Atlirr pe litr;I
tiJi(ll1 fi irr.irrxu h t():rt.rccstccl|zrrrr. nlirirlrtl { nr:1. sItrlll('s,s,rurclrtr\ l,,,, r,,,x"\ i"','"'."'. p,"' ln'r!r'rrrr'rrf'rrr 'l' rlx'l'r"/rl
pr'rt"
."r,'r, ,.,', ,"'r rr!r\c. rrr lr'rt"!crrr'rh"lrl'r rrr'rr rrrlcr'(rrr
tr rrrr lr'\'
\i'itllos.r\i s. il|rh,lt'i!.t\t.rrrrh trrtrrrrirrirr'srrhqiuncr rrrtrrr l{itrr. at!l(l'rrf'rii.
., Urt'r l.rr,,rr rn rrrrlrrrrIi,rv,'r.rl'rlr'rrtt't,r lttt
 de siDucidercr celulelor. S ar puren Se pde cr genele irpoptoice li genele an!iapoploicerclionezl rsupr:l
ca acest proces sn fie uneori favor pcrrle.'bilitnlii melilbl.tneimitocondriale,influenlind elibenrea c;tocrcnrului (.
abil o€anisDrului, a;a cum se poate cnre va d€terminaactivareacaspazelor,fraSmentareaADN rsi moafiea protrr
intampla in cancer, dar alteori el ar n'ntl a celulei (fi8 ,1.1.3).
putea si fie nefavoarbil, a-.;acum se
intamph in infarctul miocardic.
Spre deosebire de necrozl,
cafe intereseazd de obicei un numSr
mai mare de celule, prczintd leiuni ,I
precoce ale sarcolemei, o crettere a
volumului celular !i o afectare tardivr
I adoni dc dsc exter.i a nEleului, apotrozapresrPtne af€{.aEa
unor elule izolate, sclder€a volumului
celular, afectarea precoc€ a nucleului
ti afectirea tardive a sarcolemei.
Apopto?arcpr€zinti un necarfsm
tis. t2.2 Cre$era ri dili/.iuncacclulari fiziologic de pestrafea numerului de
':r" .:lt1"l19.f"l'::I..-1:-8::!,.'1lYf cerure
din resururi.
Dardife,ii fac B. 12, B. lx, M . l l
,,.,',.1,
.;";';,;,i;l;;#;l .:;;;;; Io'i e\r'acerurari pol
ti intsacerurari
orcosene(co), .uc nn;ulcz! d;zvolt;e! ri stinula sau inhiba procesul de apop-
(livi2iuneacelulfn, rudnd duce la apdtia toztr conribuind, asdel. la aparilia !i
. r..rru r r i. lnp, pd' ! u c e e a u !i fo ,r,j d u -
l a e ro l u(i a unor bol i . aa cum ar fi
Dc Fmdcrl ct unn lx!
i..;-u3'.ri., n-i,-".r **J",r. ateroscleroza,infarctui de ndocard,
lrcrfroduce ^,'."", -
;uraliaacesrorBene," insuficienta
aonrribuind c,rrdiaclgi cancerul.
rstfella rpdi{iacmcerului pulnond,pEcud DupA cun) se ttie, celulele pot facrod cxra..lulai
a artorcdterc' fi onorate de o serie intreagn de ,ix ,J:.r R.tr.zenrarer *h.rnalicn a trccc\ului dc al'oploz!. in.dc o *ric inlrcrgii ,l
factori extemi, aqa curn ar fi ische- lritri .\r!..luhd to( acliona asupra genelor aptto/icc (lldr. Ilad, Ri[) ri &rirpoJ,n,!,
llnll. ll(l \. Mcl-l). inndcnland lrmrrbih.tex ote!$ranelor lril(ondri.le qi duciitrd. rlrlrL
n)ia, radiati;le, varialijle foane mari de temperaturl Si unele toxice. Determi-
h .lrti rin! .ir(uruloi C. cue vi rcriv. crspuele..re vor delemina fragDretrtmx l)N
rrind rcducereafosforiltuilor oxidative, urnral.i de inactivareaponpelor ionice, l n!'rnfr tn)Brrorrlr. \.1 sinuci(i.red..elulci, circ uncori r pulc! ti ulild, iar rlk\trr (tilrrr
pierdereade potasiu ti de magneziu $ acumularcaintmcelularl de sodiu, di, l o a m o r g a n i sn r u L u r .
vel|i facto patogeni reu$escs?lduca ]a necroza celulei.
Dar celulele pot fi distruse 9i prin activareaunor gene, a$a cu|n al fi l)c rcnrarcatci pfoteinap53. s;ntetizadt de genelesupreso e, rcli(,
genele Bax, Bad Si Bik, care declanFazi nroaneaprosramat a celulelor. sau rrrzll r,)(nrxi pfiir rctiv.u€r Berelor apoptoicecale produc moatea celulcl(' .rl
rpoptoza. Aceste 3ene codifici sintezaunor cistein proteaze,denumit€caspaze, l(1iu,,i ilc Al)N,\i p,r,rin, .rstfel.apafi!;acrncerului.
carc duc in cele din urnr, la fragnrentareaADN in fragmente de 180-200 Pc liDgl ne.rozl. nrutalii :ji alte procesede ifectarc a celulckr, rpr,|,
de baze azotlte. Activd€a genelor apoptoicese poate face de o se'ie intr€ati ft':/r t{,r.I LrD,nl deosebitin rparilia !i in evol'!:r unor boli. r:ia cunr lf li
dc fnctori extracelulari, ala cun] ar crelterca nivelului de glucocotticoizi. r nr.ro\c1.,,)/r.inlrrctul de nrioctrd, insuficienl.icrrdiacii.insulicier(l
''(),,ln
irrrilo' de calciu. a radicalilor liberi, a factolu]ui de necrozl tunrofrlI, sau ti (rn..n,l ,\.\r sprt cxenrplus-a coDstaiat ci in iinrp ce in cennrl ;nlln.
xrl,,, {1. r,rIxrl tn.1l(),rinI procesulde necrozl celullrl, la periferi,r
inl]'r(
sclde,e! faclorilorde crctter€,precu'r !i de o selie de fuctor; inbacelulri.
hrlrr t,rr(i,'Iri,rI t,(ncsul de rpoprozi. cJc poite .grx!r evolulir holii S.r
,rtt' cLrDra' fi eliberdeac;toc'onruluiC din nritocondrii.cl'|e se I.nA:l (1.
!rr\t,,1.,t.ci1ir lrliunrl( ilc'oscl.roti.. (tin.Dgin. inslxbili proccsuldc rp,)t)
;rpoptoic proteaseactivatjng f.rctor, declrntanrd,rsifel. proccsul dc rtopbz;i
l,'/11.\rr nr.ri irn.rs (k.irt ir .rn3i|l,r\lrbilii S.r consll|l,rr.il c.hil(1. (,rr
l)l'r penrru,r se putet' meDlineur echilibru inrrc cclulclc cnrc sc
,.r,'.r..! ,,u tr n't'r,rlxl,rl,'r Iitr( Ix'1.(Lrlc( l).lo rar. blo.h.../i scrrrirl.l,
lol]"ci'zj1ti cclulclc crre nror, pc liinsl c.lc c.trc (lc.hDllcr/il p,(xc\!l ,1.
(xistil t\i ,) scric (lc gcne errc inhibr t)r1,.rsul(k .t!,lto/ri. ,,\.' i|r!t,t,nr{, ! .,.r.,,,,.',,l(,t).,rt.
irp('tnoli1, I i I l{,,l,rll,trr,rrl,{,l< r'\ In)lrl(|,,Ir,r(r'\,rrr lrrxnrsc,k olrrcr ,1,'
cUrr surr l.rcrk'lclkll. ll.l-x ti N4(l I (! ,,r ' .,'( r ,,,,'i '/r .sIt".,,,,r n ,.,,.."tt1
r 1 r " \ , r 't '. ', !!" l .r 'r L "r r .,x
'k 'k

'{ )0
 lt\ltl 1, .l : h

bilitrr.. |actofii de risc pot fi reprezentalide orice factori din mediul intern !'rctorti de .lsc ca.c pot si duci l. apartia dtsliDidrnlih
sntr crtern care iDfluen!€az,intr-un fel sau altul, apari{ia unei boli. Riscul
otl un tnctof si prcduci o boah poate fi absolut, rclativ !i atribuabil (tabel .1.2.5).
TABEL12 5
stecedcnte hercd@olatd.te
P6ibilililile de lbisunre a ns'nui gere dc suscePtibilitalc

Esre jdenlic cu ruL .pdiliei bolii, adicit cu raporul dintrc sidcrex tolcdlei la glucoz{
nD{urul de cazurinoi lnr-un linrf I
sr*lonrul X mclabolc
ndtreJul de lE6oanc supuk ris.nlui in inlerlalul t

rara incidenlei h cei exPnt' hiFnensiun.aine.iali

.limeotalie bbcrcdoncd
de lipirle animde
Rr = rata incnLnteila eipuli rara incidenleila nexpuri de zahruii ralin.le
constrnrulciescul de alcool

Ala sprc exemplu, cercetirile epideniotogice ,iu ar'itat cn 50% dintre

roli bolnavii de inf,Nt miocardicproviD din 5% din numirul toatal de fanrilii,
ccea ce sugereazniDrponantafactorilor senetici, dar li inte,venga unor fac- vasri. scxDl matubr

De fapt s-au descds o serie intrea3i de disliPjden)ii faniliale, ata cunr

tu fi deficienta de lipoproteinlipazl, de ap6proteinetransportonre,li de recep-
tori celulari pentu lipoFoteine, care deterndnnapanlia unor dislipidenrii care insuficicnla renaE cronicd
se nranifesteincd din copiltuie.
Pe ltugn factod; Benetici, i. edopatogeniaaterosclerozeimai intervin
nrsi rii o serie ir!€a8n de facto de .isc extemi, aqa cum ar fi consumul b.r$locan!, neseLcchu
cfescut de lipide de odgnre animaln. consunrul crcscur de zaiaruri rafinate
consunrul crescut de .rlcool, tulnatul, stresulpsihosocial.sedentarismul!i con-
suDul de .nticonceptionate,cate acljoneazi asupraunor Sene de surceptibili-
trtc ti deteririntr nr cele din ulmtr, priD intemrediul unor nrecanisntefoanc
c'
,.rrrplnrrte.rpflilir rte'o\clerozeiflabel J 1.6). n|onozicoti, ind;cele de corelalie este mai mic de l, ceea ce insear)nrl1
irr ro.'rebolile polisenice,facto'ii de ls rc(joned/i JsuprJunor Eene rrr"i .*t. i.'.i. :i; de interv€nlia unor factori de n)ediu
(l('
de susceptibilitate.l aparitja bolii va depinde nu Dumaj de ncl;uneaflctoi' Acrualizarci {ltctoilor Senetici este favoizattr de o seie intergl
ncvtttr
l,)r de,is., ci qi de gladuJ de susceptibjlitateSeneticat a indiliduiui
'€specti\ fackni de risc, a$t cum ar fi alintentaliaboSati in calodi, in lipide
Se ttie, de ascrrenea,ci erednaE,rjoaci un rol folie inrpoft.rnt in Irrc ;i in sa''c. funrarul, alcoolul sedentarismul !i stresul psihosociril
rp hiperlensiunii aderiale.Se gie ci exisri familii dc h;perlensivi, !i ci l)csigur cll, l.t bitzl interac(iuniifacto|ilor de mcd;u c! ftrctotii Scnrti'i
'ilirchiar liDi; lr
cxisr:l Senedc€ de pbolxni c e frc spontan hipe'tensiune a'le'irlt s i'llf' nr.clc (lin ur l nitte tulbur:hibiochirnice.cunr rt fi crcasrcfcrr
S l coostrllt cI, daci rnrbi; pnrinli au nvui hiperlensiuncrrlefirlil. hirlrorricoric,'rrico.rer0Nlui. sclde'ca lclivitl!ii Prostlghndifl l5 hxIotrrl('
$Isclc cl' urnh,siis:i aibii hipc'lensiuDe su'rt de J6%, irr (lacll nunr,'i nul h(l,,F.ri/ci. sc jcrca niveluhriphsnrrtic rl 'ldosler)onuluio scrrsihilirrrc
(li|lrrc p inli t|,vut hipcrtensiunc ynsclc sunt dc nrnrxi llt',? .\utrr ln r!,r.stir (1. sxr. .\i an rrr' llcparle
(ifli(io|rul rle (otchlic osrcdc 0.7 h rux]ziSoli ,.i (i. o l lx (iizi[,r(, (i rl''
A(\'li'fi ltl.rrr s. lx)l|tc sPrrrrc,si rlrsprc rrktrLrl xlcnrrlin crr'
((.(.,'('f suslin.,rlc rrvrrrcncr,t()lul llcl,'ril,)r r.rteri.i l)ir.llci; rri r('l u,r,rln"y",, trrrrilirll neevcrrlrrrIcfului (lu!l(nirl iir!!l
,'",,,.,,".,. "s,.p,r'.
lr;cnrntt ';
l,,irlr irrtxnt$t, ri rrrr sunt totu.risulr'iLn1i.,1.,,,tr..., chirrr ;t '',i!i1
 ,"1.',",rr,,, l riI. t) Drrcrud.te problDrilor,dc.:,r nr poputr!ir
:r.. icn.,alir
r<'s.',1(le r lrcc ulccr duden.rlesredc doua ori n nure Ia indirizii din
irLrt)LrlsrrBuin O. decet la ceitatti indivizj. Iar coeficientut de cofetalie elte
(lc 0,6 la Serrenii nronozigoliqi de 0,3 Ia ger)enii dizigoli. Aceastain.searrni
(4, !.i jD ulcerul duodenal.pe tangi factorii
Eenetjci;nterlnr anuDili facrori
(tc.,,,ediu culn ttf fi o atinrenralienecorespunziroine,infeclia cu Helicobacter
ptlori, co,rsumul de alcool, de condiDrenre,de cafea lb€sut psihosociat.
$i
Acelati luc r se poare spune Sj despre diabetul zaharat,dlspre poliar-
rfirn ,eumatoidi. despre schizofrenie,despre epilepsie
9i despre itte nrutte
boli cu cru€ MF este foa(e frecved confmnrat in pr.acticaniedical' Dupi
descoperirca sistenuiui HLA (Hunr!n Leucocyt Anrigen) s,a constaiat ci
Drqolitatea bol;lor comuDe au o s! ucturi genetict predominanri. Ata spre
cxenrplu, lr peste907. dh bolnavii cu sponditjri anchilozrnti se gise;ie aiti_
genui HLABIT. Apoi, de$i cu o frecvenli cevn nrai scizuri. in p;li&.rjL1
feurratoidi se intalnetre antigenul 88, in diabetul zaharat DR-l On: 5i
rf.r uj deparre. "uu
Toate acestea derlonstr€azi rolul pe cae factoii Beneiici it au in
prlologra u rtlni. De aceea,an1 putea spurle cr, fiiDd nraiorul recefii de la
strfea de sinitarc la srareade boatd, MF estc, de cete nrai mulre ori. ruru
rorul innepatrunderii factoilor de nredi! cu frctorii generici gi. de mulre or;
se porte consrra cI. nu numai flcrorii pnroSeni,ala cunl ar fi bacilut retrnic
sau b.rcilul botulinic. pot ploduce inrbolnrviri. ci
!i unii frctorj conuni, asa
cunr a, li alinrenl.ljiaprca bog:rtnin calorii qi lipide sarurlre.alcoolul. cafeaud
lsr asa lnai depane, carc por favoriza apailia unor.imbol ivir.i. devenindastfel
nilte hctori de risc.
,1.Afcclarra mccanismolor dc apirarc imunitari. Dad fiind
imporranla structurii. organismul urran dispune de nilte necarisnre speciale.
!!r curr sunt nrecanismeleimunitare care au rolul de a plstra identitatea
sructuii s|le in fal, agresiuniidiferitelor sr'udu.i strfine. precum de pro_
li
pria ei alterare. Aceste nrec.rnismeinrunitare supraveghedziin perm.rnenli
st er stfucturilof proprii, elimin:tnd tot ceca ce esre striin sau este alterat.
Ofjce tulburare a acestor nrecanismede reShr€ ;nrunitari poate duce l) pdn
role,,rer unor structuri str'.iinesau modificare,2) pdn inrolemnla propriitof
snucturi, lje 3) printr un rdspuns exasent la apjilia unor imbolDi!iri. gi
.unr ete pot rntercsrtoate o'€anele!i apalatete,sisremulimunir.u este irDpticat
tu tortn patologir unrani.
, 4.t.Tokrdreu imunokryicda unor stru(turi strdine s6,umodi_
./r. (t.. Tolerm(,r imunologicd,caracredzti de o lipsi de rdlpuns slu de un
loirde slab. este deterninattr,in prinrul f3lrd. de o expunereureriorri
':lspllns
Lr rnti3enulrcspecrivli er apare,cu arStrrraiutor. la errbrionisau h nou
Iiscu{r, alc ciror lirrtocitenu sunt irca Irllurizarefun.lionnt Afr se c\plic:i
roIrarcr irrrurokr;ricI n suucturito'p,oprii tolennlr n,ri defind. de .,,,,,ilc\i
r,,rr,rrtrn.drlc; !si LIcd{,7r (le rDriSeDt\Ioteculele sirVte por fi ,rrri u,vr r()
cclc (,,rtnc\. t'n cccr cr rIi\el. rtoza..rrirzrrrctcj,).s...ir tl
l(.r,rr{.{1.(ir
rnrlrc t!n !r (l .e rol(rrnlirinrunir.ritI)()/cl. nri.i inl.r.sr.r/i,,jri .,tt.,
^'rtrlc
,ot
lirrlrritelc 'l .si,rrri rles l;nrfocitele T sup,€so ie, c.'1e!or inhib,rrerlcliri,,,,,,,i
,\,ra se erplici. spre exe'nplu,desensibilizarea cu doze nr;ci de a',rii,.,l
Dozele nrrfi de anti8en intereseaztratet [mfocitele T, c:]t !i liorlbci( lc l]
Deqi problema antigenitnqiitumorale este foafte discutrii, prob;rhil ,.r
ti prin dozele mari de antigen pe care le pun in cnculalie qi plin pc'..
tenla antigenului. tutnorile devin tolente de sistemul iDlunitar
ReducereardspunsulLtiinun n1ai poate fi produsd de f.tclori slrcsirrl
de iradieri cu mzele ultraviolete,de unele medicamente!i altele, care p,'l
duce la ap.uilir unor boli. Prin elibera.reaunor cantitnli mari de radicr'li lib(,,.
pin ap,fifia unor inhibiton ai nreLrbolisn)ulu; energetic,prjn crc$tereauno, ncu,,i
peptide !i pdn sciderea altora !i prin stimulareaunor pro-oncogene,sr,.!,,|
poate produce o depresi€inlun;tffi li poate contribui astfel la ap"d{ia !\i (1i..
en narea cincerului- Razele ulaaviolete stimuleazi dezvoltarealimfocitel(n I
supr€soru€,favorizind asdel apa-filiacancerului de piele !i ata lnai dep,,,'.
.1.2 Inbleranld strucluilor proprii. De multe od. insi, orglrrisrirLrl
e o intoler.rn(ila propriilelui shucturi,!I'r cunr se inttmplt in bolilt ;r!t,'
imune, in care sistemulinrunitar lupti inrpotriva pfopriilor sale shxcturi. A!1,'
r8fesiuner imunit.ri poate detemrina,astfel, apadlia anumitof boli dc ori:,irl
a,$ cum se intampli in tircidita Hashimoto,mixede ul pfinlar, tireotoxi.,,/.1
litiligo Si boala Addison, sau boli Benefalizate, a|a cunr se intampl, in lup!..1,1
critematos sistemic, !i in poliaft ta reunatoidi. Aceste boli apar fie d!ll[r,l
punedi in cnculalie. la un moment dat, a unor antigenesechestraleanrk,,,),(
lie d. tulburrcir m€ci'nisnrclol de reglarc a r punsului imun. cum ar fi. sprc crc,rr
plu, bloc €a l;olfocitelorT supresoare, care nD nrai pot frana reactia;nrurirriil
1.3. Rea.liLt ne&lecvad Jilld de unele anligene s/rlilne. ir *liu;rr.
(le lnulte ofi. sisten)ul inrunita. are o rcacjie exagerati fa{i de unelc rrrr
gene striine. a$.rcum se intampli in aleryi;. De ob;cei, hiperseDs;biliarrrc
;'prrc dupn expunereafepetatdla alerSenulrespectiv.Pentru a clasific,r i,rrl
un fel nrunifestirilefoa(e complexe,P.G. GeU qi R.R. Coombs au prol,rI
unn,rrotnea clasificare:
r) Reictii de tip I sau de tip feasinic,provocatede anticofpiidin cli,',1
l8ll, carc prcduc deEuularea nulstocitelor, c e elibereaznhistlJninI. bfadiliri,,ii.
t)iost.gl.!)dinr Dl ti leucotjene. care au o acliunevasoactivi!i sprsnro8c,ri.
t)oti,n(lprorocx unicxrie,artnr bronqic,riniti alergici qi qoc anafilactic.
b) Itcrclii de trp II, in crre rclul nr4or il au nrolcculelcl8M ti lg(j nr
r[.t)r.rreinrpotr;vr.rnrigerrelof de pe supl.ltrlirpfopfiilof celule putin.l (l(r.l
rrio,,, n\rlrl..,fir1'., unof boli. cum ln fi hernolizapostfinfuzionirlil.,'nc,Ii.l
h.'rr,lirirr'r.,utoi|lrur)i. ({irbetulfezistentltl illsulinii\i rtr nui dcprrt.
.r l{.&(ri (lc tip lll. nred;rtede colnplexeinnnre.clre nu rrrrrisrrrrt
(l rIr.,'..,|,l(li)1rr.rrciI dnichi, picle,nr fl1icuh!ii.nr rrlcrt sru in plirr:,ii
Inrr.r,,l,Ir'c..,(1.1. l.,.,pnri(ir Lrnorboli. c(l r rrr fi glorrrtrl,l(nliit:r.polirI
r,'r.' | . || |,.||, )|(It . tr'lirri,rritr, r asculitcltcutrrnrrtc,si r ltelc
'
,lr l(..ktii ,l, rit) lV. Nl.(lirr. rclrrlrrr. l,r I(trr'l ,l( r.{ir'r.,,1
.,,,rLr', ,,1,1,,, (.,i,,1 ,r.r1rilc .rrr 1,r Lr rrirrl|1'itrrrrte
lliclii eL rkrerrrrirrt,r1r,rri1r
r. ,, ,1, ,,!' r,r I
"! '
 LJ lr c r ior . s ' au d e s c ri s ti te .rc l i i l c d e ti p V . cuncteri zatc de .rnti corpi Sr. M;lcu r adt.rt ci unele
sri rN ht ( r i, at r c un r s u n t c e i c d e s ti u l e a z , I eceptoLi iti roi di eni ;i Icrcl i i l e fofnre de hipediroidie sunt rezul
(lc rip Vl, ir carc iitervin celulele NK. inrplicate h bolile auto;nlune lii irl r.rtul tulburirii mecanitmelor de
crDcer (label 4.2.7). ficdback ne8ativ caft modereaza
de homoni tiroidieni. I
T.\BEL 1 7 se.retir
-
' Mecanisftele de feedback
(rhrilicar(r bolilor nnunilare ln funclic de p.togcria lo. kltp; Gcll i Cdnbs) functionerzi, insi, prin corec-
turei eLorilor.Ata spre exemplu'
drca presiunet osnrotici a sen-
gelui cfe:ite, ac€st Lucrueste se-
iizat cle nirte celule specializate
din hiporalamus.care vor deteF
II rir, orI,r JnIr . br ani crciterea secrcl'er de nor- t
I
'r)ina
mon aotidiurctic, cde scadediu'
l
IV reza qi ra cotecta. astfel. os o
ta,itatea.Dar rc3l. ea Prn co-
rect ea erorilor sau .! vatialiilot
tn€ mumjle limite. ea ptesuPune t,
5. Afcclarea mccatrismclorde rcglare cibcrnclici. orymisnrul anumite oscilalii ale P.ramelrtlof
ulnan este cel nrai perfeclionat sistem ciberrretic El dispune de o nul|ime respectivi, e).istand riscul ca
de nrecanisme cibemetice cu ajutorul dlrora rcu,sette si ili pfsb€ze stur;Lrtea in
acesteoscilatii si oo mai Poati
pofid:l nlxrero>ilor ld. roi perru$anli cJre d(lionedz"l in PemrMentS d!'prlt lri'
- 5.2. Ale(lare4 meca ts-
D e Jc ee. i r ulbur r e d i c e .l o r n re c a n i i rre p o d re \l duc.i l i o ' eri e rnrredFade
nului de fe.dbeforc. Pe.\terne-
tu l b ur ili. De c ! r c l e -" m d e n u n ri t (i b e rn o T e
Jt teeJt'a l Atur' ; (3nd r ed'' ul c ismele de feedback, extrenr
5 l A[P' tJr, o ntc unisnlcl"t
de utile in pistrffea homeo- iip ? 2.7 l)enrr.cc lr regldre. lcn\r0. L L i '
inlestisheazi ur1 picient, el investigheazi rrai intii stuctura' in prinrul r''nd staziei. a apilut un necanisn de rl; imcrrnr f.r c lNlt mecrnisme d. rcglrr' ''
oliDic ti apoi panclidc. fadiologic, ecoglafic. cu rezonimla maEredci nucle'rri prevenirc r erodlor, Pe care not roendodnrc. vlscularc ti nclubolicc, cnn t l\'
si asa;rai departe. Iar atunci cand face inrestigalji biochinrice ri fun'fionale' lanr tlenunrit de feedbeforeSpre ajul! ii corp.nsa recirftt. p.ntru . ftrrr rl"'
el in'c"tishsizd. Iunclionana mecanisnelor de re8lare. AtuDci cand deter- (leosebire de mecrrisnele de hip.rlensiure. nrl.drli'. csle
mai trrullor llclori (L ris. n.ntu r \.('rr' rl
nrini glicemirr, el cercete&i. de fapt, efic.rcilaka nrecanisnrelor de reglare r feedb.rc[. cufe sunt imPlicate
\ol errl i el . l i P enri el [uncliut nrai rnillc Inec.nrsnlt .. tu!r r''
g l i cc llr iei. P ent u c i . rc g l a re a S l i c e n r;e i ,c a t \i nrri rles h reSlaLea
' egl urr.
tuea r' re. ' 4e
' cr '
P&rlrretilor
r p h ulUr , i r r r n r.ri d e p a rre . s e l J c e c u s j u ror" r -r" ' ,r' e i nrcrni . nr ecr nisnr ul de f eedbe
b ,'i k. l. ( i pr f " n, et ;, c ri n re n rrn " l i i ' rL e .d urr,rre I' r' ;re i n h r 'l r r r il '
' u rrr ' d11' l ti r( | ir r plr ( Jr . r r 'r r let ir ) |eFlar er ''r r r Por r Jr r r enr ului '
ostrziei. sunt reelali de niSte nrccturlsm€ de feedbacl. fode intrcate, etilrr( '< r ceer nr e' r ni: r 'r ul de - Jdi'i"
leedb( lor '! r r '!r ! r r
!!f,' rr\r,L. t r i . u r r r ( diul er ( er n De
este rezultatul coopt ( r
.si supraetajate. Regiarea renslunii arreiale, sprc exenrllu. ..l .i " ;" ' .. '. , r r u nur r r r : ir r f or r r r r ! ir, linir t r r r r r uror iJni'r r r "lur ' : i 'lir r - r r i'r "r l
rarii fo:u te rruhor nrecarnsnre de feedback. endoctrne. nef\orse !\r cardtrl .' r.1" ' r n. " ' r r eou. e. r le pr elucr ele r r r Jr J I el ir t r r \ t l poJr lr lur iI r 'r "r '
.rscu l, r r c l. u hipe I1 e n s i u n e ,rrte ti a l i e s l e , i n cel e di n urrtri i rczul ti i ul ru rrrrl l rl r r r l, \ , {( . t , ur / r r oJr ( r r , odif icJr r loi( u( Ju . i( r r cr 'r r|||I 'I ||| |[ 'I | . r ' l"\ .
l )u rir ii ic es r or r r : e c a n i s n red e fe e d b .c k rfi g Jl l r i ' .. 1r. . ". , . ' , r r ' r ''l t or r r . r r r r por t Jr \ir r r r uncLior r Jf r Jr r o r r ir r 'r r I r r 'l l' I
( ; r L' ut at c a c o rP o frl tr c s te !\i e rr Ic z u l trt ul unor ri recJnr\r!' cd( rtgl rrr De. t zr 'l. r or r r r '"lLr l r '' I
l \' 1.' r ' , l . 'r { \ , r "r ", 1 r , . r \ o 'l'pir r d' 'l< "r '
rcu rilc in. r , \ r r ur rri ru l p o n d e ro s rrl l i rr o b e rrrJl cr e\l e r./ul l .i rrrl l ul brrrl i rl Li i sunt I nullipl' c'uzcle cr r t Por r lr 'r L
tt-| rrrl r r cr r , , . i) '. lucr . r r i i lor r r r at iile li
rr ,,, r lc l s r u r llul - r r(e n o r n rc c a D i ' l rrt d c rt::hI. ' \.' i Il !. r\' !ri i l )Ltr' \ ,1,' tl r,,r. . , , t ", lr 'lil, , ir r pr ir r r ul r ir t cl ( r nt it r r cr cr lir r r ( 'r iniot r r r r ( iil'n l! ir i
((tts r nl, r l . il inf c \ 1 i n { tr rl i rrre n i c d c p i D (l c d . rc((l rr(' rrl r' r ' ) rL ,tc l Ii r , ! r - ] , r i'r r iL, l t u f inr c, 't c ir f or r r r r liilc r"i ) r c'sr r ( , r r t un'r t " \ ir lr r r t l
' .n' i l )j l i r.rr.,r \ ir r ( l|( r'rnr t r l( i'
(,Ir r r inr ir ir li) lr r . tti i l r c { ]rc \P !r/Ir(' .rt l i r (rnrru \.r{r.ri \' r (trrr hLl rt rL' ' rL Li ' 1,,.' ,1.(r / r lt . ( t r . \ t r r r r / . r , ) r r c. , , , t , , . , , ", '. : ir r r : r r r r l) ltin l'r r r ''r '
lir r '; r 'r r '1| {
{,tr,, k l. l) lnr r L, r rrtQ rri s rrr rl c n c rl b .rc l rc ;rti r ' i rrrt:ti r' ILIrIILIIIIII l r.l r' l \ "r
'r r r 'r r 1r ''r 'r '\ r , l
l'r 'r lr "i 'r lr r ir 'r r ' 'r l
" ' t. " 'l.'t , ', , 1. 1 r r r r l ir r r r l lr r 1- 'r r ' r r "r l
rri ..l. r , . . 1, r , , r ll, , . , 1 , ,r\, .J n ,,\i l )i l i rri l . rL r,rrrrrr,i . L,r L ' i r rrra ' rr ' L' ' l ''l "
'r r ". r 'l l' hr '|u ' 't r "t t 't
L ,l l ,! 1. , , ( 1. ' r i\ ,' 1 ,,., rr' ,i t!z ttr rrr,. rrL rl rrrr(ri r' r' l 1" r' i I | I 'r r r t { ' r "'r " 'h r r r l r r ' lr r lr '

't ) /
 r p!.,reJpd,( rrr.ut iDro r, , , J t , o ,J, J(ru
t . , r, , J , , r
l : 1 , ,1 1 ,,,1'",1 ",,,!,r(,,r )i (l.urlri sirncturnli"r!i funclionain lii apoi, pentru ci organisntul unlrn (lisprrrr{ ,1,
de obosedride rn'etJ!e i',tJbirrtate rn$rrr' nrai rtru he m ecanism ede r cgl. r e decat ar f t absolut necesar .La r egl: r c: r r r lr r r
ll'" l; i,lii:'i':;:':tlc/e'r'r, ti
parrnretru intervin, de obicei nli multe mecanisttte de rcgltue. h! irr,,,,,l
cind este afectat un mecanism de re8larc. el poale fi substituit sau (,),,1
pensar de alte mecansinre, aqa incat tulburarca si nu se manifeste cli.n
Manifslnrib clirlcc prodrse .le prnarq infonnafio,ah
f dc suprasoliclle@ttrtorhaljohati r orssnisnuttrt 6.1. Afectereu redundanlei. Deti nu reprezinttrunul dinne cclc rr,,r
eficiente n jloace de luptd imporiva factoilor patoSeni, rcdundn,ltlctn.
ziirti. nrsn. unul d;nae mi.jloacelecele ln,i utilizate. Atn spre exetnplu.,1,'
punind de nrai multe celule decat i-at' fi absolut necesar,organisnrul urli,,l
poate pierde in fiecale zi peste 1000@ de miljoane de hematii, filit cr r..'t
lucru sI determine tulburni clinice. De asenenea,el poate piefde peslc ll)r)
L
de n liade de leucocite t; peste 100 de mii dc neutoni pe t, fiirij c,, :n. i
lucru sn poduci vteo tulburue. De a-semenea. el poate tunclionafoarle bin. ,L
i I milion dir cele douir nrilioane de nefroni qi atu llrai depdre.
Pe trmgalfedundrrrlasructurnlat,organismul uman apeleazi, de (,1)i{.1
t lji 1.1o funclionah. El trinrile spre diferitele 4a te 5i ot3rrr',,
'edundanli
calltitate mai nure de snnge decai le ar fi absolut neces De aceea-pcrttrt'
I
a rpJ€ locul hipovolenric este necesiri o scider€ foarle mafe a lolurrrr,lL,
l de sanre Id penru r apare un accidentccrcbld ischenric,perfuzit cu .:tli.
a creie|ului lebuie sI scadi pesle 50ol. ti ala m i depltle.
62. ReLluerea cdptlcitdlii de ( ouTPe sare. Penm ci. in rcgl,',.'
tutufor p$amedilor inter!;n nrai rtrulte nrecanismede rtSlare, atunci cil],| rr,,
nrecan;smeste scos din funcliune el poate fi substituit salr conpensrt df .,lr
nrecanisn)ede rcglrre. Ala spre exenrplu,atunci cilnd, ddoiti scldeii instrlirrI
.,eire !L.en,ir. inu.r in funcli-nerinichiJlctue.tenuu i prevcrricre\rer(' t' '
,,urri c.lJ)rrrJred.
ci fi c.,tirJreJ
into r,J(rito,poa,eproduce,llu- ,rure a sljcenliei, decl.rnqeazielinnnd€a slucozeipdn uinn. De acecr, se p,,r,
. .. .l;ll '1, !o$i desprediferite insuficienteor3aniceconrpensale. aqacum ar fi nrsullcrerrl'
drr parre-roare i,,ro,,,.Jriite
cJ,e rlun; in cre,ercaparr
ll"l.-,1",:,':,,.":.0:
,..or.,i.rrurr..,re(lr\i. hepatici conrpensattr,insuficienla cardiaci conpensati !i ali mai deP[rt
Adici. infol|ra(iitepr,r re,,lp,i.c.i.rer,,,t .fecri,. (,
(.nI\e( rlere Jur dJuprJcoIrpo dr,entu,Jr D€sigur ci. substituireaSi compens.u€aRprczi i un ntijloc cle tczA
"r,r'':e\enrpru .urrr ), J or!J elor interre A)r
r-( b ,c (uno.(ur. rodifj..trJe enJo(r"r r,(L,l.oticedrn \de,u r.n{i xl organismului,dru ele putea teprczentain acela:i timp ti o er.tp:i ,r)
rrc.rrv care esre irnplicalin eljoparogenjr mul{or boli procesoide trecerede la stareade sinitate h st ea de boaltr. Aceirsli rr.crr.
*- \j,reLUt mr\o. roi(3 u| ,^r Jeo\ebirin pJ.oruE,J nu e\re-insi. obli3.ttofie. Ala spreerenrplu,nu esteobligirtoriuca c,rrrr
. onrol,,
- il: ..,,n. 'sooul
' ,,{,cep(rcrp.rho.ornarice fodrreLUtre b^tr ru , irrotol-ie p.i.rr.:l p.,r\rt si sc deconrpenseze. Organisnrul unrandispurrede foaic nrulte rru.r
cer ctu.cdeterminietiorosin. ..i-pro
ll:i:::l,] lt"n il| ori,e ,r\nt cJc \ri pe!ini deconperrsderDtu MF ircbuiesi sesizczcla n(rir.,,rLL
,'I!r rrrr renilinl.rde deconrpens.rfe
Irc i;ur (:i t.,.rorir ,,europ\ihi,i .e ..r,ep,rrurJ . r f.,.r,rj, jcrr.,i., I \csatisltccrc{ nevoilor. PentN r pLrte!producetrcccrcarl, lr
,
Lrrofii t.ihic|rn r"l de,...r,,rr. Jr,
.' rr,rr,. !l'r',',i;
"'ll"l',
rr .ru t1. I|c..t. iri'ite Indi,rd..rt ,, ( t., I t, I h. \r,,r.,rLl. \t|):lrrr. lr srirer de boulil,factooipltogeri !ebuie. deci,si rl.cre/,
,,rrrur l.l \ru rlrul. nrecrnisnrcle (),jr'l
de re3lluede crre d.Pin(i. sii,rilr:,rr:r
Lr',,i1,1,,, l'.rtru i pul.r Produceborlx. lrictoii Prrto!cnincbuic si \c([1ri (1,]l
r, r\tbclarct nre(anismck)rdc rcglare pfin integrxr(.. l ,' ,,t(,1, , r . .\ . '! \ . ', Ll. t ) r i\ . , r w_i'r ir r. lr un li: l s: , u t r 1t ul.acc\ l( r lecr nisL, c l, , ! . ! r
t\
rrtrl tc ,ri. c hi: r r ) i . r r u r(i c i rrd n ro c rn i \r)rrr. (r( r. i t.rc.r!
tL)\r rtfJ).,.\rr,..
.r,...1 1,,,r,, .\r. , , r , , , r 1'r dc r cr lr zr t dr knilii l] Jr lului . : i nNnnr sr r r ck ( lc r . i] . , , ,
l ,r. r.. r" r . r r r . , r r r r ,r , ,l .,r, Ii r,r,.. | .,, ,
.' ,, .,,,,, , , , , r el, ! Lr r ( . r nuDr ( c ! r c\ oi \ \ i xr ur r r il. ir r r t L, l( '( ( ir r t i
, . , , , l . ,. ,r r .'r , i.. ..,
| , "'it. \ t t t t . \ lt k ( t ( t t k t l) ihr ' \ r l) : t eulit t l- . , r . '/ qi / i( r '. lL r lr r . , r ( |
r iir!' ' lc \(f.r!r,r \. ( l' lr ) ( . , r 1 t . r l) l lLI ( ,r , ,, ,,I | | . | | | II I r t . t , L r i r . , t (
i. r1 ,r rj r,tr, r,,, rl L , r , , , , , 1( \ |lr '. , 'r . - r , i, . r r r r 'l r r r r r , r rrrr e, r , , , , , , , 11.r r '\ , ! lr r r nl, r r r tk! l, r l, , , i. '
'r, ' , (roL,k1,,r.,r 1,.,1 j. . , ' 1, , r, ! 1 t .. ,1 . .,1tr( ,r. r t , l . t j , , , , ( , l ( . ,,,,1\,,r,,,r.i ,, tl ,1," .' , l, , '\ , r . , , 1, 1. . , 1, , , I 'r . , , i. , ) L 1, , 1, , , , , , , ( r , ll , ( li . r ll , t ) . , , r ( . , , r 1 , , , s', r 'l
 I,\ttl :1 . I
(lc,c8lar. rle orSanisnrului au anunritelinrite.cflre der€rminIaDaririaalror
L\,,i Iunrt.trrreDrrlc. ,\a cunr r' fi locuinla)i in,brjcfi, ted. care proreieazi ( ; r f l r l ,tc! ti n tO |i i n a l l i m e o ( i n d r . o r ( co r $ D u n d l a
tr n l [l ( " '[
]4
'n 'f
,,nurrir( Lc, J|ri\nrede regtare. .*.-ltrla ri-i"" ;r,timi a bormnltrlui 1l In un t l\l ( rlc 2e i|l trrrh nrllx
PeDlruI putea tuncfionanomral, toareDecanismelede reglareau nevoie olFzjtale. intre 25 rt 29 indiridul estc hlperponderul
,l( ,,ru r;re :ub.'an(e.de o anumirl e erFie
\i de Jnunr;reinfornralii De IMC = 21 IMC - 29
i|ceetl! ofgnmsnrut un)an este un s'sren deschis care trebuie sI isi ia din
Drcdiu,ub.rirn(ele.errergia1i infomratiitecle cffe rre ne\oie A$ spre exemptu. '12
158 t 58
penllr ca Lnformalia genetici str poard duce la dezvoltareaviitonrlui orga-
Djsn, oul, ftrtul !i apoi copitul rrebuie s, ii ja din mediut inconiurtrtor sub 62 160 1t
'16 t62
\'.u{ele plrsricenere.Jie.Daci el nu porre di.pune rte sub.ranlelene,erare. 162
,,rur)cii"fonrr(ii Eenelr\anu t0 puteadu.e h rpJrilii unor rtruituri nornrale. 164 7A
de 80 l { ,(,
9"'enta li:r ra pureaduce la anenriefefipr;vd. carenla de calciu va purea
duce h.rnhitisDr., Cd€nF de ;od va putea duce la hipotirc;die. Iar carenta 82
i|l proteine v! afecta nu numai sb'ucturasoDatici, ar fi exe.npiu '1\) 8-l
",rr 70
srsienrulilrlunitar. ci ti dezvolrarcasistenruluiDenos. Deci. nu "pre
numai tulbu 1l t7z 85 n)
|r!€r iDfofnn!;ei generice,ci !i carenjetede ;od sau de prcteine vor putea duce 88 ;-:i
1., n i neu,op"'hice. 12
'ulbu'
Apoi, nrecanisnrele 76
de reglde au nevoiede o druniti cjntitate de enereie.
?8 92 178
5i nu nu"ui munhii. ci 5i creierut.ficatut _ririnichii on.unra o nrare canti;re
180 $( ,
de energie. Iar lipsa eneryiei afectatuncaionarearnec,rnismelorde
reglare, ata cuir se nrdDrpli, sprc exerrptu. in malnuni(ie, in dirtrcfie 82 1lt2
!i in 1a
D'al$sorbtie. 184 |{.1
80
iD sf:rtit, nesatisfacerea
nevoilor de vxanln€ !i de microelemenr€poate 82 100 ll1,
(luce la o serie intreagi de inlboliiviri, a$acum ar fi cd iile dentarefavorizare t 02
88
(te lipsa tlorului din alinrente g apa de bIut. t 90
1.2. Excesele substanlial-energetice. Dar nu nunai carentele, ci
,si excesele substanqial,enerSerice pot deterDina anumite tutburari. S-ar putea
Mecanislnele de feghr' rl'
dr exeniplul obezirigi. care in Dujorilatea cazu;tor este produsl de o ali '7.J. Subsolicitarea informalionald
ciu€ 'rsi8ui 1l'/
n'entrlie hipercalorici, al ateroscl€rozei prcdusi de un apoft cr€scut de lipide o.ea,'i"n'rtui au nevoie de infirmalre tnfonualia esle cea
r"*ti."*"a eficienti a acestor trecaDisme Pentru cii orrrrrl irrl
rnrinrale,precunr !i efectelenegativeal consumuluicrescur de subsranlepro
""ii"., "i c; produ'ul rrrforrr"ti'i f'
(iLrcilto!rcde redicaii liberi. ala cum ar fi acjii gati nesaturali. sru con- .il o'",1i,*r infornrrqeigeneri'e ri " l
'ru,"" iin rrcdiu Noi d'rr r;tJr cir inforrrrJtirculr'rrJl'
surlul crescut de sare, cale poate contribui la apaitia hiperensiu;ii arrer'iate ' o,"".rr" 'enr'/rrr''"r'rl
i'tr.,,,,"i" t.".ti.l, cel de al do;lea caral de trarsniterc a nrforlrxl;ilor '\l
\i rtr Dlri dep 1e.
()datii aptuti obezirareapoate rcprezetaun factor de risc peno! fi .uficient"si afiti ci crcierul se stucturcazll li !e restructurerzi ntirxlr'rl
nlte penrru rrrl'l
boli. De i.ce. Mli nebuiesii acode o i ponaDlideosebitlpreve;irii obezi .l'rrfluerl! rntornrJtiilorpe cdre le prrrrreitedin rrrdru '
rnfot'rrJtiesdu o intofnrtrlie netore\pun/:irorre \'' lurr'r 'rrh
lI(ii Iar Sfeutrtea noDralil trebuie .prcciatd in funclie de indjccte .le rrrasil ..r lrrrrtr.lc
.ort)ofal:i . IMC esre eeal cu mpoftul dinne greulaler iD kB h o slru.ruti-rdefectuoasl.
ti in lirne. nl rr''r' 'r'
retn ll p:lrfrt Se coDsiderlci grrurateaDornratltrebuie sI se iDc,rdrezc i;i','," (ur,rporlJnrenrul ri in serr'r!l lrogr'rrreleJe run'lt
nrtrc lll.5 ti l-.1,9 nrtre25 !\; 29.9 se torbe:itede o !reutlie crcs.uli. iirl .,.rf l,r rr' .( rloirene\c broloPic tle 'e dob"rrdi* [ lr("rr( 'r'rr'rI r"
s'hirrrl"rrll"
llcsk l0 (le obczitate(rabcl,r.1.9). iIkl,r(liul inti,1n.'!iilorplinritc din nrediu Dc acccr' 'l'cl"ri
1 \ (i,n\u tul tlp .rul,.\ttutlt /,1fi',,,. t)c rrrrrlrc,rr nu .u ,tt(l;Lrlpoarc produce rnurnitc tulbutlfi A!\tr sprc
rrrrrrr.rr ,.,r i,,i," 'r'rrrl'Il
!r"tr(''
(rprn'sr'r'rl nu !\i isigurl subsh'rlelcphsricc cncrgcriccrcccsrrc. rt.rr
i;i rr"r'.r ,,u rrilrittctr drc:1in Pcriorll llez\olriiriir(r trlunAlx
ii*..r','q1,,rt,,r"
ii 'sl otgnrrrsrrrul rcsPccli!rru v' rrrri PUlcr\''l' r
sut'riri'lici!I rrtcanisrrclcdc |elrrc prin constr't!rtun,r {rb\rr|((.r(,\i(.c.,r.\,, ,ink,i Irl,ntill,,lc
({r" \. Ijri' I)lI in conrrrrrnlrlc rlogrrri rk. .rl.(r)1,c.n. {tr! ,rr.ri(, .r!l ,,1,.'t .,r,r rl."i ((,1)rl(rl rru prirrtlrc ir){(nrrr'r(rr irl'c(r\ir (l( c c n!' nr!"r'
.*i irnr'ri:l {l( ttrlluiti (drtrk1r\ri('crrerr((rnlc(lr\''
!rI rrir rir,/!Uh rt,trri1;ir ur!r rUlhU'IriI'rihi.. \i !,Ir.xk. t,r.,|l. fr.,\r .,u,*, .,u 1u*.,.,1t,',""
"';.
'll
 lil, i" gctlc'l,], s(Idcrcr sub uo i'nu ]ir nivet a rferc,rra(ieiinfomralionatc,poare DupI cult) nrati K. Lorenz, mec.tnimelede reglare !le organis|llului Pol
-sI
(u r !,JrJ J. Burgn,eisrer, tJ o serie inma8a de utlureri, ie ta faci fa(i nultor perturbaF, dar ele cedeaztrtotuli atunci cand capxcitrr(eulol
'lulc.,lupit
{rxrcllllc-.lulburlji Jle \chenrei.coj?orate de fimclionare a fost depdqitl
Si pin6 td detL ,i hajucina{ii.
t.:. .\uprd.\t4t(tturea rnlornulionali. Deli organismul uman are Aqa spre exenplu, mecanismelede r€8lare a temperaturii au anurrrilc
. limite sub cJIe, Si, pest€ care, el€ nu mai pot functiona nornlal- Se ftie 't
dh{'lurI croie de infornra(ii.dara Cind caprcikrea limiua de a rcceotiona
sr zona d€ neutsalitate t€mici a omului se situeaztr intre 20 Ei 22 de gmdc
prclu(ft' iDfon"Jliile nece\are..organismut uman nu suportrip*, di".
rup.Nolicit eJ infomralionall.De aceea-dupj cum am ar;rar in repetak "iii Celsius. DacI tenperatura din mediu creqtesau scadesub acestevalori' lturr
nin_ ci intrl in functiune nigte mecanisme de reSla.r€. Dar, aceste mecanisDre ltl
,lu , \uplrrcli(ir.lea informaqionaldpoate duce la o serie inrreaged; bo[ psi
rrrIc lr p\rno\ontrtlce. si ele anumite limite. De aceea,incdlzirea ambianlei p€ste ac€ste linrite vtl
Ce.' rrui fre(\erni tulburareape caJe o produce suprasoticitareairlfor iuce Ia alterarea homeostaziei termice care poate mer8e Pantr la loc termic
rr.rl(,n'rlI e-ne+Lesul informalional formdr din oboseah. anxietate.irirabilitale,
- ldl rdcirca ambianlei sub o anumiti limite, va duce la sclderea temperrturir
Inlonl'rie. depresie psjhicr, cefatee ti a{a nrai dep.ne. centmle pantr la deces.De aceea,omul a luat mlsuri de protejare n acestor'
8. N$atisfacrrea nevoilo; dd ordin iu6rior. pe ting, ne!oile nrecanisme,pdn inlermediul imbrtrctrminteiqi a locuinlei, cu ajutotxl ctu-oril
lrlc fundalrentale,fiinta umantrnai arc nevoie de o sede iot.ug;'a. n; i9i asiguri un microclimat corespunzitor' Neasigurareaacestui nricroclinrrr
$i poate duce lJ o serie inueagi de inrbolnn!iri
rlc ordir p.ihologjc ;i sociat. ap cum ar fi nevoia de iubne, de i-a*p, a.
,rrr r,ue. de je\pecr. de demnihre. de inrindlrre. de prorec(ieqi a'a ma; ae_ Acelati lucru l-am putea sPune gi despre mecanismut de reSlare r
greudlii corporale,a glicemiei, a lipe nei !i ala nrai depane' care au anurnitc
t)n'rc (fi8. 4.:.5). linnte qi care, daci sunt depqite, mecanismelede l€8lare cedeaztr.putaidu s'
ajunge la diferite imbolnnviri.
Pe de alttr prne, dupi cum anl nai ari&t, desi organismul unran lrf
Nevoilede ordin n,perior
nevoie de anumite infornlalii, capacitateaciilor de transmjtereqi de preluctatc
a infomraliilor este foane limitati.
de iurorealizarc
De aceea,suprasolicitareainformalionaltrpoate ploduce Si ea anunrrt(
de odin cultunl g spirirLul imbolndviri, cum ar fi stresul infonnafional, bolile psihice reactive $i bolile
psihosomatice.De aceea,MF care trebuie sn vadl omul in mediul siu dc
viatE !i de munc, !i nu trebuie sd iSnore faptul cr, unele boli pot alea o
etiolosie infomlalionall. Adicd boiile Pot fi produs€ nu nunai de nictobi
de aprecieie,dc prenigiu,de pllcre,
de virusuri, de substan(etoxice sau de carenle, ci'ii de infomatii. Pe dc
de stard s1i.l alttr pJrle, dat fiind ci orSanismul este un extrem de conplex sistem d!'
comunicalii, chiar qi ceilal$ factori patogeni aclionand asupra organisnrului,
Newile aiedive actioneazl, de fapt, asupraacestui sistem de comunicalii, afectand,fie struc-
dc p.{xec(ie,cle n,bire, dc ft'cuna$ere, tura siste rului, fie semnaielecarc circuli pin acest sistem. De aceea' p(
de siglranlr, dc solicirrdine IAngI patoloda genetictr.pe l6ngl patologia infeclioasn. pe Inngl patologir
nretrbolici !i a:a mai departe,noi am artrtatcd, in pmctica curenti MF ar.
de r fr(e cu o Datolosieinlornration.r15.
Nevoileturlamcntate "i iibtroclicc. De)in,ecmimele de ,e€ltu(
ro liolul inipcrf&liuDilor
i.r, a|'i h.aDr, imbrrcld,inte, tdr,(e, cibenreticilsunt ext€m de eficienc, rcutind st pdsteze stabilitateaorgdnismului
innrna!ic in pofida nenumfuatelorperurbalii care actioneaziasupralo', ele au lotuli trnu
nriie inrperfecliuni. Adicl pe UngI limitele li nevoile lor.'niecan;sntele {lc
,r8lt'rc, dc clt depindeslnltatea organisntului,au li niljte intpefecliuoi tJ'Lle
/ r:J ll. lllnfi.Drr('it! tunddncnlal. din puncl de !ed.r. bioloSic. orDl nli
'/r
$n, nrlrorSt dc nr!.i dc orttin psjn.bei(
.re o inrpcrfcc(iuni derivi d;r faptul cI, otganismul unran este uD sistenr dcschi\'
ti s(irt:
crr. r,cbLlicsll i;i ir din nediul inconjudtof substmleleplastice li encrgcri.c
Ncsrtisl.r(crcr|:rcesrornevoi poirle duce In senzirliade frrsuare, crrc (lc cx'. x''. ncvoie. insll. pentu a 9i lUa substrnlelel; energiadc crte rrc
\c p,)nk :rll,r Lr Zir nrutiof lx)ti psihicc psihowrnrarice. n.voic .l rrcbui. sll fic optimal deschis. Adicl, sI ilsi coDtrolczc !\i s:1 i\i
_b ,si
lhDirtirflt linrilckrr. ilcy ,ru ,, nr,rrc.rp,rirrrr.,t. rcNlc/cirlrllrile Accsl lucru nr se Poric trce. insI, pcrfect Dcli cxcrcitl rrrr
, ,')
\l:rhrlrrill'r t,ll.t,,r. ., rrrrrit .,!rr(,1 r\uprt innltr';br.de rtrulrcori. cl ingttil. sptr (1(ctrrltrr,rrrrI
irrll o,\rIUlIi. IrDx.l,. ,i,, rc;lrre .rr t,,t :r , I Drtc l Irr.
"k1
.,1-' ill
nrrllc li||rcntedeciit i-ar trebui.Penbx cI, nr regldreaintlilor €l a apclal boli' care al putea fi denurrrirc
l|tiil h vt'lorile de utilitate, ca! ti la valorile hedonice.fi acesteanu se supra- cibemetice, care pot duce la aparitia multor
pu|| pedect. De aceea.omul inSerr, de multe o , numai din Pltcer€ nrai nrulte cibemoze (tabel 4-: 10).
rlinr€ntc d€cat i-ar fi absolut necesar.Pe de 3lttr parte, odati cu substanla ti\Bltl 1 2 tt'
qi cu energia de car€ arc nevoie pot intsa in organism $i o serie intreagl de umen (src pol 'ri conlril{rl' ls
CAter. imprrfeclltni cihroetie de orltdqntrlul
toxine, de virusuri !i de microbi. sP'rilia unor imbolni{ri
De Drulte ori, mecanisnele de reglare nu urmi&sc direct elementul
rcSlrt. Ata spr€ exemplu, mecanismelede regltue a volemiei nu urmlresc *tr.;"*;",p..r""ri elentnlului Fslat
"
rlircct volumul de lichid, ci variatiile presiunii coloidosmotice.Mecanismele elcrnenLpentru eglrea Jlruil
(lc feglm€ a tensiunii arteriale nu monitorizeaztrtensiunea axeriali decat in 'Ion*-*i v<ch i
L . " l r h- * ,,* , In {m Fm c
munrite puncte ale a$olelui anerial, asa cum ar 6 sinusul caroiidian, catja *.,,r'* t'*..r"r'"i p.nru adaprreJ modc4'da
rctei )i apartul juxtaslorneruld din rinichi. Sciderea tensiunii arteriale in infomaliei moleculde
wro-,tttirua"
rccste puncte poate duce la crelterca tensiunii aneriale in tot arborele arte-
;;"-'"r. .-"1"r., d" raninrrrerc inruntra\ki
riril, adicn Si in zonele in carc ea era nornal5, determinand astfel aparitia '
urrci hiperrensiuniarteriale secundare(fig. 4.2.6). .^* .nP p"t , , 'ulr oresLn. lii
Pe de altn pan€, organismul Oit'rt" ,a"pru* ti bdaptabrhlstc
-r't,",r"1t
TT unr&, trebuie si integrezein struc (:ff.rI'telc a'lrprA'ii alunlasncc
ori sa mecanismelemai noi din Fmct
de vedere fiiogenetic, care tr€buie
si colaboreze cu mecanisnrc m.l -,g-"-."-u"rysq1qyqry154g
vechi din prmct de vedere filoSeretic
Agx se indrndl, sple exend'! cll nEct- ..'.]J*t;rff jffi:F,y*Hffiffi'T'fli"ffTl'i:
;;';';;t";;" a" n" obicei o boaln nu este rezultatul tulbufilrii
nismele de regldE a omportamentului '"g1"*.
care luqeaz, cu mecoisnE mai noi de"reglare Penn''rr se puteaopune mai bjne rulburJtil'!
,* .ur.-ait"'.i"-*t
"""t'.f""",nriirac toripenur
banli.
din punct de vedere filogenetic, dar
"*'' iljl;ili;,ili.ll,if:l.Ll;:" : lf
care fl€buie sd colaborezecu meca
0,* Decete
*':: ilfi::,,1'::i:""1i',i.0',,";'"ii'11..' o"'I'I,
m.'j'.nu'|te
nisme de reglare a metabolismului. nr rrrurrr
p"r.nt.i'r. es'e contiolat de
(unr ur fi tensiunearneridltr
car€ func(ioneazi cu necanisne

'':,fi'il.;y;;:H:li',:,1
"r"
nrai vechi din punci de vedere filo-
genetic.De aceea,in crlzul stresului i::'jjr.* T;]:Jt::Tfi
[:ta":ffi
,tr 4.26 Traducrorii{T) cde tEbtric si
,rurnorizezeleia{iilc rensinniiancrialc,tunt
psihjc, sp'e exenrplu, nrecanismele
de reglare a nretabol;smuluielib€r€dzi.
j:1"--1il:*.*'*r:i",r:s;-tr,!L1
fr"'*lTj
ilsfu{i nunrli in rountnezone slratcgice,
(urr !r li siiurul carnuln. .qr ionel It
\a
de obicei, cantitili nrult mai mari
,!,rntrl jrxrrglonrerulxfdnr rinicl,i. De aceea de substanteenergetice.decit ar fi
;:,:l;r-:5:'T",:L
e:'iil;i
:if"9:;TJ:i1.t*"#:Tj;i::rl:","ru:' l'-
v$ i rl i i l 0 rrns r uniidir . c . s l e z o n ev o r p u l c a absolut necesde nlobilizeazi nrulr rli" .."'-,r""'.", Ala \P'e exe'rrplurn rp'rilia c'rnceruluiPe lJrrsl
ai m rrnte."l'l **''
,ltrc! lx rtrxiificrn a[ lcnriunii tdrnale in ror
apDatul cadjovascuhr. i""' ..,*ri.i, c e \l duc' l! aP:u;lir unor Fene ''
{ho'0lc rlrrirl, cbiar ttacd!!r,aliile bnsiunii nrai intens i"oer35 de inruniL'ri
facrori rol€rezecelurerer.p'(rr''
decit fi absolut necesu omulur i,,tc',;,r,
''''' 're 'i
".e'ie in (rre pe linrl
modern pentu n face fiiln nrodi ,q-f.,.i tr.'u '. po"tt sPUneli in {d/ul xrero'clerorei
licftil<r c c au 3enerrtinfornraliarespcclili Spredeosebnede onrul pt'Dti
riv, o'rul ndle'I Du ,Iai
'"ndeplinelre.
de obiei, cu nru,\.h;isili deciziilecqcspun ;l:"f**,;l:.:*':i:,:;r
llllI:iii:':;,, r,l,*;*ill,lli
zl11oc. In nccstc coDdilii. n)ecanismele dc re8larc pol ducc la crc,stcrcr
ruil:lt ""'l:::li'"':
l;tii:"1i,,'l:i;::li
;\*fi':.,..;*liff ili::
irrutilil,;i chiar dluDliror'e, r Blicer))ici.,r lipirnrici,\i r rtDs;uD,ir,1c,ri'lc
l). n(.(;r, strcsulpsihicesteilrrplicirlirr rtiologir rrrultor boli psihosorttittire
rLrltcl,,ni. drcl nu chiar lorlc b{)lilc,sLrntrc/nlrxrrtlncasipttrfuir iill-ii:''",:[i:l1l';':
:ilil,,:i,il'll',
li
rrcroilrr rror*rc, xl (l.pI.\i,ii lir'rircl(,'y rl inrcrvcrrlici urir i"tt!'1.((itr"t ":ll,]iil''ill;filii:"['lTi:::ll",,l]L
l :l';lllllltlilP*iiff
.'tl I5
 de ipirllc'-{'
.!i inrrrullirerceluleo' nelede).Se poarerenrara faprul(i In aDaririr Fiind nunorul luPtei Pe car€ n jloacele d€ reglare sau
.,j ractorii di risc )i cu hcrorir pe'turbxn{r Mr'
,'lcru\lerozf,i. inuevin "'u.culare
foaie nrutti farrori de risc c e.coar a; nrncgune'foje d". .;";;;;i p;i"s.;
ced€r/il rir\'r[l
,',1"'," de feBtare.Tocmai pentru a putea scoaredin tuncgiunenrai e.le, de nrulte ori. qi nranorul modului in cJre ace'te nujloace
',,,11. ',,"
de.retlare_.factorii de ri\c Febuie sI fie foarte numem{i locul bolii. El esle in permanen[d nrano'ul unui expenment naturrl P( r'tr'
nraiorur. nroorrr'rl
:r \a rcuoneze o perioadl foarr€ indelunsali de timp. De aceea dupd cunr narum il fac€ la scati populalional, El e\te spre exemplu
necor€spunzetoare into\irAiti de \edentar
,,i N H;ncu. unii.dinFe acetri facrori sunr inidarori. atg sunt promorU. in care o aiimentatie
lli hl e\le nr'dhrul
Jr!, potenprori. ailii precip;ran!. Asrfet facrorii de risc reuresc s5 scoati osihice repetale,poale duce trePtat la aParitiaa'etosclerozer'
rr€nlirr ril
drn tuncFune rard ^i:!r pe rnnd toate mecanisnrete
cdre pasEeazi stabitirarea modului in care tumatul, stresurile p'ihicr ti depre\id Por duce
pe'ereluj rleridl, ducand ta apari(ia tetunilor de arrrositerozt,
ta tutburare, aDaritia cancerului bmnhopulmonart' ala mar dePure
rnlenrr) rr
crrcurJ(rer aneriate)i in fmat ta apari!a conrpticaliitor Ietate(rab€t4.:.ll). Dacd este mai atenl el va constataci in aParila bolilor
nxjloace de rcSr'rrr
obicei, foarte nru\i factori. care afecteaztrfoafte mulle
intenin. pe lans' alimenratiabosad in.caio'ii lil'xi'
TAEEL42 ]1 il ;;;;,;il;il-'"i.
sedenl rsmul lr(l'rrrl
[rc..nlsul de actiune it dltcntibr ractori dc ri$ tn etiop.roaent.orF6dmzl n.sriuuie ri col€sFrol li fumarul consunlulde alcool
i-, a.^i""" apei sexul frrorii eenetici \i incl-forn€. mulli t(r'{r'
cr
inten in nu numai aupra mecanisnrelorde re8larei lrpenxer' )r 'rst'f"
"';fr*A"f
dr
coagultrrii il
.*"""i"^a* de reglarc a P€ret€lui vascular, a mecanismelor
it, dupeunii autori.chiar!i asuprasistemului inrunit'
(]Iclere, rcizito. graEiiitEri
"i"i..*i'i- ""a""""
E.i. f"la.t.e, in niodnorrnal. nrijtoacele ca'rr'
de reslrre se oPunl ltl
'd I'n'pur' rr'\r'
Scldcea IIDL (-u
turbariilo' pe cdre Ie-ar putea Producefacrotii de rr"c
cu"r 'rl
Cre$eea s*rctiei de clreLolorine
al";la *,i"rura,l; factorilor de risc. prin aparitia unof noi. facrofi
sP'e exen)plu p'ecunr tr pfrn rnre'\,cr\r'
fi inlintare! in t:rsti ti menopauza.
Inc+€ rrrnf '
Cre$ce. secrcliei dc cardolmine unor inrDedectiuni ale mijloacelor de reglale a lipenuer' Podte
\e desfitrorrd \ub pr'\irrle Ml-
isrorie narurali r aterosclerozei.cate .
scidera HDL Acela\i lucru s ar put€a sPune li detPre.hipeflen:'un'"
il'l.till
aceea Mr"rlll
desore diabetul z:harar qi desprecancer ti ata nrdi dePane De
sa Ir In rrrnn
mbui s5 sesiz:ze la n|onrentul oPortun acea\d trecere )' 'nrl
S.nde.eaHI)L misurile de prev€nir€ Si tratament.

4.3. PATOGENIAPSIHOSOMATICA
holiferdca celulclor nuscnlde nerede

Conc€Dtulde boaE psih@matci Limbaiul organelo' inleme

|inludia iadonlor p6ihiciasuP{ao€anismulli lmponanla slresuloi Psihic
(.rc e screlia {ic (Iecatanrinc SdalEaroa Aclionoa str€suluiasupra organ6mrlLr
lFt€zo pnvind palog€nia psihosomali€ - Modincaib n€uro€ndocrino
CotrcoplE Fl€nahlEa _ Medicina @mporram6nlatb
Con6&int€ somalic' al€ comporia'norrrftr
t' trrlo do p€Isonarrlalo
lmporl6clunio cib€Dotrco al€ 61163(mr
l )i D n( c s r lLr c r ucs re v rt,rb i l ts i r' n rtrc b o ti . II rccc,, txrti tc ru rl { .,,tr| (1,i
( '.l ro t)rl ot c r c dc s t ol d c c o l rp ti c rrl i .
i ,r c i ,rc j x c n ni i tcn.l i .i { . rnrrcpl l tro' l (t itr pftrclicr tr|cdicrlil
(u l i kt(nr i l, n( hilr i( i, .u h (k !i i l Iu ,ri l ,!r.(.u l}nrlc psihosorrraticc sunl foarle frtcvcnl inliilnitc
rutburnr(n rr)(nro l {r. (l l (le st ta (l' bonll sc lx'ur': hc' ir(l
rlc 1 rl l trrc , rlir r r ir c l, r r , r a ,ra rrra i rttp a rh ,1.,',,,"." ;;",;'",' (tc tl' st rlll s:lulltrtc la

?t'l