UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ISTORIE ŞI FILOSOFIE

DEPARTAMENTUL FILOSOFIE ŞI ANTROPOLOGIE

CURRICULUM DISCIPLINAR PENTRU STUDIILE DE LICENȚĂ

„Hermeneutici contemporane”

Eugenia Bogatu dr., conf.

Chişinău, 2017

1
APROBAT Director Departament _____________________
la şedinţa Departamentului
din „ ____” __________ 2017

2
 PRELIMINARII
Cursul Hermeneutici contemporane are o importanţă majoră pentru studenţii de la secţia
Filosofie.
Acest curs propune abilitarea studenţilor în utilizarea metodologiei hermeneutice pentru interpretarea
diferitelor tipuri de discurs/text. Metodologia hermeneutică este asumată la interfaţa sa cu metodele
specifice altor demersuri interpretative (social, politic, psiho-lingvistic), în măsură să acopere diversele
situaţii profesionale cu care absolvenţii s-ar putea confrunta. Cursul îşi mai propune ca, prin
familiarizarea cu teoriile privitoare la geneza şi utilizarea semnelor (simbolice), cu metodologia
transdisciplinară a „interogării simbolice”, respectiv a analizelor semiotico-hermeneutice, să ofere
studenţilor un instrumentar eficient de descifrare a comportamentului social-politic, atît la nivelul
individului uman, cît şi al grupului social.
Limba de predare a disciplinei este limba română. Disciplina “Hermeneutici contemporane” este
predată studenților anului II, specialitatea Filosofie.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Credite
Numărul de ore

individualLucrul
Codul disciplinei

Consultații
Anul Responsabil de
Seminar

Examen
în planul de Semestrul
Curs

predării disciplină
învățământ

S.04.O.031 II IV 13 13 1 5 26 E. Bogatu 3

II. TEMATICA ȘI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A OREL

N Ore
r.
Unităţi de conţinut Lucrul
d/ Curs Seminar
individual
o
zi zi zi
1. Tematizarea interpretării. Situs-ul epistemic al 2 2 4
hermeneuticilor contemporane
2. Raţionalitate şi semn 2 2 4
3 Etapele evoluţiei hermeneuticii. Etapa filologic-retorică;
etapa psihologic-istorică şi etapa filosofică 2 2 4

4 Hermeneuticile negative. Hermeneuticile instaurative 2 2 4

Hermeneuticile filosofice
5 Sursele lingvistice ale semiologiilor 2 2 4
Semnul şi sistemele semnificante
1 1 2
6
7 Tehnici şi procedee ale lecturii semiologice
2 2 4
Total 13 13 26

III.COMPETENŢE PROFESIONALE ȘI FINALITĂȚI DE STUDIU

Competențe profesionale Finalități de studiu
 Gestionarea metodelor filosofice însuşite  Definirea conceptelor de bază ale

3
 în cadrul învăţării celor mai importante hermeneuticii
orientări filosofice, în cercetarea ştiinţifică  elaborarea proiectelor de cercetare în
şi în acţiunile practice domeniul hermeneuticii

 Definirea şi exprimarea specificităţii

 elaborarea tehnicilor de interpretare a
problemelor filosofice în raport cu alte
situaţiilor de comunicare în activitatea
discipline umanistice
profesională
 Estimarea funcţiei formative a filosofiei în  elaborarea metodelor eficiente de
condiţiile democratizării societăţii şi descifrare a comportamentului uman, atât
evaluarea ideilor filosofice din la nivelul individului cît şi al grupului
perspectivele axiologică, praxiologică, social
culturală  desrierea principiilor de interpretare a
lumii în postmodernitate
 Evaluarea rolului autoreflexiei pentru  evaluarea modalităților de interpretare a
cunoaşterea filosofică precum şi unui act social
evaluarea nevoii de formare profesională  interpretarea a orice act sau gest uman
în scopul dezvoltării autonomiei utilizând tehnici de interpretare
personale, a inserţiei şi adaptabilităţii la
cerinţele pieţii muncii
 Proiectarea activităţilor în baza  propunerea unor metode eficiente de
principiilor şi metodologiilor însuşite. interpretare a unei situaţii sociale
 elaborarea proiectelor de cercetare care să
vizeze utilizarea regulilor şi tehnicilor
însuşite la cursul de hermeneutică

IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Subiectul 1. Tematizarea interpretării. Situs-ul epistemic al hermeneuticilor contemporane
Obiective de referință Unităţi de conţinut
Studenții vor urmări: Termeni-cheie: interpretare, explicare,
- să delimiteze obiectul cercetării explicitare, semnificație, artă existențială
hermeneuticii
- să analizeze situs-ul epistemic al • Delimitarea conceptului de interpretare
hermeneuticii contemporane • Principii, concepte şi reguli ale
- să relateze despre raportul explicare- interpretării
explicitare • Hermeneutica contemporană, situs-ul ei
- să analizeze principiile şi regulile epistemic
interpretării • Raportul explicare-explicitare, sensul şi
- să compare discursul hermeneutic cu cel subiectul. Conceptul de semnificaţie.
semiotic • Perspective comparative: hermeneutică şi
- să aplice discursului hermeneutic funcţiile semiotică
limbajului • Hermeneutica drept artă existenţială

Subiectul 2. Raţionalitate şi semn

Obiective de referință
Studenții vor urmări:
- să deosebească tipurile de raţionalităţi
- să identifice etimologia raţionalităţii
- să analizeze metafora şi metonimia drept
axe ale raţionalităţii semnificante
Unităţi de conţinut
Termeni-cheie: raționalitate semnificată și
raționalitate semnificantă, model ontologic,
semificativ, imagine
• Raportul dintre raţionalitate şi semn

4
 - să distingă specificul modelului ontologic • Raţionalitatea semnificată şi raţionalitatea
al raţionalităţii semnificante semnificantă
- să analizeze ontologia suprafeţei • Metafora şi metonimia drept axe ale
semnificante raţionalităţii semnificante
- să stabilească relaţia dintre cunoaştere şi • Modelul ontologic al raţionalităţii
comunicare semnificante. Ontologia suprafeţei
semnificante
• Semnificativul-categorie supremă în
construcţia imaginii despre lume

Subiectul 3. Etapele evoluţiei hermeneuticii.

Obiective de referință
Studenții vor urmări:
- să analizeze specificul fiecărei etape de
dezvoltare a hermeneuticii
- să relateze regulile de interpretare
caracteristice hermeneuticii biblice
- să aplice regulile interpretării religioase
- să evidenţieze caracteristicile proprii
etapei psihologic-istorice
- să analizeze specificul interpretării
psihologice
- să experimenteze metoda istorică a
interpretării
- să explice ideea de semioză hermetică
Unităţi de conţinut
Termeni-cheie: hermeneutica filologico-
retorică, interpretare psihologică, interpretare
istorică, cercul hermenutic
• Etapa filologico-retorică a hermeneuticii.
• Variante ale hermeneuticii filologico-
retorice şi contrafigura ei, hermetismul
• Hermeneutica biblică.Hermetismul
• Etapa psihologico-istorică a hermeneuticii
Schleiermacher. Interpretarea psihologică.
Interpretarea tehnică şi romantică.
Diferenţe şi aplicaţii.
• Dilthey.Interpretarea istorică. Cercul
hermeneutic.

Subiectul 4. Hermeneuticile negative. Hermeneuticile instaurative Hermeneuticile filosofice

Obiective de referință Unităţi de conţinut
Studenții vor urmări: Termeni-cheie: hermeneutici negative,
- să interpreteze cultura din perspectivă hermeneutici instaurative, interpretare
psihanalitică; filosofică, filosofia ființei
- să analizeze rolul arhetipurilor şi a
inconştientului colectiv în interpretarea • Hermeneuticile negative ale „maeştrilor
naturii umane; bănuielii”. Lumea ca poveste. Rolul
- să analizeze specificul interpretării inconştientului.
filosofice; • Cultură şi natură. Cultură şi religie.
- să explice analitica daseinului Structuri ale culturii. (Marx, Nietzsche,
heideggerian Freud).
- să detalieze concepţiile proprii • Hermeneuticile instaurative. C.G.Jung.
hermeneuticilor negative, instaurative şi Rolul arhetipurilor şi a inconştientului
filosofice colectiv în interpretarea naturii umane.
• Interpretarea filosofică. Specificul
interpretării filosofice.
• Filosofia fiinţei la Heidegger. Analitica
Daseinului. Gadamer. Cercul filosofic.
Subiectul 5. Sursele lingvistice ale semiologiilor
Obiective de referință Unităţi de conţinut
Studenții vor urmări: Termeni-cheie: proiect saussurian, desemnare,
- să analizeze specificul proiectului semificație, perspectivă hermeneutică,
saussurian fonologie, glossematică
- să delimiteze semiotica de semiologie  Sensul proiectului saussurian

5
 - să distingă între raţionalitatea semnificantă
şi cea operaţională
- să stabilească gradul de arbitrarietate a unui
semn cultural
- să analizeze raportul dintre semnificare şi
comunicare
- să abordeze raportul dintre denotaţie şi
conotaţie
- să stabilească consecinţele principiului
arbitrarietăţii semnului lingvistic
- să depisteze relaţiile dintre semnificare—
desemnare - lume
1. Subiectul 6. Semnul şi sistemele semnificante
Obiective de referință
Studenții vor urmări:
- să relateze despre singularitatea sistemului
limbii
- să analizeze diverse sisteme semnificante
- să identifice tehnicile de analiză semiotice
- să analizeze miturile societăţii
contemporane
- să aplice lectura semiotică asupra textelor
contemporane
- să identifice coerenţa internă a operei de
artă
Subiectul 7. Tehnici şi procedee ale lecturii semiologice
Obiective de referință
Studenții vor urmări:
- să identifice forma lecturii semiologice
- să analizeze situaţia Lectorului în
contemporaneitate
- să aplice conexiunea semn-epistemă
- să analizeze semnificant tipurile de semne
contemporane
- să identifice forma lecturii semiologice
- să lectureze eficient artele
- să demonstreze trecerea de la structuralism
la deconstructivism
V. ACTIVITATEA INDEPENDENTĂ A STUDENTULUI
 Raportul desemnare-semnificaţie
• Semnificarea ca diferenţă
• Raportul semn-simbol din perspectivă
hermeneutică
• Şcoala fonologică în semiologie. Limba
drept cod. Semnificare şi comunicare.
• Structura. Tipuri de structuri.
• Şcoala glossematică. Limba drept
combinatorică.
Unităţi de conţinut
Termeni-cheie: sistem semnificant, structură
semnificativă, realitate figurativă
• Singularitatea sistemului limbii.
• Ideea sistemului semnificant
• Regulile mariajului, miturile, bucătăria ca
sisteme semnificante (C.Levi-Strauss).
• Literatura, moda, miturile societăţii
burgheze (R.Barthes).
• Structura semnificativă. Sociologia
realităţii figurative. Goldmann şi
Francastel.
Unităţi de conţinut
Termeni-cheie: scriitură, sistem de semne, artă
figurativă, lector, grad zero al scriiturii
• Lectura structuralistă. Specificul lecturii.
• Scriitura.Gradul zero al scriiturii.
• Lectorul şi textul. Lectorul drept creator al
operei.
• Literatura ca sistem de semne. Plăcerea
textului.
• Analiza mitului. Mitul ca limbaj. Mitemele.
Aplicaţii la interpretarea miturilor moderne
• Lectura artelor figurative: nivelul semnelor,
nivelul structurilor, nivelul ordinii.
6
 Nr Competențe Strategii de realizare Produsul preconizat Criterii de
. evaluare

La nivel de
elaborarea unei conținut:
lucrări originale - Respectarea
(eseu filosofic) regulilor de
avînd ca subiect analiză şi
Proiectarea una dintre interpretare
activităţilor în posibilităţile de a La nivel de
1. baza principiilor aplica Eseu filosofic
prezentare:
şi metodologiilor metalimbajul
(metodologia) textul va
însuşite
semioticii la o conține maxim
problemă oarecare 5 pag. și va
aleasă de student, corespunde
vizînd un anume cerințelor
tip de discurs științifice de
realizare

Gestionarea
metodelor La nivel de
filosofice însuşite conținut:
în cadrul învăţării - Calitatea
interpretării
celor mai interpretarea psihologică
La nivel de
importante Jurnal/text filosofic
2. şi gramaticală a unui text prezentare:
orientări - Calitatea
filosofic
filosofice, în prezentării
cercetarea realizate
ştiinţifică şi în textul va conține
acţiunile practice 5-7 pag.

Tematica proiectelor de cercetare individuală

Actualitatea hermeneutică a lui Aristotel

Conceptul experienței și esența experienței hermeneutice
Limba ca mediu al experienței hermeneutice
Despre problematica autoînțelegerii
Universalitatea problemei hermeneutice

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE

Formele de organizare a instruirii
Forma interactivă – dialogul utilizat in cadrul seminarului.
Se va face recurs și la formele comunicării individuale dintre profesor si 1-2 studenți în timpul orelor
de consultații și în cazul realizării nemijlocite a proiectelor la curs.
Sugestiile didactice aplicate se raportează la fiecare grup de studenți în parte, vizează modul de
organizare a activității didactice în vederea formării la studenți a competențelor profesionale formulate
mai sus. În cadrul cursului Hermeneutici contemporane se va realiza îmbinarea armonioasă dintre
7
 conținuturi și experiențele de învățare nemijlocită, unde miza va fi pusă pe munca individuală a
studentului. În cazul dat sugestiile metodologice se raportează la recomandările referitoare la evaluare,
din perspectiva unui demers educațional centrat pe competențele profesionale.
Cursul dat vizează încercarea unei înțelegeri asupra a ceea ce științele spiritului sunt în realitate
dincolo de conștiința lor de sine metodică. Nucleul tare al cursului este reprezentat de corelația dintre
text și interpretare.
În cadrul cursului dat se va îmbina paradigma normativă (centrată pe modelul emițător-receptor) cu
paradigma interpretativă (centrată pe modelul pluralității construcțiilor realității). Paradigma
interpretativă ține de viziunea constructivistă, predominantă în prezent în cadrul științelor educației.
Astfel, vom încerca să îmbinăm armonios transmiterea de cunoștințe cu învățarea autonomă; adevărul
absolut cu pluralitatea construcțiilor realității despre lume cu concepția holistică despre lume;
furnizarea de răspunsuri cu stimularea întrebărilor; consensul (unitate și diferență) cu diversitatea;
cunoașterea ca reprezentare cu cunoașterea ca o construcție. În demersul academic, vom aplica
principiile pedagogiei diferențierii și ale constructivismului pedagogic. Învățarea va deveni un proces
constructiv. În organizarea și implementarea acestui demers strategic vom aplica:
 deplasarea accentului dinspre activitatea de predare spre acea de învățare, centrată pe student;
 conștientizarea și stimularea participării active în planificarea și gestionarea propriului parcurs;
 diferențierea demersurilor didactice în raport cu diferite stiluri de învățare practicate de
studenți.
Evaluarea rezultatelor academice
Pe parcursul semestrului vor fi realizate două evaluări curente (testări), iar la finele cursului va fi
realizătă evaluarea finală (examen).

PROBE DE EVALUARE (mostre)

Atestarea intermediară 1

Subiect. Situs-ul epistemic al hermeneuticii contemporane

Activităţi de evaluare:
a) Relatați despre obiectul cercetării hermeneuticii
b) Comparați discursul hermeneutic cu cel semiotic
c) Evaluaţi hermeneutica drept artă existenţială

Atestarea intermediară 2

Subiect. Hermeneuticile negative. Specificul hermeneuticii filosofice

Activităţi de evaluare:
a) Descrieţi concepţiile proprii hermeneuticilor negative, instaurative şi filosofice
b) Comparați limbajul hermeneuticii negative cu limbajul hermeneuticii filosofice
c) Dezvoltaţi un proiect în care să argumentaţi pro şi contra „maeştrilor bănuielii”

Evaluarea finală

Subiectul 1. Etapele evoluţiei hermeneuticii

Activităţi de evaluare:
a) Descrieţi etapa filologico-retorică de dezvoltare a hermeneuticii
b) Comparaţi interpretarea gramaticală cu cea psihologică
c) Propuneţi un proiect în care să dovediţi că sistemul limbii este cel care produce semnificarea iar
desemnarea, cât şi comunicarea în general, sunt posibilităţi care rezultă şi sunt deschise de semnificare

8
Subiectul 2. Roland Barthes – Scriitura ca sistem semnificant
Activităţi de evaluare:
a) Relataţi despre gradul zero al scriiturii
b) Determinați tehnicile de analiză hermeneutică
c) Evaluați din perspectivă hermeneutică „.... scriitorul concepe literatura ca pe un scop, lumea i-o înapoiază
ca mijloc: şi în această deziluzie nesfîrşită scriitorul regăseşte lumea, o lume bizară de altfel, din moment ce
literatura o reprezintă ca pe o întrebare, dar niciodată, în definitiv, ca pe un răspuns.” R.Barthes, Eseuri
critice

VII. BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

1.Hans-Georg Gadamer, Adevăr și metodă. Ed.Teora, București, 2001
2. Codoban Aurel, Structura semiologica a structuralismului. Critica unei semiologii pure si
practice, Ed. Dacia, Cluj, 1984;
3. Codoban Aurel, Semn si interpretare. O introducere postmodernă in semiologie si hermeneutică,
Ed. Dacia, Cluj, 2001.
4. Eco Umberto, Tratat de semiotică generala, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982;
5. Barthes Roland, Plăcerea textului, Ed.Echinox, Cluj-Napoca
6. Miclău Pavel, Semiotică lingvistică, Ed.Facla, Timişoara, 1977
7. Deely John, Bazele semioticii, Ed.All, Bucureşti, 1997
8. Peirce Charles, Semnificaţie şi acţiune, antologie realizată de Delia Marga şi Andrei Marga,
Ed.Humanitas, Bucureşti, 1990
9. Carpov Maria, Introducere în semiologia literaturii, Ed.Univers, Bucureşti, 1978
10. Marcus Solomon, Semnificaţie şi comunicare în lumea contemporană, Ed.Politică, Bucureşti, 1985
11. Botezatu Petre, Semiotică şi negaţie, Orientare critică în logica modernă, Ed.Junimea, Iaşi, 1973
12. Paul Ricoeur, Metafora vie, Ed. Univers, Bucuresti, 1984;
13. Todorv, Tzetan, Teorii ale simbolului, ed. Univers, Bucureşti, 1983
14. Rovenţa-Frumuşani Daniela, Semiotica discursului ştiinţific, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1995
15. Propp Vladimir, Morfologia basmului, Ed.Univers, Bucureşti, 1970
16. Lovinescu Vasile, Mitul sfîşiat, Ed.Institutul European, Iaşi, 1993
17. Morreta Angello, Cuvîntul şi tăcerea, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1994
18. Wald Henri, Homo significans, Ed.Enciclopedică Romanească, 1970
19. Plett, Heinrich, Ştiinţa textului şi analiza de text, Ed.Univers, Bucureşti, 1984
20. Ioan Petru, Adevăr şi performanţă. Pretexte şi contexte semiotice, Ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1987
21. Foucault Michel, Cuvintele şi lucrurile, Ed.Univers, Bucureşti, 1996
22. Rosseti Al.Filosofia cuvîntului, Ed.Minerva, Bucureşti, 1989
23. Bremond Claude, Logica povestirii, Ed.Univers, Bucureşti, 1981
24. Corti Maria, Principiile comunicării literare, Ed.Univers, Bucureşti, 1988

Semantica, pragmatica și semiotica textului

Limba în raport cu alte sisteme

9
Semantica pragmatică: o rețea semiotică
Pragmatica între semnificare și comunicare
Presupozițiile și semiotica textuală

Despre limbaj, simbol și interpretare

Psihanaliză și limbaj
Simbol și interpretare
Interpretarea ca exercițiu al suspiciunii

Recuperarea problemei hermeneutice fundamentale

Problema hermeneutică a aplicării

Hermeneutica în calitate de sarcină teoretică și practică
Conceptul experienței și esența experienței hermeneutice
Despre problematica autoînțelegerii

10