1. Întotdeauna m-am mirat cum poţi să rămâi un prost în mijlocul unei
Limbi atât de frumoase şi înţelepte cum este Limba Română? (Grigore Vieru) 2. Câtă limbă română a rămas în Basarabia, ar putea s-o înveţe uşor şi rusul. (Grigore Vieru) 3. Pentru mine, limba română e distanţa dintre inimă şi umbra ei, care se numeşte suflet. (Fănuș Neagu) 4. Trăiască frumoasa şi cumintea limbă română! Fie în veci păstrată cu sfinţenie această scumpă Carte-de-boierie a unui neam călit la focul atâtor încercări de pierzanie. (Ion Luca Caragiale) 5. Limba română la sine acasă e o împărăţie bogată, căreia multe popoare i-au plătit banii în aur. A o dezbrăca de averile pe care ea le-a adunat în mai bine de 1000 de ani, înseamnă a o face din împărăteasă cerşetoare... (Mihai Eminescu) 6. S-ar putea crede că întreaga natură a ostenit la zidirea Limbii Române. (Grigore Vieru) 7. A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte. (Nichita Stănescu) 8. Limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii. (Mihai Eminescu) 9. Ceea ce nu piere, oricât de pieritoare ar fi întâmplările vieţii noastre, e gândul însuşi că le-am trăit, e limba în care s-a întrupat acest gând. (Constantin Dumitru) 10. Limba Română este o limbă extremă: când o vorbeşti pare că nu există, când taci, încep s-o vorbească toate lucrurile. (Costel Zăgan) 11. Oricât am fi de buni sau răi vreodată oricât am fi de falşi sau de fireşti ne regăsim sfioşi cu toţii, iată în templul limbii noastre româneşti. (Corneliu Vadim Tudor) 12. Cu cât scriu mai mult în franceză, cu atât mă fascinează mai mult limba română. De câte ori reîncep să scriu în limba română, redescopăr muzicalitatea limbii materne. (Matei Vișniec)