Grigore Vieru

(si/despre)

Limba Romana

"Nu cunosc un dar mai frumos

din partea unui musafir strain
decit acela de a-mi elogia tara
in limba casei mele"

Limba este creatia omului prin

Dumnezeu. Mai sus amul nu s-a
putut ridica. Mai sus Domnul a
ridicat numai stelele pe cer si
brazii pe munti.

Limba este focul veghetor al

Patriei, suflarea ei calda,
sanatatea ei liber ziditoare de
frumos.

Pentru ea la Putna clopot bate

Pentru ea mi-i teama de pacate,

Pentru ea e bolta mai albastra

Pentru limba, pentru limba noastra.

Pentru ea e bolta mai albastra

Pentru limba, pentru limba noastra.

Pentru ea ninsori se cern din spatii,

Pentru ea puternici sunt Carpatii,

Pentru ea e calda vatra poamei

Pentru limba, pentru limba mamei.

Pentru ea e calda vatra poamei

Pentru limba, pentru limba mamei.

Dumnezeu prima oara

Cand a plans printre astre,

El a plans peste Tara

Cu lacrima limbii noastre!

Dumnezeu prima oara

Cand a plans printre astre,
El a plans peste Tara
Cu lacrima limbii noastre!

Autobiografica
Sunt nscut n 1935 n Basarabia, azi
Republica Moldova, ntr-un sat de pe
malul stng al Prutului.
Eram o familie nevoia, n fundul grdinii
printeti nu aveam un gard propriu-zis,
gardul era srma ghimpat...
Cu acest gard ne-a "ajutat" puterea
sovietic n 1945...
n copilria mea de dup rzboi, crile
romneti lipseau intr-adevr cu
desvrire.
Dar nu lipsea folclorul poetic romanesc
care n Basarabia s-a pstrat pe cale
orala.

Astfel limba romana devine una din cele trei teme sfinte ale
lui Vieru. Dragostea sa enorma pentru grai a transmis-o prin
cintece si poezii dedicate tuturor. Fiind simplu, dar adevarat
a putut cuceri inimile cititorilor sai.

Poezia, pentru mine, reprezint

dragostea de pmnt, de pmntul
din care te tragi, iubirea pentru
limba strmoilor ti. G.V.

LIMBA NOASTRA CEA ROMANA

Sarut vatra si-al ei nume
Care vesnic ne aduna,
Vatra ce-a nascut pe lume
Limba noastra cea romana.

Cant a Patriei fiinta

Si-a ei rodnica tarana
Ce-a nascut in suferinta
Limba noastra cea romana.

Pre pamant stravechi si magic

Numai dansa ni-i stapana:
Limba neamului meu dacic,
Limba noastra cea romana.

In al limbilor tezaur
Pururea o sa ramana
Limba doinelor de aur,
Limba noastra cea romana.

Comentariu
Sarut vatra si-al ei nume
Care vesnic ne aduna,
Vatra ce-a nascut pe lume
Limba noastra cea romana.

Poezia debuteaza cu sintagma Sarut vatra ce scoate in

evidenta dragostea fata de patrie, a eului liric.
Prsonificarea vatra si-al ei nume/ vesnic ne aduna releva
legatura puternica dintre persoane si locul de bastina si limba
natala cea dulce.
Metafora Vatra ce-a nascut pe lume/ Limba noastra cea
romana subliniaza originea limbii materne, vatra fiind plaiul
roman.

Cant a Patriei fiinta

Si-a ei rodnica tarana
Ce-a nascut in suferinta
Limba noastra cea romana.

Metafora Cant a Patriei fiinta/ Si-a ei rodnica tarana

exprima iubirea fata de plaiul natal prin cintec, prin arta si
prin munca (epitetul rodbica tarana).
Metafora Patriace-a nascut in suferinta / Limba noatra cea
romana vorbeste despre lupta dura a neamului roman pentru
entitatea si integritatea graiului iubit.

Pre pamant stravechi si magic

Numai dansa ni-i stapana:
Limba neamului meu dacic,
Limba noastra cea romana.

Epitetul dublu pamint stravechi si magic schiteaza

sentimentele de iubire fata da patrie de unde rodeste limba
noastra cea romana si unde Numai dansa ni-i stapana.
Eul liric de asemenea releva originile latine ale limbii romine
in versul al treilea Limba neamului meu dacic.

In al limbilor tezaur
Pururea o sa ramana
Limba doinelor de aur,
Limba noastra cea romana.

Inversiunea si metafora In a limbilor tezaur accentueaza

faptul ca limba romana Pururea o sa ramana o limba
dulce, armonioasa, plina de viata si spirit magic.
Metafora Limba doinelor de aur schiteaza valoarea
nestimata al acestei limbi feerice pe care suntem destinati
sa o purtam in suflet, sa o cintam si sa o slavim asemeni
unei minuni, asemeni tezaurului suprem al tuturor limbilor.

Tema poeziei este dragoste de limba.

Mesajul global scoate in evidenta faptul ca
limba este tezaurul suprem al poporului
roman si a tarii noastre natale.

Eu nu am nvat romna din cri, cu

dicionarul n mn, ci din gura mamei,
care era analfabet, dar vorbele ei
musteau de frumusee lingvistic
romneasc.
Astfel vorbeau toate mamele noastre pn
a fi moldovenizat" limba romn n
Basarabia. G.V.
Unor aparatori ai stalcitei limbi romane
numita limba moldoveneasca, Vieru dedica
poezia Tamaie si licheni .

Tamaie si licheni

A murit tamaia,
Duhoarea sta sa creasca.
Ne-a umplut ca raia
Limba moldovneasca.
Mi-a pierit si somnul,
Pacea crestineasca.
Maraie spre Domnul
Limba moldovneasca.

O biata batrana
N-are nici de pasca.
Sta cu halca-n mana
Limba moldovneasca.
Isi creste frumosul
Limba romaneasca.
Ii arata dosul
Limba moldovneasca.
Gangava, tot linge
Cizma muscaleasca.

Spre Evropi se-mpinge

Limba moldovneasca.
Palida mi-e fata
Sub un cer ce casca.
Imi mananca viata
Limba moldovneasca.
Voi muri, se pare,
Pentru-a mea lumina
Ma va plange oare
Limba cea romana?!

Poetul, indurerat din cauza atitudinii gresite a

fratilor sai basarabeni fata de propria limba, fata
de origini, fata de tara si fata de ei insisi, scrie
un mesaj simplu, dar plin de intelepciune in
poezia Salvati-va prin limba .

Salvati-va prin limba

S-au otravit pe vai izvoare
Si mierea adunata-n floare.
S-a otravit barbar vazduhul
De ce s-a otravit si duhul,
De ce si graiul?!
Sculati-va, sculati-va, sculati-va
Din somnul cel de moarte!
Salvati-va, salvati-va, salvati-va
Prin limba si prin carte!

S-a otravit privighetoarea

Si firul ploii si ninsoarea.
S-a otravit barbar vazduhul
De ce s-a otravit si duhul,
De ce si graiul?!
Sculati-va, sculati-va, sculati-va
Din somnul cel de moarte!
Salvati-va, salvati-va, salvati-va
Prin limba si prin carte!

S-a otravit dulceata poamei

Si laptele din sanii mamei.
S-a otravit barbar vazduhul
De ce s-a otravit si duhul,
De ce si graiul?!
Sculati-va, sculati-va, sculati-va
Din somnul cel de moarte!
Salvati-va, salvati-va, salvati-va
Prin limba si prin carte!

Ginduri descifrate din poezie

Bombardarea poeziei cu verbul s-a otravit sugereaza o
schimbare maligna si dureroasa atit pentru societate (laptele
din sinul mamei), cit si pentru natura si tara (simbolurile:
izvoare, ninsoare, floare, privighetoare).
Hiperbola S-a otravit barbar vazduhul insotita de
intrebarile retorice De ce s-a otravit si duhul, / De ce si
graiul?! accentueaza ideea de distrugere a indentitatii
statale, (exprimata prin simbolul duhului ), distrugerea
limbii materne si releva sentimente de tristete si amaraciune
din motivul destramarii echilibrului in stat, in societate, in
fiecare suflet.

Reluarea verbului la imperativ Sculati-va cu metafora

Din somn cel de moarte exprima indemnul de trezire a
constiintei nationale, a entitatii statale a poporului roman de
pe teritoriul Basarabiei si repetitia verbului Salvati-va
formeaza cu versul Prin limba si prin carte o metafora
revelatorie ce ofera sfatul de a ne mintui si gasi locul pe lume
apropiindu-ne de limba materna si de cartea ce o valorifica si
innobileste.

Lupta marelui Poet pentru limba romana a fost privita cu

dispet si considerata o defaimare a limbei moldovenesti.
Vieru afirma intr-un dialog:
Dei se zice c trim n democraie i
libertate, simt nc vjind pe lng
urechile mele sau chiar lovindu-m n
tmple pietrele roii...
Aceste pietre rosii le satirizeaza Gheorghe
Urschi in poezia sa dedicata poetului Cine-i
vinovat?

Gheorge Urschi
Cine-i vinovat?
Cine-i vinovat?
Azi, la toate cte-s lips,
Azi, cnd am ajuns la hat,
Ce rmne s mai facem?
Cutam un vinovat.
Cine ne-a trezit din somnul dulce i nezbuciumat?
Poezia lui Vierupi Vieru-i vinovat!
Tihna el ne-a tulburat-o, cci dormeam de-atia ani
Cu ce drept s ne trezeasc? Trecei-l printre dumani!

C aa-i blestemul soartei

Ce-i nscut n ast ar;
S-a trezit din somn de moarte
i acum adoarme iar
Poluat-i atmosfera
i izvorul a secat
i nu mai rodete via:
Tot Vieru-i vinovat!

Dac se nchide coala,

Dac nu e liber cerul
Dac nu se duc muscalii
Vinovat e tot Vieru!
Limba noastr am uitat-o;
De origine-am uitat;
Nu suntem admii n NATO;
Iar Vieru-i vinovat.

Dac nu e ap-n urbe

Dac umbli nesplat;
Dac ti-i muierea curv;
Tot Vieru-i vinovat
Preul crete, marfa scade;
Bate bruma, vine gerul;
Cade noaptea, latr cinii;
Vinovat e Grig Vieru.

Pentru sfnta Albinua

Ce-o citim de-atia ani;
Hai, copii din lumea toat
S-l batem cu bolovani

Chiar daca fusese criticat si judecat prin vorbe si prin

pietre, Vieru a izbutit sa ajunga la fiecare copil prin
Albinuta si la fiecare matur prin cartile sale muncite
in sudoarea fruntii, a trezit in noi romanul , iar
limba noastra cea romana a inviat-o prin munca,
neliniste, lupta si iubire.

Nu exist o mai mare

recompens pentru un poet dect
respectul i dragostea pentru
osteneala sa poetic. G.V.