Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Ce este clonarea?
Clonarea reprezinta procesul de a creea o copie identica genetic a unui original. Clona in sensul
biologic reprezinta un organism multicelular care poseda exact aceleasi gene cu un alt organism viu. In
natura acest lucru este posibil doar accidental la gemenii monozigoti-care s-au dezvoltat prin
fertilizarea unui singur ovul de catre un singur spermatozoid si din motive inca necunoscuta zigotul
format (oul fertilizat) s-a divizat in doi zigoti.
In biologie clonarea este procesul de producere a populatiilor formate din indivizi identici genetic
similara cu inmultirea asexuata a bacteriilor, insectelor sau plantelor. In biotehnologie clonarea se
refera la procesele folosite pentru a creea copii ale fragmentelor de ADN (clonarea moleculara), ale
celulelor (clonarea celulara) sau organismelor.
Este necesar un ovul de la care s-a inlaturat nucleul si in care se introduce nucleul unei celule adulte
din corpul uman, alta decit un ovul. Prin anumite tehnici care se vor aplica ovulului acum fertilizat
acesta va incepe sa se divida precum intro conceptie normala cu un spermatozoid. Zigotul nou format
va fi implantat in uterul unei mame purtatoare.Clona sau copia genetica care se va naste va prezenta
fenotipul (aspectul fizic, caracteristicele comportamentale, fiziologice si biochimice) precum si
genotipul (totalitatea factorilor ereditari-genele) celui care a donat celula adulta si nu a donatoarei
ovului sau a mamei purtatoare.
Avind in vedere ca toate celulele corpului uman, indiferent de localizare anatomica si functie
indeplinita poseda acelasi ADN, poate fi folosita orice celula pentru clonare. Totusi functia distincta a
celulei prelevate va fi inhibata de catre ovul care va reprograma ADN-ul celulei pentru a se divide ca
un zigot (ou fecundat) . Toate aceste procese au loc fara prezenta unui spermatozoid, in laborator pe o
placa de sticla, sub microscop si nu in uterul mamei. Aceasta este clonarea umana reproductiva din
care vor rezulta nou-nascuti identici cu donatorul. Clona va avea doar un singur parinte genetic-
donatorul de celula. Acesta poate fi considerat fratele geaman identic al donatorului, dar mai tinar.
Tipuri de clonare
Exista trei tipuri diferite de clonare:
1. Clonarea embrionara
Reprezinta o tehnica medicala care produce gemeni monozigoti (identici) sau tripleti. Aceasta duplica
procesul pe care natura il foloseste pentru a produce gemeni sau tripleti.
Clonarea embrionara
Clonarea embrionara reprezinta o tehnica medicala care produce gemeni monozigoti (identici) sau
tripleti. Aceasta duplica procesul pe care natura il foloseste pentru a produce gemeni sau tripleti. Una
sau mai multe celule sunt inlaturate din embrionul fertilizat si incurajate sa se dezvolta in embrioni
duplicati. Astfel se formeaza gemeni sau tripleti cu ADN identic. Aceasta tehnica a fost aplicata de
multi ani pentru animale, dar doar expermental pentru oameni.
Clonarea este producerea uneia sau a mai multor plante sau animale care sunt genetic identice.
Clonarea embrionara poate fi denumita mai corect „ingemanare artificiala”, deoarece simuleaza
mecanismul prin care se dezvolta natural gemenii. Implica inlaturarea uneia sau a mai multor celule
dintrun embrion si incurajarea acestora in dezvoltarea intrun alt embrion separat cu acelasi ADN ca si
originalul. Natura insasi este cel mai mare agent de clonare. La una din 75 de conceptii ovulul fertilizat
se divide din motive necunoscute si produce gemeni
monozigoti. Fiecare are o harta genetica identica cu a celuilalt. In clonare aceiasi operatiune este
facuta intentionat in laborator.
Clonarea embrionului uman incepe cu o fertilizare in vitro standard. Sperma si un ovul sunt amestecate
pe un disc de sticla. Dupa conceptie zigotul (ovulul fertilizat) se transforma in blastula (o masa ce
celule cu forma cunui disc convex) . Zigotul se divide mai intii in doua celule, apoi in patru, opt... se
adauga o substanta chimica pe disc pentru a inlatura zona pellucida. Acest materail aduce nutrienti
celulelor si promoveaza diviziunea celulara. O data ce a fost inlaturata, blastula este divizata in celule
individuale care sunt depozitate pe discuri distincte de sticla. Sunt acoperite cu o zona pellucida
artificiala si li se permite sa se dezvolte si divida in continuare. Cele mai bune rezultate sunt aduse
daca zigotului ii este permisa diviziunea pina in stadiul de doua celule. Multi dintre acesti zigoti
artificiali se pot divide pina la 32 de stadii, dar sunt opriti intrun punct al diviziunii. Poseda si
capacitatea de a deveni adevarati fetusi cu exceptia ca ovulul original era defectiv si ar fi murit
oricum. Din motive etice cercetatorii au selectat embrioni care nu se puteau matura in fetusi pentru a
deveni nou-nascuti.
Clonarea embrionara a fost folosita la soareci inca din 1970, iar in imperecherea animalelor din 1980.
Totusi experimentele pe oameni au fost restrictionate de Statele Unite si alte citeva tari. Prima
clonare embrionara a fost efectuata de catre Robert J. Stillman si echipa sa la Centrul Medical din
George Washington D. C. acestia au luat 17 embrioni umani cu defecte genetice derivati dintrun ovul
fertilizat de doi spermatozoizi. Aceasta fertilizare a determinat aparitia a doua seturi de cromozomi
care nu erau compatibili cu supravietuirea.
Institutul National Federal al Sanatatii din America a decsris limitarea utilizarii embrionilor in
experimente. Se vor folosi aceia care s-au dezvoltat intro procedura de fertilizare efectuata pentru a
ajuta cuplurile in conceptie. In general sunt fertilizati 20-24 de ovule in aceste proceduri. Doar trei sau
patru sunt implantate la femeie. Extra zigotii sunt aruncati sau inghetati pentru a fi utilizati in viitor.
Noii embrioni trebuie pregatiti si folositi pentru o cercetare absolut necesara. Se recomanda ca orice
studiu sa fie incetat pina la a 14-cea zi de la conceptie. Unele experimente pot fi prelungite pina la
ziua 18, dar nu mai mult. La aceasta virsta gestationala incepe inchiderea tubului neural si incepe
dezvoltarea sistemului nervos.
Cu exceptia spermatozoidului si a ovului, fiecare celula din corp contine intreg materialul genetic
necesar teoretic pentru a creea o clona exacta a corpului original in ADN-ul sau. Aceste celule insa sunt
programate genetic pentru a indepli alte functii. In cazul oii Dolly a fost prelevata o celula din tesutul
mamar a unei oii de 6 ani, matura. ADN-ul acesteia a fost pus in fuziune cu ovului oii de la care i sa
inlaturat nucleul. Celula fetilizata a fost stimulata cu un impuls electric. Au fost 277 de incercari pe tot
atitea celule fertilizate, dar doar 29 au inceput sa se divida. Acestea au fost implantate in uter. 13 oi
au devenit gestante, dar s-a nascut doar un singur miel-Dolly. Experimente initiale pe soareci au esuat.
O speculatie a fost ce aconform careia ADN-ul nu poate fi folosit de catre celula decit dupa ce a
efectuat 3-4 diviziuni celulare. Astfel dindu-i ovulului suficient timp pentru a reprograma forma de ADN
originala cu functii mamare in un cu functii de zigot.
Cercetatorii s-au intrebat daca Dolly va fi fertila, deoarece unele broaste care au fost clonate au fost
infertile. De asemenea celulele poseda un ceas biologic care le determina apoptoza programata dupa
un anumit ciclu de viata. O data ce Dolly a fost conceputa dintro celula de 6 ani virsta, speranta ei de
viata poate fi redusa de la 11 la doar 5 ani. Astazi totusi Dolly are 5 ani si continua sa aibe o viata
normala.
In 1995 clonarea cu ADN adult era considerata imposibila la toate mamiferele, pina cind a fost reusita
de catre un cercetator in 1996 iulie-Dr. Ian Wilmut de la Institutul Roslin din Scotia. Noutatea a fost
data presei in 1997-februarie 23. Dolly a fost aratata presei ca fiinf primul animal adult clonat folosind
ADN adult de la un alt animal. De la conceptia lui Dolly Institutul a mai clonat cu succes alte 7 oi.
Tehnica dezvoltata de acestia poate fi aplicata si altor mamifere, posibil oamenilor. In 1997 martie 4,
ca reactie la oaia Dolly presedintele Clinton a interzis fondurile federale pentru clonarea umana in
USA.
In 1998 22 iulie Dr. Ryuzo Yanagimachi de la Universitatea din Hawai a anuntat clonarea unui soarece.
Cercetatorii japonezi de la Universitatea Kinki din Nara au clonat 8 vitei dintro singura vaca adulta. Au
folosit tehnici similare celor de la Dolly. 4 vitei au murit la scurt timp de la nastere. In 1998 14
decembrie cercetatorii de la Clinica de Infertilitate Universitatea Kyeonghee din Corea anunta ca au
clonat cu succes un om. Scopul nu a fost acela de a clona oameni ci de a clona organe identice pentru
transplant genetic. Nu au implantat morula intrun uter uman datorita considerentelor etice. Aceasta a
fost distrusa. Pina la sfirsitul anului 2000, 8 specii de mamifere au fost clonate, incluzind soareci, vaci,
oi, maimute Rhesus, capre, porci si sobolani.
Din 2001 august exista doua clinici care au publicat proiecte de clonare umana. Doctorul Panayiotis de
la Institutul de Andrologie din Lexington si doctorul Severino Antiori din Roma au anuntat ca doresc sa
continue cu clonarea umana.
Teoria curenta este ca clonarea produce greseli accidentale in expresia genelor individuale. Oul
trebuie sa-si reprogrameze genele in minute sau ore in timpul procesului de clonare. Ovulul normal
necesita ani pentru a se dezvolta in ovare. Se pare ca rata rapida de reprogramare produce erori
aleative in ADN-ul clonei.
Inconvenientul acestor surse este ADN-ul strain care nu se potriveste cu cel al organului primitor al
bolnavului. Pacientul va necesita terapie anti-rejectie pentru toata viata si poate suferii rejectia
oricind.
Exista alte patru surse care pot produce organe care sa se potriveasca perfect cu ADN-ul
primitorului:
-prin reinlocuire nucleara celulara, nucleul dintrun ovul este inlaturat si inlocuit cu nucleul unei celule
adulte de la pacient
-din maduva osoasa si alte tesuturi adulte
-din celule adulte care sunt programate sa se comporte ca celule stem, mecanism pur speculativ la
acest moment
-din singele colectat din cordonul ombilical la nasterea unui copil si depozitarea lui.
In China nu exista legi impotriva clonarii. Totusi problema populatiei numeroase si politica unui singur
copil per familie nu favorizeaza clonarea umana reproductiva. Totusi clonarea terapeutica prezinta un
mare interes si se practica in China. In unele culturi chineze oamenii devin persoane cind participa in
societate, astfel embrionii sau fetusii nu sunt considerati a fi fiinte umane.
In Anglia sunt reguli stricte care nu permit clonarea reproductiva, dar cercetatorilor le este permisa
generarea de linii celulare embrionare pentru terapeutica. Legea in Germania restrictioneaza
extragerea de celule stem de la embrioni umani, dar in 2002 a fost aprobata o noua lege care permite
importul unor celule stem embrionare daca origineaza din afara Germaniei.
In Statele Unite ale Americii nu exista un fond public pentru cercetarea celulelor stem. De aceea desi
nu exista nici o lege care sa impiedice aceste experimente nu se efectueaza cercetari datorita lipsei
banilor.
In 2006 Australia a interzis clonarea umana. Reproducerea si clonarea terapeutica sunt de asemeni
interzise. In 2008 guvernul Australiei permite cercetatorilor sa cloneze embrioni pentru a preleva
celule stem.
Tarile care interzic clonarea copiilor dar permit clonarea terapeutica cuprind: Britania, Noua Zeelanda,
Suedia, Belgia, Finlanda, Israel, Japonia, Singapore, Coreea de Sud, Spania, Canada, California, New
Jersey si Massachusetts.