Neuroanatomie –

suportul
studentului
*Imaginile o sa va fie de folos tuturor, insa
textul pe care il veti avea de recitat la
examen difera mai mult sau mai putin de
minimul de aici, in functie de profesor
*Spor la studiat baza anatomica a ceea ce
suntem!

David Emanuel Anton

Monica Grigore
Cuprins

Nervii cranieni ..................................................................................................................................... 4

1.Maduva-configuratie externa .......................................................................................................... 4
2. Topografie radiculovertebrala ........................................................................................................ 6
3. FUNICULUL ANTERIOR .................................................................................................................... 7
4. FUNICULUL LATERAL ....................................................................................................................... 8
5. FUNICULUL POSTERIOR................................................................................................................... 9
6. Nucleii substantei cenusii medulare ............................................................................................. 10
7.Laminatia substantei cenusii medulare ......................................................................................... 12
8.Vascularizatie maduvei spinarii ..................................................................................................... 13
9.Radacina dorsala a nervului spinal................................................................................................. 16
10.Clasificarea fibrelor nervoase ...................................................................................................... 18
11.Clasificarea receptorilor ............................................................................................................... 19
12. Exteroceptori, formatiuni NEincapsulate.................................................................................... 20
13. Exteroceptori, formatiuni Incapsulate ........................................................................................ 22
14.Proprioreceptori .......................................................................................................................... 23
15.Cai ascendente: clasificare, caracteristici .................................................................................... 27
16.Sensibilitatea tactila protopatica ................................................................................................. 30
17.Sensibilitatea termoalgezica ........................................................................................................ 32
18.Sensibilitatea epicritica ................................................................................................................ 37
19.Durerea ........................................................................................................................................ 40
20. Calea sensibilitatii kinestezice..................................................................................................... 41
21. Calea sensibilitatii proprioceptive de control a miscarii (inconstiente)...................................... 43
22. Calea sensibilitatii interoceptive ................................................................................................. 45
23. Calea sensibilitatii exteroceptive, proprioceptive de la nivelul capului...................................... 46
24. Fascicule de asociatie in maduva ................................................................................................ 49
25 Formatia reticulata a tr. cerebral, asezare, generalitati .............................................................. 51
26+29. Nucleii reticulari centrali (mediali) - fibre ascendente si descendente (29) ......................... 54
27. Sistemul R.A.A ............................................................................................................................. 60
28. Somnul ........................................................................................................................................ 63
30 Nc. reticulari lateral si paramedian .............................................................................................. 64
31. Nucleii reticulari mediani ............................................................................................................ 65
32.Bulbul rahidian-configuratie externa ........................................................................................... 65
33.Puntea-configuratie externa ........................................................................................................ 67
34.Ventriculul IV................................................................................................................................ 70
35.Clasificarea nc tr cerebral ............................................................................................................ 72
36Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral .................................................................................... 75
37.Nucleii olivari ............................................................................................................................... 76
38. Nucleii gracil si cuneat ................................................................................................................ 78
39. Nucleii senzitivi ai trigemenului .................................................................................................. 78
40.Nucleul rosu ................................................................................................................................. 79
41.Substanta neagra ......................................................................................................................... 81
42.CCS ............................................................................................................................................... 83
43.CCI ................................................................................................................................................ 84
44.Vascularizatia trunchiului cerebral .............................................................................................. 84
45.Nc vegetativi in trunchiul cerebral ............................................................................................... 86
46.Nc somatomotori in tr cerebral ................................................................................................... 87
47.Nc. branhiomotori in tr cerebral .................................................................................................. 87
 48.Lemniscul medial ......................................................................................................................... 88
49.Fascicule de asociatie la niv trunchiului cerebral(FLM,FLD,TCT) ................................................. 89
50.Meningele spinale ........................................................................................................................ 91
Set II ............................................................................................................................................................................................................................................... 92
1.Cerebelul - configuratie externa, asezare, raporturi ..................................................................... 92
2. Lobatia si lobulatia cerebelului ..................................................................................................... 94
3. Arhicerebelul ................................................................................................................................. 97
4. Paleocerebelul .............................................................................................................................. 97
5. Neocerebelul ................................................................................................................................. 97
6. Scoarta cerebeloasa ...................................................................................................................... 97
7+9. Tipuri de fibre aferente ale cerebelului .................................................................................... 99
8. Nucleii cerebelosi ........................................................................................................................ 101
10. Eferentele cerebelului ............................................................................................................... 102
11 Vascularizatia cerebelului .......................................................................................................... 105
!12. Functiile cerebelului ................................................................................................................ 107
13.Ventriculul III .............................................................................................................................. 107
14.Talamulul-topografie, nuclei ...................................................................................................... 108
15.Talamus - nucleii anteriori ......................................................................................................... 117
16.Talamus-nuclei mediali .............................................................................................................. 118
17.Nucleii liniei mediane si nc intralamelari ................................................................................... 119
18.Talamus-nuclei laterali ............................................................................................................... 121
19.Talamus-nuclei ventrali .............................................................................................................. 122
20.Nucleii reticulari, pediculi talamici............................................................................................. 123
21.Functiile talamusului .................................................................................................................. 125
22.Hipotalamus -configuratie externa ............................................................................................ 126
23.Aria hipotalamica mediala ......................................................................................................... 128
24.Aria hipotalamica laterala .......................................................................................................... 130
25.Aferentele hipotalamusului ....................................................................................................... 131
26.Tractul tuberoinfundibular ........................................................................................................ 133
27.Tractul supraopticohipofizar ...................................................................................................... 134
28.Functiile hipotalamusului........................................................................................................... 134
29.Subtalamusul ............................................................................................................................. 135
30.Epitalamusul............................................................................................................................... 137
31.Metatalamusul ........................................................................................................................... 139
32.Sistemul olfactiv ......................................................................................................................... 139
33.Complexul amigdalian................................................................................................................ 141
34.Hipocampul descriere ................................................................................................................ 144
35.Conexiunile hipocampului ......................................................................................................... 147
!!! Nucleii hipotalamusului.............................................................................................................. 148
!!!Conexiunile hipotalamusului....................................................................................................... 149
Set III ............................................................................................................................................................................................................................................ 150
1. Capsula alba interna.................................................................................................................... 150
2. Neostriatul = caudat + putamen ................................................................................................. 152
3. Paleostriatul = globus pallidus .................................................................................................... 159
4. Lobul frontal, configuratie, arii ................................................................................................... 160
5. Lobul occipital, configuratie, arii ................................................................................................. 166
6. Lobul temporal, configuratie, arii ............................................................................................... 167
7. Lobul parietal, configuratie, arii .................................................................................................. 170
8. Emisfere, configuratie externa.................................................................................................... 171
9. Cortexul, tipuri celulare .............................................................................................................. 172
10. Cito,mielo si angioarhitectonica cortexului .............................................................................. 172
 11+12. Izocortexul homotipic ......................................................................................................... 179
13. Arii somestezice ........................................................................................................................ 179
14. Arii vizuale ................................................................................................................................. 181
15. Aria gustativa, aria vestibulara.................................................................................................. 183
16+21. Dominanta emisferica ......................................................................................................... 184
17. Calea gustativa .......................................................................................................................... 186
18. Arii motorii ................................................................................................................................ 186
19. Cai corticospinale ...................................................................................................................... 188
20. Arii si cai extrapiramidale.......................................................................................................... 190
22. Sistemul receptor vestibular ..................................................................................................... 191
23. Calea vestibulara ....................................................................................................................... 192
24. Nucleii vestibulari – localizare, aferente si ............................................................................... 194
25. Sistemul receptor acustic .......................................................................................................... 194
26. Calea acustica............................................................................................................................ 195
27. Nucleii cohleari.......................................................................................................................... 197
28. Urechea externa si medie ......................................................................................................... 198
29. Cai acustice reflexe ................................................................................................................... 200
30. Rolul analizatorului vizual ......................................................................................................... 200
31. Retina – descriere, straturi, celule pigmentare ........................................................................ 200
32. Celulele cu bastonas ................................................................................................................. 203
33. Celulele cu con .......................................................................................................................... 203
34. Celulele bipolare, multipolare si de asociatie in retina............................................................. 204
35. Cimpul vizual, arii corespondente............................................................................................. 205
36. Nervul optic, chiasma optica si tractul optic ............................................................................. 206
37. Corpul geniculat lateral ............................................................................................................. 207
38. Aria vizuala principală ............................................................................................................... 209
39. Cai reflexe cu punct de plecare vizual....................................................................................... 211
40. Tulburarile acuitatii vizuale ....................................................................................................... 212
41. Muschii extrinseci ai globului ocular ......................................................................................... 213
42. Coroida, sclerotica .................................................................................................................... 215
43. Aparatul lacrimal ....................................................................................................................... 216
45. Poligonul arterial Willis ............................................................................................................. 219
44. Calea vizuala.............................................................................................................................. 220
46. Artera cerebrala anterioara ...................................................................................................... 221
47. Artera cerebrala medie ............................................................................................................. 226
48. Artera cerebrala posterioara .................................................................................................... 227
49. Sistemul vertebro-bazilar .......................................................................................................... 227
50. Dura mater cerebrala ................................................................................................................ 228
51. Ventriculii lateral ....................................................................................................................... 229
52. Corpul calos ............................................................................................................................... 232

Set I
Nervii cranieni

1.Maduva-configuratie externa

Limite:

Superior:(discutabila dupa autor)

 - gaura occipitala mare

 - planul ce trece prin emergenta primului nerv spinal
 - planul ce trece prin marginea superioara a arcului posterior al atlasului
 - planul ce trece prin decusatia piramidala

Inferior:

 - discurile intervertebrale L1-L2

Lungime: 43-45 cm

Greutate: 30g

Diametru: 1 cm
Maduva are forma de cilindru turtit anteroposterior si prezinta 2 dilatatii/intumescente cervicala si lombara la nivelul carora isi au originea plexurile brahial
si lombar. Intumescenta lombara se continua inferior cu conul medular, iar acesta cu filum terminale.

Filum terminale

 este o portiune atrofiata de maduva care are 2 parti:

 una superioara acoperita de dura mater si
 una inferioara care strabate dura mater, merge prin canalul sacral, iese prin hiatusul sacral si se insera pe fata dorsala a vertebrelor coccigiene 2 +
3 ca ligament coccigian.
 Nervii sacrali si coccigieni impreuna cu filum terminale formeaza coada de cal.

Fata anterioara a maduvei

 Anterior, pe linia mediana, maduva prezinta fisura mediana anterioara in profunzimea careia se gaseste o formatiune de pia mater numita LINEA
SPLENDENS care este strabatuta de ramuri perforante din a. spinala anterioara.
 Lateral de fisura mediana se afla funiculele anterioare care se intind lateral pana la santul lateral ventral (locul de emergenta a radacinii anterioare a nervilor spinali)

Fata posterioara a maduvei

 Posterior de linia mediana, maduva prezinta santul median posterior care se continua in profunzime cu septul median posterior.
 Lateral de santul median posteriorse afla funiculele posterioare care se intind pana la santul lateral dorsal pe unde intra fibrele radacinii posterioare
ale n. spinali.

Fata laterala a maduvei

 Este curpinsa intre santurile laterale ventrale si dorsale

.
2. Topografie radiculovertebrala
 Mielomerul este segmentul de maduva unde isi arate originea un nerv spinal.
 Datorita faptului ca maduva este mai scurta decat coloana vertebrala:
1. maduva cervicala se intinde pana la vertebra C6,
2. maduva toracala pana la T9,
3. maduva lombara pana la T11,
4. maduva sacrococcigiana pana la L1-L2
 Diferenta dintre locul de iesire al nervului din canalul vertebral si proiectia mielomerului sau pe coloana este:
 2 vertebre pentru reg. cervicala inferioara
 3 vertebre pentru reg. toracala sup.
 4 pentru toracala inf
 5 pentru reg. lombara
 7,8 pentru reg. sacrala
 10,11 pentru reg. coccigiana.
3. FUNICULUL ANTERIOR
 Maduva este formata din substanta alba dispusa la exterior si cenusie la interior.
 Substanta alba este alc. din fibre ascendente, descendente si de asociatie si este impartita in 3 perechi de cordoane/funicule:
1. anterioare cuprinse intre fisura mediana anterioara si santul lateral ventral;
2. laterale cuprinse intre santurile lateral ventral si dorsal;
3. posterioare intre sant median posterioar si santul lateral dorsal.
4. Fiecare funicul contine fascicule asc., desc. si de asociatie.

Funiculul anterior:

 Fascicule descendente:
 - Corticospinal anterior (PS)
 - Vestibulospinal anterior/medial
 - Reticulospinal anterior/medial
 - Tectospinal anterior/medial
 - fasciculul longitudinal medial
 Fascicule ascendente:
 - Spinotalamic anterior
 - Spinovestibular anterior
 - Spinoreticular anterior
 - Spinoolivar
 Fascicule de asociatie:
 - fascicule proprii
4. FUNICULUL LATERAL
 Fascicule descendente:
 - Corticospinal lateral (PX)
 - Vestibulospinal lateral
 - Reticulospinal lateral
 - Tectospinal lateral
 - Olivospinal
 - Rubrospinal
 - Nigrospinal
 Fascicule ascendente:
 - Spinotalamic lateral
 - Spinovestibular lateral
 - Spinoreticular lateral
 - Spinotectal
 - Spinocerebeloase ventral si dorsal
 Fascicule de asociatie:
 - fascicule proprii
5. FUNICULUL POSTERIOR
 Fascicule ascendente:
 Spinobulbare gracil (Goll) si cuneat (Burdach).
 Cele 2 fascicule sunt separate in reg. cervicala printr-un sept intermediar
 de asociatie- fascicule proprii:
 Zona cornu-comisurala Pierre-Marrie (Westphal).
 Fasciculul interfascicular/semilunar/Virgula lui Schultze in cervicala si reg. toracala sup
 Bandeletta periferica Hoche - in maduva toracala inf
 Fasciculul septomarginal Flechsig - maduva lombara
 Fasciculul trunghiular Gombault-Philippe - maduva sacrala
6. Nucleii substantei cenusii medulare

Maduva prezinta 3 tipuri de neuroni:

 senzitivi (cordonali)
 motori (radiculari)
 de asociatie (interneuroni)

Neuronii formeaza de-alungul maduvei mai multe coloane de nuclei

Nucleii cordonali

 Nc. pericornual posterior/ stratul zonal Waldeyer.

 corespunde lamei I Reixed
 este format din numeroase fibre si putini neuroni
 are aspect spongios
 Substanta gelatinoasa Rolando
 corespunde lamei II Reixed
 contine:
 neuroni mijlocii si mici
 denditele + axonii neuronilor mijl si mici
 dendritele + axonii recurenti ai neuronilor piramidali din nc. propriu al capului cornului posterior
 dendritele neuronilor multipolari din acelasi nc.
 contine interneuroni cu rol a de a transmite informatii intre protoneuron si deutoneuronul caii senzitive
 lama II contine:
 substanta P
 endorfine
 encefaline
 receptori opoizi
 se continua superior cu nc. tractului spinal al V din bulb
3. Nc. propriu al capului cornului post
 corespunde lamelor III+IV Reixed
  intre cele 2 lame exista neuroni piramidali si multipolari
 primesc aferente de la lama II si din radacina post a nervului spinal
4. Nc. toracic Clarke
 corespunde lamei VII Reixed
 se gaseste la nivel C8-L2
 primeste informatii proprioceptive inconstiente de la membrele inf + jum. inf a trunchiului
 corespunde partii mediale a bazei cornului posterior
5. Nc. visceral Bechterew
 este situat la niv. C8-L2, lateral de nc. toracic
 corespunde l. VII Reixed
6. Nc. cervical lateral
 este situal la niv. C1-C2
 corespunde l. VII Reixed
7. Nc. comisurali ant + post
 corespund l. X Reixed

Nuclei radiculari

 vegetativi
 somatici

Nucleii visceromotori se gasesc in jum. ant a l. VII si au aspect translucid de banc de peste. Ei formeaza de-alungul maduvei 2 coloane de nuclei.

1. Coloana intermedio mediala

 se intinde intre C1-L2
 contine n. efectori pentru coloana intermedio laterala
2. Coloana intermedio laterala
a. iridodilatator (ciliospinal): C8-T2
b. cardioaccelerator: T3-T5
c. Bronhodilatator: T3-T5
d. Abdominopelvin: T6-L2
e. Nc. vasomotori, pilomotori, sudoripari: C8-L2 dispusi metameric la toate nivelele
 intre cele 2 coloane la niv. S2-S4 exista nuclei parasimpatic pelvin
Nucleii somatomotori se gasesc la niv. l. VIII+IX Reixed. Formeaza 3 coloane de nuclei

1. Coloana MEDIALA formata din 2 subcoloane

i. subcoloana ventromediala: lipseste C1, L5-S1. Axonii nucleilor de aici intra in ram. dorsale ale nn. spinali.
Inerveaza mm. axiali lungi ai corpului si mm. jgheaburilor vertebrale
ii. subcoloana dorsomediala: prezenta la niv. C1, T1-L2. Axonii intra in ramurile ventrale ale nervilor spinali.
Inerveaza mm. peretilor trunchiului

1.

2.Coloana CENTRALA este formata din:

a. Nc. accesori: C1-C5: mm. SCM + trapez

b. Nc. frenic: C3-C5: diafragma toraco-abd.
c. Nc. lombosacral: L2-S2: diafragma pelvina + perineala

d. Coloana LATERALA este formala din:

a. Nc. ventral: mm. centurilor scapulara + pelvina
b. Nc. dorsal: mm. umarului + soldului
c. Nc. dorsolateral: mm. cotului + genunchiului
d. Nc. retrodorsolateral: mm. mainii + piciorului
 fiecare din acesti 4 nc. are o portiune anterioara care controleaza mm. extensori + abductori si una posterioara care controleaza mm. flexori +
adductori

7.Laminatia substantei cenusii medulare

Substanta cenusie a maduvei are forma literei M(nu era H???) sau de fluture si e formata din 2 bare anteropost sau sagitale si una transversala.

O bara sagitala e formata din 3 coarne:

 anterior: mai scurt si mai gros. Are contur neregulat datorita faptului ca la acest nivel ies din maduva fibrele radacinii anterioare a n. spinal.
1. E format din cap si baza si formeaza de-alungul maduvei columna anterioara
 posterior: mai lung si mai subtire.
1. Este format din cap, gat si baza. Formeaza columna post.
 Intre coarnele ant. si post in regiunea cervicala inferioara si toracala se gasesc coarnele laterale care formeaza de-alungul maduvei columnele
laterale
 Intre cornul lateral si baza cornului posterior, substanta cenusie trimite o prelungire in cordonul lateral = substanta reticulata.

Bara transversala este strabatuta de canalul ependimar care o imparte in 2 comisuri cenusii ant si post. Ea are 2 parti:

 parte situata in jurul canalului ependimar = subst. cenusie intermediara centrala

 parte sit. lateral de prima = subst. cenusie intermediara laterala
 Substanta cenusie este formata din fibre care formeaza o retea numita neuropil, in ochiurile careia se gasesc neuroni separati sau grupati in nuclei.
Asemanator cu structura maduvei la pisica, Reixed a descris o stratigragie a maduvei care a fost impartita in 10 straturi = LAME REIXED.

Acestea se numereoteaza dinspre post -> ant:

 lamele I-IV = corespund capului cornului post; primesc informatii exteroceptive

 lama V = gatul cornului posterior; primeste informatii extero- si proprioceptive
 lama VI = baza cornului posterior. Lipseste intre T4-L2
 lama VII = substanta cenusie intermediara laterala. Contine neuronii vegetativi senzitivi si motori fara delimitare fixa; primeste informatii proprio- si
interoceptive
 lama VIII = baza cornului anterior
 lama IX = capul cornului anterior
 lama X = substanta cenusie intermediara centrala

8.Vascularizatie maduvei spinarii

Ramuri spinale din:

 aa. vertebrale
 a. cervicala ascendenta
 aa. intercostale post
 aa. lombare + sacrale
 aceste ramuri spinale intra in canalul vertebral prin gaurile intervertebrale si se impart in ramuri radiculare ant + post care insotesc radacinile
corespunzatoare ale nervilor spinali

Ramurile radiculare anterioare

 Sunt putine 4-10 dintre care mai constante:

 2 in regiunea cervicala si
 2 in regiunea toracala,
 1 in reg. lombara.
 Cea din reg. lombara este cea mai voluminoasa si se numeste a. intumescentei lombare a lui Adam Kiewicz.
 Are originea la niv. T8-L3 si de obicei intra printre v. T12-L1.
 in 50% din cazuri este prezenta doar pe stg.
 Doar cele mai voluminoase ramuri ajung pe fata anterioara a maduvei si se impart in doua ramuri: ascendenta - subtire si descendenta - groasa
 Prin anastomozarea acestor ramuri cu cele de partea opusa va lua nastere artera spinala anterioara in linia splendens

Ramurile radiculare posterioare

 sunt mai numeroase: 10-25

Arterele vertebrale

 da 2 ramuri ant si 2 post

 aa. spinale anterioare
1. Dupa un scurt traiect descendent se unesc pe fata ant a bulbului formand o singura artera spinala ant.
2. In regiunea cervicala inf se va anostomoza cu ramuri ascendente si descendente din arterele radiculare
3. Se va anastomoza la nivel de filum terminale cu art spinala post
  vascularizeaza 2/3 anterioare din suprafata de sectiune a maduvei
 aa. spinale posterioare.
1. traiect descendent pe fata post a bulbului
2. Coboara medial de radacinile dorsale ale nn. spinali pana in dreptul conului medular si se anastomozeaza cu tr. spinal anterior.
3. Primeste pe traiect ramuri radiculare posterioare

1.

1.

1.

1.
 1.

Vascularizatia venoasa:

 Venele maduvei spinarii se gasesc in pia mater formand la acest nivel un plex din care in final se individualizeaza 6 canale venoase:
 1 in dreptul FMA
 1 in dreptul SMP
 2 posterior de radacina ant. a n. spinal
 2 anterior de radacina post. a n. spinal
7. Acestea dreneaza in plexurile venoase interne (peridural) -> vv. extravertebrale (intercostale/ lombare/ sacrate etc)--> la baza craniului se varsa in
venele cerebrale si in sinusurile venoase endocraniene
8. Sangele venos poate circula in ambele sensuri deoarece aceste vene nu au valvule

Vascularizatia limfatica

 Limfa circula in tecile perivasculare care se deschid in spatiile subarahnoidiene

->l

9.Radacina dorsala a nervului spinal

Origine reala: ggl. spinal de pe traiecul ei

Origine aparenta: in SLD medular

Ganglionul spinal este format din 3 tipuri de celule:

 - gliale care formeaza o teaca

 - celule mari
  - celule mici cu diametru 20-25 microni

Celulele mari si mici sunt neuroni pseudounipolari care emit o singura prelungire ce se divide in T in 2 ramuri:

 una denditrica, centrifuga si

 una axonica, centripeda.

Acesti neuroni sunt impartiti dupa tipul de informatie in 3 grupuri:

*70% pentru sensibilitate exteroceptiva

*28% sensibilitate proprioceptiva

*2% sensibilitate interoceptiva

In functie de grosimea fibrelor acestor neuroni

 2/3 din ele sunt amielinice (slab mielinizate),

 1/3 mielinice.
 In SLD (strat zonal Lissauer), fibrele mielinice isi pierd teaca de mielina, iar cele amielinice isi pierd teaca Schwann.
 Acest loc reprezinta limita dintre SNP si SNC.

RADACINA POSTERIOARA se imparte in 2 diviziuni:

- diviziune anteriora (anterolaterala)

- diviziune posterioara (posteromediana)

Diviziunea anterioara:

 - este formata din fibre subtiri, scurte si intermediare ca lungime

 - transmit sensibilitatile tactila protopatica si termoalgezica
 - fibrele scurte vor face sinapsa cu deutoneuronul corespunzator in acelasi mielomer
 - fibrele intermediare urca sau coboara cateva segmente, formeaza fasciculul dorsolateral si vor face sinapsa cu deutoneuroni supra- si subiacenti.

Diviziunea posterioara:

 este formata din fibre groase, intermediare si lungi ca lungime

 transporta sensibilitati exteroceptiva epicritica si proprioceptiva
 fibrele intermediare, dupa ce patrund in maduva urca sau coboara cateva segmente, formand fasciculul cornoradiculat, dupa care patrund in
substanta cenusie
 fibrele lungi (spinobulbare) patrund direct in cordon posterior (fasciculele Goll + Burdach) cu care ajung la nivel bulbar
 Ambele tipuri de fibre dau colaterale care ajung la nivelul cornului anterior medular unde fac sinapsa cu motoneuronii alfa -> reflex miotatic
osteotendinos
10.Clasificarea fibrelor nervoase

- se face dupa grosimea lor si prezenta tecii de mielina

1. tip A mielinice

- aferente

*grup I: fibre proprioceptive primare/anulospirale + fibre de la corp. Golgi. Grosime: 15-20 microni. Viteza: -> 100 m/s

*grup II: sensibilitate proprioceptiva: fibre secundare/in buchet + sensibilitate tactila. Diametru: 10 microni. Viteza -> 50 m/s

*grup III: sensibilitate termoalgezica. Grosime: 5 microni. Viteza -> 10 m/s

- eferente

*alfa1, alfa2. Grosime: 15-20 microni. Viteza -> 100 m/s

*gama1, gama2. Grosime: 5 microni. Viteza 5 m/s

2. tip B mielinice: Sunt fibre vegetative preganglionare (simpatice + parasimpatice). Grosime: -> 3 microni. Viteza -> 3-5 m/s

3. tip C amielinice: Fibre vegetative postganglionare. Grosime: < 3 microni. Viteza -> 2 m/s

Clasificare dupa tipul de informatie pe care le transmit fibrele

1. Fibre SAG (somato-aferenete generale)

2. Fibre SAS (somato-aferente speciale) - analizatori

3. Fibre SE (somato-eferente)

4. Fibre VAG (viscero-aferente generale)

5. Fibre VAS (viscero-aferente speciale) - gust

6. Fibre VEG (viscero-eferente generale)

7. Fibre VES (visscero-eferente speciale) - derivate arcurilor branhiale

Clasificare dupa tipul mediatorului chimic

1. Fibre colinergice - majoritatea fibrelor cu exceptia celor simpatice terminale si unele centrale

2. Fibre adrenergice - la nivelul sinapselor simpatice terminale si unele sinapse centrale

11.Clasificarea receptorilor

RECEPTORII:
Formatiuni specializate cu rol de traductori si codori prin care energia stimulului (mecanica, chimica, electrica, termica) este transformata in influx nervos
materializat ca energie electrica modulata ca frecventa.

Stimulul, pentru a determina excitatia trebuie sa indeplineasca conditii de prag:

 prag de intensitate
 prag de suprafata
 prag de timp
 prag de frecventa

Cu ajutorul receptorilor, SNC primeste informatii de la 2 niveluri:

 mediul extern (informatii generale: vaz, auz, gust, miros) si

 mediul intern (informatii necesare mentinerii echilibrului neuro-biologic = homeostazia).

Clasificarea receptorilor:

I. Dupa natura stimurilor:

 mecanoreceptori (receptori de atingere, presiune, vibratie

 chemoreceptori (gustativi, olfactici, unii din vasele de sange)
 presoreceptori
 electromagnetici (vizual)

II. Dupa modalitatea de receptie:

 de contact (tactili)
 telereceptori (vizual)
III. Dupa localizare

 exteroreceptori
 proprioreceptori
 interoreceptori (visceroreceptori)

Dr Lupu atat a predat dar mai sunt si alte clasificari:

Dupa structura lor receptorii se pot clasifica in:

1)terminatii nervoase libere intraepidermice

2)terminatii nervoase incapsulate

3)terminatii nervoase peritrihiale, care se gasesc la nivelul foliculilor pilosi

In functie de functionalitate:

1) Receptori de tip on, activati la aplicarea stimului

2) Receptori de tip off care actioneaza doar la intreruperea stimului

3) Receptori de tip on-off care reactioneaza atat la inceputul stimularii cat si la incetarea

stimularii

4) Receptori cu descarcari spontane, functionalitatea lor nu necesita prezenta excitantului, ei

descarca si in absenta unui excitant, cu o frecventa constanta

Conditia operanta pentru activarea unui receptor este o modificare in mediul inconjurator, adica

o modificare in energia incidenta. Receptorii on raspund la o crestere a energiei incidente,

receptorii off la o scadere a energiei incidente, iar descarcarile receptorilor spontani sunt

modulate de modificarile energiei incidente.

In functie de adaptabilitate

1) Receptori tonici- se adapteaza lent si descarca continuu pe toata durata stimularii.

2) Receptori fazici- sunt rapizi, procesul adaptativ este complet iar descarcarile scad pana la

disparitie in ciuda mentinerii stimulului.

Potentialul generator in cazul unui stimul prelungit creste initial pana la un nivel de varf apoi

scade pentru a se mentine in platou. Acest fenomen poarte numele de adaptarea receptorilor.

Experimental s-a dovedit ca adaptarea este in functie de viteza de aplicare a stimulului si nu de

marimea acestuia.

12. Exteroceptori, formatiuni NEincapsulate

Exteroreceptorii:

Incapsulati

 TNL
 Discurile tactile Merkel
Receptori incapsulati

1. TNL:

Se gasesc la 3 niveluri:

 tegument: intr-un plex papilar din care se desprind dupa ce devin amielinice, traverseaza MB a epidermului, se ramifica si se pun in contact cu celule
epiteliale modificate formand jonctiuni neuroepiteliale
 b. terminatii peritrihiale(din jurul radacinii firului de par). Au aceasi origine si transmit informatii exteroceptive epicritice
 c. in periost, fascii, capsule articulare si alte membrane fibroase; in seroase; in organe parenchimantoase(structurile conjunctive -septuri); in mucoase
esofagiana si vezica urinara.
2. Discurile tactile Merkel

 Se gasesc in stratul spinos al epidermului, la niv. tegumentului fara fire de par.

 Acesti receptori apar dupa nastere si nr. lor creste cu varsta.
 Sunt celule epiteliale discoidale inconjurate de terminatii nervoase.
 In plus:
1. Rolul lor de mecanoreceptori

13. Exteroceptori, formatiuni Incapsulate

3. Formatiuni incapsulate

a. Corpusculi Meissner.

 Se gasesc in staturile superficiale ale dermului la nivel de degete, limba, organe genitale externe feminine, mamelon.
 Au forma ovoidala, fiind formati dintr-o capsula conjunctiva, in centrul carora patrunde o terminatie nervoasa amielinica.
 Varietate: corpusculii genitali. Se gasesc in preput, clitoris.
 Ei transmit informatii referitoare la atingeri puternice.

b. Corpusculii Vater-Pacini

 Se gasesc in hipodermul profund: degete, reg. cefei, seroase (inclusiv mezouri), capsule fibroase, muschi, tendoane, pancreas.
 Varietate: corpusculi Golgi-Mazzoni. Se gasesc doar la niv. organelor genitale externe (eu stiam ca sunt doar in pulpa degetelor ??)
 Ei transmit informatii referitoare la presiuni puternice, tractiuni, vibratii

c. Krause

 Se gasesc in dermul superficial -pentru RECE

d. Ruffini

 Se gasesc in dermul profund -pentru CALD

14.Proprioreceptori

Proprioreceptorii:

1. Kinestezici -pentru simtul miscarii

2. Pentru simtul tonusului muscular

1. R. Kinestezici:

a) corp. neurotendinosi Golgi.

 Responsabili de modificarile de tensiune ale muschiului.

 Sunt asezati la jonctiunea dintre tendon si corpul muscular, paralel cu fibrele musculare
b) TNL. Se gasesc in capsule articulare. Transmit durere

c) corp. Ruffini -in capsule

d) corp. Vater-Pacini -in capsule

e) corp. Nicolaidini -in membrane si plici sinoviale

2. R. pentru simtul tonusului muscular

Fusurile neuromusculare

 Sunt formatiuni specializate care se gasesc in grosimea muschilor striati cu densitati diferite, paralel cu fibrele musculare.
 Sunt formate din 2-10 fibre musculare modificate = fibre intrafusale. Ele sunt de 2 tipuri:
1. fibre cu sac nuclear (partea centrala mai voluminoasa, unde se concentreaza toti nucleii);
 2. fibre cu lant nuclear (efilata si cu nuclei dispersati in masa citoplasmatica).
3. Ambele tipuri de fibre prezinta extremitati contractile.
 Inervatia fibrelor intrafusale este senzitiva + motorie.
 Inervatia senzitiva este asigurata de 2 tipuri de fibre:
1. fibre primare (anulospirale) ajung la partea centrala a fibrei cu sac nuclear;
2. fibre secundare ( in buchet) ajung la partile centrale a fibrelor cu lant nuclear.
 Inervatia motorie este asigurata de 2 tipuride neuroni:
1. motoneuronul gama1 -> la partile contractile ale fibrelor cu sac;
2. gama2 -> la partile contractile ale ambelor tipuri, dar mai ales la cele cu lant.
 In stare de repaos al muschiului, prin relaxare muschiul se intinde, determinand inclusiv intinderea fusurilor si a fibrelor intrafusale -> excitarea
partilor lor centrale -> fibrele primare si secundare -> neuroni senzitivi din ggl. spinal -> 2 cai:
 *sinapsa cu motoneuron alfa -> fibre musculara striate care se contracta minim (tonus)
 *motoneuroni gama1, gama2 -> partile contractile ale fibrelor intrafusale care prin contractie intind fusurile/fibrele, excita partile centrale si
ciclul se reia.
15.Cai ascendente: clasificare, caracteristici

Caile ascendente – filogeneza

Filogenetic, caile ascendente se impart in doua sisteme – ontogeneza repeta filogeneza:

(1) Sistem extralemniscal (lemnisc = fascicul)

 este vechi filogenetic,

 este polisinaptic cu viteza mica de trasnmisie,
 este un sistem de aparare si protectie care transmite informatii nespecifice pe cai nespecifice si proiecteaza aceste informatii difuz la nivel cortical.

Din acest sistem fac parte:

 Fascicul spinotalamic anterior

 Fascicul spinotalamic lateral (partial)
 Fascicule spinoolivare, spinovestibulare, spinoreticulare, spinopontin, spinotectal
(2) Sistem lemniscal –

 este nou filogenetic,

 este paucisinaptic (maxim 3),
 cu viteza mare de transmitere a infromatiei.
 Se caracterizeaza prin specificitatea infromatiilor transmisa astfel pe cai precise.
 Specificitatea este topografica si temporala – se pot diferentia semnale la interval de timp mic.
 Din acest sistem fac parte:
 Lemnisc medial
 Lemnisc spinal (mare parte din fasciculul spinotalamic lateral)
 Leminiscul lateral
 Lemnisc trigeminal
 Proiectia corticala a acestor lemniscuri si sistem se face in arii corticale somestezice specfice, respectiv:
1. arie somestezica principala (campurile 3, 1, 2 – girurile postcentrale) si
2. arie somestezica secundara (din buza superioara a santului lateral Sylvius)

Cai ascendente – clasificare

Cai exteroceptive, care la randul lor sunt:

4. Calea sensibilitatii tactile protopatice, grosiera

5. Calea senisibilitatii termoalgezice
6. Calea sensibilitatii exteroceptive epicritice fine, discriminative

Cai proprioceptive:

 Calea propioceptiva constienta, kinestezice

 Calea propieceptiva inconstienta

Cai interoceptive
16.Sensibilitatea tactila protopatica

Transmite informatii tactile despre atingeri usoare si presiune, informatii care pot capata si caracter afectiv.

Receptori

 TNL,
  discuri tactile Merkel,
 corpusculi Meissner

Protoneuronul

 se gaseste in ganglionul spinal,

 prelungirea lui dendritica ajunge la receptori,
 prelungirea axonica intra in alcatuirea diviziunii anterioare (antero-laterale) si apoi patrunde in maduva spre deutoneuron.

Deutoneuronul – se gaseste dupa doua teorii:

7. Clasica – Golgi – deutoneuronul se gaseste in nucleul propriu al cornului posterior

8. Moderna – Zenta-Gotai – deutoneuronul se gaseste in lamele VI, VII,VIII – dupa sinapsa prealabila in lama II Rexed.
 Axonul deutoneuronului decuseaza = (trece de partea opusa), trecand prin comisura alba sau cenusie anterioara de partea opusa si ajunge in cordonul
anterior unde intra in alcatuirea fasciulului spinotalamic anterior (FSTA).

FSTA

5. La nivelul acestui fascicul fibrele prezinta dubla somatotopie:

6. Topografica (Kahler) – datorita decusatiei, fibrele din partea inferioara a corpului sunt impinse periferic, iar cele din partea superioara se asaza
din ce in ce mai medial, mai profund.
7. Functionala – anterior pentru sensibilitatea tactila si posterior pentru presiune
8. Fasciculul FSTA traverseaza maduva si ajunge la nivelul trunchiului cerebral.
9. La nivel bulbar acest fascicul este situat posterior de nucleul olivar principal si medial de fasciculele spinocerebeloase.

 De la nivel bulbar, fasciculul spinotalamic anterior se imparte in doua componente:

6. (1) Componenta paleospinotalamica (cea mai mare parte a fibrelor) –
7. foloseste o cale polisinaptica pe seama nucleilor reticulari ai trunchiului cerebral.
8. Ultimul neuron se gaseste la nivelul nucleilor intralaminari talamici (sistem talamic difuz)
9. (2) Componenta neospinotalamica (restul de fibre, putine la numar)–
1. se alatura lemniscului medial
2. spre al treilea neuron talamic = NVPL – nucleu ventral posterolateral
Proiectia corticala

(1) Pentru compoenta paleospinotalamica se face la nivelul cortexului limbic – gir cinguli.

(2) Pentru componenta neospinotalamica proiectia este la nivelul ariilor somestezice principala si secundara.

17.Sensibilitatea termoalgezica

Receptori -

 TNL,
 discuri tactile Merkel,
 corpusculi Meissner

Protoneuron –

 neuron pseudounipolar din ganglion spinal

 Prelungirea axonica este fibra subtire care patrunde in maduva prin diviziunea anteriora sau anterolaterala a radacinii posterioare.
 Aceste fibre ajung la nivelul substantei cenusii – deutoneuronul.
Deutoneuronul

Exista 2 teorii:

9. 1) Clasica – in lamele 2, 3, 4
10. 2) Moderna (Carpenter) – se gaseste in lamele 6, 7, 8 dupa sinapsa prealabila la nivelul lamelor 2, 3, 4

 Lama 2 mediaza durerea lenta.

 Lamele 3, 4 intermediaza durerea rapida si sensibilitatea termoalgezica.

10. Axonul deutoneuronului decuseaza, trecand prin comisura alba / cenusie anterioara in cordonul lateral de partea opusa.
11. La acest nivel formeaza fasciculul spinotalamic lateral. Acesta prezinta somatotopie dubla:
12. (1) Anatomica / topografa – legea lui Kahler – vezi la fascicul spinotalamic anterior
13. (2) Functionala – durerea anterior, temperatura posterior

 Acest fascicul traverseaza maduva ajungand la nivel bulbar unde se imparte in doua grupuri de fibre:
 1) Neospinotalamica (majoritara) – formeaza lemniscul spinal care se gaseste:
 In bulb – medial de fascicul spinocerebelos anterior, posterior de nucleul olivar
10. In punte – se gaseste lateral de lemnisc medial si trigeminal

 In mezencefal – lateral de lemnisc medial, posterior de partea laterala a substantei negre

 9. Tritoneuronul se gaseste la nivel VPL (ventral posterolateral talamic).
10. Proiectia corticala este la nivelul ariilor somestezice primara si secundara. Acestea transmit informatii specifice cu discriminare temporala si
spatiala.

 2) Paleospinotalamica
8. slab reprezentata,
9. foloseste o cale polisinaptica cu sinapse intermediare in nucleii formatiei reticulate a trunchiului cerebral.
10. Ultimul neuron pentru aceasta componenta este in talamus – nucleii posteriori.
11. Proiectia corticala se face la nivel de cortex limbic – girus cinguli.
12. Acest fascicul transmite informatii despre intensitatea durerii.
Fasciculul spinotectal Edinger

 Fasciulul transmite informatii tactile si termoalgezice pana la nivelul coliculilor cvadrigemeni pentru intretinerea reflexelor oculo- si
acuosticocefalogice.
 Orientarea globilor oculari, capului, corpului dupa o sursa de lumina sau zgomot se face in mod reflex.
 Receptorii sunt aceeasi ca pentru sensibilitatile tactila si termoalgezica.
 Protoneuron, deutoneuron – aceleasi ca cele pentru sensibilitate tacila si termoalgezica
 Axonii deutoneuronilor decuseaza trecand in cordonul lateral de partea opusa unde formeaza fasciculul spinotectal.
 Acesta este asezat in maduva posterior de fascicul spinotalamic lateral, anterior de fasciculul spinocerebelor anterior.
 Fasciculul travereseaza maduva, bulb, punte ajungand la neuronul III din coliculii cvadrigemeni (superior – reflex optic, inferior – reflex acustic).
 De la coliculi pornesc eferente spre nucleii de origine a oculomotorilor si fibre tecotspinale.

18.Sensibilitatea epicritica

Transmite informatii cu discriminare tactila spatiala si temporala, sensibilitatea peritrichiala si vibratie.

Receptorii sunt

11. TNL,
12. discuri tactile Merkel,
13. cp. Meissiner,
14. Vater-Pacini

Protoneuronul – in ganglionul spinal

 Prelungirea axonica este fibra groasa, mielinica ce patrunde in maduva prin diviziunea posterioara sau posteromediala.
 Fibrele lungi patrund in cordonul posterior unde participa la formarea fasciculelor gracil si cuneat sau spinobulbare.
 Aceste fasciucle prezinta somatotopie dubla:
 1) Anatomica
1. Fasciculul gracil aduce informatii din regiunile sacrala, lombara si toracala inferioara.
 2. Fasciculul cuneat aduce informatii din regiunile toracala superioara si cervicala.
 2) Functionala – arata ca fibrele dinspre superficial spre profund transmit:
 Sensibilitatea peritrichiala
 Sensibilitatea tactila epicritica
 Vibratiile
 Sensibilitatea propioceptiva, constienta, kinestezica

Deutoneuronul

14. Se gaseste la nivelul nucleilor gracil si cuneat din bulb (in partea posterioara a calotei bulbare, segment inferior extraventricular).
15. Axonii deutoneuronului decuseaza formand pe linia mediana:
16. Decusatia senzitiva – piniforma – Spitzka – fibre arcuate interne.
17. Fibrele ajung contralateral formand in bulb, paramedian lemniscul medial.
18. Acestea traverseaza trunchiul cerebral avand urmatoarea asezare si somatotopie.

Neuronul III,

 la nivel VPL (ventral posterolateral talamic) cu somatotopie – corp culcat, capul medial.
 Axonul lui se proiecteaza cortical la nivelul ariilor somestezice primara si secundara.
19.Durerea
 Durerea este experienta opusa placerii.
 Durerea exte o experienta senzoriala si emotionala dezagreabila care apare in cazul unor leziuni tisulare adevarate sau potentiale.
 Etimologic – dolor (lat.), algio (gr.), angos (gr.), angor (gr.).

Clasificarea durerii:

19. 1) Organica
20. a. Somatica
21. b. Viscerala
22. 2) Psihica
23. 3) Mixta

 Din punct de vedere fiziologic s-a demonstrat ca mecanismul transmiterii durerii nu se suprapune complet peste mecanismele celorlalte cai de
sensibilitate.
  Diferenta apare la legatura dintre proto- si interneuron.
 La nivelul lamei II Rexed mediatorul chimic dintre protoneuron si interneuron nu se este acetilcolina, ci un polipeptid (11 aa.) – substanta P –
descoperita de von Euler.
1. Aceasta substanta este secretata de protoneuron.
2. Sinteza acesteia se gaseste sub influente descendente reticulospinale cu originea in nucleii formatiei reticulate a trunchiului cerebral (mai ales
in substanta cenusie periapeductala), care prin endorfine, encefaline – serotonina - moduleaza sinteza substantei P si transmiterea sinaptica
intre proto- si interneuron.
11. Exista diferente intre sexe referitor la perceptia durerii.

20. Calea sensibilitatii kinestezice

Calea constienta – kinestezica

24. Aduce informatii de la segementele corpului, aparat locomotor - despre pozitia acestuia.
25. Receptorii sunt
1. corpusculii Golgi dar si
2. corpusculii Vater-Pacini,
3. Ruffini,
4. Nikolaidini.
26. Calea este comuna cu cea a sensibilitatii epicritice.
27. Proiectia corticala se face la nivelul somestezice primare si aria somatomotorie.
28. In sifilis sunt afectate cordoanele posterioare. Pacientul are tulburare de sens epicritica si ataxie (imprecizia miscarilor).
29. In siringomielie (chist, dilatatie a canalului medular) este afectata comisura cenusie si anterioara – senisibilitati tactila protopatica si termoalgezica
30. In hernia de disc – fibrele groase mielinice au un metabolism mai bogat si consum mai mare oxigen.
31. In sindroame compresive – radacini sau trunchiuri nervoase – in compresii – primele care sunt afectate sunt fibrele groase mielinice. In hernie pacientul
prezinta initial tublurari de sensibiilitate epicritica si motorie.
32. In sectiuni medulare / hemisectiuni sau compresii – manifestarile senzoriale sunt diverse.
 33. Anestezia – rahianestezia - se foloseasc substante care se dizolva in teaca de mielina. Primele anesteziate sunt fasciculele care transmit sensibilitatea
tactila si termoalgezica. Urmeaza sensibilitatea tactila epicritica si fasciculele motorii.

Calea (comuna cu epicritica)

Protoneuronul – in ganglionul spinal

 Prelungirea axonica este fibra groasa, mielinica ce patrunde in maduva prin diviziunea posterioara sau posteromediala.
 Fibrele lungi patrund in cordonul posterior unde participa la formarea fasciculelor gracil si cuneat sau spinobulbare.
 Aceste fasciucle prezinta somatotopie dubla:
 1) Anatomica
1. Fasciculul gracil aduce informatii din regiunile sacrala, lombara si toracala inferioara.
2. Fasciculul cuneat aduce informatii din regiunile toracala superioara si cervicala.
 2) Functionala – arata ca fibrele dinspre superficial spre profund transmit:
 Sensibilitatea peritrichiala
 Sensibilitatea tactila epicritica
 Vibratiile
 Sensibilitatea propioceptiva, constienta, kinestezica

Deutoneuronul

12. Se gaseste la nivelul nucleilor gracil si cuneat din bulb (in partea posterioara a calotei bulbare, segment inferior extraventricular).
13. Axonii deutoneuronului decuseaza formand pe linia mediana:
14. Decusatia senzitiva – piniforma – Spitzka – fibre arcuate interne.
15. Fibrele ajung contralateral formand in bulb, paramedian lemniscul medial.
16. Acestea traverseaza trunchiul cerebral avand urmatoarea asezare si somatotopie. (???)

Neuronul III,

 la nivel VPL (ventral posterolateral talamic) cu somatotopie – corp culcat, capul medial.
 Axonul lui se proiecteaza cortical la nivelul ariilor somestezice primara si secundara.
21. Calea sensibilitatii proprioceptive de control a miscarii (inconstiente)
 Informatiile transmise de a aceasta cale NU au releu talamic si proiectie corticala.
 Ele se proiecteaza pe scoarta cerebelului – mai exact a paleocerebelului ca fibre muschioase.
 Paleocerebelul foloseste aceste informatii in scopul controlului tonusului muscular al segmentelor corpului.

17. Receptorii –
1. fusurile neuromusculare,
2. unii cropusculi tactili si de presiune – e.g. corpusculii Pacini mici.

 Protoneuronul –
1. intotdeauna in ganglionul spinal,
2. prelungirea lui axonica, centrala, centripeta este fibra slab mielinizata intermediara ca grosime, intra in diviziunea posteromediala a radacinii posterioare.

11. Aceasta sensibilitate este transmisa prin 3 fascicule:

12. 1) Spinocerebelos anterior incrucisat – Gowers
13. 2) Spinocerebelos posterior direct - Flechsig
14. 3) Cuneocerebelos
 Spinocerebelos anterior incrucisat – Gowers
 Originea este la nivelul lamelor V, VI, VII (axonul protoneuronului ajunge la acest nivel)
 Informatiile sunt aduse de la membrele inferioare prin nervii spinali inferior de L3.
 Axonul deutoneuronului decuseaza trecand in cordonul lateral de partea opusa unde formeaza fasciculul spinocerebelos anterior incrucisat.
 90% din fibre decuseaza, 10% nu decuseaza.
 Acest fascicul traverseaza maduva, ajunge in partea posterioara a calotei bulbare unde se imparte in doua componente:
 - 10% - trec prin PCI (peduncul cerebelos inferior) --> scoarta paleocerebel
 - 90% - urca pana in partea superioara a calotei pontine, ocolesc posterior si lateral PCS, trec in valul medular superior unde decuseaza din nou –->
scoarta paleocerbel
 Dubla decusatie face ca proiectia sa se faca pe emisfera cerebeloasa de aceeasi parte a corpului (de unde vine informatia).
 Acest fascicul intervine in sinergizarea miscarilor membrelor inferioare

13. Spinocerebelos posterior direct – Flechsig

14. Originea (deutoneuronul) este in nucleul toracic Clarke (lama VII Rexed).
1. Acesta se gaseste intre segmentele C7 – L2.
2. La el ajung axonii protoneuronilor din ganglionii spinali, inferior de C7 cu informatii de la nivelul trunchiului si membrelor inferioare.
15. Axonul deutoneuronului trece in cordonul lateral de aceeasi parte unde formeaza fasciculul spinocerebelos posterior direct.
16. Acesta traverseaza maduva, ajunge in partea posterioara a calotei bulbare – PCI – scoarta cerebeloasa – paleocerebel – arie de proiectie a membrelor
inferioare si trunchi.
17. Acest fascicul intervine in coordonarea miscarilor posturale (antigravitationale).

 Cuneocerbelos
 Primeste informatii de la membrul superior si regiunea cervicala prin nervii spinali C1 – C7.
 Axonul protoneuronului din ganglionul spinal C1 – C7 patrunde in maduva si se alatura fasciculului gracil (Goll) cu care ajunge in partea posterioara a calotei
bulbare la deutoneuron.
 Deutoneuronul se gaseste in nucleul cuneat accesor (asezat lateral de nucleul cuneat).
 Axonii deutoneuronilor – (fibre cuneocerebeloase, fibre arcuate externe) -> PCI -> scoarta paleocerebel – arie de proiectie a membrului superior.
 Acest fascicul intervine in corelarea miscarilor memebrelor inferioare cu cele superioare
22. Calea sensibilitatii interoceptive
 Aduce informatii de la organe interne, inclusiv seroase parietale.
 Stimulii pentru acest tip de sensibilitate pot fi:
 Mecaninci – spasme, distensie, tractiune, compresiunile (intrinseci sau extrinseci)
 Chimici – acidoza, hipoxia, bradikinina, hiperkalemia
 Termici
 Modalitatile de transmitere - viscerale, simpatice / parasimpatice, somatice.
 Recptorii – TNL, corpsculi lamelati
 Protoneuronul – in ganglionul spinal.
1. Axonul este fibra subtire amielinica sau foarte slab mielinizata si intra in diviziunea anterolaterala.
 Deutoneuronul –
 Se gaseste in nucleii de origine ai fasciculelor spinotalamice. (Lamele 2,3,4,5,6,7)
 Axonii deutoneuronilor folsesc doua cai:
 1) Calea fibrelor spinoreticulotalamice – cale polisinaptica cu numeroase sinapse intermediare in formatiunile reticulate
 2) Fasciculul spinotalamic lateral - slab reprezentata, putine fibre
 Ultimul neuron (tritoneuronul dupa caz) se gasesc la nivel talamic.
 Pentru fibrele spinoreticulotalamice – ultimul neruon este la nivelul sistemului talamic difuz.
 Pentru spinotalamic lateral este in nucleul VPL.
 Proiectia corticala este difuza la nivelul cortexului limibic, aria somestezica secundara, dar si alte arii corticale.
 18. Durerea viscerala
1. este nespecifica datorita proiectiei difuze,
2. este trenanta, de lunga durata, datorita caii polisinaptice.
3. Durerea viscerala este raportata – durerea unui visceromer poate fi transmisa in teritoriul unui dermatomer sau sa determine raspuns muscular intr-un
miomer.
4. Durerea raportata este determinata de ma imulti factori:
19. 1) Fenomenul portii de intrare – lama II Rexed, substanta gelationasa Rolando – unde ajung informatii diverse, exteroceptive – somatice
nociceptive dar si visceroceptive
20. 2) Gradul mare de convergenta a informatiei intre proto- si deutoneuroni (Zece protoneuroni fac sinapsa cu un deutoneuron).
21. 3) Fibrele nervoase folosite sunt subtiri, amielinice – foarte slab mielinizate – ceea ce permite scurtcircuitarea informatiei.
22. Inte proto- si deutoneuron exista interneuron – la fel ca la sensibilitatea termoalgezica, protoneuronul foloseste ca mediator substanta P a carei
secretie este modulata de fibrele reticulospinale.
23. Sensibilitatea interoceptiva este necesara pentru intretinerea reflexelor vegetative si a celor somatice respectiv contractura musculara.

23. Calea sensibilitatii exteroceptive, proprioceptive de la nivelul capului

Sunt folosite cai senzitive cu aceeasi inlantuire neuronala – proto- , deuto-, trito- si proiectie corticala

Calea sensibilitatii epicritice si nociceptive (tactile protopatica si termoalgezica)

24. Foloseste calea nervului trigemen.

 25. Receptori –TNL, corpusculi ...
26. Protoneuronul –
27. se gaseste la nivelul ganglionului trigeminal Gasser –
28. prelungirile dendritice periferice intra in alcatuirea celor 3 ramuri ale nervului – oftalmic, maxilar si mandibular.
29. Prelungirile axonice formeaza radacina senzitiva a nervului trigemen
30. Deutoneronul
1. – pentru sensibilitatea nociceptiva – in nucleul tractului spinal al nervului trigemen din bulb.
2. – pentru senisiblitatea tactila epicrtica – in nucleul senzitiv superior al trigemenului din punte
31. Axonii deutoneuronilor decuseaza si formeaza apoi fasciculele trigemino-talamice anterior si posterior = lemnisc trigeminal.
32. Tritoneuronul – la nivelul VPM – ventral posteromedial.
33. Proiectia corticala – arie somestezica primara – gir postcentral (parte inferioara) si arie somestezica secundara.

Calea sensibilitatii proprioceptiva a fetei

 Sensibilitatea proprioceptiva constienta si inconstienta are cale comuna pana la trunchiul cerebal pe seama nervului trigemen – V.
 Receptorii – aceeasi – se gasesc la niveluul mm. masticatori, oculomotori, articulatie temporomandibulara, periost, periodontiu.
 Protoneuronul –
1. in ganglionul trigeminal Gasser sau in nucleul tractului mezencefalic al nervului trigemen.
2. Sensibilitatea proprioceptiva constienta merge pe calea fibrelor trigeminotalamice – VPM talamic.
 Proiectie corticala – aria de proiectie a capului
 Sensibilitatea proprioceptiva inconstienta – ajung pe seama fibrelor trigemocerebeloase pe scoarta paleoerebelului (aria de proiectie a capului).

Nervul VII

15. Nervul VII transmite informatii gustative.

1. Receptorii sunt pe limba,
2. protoneuronul se gaseste in ganglionul geniculat,
3. deutoneuronul in nucleul tractului solitar.
4. Neuronul III – VPM talamic
5. arie somestezica principala – aria de proiectia capului.
16. Nervul VII mai transmite sensibilitaea interoceptiva.
1. Protoneuronul se gaseste in ganglionul geniculat,
2. deutoneuronul in nucleul tractului solitar, t
3. tritoneruronul in VPM -
4. proiectie arie somestezica principala.

Nervii IX si X

 Nervii IX si X – sensilbilitate gustativa –

1. protoneruonul in ganglionii inferiori de pe traiect,
2. deutoneruonul – nucleul tractului solitar,
3. tritoneruon VPM,
4. proiectie – arie somestezica principala

18. Nervul IX – sensbilitate interoceptiva – vase de sange in sinus carotic, glomus carotic.
19. Nervul X – sensibilitate interoceptiva – pe tot traictul nervului pana in abdomen. `
1. Protoneuronul se gaseste in ganglionii inferiori,
2. deutoneuornul in nucleii dorsali senzitivi,
3. tritoneuronul in VPM,
4. proiectia corticala este difuza.

Sensibilitatea exteroceptiva a fetei

 Nervul IX – mucoase nazofaringe

 · Nervul X – mucoase laringo-faringe, tegmunetul concai
  Proto – ggl superiori
 Deutoneuron – nucleii senzitivi ai trigemenului
 Tritoneuronul – VPM talamic
 Proiectie – arii somestezice I si II

 Nervul VII transmite:

2. informatii gustative

Receptori: murugri gustativi

In: ggl. geniculat

IIn: nc. tractului solitar

IIIn: nc. VPM

Proiectie: arie somestezica I

 sensibilitate interoceptiva

In: ggl. geniculat

IIn: nc. tractului solitar

IIIn: nc. VPM

 Proiectie: arie somestezica I

3. Nervii IX + X
f. sensibilitate gustativa

In: ggl. inferiori

IIn: nc. tract solitar

IIIn: nc. VPM

Proiectie: arie somestezica I

 sensibilitate interoceptiva

IX: vase de sange a sinusului carotic, glomus carotic

X: teritoriul n. vag

In: ggl. inferiori

IIn: nc. dorsali senzitivi

IIIn: nc. VPM

Proiectie: difuza (cortex limbic)

2. sensibilitate exteroceptiva

IX: mucoase nazo-buco-faringe

X: mucoase laringo-faringe + zona Ramsey Hunt

In: ggl. superiori

IIn: nc. senzitivi ai n. V

IIIn: nc. VPM

Proiectie: arii somestezice I + II

24. Fascicule de asociatie in maduva

34. Mielomerele sunt unite anatomic si functional cu exceptia reflexului miotatic, restul reflexelor spinale sunt polisinaptice. La realizarea lor participa neuroni
intermediari.
35. Acestia formeaza fasciculele de asociatie ale maduvei.
36. In cordoanele anterioare si laterale aceste fascicule se gasesc langa substanta cenusie si formeaza fascicule proprii.
37. In cordoanele posterioare, fasciculele de asociatie sunt mai numeroase, iar cu o exceptie se gasesc la distanta de substanta cenusie. Acestea dupa sensul de
transmitere a informatiei sunt de 2 feluri:
38. - fascicule descendente: fasciculul cornocomisural
39. - fascicule ascendente:
40. fasc. triunghiular (regiune sacrala),
41. fasc. septomarginal (regiune lombara),
42. fasc. periferic (regiune toracala inferioara),
43. fasc. semilunar/interfascicular (regiune toracala superioara si cervicala).
25 Formatia reticulata a tr. cerebral, asezare, generalitati
 reprezinta structura de integrare superioara a nevraxului.
 Se intinde de la niv. bulbar pana la hipotalamusul posterior.
 Se prezinta sub forma unei matrice nervoase in ochiurile careia se gasesc numerosi nuclei.
 Matricea este formata din fibre ascendente si descendente; transversale si oblice; ipsi-,contra-,bilaterale; somatice si vegetative
 rol: integreaza informatii vegetative si somatice

Nucleii formatiei reticulate:

1. Nc. centrali

2. Nc. reticulari lateral si paramedian

3. Nc. mediani
Fig. 22.2A–D. The reticular formation. Diagrammatic transverse sections through the caudal (A) and rostral

(B) medulla oblongata, the rostral pontine tegmentum (C) and the mesencephalon (D), to show the position

of the medial tegmental field (light grey) and the lateral tegmental field (dark grey), the raphe nuclei (red),

the noradrenergic cell groups A1–A7 (light red), the adrenergic cell group C1 and S2 (medium red) and the

cholinergic cell groups Ch5 and Ch6 (grey). A1–A7, noradrenergic cell groups A1–A7; AMB, ambiguus nucleus;

C1, C2, adrenergic cell groups C1, C2; Cochl, cochlear nuclei; CUl, lateral cuneate nucleus; CUm, medial

cuneate nucleus; FLM, medial longitudinal fascicle; GRAC, gracile nucleus; LRN, lateral reticular nucleus;

MesV, mesencephalic tract of the trigeminal nerve; Nucleus subcoer., nucleus subcoeruleus; NRTP, nucleus reticularis

tegmenti pontis; PAG, periaqueductal grey; Prep, nucleus prepositus hypoglossi; Rest.b, restiform

body; SOL, nucleus of the solitary tract; V spin, spinal tract of the trigeminal nerve; Vest, vestibular nuclei;

VMS, superior medullary velum; X, dorsal vagal nucleus; XII, nucleus of the hypoglossal nerve

26+29. Nucleii reticulari centrali (mediali) - fibre ascendente si descendente (29)

Sunt:
17. la nivelul bulbului:
18. nc. ventral,
19. nc. gigantocelular
20. la nivelul puntii:
21. nc. pontin caudal,
22. nc. pontin oral,
23. nc. reticular al tegmentului pontin
24. la nivelul mezencefalului:
25. nc. reticular mezencefalic
26. Ocupa o pozitie centrala pentru fiecare jumatate de calota a TC (trunchi cerebral)
 Acesti nuclei sunt tranversati de un fascicul de asociatie al trunchiului – TCT – tract central al tegmentului (sau TCC – tract central al calotei) care, ii
imparte in doua regiuni.
 a. Regiune laterala – senzoriala – care primeste informatia prin fibre colaterale:
 de la fascicule spinotalamice,
 de la nucleul tractului solitar bulbopontin,
 de la lemniscul trigeminal,
 de la nucleii acustici si vestibulari
 b. Regiune mediala – efectorie – de la care pleaca doua tipuri de fibre ce formeaza curenti:
20. Curenti descendenti – formeaza doua fascicule – fascicule reticulospinale lateral si medial – coboara in cordoanele lateral si anterior
medular si sfarsesc pe lamele VI, VII, VIII, IX Rexed, unde manifesta actiune antagonica asupra motoneuronilor alfa, care moduleaza
contractiile muschilor flexori si extensori
21. Curenti ascendenti – se proiecteaza in ultima instanta coritcal folosind doua cai:
22. a. Calea talamica – spre sistemul talamic difuz – nucleii intralaminari. De la acest nivel trimite informatiile spre hipotalamus
(pentru mentinerea homeostazie) sau spre neostriat si cortex.
23. b. Calea extratalamica – ocoleste talamusul – regiune subtalamica – capsula alba interna – proiectie cortex limbic (mai ales).
24. Pentru ambele cai de proiectie ale curentilor ascendenti – proiectia corticala este difuza. Toti acesti curenti ascendenti formeaza sistemul
fibrelor activatoare ascendente corticale sau SRAA – determina stare de vigilenta, de veghe, de alarma.
25. Toate aceste stari sunt conditii necesare pentru receptia stimulilor specifici si pentru intretinerea reflexelor spinale si ale trunchiului
cerebral.
26. Deasemena, aceste stari intervin in mecansime de integrare in legatura cu emotia si motivatia.
27. Suprimarea activitatii SRAA determina starea de somn.
27. Sistemul R.A.A
 Formatiunea reticulata a trunchiului cerebral se intinde de la niv. bulbar pana la hipotalamusul posterior
 Cuprinde urmatorii nuclei:
 1. Nc. centrali
 2. Nc. reticulari lateral si paramedian
 3. Nc. median
 Nucleii reticulari centrali cuprind o regiune laterala - senzoriala si una mediala - efectorie
 De la cea mediala pleaca doua tipuri de fibre ce formeaza curenti ascendenti si descendenti
3. Curentii ascendenti – se proiecteaza in ultima instanta cortical folosind doua cai:
4. a. Calea talamica – spre sistemul talamic difuz – nucleii intralaminari. De la acest nivel trimite informatiile spre hipotalamus (pentru mentinerea
homeostazie) sau spre neostriat si cortex.
5. b. Calea extratalamica – ocoleste talamusul – regiune subtalamica – capsula alba interna – proiectie cortex limbic (mai ales).
6. Pentru ambele cai de proiectie ale curentilor ascendenti – proiectia corticala este difuza.
7. Toti acesti curenti ascendenti formeaza sistemul fibrelor activatoare ascendente corticale sau SRAA – determina starea de vigilenta, de veghe, de
alarma.
 Toate aceste stari sunt conditii necesare pentru receptia stimulilor specifici si pentru intretinerea reflexelor spinale si ale trunchiului cerebral.
 Deasemena, aceste stari intervin in mecansime de integrare in legatura cu emotia si motivatia.
 Suprimarea activitatii SRAA determina starea de somn.
28. Somnul

Somnul -

 este un proces activ cortical, determinat prin doua mecansime

 abolirea activitatii SRAA (dezactivare pasiva reticulara) si
 stimularea unor structuri care induc somnul (somnul indus medicamentos, anestezic).
 Este o stare alternativa in care alterneaza doua tipuri de somn –
 somnul de baza (70 – 80%) si
 somnul paradoxal (20 – 30%).

Somnul de baza

8. este superficial –
9. EEG se caracterizeaza prin unde lente alfa-corticale,
10. mioza,
11. pastrarea tonusului musculaturii cefei,
12. pastrarea activitatii reflexe spinale.

Somnul paradoxal

 este profund –
 EEG se caracterizeaza prin unde rapide beta-corticale,
 midriaza,
 abolirea totala a tonusului muscular inclusiv muschii cefei,
 abolirea activtiatii reflexes spinale si a trunchiului,
 miscari rapide, circulare ale globilor oculari.
  Apar
 vise,
 modificari vegetative,
 hipotensiune,
 bradicardie,
 modificari respiratorii pana la apnee totala,
 erectia.
 Somnul profund se succede periodic pe perioade de maxim 10 – 15 minute.

Mecanismele biochimice ale somnului

4. se succed de asemenea periodic – ritm nictemeral.

g. Somnul superficial
h. se instaleaza datorita unor salve de impulsuri determinate de nucleii bogati in serotonina – nucleii rafeului, bulbar si pontin.
1. Serotonina aboleste activitatea SRAA.
2. Aceasta serotonina este esentiala pentru instalarea starii de somn superficial.
i. Somnul profund
j. este deteminat de secretia neuronilor din locus coeruleus, neuroni bogati in MAO si NE, care determina o a doua salva de impulsuri, instalandu-
se astfel somnul profund.
k. Cand aceste impulsuri isi epuizeaza efectul incepe retransmiterea informatiilor pe caile specifice, activarea SRAA si reactia de trezire.
l. Leziuni ale nucleilor rafeului determina tulburari ale ambelor tipuri de somn.
m. Leziuni ale locus coeruleus determina tulburari de somn profund

30 Nc. reticulari lateral si paramedian

 Nucleul reticular lateral se gaseste in calota bulbara, postero-lateral de nucleul olivar principal.
 Primeste informatiii extero si proprioceptive nespecifice de la:
 Fasciule spinotalamice
 Nucleul rosu
 Fibre corticoreticulare
 De la nivelul lui pornesc eferente –
 scoarta arhicerebel prin PCI – nuclei fastigiali – fasciculul uncinat care ocoleste PCS, reintra in PCI – nucleul paramedian.
 De la acest nivel pornesc fibre reticulospinale.
 Acesti nuclei fac parte dintr-un circuit extrapiramidal cu efect inhibitor asupra contractiilor musculare.
 Circuitul se numeste cortico-reticulo-cerebelo-reticulo-spinal
31. Nucleii reticulari mediani
13. sunt nucleii rafeului bulbar si pontin – bogati in serotonina – intervin in somnul superficial.
14. Alti nuclei sunt:
15. Nucleii perihipoglosali,
16. nucleul intercalat Staderini,
17. nucleul sublingual Roller,
18. nucleul prepozitus hipoglosii,
19. substanta cenusie periapeductala.
20. Acesti nuclei sunt nuclei vegetativi si intretin conexiuni in ambele sensuri cu hipotalamusul, sistemul limbic si aria septala prin:
21. FMCA – fascicul medial al creierului anterior
22. FLD – fascicul longitudinal dorsal
23. Tract mamilotegmentar
24. Fasicul retroflex

32.Bulbul rahidian-configuratie externa

Bulbul rahidian are o fata anterolaterala si o fata posterioara.

Pe fata anterolaterala, dinspre medial spre lateral se descriu urmatoarele elemente:

25. 1) Pe linia mediana –

1. fisura mediana anterioara care o continua pe cea a maduvei.
2. Inferior ea este intrerupta de decusatia piramidala iar
3. superior se termina in dreptul unei depresiuni numite foramen cecum.
26. 2) Lateral de 1) – piramida bulbara in profunzimea careia se gasesc fasciculele piramidale.
27. 3) Santul lateral ventral sau preolivar –
1. continuarea celui de la maduva.
2. Originea aparenta nerv XII
28. 4) Oliva bulbara
1. prezenta doar in jumatatea superioara a bulbului
2. are in profunzime nucleii olivari
29. 5) Santul lateral dorsal sau retroolivar –
1. continuarea celui de la maduva unde
2. isi au originea aparenta nervii IX, X si radacina craniana a nervului XI.
Fata posterioara are doua parti:

 (1) Parte inferiora sau extraventriculara:

 Pe linia mediana -santul median dorsal, in continuarea celui de la maduva.
 Lateral de el – fasciulul gracil care la extremitatea superioara prezinta o proeminenta tuberculul gracil in care se gaseste nucleul gracil
 Lateral de fascicul gracil este santul intermediar care il separa de fasciculul cuneat care prezinta la extremitatea superioara tuberculul cuneat care prezinta
nucleul cuneat
 Extremitatea inferioara a tubercului gracil se numeste clava
 Lateral de tuberculul cuneat se gaseste o proeminenta numita tuberculum cinereum ce reprezinta extremitatea superioara a nucleului tractului spinal al
trigemenului
 (2) Parte superioara sau intraventriculara – corespunde trigonului bulbar al fosei romboide.
33.Puntea-configuratie externa

MEZENCEFALUL
Pe fata anterolaterala prezinta:

 Cei doi peduncului cerebrali care in partea superioara diverg iar in partea inferioara se unesc si delimiteaza fosa interpedunculara.
 Medial de pedunculii cerebrali se gasesc santurile oculomotorii unde se afla originea aparenta a nervului III
 La nivelul fosei interpendunculare se gaseste substanta perforata posterioara, strabatuta de ramuri perforante din artera cerebrala posterioara
 Pedunculii cerebrali contribuie la delimitarea spatiului optopeduncular care corespunde fetei inferioare a hipotalamusului

Pe fata posterioara prezinta

Cei patru coliculi cvadrigemeni

5. doi superiori, doi inferiori.
6. Ei sunt separati prin doua santuri perpendinculare care formeaza impreuna un sant cruciform
7. Santul vertical – superior se bifurca si cuprinde epifiza iar inferior se continua cu fraul valului medular superior. De o parte si de alta a fraului se gaseste
originea aparenta a nervului IV.
8. Fiecare colicul se continua cu bratul coliculului care il leaga de:
9. (1) Corpul geniculat medial in cazul coliculului inferior
10. (2) Corpul geniculat lateral in cazul coliculului superior
11. Cele doua brate sunt separate intre ele prin santul interbrahial
PUNTEA
Puntea – fata anterolaterala prezinta:

n. Pe linia mediana - santul bazilar in care se gaseste trunchiul bazilar format prin unirea celor doua artere vertebrale
o. Lateral de santul bazilar este piramida pontina
p. Lateral de ele, la unirea 1/3 superioare cu 2/3 inferioare a fetei anterolaterale a puntii este originea aparenta a nervului V.
q. In santul bulbopontin in dreptul piramidei bulbare este originea aparenta a nervului VI.
r. In dreptul olivei bulbare, in foseta supraolivara sunt originile aparente ale nervilor VII, VIIbis si VIII.
34.Ventriculul IV

12. Ventriculul IV este o dilatatie a canalului ependimar situata intre bulb si punte pe de-o parte si cerebel pe de alta parte.
13. El prezinta doi pereti
1. superior – tavan,
2. inferior – podea,
3. patru laturi si patru unghiuri.
 1.

s.
 Podeaua ventriculului IV
1. are forma de romb si se numeste fosa romboida.
2. Diagonala mare a rombului se numeste sant median.
3. Diagonala mica este reprezentata de striile medulare ale ventriculare IV.
1. Aceasta diagonala mica imparte fosa romboida intr-un trigon inferior bulbar si superior pontin.

3. De o parte si de alta a santului median se gasesc doua proeminente numite eminente mediale delimitate spre lateral de un sant limitant care la extremitati
prezinta cate o foseta – superioara si inferioara.
4. Trigonul bulbar dinspre medial spre lateral prezinta 3 arii:
5. Aria hipoglosului – aripa alba interna – este impartita de o creasta verticala intr-o parte mediala care are in profunzime nucleul motor al hipoglosului
si o parte laterala numita area plumiformis care are in profunzime nucleul intercalat Staderini.
6. Aria vagului – aria cenusie – este impartita de o creasta oblica intr-o parte superomediala care contine in profunzime nucleul dorsal al vagului si o
parte inferolaterala numita area posterema
7. Aria vestibulara – are in profunzime cei 4 nuclei vestibulari. In unghiul superolateral al acesteia se gaseste o proeminenta numita tubercul acustic
ridicata de extremitatea inferioara a nucleului cohlear dorsal
2. Trigonul pontin prezinta dinspre medial spre lateral prezinta:
3. Coliculul facialului – corespunde partii superioare a eminentei mediale si este format din nucleul motor al nervului VI si genunchiul intern al nervului
VII.
4. Foseta superioara – are in profunzime nucleul motor al nervului V
5. Locus coeruleus – are in profunzime nucleul omonim
Tavanul este format dinspre superior spre inferior din:

e. (1) Valul medular superior –

f. formatiune de substanta alba ce se intinde intrecei doi PCS,
g. superior se continua cu fraul valului medular superior,
h. inferior se continua cu substanta alba a cerebelului
i. (2) Fata inferioara a cerebelului – prezinta un reces median dorsal.
j. (3) Valul medular inferior – completat de ependimul ventriculului IV si panza coroidiana a ventricului IV.
 VMI este o formatiune de substanta alba ce se intinde intre cei doi PCI.
 Ependimul ventriculului IV captuseste la interior ambii pereti ai ventriculului.
 Panza coroidiana a ventriculului IV este o foita dubla de pia mater care se insinueaza intre podeaua si tavanul ventriculului IV si contine plexurile coroide care
secreta LCR.
 Plexurile coroide au aspectul literei T cu doua bare verticale.

Laturile ventriculului IV:

- Doua superioare reprezentate de PCS

- Doua inferioare reprezentate de teniile ventriculului IV (=reprezinta locul unde panza coridiana se insera pe PCI)

Unghiurile ventriculului IV:

- Superior – se continua apeductul Sylvius

- Inferior – se continua cu canalul ependimar – el este acoperit de o fomratiune de subtanta cenusie numita obex

- Doua unghiuri laterale

Ventriculul IV prezinta 3 comunicari cu spatiul subarahnoidian:

 Prin doua orificii laterale numite Luschka – situate in dreptul unghiurilor laterale
 Un orificiu median sau apertura mediana Magendie
 Prin orificiile laterale pot sa proemine in spatiul subarahnoidian plexurile coroide in forma unui chiorchine de strugure=cornul abundentei.

35.Clasificarea nc tr cerebral

Spre deosebire de maduva, substanta cenusie a trunchiului cerebral este fragmentata in numerosi nuclei, dispersati intre fibrele de substanta alba.

Dpdv al topografiei nucleilor si al dispozitiei sistemului ventricular trunchiul cerebral se imparte in

t. Baza - picior - contine:

1. fibrele cailor piramidale, pe toata lungimea sa
2. fibrele cailor corticopontine in mezencefal si punte
3. atinge maximum de dezvoltare la nivelul puntii unde se gasesc nucleii pontini
4. Tegmentum -calota - contine
1. nucleii nervilor cranieni si nucleii proprii ai trunchiului cu exceptia nucleilor pontini
 2. intreaga formatie reticulata
3. tracturile de substanta alba, cu exceptia celor piramidale si corticopontine
4. Tectum - se gaseste dorsal de sistemul ventricular si este reprezentat de:
1. valul medular inferior - la nivelul bulbului
2. valul medular superior - la nivelul puntii
3. lama cvadrigeminala - la niv mezencefalului.

Substanta cenusie este organizata in 3 categorii de grupe nucleare:

 Nucleii nervilor cranieni/nucleii echivalenti/segmentari

 Nucleii proprii/ intersegmentari
 nucleii de integrare superioara/ suprasegmentari (formatia reticulata si coliculii cvadrigemeni)

Nucleii echivalenti formeaza la nivelul trunchiului 7 coloane:

8. - Coloana somatoaferenta generala SAG – corespunde capului cornului posterior – este formata de nucleii senzitivi ai nervului V:
9. - Coloana somatoaferenta speciala SAS - este formata de cei 4 nuclei vestibulari din bulb si doi nuclei cohleari din punte
10. - Coloana visceroaferenta generala VAG – corespunde lamei VII Rexed si contine nucleii senzitivi dorsali ai nervilor IX si X din bulb.
11. - Coloana visceroaferenta speciala VAS– corespunde bazei cornului posterior, este reprezentata de nucleul tractului solitar la care vin informatii gustative din nervii
VII, IX, X.
12. - Coloana somatoeferenta SE – corespunde bazei cornului anterior si este formata din nucleii motori ai nervilor XII,VI IV si III
13. - Coloana visceroeferenta generala VEG – parasimpatica – corespunde jumatatii anterioare a lamei VII Rexed. Este formata din urmatorii nuclei:Nc dorsal al n X, nc
salivator sup si inf, lacrimomuconazal, accesor al oculmotorului
14. - Coloana visceroeferenta speciala (branhiomotorie) VES – corespunde capului cornului anterior si este formata din urmatorii nuclei: nc ambiguu, nc motor al n VII,
nv motor al n V

Nucleii proprii:

Bulb
6. complexul olivar
7. nucleii arcuati
8. aria postrema
9. nucleii gracilis, cuneat si cuneat accesor
Pontini
k. nucleii pontini
Mezencefal:

 substanta neagra
 nucleul rosu
 nucleul interpeduncular
 nucleul insterstitial
 nucleul comisural
36Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral
37.Nucleii olivari
15. Nucleii olivari se gasesc in profunzimea olivei bulbare.
16. Sunt in numar de 3, unul principal si doi accesori – medial si dorsal.
17. o Nucleul olivar principal are forma de punga plisata si este inconjurat de o lama substire de subtanta alba numita amiculum ce reprezinta fibre din tractul
central al tegmentului.
18. Nucleul olivar principal are doua lame – ventrala si dorsala
19. o Nucleul accesor dorsal este situat posterior de lama dorsala a nucleului olivar principal
20. o Nucleul acesor medial este situat medial de nucleul principal – intre el si lemniscul medial.
21. Conexiuni:
22. o Aferente
23. Ascendente
24. fibre spinoolivare – ajung la nucleii accesori
25. Descendente:
26. Fibre corticoolivare – ajung pe lama ventrala nucleului olivar principal
27. Tractul central al tegmentului – contine fibre pallidoolivare, talamoolivare si rubroolivare care ajung pe lama dorsala nucleului principal si pe
nucleul accesor median
28. Fibrele cerebeloolivare
29. o Eferente
30. Fibre olivospinale
31. Fibre olivocerebeloase.
32. Se incruciseaza pe linia mediana si formeaza o parte din fibrele arcuate interne – unele din ele ajung la nucleii olivari de partea opusa, altele
trec in raport cu nucleul si tractul spinal al nervului V.
33. Fibrele care pleaca de la nucleul olivar principal ajung la neocerebel, iar cele
34. de la nucleii olivari acesori la paleocerebel.
35. Fibrele olivocerebeloase ajung la cerebel pe calea PCI.
36. Nucleii olivari reprezinta un releu intre maduva si cerebel.
38. Nucleii gracil si cuneat
10. Nucleul lui Goll(gracilis) proemina pe fata dorsala a bulbului sub forma unei umflaturi numita clava.
11. Se intinde in jos pana la obex, in timp ce nucleul lui Burdach(cuneat) este asazat lateral de nucleul lui Goll.
12. Nucleul lui Burdach il depaseste in inaltime pe cel al lui Goll si coboara ceva mai putin caudal si daca facem o sectiune orizontala prin bulb, acest
nucleu apare sub forma triunghiulara.

l. Cei doi nuclei Goll si Burdach reprezinta al doilea neuron pe traseul cailor spinobulbotalamocorticale.
m. Sunt neuroni de releu care primesc tractusurile respective, isi trimit axonii ventral care se incruciseaza, realizeazand incrucisarea piniforma sau
decusatio lemniscorum.
n. Dupa incrucisarea lor, fibrele iau directie ascendenta si formeaza un lemnisc: lemniscul median.

 La partea dorso-laterala a nucleului Burdach(cuneat), sub corpul restiform se izoleaza un grup de neuroni ce alcatuiesc nucleul lui von Monakov.
 O parte din axonii neuronilor din nucleii Goll si Burdach si unii din nucleul von Monakov nu se indreapta spre lemniscul median ci vor forma fibrele
arciforme ale bulbului

39. Nucleii senzitivi ai trigemenului

o. Nucleii senzitivi ai trigemenului fac parte din nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral ce formeaza la nivelul trunchiului 7 coloane. Dintre acestea nc trigemenului
constituie coloana somatoaferenta generala ce corespunde capului cornului posterior medular.
p. Sunt alcatuiti din:
q. Nucleul tractului spinal al nervului trigemenului –
a. situat in partea posterolaterala a calotei bulbare (tegment), medial de tractul spinal al trigemenului
 r. Nucleul senzitiv superior din punte (al V) –
a. situat in partea posterolaterala a tegmentului pontin
s. Nucleul tractului mezencefalic al trigemenului –
a. situat in aproprierea substantei cenusii periapeductale (Sylvius)
t. Cei trei nucleii prezinta o somatotopie topografica si functionala.
a. in nucleul tractului spinal din bulb ajunge sensibilitatea tactila protopatica si termoalgezica
b. in nucleul senzitiv superior din punte ajunge sensibilitatea tactila epicritica
c. in nucleul tractului mezencefalic ajunge sensibilitatea proprioceptiva constienta (kinestezica)

40.Nucleul rosu
u. Nucleul rosu este situat la nivelul tegmentului mezencefalic in jumatatea lui superioara, posterior de substanta neagra.
v. Culoarea rosie este data de vascularizatia bogata si de o cantitate mare de pigmenti de fier.
w. Are doua zone:
x. 1) Zona inferioara – magnocelulara – mai veche filogenetic numita paleorubru, de unde pleaca fibrele rubrospinale
y. 2) Zona superioara – parvocelulara – mai noua filogenetic sau neorubrum care are conexiuni cu nucleul dintat.
Conexiuni

 Aferente:
 1) Fibre corticorubrice
 2) Fibre palidorubrice
 3) Fibre cerebelorubrice – ajung la nucleul rosu prin pedunculii cerebelosi superiori
 4) Fibre tectorubrice
 5) Fibre vestibulorubrice
 Eferente:
 1) Fibre rubrotalamice
 2) Fibre rubrocerebeloase
 3) Fibre rubroreticulare
 4) Fibre rubroolivare – pot intra si in alcatuirea tractului central al tegmentului
 5) Fibre rubrospinale
  Rolul nucleului rosu este de releu intre maduva spinarii, cerebel si emisfere.
 Leziunile la nivelul nucleului rosu, determina aparitia sindromului Benedikt ce se caracterizeaza prin tulburari oculomotorii ipsilaterale si sindrom cerebelos
contralateral.
 Tulburarile oculomotorii se datoreaza faptului ca partea mediala a nucleului rosu este strabatuta de nervul III.

41.Substanta neagra
 Substanta neagra este cel mai mare nucleu propriu din trunchiul cerebral.
 Se intinde pe verticala intre santul pontomezencefalic si subtalamus si pe orizontala pe toata latimea pedunculilor cerebrali.
 Se gaseste intre piciorul si tegmentul mezencefalului.
 Are forma de semiluna cu concavitatea posterior.
 Partea sa mediala este strabatuta de fibrele nervului III.
 Substanta neagra are doua parti:
 Partea compacta – situata posterior, spre tegment –
1. Contine neuroni bogati in pigment melanic.
2. Pigmentarea incepe la 4 ani si se termina la 16 – 19 ani.
3. Acesti neuroni secreta L-Dopa care se va depozita la nivelul corpilor striati.
4. Aceasta zona este cea predominant eferenta a substantei negre.
 Zona reticulara
1. Formata din neuroni mari dispusi in retea.
2. Nu contine pigment melanic, insa contine GABA si este zona predominant aferenta a substantei negre.
Conexiuni ale substantei negre:

 Aferente:
 (1) Fibre corticonigrice
 (2) Fibre strionigrice
 Aceste fibre au o anumita somatotopie:
 Fibrele care vin de la capul nucleului caudat ajung in partea superioara a substantei negre.
 Fibrele care vin de la corpul si coada nucleului caudat ajung in partea anterolaterala a substantei negre
 Fibrele care vin de la putamen ajung in restul substantei negre
 Aceste fibre transporta GABA cu efect inhibitor si ajung in portiunea reticulata a substantei negre.
 (3) Fibre palidonigrice
 (4) Fibre subtalamonigrice
 (5) Colaterale de la lemniscul medial
 Eferente:
 (1) Fibre nigrocorticale
 (2) Fibre nigrostriate
 care transporta DOPA ce se depoziteaza in neostriat.
 Somatotopia este similara cu a fibrelor strionigrice (sens invers), pleaca din zona compacta a substantei negre si formeaza un circuit impreuna cu
fibrele strionigrice (cu rol in reglarea sintezei de DOPA)
 (3) Fibre nigrotalamice
 (4) Colaterale catre nucleii comisurali si interstitiali din mezencefal
 (5) Fibre nigrotegmentale
 (6) Fibre nigrobulbare
 (7) Nigrospinale

 Rolul substantei negre este de a controla miscarile automate si semiautomate asociate miscarilor voluntare.
 Leziuni la nivelul substantei negre determina aparitia bolii Parkinson, iar la nivelul corpilor striati determina aparitia coreei Huntington.
42.CCS
 are o structura stratificata.De la suprafata spre profunzime sunt:
 1.stratul zonal-format din fibre corticotectale
 2.stratul cenusiu superficial- prezinta cel mici orizontale,multipolare si fibre corticale care au traversat stratul zonal
 3.stratul optic-format din fibre ale tractului optic si din putine cel mari multipolare ale caror eferente se duc spre retina
 4.stratul lemniscal format din 4 lame:
 Lama cenusie intermediara
 Lama alba mij
 Lama cenusie profunda
 Lama alba profunda
 Lama cenusie intermediara si lama alba mij constituie zona receptoare a CCS.
 Lama cenusie profunda ,cea mai dezvoltata, contine celule de toate marimile ,ale caror dendrite ajung in stratul optic iar axonii iau parte la formarea
tracturilor tectospinal si tectobulbar.

Aferente

 Provin de la:
 cortexul cerebral(in special de la frontal si occipital)
 retina–
 cu exceptia fibrelor maculare, ele se desprind din tractul optic si pe calea bratului superior ajung la CCS
 fibrele care provin din cadranele retiniene inferioare ( jumatea superioara a campului vizual) se proiecteaza pe jumatatea mediala a CCS iar
cele provenite din cadranele retiniene superioare ( jumatatea inferioara a campului vizual) se proiecteaza pe jumatatea caudolaterala laterala
a CCS.
 fibrele maculare ajung in portiunea rostrala a CCS doar dupa ce au facut sinapsa in CGL

 -CCI(aduc impulsuri auditive cu rol reflex)

 -maduva spinarii

Eferente

 Ascendente
 Tectocorticale(spre occipital)
 Tectotalamice
 Tectohabenulare
 Descendente
 Tractul tectonuclear lateral
 care are in componenta sa fibre tectoreticulare(cu proiectie difuza bilaterala pentru regiunea dorsala a formatiunii reticulate, cu
rol in activarea cortexului vizual),
 fibre tectotegmentale(pentru nucleul rosu si substanta neagra) si
  fibre tectopontine directe( pentru nucleii dorsolaterali pontini ale caror prelungiri se duc spre cerebel pe calea PCM conducand
impulsurilevizuale.
 Tractul tectonuclear medial -
 este format din fibre oculomotoriidintre care unele ajung la nucleul nervului oculomotorului iar altele la nucleul autonom.
 Tractul tectospinal

43.CCI
 Este format
 dintr-un nucleu principal provenit din substanta cenusie centrala
 si o zona celulara subtire formata din 4 straturi, denumita cortex.
 Contine neuroni mici si mijlocii multipolari
 Grupurile neuronale din nucleul central sunt asezate dupa frecventa sunetelor, de la grave la acute dinspre inapoi spre inainte, dinspre lateral spre
medial si dinspre caudal spre cranial.
 CCI sunt uniti intre ei printr-o comisura intercoliculara .

Aferentele CCI provin de la :

 lemniscul lateral
 CCI contralateral
 CGM ipsilateral
 cortexul auditiv
 de la cerebel (fibre cerebelo-tectale prin PCS )

Eferentele sunt ascendente si descendente.

a) Eferentele ascendente sunt formate din:

 fibre tectocorticale –
 fibre tectogeniculate
 fibre acusticooptice
 fibre intercoliculare

b) Eferentele descendente sunt constituite dintr-un numar mic de fibre directe spre nucleii nervilor mototri din TC si mototneuronii medulari.

 Conexiunile CCI arata ca au rol de centru reflex acustic dar numai prin intermediul CCS.
 Rolul consta in localizarea sunetului si transmisia auditiva spre talamus.

44.Vascularizatia trunchiului cerebral

 Arterele care vascularizeaza trunchiul cerebral dau trei tipuri de ramuri:
 (1) Paramediane
 (2) Circumferentiale scurte
 (3) Circumferentiale lungi

Bulb

 Arterele paremediane
1. Provin in partea inferioara din trunchiul spinal anterior, in partea superioara – din arterele vertebrale.
2. Ele vascularizeaza piramidele bulbare, nucleul motor al nervului XII si lemniscul medial.
 Ramurile circumferentiale scurte
1. provin din trunchiul bazilar si din artera cerebeloasa posterioara si inferioara.
2. Ele vascularizeaza
1. nucleul ambiguu,
2. nucleul dorsal al vagului,
3. nucleu solitar,
4. nucleul tractului spinal al trigemenului,
5. fasciculele spinotalamice,
6. nucleii vestibulari.
 Ramurile circumferentiale lungi –
1. provin in partea inferioara din arterele spinale posterioare si in partea superioara din artera cerebeloasa posterioara si inferioara.
 2. Vascularizeaza nucleii gracil si cuneat si PCI.

Punte

 Ramurile paramediane – din trunchiul bazilar – vascularizeaza piramidele pontine, lemniscul medial, nucleul motor al nervului VI.
 Circumfernetialele scurte provin tot din trunchiul bazilar si vascularizeaza nucleul motor al nervului VII, nucleul motor al nervului V, fascicul spinotalamic, nucleul
senztivi superior al nervului V.
 Circumferentialele lungi – provin din cerebeloasa inferioara si anterioara si artera cerebeloasa superioara – vascularizeaza PCS si PCM.

Mezencefal

 Arterele paramediane provin din trunchiul bazilar si cerebralele posterioare si vascularizeaza tracturile piramidale – nucleul motor al nervului III, nucleul rosu si
partea mediala a substantei negre.
 Ramurile circumferentiale scurte – se desprind din artera cerebrala posterioara si din cerebeloasa superioara si vascularizeaza cea mai mare parte a substantei
negre si a tegmentului mezencefalic, fasciul spinotalamic, trigeminotalamic.
 Ramurile circumferentiale lungi – provin din cerebrala posterioara, artera cerebeloasa superioara, corodiaiana posterioara si iriga coliculii cvadrigemeni.

Vascularizatia venoasa

 Venele mezencefalului dreneaza in marea vena a mezencefalului – vena lui Gallen.

 Venele puntii si partii superioare a bulbului dreneaza in sinusurile pietroase.
 Venele din partea inferioara a bulbului dreneaza in vene spinale si plex venos rahidian.
 

45.Nc vegetativi in trunchiul cerebral

In trunchiul cerebral avem 4 coloane vegetative si anume

 2 coloane viscerale eferente ( speciala sau branhiomotorie si generala) si

 2 coloane viscerale aferente ( speciala si generala)

Coloana visceroaferenta generala

 corespunde lamei VII Rexed si contine nucleii senzitivi dorsali ai nervilor IX si X din bulb.
 Nucleul senzitiv al nervului IX primeste mai ales informatii de la vase si sinusul carotic, iar cel al lui X de la viscerele din teritoriul de inervatie al
acestuia

Coloana visceroaferenta speciala

 corespunde bazei cornului posterior,

 este reprezentata de nucleul tractului solitar la care vin informatii gustative din nervii VII, IX, X.
 Limita lui inferioara este reprezentata de decusatia piramidala si limita superiora este in dreptul nucleului motor al nervului V din punte.
Coloana visceroeferenta generala – parasimpatica –

 corespunde jumatatii anterioare a lamei VII Rexed.

 Este formata din urmatorii nuclei:
 Nucleul dorsal al X din bulb –
 situat in profunzimea ariei X –
 are anteromedial nucleul nervului XII si posterolateral nucleul tractului solitar.
 Nucleul salivator al nervului IX din bulb –
 situat in dreptul extremitatii superioare a nucleului ambiguu
 Nucleul salivator superior al nervului VII din punte
 Nucleul lacrimomuconazal al nervului VII din punte
 Ultimii doi sunt situati medial de nucleul VII
 Nucleul accesor al oculomotorului –
 situat posterior de nucleul motor al nervului III – inerveaza fibrele circulare ale irisului si corpul ciliar

Coloana visceroeferenta speciala (branhiomotorie) –

 corespunde capului cornului anterior si este formata din urmatorii nuclei:

 Nucleul ambiguu (din bulb) – el are 3 parti - nc n IX X si XI - inerveaza mm laringelui/faringelui/esofagului
 Nucleul motor al nervului VII din punte – mm mimicii
 Nucleul motor al nervului V – in dreptul fosetei superioara la nivelul puntii, inerveaza muschii masticatori, muschii tensor al timpanului, tensor
al valului palatin, pantecele anterior al digastricului si m. milohioidian

46.Nc somatomotori in tr cerebral

Coloana somatoeferenta –

corespunde bazei cornului anterior si este formata din urmatorii nuclei:

 Nucleul motor al nervului XII –

 situat in profunzimea ariei hipoglosului,
 este inconjurat de nucleii perihipoglossali (nucleii Roller, Prepositus, Staderini) –
 inerveaza toti muschii limbii fara palatoglos si stiloglos.
 Nucleul motor al nervului VI din punte –
 formeaza impreuna cu genunchiul intern al lui VII coliculul facialului si
 inerveaza muschiul drept extern al globului ocular.
 Nucleul motor al nervului IV din mezencefal –
 este cel mai mic nucleu motor,
 este situat anterior de substanta cenusie periapeductala,
 inerveaza muschiul oblic superior al globului ocular
 Nucleul motor al nervului III din mezencefal –
 situat superior de nucleul nervului IV,
 inerveaza toti muschii extrinseci al globului ocular (cu exceptii)
**EXTRA

 Toti nervii cranieni cu origine in nucleii care rezulta din coloana somitica eferenta isi au originea pe fata ventrala a trunchiului cu o exceptie: trohlearul,
care este pe fata dorsala a puntii.

47.Nc. branhiomotori in tr cerebral

Coloana visceroeferenta speciala (branhiomotorie) –

 corespunde capului cornului anterior si este formata din urmatorii nuclei:

 o Nucleul ambiguu (din bulb) – el are 3 parti:
 O parte superioara care inervaza m. stilofaringian prin nervul IX
 O parte mijlocie care inerveaza muschii faringelui, esofagului si cricotiroidian prin nervul X
 O parte inferioara care inerveaza restul muschii mm.laringelui prin ramura interna al nervuluI XI.
 o Nucleul motor al nervului VII din punte – are mai multe parti:
 O parte dorsomediala – inerveaza muschii auriculari si pantecele occipital sl occipitofrontalului
 O parte ventromediala – inerveaza muschii paltysma si scaritei
 O parte intermediara – pentru muschii mimicii din etajul superior si mijlociu
  O parte laterala – pentru muschii din etajul inferior al fetei
 o Nucleul motor al nervului V –
1. in dreptul fosetei superioara la nivelul puntii,
2. inerveaza muschii masticatori,
3. muschii tensor al timpanului,
4. tensor al valului palatin,
5. pantecele anterior al digastricului si
6. m. milohioidian

** VARIANTA MAI SIMPLA

Coloana visceroeferenta speciala (branhiomotorie) –

 corespunde capului cornului anterior si este formata din urmatorii nuclei:

 Nucleul ambiguu (din bulb) – el are 3 parti.
 Eferentele de la acest nivel pleaca pe calea nervilor IX, X,XI
 Nucleul motor al nervului VII din punte
 Nucleul motor al nervului V – in dreptul fosetei superioara la nivelul puntii,

 Toti nervii care iau nastere din nucleii derivati din coloana motorie branhiala se distribuie evident muschilor care rezulta din evolutia arcurilor
branhiale, fiecare nerv deservind un arc propriu.
 1) Nervul arcului I este trigemenul iar din arcul I deriva muschii masticatori.
 2) Facialul este nervul arcului II, arc din care rezulta muschii pielosi ai fetei si ai gatului.
 3) Glosofaringianul este nervul arcului III din care deriva muschii faringelui
 4) Vagul si accesorul (spinalul) sunt nervii arcurilor IV si V din care rezulta muschii faringelui si laringelui.
 Fibrelor motorii li se adauga (la iesirea din trunchi) fibre senzitive si fibre vegetative astfel incat ei devin nervi mixti.
 Originea acestor nervi este pe fata antero-laterala a trunchiului cerebral.

48.Lemniscul medial

In regiunea toracica superioara, iau nastere cele 2 fascicule: fasciculul Gracilis (Goll)

situat langa septul median posterior, care contine fibre din segmentele coccigian, sacrat, lombar

si toracic inferior asezate in ordine medio-laterala si fasciculul Cuneat (Burdach) care este situat

lateral si are fibre din regiunea toracica superioara si din regiunea cervicala.

Cele 2 tractusuri se formeaza in cordonul posterior si nu fac sinapsa in MS, urca in bulb

unde fac sinapsa cu deutoneuronul din regiunea dorsala a bulbului si anume nucleii Gracilis si

Cuneat. Ajunse la bulb, fibrele inconjoara nucleii pe fetele lor laterale apoi trec dorsal de nucleu

si in continuare medial de acesta si fac sinapsa cu neuronii acestor nuclei.

Prelungirile axonice ale neuronilor din nucleii Gracilis si Cuneat ies pe fata ventrala a

bulbului sub forma fibrelor arcuate interne. Fibrele arcuate interne se incruciseaza pe linia

mediana cu cele de partea opusa si formeaza decusatia senzitiva sau decusatia lemniscorum al

lui Spitzka. Realizand aceasta incrucisare, fibrele arciforme taie cornul posterior medular. In

aceasta decusatie, fibrele de la nucleul Gracil se aseaza ventral, cele de la Cuneat se aseaza

dorsal.

Dupa incrucisare, fibrele devin ascendente, se aseaza de o parte si de alta a rafeului

bulbar si alcatuiesc lemniscul medial sau banda lui Reil.

Lemniscul lateral in regiunea superioara a bulbului se alatura tractului spinotalamic

anterior. In punte este situat in partea dorsala a puntii, in mezencefal se aseaza lateral de nucleul
rosu si ajunge in talamus unde se gaseste al 3-lea neuron in nucleul ventral postero-lateral

talamic.

Lezarea acestor tractusuri diminueaza capacitatea de localizare a stimulului si produce

nesiguranta miscarilor active. In sifilis, individul cu tabes, pierde controlul miscarilor, pierde

echilibrul la inchiderea ochilor. Individul cu tabes are miscari exagerate si localizeaza cu greu

zona stimulata. Intr-o alta afectiune, siringomielia unde se distruge substanta cenusie

periependimara vom avea anestezia sensibilitatii tactile si termoalgezice.dar se pastreaza

sensibilitatea epicritica.

49.Fascicule de asociatie la niv trunchiului cerebral(FLM,FLD,TCT)

 Caile de asociatie sunt alcatuite din fascicule proprii, longitudinale care depasesc cu putin limitele superioare si inferioare ale TC.
 Ele realizeaza legatura intre nucleii motori ai nervilor cranieni care actioneaza in sinergism sau care intervin in raspunsurile reflexe la impulsurile
venite de la nucleii senzitivi.

Sunt in nr de 3:

 1) Fasciculul longitudinal medial (FLM)

 2) Tractul central al tegmentului (TCT)
 3) Fasciculul longitudinal dorsal (FLD)

1) FLM

 isi are originea in regiunea mezencefalodiencefalica, in dreptul nucleului interstitial

 - se termina in maduva
 - in traiectul prin TC este situat ventral de substanta centrala, de o parte si de alta a rafeului
 - in mezencefal este situat ventrolateral de nucleul nervului oculomotor si dorsal de decusatia PCS
 - in punte este situat imediat ventral de planseul V4 avand lateral nucleul nervului abducens si
 genunchiul nervului facial
 - in bulb este situat ventral de nucleul nervului hipoglos
 - in MS se termina in regiunea toracica superioara pe neuronii zonei corespunzatoare lamei VIII.
 - in consistenta sa intra fibre descendente, ascendente, bifurcate ipsi- si contralaterale a caror mielinizare este timpurie.
  - conduce impulsuri provenite din surse diferite, in special vestibulare spre nucleii oculomotori si cei ai muschilor cefei.

a) Fibrele descendente sunt:

 Fasciculul vestibulospinal medial

 cu originea in nucleii vestibulari mediali de ambele parti .
 Unele fibre se termina pe motoneuronii alfa din coarnele anterioare ale maduvei cervicale, cu efect inhibitor asupra acestora.
 Tractul interstitiospinal si fibre de la nucleul comisural care conduc spre nucleii oculomotori impulsuri de la articulatii dar si de la nucleii dintat,
globos si emboliform pe calea PCS.
 Fasciculul reticulospinal medial
 Fibre tectobulbare si tectospinale
 Fibre internucleare ce conduc in ambele sensuri facand legatura intre nucleii oculomotori ai nervilor III, IV si VI si nucleul nervului accesor.

b) Fibrele ascendente

 au originea in nucleii vestibulari si in nucleul interstitial al nervului vestibular.

 sunt destinate in cea mai mare parte nucleilor oculomotori

c) Alte fibre care intra in alcatuirea FLM:

 cele care unesc nucleul proabducens cu nucleul nervului oculomotor de partea opusa (fasciculul intercalar)
 fibre de la nucleul dorsal al corpului trapezoid si din lemniscul lateral care se duc la nucleii motori ai nervilor trigemeni si facial ( explica reflexul
muschilor stapedius)
 fibre cu originea in nucleul dintat cerebelos indreptate direct spre nucleul nervului oculomotor (muschiul drept superior) – singurul caz in care
cerebelul este conectat cu un neuron inferior

Functia FLM:

 mediaza miscarile conjugate ale ochilor (oculogire), ale capului (cefalogire) si combinatia dintre ele (oculocefalogire) ca raspuns la stimulii vestibulari
 coordoneaza miscarile buzelor si limbii in timpul vorbirii datorita conexiunilor pe care le realizeaza intre nervul facial si hipoglos
 intervine in reflexele kinetostatice ==> in mentinerea echilibrului, in afara de impulsurile proprioceptive, un rol important il au si impulsurile
vestibulare provocate de modificarile de pozitie ale capului
 mediaza reflexe vegetative ca: voma, reactiile vasomotorii, palpitatii, transpiratii.

2.TCT

 este situat in mezencefal, lateral de FLM si dorsolateral de nucleul rosu si de decusatia PCS
 in punte si in bulb este usor lateralizat in special la nivelul bulbului inferior unde se termina in complexul olivar ipsilateral forman amiculum
 contine fibre ascendente si fibre descendente

a) Fibrele descendente:

 au originea in nucleul lenticular si caudat, si in special in substanta cenusie din dreptul CCS si a nucleului rosu.
 ele se termina in complexul olivar care le proiecteaza mai departe pe calea PCI, pe cerebelul contralateral

b) Fibrele ascendente:

 sunt fibre lungi ce iau parte la formarea SRAA.

 Ele se imprastie in formatiunea reticulata talamica, in nucleii intralaminari, in regiunea subtalamica si prin intermediul acestora activeaza
hipotalamusul si cortexul cerebral.
  pot fi si fibre ascendente scurte care servesc la conducerea intrareticulara

3. FLD ( sau al lui Schutz)

 Strabate TC fiind situat langa linia mediana in substanta cenusie centrala.

 Initial este situat lateral de FLM si apoi dorsal.
 In componenta sa intra fibre ascendente si descendente, de asemenea.

a) Fibrele descendente

 originea in nucleii hipotalamusului posterior: nucleul preoptic, tuberoinfundibulari si mamilari

 sunt considerate continuarea fibrelor caudale ale sistemului de fibre periventriculare (acestea leaga nucleul medial dorsal talamic de nucleii
hipotalamici)
 aceste fibre se distribuie nucleilor vegetativi ai nervilor cranieni (accesor al oculomotorului, salivator superior al facialului, salivator inferior al
glosofaringianului, dorsal al vagului) precum si nucleilor solitar, ambiguu, hipoglos si CCS.

b) Fibrele ascendente

 au originea in MS si in TC
 conduc sensibilitatea gustativa si viscerala spre hipotalamus

50.Meningele spinale

Este dispus pe toata lungimea maduvei.

Este compus din 3 tunici concentrice care de la exterior spre interior sunt:

 Dura mater:
 are rol de protectie
 corespunde foitei interne a durei mater cerebrale
 este alb-sidefie
 este formata din tes. conj. dens
 formeaza o teaca de invelis pentru trunchiul n. spinal pana la iesirea din gaura intervertebrala
 inveleste si o parte din filum terminale (superior)
 intre vertebre si dura mater = spatiul epidural care contine plexuri nervoase
 Arahnoida:
 subtire,
 avasculara
 intre ea si dura mater = spatiul subdural
 Pia mater:
 mai groasa si mai putin vascularizata decat cea cerebrala
 este formata din 2 foite:
1. epipia, situata superficial;
2. pia intima care adera de suprafata maduvei si patrunde in santuri si fisuri
 intre cele 2 foite ale piei mater, in dreptul FMA = linea splendes.
 De la niv. piei mater se desprind niste prelungiri = ligamente dintate, care sunt in nr. de 21 de perechi, ultima pereche la niv. T12-L1.
 Ligamentele dintate reprezinta arcade pe unde trec nervii spinali in traiectul lor catre iesire
 Intre arahnoida si pia mater = spatiul subarahnoidian care contine LCR
Set II

1.Cerebelul - configuratie externa, asezare, raporturi

 Este centrul modulator al activitatii musculare.
 El exercita o actiune de coordonare a motilitatii musculare initiata de cortexul motor.
 Leziunea cerebeloasa se manifesta ca tulburari de coordonare ale miscarilor. Ele reprezinta ataxia cerebeloasa care se caracterizeaza prin: adiadocokinezie (=miscari
imprecise) si/sau dismetrie, tremuraturi, mistacus orizontal (=miscarile globilor oculari pe orizontala)

Asezare, raporturi

 Ocupa loja cerebeloasa delimitata astfel:

1. Inferior - fata endocraniana a occipitalului = fosele cerebeloase
2. Antero lateral - fata posterioara a stancii temporalului
3. Superior - cortul cerebelului
4. El este situat posterior de trunchiul cerebral (intre cerebel si acesta aflandu-se cavitatea ventriculului IV), impreuna cu care ocupa fosa craniana posterioara.
Configuratie externa:

 Forma de fluture fiind format din vermis cerebelos si 2 emisfere cerebeloase.

 Prezinta 3 fete:
 fata sup: despartita prin cortul cerebelos de lobii occipitali
1. pe linia mediana prezinta fata sup a vermisului
2. lateral de vermis, de-o parte si de alta se gasesc cele doua emisfere cerebeloase
 fata inf: se sprijina pe scuama osului occipital
1. prezinta pe linia mediana un sant mai adanc = valecula, in profunzimea caruia se gaseste partea inferioara a vermisului
 fata ant: prezinta o depresiune = recesul cerebelos si corespunde v. IV.
 Fetele sup si inf sunt despartite printr-un sant adanc = fisura orizontala
 pe suprafata vermisului si a emisferelor cerebeloase exista santuri mai adanci sau mai putin adanci care impart cerebelul in lobi, lobuli si folii
 Lobii cerebelului apar filogenetic in urmatoare ordine:
 - arhicerebelul apare prima oara la pesti
 - paleocerebelul apare la amfibieni (reptile + pasari)
 - neocerebelul apare la mamifere (primate + om)
Structura cerebelului

 Spre deosebire de celelalte segmente ale nevraxului, cerebelul are dispusa substanta cenusie atat central cat si periferic.
1. Central: asezati nc. cerebelosi,
2. periferic: scoarta cerebeloasa.
3. Intre aceste structuri se gaseste substanta alba = centrul medular

2. Lobatia si lobulatia cerebelului

Lobii cerebelului apar filogenetic in urmatoare ordine:

 arhicerebelul
1. apare prima oara la pesti
2. despartit prin fisura postero-laterala de neocerebel
3. este in stransa corelatie cu sistemul vestibular si are rol in monitorizarea echilibrului
 paleocerebelul
1. apare la amfibieni (reptile + pasari)
2. despartit de neocerebel prin fisura primara
3. conectat cu proprioceptorii prin caile spinocerebeloase si are rol in coordonarea tonusului muscular
 neocerebelul
1. apare la mamifere (primate + om)
2. conectat cu neocortexul prin sistemul cortico-ponto-cerebelos
3. rol in coordonarea actului motor voluntar.

Fata sup prezinta urmatorii lobuli:

 Lingula - continuata lateral cu fraurile lingulei

 Lobulul central - s continua pe emisfere cu aripa lobulului central
 culmen - se continua pe emisfere cu lobulul patrulater
 declive - se continua pe emisfere cu lobulul simplex
1. separarea intre culmen si declive este realizata de fisura primara
2. folium - se continua pe emisfere cu lobulul semilunar superior.

Fata inferioara :

 Tuber
1. se continua pe emisfere cu lubulul semilunar inf
2. cei doi lobuli semilunari sup si inf sunt separati prin fisura orizontala
3. Piramida - se continua pe emisfere cu lobulul biventer
4. uvula - in dreptul ei pe emisfere se gaseste tonsila
5. nodulul
1. pe emisferele cerebeloase ii corespunde floculus
2. intre floculus si tonsila se gaseste fisura postero-laterala

Pentru prelungiri i-am sarit pe primii doi si am compus: "Pisi Si Semenii Beau Tot"
3. Arhicerebelul

4. Paleocerebelul

5. Neocerebelul

6. Scoarta cerebeloasa
 are structura uniforma, este formata din 3 straturi:
 molecular (asociativ)
 intermediar (al cel. Purkinje) – rol efector
 granular – rol receptor
 straturile prezinta in structura lor neuroni, fibre nervoase si celule gliale

Stratul molecular:

 format din 2 tipuri de neuroni: cel. stelate + cel. cu cosulet

 componenta fibrilara: 2 tipuri de fibre: fibre agatatoare, fibre paralele
 celulele gliale: microglii, cel. gliale Fananas + Berdman
Stratul intermediar:

 format dintr-un singur tip de celule asezate pe un singur strat (15 mil)= neuronii Purkinje
1. mari
2. piriformi (cu baza spre stratul granular)

 axonii celulelor Purkinje traverseaza stratul granular si se termina in nucleii cerebelosi reprezentand unica eferenta a scoartei cerebeloase

Strat granular:

 format din 2 tipuri de neuroni:

1. cel. Golgi,
2. cel. granulare (100-500 miliarde)
 fibre agatatoare reprezentate de fibrele reticulocerebeloase si o mica parte din fibrele ponto- si olivocerebeloase
 fibre muschioase reprezentate de restul aferentelor cerebeloase
 cel. Fananas, Berdman, fara cel. gliale

 Toate aferentele cerebelului ajung ca fibre agatatoare + muschioase la scoarta cerebeloasa

 Fibrele muschioase raman doar in stratul granular, prezinta din loc in loc ingustari inconjurate de pana la 20 dendrite ale cel. gliale cu care formeaza glomerulul
cerebelos
 Cel nervoase isi trimit axonul in stratul molecular unde se divid in T => fibrele paralele.
 In acest mod aferentele cerebeloase ajung in stratul molecular + granular sunt stocate de cel. Purkinje. Acestea isi trimit axonul spre nc. cerebelos corespunzator
(singura legatura dintre scoarta cerebeloasa – nc. cerebelos)
 Toate eferentele cerebelului au origine in nc. cerebelosi
7+9. Tipuri de fibre aferente ale cerebelului
 Toate aferentele cerebelului ajung ca fibre agatatoare + muschioase la scoarta cerebeloasa
 Fibrele muschioase raman doar in stratul granular, prezinta din loc in loc ingustari inconjurate de pana la 20 dendrite ale cel. gliale cu care formeaza glomerulul
cerebelos
 Cel gliale isi trimit axonul in stratul molecular unde se divid in T => fibrele paralele. In acest mod aferentele cerebeloase ajung in stratul molecular + granular sunt
stocate de cel. Purkinje. Acestea isi trimit axonul spre nc. cerebelos corespunzator (singura legatura dintre scoarta cerebeloasa – nc. cerebelos)
 Aferentele sunt de 3x mai multe ca eferentele
 Aferentele sunt directe si indirecte
 Aferentele directe
 -> AC: fibre vestibulocerebeloase
  -> PC: fibre spinocerebeloase, cuneocerebeloase
 -> PC+NC: nc. senz. ai V
 -> NC: fibre tectocerebeloase de la CCV (informatii acustice + vestibulare)
 Aferente indirecte Cortico -
 cortico reticulo cerebeloase - majoritatea fibrelor agatatoare
 cortico ponto cerebeloase - both types
 cortico olivo cerebeloase - both
8. Nucleii cerebelosi

Substanta cenusie a cerebelului se dispune atat la periferie sub forma scoartei cerebeloase cat si central la nivelul nucleilor cerebelosi.

Nucleii cerebelosi:

 Se gasesc in profunzimea centrului medular, de-o parte si de alta a liniei mediane.

 Dinspre medial catre lateral acestia sunt:
 nc. fastigiali/ai acoperisului ->
 apartine arhicerebelului
 situat in regiunea anterioara a vermisului, imediat deasupra plafonului ventricului IV
 nc. globos si emboliformi –
 apartin paleocerebelului
1. formeaza nc. interpositus(la pasari)
2. nucleul emboliform este situat in hilul nucleului dintat, lateral de nucleii globosi


 nc. dintat :
1. apartine neocerebelului
2. are forma olivei principale bulbare cu hilul orientat medial si dorsal
3. Nucleii cerebelosi primesc doar colaterale din aferentele cerebeloase si de la ei pleace toate eferentele cerebeloase.
10. Eferentele cerebelului

Conexiuni - eferente
Arhicerebelul

 nc. fastigiali pe 2 cai:

 directa: fibre cerebelovestibulare
 indirecta: fascicul uncinat spre nc. vestibulari si nc reticulari laterali si paramediani

Paleocerebelul

 de la nc. globos + emboliformi pleaca eferente catre nc. rosu din mezencefal (fibre decusate) -> rubrospinale (tot decusate)

Neocerebelul

 nc. dintat spre:

 nc. talamici ventral anterolat (VAL) + ventral intermedio lateral (VIL)
 nc. rosu
 nc. olivar principal (complex olivar)
 toate aceste eferente sunt fibre incrucisate
11 Vascularizatia cerebelului
Fiecare jumatate a cerebelului este irigata de 3 artere cerebeloase:

 a cerebeloasa infero-posterioara
 a cerebeloasa infero- ant
 a cerebeloasa superioara

A cerebeloasa infero post

 origine in artere vertebrala la 1,5 cm de trunchiul bazilar

 traiect descendent spre posterior, inconjoara bulbul, trece peste radacinile aparente ale nervilor IX X si XI.
 dupa ce a inconjurat bulbu devine ascendenta.
 Da o colaterala pentru plexurile choroide ale ventriculului IV
 2 ramuri terminale
1. ramul vermian --> partea inf a vermisului
2. ram tonsilo emisferic --> lobulul tonsilar si fata inferioara a emisferului cerebelos.
3. da ramuri si pt portiunea dorsala a bulbului.

A cerebeloasa infero ant

 origine in trunchiul bazilar

 are traiect lateral, trecand inferior sau superior de originea aparenta a n VI, apoi la nivelul PCM isi schimba directia spre medial, venind in raport cu originile nervilor
VII si VIII
 da ramuri colaterale pentru punte si pt plexurile choroide ale ventriculului IV
 ea vascularizeaza partea ant a fetei inf a cerebelului (floculus, piramida si portiunea antero-inf a emisferului cerebelos)

A cerebeloasa superioara

 se desprinde din trunchiul bazilar in portiunea sa superioara

 inconjoara lateral santul ponto-peduncular si ajunge pe fata superioara a emisferei cerebeloase unde se imparte in mai multe ramuri
 teritoriul irigat de aceasta artera cuprinde toata fata sup a emisferei cereeloase si a vermisului, PCM si PCS.

Pe suprafata exterioara a cerebelului ramificatiile arterelor cerebeloase se anastomozeaza intre ele formand o bogata retea din care se desprind ramuri fine, terminale, ce
patrund in substanta alba si la nucleii cerebelosi.

Vacularizatia venoasa

 este bogata si formeaza pe suprafata cerebelului o retea care va fi drenata de urmatoarele vene
 2 vene ventrale - pornesc din portinuea ant a emisfereleor cerebeloase corespunzatoare si se varsa in sinusurile pietroase
 2 vene dorsale ce iau nastere in portiunea posterioara a emisferelor si se deschid in sinusurile transverse
 vena vermiana sup
 vena vermiana inf
!12. Functiile cerebelului

Functiile cerebelului

1. AC: centrul echilibrului vestibular

2. PC: centrul coordonator al tonusului musculaturii si a posturii

3. NC: centrul coordonator al motilitatii automate si semiautomate

13.Ventriculul III

Este situat intre cele doua jumatati ale diencefalului.

Prezinta 5 pereti: doi laterali, unul superior, unul anteroinferior si unul posteroinferior.

 Peretele lateral – in 2/3 superioare – fata mediala a talamusului, si 1/3 inferioara fata superioara a hipotalamusului.
 Intre cele doua exista santul hipotalamic.
 La nivelul acestui perete se observa proeminenta cenusie, care poate fuziona cu cea din partea opusa si care poarta denumirea de
adeziunea intertalamica
 Peretele superior – format din corp calos, fornix, panza coroidiana a ventriculului III.
 Peretele anterior - este format de sus in jos din –
 comisura alba anterioara,
 lama terminala,
 chiasma optica si
 versantul anterior al infundibulului.
 Peretele posterior / posteroinferior – este format din
 versantul posterior al infundibulului,
 corpii mamilari si
 subtalamus.

Comunicarile ventriculului III:

 Inferior – comunica prin apeductul Sylvius cu ventriculul IV

 Superior – comunica cu ventriculii laterali prin orificiul Monro

Ventriculul III are si mai multe recesuri:

 Optic – in dreptul chiasmei optice

 Infundibular
 Pineal
 Suprapineal
14.Talamulul-topografie, nuclei

Talamus

Talamusul este un nucleu de substanta cenusie situat de o parte si de alta a ventriculului III.
Configuratie externa:

 Talamusul prezinta doi poli

1. anterior tubercul talamic ce participa la delimitarea orificiului interventricular Monro si
2. un pol posterior, mai voluminos, numit pulvinar.
 Prezinta si patru fete:
 Mediala
 este convexa
 formeaza doua treimi superioare ale peretelui ventriculului III, treimea inferioara fiind formata de hipotalamus.
 Intre talamus si hipotalamus este santul hipotalamic.
 Pe aceasta fata, in treimea ei anterioara, in 70% din cazuri se gaseste o proeminenta numita adeziune intertalamica ce contine
neuroni si fibre care descriu o bucla, apoi se reintorc in talamusul din care au venit, fara a trece de parte opusa.
 Laterala
 este convexa
 este separata de nucleul lentiform prin bratul posterior al capsulei albe interne.
 Pe aceasta fata exista o lama de substanta alba numita lama medulara externa.
 Inferioara
 in partea anterioara corespunde hipotalamuslui iar
 in partea posterioara subtalamusului
 Superioara
 Lateral este despartita de corpul nucleului caudat prin santul talamostriat care contine stria terminala si vena talamostriata.
 Limita mediala a acestei fete este reprezentata de stria medulara si tenia talamica.
 Partea mediala a fetei superioara a talamuslui este acoperita de ependimul ventriculului III, iar partea laterala corespunde
ventriculului lateral si este acoperita de lamina affixa parte a ependimului ventriculului lateral.

Nucleul talamic contine o lama medulara interna, care impreuna cu cea externa impart talamusul in mai multe grupe de nuclei:

Principali:

 Grup anterior
 Grup medial
 Grup lateral

Secundari:

4. Intralaminari
5. Nucleii liniei mediane intre fata mediala a talamusului si ependimul ventriculului III
6. Nucleul reticular talamic situat intre lama medulara externa si capsula alba interna
15.Talamus - nucleii anteriori

Format din 3 nc: anteroventral, anterodorsal, anteromedial

Conexiuni:

Aferente:
  corticotalamice de la cortex limbic (GC)
 hipocampotalamice prin fornix
 hipotalamotalamice
 intertalamice

Eferente:

 spre cortex limbic (GC) prin bratul ant. al capsulei interne

Circuitul hipocamp -> fornix -> corp mamilar (hipotalamus) -> tract mamilotalamic (spre nc. talamici ant) -> cortex limbic. Are rol in memoria recenta.
Afectare lui determina pierderea memoriei recente = sindrom Korsacoff

16.Talamus-nuclei mediali

Grupul nuclear medial:

 localizat intre lama medulara interna si substanta cenusie periventriculara

 reprezentat in cea mai mare parte de nc. dorsal (mediodorsal).
 Acest nc. are conexiuni in dublu sens cu cortexul
 prefrontal,
 orbitofrontal,
 temporal si
 hipotalamus.
 reprezinta nc. de releu intre hipotalamus si cortexul frontal
 Prezinta o parte magnocelulara - rostrala/sup si o parte parvocelulara - inf
 integreaza impulsuri de natura somatica, olfactiva, vegetatica cu rol in formarea personalitatii
17.Nucleii liniei mediane si nc intralamelari
 sunt nuclei talamici nespecifici

Grupul nuclear intralaminar

 este format din celule fuziforme

 este situat in grosimea lamei medulare interne
 contine urmatorii nuclei:
1. centro-median
2. para-fascicular
3. para-central
4. centro-lateral
5. centro-medial
6. apartine sist. talamic difuz (STD) si in acest fel si SRAA si sistemelor paleospinotalamice impreuna cu nucleul reticular talamic

Grupul nuclear al liniei mediane

 localizati intre ependimul ventriculului III si fata mediala a talamusului

 in 70% din cazuri vin in contact cu cei de parte opusa formand coleziunea intertalamica (adeziunea nu prezinta fibre comisurale).
 Acesti nuclei intervin in functii vegetative si sunt slab dezvoltati la om.
 Acest grup prezinta 5 nuclei:
 central median
 romboidal
 reuniens
 paraventricular
 paratenial
18.Talamus-nuclei laterali
 format din nc. ventral si dorsal

Subgrupul ventral

 nc. ventral anterolateral (VAL)

 nc. ventral intermediolateral (VIL)
 nc. ventral posterior:
1. nc. ventral posteromed (VPM)
2. nc. ventral posterolat (VPL)
3. nc. ventral posteroinf (VPI)

Subgrupul dorsal

 nc. lateral dorsal

 nc. lateral posterior
 nc. posterior = PULVINAR. Impreuna cu corpii geniculati formeaza extensia posterioara a talamusului.
 sunt nc. de asociatie intre nc. talamici de aceasi parte si intermediari (impulsuri de natura acustica + optica)
19.Talamus-nuclei ventrali

Subgrupul ventral

 nc. ventral anterolateral (VAL)

 nc. ventral intermediolateral (VIL)
 nc. ventral posterior:
1. nc. ventral posteromed (VPM)
2. nc. ventral posterolat (VPL)
3. nc. ventral posteroinf (VPI)

Nc. VAL, VIL

 nc. extrapiramidali.
 Au conexiuni in ambele sensuri cu:
 calea extrapiramidala,
 corp striat,
 substanta neagra,
 nc. rosu,
 cerebel
 VAL intervine in mecanisme supresive ale cortexului premotor si motor
 VIL intervine in initierea si organizarea miscarii

Nc. VPL

 primeste sensibilitatea nociceptiva + epicritica + proprioceptiva constienta de la nivelul corpului, care se proiecteaza astfel:
1. nociceptiva: 1/3 a nucleului (fibre STA, STL)
2. epicritica + prop. constienta: 2/3 a nucleului
1. jumatatea inf. a corpului (f. Gracil) in partea lat. a nucleului
2. jumatatea sup. a corpului in partea med. a nucleului

Nc. VPM

 primeste sensibilitatea fetei + sens. gustativa

 este un nucleu voluminos, informatiile fiind proiectate somatotopic astfel:
1. gustativ: parte inf. a nc.
 2. extero- si proprioceptive kinestezice (lemnisc trigeminal): parte sup. a nc
 VPL + VPM primesc si aferente in contracurent de la cortexul somestezic
 eferentele sunt spre cortex somatic primar si secundar

Nc. VPI

 primeste aferente vestibulare

 trimite eferente in gir postcentral, parte inf. (postibila arie vestibulara)

20.Nucleii reticulari, pediculi talamici

Pediculii talamici

 Anterior - conexiuni cu orbitofrontal si prefrontal + gir cingulat

 Superior + posterior = regiunea parietala + occipitotemporala
 Inferior = orbitofrontal + temporal + insula + coplexul amigdalian
21.Functiile talamusului

Gupul anterior

Circuitul hipocamp -> fornix -> corp mamilar (hipotalamus) -> tract mamilotalamic (spre nc. talamici ant) -> cortex limbic. Are rol in memoria recenta.
Afectare lui determina pierderea memoriei recente = sindrom Korsacoff

Grupul medial

integreaza impulsuri de natura somatica, olfactiva, vegetatica cu rol in formarea personalitatii

Grupul lateral

Subgrupul dorsal

sunt nc. de asociatie intre nc. talamici de aceasi parte si intermediari (impulsuri de natura acustica + optica)

Subgrupul ventral

 VAL intervine in mecanisme supresive ale cortexului premotor si motor

 VIL intervine in initierea si organizarea miscarii

Nc. VPL

 primeste sensibilitatea nociceptiva + epicritica + proprioceptiva constienta de la nivelul corpului, care se proiecteaza astfel:
1. nociceptiva: 1/3 a nucleului (fibre STA, STL)
2. epicritica + prop. constienta: 2/3 a nucleului
1. jumatatea inf. a corpului (f. Gracil) in partea lat. a nucleului
2. jumatatea sup. a corpului in partea med. a nucleului

Nc. VPM

 primeste sensibilitatea fetei + sens. gustativa

 este un nucleu voluminos, informatiile fiind proiectate somatotopic astfel:
1. gustativ: parte inf. a nc.
2. extero- si proprioceptive kinestezice (lemnisc trigeminal): parte sup. a nc
 VPL + VPM primesc si aferente in contracurent de la cortexul somestezic
 eferentele sunt spre cortex somatic primar si secundar

Nc. VPI

 primeste aferente vestibulare

 trimite eferente in gir postcentral, parte inf. (postibila arie vestibulara)

Grupul nuclear intralaminar

apartine sist. talamic difuz (STD) si in acest fel si SRAA si sistemelor paleospinotalamice impreuna cu nucleul reticular talamic

Nucleii liniei mediane

Acesti nuclei intervin in functii vegetative si sunt slab dezvoltati la om.

22.Hipotalamus -configuratie externa

Are forma de palnie turtita lateral – care prezinta doua fete –

 superioara – formeaza treimea inferioara a peretelui lateral al ventriculului III si este separata de talamus prin santul hipotalamic si
 o fata inferioara – corespunde spatiului optopeduncular.
 Spatiul optopeduncular este delimitat astfel:
 Anterior – chiasma optica
 Anterolateral – tracturile optice
 Posterolateral – pedunculii cerebrali
 Posterior – planul ce trece tangent la extremitatea posterioara a corpilor mamilari.
 In centrul spatiului optopenduncular este o proeminenta numita tuber cinereum – care se continua cu infundibulul, iar acesta cu tija pituitara de care
este atasata hipofiza.
 Tuber cinereum are patru proeminente:
 Mediana – eminenta mediana
 Doua laterale – eminente laterale
 Una posterioara – eminenta postinfundibulara
 Intre cele patru eminente si infundibul este santul tuberoinfundibular.
 Posterior de eminenta postinfundibulara sunt corpii mamilari, posterior de ei – substanta perforata posterioara.
23.Aria hipotalamica mediala
 Aria hipotalamica mediala este impartita in 3 regiuni:
1. supraoptica,
2. tuberala,
3. mamilara.
4. Regiunea supraoptica:
1. nc. supraoptic asezat deasupra tractului optic;(13)
2. nc. paraventricular asezat juxtafornical;(2)
3. nc. suprachiasmatic asezat deasupra chiasmei optice;(14)
4. nc. anterior deasupra nc. suprachiasmatic.(7)
5. Nc. SO + PV formeaza glanda diencefalica, cu capacitati de neurosecretie: sintetizeaza vasopresina (nc. SO) si oxitocina (nc. PV)
 Regiunea tuberala:
 nc. arcuat (infundibular) – corespunde infundibulului(15),
 nc. ventromedial,(9)
 nc. dorsomedial (deasupra precendului),(8)
 nc. posterior (posterior de precedentii 2)(4).
 Regiunea mamilara:
 3 nc.
 mamilar: medial, intermediar, lateral
 Functional:
 Aria hipotalamica mediala este impartita in:
 regiune ant. cu functie parasimpatomimetic;
 regiune post. cu functie simpatomimetica
24.Aria hipotalamica laterala
 Structura nc hipotalamici este organizata in jurul cavitatii v. III cerebral.
 In afara ependimului v. III se gasesc 3 straturi neuronale: periventricular,lateral si medial(dinspre ext spre int).
 La limita dintre straturile medial si lateral se gasesc
 columna fornixului,
 pediculul mamilar,
 fasciculul retroflex al subtalamusului.
 Cele 3 straturi neuronale sunt reprezentate inegal:
 periventricular mai mult anterior;
 medial mai mult posterior;
 lateral mai mult lateral.
 Aria hipotalamica laterala se gaseste in afara fornixului formata din:
 nc. tuberomamilari,
 nc. tuberali,
 nc. lateral
 Este limitata lateral de capsula interna si regiunea subtalamica si se continua anterior cu nucleul preoptic lateral.
 Inferior de aceasta arie se gaseste regiunea ventrala a tegmentului mezencefalic.
25.Aferentele hipotalamusului

Conexiunile hipotalamusului

Aferente:

 corticohipotalamice de la :
1. cortex orbitofrontal pe 2 cai:
1. cale directa incerta
2. cale indirecta prin FMCA
2. hipocamp pe seama fornixului
  amigdalohipotalamice pe 2 cai:
1. cale amigdala fuga ventrala = bandeleta diagonala
2. cale amigdala fuga dorsala prin stria terminala

3. talamohipotalamice de la nc. mediodorsal prin tractul mamilotalamic

4. reticulohipotalamice de la nc. formatiei reticulate a TC prin FMCA, FLD (fasc. longitudinal dorsal a lui Schulz)

5. retinohipotalamice pe mai multe cai:

a. circuit hormonal: epifiza, hipofiza
b. circuit cortical: arii vizuale -> arie olfactiva -> nc. amigdalian/hipocamp
6. olfactive de la analizatori pe 2 cai:
a. spre nc. amigdalian (cai amigdalo fuge ventrala si dorsala)
b. spre hipocamp (fornix)

Eferente:

 de proiectie omonime aferentelor

 efectuare endocrine prin 2 modalitati: nervoasa (tracturile supraopticohipofizare si tuberoinfundibular), umorala endocrina. Aceste eferente sunt
posibile datorita neurosecretiei (=capacitatea de elaborare, transport si eliberare de hormoni)
26.Tractul tuberoinfundibular
 este un tract nervos mai scurt cu origine mai ales in nc. arcuat, dar si in alti nuclei cu destinatia eminenta mediala
4. tractul se termina la nivelul regiunii infundibulare si eminentei mediane.
5. acest tract transporta factorii activatori si inibitori ce moduleaza secretia adenohipofizei.
 6. de la nivelul eminentei mediane acesti factori ajung in adenohipofiza printr-un sistem vascular dublu capilarizat = sistemul port hipotalamo-
hipofizar
7. pentru fiecare hormon adenohipofizar exista cel putin cate un factor activator si unul inhibitor
8. eminenta mediane reprezinta locul de depozitare al acestor factori si totodata zona receptorilor de reglaj ai secretiei hipotalamo-hipofizare.
Aceasta reglare se face prin 3 tipuri de mecanisme de feed-back:
1. bucle lungi: factorul declansator este reprezentat de cantitatea de hormoni secretata de glandele tinta
2. bucle scurte: reglare se face in functie de secretia hormonilor adenohipofizari
3. bucle ultrascurte: determinate de concentratia din sange a factorilor inhibitori sau activatori.

27.Tractul supraopticohipofizar
9. are origine mai ales in nc. SO si PV(supraoptic si paraventricular)
10. este format din fibre amielinice cu dilatatii din loc in loc (Herring)
11. traverseaza tija pituitara si ajunge la nivelul neurohipofizei
12. cei 2 hormoni sunt transportati in forma inactiva legati de neurofizine si sunt depozitati in neurohipofiza de unde printr-un mecanism neuro-glio-
vascular sunt eliberati in curculatie

28.Functiile hipotalamusului
13. centrul de control al activitatii viscerale autonome
14. centrul de control al activitatii endocrine
15. termoreglare (hip. ant: parasimpatomimetic -> pierderea caldurii)
16. control al importului de alimente si apa (hip. lateral = centrul foamei, hip. medial = centrul setei)
17. coordonator al activitatii sexuale prin componenta obiectiva (gametogeneza) si subiectiva (libidou)
18. intervine in comportamentul afectiv printr-o componenta subiectiva si una obiectiva (=manifestari generale)
19. controlul periodicitatii ritmurilor de functionare ale organismului
29.Subtalamusul
5. Subtalamusul continua superior tegmentul mezencefalic, la nivelul acestuia prelungindu-se mai multe structuri de la nivelul trunchiului cerebral –
cum ar fi nucleul rosu si substanta neagra.
6. Subtalamsulul este format din nuclei de substanta cenusie si fascicule de fibre.

Nucleii sunt:

7. Nucleu subtalamic Luys –

8. se gaseste medial de nucleul lentiform, de care e separat prin bratul posterior al capsulei albe interne si
9. lateral de zona incerta, de care e separat prin fasciculul lenticular ce trece prin campul Forel H2.
 Nucleul subtalamic e legat in dublu sens cu globus pallidus prin fasciculul subtalamic, asupra caruia are actiune inhibitorie.
 O leziune lanivelul acestui nucleu determina aparitia hemibalismului – miscari ample, necontrolate, violent, declansate de contractia
muschilor proximali ai membrelor.
 Zona incerta –
 situata medial de nucleul subtalamic de care e separata prin fasciculul lentricular sau campul Forel H2 si
 anterior de talamus de care e separata prin fasciculul talamic sau campul Forel H1.
 Zone incerta are functie necunoscuta, se considera ca intervine pe caile extrapiramidale.
 Nucleii campului prerubic sau Forel H –
 sunt situati anterior de talamus si
 medial de zona incerta si sunt statie pentru fibrele tractului central al tegmentului care vin de la globus pallidus.

Fasiculele

 Subtalamic – este intre globus pallidus si nucleul subtalamic

 Lenticular – are origine in nucleul lentiform, trece intre nucleul subtalamic sizona incerta apoi participa la fasciculul talamic.
 Ansa lenticulara – are origine la nivelul nucleului lenticular – inconjoara bratul posterior a capsulei albe interne si partcipa la fasciculul talamic
 Fasciulul talamic – e format din fibre din fasciculul lenticular, ansa lenticulara, fibre dentroreubrice si dentotalamice. El se gaseste intre zona incerta
si talamus in campul Forel H1.
30.Epitalamusul
10. Este situat postero-inferior de tavanul ventriculului III, este format din mai multe structuri:
11. Stria Medulara –
12. separa fetele superioara si mediala ale talamusului – ea are traiect catre posterior unde se etaleaza (se lateste) si formeaza trigonul
habenular in care se gasesc nucleii habenulari medial si lateral.
13. O parte din fibrele striei medulare se incruciseaza cu cele de pe partea opusa si formeaza comisura habenulara.
14. Nucleii habenulari medial si lateral –
15. primesc aferente de la
16. hipocamp,
17. nucleul amigdalian,
18. aria septala,
19. ariile olfactive is
20. substanta perforata anterioara (explica de ce epitalamusul e sediul unor reflexe cu punct de plecare olfactiv)
21. Principala eferenta nucleilor habenularri este fasciulul retroflex sau habenulointerpenduncular ce ajunge la nucleii interpendunculari din
mezencefal. De aici pleaca fibre catre nucleii vegetativi din trunchiul cerebral pentru a controla activitatea viscerala.
22. Epifiza –
23. situata inferior de spleniumul corpului calos, de care e separat prin panza coroidiana a ventriculului III.
24. Epifiza e legata de restul diencefalului printr-un pedicul epifizar cu 2 lame – superioara si inferioara.
25. Intre lamele pediculului patrunde recesul pineal al ventriculului III.
26. Deasupra lamei superioare este recesul suprapineal al ventriculului III.
27. La nivelul lamei inferioara este comisura habenulara.
28. Epifiza are rol in reglarea rimtului somn-veghe si inhiba secretia de FSH si LH.
31.Metatalamusul
 Metatalamusul este localizat postero-inferior de talamus, la limita dintre diencefal şi mezencefal.
 El este format din corpul geniculat lateral (CGL) şi corpul geniculat medial (CGM).
 A. Corpul geniculat lateral se află antero-lateral de corpul geniculat medial şi reprezintă o staţie la nivelul căii optice. El este format din doi nuclei :
 Nucleul ventral este format din nucleul pregeniculat şi din celule dispersate situate medial de nucleul dorsal principal.
 Nucleul dorsal principal are o stuctură lamelară fiind împărţit din punct de vedere funcţional în şase lame, corespunzător topografiei retiniene:
 Lamele 1, 4, 6 în care ajung fibrele nervoase din partea nazală a retinei
 Lamele 2, 3, 5 în care ajung fibrele nervoase din partea temporală a retinei
 Acest nucleu prezintă la suprafaţă un strat de substanţă albă numită strat zonal.
 B. Corpul geniculat medial este situat pe faţa inferioară a pulvinarului, lateral de coliculul cvadrigemen superior.
 Din punct de vedere structural el este împărţit în trei părţi: medială, ventrală şi dorsală.
 La nivelul CGM se găseşte al IV-lea neuron al căii auditive.
 Sunetele acute se proiectează medial, iar cele grave lateral.

32.Sistemul olfactiv
 Receptori
 = cel. bipolare de la nivelul nucoasei olfactive.
 Sunt si protoneuron.
 Numarul lor = 50 mil pentru fiecare fosa.
 Sunt celule ciliate (densitatea lor = 10.000 cili/mm2).
 Cilii sunt cuprinsi intr-o lama de lichid cu rol functional.
 Axonii celulelor bipolare formeaza nn. olfactivi (16-20/fosa), care traverseaza lama ciuruita a etmoidului
 Deutoneuron =
 cel. mitrala multipolara de la nivelul bulbului olfactiv.
 Axonii celulelor formeaza tractul olfactiv asezat impreuna cu bulbul in santul olfactiv.
 Posterior, tractul olfactiv se lateste => trigonul olfactiv.
 De la baza lui pornesc 2 sau 3 strii olfactive.
 Stria olfactiva mediala trece de parte opusa prin comisura alba anterioara,
 stria intermediara este inconstanta; cand aceasta exista se termina printr-un tubercul olfactiv din care se desprind colaterale pentru
substanta perforata anterioara;
 stria laterala conduce mai departe impulsurile olfactive spre cortex olfactiv primar.

Cortexul olfactiv primar - format din spatiul peforat anterior is aria periamigdaliana

 Spatiul perforat anterior

  Apartine cortexului olfactiv primar, dar si ariei septale.
 Este cuprins intre striile olfactive, uncus, chiasma cu tract optic.
 Este o arie de asociatie, de integrare a impulsurilor olfactive cu structurile complexe din jur
 Aria periamigdaliana este formata din
 uncus (partea ant. a girului hipocampic) is
 o proeminenta de pe fata superioara a acestuia = gir semilunar.
 De la nivelul cortexului olfactiv primar pleaca colaterale spre

Cortexul olfactiv secundar = arie entorinala (olfactiva)/ camp 28 (din gir piriform)

 Proiectia corticala a impulsurilor olf. se face la niv. ariilor olf. primare si secundare.
 Aceasta cale este lipsita de releu talamic
33.Complexul amigdalian

Complexul amigdalian

 Nc. sferic din profunzimea uncusului situat pe peretele superomedial al cornului temporal al ventr. lateral.
 Corespunde la suprafata ariei periamigdaliene.
 Conexiuni:
 cu Hipotalamusul in dublu sens prin intermediul ariei septale pe cele 2 cai:
 amigdalo-fuga ventrala (bandeleta diagonala) si
 amigdalo-fuga dorsala (stria terminala),
 hipocamp,
 formatiunea reticulata a trunchiului cerebral.
 Intervine in activ. viscerale, emotionale si sexuale;
 datorita unui prag de excitabilitate scazut este incriminat in epilepsie (halucinatii olfactive).

Stria terminala

 Este un fascicul cu fibre in dublu sens ce se intinde intre nc. amigalian -> aria septala.
 Paraseste nc. amigdalian prin parte lui superioara => deasupra cornului temporal al ventriculului lateral, medial de nc. caudat, prin sant talamostriat
=> arie septala.

 Lasa colaterale pentru fornix + strie medulara.

34.Hipocampul descriere

Formatiunea hipocampica

 Este formata din:

 indusium griseum,
 gir fasciolar,
 gir dintat,
 fornix,
  hipocamp cu fibrie (cornul lui Amon).
 Indusium griseum = patura de substanta cenusie care acopera fata externa a corpului calos => se continua anterior cu gir paraterminal si posterior cu
gir fasciolar

 In grosimea paturii se gasesc cate 2 fascicule longitudinale (med, lat) = striile lancissi.
 Girul dintat continua girul fasciolat si ajunga ca fasie de substanta nervoasa crenelata in hipocamp.

Hipocamp

 = proeminenta alungita in podeaua cornului temporal al ventriculului lateral.

 La fel ca si la niv. girilor fasciolar si dintat, hipocampul prezinta ca structura arhicortex trilaminar.
 Se gaseste in profunzimea girului parahipocampic.
 In sectiune frontala limita dintre hipocamp => GPH este marcata de santul hipocampic.
 Medial de acest sant se afla girul dintat, sant fimbriodintat, fimbrie, cornul lui Ammon (acoperit de alveus).
 Toate aceste structuri se gasesc in podeaua cornului temporal al v. lat.
 Pe tavanul cornului temporal, corespunzator, dinspre medial => lat se gasesc
 corpii geniculati lateriali/tract optic,
 strie terminala,
 coada nc. caudat.
 Trecerea de la arhicortexul trilaminar al hipocampului la neocortexul hexalaminar al girului parahipocampic se face prin 4 zone de tranzitie:
prosubicul, subicul, presubicul, parasubicul


35.Conexiunile hipocampului
Conexiunile formatiei hipocampice

 Hipocampul prezinta conexiuni in dublu sens prin fromatiuni nervoase din jurul corpului calos cu
 hipotalamus,
 talamus is
 marea circumvolutie limbica a lui Broca = gir cinguli + istmul lui + girul parahipocampic.
 Pe deasupra corpului calos conexiunile sunt realizate
 prin cingulum (fascicul de asociatie intre gir cinguli si gir parahipocampic). Deasemenea,
 prin intermediul – gir fasciolar + gir dintat + indusium griseum cu striile lancissi cu gir paraterminal (din arie septala).
 Pe sub corpul calos conexiunile sunt realizate de
 fornix via fimbrie, stalp + trunchi / columna fornix – corp mamilar – pedicul mamilar- bifurcat –
 tract mamilotalamic – spre talamus anterior is
 tract mamilotegmental spre formatia reticulata a trunchiului.
 Formatia hipocampica intervine in memoria recenta si comportamentul afectiv.
 Afectarea acestui sistem este de cele mai multe ori degenerativa, de cauza vasculara – sindrom vertebrobazilar.
!!! Nucleii hipotalamusului

Subtanta nucleilor hipotalamici este organizata in jurul cavitatii v. III cerebral. In afara ependimului v. III se gasesc 3 straturi neuronale: periventricular,
medial si lateral. La limita dintre straturile medial si lateral se gasesc columna fornixului, pediculul mamilar, fasciculul retroflex al subtalamusului. Cele 3
straturi neuronale sunt reprezentate inegal: periventricular mai mult anterior; medial mai mult posterior; lateral mai mult lateral.

Corespunzator acestor straturi, hipotalamusul este impartit in 3 arii: aria preoptica, aria hipotalamica laterala, arie hipotalamica mediala

Aria preoptica este o zona de integrare a hipotalamusului cu structurile din jur, se gaseste posterior de lama terminala (intre rostrul corpului calos si
chiasma optica). Este formata din 3 nc: preoptici lateral si medial si nc. interstitial al FMCA

Aria hipotalamica laterala se gaseste in afara fornixului formata din: nc. tuberomamilari, nc. tuberali, nc. lateral

Aria hipotalamica mediala este impartita in 3 regiuni: supraoptica, tuberala, mamilara. Regiunea supraoptica: nc. supraoptic asezat deasupra tractului optic;
nc. paraventricular asezat juxtafornical; nc. suprachiasmatic asezat deasupra chiasmei optice; nc. anterior deasupra nc. suprachiasmatic. Nc. SO + PV
formeaza glanda diencefalica, cu capacitati de neurosecretie: sintetizeaza vasopresina (nc. SO) si oxitocina (nc. PV)

Regiunea tuberala: nc. arcuat (infundibular) – corespunde infundibulului, nc. ventromedial, nc. dorsomedial (deasupra precendului), nc. posterior (posterior
de precedentii 2).

Regiunea mamilara: 3 nc. mamilar: medial, intermediar, lateral

Functional:

Aria hipotalamica mediala este impartita in: regiune ant. cu functie parasimpatomimetic; regiune post. cu functie simpatomimetica
!!!Conexiunile hipotalamusului

Conexiunile hipotalamusului

Aferente:

1. corticohipotalamice de la :
a. cortex orbitofrontal pe 2 cai:
i. cale directa incercta
ii. cale indirecta prin FMCA
b. hipocamp pe seama fornixului
2. amigdalohipotalamice pe 2 cai:
a. cale amigdala fuga ventrala = bandeleta diagonala
b. cale amigdala fuga dorsala prin stria terminala
3. talamohipotalamice de la nc. mediodorsal prin tractul mamilotalamic
4. reticulohipotalamice de la nc. formatiei reticulate a TC prin FMCA, FLD (fasc. longitudinal dorsal a lui Schulz)
5. retinohipotalamice pe mai multe cai:
a. circuit hormonal: epifiza, hipofiza
b. circuit cortical: arii vizuale -> arie olfactiva -> nc. amigdalian/hipocamp
6. olfactive de la analizatori pe 2 cai:
a. spre nc. amigdalian (cai amigdalo fuge ventrala si dorsala)
b. spre hipocamp (fornix)

Eferente:

 de proiectie omonime aferentelor

 efectuare endocrine prin 2 modalitati: nervoasa (tracturile supraopticohipofizare si tuberoinfundibular), umorala endocrina. Aceste eferente sunt
posibile datorita neurosecretiei (=capacitatea de elaborare, transport si eliberare de hormoni)
Set III
1. Capsula alba interna

Este o formatiune de substanta alba alcatuita din mai multe parti:

 Brat anterior –
 separa capul nucleului caudat de nucleul lentiform –
 contine fibre frontopontine si
 pediculul anterior talamic
 Genunchiul – contine
 fibre cortico-nucleare si
 o parte din pediculul superior talamic
 Bratul posterior –
 separa talamusul de nucleul lentiform,
 contine fibrele cortico-spinale si
 restul pediculului superior talamic
  Fibrele corticospinale (din bratul posterior) prezinta somatotopie dinspre anterior spre posterior, fiind fibre pentru membrul superior, trunchi,
membru inferior.
 Bratul retrolenticular –
 este situat posterior de nucleul lentiform si
 contine fibre corticopontine si
 pediculul posterior talamic.
 Contine radiatiile optice
 Bratul sublenticular –
 situat inferior de nucleul lentiform si superior de coada nucleului caudat si de cornul temporal al ventriculului lateral.
 Contine – fibre corticopontine,
 pediculul inferior talamic –
 Contine radiatiile acustice
2. Neostriatul = caudat + putamen

Corpul striat este format din nucleul caudat si nucleul lentiform si este situat in centrul emisferelor cerebrale.

Din punct de vedere filogenetic, corpul striat are doua parti:

 Neostriat – format din nucleul caudat si putamen

 Paleostriat – format din globus pallidus

Nucleul caudat

 este situat superior si lateral de talamus,

 are forma de virgula si este alcatuit din cap, corp si coada.
 Limita dintre cap si corp este indreptul orificiului interventricular Monro,
 limita dintre corp si coada este in dreptul spleniusului corpului calos.
 Capul nucleului caudat este partea cea mai voluminoasa si este separat de cel de partea opusa prin septul pellucid.
 El corespunde cornului ventral al ventriculului lateral.
 Fata lui superomediala formeaza podeaua cornului frontal,
 fata infero-laterala este separata de nucleul lentiform prin bratul anterior al capsulei albe interne.
 Corpului nucleului caudat
 corespunde podelei partii principale a ventriculului lateral, la delimitarea careia participa alaturi de fata superioara a talamusului.
 Corpul nucleului caudat este separat de talamus prin santul talamostriat ce contine vena talamostriata si stria temrinala.
 Infero-lateral, corpul nucleului caudat este separat de nucleul lentiform prin bratul posterior al capsulei albe interne.
 Coada nucleului caudat
 se gaseste inferior de nucelul lentiform si de bratul sublenticular al capsulei albe interne, in tavanul cornului temporal al ventricului lateral,
lateral de stria terminala.

Nucleul lentiform

 este situat lateral de talamus si inferolateral de nucleul caudat.

 Are forma de piramida triunghiulara cu baza situata superior.
 Pe sectiune are forma triunghiulara si prezinta 3 fete – anteromediala, posteromediala si laterala.
 Fata anteromediala – este separata de capul nucleului caudat prin bratul anterior al capsulei albe interne.
 Fata posteromediala – este separata de talamus prin bratul posterior al capsulei albe interne.
 Fata laterala – este separata de lobul insulei prin capsula alba externa, claustru si capsula alba extrema.
 Baza – este situata superior de bratul subelenticular al capsulei albe interne, de capul nucleului caudat si de cornul temporal al ventriculului lateral.

Nucleu lentiform este impartit intr-o parte laterala numita putamen, si o parte mediala numita globus pallidus de catre lama medulara externa.

La randul lui, globus pallidus este impartit de o lama medulara interna, intr-o parte laterala si una mediala.
Conexiunile neostriatului:

Aferente:

1. Fibre corticostriate
2. Fibre talamostriate
3. Fibre subtalamostriate
4. Fibre nigrostriate (substanta neagra...)
5. Fibre interpedunculostriate
6. Fibre reticulostriate

Eferente:

7. Fibre striocorticale
8. Fibre striopallidale
9. Fibre striotalamice
10. Fibre striosubtalamice
11. Fibre strionigrice
12. Fibre strioolivare
3. Paleostriatul = globus pallidus

Corpul striat este format din nucleul caudat si nucleul lentiform si este situat in centrul emisferelor cerebrale.

Din punct de vedere filogenetic, corpul striat are doua parti:

 Neostriat – format din nucleul caudat si putamen

 Paleostriat – format din globus pallidus

Nucleul lentiform

 este situat lateral de talamus si inferolateral de nucleul caudat.

 Are forma de piramida triunghiulara cu baza situata superior.
 Pe sectiune are forma triunghiulara si prezinta 3 fete – anteromediala, posteromediala si laterala.
 Fata anteromediala – este separata de capul nucleului caudat prin bratul anterior al capsulei albe interne.
 Fata posteromediala – este separata de talamus prin bratul posterior al capsulei albe interne.
 Fata laterala – este separata de lobul insulei prin capsula alba externa, claustru si capsula alba extrema.
7. Baza – este situata superior de bratul subelenticular al capsulei albe interne, de capul nucleului caudat si de cornul temporal al ventriculului lateral.

Nucleu lentiform este impartit intr-o parte laterala numita putamen, si o parte mediala numita globus pallidus de catre lama medulara externa.

La randul lui, globus pallidus este impartit de o lama medulara interna, intr-o parte laterala si una mediala.

Conexiunile paleostriatului
Aferente

13. Fibre corticopallidale

14. Fibre striopallidale
15. Fibre talamopallidale
16. Fibre subtalamopallidale
17. Fibre nigropallidale

Eferentele –

 se mai numesc fibre pallidofugale si formeaza

 fasciculul lenticular si
 ansa lenticulara.
 Fasciulul lenticular isi are originea pe fata superioara a nucleului lentiform.
 Ansa lentriculara isi are originea pe fata inferioara a nucleului lentiform.
 Cele doua se unesc la nivelul campului prerubic si participa la formarea fasciulului talamic.
 Globus pallidus reprezinta principala origine a cailor extrapiramidale si se afla sub control inhibitor permanent al neostriatului.
 Globus pallidus este implicat in doua circuite –
 Unul superior – cortico-strio-pallido-talami-cortical si
 unul inferior – prin care globus pallidus are conexiuni cu
 subtalamusul,
 nucleul rosu,
 substanta neagra si
 nucleii olivari.

Rolurile corpului striat –

 controlul reflexelor de flexie si extensie cu rol in mentinerea pozitiei verticale a corpului.

 Controlul tonusului muscular, in special in timpul mersului.
 Restabilirea echilibrului.
 Initierea miscarilor voluntare si coordonarea miscarilor automate si semiautomate asociate miscarilor voluntare.

4. Lobul frontal, configuratie, arii

 acest lob se gaseste in partea anterioara a emisferei cerebrale
 fata supero-laterala a acestui lob este separata de
1. lobul temporal de catre santul lateral
2. lobul parietal de catre santul central
3. fata mediale de catre marginea superioara
4. lobul frontal mai are o fata mediala si una orbitala (ce face parte din fata inferioara a emisferei)
5. extremitatea anterioara, mai rotunjita formeaza polul frontal
6. fata superolaterala este impartita de 3 santuri in patru giri
7. Santurile sunt
1. s precentral - parallel cu santul central
2. santul frontal superior- orizontal
3. santul frontal inferior - orizontal
4. Girii determinati de aceste santuri sunt
1. girul precentral
2. girul frontal sup
3. girul frontal mijlociu
4. girul frontal inferior
5. ramurile anteriora, ascendenta si posteriora ale santului lateral impart girul frontal inferior in 3 portiuni
1. partea orbitala - situata caudal de ramura anterioara
2. partea triunghiulara - situata intre ramurile ant si ascendenta
3. partea operculara - care ajunge la girul precentral

Fata inferioara

 anterior de originea santului lateral se afla etajul orbital al lobului frontal

 pe aceasta fata se gasesc
1. santul olfactiv
1. are o directie antero-posterioara, fiind parallel cu marginea mediala a lobului frontal, cu care delimiteaza girul drept.
2. este ocupat de bulbul si tractul olfactiv
3. girii orbitali
1. se gasesc lateral de girul drept si santul olfactiv
2. sunt separati intre ei de catre santurile orbitale (in forma literei H)
5. Lobul occipital, configuratie, arii
18. acest lob este despartit de lobii parietal si temporal prin santul parietoocipital si o linie imaginara, ce uneste incizura preoccipitala cu santul parietooccipital
19. extremitatea posterioara a acestui lob se numeste pol occipital
20. pe acesta fata se observa o serie de santuri dificil de sistematizat.
21. pe fata mediala este despartit de lobul parietal printr-un sant vertical = santul parieto-occipital
22. prezinta un sant orizontal = scizura calcarina ce il separa in girii
23. lingul - inferior si
24. cuneus superior.
 inferiori sunt separati de cerebel prin cortul cerebelului

 In general ariile senzitive pot fi primare, secundare si dupa caz suplimentare

 Aria primara asigura punct cu punct a informatiei (in functie de tipul de informatie) pe care o analizeaza si o discrimeaza
 Aria secundara realizeaza integrarea psihosenzoriala a informatiei
 Aria suplimentara prezenta doar la anumiti analizatori, se dezvolta prin experienta

Arii vizuale

 Aria vizuala primara

 = campul 17 din jurul scizurii calcarine.
 Are o suprafata de 25-40 cm2.
 Contine 1/10 din nr de neuroni (1 miliard).
 Stria externa Baillenger este vizibila cu ochiul liber.
 Asigura proiectia punct cu punct a retinei.
 Leziuni = hemianopsii/tulburari de camp vizual
 Aria vizuala secundara (peristriata)
 = campul 18 din jurul campului 17 cu extensie mai intinsa sau mai putin pe fata externa a lobului occipital.
  Primeste colaterale de la campul 17, asigura integrare psihosenzoriala, dar este responsabila si de intretinerea reflexelor oculocefalogire
 Aria vizuala suplimentara
 = campul 19 in jurul campului 18 inclusiv pe fata superolaterala.
 Functie asociativa responsabila de miscarile conjugate ale gl. oculari

6. Lobul temporal, configuratie, arii

 acesta este situat inferior de santul central
 el este separat de lobul occipital printr-o linie arbitrara, ce porneste de la incizura preoccipitala catre santul parietoocipital
 el este separat de lobul parietal prin
 intermediul santului lateral (in jumatatea ant) si
 prin intermediul liniei arbritrare, descrisa mai sus (pt jumatatea post)
 extremitatea sa ant, rotunjita formeaza polul temporal

Fata sa laterala prezinta:

 sant temporal sup

1. parallel cu santul lateral
2. delimiteaza impreauna cu santul lateral girul temporal sup
3. fata sup a girului temporal sup este impartita in 2 giri transversi, ant si post, care se indreapta ant si medial in fosa laterala, pana in santul ce inconjoara insula
4. la extremitatea post a sa se gaseste girul angular
 1.


 sant temporal inferior
 delimiteaza impreuna cu santul temporal sup girul temporal mijlociu
 inferior de el se gaseste girul temporal inferior
 portiunea din lobul temporal ce acopera fosa laterala a creierului, formeaza operculul temporal


 Fata inferioara

 2 santuri sagitale
 santul colateral (medial)
 incepe langa polul occipital, avand traiect spre anterior, parallel cu santul calcarin, de care este despartit prin girul lingual
 trece apoi pe fata inferioara a lobului temporal, unde delimiteaza medial girul parahipocampic, dupa care se arcuieste spre
medial, inconjurand estremitataea anterioara a girului parahipocampic
 din ultima portiune a sa, inainte de a se arcui, se desprinde santul rinal care se indreapta spre polul temporal; medial de santul
rinal se gaseste lobulul piriform (cortexul olfactiv secundar)
 girul cingular + istmul sau + girul parahipocampic formeaza marea circumvolutie limbica a lui Broca
 santul occipitotemporal
 se gaseste lateral si este parallel cu santul colateral
 el separa girii occipitemporal medial si alteral
***** Lobul insulei (in plus)

 insula reprezinta o portiune a cortexului cerebral situata in fosa laterala a creierului si care este acoperita de operculii frontal, frontoparietal si temporal
 ea este delimitata de restul scoartei cerebrale de catre un sant circular, intrerupt de limen insular (o prelungire pe care insula o trimite catre substanta perforata
anterioara)
 insula este divizata de un sant central in doua portiuni
 anterioara - o zona mai intinsa care este strabatuta de 2-3 santuri, ce o impart in 3-4 giri scurti
 posteriaora - o zona mai mica ce reprezinta girul lung

7. Lobul parietal, configuratie, arii

 acest lob este situat posterior de lobul frontal ( de care este separat prin santul central Rolando) si superior de lobul temporal ( de care este despartit prin santul
lateral Sylvius) si de lobul occipital (de care este separat printr-o linie imaginara, ce pleaca de la extremitatea posterioara a santului lateral si se uneste cu santul
parietoocipital)
 pe acest lob se observa doua santuri
1. santul postcentral - parallel cu santul central
2. santul intraparietal - incepe de la mijlocul santul postcentral si se indreapta postero-inferior
1. aceste doua santuri delimiteaza urmatorii giri:
1. girul postcentral - situat intre santul central (ant) si santul postcentral (post)
2. lobulul parietal sup - se gaseste superior de santul intraparietal, portiunea sa post participa la formarea arcului parietoocipital
3. lobulul parietal inf - portiunea sa post este divizata in 3 parti
4. ant - se continua cu girul temporal sup prin girul supramarginal
5. mijlocie - se continua cu girul temporal mijlociu prin girul angular
6. post - inconjoara extremitatea ascendenta a girului temporal inferior continuandu-se cu lobul occipital

Fata mediala

 prezinta lobul precuneus, anterior de santul parieto occipital

8. Emisfere, configuratie externa
 reprezinta partea cea mai voluminoasa a encefalului
 ocupa cea mai mare parte a cutiei craniene
 fiecare emisfera are forma ovoidala cu extremitatea posterioara mai ingusta
 greutatea medie a ambelor emisfere este de 1380g la barbat si 1350g la femeie

 cele doua emisfere sunt separata intre ele prin fisura interemisferica, in care patrunde un sept format de dura mater numit coasa creierului(falx cerebri)
 Emisferele cerebrale sunt complet separate prin intermediul fisurii interemisferice, dar in portiunea lor mijlocie sunt unite prin intermediul corpului calos ce se afla
in adancimea fisurii.

 fiecare emisfera prezinta pentru descriere trei fete, trei margini si trei poli.
1. fetele: supero laterala, mediala, inferioara
2. marginile
1. sup sau supero-mediala --> separa fetele supero-laterala si mediala
2. inferioara sau infero-laterala - separa fetele supero lat si inferioara
3. medial sau infero-mediala - separa fetele mediala si inferioara
4. polii: frontal, temporal, occipital
5. pe suprafata emisferelor cerebrale se gasesc o serie de santuri, care dupa momentul aparitiei si dupa adancimea lor au fost impartite in 3 grupuri:
1. santuri primare - apar primele, chiar in perioada fetala, ele delimiteaza lobii emisferelor cerebrale (santurile central, lateral si parietoocipital)
2. santuri secundare delimiteaza girii sau circumvolutiunile
3. santuri tertiare - cel mai putin adanci, care impart girii in portiuni mai mici.
9. Cortexul, tipuri celulare

10. Cito,mielo si angioarhitectonica cortexului

Scoarta cerebrala o studiem din 3 pct de vedere:

- citoarhitectonic

- mieloarhitectonic

- angioarhitectonic

Citoarhitectonica scoartei cerebrale

Contine urmatoarele tipuri de neuroni:

 cel. piramidale (motorii, efectorii), care pot fi:

 mici 10-12 microni,
 mijlocii 50-100 microni,
 gigantice 120 microni (celulele Betz);
 cel. granulare (senzioriale, receptoare) care pot fi :
 mici 5-6 microni, 10-12 microni;
 cel Kajal;
 cel. Martinoti,
 cel. fusiforme (rol asociativ, interneuroni)

- scoarta cerebrala are intre 3-6 straturi celulare

- fata de stratul 4, straturile scoartei se impart in: supragranulate, mai noi filogenetic cu dezvoltare maxima la primate si om si infragranulate, vechi
filogenetic prezente si la mamifere si vertebrate inferioare

Mieloarhitectonica

- fiecare strat al scoartei prezinta fibre nervoase ce formeaza (vezi tabel)

Angioarhitectonica

- scoarta este foarte bine vascularizata, sursele arteriale vin dinspre suprafata spre profunzime aduse de piamater

- densitatea capilarelor este DP cu densitatea celulara

- dpdv fiziologic, vascularizatia arteriala este de tip terminal. Orice obstructie brusca a unei surse arteriale determina leziuni ireversibile

- dpdv anatomic, vascularizatia nu este de tip terminal. Sunt posibile anastomoze distale, numai ca acestea se deschid lent odata cu varsta
11+12. Izocortexul homotipic

Tipuri de scoarta cerebrala

Brochman, Broca, Betz, Vogt clasifica cortexul cerebral in 3 grupuri mari

 Alocortexul, vechi filogenetic:

 arhicortex cu 3 straturi uniforme (hipocamp, cornul lui Ammon)
 paleocortex cu 3 straturi neuniforme in structuri ale sist. limbic si hipocampului
 Mezocortex cu nr. intermediar de straturi (4-6): in GC, ismul lui, si in subicul
 Izocortex format din 6 straturi cu 2 tipuri de izocortex
 izocortex homotipic (6 straturi uniforme): frontal, parietal, polar. Functii mai ales asociative
 izocortex heterotipic (6 straturi neuniform reprezentate): agranular (efector) + granular/koniocortex (senzitivo-senzoriala)

13. Arii somestezice

 Aria somestezica primara
 este formata din izocortex heterotipic granular.
 Reprezentata de campurile 3,1,2,gir postcentral
  Campul 3, 70%, campul 1 30%, campul 2 colaterale.
 La nivelul acestor campuri are loc proiectia corpului = proiectie deformata = homunculus senzitiv (proiectie cu capul in jos in oridinea de jos in
sus: cap cu limba foarte mare, faringe, laringe, gat, membru superior cu police foarte bine reprezentat, trunchi, membrul inferior se
proiecteaza in partea posteriora a girului paracentral.
 Leziuniile acestei arii sunt grave:
 asterognozia (imposibilitatea recunoasterii unui obiect prin pipaire),
 tulburarea de schema corporala,
 tulburari de orientare 3D

 Aria somestezica secundara

 in buza superioara a santului lateral Sylvius, campurile 39,40
 Arie somestezica suplimentara
 la nivelului girului frontal median

 In general ariile senzitive pot fi primare, secundare si dupa caz suplimentare

 Aria primara asigura punct cu punct a informatiei (in functie de tipul de informatie) pe care o analizeaza si o discrimeaza
 Aria secundara realizeaza intergrarea psihosenzoriala a informatiei
 Aria suplimentara prezenta doar la anumiti analizatori, se dezvolta prin experienta
14. Arii vizuale

 In general ariile senzitive pot fi primare, secundare si dupa caz suplimen

 Aria primara asigura punct cu punct a informatiei (in functie de tipul de informatie) pe care o analizeaza si o discrimeaz
 Aria secundara realizeaza integrarea psihosenzoriala a informatiei
 Aria suplimentara prezenta doar la anumiti analizatori, se dezvolta prin experienta

Arii vizuale

 Aria vizuala primara

 = campul 17 din jurul scizurii calcarine.
  Are o suprafata de 25-40 cm2.
 Contine 1/10 din nr total de neuroni (1 miliard).
 Stria externa Baillenger este vizibila cu ochiul liber.
 Asigura proiectia punct cu punct a retinei.
 Leziuni = hemianopsii/tulburari de camp vizual
 Aria vizuala secundara (peristriata)
 = campul 18 din jurul campului 17 cu extensie mai intinsa sau mai putin pe fata externa a lobului occipital.
 Primeste colaterale de la campul 17, asigura integrare psihosenzoriala, dar este responsabila si de intretinerea reflexelor oculocefalogire
 Aria vizuala suplimentara
 = campul 19 in jurul campului 18 inclusiv pe fata superolaterala.
 Functie asociativa responsabila de miscarile conjugate ale gl. oculari
15. Aria gustativa, aria vestibulara
 In general ariile senzitive pot fi primare, secundare si dupa caz suplimen
 Aria primara asigura punct cu punct a informatiei (in functie de tipul de informatie) pe care o analizeaza si o discrimeaz
 Aria secundara realizeaza integrarea psihosenzoriala a informatiei
 Aria suplimentara prezenta doar la anumiti analizatori, se dezvolta prin experienta-

gustativa

 campul 43 din partea inferioara a girului postcentral.

 Leziuni: agenuzie, hipogeuzie, disgeuzie
vestibulare

 In lob parietal campurile 5,7,2 sau si in jurul ariilor auditive

16+21. Dominanta emisferica

Arii de asociatie si emisfera dominanta

 Ariile de asociatie
 se gasesc in jurul ariilor somestezice si motorii cu intinderi si dispozitii diferite constitutionale ca urmare a experientei individuale.
 Leziuni ale acestor arii se manifesta mai ales prin 2 semne:
 1. agnozia (improprietatea cunoasterii elementelor din jur),
2. apraxia (imposibilitatea efectuarii miscarilor fine)
 Dominanta emisferica
 La nastere cele 2 emisfere cerebrale au aceasi greutate si volum.
 Intre 2-10 ani una din emisfere se dezvolta usor mai mult astfel incat o emisfera devine dominanta.
 Experimental, intre 60-90% emisfera dominanta este cea stanga.
 Functiile emisferei dominante sunt: limbaj, memorie, calcul matematic si rationament
 Emisfera nedominanta intervine mai ales: perceptia datelor, simtul estetic si 3D.
17. Calea gustativa
 Receptori
 Muguri gustativi din papile gustative
 Protoneuronul
 Ganglion geniculat, ganglion superior – nervii IX, X
 Deutoneuron
 Parte superioara a nucleului tractului solitar.
 Axonii deutoneuronilor decuseaza, formeaza fasiculul solitariotalamic care insoteste lemniscul trigeminal
 Tritoneruonul
 Este VPM talamic
 Proiectie corticala
 Arie gustativa – camp 43 din girul postcentral.

18. Arii motorii

PIRAMIDALE

 Se gasesc la originea activitatii musculare voluntare. Sunt formate din izocortex heterotipic agranular.
 Aria motorie primara
 formata din campurile 4,6,8 + gir precentral, lobul paracentral parte anterioara, dar si portiuni posterioare din girii frontali superiori si
mijlocii.
 Campul 4
 ocupa inclusiv buza anterioara a santului central Rolando, asigura proiectia punct cu punct a corpului a homunculusului motor.
 In campul 4 se gasesc celulele Betz, nr. lor nefiind mare 34.000.
 Leziunile campului 4 sunt grave la om;
 la pisica leziunile sunt minore,
 la maimuta paralizie flasca, dar cu refacere rapida,
 la om determina paralizie spastica cu refacere lenta dinsre proximal spre distal (umar->mana), insa cu sechele pentru miscarile
fine + exagerarea reflexelor (semnul Babinski pozitiv, extensia piciorului la excitarea plantei).
 Campurile 6,8 nu au celule Betz; leziuni mai putin grave si de multe ori reversibile
 Arie motorie secundara
 se suprapune partial cu aria somestezica secundara, la nivelul campului 40,
 ocupa operculul frontoparietal si campul 40
 Arie motorie suplimentara
 se suprapune cu aria somestezica din girul frontal
EXTRAPIRAMIDALE

 Formate din izocortex heterotipic agranular si sunt:

 *arii extrapir. propriu-zise (in lobi frontal, paeeital, temporal, occipital);
 *arii supresive in jurul ariilor motorii piramidale si extrapir. propriu-zise;
 *arii piramidale secundara si suplimentara
 Ariile extrapiramidale sunt mai vechi filogenetic si controleaza miscarile automate.
 Au conexiuni cu ariile piramidale si stau la originea a 2 sisteme extrapiramidale:
 corticostriomezencefalic (boala Parkinson),
 corticopontocerebelos

vegetative
19. Cai corticospinale

Calea piramidala

Este formata din 2 cai:

cale corticonucleara, sfarseste in nucleii de origine a nn. cranieni si

cale corticospinala in nc. motori medulari

Neuronul cortical

 Originea caii piramidale este:

 60% din neuroni in arie motorie primara campurile 4,6,8),(
 40% din neuroni centrali corticali in arie motorie secundara, suplimentara, dar si arii somestezice secundara si primara, dar si in unele arii
parietale.
 Axonul neuronului cortical poate fi:
 30% fibra amielinica,
 70% fibra mielinica.
 Mielinizarea incepe la 6 luni si sfarseste la 2 ani.
 Numarul acestor fibre: aprox. 1 mil.
 Dintre acestea doar 3% reprezinta axonii neuronilor celulelor Betz pentru miscarile cele mai fine distale
  Calea piramidala intre cortex si trunchi/maduva este impartita in:
 fibre corticonucleare (cele care raman in trunchi),
 fibre corticospinale (apoi fascicule corticospinale).

Fibrele corticospinale traverseaza de sus in jos urmatoarele structuri:

 centrul semioval (subst. alba a emisferei cerebrale)

 capsula alba interna cu urmatoarea somtatotopie: fibrele corticonucleare posterior, fibre corticospinale anterior (cred)
 pedunculul cerebral cu somatotopia: f. corticospinale 3/5 mijlocii din peduncul si f. corticonucleare posterior de acestea
 piramida pontina in care fibrele corticospinale sunt despartite de nc. pontini. Fibrele corticonucleare se epuizeaza pe masura ce coboram din
trunchi
 piramida bulbara ocupata in totalitate de fibre corticospinale; f. corticonucleare se epuizeaza in totalitate pana la acest nivel

 In 1/3 inferioara a bulbului, fibrele corticospinale se comporta astfel:

 70% - 90% decuseaza trecand in cordonul medular lateral de parte opusa unde formeaza fasc. corticospinal lateral, piramidal, incrucisat.
 Acestia ajung la coloana laterala somatomotorie din corn anterior (lame VIII, IX Reixed).
 Restul de 10-30% din fibre se comporta astfel:
 cele mai multe trec in cordon anterior de aceeasi parte unde formeaza fasciculul piramidal, corticospinal, anterior, direct.
 Acest fascicul decuseaza si el si ajunge la coloana mediala din cornul anterior cu destinatia mm. paraxiali ai trunchiului.
 Restul de fibre trec in cordon lateral de aceeasi parte unde formeaza fasc. corticospinal lateral direct.
 Acesta ajunge se pare de aceasi parte la coloana centrala sau intermediara a cornului anteiror (tot lamele VIII, IX) cu destinatia
diafragmele toraco-abd. si pelvina.

Neuronul medular =

 motoneuronul alfa din coloanele si nucleii cornului anterior medular (lamele VIII, IX Reixed).
 Axonul acestuia paraseste maduva prin radacina anterioara a n. spinal si reprezinta calea motorie finala comuna pentru cele 2 sisteme somatice
piramidal si extrapiramidal (si si oculocefalogir).

 Leziunea motoneuronului cortical det.

 paralizie flasca cu refacere lenta dinspre promixal spre distal;
 exagerarea reflexelor;
 semnul Babinski pozitiv.
 Lezarea motoneuronului alfa determina
 paralizie flasca,
 areflectibilitate,
 hipo- si atonie,
  atrofia musculaturii

20. Arii si cai extrapiramidale

EXTRAPIRAMIDALE

 Formate din izocortex heterotipic agranular si sunt:

 *arii extrapir. propriu-zise (in lobi frontal, parietal, temporal, occipital);
 *arii supresive in jurul ariilor motorii piramidale si extrapir. propriu-zise;
 *arii piramidale secundara si suplimentara
 Ariile extrapiramidale sunt mai vechi filogenetic si controleaza miscarile automate.
 Au conexiuni cu ariile piramidale si stau la originea a 2 sisteme extrapiramidale:
 corticostriomezencefalic (boala Parkinson),
 corticopontocerebelos

Caile descendente

 sunt somatice si vegetative.

 Cele somatice sunt
 piramidale,
 extrapiramidale si
 oculocefalogire.
 Sistemul piramidal este
 nou filogenetic:
 coordoneaza miscarile voluntare,
 este monosinaptic.
 Sistemul extrapiramidal este
 vechi filogenetic,
 polisinaptic,
 coordoneaza miscarile automate si semiautomate.
  Este sistematizat in 2 mari sisteme:
 corticostriomezencefalic,
 corticopontocerebelos.
 Intre cele 2 sisteme piramidal si extrapiramidal exista conexiuni la 3 niveluri:
 cortical,
 subcortical,
 mezencefalic.
 Datorita acestor conexiuni orice afectiune a sistemului extrapiramidal este insotita si de modificari ale miscarilor voluntare

Cai vegetative

22. Sistemul receptor vestibular

24. Sistemul receptor vestibular

 Receptorii caii vestibulare sunt situati in crestele ampulare ale canalelor semicirculare si in maculele utriculara si saculara.
 Receptorii crestelor ampulare
 sunt celule specializate, prevazute cu cili care sunt de 2 tipuri: stereocili (microvilozitati modificate) si kinocili (cili modificati).
 Acesti receptori sunt sensibili la miscarile rotatorii ale capului.
 Epiteliul crestelor ampulare este alcatuit din 2 categorii de celule: senzoriale si de sustinere.
 Celulele senzoriale sunt de 2 tipuri:
  - celule de tip 1, piriforme, avand functie discriminativa, au polul bazal inconjurat de o retea nervoasa provenita din terminatiile fibrelor groase
cu conducere rapida ale nervului vestibular.
 - celule de tip 2, de forma cilindrica. Pe polul lor bazal se termina in buton fiibrele subtiri ale nervului vestibular.
 Receptorii maculelor utriculara si saculara
 sunt asemanatori cu cei din crestele ampulare, cu diferenta ca cilii sunt acoperiti de o masa gelatinoasa in care se disting granule mici, numite
otoliti.
 Macula utriculara are functie in echilibrul static, da informatii asupra pozitiilor capului in raport cu fortele de gravitatie si acceleratia liniara in
plan orizontal, iar
 macula saculara este asociata functional cohleei, reactionand la stimuli vibratorii cu intensitate mai mare de 50 cicli/sec.

23. Calea vestibulara

Receptorii

 Celule piriforme si cilindrice ciliate de la nivelul crestelor ampulare ale canalelor semicirculare si
 Celulele maculare de la nivelul utriculei si saculei.
 La nivelul receptorilor ajung dendritele protoneuronilor.

Protoneuronul

 Este neuronul bipolar din ganglionul vestibular Scarpa – forma de clepsidra.

 Axonii protoneuronilor formeaza componenta vestibulara.
 Ajung in bulb.

Deutoneuronul

 In nucleii vestibulari – superior, inferior, lateral si medial.

 Acesti nuclei trimit urmatoarele eferente:
 Eferente descendente – fibre vesitbulospinale – spre efectori
 Eferente vestibulocerebeloase – directe si indirecte spre arhicerebel
 Calea propriuzisa – eferente ascendente spre neuronul III din talamus

Tritoneuronul

 Talamus - VPI sau/si VPL, VPM.

 Eferentele acestor nuclei se alatura caii acustice si/sau somestezice.

Proiectie corticala

 Este in jurul ariilor acustice din girul temporal superior sau arie somestezica secundara si alte arii parietale
 campurile 2, 5,7 (lob parietal) sau proiectie difuza.
24. Nucleii vestibulari – localizare, aferente si

26. Nucleii vestibulari – localizare, aferente si eferente

Deutoneuronul este situat in aria vestibulara a fosei romboide, unde se gasesc 4 nuclei vestibulari.

 Nucleul vestibular medial este situat dorso-lateral de nucleul dorsal al vagului, si este incrucisat de striile medulare care-l separa de planseul
ventriculului 4. El este cel mai mare nucleu vestibular, intinzandu-se pana in punte.
 Nucleul vestibular inferior este situat lateral de nucleul medial. Cranial, el se continua cu nucleul lateral, iar caudal se intinde pana la polul superior al
nucleului gracil.
 Nucleul vestibular lateral se intinde cranial pana la nivelul nucleului nervului abducens, la limita bulbo-pontina, unde se continua cu nucleul vestibular
superior, iar caudal se prelungeste cu nucleul vestibular inferior.
 Nucleul vestibular superior ocupa regiunea pontina a ariei vestibulare

Aferentele nucleilor vestibulari sunt:

 fibrele primare ale nervului vestibular, si anume: fibre ascendente provenite de la crestele ampulare ale canalelor semicirculare si fibre descendente
provenite de la macule
 fibre cerebelo-vestibulare directe si incrucisate
 fibre interstitio-vestibulare spre nucleul medial

Eferntele nucleilor vestibulari sunt:

a) eferente descendente care formeaza cele 2 tracturi vestibulo-spinale:

→ tractul vestibulo-spinal lateral, cu originea in nucleul lateral, este direct si conduce impulsuri vestibulare si cerebeloase cu efect facilitator asupra tonusului
extensorilor si activitatii reflexe medulare

→ tractul vestibulo-spinal medial, cu originea in nucleii mediali de ambele parti, este partial incrucisat

b) eferente ascendente care provin de la toti nucleii vestibulari si se termina prin intermediul fasciculului longitudinal medial (FLM) in nucleii interstitial,
comisural si nucleii oculomotori.

25. Sistemul receptor acustic

27. Sistemul receptor acustic

  Receptorii sunt situati in canalul Corti, cei pentru sunete inalte in partea bazala a cohleei, iar cei pentru sunete joase in partea apicala a cohleei.
 Organul Corti este alcatuit din celule diferentiate, asezate intr-un sir lateral si altul medial care formeaza o serie de arcade, iar de o parte si de alta a
arcadelor se gasesc celule senzoriale ciliate si celule de sustinere.
 a) Celulele senzoriale, receptoare, au cilii incrustati in membrana tectoria, si sunt de 2 tipuri:
 → celule piriforme, scurte, care alcatuiesc sirul medial
 → celule inalte asezate pe 3 siruri la baza cohleei si 4-5 siruri spre varful cohleei. Ele alcatuiesc sirul lateral.
 Unda sonora transmisa la nivelul ferestrei vestibulare pune in miscare perilimfa rampei vestibulare pana la helicotrema, de unde se propaga in rampa
timpanica pana la fereastra cohleei.
 Vibratiile perilimfei se transmit membranei bazilare, celulele senzoriale specializate sunt ridicate odata cu membrana bazilara in timpul oscilarii
acesteia, si cilii lor sunt presati de membrana tectoria si endolimfa din canalul Corti.
 Presiunea exercitata de membrana tectoria asupra centriolilor si fenomenelor vibratorii, sunt transformate in influx nervos care este transmis
terminatiilor nervoase.

26. Calea acustica

Receptori

 Celulele receptoare piriforme si inalte (cilindrice) de la nivelul organului Corti.

 La nivelul lor ajung dendritele protoneuronilor.
 Celulele pentru sunete inalte sunt asezate la baza cohleei, iar pentru sunete joase la varful cohleei.

Protoneuronul

 Neuron bipolar din ganglionul spiral Corti, asezat in canalul spiral Corti.
 Axonii protoneuronilor formeaza componenta acustica a nervului VIII – acusticovestibular

Deutoneuronul

 La nivelul nucleiilor cohleari ventral si dorsal din bulb – anterior, posterior de PCI
 Nucleul cohlear ventral are doua parti:
 1) Ventrala
 2) Dorsala
 Axonii deutoneuronilor formeaza striile acustice – anterioara, intermediara si posterioara.
 Striile acustice decuseaza formand median corpul trapezoid.
 Superior de acesta se formeaza lemniscul lateral.
 Fibrele lemniscului lateral au urmatoare destinatie:
 Coliculi cvadrigemeni inferior – neuronul III
 Corp geniculat medial – neuronul IV
 Cortex auditivi
 Pe traiectul acestei cai se gasesc o serie de nuclei:
 Nucleii corpului trapezoid / lemniscului lateral – asigura bilateralitatea transmisiei
 Fibrele superioare formeaza deasupra talamusului radiatiile acustice – pedicul talamic inferior – brat sublenticular – capsula alba interna – arii acustice 41,
42, 22.
27. Nucleii cohleari

29. Nucleii cohleari

Deutoneuronul se gaseste in nucleii: cohlear ventral de pe fata ventrolaterala a pedunculului cerebelos inferior si cohlear dorsal situat pe fata dorsala a
pedunculului cerebelos inferior, in portiunea laterala a ariei vestibulare, unde formeaza tuberculul acustic.

a) Nucleul cohlear ventral primeste ca aferente fibrele groase cu originea in regiunea apicala a cohleei.

b) Nucleul cohlear dorsal primeste ca aferente putine fibre descendente subtiri (direct de la nervul cohlear), care se articuleaza cu dendritele profunde ale
neuronilor fusiformi.

Prelungirile deutoneuronului pot lua 3 cai:

a) fibrele groase ale regiunii ventrale a nucleului ventral formeaza stria acustica ventrala ale carei fibre, la nivelul jonctiunii ponto-bulbare se incruciseaza, pe
linia mediana, cu cele de partea opusa, formand corpul trapezoid, situat ventral de lemniscul medial.

 Lateral de oliva superioara, fibrele devin ascendente formand lemniscul lateral.

 Unele fibre se termina in formatia reticulata si nucleii corpului trapezoid ipsi- si contralaterali, in nucleii complexului olivar superior de aceeasi parte
sau de partea opusa, iar altele intra direct in lemniscul lateral contralateral.
 Nucleii cohleari nu dau fibre directe lemniscului lateral ipsilateral.

b) fibrele din regiunea dorsala a nucleului cohlear ventral formeaza stria acustica intermediara ce intra in lemniscul lateral contralateral. Aceste fibre
constituie calea cohleo-reticulara.

c) fibrele regiunii dorsale a nucleului cohlear dorsal formeaza stria acustica dorsala care intra in lemniscul lateral contralateral.

Complexul olivar superior situat lateral de nucleul corpului trapezoid, este compus din mai multe grupe celulare:

→ grupul lateral in forma de "S" este nucleul de origine al fibrelor directe eferente, de control a transmisiei la nivel de receptor

→ grupul medial are rol in localizarea sunetelor

→ grupul retroolivar este originea fibrelor incrucisate eferente, ce controleaza transmisia receptorilor.

Aferentele complexului provin de la nucleii cohleari, iar eferentele intra in alcatuirea lemniscului lateral ipsilateral, si mai putin contralateral.
Nucleii corpului trapezoid sunt: nucleii dorsal si ventral ai corpului trapezoid. Acesti nuclei primesc aferente de la nucleii cohleari si trimit eferente prin
lemniscul lateral, si cateva fibre ce intra in fasciculul longitudinal medial pentru a se termina in nucleii nervilor oculomotor, trohlear, abducens, trigemen si
facial.

Corpul trapezoid se continua cu lemniscul lateral situat in punte si mezencefal, lateral de lemniscul medial si de cel trigeminal, si medial de lemniscul spinal.

28. Urechea externa si medie

Urechea externă

 are rolul de a capta şi de a transmite undele sonore la structurile receptoare.

 Ea este formată din două componente :
 pavilionul urechii
 conductul (meatul) acustic extern

PAVILIONUL URECHII

 se găseşte pe partea laterală a craniului şi prezintă două feţe : una laterală şi una medială.
 Faţa laterală prezintă în centru o depresiune numita conca.
 Centrul concăi este reprezentat de porul acustic extern prin care se pătrunde în conductul (meatul) acustic extern.
 Ca structură, pavilionul este format din fibrocartilaj de tip elastic.
 La nivelul pavilionului se inseră două tipuri de muşchi care la om sunt rudimentari :extrinseci is instrinseci
 Pavilionul este acoperit cu tegument care se continuă cu cel al conductului auditiv extern.

CONDUCTUL (MEATUL) ACUSTIC EXTERN

 se întinde de la porul acustic extern până la timpan şi are o lungime de 2,5 cm.
 În prima parte el are un traiect oblic antero-medial, apoi traiectul său este în plan frontal.
 În ultima parte are din nou direcţie oblică antero-medial.
 Tavanul său se găseşte în plan orizontal în timp ce podeaua are un traiect uşor ascendent până în apropierea timpanului unde începe să coboare spre
acesta.
 Conductul auditiv extern are două segmente : cartilaginous şi osos.
 Segmentul cartilaginos continuă cartilajul pavilionului formând partea anterioară a conductului în vreme ce partea dorsală şi superioară a
acestuia este de tip membranos. Cartilajul prezintă doua şanţuri verticale numite incizurile Santorini.
 Segmentul osos este format antero-inferior de osul timpanal şi superior de scuama osului temporal
 Conductul este căptuşit cu tegument prevăzut cu fire de păr. La baza firelor de păr există glande ceruminoase care secretă cerumenul

Urechea medie

 Urechea medie este formată dintr-un sistem de cavităţi pline cu aer şi are rolul de a transmite undele sonore captate de urechea externă, perilimfei din
vestibul şi cohlee.
 Urechea medie are două segmente :

CAVUM TIMPANIC :
  Este partea principală a urechii medii şi se găseşte săpat în stânca temporalului.
 Cavumul timpanic comunică anterior cu faringele prin tuba auditivă şi posterior cu antrul mastoidian prin additus ad antrum.
 Cavumul timpanic prezintă şase pereţi :
 PERETELE LATERAL ( MEMBRANOS ) este reprezentat de timpan – o membrană care separă urechea medie de urechea externă.
 Grosimea timpanului de 0,1 mm fiind acoperit la exterior de tegument iar la interior căptiuşit cu mucoasă.
 Timpanul se inseră pe osul timpanal prin intermediul unui inel fibro-cartilaginos care are forma literei U.
 Partea superioară a acestui inel formează incizura timpanică Rivinius.
 Timpanul are două porţiuni :
 pars tensa - porţiune care se inseră pe osul timpanal prin intermediul inelului fibro-cartilaginos
 pars flaccida ( membrana lui Schrapnell ) care corespunde incizurii.
 Membrana timpanului este formată dintr-un schelet conjunctiv, cu fibrele dispuse radiar, pornind din centrul membranei numit umbo.
 2. PERETELE MEDIAL ( LABIRINTIC )
 vine în raport cu urechea internă. Pe acest perete se găseşte o proeminenţă numită promontoriu şi care este ridicată de prima tură a melcului
osos.
 Postero-superior de promontoriu se găseşte fereastra ovală (fereastra vestibulară) acoperită de o membrană pe care se sprijină talpa scăriţei.
Superior şi posterior de fereastra ovală se găseşte proeminenţa canalului facialului şi proeminenţa canalului semicircular lateral.
 Postero-inferior se află fereastra rotundă (fereastra cohleară).
 Între cele două ferestre se găseşte o fosetă circulară numită sinul timpanic. Posterior de sinul timpanic se găseşte o proeminenţă osoasă
numită eminenţă piramidală la vârful căreia se deschide un canal pentru muşchiul scăriţei.

PERETELE ANTERIOR (TUBOCAROTIC ) :

 Acest perete este subţire şi desparte cavumul timpanic de canalul carotic. La nivelul său se deschide canalul musculo-tubar.

PERETELE POSTERIOR ( MASTOIDIAN) :

 În partea superioară acest perete comunică cu antrul mastoidian prin additus ad antrum.

PERETELE SUPERIOR ( TEGMENTAL )

 Acesta este reprezentat de o lamă osoasă - tegmen timpani şi este în raport cu fosa craniană mijlocie.

PERETELE INFERIOR ( JUGULAR ) corespunde fosei jugulare, unde se află bulbul superior al venei jugulare interne.

CONŢINUTUL CAVUMULUI TIMPANIC

 - Oscioarele : ciocanul ( maleus ),nicovala ( uncus ) şi scăriţa ( stapes )

TUBA AUDITIVA

 Tuba auditivă este un conduct ce face legătura dintre cavumul timpanic şi nazofaringe al nivelul cărora se deschide prin cele două ostii ale sale.
 Tuba auditivă are un segment osos săpat în stânca temporalului şi unul cartilaginos.
 Segmetul cartilaginos este turtit şi prezintă două feţe : una medială (cartilaginoasă) şi una laterală (membranoasă).
29. Cai acustice reflexe

31. Cai acustice reflexe

Caile acustice reflexe sunt alcatuite din:

 1. Eferentele nucleului cohlear dorsal spre: formatiunea reticulata, si coliculii superiori mediati de coliculii inferiori
 Aceste 2 categorii de eferente sunt la originea reflexelor tonice ale musculaturii.
 2. Eferentele nucleilor corpului trapezoid, care pe calea fasciculului longitudinal medial ajung la nucleii nervilor oculomotor, trohlear, abducens,
trigemen si facial. Ele explica miscarile reflexe ale ochilor si acomodarea auditiva prin nervul muschiului tensor al timpanului si muschiului scaritei.
 3. Eferentele complexului olivar superior, care formeaza fasciculul olivo-cohlear. Acestea au rolul de a inhiba transmisia la nivel de receptor.
 4. Pedunculul olivar format din fibre directe cu originea in nucleul principal olivar.
 5. Eferente de la coliculii inferiori si fibre ale lemniscului lateral, care reintra in nucleul cohlear pentru a ajunge la receptori periferici, cu efecte
inhibitorii pentru anumite frecvente ale spectrului auditiv.

30. Rolul analizatorului vizual

32. Rolul analizatorului vizual

 Analizatorul vizual obtine 95% din informatiile externe care ajung la organism.
 El este format dintr-un segment periferic (retina) si un segment de conducere care este reprezentat de 2 cai :
 calea retino-geniculo-calcarina is
 calea retino-tecto-calcarina.
 La nivelul acestui analizator au loc 3 fenomene:
 1. Formarea imaginii optice pe retina
 2. Fototransductia (absorbtia fotonilor si transformarea lor in semnal electric)
 3. Al treilea fenomen este alcatuit din 3 componente:
 → prelucrarea informatiilor in retina
 → transmiterea pe cai
 → prelucrarea corticala
 Ochiul uman este sensibil la radiatii cu lungimea de unda cuprinsa intre 375 – 760 nm, dar ochiul afak poate percepe si o gama de ultraviolete (315 nm)
 Prin analizatorul vizual se percep :
1. contururile obiectelor,
2. stralucirea,
3. distanta dintre obiecte,
4. profunzimea campului,
5. miscarea.
6. El are rol in orientarea in spatiu si echilibru.

31. Retina – descriere, straturi, celule pigmentare

 Retina umana este de tip inversat, lumina traverseaza straturile retinei (10) pentru a ajunge la receptori.
 Zona de acuitate maxima este pata galbena sau macula lutea – 1 mm2, care prezinta central o depresiune – fovea centralis.
 La acest nivel straturile sunt inclinat astfel incat lumina ajunge direct pe receptori.
 Fibrele nervului optic parasesc retina in sens retrograd luminii.
 Ele se aduna si parasesc globul ocular la nivelul petei oarbe (la acest nivel campul vizual prezinta scotonul fiziologic).

Straturile retinei

 dinspre coroida (stratul de mijloc – in afara retinei) spre corpul vitros sunt 10 la numar respectiv:
 1) Strat pigmentar –
 este format dintr-un singur rand de celule pigmentare cu urmatoarele roluri:
 a. Contin melanina si fuscina de culoare neagra – ceea ce determina formarea unei camere obscure
 b. Au capacitatea sa emita pseudopode cu rol in impiedicarea parazitarii imaginii cand intensitatea luminii creste
 c. Au rol trofic pentru celulele centale
 2) Stratul receptorilor – conuri si bastonase
  3) Stratul celulelor cu conuri si bastonase (corpuri celulare)
 4) Stratul celulelor bipolare (protoneuron)
 5) Stratul celulelor multipolare (deutoneuronul)
 6) Membrana limitanta interna

Celulele receptoare sunt celulele cu conuri si bastonase:

 Conuri –
 pentru vedere diurna, colorata,
 5 – 8 milioane / ochi.
 Asezare –
 la nivelul foveei centralis 50.000 / mm2,
 in restul retinei 5.000 / mm2
 Bastonase –
 pentru vedere nocturna,
 scotopica,
 necolorata,
 30 – 150 milioane / ochi.
 Asezare –
 lipsesc in fovea centralis, macula lutea,
 in rest – 50.000 / mm2
 Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare – approx. 1 milion).
 Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare – 500 milioane celule corticale).
 Celule receptoare sunt capabile de fototransductie, transforma energia fotonilor in energie chimic si apoi impuls electric.
 Acest lucru este posibil datorita pigementilor vizuali:
 - Bastonase – rodopsina si porfirodopsina
 - Conuri – Iodopsina si cianopsina

****** Din LP

Retina prezintă:

 suprafaţa exterioară- este convexă,

 suprafaţa interioară- este concavă şi vine în raport cu corpul vitros :
 pe această faţă, în porţiunea ei posterioară se găsesc două regiuni speciale, morfologic şi fiziologic:
 papila optică-
 discul nervului optic- corespunde locului unde nervul optic se continuă cu retina,
 are aspectul unui mic disc de culoare albicioasă,
 la nivelul excavaţiei centrale a papilei optice apar vasele destinate retinei,
 macula-
 se mai numeşte pata galbenă,
 ocupă polul posterior al ochiului,
 este adâncită în centru de o fosetă, numită fovea centralis, care prezintă în partea cea mai profundă a sa un punct negru (foramen
centrale Soemmering), datorat subţierii la acest nivel a retinei, astfel încât se vede stratul pigmentar, care acoperă suprafaţa
externă a retinei,
 marginea anterioară a retinei- corespunde orei serrata a coroidei.

Structura histologică a retinei vizuale

 Retina vizuală este o membrană care diminuă ca grosime dinspre posterior către anterior.
 Ea este formată din zece straturi suprapuse, care de la coroidă la corpul vitros sunt:
 stratul pigmentar
 este format dintr-un singur rand de celule pigmentare cu urmatoarele roluri:
 a. Contin melanina si fuscina de culoare neagra – ceea ce determina formarea unei camere obscure
 b. Au capacitatea sa emita pseudopode cu rol in impiedicarea parazitarii imaginii cand intensitatea luminii creste
  c. Au rol trofic pentru celulele centrale
 stratul conurilor şi al bastonaşelor
 membrana limitantă externă
 stratul granular extern - format de corpul celulelor cu conuri şi bastonaşe
 stratul plexiform extern - în care se găsesc sinapsele dintre axonii celulelor vizuale ( cu conuri si bastonaşe) şi dendritele celulelor bipolare
 stratul granular intern - format din corpurile celulelor bipolare, al celulelor de asociaţie (orizontale şi amacrine), precum şi de corpurile celulelor
de susţinere
 stratul plexiform intern - în care se găsesc sinapsele dintre axonii celulelor bipolare şi dendritele celulelor ganglionare
 stratul celulelor mari, multipolare sau ganglionare
 stratul fibrelor optice - format din fibre axonice ale celulelor ganglionare, dispuse paralel cu suprafeţele retinei
 membrana limitantă internă - limitează retina spre corpul vitros.

Inervaţia senzitivă a scleroticei, corneei, coroidei şi irisului este asigurată de fibre cu originea în nucleii senzitivi ai trigemenului din bulb şi punte, pe
următoarea cale:

-n.oftalmic→n.nazociliar→nn.ciliari lungi
32. Celulele cu bastonas

Receptorii

 Se gasesc la nivelul retinei optice.

 Retina umana este de tip inversat, lumina traverseaza straturile retinei (10) pentru a ajunge la receptori.
 Zona de acuitate maxima este pata galbena sau macula lutea – 1 mm2, care prezinta central o depresiune – fovea centralis.
 La acest nivel straturile sunt inclinat astfel incat lumina ajunge direct pe receptori.
 Fibrele nervului optic parasesc retina in sens retrograd luminii.
 Ele se aduna si parasesc globul ocular la nivelul petei oarbe (la acest nivel campul vizual prezinta scotonul fiziologic).

Celulele receptoare sunt celulele cu conuri si bastonase:

 Conuri –
 pentru vedere diurna, colorata,
 5 – 8 milioane / ochi.
 Asezare –
 la nivelul foveei centralis 50.000 / mm2,
 in restul retinei 5.000 / mm2
 Bastonase –
 pentru vedere nocturna,
 scotopica,
 necolorata,
 30 – 150 milioane / ochi.
 Asezare –
 lipsesc in fovea centralis, macula lutea,
 in rest – 50.000 / mm2
 Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare – approx. 1 milion).
 Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare – 500 milioane celule corticale).
 Celule receptoare sunt capabile de fototransductie, transforma energia fotonilor in energie chimic si apoi impuls electric.
 Acest lucru este posibil datorita pigmentilor vizuali:
 - Bastonase – rodopsina si porfirodopsina
 - Conuri – Iodopsina si cianopsina

33. Celulele cu con

Receptorii

 Se gasesc la nivelul retinei optice.

 Retina umana este de tip inversat, lumina traverseaza straturile retinei (10) pentru a ajunge la receptori.
 Zona de acuitate maxima este pata galbena sau macula lutea – 1 mm2, care prezinta central o depresiune – fovea centralis.
 La acest nivel straturile sunt inclinat astfel incat lumina ajunge direct pe receptori.
 Fibrele nervului optic parasesc retina in sens retrograd luminii.
 Ele se aduna si parasesc globul ocular la nivelul petei oarbe (la acest nivel campul vizual prezinta scotonul fiziologic).

Celulele receptoare sunt celulele cu conuri si bastonase:

 Conuri –
 pentru vedere diurna, colorata,
 5 – 8 milioane / ochi.
 Asezare –
 la nivelul foveei centralis 50.000 / mm2,
 in restul retinei 5.000 / mm2
 Bastonase –
 pentru vedere nocturna,
 scotopica,
 necolorata,
 30 – 150 milioane / ochi.
  Asezare –
 lipsesc in fovea centralis, macula lutea,
 in rest – 50.000 / mm2
 Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare – approx. 1 milion).
 Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare – 500 milioane celule corticale).
 Celule receptoare sunt capabile de fototransductie, transforma energia fotonilor in energie chimic si apoi impuls electric.
 Acest lucru este posibil datorita pigementilor vizuali:
 - Bastonase – rodopsina si porfirodopsina
 - Conuri – Iodopsina si cianopsina

34. Celulele bipolare, multipolare si de asociatie in retina

Straturile retinei

 dinspre coroida (stratul de mijloc – in afara retinei) spre corpul vitros sunt 10 la numar respectiv:
 1) Strat pigmentar –
 este format dintr-un singur rand de celule pigmentare cu urmatoarele roluri:
 a. Contin melanina si fuscina de culoare neagra – ceea ce determina formarea unei camere obscure
 b. Au capacitatea sa emita pseudopode cu rol in impiedicarea parazitarii imaginii cand intensitatea luminii creste
 c. Au rol trofic pentru celulele centale
 2) Stratul receptorilor – conuri si bastonase
 3) Stratul celulelor cu conuri si bastonase (corpuri celulare)
 4) Stratul celulelor bipolare (protoneuron)
 5) Stratul celulelor multipolare (deutoneuronul)
 6) Membrana limitanta interna

 Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare – approx. 1 milion).
 Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare – 500 milioane celule corticale).
 Celule receptoare sunt capabile de fototransductie, transforma energia fotonilor in energie chimic si apoi impuls electric.
******

 Retina vizuală este o membrană care diminuă ca grosime dinspre posterior către anterior.
 Ea este formată din zece straturi suprapuse, care de la coroidă la corpul vitros sunt:
 stratul pigmentar
 este format dintr-un singur rand de celule pigmentare cu urmatoarele roluri:
 a. Contin melanina si fuscina de culoare neagra – ceea ce determina formarea unei camere obscure
 b. Au capacitatea sa emita pseudopode cu rol in impiedicarea parazitarii imaginii cand intensitatea luminii creste
 c. Au rol trofic pentru celulele centrale
 stratul conurilor şi al bastonaşelor
 membrana limitantă externă
 stratul granular extern - format de corpul celulelor cu conuri şi bastonaşe
 stratul plexiform extern - în care se găsesc sinapsele dintre axonii celulelor vizuale ( cu conuri si bastonaşe) şi dendritele celulelor bipolare
 stratul granular intern - format din corpurile celulelor bipolare, al celulelor de asociaţie (orizontale şi amacrine), precum şi de corpurile celulelor
de susţinere
 stratul plexiform intern - în care se găsesc sinapsele dintre axonii celulelor bipolare şi dendritele celulelor ganglionare
 stratul celulelor mari, multipolare sau ganglionare
 stratul fibrelor optice - format din fibre axonice ale celulelor ganglionare, dispuse paralel cu suprafeţele retinei
 membrana limitantă internă - limitează retina spre corpul vitros
 Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare – approx. 1 milion).
 Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare – 500 milioane celule corticale).

Protoneuronul

 Este reprezentat de celula bipolara.

 Acestea sunt de doua tipuri:
 1) Celule bipolare pitice – fac sinapse cu o celula cu con si o singura celula multipolara – 1:1
 2) Celule bipolare propiuzise – plate si difuze care fac sinapsa cu 5 – 50 celule cu bastonase
Deutoneuron

 Celulele multipolare sunt si ele – tipice si propiuzise cu grad ce convergenta 1:1.

 Axonul paraseste retrograd retina prin pata oarba

Celule de asociatie

 orizontale in start plexuform extern

 amacrine in start plexiform intern

35. Cimpul vizual, arii corespondente

37. Campul vizual, arii corespondente

 Campul vizual monoocular pentru un ochi normal este: lateral - 90°, superior – 70°, medial – 50°, inferior – 40°.
 Campul vizual bilocular se suprapune in partea mediala si astfel ne asigura vederea stereoscopica
 Imaginea obtinuta pe retina este reala, mai mica si rasturnata.
 Retina are deci 4 cadrane:
1. nazal superior,
2. nazal inferior,
3. temporal superior,
4. temporal inferior,
5. iar cadranele inferioare ale retinei receptioneaza imagini din cadranele superioare ale campului.
 Ariile corespondente, sunt arii din retina care vad aceeasi regiune din campul vizual.

 Proiectia corticala
 Campurile 17, 18, 19 – peristriata, parastriata
 Campurile vizuale superioare – temporal de aceeasi parte, nazal de partea opusa se proiecteaza deasupra scizurii calcarine, iar cele inferioare inferior.
 

36. Nervul optic, chiasma optica si tractul optic

 neuroni.(?)

Protoneuronul

 Este reprezentat de celula bipolara.

 Acestea sunt de doua tipuri:
 1) Celule bipolare pitice – fac sinapse cu o celula cu con si o singura celula multipolare – 1:1
 2) Celule bipolare propiuzise – plate si difuze care fac sinapsa cu 5 – 50 celule cu bastonase

Deutoneuron

 Celulele multipolare sunt si ele – tipice si propiuzise cu grad ce convergenta 1:1.

 Axonul paraseste retrograd retina prin pata oarba

Calea optica

 Nervul optic este format din axonii celulor multipolare.

 Nu este nerv ci este tract – deoarece teaca lui de mielina nu e formata de celule Schwann ci de oligodendroglii.
 Nervii optici se incruciseaza partial formand chiasma optica.
 Se continua posterior cu tracturile optice.
 Somatotopia fibrelor acestor structuri este diferita.

Tritoneuronul

 este la nivelul corpului geniculat lateral. Are doua parti:

 1) Nucleu pregeniculat – parte anterioara – la care sfarsesc putine fibre si de la care pornesc eferente spre arie pretectala – anterior de colicul cvadrigemen
superior pentru reflexe fotomotorii.
 2) Nucleu posterior – corp geniculat propiu-zis cu structura laminara –
 la nivelul lamelor 1,4,6 ajung fibre nazale de partea opusa,
  iar la nivelul lamelor 2,3,5 fibre temporale de aceeasi parte.
 Axonii tritoneuronilor formeaza radiatiile optice - brat retrolenticular capsula alba interna -> arii corticale vizuale.

 Proiectia corticala
 Campurile 17, 18, 19 – peristriata, parastriata
 Campurile vizuale superioare – temporal de aceeasi parte, nazal de partea opusa se proiecteaza deasupra scizurii calcarine, iar cele inferioare inferior.

37. Corpul geniculat lateral

 Metatalamusul este localizat postero-inferior de talamus, la limita dintre diencefal şi mezencefal.
 El este format din corpul geniculat lateral (CGL) şi corpul geniculat medial (CGM).
 A. Corpul geniculat lateral se află antero-lateral de corpul geniculat medial şi reprezintă o staţie la nivelul căii optice. El este format din doi nuclei :
 Nucleul ventral este format din nucleul pregeniculat şi din celule dispersate situate medial de nucleul dorsal principal.
 Nucleul dorsal principal are o stuctură lamelară fiind împărţit din punct de vedere funcţional în şase lame, corespunzător topografiei retiniene:
 Lamele 1, 4, 6 în care ajung fibrele nervoase din partea nazală a retinei
 Lamele 2, 3, 5 în care ajung fibrele nervoase din partea temporală a retinei
 Acest nucleu prezintă la suprafaţă un strat de substanţă albă numită strat zonal.
 B. Corpul geniculat medial este situat pe faţa inferioară a pulvinarului, lateral de coliculul cvadrigemen superior.
 Din punct de vedere structural el este împărţit în trei părţi: medială, ventrală şi dorsală.
 La nivelul CGM se găseşte al IV-lea neuron al căii auditive.
 Sunetele acute se proiectează medial, iar cele grave lateral.
Tritoneuronul

 este la nivelul corpului geniculat lateral. Are doua parti:

 1) Nucleu pregeniculat – parte anterioara – la care sfarsesc putine fibre si de la care pornesc eferente spre arie pretectala – anterior de colicul cvadrigemen
superior pentru reflexe fotomotorii.
 2) Nucleu posterior – corp geniculat propiu-zis cu structura laminara –
 la nivelul lamelor 1,4,6 ajung fibre nazale de partea opusa,
 iar la nivelul lamelor 2,3,5 fibre temporale de aceeasi parte.
 Axonii tritoneuronilor formeaza radiatiile optice - brat retrolenticular capsula alba interna -> arii corticale vizuale.
38. Aria vizuala principală

 In general ariile senzitive pot fi primare, secundare si dupa caz suplimen

 Aria primara asigura punct cu punct a informatiei (in functie de tipul de informatie) pe care o analizeaza si o discrimeaz
 Aria secundara realizeaza integrarea psihosenzoriala a informatiei
 Aria suplimentara prezenta doar la anumiti analizatori, se dezvolta prin experienta

Arii vizuale

 Aria vizuala primara

 = campul 17 din jurul scizurii calcarine.
 Are o suprafata de 25-40 cm2.
 Contine 1/10 din nr total de neuroni (1 miliard).
 Stria externa Baillenger este vizibila cu ochiul liber.
 Asigura proiectia punct cu punct a retinei.
 Leziuni = hemianopsii/tulburari de camp vizual
 Aria vizuala secundara (peristriata)
 = campul 18 din jurul campului 17 cu extensie mai intinsa sau mai putin pe fata externa a lobului occipital.
 Primeste colaterale de la campul 17, asigura integrare psihosenzoriala, dar este responsabila si de intretinerea reflexelor oculocefalogire
 Aria vizuala suplimentara
 = campul 19 in jurul campului 18 inclusiv pe fata superolaterala.
 Functie asociativa responsabila de miscarile conjugate ale gl. oculari
39. Cai reflexe cu punct de plecare vizual

Reflexul fotomotor.

 Retina este excitata, informatiile au traseu prin: axonul neuronului 2 → tract optic → prin colaterale → nucleii pretectali → nucleul accesor al nervului
oculomotor → nervul oculomotor → ganglionul ciliat → nervii ciliari scurti → muschii ciliari circulari => Mioza (scaderea diametrului pupilei)
 !!! Semnul Argylle- Robertson : - apare in sifilisul tertiar, reflexul fotomotor dispare mentinandu-se reflexul de acomodare la distanta. Acest lucru se
datoreaza leziunilor substantei reticulate din jurul canalului Sylvius (apeductul cerebral)
 Reflexul fotomotor este un reflex consensual, adica se produce concomitent la ambii ochi (deoarece nucleii pretectali sunt uniti prin comisura
posterioara).

Reflexul de crestere a pupilei (midriaza).

 Acest reflex are traseu prin: colateralele tractului optic → coliculii cvadrigemeni superiori → tract tecto-reticulo-spinal → maduva spinarii → coarnele
laterale C8-T1 → lantul simpatic cervical → in ganglionii superiori sinapsa cu fibrele postganglionare → plex carotic intern → plex in jurul arterei
oftalmice → radacina superioara a ganglionului ciliat → nervii ciliari lungi → muschii radiari ciliari => Midriaza.
 Sindromul Claude-Bernard-Horner: in paralizia simpaticului, bolnavul prezinta mioza si enoftalmie (ochiul impins in globul ocular)
 Sindromul Pancoast-Tobias: - in cancerul de varf pulmonar, bolnavul nu face midriaza pe acea parte.

Reflexul de acomodare la distanta.

 Stimulul acestui reflex este imaginea neclara care ajunge pe cortex la nivelul ariei 17 care este legata cu aria 18
 Aria 18 se gaseste in legatura cu aria 8 (motorie) din lobul frontal.
 Acest reflex coordoneaza modificarile curburii cristalinului, convergenta axelor optice si scaderea diametrului pupilar.
 Din ariile 18 si 8 pleaca fibre descendente spre coliculii cvadrigemeni superiori → arie pretectala → nucleul accesor al nervului oculomotor →
ganglionii ciiliari → nervii ciliari scurti → contractia muschilor ciliari circulari → relaxarea ligamentului suspensor al cristalinului → bombarea
cristalinului → cresterea vederii de aproape.
 Nervul optic este alcatuit din fibre descendente (in contracurent) ce vin spre ochi. Originea acestor fibre este in talamus (pulvinar), coliculi
cvadrigemeni superiori, substanta reticulata mezencefalica. Aceste fibre se termina in celulele amacrine
 Potentialul in celulele amacrine faciliteaza transmiterea prin celulele ganglionare (multipolare) ceea ce duce la amplificarea perceptiei si cresterea
cantitatii de lumina perceputa.

Perceptia poate fi modulata !!!

40. Tulburarile acuitatii vizuale
 1) Scotom
 -> fiziologic – este dat de discul nervului optic (pata oarba): se gaseste in campul temporal superior la 12-15° de linia mediana
 -> patologic – datorita tensiunii pe retina de cauza diferita (miopie mare, diabet netratat => tulburari grave pe vasele mici)
 2) Ingustarea concentrica a campului vizual :
 este progresiva (de la periferie spre centru) – bolnavii au vedere tubulara deoarece vad doar cu regiunea maculara
 Cauza: - foarte frecvent este datorita glaucomului (cresterea presiunii lichidului din globul ocular = leziune de drenaj)
 3) Hemianopsie =
1. pierderea acuitatii campului vizual pe o jumatate de camp vizual de la fiecare ochi.
2. Hemianopsiile sunt de 3 categorii:
  a) Omonime – se refera la ariile corespondente din ambii ochi
 - se explica prin leziuni la nivelul tractului optic, corpului geniculat lateral, arterei coroidiana anterioara, radiatiilor optice, ariei corticale (artera
cerebrala posterioara.
 - progresiv acestea duc la tumoare.
 - leziunea se gaseste de partea opusa hemianopsiei omonime.
 b) Hetronime – se instaleaza in arii opuse
 1 bitemporala – leziune pe fibrele ce pleaca din jumatatea nazala (adenom hipofizar)
 2 binazala – compresie din exterior a chiasmei optice ( anevrism de artera carotida interna sau tumori lateroselare
 c) Altitudinale – leziunea se gaseste doar in campurile superioare sau inferioare

41. Muschii extrinseci ai globului ocular

 Globul ocular este deplasat în toate direcţiile de un sistem muscular, format din patru muşchi drepţi şi doi muşchi oblici.

Muşchii drepţi

 cei patru muşchi drepţi îşi au originea pe inelul tendinos comun al lui Zinn;
 acesta este localizat la vârful orbitei şi circumscrie gaura optică şi porţiunea medială a fisurii orbitale superioare
 muşchii drepţi formează un con muscular, cu vârful la gaura optică şi baza la locul de inserţie pe globul ocular
 conul muscular al drepţilor trage ochiul posterior
 axul conului face un unghi de 25° cu axul globului ocular ;
►muşchiul drept superior

 se inseră pe faţa superioară a globului ocular, anterior de ecuator, la 8 mm. de limbul sclero-corneean
 acţiune - ridicător, adductor accesoriu şi rotator medial al globului ocular

►muşchiul drept inferior

 se inseră pe faţa inferioară a globului ocular, anterior de ecuator, la 6 mm. de limbul sclero-corneean
 acţiune - coborâtor, adductor accesoriu şi rotator lateral al globului ocular
 Muşchii drept inferior şi drept superior formează chinga musculară verticală a globului ocular ;

►muşchiul drept medial

 se inseră pe faţa medială a globului ocular, anterior de ecuator, la 5 mm. de limbul sclero-corneean
 acţiune - adductor al globului ocular

►muşchiul drept lateral

 se inseră pe faţa laterală a globului ocular, anterior de ecuator, la 7 mm. de limbul sclero - corneean
 acţiune - abductor al globului ocular.
 Muşchii drept medial şi drept lateral formează chinga musculară orizontală a ochiului.

Muşchii oblici

 amândoi muşchii formează o chingă musculară oblică, al cărei plan formează cu axul globului ocular un unghi de 50°, cu deschiderea anterior

►muşchiul oblic superior

 origine - superior de gaura optică

 traiect - muşchiul se întinde în lungul unghiului diedru format de pereţii superior şi medial ai orbitei, deasupra muşchiului drept medial; în apropierea
additusului orbital corpul muscular devine un tendon aproape cilindric şi se angajează intr-un inel fibrocartilaginos implantat în foseta trohleară
(scripetele de reflexie al muşchiului oblic), îşi schimbă direcţia iniţială şi se va îndrepta spre lateral, inferior şi posterior; în acest traiect el va trece
inferior de muşchiul drept superior,
 inserţia - se face pe sclerotică, posterior de ecuator
 acţiune - coborâtor(uita-te la insertie) şi rotator medial al globului ocular,

►muşchiul oblic inferior

 origine –în partea infero-mediala a orbitei, pe marginea orificiului superior al canalului nazolacrimal
 traiect - oblic, posterior şi lateral trece inferior de muşchiul drept inferior şi urcă spre globul ocular
 inserţia - pe faţa infero-laterală a emisferei posterioare a globului ocular
 acţiune - ridicător şi rotator lateral al globului ocular.

Muşchiul ridicător al pleoapei superioare

 acesta este un muşchi alungit, triunghiular, turtit, situat imediat inferior de tavanul orbitei
 origine - prin scurte fibre aponevrotice, pe periostul orbital, deasupra găurii optice
  traiect - fibrele sale au un traiect anterior, constituind o bandă musculară dispusă între tavanul orbitei şi muşchiul drept superior
 inserţia - fibrele sale se deschid într-un larg evantai tendinos şi se prind pe toată lungimea pleoapei superioare şi pe rebordul orbitar

Inervaţia muşchilor globului ocular

Inervaţia muşchilor globului ocular este asigurată de nervii oculomotori, a căror origine reală se găseşte nucleii somatomotori din trunchiul cerebral (nucleii
motori ai nn.lll, lV si Vl).

Nervul oculomotor lll-inerveaza mm. drepti superior, medial si inferior, m.oblic inferior si m. ridicător al pleoapei superioare.

Nervul trohlear (patetic) lV-inervează m. oblic superior

Nervul abducens Vl- inervează m.drept lateral

42. Coroida, sclerotica

Sclerotica

 Sclerotica este alcătuită din fibre de colagen albe sidefii, care formează o reţea densă, ea prezentând:
 faţa externă - vine în raport cu o capsulă fibroasă (Tenon), pe care se inseră muşchii extrinseci ai globului ocular,
 faţa internă - corespunde stratului extern al coroidei (lamina fusca),
 acest strat este traversat de nervii ciliari şi arterele ciliare lungi posterioare.
 Între cele două membrane, lamina fusca şi faţa internă a scleroticii, nu există aderenţe decât la nivelul pintenului scleral, unde se inseră tendonul
muşchiului ciliar.
 marginea anterioară -
 prezintă, la limita dintre sclerotică şi cornee, un şanţ (şanţul scleral), a cărui bordură anterioară este mai dezvoltată (septul scleral).
 pe faţa posterioară a septului scleral se găseşte pintenul scleral, sub care este săpat în scleră canalul Schlemm-loc de drenaj al umorilor în venele
ochiului.
 marginea posterioară - limitează orificiul de ieşire al nervului optic,

Coroida

 Coroida captuşeşte la interior tunica fibroasă, şi se divide

 într-o porţiune posterioară (coroida propriu-zisă), care se situează până la ecuatorul globului ocular şi
 o porţiune anterioară, mai groasă (zona ciliară- corpul ciliar);
 aceste două segmente ale coroidei sunt separate printr-o linie festonată (ora serrata).

Coroida propriu-zisă prezintă:

 faţa externă - este convexă şi se întinde pe toată suprafaţa sclerei, de care este solidarizată prin vase, nervi ciliari şi tesut conjunctiv lax (lamina
fusca),
 faţa internă - este concavă şi vine în raport cu retina pe care se mulează, fără să adere,
 orificiul posterior - la acest nivel trece nervul optic şi astfel stratul coroidian va fi întrerupt şi va forma un canal pentru nervul optic, participând la
formarea planului anterior al lamei ciuruite,
 orificiul anterior - se situează cu puţin înaintea ecuatorului globului ocular şi este demarcat de ora serrata.

Structura histologică a coroidei cuprinde patru straturi:

 stratul pigmentar extern (lamina fusca),

 format din lamele subţiri, conjunctiv elastice acoperite spre faţa sclerală de un endoteliu continuu şi spre faţa retiniană de celule pigmentare cu
prelungiri scurte şi groase (la albinoşi în aceste celule pigmentare nu există pigment).
 stratul vaselor mari (lamina vasculosa) cuprinde două planuri:
 plan profund format din artere provenite din arterele ciliare scurte posterioare (ramuri din artera oftalmică),
 plan superficial format din venele vorticoase,
 stratul (lamina) coriocapilar
 în acest strat se gasesc ramificaţiile vaselor coroidiene,
 membrana (lamina) bazală (Bruch)
 este o foiţă omogenă, transparentă, aderentă de epiteliul pigmentar al retinei.

Corpul ciliar
 Corpul ciliar este cuprins între coroida propriu-zisă şi iris. El conţine două părţi suprapuse în sens antero-posterior: muşchiul ciliar, dispus anterior şi
procesele ciliare situate posterior ;

•muşchiul ciliar- conţine fibre musculare radiare şi circulare,

•procesele ciliare- reprezentate de 70-80 ghemuri vasculare formate din vene şi capilare mari, cuprinse intr-o stromă de ţesut conjunctiv- secretă umoarea
apoasă.

Irisul

Irisul reprezintă segmentul cel mai anterior al tunicii vasculare a ochiului. El este situat anterior de cristalin şi are forma circulară. Irisul desparte camerele
anterioară si posterioară ale ochiului. Camera anterioară se găseşte între cornee (anterior) şi iris (posterior). Camera posterioară se găseşte între iris şi cristalin
(posterior). Cele două camere comunică la nivelul pupilei.

Configuraţie exterioară:

•faţa anterioară - este convexă şi limitează posterior camera anterioară a ochiului,

-unghiul dintre faţa anterioară a irisului şi cornee se numeşte unghi iridocorneean,

-este diferit colorată la fiecare individ,

-este traversată de strii radiare mai mult sau mai puţin vizibile,

•faţa posterioară - este uşor concavă,

-este de culoare neagră la toţi indivizii cu excepţia albinoşilor,

-în partea ei centrală vine în contact cu cristalinul,

•circumferinţa mare- are raport cu zona ciliară şi cu linia de joncţiune a scleroticii cu corneea (linia sclero-corneeana),

•circumferinţa mică- mai este denumită şi margine pupilară, circumscrie un orificiu rotund-pupila,

Structura histologică a irisului cuprinde cinci straturi:

•stratul epitelial anterior,

-alcătuit dintr-un singur strat de celule lipsite de pigment

•membrana bazală anterioară,

•ţesutul propriu al irisului :

-format din fibre musculare netede (circulare şi radiare), vase şi nervi,

•membrana bazală posterioară (stratul Henlé),

•stratul epitelial posterior :

-format din celule pigmentate, dispuse în dublu strat pe faţa posterioară a irisului.

- la acest nivel sclerotica este ciuruită de filetele nervului optic şi poartă denumirea de lama ciuruită a sclerei.

43. Aparatul lacrimal

 Glandele lacrimale produc în mod constant un lichid – lacrimile, care umectează conjunctiva.
 Aparatul lacrimal se compune din glanda lacrimală şi căile lacrimale.

Glanda lacrimală

 are forma şi mărimea comparabile cu un "sâmbure de prună"

 glanda lacrimală este împărţită de muşchiul ridicător al pleoapei superioare şi de expansiunea sa laterală
 într-o porţiune principală (sau orbitală) şi
 într-o porţiune accesorie sau (palpebrală).
►portiunea orbitală-principală

 este aşezată în fosa lacrimală din unghiul antero-lateral al tavanului orbitei

 prezintă următoarea configuraţie:
 faţa superoexternă - convexă, vine în raport cu periostul orbitar, de care este unită printr-un mare număr de travee conjunctive
 faţa inferointernă - este uşor concavă şi vine în raport cu muşchiul ridicător al pleoapei superioare şi drept lateral
 marginea anterioară - este paralelă cu arcada orbitară
 marginea posterioară - vine în raport cu ţesutul grăsos al orbitei; la acest nivel intră în glandă artera şi nervul lacrimal

►porţiunea palpebrală-accesorie

 reprezintă o treime din volumul total al glandei lacrimale

 această porţiune este turtită, are formă patrulateră şi prezintă următoarea configuraţie:
 faţa superioară -vine în raport cu tendonul muşchiului ridicător al pleoapei superioare
 faţa inferioară -vine în raport cu conjunctiva palpebrală
 marginea posterioară - se uneşte cu partea orbitală a glandei
 margine anterioară - se aşează în fundul de sac conjunctival, de care o unesc canalele excretoare ale glandei.

Canalele excretoare ale glandei lacrimale

 canalele excretoare sunt în numar de 8 -12

 ele se deschid în jumătatea laterală a fundului de sac conjunctival superior, orificiile de deschidere orientându-se sub forma unui arc de cerc cu
concavitatea inferioară
 ele sunt de două tipuri:
 canale principale -
 mai voluminoase, în numar de 3-5
 provin din porţiunea principală a glandei lacrimale
 canale accesorii -în număr de 7-8
 provin din partea accesorie a glandei lacrimale
 ele se pot deschide în sacul conjunctival sau în canalele principale
 glandele lacrimale accesorii ale lui Krause - sunt dispuse în grămezi la nivelul fundurilor de sac conjunctivale.

Inervaţia glandei lacrimale

-inervaţia senzitivă este asigurată de nervul trigemen

-inervaţia visceromotorie, parasimpatică este asigurată de nervul facial VII

-inervaţia visceromotorie simpatică este asigurată de ramuri ale plexului simpatic carotic intern

Căile lacrimale

 După ce au fost excretate în fundul de sac conjunctival superior prin mişcările palpebrale, lacrimile se amestecă cu secreţia glandelor conjunctive şi
sunt adunate în căile lacrimale.
 Lacrimile se adună în unghiul intern al ochiului (sac lacrimal), apoi pătrund prin punctele lacrimale în canaliculele lacrimale, ca să ajungă apoi la sacul
lacrimal. Sacul lacrimal se continuă inferior cu canalul nazo-lacrimal, ce se va deschide în meatul nazal inferior.

•canaliculele lacrimale

 ele ocupă partea cea mai internă a marginii libere a pleoapelor şi sunt continuarea punctelor lacrimale, superior şi inferior
 canaliculele lacrimale prezintă o porţiune orizontală şi una verticală
 porţiunea verticală - este ascendentă pentru canalul superior şi descendentă pentru canalul inferior; ele încep printr-o porţiune îngustă, care va
deveni dilatată (ampula) la locul unde se va continua cu porţiunea orizontală
 porţiunea orizontală - în extremitatea medială a acesteia cele două canalicule se unesc şi se deschid printr-un orificiu comun în sacul lacrimal

•sacul lacrimal

 este un mic canal membranos, de formă cilindrică, uşor turtit transversal, situat în fosa sacului lacrimal, de pe peretele medial al orbitei
 axul mare al său se apropie de verticală, fiind uşor oblicizat
 lungimea sa este de 12-15 mm.
 superior se termină în fund de sac, iar inferior se continuă cu canalul nazo-lacrimal

•canalul nazo-lacrimal

•continuă inferior sacul lacrimal şi se deschide în meatul nazal inferior, la 30 mm. de aripa nasului

•el este săpat în peretele extern al foselor nazale

•lungimea sa variază între 12-16 mm. cu diametrul de 2-3 mm.

•traiectul său descrie o curbă cu concavitatea către posterior şi medial.

45. Poligonul arterial Willis

POLIGONUL ARTERIAL WILLIS

 Poligonul arterial de la baza creierului, este un sistem anastomotic rezultat din unirea ramurilor celor două sisteme arteriale care asigură vascularizaţia
encefalului, respectiv vertebrobazilar şi carotic intern.
 Prezentând aproape constant şapte laturi, dar cu o mare variabilitate cu privire la configuraţia şi calibrul acestora (un poligon perfect simetric în care
fiecare componentă arterială să aibă acelaşi calibru este extrem de rar întâlnit), poligonul arterial Willis are forma unui contur arterial care înconjoară
tuberozitatea cenuşie şi corpii mamilari hipotalamici, întinzându-se anterior până în dreptul chiasmei optice iar posterior până în aria trigonului
interpeduncular sau spaţiului perforat posterior. Cele şapte laturi ale poligonului arterial sunt reprezentate de arterele cerebrale posterioare, artrerele
comunicante posterioare, arterele cerebrale anterioare şi artera comunicantă anterioară. Arterele cerebrale medii, care practic continuă traiectul arterelor
carotide interne nu iau parte la formarea acestuia. Cele mai mari variaţii de lungime le prezintă artera comunicantă anterioară, în timp ce variaţii mai
mari de calibru s-au întâlnit la nivelul arterelor comunicante posterioare. De asemenea, îngustări mai mari ale vaselor sunt mai frecvente în partea
dreaptă a poligonului, faţă de partea stângă, artera cerebrală posterioară fiind în mod deosebit interesată. Această configuraţie poate explica, cel puţin
parţial, dominanţa emisferei cerebrale stângi, care pare să aibă o vascularizaţie mai bogată. In 10% din cazuri poate lipsi una dintre artere (latura) si
poligonul este incomplet.

Acest poligon este un sistem arterial anastomotic, cu 7 ramuri (laturi), la formarea careia participa 2 sisteme arteriale : sistemul carotic intern si sistemul
vertebro-bazilar.

1) Sistemul carotic intern (artera carotida interna) este alcatuit din 4 parti :

-> partea cervicala

-> partea pietroasa – se gaseste in stanca temporalului si in canalul carotic osos, unde datorita formei canalului se mai numeste si sifon carotic.

-> partea cavernoasa – se gaseste in sinusul cavernos si in santul carotic de pe peretele lateral al sfenoidului.

-> partea cerebrala – tine de la iesirea din sinusul cavernos, in dreptul proceselor clinoide anterioare, pana in dreptul spatiului perforat anterior.

In craniu, artera carotida interna da 2 grupuri de ramuri :

a) Ramuri colaterale – reprezentate de arterele : oftalmica, comunicanta posterioara, coroidiana anterioara

b) Ramuri terminale – reprezentate de artera cerebrala anterioare si de artera cerebrala medie

2) Sistemul vertebro-bazilar.

 Artera vertebrala are 2 segmente,

 unul cervical si vertebral (la nivelul gatului), si
 unul cerebral care se intinde pana la marginea inferioara a puntii, unde prin unire cu cea de partea opusa formeaza trunchiul bazilar.
 Acesta, urca in canalul format de clivus (anterior) si santul bazilar pontin pana in dreptul spatiului perforat posterior, unde arterele
vertebrale posterioare se impart in artere terminale.

Poligonul arterial este format din :

 artera comunicanta anterioara,

 2 artere cerebrale anterioare,
 2 artere comunicante posterioare,
 2 artere cerebrale posterioare.
  De cele mai multe ori aceste artere sunt inegale ca lungime si calibru.

 Poligonul arterial isi manifesta eficacitatea atunci cand una dintre laturi (ramuri) este obliterata, circulatia sangelui fiind suplinita de celelalte. Orice
obstructie in afara poligonului duce la leziuni de substanta nervoasa.
 Arterele cerebrale dau fiecare 2 grupuri de ramuri :
 ramuri corticale sau superficiale, care trec in santurile de pe suprafata emisferelor, vascularizand cortexul in totalitate si o parte a substantei albe
subiacente, si
 ramuri centrale sau profunde ce patrund in grosimea substantei cerebrale prin cele 3 spatii perforate (2 anterioare si unul posterior),
vascularizand restul substantei albe, nucleii si peretii ventriculilor.

44. Calea vizuala

 Informatia optica, vizuala reprezinta 90% diin informatia din mediul extern, care este formata din aceeasi insiruire de neuroni.(?)

Protoneuronul

 Este reprezentat de celula bipolara.

 Acestea sunt de doua tipuri:
 1) Celule bipolare pitice – fac sinapse cu o celula cu con si o singura celula multipolare – 1:1
 2) Celule bipolare propiuzise – plate si difuze care fac sinapsa cu 5 – 50 celule cu bastonase

Deutoneuron

 Celulele multipolare sunt si ele – pitice si propiuzise cu grad ce convergenta 1:1.

 Axonul paraseste retrograd retina prin pata oarba

Calea optica

 Nervul optic este format din axonii celulor multipolare.

 Nu este nerv ci este tract – deoarece teaca lui de mielina nu e formata de celule Schwann ci de oligodendroglii.
 Nervii optici se incruciseaza partial formand chiasma optica.
 Se continua posterior cu tracturile optice.
 Somatotopia fibrelor acestor structuri este diferita.

Tritoneuronul

 este la nivelul corpului geniculat lateral. Are doua parti:

 1) Nucleu pregeniculat – parte anterioara – la care sfarsesc putine fibre si de la care pornesc eferente spre arie pretectala – anterior de colicul cvadrigemen
superior pentru reflexe fotomotorii.
 2) Nucleu posterior – corp geniculat propiu-zis cu structura laminara –
 la nivelul lamelor 1,4,6 ajung fibre nazale de partea opusa,
 iar la nivelul lamelor 2,3,5 fibre temporale de aceeasi parte.
 Axonii tritoneuronilor formeaza radiatiile optice - brat retrolenticular capsula alba interna -> arii corticale vizuale.
  Proiectia corticala
 Campurile 17, 18, 19 – peristriata, parastriata
 Campurile vizuale superioare – temporal de aceeasi parte, nazal de partea opusa se proiecteaza deasupra scizurii calcarine, iar cele inferioare inferior.

46. Artera cerebrala anterioara

Vasc. arteriala

Caracteristici:

1. creierul este cel mai bine vascularizat organ. Consuma 20% din O2 pana la 50% la creierul de copil (1/3 din sangele circulant)

2. vascularizatia arteriala a creierului are o margine de siguranta ingusta. Suprimare 4-5 sec -> lipotimie (pierderea constientei). >4 min leziuni ireversibile.

3. circulatia cerebrala se gaseste sub control strict umoral. Scaderea conc. de O2 sau/si creste conc. de CO2 si scaderea TA determina vasodilatatie.

4. neuronii prezinta mecanisme adaptative proprii in sensul in care atunci cand scade conc. de glucoza isi creste permeabilitatea de membrana.

5. Creierul nu functioneaza niciodata la inalta capacitate

6. Dpdv fiziologic este circulatia terminala, anatomic nu.

Creierul este vascularizat de 2 mari sisteme arteriale:

 sistem carotic intern,

 sistemul vertebrobazilar.
 Aa. vertebrale prin unire formeaza trunchiul bazilar care se bifurca terminal in 2 aa. cerebrale post.
 Acestea impreuna cu ra. terminale ale carotidelor interne (aa. cerebrale ant si medii) si aa. comunicante dintre ele formeaza la baza creierului
un poligon arterial anastomotic = poligon arterial Willis.
 Acesta isi manifesta eficacitatea atunci cand una dintre ramurile lui este obstruat complet/incomplet. Orice obstructie distal de acest poligon
determina tulburari de vasc. in teritoriul respectiv pana la ischemie totala.
 Arterele cerebrale dau 2 tipuri de ramuri:
  corticale (superficiale), care prin piamater patrund dinspre superficial spre profund;
 centrale (profunde), care patrund in creier prin cele 3 spatii perforate

A. cerebrala anterioara

 patrunde in fisura interemisferica

 se aplica pe genunchiul corpului calos unde de obicei se imparte in 2 ramuri terminale:
 a. pericalosala care trece in santul corpului calos -> precuneus;
 a. calosomarginala care trece in santul cinguli -> lobul paracentral
 Obstructii in teritoriu pot determina:
 paralizii si anestezii membru inferior de parte opusa (lobul paracentral)
 si/sau apraxia cu afectarea corpului calos

***

 De la origine (in dreptul spatiului perforat anterior), artera trece peste nervul optic, patrunde in fisura interemisferica si se aplica pe genunchiul corpului
calos. Aici se imparte in 2 ramuri mari :
1. artera pericalosala care trece in santul corpului calos si sfarseste in aria precuneusului,
2. si artera caloso-marginala care trece in santul cinguli si sfarseste in aria lobului paracentral.
 Ramuri corticale :
 -> ramuri orbitale pentru gir drept, bulb olfactiv, tract olfactiv, giri orbitali mediali
 -> ramuri frontale pentru corp calos, gir cinguli, gir frontal medial cu lobulul paracentral, gir frontal superior si partea superioara a girului frontal
mijlociu
 -> ramuri parietale pentru precuneus si lobul parietal superior
 Ramuri centrale : -
 sunt desprinse din apropierea originii arterei cerebrale anterioare, trec in spatiul perforat anterior, una dintre ele fiind mai voluminoasa (artera
recurenta Heubner).
 Aceste ramuri vascularizeaza : rostrul corpului calos, septul pelucid, capul nucleului caudat, bratul anerior al capsulei interne, partea anterioara a
putamenului.
 Sindromul cerebralei anterioare este caracterizat prin
1. paralizie contralaterala de membru inferior si
2. apraxie (decoordonare intre dreapta si stanga)
47. Artera cerebrala medie

A. cerebrala medie

 cea mai groasa a. cerebrala, cu teritoriul cel mai intins

 ramura a ACI careia ii continua traiectul
 patrunde in santul lateral Sylvius de la baza creierului si sfarseste in girul angular
 Ischemia in acest teritoriu determina:
 paralizii,
  pareze,
 tulburari de sensibilitate ale hemifetei si membrului sup. de partea opusa (gir pre-, postcentral).
 Lacune auditive, sau surditate verbala;
 sindrom talamic + sindrom Korsakov (talamus anterior) + tulburari de personalitate.

48. Artera cerebrala posterioara

A. cerebrala posterioara

 de la origine ocoleste pedunculul cerebral si sfarseste in scizura calcarina ca a. calcarina

 Ischemie: tulburari de vedere

 Porneste din dreptul spatiului perforat posterior, are traiect lateral, paralel cu artera cerebeloasa superioara inconjurand spre posteriorpedunculul
cerebral. Apoi trece pe partea temporo-occipitala a emisferelor si sfarseste in santul calcarin ca artera calcarina.
 Ramuri corticale : -> 2 artere temporo-occipitale, una anterioara si una posterioara, pentru girii temporo-occipitali dar si girul temporal inferior si
partial girul temporal mijlociu.
 -> artera cornului lui Amos pentru girul parahipocampic
 -> ramuri parietale pentru precuneus
 -> ramuri occipitale pentru cuneus, lingula, pol occipital si fata externa supero-laterala a lobului occipital
 Ramuri centrale : - patrund in spatiu perforat posterior si vascularizeaza hipotalamusul, regiunea subtalamica, pulvinar talamic, epitalamus (cu epifiza),
coliculi cvadrigemeni superiori, parte postero-laterala a calotei mezencefalice.
 Sindromul cerebralei posterioare se caracterizeaza prin cecitate (orbire) daca leziunile sunt bilaterale, sau hemianopsii (orbire intr-un camp – nazal sau
frontal)


49. Sistemul vertebro-bazilar

2) Sistemul vertebro-bazilar.

 Artera vertebrala are 2 segmente,

 unul cervical si vertebral (la nivelul gatului), si
 unul cerebral care se intinde pana la marginea inferioara a puntii, unde prin unire cu cea de partea opusa formeaza trunchiul bazilar.
 Acesta, urca in canalul format de clivus (anterior) si santul bazilar pontin pana in dreptul spatiului perforat posterior, unde arterele
vertebrale posterioare se impart in artere terminale.

Venele cerebrale însoţesc rareori ramurile arteriale în aceeaşi teacă vasculară, angioarhitectonica venoasă fiind asemanătoare cu cea arterială doar la nivel
intraparenchimatos. Venele parenchimatoase au calibru mic, dezvoltă anastomoze la nivel capilar şi drenează apoi mai departe în canale venoase mai mari
numite vene cerebrale superficiale şi profunde. Acestea trec în spaţiul subarahnoidian şi se varsă în sinusurile venoase ale durei mater.

Venele cerebrale superficiale şi profunde

Venele superficiale drenează cortexul şi substanţa albă subcorticală şi se anastomozează liber în pia mater de pe suprafaţa substanţei nervoase. Venele
cerebrale profunde drenează plexurile coroide, regiunile periventriculare, nucleii bazali, substanţa albă profundă şi regiuni întinse ale diencefalului. Ambele
categorii de vene cerebrale sunt lipsite de valvule şi între ele se realizează anastomoze de tip capilar, în grosimea substanţei nervoase. Au fost descrise şi
canale anastomotice mai mari care fac legătura între venele superficiale şi profunde cum sunt vena bazală (Rosenthal), vena occipitală şi vena calosală
posterioară, pe care le vom trata împreună cu venele profunde.

Venele cerebrale superficiale se găsesc pe suprafaţa substanţei nervoase, în pia mater, la nivelul căreia se anastomosează bogat. Ele provin din cortex şi
substanţa albă subcorticală şi drenează în vene mai mari care se varsă apoi în sinusurile durei mater. Aceste vene mari, superficiale au fost sistematizate astfel:

- vene cerebrale superioare

- vena cerebrală medie superficială

- vene cerebrale inferioare

Venele cerebrale superioare drenează sângele feţelor superolaterală şi medială ale emisferei cerebrale şi se varsă în sinusurile venoase sagital superior şi mai
puţin în sinusul sagital inferior. În număr de 10-15, aceste vene superficiale au un traiect anterior pe suprafaţa emisferei cerebrale, în contracurent cu sensul de
curgere a sângelui prin sinusul sagital superior. Această configuraţie are importanţă hemodinamică, împiedicând colabarea lor în caz de creştere a presiunii
intracraniene.
Vena cerebrală medie superficială primeşte vene mici de pe faţa superolaterală a emisferei cerebrale şi după un traiect descendent prin şanţul lateral se
deschide în sinusul cavernos. Ea primeşte şi ramuri anastomotice, cele mai mari şi mai constante fiind vena anastomotică superioară (Troland) şi vena
anastomotică inferioară (Labbé). Acestea fac legătura între vena cerebrală mijlocie superficială şi implicit sinusul cavernos şi sinusul sagital superior,
respectiv sinusul transvers.

Venele cerebrale inferioare drenează faţa inferioară a emisferei cerebrale şi puţin din partea anterioară a feţei superolaterale. O parte dintre aceste vene se
varsă în sinusurile bazale (sfenoparietal, cavernos, pietroase şi transvers) iar o altă parte, care aduce sângele de la regiuni întinse ale feţelor inferioare,
împreună cu vene care drenează regiuni de pe faţa medială a emisferei cerebrale se varsă direct sau prin canale anastomotice în vene profunde (vena cerebrală
internă şi marea venă cerebrală). Canalele anastomotice dintre venele superficiale şi cele profunde au fost amintite şi anterior şi anume vena bazală, vena
occipitală şi vena calosală posterioară.

Venele cerebrale profunde

Sângele venos din regiunile profunde ale emisferelor cerebrale este drenat către marea venă cerebrală (Galen) prin intermediul venelor bazale şi venelor
cerebrale interne.

Vena bazală (Rosenthal) se formează în dreptul substanţei perforate anterioare prin unirea următoareler vene:

- vena cerebrală anterioară care însoţeşte artera omonimă şi drenează faţa orbitală a lobului frontal şi părţile anterioare ale corpului calos şi girului cinguli,

- vena cerebrală mijlocie profundă care se formează în profunzimea şanţului lateral şi drenează cortexul insular şi opercular

- venele talamo-striate inferioare care ies prin orificiile spaţiului perforat anterior şi drenează partea anterioară a corpului striat; ele se pot vărsa şi în vena
cerebrală mijlocie profundă.

Vena bazală joacă, astfel rolul unui canal anastomotic ce aduce sângele, atât din teritorii superficiale ale emisferei cerebrale (prin venele cerebrală anterioară
şi mijlocie profundă), cât şi din teritorii profunde (prin venele talamo-striate inferioare). Vena bazală are un traiect posterior, înconjoară pedunculul cerebral şi
se varsă în marea venă cerebrală. Pe traiectul ei mai primeşte afluenţi subţiri, de la girul parahipocampic şi din spaţiul perforat posterior.

Vena cerebrală internă se găseşte pe tavanul ventriculului III cerebral, paramedian, în grosimea pânzei coroidiene de la acest nivel. Ea se formează în dreptul
orificiului interventricular (Monro), are traiect posterior, paralel cu stria medulară talamică dintre feţele superioară şi medială ale acestuia şi deasupra cisternei
cvadrigeminale se uneşte cu cea de partea opusă formând marea vena cerebrală.

La formarea venei cerebrale interne iau parte următorii afluenţi:

- vena talamostriată superioara

- vena coroidiană superoara

- venele septului pelucid

- vena epitalamică

- venele ventriculului lateral, laterala si mediala

Vena talamostriată este aşezată împreună cu stria terminală în şanţul talamostriat, dintre faţa superioară a talamuslui şi corpul nucleului caudat, având traiect
anterior, spre orificiul interventricular Monro; în acest traiect primeşte vena terminală anterioară şi numeroase vene caudate transversale şi longitudinale; în
acestea din urmă se varsă venele striate superioare care drenează părţile superioare ale corpului striat şi capsulei albe interne.

Vena coroidiană drenează plexurile coroide ale cornului inferior al ventriculului lateral.

Vena septală drenează septul pellucid şi părţi variabile ca întindere ale corpului calos.

Venele ventriculului lateral drenează plexurile coroide ale ventriculului lateral şi substanţa albă a girului parahipocampic.

Marea venă cerebrală (Galen) se formează sub spleniusul corpului calos prin unirea a două perechi de vene, respectiv venele bazale şi venele cerebrale
interne. După formare, marea venă cerebrală mai primeşte câte o pereche de vene occipitale şi una de vene calosale posterioare. Traiectul acestei vene este
scurt, spre posterior, vărsându-se în sinusul venos drept.

Vena occipitală drenează feţele inferioară şi medială ale lobului occipital, precum şi zone adiacente ale lobului parietal.

Vena calosală posterioară drenează spleniusul corpului calos şi zone adiacente ale emisferei cerebrale.

50. Dura mater cerebrala

Meningele encefalului este format din:

 Pahimeninge – dura mater

 Leptomeninge – arahnoida şi pia mater .

DURA MATER
  Dura mater este o membrană fibroasă, rezistentă, puţin extensibilă şi care aderă strâns la nivelul oaselor craniului.
 Ea trimite nişte prelungiri la nivelul porţiunii intracraniene a nervilor spinali în jurul cărora va forma o teacă. Această teacă se va continua de la nivelul
orificiului de ieşire din craniu al nervului cu pericraniul.
 Dura mater prezintă două straturi:
 unul intern – duramater propriu-zisă
 unul extern – periostul cutiei craniene
 Între aceste straturi se formează sinusurile venoase.
 Din această membrană pornesc nişte septuri care vor împărţi incomplet cavitatea craniană:
 Coasa creierului (falx cerebri) este un sept sagital care separă cele două emisfere. Ea prezintă două feţe laterale (dreaptă şi stângă) şi două margini
(superioară şi inferioară), vârf şi bază.
 Marginea superioară porneşte anterior de la nivelul foramen cecum, se inseră pe marginile şanţului sagital, de pe feţele interne ale scuamei
frontalului, oaselor parietale şi scuamei occipitalului, terminându-se posterior pe protuberanţa occipitală internă. În grosimea ei se găseşte
sinusul sagital superior.
 Marginea inferioară este liberă şi este situată în apropierea feţei superioare a corpului calos. La nivelul ei se găseşte sinusul sagital inferior care
se continuă cu sinusul drept.
 Vârful se inseră pe crista galli.
 Baza se inseră pe linia mediană a feţei superioare a cortului cerebelos şi conţine sinusul venos drept.
 Cortul cerebelului (tentorium cerebelli) este dispus transversal, uşor înclinat spre lateral şi se află între cerebel şi lobii occipitali.
 Marginea anterioară este liberă şi participă la formarea incizurii tentoriale, împreună cu dorsum sellae.
 Marginea posterioară se inseră astfel:
 pe buzele şanţului sinusului transvers la nivelul căruia se află sinusul omonim
 pe marginea superioară a stâncii temporalului, nivel la care se găseşte sinusul pietros superior.
 Coasa cerebelului (falx cerebelli) se formează pe faţa inferioară a cortului cerebelului, în plan medio-sagital şi separă incomplet cele două emisfere
cerebeloase. Ea se inseră pe creasta occipitală internă.

51. Ventriculii lateral

 Sunt cavitati cu LCR in interiorul emisferelor cerebrale.
 Prezinta o parte principala care trimite cate o prelungire pentru fiecare pol al emisferei.
 Aceste prelungiri se numesc coarne si sunt:
 Anterior / frontal
  Posterior / occipital
 Inferior / temporal
 Cornul frontal – are pe sectiune forma triunghiulara si este delimitat astfel:
 Superior – corp calos
 Medial – sept pellucid
 Inferior – cap de nucleul caudat
 Extremitatea anterioara a cornului frontal este delimitata de genunchiul corpului calos.
 Partea principala are tot forma triunghiularasi este delimitata –
 superior corp calos,
 medial sept pellucid si fornix,
 inferior – corp de nucleu caudat si talamus.
 Limita dintre partea principala si cornul frontal este in dreptul orificului interventrciular Monro.
 Limita posterioara a partii principale este in dreptul partii posterioare a spleniumului.
 Cornul occipital are pe sectiune forma de fanta verticala.
 Este singura partea ventriculului lateral care nu vine in raport cu subtanta cenusie.
 Lateral este delimitata de tapetum, radiiatia optica si bratul lateral a lui forceps major,
 medial – prezinta doua proeminente:
 Una superioara – determinata de bratul medial al lui forceps major = bulbul cornului posterior
 Una inferioara – determinata de santul calcarin si numita calcar avis
 Cornul temporal – are pe sectiune forma de fanta semilunara cu concavitatea in jos.
 Tavanul este format de tapetum, coada nucelului caudat si stria terminala, iar
 podeaua este formata de hipocamp cu alveus si fimbrie.
 Intre fimbria hipocampului si tavanul cornului temporal este fisura coroidiana prin care proemina in cornul temporal plexurile coroide.
 La nivelul cornului temporal, santul colateral ridica o proeminenta numita eminenta colaterala.
 Cei doi ventriculi laterali nu comunica intre ei, dar comunica ambii cu ventriculii III prin orifciul interventrcular Monro. (sunt sep de septul pellucid).
Orificiul monro este delimitat intre columnele fornixului si tuberculul talamic.
 *************

Din LP

Ventriculii laterali se gasesc in partile inferomediale ale emisferelor cerebrale, sub forma unor cavitati lichidiene, care trimit prelungiri spre cei trei poli ai
acestora. Cei doi ventriculi laterali nu comunica intre ei, dar fiecare dintre ei comunica inferior cu ventriculul III prin intermediul orificiului interventricular
Monro. Acesta este delimitat anterior de columna fornixului si posterior de tuberculul talamic.

Un ventricul lateral prezinta cate o parte centrala sau raspantie ventriculara si trei prelungiri sau coarne:

 prelungirea anterioara sau cornul frontal

 prelungirea posterioara sau cornul occipital
 prelungirea inferiora sau cornul temporal.

Cornul frontal, ce se gaseste in grosimea lobului frontal. El arte pe sectiune frontala o forma triunghiulara si este delimitat astfel:

 superior – corpul calos, care se arcuieste anteroinferior formand genunchiul ce participa la delimitarea extremitatii anterioare a cornului frontal
 medial – septul pellucud
 inferior – capul nucleului caudat; acesta este separat de nucleul lentiform prin bratul anterior al capsulei albe interne.

Partea centrala (principala) a ventriculului lateral se intinde intre doua planuri frontale care trec prin orificiul interventricular (limita anterioar aa partii
principale) respectiv prin spleniumul corpului calos (limita posterioara). Pe sectiune frontala are forma triunghiulara si este delimitata astfel:

 superior – corpul calos

 medial – fornix si sept pellucid
 inferior in doua treimi medial fata superioara a talamusului si in treimea laterala corpul nucleului caudat. Cele doua formatiuni sunt separate prin santul
talamostriat in care se gasesc vena talamostriata si stria terminala.
 Cornul posterior, mai putin voluminos si mai subtire decat cel anterior, este singura prelungire a ventriculului lateral care nu are in jurul sau formatiuni de
substanta cenusie. Pe sectiune frontala are forma de fanta verticala si este delimitat astfel:

 superolateral: tapetum, radiatiile optice si bratul lateral al forceps major.

 Medial, prezinta doua proeminente: una superioara determinata de bratul medial al forceps major si numita bulbul cornului posterior si una inferioara,
determinata de santul calcarin si numita calcar avis.

Cornul inferior este cea mai voluminoasa prelungire a ventriculului lateral si se gaseste in profunzimea lobului frontal. Pe sectiune frontala are forma unei
fante semilunare, concave inferior si este delimitata astfel:

 Superior, tavanul cornului itemporal este format de tapetum, in grosimea caruia se gasesc coada nucleului caudat spre lateral si stria terminala spre medial
 Inferior, podeaua cornului temporal prezinta doua formatiuni: spre lateral eminenta colaterala ridicata de santulu colateral si spre medial hipocampul acoperit
de alveus.

Cavitatea ventriculului lateral este captusita la interior de epiteliu ependimar, care se continua la nivelul orificiilor interventriculare cu cel al ventriculului III.

La limita dintre partea principala a ventriculului lateral si cornul inferior al acestuia, intre stria terminala si fimbria hipocampului se delimiteaza fisura
choroidiana a ventriculului lateral, inchisa de epiteliu ependimar.

Acest ependim este impins si deformat de pia mater cerebrala, care se insinueaza prin fisura choroidiana impreuna cu plexuri venoase choroide si formeaza
panza choroidiana a ventriculului lateral. Plexurile choroide de la nivelul ventriculului III pot proemina si ele in cavitatile ventriculilor laterali. Plexurile
choroide secreta lichidul cefalorahidian

52. Corpul calos

 Este o formatiune comisurala de substanta alba.
 Are forma unui cerc turtit cranio-caudal.
 Este alcatuit din:
 Genunchi – situat anterior, care se continua anterior si inferior cu o margine ascutita numita rostru.
 Trunchi
 Splenium/splenius – partea posteriora, cea mai voluminoasa.
 Corpul calos are superior girul supracalos / indusium griseum si santul corpului calos. Superior de acestea, corpul calos vine in raport cu coasa
creierului si cu sinusul sagital inferior.
 Inferior, corpul calos participa la delimitarea ventriculilor laterali.

 Fibrele care pleaca din corpul calos catre emisfere leaga parti diferite ale acestora:
 fibrele de la nivelul rostrului leaga partile orbitale ale lobilor frontali.
 Fibrele de la nivelul genunchiului formeaza forceps minor si leaga fetele mediale ale lobilor frontali.
 Fibrele care pleaca din partea anterioara a trunchiului formeaza radiatiile corpului calos si leaga parti intinse din lobii frontali, parietali si
temporali.
 Fibre din partea posterioara a trunchiului impreuna cu fibre din partea anterioara a spleniumului formeaza tapetum si leaga lobii parietali si
occipitali.
 Fibre din partea posterioara a spleniumului formeaza forceps major cu doua brate – lateral si medial, care trec in raport cu cornul occipital al
ventirculului lateral.
*************Din LP

Are forma unui cerc turtit cranio-caudal.

El prezintă un corp şi două extremitaţi. Extremitatea anterioară este curbată şi va forma genunchiul. Acesta se continuă anterior cu o margine ascuţită numită
rostru. Extremitatea posterioară este mai voluminoasă şi se numeşte splenius.

Fibrele corpului calos pătrund în substanţa albă a emisferelor cerebrale, făcând legătura dintre acestea:

 fibrele de la nivelul genunchiului formează forceps minor care uneşte feţele mediale ale lobilor frontali
 fibre de la nivelul rostrului fac legătura între părţile orbitale ale lobilor frontali
 fibrele de la nivelul trunchiului formează radiaţiile corpului calos ce unesc pe arii extinse lobii temporali, parietali şi frontali
 fibrele din partea anterioară a spleniului împreună cu o parte din fibrele de la nivelul trunchiului formează tapetum
 restul fibrelor de la nivelul spleniului vor forma forceps major care va fi situat la nivelul lobului occipital.