TEMA 2.

SISTEMUL ADMINISTRAŢIEI PENITENCIARE AL REPUBLICII

MOLDOVA

Plan:

1. Reglementarea juridică privind activitatea ANP.

2. Structura Sistemului Administraţiei Penitenciare al RM.
3. Strategia de dezvoltare a sistemului administraţiei penitenciare pentru anii 2016-2020
4. Controlul asupra activităţii SAP (art. 176-180 CE)
5. Vizitarea instituţiilor care asigură deţinerea persoanelor (art. 181 CE)
-----------------------------------------------------------------------------------------------------

1. Reglementarea juridică privind activitatea ANP

Acte internaţionale
1. Ansamblul de reguli minime ale Naţiunilor Unite pentru tratamentul deţinuţilor
(Regulile Nelson Mandela), adoptate prin Rezoluţia din 17.12.2015;
2. Ansamblul regulilor minime ale Naţiunilor Unite cu privire la administrarea
justiţiei pentru minori (Regulile de la Beijing), adoptate de adunarea Generală a
ONU prin Rezoluţia 40/33 din 29.11.1985;
3. Regulile Europene pentru penitenciare, Recomandarea REC (2006)2 a Comitetului
de Miniştri către statele membre, adoptată la 11.01.2006;
Acte naţionale
4. Codul penal al Republici Moldova,nr. 443 –XV din 24.12.2004, în vigoare din
12.06.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 128-129/1012 din
13.09.2002
5. Codul de executare al Republicii Moldova nr. 443-XV din 24.12.2004, în vigoare
din 01.07.2005 În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 03.09.2005, 34-
35/112.
6. Legea Republicii Moldova cu privire la sistemul administraţiei penitenciare nr.
300 din 21.12.2017, în vigoare din 16.05.2018. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 16.02.2018, nr. 48-57.
7. Legea privind controlul civil asupra respectării drepturilor omului în instituţiile
care asigură detenţia persoanelor nr. 235-XVI din 13.11.2008 (în vigoare din
19.03.2009). În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 19.12.2008.
8. Legea cu privire la probaţiune nr. 8-XVI din 14.02.2008. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 13.06.2008, nr. 103-105/389.
9. Legea Republicii Moldova cu privire la adaptarea socială a persoanelor eliberate
din locurile de detenţie, nr. 297-XIV din 24.02.1999. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 22.04.1999, nr. 39-41/171.
10. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 583 din 26.05.2006 cu privire la
aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnaţi. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 16.06.2006, nr. 91-94/676.
11. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1462 din 30 decembrie 2016 cu
privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a Sistemului administraţiei
penitenciare pentru anii 2016-2020. În: Monitorul Oficial din 17.02.2017, nr. 50-
59.
1
 2. Structura Sistemului Administraţiei Penitenciare al RM

Potrivit art. 8 al Legii Republicii Moldova cu privire la sistemul administraţiei

penitenciare nr. 300 din 21.12.2017, (în vigoare din 16.05.2018) Sistemul administraţiei
penitenciare include:
a) Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
b) subdiviziunile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
c) instituţiile penitenciare.
a) Administraţia Naţională a Penitenciarelor conduce, coordonează şi asigură
controlul activităţii subdiviziunilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a
instituţiilor penitenciare.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor este autoritatea administrativă
subordonată Ministerului Justiţiei, care exercită atribuţiile şi implementează politica
statului în domeniul punerii în executare a pedepselor penale privative de libertate, a
măsurii preventive sub forma arestului preventiv, a sancţiunii arestului contravenţional,
precum şi a măsurilor de siguranţă aplicate persoanelor private de libertate.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor este condusă de un director, numit şi
eliberat din funcţie de ministrul justiţiei, în condițiile legii.
În activitatea sa, directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este asistat de
directori adjuncţi. Directorii adjuncţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sînt
numiţi şi eliberaţi din funcţie de ministrul justiţiei în condițiile legii. Funcțiile de
director și director adjunct sînt funcții publice cu statut special.
Structura Administrației Naționale a Penitenciarelor.
- Conducerea
- Direcția generală detenție
- Direcția siguranță și regim penitenciar
- Direcția reintegrare socială
- Direcția generală evidență și transfer
- Direcția evidență deținuți
- Direcția pază și escortare
- Direcția comenduire
- Direcția generală management instituțional
- Direcția analitică și planificare
- Direcția resurse umane
- Direcția juridică
- Direcția financiară
- Direcția secretariat
- Secția cooperare și programe externe
- Direcția generală logistică și administrare
- Direcția logistică
- Direcția IT și comunicații
- Secția achiziții publice
- Secția activitate economică și organizarea muncii
2
 - Direcția protecție internă
- Direcția medicală
- Direcția inspecție penitenciară
- Serviciul audit intern
- Serviciul mass-media

b) Subdiviziunile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sînt entităţi

subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor de competenţa cărora ține
asigurarea implementării politicii statului în anumite segmente din domeniile de
activitate ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
În scopul prevenirii şi reprimării infracţiunilor şi a altor fapte ilicite, în subordinea
Administrației, activează Detaşamentul cu destinaţie specială „Pantera”, care exercită,
prin metode şi procedee specifice, funcțiile de asigurare a ordinii de drept şi siguranței
locurilor de detenție; asigură, la necesitate, supravegherea, paza şi/sau escorta
deţinuţilor, precum și securitatea deţinuţilor, personalului şi membrilor familiilor lor;
intervine profesionist la schimbarea situaţiei operative în cadrul sistemului
administrației penitenciare, eliberarea ostaticilor, respingerea atacurilor armate şi/sau în
grup, la desfăşurarea acţiunilor de salvare în procesul lichidării consecinţelor unor
situaţii excepţionale.
Pregătirea profesională iniţială şi perfecţionarea personalului sistemului
administrației penitenciare este asigurată de Centrul de instruire.

c) Instituţiile penitenciare sînt organele care asigură executarea pedepselor de

către persoanele condamnate la închisoare sau la detenţiune pe viaţă, precum și detenţia
provizorie a persoanelor faţă de care a fost aplicată măsura arestului preventiv sau
sancţiunea arestului contravenţional.
Instituţiile penitenciare sînt:
a) penitenciarele de tip deschis;
b) penitenciarele de tip semiînchis;
c) penitenciarele de tip închis;
d) centrele de detenţie pentru minori şi tineri;
e) penitenciarele pentru femei;
f) casele de arest;
g) spitalele penitenciare.
Spitalele penitenciare asigură detenţia temporară a tuturor categoriilor de deţinuţi
care necesită asistenţă medicală în condiții de staţionar, cu respectarea cerinţelor de
deţinere separată în funcţie de maladia, sexul şi vîrsta persoanei, precum și de statutul
procesual al acesteia.
Într-o instituţie penitenciară pot fi create, cu respectarea particularităţilor prevăzute
de Codul de executare, mai multe sectoare distincte de detenţie.
Penitenciare
Penitenciarul nr. 1 – TARACLIA (tip închis)
Penitenciarul nr. 2 – LIPCANI (tip semiînchis)
Penitenciarul nr. 3 – LEOVA (tip închis)
Penitenciarul nr. 4 – CRICOVA (tip semiînchis)
3
 Penitenciarul nr. 6 – SOROCA (tip închis)
Penitenciarul nr. 7 – RUSCA (pentru femei)
Penitenciarul nr. 8 – BENDER (tip închis)
Penitenciarul nr. 9 – PRUNCUL (tip închis)
Penitenciarul nr. 10 – GOIAN (pentru minori)
Penitenciarul nr. 12 – BENDER (tip închis)
Penitenciarul nr. 15 – CRICOVA (tip închis)
Penitenciarul nr. 16 – PRUNCUL (spital penitenciar)
Penitenciarul nr. 18 – BRĂNEŞTI (tip semiînchis)

Izolatoare de urmărire penală

Penitenciarul nr. 5 – CAHUL (izolator de urmărire penală)

Penitenciarul nr. 11 – BĂLŢI (izolator de urmărire penală)
Penitenciarul nr. 13 – CHIŞINĂU (izolator de urmărire penală)
Penitenciarul nr. 17 – REZINA (izolator de urmărire penală)

3. Strategia de dezvoltare a Sistemului Administraţiei Penitenciare pentru anii

2016-2020
Strategia de dezvoltare a sistemului administraţiei penitenciare pentru anii 2016-
2020, este un document de politici de importanţă sectorială şi este elaborată prin
corelare cu documentele de politici naţionale şi actele internaţionale relevante
domeniului.
Strategia cuprinde misiunea, viziunea şi valorile sistemului administraţiei
penitenciare din Republica Moldova, defineşte şi explică funcţiile acestuia în aplicarea
legislaţiei specifice executării pedepselor privative de libertate, prezintă situaţia curentă,
problemele ce necesită intervenţia Guvernului, obiectivele generale şi specifice, precum
şi măsurile necesare pentru atingerea acestora.
Strategia are drept scop definirea unui cadru strategic simplu şi funcţional pentru
dezvoltarea sistemului administraţiei penitenciare din Republica Moldova, inclusiv de a
interveni în soluţionarea cauzelor problemelor actuale ale sistemului administraţiei
penitenciare şi diminuarea efectelor acestora asupra deţinuţilor, precum şi de reafirmare
a rolului acestuia în cadrul sistemului general de înfăptuire a justiţiei.
În urma examinării informaţiilor acumulate s-au conturat şase mari domenii de
intervenţie:
1) organizarea/administrarea sistemului administraţiei penitenciare;
2) managementul resurselor umane ale sistemului administraţiei penitenciare;
3) infrastructura sistemului administraţiei penitenciare pentru îmbunătăţirea
condiţiilor de detenţie;
4) pregătirea pentru reintegrarea socială a deţinuţilor;
5) siguranţa sistemului de detenţie;
6) asistenţa medicală a persoanelor private de libertate
OBIECTIVE GENERALE. IMPACT
Obiectivul general 1: Sporirea eficienţei în administrarea sistemului
administraţiei penitenciare

4
 În urma analizării documentelor existente, dar şi a rezultatelor focus grup-urilor
organizate, concluzia evidentă este că un obiectiv al Strategiei trebuie să se refere la
consolidarea capacităţii instituţionale, prin consolidarea capacităţilor manageriale şi de
leadership la nivel strategic şi operaţional.
Măsurile şi activităţile în cadrul prezentului obiectiv strategic au drept scop
optimizarea cadrului legislativ şi instituţional specific funcţionării sistemului
administraţiei penitenciare.
Acţiunile concrete, la nivel de plan de acţiune, vizează procedurile interne de lucru,
sistemul de control managerial, optimizarea structurii şi organizării funcţionale.
Impactul aşteptat: Prin realizarea prezentului obiectiv se doreşte creşterea
eficienţei şi eficacităţii sistemului administraţiei penitenciare, precum şi îmbunătăţirea
abilităţilor de management şi leadership în domeniul sistemului administraţiei
penitenciare.
Obiectivul general 2: Organizarea eficientă a managementului resurselor
umane ale sistemului administraţiei penitenciare
Problema centrală a domeniului de management al resurselor umane al sistemului
administraţiei penitenciare este administrarea defectuoasă a potenţialului uman. Prin
urmare, deşi raportul dintre numărul total de angajaţi ai sistemului administraţiei
penitenciare şi total deţinuţi este de aproximativ de 1 la 2,6, la nivelul instituţiilor de
detenţie acest raport variază enorm, ajungînd chiar de la 1 la 10 şi de 1 la 50-100 în
serviciile de noapte şi zilele de odihnă.
Măsurile şi activităţile în cadrul prezentului obiectiv strategic au drept scop
optimizarea cadrului legislativ şi instituţional specific gestionării personalului
sistemului administraţiei penitenciare.
Acţiunile concrete la nivel de plan de acţiune, vizează obţinerea de către personalul
sistemului administraţiei penitenciare a unui nou statut, descentralizarea procedurii de
recrutare, implementarea procedurilor moderne de management al resurselor umane,
sporirea calităţii în pregătirea profesională, evaluarea performanţelor profesionale
individuale şi motivarea personalului.
Impactul aşteptat: Prin realizarea prezentului obiectiv urmărim formarea şi
menţinerea unui personal al sistemului administraţiei penitenciare profesionist, neutru
din punct de vedere politic, organizat pe principii moderne, fără elemente militare, prin
realizarea eficientă a managementului resurselor umane, în scopul îndeplinirii sarcinilor
sistemului administraţiei penitenciare în legătură cu punerea în executare a pedepselor
privative de libertate, asigurînd respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului, precum şi conferirea legală a unui complex de măsuri în vederea protecţiei
juridice şi sociale a angajaţilor acestuia.
Obiectivul general 3. Modernizarea infrastructurii sistemului administraţiei
penitenciare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie
Stabilirea prezentului obiectiv este determinată de faptul că executarea pedepselor
şi măsurilor privative de libertate trebuie să se realizeze într-un mediu sănătos care să
garanteze respectarea tuturor drepturilor fundamentale ale persoanelor private de
libertate.
În scopul soluţionării problemelor identificate în domeniul condiţiilor de trai ale
persoanelor private de libertate, se impune a desfăşura intervenţii radicale, ce ar

5
presupune construcţia a 7 noi instituţii penitenciare cu capacitatea de cîte 1200
persoane, cu desfiinţarea celor existente.
Totuşi, în acord cu realităţile economice şi posibilităţile reale de finanţare ale
Republicii Moldova, Strategia conţine un plan multianual de îmbunătăţire a condiţiilor
de detenţie ce se referă în special la reconstrucţia penitenciarelor existente.
Măsurile şi activităţile în cadrul prezentului obiectiv strategic au drept scop
modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii sistemului administraţiei penitenciare pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie.
Acţiuni concrete, identificări, evaluări propuse pentru o planificare şi execuţie
multianuală, obiective de investiţii de tipul reparaţiilor capitale şi a obiectivelor noi, dar
şi instrumente care ar asigura o dezvoltare coerentă şi continuă.
Impactul aşteptat: Realizarea prezentului obiectiv va conduce la umanizarea
detenţiei şi respectarea standardelor internaţionale şi naţionale în materie în condiţii ce
ar asigura sustenabilitatea pe termen lung.
Obiectivul general 4. Instituirea sistemului progresiv de executare a pedepsei
Atingerea scopului pedepsei privative de libertate, de reintegrare socială a
persoanei condamnate şi prevenirii recidivei, nu se poate realiza fără individualizarea
măsurilor de siguranţă şi regimului zilnic la gradul de risc şi progresul în schimbarea
comportamentului infracţional.
Realizarea măsurilor şi activităţilor propuse vizează ajustarea cadrului normativ
execuţional penal, a procedurilor de lucru şi activităţilor oferite în penitenciar,
dezvoltarea instrumentelor şi metodelor de lucru, dezvoltarea competenţelor
profesionale pentru a contribui eficient la reeducarea şi reintegrarea socială a
condamnatului.
Impactul aşteptat: Realizarea prezentului obiectiv va conduce la ajustarea
cadrului normativ execuţional penal, a procedurilor de lucru şi activităţilor oferite în
penitenciar. Prin realizarea prezentului obiectiv se doreşte creşterea şanselor de
reintegrare socială a deţinuţilor şi reducerea numărului de evenimente negative în
sistemul penitenciar.
Obiectivul general 5. Garantarea siguranţei sistemului de detenţie
Violenţa în detenţie este determinată în special de lipsa instrumentelor necesare
administraţiei penitenciarului pentru a garanta siguranţa locurilor de detenţie. Cazurile
în care grupurile de deţinuţi sînt încurajate să se autoguverneze în sistem constituie o
ameninţare serioasă la adresa siguranţei detenţiei, în general, şi a siguranţei fizice a
deţinuţilor şi personalului, în special, precum şi a societăţii după eliberarea
condamnatului.
Măsurile şi activităţile în cadrul prezentului obiectiv strategic au drept scop
diminuarea gradului de vulnerabilitate al administraţiei penitenciarului în privinţa
garantării siguranţei sistemului de detenţie.
O listă completă de acţiuni este dezvoltată în planul de acţiune aferent Strategiei,
acestea urmărind modernizarea mijloacelor şi lucrărilor de siguranţa deţinerii,
optimizarea procedurilor, mijloacelor şi instrumentelor de lucru sau reorganizarea
serviciilor de siguranţă şi regim penitenciar.
Impactul aşteptat: Realizarea prezentului obiectiv va limita violenţa în detenţie şi
va descuraja ierarhiile informale, eliminînd orice formă de influenţă la nivelul

6
instituţiilor penitenciare, prin netolerarea acestora şi elaborarea programelor de
intervenţie imediată.
Obiectivul general 6. Dezvoltarea serviciilor medicale de calitate pentru
persoanele private de libertate, echivalente cu cele prestate în sistemul public de
sănătate
În procesul de elaborare a prezentei Strategii este recunoscută ca importantă buna
funcţionare şi integrarea corespunzătoare a asistenţei medicale.
Scopul prezentului obiectiv este de a dezvolta servicii medicale echivalente celor
din comunitate, pentru toate persoanele private de libertate.
Acţiuni concrete vizează activitatea serviciului medical la nivel de proceduri şi
mecanisme de funcţionare. În acest sens sînt luate în considerare acţiuni concrete pe
zona de proceduri interne, instrumente de lucru şi legislaţia pentru asigurarea asistenţei
medicale.
Realizarea masurilor şi obiectivelor propuse au drept scop asigurarea calităţii
actului medical, echivalent comunităţii, prin: asigurarea independenţei profesionale,
ajustarea legislaţiei, asigurarea unui management eficient, acreditarea serviciilor
medicale, creşterea profesionalismului medical.
Impact: Prin realizarea prezentului obiectiv se urmăreşte asigurarea unui act
medical de calitate, reducerea morbidităţii şi a mortalităţii, în condiţii specifice
sistemului administraţiei penitenciare şi în concordanţă cu evoluţia acestor indicatori în
populaţia generală.

5. Controlul asupra activităţii SAP

Controlul judiciar (art. 176 CE). Instituţiile şi organele specificate în art.173 şi 174
din prezentul cod comunică instanţei de judecată despre executarea sau imposibilitatea
executării hotărîrilor cu caracter penal.
Condamnatul sau alte persoane ale căror drepturi şi interese legitime sînt încălcate
prin actele instituţiei sau organului care asigură executarea hotărîrilor cu caracter penal
pot ataca aceste acte în modul stabilit de legislaţie.
Controlul departamental (art. 178 CE). Activitatea instituţiilor şi organelor care
asigură executarea hotărîrilor cu caracter penal este supusă, în modul stabilit de actele
normative, unui control departamental din partea organelor ierarhic superioare.
În cadrul controlului asupra modului de punere în executare a hotărîrilor cu
caracter penal, Administrația Națională a Penitenciarelor poate anula actele şi deciziile
prevăzute de prezentul cod, emise de administraţia instituţiei penitenciare cu încălcarea
prevederilor legale.
Controlul exercitat de organizaţii naţionale şi internaţionale (art. 179 CE).
Organizaţiile naţionale şi internaţionale care asigură protecţia drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului pot exercita controlul executării hotărîrilor cu caracter penal în
modul stabilit de actele naţionale şi/sau internaţionale.
Controlul civil (art. 180 CE). Comisiile de monitorizare, care sînt organe
permanente, fără statut de persoană juridică, efectuează controlul civil (monitorizarea)
asupra respectării drepturilor omului în instituţiile care asigură detenţia persoanelor.
Modul de formare a comisiilor de monitorizare a activităţii instituţiilor care asigură
detenţia persoanelor, sarcinile şi atribuţiile de bază ale acestora sînt reglementate de
7
Legea nr.235-XVI din 13 noiembrie 2008 privind controlul civil asupra respectării
drepturilor omului în instituţiile care asigură detenţia persoanelor.
6. Vizitarea instituţiilor care asigură deţinerea persoanelor

Potrivit art. 181 CE al RM:

1) În timpul exercitării funcţiilor de serviciu au dreptul de a vizita instituţiile care
asigură deţinerea persoanelor, fără permisiune specială:
a) Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova;
b) Preşedintele Republicii Moldova;
c) Primul-ministru al Republicii Moldova;
d) deputatul în Parlament;
e) Avocatul Poporului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, funcționarii
Oficiului Avocatului Poporului, membrii Consiliului pentru prevenirea torturii și alte
persoane care îi însoțesc în exercitarea atribuției de prevenire a torturii;
f) Procurorul General al Republicii Moldova, procurorul care exercită controlul
asupra executării hotărîrilor cu caracter penal în teritoriul respectiv;
g) persoana cu funcţie de răspundere competentă a organului ierarhic superior
instituţiei sau organului care asigură executarea pedepsei penale;
h) judecătorul care a examinat sau examinează cauza penală, conform competenţei
teritoriale;
i) reprezentantul organizaţiei internaţionale care, conform actelor naţionale şi/sau
internaţionale la care Republica Moldova este parte, are acest drept;
j) membrul comisiei de monitorizare.
(2) Instituţiile care asigură deţinerea persoanelor pot fi vizitate de alte persoane cu
permisiunea specială a administraţiei acestor instituţii ori a persoanelor cu funcţie de
răspundere ale organelor ierarhic superioare sau în baza hotărîrii instanţei de judecată,
iar în cazul preveniţilor - şi în baza hotărîrii organului de urmărire penală sau a instanţei
de judecată, în procedura cărora se află cauza penală.
(3) Înregistrări video şi fotografieri în instituţiile care asigură executarea pedepsei
închisorii sau detenţiunii pe viaţă, cu excepţia cazurilor legate de persoanele menţionate
la alin.(1) al prezentului articol, se fac cu permisiunea scrisă a administraţiei instituţiei
respective.
(4) Înregistrarea audio, video sau fotografierea condamnaţilor se efectuează cu
consimţămîntul scris al acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
8
9