Metodologie de prevenire a încălcării drepturilor omului

ale persoanelor condamnate care își ispășesc pedeapsa în instituțiile

penitenciare

Perioada de evaluare: Februarie – Martie 2017

Expert: I. Schidu
Pagina 1 din 41
Cuprins
I. Introducere ........................................................................................................................................................5
1.1 Scopul metodologiei ...................................................................................................................................5
1.2 Context operațional ....................................................................................................................................5
1.3 Metodologia de elaborare ..........................................................................................................................6
2. Radiografia situației drepturilor omului în instituțiile penitenciare.................................................................7
2.1 Situația drepturilor omului în instituțiile penitenciare din perspectiva mecanismelor internaționale de
protecție a drepturilor omului..........................................................................................................................7
2.2 Situația drepturilor omului în instituțiile penitenciare din perspectiva mecanismelor regionale de
protecție a drepturilor omului..........................................................................................................................8
Curtea Europeană a Drepturilor Omului ......................................................................................................8
Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau
Degradante. ..................................................................................................................................................9
2.3 Situația drepturilor omului în instituțiile penitenciare din perspectiva mecanismelor naționale de
protecție a drepturilor omului....................................................................................................................... 11
2.4 Situația drepturilor omului în penitenciare prin prisma Departamentului Instituțiilor Penitenciare ..... 13
2.5 Constatările privind drepturile omului în detenție obținute prin colectare directă de informație ........ 15
Penitenciarul nr. 10, Goian (minori) .......................................................................................................... 15
Penitenciarul nr. 7, Rusca (femei) ............................................................................................................. 16
Penitenciarul nr. 15, Cricova (de tip închis) ............................................................................................... 18
Penitenciarul nr. 16, Pruncul (spital penitenciar) ...................................................................................... 19
3. Analiza mecanismelor de control și monitorizare ......................................................................................... 21
a drepturilor omului în detenție ........................................................................................................................ 21
3.1 Controlul departamental ......................................................................................................................... 21
3.2 Controlul procurorului ............................................................................................................................. 22
3.3 Controlul judiciar ..................................................................................................................................... 23
3.4 Controlul exercitat de Oficiul Avocatului Poporului (Ombudsman) ........................................................ 23
3.5 Controlul desfășurat în baza Mecanismului Național de Prevenire a Torturii ........................................ 24
3.6 Controlul desfășurat în baza mecanismelor internaționale de monitorizare a drepturilor omului în
detenție ......................................................................................................................................................... 26
3.7 Controlul desfășurat de Comisiile de monitorizare a respectării drepturilor omului în instituțiile care
asigură detenția persoanelor ........................................................................................................................ 27
4. Concluzii și recomandări privind eficientizarea lucrului de prevenire a încălcărilor drepturilor omului în
detenție ............................................................................................................................................................. 29
4.1 Concluzii................................................................................................................................................... 29

Pagina 2 din 41
4.2 Recomandări directorii privind măsurile de redresare a factorilor ce determină încălcările drepturilor
omului în instituțiile penitenciare ................................................................................................................. 30
4.3 Recomandări ce privesc funcționarea mecanismelor independente de monitorizare a drepturilor
omului în detenție ......................................................................................................................................... 35
4.4 Versiunea tabelară a metodologiei de prevenire a încălcării drepturilor omului ale persoanelor
condamnate care își ispășesc pedeapsa în instituțiile penitenciare ............................................................. 37

Pagina 3 din 41
Acronime

CAT Convenția ONU împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane
sau degradante,
CE RM Codul de Executare al Republicii Moldova, nr. 443 din 24.12.2004, publicat în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 214-220, din 05.11.2010
CEDO Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, ratificată la 24 iulie 1997
CP RM Codul Penal al Republicii Moldova, Legea nr. 985-XV din 18.04.2002, republicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 72-74/195, din 14.04.2009
CPDAE Consiliul pentru Prevenirea Discriminării și Asigurarea Egalității
CPP RM Codul de Procedură Penală al Republicii Moldova, Legea nr. 122-XV din 14.03.2003,
publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 104-110/447, din 07.06.2003
CPT Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor
Inumane sau Degradante,
CtEDO Curtea Europeană a Drepturilor Omului
DIP Departamentul Instituţiilor Penitenciare
EPU Evaluarea Periodică Universală a Republicii Moldova de către Consiliul ONU pentru
Drepturile Omului
IP 10 Penitenciarul nr. 10 pentru minori Goian
IP 13 Penitenciarul nr. 13 Chişinău
IP 15 Penitenciarul nr. 15 Cricova
IP 7 Penitenciarul nr. 7 pentru femei Rusca
MF Ministerul Finanțelor
MJ Ministerul Justiţiei
MNPT Mecanismul Național de Prevenire a Torturii
OAP Oficiului Avocatului Poporului
OPCAT Protocolul Opțional la Convenția ONU împotriva torturii şi a altor pedepse ori
tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, ratificat
PNADO Plan Național de Acțiuni în Domeniul Drepturilor Omului
SEPC Statutul executării pedepsei de către condamnaţi, Hotărârea Guvernului nr.
583 din 26.05.2006 cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către
condamnați, publicată la 16.06.2006 în Monitorul Oficial nr. 91-94, art. nr. 676.
SRSJ Strategia de reformă a sectorului justiției (SRSJ) 2011-2016

Pagina 4 din 41
 I. Introducere

1.1 Scopul metodologiei

Prezenta lucrare a fost elaborată în cadrul proiectului UE de asistență tehnică “Sprijin acordat sistemelor de
executare, probațiune și reabilitare în Republica Moldova”, care se axează pe furnizarea de sprijin pentru
Serviciul de Probațiune, Sistemul Penitenciar și Executare și oferă, de asemenea, sprijin suplimentar pentru
SJSR 2011- 2016, fiind implementat de un consorțiu compus din Centre for international Legal Cooperation
(CILC), în parteneriat cu Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (GIZ), Penal Reform
International (PRI), Netherlands Helsinki Committee (NHC) și Institutul de Reforme Penale (IRP)1.

Elaborarea Metodologiei de prevenire a încălcării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului a

persoanelor condamnate care își ispășesc pedeapsa în instituțiile penitenciare are drept scop realizarea unui
sistem de prevenire a încălcărilor drepturilor omului ale persoanelor condamnate care își ispășesc pedeapsa în
instituțiile penitenciare, inclusiv prin evaluarea nivelului de răspundere a mecanismelor actuale de
monitorizare și protecție a drepturilor persoanelor din detenție la necesitățile provocările actuale de pe
segment. În baza analizei efectuate au fost formulate recomandări în vederea ajustării activității autorităților
și organelor împuternicite cu punerea în executare a pedepselor penale privative de libertate, dar și de
monitorizare și protecție a drepturilor omului în detenție, a căror implementare ar permite eficientizarea
mecanismului intern de plângeri şi de aici, un grad mai mare protecție a deținuților.

1.2 Context operațional

După cât este cunoscut, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală2, ale cărei scopuri sunt de a
corecta condamnatul prin reeducare și cultivarea respectului față de normele de conduită ale societății,
precum și de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, prin trimiterea semnalelor clare către societate referitor
la riscurile pe care le comportă încălcarea ordinii de drept.

Astfel, pedeapsa penală, inclusiv cea privativă de libertate nu se aplică pentru a cauza suferințe fizice
condamnatului sau să-i înjosească demnitatea. Pe de altă parte, ca efect, modul de executare a pedepsei nu
trebuie să cauzeze persoanei suferințe sau dureri de o intensitate care să depășească nivelul de suferință
inerent detenției, statul având obligația de a asigura detenția în condiții compatibile cu respectul față de
demnitatea sa umană (având în vedere exigențele detenției, sănătatea și integritatea persoanei să fie în mod
adecvat asigurate)3.

Potrivit informației oferite de Departamentul Instituțiilor Penitenciare, sistemul penitenciar al Republicii

Moldova administrează 17 instituții penitenciare. Cinci instituții penitenciare posedă statut de izolator de
urmărire penală4, un penitenciar este destinat detenției minorilor5, o instituție penitenciară este destinată
detenției condamnatelor de gen feminin6, existând şi un penitenciar cu statut de spital în care sunt trataţi

1 Mai multă informație poate fi găsită la acest link: http://probatiune.gov.md/tc_userfiles/file/Proiecte/Buletin%20informativ%20-

%20Proiect%20„Suport%20pentru%20sistemele%20de%20%20executare%20probaţiune%20şi%20reabilitare%20în%20Moldova”%20.pdf
2
potrivit alineatului 2 din articolul 61 Cod Penal al Republicii Moldova
3 P. 79 Cauza Ostrovar contra Moldova, 13 septembrie 2005
4 Penitenciarul nr. 5 – Cahul, Penitenciarul nr. 11 – Bălți, Penitenciarul nr. 12 – Bender, Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, Penitenciarul nr. 17 – Rezina.

5 Penitenciarul nr. 10 – Goian

6 Penitenciarul nr. 7 – Rusca

Pagina 5 din 41
deţinuţii sistemului penitenciar7. Celelalte 9 instituții penitenciare (6 penitenciare de tip închis8 și 3 de tip
semiînchis9) sunt destinate ispășirii pedepselor privative de libertate.

La situația din 01 ianuarie 2017 în instituțiile penitenciare erau deținute, în total, 7762 persoane, dintre care
6377 condamnați și 1385 preveniți, numărul maxim de persoane admise pentru deținere fiind depășit în 6
instituții (dintre care un izolator de urmărire penală – I.P. 13, Chișinău).

Republica Moldova este Stat membru al Organizației Națiunilor Unite10 și Consiliului Europei11, ratificând
majoritatea Convențiilor de bază privind drepturile omului, inclusiv Convenția ONU împotriva torturii și altor
pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante12 și Protocolul opțional la Convenția ONU
împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante 13 , Convenția
europeană a drepturilor omului14 și Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau
pedepselor inumane ori degradante15.

De asemenea, domeniul asigurării drepturilor omului se regăsește și în prevederile Acordul de asociere

Moldova – UE, ale cărui progrese în implementare sunt evaluate cu regularitate în cadrul diverselor foruri,
inclusiv în cadrul Dialogului RM-UE privind drepturile omului. Constituția Republicii Moldova prevede
prioritatea reglementărilor internaționale atunci când există neconcordanțe între legile interne, pactele şi
tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte16.

1.3 Metodologia de elaborare

În procesul de realizare a studiului au fost utilizate informații privind situația drepturilor omului în detenție
prezentate de actori guvernamentali și neguvernamentali naționali și internaționali, organizații
interguvernamentale din domeniul drepturilor omului, precum și de instituțiile naționale de protecție a
drepturilor omului, ale căror atribuții vizează implementarea și monitorizarea realizării politicii din domeniul
executării pedepselor penale privative de libertate.

De asemenea, în scop de actualizare și acumulare suplimentară a informației, au fost desfășurate vizite de

documentare la Penitenciarul nr. 7 pentru femei Rusca, Penitenciarul nr. 10 pentru minori Goian,
Penitenciarul nr. 15 Cricova de tip închis și Penitenciarul nr. 16 Pruncul, spital. Informația a fost acumulată în
baza completării de chestionare17, interviurilor și focus-grupurilor desfășurate cu deținuții/deținutele și
personalul penitenciarului. Deținuții implicați în procesul de documentare au fost reprezentanți și
reprezentante ai/ale diverselor etnii, de diverse vârste, cu stări de sănătate diferite, de ambele sex, având un
statut diferit în cadrul respectivelor penitenciare (regim inițial și comun de detenție; condamnații care au
comis repetate abateri disciplinare în timpul detenției și au fost declarați violatori ai regimului de detenție,
condamnații care au solicitat asigurarea securității personale, mame cu copii mici).

7 Penitenciarul nr. 16 – Pruncul

8 unde își execută pedeapsa persoanele condamnate pentru infracțiunile deosebit şi excepțional de grave, precum şi persoanele recidiviste
9 Unde își execută pedeapsa persoanele condamnate pentru infracțiuni ușoare, mai puțin grave şi grave, săvârșite cu intenție.
10 Republica Moldova a devenit membru ONU pe data de 2 martie 1992, odată cu adoptarea de către Adunarea Generală ONU a Rezoluţiei

A/RES/46/223.
11 Republica Moldova a devenit membru al Consiliului Europei (CoE) la 13 iulie 1995.
12 Adoptată prin Rezoluţia 39/46 din 10 decembrie 1984 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, intrată în vigoare la 26 iunie 1987,

Republica Moldova a aderat la Convenţie prin Hotărârea Parlamentului R. Moldova, nr. 473 din 31 mai 1995. În vigoare pentru Republica Moldova la 28
decembrie 1995.
13 Adoptat de Adunarea Generală a ONU la 18 decembrie 2002, semnat de R. Moldova la 16 septembrie 2005, ratificat prin Legea nr. 66 din 30 martie

2006. Intrat în vigoare pentru Republica Moldova din 24 iulie 2006

14 Ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr. 1298-XIII din 24 iulie 1997 şi intrată în vigoare pentru Republica Moldova la 30

Decembrie 1998
15
Ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr. 1238-XIII din 9 iulie 1997 şi intrată în vigoare pentru Republica Moldova la 1
februarie 1998
16 Art. 4 ”Drepturile şi libertăţile omului” alin. 2 din Constituție statuează că ”dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile

fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.”
17
Modelul chestionarului poate fi găsit în anexa documentului

Pagina 6 din 41
 2. Radiografia situației drepturilor omului în instituțiile penitenciare

Respectarea drepturilor omului în instituțiile penitenciare din Republica Moldova, sub diferite aspecte, este
continuu în vizorul instrumentelor internaționale și regionale de monitorizare a drepturilor omului, instituțiilor
naționale de protecție a drepturilor omului și organizațiilor neguvernamentale.

2.1 Situația drepturilor omului în instituțiile penitenciare din perspectiva

mecanismelor internaționale de protecție a drepturilor omului

În perioada imediată după aderarea la Organizația Națiunilor Unite în anul 1992, Republica Moldova a ratificat
o serie de tratate internaționale ale ONU în domeniul drepturilor omului, recunoscându-și aspirațiile spre
edificarea unei societăți bazate pe principii democratice, unde demnitatea omului, drepturile şi libertățile lui,
libera dezvoltare a personalității sale constituie valori supreme.

Evaluarea implementării, realizării angajamentelor asumate pe segmentul drepturilor omului este efectuată
de diferite mecanisme ale ONU de monitorizare a drepturilor omului, precum Consiliul pentru Drepturile
Omului, raportorii speciali, organele convenționale (human rights treaty bodies)18.

Cea mai recentă evaluare a realizărilor pe domeniul drepturilor omului a avut loc în cadrul Evaluării Periodice
Universale a Republicii Moldova de către Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (în cadrul ciclului II), în
noiembrie 201619. În cadrul exercițiului respectiv, Statului i-au fost înaintate 209 de recomandări în vederea
îmbunătățirii situației drepturilor omului în țară, inclusiv în detenție20:
 Îmbunătățirea condițiilor de detenție în secțiile de poliție și închisori;
 Luarea măsurilor ulterioare pentru a îmbunătăți tratamentul persoanelor arestate, deținute sau
private de libertate;
 Îmbunătățirea accesului la serviciile medicale, psihosociale și de sănătate mintală a tuturor
persoanelor în detenție, în special celor ce aparțin grupurilor vulnerabile;
 Investigarea efectivă a alegațiilor credibile de abuz, potrivit Convenției ONU împotriva Torturii;
 Consolidarea și asigurarea funcționalității Mecanismului național de prevenire a torturii21.

Tot în 2016, Octombrie, Comitetul ONU pentru Drepturile Omului a prezentat Republicii Moldova observațiile
sale finale pe marginea implementării Pactului Internațional pentru Drepturile Civile și Politice22, iar la
domeniul drepturilor omului în detenție au fost formulate următoarele îngrijorări:
 persistența problemei suprapopulării;
 violența între deținuți;
 condițiile de igienă precare;
 lipsa accesului la asistență medicală adecvată23.

18 Mai multă informație privind mecanismele ONU de protecție a drepturilor omului poate fi accesată în acest link:
http://www.ohchr.org/EN/HRBodies/Pages/HumanRightsBodies.aspx
19 Mai multă informație despre ciclul doi al EPU poate fi găsită aici: https://documents-dds-
ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/G16/436/71/PDF/G1643671.pdf?OpenElement
20
dintre care 190 au fost acceptate, 12 au fost respinse, iar 4 au fost acceptate parțial. Mai multă informație privind procesul de revizuire a Republicii
Moldova în cadrul ciclului II al EPU poate fi găsită aici: http://www.ohchr.org/EN/HRBodies/UPR/Pages/MDSession26.aspx
21 Recomandările nr. 6.28, 6.29, 6.79, 6.76, 6.84.
22 http://tbinternet.ohchr.org/_layouts/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=CCPR/C/MDA/CO/3%20&Lang=En
23
Comitetul și-a exprimat îngrijorarea îndeosebi față de situația din închisoarea Soroca

Pagina 7 din 41
Comitetul pentru Prevenirea Torturii și Raportorul Special pentru tortură şi alte forme crude, inumane sau
degradante de tratament sau pedeapsă, urmare a evaluării modului de implementare a Convenției ONU
împotriva Torturii şi a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante în Moldova, au atras atenția
Statului asupra următoarelor deficiențe în realizarea drepturilor omului în instituțiile de detenție:
 folosirea standard a celulelor pentru carantină pentru deținuții nou veniți;
 cazuri de violenţă excesivă folosită de gardieni;
 ameninţări şi violenţă din partea co-deţinuţilor (cei care nu vor să se supună aşa-numitei „legi a lumii
criminale”);
 sprijinirea şi susţinerea sistemului (ierarhie criminală), în multe cazuri, de către administrația
penitenciară, ca un mijloc de gestionare a disciplinei;
 aşa-numiţii „cei umiliţi” sunt folosiţi pentru servicii sexuale de deţinuţii care au o poziţie mai înaltă în
ierarhie;
 detenția persoanelor condamnate pe viață, urmare a plasării acestora în ”regim inițial”, în celulă timp
de 23 ore pe zi, pe parcursul unui an; „regimul inițial” face și mai grea situaţia persoanelor care numai
au ajuns în penitenciar, limitându-le în exercitarea unei serii de drepturi pentru perioade de trei, şase
şi nouă luni24;
 condiţiile mai rele în ”carantină” și riscul înalt de infecţie în aceste celule (deţinuţii cu boli contagioase
nu sunt întotdeauna ţinuţi separat);
 deţinuţii care declară greva foamei sunt plasați în „carcere”, pentru a renunţa la greva foamei;
 politicile de vizită extrem de restrictive şi numeroasele constrângeri în ce priveşte contactul cu lumea
din afară;
 înrădăcinarea corupției în sistemul de justiţie penală, ce alimentează discriminarea;
 neinvestigarea eficientă a plângerilor de abuz , acestea fiind respinse practic automat;
 investigaţiile din oficiu nu funcţionează în practică.

2.2 Situația drepturilor omului în instituțiile penitenciare din perspectiva

mecanismelor regionale de protecție a drepturilor omului

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Obligația generală a statului de a asigura condiții corespunzătoare de detenție reiese din caracterul absolut al
dreptului declarat de Articolul 3 din CEDO. Plasând persoana în detenţie, statului îi revine obligația exclusivă
de a-i proteja drepturile și de a-i asigura condiții compatibile cu demnitatea sa umană, modul şi metoda
executării măsurii impuse să nu o supună suferinţei sau unei poveri de o intensitate ce depăşeşte nivelul
admisibil al suferinței cauzate în detenţie şi, dat fiind cerinţele practice de încarcerare, sănătatea şi existenţa
sa să-i fie asigurate în mod adecvat şi prin acordarea asistenţei medicale necesare25.

Datele statistice privind condamnările Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
consecința deținerii persoanelor în condiții inumane și degradante (uneori combinat cu încălcarea altor
drepturi prevăzute de CEDO) vine să accentueze situația deficitară a drepturilor omului în locurile de detenție
din Republica Moldova.

Astfel, până la 31 decembrie 2016, CtEDO a pronunţat 339 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care 23
în anul 2016. Cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldovenești sunt
neexecutarea hotărârilor judecătoreşti; anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor; detenţia în condiţii

24 Spreex., art. 232 alin. 4 prevede limitarea dreptului la întrevederi de lungă durată pentru condamnații aflați în regim initial; art. 254 alin. Alin. 4
limitează dreptul la munci remunerate al condamnaților aflați în regim initial de a desfășura munci remunerate în afara celulelor sau în ateliere special
amenajate în acest scop (cu excepția celor deținuți în penitenciar de tip deschis), etc.
25
Cauza Ostrovar c Moldovei § 79, Becciev c Moldovei § 40

Pagina 8 din 41
proaste; casarea neregulamentară a hotărârilor judecătorești irevocabile; precum şi maltratarea sau
recurgerea la forţa excesivă de către exponenții statului26.

Analiza hotărârilor de condamnare ale CtEDO pe marginea cauzelor ce privesc încălcarea drepturilor omului în
detenție, permite să trasăm concluzii privind domeniile cele mai problematice în detenție:
 condițiilor inadecvate de detenție27;
 asistenţă medicală necorespunzătoare28;
 umilire (inclusiv alimentarea forţată a deţinutului)29
 îngrădirea întâlnirilor cu rudele în timpul detenției și îngrădirea întâlnirilor cu pastorul reclamantului30;
 violarea corespondenței unui deținut31;
 condiții de detenție inadecvate pentru deținuții cu dizabilități32;
 inacțiunea administrației penitenciarului în legătură cu plângerile privind atacurile din partea altor
deținuți33

În Jurisprudența CtEDO pe cauzele de condamnare a Republicii Moldova pentru supunerea la rele tratamente
în detenție se face referire la evaluările Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau
Pedepselor Inumane sau Degradante34, ale cărui rapoarte (efectuate în cadrul vizitelor de monitorizare a
locurilor de detenţie), servesc ca probă în cauzele examinate sub aspectul Articolului 3 din Convenţie cu
privire la condiţiile de detenţie și pretinselor rele tratamente în custodia statului35.
Mai jos vor fi expuse succint constatările CPT-ului urmare a ultimei vizite de monitorizare în Republica
Moldova, desfășurate în Septembrie 2015.

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau
Degradante.

În urma vizitei sale din septembrie 2015, desfășurând vizite de monitorizare la penitenciarele nr. 16, Pruncul, nr.
6, Soroca, nr. 10, Goian, nr. 17, Rezina și nr. 7, Rusca, CPT și-a expus următoarele îngrijorări privind situația
drepturilor omului în instituțiile penitenciare din Republica Moldova36:
- Nivelurile de suprapopulare. Standardul național de cel puțin 4 m2 de spațiu locativ pentru un deținut a fost
departe de a fi întâlnit în cele mai multe dintre penitenciarele vizitate. În special, situația din Penitenciarele
din Soroca, Chișinău și Rusca a atins proporții îngrijorătoare;
- Condițiile materiale nesatisfăcătoare (igiena și starea de reparație; accesul limitat la lumină naturală;
instalațiile sanitare insalubre, infestare cu paraziți; saltele uzate și murdare) care ar putea atinge, în unele
penitenciare37, gradul de tratament inuman și degradant.
- Impunerea tuturor deținuților de a executa o parte din pedeapsa închisorii în regim inițial, fapt ce implică un
șir de restricții aplicate deținuților/elor pe parcursul unei perioade semnificative38, inclusiv izolarea de restul

26 http://crjm.org/wp-content/uploads/2017/01/NA-CRJM-CtEDO-2016-ro_Rev.03.pdf
27 Galaida și Coposciu c. Moldova; Baștovoi c Moldovei; Cristioglo c Moldovei; Okolisan c Moldovei, Silvestru c.Moldovei; Pisaroglu c.Moldovei Istratii și
alții, Ciorap, Paladi, Malai, Popovici, Turcan Dorel, Modarca, Valeriu și Nicolae Roşca, Stepuleac, Gavrilovici, Straisteanu și alții, etc.
28 cauzele Navrotki c.Moldovei, Mozer c.Moldovei și Rusiei; Veretco c.Moldovei , Sarban, Boicenco, Holomiov, Istratii și alții, Paladi, Modarca, Stepuleac
29 Cauzele Sarban şi Istratii și alții; Ciorap (1), Ciorap (5)
30 Mozer c. Moldovei și Rusiei
31 Shishanov c.Moldovei
32 Shishanov c.Moldovei, Ciorap (nr. 5) c. Moldovei
33 Cauza Levinţa versus Republica Moldova (2009) aduce un exemplu în acest context inclusiv cu privire la pasivitatea administraţiei de a strămuta

deţinuţii supuşi atacurilor crunte din partea altor deţinuţi şi a cerceta adecvat plângerile lor în legătură cu violenţa la care au fost supuşi în
penitenciarele 3, 4 şi 15
34 CPT a fost înfiinţat de “Convenţia europeană pentru prevenirea torturii şi a tratamentelor sau pedepselor inumane ori degradante”, care a intrat în

vigoare în 1989. CPT nu este un organ de control, ci furnizează un instrument preventiv nejudiciar pentru protejarea persoanelor private de libertate
împotriva torturii sau a altor forme de rele tratamente. El completează astfel activitatea juridică a Curţii Europene pentru Drepturile Omului. Mai multă
informație despre funcționarea CPT poate fi găsită la http://www.cpt.coe.int/romanian.ht
35 Becciev § 31, 32; Ciorap § 46, 47; Gavrilovici § 30, 31; Gorea § 34; Gurgurov § 41, etc.
36 De asemenea, CPT a vizitat și penitenciarul nr. 13, Chișinău, care are statul de Izolator de Urmărire Penală. Raportul integral al CPT poate fi accesat

aici: https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=09000016806975da
37
Soroca și Chișinău

Pagina 9 din 41
populației penitenciarului, interzicerea întrevederilor de lungă durată, mai puține oportunități de implicare în
munci remunerate39, timp de plimbare la aer redus, condiții materiale mai dificile uneori și neadmiterea
electrocasnicilor;
- Îngrădirea contactului cu familia și persoanele apropiate, prin permisiunea desfășurării întrevederilor doar cu
membrii ”oficiali” ai familiei, ceea ce împiedică contactul deținuților cu persoanele ce au fost apropiate
înaintea lipsirii de libertate și lipsirea de întrevederi ca măsuri disciplinare aplicate pentru alte încălcări decât
cele legate de vizite;
- Alegații de maltratare fizică și înjosiri verbale din partea unor reprezentanți ai personalului penitenciar40, dar
și de violență între deținuți41;
- Persistența problemei ierarhiei informale dintre deținuți, care aparent este tolerată de personalul
penitenciarului42. În unul dintre penitenciarele vizitate, delegația în special a auzit numeroase mărturii privind
bătăile, amenințările și extorcări din partea deținuților43. CPT-ul și-a arătat îngrijorarea îndeosebi față de
situația celor care sunt pe treapta cea mai joasă în ierarhia deținuților, care sunt supuși în mod frecvent la
umilire de către alți deținuți.
- Asistența medicală defectuoasă: insuficiența, practic în toate penitenciarele, a felcerilor și asistentelor
medicale; contribuțiile nesatisfăcătoare ale administrațiilor închisorilor din bugetele lor pentru achiziționarea
de medicamente; nerespectarea confidențialității datelor medicale, consultațiile medicale fiind oferite
deținuților în prezența personalului de supraveghere. În ceea ce privește Spitalului penitenciar, CPT-ul a
remarcat condițiile materiale necorespunzătoare44, lipsa cadrelor medicale și personalului suficient, calitatea
nesatisfăcătoare a mâncării; lipsa planurilor de tratament individualizat pentru pacienții psihoneurologici,
oferirea tratamentul aproape exclusiv bazat pe medicamente /farmacologic și lipsa medicamentelor
antipsihotice și desfășurarea procedurilor medicale printre gratii, în prezența altor pacienți și personalului
penitenciarului; sancționarea disciplinară a pacienților care refuză să dea consimțământul pentru tratament;
lipsa unității separate pentru cazarea/tratamentul femeilor în blocul pentru boli somatice .
- De asemenea, plângeri privind dificultățile întâlnite în obținerea produselor de igienă și accesului la duș mai
des decât o dată pe săptămână au fost adresate de către deținutele din penitenciarul nr. 7, Rusca.
deținutele din penitenciarul pentru femei au adresat CPT-ului.
- Insuficiențe privind calitatea și cantitatea hrănii, regimul de detenție neadaptat la necesitățile minorilor și
lipsa/insuficiența programelor sportive, recreative în afara celulei au fost remarcate în privința detenției
minorilor în penitenciarul nr. 10, Goian;
- Lipsa programelor educaționale/ de formare sau oportunităților de angajare în activități remunerate, dar și
interdicția condamnaților pe viață de a avea întrevederi de lungă durată;

De asemenea, CPT-ul a remarcat lipsa în penitenciarele vizitate, precum și neoferirea deținuților nou-veniți, a
informației privind drepturile acestora în cadrul detenției, inclusiv dreptul de a depune plângeri sau
regulamentul instituției.

38 Pentru adulți, în penitenciarele de tip deschis regimul inițial trei luni (art. 269 Cod Executare) ; în penitenciarele semiînchise –timp de 6 luni (art. 270
Cod Executare); 9 luni în penitenciarele de tip închis (art. 271 Cod Executare); condamnații la detențiune pe viață trebuie să-și petreacă primii zece ani
de pedeapsă în cadrul acestui regim (art. 277 Cod Executare). În ceea ce privește deținuții minori, regimul inițial de detenție durează până la trei luni.
39 Art. 254 Cod Executarea prevede că preveniţii, condamnaţii la pedeapsa închisorii în penitenciarele de tip închis sau semiînchis aflaţi în regim iniţial,

precum şi condamnaţii la pedeapsa detenţiunii pe viaţă pot fi antrenaţi în munci remunerate doar în celule sau în ateliere special amenajate în acest
scop.
40 Potrivit raportului CPT, în cadrul vizitei de monitorizare la penitenciarului nr. 10, Goian, din partea mai multor deținuți minori au fost aduse alegații

privind maltratare fizică din partea personalului penitenciarului nr. 10, Goian: lovituri cu palma, pumnul, piciorul și bastonul. Acestea au avut loc urmare
a comportamentului neascultător al minorilor. Totodată, raportul face referire utilizarea limbajului înjositor, disprețuitor de către unul dintre
reprezentanții penitenciarului Penitenciarului nr. 7 față de câteva dintre deținute
41 Potrivit raportului CPT, dovezi ale unui număr de cazuri de violență între deținuți au fost identificate la Penitenciarul din Soroca și Goian și, într-o

măsură mai mică, Izolatoarele din Chișinău și Rezina.

42
În raportul său CPT a notat că securitatea în încăperile locative ale penitenciarului nr. 6 Soroca era menținută, aparent, de liderii informali ai
penitenciarului
43 Penitenciarul nr. 6, Soroca
44 Potrivit raportului CPT, multe dintre camerele pacienților rămân dărăpănate și murdare; în cele mai multe părți ale spitalului, camerele erau

aglomerate și prost echipate; starea blocurilor sanitare lipsa cadrelor medicale și personalului în penitenciar, calitatea mâncării

Pagina 10 din 41
2.3 Situația drepturilor omului în instituțiile penitenciare din perspectiva
mecanismelor naționale de protecție a drepturilor omului

Oficiul Avocatului Poporului

Raportul anual privind respectarea drepturilor omului al Oficiului Avocatului Poporului45 relevă că în anul 2015
instituția a primit cele mai multe cereri de la deținuți (371 de cereri sau 39,34% din numărul total de adresări),
dintre care 161 se refereau la condițiile de detenție din penitenciare (inclusiv asistența medicală precară,
încălcarea normelor deontologice de către colaboratorii penitenciarelor, calitatea și cantitatea alimentelor
etc.), în 12 cereri invocau aplicarea relelor tratamente, în 11 plângeri - lezarea demnității personale46 47.
Potrivit statisticii prezentate de Oficiul Avocatului Poporului (OAP), în anul 2015, în cele mai multe cereri au
fost invocate condițiile neadecvate de detenție din Penitenciarele nr. 13 din Chișinău, nr. 15 din Cricova, nr. 17
din Rezina.

Majoritatea dintre deficiențele semnalate mai sus, au fost confirmate de către funcționarii Oficiului Avocatului
Poporului și în cadrul vizitelor de monitorizare, care, de altfel, repetă constatările efectuate de instituție și în
anii precedenți: suprapopularea instituțiilor penitenciare; iluminarea insuficientă a spațiilor de detenție;
asigurarea insuficientă a persoanelor deținute în penitenciare și în izolatoarele de detenție provizorie cu
saltele, perne, lenjerie curată, haine de sezon, încălțăminte etc48.

În concluzia constatărilor OAP privind carențele privind drepturile omului întâlnite în sistemul penitenciar, se
face referire, de asemenea, la următoarele probleme:
-deficitul personalului medical și ineficiența sistemului de motivare a acestuia în cadrul sistemului penitenciar;
-lipsa posibilității de amenajare a celulelor cu mobilier (noptiere, scaune, lighene etc.);
-lipsa posibilității de achiziționare a inventarului și utilajului pentru blocurile alimentare și complexele baie-
spălătorie;
-imposibilitatea deținerii separate a deținuților pe categorii, din lipsa de spațiu necesar de detenție (cauzat de
suprapopulare, în special în izolatoarele de urmărire penală).

OAP a făcut referire și la subfinanțarea bugetului sistemului penitenciar, care, în pofida majorării constante a
prețurilor din ultimii ani, a alocat același nivel al costurilor de întreținere pentru un deținut pe parcursul anilor
2010-2015, atât pentru alimentare, cât și pentru asigurarea asistenței medicale.

Urmare a examinării plângerilor privind atitudinea lucrătorilor sistemului penitenciar, OAP a înaintat 15 avize
cu recomandări către Departamentul Instituțiilor Penitenciare privind ameliorarea comportamentului
angajaților din sistemul penitenciar față de deținuți 49 , precum și două demersuri privind intentarea
procedurilor penale sau disciplinare în privința persoanelor cu funcții de răspundere care au comis încălcări ce
au generat lezarea drepturilor fundamentale ale omului.

O situația alarmantă a fost semnalată de OAP referitor la situația persoanelor cu dizabilități aflate în detenție.
Urmare a desfășurării analizei modului de respectare a drepturilor şi libertăților fundamentale ale persoanelor
cu dizabilități deținute în penitenciarele din Republica Moldova, a fost constatat faptul că circa 3% din

45 Raportul 2015 http://ombudsman.md/sites/default/files/document/attachments/raport_2015_final.pdf

46 În alte 11 petiții au fost expuse diverse probleme ce țin de respectarea procedurii în cadrul reținerii sau arestării.
47 Capitolul IV Activitatea de prevenire a torturii, P. 103 din Raportul anual al OAP pentru anul 2015
48 Capitolul IV Activitatea de prevenire a torturii, P. 75 din raport anual al OAP pentru anul 2015
49 În activitatea sa de prevenire a torturii, Avocatul Poporului prezintă autorității sau persoanei cu funcție de răspundere recomandările sale în vederea

ameliorării comportamentului fată de persoanele private de libertate, a îmbunătățirii condițiilor de detenție și a prevenirii torturii. Autoritatea sau
persoana cu funcție de răspundere, care a primit avizul, este obligată să-l examineze în termen de 30 de zile și să-i comunice în scris Avocatului
Poporului despre măsurile luate pentru remedierea situației. În cazul în care Avocatul Poporului nu este de acord cu măsurile întreprinse, el este în
drept să se adreseze unui organ ierarhic superior pentru luarea măsurilor ce se impun în vederea executării recomandărilor cuprinse în avizul său și/sau
să informeze opinia publică. Organul ierarhic superior este obligat să comunice despre măsurile luate în termen de 45 de zile

Pagina 11 din 41
numărul deținuților sunt persoane cu dizabilități (207 persoane). Dintre acestea, 59 au dizabilități locomotorii
(12 imobilizați la pat, 7 utilizează scaunul rulant și alte 40 utilizează mijloace ajutătoare tehnice), 52 deficiențe
senzoriale (12 auditive și 33 vizuale) și 96 suferă de alte tipuri de deficiențe (46%)50. Raportul mai indică că
circa alte 5% din numărul total de deținuți (circa 440 persoane) suferă de tulburări de personalitate51.
Barierele principale întâlnite de persoanele cu dizabilități deținute în instituțiile penitenciare, care pot provoca
deficiențe și suferințe suplimentare celor inerente detenției sunt următoarele:
 Neadaptarea mediului penitenciar necesităților pentru deplasarea și deservirea autonomă;
 Lipsa persoanelor de suport pentru susținerea în depășirea barierelor întâlnite52;
 Lipsa ochelarilor şi a aparatelor auditive pentru deținuți cu dizabilități senzoriale;
 Persoanele care suferă de diabet zaharat, nu beneficiază de „glucometru” pentru verificarea zilnică a
nivelului glicemiei;
 Lipsa asistenților personali în instituțiile penitenciarele unde există deținuți imobilizați la pat sau în
scaun rulant, etc;
 Subdezvoltarea serviciului psihologic pentru a aborda corespunzător deficiențele întâmpinate de
deținuții cu tulburări de personalitate.

Mecanismul Național de Prevenire a Torturii, creat în baza Legii nr. 52 din 03.04.2014 cu privire la Avocatul
Poporului (Ombudsman), care a stabilit încetarea de drept a mandatului membrilor Consiliului consultativ
numiți în funcție în condițiile legii precedente, a fost nefuncțional în perioada aprilie 2014 – octombrie 2016,
activitatea de prevenire a torturii fiind efectuată doar de Avocatul Poporului și funcționarii Oficiului său.

În cadrul recentelor vizite desfășurate de către Consiliului Consultativ în noua sa componență, aprobată prin
ordinul Avocatului poporului în octombrie 201653, au fost efectuate următoarele constatări în ceea ce privește
Penitenciarul nr. 15, Cricova54:
 Deficiențe grave în ceea ce privește asigurarea cu personal a tuturor serviciilor instituției și implicarea
excesivă în escortări (fapt ce agravează și mai mult criza de resurse umane);
 Asigurarea accesului membrilor Consiliului Consultativ în instituție cu întârziere și refuzul accesului
nemijlocit în celule (fiind invocat pericolul pentru securitatea personală);
 Suprapopularea și neasigurarea suprafeței minime pentru fiecare deținut de cel puțin 4 m.p.;
 Lipsă de intimitate a deținuților în viaţa de zi cu zi și riscul de intimidare şi violenţă în dormitoarele
mari;
 Insuficiența luminii naturale și artificiale; lipsa aerisirii și dereticării umede eficiente; spații ce
favorizează răspândirea diverselor maladii infecțioase periculoase;
 Lipsa spațiilor de stocare a lucrurilor personale;
 Fumatul în interiorul încăperii;
 Accesul limitat la apă și energie electrică;
 Starea anti sanitară a WC-urilor;
 Condițiile inumane și degradante de detenție în sectorul disciplinar;
 Nerespectarea măsurilor de securitate antiincendiară;
 Impedimente în depunerea liberă a cererilor și plângerilor de către deținuți;
 Perceperea costurilor de la condamnat sau familia sa pentru utilizarea camerelor de întrevederi de
lungă durată;
 Medicamente expirate și servicii medicale necorespunzătoare; atragerea personalului necalificat
pentru îngrijirea deținuților aflați în blocul medical;
 Numărul în creștere de automutilări;

50 Raportul tematic ”Monitorizarea respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi care sânt deţinute în penitenciare”, 2015
51 Pag. 13, diagrama nr. 5 din Raportul tematic ”Monitorizarea respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi care sânt deţinute în penitenciare”,
2015
52 În raport se face referire la faptul că suportul este oferit deseori de către alți deținuți, suplimentar ajutorului oferit de asistența socială sau secția

medicală a penitenciarului.
53 http://ombudsman.md/ro/content/consiliul-pentru-prevenirea-torturii-fost-instituit
54
http://ombudsman.md/sites/default/files/document/attachments/raportul_cpt_p15_cricova_30.11.2016.pdf

Pagina 12 din 41
  Neoferirea serviciilor necesare persoanelor cu dizabilități;
 Accesul limitat la programele educative și posibilitățile reduse de implicare în câmpul muncii, ocupare
a timpului liber.

2.4 Situația drepturilor omului în penitenciare prin prisma Departamentului

Instituțiilor Penitenciare

Potrivit DIP, în perioada anului 2016 în sistemul penitenciar au sosit 4223 de persoane deținute (în 2015 -
3154) și au fost eliberate 3862 persoane (în 2015-2819).

Pe parcursul anului 2016 au fost înregistrate în total 3225 petiţii, ceea ce constituie cu 434 mai mult decât în
aceeași perioadă a anului 2015 (2791). Numărul cel mai mare de petiții a parvenit din penitenciarul nr. 13, cu
un număr total de 621 petiții (ceea ce reprezintă mai mult de o pătrime din numărul total de petiții), urmat de
penitenciarul nr. 15 cu 267 petiții (sau 11.3%), penitenciarul nr. 9 Pruncul cu 235 de petiții (sau 9.8%),
penitenciarul nr. 17, Rezina cu 228 petiții (sau 9,5%) și Penitenciarul nr. 6 Soroca cu 146 de petiții (ceea ce
reprezintă circa 6.1% din numărul total de adresări examinate de DIP). La polul opus se află penitenciarul 10
cu 5 petiții (0.2%), penitenciarul 2, Lipcani cu 58 (2.4%) și penitenciarul 18, Brănești cu 59 (sau 2.6%).

Rata petițiilor per deținut la situația anului 201655

Denumire Capacitate nr. deținuți nr plângeri Petiții/deținuți
penitenciar 01.01.2017 2016
IP 13, Chișinău 1000 1284 621 0,48%
IP 17, Rezina 510 398 228 0,57%
IP 15, Cricova 600 682 267 0,39%
IP 9, Pruncul 700 721 235 0.32%
IP 6, Soroca 800 874 146 0,16%
IP 10, Goian 60 33 9 0.27%
IP 2, Lipcani 220 203 90 0.44%
IP 18, Brănești 704 608 92 0.15%

În 2016 a crescut (cu 27 cereri) și numărul de petiții parvenite la DIP de la persoanele care nu se dețin în
instituțiile penitenciare , comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 839 de petiții.

Numărul petițiilor înregistrate de DIP de la deținuți în anul 2016 a crescut cu circa 18 % comparativ cu anul
2015, ajungând la 2386. Potrivit DIP, subiectele principale abordate prin petiții în ultimii doi ani au fost:
transferul în altă instituție ( ̴41,4% în 2016 și ̴38,3 în 2015); încălcarea drepturilor deținuților ( ̴7,3% în 2016
și ̴10% în 2015); pretinsele acţiuni nelegitime ale administrației penitenciare ( ̴6,8% în 2016 și ̴ 11% în 2015);
condiţiile de detenţie ( ̴ 5,4% în 2016 și ̴7% în 2015); interpelări informaționale ( ̴5,2% în 2016 și ̴6,3% în
2015); acordarea asistenței medicale ( ̴3,8% în 2016 și 6,3% în 2015); solicitarea audienţei colaboratorilor
( 2
̴ ,8 în 2016 și 5̴ ,2% în 2015); asigurarea securităţii personale ( ̴ 1,1% în 2016 și ̴1,5% în 2015; alte întrebări
( ̴ 17,2% în 2016 și 1,1% în 2015. Pe marginea relelor tratament, pe parcursul anului 2016 au fost înregistrate
circa 25 petiții sau ̴1% din numărul total de adresări, mai puțin cu 7 plângeri decât în anul precedent ( ̴0,1%)

Analizând informația de mai sus, observăm că tematica solicitărilor a rămas identică pe parcursul ultimilor doi
ani. Deși indicatorii pe majoritatea subiectelor abordate sunt în scădere, observăm o creștere a numărului

55
Prezentată în penitenciarele care au acumulat cele mai multe plângeri și instituțiile cu cele mai puține plângeri.

Pagina 13 din 41
petițiilor privind transferul în altă instituție (+258 adresări), calcularea și recalculul pensiei (+22), aplicarea
amnistiei (+26) și la ”alte întrebări” (+389 sau 17,2% din numărul total de adresări). Creșterea semnificativă a
numărului petițiilor la ultimul compartimentul vorbește, cel puțin, despre necesitatea revizuirii modului de
clasificare a adresărilor/petițiilor/plângerilor parvenite la DIP și, eventual, îmbunătățirea modului de
funcționare a mecanismului de depunere a plângerilor56.

Pe de altă parte, potrivit datelor prezentate de DIP, pe parcursul anului 2016, personalului penitenciar au fost
aplicate 134 de sancțiuni, dintre care 67 sancțiuni au fost aplicate colaboratorilor corpului de comandă mediu
și superior, 63 – efectivului de trupă şi corpului de comandă inferior şi 4 – angajaților civili57. Cele mai multe
sancțiuni disciplinare au fost aplicate la compartimentul „atitudine neglijentă față de exercitarea atribuțiilor
de serviciu” – 82 sancțiuni, fiind concediați din cadrul sistemului penitenciar 12 colaboratori. Cel mai frecvent
au fost sancționați colaboratorii serviciilor securitate, regim şi supraveghere – 59 sancțiuni58. Pe parcursul
anului 2016, au fost intentate 11 cauze penale în care sunt implicați colaboratori ai sistemului penitenciar
(dintre care 6 cauze au fost clasate).

Potrivit raportului de activitate al DIP pe anul 2016, în perioada de referință au fost înregistrate 1060 cazuri de
depistare a leziunilor corporale la deținuți în penitenciar, dintre care 319 cazuri sunt leziuni depistate la
condamnații sosiți din izolatoarele inspectoratelor de poliție a MAI. În penitenciare au fost înregistrate 338 de
cazuri de aplicare a forței fizice şi 206 de cazuri de aplicare a mijloacelor speciale asupra a 254 deținuți59. Pe
parcursul anului 2016 au fost înregistrate 650 cazuri de declarare a grevei foamei, urmare a solicitărilor
privind transferul în alt penitenciar sau refuzul de a fi transferat în alt penitenciar; dezacordul față de condițiile
de detenție și lipsirea de anumite beneficii (întrevederi, aparate audio-video sau telefon).

Printre principale bariere sau provocări întâlnite de DIP în asigurarea condițiilor corespunzătoare și
siguranței locurilor de detenție sunt cele ce țin de infrastructura instituțiilor și finanțarea insuficientă
a sistemului penitenciar: din 550 de clădiri și edificii de pază care se află la balanța, 21 se află în stare
avariată. Blocurile alimentare ale penitenciarelor duc lipsă de utilajul și inventarul necesar; există
riscul de prăbușire a îngrădirilor de pază.
De asemenea, este evidențiată problema insuficienței personalului (escortare, supraveghere, dar și
psihologi și asistenți sociali) și fluctuația de cadre; mijloacele de transport pentru escortare uzate;
insuficiența mijloacelor speciale în dotarea instituțiilor teritoriale.

Pe parcursul perioadei de referință, de către psihologii instituțiilor penitenciare au fost evaluați inițial 6578
deținuți, dintre care s-au evidențiat:
- cu agresivitate şi irascibilitate sporită (care pot urma programul de reducere a violenței în mediul
deținuților) – 459 persoane;
- cu dereglări psihice, intelectuale – 233 persoane;
- predispuși spre suicid și auto agresiune – 391 persoane.

În instituțiile penitenciare au fost înregistrate, pe parcursul anului 2016, 54 cazuri de deces (rata deceselor
0,64), iar în structura morbidității pe prim plan se situează bolile aparatului digestiv, urmate de patologiei
sistemului respirator, tulburările mintale și de comportament. Totodată, raportul de bilanț al activității
sistemului penitenciar pentru anul 2016 arată că pe parcursul perioadei de referință, au fost înregistrate 6

56 Constatări similare privind importanța revizuirii modalității de examinare a plângerilor deținuților sunt menționate în Studiul privind mecanismul
intern de depunere a plângerilor de către minori și bărbați în detenție, elaborat de V. Zaharia, în cadrul proiectului EUTAP 4, în 2016.
57 Potrivit raportului de bilanț al activității sistemului penitenciar pentru anul 2016, comparativ cu anul 2015, au fost aplicate cu 24 sancțiuni mai puține
58 Fiind urmați de colaboratorii serviciilor pază şi escortă – 34 sancțiuni, serviciul activitate educativă, psihologică şi asistență socială – 13 sancțiuni

(dinamică pozitivă), producere şi cel logistic – 7 sancțiuni, serviciul medical – 3 sancțiuni (dinamică constantă). S-a evidențiat o îmbunătățire a ipostazei
la compartimentul alte servicii (2016-7 cazuri, 2015-13 cazuri).
59 Potrivit raportului de activitate al DIP pentru anul 2016, majoritatea cazurilor de aplicare a forței fizice şi a mijloacelor speciale, au fost aplicate din

motivul nesupunerii cerințelor legale a colaboratorilor-182 cazuri, nesupunerii cerințelor legale a colaboratorilor în timpul efectuării perchezițiilor-107
cazuri, transferul dintr-o celulă în alta/transfer dintr-o instituție în alta-42 cazuri, prevenirea acțiunilor de automutilare-27 cazuri, curmarea tentativei
de evadare-3 cazuri

Pagina 14 din 41
cazuri de suicid, dintre care 2 cazuri se aflau la evidența profilactică. Cu ajutorul psihologului au fost prevenite
15 tentative de suicid printre condamnați.

2.5 Constatările privind drepturile omului în detenție obținute prin colectare

directă de informație

În scopul acumulării informației calitative direct de la deținătorii de drepturi, au fost efectuate vizite de
documentare la un penitenciar de tip închis (penitenciarul nr. 15), la penitenciarul pentru minori, la
penitenciarul spital și penitenciarul pentru femei.

Întrebări au fost adresate atât deținuților/deținutelor, cât și personalului instituției. La desfășurarea acestuia
exercițiu au fost folosite chestionare, interviuri și focus-grupuri. O atenție deosebită în procesul de
documentare a fost acordată condamnaților care au comis repetate abateri disciplinare în timpul detenției și
au fost declarați violatori ai regimului de detenție (și se află în regim inițial), condamnaților care au solicitat
asigurarea securității personale, precum și mamelor cu copii, deținuților de etnie romă și de alte etnii
minoritare, persoanelor cu dizabilități.

Mai jos va fi expusă informația, analizată separat pe penitenciarele menționate.

Penitenciarul nr. 10, Goian (minori)

La momentul vizitei în instituției erau deținuți circa 30 de minori (capacitatea – 60 deținuți). La completarea
chestionarelor și desfășurarea interviurilor au participat 10 deținuți care se aflau în regim inițial și comun. Din
datele chestionarelor deducem că majoritatea respondenților aveau între 16-18 ani, fără dizabilitate, sănătoși
după percepția lor, majoritatea de etnie moldoveni (1 rus și 2 ucraineni), vorbitori preponderent de română,
dar și vorbitori de ucraineană, rusă și găgăuză. Toți respondenții au fost de religie creștin-ortodoxă.
Majoritatea respondenților au indicat că termenul sentinței primite este de până la 5 ani, iar în instituție se
află de mai mult de 8 luni. Pe parcursul vizitei de documentare nu au fost observate panouri informative
privind drepturile și obligațiile persoanelor/minorilor deținuți în instituțiile penitenciare (care ar trebui să fie
redate într-un mod prietenos/accesibil copiilor).

Răspunsul majoritar al deținuților intervievați privind percepția referitor la încălcarea drepturilor acestora în
penitenciarul nr. 10 a fost ”poate” (4/10) și ”cred că da” (2/10), urmat de ”încălcate cu siguranță” și ”nu s-au
încălcat” cu câte două răspunsuri.

După percepția majoritară a respondenților, în penitenciarul nr. 10 deținuților li se încalcă dreptul de a avea
acces la duș60 (5/10) și cantitatea și calitatea hrănii (2/10)61, iar autorii încălcărilor drepturilor omului sunt
personalul penitenciar (2/10), urmat de conducerea penitenciarului (1/10) și DIP (1/10).

După percepția majoritară a intervievaților, motivele din care aceste drepturi se încalcă sunt ”faptul că
deținuții nu se plâng pe încălcări” (4/10) și impunitate (2/10)62, iar cel mai des devin victime ale încălcărilor
drepturilor omului ”cei care sunt în relații proaste cu personalul sau conducerea penitenciarului” (6/10),
urmat de ”cei care sunt în relații proaste cu deținuții”(2/10), ”cei care nu sunt ajutați/protejați din partea altor
deținuți” (2/10) și ”deținuții de etnie romă” (2/10)63.

60 Condițiile insalubre, instalații defectate, temperatura apei care contrastează subit), urmat de condițiile proaste din celulă (în special frigul și, uneori,
mucegaiul
61 Urmate de lipsa pastilelor (1/10) și respectarea regimului (1/10). Un respondent – nu întâmpină dificultăți
62 Urmate de atitudinea personal – 1/10; lipsa mecanismelor eficiente de apărare împotriva abuzurilor – 1/10; lipsa cunoștințelor în rândul personalului

și conducerii privind drepturile deținuților – 1/10; faptul că deținuții nu-și cunosc drepturile – 1/10; comportamentul condamnatului – 1/10.
63
”cei cu caracter moale” – 1/10

Pagina 15 din 41
Pe de altă parte, intervievații au percepția majoritară că în penitenciarul nr. 10 sunt tratați ”uneori cu
demnitate (4/10) și ”tratați cu demnitate” (3/10)64.

Exercițiul a arătat că majoritatea deținuților penitenciarului nr. 10 nu au raportat despre încălcările drepturilor
omului din motivul neîncrederii față de cei cărora se raportează (8/10). Alții, pe de altă parte, au menționat că
nu au putut să raporteze problema (2/10)65. Majoritatea celor care au raportat încălcările au făcut-o
personalului penitenciarului și Avocatului poporului (câte 3/10)66, menționând, în majoritate, că în consecință
problema a continuat/nu s-a rezolvat (3/10) sau s-a rezolvat de la sine (2/10).

În ceea ce privește opiniile față de încrederea deținuților din penitenciarul nr. 10 în instituțiile care le-ar putea
apăra drepturile, statistica a arătat că Departamentul Instituțiilor Penitenciare, Avocatul poporului și Avocatul
personal sau familia se bucură de un nivel egal de încredere în fața respondenților. Mai puțin eficiente sunt
considerate instanțele de judecată și organizațiile obștești/neguvernamentale.

Evaluarea gradului de informare a deținuților privind existența instituțiilor, organizațiilor care au obligația de a
monitoriza drepturile omului în instituții penitenciare a arătat că cel mai cunoscut este Avocatul Poporului
(5/10), urmat de Avocatul copilului (4/10), ”drepturile omului” (3/10)67.

Totodată, opiniile intervievaților/respondenților cu privire la cele ce urmează a fi făcute în penitenciarul nr. 10

pentru a îmbunătăți respectarea drepturilor omului au fost următoarele:
 luarea în considerare/soluționarea cererilor adresate către reprezentanții penitenciarului (2);
 soluționarea problemei frigului în celulă și condițiilor de duș (2);
 desfășurarea cu regularitate a vizitelor de monitorizare din partea organizațiilor de drepturile omului și DIP;
 mai mult timp pentru plimbare la aer;
 respectarea regimul zilei (orei mesei);
 implementarea recomandărilor înaintate după vizitele de monitorizare a drepturilor omului;
 îmbunătățirea comunicării dintre deținuți și personalul penitenciarului;
 sporirea numărului activităților recreative (posibilitatea primirii electrocasnicelor).

Penitenciarul nr. 7, Rusca (femei)

La momentul vizitei în instituție erau deținute 380 de persoane (capacitatea - 310). În completarea
chestionarelor și desfășurarea interviurilor au fost implicate circa 27 de deținute, care se aflau în regim inițial
și comun de detenție, precum și deținute cu copii mici din sectorul mame și copii.

La exercițiu au participat 10 femei cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani, 13 femei de 35-60 ani și 7 deținute cu
vârsta de peste 60 ani, cu apreciere privind starea sănătății diferită (sănătoase, mediu-sănătoase, bolnave și
cu dizabilitate). Majoritatea respondentelor au fost de etnie moldovene (fiind și ucrainene, rome și evrei),
vorbitoare de română, preponderent, dar și rusă. Majoritatea respondentelor au fost de religie ortodoxă, fiind
și catolici. Termenul sentințelor primite, în majoritatea cazurilor, este de până la 12 ani.

Majoritatea deținutelor intervievate au percepția că în IP 7 drepturile nu le-au fost încălcate (11/17), urmat de
”cred că da”/ ”poate” (4+1/17).

64 ”nu” – 1/10, motivând că unii lucrători ai penitenciarului nu respectă deținuții.

65 Fiind menționat că nu a putut să reclame în formă scrisă.
66 Urmat de conducerea penitenciarului (1/10) și Departamentul Instituțiilor Penitenciare - (1/10).
67
Fiind astfel percepuți funcționarii AOP

Pagina 16 din 41
După percepția majoritară a respondentelor, în instituție se încălcă cel mai des dreptul la servicii medicale
calitative (7/17); impunerea forțată la muncă (6/17); perchezițiile abuzive (6/17); dreptul de a primi colete și
dreptul de a avea contact cu familia (2+2/17)68. Majoritatea respondentelor nu au raportat cuiva despre
încălcări (13/17), din motiv lipsei încredere (5/11) sau că ar putea avea probleme după aceasta (3/11).

După percepția majoritară a intervievatelor, motivele din care aceste drepturi se încalcă sunt necunoașterea
drepturilor de către deținute (8/17), faptului că deținutele nu se plâng pe încălcări (4/17) și netragerea la
răspundere a făptașilor (3/17)69, iar cel mai mult sunt expuse riscului de a le fi încălcate drepturile ”cele care
nu sunt ajutate/protejate din afară” și ”cele care nu sunt ajutate/protejate din partea altor deținuți” (3+3/17),
urmate de cele care sunt în relații proaste cu personalul sau conducerea penitenciarului (2/17) și cele care
sunt în relații ostile cu deținuții (2/17)70.

În ceea ce privește opiniile față de încrederea deținutelor din penitenciarul nr. 7 în instituțiile care le-ar putea
apăra drepturile în penitenciar, statistica a arătat că avocatul personal sau rude (5/17), conducerea
penitenciarului (4/17) se bucură de un nivel egal de încredere în fața respondenților (DIP, instanța, nu am
încredere – câte 1/), ceea ce explică faptul raportării încălcărilor întâlnite de către deținute avocatului sau
rudelor (3/17) și personalului și conducerii penitenciarului (+22/17)71.

Evaluarea gradului de informare a deținutelor privind existența instituțiilor, organizațiilor care au obligația de
a monitoriza drepturile omului în instituții penitenciare a arătat că majoritatea nu cunosc despre existența
unor asemenea entități (8/17), doar 2 respondente au menționat despre ”drepturile omului”, și un răspuns
pentru Avocatul poporului, Promo-Lex și PNUD.

Majoritatea răspunsurilor privind percepția personală despre tratarea cu demnitate în acest penitenciar au
fost ”uneori” și ”da” (6+6/17)72, motivând cu dificultățile întâlnite de mamele cu copii de a respecta regimul
comun în perioada de creștere (2/17), dezacordul cu sancțiunile disciplinare considerate ca neîntemeiate
(2/17) și, sub aspect pozitiv, motivând cu respectarea regimului și cerințelor lucrătorilor penitenciarului (2/17).

Pentru a îmbunătăți situația drepturilor omului în penitenciarul nr. 7, deținutele au propus următoarele: să fie
mai multă informație privind drepturile omului și modificările la legislație (3/17); să fie desfășurate mai des
vizite de monitorizare a drepturilor omului și să fie acces la serviciile psihologului (2+2/17); să fie mai multă
stimă între deținute, dar și între deținute și reprezentanții penitenciarului (5/11); să fie mai flexibil/adaptat
regimul zilei în sectorul pentru mame și copii; vizitele de monitorizare desfășurate în instituție să producă
schimbări spre bine; să fie mai des oferit acces la telefon.

A fost, de asemenea, desfășurat un focus-grup cu participarea a 6 femei-deținute , dintre care trei au ajuns la
vârsta de pensionare (au peste 57 de ani), una dintre ele fiind de etnie romă, cu dizabilitate, altele 3
participante la discuții erau vorbitoare de limba rusă și română, de vârstă medie. În cadrul acestui exercițiu, au
fost menționate următoarele deficiențe ca fiind cele mai apăsătoare:
 Ignorarea solicitărilor către personalul penitenciarului;
 Degradarea semnificativă a stării sănătății, urmare a serviciilor medicale necalitative (diagnostic și
tratament) oferite în cadrul instituției;
 Netransferarea în spitalul penitenciar pentru servicii medicale;
 Nerespectarea dietei pentru cei ce necesită alimentare specială;

68 Abuzuri din partea conducerii, Accesul la duș și produse igienice, Plimbările la aer liber – câte 2/17, iar abuzuri din partea personalului, Abuzuri din
partea altor deținuți, încălcarea demnității umane - câte 1/17
69 ”Atitudinea personalului”, ”lipsa cunoștințelor despre drepturi a personalului și conducerii”, ”Lipsa mecanismelor eficiente de apărare împotriva

abuzurilor” și ”Nu mi se încalcă drepturile” câte 1/17

70 ”Cei mai tineri”, ”Cei cu dizabilitate sau bolnavi”, ”Cei de altă culoare a pielii, altă naționalitate, etnie (romi, etc)”, ”Cei care au comis anumite tipuri

de infracțiuni”, ”Cei fricoși”, ”Nu cred ca cineva este victima încălcărilor” - câte 1/17
71 ”Departamentul Instituțiilor Penitenciare”, ”Avocatul poporului”, ”Instanței de judecată” - câte 1/17
72
”nu” – 2/17

Pagina 17 din 41
  Produse igienice de calitatea proastă și neoferirea prafului de spălat;
 Nefuncționalitatea mecanismul de eliberare condiționată înainte de termen73;
 Înrăutățirea situației ca o consecință a reclamării deficiențelor întâlnite în timpul detenției și
neexaminarea efectivă a cererilor/plângerilor;
 Condiții nesatisfăcătoare de duș;
 Necunoașterea drepturilor, inclusiv modului de aplicare a amnistiei;
 Mamele cu copii sunt obligate să respecte același regim ca și cei din regim comun74;
 Lipsa de relații bazate pe umanitate dintre personal și deținute;
 Inacțiunea administrației penitenciarului urmare a depunerii, de către deținutele de etnie romă, a
plângerilor privind hărțuirea de către alte deținute non-rome.

Penitenciarul nr. 15, Cricova (de tip închis)

La momentul vizitei expertului, instituția găzduia 662 de deținuți (capacitatea - 600 persoane). La completarea
chestionarelor și în interviuri au fost implicați 4 deținuți aflați în blocul pentru regim inițial de executare: un
deținut declarat violator al regimului de deținere și alți deținuți care au solicitat asigurarea securității
personale.

Informația acumulată a arătat că în percepția majorității persoanelor intervievate drepturile acestora au fost
încălcate în timpul detenției în cadrul penitenciarului nr. 1575, acest fapt fiind comunicat, cel mai des,
conducerii penitenciarului, Departamentului instituțiilor penitenciare și Avocatului poporului. Unii respondenți
au menționat că au reclamat încălcările și personalului penitenciarului, procurorului general, avocatului
personal și familiei, instanței de judecată și, uneori, cunoscuților din afara penitenciarului.

Din răspunsurile primite, deducem că ineficiența remediilor și riscul de a avea probleme după raportare au
împiedicat deținuții să reclame încălcările de drepturile omului întâlnite în penitenciarul nr. 15.

Toți deținuții intervievați în cadrul penitenciarului nr. 15 au invocat condițiile de detenție în celule
ca fiind încălcările cele mai apăsătoare, iar problema abuzurilor din partea personalului, dar și din
partea conducerii instituției (care nu reacționează la plângeri și solicitările de audiență) a fost
evidențiată de majoritatea dintre cei intervievați. Doi dintre cei patru intervievați au făcut referire,
de asemenea, la condiții degradante ale spațiilor de plimbare la aer, perchezițiile abuzive și
dificultățile întâlnite la depunerea plângerilor și scrisorilor (fără a fi citite, refuz de a expedia) și
altele76.

Majoritatea intervievaților au invocat următoarele motive ale încălcării drepturilor omului în penitenciarul nr.
15: atitudinea personalului, netragerea la răspundere pentru încălcări și faptul că deținuții nu-și cunosc
drepturile (3/4), urmate de atitudinea conducerii penitenciarului, lipsa mecanismelor eficiente de apărare
împotriva abuzurilor și faptul că deținuții nu se plâng pe încălcări (2/4).

Doi dintre cei patru deținuți intervievați consideră că responsabili pentru încălcarea drepturilor lor în acest
penitenciar este personalul penitenciarului, alt deținut a menționat că drepturile sale sunt încălcate de alți
deținuți.

Avocatul Poporului este considerat cel mai eficient actor pentru a hotărî problema drepturilor încălcate ale
deținuților intervievați77. Încrederea cea mai mare a deținuților din penitenciarul nr. 15, în privința apărării

73
Fiind invocate și motivul implicării tardive a reprezentanților penitenciarului/comisiei penitenciare
74 Inclusiv apeluri de dimineață, interdicția de a aprinde lumina noaptea, etc
75 3 răspunsuri – ”cu siguranță”, 1 – ”poate”.
76 Cantitatea și calitatea hrănii, abuzuri din partea altor deținuți, dreptul de a avea contact cu familia, servicii medicale necalitative – câte o plângere
77
DIP, Avocatul și rudele , instanța de judecată și ONG, nimeni – câte 1

Pagina 18 din 41
drepturilor omului în instituție, este acordată conducerii penitenciarului și Departamentul instituțiilor
penitenciare (2/4), urmate de procuror78 și instanța de judecată (1/4).

În percepția majorității celor intervievați, cei mai vulnerabili încălcării drepturilor omului în penitenciarul nr.
15 sunt cei care nu sunt ajutați/protejați din afară și cei care nu sunt ajutați/protejați din partea altor deținuți.
Doi dintre patru respondenți au menționat că cel mai des victime ale încălcării drepturilor omului sunt și cei
care sunt în relații proaste cu personalul sau conducerea penitenciarului și cei care au relații proaste cu
deținuții.

Majoritatea deținuților intervievați au specificat că nu cunosc instituții/organizații în ale căror atribuții ar intra
monitorizarea, protecția drepturilor persoanelor deținute în penitenciare, cu excepția unuia, care a menționat
Centrul pentru drepturile omului.

Pentru a avea mai puține încălcări ale drepturilor omului în penitenciarul nr. 15, în opinia celor intervievați
urmează să fie:
 îmbunătățite condițiile în celule (2/4);
 să nu fie suprapopulate celulele;
 redus nivelul de corupție în instituție;
 oferite condiții adecvate, inclusiv mări timpul pentru plimbările la aer;
 sporit numărul oportunităților de comunicare dintre deținuți și conducerea instituției;
 aplicate sancțiuni personalului care nu-și îndeplinește în modul corespunzător obligațiile de serviciu;
 permisă primirea electrocasnicelor pentru cei care au solicitat asigurarea securității personale.

Penitenciarul nr. 16, Pruncul (spital penitenciar)

La momentul vizitei, în instituție erau deținuți 297 de persoane (capacitatea maximă - 540), în completarea
chestionarelor și desfășurarea interviurilor fiind implicați 14 deținuți și deținute din blocul chirurgical,
terapeutic și casa mamei și copilului. Dintre persoanele intervievate 5 sunt bărbați, dintre care doi cu
dizabilitate (unul fiind nevăzător) și 9 femei cu copii de vârsta de până la 3 ani. Vârsta respondenților era de
18-35 (9 persoane) și alții 3 de 35-60 ani. Majoritatea respondenților/telor au apreciat starea de sănătate ca
fiind ”medie” (5), urmată de ”bolnav” – 4, sănătos – 3, cu dizabilitate - 2.

Analiza chestionarelor privind respectarea drepturilor omului și funcționarea mecanismelor de monitorizare a

drepturilor omului în penitenciarul 16, ne-au permis să tragem următoarele concluzii:

Majoritatea intervievaților au răspuns că drepturile omului în cadrul instituției nu au fost încălcate,

urmați de ”cred că da”, ”cu siguranță” și ”poate”79. După percepția majoritară a respondenților, în
penitenciarul nr. 16 se încălcă cel mai des dreptul la servicii medicale calitative80, urmat de
”cantitatea și calitatea hrănii”; ”dreptul de a avea contact cu familia”; ”contactul cu avocatul81;
”condițiile din celulă”; ”încălcarea demnității umane”; ”perchezițiile abuzive” și altele82.

Responsabili de încălcarea drepturilor omului în penitenciarul nr. 16, după percepția majoritară a
deținuților/telor intervievați/te, este ”personalul penitenciarului” (5 răspunsuri)83.

78 Cu nota ”chiar dacă știm că nu va lua măsuri” - 1

79 câte 2 răspunsuri.
80
4 răspunsuri
81 câte 3 răspunsuri
82 ”Abuzuri din partea personalului”, ”Accesul la duș și produse igienice”, ”Plimbările la aer liber”, ”Discriminarea”, ”Drepturile copilului care sta închis,

celula este umedă”

83
Urmat de ”conducerea penitenciarului” și ”procurorul de serviciu” – câte 1

Pagina 19 din 41
Analiza informației privind motivele din care aceste drepturi se încalcă au indicat, în majoritatea cazurilor,
asupra necunoașterii drepturilor de către deținuți (7 răspunsuri) și faptului că ”deținuții nu se plâng pe
încălcări” (3 răspunsuri), precum și ”lipsa mecanismelor eficiente de apărare împotriva abuzurilor” și altele84.

După percepția deținuților, cel mai mult sunt expuși riscului de a le fi încălcate drepturile omului în
penitenciarul spital ”cei care nu sunt ajutați/protejați din afară” și ”cei slabi fizic” (3 răspunsuri) și ”cei mai
tineri” și ”cei cu dizabilitate sau bolnavi”.

Majoritatea intervievaților au răspuns că sunt tratați cu demnitate în penitenciarul nr. 16 (7 răspunsuri) și

”uneori tratați cu demnitate” (5 răspunsuri), explicând că acest fapt rezultă și din comportamentul deținutului
(2 răspunsuri); a fost menționat și faptul lipsei condițiilor pentru creșterea copiilor.

În ceea ce privește nivelul de informare și gradul de încredere al deținuților față de mecanismele existente de
monitorizare a drepturilor omului în instituțiile penitenciare au fost acumulate următoarele informații:
majoritatea nu au raportat cuiva despre încălcări (9/14)85, motivând cu ineficiența mecanismelor disponibile,
în majoritatea cazurilor (4 răspunsuri)86. La întrebarea ”cui ați raportat încălcările întâlnite”, majoritatea
respondenților au menționat că personalului penitenciarului (3) și conducerii penitenciarului (2) 87 .
Respondenții au menționat, în majoritatea cazurilor, că problema întâlnită s-a rezolvat de la sine (4) sau
aceasta a continuat/ nu s-a rezolvat (2+1 răspunsuri).

În opinia deținuților, cel mai eficient le-ar hotărî problemele lor de încălcare a drepturilor omului ”Avocatul
poporului” și ”Avocatul personal sau rudele”, urmat de ”conducerea penitenciarului” și ”Departamentului
Instituțiilor Penitenciare” (câte 2 răspunsuri)88. Totuși, majoritatea intervievaților consideră că în penitenciarul
nr. 16 cel mai eficient ar rezolva deficiențele întâlnite ”conducerea penitenciarului” și ”Departamentul
Instituțiilor Penitenciare”.

Din informația acumulată, putem să deducem, de asemenea, că majoritatea intervievaților nu cunosc despre
existența vreunor organizații, instituții de apărare a drepturilor omului89.

Răspunsurile la întrebarea deschisă privind ce urmează a fi făcut pentru a fi mai puține încălcări ale drepturilor
omului în penitenciarul nr. 16, au fost următoarele:
 de a desfășura mai des monitorizări a drepturilor omului în penitenciar;
 să fie îmblânzite pedepsele pentru persoanele cu dizabilități;
 de a reduce discriminarea față de deținutele cu copii;
 a discuta cât mai mult probleme ce apar intru soluționarea lor cat mai eficienta;
 de a comunica mai des cu părinții;
 de sancționa deținuții care încalcă regimul, dar și personalul ce se face vinovat de încălcările
drepturilor deținuților.

În cadrul vizitei de documentare a fost desfășurat un interviu cu un deținut nevăzător 90, care a comunicat
expertului despre dificultățile pe care le întâlnește zi de zi, în procesul de ispășire a pedepsei:
 pentru a ieși la aer depinde de suportul altor deținuți;
 nu poate să-și spele hainele;
 nu poate depune petiții sau plângeri (în locul lui o fac membrii familiei);
 nu are acces la informație privind modificările în legislația penală sau drepturile omului;

84 ”neatragerea la răspundere a făptașilor” și ”condițiile în celulă” – câte 1

85 4 au raportat
86
Urmat de ”Ne încrederea”, ”Nu am putut”, ”Aș putea avea probleme după raportare” - câte 1
87 Avocatului și rudelor - 1
88 ”Instanța de judecată” și ”Organizațiile obștești/Neguvernamentale” - 1
89 ”Baptiști”, ”ONG”-urile și ”Promo-lex” au fost printre alte răspunsuri date de intervievați
90
Care suferă, din spusele acestuia, de diabet zaharat, tremur, etc

Pagina 20 din 41
  nu este eliberat de executarea pedeapsă în legătură cu starea gravă a sănătății.

3. Analiza mecanismelor de control și monitorizare

a drepturilor omului în detenție

Legislația în vigoare determină o serie de mecanisme de control și monitorizare a realizării drepturilor omului
în instituțiile penitenciare91. Printre acestea se enumeră:
 Controlul departamental;
 Controlul procurorului;
 Controlul judiciar;
 Controlul exercitat de organizații naționale şi internaționale;
 Controlul civil.

Vizitarea instituţiilor care asigură deținerea persoanelor poate fi efectuată de către Preşedintele
Parlamentului Republicii Moldova, Preşedintele Republicii Moldova, Prim-ministrul Republicii Moldova,
deputatul în Parlament, avocatul poporului, membrii consiliului consultativ şi persoanele care îi însoțesc și alte
persoane specificate în art. 178 alin. 1 Cod de Executare. Instituirea prerogativei de monitorizare este dictată
de necesitatea supravegherii constante a respectării drepturilor omului în instituțiile penitenciare și evaluării
conformității administrării penitenciarului pentru atingerea obiectivelor corecționale.

3.1 Controlul departamental

Desfășurarea controlul departamental este reglementat de art. 175 Cod de Executare, care precizează în
alineatul întâi că activitatea instituțiilor și instituțiilor responsabile cu punerea în aplicare a deciziilor cu privire
la cauzele penale sunt supuse, în modul stabilit în actele normative, la un control departamental de către
organele ierarhic superioare.

Funcționarea operațională a inspecției este reglementată de Ordinul nr. 400 din 14.07.2011 despre aprobarea
Regulamentului cu privire la aplicarea principiilor manageriale în cadrul sistemului penitenciare92, Hotărârea
Guvernului cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați nr. 583 din
20.05.200693, Regulamentul Serviciului de Luptă, autorizat să folosească arme (escortare și pază) din
26.05.200694.

O evaluare a situației actuale a sistemului de monitorizare şi control în sistemul penitenciarelor, inclusiv care
identifică punctele forte, slabe şi oportunităților de inspecție şi monitorizare în domeniul detenției a fost
efectuată de către un expert în cadrul proiectului Uniunii Europene ”Sprijin acordat sistemelor de executare,
probațiune și reabilitare în Moldova” (EUTAP 4), în februarie-martie 2016. Raportul expertului conține
recomandări cu privire la schimbările necesare pentru a permite inspecției din cadrul sistemului penitenciar
din Moldova să fie eficiente şi să respecte principiile şi cerințele stabilite în standardele și internaţionale.

În continuarea primei intervenții a proiectului în acest domeniu, alți doi experți ai proiectului EUTAP 4 au
elaborat în noiembrie 2016, un Ghid al Regulamentului efectuării inspecțiilor, ca parte a metodologiei
revizuite de inspectare a penitenciarelor sub autoritatea DIP.

91 Specificate în art. 173-178 Cod de Executare

92
Secțiunea 8; Punctul 86 și Punctul 89.
93 P. 403, care stabilește că reprezentanții DIP , atunci când vizitează penitenciarele, primesc în audiență deținutul care reclamă acele probleme care țin

de competența lor.
94 Punctul 70, care stabilește că ”Seful DIP este obligat să controleze permanent activitățile comandanților subdiviziunilor din subordonarea nemijlocită

și să analizeze lunar rezultatele ei.”

Pagina 21 din 41
Potrivit Ghidului, inspecția urmează să aibă următoarele trei scopuri principale:
 În primul rând să se preocupe de asigurarea funcționării corespunzătoare a penitenciarelor. Inspecția
trebuie să se concentreze pe principalele sarcini ale penitenciarelor care sunt: ținerea deținuților în
custodie în condiții de siguranță și securitate; încurajarea lor la participare în activități care vor reduce
riscul recidivei.
 Inspecția va identifica cazurile în care penitenciarele nu întrunesc un set de standarde minime concepute
pentru evaluarea acestor rezultate, prevenind astfel apariția problemelor grave pe viitor. Inspecția
reprezintă, de asemenea, un mijloc de încurajare a îmbunătățirii continue și recunoaștere a bunelor
practici.
 Inspecția reprezintă o activitate separată pentru colectarea datelor de gestionare a performanței sau
pentru audit. Cu toate acestea, informațiile generate de aceste sisteme pot fi valoroase pentru echipa
desemnată să efectueze o inspecție.

O a treia intervenție a proiectului EUTAP4 pe domeniul inspecției penitenciare a vizat elaborarea unor
standarde minime și a unor indicatori care să asigure un cadru specific, unitar, de respectare a drepturilor
omului în penitenciarele din Republica Moldova. Aceste instrumente, împreuna cu Ghidul privind realizarea
inspecțiilor în sistemul penitenciar moldovean (anterior menționat), reprezintă un mecanism prin care
Departamentul Instituțiilor Penitenciare, prin structura specializată (Direcția Inspectare Generală și Activitate
Analitică), va monitoriza și va evalua într-o manieră mai eficientă respectarea drepturilor omului în instituțiile
penitenciare moldovenești.

3.2 Controlul procurorului

Până la intrarea în vigoare a noii Legi cu privire la procuratură95, modificării structurii Procuraturii Generale și
Regulamentului Procuraturii, toate instituțiile penitenciare (şi instituțiile de executare a măsurilor de
constrângere) erau monitorizate de procurori, în vederea exercitării controlului asupra respectării legii și
hotărârilor judecătorești în locurile de detenție. În acest sens, în Procuratura Generală activa Secţia control al
executării pedepselor şi locurilor de detenție, ale cărei atribuții principale erau:
 supravegherea respectării de către administrația instituţiilor penitenciare, izolatoarele de urmărire
penală, instituţiile de psihiatrie judiciară a condiţiilor prevăzute de lege privind întreţinerea
persoanelor în instituţiile menţionate;
 desfășurarea audierilor lunare cu deținuții;
 examinarea petiţiilor parvenite în secţie şi întreprinderea măsurilor necesare întru lichidarea cauzelor
ce provoacă încălcări ale drepturilor omului în locurile de detenție, etc.

Totuși, odată cu modificarea legislației și optimizarea structurii instituției, a fost exclusă competența
procuraturii de a desfășura în mod proactiv controale în instituțiile penitenciare, păstrând totuși rolul de
conducere (și exercitare a urmăririi penale, pe dosarele de tortură) pe cauzele unde se invocă supunerea la
abuzuri a persoanelor aflate în locurile de detenție.

Din această perspectivă, procurorului îi revine un rol important în reducerea cazurilor de încălcări ale
drepturilor omului în locurile de detenție prin desfășurarea investigațiilor eficiente, capabile să ducă la
identificarea și pedepsirea celor responsabili, transmite un mesaj clar publicului larg că asemenea
comportament nu va fi tolerat și că nici cei responsabili cu aplicarea legii nu sunt mai presus de cât ea. De
asemenea, pe cazurile unde se invocă supunerea la rele tratamente (care pot reieși și din condiții de detenție),
eficiența anchetei desfășurate urmează să corespundă standardelor privind: a. independența și
imparțialitatea. b. profunzimea. c. promptitudinea. d. competența adecvată; e. implicarea victimei și controlul
din partea publicului96 (terminologia poate varia).

95 Legea nr. 3 din 25.02.2016 cu privire la Procuratură. Publicată în Monitorul Oficial Nr. 69-77 la 25.03.2016. Data intrării in vigoare : 01.08.2016
96
A se vedea Gurgurov c. Moldovei, nr. 7045/08, § 64, Boicenco c. Moldovei, nr.41088/05, §103.

Pagina 22 din 41
Un alt aspect important în lucrul procurorului pe plângerile de abuz în locurile de detenție ține de protecția
victimelor și martorilor la abuzuri, ce ar putea surveni din partea altor deținuți sau personalului
penitenciarului97. Procurorul, la aprecierea necesității aplicării măsurilor de protecție, va analiza în mod
obligatoriu nu doar condițiile juridice care dau posibilitate ca acestea să fie inițiate, dar va evalua și statutul
social, vârsta, starea de sănătate a persoanei, pentru a decide cât mai corect posibil măsura oportună, care va
garanta real, în practică, protecția persoanei și îi va inspira acesteia încrederea că nu este singură în fața
eventualelor riscuri de intimidare98.

3.3 Controlul judiciar

Potrivit art. 173 alin. 2 din Codul de Executare, condamnatul sau alte persoane ale căror drepturi și interese
legitime sunt încălcate prin actele instituției sau organului care asigură executarea hotărârilor cu caracter
penal pot ataca aceste acte în modul stabilit de legislație, fiind un instrument de contestare și anulare a
actelor emise în privința sa de către alte instituții sau autorități, inclusiv penitenciarul unde este deținut sau
DIP. Respectiv, controlul judiciar, ca și în cazul controlului procurorului, nu este per se un mecanism de
monitorizare a asigurării drepturilor omului în detenție, fiind declanșat prin sesizarea condamnatului privind
încălcările comise în privința sa, fiind anularea actelor care au dus la lezare. Articolele 469 și 470 din Codul de
Procedură Penală vin să detalieze atribuțiile instanței de judecată care soluţionează chestiunile privind
executarea hotărârilor judecătorești.

Pe de altă parte, similar situației controlului procurorului, rolul principal al controlului judecătoresc în
prevenirea încălcării drepturilor omului în detenție este desfășurarea examinărilor amănunțită și eficiente a
fiecărei alegații privind abuzurile ce au loc în detenție. Tragerea la răspundere a făptașilor va spori încrederea
societății în seriozitatea eforturilor autorităților de a combate abuzurile, contribuind la prevenirea acestor
ilegalități pe viitor.

3.4 Controlul exercitat de Oficiul Avocatului Poporului (Ombudsman)

Ombudsmanul este o autoritate publică independentă, creată în scopul de a asigura respectarea drepturilor şi
libertăților omului de către autoritățile publice, de către organizații şi întreprinderi, indiferent de tipul de
proprietate şi forma juridică de organizare, de către organizațiile necomerciale şi de către persoanele cu
funcţii de răspundere de toate nivelurile.

Potrivit Legii nr. 52/201499, Avocatul Poporului contribuie la apărarea drepturilor şi libertăţilor omului prin
prevenirea încălcării acestora, prin monitorizarea şi raportarea modului de respectare a drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale omului la nivel naţional, prin perfecţionarea legislaţiei ce ţine de domeniul
drepturilor şi libertăţilor omului, prin colaborarea internaţională în acest domeniu, prin promovarea
drepturilor şi libertăţilor omului şi a mecanismelor de apărare a acestora.

În exercitarea atribuțiilor sale, Avocatul Poporului recepţionează şi examinează cererile cu privire la încălcarea
drepturilor şi libertăţilor omului 100 , prezintă autorităţilor şi/sau persoanelor responsabile propuneri şi
recomandări privind repunerea în drepturi a persoanelor în privinţa cărora s-a constatat încălcarea drepturilor
şi libertăţilor omului, contribuie la perfecţionarea legislaţiei în domeniul drepturilor şi libertăţilor omului, și
altele101. În activitatea sa de prevenire a torturii, Avocatul Poporului prezintă autorităţii sau persoanei cu

97 A se vedea art. 141 și 221 din Legea nr.105 din 16.05.2008 cu privire la protecţia martorilor şi altor participanţi la procesul penal.
http://lex.justice.md/md/328268/
98 Ordinul Procuraturii Generale nr. 76/8 din 30 decembrie 2013.
99 Art. 1 alin 1 din Legea cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul). Conținutul legii poate fi consultat la următorul link:

http://lex.justice.md/md/352794/
100 De asemenea, in baza art. 22 din Legea cu privire la Avocatul Poporului, ”în cazul în care dispune de informaţii privind încălcarea în masă sau gravă a

drepturilor şi libertăţilor omului, în cazurile de o importanţă socială deosebită sau în cazul în care este necesară apărarea intereselor unor persoane
care nu pot folosi de sine stătător mijloacele juridice de apărare, Avocatul Poporului este în drept să acţioneze din oficiu.”
101
Art. 16 din Legea cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul).

Pagina 23 din 41
funcţie de răspundere recomandările sale în vederea ameliorării comportamentului faţă de persoanele private
de libertate, a îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie şi a prevenirii torturii.

De menționat că corespondența dintre persoane aflate în detenţie și Oficiul Avocatului Poporului nu se

supune cenzurii şi se expediază de către administraţia instituţiilor respective Ombudsmanului în termen de 24
de ore102.

Totodată, în cadrul realizării funcțiilor de apărare a drepturilor omului a persoanelor aflate în custodia statului,
Avocatul Poporului are dreptul să aibă acces liber şi fără întârziere, nelimitat şi imediat, în orice moment al
zilei, în orice sector al locurilor de detenţie, la orice informaţie privind tratamentul şi condiţiile de detenţie a
persoanelor private de libertate103.

La examinarea cererilor, în scopul verificării faptelor expuse, Avocatul Poporului este în drept să solicite
concursul autorităţilor şi persoanelor cu funcţii de răspundere în vederea organizării controlului
circumstanţelor care urmează a fi elucidate. Persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile sunt
obligate să prezinte Avocatului Poporului materialele, documentele şi informaţiile solicitate în legătură cu
exercitarea atribuţiilor acestuia în cel mult 10 zile de la data solicitării, dacă în solicitare nu se prevede un alt
termen104.

Avocatul Poporului, în baza rezultatelor examinării sesizării, este în drept să întreprindă mai multe acțiuni
pentru repunerea, apărarea drepturilor persoanelor lezate, inclusiv:
 să adreseze în instanţa de judecată o cerere în apărarea intereselor petiţionarului ale cărui drepturi şi
libertăţi fundamentale au fost încălcate sau să înainteze o acţiune în instanţa de judecată în legătură cu
faptele depistate de încălcare în masă sau gravă a drepturilor şi libertăţilor omului;
 să intervină pe lângă autorităţile competente cu un demers pentru intentarea unei proceduri disciplinare
sau penale în privința persoanei cu funcţie de răspundere care a comis încălcări ce au generat lezarea
drepturilor şi libertăţilor omului;
 să sesizeze persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile asupra cazurilor de neglijenţă în
serviciu, de încălcare a eticii de serviciu, de tergiversare şi birocratism.

3.5 Controlul desfășurat în baza Mecanismului Național de Prevenire a Torturii

În conformitate cu Protocolul opţional la Convenţia ONU împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente
cu cruzime, inumane sau degradante, în vigoare pentru Republica Moldova din 24 iulie 2006, în scopul
protecţiei persoanelor împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante,
pe lângă Oficiul Avocatului Poporului a fost creat Consiliul pentru prevenirea torturii în calitate de mecanism
naţional de prevenire a torturii. Consiliul este alcătuit din 7 membri. Avocatul Poporului şi Avocatul Poporului
pentru drepturile copilului sunt membri de drept ai Consiliului. Ceilalți membri sunt propuşi de societatea
civilă, sunt selectaţi printr-un concurs organizat de către Oficiul Avocatului Poporului şi sunt numiţi pentru un
mandat de 5 ani, care nu poate fi reînnoit105.

Potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului pentru prevenirea torturii, întru îndeplinirea
misiunii Consiliului106, membrii acestuia participă la:
a) efectuarea vizitelor preventive și de monitorizare în locurile unde se află sau se pot afla persoane private
de libertate, plasate acolo prin dispoziția unui organ de stat sau la indicația acestuia, sau cu acordul ori
consimțământul tacit al acestuia;

102 Art. 19 alin. 3 din Legea cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul).

103
Art. 11 lit. j din Legea cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul).
104 Art. 23 alin. 1 și 2 din Legea cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul).
105 Art. 31 alin.3 din Legea cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul).
106 Aprobat de Avocatul Poporului la 05.07.2016. Textul Regulamentului poate fi accesat aici:
http://ombudsman.md/sites/default/files/acte_de_reactionare/reg._in_intregime.pdf

Pagina 24 din 41
b) întocmirea rapoartelor în urma fiecărei vizite preventive sau de monitorizare, conform metodologiei de
lucru;
c) formularea recomandărilor privind ameliorarea comportamentului față de persoanele private de libertate, a
îmbunătățirii condițiilor de detenție și a prevenirii torturii;
d) formularea propunerilor de perfecționare a legislației în vederea eliminării cauzelor și condițiilor ce creează
premise pentru încălcarea drepturilor omului, conform domeniului de competență;
e) contribuire la stabilirea și menținerea relaţiilor de colaborare cu organizaţiile guvernamentale şi
neguvernamentale naţionale şi internaţionale, care activează în domeniul prevenirii torturii și a drepturilor
omului, pentru a valorifica experienţele lor pozitive și a realiza activități comune menite să contribuie la
prevenirea torturii;
f) contribuire la cooperarea şi comunicarea constantă cu Subcomitetul ONU pentru prevenirea torturii.

Pentru exercitarea independentă a funcției de prevenire a torturii, membrii Consiliului consultativ își aleg în
mod independent locurile care urmează să fie vizitate şi persoanele cu care doresc să discute, beneficiind de
următoarele drepturi:
 să aibă acces liber (fără înștiințare prealabilă sau permisiunea vreunei autorități) în locurile unde se află
sau se pot afla persoane private de libertate, plasate acolo prin dispoziția unui organ de stat sau la
indicația acestuia, sau cu acordul ori consimțământul tacit al acestuia;
 să aibă întrevederi nelimitate şi convorbiri personale, fără martori, iar în caz de necesitate, prin
intermediul traducătorului, cu persoana aflată în locurile de detenție specificate mai sus, precum şi cu
oricare altă persoană care, în opinia sa, ar putea oferi informațiile necesare;
 să atragă la efectuarea vizitelor preventive şi de monitorizare specialiști şi experți independenți din
diferite domenii, inclusiv juriști, medici, psihologi;
 să folosească în timpul vizitelor preventive şi de monitorizare aparate audio sau video, cu
consimțământul persoanei care urmează a fi înregistrată.

În activitatea sa, Consiliul este asistat de o subdiviziune specializată din cadrul Oficiului Avocatului Poporului.

Ca o consecință a încetării de drept a mandatului membrilor Consiliului consultativ numiți în funcție în

condițiile legii precedente, Mecanismul Național de Prevenire a Torturii (MNPT) în perioada aprilie 2014 –
octombrie 2016 nu a activat107. Atribuțiile de prevenire a relelor tratamente, monitorizare a drepturilor
omului în instituțiile de detenție au fost realizate exclusiv de Avocatului Poporului și funcționarii instituției.

Totodată, Subcomitetul ONU pentru prevenirea torturii (SPT), în raportul său întocmit în urma vizitei în
Republica Moldova în perioada 01-04 octombrie 2012, evaluând funcționalitatea MNPT, a atenționat asupra
absenței unei structuri separate și a unei linii bugetare distincte pentru funcțiile MNPT în cadrul Centrului
pentru Drepturile Omului, ca barierele principale întâlnite de Mecanism în realizarea mandatului său108.
Recomandări privind consolidarea funcționalității MNPT au fost formulate și de către Consiliul ONU pentru
Drepturile Omului, în cadrul ciclului II al Evaluării Periodice Universale din 2016109, ce denotă că deficiențe în
acest sens mai există.

107 numirea noii componențe a Consiliului consultativ

108 Textul raportului poate fi accesat aici: www2.ohchr.org/english/bodies/cat/opcat/docs/RepublicMoldova_NPM_en.doc
109
Textul integral al recomandărilor poate fi accesat aici: http://www.ohchr.org/EN/HRBodies/UPR/Pages/MDSession26.aspx

Pagina 25 din 41
3.6 Controlul desfășurat în baza mecanismelor internaționale de monitorizare
a drepturilor omului în detenție

Majoritatea mecanismelor internaționale existente care au dreptul de a vizita locuri de detenție funcționează,
în esență, într-o manieră reactivă și efectuează vizite de monitorizare urmare a primirii informației privind
tortura sau relele tratament (ex: Raportorii Speciali ai ONU sau Comitetul ONU pentru prevenirea torturii).
Aceste mecanisme pot efectua vizite de monitorizare într-un loc specific doar cu autorizarea statului
respective. Excepții de la această regulă sunt Comitetul European pentru Prevenirea Torturii110 - primul
organism creat special pentru a efectua vizite preventive ad-hoc și periodic în locurile de detenție și
Subcomitetul ONU pentru Prevenirea Torturii111.

Distincțiile caracteristice dintre mecanismele internaționale de monitorizare a locurilor de detenție112:

Denumirea Baza legală Caracteristicile

Raportorul Special Rezoluții ale • Acord prealabil al statului în cauză;
al ONU pe Tortură Comisiei/Consiliului • Vizite ocazionale în locurile de detenție;
ONU pentru • Recomandări emise pe baza informațiilor comunicate raportorului și
Drepturile Omului verificate, sau ca urmare a vizitelor efectuate în țara în cauză;
• Recomandări fără caracter obligatoriu pentru state;
• Rapoartele publice prezentate în cadrul sesiunii al Consiliului ONU pentru
Drepturile Omului.
Comitetul ONU Articolul 20 din  Pot vizita doar statele părți la Convenției;
împotriva Torturii Convenția ONU • Vizite numai în cazul "torturii sistematice";
Împotriva Torturii • Autorizare de către statul în cauză;
• Procedură confidențială
Sub-Comitetul Protocolul Opțional  Vizite în statele părți la protocol;
ONU pentru la Convenția • Creat în scopul desfășurării vizitelor preventive;
Prevenirea Torturii Împotriva Torturii • Vizite periodice preventive; posibilitatea unei vizite de follow-up
(OPCAT) • Acces nelimitat în orice loc unde persoană este lipsită de libertate
• Rapoarte confidențiale; posibilitatea statului sau comitetului să autorizeze
publicarea cazul eșecului în cooperare;
• Raportul anual pentru Convenția Împotriva Torturii ;
• Contacte directe cu mecanismele naționale de prevenire a torturii.
Comitetul Convenția  Vizitarea statelor părți la Convenție;
European pentru Europeană pentru • Creat în scopul desfășurării vizitelor preventive;
Prevenirea Torturii Prevenirea Torturii • Acces nelimitat: în orice moment, în orice loc unde persoană este lipsită de
libertate
• Vizite periodice și ad-hoc ("impuse de circumstanțe");
• Rapoartele, teoretic, confidențiale, dar lor publicarea lor a devenit o regula.

Lucrul efectuat în baza mecanismelor internaționale de monitorizare a drepturilor omului în detenție este
extrem de important, în special pentru contribuirea la conturarea politicilor naționale în domeniul drepturilor
omului în detenție, însă potențialul acestora poate fi valorificat în mod optimal doar prin complementarea
lucrului acestora cu cel desfășurat de mecanismele naționale relevante.

110
Creat în baza Convenției europeană pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, care a intrat în vigoare
pentru RM la data de 1 februarie 1998.
111 Creat în baza Protocolului opțional la Convenția împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, în vigoare

pentru Republica Moldova din 24 iulie 2006.

112
"Monitoring places of detention. A practical guide", elaborate de The Association for the Prevention of Torture, Geneva, 2004

Pagina 26 din 41
3.7 Controlul desfășurat de Comisiile de monitorizare a respectării drepturilor
omului în instituțiile care asigură detenția persoanelor

Potrivit Legii nr. 235 din 13.11.2008 privind controlul civil asupra respectării drepturilor omului în instituțiile
care asigură detenția persoanelor, Comisiile de monitorizare a respectării drepturilor persoanelor deținute
sunt organe permanente, fără statut de persoană juridică, instituite în fiecare unitate administrativ-teritorială
de nivelul doi unde există instituții care asigură detenția persoanelor.

Precum reiese și din denumirea entității respective, Comisia de monitorizare are sarcina de a verifica şi
supraveghea condițiile de detenție și modul în care sunt tratați deținuții în instituția care asigură detenția
persoanelor, aflată în raza unității administrativ-teritoriale în care a fost constituită comisia. Potrivit art. 8 din
Legea nr. 235 din 13.11.2008, concluziile se expun într-un raport asupra faptelor constatate, care se prezintă
administrației instituției care asigură detenția persoanelor, iar în caz de necesitate – organului ierarhic
superior al instituției respective, care au obligația să răspundă într-un termen de maximum 30 de zile.
Rapoartele comisiei de monitorizare se prezintă Oficiului Avocatului Poporului şi organelor procuraturii.
Administrația instituției care asigură detenția persoanelor este obligată să examineze raportul prezentat în
urma monitorizării şi, în termen de 30 de zile, să întreprindă măsuri pentru eliminarea încălcărilor constatate,
informând în scris comisia de monitorizare.

Fiecare comisie de monitorizare este formată din 7 membri, reprezentanți ai societății civile. Componența
nominală a comisiei de monitorizare se aprobă prin decizia consiliului local corespunzător.

Potrivit Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei de monitorizare a respectării drepturilor omului în

instituțiile care asigură detenția persoanelor113, Comisia are următoarele drepturi:
a) să evalueze condițiile de detenție a deținuților şi tratamentul aplicat acestora;
b) să aibă acces nelimitat în orice sector al instituției care asigură detenția persoanelor, cu excepția
obiectivelor de pază;
c) să solicite de la administrația locului de detenție, precum şi de la autoritățile administrației publice, toate
informațiile pe care le consideră necesare pentru monitorizare, cu excepția informațiilor ce constituie secret
de stat;
d) să discute cu deținuții;
e) să sesizeze şi să facă demersuri către autoritățile statului în vederea realizării sarcinilor de monitorizare
privind respectarea drepturilor omului în instituția care asigură detenția persoanelor;
f) să primească și să examineze plângeri privind respectarea drepturilor omului în instituția care asigură
detenția persoanelor, atât din partea deținuților și a rudelor acestora, cât și din partea altor persoane fizice
sau juridice;
g) la solicitarea instanței de judecată sau a administrației instituției care asigură detenția persoanelor să-şi
prezinte opiniile privind posibilitatea liberării condiționate înainte de termen a deținutului, înlocuirea părții
neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă, liberarea de pedeapsă a minorilor, liberarea de
pedeapsă datorită schimbării situației, liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave,
aplicarea actului de amnistie, precum şi, la solicitarea Președintelui Republicii Moldova, privind posibilitatea
aplicării actului de grațiere.

Accesul membrilor grupului de monitorizare în instituțiile care asigură detenția persoanelor se efectuează în
baza programului de monitorizare, aprobat conform prevederilor prezentei legi, la prezentarea legitimațiilor
ce confirmă calitatea de membru al comisiei, eliberate de către președintele consiliului unității administrativ-
teritoriale de nivelul doi, şi a mandatului de monitorizare, eliberat de către președintele comisiei, în care sunt
nominalizate persoanele desemnate să efectueze monitorizarea, data vizitei și instituția care urmează a fi
verificată.

113
Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286 din 13 aprilie 2009, http://lex.justice.md/md/331293/

Pagina 27 din 41
Articolul 9 alin. 4 din Legea nr. 235 din 13.11.2008 stabilește că în toate cazurile, accesul în instituția care
asigură detenția persoanelor este permis de către șeful acesteia, care are sarcina să verifice dacă, în
momentul efectuării vizitei, nu există impedimente legate de asigurarea ordinii şi securității în instituție şi/sau
alte circumstanțe ce ar pune în pericol securitatea membrilor grupului de monitorizare şi/sau a deținuților.

În scurt timp după intrarea în vigoare a Legii nr. 235 din 13.11.2008, în mai multe raioane ale țării, cu
susținerea organizațiilor neguvernamentale și donatoare114 și a Centrului pentru Drepturile Omului (actual
OAP), consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea au creat Comisii locale de
monitorizare.

Pe parcursul anilor 2011-2013 membrii Comisiilor au beneficiat de instruiri și mentoring în realizarea

mandatului. În anul 2014, în cadrul unui proiect implementat de IDOM și finanțat de Misiunea OSCE din
Moldova, reprezentanții organizației împreună cu câțiva reprezentanți ai comisiilor de monitorizare, au
realizat 11 vizite în instituțiile penitenciare, psihiatrice și izolatoarele de detenție provizorie din raioanele
Făleşti, Rîşcani, Căuşeni, Rezina, Edineț, Teleneşti, Leova, Nisporeni, Soroca (2 vizite) și Cahul.

Din anul 2015 nu există careva date privind activitatea desfășurată de comisiile de monitorizare sau privind
încercările administrației publice locale de a crea astfel de comisii în raioane115.

114Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova, Institutul de Reforme Penale, Centrele de Justiție Comunitară și Misiunea OSCE în Moldova
115Raport privind situația din Republica Moldova privind controlul civil asupra respectării drepturilor omului în instituțiile care asigură detenția
persoanelor. Materialul poate fi accesat aici:
https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=09000016806f1e0c

Pagina 28 din 41
4. Concluzii și recomandări privind eficientizarea lucrului de prevenire a
încălcărilor drepturilor omului în detenție

4.1 Concluzii

Analiza informației expuse în capitolele 2 și 3 ale acestei lucrări, ne conduce la concluziile de mai jos privind
factorii ce frecvent determină sau perpetuează încălcările drepturilor omului în instituțiile penitenciare din
Republica Moldova. De menționat că soluțiile de remediere expuse mai jos (disponibile și în formă tabelară în
capitolul 4.4), nu reprezintă în sine un set de măsuri cu caracter exhaustiv, ori complexitatea unor elemente
solicită abordare/ cercetare punctuală, amplă, deseori pluridisciplinară (unele dintre acestea fiind, de altfel, în
proces de derulare 116 ). Astfel, rezultatele prezentului produs necesită sincronizare cu procesele
complementare din domeniu, desfășurate actualmente de către autoritatea penitenciară, în vederea
consolidării setului de garanții pentru respectarea drepturilor omului în instituțiile penitenciare.

Astfel, au fost identificați următorii factorii ce determină sau perpetuează frecvent încălcările drepturilor
omului în penitenciarele din Republica Moldova:

a. la nivel de infrastructură:
 Suprapopularea penitenciarelor și condițiile materiale necorespunzătoare de detenție;
 Condițiile de detenție nu sunt adaptate la necesitățile deținuților cu dizabilități locomotorii și
senzoriale

b. la nivel de reglementare:
 Politicile de vizită/întrevederi extrem de restrictive pentru menținerea contactului cu lumea din afară
(referindu-ne inclusiv la interdicția condamnaților pe viață de a avea întrevederi de lungă durată);
 Condițiile „regimului inițial” de detenție și ”carantinei” și în care sunt plasați toți deținuții noi-veniți
limitează arbitrar exercitarea unei serii de drepturi pentru perioade îndelungate;
 Accesul limitat la serviciile de asistență juridică calificată în cauzele privind abuzurile în detenție;
 Neadaptarea programului zilei al penitenciarului la necesitățile femeilor gravide şi mamelor care au
copii în vârstă de până la 3 ani;
 Lipsa politicilor de prevenire și combatere a discriminării față de grupurile marginalizate și vulnerabile
în cadrul sistemului penitenciar;
 Bariere în antrenarea în programe educaționale/ de formare sau oportunități de angajare în activități
remunerate a condamnaților pe viață;

c. la nivel de resurse umane:

 Insuficiența personalului în instituțiile penitenciare;
 Indiferența sau ignorarea solicitărilor legale ale deținuților adresate personalului penitenciarului;
 Violența fizică și verbală din partea personalului penitenciarului
 Inconsecvența efortului depus în implementarea recomandărilor mecanismelor de monitorizare a
drepturilor omului în instituțiile de detenție

d. la nivel de aplicare a cadrului normativ:

 Lipsa accesului la servicii de asistență medicală de calitate;
 Existența subculturii criminale și ierarhiei informale între deținuți, care subminează considerabil
ordinea de drept și legalitatea în instituțiile penitenciare, securitatea persoanelor deținute;

116 precum proiectului ,,Suport Justiției penale din Republica Moldova”, implementat de Consiliul Europei privind diminuarea subculturii criminale în
penitenciare. Mai multă informație poate fi găsită la următorul link: http://penitenciar.gov.md/ro/content/efort-conjugat-al-echipei-dip-%C8%99i-
exper%C8%9Bilor-interna%C8%9Bionali-%C3%AEn-domeniu-diminu%C4%83rii-subculturii

Pagina 29 din 41
  Insuficiențe privind calitatea și cantitatea hrănii. Nerespectarea dietei pentru cei ce necesită
alimentare specială;
 Lipsa informației în rândul deținuților privind regimul, obligațiile și drepturile acestora, mecanismele
existente de protecție a drepturilor omului în detenție și modul de contestare a sancțiunilor
disciplinare;
 Impunitatea personalului penitenciarului sau a deținuților care încalcă drepturile omului ale altor
deținuți
 Nereclamarea încălcărilor drepturilor omului ale deținuților din motivul lipsei de încredere în eficiența
mecanismelor de protecție a drepturilor omului în detenție, dar și riscul survenirii efectelor negative
suplimentare, urmare a plângerilor depuse;
 Oferirea accesului limitat la duș pentru deținuți și condițiile necorespunzătoare ale serviciului
(temperatura apei, starea deplorabilă a obiectelor sanitare, inexistența condițiilor minime de
intimitate):
 Regimul de detenție neadaptat la necesitățile minorilor și lipsa/insuficiența programelor sportive,
recreative în afara celulei.

4.2 Recomandări directorii privind măsurile de redresare a factorilor ce

determină încălcările drepturilor omului în instituțiile penitenciare

1. Este de menționat că încălcările drepturilor omului în sistemul penitenciar ca urmare a suprapopulării și

lipsei condițiilor materiale, adecvate de detenție, reprezintă unul dintre domeniile care afectează numărul cel
mai mare de persoane aflate în detenție din Republica Moldova, fiind și cele mai populare subiecte de
abordare în constatările mecanismelor naționale și internaționale de protecție a drepturilor omului.

Astfel, prevenirea încălcărilor drepturilor omului urmează, întâi de toate, să fie focusată pe înlăturarea
cauzelor încălcărilor masive ale drepturilor omului în detenție, prin îmbunătățirea condițiilor de detenție,
modernizarea infrastructurii sistemului penitenciar, prin implementarea unui șir de activități pentru
desfășurarea reparațiilor capitale și construirea obiectivelor noi, care vor permite executarea pedepselor
privative de libertate într-un mediu sănătos care să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale
persoanelor private de libertate.

Realizarea obiectivelor menționate se regăsește actualmente pe agenda Guvernului Republicii Moldova.

Obiectivul specific 3.2 al Strategiei de dezvoltare a sistemului penitenciar 2016-2020117 prevede mai multe
soluții pentru modernizarea infrastructurii instituțiilor penitenciare și diminuarea supraaglomerării.
Coordonarea și monitorizarea implementării Strategiei urmează a fi efectuată de Ministerul Justiției, cu
participarea altor autorități, instituții publice centrale118.

Făcând referire la recomandările experților de la Misiunea Norvegiană de Experţi pentru Promovarea

Supremaţiei Legii în Moldova (NORLAM), efectuate urmare a evaluării problemei suprapopulării
penitenciarelor din Republica Moldova, propunem Ministerului Justiției să ia în considerare următoarele
opțiuni, de ordin legislativ, pentru soluționarea problemei respective:

a. Revizuirea condițiilor stabilite de legislația penală pentru liberarea de pedeapsă penală (în special liberarea
condiționată de pedeapsă înainte de termen) și aducerea acestora în conformitate cu jurisprudența CtEDO119.

117 Textul integral al strategiei poate fi accesat aici: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=368928

118
Capitolul IX. Proceduri de monitorizare și raportare, prevede că ”Implementarea prezentei Strategii este asigurată de către Guvern prin intermediul
Ministerului Justiţiei. Totodată, în procesul de implementare sînt implicate atît instituţiile publice centrale, cît şi Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii,
Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne şi organizaţiile societăţii civile.”
119 Soluții pe termen scurt pentru reducerea supraaglomerării în închisori și respectarea drepturilor deținuților, elaborate de experții NORLAM la

05.02.2016.

Pagina 30 din 41
 În special, experții de la NORLAM fac referire la necesitatea modificării prevederilor alin. 1 din articolul 91 Cod
penal, care stabilește condițiile aplicării liberării condiționate, precum: a) care au reparat integral daunele
cauzate de infracţiunea pentru care sînt condamnate, b) care au participat la executarea şi care nu au refuzat
executarea, în conformitate cu prevederile art.234 din Codul de executare, a muncilor remunerate sau
neremunerate de îngrijire sau amenajare a penitenciarului şi a teritoriului, de îmbunătăţire a condiţiilor de trai
şi medico-sanitare de detenţie și c) care au dat dovadă de corectare şi reeducare în timpul executării pedepsei
li se poate aplica liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen dacă instanţa de judecată va
considera posibilă corectarea condamnatului fără executarea deplină a pedepsei; d) condamnatului care
anterior a fost liberat de pedeapsă înainte de termen şi a săvîrşit o nouă infracţiune în perioada condiţionării
pedepsei; d) s-a automutilat sau a avut cazuri de tentativă de suicid; e) a încălcat regimul de detenţie şi se află
sub acţiunea sancţiunii disciplinare, etc.

b. Îmbunătățirea regimurilor de detenție prin individualizarea pedepsei și stimularea deținuților care sunt
motivați să își schimbe comportamentul criminal și să participe în mod activ la planul de executare a pedepsei:
- Stabilirea unui mecanism de compensare a zilelor privilegiate de muncă neremunerată. De asemenea,
reglementarea condițiilor de diferențiere între deținuți atunci când nu sunt locuri de muncă suficiente pentru
toți cei interesați. În astfel de cazuri, ar putea fi privilegiați deținuții care au un comportament bun, cei care
au probleme de sănătatea mintală, în scopul de a avea o integrare facilitată, cei care au finalizat cu succes
cursuri de instruire, etc;
- Stimularea muncii neremunerate în închisoare prin asigurarea unui număr mai mare de zile privilegiate.

c. Ajustarea proporțiilor mari și deosebit de mari din Codul Penal la rata de devalorizare a leului și creșterea
salariului mediu din Moldova120. Modificări care au fost efectuate prin Legea nr. 207 din 29.07.16, în vigoare
din 07.11.2016.

2. Pe de altă parte, modificarea cadrului legal în vederea reducerea populației carcerale și crearea condițiilor
adecvate de detenție, urmează a fi complementat cu efortul agregat al Departamentului Instituțiilor
Penitenciare/Ministerului Justiției și Ministerului Finanțelor în vederea asigurării modernizării infrastructurii
sistemului penitenciar. Aceasta urmează a fi asigurată prin implementarea în termenele prevăzute a acțiunilor
corespunzătoare din Planul de Acțiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului penitenciar
2016-2020: construcția unei casei de arest Bălţi, cu capacitatea de 650 de locuri și a noului penitenciar din
Chişinău; reconstrucția unui nou bloc de detenție în Penitenciarul nr.3 – Leova, a unui sector de 300 locuri la
Penitenciarul nr.5 – Cahul și a blocuri de regim la Penitenciarul nr.17 – Rezina. De asemenea, până în 2019
urmează să fie inițiată construcția unui penitenciar nou pentru substituirea Penitenciarului nr.6 – Soroca.

Este necesară, la fel, reducerea numărului persoanelor încarcerate la nivelul capacitații maxime de cazare a
instituțiilor penitenciare și transformarea celulelor de mare capacitate în unități de locuit mai mici. Urmează a
fi interzis fumatul în încăperi și amenajate spații speciale pentru fumat.

O importanță deosebită în procesul de modernizare a infrastructurii instituțiilor penitenciare urmează a fi

acordată accesibilității spațiilor penitenciarului deținuților cu necesități speciale: persoanelor cu dizabilități
locomotorii și celor cu dificultăți de vedere. Acest fapt urmează a fi realizat prin implicarea în procesul de
implementare a activităților respective, dar și în evaluare și monitorizare, a reprezentanților Oficiului
Avocatului Poporului, Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității și Inspecția
de Stat în Construcții.

3. De către Departamentul Instituțiilor Penitenciare și Ministerul Justiției urmează a fi luate măsurile necesare
în vederea asigurării implementării consecvente și durabile a recomandărilor mecanismelor de monitorizare a
drepturilor omului în detenție. Evaluarea periodică a acestui exercițiu urmează să aibă loc cu aportul Oficiului

120De către experții de la NORLAM a fost propusă, ca soluție pe termen scurt, modificarea legislației prin creșterea proporțiilor mari și deosebit de mari
din articolul 126 CP, de la 2500 și 5000 u.c. la 7500 și 15000 u.c. Pentru remedierea inconsistențelor în aplicarea art. 186 alin. (2) lit. d), a fost propus ca
unele limite minime să fie impuse prin lege, similar cu cele din legislația ucraineană

Pagina 31 din 41
Avocatului Poporului și Mecanismului național de prevenire a torturii. Ca punct de reper/”Checklist” în cadrul
acestui exercițiu servesc recomandările CPT-ului, Comitetului ONU pentru Prevenirea Torturii și Raportorului
Special pentru tortură şi alte forme crude, inumane sau degradante de tratament sau pedeapsă, precum și
cele adresate nemijlocit de OAP și MNPT. Reamintim că printre deficiențele aduse anterior la cunoștință
autorității penitenciare/Statului, unele se referea la ajustarea cadrului legal la standardele internaționale în
domeniul detenției în vederea anulării prevederilor ce stabilesc impunerea tuturor deținuților de a executa o
parte din pedeapsa închisorii în regim inițial; îngrădirea contactului deținuților cu familia și persoanele
apropiate prin permisiunea desfășurării întrevederilor doar cu membrii ”oficiali” ai familiei, precum și lipsirea
de întrevederi ca măsură disciplinară aplicată pentru alte încălcări decât cele legate de vizite; barierele legale
de angajare în activități remunerate sau educaționale a condamnaților pe viață.

4. Urmează a fi evaluate necesitățile serviciilor medicale din cadrul sistemului penitenciar în vederea asigurării
implementării eficiente a standardelor în domeniu, inclusiv în ceea ce privește etica medicală și asistența
medicală, profilaxia bolilor transmisibile; asistența psihiatrică; consimțământul pacientului și
confidențialitatea, asigurarea echivalenței îngrijirii, etc. Urmează a fi dezvoltate și implementate activități în
vederea asigurării acordării tratamentului preventiv și a asistenței medicale deținuților, într-o măsură
echivalentă cu cele acordate comunității.

5. În ceea ce privește prevenirea abuzurilor la adresa deținuților din partea colaboratorilor (angajaților)
instituțiilor penitenciare, se propun a fi implementate activități în vederea promovării relațiilor bazate pe
umanitate dintre deținuți și personal, precum și combaterii indiferenței sau ignorării solicitărilor deținuților
adresate personalului și a abuzurilor.

Departamentul Instituțiilor Penitenciare urmează să îmbunătățească procedura de recrutare, promovare și de

formare (inițială și continuă) a persoanelor care activează în cadrul serviciului penitenciar; să dezvolte și
implementeze un sistem de motivare a personalului sistemului penitenciar, bazat pe performanțele
profesionale individuale; să eficientizeze și dezvolte mecanisme de suport psihologic pentru personal, dar și
nu în ultimul rând să asigure adaptarea numărului si structurii de posturi la nevoile reale ale serviciului
penitenciar.

De asemenea, Departamentul Instituțiilor Penitenciare, cu susținerea partenerilor de dezvoltare, urmează să

continuare procesul de dotare cu echipamente și dispozitive de înregistrare audio-video a instituțiilor
penitenciare121, astfel încât interacțiunea dintre colaboratorii și persoanele aflate în detenție (prin intermediul
camerelor atașabile de uniformă), dar și toate spațiile admisibile să poată fi supravegheate 24/24. Toate
înregistrările urmează a fi stocate în cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare pentru o perioadă de cel
puțin un an.

Suplimentar, pentru asigurarea unei implementări uniforme a cadrului normativ, Centrul instructiv al
Departamentului Instituțiilor Penitenciare, împreună cu alte subdiviziuni ale sale, cu concursul OAP, urmează
să evalueze situațiile/domeniile problematice de interacțiune dintre colaboratorii instituțiilor penitenciare și
deținuți, fiind elaborate protocoale detaliate de conduită a personalului sistemului penitenciar.

6. Pentru a soluționa problema abuzului dintre deținuți, Departamentul Instituțiilor Penitenciare urmează să
dezvolte programe de reducere a violenței și gestionare a conflictelor în mediul carceral, care ar lua în calcul
cauzele conflictelor dintre deținuți. De asemenea, Departamentul Instituțiilor Penitenciare urmează să
elaboreze mecanisme de identificare a conflictelor dintre deținuți în faza incipientă, ceea ce ar permite
rezolvarea acestora în faza rudimentară, fără a escalada în cele mai grave forme de abuz şi violență; să adopte

121
http://www.coe.int/ro/web/chisinau/news/-/asset_publisher/eJwXcY8gXKik/content/over-100-devices-and-technical-equipment-to-register-ill-
treatment-and-torture-cases-donated-to-
penitentiaries?inheritRedirect=false&redirect=http%3A%2F%2Fwww.coe.int%2Fro%2Fweb%2Fchisinau%2Fnews%3Fp_p_id%3D101_INSTANCE_eJwXc
Y8gXKik%26p_p_lifecycle%3D0%26p_p_state%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-
4%26p_p_col_count%3D1%26_101_INSTANCE_eJwXcY8gXKik_struts_action%3D%252Fasset_publisher%252Fview

Pagina 32 din 41
măsuri de protecție pentru persoanele care au depus plângeri referitoare la abuzul din partea altor deținuți;
să elaboreze norme metodologice de investigare a cazurilor de abuz şi violență între deținuți, să instruiască
responsabilii de această activitate și să asigure combaterea eficientă a practicilor ilegale de implicare a altor
deținuți în soluționarea conflictelor dintre deţinuţi (în vederea excluderii unor noi potenţiale contexte
conflictuale).122

7. Pe de altă parte, Ministerul Justiției împreună cu Departamentul Instituțiilor Penitenciare urmează să inițieze
ajustări la cadrul normativ relevant în vederea garantării accesului efectiv al deținuților la informație redată
într-un mod inteligibil privind regimul, obligațiile și drepturile acestora, mecanismele existente de protecție a
drepturilor omului în detenție și modul de contestare a sancțiunilor disciplinare.

Realizarea acestui obiectiv în mod practic urmează să fie efectuată de Departamentul Instituțiilor Penitenciare
prin amplasarea panourilor informative în locurile de detenție privind drepturile și obligațiile deținuților;
menționarea tuturor mecanismelor existente de protecție a drepturilor omului, mandatele lor şi
funcţionarilor care au acces neîngrădit în locurile de detenţie; elaborarea formularelor de aducere la
cunoştinţă a drepturilor, obligaţiilor şi interdicţiilor opozabile deţinuţilor adaptate nivelului de dezvoltare a
deţinuţilor; luarea de măsuri administrative pentru a asigura că drepturile şi obligaţiile nu sunt doar
comunicate, dar şi explicate la admiterea în instituţie şi pe parcursul detenției.

8. De asemenea, urmează a fi întreprinse acțiuni în vederea facilitării accesului timpuriu la asistență juridică
gratuită deținuților pe marginea plângerilor de abuz din partea personalului penitenciarului sau a altor
deținuți. Astfel , Ministerul Justiției, cu aportul Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat,
urmează să evalueze necesitatea inițierii modificărilor la cadrul normativ relevant și să asigure accesul efectiv al
deținuților la asistență juridică garantată de stat.

9. Departamentul Instituțiilor Penitenciare și instituțiile subordonate urmează să depună efort suplimentar

pentru a eficientiza mecanismul de depunere și examinare a plângerilor de către deținuți. Făcând referire la
recomandările Studiului privind mecanismul intern de depunere a plângerilor de către minori și bărbați în
detenție123, care a evaluat starea de lucruri pe acest segment, instituția, printre altele, urmează să:
-să elaboreze formulare de aducere la cunoştinţă a drepturilor, obligaţiilor şi interdicţiilor opozabile deţinuţilor
minori adaptate nivelului lor de dezvoltare şi să asigure traducerea în general a drepturilor, obligaţiilor şi
interdicţiilor opozabile deţinuţilor în alte limbi decât română şi rusă, conform necesităţilor populaţiei carcerale.
De asemenea, DIP urmează a atenţiona responsabilii din instituţiile penitenciare că semnarea proceselor
verbale de comunicare a drepturilor nu epuizează obligaţia administraţiei penitenciare de a oferi explicaţiile
necesare referitor la modalitatea de realizare a acestor drepturi şi de respectare a obligaţiilor;
- să asigure că orice răspuns sau decizie luată în privinţa unui minor ca rezultat al examinării petiţiei acestuia
urmează a fi comunicată în mod obligatoriu şi reprezentanţilor săi legali, iar în lipsa lor, autorităţii tutelare
respective;
- să asigure în procesul de examinare a plângerilor intervenţii diligente şi prompte, care înlătură anumite
probleme ce pot fi soluţionate (de exemplu referitor la comportamentul abuziv al unui angajat al instituţiei
penitenciare) sporesc încrederea deţinuţilor în funcţionalitatea mecanismului de plângeri.

10. Departamentul Instituțiilor Penitenciare urmează să asigure încorporarea obligației de prevenire și

combatere a discriminării în rândul deținuților în actele sale normative. Deși atât Codul de Executare și Statutul
executării pedepsei de către condamnați fac referire la interzicerea discriminării în timpul executării
pedepselor, precum a arătat analiza informației acumulată în cadrul vizitelor de monitorizare, de către
personalul penitenciarului nu este înțeles rolul activ al acestora în cadrul acestui proces, obligația de a asigura
realizarea acestui principiu în practică. În acest sens, în scopul explicării atribuțiilor personalului
penitenciarului în asigurarea tratamentului egal al deținuților în procesul de executare a pedepsei, se

122 ”Securitatea personală în mediul penitenciar”, Institutul de Reforme Penale, http://irp.md/uploads/files/2014-03/1394397645_studiu-securitatea-

personala-in-mediul-penitenciar.pdf
123 Constatări similare privind importanța revizuirii modalității de examinare a plângerilor deținuților sunt menționate în Studiul privind mecanismul

intern de depunere a plângerilor de către minori și bărbați în detenție, elaborat de V. Zaharia, în cadrul proiectului EUTAP 4, în 2016.

Pagina 33 din 41
recomandă Departamentului Instituțiilor Penitenciare, cu suportul Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea
Discriminării și Asigurarea Egalității, să adopte cadrul normativ necesar; să asigure acumularea și
sistematizarea informației dezagregate pe gen, vârstă, etnie, religie, stare a sănătății, apartenență la
minorități, etc. și instituții penitenciare privind tipurile de abuzuri care au loc în detenție; adaptarea
infrastructurii sau, când aceasta este impus de specificul caracteristic al deținuților, a regimului de detenție124;
documentarea minuțioasă a circumstanțelor invocate de reprezentanții grupurilor de risc privind intimidările
și abuzurile la care au fost supuși din partea altor deținuți sau lucrătorii penitenciarelor.

11. Departamentul Instituțiilor Penitenciare urmează să eficientizeze activitatea inspecției penitenciare pentru
ca aceasta să-și poată realiza în modul corespunzător atribuțiile de asigurare a funcționării corespunzătoare a
penitenciarelor, inclusiv prin identificarea cazurilor în care penitenciarele nu întrunesc standardele minime
pentru deținerea deținuților în condiții de siguranță și securitate, prevenind astfel apariția problemelor grave
pe viitor. Măsurile ce urmează a fi implementate în acest sens sunt cuprinse în materialele elaborate de
experții EUTAP 4 în domeniul inspecției penitenciarelor, desfășurate de Departamentului Instituțiilor
Penitenciare.

12. O altă recomandare ce ține de îmbunătățirea situației drepturilor omului în instituțiile penitenciare se
referă la racordarea priorităților privind drepturile omului din Strategia de dezvoltare a sistemului penitenciar
2016-2020125 cu noul Plan de Acțiuni în Domeniul Drepturilor Omului (PNADO) aflat în prezent în curs de
elaborare de către Ministerul Justiției.

Întrucât Strategia de dezvoltare a sistemului penitenciar punctează provocările de bază din sistemul
penitenciar, inclusiv privite din perspectiva drepturilor omului126, Departamentul Instituțiilor Penitenciare
urmează să se asigure că obiectivele privind umanizarea și respectarea drepturilor omului în detenție să fie
percepute drept parte integrantă a eforturilor structurale ale Republicii Moldova de a asigura respectarea
universală a drepturilor omului pentru populația sa. Pentru aceasta, Departamentul Instituțiilor Penitenciare
va promova în PNADO 2017-2021 prioritățile pe domeniul drepturilor omului din Strategia de dezvoltare a
sistemului penitenciar 2016-2020.

Corelarea acestor două documente de politici va asigura sprijinul politic sporit pentru implementarea
angajamentelor de a îmbunătăți situația drepturilor omului în instituțiile penitenciare, fiind creată, la nivel
înalt, entitatea responsabilă de coordonarea procesului de implementare a politicii respective. Pe de altă parte,
în virtutea prezenței subiectului drepturilor omului pe agenda de cooperare dintre Guvernul Republicii
Moldova și partenerii de dezvoltare, prioritățile ce țin de prevenirea încălcărilor drepturilor omului în detenție
ar putea beneficia de mai multe oportunități de finanțare.

124 Mamele cu copii mici, de exemplu

125 Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1462 din 30.12.2016, publicată în Monitorul Oficial Nr. 50-59 la 17.02.2017, Textul integral al strategiei
poate fi accesat aici: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=368928
126 Printre care: suprapopularea spațiilor de detenție de peste 40% (fiind recunoscut ca principalul factor care poate contribui la deținerea persoanelor

în condiții contrare standardelor naționale, care nu sunt compatibile cu respectarea demnității sale umane); condițiile de detenție; subcultura
criminală și ierarhia neformală în mediul penitenciar (care perpetuează insecuritatea sistemului de detenție: violențe, intimidări, maltratări ale
deținuților); riscul sporit de intimidare şi violență în mediul penitenciar; asigurarea insuficientă cu inventarul necesar; prepararea şi servirea hranei.
insuficiența cadrelor (inclusiv pregătite); sistem de recrutare deficitar; condiții și atmosfera tensionată de muncă; capacitățile reduse de prestare a
serviciilor medicale.

Pagina 34 din 41
4.3 Recomandări ce privesc funcționarea mecanismelor independente de
monitorizare a drepturilor omului în detenție

Prevenirea încălcării drepturilor omului/evaluarea implementării nemijlocite a standardelor naționale și

internaționale în domeniul drepturilor omului în instituțiile penitenciare este efectuată de mecanismele de
monitorizare a drepturilor omului specificate în punctele 3.4-3.7 din prezenta lucrare. Dincolo de necesitatea
popularizării în rândul deținuților a mandatului și competențelor instituțiilor respective, în cazul mecanismelor
naționale, este necesară întreprinderea unui șir de activități pentru consolidarea capacităților de realizare a
atribuțiilor acestora.

1. Astfel, în scopul asigurării unei funcționari eficiente a Mecanismului Național de prevenire a Torturii,
urmare a evaluării Capitolul V din Legea nr. 52 din 3 aprilie 2014 cu privire la Avocatul Poporului
(Ombudsmanul), Directoratul general Drepturile Omului și Statul de Drept al Consiliul Europei a punctat
asupra necesității elaborării unor ajustări de ordin legislativ127. De asemenea, este necesară asigurarea
desfășurării unei activități uniforme în ceea ce privește vizitele de monitorizare este în proces de efectuare a
ajustărilor metodologice128. Este necesară eficientizarea mecanismului de atragere în vizitele de monitorizare
desfășurate de OAP și MNPT-ul a specialiștilor din cadrul Centrului de Sănătate Publică, Centrului de Medicină
Legală, Inspecției în Construcții și Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea
Egalității.

2. În aceeași ordine de idei, complementar, se propune a fi desfășurate activități de încurajare și sprijin al

consiliilor locale ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi în constituirea, capacitarea și susținerea
activității Comisiilor locale de monitorizare a locurilor de detenție. Acest fapt este necesar în virtutea
capacității reduse a mecanismelor naționale de monitorizare a locurilor de detenție de a acoperi toate locurile
de lipsire de libertate din țară. Astfel, aceste instrumente ar putea să-și îndeplinească atribuțiile într-un mod
coordonat și complementar.

Acțiunile de reinițiere a lucrului Comisiilor locale de monitorizare a locurilor de detenție129, susținute de

Cancelaria de Stat, urmează a fi îndreptate spre:
a. Consultarea autorităților locale și a asociațiilor obștești, în cooperare cu Avocatul Poporului, dacă comisiile
de monitorizare constituie un mecanism pertinent pentru ele în activitățile de protecție a drepturilor omului.
b. Consultarea autorităților locale despre oportunitatea menținerii comisiilor de monitorizare în raioanele
unde nu au fost constituite sau în care sunt ineficiente.
c. Modificarea cadrului legislativ pentru asigurarea activității eficiente a comisiilor de monitorizare și
excluderea ambiguităților cu alte prevederi ale legislației în vigoare (după cum este specificat mai jos).
d. Acordarea suportului financiar necesar pentru activitatea comisiilor de monitorizare și identificarea
oportunităților de asigurare a activității acestora.

127 Potrivit Avizului Directoratului general Drepturile Omului și Statul de Drept al Consiliul Europei privind Legea nr. 52 din 3 aprilie 2014 a Republicii
Moldova cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul) Capitolul V, Mecanismul național de prevenire a torturii din 28.11.2015, deși noua lege
trebuie să fie considerate un pas înainte, aceasta necesită revizuiri suplimentare pentru a fi pe deplin la nivelul standardelor și al celor mai bune practici
internaționale și pentru a permite MNP să funcționeze în mod eficient. Există elemente importante care împiedică înființarea și funcționarea eficientă a
noului MNP în Moldova. Elementele esențiale ale unei astfel de revizuiri sunt următoarele:
a. Trebuie să se clarifice ce este MNP în Moldova (AP, Consiliul sau ambele entități?).
b. Trebuie să se clarifice cine numește membrii Consiliului.
c. Trebuie să se clarifice cine decide care sunt instituțiile pe care MNP urmează să le viziteze.
d. Trebuie să se clarifice cine decide în ultimă instanță asupra conținutului rapoartelor MNP.
e. Trebuie să se clarifice cine decide demiterea membrilor Consiliului.
https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=09000016806f32ce
128 potrivit Raportului anual al ombudsmanului pentru anul 2016, Avocatul Poporului elaborează instrucțiunile operaționale necesare pentru

standardizarea activităților de prevenire a torturii – metodologiile de efectuare a vizitelor în diferite tipuri de instituții care asigură detenția
persoanelor, instrucțiuni cu privire la planificarea vizitelor și elaborarea rapoartelor asupra vizitelor ș.a. De asemenea, este în proces de elaborare un
cod de etică pentru membrii Consiliului pentru prevenirea torturii care să conțină reglementări cu privire la conduita acestora în relațiile cu
reprezentanții instituțiilor de detenție, persoanele deținute, colaboratorii Oficiului Avocatului Poporului etc.
129 Din anul 2015 nu există careva date privind activitatea desfășurată de comisiile de monitorizare sau privind încercările administrației publice locale

de a crea astfel de comisii în raioane

Pagina 35 din 41
d. Monitorizarea implementării Legii nr. 235 din 13 noiembrie 2008 și asigurarea aplicării prevederilor
referitor la activitatea eficientă a comisiilor de monitorizare130.

3. Un alt rol important pe care-l pot avea mecanismele naționale de monitorizare a drepturilor omului în
promovarea respectării drepturilor omului în instituțiile de detenție este implicarea acestora în procesul de
coordonare, monitorizare și evaluarea a implementării componentei respectarea drepturile omului în detenție
din PNADO/ Planului de Acțiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului penitenciar 2016-
2020.

În acest sens, mecanismele naționale în domeniul drepturilor omului – Oficiul Avocatului Poporului și
Mecanismul Național de Prevenirea a Torturii, Comisiile locale de monitorizare a locurilor de detenție
urmează să-și concentreze activitățile pe monitorizarea periodică a nivelului de realizare a Planului de acțiuni
privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului penitenciar 2016-2020. Pentru a avea un tablou
amplu în privința impactului produs de documentul de politici asupra îmbunătățirii stării de lucruri în
instituțiile penitenciare, evaluările alternative ale mecanismelor urmează să fie bazate pe indicatori de produs
și rezultat, cantitativi și calitativi (care pot fi complementari celor stabiliți în documentele de politici
respective). Sunt recomandate activitățile de capacitare în domeniul managementului bazat pe rezultate a
membrilor mecanismelor de monitorizare a drepturilor omului în detenție pentru spori calitatea evaluărilor.
Produsele sistematizate/ rapoartele alternative ale mecanismelor de monitorizare a respectării drepturilor
omului în detenție urmează a fi prezentate periodic mecanismului/elor de coordonare a implementării
documentului/elor de politici, dar și mecanismelor internaționale de monitorizare a locurilor de detenție131.

130 Raport privind situația din Republica Moldova privind controlul civil asupra respectării drepturilor în instituțiile ce asigură detenția persoanelor
https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=09000016806f1e0c
131
A se vedea compartimentul ”Controlul desfășurat de mecanismele internaționale de monitorizare a drepturilor omului în detenție”

Pagina 36 din 41
 4.4 Versiunea tabelară a metodologiei de prevenire a încălcării drepturilor
omului ale persoanelor condamnate care își ispășesc pedeapsa în instituțiile
penitenciare

Pentru a facilita operarea părților interesate cu concluziile și recomandările prezentului material, conținutul
capitolelor 4.1 - 4.3 din Metodologie a fost sistematizat în tabelul expus mai jos.

Factorii ce frecvent determină Măsuri directorii propuse spre redresarea factorilor respectivi Instituții/autorități
încălcările drepturilor omului responsabile
în instituțiile penitenciare

Suprapopularea 1) De a revizui condițiile stabilite de legislația penală pentru liberarea Ministerul Justiției
penitenciarelor și condițiile de pedeapsă penală (în special liberarea condiționată de pedeapsă
inadecvate de detenție înainte de termen)

2) De a îmbunătăți regimurile de detenție prin individualizarea Ministerul Justiției

pedepsei și stimularea deținuților care sunt motivați să își schimbe
comportamentul infracțional, să participe în mod activ la planul de
executare a pedepsei132

3) De a moderniza infrastructura sistemului penitenciar, prin Ministerul Justiției

desfășurarea reparațiilor capitale și construirea obiectivelor noi
Ministerul Finanțelor

4) De a reduce numărul persoanelor deținute în penitenciare la nivelul Departamentul

capacitații maxime admisibile de instituțiile respective Instituțiilor Penitenciare

Ministerul Justiției

5) De a transforma celulele de mare capacitate în unități de locuit mai Departamentul

mici. Instituțiilor Penitenciare

Ministerul Finanțelor

6) De a amenaja spații speciale pentru fumat și interzice fumatul în Departamentul

încăperi, conform prevederilor legale. Instituțiilor Penitenciare

7) De a asigura accesibilitatea spațiilor penitenciarului deținuților cu Departamentul

necesități speciale: persoanelor cu dizabilități locomotorii și celor cu Instituțiilor Penitenciare
dificultăți de vedere
Ministerul Finanțelor

Inspecția în Construcții

Consiliul pentru
Asigurarea Egalității
8) De a asigura implementarea consecventă și durabilă a Departamentul
recomandărilor mecanismelor naționale și internaționale/regionale de Instituțiilor Penitenciare
monitorizare a drepturilor omului în detenție
Ministerul Justiției

Mecanismul Național de

132Soluții pe termen scurt pentru reducerea supraaglomerării în închisori și respectarea drepturilor deținuților, elaborate de experții NORLAM la 05.02.2016. Pentru detalii a
se vedea recomandarea de la punctul 1b din Metodologie de prevenire a încălcării drepturilor omul ale persoanelor condamnate care își ispășesc pedeapsa în instituțiile
penitenciare

Pagina 37 din 41
 Prevenire a Torturii

Oficiul Avocatului
Poporului

Lipsa accesului la servicii de
asistență medicală de calitate
1) De a evalua necesitățile serviciilor medicale în sistemul penitenciar Departamentul
pentru a asigura implementarea corespunzătoare a standardelor în Instituțiilor Penitenciare
domenii precum etica medicală și asistența medicală; profilaxia bolilor
transmisibile și echivalența îngrijirii; asistența psihiatrică; Ministerul Sănătății
consimțământul pacientului și confidențialitatea, etc.

2) De a dezvolta și implementa activități în vederea asigurării acordării Departamentul

tratamentului preventiv și a asistenței medicale deținuților, într-o Instituțiilor Penitenciare
măsură echivalentă cu cele acordate comunității.
Ministerul Sănătății

Interacțiunea defectuoasă a 1) De a îmbunătăți procedura de recrutare, promovare și de Departamentul

deținuților cu colaboratorii formare (inițială și continuă) a persoanelor care activează în Instituțiilor Penitenciare
(angajații) instituțiilor cadrul Serviciului Penitenciar133
penitenciare Ministerul Justiției

2) De a asigura adaptarea numărului si structurii de posturi la Departamentul

nevoile reale ale serviciului penitenciar Instituțiilor Penitenciare

3) De a dezvolta și implementa un sistem de motivare a Departamentul

personalului sistemului penitenciar, bazat pe performanțele Instituțiilor Penitenciare
profesionale individuale

4) De a dezvolta și eficientiza mecanismele de suport psihologic Departamentul

pentru personal Instituțiilor Penitenciare

Ministerul Sănătății

5) De a continua procesul de dotare cu echipamente și dispozitive de Departamentul

înregistrare audio-video a instituțiilor penitenciare, astfel încât Instituțiilor Penitenciare
interacțiunea dintre colaboratorii și persoanele aflate în detenție (prin
intermediul camerelor atașabile de uniformă), dar și toate spațiile Ministerul Justiției
admisibile să poată fi supravegheate 24/24.
Ministerul Finanțelor
6) De a evalua situațiile/domeniile problematice de interacțiune dintre Departamentul
colaboratorii instituțiilor penitenciare și deținuți, în vederea elaborării Instituțiilor Penitenciare
protocoalelor detaliate de conduită a personalului sistemului
penitenciar.

Existența subculturii criminale 1) De a dezvolta programe de reducere a violenței și gestionare a Departamentul

și ierarhiei informale între conflictelor în mediul carceral Instituțiilor Penitenciare
deținuți (abuzul dintre
deținuți) Ministerul Sănătății

2) De a elabora mecanisme de identificare a conflictelor dintre deţinuţi Departamentul

în faza incipientă, ceea ce ar permite rezolvarea acestora în faza Instituțiilor Penitenciare
rudimentară, fără a escalada în cele mai grave forme de abuz şi violenţă

133Mai multe ajustări la legislația executional-penală în ceea ce privește structura şi activitatea sistemului penitenciar, statutul colaboratorilor acestui sistem au
fost elaborate de Guven în baza proiectului de lege cu privire la sistemul administrației penitenciare, care se află actual pe agenda parlamentului.

Pagina 38 din 41
 3) De a adopta măsuri de protecţie pentru persoanele care au depus Departamentul
plângeri referitor la abuzul din partea altor deţinuţi Instituțiilor Penitenciare

Ministerul Justiției

4) De a elabora norme metodologice de investigare a cazurilor de abuz Ministerul Justiției

şi violenţă între deţinuţi şi a instrui responsabilii de această activitate
Procuratura Generală

5) De a asigura combaterea eficientă a practicilor ilegale de implicare a Departamentul

altor deţinuţi în soluţionarea conflictelor dintre deţinuţi 134 Instituțiilor Penitenciare

Accesul anevoios al deținuților 1) De a evalua necesitatea amendării cadrul normativ relevant și, Departamentul
la informația relevantă eventual, introducerii garanțiilor respective în lege Instituțiilor Penitenciare
detenției
Ministerul Justiției

2) De a amplasa panouri informative în locurile accesibile tuturor Departamentul

deținuților din cadrul penitenciarelor și a asigura actualizarea regulată a Instituțiilor Penitenciare
informației

3) De a elabora formulare de aducere la cunoştinţă a drepturilor, Departamentul

obligaţiilor şi interdicţiilor opozabile deţinuţilor adaptate la nivelul lor Instituțiilor Penitenciare
de dezvoltare

4) De a asigura traducerea în general a drepturilor, obligaţiilor şi Departamentul

interdicţiilor opozabile deţinuţilor în alte limbi decât română şi rusă, Instituțiilor Penitenciare
conform necesităţilor populaţiei carcerale135
Ministerul Justiției

Accesul deținuților-victime ale
încălcării drepturilor omului la
serviciile la asistență juridică
garantată de stat
1) De a evalua necesitatea inițierii unor modificărilor la cadrul normativ Ministerul Justiției
relevant și, eventual, promovării amendamentelor necesare
Consiliul Național de
Asistență Juridică
Garantată de Stat

2) De a întreprinde alte măsuri necesare în vederea asigurării accesului Departamentul

efectiv al deținuților la asistență juridică garantată de stat, inclusiv prin Instituțiilor Penitenciare
popularizarea în rândul acestora a oportunităților oferite în acest sens
Consiliul Național de
Asistență Juridică
Garantată de Stat

Funcționarea defectuoasă a 1) De a asigura, în procesul de examinare a plângerilor, intervenţii Departamentul

mecanismului de depunere și diligente şi prompte, care înlătură anumite probleme ce pot fi Instituțiilor Penitenciare
examinare a plângerilor de soluţionate (de exemplu, referitor la comportamentul abuziv al unui
către deținuți angajat al instituţiei penitenciare), menite să sporească încrederea Conducerile instituțiilor
deţinuţilor în funcţionalitatea mecanismului de plângeri penitenciare

Discriminarea deținuților care 1) De a modifica actele normative ale Departamentului Departamentul

fac parte din grupurile Instituțiilor Penitenciare în vederea încorporării obligației Instituțiilor Penitenciare
marginalizate sau celor personalului penitenciar de a preveni și combate discriminarea în
vulnerabile rândul deținuților și față de aceștia Consiliul pentru
Asigurarea Egalității

134 Securitatea personală în mediul penitenciar”, Institutul de Reforme Penale, http://irp.md/uploads/files/2014-03/1394397645_studiu-securitatea-personala-in-mediul-

penitenciar.pdf
135 Studiul privind mecanismul intern de depunere a plângerilor de către minori și bărbați în detenție, elaborat de V. Zaharia, în cadrul proiectului EUTAP 4, în 2016.

Pagina 39 din 41
 2) De a instrui personalul sistemului penitenciar în domeniul Departamentul
aplicării legislației și standardelor privind asigurarea egalității în Instituțiilor Penitenciare
mediul penitenciar
Consiliul pentru
Asigurarea Egalității

3) De a asigura documentarea minuțioasă a circumstanțelor Departamentul

invocate de victimele abuzurilor și reprezentanții grupurilor de Instituțiilor Penitenciare
risc privind intimidările și abuzurile la care au fost supuși din
partea altor deținuți sau a angajaților penitenciarelor Conducerile instituțiilor
penitenciare

4) De a asigura acumularea și sistematizarea în cadrul instituțiilor Departamentul

penitenciare a informației dezagregate pe gen, vârstă, etnie, Instituțiilor Penitenciare
religie, stare a sănătății, apartenență la grupuri minoritare,
privind abuzurile care au loc în detenție Conducerile instituțiilor
penitenciare

5) De a adapta infrastructura și, când este impus de specificul Departamentul

caracteristic al deținuților, regimul de detenție (mamele cu copii Instituțiilor Penitenciare
mici, spre ex.)
Conducerile instituțiilor
penitenciare

Eficiența funcțională redusă a 1) De a efectua modificările necesare la actele normative ce Departamentul

inspecției penitenciare reglementează activitatea inspecției Instituțiilor Penitenciare

2) De a elabora o metodologie a inspectării penitenciarelor sub Departamentul

autoritatea Departamentului Instituțiilor Penitenciare Instituțiilor Penitenciare

3) De a recruta, după caz, și instrui membrii inspecției Departamentul

penitenciare Instituțiilor Penitenciare

Impedimente în 1) De a racorda prioritățile privind drepturile omului din Strategia de Departamentul

implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului penitenciar 2016-2020 cu prevederile noului Instituțiilor Penitenciare
dezvoltare a sistemului Plan de Acțiuni în Domeniul Drepturilor Omului (PNADO), care este în
penitenciar 2016-2020 Ministerul Justiției
proces de elaborare (la Ministerul Justiției)

2) De a asigura că procesul de coordonare a implementării Departamentul

priorităților privind drepturile omului în locurile de detenție este Instituțiilor Penitenciare
efectuat la nivel de Guvern sau Parlament
Ministerul Justiției

Implicarea insuficientă a 1) De a populariza în rândul deținuților mandatul și competențele D Departamentul

mecanismelor de mecanismelor de monitorizare a drepturilor omului în detenție Instituțiilor Penitenciare
monitorizare a respectării
drepturilor omului în detenție Oficiul Avocatului
Poporului

Mecanismul Național de
Prevenire a Torturii

Pagina 40 din 41
 2) De a asigura funcționarea eficientă a Mecanismului Național Guvernul RM
de Prevenire a Torturii (MNPT), inclusiv prin: elaborarea unor
ajustări de ordin legislativ 136 ; asigurarea desfășurării unei Parlamentul RM
activități uniforme în ceea ce privește vizitele de monitorizare 137;
atragerea în vizitele de monitorizare desfășurate de OAP și Oficiul Avocatului
MNPT-ul a specialiștilor din cadrul altor instituții publice Poporului
relevante (Centrului de Sănătate Publică, Centrului de Medicină
Mecanismul Național de
Legală, etc.) sau a experților independenți
Prevenire a Torturii

3) De a desfășura activități de încurajare și sprijin al consiliilor Cancelaria de Stat

locale ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi în
constituirea, capacitarea și susținerea activității Comisiilor locale
de monitorizare a locurilor de detenție

4) De a implica mecanismele naționale de monitorizare a respectării Oficiul Avocatului

drepturilor omului în detenție în procesul de coordonare, monitorizare Poporului
și evaluarea a implementării PNADO/ Planului de Acțiuni privind
implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului penitenciar 2016- Mecanismul Național de
2020 Prevenire a Torturii

Comisiile locale de
monitorizare a locurilor
de detenție

136 Potrivit Avizului Directoratului general Drepturile Omului și Statul de Drept al Consiliul Europei privind Legea nr. 52 din 3 aprilie 2014 a Republicii Moldova cu privire la
Avocatul Poporului (Ombudsmanul) Capitolul V, Mecanismul național de prevenire a torturii din 28.11.2015, deși noua lege trebuie să fie considerate un pas înainte, aceasta
necesită revizuiri suplimentare pentru a fi pe deplin la nivelul standardelor și al celor mai bune practici internaționale și pentru a permite MNP să funcționeze în mod eficient.
Există elemente importante care împiedică înființarea și funcționarea eficientă a noului MNP în Moldova. Elementele esențiale ale unei astfel de revizuiri sunt următoarele:
a. Trebuie să se clarifice ce este MNP în Moldova (AP, Consiliul sau ambele entități?).
b. Trebuie să se clarifice cine numește membrii Consiliului.
c. Trebuie să se clarifice cine decide care sunt instituțiile pe care MNP urmează să le viziteze.
d. Trebuie să se clarifice cine decide în ultimă instanță asupra conținutului rapoartelor MNP.
e. Trebuie să se clarifice cine decide demiterea membrilor Consiliului.
https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=09000016806f32ce
137 potrivit Raportului anual al ombudsmanului pentru anul 2016, Avocatul Poporului elaborează instrucțiunile operaționale necesare pentru standardizarea activităților de

prevenire a torturii – metodologiile de efectuare a vizitelor în diferite tipuri de instituții care asigură detenția persoanelor, instrucțiuni cu privire la planificarea vizitelor și
elaborarea rapoartelor asupra vizitelor ș.a. De asemenea, este în proces de elaborare un cod de etică pentru membrii Consiliului pentru prevenirea torturii care să conțină
reglementări cu privire la conduita acestora în relațiile cu reprezentanții instituțiilor de detenție, persoanele deținute, colaboratorii Oficiului Avocatului Poporului etc.

Pagina 41 din 41