Modele Bac 2021

1
Letitia-Ana Morariu (coordonator)

Anca Luminita Eftenia
Cristina Valcea
Claudia Roman
Lacatusu Violeta
Maletici Miroslav (Redactor)
Modele de teste pentru

bacalaureat
Deta 2021
2
Cu încredere, spre viitor...
Ne aducem, cu toţii, aminte de primăverile de altădată. Soare, ghiocei, vise creionate,

mobilizare pentru teze, agitatie pe coridoare, veselie, multa veselie.
Anul acesta însă, din motive independente de noi, suntem nevoiţi să ţinem orele online şi
încă din luna noiembrie, să pregătim elevii pentru susţinerea examenelor naţionale pe platforme
precum Classroom sau Google Meet. În acest context şi în speranţa îmbunătăţirii performanţelor
elevilor, am gândit şi am elaborat acest auxiliar curricular care să-i ajute pe adolescenţi în
pregătirea pentru examenul maturităţii.
Astfel, această culegere este structurată în câteva capitole mari, corespunzătoare
materiilor de care au nevoie elevii pentru a promova examenul de bacalaureat. De asemenea,
fiecărei materii îi corespund trei teste cu rezolvări originale pe care le-au lucrat profesorii de la
clasele noastre, precum şi bareme de corectare şi notare, astfel încât elevii să poată să se
autoevalueze obiectiv şi corect. La început, există chiar şi un cuprins, pentru că ne dorim ca
şcolarii să ajungă rapid la materia şi modelul pe care vor să îl rezolve, iar la final se poate vedea
o bibliografie, de consultat dupa caz.
Pe lângă revista în format scriptic, aceasta are şi o variantă online, pe care o trimitem
elevilor şi la care profesorii pot apela în cadrul activităţilor sincron şi asincron, prin care sperăm
să ajungem în casele elevilor într-un mod nou şi totodată interactiv, adaptat realităţii şcolare
actuale. Acesta are format pdf. fiind foarte practic şi uşor de folosit pe platformele utilizate de
şcoala noastră în procesul de predare-învăţare-evaluare.
În speranţa unui an cât mai bun, cu rezultate frumoase la bacalaureat, cu note mari, de
care elevii, părinţii şi profesorii să fie mândri, vă doresc, multă sănătate și să găsiți în voi toată
concentrarea si tenacitatea necesară.
Fie ca această culegere, dragi adolescenţi, să vă dea forţa de care aveţi nevoie pentru a vă
ridica deasupra emoţiilor negative, să vă aducă încredere în voi, în abilităţile, capacităţile şi
competenţele voastre şi în viitorul vostru luminos, de asemenea, să vă dea puterea de a vă atinge
visul cel mai drag, oricare ar fi acela. Aşa să vă ajute Dumnezeu!
Director,
Prof. Morariu Letiţia-Ana
3
CUPRINS
Testul 1 (Romana)……………………………………….………pag.4
Testul 2 (Romana) …………………………………….………...pag.7
Testul 3 (Romana) ………………………………………………pag.9
Testul 1 (Istorie) ………………………………………………...pag.11
Testul 2 (Istorie) …………………………………………….…..pag.14
Testul 3 (Istorie) ……………………………………….………..pag.16
Testul 1 (Biologie) …………………………………….……….. pag.18
Testul 2 (Biologie) …………………………………….……….. pag.21
Testul 1 (Fizica)………………………………………………….pag 24
Barem Corectare testul 1(Biologie)………………….……….….pag.29
Rezolvare Testul 1 (Biologie)………………….. ……….………pag.32
Barem Corectare testul 2(Biologie)………… ……………….….pag.34
Barem Corectare testul 1(Istorie)…………… ………….……….pag.37
Rezolvare Testul 1 (Istorie)……………………. …….……….…pag.39
Barem Corectare testul 2(Istorie)……… ………………….…….pag.43
Rezolvare Testul 2 (Istorie)……………………… …………..…pag.45
Barem Corectare testul 3(Istorie)…………………………..…….pag.48
Rezolvare Testul 3 (Istorie)………………..……………….……pag.50
Barem Corectare si Rezolvare testul 1(Fizica)…………… …….pag.52
4
Testul 1. (Romana)
Prof: Eftenie Anca Luminita
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
La 20 sept. ... mă îmbarcai pe un vapor al companiei dunărene austriace. O societate
numeroasă și aleasă se afla aici; între alții, mai multe dame europene și grece, cele dintâi
îmbarcându-se pentru Viena, cele din urmă pentru Galați și Brăila. Urcarăm Bosforul până la
Buiuk-Dere*, pe un timp de liniște și seninătate, și pe la o oră când apele și malurile Bosforului
apar în toată frumusețea lor. Mărturisesc că nu este nimic mai desfătător ca această poziție.
Ochiul muritorului se ostenește până în sfârșit de toate ce vede neîncetat cât de rară ar fi
frumusețea care-l atrage. Bosforul singur poate face excepție, vederea lui niciodată nu satură și
cauza trebuie să fie minunata variație ce-l îmbrățișează. Nicăieri ochiul nu cade fără să
întâlnească o schimbare de forme în poziție, niciodată; chiar acolo unde am privit un minut,
culorile cadrului variază neîncetat și seamănă cu un vis desfătător în care toate se mișcă, se
schimbă și se îngână cu voluptate. Malurile, când înalte, drepte, când plecate, îndoite, când verzi
de ierburi și de arbori; cu grădinile lor, cu casele cu forme felurite și bizare, cu geamiile cu
minarele când primesc culorile lor de la valuri, când ele împrumută formele bizare acestor unde
limpezi, capricioase și curgătoare. Malurile și cerul se îngână în sânul undelor. [...] Soarele apuse
și îndată un vânt rece și violent începu să bată de la coasta Europei. Marea luă o culoare mai
întunecată; se încreți și începu a fierbe. Valurile se ridicară, se spumară. Ofițerii vaporului dau
ordine marinarilor spre a se prepara pentru orice întâmplare. Vântul ne bătea în coasta vaporului,
prin urmare mișcarea vaporului era la o parte. Această mișcare, pe care marinarii o numesc ruliu,
este cea mai supărătoare pentru pasagerii ce suferă de răul mărei. Cea mai mare parte din ei
căzură pe paturile lor. Cu vântul începu o ploaie repede, întunericul era acum mare. Mulțime de
oameni erau pe podul vaporului, expuși la asprimea timpului: printre ei, femei cu copii mici. [...]
Poziția acestor femei atinse inima căpitanului și dete ordin să le coboare și să le așeze sub scare
pe care te dai jos în camera pasagerilor de clasa întâi. D. Bolintineanu, Călătorii în Moldova
*Buiuk-Dere – cartier al Istanbulului
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe
cu privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței începu a fierbe. 6 puncte
2. Menționează două destinații ale celor care călătoresc cu vaporul, utilizând informaţiile
din textul dat. 6 puncte
3. Precizează perioada anului în care are loc călătoria descrisă de D. Bolintineanu,
justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care căpitanul ordonă mutarea femeilor cu copii. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, ce se întâmplă cu vaporul pe timp de furtună, aşa cum
reiese din textul dat. 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă peisajele

influențează sau nu sentimentele unui călător, raportându-te atât la informațiile din fragmentul
5
extras din textul Călătorii în Moldova de D. Bolintineanu, cât și la experiența personală sau
culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14
puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare
(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte În
vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.
Cristina Madolschi întinse scrisoarea despăturită, fluturând-o de un colț între degetele
uscate. Tudor Stoenescu-Stoian părăsi jilțul s-o ia în primire și se apropie de fereastră s-o
descifreze în lumina vânătă a crepusculului. Supraviețuitoarea Movileștilor îi urmări privirea
plimbată pe rânduri, cu ochii ei ficși și adânc scufundați în orbitele osoase. Toată viața Cristinei
Madolschi se concentrase în această așteptare. Suflarea îi expirase pe buzele albe și subțiri. Cu
mâinile cuminte așezate pe genunchi, Iordăchel Păun o privea cu milă. Se auzi, un răstimp,
numai foșnetul ploii și vântul în ferestre. Pentru Tudor Stoenescu-Stoian, scrisul din foaia
învechită, cu cerneală palidă, nu avea nicio însemnătate. Cel mult, îi putea satisface o curiozitate
de grafolog, dacă ar fi voit să reconstituie, din slova dezordonată, firea răposatului Pintea
Căliman. Dar jucă până la sfârșit comedia caritabilă pe care i-o ceruse Iordăchel Păun. Cezar
Petrescu, Oraș patriarhal
Notă Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte
(utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct;
punctuaţia – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă
minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte).
Subiectul III
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale
unui text poetic studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu sau lui George Bacovia.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o
perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
– analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic
ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice,
elemente de prozodie etc.).
6
Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare
cerinţă/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente –
introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și
de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia
– 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
7
Testul 2 (Romana)
Subiectul I (50p)
«Azi, pe neaşteptate şi, aparent, fără motiv, a plesnit rama de la ochelarii de citit. Erau pe
masă, în faţa mea - şi am văzut deodată rama crăpată. Cum nu am decât această pereche de
ochelari, şi n-am timp să mă duc în oraş să cumpăr alţii, am fost la „drugstore” şi am cerut ceva
ca să lipesc rama. Mi-au dat „Duco Household Cement” şi acum aştept să văd rezultatul.
Folosesc aceşti ochelari de aproape douăzeci de ani. Exact din martie 1940, când am fost
la Spitalul Militar din Bucureşti pentru examenul de reformă. Sunt rotunzi, cu rama subţire, şi-mi
dau un aer sărăcăcios, obosit şi prostănac. De ani de zile îmi propun să-mi cumpăr alţi ochelari
să-i am măcar de rezervă, în caz de accident, ca astăzi - dar n-am apucat.
Venind ultima oară de la Roma, în septembrie, un tânăr englez care mă privea insistent,
nu s-a mai putut stăpâni, şi m-a întrebat de când îi am, pentru că el n-a văzut niciodată asemenea
ochelari. I-am spus de când şi aşa am intrat în vorbă.
Am spart de mai multe ori ochelarii de stradă, în aceşti 20 de ani - dar niciodată pe
aceştia de citit. Sticlele sunt mai puţin uzate, cu marginile fumurii, şi totuşi nu mă îndur să-i las.
Şi acum, deodată, am înţeles de ce. Ochelarii aceştia sunt ultimul obiect pe care-l mai am din
ţară. Nu mi-a mai rămas nimic altceva, niciun „suvenir”, nici măcar o fotografie a familiei, sau a
mea. Am, desigur, câteva cărţi din biblioteca din ţară şi aproape toate cărţile mele - dar nu le am
aproape de mine, nu fac parte din „portul” meu.
Am înţeles asta, şi-mi privesc ochelarii, aşa cum i-am strâns, între două volume groase,
pe masă, în faţa mea, aşteptând să treacă cele douăzeci de minute, cum scrie în instrucţiunile lui
„Duco Cemente”, să fiu că s-a lipit rama.»
(Mircea Eliade, Jurnal. Pagini regăsite. 1959 - 1962)
A. Scrie pe foaia de examen, în enunţuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu

privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenţei nu mă îndur să-i las.

2. Menţionează două oraşe europene în care a locuit Mircea Eliade, utilizând informaţiile din
textul dat.
3. Precizează de câte ori şi-a spart ochelarii de citit autorul în 20 de ani, justificându-ţi răspunsul
cu o secvenţă semnificativă din textul dat.
4. Explică motivul pentru care ochelarii de citit sunt atât de importanţi pentru Mircea Eliade.
5. Prezintă în 30-50 de cuvinte, ce se întâmplă cu ochelarii autorului, aşa cum reiese din textul
dat.
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi, raportându-te atât la

informaţiile din fragmentul extras din textul Jurnal. Pagini regăsite. 1959 - 1962 de Mircea
Eliade, cât şi la experienţa personală sau culturală.
8
- formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei şi formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie şi de punctuaţie), aşezare în pagină, lizibilitatea.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
Subiectul II
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale textului
fantastic:
„(...) îmi vine în minte o floare cât unghia, de un roşu scânteietor, numită săngele-
dracului. Cum dai cu ochii de ea, îţi vine s-o duci la nas, nu atât ca să-i simţi parfumul, cât pentru
că te aştepţi să tresară din cauza atenţiei tale. Dar, odată ce ai mirosit-o eşti ca şi mort.
(...)Viteazul Leuştean care omora demoni. Niciodată nu mă întrebasem ce s-a-ntâmplat cu el.
Eroii nu au moarte, nici măcar nu îmbătrânesc. Mărin însă ştia finalul: lui Leuştean îi venise de
hac o vrăjitoare, care-l transformase într-o buruiană, dar, chiar şi-aşa, el continuase să-şi arate
puterea, otrăvind vârcolacii şi alte progenituri ale nopţii (...) I-am povestit despre plantă, fără să
intru în amănunte, am mărturisit că i-am dat ceai, dar că n-avusesem idee până atunci că şi ceaiul
produce vise. Mie mi se face somn după el. L-am avertizat că seminţele erau otravă curată, fără
să-i spun că mie îmi prelungiseră viaţa şi că în niciun caz nu trebuia să miroasă floarea.
- Am mirosit-o, mi-a spus cu seninătate.
Desigur, şi eu încălcasem regula asta, fără consecinţe majore, dar el ar fi trebuit s-o ia
razna, aşa cum văzusem de-atâtea ori. Apoi mi-a povestit ce simţise.
- Miroase dumnezeieşte, prietene! Floarea asta e de pe lumea cealaltă! (...)”
(Doina Ruşti, Homeric)
Subiectul III
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume,
reflectate într-un text poetic studiat, aparţinând lui Ion Barbu.
În elaborarea eseului, vei evea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea a două trăsăturiale textului poetic pentru care ai optat. care fac posibilă încadrarea
într-o tipologie, într-un curent literar/cultural, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
- prezentarea temei/temelor textului poetic, prin referire la două imagini/ idei poetice/ secvenţe
comentate;
- ilustrarea a două elemente de structură şi compoziţie ale textului poetic, semnificative pentru
evidenţierea viziunii despre lumea autorului, din seria: titlu, imaginar poetic, motiv literar, figuri
semantice/tropi, elemente de prozodie.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru conţinutul eseului vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper).
Pentru organizarea discursului vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere,
cuprins, încheiere - 3puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3puncte; abilităţi de analiză şi
argumentare - 3puncte; claritatea exprimării - 2puncte; respectarea precizării privind numărul
minim de cuvinte - 1punct).
9
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum
400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Testul 3 (Romana)
Subiectul I (50p)
„Spre deosebire de Mărmănjica, Mărin vedea viitorul. Nimeni din trecut nu i s-a arătat
vreodată. Vedea oamenii care nu se născuseră încă, mai ales anumiţi oameni, pe care-i credea
vitali pentru arhitectura viitoare a lumii.
- Există, îmi spunea el cu privire scânteietoare, oameni care accelerează progresul, dar asta
înseamnă că grăbesc şi sfârşitul. Sunt oameni nocivi, care-ar trebui înlăturaţi din istorie, exact
cum mături gunoaiele de pe străzi.
Şi apoi mai e şi catastrofa finală. Ştii ce-nseamnă vanitas vanitatum? Sfârşitul lumii! Nu
ciuma, nu holera şi nici războaiele, ci micul vierme din suflet - adevăratul duşman.O vietate
măruntă, care trăieşte în vintre şi care, în loc să-şi facă acolo viaţa mai bună, vrea să iasă, să
fugă, să-şi arate faţa într-o lume mai mare. Să se uite toată lumea la el! Ca şi cum vreun om ar
putea să ia în seamă o vietate atât de plăpândă, care nici măcar nu se vede cu ochiul liber! Dar
viermişorul ăsta nu ţine cont de nicio părere. Şi se umflă, se tot umflă, forţându-se să arate mai
mare. Până-ntr-o zi, când...poc! Explodează, producând un dezastru în jur.
Când se vor înmulţi maţaghinii umflaţi în pene, să ştii că sfârşitul este aproape. O să-i auzi
lăudându-se c-au reuşit să-şi pună haina pe dos. O să vezi cum se ridică statui pentru omul care a
crescut gândaci în ureche. Ce faptă eroică! Îţi dai seama? A lăsat o muscă să-şi depună ouăle în
nasul lui! Pentru asta - da! Merită o statuie!”
(Doina Ruşti, Homeric)
A. Scrie pe foaia de examen, în enunţuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu

privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenţei nu i s-a arătat.

2. Menţionează numele a două personaje din romanul Homeric al Doinei Ruşti, utilizând
informaţiile din textul dat.
3. Precizează un element nociv pentru lumea noastră, justificându-ţi răspunsul cu o secvenţă
semnificativă din textul dat.
4. Explică motivul pentru care se va apropia sfârşitul lumii în opinia scriitoarei.
5. Prezintă în 30-50 de cuvinte, efectul vanităţii asupra omenirii, aşa cum reiese din textul dat.
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă vanitatea poate
aduce sfârşitul lumii, raportându-te atât la informaţiile din fragmentul extras din textul Homeric
de Doina Ruşti, cât şi la experienţa personală sau culturală.
10
- formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei şi formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie şi de punctuaţie), aşezare în pagină, lizibilitatea.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
Subiectul II
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte două modalităţi de caracterizare a personajului, identificate
în fragmentul dat.
Egor rămase departe de portret. Se trudea să-şi dea seama de unde izvora în sufletul său
atâta melancolie şi oboseală în faţa acestei fecioare care îl privea în ochi zâmbindu-i cu
familiaritate, parcă l-ar fi ales numai pe el din tot grupul, să-i spună numai lui de nesfârşita ei
singurătate,Plutea mult dor şi multă jale în ochii domnişoarei Christina. Zadarnic îi zâmbea ea
familiar, zadarnic îi strângea cu mâna umbreluţa albastră şi îşi ridica pe furiş o sprânceană,
parcă l-ar fi invitat să râdă şi el de pălăria ei prea mare şi prea încărcată, pe care, fireşte n-o
poate suferi, dar a pus-o pentru că aşa i-a cerut mama("Nu stă bine unei domnişoare să pozeze
decât desăvârşit îmbrăcată!"). Domnişoara Christina suferea în nemişcarea ei. "Să-şi fi dat
seama că va muri atât de repede?" se întrebă Egor.
(Mircea Eliade, Domnişoara Christina)
Subiectul III
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume,
reflectate într-un text poetic studiat, aparţinând lui Ion Pillat.
În elaborarea eseului, vei evea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea a două trăsăturiale textului poetic pentru care ai optat. care fac posibilă încadrarea
într-o tipologie, într-un curent literar/cultural, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
- prezentarea temei/temelor textului poetic, prin referire la două imagini/ idei poetice/ secvenţe
comentate;
- ilustrarea a două elemente de structură şi compoziţie ale textului poetic, semnificative pentru
evidenţierea viziunii despre lumea autorului, din seria: titlu, imaginar poetic, motiv literar, figuri
semantice/tropi, elemente de prozodie.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru conţinutul eseului vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper).
Pentru organizarea discursului vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere,
cuprins, încheiere - 3puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3puncte; abilităţi de analiză şi
argumentare - 3puncte; claritatea exprimării - 2puncte; respectarea precizării privind numărul
minim de cuvinte - 1punct).
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum
400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
11
Testul 1 (Istorie)
Prof: Roman Claudia
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „La 14 aprilie 1877, Carol a prezidat o ședință a Consiliului de Coroană […].
Elementele concrete ale situației erau clare majorității participanților și aceștia au acceptat
convenția cu Rusia.M. Kogălniceanu, care a devenit ministru de externe […], a semnat
convenția. […] Rusia a declarat război Turciei la 24 aprilie și, în aceeași zi, trupele ei au
început să treacă Prutul în Moldova. Guvernul român însă a protestat pe loc, întrucât Senatul și
Camera nu ratificaseră convenția. A protestat de asemenea cu putere față de emiterea de
proclamații către poporul român de către comandanții militari ruși, considerând-o drept o
uzurpare a autorității suverane. […]
Opinia publică și membri ai Camerei cereau ca guvernul să declare imediat
independența. [...] La 21 mai, M. Kogălniceanu a declarat că voturile Camerei și ale Senatului
[…] de ratificare a convenției cu Rusia, rupseseră automat ultimele legături ale României cu
Imperiul Otoman și că românii erau astfel o națiune independentă. Camera a reacționat
prompt, adoptând o moțiune prin care lua act de «independența absolută» a țării. Senatul a
procedat la fel în aceeași zi. Însă inițiativa românească nu a câștigat simpatie în rândul marilor
puteri. Acestea au dezaprobat actul ca o încălcare a tratatelor existente și o complicare și mai
mare a unei situații și așa primejdioase.”
(K. Hitchins, România 1866-
1947)
B. „Rusia a voit să profite singură de victorie și a încheiat o pace separată cu otomanii, la

San Stefano, în februarie 1878 [...]. Marile puteri, mai ales Anglia și Austro-Ungaria, au protestat
și s-a încheiat, ca urmare, o nouă pace, la Berlin, de pe urma căreia echilibrul era în parte
restabilit [...]: Anglia primea insula Cipru, Austro-Ungaria primea spre administrare Bosnia și
Herțegovina, Bulgaria de la nord de Balcani devenea provincie autonomă sub suzeranitatea
Imperiului Otoman, Rusia primea teritorii în Caucaz și la Marea Neagră. În același timp, a fost
recunoscută independența României, Serbiei și a Muntenegrului. România nu avea însă numai
motive de mulțumire. […] Țara nu a fost recunoscută drept cobeligerantă, iar Rusia, care se
angajase să apere integritatea teritorială a României, ocupa din nou cele trei județe din sudul
Basarabiei, importante pentru accesul la Dunăre. De asemenea, pentru recunoașterea deplină a
independenței sale de către marile puteri, România trebuia să acorde cetățenie și locuitorilor
necreștini de pe teritoriul său […]. Totuși, marile puteri au acceptat să recunoască, la
propunerea Rusiei, unirea Dobrogei centrale și de nord și a Deltei Dunării cu România […].”
(I. A. Pop, Istoria românilor)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un stat căruia i se recunoaște independența în 1878, precizat în sursa B. 2
puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informaţie referitoare la ministrul de externe. 2
12
puncte
3. Menţionaţi cele două mari puteri la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6
puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că guvernul a
protestat față de acțiunile comandanților militari ruși. 3
puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând
rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7
puncte
6. Prezentaţi două măsuri de consolidare a statului român modern, adoptate în a doua jumătate
a secolului al XIX-lea, înainte de evenimentele la care se referă sursele date.
6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni desfășurate de statul român în relațiile
internaționale de la începutul secolului al XX-lea. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Politica externă a lui Petru [Muşat] a avut o linie precisă: alianţa strânsă cu Polonia şi
cu Ţara Românească. [...] În 1387, el prestează [...] omagiu lui Vladislav Iagello [...]
recunoscându-l ca suzeran al său şi făgăduindu-i ajutor împotriva duşmanilor. Bineînţeles, la
rândul lui, şi regele Poloniei trebuia să-l ajute pe domnul Moldovei împotriva duşmanilor. [...]
Recunoaşterea suzeranităţii polone a fost o măsură de precauţie din partea lui Petru. Ea
împiedica un atac dinspre miazănoapte şi-i asigura în acelaşi timp un ajutor în caz de conflict
cu ungurii. [...] Împrejurările determină ca acest ajutor să se producă în curând, dar nu sub
formă militară și nici așa cum s-ar fi putut bănui, de la poloni spre moldoveni, ci [...] invers. În
1388 [...] regele Poloniei se adresează lui Petru, rugându-l să-l împrumute cu 4000 de ruble de
argint [...]. Petru [...] îi numără numai 3000. Primește, în schimb, un act specificând că suma
va fi restituită în termen de trei ani, garanție fiind ținutul Haliciului – cunoscut [...] sub numele
de Pocuția – pe care domnul Moldovei va avea drept să-l ocupe în caz de neachitare. [...]
Petru a mijlocit şi apropierea domnului contemporan din Ţara Românească, Mircea cel
Bătrân, de poloni. Unul dintre motivele care determinaseră pe domnul Moldovei să intre în
legături strânse cu Vladislav Iagello, anume prevenirea unui atac ungar sau – în cazul în care s-
ar produce
– ajutor pentru a-l respinge, se potrivea în totul şi lui Mircea. Şi acesta putea fi atacat dinspre
miazănoapte de unguri [...]. Iar primejdia era pentru el cu atât mai mare cu cât se putea adăuga
şi un atac [...] al turcilor care ating în vremea aceasta linia Dunării. De aceea, Mircea caută
aliaţi şi îi găseşte [...] în poloni. La 10 decembrie 1389, câteva luni numai după ce creştinii din
Balcani fuseseră învinși de turci la Câmpia Mierlei, trimişii lui Mircea [...] încheiau la Radom,
la miazăzi de Varşovia, un tratat de alianţă cu Vladislav Iagello. [...] La 17 martie 1390 [...] se
face o specificare mai amănunţită a condiţiilor alianţei. Se prevedea, de data aceasta, că regele
Poloniei nu va porni la războiul contra Ungariei fără să fi comunicat lui Mircea şi divanului
acestuia motivul, perspectivă aprobată în prealabil de sfatul polon. De asemenea, dacă s-ar face
pace între Sigismund, regele Ungariei, şi Mircea, ea va trebui să fie acceptată şi confirmată şi
de Vladislav. Orice membru nou ar intra în această alianţă va fi nevoit să respecte prevederile
contractului.”
13
(C. C. Giurescu, Istoria Românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi lupta precizată în sursa dată. 2
puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2
puncte
3. Menţionaţi domnul Țării Românești și o cauză a alianței acestuia cu polonezii, la care se
referă sursa dată. 6
puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la prevederile alianței dintre Țara
Românească și Polonia, stabilite în 1390. 6
puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la omagiul depus de Petru
Mușat, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10
puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la
acțiuni diplomatice în a doua jumătate a secolului al XV-lea. (Se punctează prezentarea
unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4
puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre stalinism și naţional-comunism în
România, având în vedere:
- menţionarea a două acţiuni desfăşurate în România în perioada stalinismului și
precizarea unei caracteristici a uneia dintre acestea;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la atitudinea României în relaţiile internaţionale,
în timpul stalinismului;
- menţionarea a două acțiuni desfășurate de regimul național-comunist în România;
- formularea unui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada
național-comunismului şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului,
evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt
istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea
succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu
precizată.
14
Testul 2(Istorie)
Prof: Roman Claudia

Subiectul I (30 de puncte)
A. „....Pentru banii de bir s-au urmat și pedepse...frații noștrii au fost câte zece așternuți pe
pământ, cu ochii în soare și o bârnă mare și grea pusă pe pântecele lor...alții spânzurați
cu capul în jos, alții închiși în coșare de vite unde le-au dat fum și alte multe asemenea
pedepse...aceste nedrepte urmări și nemaipomenite peste tot pământul i-au adus pe
locuitori într-o așa stare încât intând cinevaș într-acele locuri, unde se numesc sate, nu va
vedea nici biserică, nici casă, nici gard împrejurul casei, nici car, nici bou, nici vacă, nici
oaie, nici pasăre, nici pătul cu sămănăturile omului pentru hrana familiei lui...ci numai
odăi în pământ, ce le zice bordeie...”
(Dinicu Golescu, Însemnările călătoriei mele)
B. „Nicio pravilă nu oprește pe om de a întâmpina răul cu rău. Șarpele când îți iese înainte,
dai cu ciomagul de-l lovești ca să-ți aperi viața. Dar pre balaurii care ne înghit de vii,
căpetenile noastre zic, atât cele bisericești cât și cele politicești, până când să-i suferim a
ne suge sângele din noi?Până când să le fim robi?Veniți dar fraților cu toții, să-i pierdem
pe cei răi, ca să ne fie nouă bine.
(Padeș 23 ianuarie 1821)
1.Precizați perioada din istoria românilor la care se referă cele două surse.5 puncte
2.Menționați ce reprezintă sursa B? 5 puncte
3.Numiți sursa care justifică ridicarea locuitorilor la luptă.2punte
4.Indicați sursa în care este redată starea socială a locuitorilor săteni și precizați spațiul
istoric la care se referă. 3 puncte
5.Menționați numele conducătorului militar care lansează chemarea la luptă și cum este
cunoscut în istorie evenimentul pe care l-a organizat și l-a condus.3 puncte
6.Scrieți relația cauză-efect selectată din cele două surse. 2puncte
7.Menționați o asemănare între evenimentul de la 1821 din istoria românilor și mișcarea
eteriștilor. 10 puncte
15
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Romanizarea intensă a autohtonilor geto-daci constituie esența procesului de
aculturație. El a început înainte de cucerirea Daciei de către romani, prin legăturile
economice dintre cele două maluri ale Dunării, și a continuat și după plecarea
administrației și armatei imperiale, prin legăturile economice și religioase dintre sudul și
nordul Dunării de Jos și prin prezența garnizoanelor romano-bizantine pe malul stâng al
fluviului.
Superioritatea categorică a civilizației romane față de cea geto-dacă și-a spus cuvântul;
ea s-a impus în spațiul carpato-danubian, a romanizat pe băștinași și a făcut din geto-daci,
mai întâi, romani, apoi romanici și, în cele din urmă români.”
(Florin Constantiniu, O Istorie sinceră a poporului român)
1.Precizați un spațiu istoric la care se referă sursa. 2 puncte

2.Numiți două popoare menționate în sursă. 2 puncte
3.Menționați din sursa dată, două informații referitoare la procesul de aculturație. 6 puncte
4.Menționați din sursa dată, doi factori ai romanizării precizați în text. 6 puncte
5.Prezentați doi autori din epoca modernă care nu susțin romanitatea românilor. 10puncte
6.Prezentați care a fost rolul legăturilor economice în procesul de romanizare a daco-
gețiilor. 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituțiile statului român,
având în vedere:
-precizarea anilor adoptării a două dintre constituțiile României și prezentarea unei
asemănări între prevederile celor două legi fundamentale;
-menționarea a două deosebiri dintre prevederile celor două constituții;
-menționarea a câte unei consecințe a adoptării fiecărei dintre cele două constituții;
-formularea unui punct de vedere cu privire la necesitatea adoptării unor legi fundamentale
în statul român și susținerea acestuia printr-un argument istoric.
16
Testul 3 (istorie)
Prof: Roman Claudia

„Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania și Banat...adunați prin

reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, decretează unirea
acelorași români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România.”
Rezoluția de la Alba Iulia
1.Precizați numele documentului și cine l-a adoptat. 4 puncte

2.Menționați, teritoriile care s-au unit cu România în anul 1918. 5 puncte
3.Menționați care era statutul politico-juridic internațional al regatului României și forma
lui de guvernare la acea dată? 8 puncte
4.Menționați partidul politic al cărui principal obiectiv era unirea cu regatul României.
3 puncte
5.Scrieți ce semnificație a avut Tratatul de pace încheiat ulterior la Paris pentru Statul
Național Unitar Roman?10 puncte

A. „Bogdan, voievodul vlahilor (românilor) din Maramureș...a trecut în Țara
Moldovei, supusă coroanei ungurești...Deși a fost atacat în mai multe rânduri chiar
de către oștile regelui, totuși crescând numărul vlahilor ce locuiau în această țară, ea
s-a mărit, făcându-se o domnie”.
(Cronica lui Ioan de Târnave)
B. „Dacă vrem să ținem seama numai de fapte precise, documentele ni-l prezintă pe
Basarab drept primul suveran al unui stat românesc liber și independent, pe malul
stâng al Dunării. Domnia întemeietorului se încheie în 1352 (...). Tot el face dovada
forței militare a noului stat, zdrobind în munți, în 1330 armata lui Carol Robert de
Anjou, regele Ungariei. (...). Sub domnia sa, care a durat aproape jumătate de secol,
s-a realizat unificarea micilor voievodate risipite între Carpați și Dunăre, până la
gurile fluviului, unde încă se mai menținea, pe la 1330, o stăpânire tătară în declin.
(...)
17
Moldova, dimpotrivă a fost creată ca stat unitar în urma emigrării micii nobilimi
românești din Maramureș, răzvrătiți împotriva regelui Ludovic I al Ungariei (...).
Faptul că noul principat întemeiat de Bogdan nu s-a putut extinde rapid până la
Nistru și până la <<Marea cea Mare>> se explică prin aceea că el se afla pe marele
drum comercial, care lega Galiția de Marea Neagră; în cazul de față, drumul a fost
acela care a creat statul
(Gheorghe Brîtianu, despre constituirea statelor medievale Valahia și Moldova)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1.Precizați secolul la care se referă sursa B. 3puncte
2.Numiți un spațiu istoric precizat în sursa A. 3puncte
3.Numiți câte un conducător precizat atât în sura A cât și în sursa B. 5 puncte
4.Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că întemeietorul
Țării Românești a fost Basarab I. 3 puncte
5.Precizați o asemănare între procesul de constituire al Țării Românești și al Moldovei.7
puncte
6.Precizați o deosebire între procesul de constituire al Țării Românești și al Moldovei.7
puncte
SUBIECTUL al III – lea(30 de puncte)
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu cu tema „Principatele române în

contextul crizei orientale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul
secolului XX” având în vedere:
-prezentarea unui fapt istoric care s-a desfășurat în sud-estul Europei în a doua jumătate
a secolului al XIX-lea, implicarea Principatelor române unite, contextul implicării,
obiectivul realizat și câștigul teritorial obținut.
-precizarea a două mari puteri implicate în conflict și încadrarea acestuia în
desfășurarea crizei orientale.
-menționarea unui nou fapt istoric care s-a desfășurat în Balcani în prima jumătate a
deceniului al doilea al secolului XX, implicarea României și urmarea acestei acțiuni
pentru teritoriul național.
-formularea unui punct de vedere referitor la consecințele „crizei orientale” asupra
României și susținerea acestuia printr-un argument istoric.
18
Anatomie şi fiziologie umană, genetică şi ecologie umană
Testul 1
Prof: Valcea Cristina
Se acordă 10 puncte din oficiu!

SUBIECTUL I 30 puncte
A.Completaţi spaţiile libere din afirmaţia următoare, astfel încât aceasta să fie corectă:
4 puncte
Prin venele cave circulă sânge ............, iar prin artera aortă circulă sânge ............ .
B. Numiţi două organe din cavitatea abdominală. Asociaţi fiecare organ numit cu câte un rol al
său 6 puncte
C.Incercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
10 puncte
1. Cauza bolii Basedow-Graves este dereglarea activităţii:
a) ovarului b) pancreasului endocrin c) tiroidei d) testiculului
2. Nefrita, cistita şi glomerulonefrita sunt afecţiuni ale sistemului:
a) circulator b) digestiv c) excretor d) osos
3. Tarsienele şi metatarsienele aparţin scheletului:
a) capului b) membrului inferior c) membrului superior d) trunchiului
4. Alveola pulmonară are rol în realizarea funcției de:
a) circulaţie b) digestie c) relație d) respiraţie
5. În timpul unei inspiraţii normale:
a) aerul din plămâni este eliminat la exterior b) diafragma se contractă
c) presiunea aerului din plămâni creşte d) volumul cavităţii toracice se micşorează
D. Citiţi afirmaţiile următoare. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, scrieţi în dreptul cifrei
corespunzătoare afirmaţiei, litera A. Dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă, scrieţi în dreptul cifrei
19
corespunzătoare afirmaţiei, litera F şi modificaţi partial afirmaţia pentru ca aceasta să devină
adevărată. Nu se acceptă folosirea negaţiei. 10 puncte
1. Insulina este unul dintre hormonii secretaţi de hipofiză.
2. Capacitatea pulmonară (totală) reprezintă suma a trei volume respiratorii: volumul curent,
volumul inspirator de rezervă, volumul expirator de rezervă.
3. Sistemul osos şi sistemul muscular participă la realizarea funcţiilor de relație.
SUBIECTUL al II-lea 30 puncte
A. 18 puncte
În procesul de biosinteză proteică la eucariote sunt implicate mai multe tipuri de ARN.
a) Caracterizaţi un tip de ARN, precizând: denumirea, două caracteristici structurale şi funcţia
îndeplinită.
b) Sinteza unei proteine plasmatice se realizează pe baza informaţiei unui fragment de ADN
bicatenar, alcătuit din 420 nucleotide, dintre care 98 conţin citozină. Stabiliţi următoarele:
- numărul nucleotidelor cu adenină conţinute de fragmentul de ADN bicatenar (scrieţi toate
etapele necesare rezolvării acestei cerinţe);
- secvenţa de nucleotide din catena de ADN 5’-3’ complementară, ştiind că, pe catena 3’-5’,
secvenţa de nucleotide este următoarea: GCAATT;
- numărul legăturilor duble şi al legăturilor triple din fragmentul de ADN bicatenar;
c) Completaţi problema de la punctul b) cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind
informaţii ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.
B. 12 puncte
În secţia de transplant renal a unui spital, un pacient este supus unei intervenţii chirurgicale.
Acest pacient are nevoie de transfuzie cu o cantitate mică de sânge. La spital s-au prezentat rude
ale pacientului, în vederea donării de sânge. Ţinând cont de faptul că pacientul are grupa
sanguină B, precizaţi următoarele:
a) aglutinogenul/antigenul şi aglutinina/anticorpul caracteristice grupei sanguine a
pacientului;
b) două exemple de grupe sanguine pe care ar trebui să le aibă rudele pacientului, în vederea
donării de sânge necesar transfuziei; motivaţi răspunsul dat;
c) consecinţa în cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator incompatibil din punctul
de vedere al sistemului ABO.
d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind informaţii
ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.
SUBIECTUL al III-lea 30 puncte
20
1. 14 puncte
Informaţiile din mediul extern şi din mediul intern al organismului ajung la sistemul nervos prin
intermediul analizatorilor.
a) Precizaţi numele unui analizator şi cele trei segmente ale analizatorului respectiv.
b) Explicaţi în ce constă funcţia de conducere a sistemului nervos somatic.
c) Construiţi patru enunţuri afirmative, câte două pentru fiecare conţinut, utilizând limbajul
ştiinţific adecvat. Folosiţi, în acest scop, informaţii referitoare la următoarele conţinuturi:
- Hemoragii cerebrale
- Efecte ale stimulării sistemului nervos vegetativ parasimpatic
2. 16 puncte
Una dintre funcţiile fundamentale ale organismului uman este reproducerea.
a) Enumeraţi două componente ale sistemului reproducător feminin şi două componente ale
sistemului reproducător masculin.
b) Precizaţi o asemănare funcţională între sistemul reproducător feminin şi sistemul reproducător
masculin.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Gameții”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest
scop, respectaţi următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
- construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze,
folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate.

Testul 2
Prof: Valcea Cristina
Se acordă 10 puncte din oficiu!
21
SUBIECTUL I 30 puncte
A.Completaţi spaţiile libere din afirmaţia următoare, astfel încât aceasta să fie corectă:
4 puncte
Un organism îndeplineşte trei funcţii: de nutriţie, ……………………. şi
………………….. .
B. Numiţi două boli endocrine. Asociaţi fiecare boală endocrină cu denumirea hormonului
implicat în producerea acesteia.
6 puncte
C.Incercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 10 puncte
1. Centura scapulară conţine oasele:
a) claviculă şi omoplat b) humerus şi stern c) radius şi ulna d.)tibie şi fibulă.
2. Componenata rinichiului în care se formează urina este:
a) uretra b) pelvis renal c) ureterul d) nefronul
3. Organul situat în cavitatea abdominală este:
a) inima b) stomac c) laringe d) plămân
4. Cavitatea toracică este separată de cea abdominală de către muşchiul:
a) drept abdominal; b) diafragm; c) trapez; d) deltoid.
5. Celulele cu conuri:
a) conţin pigmenţi fotosensibili b) participă la formarea nervului optic
c) reprezintă locul formării senzaţiei vizuale d) sunt stimulate de substanţe chimice
D. Citiţi afirmaţiile următoare. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, scrieţi în dreptul cifrei
corespunzătoare afirmaţiei, litera A. Dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă, scrieţi în dreptul cifrei
corespunzătoare afirmaţiei, litera F şi modificaţi partial afirmaţia pentru ca aceasta să devină
adevărată. Nu se acceptă folosirea negaţiei. 10 puncte
1. Într-un ecosistem antropizat, biocenoza este reprezentată de totalitatea factorilor abiotici.
2. Din punct de vedere funcţional, sistemul nervos se clasifică în somatic şi vegetativ.

3. Segmentul central al analizatorului vizual conţine receptori.
SUBIECTUL al II-lea 30 puncte

A. 18 puncte
22
În procesul de biosinteză proteică la eucariote sunt implicate mai multe tipuri de ARN.
a)Caracterizaţi un tip de ARN, precizând: denumirea, funcţia îndeplinită şi o asemănare cu
ADN-ul.
b) Sinteza unei proteine neuronale se realizează pe baza informaţiei unui fragment de ADN
bicatenar, alcătuit din 544 nucleotide, dintre care 142 conţin citozină. Stabiliţi următoarele:
- numărul nucleotidelor cu adenină conţinute de fragmentul de ADN bicatenar (scrieţi toate
etapele necesare rezolvării acestei cerinţe);
- secvenţa de nucleotide din catena de ADN 5’-3’ complementară, ştiind că, pe catena 3’-5’,
secvenţa de nucleotide este următoarea: GGTCCA;
- numărul legăturilor duble şi al legăturilor triple din fragmentul de ADN bicatenar.
c) Completaţi problema de la punctul b) cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind
informaţii ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.
B. 12 puncte
La secţia de primiri urgenţe a unui spital au fost aduşi doi pacienţi care vor fi supuşi unor
intervenţii chirurgicale. Aceştia au nevoie de transfuzie cu o cantitate mică de sânge. Colegi ai
pacienţilor s-au prezentat la spital, în vederea donării de sânge. Ştiind că grupele de sânge ale
celor doi pacienţi sunt O şi AB stabiliţi următoarele:
a) două exemple de grupe sanguine pe care ar trebui să le aibă colegii pacientului cu grupa de
sânge AB, în vederea realizării transfuziei la acest pacient;
b) aglutininele/anticorpii din plasma sângelui pacientului cu grupa sanguină O;
c) consecinţa în cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator incompatibil din punctul de
vedere al sistemului Rh.
d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind informaţii
ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.
SUBIECTUL al III-lea 30 puncte
1 14 puncte
23
Sistemele digestiv, respirator, circulator şi excretor participă la realizarea funcţiilor de nutriţie ale
organismului uman.
a) Numiţi trei enzime digestive care participă la realizarea digestiei la nivelul intestinului subţire.
b) Explicați afirmația următoare: „Unele componente ale sângelui au rol în transportul gazelor
respiratorii”.
c) Construiţi patru enunţuri afirmative, câte două pentru fiecare conţinut, utilizând limbajul
ştiinţific adecvat. Folosiţi, în acest scop, informaţii referitoare la următoarele conţinuturi:
- Ciclul cardiac. – Sistemul excretor - componente.
2. 16 puncte
Reproducerea este una dintre funcţiile fundamentale ale organismului uman.
a) Enumeraţi trei componente ale sistemului reproducător feminine/masculin.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Pe lângă funcţia exocrină, ovarele au şi
funcţie endocrină”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Sănătatea reproducerii”, folosind informaţia ştiinţifică
adecvată. În acest scop, respectaţi următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme; -
construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze,
folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate.
24
MODEL SUBIECT BAC FIZICĂ
Prof: Lacatusu Violeta
Filiera teoretică- profilul real.

● Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute în
programă, adică: A. MECANICĂ, B.ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI
UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.
● Se acordă 10 puncte din oficiu.
● timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
Se consideră numărul lui Avogadro N A = 6,02⋅ 1023 mol−1 , constanta gazelor ideale R= 8,31 J
⋅ mol−1 ⋅ K −1. Între parametri de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația p⋅V = νRT.
I.Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15
puncte)
1. Energia internă a unei cantități date de gaz ideal crește într-o:
a. comprimare adiabatică
b. răcire izocoră
c. comprimare izobară
d. comprimare izotermă. (3p)
Cp
2.Căldurile molare pentru gaze se pot exprima cu ajutorul exponentului adiabatic γ =.
CV
Căldura molară la volum constant a unui gaz ideal se exprimă în funcție de exponentul
adiabatic, prin relația:
γR γR R
a. C V = b. C V = c. C V = d. C V = C p+γ R (3p)
γ −1 γ+1 γ −1
3.Folosind notațiile din manualul de fizică, numărul de moli de substanță se poate determina cu
ajutorul relației:
25
1
a. ν= b. ν=μ/m c. ν=N/ N A d. ν=pT (3p)
NA
4.Două butelii având volumele V, respectiv 3V, sunt umplute cu gaz aflat la aceeași temperatură
și presiunile p, respectiv 3p. Buteliile sunt puse în legătură printr-o conductă de volum
neglijabil. Temperatura menținându-se constantă, presiunea finală a amestecului celor două
gaze este:
5p 15 p 7p
a. b. 5p c. d. (3p)
2 2 2
5.În ciclul de funcționare al motorului Otto, amestecul carburant efectuează lucru mecanic în
timpul:
a.admisiei b.comprimării c. evacuării d. detentei (3p)
II.Rezolvați următoarea problemă: (15p)
O butelie de volum V=8,31 dm3conține m 1=16 g de oxigen și m 2=14 g de azot la temperatura

t=27℃ .Oxigenul și azotul considerate gaze ideale, au masele molare μ1=32 kg/kmol și respectiv
μ2= 28 kg/kmol. Determinați:
a. cantitatea de oxigen din butelie;

b. numărul de molecule de azot din butelie;
c. masa molară a amestecului;
d. presiunea gazului din butelie.
III.Rezolvați următoarea problemă: (15p)
O cantitate de gaz ideal, având căldura molară la volum constant C V =3R/2, ocupă volumul V 1=
0,2 m3 la presiunea p1= 5⋅105N/m 2și temperatura t 1= 27℃ .Gazul efectuează un proces care
verifică ecuația p= a⋅V, unde a reprezintă o constantă, ocupând în starea finală un volum de
două ori mai mare. Să se determine:
a. temperatura gazului în starea finală;
b. variația energiei interne a gazului la trecerea din starea inițială în starea finală;
c. lucrul mecanic efectuat în cursul procesului;
d. căldura molară a gazului în acest proces.
26
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Se consideră sarcina electronului e= 1,6⋅ 10−19 C.
I.Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15
puncte)
1. Puterea maximă transferată circuitului exterior de către o sursă cu t.e.m. E=6V este egală cu
Pmax =45 W. Rezistența interioară este egală cu :
a.0,2 Ω b. 0,6 Ω c. 0,8 Ω d. 1,25 Ω (3p)

2. Unitatea de măsură în S.I. a produsului dintre rezistivitatea electrică și intensitatea curentului
electric este:
a.Ω ⋅A b. V⋅Ω−1 c. Ω ⋅ A−1 d. V⋅m (3p)
3. Un generator electric cu tensiunea electromotoare E= 2 V și rezistența interioară r= 1 Ω este

legat la bornele unui rezistor cu rezistența electrică R= 7 Ω. Intensitatea curentului electric prin
circuit are valoarea:
a. 2 A b. 250 mA c. 100 mA d. 500 mA (3p)
4. O sârmă de cupru cu rezistivitatea ρ= 1,7⋅ 10−8 Ω ⋅m, are rezistența electrică R= 10 Ω și masa
m= 0,4 kg. Densitatea cuprului este d= 8,7⋅ 10−3 kg/m3. Lungimea firului are valoarea:
a.86 m b. 164,4 m c. 240,8 m d. 288,6 m (3p)

5. Ținând cont de notațiile uzuale din manualele de fizică, expresia randamentului unui circuit
electric simplu este:
R R R r
a. b. c. d. (3p)
R +r 4r r R +r
II.Rezolvați următoarea problemă: (15p)
27
Un circuit are un generator de rezistență interioară r= 1Ω. La bornele acestuia se leagă o
rezistență R1prin care trec 6⋅ 1021electroni în 8 minute, în paralel cu un alt rezistor având
rezistența R2= 10 Ω prin care trece un curent cu intensitatea I 2=1 A. Determinați:
a. intensitatea curentului ce trece prin rezistorul R1;
b. valoarea rezistenței R1;
c. valoarea tensiunii electromotoare a generatorului;
d. valoarea indicației unui ampermetru real având rezistența internă R A = ⅔ Ω, conectat

corespunzător, pentru măsurarea curentului prin ramura principală a circuitului.
III.Rezolvați următoarea problemă: (15p)
Un bec și un reostat sunt legate în serie într-un circuit electric alimentat la o sursă cu rezistența
internă r= 10 Ω. Tensiunea la bornele becului este de 60 V, iar valoarea maximă a rezistenței
electrice a reostatului este de 20 Ω. Becul și reostatul consumă împreună 200 W, când
rezistența reostatului este maximă. Determinați:
a. intensitatea curentului electric în circuit;
b. energia consumată de bec într-o oră;
c. temperatura filamentului becului, dacă rezistența sa la temperatura de 0℃este R0 = 2,5 Ωiar

coeficientul de temperatură al rezistivității metalului din care este confecționat filamentul are
valoarea α= 5⋅ 10−3 grd −1 ;
d. puterea consumată de reostat dacă becul este scos din circuit, iar cursorul reostatului se află
la jumătatea înfășurării reostatului.
28
Rezolavari si Bareme
29
Barem de corectare
Testul 1

A 4 puncte Se acordă câte 2p. pentru fiecare noţiune corectă. 2 x 2p.= 4 puncte
B 6 puncte - numirea a două organe din cavitatea abdominală; 2 x 1p.= 2 puncte
- asocierea fiecărui organ numit cu câte un rol al său. 2 x 2p.= 4 puncte
C 10 puncte Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect: 1c; 2c; 3b; 4d; 5b. 5 x 2p.= 10
puncte
D 10 puncte Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect: 1F; 2F; 3A. 3 x 2p.= 6 puncte
Se acordă câte 2p. pentru modificarea corectă a fiecărei afirmaţii false. 2 x 2p.= 4 puncte
SUBIECTUL al II -lea (30 de puncte)
A. – 18 puncte
a) caracterizarea unui tip de ARN, precizând:
- denumirea; 1 punct
- două caracteristici structurale; 2 x 1p.= 2 puncte
- funcţia îndeplinită. 1 punct
30
b) - numărul de nucleotide cu adenină conţinute de fragmentul de ADN bicatenar – etapele
rezolvării:
- stabilirea numărului de nucleotide care conţin guanină (98); 1 punct
- stabilirea numărului de nucleotide care conţin citozină + guanină (196); 1 punct
- stabilirea numărului de nucleotide care conţin adenină + timină (224); 1 punct
- stabilirea numărului de nucleotide care conţin adenină (112); 1 punct
- secvenţa de nucleotide din catena de ADN 5’-3’ complementară: CGTTAA; 2 puncte
- numărul legăturilor duble din fragmentul de ADN bicatenar (112); 2 puncte
- numărul legăturilor triple din fragmentul de ADN bicatenar (98); 2 puncte
Notă Pentru raţionamentul corect, neînsoţit de calcule, se acordă jumătate din punctajul
repartizat etapelor calculării numărului de nucleotide cu adenină.
c) - formularea cerinţei; 2 puncte - rezolvarea cerinţei. 2 puncte
B.- 12 puncte
a) aglutinogenul/antigenul şi aglutinina/anticorpul caracteristice grupei sanguine a pacientului;
2 x 1p.= 2 puncte
b) două exemple de grupe sanguine pe care ar trebui să le aibă rudele pacientului, în vederea
donării de sânge necesar transfuziei (O, B); 2 x 1p.= 2 puncte
- motivarea corectă; 2 puncte
c) consecinţa în cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator incompatibil din punctul de
vedere al sistemului ABO; 2 puncte
d) formularea cerinţei; 2 puncte - rezolvarea cerinţei. 2 puncte
SUBIECTUL al III -lea (30 puncte)

1. – 14 puncte
a) precizarea numelui unui analizator; 1 punct
- precizarea celor trei segmente ale analizatorului respectiv; 3 x 1p.= 3 puncte
b) explicarea corectă; 2 puncte
c) construirea a patru enunţuri afirmative, utilizând limbajul ştiinţific adecvat, folosind, în acest
scop, informaţii referitoare la conţinuturile indicate. 4 x 2p. = 8 puncte
31
2. -16 puncte
a) enumerarea a două componente ale sistemului reproducător feminin; 2 x 1p.= 2 puncte
- enumerarea a două componente ale sistemului reproducător masculin; 2 x 1p.= 2 puncte
b) precizarea unei asemănări funcţionale între sistemul reproducător feminin şi sistemul
reproducător masculin; 2 puncte
c) alcătuirea minieseului, folosindu-se informaţia ştiinţifică adecvată, respectându-se cerinţele: -
pentru fiecare noţiune enumerată, specifică temei, se acordă câte 1p. 6 x 1p.= 6 puncte
- pentru coerenţa textului, de maximum trei-patru fraze, în alcătuirea căruia fiecare noţiune
este folosită corect, în corelaţie cu celelalte noţiuni, se acordă 4 p. 4 puncte
Concepte operaţionale: sistemul circulator, glandele endocrine, analizatorii, sistemul

reproducător, acizii nucleici – structură şi funcţii
Puncte de interes: anatomia şi fiziologia umană, genetica moleculară
32
Rezolvare
Biologie Testul 1
SUBIECTUL I – 30 puncte
A.neoxigenat, oxigenat
B.stomacul participă la digestia gastrică
Ficatul prin bilă participă la digestia intestinală
C. 1c; 2c; 3b; 4d; 5b.
D. 1F; 2F; 3A
1. 1. Insulina este unul dintre hormonii secretaţi de pancreasul endocrin.
2. Capacitatea vitală reprezintă suma a trei volume respiratorii: volumul curent, volumul
inspirator de rezervă, volumul expirator de rezervă.
SUBIECTUL al II-lea – 30 puncte
A.a) ARN de transfer este format din 70-90 nucleotide, monatenar, cu porţiuni bicatenare
Rol transportă aminoacizii la locul sintezei proteinelor
b) ADN= A+T+C+G, C=G→ G=98, A=T
ADN= 2A + 98+98
33
420= 2A + 196 → 2A= 420 – 196 → 2A = 224→ A =112
A=T → 112 legături duble
G =G → 98 legături triple
3’-5’ ADN: GCAATT
5’-3’ ADN: CGTTAA
c) Care este numărul de nucleotide din ARNm transcris?
ARNm= ADN/2 = 420/2 = 210
B.a)aglutinogen este B, aglutinina grupei B este alfa

b) posibilii donatori : O, B
c) Inlănţuirea aglutinogen cu aglutinina corespunzătoare (A-alfa, B- beta) produce reacţia
antigen-anticorp care determină hemoliza hematiilor.
d) Care este aglutinina/anticorpul din sângele donatorului cu grupa O?
Aglutininele grupei O sunt alfa si beta.
SUBIECTUL al III-lea – 30 puncte

1.a) analizatorul vizual. Are trei segmente: periferic, intermediar şi de conducere.
b)Funcţia de conducere cuprinde căile ascendente( sensitive) care conduc informaţia de la
receptori la centri nervoşi şi căile descendente ( motorii) care informaţia de la centri nervoşi
spre măduvă.
c) Hemoragii cerebrale sunt produse de hipertensiune arterială, afecţiuni cardiace şi fumatul
sau alcoolul.
Hemoragii cerebrale se manifestă prin hipotensiune, pupile inegale, puls şi ritm respirator
accelerat
Efectele stimulării sistemului nervos vegetativ parasimpatic asupra rinichilor sunt asodilataţia
capilarelor renale şi creşte diureza.
Efectele stimulării sistemului nervos vegetativ parasimpatic asupra tomacului este de a creşte
tonusul, motilitatea şi de a relaxara sfincterele.
34
d) noţiuni specifice : spermatozoizi, ovule, fecundaţia, testicule, ovare, celule haploide
Gameţii bărbăteşti se numesc spermatozoizi, fiind produşi de testicule situate în scrot.
Gameţii femeieşti se numesc ovule fiind produse de gonadele femeieşti, ovarele. Gameţii sunt
celule sexuale haploide, conţin un set de cromozomi. In trompele uterine are loc procesul de
fecundaţie prin care spermatozoidul se uneşte cu ovulul şi rezultă celula ou.
Barem de corectare
Biologie Testul 2

A 4 puncte Se acordă câte 2p. pentru fiecare noţiune corectă. 2 x 2p.= 4 puncte
B 6 puncte - numirea a două boli endocrine; 2 x 1p.= 2 puncte - asocierea fiecărei
boli endocrine cu denumirea hormonului implicat în producerea acesteia. 2 x 2p.=
4 puncte
C 10 puncte Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect: 1a; 2d; 3b; 4b; 5a. 5
x 2p.= 10 puncte
D 10 puncte Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect: 1F; 2A; 3F. 3 x 2p.=
6 puncte
Se acordă câte 2p. pentru modificarea corectă a fiecărei afirmaţii false. 2 x 2p.= 4
puncte
SUBIECTUL al II -lea (30 de puncte)

A. – 18 puncte
35
a) caracterizarea unui tip de ARN, precizând: - denumirea acestuia; 1 punct
- funcţia îndeplinită de tipul de ARN numit; 1 punct
- o asemănare a ARN-ului cu ADN-ul; 2 puncte
b) - numărul de nucleotide cu adenină conţinute de fragmentul de ADN bicatenar
- etapele rezolvării:
- stabilirea numărului de nucleotide care conţin guanină (142); 1 punct
- stabilirea numărului de nucleotide care conţin citozină + guanină (284); 1 punct
- stabilirea numărului de nucleotide care conţin adenină + timină (260); 1 punct
- stabilirea numărului de nucleotide care conţin adenină (130); 1 punct
- secvenţa de nucleotide din catena de ADN 5’-3’ complementară: CCAGGT; 2
puncte
- numărul legăturilor duble din fragmentul de ADN bicatenar (130); 2 puncte
- numărul legăturilor triple din fragmentul de ADN bicatenar (142). 2 puncte
Notă Pentru raţionamentul corect, neînsoţit de calcule, se acordă jumătate din
punctajul repartizat etapelor calculării numărului de nucleotide cu adenină.
c) - formularea cerinţei; 2 puncte - rezolvarea cerinţei. 2 puncte
B.- 12 puncte
a) două exemple de grupe sanguine pe care ar trebui să le aibă colegii pacientului
cu grupa de sânge AB, în vederea realizării transfuziei la acest pacient; 2 x 2p.= 4
puncte
b) aglutininele/anticorpii din plasma sângelui pacientului cu grupa sanguină O; 2 x
1p.= 2 puncte c) consecinţa în cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator
incompatibil din punctul de vedere al sistemului Rh. 2 puncte
d) formularea cerinţei; 2 puncte - rezolvarea cerinţei. 2 puncte
SUBIECTUL al III -lea (30 puncte)
1. – 14 puncte
36
a) - numirea a trei enzime digestive care participă la realizarea digestiei la nivelul
intestinului subţire; 3 x 1p.= 3 puncte
b) explicaţea corectă; 3 puncte
c) construirea a patru enunţuri afirmative, utilizând limbajul ştiinţific adecvat,
folosind, în acest scop, informaţii referitoare la conţinuturile indicate. 4 x 2p. = 8
puncte
2. -16 puncte
a) enumerarea a două componente ale sistemului reproducător
feminin/masculin; 2 x 1p.= 2 puncte
b) scrierea unui argument; 3 puncte
c) alcătuirea minieseului, folosindu-se informaţia ştiinţifică adecvată,
respectându-se cerinţele: - pentru fiecare noţiune enumerată, specifică temei, se
acordă câte 1p. 6 x 1p.= 6 puncte
- pentru coerenţa textului, de maximum trei-patru fraze, în alcătuirea căruia
fiecare noţiune este folosită corect, în corelaţie cu celelalte noţiuni, se acordă 4 p.
4 puncte
Concepte operaţionale: sistemul circulator, glandele endocrine, analizatorii,

sistem reproducător, acizii nucleici – structură şi funcţii
Puncte de interes: anatomia şi fiziologia umană, genetica moleculară
37
BAREM
Istorie Testul 1
 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I(30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea oricărui stat căruia i se recunoaște independența în 1878, precizat
în sursa B
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa A, a oricărei informații referitoare la ministrul de
externe
3. câte 3 puncte pentru menţionarea fiecăreia dintre cele două mari puteri la care se referă
atât sursa A, cât și sursa B
(3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei A, corespunzătoare sursei care
susţine că guvernul a protestat față de acțiunile comandanților militari ruși
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate
din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
6. câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două măsuri de consolidare a statului român
38
modern, adoptate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, înainte de evenimentele la care
se referă sursele date(1px2=2p)
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei măsuri menţionate (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de statul
român în relațiile internaționale de la începutul secolului al XX-lea
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea luptei precizate în sursa dată

2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menţionarea domnului Țării Românești și a oricărei cauze a alianței
acestuia cu polonezii, la care se referă sursa dată
(3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
prevederile alianței dintre Țara Românească și Polonia, stabilite în 1390
(3px2=6p)
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
omagiul depus de Petru Mușat
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat(3px2=6p)
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant
și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi
concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acţiuni desfăşurate în România în
perioada stalinismului
- (3px2=6p)
2 puncte pentru precizarea oricărei caracteristici a uneia dintre acțiunile precizate
- 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric referitor la atitudinea României în
relaţiile internaţionale, în timpul stalinismului
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei
istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la
faptul istoric menţionat
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acţiuni desfăşurate de regimul
național-comunist în România
(3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica externă a României
în perioada național-comunismului
3 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
39
cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor
istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
REZOLVARE
Istorie Testul 2
1.Statul căruia i se recunoaște independența în anul 1878, precizat în sursa B este România.
2.O informație referitoare la ministrul de externe din sursa A este: „Mihail Kogălniceanu,
care a devenit ministru de externe, a semnat convenția cu Rusia”.
3.Cele două mari puteri la care se referă atât sursa A, cât și sursa B sunt Rusia și Imperiul
Otoman.
4.Litera corespunzătoare sursei care susține că guvernul a protestat față de acțiunile
comandanților militari ruși este A.
5.O relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B:
Cauza: Marile puteri, mai ales Anglia și Austro-Ungaria, au protestat (în urma păcii de la
San Stefano)
Efect: s-a încheiat, ca urmare, o nouă pace, la Berlin, de pe urma căreia echilibrul era în
parte restabilit.
40
În urma încheierii Tratatului de la San Stefano de la 19 februarie/3 martie 1878, marile
puteri erau nemulțumite de consolidarea poziției Rusiei în Balcani și în Mediterana
Orientală. Austro-Ungaria era nemulțumită de asemenea deoarece nu primise Bosnia și
Herțegovina pe care rușii le promiseseră înainte de război. Prin urmare, Congresul de la
Berlin, care s-a deschis la 1/13 iulie 1878 a revizuit tratatul de la San Stefano pentru a
micșora influența Rusiei în Europa de sud-est.
6.La data de 5 ianuarie 1859 adunarea electivă l-a ales în unanimitate la Iași ca domn pe
Alexandru Ioan Cuza. La 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn și la București tot în
unanimitate. Dubla alegere a lui Cuza a însemnat unirea deplină-formarea statului național
român. Statul român a avut nevoie de măsuri de consolidare, pentru a se întări. Începând cu
anul 1863, alături de Mihail Kogălniceanu, Cuza pune în practică mai multe reforme
modernizatoare: Legea secularizării averilor mănăstirești, adoptată în decembrie 1863, a
dus la intrarea în proprietatea statului a 25, 26% din suprafața agricolă a țării. În acest fel s-
a creat un fond substanțial pentru viitoarea lege rurală.
În august 1864, Legea rurală, emanciparea clăcașilor prin despăgubire, pământul nu
putea fi înstrăinat 30 de ani, se plătea o răscumpărare pentru pământul primit. Importanța
reformei rurale: a contribuit la dezvoltarea agriculturii, a ușurat situația țăranilor. Efectul
politic a însemnat abolirea șerbiei. Pe termen lung, au existat și elemente defavorabile
țărănimii. Moștenirea atrăgea divizarea, împărțirea și împrăștierea parcelelor disponibile.
7.La începutul secolului al XX-lea situația internațională a făcut ca România să se
îndepărteze de aliații cu care încheiase tratatul din octombrie 1883 și să-și reorienteze
politica externă. Participarea la al doilea război balcanic, în 1913, încheiat cu primirea
Cadrilaterului de la bulgari dar și încheierea alianței cu Antanta în august 1916 au
confirmat o nouă orientare a politicii externe românești, orientare mai firească și mai utilă
intereselor naționale.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
1.Lupta precizată în sursa în sursa dată este cea de la Câmpia Mierlei.
2.Secolul la care se referă sursa dată este al XIV-lea.
3.Domnul Țării Românești este Mircea cel Bătrân. O cauză a alianței acestuia cu polonezii
este prevenirea unui atac maghiar sau otoman.
41
4.Două informații referitoare la prevederile alianței dintre Țara Românească și Polonia,
stabilite în 1390:
1.Regele polonez nu va porni la războiul contra Ungariei fără să fi comunicat lui
Mircea și divanului acestuia motivul.
2.De asemenea, prevederile alianței mai menționau faptul că dacă s-ar face pace între
Sigismund, regele Ungariei, și Mircea, ea va trebui să fie aceptată și confirmată și de
Vladislav.
5.Omagiul depus de Petru Mușat lui Vladislav Iagello se încadrează în practica societății
medievale a relațiilor de tip senior-vasal. În primul rând, Petru îl recunoaște suzeran pe
regele Poloniei ca o măsură de protecție în fața pericolului maghiar. În al doilea rând,
regele era obligat să-l ajute pe domnul Moldovei în fața dușmanilor. Totuși, domnul
moldovean este cel care-l va ajuta pe regele polonez, acordându-i 3000 de ruble de argint
drept împrumut, sumă ce trebuia restituită în termen de trei ani, iar ca și garanție fiind
ținutul Haliciului cunoscut sub numele de Pocuția.
6. În a doua jumătate a secolului al al XV-lea luptele cu turcii s-au intensificat. Pentru a
compensa inferioritatea militară față de adversar, românii au folosit: tactica „pământului
pârjolit”, hărțuirea inamicului, otrăvirea apelor sau au recurs la alianțe cu puterile vecine.
Așadar, în urma victoriei obținute de Ștefan cel Mare, la Vaslui, în ianuarie 1475, el cere
ajutor statelor europene. La 12 iulie 1475 încheie cu regele Ungariei, Matei Corvin, un
tratatat de alianță antiotomană, promițându-i-se ajutor militar.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Lovitura de stat de la 23 august 1944 a însemnat primul pas către instaurarea
comunismului în România. Cucerirea puterii politice de către comuniști s-a realizat în mai
multe etape: instaurarea la 6 martie 1945 a unui guvern procomunist, condus de Petru
Groza, fraudarea alegerilor de la 19 noiembrie 1946, anihilarea opoziției democratice prin
înscenarea de la Tămădău (iulie 1947) și abdicarea forțată a regelui Mihai, la 30 decembrie
1947, în urma căreia România este proclamată republică populară.
Stalinizarea României a fost favorizată de prezența Armatei Roșii și de folosirea
presiunilor sovietice politice și militare. S-a realizat în timpul regimului lui Gheorghe
Gheorghiu Dej (1948-1965). Primul conducător comunist, a pus în practică modelul
stalinist în toate domeniile: economie, politică și cultură. De exemplu, agricultura a fost
42
supusă colectivizării. Prin colectivizare (1949-1962), 96% din suprafața agricolă a țării a
fost încadrată în structuri colectiviste (GAP-Gospodării agricole de stat și CAP-
Cooperative agricole de stat).
Bazându-se pe naționalizarea din iunie 1948, care a pus la dispoziția statului peste 90%
din capacitățiile industriale, regimul comunist condus de Dej a urmărit calea indicată de
sovietici.Industria a început să fie condusă după planuri anuale și ulterior cincinale
(începând cu 1951) care au stabilit ritmuri înalte de dezvoltare, necorelate însă cu resursele
țării.
Pe plan extern, România era membru al CAER (Consiliul de Ajutor Economic
Reciproc) și al Pactului de la Varșovia, alianță militară a statelor supuse Moscovei, opusă
NATO. În calitate de membru al Pactului, România participă la stingerea revoltei
anticomuniste izbucnite în 1956 în Ungaria. Prin urmare, în anul 1958 guvernul obține
retragerea trupelor militare ruse din țară.
În 1965, după moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, ajunge în fruntea partidului
Nicolae Ceaușescu. Național-comunismul a fost caracteristica regimului inițiat de acesta,
care a promovat asiduu interesul național. Astfel noul lider refuză să participe la invadarea
Cehoslovaciei în 1968 și atrage simpatii din partea unor țări precum Statele Unite ale
Americii sau Franța. Drept consecință Ceaușescu se întâlnește cu mari lideri ai lumii:
Charles de Gaulle, Richard Nixon, Gerald Ford. Condițiile de viață se îmbunătățesc și se
poate călători în străinătate. În urma unei vizite pe care a făcut-o în China în anul 1971,
Ceaușescu a rămas profund impresionat de fastul și grandoarea cu care a fost primit și a
adoptat modelul maoist, întrerupând liberalizarea internă și introducând un regim rigid.
După ce devine în 1974 primul președinte al statului, Nicolae Ceaușescu începe să
practice cultul personalității. Inițial era centrat în jurul său dar, începând cu anii 1980, și
soția sa Elena a început sa fie subiectul acestui cult. Apărută pe scena politică în 1973, când
a fost promovată în conducerea PCR, aceasta se va amesteca tot mai mult în problemele
țării și ale partidului, devenind de fapt numărul doi al regimului, considerându-se „savant
de renume mondial” deși spunea „codoi” la formula dioxidului de carbon (CO2). Din acest
motiv dobândise porecla „codoi”.
În perioada național-comunismului, pe lângă manifestarea socialismului dinastic,
Nicolae Ceaușescu a pus în practică politicii proprii, specifice regimului său. Au fost
43
realizate obiective grandioase, extrem de costisitoare (Casa Poporului, Canalul Dunăre-
Marea Neagră, combinate siderurgice), a fost întreprinsă o politică de urbanizare.
Politica externă a României în perioada național-comunismului a cunoscut mai multe
etape, de la deschiderea spre statele democratice spre izolare în ultima parte a regimului.
Pentru că România a refuzat să participe la înăbușirea „Primăverii de la Praga” din 1968, a
atras simpatia statelor europene. Așadar se poate afirma că a existat o destindere în ceea ce
privește politica externă a României în această perioadă, care se va transforma în izolare în
anii 80, Ceaușescu pierzând și sprijinul lui Mihail Gorbaciov.
Barem
Istorie Testul 2
SUBIECTUL I(30 de puncte)
1. 5 puncte pentru precizarea perioadei din istoria românilor la care se referă cele două
surse
2. 5 puncte pentru menționarea ce reprezintă sursa B
3. 2 puncte pentru numirea sursei care justifică ridicarea locuitorilor la luptă
4. 1,5 puncte pentru indicarea sursei în care este redată starea socială a locuitorilor săteni
și precizarea spațiului istoric la care se referă. (1,5x2=3)
5. 1,5 puncte pentru menționarea numelui conducătorului militar care lansează chemarea
la luptă și cum este cunoscut în istorie evenimentul pe care l-a organizat și l-a condus.
(1,5x2=3)
6. 2 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect selectată din cele două
7. 10 puncte pentru menționare unei asemănari între evenimentul de la 1821 din istoria
românilor și mișcarea eteriștilor.
44
1. 5 puncte pentru precizarea spațiului istoric la care se referă sursa dată

2. 2 puncte pentru numirea a două popoare menționate în sursă
3. câte 3 puncte pentru menționarea a două informații referitoare la procesul de aculturație
(3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, a doi factori ai romanizării precizați în text
(3px2=6p)
5. câte 5 puncte pentru prezentarea a doi autori din epoca modernă care nu susțin
romanitatea românilor (5px2=10)
6. 4 puncte pentru prezentarea rolului legăturilor economice în procesul de romanizare a
daco-gețiilor.

-câte 3 puncte precizarea anilor adoptării a două dintre constituțiile României și prezentarea
unei asemănări între prevederile celor două legi fundamentale; (3px2=6p)
- câte 3 puncte pentru menționarea a două deosebiri dintre prevederile celor două constituții
(3px2=6p)
-câte 2 puncte menționarea a câte unei consecințe a adoptării fiecărei dintre cele două
constituții; (2px2=4p)
-câte 4 puncte pentru formularea unui punct de vedere cu privire la necesitatea adoptării
unor legi fundamentale în statul român și susținerea acestuia printr-un argument istoric
(4x2=8)

istorice
45
REZOLVARE
Istorie Testul 2
1.Perioada din istoria românilor la care se referă cele două surse este epoca fanariotă 1711-
1822 Moldova și 1816-1822 Țara Românească.
2. Sursa B reprezintă o chemare la luptă.
3.Sursa care justifică ridicarea locuitorilor la luptă este sursa B.
4.Sursa în care este redată starea socială a locuitorilor săteni este sursa A iar spațiul istoric la
care se referă este Țara Românească.
5.Numele conducătorului militar care lansează chemarea la luptă este Tudor Vladimirescu
iar evenimentul pe care l-a organizat și l-a condus este Revoluția de la 1821.
6.Cauza:starea grea a țăranilor
Efectul:ridicarea țăranilor la luptă împotriva exploatării sociale și naționale
7.O asemănare între evenimentul de la 1821 din istoria românilor și mișcarea eteriștilor o
reprezintă lupta pentru eliberarea națională a Țării Românești respectiv a Greciei.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1.Spațiul istoric la care se referă sursa este Dacia.
46
2.Două popoare menționate în sursă sunt: geto-dac și roman.
3.Două informații referitoare la procesul de aculturație:
1.Romanizarea intensă a autohtonilor geto-daci constituie esența procesului de
aculturație.
2. El a început înainte de cucerirea Daciei de către romani, prin legăturile economice
dintre cele două maluri ale Dunării, și a continuat și după plecarea administrației și armatei
imperiale.
4.Doi factori ai romanizării precizați în text: administrația și armata.
5.Pentru a combate argumentele istorice ale românilor din Transilvania în lupta acestora
pentru drepturi politice s-a născut teoria imigraționistă. Aceasta a fost susținută spre
sfârșitul secolului al XVIII-lea, de Franz Josef Sulzer. Teoria susținea că românii s-au
format la sud de Dunăre, de unde ar fi imigrat la nord de fluviu abia prin secolul al XIII-
lea. Sulzer afirma că românii nu se trăgeau din coloniștii romani deoarece Dacia fusese
părăsită de populație la retragerea aureliană.
În secolul al XIX-lea, Robert Roesler a dezvoltat teoria imigraționistă, în lucrarea sa
Studii românești (Viena, 1871). Ideile teoriei roesleriene au fost: dacii au fost exterminați
ca popor în timpul războaielor cu romanii, perioada de 165 de ani cât a durat stăpânirea
romană în Dacia era prea scurtă pentru romanizare, nu există izvoare istorice care să
menționeze prezența românilor la nord de Dunăre înainte de secolul al XIII-lea.
6.Legăturile economice ale geto-dacilor cu lumea romană au favorizat însușirea culturii
materiale romane încă din secolul II î. Hr. O dovadă în acest sens este răspândirea monedei
republicane romane pe întreg cuprinsul teritorului locuit de daco-geți și a uneltelor,
podoabelor, vaselor care erau calitativ superioare celor autohtone. După 106, provincia
romană Dacia a fost integrată economic Imperiului roman. În perioada stăpânirii romane se
construiesc orașe după modelul Romei care erau centre economice, centre meșteșugărești și
comerciale, se exploatează bogățiile subsolului în special aur unde lucrează deopotrivă
coloniști și autohtoni. După părăsirea provinciei în urma retragerii aureliene, legăturile
economice au continuat prin faptul că Imperiul Roman continuă să controleze periodic
teritorii de la nordul Dunării.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
47
Încă de la începuturile secolului al XIX-lea, necesitatea modernizării societății românești
a impus ideea redactării și aplicării ulterioare a unor documente cu caracter constituțional.
Primele acte cu caracter constituțional datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea,
printre ele numărându-se „Constituția cărvunarilor”în Moldova din anul 1822 elaborată de
Ionică Tăutu care prevedea: drepturi cetățenești, respectul pentru propietate , modernizarea
structurilor politice și „Osăbitul Act de numire a suveranilor românilor” în Țara
Românească din anul 1838 elaborat de gruparea națională din jurul lui Ion Câmpineanu.
Primele acte cu valoare constituțională din istoria modernă au fost reprezentate de
Regulamentele Organice, adoptate în 1831 în Țara Românească și în 1832 în Moldova. Au
fost elaborate în timpul ocupației militare rusești în Principate. Aceste documente
menționează și aplică pentru prima dată în spațiul românesc principiul separării puterilor în
stat; totodată ele au funcționat până în 1858, când au fost înlocuite de textul Convenției de la
Paris, un alt document cu caracter constituțional.
Aplicată în intervalul 1858-1864, Convenția de la Paris a servit drept lege fundamentală
în prima perioadă a domniei lui Al. I. Cuza, fiind urmată de Statutul Dezvoltător al
Convenției de la Paris (adoptat în urma loviturii de stat din mai 1864). Statutul confirma
trecerea la o domnie autoritară, în cadrul căreia prerogativele domnului erau lărgite.
Însă prima constituție în adevăratul sens al termenului a fost adoptată în 1866, pe 1 iulie,
promulgată fiind de noul domn al României, Carol I, adus în țară după abdicarea lui Cuza.
Câteva dintre principiile care au stat la baza acestei constituții au fost: principiul
suveranității, separarea puterilor în stat, respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, etc.
În secolul al XX-lea, România a cunoscut adoptarea a nu mai puțin de sașe constituții
(1923, 1938, 1948, 1952, 1965 și 1991). Acest fapt s-a datorat numeroaselor transformări
politice și sociale prin care a trecut România în decursul acestui secol, de la formarea
statului național unitar în 1918 la dictatura regală a lui Carol al II-lea (1938-1940), dictatura
comunistă și, respectiv, revenirea la democrație.
În 1945, sub influența URSS-ului, în România începe să se impună regimul comunist.
Astfel, după abdicarea forțată la 30 decembrie 1947 a regelui Mihai I și proclamarea
Republicii Populare Române, statul român intră în una dintre cele mai negre perioade ale
istoriei sale- perioada comunistă caracterizată prin încălcări grave ale drepturilor și
libertățiilor cetățenești.
Regimul totalitar comunist și-a legitimat obținerea puterii prin Constituția din 1948
(inspirată de constituția sovietică din 1936). Prin această nouă constituție, se introducea ca
formă de guvernare republica, se prevedeau în continuare drepturile și libertățile cetățenești,
precum și principii democratice (votul universal, suveranitatea poporului), dar care în
practică au fost grav încălcate.
Prevederile Constituției din 1948 au fost reluate ulterior de Constituția din 1952 și de cea
din 1965. Astfel în ceea ce privește executivul și legislativul, acestea erau exercitate de
Marea Adunare Națională, un parlament unicameral considerat organul suprem al puterii. De
asemenea, puterea executivă aparținea- în toate cele trei constituții- și Consilului de Miniștri
(guvernul) ce avea în frunte un președinte.
O deosebire dintre Constituția din 1948 și cea din 1965 era reprezentată de titulatura dată
statului român care era republică populară (constituția din 1948) și, respectiv, republică
socialistă (constituția din 1965). O altă diferență consta în numele purtat de partidul unic,
care în 1948 se numea Partidul Muncitoresc Român, iar în 1965, Partidul Comunist Român.
O consecință a adoptării fiecărei dintre cele două constituții o reprezintă, concentrarea
puterii politice în mâna unui partid unic.
Importanța adoptării constituțiilor în România a fost dată de faptul că prin definiție aceste
documente instituie un regim politic, precizează modalitatea în care se guvernează.
Adoptarea unei constituții este necesară pentru a da legitimitate regimului politic, oricum ar
48
fi el, democratic sau totalitar. Așa se întâmplă și în timpul guvernării comuniste, care deși a
fost una totalitară, tot a avut nevoie de o constituție care s-o legitimeze.
BAREM
Istorie testul 3
1. 2 puncte pentru precizarea numelui documentului și cine l-a adoptat. (2x2=4)

2. 5 puncte pentru menționarea teritoriilor care s-au unit cu România în anul 1918.
3. 4 puncte pentru menționarea statutul politico-juridic internațional al regatului României
și forma lui de guvernare la acea dată (4x2=8)
4. 3 puncte pentru menționarea partidul politic al cărui principal obiectiv era unirea cu
regatul României.
5. 10 puncte pentru scrierea semnificației pe care a avut-o Tratatul de pace încheiat ulterior
la Paris pentru Statul Național Unitar Roman
1. 3 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa B
49
2. 3 puncte pentru numirea unui spațiu istoric precizat în sursa A.
3. 5 puncte pentru numirea unui conducător precizat atât în sura A cât și în sursa B
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei corespunzătoare sursei care
susține că întemeietorul Țării Românești a fost Basarab I.
5. 7 puncte pentru precizarea unei asemănare între procesul de constituire al Țării
Românești și al Moldovei.
6. 7 puncte pentru precizarea unei deosebiri între procesul de constituire al Țării
Românești și al Moldovei

- 3 puncte pentru prezentarea unui fapt istoric care s-a desfășurat în sud-estul Europei în
a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
- 2 puncte pentru precizarea implicarea Principatelor române unite, contextul implicării.
- 2 puncte pentru menționarea obiectivului realizat și câștigului teritorial obținut.-
- câte 2 puncte pentru precizarea a două mari puteri implicate în conflict și încadrarea
acestuia în desfășurarea crizei orientale. (2x2=4)
- câte 2 puncte pentru menționarea unui nou fapt istoric care s-a desfășurat în Balcani în
prima jumătate a deceniului al doilea al secolului XX, implicarea României și urmarea
acestei acțiuni pentru teritoriul național. (2x3=6)
7 puncte pentru formularea unui punct de vedere referitor la consecințele „crizei
orientale” asupra României și susținerea acestuia printr-un argument istoric.

istorice
50
REZOLVARE
Istorie Testul 3
1.Numele documentului este Rezoluția de la Alba Iulia și a fost adoptat de către Adunarea
Națională în cadrul marii adunări organizate la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918.
2.Teritoriile care s-au unit cu România în anul 1918 au fost:Basarabia, Bucovina și
Transilvania.
3.Statutul politico-juridic internațional al regatului României era stat independent iar forma
de guvernare la acea dată era monarhie constituțională.
4.Partidul politic al cărui principal obiectiv era unirea cu regatul României era Partidul
Național din Transilvania creat în anul 1881.
5.Semnificația pe care a avut-o Tratatul de pace încheiat ulterior la Paris pentru Statul
National Unitar Român a fost recunoașterea unirii Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu
România.
51
1.Secolul la care se referă sursa B este secolul al XIV-lea.
2.Un spațiu istoric precizat în sursa A este Țara Moldovei.
3. Un conducător precizat atât în sura A cât și în sursa B este Bogdan.
4.Sursa B.
5.O asemănare constă în unirea formațiuniilor prestatale în jurul unui voievod.
6.O deosebire între procesul de constituire al Țării Românești și al Moldovei constă în
faptul că în cazul Țării Românești, tradiția istorică a descălecatului nu are acoperire în
documente (legendă). Tradiția istorică îl înregistrează ca întemeietor pe Basarab I. În cazul
Moldovei „teoria descălecatului” poate fi demonstrată prin izvoare (documente).

Mișcările insurecționale din Bosnia și Herțegovina din 1875, răscoala antiotomană
din Bulgaria din 1876, războiul sârbo-muntenegreano-otoman au redeschis „problema
orientală” (termen folosit pentru a defini problemele provocate în sud-estul Europei de
decăderea Imperiului Otoman și afirmarea imperiilor țarist și hasburgic).
Evoluția Principatelor Romane, aflate la confluența intereselor politice a celor trei
mari puteri care își manifestau tendințele de hegemonie asupra spațiului românesc, este
puternic influențată politic și teritorial. Puternic afectate de conflictele ruso-austro-
turce, care tranformaseră spațiul românesc într-un teatru de război aproape continuu în
secolul al XVIII-lea și prima jumătate a secolului al XIX-lea, Principatele promovează
o politică de apropiere față de puterile creștine. Puterile ocidentale- Anglia și Franța, se
implică în problemele din Balcani în sprijinul Imperiului Otoman din interese
economice dar și politice (menținerea echilibrului european). În contextul unui episod
al crizei orientale, războiul ruso-turc din 1853-1856, urmat de la Pacea de la Paris și
apoi de Convenția din 1858, Principatele realizează obiective naționale importante:
Moldova primește județele din sudul Basarabiei, este înlăturat protectoratul rus asupra
Principatelor și se realizează unirea Moldovei cu Țara Românească în ianuarie 1859
punându-se astfel bazele statului național român. Implicarea Principatelor în noul
conflict generat de lupta pentru eliberare a popoarelor din Balcani putea aduce, după
sute de ani, independența. Intrarea Rusiei în război în favoarea popoarelor balcanice a
creat oportunitatea semnării convenției din aprilie 1877 cu România pentru traversarea
teritoriului național de către armata rusă. În condițiile în care Turcia a bombardat malul
românesc al Dunării, Parlamentul a proclamat independența de stat a României la 9 mai
1877. La solicitările Rusiei, armata română condusă de Carol I a obținut importante
victorii pe frontul din Balcani care au justificat pentru România statutul de stat
independent și dreptul legitim asupra Dobrogei și Deltei Dunării obținute la tratatul de
la Berlin din 1878. În anul următor, Carol a primit titlul de Aleță Regală iar în mai
1881, România a devenit regat. Regatul României se va implica activ în relațiile
internaționale și prestigiul lui va crește mereu. În 1913, România s-a implicat în al
doilea război balcanic provocat de Bulgaria care a declarat război foștilor aliați-vecini
de la care revendica importante teritorii. Intrarea României în război împotriva
52
Bulgariei a determinat capitularea acesteia iar pacea încheiată la București a adus
României cele două județe din sudul Dobrogei, Caliacra și Durostorum (Cadrilaterul).
Pe fondul crizei orientale problema românească a devenit una europeană.Prin dubla
alegere, românii și-au creat statul național în 1859 apoi independența în 1878 și și-au
stabilit ca obiectiv constituirea statului național unitar (realizat în 1918).
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

Fizica
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
Subiectul I
Nr. item Soluție, rezolvare Punctaj
I.1. a 3p
53
2. a 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. c 3p
TOTAL pentru Subiectul I 15p
B. Subiectul al II-lea
II. a. m1 3p
ν1 = = 0,5 mol
μ1
b. N 2 m2 4p
= 1p
N A μ2
m2
⇒ N 2= ⋅NA 2p
μ2
N 2= 3,01 ⋅1023 1p
c. ν= ν1 + ν 2 1p 4p
m1 +m2 m1 m 2
=μ +μ 1p
μ 1 2
m1+ m2
μ= m 1 m 2 1p
+
μ1 μ2
μ=30 kg/kmol = 30 g/mol 1p
54
d. m2 4p
ν 2= = 0,5 mol 1p
μ2
p ⋅V= ( ν1 + ν 2) R T 2p
p= 3⋅105 N/m 2 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p
B. Subiectul al III-lea
III. a p1 p2 4p
= ⇒ p2= 2 p1 2p
V1 V2
p1V 1 p2V 2
= ⇒ T 2= 4 T 1 1p
T1 T2
T 2= 1200 K 1p
c. L= Aria 1p 4p
( p1 + p2)(V 2−V 1)
L= 2p
2
L= 150 kJ 1p
55
d. Q 4p
C= 1p
νΔT
Q= ΔU +L 2p
C= 16,62 kJ/kmolK 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I
Nr. item Soluție, rezolvare Punctaj
I.1. a 3p
2. d 3p
3. b 3p
4. b 3p
5. a 3p
TOTAL pentru Subiectul I 15p
C. Subiectul al II-lea
II.a. ne 3p
I 1= 2p
Δt
I 1= 2A 1p
b. I 1 R 1 = I 2 R2 2p 4p
56
I 2 R2
R1= 1p
I1
R1= 5 Ω 1p
c. E= U+ Ir 1p 4p
U= I 1 R1= I 2 R2 1p
I= I 1+ I 2 1p
E= 13 V 1p
d. E 4p
I ,= R + R +r 2p
p A
R1 R2
R p= 1p
R 1+ R 2
I ,= 2,6 A 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p
C. Subiectul al III-lea
III.a. Pt = Pbec + Preostat 1p 4p
Pt = U b I + I 2 Rreostat 2p
I 2+3I-10= 0 1p
I=2 A 1p
b. W b =U b I Δt 2p 3p
57
W b = 432 kJ 1p
c. Rb = R0(1 + αt) 2p 4p
R b−R 0
t= 1p
R0 α
t=1833,3 ℃ 1p
d. R reostat 4p
R, = =10 Ω 1p
2
U=P/I = 100 V 1p
P,= U 2/ R, 1p
P,= 1kW 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p
Barem de corectare şi notare (Romana)
- Se punctează orice formulare/ modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.
58
- Nu se acordă fracțiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate
explicit în barem.
- Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului
obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I___________________________________________________________(50de puncte)
(30 de puncte)
1. indicarea sensului secvenței date– 4puncte; formularea răspunsului în enunț - 1punct;

corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1punct; 6puncte
2. menționarea responsabilității lui Lică - 4puncte; formularea răspunsului în enunț - 1 punct;

corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1punct; 6 puncte
3. precizarea scopului pentru care Lică ține discursul - 2p; justificarea răspunsului cu o secvență din
text– 2puncte; formularea răspunsului în enunț - 1punct; corectitudinea exprimării, ortografie și
punctuație – 1punct; 6puncte
4. indicarea atitudinii lui Lică față de interlocutorul său - 4 puncte: explicare nuanțată- 4puncte;
încercare de explicare – 2puncte; formularea răspunsului în enunț - 1punct; corectitudinea
exprimării, ortografie și punctuație – 1punct; 6puncte
5. prezentarea trăsăturii de caracter a lui Lică: numirea trăsăturii – 1punct; prezentare adecvată și
nuanțată – 3puncte; abordare schematică, ezitantă – 2puncte; încercare de prezentare –
1punct; 4puncte
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1punct; corectitudinea exprimării, ortografie și

punctuație – 1p; 2puncte
B.
(20 de puncte)
- formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție; 1punct
- câte două puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate;
2x2=4 puncte
- câte două puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente
enunțate: dezvoltarea clară, nuanțată – 2puncte; încercare de dezvoltare, schematism –
1punct;
59
2x2=4puncte
- raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument - 3p.; raportarea la experiența personală

sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1p; 3puncte + 1punct=4puncte
- formularea unei concluzii pertinente; 1punct
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2p.;utilizare parțial

adecvată–1p; 2puncte
- respectarea normelor limbii literare (0-1greșeli lexicale sau morfo-sintactice – 2p.; 2 greșeli –
1p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.); 2puncte
- respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0-1 greșeli ortografice și de punctuație –

1p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.); 1punct
- așezarea în pagină, lizibilitatea . 1punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL AL II-LEA_________________________________________________(30de puncte)
Prezentarea semnificațiilor textului prin evidențierea celor două trăsături ale fantasticului:
- prezentare adecvată și nuanțată, prin raportare la fragmentul dat – 6 puncte; prezentare ezitantă, prin
raportare la fragmentul dat – 3p.; simpla precizare a notațiilor autorului sau tendința de generalizare –
1p
- utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1punct (0-1 greșeli
ortografice – 1p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.); punctuația – 1punct (0-1 greșeli de punctuație – 1p.; 2
sau mai multe greșeli – 0p.) 4puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.
Conținut – 18 puncte
· Prezentarea a două argumente pentru încadrarea textului în curent literar: :prezentare clară, nuanțată
– 3 puncte; schematism în prezentarea statutului personajului – 1 punct; 2 x 3 puncte = 6 puncte
· evidențierea a două secvenţe relevante pentru temă: prezentarea evoluției relației dintre personaje –
2 puncte; ilustrarea evoluției relației dintre personaje, prin oricare două episoade/secvențe
60
relevante – 2 x 2 puncte = 4 puncte 6 puncte
· câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție şi de limbaj
semnificative pentru evoluția relației dintre cele două personaj. 2x 3 puncte = 6 puncte
· analiza fiecărei componente alese, justificând relevanța acesteia pentru evoluția relației dintre
personaje – 3 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
Redactare – 12puncte
- existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1punct
- logica înlănțuirii ideilor 1punct
- abilități de analiză și argumentare 3puncte
· relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare
relavante – 3puncte
· relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de
valoare parțial relavante – 2puncte
· schematism – 1punct
- utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a
lexicului, sintaxă adecvată – 2p., vocabular restrâns, monoton – 1p.)
2puncte
- ortografia (0-1 erori – 2p.; 2 erori – 1p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2puncte
- punctuația (0-1 erori – 2p.; 2 erori – 1p.; 3 sau mai multe erori – 0p.) 2puncte
· așezarea în pagină, lizibilitatea 1punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte și să dezvolte subiectul propus,
61

Modele Bac 2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modele Bac 2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Letitia-Ana Morariu (coordonator)

Modele de teste pentru

Ne aducem, cu toţii, aminte de primăverile de altădată. Soare, ghiocei, vise creionate,

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă peisajele

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

A. Scrie pe foaia de examen, în enunţuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu

1. Indică sensul din text al secvenţei nu mă îndur să-i las.

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi, raportându-te atât la

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

A. Scrie pe foaia de examen, în enunţuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu

1. Indică sensul din text al secvenţei nu i s-a arătat.

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

B. „Rusia a voit să profite singură de victorie și a încheiat o pace separată cu otomanii, la

(I. A. Pop, Istoria românilor)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Prof: Roman Claudia

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1.Precizați un spațiu istoric la care se referă sursa. 2 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL I (30 de puncte)

„Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania și Banat...adunați prin

1.Precizați numele documentului și cine l-a adoptat. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu cu tema „Principatele române în

Se acordă 10 puncte din oficiu!

SUBIECTUL al III-lea 30 puncte

Anatomie şi fiziologie umană, genetică şi ecologie umană

2. Din punct de vedere funcţional, sistemul nervos se clasifică în somatic şi vegetativ.

SUBIECTUL al II-lea 30 puncte

SUBIECTUL al III-lea 30 puncte

Filiera teoretică- profilul real.

O butelie de volum V=8,31 dm3conține m 1=16 g de oxigen și m 2=14 g de azot la temperatura

a. cantitatea de oxigen din butelie;

a.0,2 Ω b. 0,6 Ω c. 0,8 Ω d. 1,25 Ω (3p)

3. Un generator electric cu tensiunea electromotoare E= 2 V și rezistența interioară r= 1 Ω este

a.86 m b. 164,4 m c. 240,8 m d. 288,6 m (3p)

a. intensitatea curentului ce trece prin rezistorul R1;

b. valoarea rezistenței R1;

c. valoarea tensiunii electromotoare a generatorului;

d. valoarea indicației unui ampermetru real având rezistența internă R A = ⅔ Ω, conectat

c. temperatura filamentului becului, dacă rezistența sa la temperatura de 0℃este R0 = 2,5 Ωiar

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL al III -lea (30 puncte)

Concepte operaţionale: sistemul circulator, glandele endocrine, analizatorii, sistemul

SUBIECTUL al II-lea – 30 puncte

B.a)aglutinogen este B, aglutinina grupei B este alfa

SUBIECTUL al III-lea – 30 puncte

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL al II -lea (30 de puncte)

Concepte operaţionale: sistemul circulator, glandele endocrine, analizatorii,

SUBIECTUL I(30 de puncte)

SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea luptei precizate în sursa dată

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

1. 5 puncte pentru precizarea spațiului istoric la care se referă sursa dată

SUBIECTUL al III – lea(30 de puncte)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel: