ZONA METROPOLITANĂ PITEȘTI

Proiect realizat de:

Andrei Ioana
Grupa 225, Seria A
Anul III
Cuprins
1.1. Cadrul legislativ..........................................................................................................................3
1.2. Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane Pitești.................................................................4
1.2.1 Descrierea generală a zonei Metropolitane Pitești (relief,clima,retea
hidrografica,soluri,vegetație,faună,resurse,riscuri,etc)...........................................................................4
1.2.2 Dezvoltarea Zonei Metropolitane Pitești (criterii,componență zona,actori urbani implicați). 7
1.2.3 Obiectivele Zonei Metropolitane Pitești...................................................................................9
1.2.4 Profil și competivitate economică............................................................................................9
1.3. Principale Programe strategice pentru perioada 2007-2013 cu privire la Dezvoltarea Urbană
a Municipiului Pitesti............................................................................................................................11
1.4. Aspecte comparative Zona Metropolitană Pitești vs Zona Metropolitană Mexico-City.............12

2
1.1. Cadrul legislativ

Constituirea zonei metropolitane se face în cadrul legislativ existent ţinând seama

de prevederile Ordonanţei 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrative-
teritoriale, în condiţiile păstrării autonomiei administrative şi politice a fiecărei
localităţi din zona metropolitană. Modul de colaborare este reglementat prin acte şi
procedure administrative elaborate, avizate şi aprobate în contextul legislativ
existent.
Conform Legii 351/2001, zona metropolitană este definită astfel: „Zonă constituită
prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane (capitala
României şi municipiile de rang I) şi localitățile urbane şi rurale aflate în zona
imediată, la distanțe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relații de cooperare
pe multiple planuri”.

Zona metropolitană se organizează şi funcționează în baza principiilor

fundamentale: autonomiei locale, descentralizării administrative, deconcentrării,
subsidiarității, eligibilității autorităților administrației publicelocale, legalității,
transparenței decizionale şi al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor
locale de interes deosebit.
Raporturile dintre autoritățile administrației publice ce fac parte din zona
metropolitană se bazează pe principiile fundamentale şi se exercită cu respectarea
cooperării, solidarității şi responsabilității în rezolvarea problemelor zonei
metropolitane. Autonomia locală are caracter exclusiv administrativ şi financiar.
Ea priveşte organizarea, funcționarea, componența şi gestionarea resurselor ce
aparțin, în limitele legii, localităților cuprinse în zona metropolitană.
Autonomia locală conferă autorităților administrative ale zonei metropolitane
dreptul să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor date în mod expres în
competența altor autorități publice.

3
1.2. Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane Pitești
1.2.1 Descrierea generală a zonei Metropolitane Pitești (relief,clima,retea
hidrografica,soluri,vegetație,faună,resurse,riscuri,etc)

Municipiul Piteşti, reşedinţă a judeţului Argeş, este situat la o distanță de

aproximativ 110 km de capitala României, fiind atestat documentar pentru prima
dată la 20 mai 1388, într-un document al domnitorului Mircea cel Bătrân, Domnul
Țării Românești.
Județul Arges este situat în partea central-sudică a țării, străbătut de râul cu
același nume, are peste 6800 kmp (2,9% din suprafața țării) și o populație de
675.727 locuitori.
În județ se află trei municipii – Pitești, Câmpulung si Curtea de Arges, patru
orase – Mioveni, Costesti, Topoloveni si Stefănesti si 92 de comune.

4
 Relief
Municipiul Pitești se află la o altitudine de 250 m, la nivelul albiei minore a
râului Argeș (sud) și de 356 m, în cartierul Trivale (vest). Suprafața municipiului
Pitești este de 4.073 ha (calculată în anul 2003).
Situarea municipiului Piteşti într-un spaţiu geografic de maximă complexitate
oferă în plan regional premisele unei evoluţii teritoriale care să-i confere un
important rol de convergenţă socioeconomică în cadrul României.
Clima
Orașul propriu-zis, așezat între dealuri înalte, pe terasele râului Argeș, are un
climat de vale, calm și moderat. Temperatura medie anuală variază între 9° și 10
°C, media lunii ianuarie fiind de - 2,4 °C, iar cea a lunii iulie de +20,8 °C.
Precipitațiile atmosferice depășesc media pe țară, oscilând între 680 și 700 mm
anual.
Rețea hidrografică
Teritoriul municipiului Piteşti aparţine Bazinului Hidrografic al Argeşului
(12550 kmp), râu cu obârşie montană şi debit permanent, excepţie făcând doar
valea Smeura care începe a se forma, în pădurea Trivale şi face parte din bazinul
hidrografic al Teleormanului.
Atât reţeaua hidrografică de suprafaţă, cât şi apele subterane confirmă
caracterul zonei, de contact dintre dealurile piemontane şi câmpie, cu deficit de
umiditate şi fără un covor vegetal care să asigure o echilibrare a regimului de
scurgere.
Soluri
Solul reprezintă unul dintre elementele importante ale complexului fizico-
geografic, cu implicaţii deosebite în modul de valorificare a terenurilor şi în
definirea specificului agricol al zonei.
În zona municipiului Piteşti depozitul de solidificare s-a format mai întâi pe
terase, ducând ulterior la formarea solurilor actuale (soluri mai evoluate pe terasele
superioare, mai vechi).
Vegetatie și faună

5
 Caracteristicile acestor componente geografice sunt în strânsă corelaţie cu
configuraţia reliefului, regimul elementelor climatice, hidrografie, soluri. În
dezvoltarea și răspândirea vegetaţiei şi faunei un rol esenţial îl joacă factorii
climatici: lumina, temperatura aerului şi solului, precipitaţiile, vântul şi stratul de
zăpadă.
Dispunerea vegetaţiei şi a faunei este în general zonală, apărând şi elemente
de azonalitate datorate unor particularităţi ale reţelei hidrografice (ascensiunea
nivelului freatic în cadrul luncilor) și a unor intervenții de ordin antropic.
Resurse
Cu o suprafață extravilană de 1.268 ha (31,13% din total suprafață),
municipiul Pitești se plasează pe locul 10 în ceea ce privește procentul suprafeței
extravilane faţă de totalul suprafeţei administrative, fiind mult sub media de 58%, a
celor 13 poli de dezvoltare. Având o suprafață extravilană relativ redusă,
municipiul Pitești nu are la dispoziție prea multe resurse pentru extindere.
Una din cele mai importante resurse naturale pentru municipiul Pitești este
pădurea Trivale. Pădurea Trivale - aflată în administrarea Ocolului Silvic Piteşti-
are o suprafață totală de 750 ha și este încadrată în grupa I funcțională – păduri de
protecție. În conformitate cu Hotărârea nr. 18/1994 a Consiliului Județean Argeș, o
suprafață de 484,3 ha din această pădure este declarată rezervație forestieră,
devenind astfel arie protejată de interes local. O suprafaţă de 27 ha din Pădurea
Trivale este inclusă în domeniul public al Municipiului Pitești (din care 6 ha în
suprafaţa intravilană şi 21 în suprafaţa extravilană) prin Parcul Trivale.
Resursele naturale de apă care înconjoară municipiul Pitești sunt: râul Argeș
în partea de est a orașului, râul Doamnei, zona lacurilor artificiale Bascov și
Budeasa, în partea de nord și lacul artificial Golești, în partea de sud. Râul Argeș și
lacurile amenajate pe cursul său sunt surse naturale de apă potabilă, irigaţii și
agrement.
Riscuri
Având în vedere aşezarea geografică și dezvoltarea industrială a municipiul
Piteşti, acesta este supus riscurilor de mediu ce se încadrează în categoriile de risc
natural şi tehnologic.
Riscurile de mediu monitorizate la nivelul municipiului Pitești sunt:
a) Riscuri naturale: furtuni, îngheţ, secetă, inundaţii, incendii, cutremur
6
 b) Riscuri tehnologice: accidente, avarii, explozii cu incendii

1.2.2 Dezvoltarea Zonei Metropolitane Pitești (criterii,componență zona,actori urbani

implicați)

Dezvoltarea Zonei Metropolitane Piteşti reprezintă o soluție viabilă, având

în vedere tendinţele actuale ale evoluției zonelor limitrofe municipiului, pe de o
parte, precum şi pentru a anticipa tendinţele dezvoltării viitoare ale aceleiaşi zone.
În vederea delimitării Zonei Metropolitane Piteşti au fost luate în
considerare criterii de natură diferită, după cum urmează:
- localităţile componente: municipiul Piteşti, oraşele şi comunele limitrofe;
- configuraţia şi structura axelor şi culoarelor de dezvoltare;
- problemele şi interesele comune (accesibilitatea şi infrastructura,problemele
de echipare, cererea şi oferta de terenuri, şomaj etc.);
- problemele de mediu;
- poziţia în teritoriu: în Muntenia, pe traseul paneropean, coridorul IV;
- condiţiile legale;
- condiţiile procesului de integrare europeană: regionalizare, dezvoltarea de
poli metropolitani de dezvoltare;
- resursele complementare, integrabile, articulabile;
- verificarea şi actualizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea
teritoriului, conform schiţei de strategie;
- reactualizarea planurilor urbanistice generale locale;
- identificarea zonelor care necesită reactualizare şi detaliere prin planuri
urbanistice zonale şi planuri de amenajare a teritoriului;
- identificarea posibilelor proiecte prioritare pe terenuri publice (iniţierea
pachetului de proiecte metropolitane, ca ofertă în cadrul viitorului târg de
proiecte);
- integrarea conceptului de Zonă Metropolitană în planul de amenajare a
teritoriului judeţean;
- asigurarea finanţării planului de amenajare a teritoriului metropolitan din
bugetele locale.
Dintre criteriile utilizate în determinarea limitelor zonei metropolitane, se
numără:
7
 - distanța față de oraş (tot mai frecvent estimată ca durată de deplasare
calculată în timp, cu mijlocul de transport cel mai des utilizat de populația
din teritoriul înconjurător);
- ponderea persoanelor din localitate care vin zilnic pentru munca în
metropolă (15% din forța de muncă a localității să fie formată din navetiştii
care lucrează în oraş);
- ponderea populației din aceste localități ocupate în activități neagricole
legate de oraş (cel puțin 75% din populația ocupată să lucreze în activități
neagricole).
Pentru a face parte din Zona Metropolitană Piteşti, au fost selectate într-o
primă fază oraşele şi comunele limitrofe ale municipiului: Albota, Bascov, Bradu,
Mărăcineni, Mioveni, Moşoaia şi Ştefăneşti.
Nr.crt Municipiul, orașul sau comuna Număr locuitori
1 Pitești 177.635
2 Albota 3.907
3 Bascov 10.332
4 Bradu 7.458
5 Mărăcineni 5.190
6 Mioveni 34.718
7 Moșoaia 5.479
8 Ștefănești 14.964
TOTAL 259.683
Sursa: www.insse.ro

În abordarea, planificarea şi implementarea dezvoltării la scară metropolitană

vor fi implicaţi actori urbani activând în instituţii şi organizaţii din sectorul public,
cel privat şi din cadrul comunităţilor locale. La nivel administrativ, dezvoltarea la
nivel metropolitan presupune colaborarea câtorva entităţi:
- Consiliul Judeţean Argeş
- Primăria Municipiului Piteşti
- primăriile comunelor limitrofe
Nr.crt Orașul / comuna Numarul Satele/cartierele componente
gospodăriilor
1 Albota 1487 Albota; Cerbu; Frătești; Gura Văii; Mareș
2 Bascov 3400 Bascov; Brăileni; Glâmbocu; Mica;
Prislopu Mic; Schiau; Uiasca; Valea
Ursului
8
 3 Bradu 2381 Bradu; Geamăna
4 Mărăcineni 1741 Mărăcineni; Argeșelul
5 Mioveni 11164 Mioveni; Colibași; Clucereasa; Făget;
Racoviţa
6 Moșoaia 1998 Moșoaia; Bătrâni; Ciocănei Dealu Viilor;
Hinţesti; Lăzărești; Smeura
7 Ștefănești 4797 Ștefănești; Enculești Golești; Izvorani
Ștefăneștii Noi; Valea Mare Podgoria;
Viișoara
Sursa: Recensământul Populaţiei și al Locuinţelor 2011

1.2.3 Obiectivele Zonei Metropolitane Pitești

Obiectivele Zonei Metropolitane Piteşti sunt:

- îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaţii şi
energie;
- reducerea disparităţilor dintre localităţile situate în Zona Metropolitană;
- dezvoltarea de noi zone rezidenţiale şi cartiere de locuinţe;
- protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă;
- dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor publice;
- dezvoltarea turismului şi a sectorului terţiar;
- dezvoltarea economică integrată;
- dezvoltarea resurselor umane, creşterea ratei de ocupare şi combaterea
excluziunii sociale şi a dezechilibrelor sociale;
- atragerea de noi investiţii şi creşterea accesului la resurse.

1.2.4 Profil și competivitate economică

Municipiul Piteşti, împreună cu zona metropolitană, concentrează

aproximativ 30 % din populaţia judeţului Argeş şi 58,7% din populaţia urbană a
acestuia, fiind declarat Pol de Dezvoltare Urbană din România.
Schimbările care s-au produs în societate după 1990 au influenţat pozitiv
dezvoltarea municipiului Piteşti, pe fondul unei economii care a trecut cu bine
peste şocurile economiei de piaţă, oraşul s-a extins şi modernizat.

9
 Economia piteșteană și-a demonstrat capacitatea de adaptare, trecând cu bine
atât peste schimbările începute cu anul 1990, dar și peste criza economică instalată
începând cu anii 2008 – 2009, rămânând competitivă și având capacitatea să
absoarbă forța de muncă disponibilă.
Mediul de afaceri
La data de 01.01.2014 la Oficiul Național al Registrului Comerțului erau
înregistrați în municipiul Pitești un număr de 7.754 agenți economici, dintre care:
- 1.591 de agenți economici – cu cel puțin 6 salariați;
- 62 de agenți economici – între 101 și 500 de salariați.
- 6 agenți economici – peste 500 de salariați.
Comerţul şi serviciile reprezintă domeniile de activitate dominante
concentrând aproximativ 71% din totalul agenţilor economici.

Sursa Strategia de dezvoltare a municipiului Pitești pentru perioada 2014 – 2020

După provenienţa capitalului, aproximativ 92.7% dintre agenţii economici au

capital românesc, 7% au capital mixt şi 3.6% au capital străin. Aproximativ 688 de
societăţi comerciale au capital străin sau mixt (românesc şi străin).
Se constată că domeniile prioritare ale investiţiilor străine sunt comerţul,
industria şi serviciile. În ce priveşte clasificarea agenţilor economici după clase de
mărime se constată că cea mai mare pondere o au microîntreprinderile, care
reprezintă peste 80% din totalul agenţilor economici, agenţii economici mici şi
mijlocii cu 19%, şi agenţii economici mari şi foarte mari cu 1%.

10
 Sursa Strategia de dezvoltare a municipiului Pitești pentru perioada 2014 – 2020

1.3. Principale Programe strategice pentru perioada 2007-2013 cu privire la

Dezvoltarea Urbană a Municipiului Pitesti

1. Programul de optimizare a circulației

Descrierea proiectului: optimizarea fluxului traficului auto prin regândirea
sistemului de circulație; transport în comun bine pus la punct, fiabil, care să
absoarbă fluxul de călători; realizarea unor sensuri giratorii, în zonele aglomerate,
care permit amplasarea acestora; realizarea de sensuri unice; parcări si pasaje
subterane si supraterane; semafoare inteligente controlate de un system informatic
în zona centrală.
Actori implicați/Responsabili: Consiliul Local, Primăria Municipiului Pitesti,
Inspectoratul Județean de Poliție Arges
Termen: 2008 – 2009

2. Programul de conectare a municipiului la magistrale de transport

europene
Descrierea proiectului: racordarea municipiului Pitesti la Autostrada
Coridorul IV Bucuresti – Nădlac.
Actori implicați/Responsabili: Autorități naționale, regionale, județene, locale
Termen: 2010 – 2013

11
 3. Programul de îmbunătățire a transportului public în comun
Descrierea proiectului: înnoirea parcului de autobuze si dotarea acestora la
standarde europene; modernizarea stațiilor de autobuz si amplasarea în fiecare
stație a unor spații special amenajate si informatizate pentru vânzarea de bilete
Actori implicați/Responsabili: Consiliul Local, Primăria Municipiului Pitesti,
societățile comerciale de profil, care încheie contracte cu Primăria
Termen: 2008 – 2010

1.4. Aspecte comparative Zona Metropolitană Pitești vs Zona Metropolitană

Mexico-City

PITEȘTI MEXICO-CITY
Populația 675.727 loc 21.804.515 loc
Suprafața 6800 km   2
7.866,1 km   
2

Climat de vale, calm și Clima este semi-uscată.

moderat
3 municipii 60 de municipalități
din statul Mexic și una din
statul Hidalgo
7.754 agenți economici Total întreprinderi 21.824
(1994)
Transport feroviar, prin Pe langa metrou, există alte
cele doua gari (Gara de două sisteme de transport
Sud si Gara de Nord), electric: o mică rețea de
gara principala fiind cea tramvaie și așa-numitul
de Sud si transport „tren ușor”, care reprezintă
municipal, format doar 1,8% din călătoriile
din autobuze ce leaga publicului
cartierele cu centrul
orasului
Universitatea din Pitești Universitatea Națională
Universitatea „Constantin Autonomă din Mexic 
Brâncoveanu” Institutul Politehnic
Național (IPN)
 Universitatea Autonomă
Metropolitană (UAM)
12
- Mexico City este deservit
de Aeroportul Internațional
Mexico City
Centrul industriei de -
autoturisme din țară
Concentrează Aproximativ 75% (10
aproximativ 30 % din milioane) din populația
populaţia judeţului Argeş statului Mexic trăiește în
şi 58,7% din populaţia municipalități care fac
urbană parte din Mexico City
Argeşul a avut o Orașul propriu-zis produce
contribuţie de 26,7 15,8% din produsul intern
miliarde de lei la PIB brut al țării 
Turismul este mai puțin Restaurantele au fost și
dezvoltat, Piteştiul rămân, principalele locuri
servind mai degrabă ca de recreere în această zonă
spațiu de tranzit spre urbană, urmate de
zonele turistice din cinematografe, numărul
împrejurimi, respectiv cărora a crescut rapid.
Vidraru, Transfagăraşan,
Bran, Rucăr, Braşov.

13