Sunteți pe pagina 1din 8

Facultatea de Medicină și Farmacie Galați

HIDROCELUL

COORDONATOR STUDENT

Dr. Băneșanu Ionuț Bogdan Dumitrache Victoria

GRUPA V, AMG III


Facultatea de Medicină și Farmacie Galați

HIDROCELUL

DEFINITIE
Hidrocelul este o acumulare de lichid între foiţele parietală şi viscerală ale tunicii vaginale.
Poate fi congenital sau dobândit (secundar).

Fig. 1

HIDROCELUL CONGENITAL

Hidrocelul congenital se caracterizează prin acumularea de lichid peritoneal între foiţele


tunicii vaginale ca urmare a unei obliterări incomplete a canalului peritoneo-vaginal. În mod
normal această obliterare se produce până la naştere, dar din motive ce nu pot fi precizate, la
40% din nou-născuţi ea nu are loc sau este incompletă; numai la 2/3 are loc obturarea
spontană în primii ani de viaţă.

Şase la sută din nou-născuţii de sex masculin, la termen, prezintă hidrocel. Toate varietăţile de
hidrocel congenital sunt deseori însoţite de hernii care se pot angaja în orice poziţie faţă de
hidrocel.

Clinic apare ca o tumefacţie scrotală, ovoidă, nedureroasă, care prezintă fenomenul de


transiluminare. Caracteristică este variabilitatea zilnică a dimensiunilor hidrocelului datorită
persistenţei canalului peritoneo-vaginal. O anamneză atentă din care va rezulta absenţa unei
tumefacţii sau dureri scrotale anterioare şi examenul fizic vor elimina o hernie inghinală sau
torsiune testiculară asociate.

În primul an de viaţă pacientul este ţinut sub observaţie în speranţa închiderii spontane a
comunicării între cavitatea peritoneală şi vaginală. După acestă perioadă este necesar
tratamentul chirurgical care constă în ligatura procesului vaginal patent.
Facultatea de Medicină și Farmacie Galați

HIDROCELUL DOBÂNDIT ( SECUNDAR )

Cel mai frecvent este idiopatic, adică apare fără o cauză aparentă, la un bărbat adult, prin
acumularea progresivă a unui lichid sero-citrin în cavitatea vaginală.

Colecţia lichidului în cavitatea vaginală ar fi rezultatul unui dezechilibru între capacităţile


secretorie şi absorbtivă ale foiţelor parietală şi viscerală ale tunicii vaginale.

În multe cazuri pot fi depistate semne ale unei inflamaţii cronice a vaginalei testiculare şi a
organelor vecine: vaginală îngroşată, cloazonată, tunica seroasă care înveleşte seroasa
parietală poate fi îngroşată, testiculul şi epididimul pot prezenta leziuni de scleroză sau
infiltrate celulare cronice, deferentul de asemenea poate fi îngroşat, indurat.

Alteori cauza este evidentă: orhiepididimită acută, torsiune de testicul, tumoră


testiculară, traumatism, stază venoasă în insuficienţa cardiacă, obstrucţie limfatică
retroperitoneală, etc.

Clinic este o tumoră ovoidă, regulată, netedă, nedureroasă, elastică, dând senzaţia de
fluctuenţă în tensiune, care se dezvoltă lent la nivelul unei burse scrotale. Conţinutul scrotal
este mascat iar tegumentul de la nivelul hemiscrotului respectiv are aspect normal, este
mobil, întins şi tracţionat de tumoare astfel încât înfundă penisul în prepuţ.

Când volumul creşte, se întinde către baza scrotului, de-a lungul funiculului, căpătând caracter
funiculo-scrotal.

Transiluminarea prin proiectarea într-o cameră obscură a unui fascicul luminos subţire şi
puternic asupra tumorii scrotale este o metodă veche şi a fost înlocuită cu ecografia scrotală
care confirmă natura lichidiană a tumorii şi pune în evidenţă conţinutul scrotal şi eventualele
modificări patologice (îngroşări ale epididimului, tumori testiculare, etc).

Diagnosticul diferenţial se face cu orice afecţiune care produce mărirea de volum a scrotului:
inflamaţii acute şi cronice ale burselor şi scrotului (flegmoane, abcese, vaginalită acută sau
cronică) sau ale conţinutului scrotal (orhite, epididimite), torsiunea de testicul, hematoame,
chisturi de cordon sau de epididim.

De asemenea hernia inghino-scrotală sau tumorile dezvoltate în scrot trebuie diferenţiate de


hidrocel. Pe baza examenului clinic atent şi cu ajutorul explorării ecografice diagnosticul
poate fi stabilit în majoritatea cazurilor.

Tratamentul conservator constă în puncţia evacuatoare cu sau fără injectarea de substanţe


sclerozante (tetraciclină) în cavitatea vaginală. Acestea nu se mai folosesc deoarece pot
produce o reacţie locală violentă fără să existe certitudinea vindecării. După puncţia simplă
hidrocelul se reface.

Tratamentul chirurgical dă rezultatele cele mai bune, indicaţia operatorie fiind pusă în
funcţie de volumul revărsatului şi de suferinţa subiectivă care o produce. Abordul inghinal
este indicat în cazul suspiciunii unei mase tumorale intratesticulare.În rest abordul este scrotal
Facultatea de Medicină și Farmacie Galați

şi operaţia urmăreşte desfiinţarea cavităţii vaginale şi eventual excizia foiţei vaginale


parietale, sursă de secreţie a lichidului care s-a acumulat.

Excizia vaginalei parietale cu desfiinţarea cavităţii dă rezultatele cele mai durabile şi se


practică mai ales în hidrocelele vechi, multiloculate, cu vaginală îngroşată, după care
marginea restantă este suturată cu surjet (sutură continuă) de catgut pentru hemostază.
Hematomul postoperator este complicaţia cea mai frecventă.

Plicatura vaginalei parietale (Lord) după incizia şi eversiunea sacului este folosită când
foiţa parietală este subţire; deoarece sacul nu este disecat operaţia este rapidă şi fără
complicaţii hemoragice.

Eversiunea vaginalei parietale (Winkelman) după incizia sacului este metoda cea mai
rapidă dar şi cu rata cea mai mare a recidivelor deoarece suprafaţa secretantă a vaginalei
parietale rămâne practic indemnă.

CAZ CLINIC
CULEGEREA DATELOR

Nume: D.

Prenume: A.

Vârstă: 73 ani

Naționalitate: română

Sex: M

Profesie: pensionar

Religie: ortodoxă

Domiciliu: Târgu Mureș

Condiții de viață și de muncă: bune

DATE GENERALE

Înalțime: 1,70

Greutate: 80 kg

Grup sanguin: AII, Rh +

Alergii: nu prezintă
Facultatea de Medicină și Farmacie Galați

DATA INTERNĂRII: 25.05.2013

MOTIVELE INTERNĂRII:

Pacientul D.A. în vârstă de 73 de ani a fost internat în Clinica de Urologie din Târgu Mureș în
data de 25.05.2013 în condiții de programare pentru urmatoarele acuze: apariția unei
formațiuni tumorale la nivelul hemiscrotului drept și dureri la acest nivel.

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE

Din antecedentele heredocolaterale nu am reținut elemente care pot avea semnificație pentru
afecțiunea actuală.

ANTECEDENTE PERSONALE , FIZIOLOGICE ȘI TOXICE

Din antecedentele personale patologice reținem faptul că bolnavul a fost operat la vârsta de
60 de ani pentru colecistită cronică calculoasă efectuându-se colecistectomie. În plus bolnavul
suferă de hipertensiune arterială diagnosticată în urmă cu 14 ani pentru care utilizează
următoarele medicamente: Aspacardin 3x1 tb/zi, Propranolol tb 3x 20 mg/zi. Furantril 1tb la 3
zile.

ISTORICUL BOLII

Bolnavul ne relatează că boala actuală a debutat în urmă cu 3-4 luni când constată creșterea în
volum a hemiscrotului drept, fără ca această creștere să fie legată de efortul fizic și nefiind
însoțită de alte simptome.

Creșterea se produce treptat astfel că în prezent prin dimensiunile sale jenează bolnavul și a
apărut și o sensibilitate dureroasă locală, mai accentuată în ortostatism, motive pentru care s-a
prezentat în serviciul nostru.

Formațiunea respectivă nu poate fi redusă de către bolnav. Nu au apărut tulburări ale


tranzitului intestinal sau tulburări micționale.

EXAMENUL CLINIC PE APARATE ȘI SISTEME

Tegumente și mucoase: normal colorate

Țesut celulo-adipos: normal reprezentat

Sistem muscular: normoton, normokinetic.

Sistemul osteo-articular: integru, mobil, nedureros la mișcările active și pasive.

Sistem limfatic: nu se palpează ganglioni măriți patologic.

Aparatul respirator: torace normal conformat, participă simetric la mișcările respiratorii,


freamăt pectoral prezent, murmur vezicular prezent bilateral, fără raluri supraadăugate.
Facultatea de Medicină și Farmacie Galați

Aparatul cardiovascular: am constatat matitatea cardiacă mărită în sens transversal, cu


zgomotul II accentuat la nivelul focarului aortei. În rest modificări patologice. Puls central și
periferic =80/min, TA = 165/90 mmHg, artere periferice pulsabile simetric.

Aparatul digestiv: fără modificări patologice, cu excepția cicatricii postcolecistectomie


subcostală dreaptă. Tranzit intestinal prezent pentru materii fecale și gaze.

Sistemul nervos: ROT prezente bilateral , pacient orientat temporo-spațial

EXAMENUL LOCAL l-am axat asupra aparatului urogenital şi am constatat următoarele:


Examenul aparatului urogenital:lombe fără modificări, nedurerose, semnul
Giordano este negativ, bilateral, micţiuni fiziologice, organe genitale externe.

Modificările prezente vor fi prezentate la examenul local.

La tușeul rectal prostată de 3,5/3 cm, este de consistență elastică, nedureroasă, cu contur
neted, bine delimitată de structurile vecine, cu șanț median parțial șters, și cei 2 lobi prostatici
simetrici.

La inspecție în ortostatism se constată hemiscrotul drept mult mărit în volum cu dimensiuni


de aproximativ 15X8X8 cm destins de o formațiune tumorală remitentă ce bombează sub
tegumentul indemn dar deplasat. Hemiscrotul stâng de aspect și dimensiuni normale. Penisul
de aspect normal. La efortul de tuse hemiscrotul drept nu-și modifică volumul .

În clinostatism de asemenea nu se reduce volumul formațiunii tumorale.

La palpare testiculul stâng normal fără modificări patologice. La nivelul hemiscrotului drept
se palpează o formațiune tumorală de dimensiuni 15X8X8 cm, de consistență elastică,
nedureroasă, ireductibilă, bine delimitată, testiculul drept nu se poate palpa. La nivelul polului
superior al formațiunii tumorale se poate palpa funiculul spermatic cu ductul deferent.

La percuție matitate deasupra tumorii .

DIAGNOSTIC DE PROBABILITATE

Pe baza datelor anamnestice și a examenului clinic obiectiv m-am orientat asupra unui
DIAGNOSTIC DE PROBABILITATE de Formațiune tumorală testiculară dreaptă, probabil
HIDROCEL drept, HBP, HTA esentială std II.

INVESTIGAȚII PARACLINICE

Pentru confirmarea diagnosticului am avut nevoie de următoarele examene paraclinice:

1. Ecografie scrotală, care confirmă o colecție lichidiană vaginală și testicului indemni


din punct de vedere ecografic, fără reflux în venele spermatice la examinare Doppler
în timpul manevrei Valsalva.
2. Diafanoscopie ( transluminarea ), care de asemenea pune în evidență testiculul într-un
conținut lichidian – nu s-a efectuat.
Facultatea de Medicină și Farmacie Galați

Pentru diagnosticul diferențial:

- IDR la tuberculină și însămânțarea pe medii speciale pentru BK în eventualitatea unei


tuberculoze genitale, nu s-a efectuat
- IDR Cassoni pentru eventaul chist hidatic, nu s-a efectuat
- Formula leucocitară
- Nr eozinofile normale
- VSH, puncție biopsie, citodiagnostic, markeri tumorali pentru o eventaulă tumoare
malignă testiculară

Pentru stabilirea momentului operator sunt utile:

- Hemogramă
- Radiografie toracică pentru eventuale metastaze și afecțiuni intercurente- imagine
toracică normală
- Consult cardiologic, EKG, Puls, TA fără elemente patologice
- Test iod, test xilină, test la Penicilină pentru eventuale alergii la aceste produse
- Ecografie abdominală : ficat cu ecogenitate ușor crescută , colecist transsonic, fără
calculi, calea biliară principală permeabilă, vena portă de calibru normal, splină
normală, rinichi de dimensiuni în limite normale (11 cm) cu IP păstrat, fără stază, fără
calculi. Vezica urinară în semirepleție, cu pereți supli, aspect în limite normale,
prostata 33/34/32 mm, omogenă. La examenul vaselor mari abdominale se decelează
un flux sangvin normal și nu se decelează modificări patologice la nivelul acestora sau
a vaselor renale.Reziduu postmicțional absent.
- PSA= 3,1 ng/ml

DIAGNOSTIC DEFINITIV: pe baza datelor anamnestice ( apariția unei formațiuni


tumorale scrotale drepte nedureroase ireductibile) și a examenului clinic obiectiv ( formațiune
tumorală ireductibilă de consistență chistică elastică cu funicul spermatic palpabil la polul
superior al formațiunii) susțin DIAGNOSTICUL POZITIV de Hidrocel drept.

TRATAMENT : medico-chirugical, tratamentul medical intră în discuție doar în tratament


preooperator și postoperator.

RECOMANDĂRI LA EXTERNARE

- Externarea pacientului se va face peste 3-5 zile postoperator, dacă pacientul este
afebril, urina limpede, stare generală bună.
- Suprimarea firelor de sutură la 7-10 zile postoperator
- Evitarea traumatismelor locale
- Fitoterapie pentru HBP, control anual inclusiv determinarea nivelului de PSA.
Facultatea de Medicină și Farmacie Galați