Curs Online Gestionarea Timpului Si Stabilirea Obiectivelor

E-curs Gestionarea timpului şi
stabilirea obiectivelor
Gestionarea timpului Daniela Irimia
și
E-curs
Stabilirea obiectivelor
E-curs de
Daniela Irimia – FemeiaIndependenta.ro 1
Daniela Irimia
CUPRINS
Definirea noțiunii de time management
• Abilități necesare in managementul timpului

• Cele 3 generații in managementul timpului
Organizarea timpului
• Motive sa îți organizezi timpul eficient

• Metoda FORTE in organizarea zilnică
• Tehnica Pomodoro
Gestionarea intreruperilor
Matricea Urgent-Important
Multitasking
Delegarea Sarcinilor
Planificarea și stabilirea obiectivelor

• Etepele intocmirii unui plan
• Stabilirea obiectivelor SMART
• De ce vrei schimbarea
Aplicații utile in gestionarea timpului
• Obiective setate SMART

• Jurnal de activitate
• Lista „de făcut”
• Program de acțiune

Organizarea timpului se referă la preluarea controlului

asupra modului în care ne împărțim timpul disponibil.
Timpul – resursa noastră cea mai valoroasă. Indiferent ce faci, indiferent cât de greu
încerci, niciodată nu vei obține mai mult timp. Nu îl poți cumpăra, nu îl poți împrumuta.
Timpul este viață. Dacă îți pierzi timpul, îți irosești viața. Dacă îți orchestrezi timpul așa
cum trebuie, îți orchestrezi și viața.
Acest curs are menirea de a te ajuta în a-ți gestiona timpul eficient, indiferent de job-ul pe
care îl ai, indiferent de industria în care îți desfășori activitatea.
Finalizarea acestui curs iți va permite:
• Să identifici obstacolele în calea unui management eficient al timpului;
• Să înţelegi natura managementului timpului;
• Să înţelegi şi să aplici o gamă de instrumente, tehnici şi concepte pentru

managementul timpului;
• Să utilizezi aceste tehnici în construirea unui proces eficient de gestiune a

timpului care va creşte productivitatea şi va reduce stresul.
Aşadar, premisa acestui curs este că, dacă suntem dispuşi să lucrăm cu noi înșine şi
aplicăm tehnicile oferite, putem să găsim echilibrul in managementul timpului.
Să pornim, aşadar, la drum!

DEFINIREA NOȚIUNII DE TIME MANAGEMENT
Timpul este un capital prețios: este un bun rar, limitat, care nu poate fi cumpărat, nu poate
fi stocat sau pastrat pentru mai tarziu. Este imposibil să mărim timpul, trecerea lui este
imperturbabila și irevocabila. Timpul înseamnă viață.
Capitalul nostru limitat de timp poate fi cel mult estimat: o persoană cu o speranță mare
de viață dispune de aproximativ:
• 650.000 ore, sau
• 39.000.000 minute, sau
• 2.340.000.000 secunde
Cât de mult valorează pentru tine o ora din viață? Ești la fel de econom cu timpul tău așa
cum ești cu banii?
Imaginează-ți următoarea situație:
• În fiecare zi banca îți depozitează în cont 86,400$
• Trebuie să cheltuiești suma în aceeași zi.
• Nu poți transfera banii pentru ziua de mâine.
24 ore x 60 minute x 60 secunde = 86.400 secunde.
Hrana pentru minte:

• Ce valoare are 1 an? – Întreabă un student care nu a reușit la admitere.
• Ce valoare are 1 lună? – Întreabă o mama care a născut un copil prematur.
• Ce valoare are 1 săptamâna? – Întreabă redactorul unui săptamânal.
• Ce valoare are 1 zi? – Întreabă un angajat care are copii de hrănit.
• Ce valoare are 1 oră? – Întreabă doi îndrăgostiti care așteaptă sa se întâlnească.
• Ce valoare are 1 minut? – Întreabă o persoană care a pierdut trenul.
• Ce valoare are 1 secundă? – Întreabă un conducător auto care tocmai a avut un
accident.
• Ce valoare are 1 miime de secundă? – Întreabă un alergător care a câștigat
medalia de argint.
Timpul este o resursă limitată care trebuie gestionata cu înțelepciune.

Lipsa unei planificări a timpului poate avea următoarele efecte:
• nu mai știm cu ce să începem
• acționăm sub presiunea timpului
• stres
• ședințe lungi sau fără rezultate
• sentimentul că sunt zile în care nu am realizat nimic
• crize care răsar de unde și când te aștepți mai puțin
• sentimentul că viața trece pe lângă noi etc.
Timpul nedefinit este atributul celor care nu au făcut totul pentru a și-l organiza.
Managementul propriului timp înseamnă de fapt managementul propriei persoane.
Managementul timpului este un instrument care permite: eliminarea pierderii de timp,
pregătirea pentru ședințe, reducerea stresului la muncă, monitorizarea progresului
proiectelor, alocarea adecvată a resurselor pentru sarcini, asigurarea că desfășurarea
corectă a proiectelor mari și de durată nu este neglijată, planificarea eficientă a zilei.
Avantajele unei bune organizări a timpului:

• muncă eficientă obținând succes,
• perspectivă mai bună asupra activităților și priorităților zilnice,
• noi oportunități în privința creativității (preluând inițiativă în loc de a reacționa),
• posibilitatea de a înfrunta, reduce și a evită stresul,
• timp liber pentru familie, prieteni și propria persoană,
• atingerea sistematică și consecvență a unor scopuri de viață, astfel încât viața
proprie să capete sens și o anumită direcție
Organizarea timpului înseamnă deci adăugare de valori.

PROVOCARE
Acordă-ți 5 minute pentru a examina cum îți împărți săptămâna între lucrurile
făcute pentru alții și cele pe care le dorești pentru tine. S-ar putea să descoperi o
înspăimântătoare lipsă de timp personal. Parțial ține de organizarea greșită a
timpului dar este vorba și despre valoarea pe care ți-o acorzi.
Abilitați în managementul timpului
Oricare ar fi durata timpului, știința întrebuințării lui il va

face mai lung. Scott Adams
La fel ca în cazul altor activități, un set de abilități specifice formate asigură performanțele
dorite și în managementul timpului. Cercetătorii prezintă următoarele abilități ca fiind
decisive în managementul timpului:
• Percepția adecvată a timpului – asigură o planificare realistă a activității, permite
evitarea apariției unor sentimente de anxietate și frustrare.
• Stabilirea obiectivelor – permite conturarea finalităților care vor fi atinse în urma
activității.
• Schimbarea standardelor – presupune ajustarea standardelor activității la condițiile
schimbătoare de lucru. Această abilitate asigură evitarea unei tendințe perfecționiste,
permite aprecierea și valorificarea rezultatelor obținute deja.
• Planificarea timpului – implică stabilirea activităților și a volumului de muncă care
trebuie realizat într-un interval de timp. Nu este sinonim cu managementul timpului,
este un segment al acestei activități complexe.

• Recunoașterea tărăgănării. Tărăgănarea presupune amânarea unei decizii sau a unei

activități care trebuie realizată la termen. Cercetătorii consideră că factorii care
generează acest tip de comportament sunt:
o lipsa de relevanță a activității,
o acceptarea unor obiective neconcordante cu cele proprii,
o tendința spre perfecționism,
o ambiguitatea sarcinii,
o frica de necunoscut,
o incapacitatea de a face față situației.
Tărăgănarea poate apărea sub diverse forme, dar mecansimul afectiv care stă la baza
este același: pe măsură ce se apropie termenul limită, individul se simte vinovat și se
angajează în activități alternative. În final se mobilizează și reușește să realizeze o parte
din sarcină. Sentimentul de vină este atenuat de credința că timpul a fost insuficient
pentru rezolvarea întregii sarcini.
Fiind vorba de abilități, ele pot fi formate și dezvoltate prin practică. Analiza stilului propriu
de muncă, monitorizarea respectiv evaluarea periodică poate duce la conștientizarea
dificultăților și elaborarea unor strategii pentru înlăturarea lor.
Cele trei generații de time management
Prima generație se bazează pe "repere". Încurajează ideea de "lasă-te în voia

curentului", dar încearcă să păstreze jaloane ale felului în care-ți folosești timpul – note
de genul: "de scris raportul", "de participat la ședință", "de spălat mașina", "de făcut
curățenie în garaj". Această generație se caracterizează prin simple adnotări și liste de
control. Dacă aparții acestei generații, vei lua cu tine aceste liste și Ie vei consulta pentru
a verifica să nu fi uitat ceva. Din fericire, la sfârșitul zilei, vei constata că ai făcut multe
dintre lucrurile pe care ți le-ai propus și pe care le poți tăia de pe listă. Dacă există sarcini
neîndeplinite, le vei trece pe lista ta de mâine.

A doua generație este cea a "planurilor și pregătirilor". Îi sunt caracteristice calendarele

și agendele de lucru, responsabilitatea personală, realizarea scopurilor propuse,
planificările anticipate, organizarea activităților și evenimentelor viitoare.
Dacă faci parte din această generație, îți faci programări, îți notezi promisiunile făcute, îți
stabilești termene, notezi unde se vor ține ședințele.
S-ar putea chiar să păstrezi totul pe un fișier într-o agendă electronică sau pe computer.
A treia generație. Calea celei de-a treia generații constă în "planificare, control,
întocmirea listelor de priorități". Dacă aparții acestei generații, ai petrecut ceva timp
probabil clarificându-ți principiile și prioritățile. Ți-ai pus întrebarea: "Ce anume vreau?"
Ți-ai stabilit sarcini pe termen lung, mediu și scurt, pentru a duce la îndeplinire ce ți-ai
propus.
Îți organizezi activitățile după importanță, zi de zi. Această generație se caracterizează
printr-o gamă foarte largă de agende – electronice sau de hârtie – cu rubrici detaliate
pentru planificare cotidiană.
Datorită acestor trei generații de time management am învățat să ne mișcăm cu mai multă
eficacitate. Asemenea concepte precum eficiența, planificarea, prioritățile, clarificarea
principiilor, stabilirea sarcinilor ne-au schimbat viața în sens pozitiv.
Plusurile și minusurile celor trei generații de time management sunt rezumate mai jos.
Plusuri + Minusuri –
Prima • Abilitatea de adaptare la apariția • Lipsa unei organizări reale
Generație unor repere mai importante – • Lucruri care scapă de sub
flexibilitate de tipul “lasă-te în voia control
curentului” • Obligații uitate sau ignorate,
• Mai multă cordialitate față de relații care suferă
semeni • Destul de puține realizări
• Fără programări și organizări • Trecerea de la o criză la altă din
exagerate cauza ignorării programărilor și
• Mai puțin stres organizării
• Repere cu obiective de îndeplinit

• Prioritățile – cele care se

nimeresc să fie la îndemână
A Doua • Repere ale obligațiilor și • Tendința de a extinde
Generație întâlnirilor programarea asupra
• Planificari anticipate persoanelor din jur
• Mai mare succes în îndeplinirea • Ai mai degrabă ceea ce vrei și
obiectivelor și a lucrărilor propuse nu ceea ce îți trebuie sau te face
• Întruniri și prezentări mai eficiente să te simți împlinit
datorită pregătirii minuțioase • Gândire și acțiune independentă
– cei din jur priviți doar ca
instrumente sau bariere în calea
reușitei
• Lucrul cel mai important –
bifarea reperelor din agendă
A Treia • Asumarea responsabilității vizavi • Întreținerea iluziei că tu deții
Generație de rezultate controlul, nu legile firești sau
• Legătura cu valorile principiile – senzația de “legea
• Accentul pe stabilirea obiectivelor este în tine”
pe termen scurt, mediu sau lung • Înțelegerea valorilor necorelata
• Transformarea valorilor în neapărat cu principiile
obiective și acțiuni conducătoare
• Sporirea productivității personale • Insuficientă folosire a viziunii de
prin planificarea zilnică ansamblu
• Sporirea eficienței • Planificarea zilnică nu rezolvă
• Asigurarea ordinii în viață adesea decât problemele
• Creșterea abilității de organizare a personale, urgențele, crizele
timpului și a propriei persoane • Poate da naștere sentimentului
de vinovăție, de programare
excesivă, de dezechilibru între
roluri
• Pericolul de a-i planifica pe cei
din jur și de a-i percepe ca pe
niște obiecte
• Reducerea flexibilității/
spontaneității
• Perceperea nu implică neapărat
eficacitate și putere – ai nevoie
și de caracter
• Prioritățile sunt stabilite de
urgențe și principii

PROVOCARE
Fa o analiză a modului în care îți petreci timpul în majoritatea zilelor. Împarte

pe domenii timpul alocat, cele 24 ore/ zi, astfel:
• Somn ( ex: 7 ore)
• Munca plătită ( ex: 8 ore )
• Relații sociale ( ex: 4 ore )
• Întreținere ( personală și a bunurilor) ( ex: 4 ore )
• Timp “mort” ( de exemplu stat în trafic) (ex: 1 ora)
Desenează un ceas și împarte-l în 5 cadrane care să reprezinte alocarea

timpului tău dintr-o zi.
Ești mulțumită de rezultat? Ce ai vrea să schimbi?
ORGANIZAREA TIMPULUI
Cu cât organizezi mai bine timpul (adică planifici), cu atât mai bine îl poți folosi pentru
atingerea obiectivelor personale și profesionale. Planificarea înseamnă pregătirea pentru
îndeplinirea obiectivelor.
Cu cât e mai mare efortul destinat planificării timpului, cu atât va fi necesar mai puțin timp
pentru îndeplinirea obiectivelor propriu-zise, economisind astfel timp pe termen lung.
“8 minute de planificare = 1 oră de timp economisit”!

Opt minute dedicate pregătirii pentru fiecare zi de muncă și respectarea consecventă a

planificării stabilite duc la câștigarea unei ore pe zi pentru activitățile esențiale.
PROVOCARE
Tu cât din timpul unui zile îl ai planificat?

Ia o agendă și planifică-ți următoarele 7 zile, cât mai detaliat astfel încât să
deprinzi exercițiul planificării.
7 motive pentru a utiliza planificarea:

• Controlarea proiectelor. Proiectele despre care ai doar o “imagine mentală” sunt
mai dificil de controlat (“ceea ce nu se vede, se uită”) și se pierd cu ușurință
• Reducerea încărcării. Planurile scrise reduc încărcarea memoriei
• Automotivarea. Un plan scris are efectul psihologic de a imprima o automotivare
în muncă. Activitățile întreprinse zilnic devin orientate mai mult spre atingerea

obiectivelor; astfel, vei fi înclinat să te axezi pe sarcinile propuse pentru ziua

respectivă.
• Concentrare. Atenția îți va fi mai greu distrasă și, probabil, vei fi mai perseverent
în realizarea sarcinilor planificate decât în cazul în care aceste obiective nu ar fi
scrise
• Verificare. Prin verificarea rezultatelor zilnice, poți identifica sarcinile
neîndeplinite, ce se pot transfera în altă zi, în funcție de importanță/urgență
• Succes. În plus, îți poți îmbunătăți reușita printr-o mai bună estimare a necesarului
de timp și momentelor de întrerupere, precum și prin alocarea unor perioade de
timp realiste pentru evenimente neprevăzute
• Documentație. Planurile scrise, ținute într-un dosar separat, furnizează automat
documentație pentru activitățile pe care le desfașori și, în anumite cazuri, pot
constitui o dovadă și o înregistrare a activității sau inactivității (sau incapacității de
a acționa).
Planificarea zilnică. Metoda FORTE
Când începi lucrul la un plan este important, înainte de

toate, planificarea fiecărei zile de activitate. Iată câteva
motive:
• Ziua e unitatea cea mai mică și mai usor de

manevrat în procesul de organizare sistematică
a timpului
• Daca ziua precedentă nu a fost reusită, poți
considera fiecare zi ca pe un alt început
• Aceasta este o etapa preliminară pentru
planificarea pe termen lung
• Daca îți este dificil să controlezi activitățile uzuale ale fiecărei zile de lucru, îți va fi
și mai dificil să îți planifici perioade de timp mai îndelungate

Un program zilnic realist trebuie să conțină ceea ce dorești sau trebuie să realizezi în ziua
respectivă, precum și ceea ce poți îndeplini fizic. Întradevăr, cu cât par mai realizabile
obiectivele stabilite, cu atât vei fi mai mobilizat pentru îndeplinirea lor.
Metoda FORTE este relativ rapidă și necesită, în medie, aproximativ 8 minute pentru
planificarea timpului din ziua respectivă, astfel încât să câștigi mai mult timp pentru
activitățile esențiale:
• Formulează lista activităților;

• Observă și estimează timpul necesar;
• Rezervă timp pentru sarcinile neprevăzute;
• Trasează prioritățile;
• Evaluează gradul de îndeplinire a sarcinilor.
Formulează lista sarcinilor, activităților și termenelor limită

Folosind un format de plan zilnic, întocmește o listă cu toate lucrurile pe care dorești sau
trebuie să le realizezi în ziua respectivă, grupate pe categorii specifice.
• Fă o lista a sarcinilor de îndeplinit și a termenelor-limită pentru săptămâna sau
luna respectivă
• Enumeră activitățile neterminate din ziua precedentă
• Menționează noile sarcini ale zilei
• Evidențiază termenele-limită fixate
• Convorbirile telefonice și corespondența care trebuie efectuate
• Activitățile obișnuite, de exemplu ședințele de la ora 10 la 11
Observă și estimează timpul necesar îndeplinirii sarcinilor

Observă timpul ce trebuie alocat fiecărei sarcini. Timpul este limitat. Opt ore sunt doar
opt ore. Experiența arată că oamenii își propun mai mult decât pot face de-a lungul unei

zile și că sunt planificate mai multe activități decât pot fi realizate cu adevărat. Acest fapt
conduce la o frustrare nedorită și un dispreț față de planurile zilnice.
Calculează timpul cheltuit în același mod în care calculezi banii cheltuiți. Astfel,
estimează timpul de care ai nevoie pentru sarcinile propuse. Timpul este mai important
decât sunt banii. Atunci când cheltuiești bani, estimează prețul unui bun sau chiar îl
calculezi cu precizie. De ce să nu procedezi la fel și cu capitalul de timp de care dispui?
Stabilește termenele-limită. O altă regulă născută din experiență spune că timpul

disponibil pentru a realiza o sarcină determină adesea timpul în care realizezi de fapt
acea sarcină. Ca și în cazul unui buget, alocând un anumit timp pentru o sarcină îți impui
să rămâi în cadrul acelei limite de timp.
Rezervă timp pentru sarcini neprevăzute

Planifică doar o parte din programul de lucru; experiența a arătat ca aceasta parte
trebuie să reprezinte aproximativ 60% din ziua de muncă (principiul de bază al planificării
timpului).
Evenimentele neprevăzute, factorii perturbatori, problemele personale te obligă să lași

neplanificat o parte din timp. Planul tău ar putea să conțină trei părți:
• aproximativ 60% pentru activitățile planificate (planul zilnic);
• aproximativ 20% pentru activitățile neprevăzute (întreruperi, timp rapit);
• aproximativ 20% pentru activitățile spontane și sociale (timpul creativ).
Principiul prudenței: planifică doar 50%

Daca vrei să fii prudent, e recomandabil să planifici numai 50% din timpul de lucru și să
rezervi cealaltă jumătate ca timp-tampon.
Trasează prioritățile, fii selectiv, deleagă sarcini

Datorită tendinței de a planifica mai mult de 50-60% din timpul de lucru disponibil trebuie
în mod riguros să reduci lista de sarcini la proporții realiste, astfel:

• stabilește prioritățile;
• fii mai selectiv;
• deleagă sarcini.
Ceea ce ramâne trebuie amânat, anulat sau rezolvat peste orele de program.
Evaluează gradul de îndeplinire a sarcinilor la finalul zilei

Amână sarcinile neîndeplinite. Atunci când amâni în mod repetat o sarcină, aceasta
devine o povară. Exista două posibilități:
• poți să o consideri o sarcină de care te vei ocupa pe termen lung, o vei avea în
vedere mai târziu.
• poți anula sarcina, pentru ca ea s-a rezolvat de la sine.
Tehnica POMODORO
Este una dintre cele mai importante strategii de management a timpului. A fost creată în
anii `80 de italianul Francesco Cirillo și constă, pe scurt, în împărțirea timpului de lucru
în intervale de 25 de minute în care
desfășori o singură activitate. După cele 25
de minute urmează 5 minute de repaus, apoi
se începe al doilea Pomodoro. La fiecare 4
Pomodoro complete îți acorzi o pauză mai
lungă, de 20-30 de minute, astfel încât
organismul să se relaxeze și să se energizeze,
iar mintea să se limpezească.
Motivul pentru care această tehnică este foarte
eficientă este acela că, prin pauze scurte, dar
dese, crește agilitatea minții și gradul de
asimilare, precum și capacitatea de a te concentra pe ce ai de făcut.

Pașii necesari pentru aplicarea tehnicii Pomodoro:

• planifică ce ai de făcut în ziua respectivă ( To Do list);
• estimează, pentru fiecare activitate, un număr de x Pomodoro, în funcție de timpul
pe care îl consideri necesar ( ex.: ca să scriu acest articol am nevoie de
aproximativ 50 minute, respectiv 2 x Pomodoro); notează, în dreptul fiecărei
activități, numărul de Pomodoro necesar;
• alege prima sarcină de îndeplinit;
• setează cronometrul la 25 minute;
• începe să lucrezi la sarcină respectivă;
• după epuizarea celor 25 de minute, ia o pauză;
• odată finalizată o activitate, bifeaz-o pe foaia de lucru.
Regula de aur în buna funcționare a acestei tehnici este concentrarea pe o

singură sarcină la un moment dat. Astfel, este necesar să înlături orice factor,
intern sau extern, care te-ar putea perturba.
Dacă, totuși, apar întreruperi, ai două soluții:

• amână rezolvarea problemei care a apărut, când acest lucru este posibil;
• abandonează Pomodoro-ul început.

GESTIONAREA ÎNTRERUPERILOR
Cei mai mulți oameni identifică întreruperile ca pe cel mai semnificativ consumator de
timp. Întreruperile reprezintă o problemă nu numai din cauza timpului fizic care se
cheltuiește, dar și a felului în care te împiedică să te concentrezi.
De aceea, îmbunătățirea managementului timpului înseamnă și a face pași pentru
gestionarea mai bună a întreruperilor.
Deși este nerealist să crezi că le poți elimina complet, este important să le reduci și, în
mod deosebit, să încerci să creezi cât mai mult “timp de calitate”. “Timpul de calitate” este
acel timp din care sunt eliminate întreruperile și care este folosit pentru sarcinile ce
necesită o mai mare concentrare.
Exista trei elemente de care trebuie să se ţina cont în orice strategie a gestionarii
întreruperilor:
• Reducerea numărului întreruperilor
• Acumularea întreruperilor
• Reducerea timpului acordat fiecărei întreruperi
Reducerea numărului întreruperilor
Pentru a reduce numărul întreruperilor, trebuie să te gândești mai întâi de ce ești întrerupt.
Identificarea în acest fel a motivelor întreruperilor poate face ca unele din soluțiile
problemei să apară destul de clar.
1. Expertiza tehnică (“rezolvatorul de probleme”)

Întreruperile pot rezulta din statutul de “expert al casei” și din acela de rezolvator de
probleme căutat de toată lumea. Adesea este mai ușor pentru oameni să vină la tine, în
loc să își rezolve singuri problemele.

Deși aceasta poate face parte din munca ta, explorează posibilitățile de transmitere a
propriei expertize către alții, cele mai la îndemână fiind organizarea unor sesiuni de
pregătire sau editarea unui “manual” ușor de consultat. Evită să devii o persoană prea
ușor de convins să rezolve problemele altora!
2. Căutarea de clarificări
Multe întreruperi pot apărea pentru că staff-ul și colegii se întorc la tine, cerând clarificarea
instrucțiunilor sau a informațiilor primite.
Din nou, multe dintre aceste întreruperi pot fi justificate, iar oamenii nu trebuie să fie
descurajați când caută clarificări, atunci când ele sunt necesare. Cu toate acestea, multe
întreruperi pot fi eliminate, dacă se îmbunătățește comunicarea, până la punctul la care
un mesaj clar este transmis și receptat de prima dată.
Puțin timp de gândire materializat într-o schemă-rezumat, în care verifici că toate

problemele au fost acoperite și că ai fost înțeles de colaboratori poate duce mai târziu la
o semnificativă reducere a timpului consumat în întreruperi.
3. Numărul contactelor
Poți fi condamnat la a avea o mulțime de întreruperi, prin simplul fapt că lucrezi cu mulți
oameni. Rezolvarea acestei probleme poate implica examinarea felului în care se fac
raportările. Ai mulți oameni care trebuie să îți dea rapoarte?
Există necesitatea de a crea o structură suplimentară de management?

Alternativ sau adițional poate apărea necesitatea de a examina felul în care sunt divizate
responsabilitățile și sarcinile. Trebuie să lucrezi cu multă lume din cauză că te ocupi de
câte o componentă mică a mai multor proiecte, fiecare dintre acestea necesitând
implicarea unui număr mare de oameni?

Nu ar fi posibilă restructurarea muncii, astfel încât să ai mai multă autonomie și să fii mai
puțin dependent de interacțiunea cu alții? Poți acorda mai multă autonomie echipei, astfel
încât acești oameni să fie mai puțin dependenți de tine?
4. Contacte inutile
Numărul întreruperilor care apar poate fi mărit pentru că oamenii vin la tine pentru a cere
sfaturi, informații, ajutor atunci când ar trebui să se adreseze altcuiva. Aceasta se
întâmplă, probabil, pentru că ei nu înțeleg care este împărțirea sarcinilor în departament
sau în cadrul organizației.
Una din posibilitățile de abordare a acestei probleme poate fi realizarea unui “ghid” al
departamentului, care să cuprindă numele și responsabilitățile fiecărei persoane și tipurile
de probleme la care pot oferi răspunsuri. Distribuie acest “ghid” și colegilor din alte
departamente și determină-i să îl folosească. Poate fi foarte util să convingi și celelalte
departamente să realizeze un ghid similar.
5. Neîncrederea în propriile forţe

Poți fi întrerupt fiindcă alții vin mereu la tine pentru a se reasigura că ceea ce au făcut
este bine, sau pentru a-ți cere să iei decizii în numele lor. Aceasta poate fi o trăsătură
particulară a unuia sau mai multor persoane care lucrează pentru tine.
Încurajează acești colegi să devină mai încrezători în propriile puteri. Ajută-i să înțeleagă
felul în care iei deciziile, astfel încât să poată aplica ei înșiși aceleași criterii. În loc să le
spui ce trebuie să facă, determină-i să analizeze situația și să sugereze posibile decizii.
Acești oameni sunt adesea perfect capabili să ia decizii dacă nu ești prezent; întreabă-i,
prin urmare, ce-ar fi făcut dacă nu ai fi fost acolo și recomandă-le să pună în aplicare acel
plan.

Acumularea întreruperilor
Încearcă să creezi perioade în care să nu existe întreruperi, prin acumularea celor care
nu sunt urgente.
Sistemul “semafor” (red time)

Una din modalităţile de acumulare a întreruperilor este
operarea asa-numitului sistem al “timpului roșu” (sau al
semaforului):
• Timpul roșu – când nu trebuie să existe nici un fel de
întreruperi;
• Timpul galben – când doar întreruperile urgente sunt
permise;
• Timpul verde – când ești disponibil pentru întreruperi.
Deși sistemul mai poartă numele “red time” (timpul roșu), el poate funcționa eficient doar
dacă se pune accent pe “timpul verde”. Acesta înseamnă că se aplică doar atunci când
ești disponibil în mod adecvat celor care te întrerup și, desigur, doar dacă îi faci să
înțeleagă în ce măsură ești întradevăr disponibil.
Majoritatea oamenilor sunt norocoși dacă pot avea la dispoziție două ore de “timp rosu”,
sau chiar între roșu și galben, iar unii se vor considera norocoși și cu două ore pe
săptămână. Majoritatea timpului trebuie să fie în mod necesar “timp verde”.
Sistemul semaforului (sau al timpului roșu) poate opera pe mai multe niveluri, cu grade
variabile de formalism si rigiditate:
• Timp roșu organizational – atunci când organizaţia hotărăște asupra anumitor
perioade în care nu există comunicare internă, iar centrala răspunde la toate
telefoanele.

• Timp roșu intradepartamental – atunci când un departament este închis pentru

perioade de întreruperi datorate altor departamente.
Acesta poate fi perceput ca un sistem de tip “program cu publicul”, spre exemplu
atunci când secția de salarizare anunță că este deschisă pentru întrebările
angajaţilor între (să zicem) 11.30 si 14.30.
• Timp roșu interdepartamental –când un departament acceptă să fie întrerupt din
afară, dar stabilește ca trebuiesc eliminate întreruperile din interior. Acesta poate
fi pur si simplu un “timp de liniște” stabilit de comun acord de colegi apropiaţi atunci
când nu doresc să fie întrerupţi unul de celalalt, spre exemplu: “Hai să încercăm
să nu ne întrerupem reciproc în fiecare dimineată între orele 10.30 si 12.30”
• Timp roșu personal – atunci când o persoană își stabilește o perioadă fără
întreruperi. Acesta se poate stabili la intervale regulate sau hotărî ad-hoc, atunci
când este necesar. Timpul roșu personal poate fi perceput ca fiind stabilirea unei
întâlniri cu tine însuţi. Mulţi manageri pretind ca nu își pot pot crea timp roșu, totusi
se fac indisponibili pentru ei înșiși pe perioade lungi, fiind prea ocupati să se
întâlnească cu alte persoane.
Dacă ești într-o perioadă de timp roșu/ galben, iar cineva te întrerupe, este important să
rezolvi situația elegant. Nu poți, desigur, să le spui oamenilor să “dispară” dar, de
asemenea, nu trebuie să abandonezi și să treci peste principiul că, fiind întrerupt, poți fi
“scos din priză”, distras de la ceea ce faci.
Este important să îl determini pe cel care te-a întrerupt să justifice de ce a făcut-o.

Întreabă dacă motivul întreruperii este urgent. Dacă da, atunci trebuie să accepți această
evaluare a problemei și să încerci să o rezolvi. O data problema soluționată, poți întreba
din nou dacă ea a fost cu adevărat atât de urgență. Cerând celor care te întrerup să se
justifice, arăți că acorzi valoare timpului tău și îi încurajezi și pe alții să îl respecte.

Nu uita, de asemenea, că oamenii tind să nu îți respecte “timpul rosu” decât dacă există
în această practică un avantaj și pentru ei înșiși. Încurajează-i și pe ceilalți să-și creeze
intervale de timp roșu și respectați-le. Nu neglija timpul verde.
Dacă nu te poți face disponibil în mod adecvat, oamenii te vor întrerupe oricând ești la
birou, chiar și în intervalele de timp roșu.
MATRICEA URGENT versus IMPORTANT
“Ceea ce e important e rar urgent iar ceea ce e urgent e rar

important!“ – Dwight D. Eisenhower, președintele SUA.
Urgent & Important & ne-

Important urgent
Urgențe/ crize Teluri, relații…
Urgent & ne- Nici important,

important
nici urgent
Intreruperi, mail,
telefon TV, Fb, jocuri
Diagrama de mai sus arată cele patru categorii de activități cu care ne consumăm, sau
folosim timpul. Acesta este un alt exercițiu revelator pentru cursanții mei și oamenii cu
care fac ședințe de consiliere în ceea ce privește organizarea timpului și activitații, așa
că te invit și pe tine să-l faci!

Gândește-te la activitățile tale de peste zi, o zi obișnuită din viața ta, și calculează
câte ore aloci fiecărui cadran.
Urgent & Important Important & ne-urgent
• Urgența medică cu copilul • Obiective personale pe termen mediu
• …………….. si lung: (scrie care sunt)
• ……………. • ………..
• ……………. • ………..
In medie ……. Ore/ zi • ……….
In medie…..ore/ zi
• Relații (familie si prieteni) …… ore/ zi
Urgent & ne-important Nici important, nici urgent

• Intreruperi • Facebook
• Email • TV
• Telefon • Jocuri
In media…. Ore/ zi In medie…. Ore/ zi
Acum, având o imagine de ansamblu asupra modului în care îți petreci timpul (poți
calcula chiar la nivel de procente), cât de bine crezi că folosești această resursă
limitată? Stresul produs de “timp” este cu adevărat produs de timp sau de abilitățile tale
a-l gestiona în avantajul tău?
Timp alocat activităților urgente și importante

Aici se află două tipuri de activităţi: acelea pe care nu le-ai previzionat (de exemplu un
accident cu mașina sau gripa copilului) şi cele pe care le-ai lăsat până în ultimul minut
(raportul ce trebuia făcut luni și vineri, când trebuie predat, nu este încă gata). Pentru a
elimina activităţile lăsate pe ultima sută de metri, evită procrastinarea. Totuşi, vor mai
apărea activități urgente, de aceea, recomandat să îți rezervi timp zilnic şi pentru
lucrurile care apar neanunţate. Gandeste-te şi scrie cele mai importante lucruri pe care
VREI să le faci în următoarea lună şi împarte-le în obiective mai mici. Folosește-te
metoda FORTE prezentată mai devreme.
Timp alocat activităților importante și care nu sunt urgente

Activităţile din acest cadran sunt cele care te ajută să-ţi atingi obiectivele personale şi
de carieră şi să bifezi task-urile cu adevărat importante pentru tine. Asigură-te că rezervi
suficient timp pentru aceste activităţi, pentru ca ele să nu devină urgente (şi nu uita de
lucrurile care pot apărea neanunţate!). Planificându-ţi cu atenţie timpul, vei putea lucra
cu drag şi inspiraţie la planurile tale de viitor. Caută exemple de activităţi din lista de TO
DO pe care le poţi delega (care nu sunt nici urgente, nici nu îţi plac, nici nu ai
competenţele necesare să le rezolvi etc.) pentru a câștiga timp pentru visurile tale,
pentru familie, pentru prieteni și bineînțeles, pentru propria persoană. Timpul alocat
relaxării se află în acest cadran. Fă-i loc!
Timp alocat activităților urgente și care nu sunt importante

Activităţile din acest cadran sunt cele care te împiedică să-ţi atingi potenţialul. Sunt
genul de activităţi pe care ar fi bine să le delegi sau să le planifici mai bine. Învaţă să
spui NU politicos oamenilor care-ţi cer ajutorul şi încurajează-i să îşi rezolve singuri
dificultăţile. Este important să reduci cât de mult întreruperile. Când începi să lucrezi la
ceva important, mută telefonul pe silențios, oprește aplicația de Facebook și email-ul ca
să nu te distragă notificările trimise automat. Capacitatea de a lucra focusat, de a intra
în stare de flux, contează enorm în a fi eficient și a te simți productiv și creativ.
Gândește-te la activităţile pe care le desfăşori în mod curent şi despre care crezi că te
împiedică să devii mai focusat, mai eficient, să obţii rezultate mai bune. Cum poţi
reduce timpul alocat lor?
Timp alocat activităților nici urgente, nici importante

Aceste activităţi sunt, de cele mai mulți ori, o pierdere de vreme. Poate fi și o fugă de
responsabilități sau de propriile emoții. Ideal este să petreci cel mai puțin timp cu astfel

de activități. Caută să înțelegi ce anume te face să pierzi timp prețios din viața ta cu
activități care nu îți aduc beneficii reale.
În momentul în care îți tratezi toate sarcinile zilnice conștient de prioritatea lor ajungi să
nu mai lucrezi la ceea ce nu e important pentru tine. Ca rezultat, dedici mai mult timp
cadranului doi, direcției tale în viață, visurilor și proiectelor personale. Eliminând
sarcinile neimportante ajungi să ai o zi mai liniștită în care ai realizat mai mult din ce ți-ai
propus! Iar asta te face să te simți bine, să fii mai optimist și încrezător, să resimți mai
puțin stres în viața ta.
DELEGAREA SARCINILOR
Delegarea sarcinilor este o unealtă foarte importantă in gestionarea

timpului, câtă vreme rezistăm tentaţiei de a supraveghea permanent acea
activitate.
Delegarea sarcinilor este una distre modalităţile cele mai bune de a salva timpul.
Argumente pentru delegare:
• Economie de timp – reduce solicitările asupra managerilor și creează timp pentru
sarcinile importante, adică pentru funcţiile specific manageriale.
• Cunostinţele angajatilor – prin delegare se poate valorifica respectiv valoriza
experiența și cunostințele de specialitate ale angajaților implicaţi.
• Perfecţionarea angajaţilor – delegarea contribuie la promovarea și dezvoltarea
competenţei, încrederii în sine și inițiativei angajaţilor.
• Motivarea angajaţilor – delegarea are efect pozitiv asupra motivării și satisfacţiei
profesionale a angajaţilor.
Delegarea corectă inseamnă transferul sarcinilor, a autoritătii impreună cu
responsabilitatea. În esentă, se deleagă dreptul de a lua decizii, și nu este vorba de
transferul unor munci inferioare. Delegarea nu inseamnă insă abdicare.

Ce implică procesul de delegare? Delegatorul trebuie să explice în detaliu ce trebuie

făcut. Angajații trebuie tratați individual, explicând totodată motivele și obiectivele
delegării.
De asemenea trebuie stabilit termenul limită. Delegarea seamănă cu ridicarea unui castel
din cărti de joc: dacă bază nu este realizată perfect, cu sigurantă totul se va prăbusi.
Așadar, delegarea sarcinilor nu este ușoară însă necesară, mai ales managerilor. Chiar
și acasă, treburile “casnice” pot fi delegate. Trebuie să înveți aceste deprinderi și să aplici
acolo unde se poate câștiga timp, fără a afecta însă atingerea obiectivelor stabilite.
PROVOCARE
Fă o listă cu activități pe care poți și VREI să le delegi.

Cui le delegi?
De când începi să renunți la a face tu totul?
MULTITASKING
Ai spune că dai dovadă de productivitate maximă şi te pricepi să faci multitasking.

De fapt, multitasking-ul sau capacitatea de a realiza mai multe sarcini în acelaşi timp, în
mod eficient, este doar o iluzie. Mai mult, poate fi dăunătoare pentru creier şi pentru
obiectivele tale.
Multitasking vs. Task Switching
Termenul de “multitasking” nu este întru totul conform cu realitatea, deoarece, spre

deosebite de calculatoare, creierul uman nu poate face mai multe activităţi cognitive
deodată, el fiind proiectat pentru a rezolva sarcinile pe rând. Astfel, în loc de

“multitasking”, corect ar fi să spunem “task switching”, pentru că de fapt ne obligăm

mintea să treacă rapid de la un task la altul. Creierul are nevoie de timp pentru a se
reacomoda la activităţile pe care le desfăşurăm, iar schimbările bruşte nu fac decât să-l
dezorienteze şi să-l obosească. Acest lucru este valabil inclusiv în cazul persoanelor
tinere, chiar dacă sunt mai familiare cu noile tehnologii.
S-au făcut multe cercetări pe tema multitasking-ului, iar concluzia a fost că această
metodă este total contra-productivă, deşi majoritatea oamenilor o percep ca fiind un fel
de guru al eficienţei. Fiecare trecere de la o activitate la alta poate dura doar o zecime de
secundă, însă dacă faci acest lucru de mai multe ori pe zi, pierzi undeva la 40% din
productivitate.
Dezavantajele multitasking-ului:
• Determină mărirea producţiei de cortizol, hormonul stresului, astfel că ne simţim

obosiţi mental, chiar dacă n-am făcut mare lucru;
• Face mai dificilă organizarea gândurilor şi filtrarea informaţiilor, reducând astfel
eficienţa şi calitatea activităţii desfăşurate;
• Creşte probabilitatea de a face greşeli, mai ales dacă sarcinile pe care vrem să le
realizăm sunt complexe.
Se pare că există şi o excepţie: dacă realizezi un task fizic la care te pricepi foarte bine
şi pe care-l faci constant, îl poţi combina cu unul mental. De exemplu, poţi să mergi şi să
vorbeşti în acelaşi timp. Însă chiar şi această excepţie are limitele ei. A trimite SMS-uri în
timp ce te deplasezi pe o stradă aglomerată s-ar putea să nu fie o idee prea bună…
Ce e de făcut pentru a combate multitasking-ul?
• Primul pas e să accepţi că nu e o metodă eficientă şi să conştientizezi faptul că e

mai bine să iei lucrurile pe rând.

• Prioritizează-ţi activităţile pe care le ai de realizat şi apoi ocupă-te de fiecare în

parte. Rezolvă prima sarcină, apoi pe următoarea şi tot aşa. Nu te apuca de un
nou task dacă nu l-ai finalizat pe cel precedent.
• “Eat the frog first”. Altfel spus, începe-ţi ziua de lucru cu task-ul cel mai dificil, iar
la finalizarea sa te vei simţi mai relaxat(ă) şi îţi va fi mai uşor să duci la bun sfârşit
şi celelalte activităţi.
• Ţine-te departe de elementele care te pot distrage, în special e-mail, Facebook,
Twiter etc. Închide notificările de pe telefon. Pe cât posibil, alocă-ţi doar 2 sau 3
perioade din zi în care să-ţi verifici conturile de mail şi reţelele sociale în loc să le
laşi în permanenţă deschise.
• Nu uita de pauze!
În concluzie, este mai eficient să-ţi rezolvi sarcinile pe rând decât să jonglezi cu ele în
acelaşi timp. Multitasking-ul nu este o abilitate de trecut în CV, ci un obicei nesănătos şi
deloc productiv pe care ar trebui să-l eliminăm.
GHID IN MANAGEMENTUL TIMPULUI:
Fii stăpânul propriei vieţi! – Nu te lăsa purtat de val. Încearcă să găsești echilibrul ideal
între a fi hotărât și a fi flexibil.
Managementul timpului este doar un instrument – adică evită să pici în extreme. Să nu
devii persoana care alocă mai mult timp organizării timpului decât realizării sarcinilor sau
care își face probleme în permanenţă din cauza termenelor, stresându-se pe sine și
întregul mediu sau persoana preocupată să facă totul mai bine decât ceilalţi, uitând astfel
valoarea adevărata a lucrurilor.
Verifică care sunt cauzele acțiunilor tale – Managementul timpului este rezultatul unui
șir de decizii minore sau majore luate de-a lungul timpului. Merită, să te gândești, de ce

faci anumite lucruri: din obișnuință, pentru că alții se așteaptă să te comporți într-un
anume fel, din cauza fricii, instinctiv sau pe baza unor decizii pregătite, conștiente. Nu
este o problemă, dacă acționezi din obișnuință sau instinctiv, dar dacă nu ești mulțumit
de rezultate, este bine să devii mai conștient în coordonarea acțiunilor proprii.
Planifică-ți activitatile! – Planificarea înseamnă a aduce viitorul în prezent. Planificarea

are două faze: listarea sarcinilor si stabilirea priorităţilor. Efortul trebuie investit în raport
cu importanţa sarcinilor.
Gândește-te la ceea ce astepți de la viaţă! – Timpul de care dispui este limitat. Te poate
ajuta sa-l organizezi mai bine, dacă ai răspunsurile proprii la următoarele trei întrebări:
1. Care sunt obiectivele mele de viaţă?
2. Cum mi-aș petrece următorii cinci ani de viaţă?
3. Cum aș trăi daca as mai avea de trăit doar 6 luni?
Răspunsurile la prima întrebare sunt generale, de obicei. La a doua pot apărea aspecte
mai concrete. A treia te ajută să vezi care sunt aspectele importante pe care le neglijezi
însă în prezent. Verifică, dacă răspunsurile date la cele trei întrebări sunt convergente.
Începe încă de azi! – Dacă iţi cunoști obiectivele, începe să te gandesti la activităţile care
duc la îndeplinirea lor. Evaluează-le în funcţie de importanţa lor și intocmeste o listă de
prioritaţi. Este important să nu te autoamăgesti. Stabilește termene pentru lista formulată
si realizează un plan de acţiune pentru următoarele două săptamâni.
Distribuie timpul pe care-l ai! – De obicei nu avem timp. Chiar de aceea trebuie să ne
alocăm dimineața și seara câteva minute pentru managementul timpului. Nu uita că
pentru lucrurile importante întotdeauna este timp. Dacă faci anumite lucruri în mod
regulat, economisești timp, pentru că nu trebuie să iei decizii noi în acest sens. Alocă timp
și pentru evenimentele neprevăzute.

Valorifică timpul dintre activităţile planificate! – Ai timp liber? Daca nu, planifică-ţi,
pentru că altfel organismul tău nu va rezista. Pot fi valorificate intervalele de timp dintre
activităţile planificate.
Realizează zilnic liste cu activităţile care trebuie realizate! – Oamenii de succes

relizează zilnic astfel de liste. Tehnica este simplă:
• Scrie pe o hârtie tot ce ţi-ai propune să faci în ziua respectivă
• Taie activităţile realizate, respectiv completează lista cu activităţile care
apar pe parcurs
• La sfârsitul zilei transcrie activităţile rămase
• Păstrează listele laolalta pentru a putea fi revazute cu usurinţă
• Tine lista la vedere, să te ghideze în timpul zilei
• Nu scrie toate activităţile pe listă, doar pe cele importante
• Marchează activităţile importante
Evită activităţile suplimentare – chiar dacă acestea sunt mai puţin frustrante decât
cele importante nu lăsa să iţi răpească timpul. Nu uita regula de bază de 80/ 20 a
managerilor în materie de economia timpului: 80% din valori sunt generate de 20% din
sarcini. Deci, concentrează-te asupra celor 20%.
Fii atent la ceilalţi – Relaţiile sociale sunt cronofage. Dilema este dacă trebuie sa pui la
o parte o activitate de tip A, importantă, daca cineva iţi cere ceva.
Întotdeauna alocă timp pentru propria persoană! – Trebuie sa menţii controlul

asupra planului realizat, învaţând să stabilești priorităţi, să spui „nu” dar să fii atent la
timpul si nevoile celorlalţi. Și mai ales, să fii atent la timpul tău!

STABILIREA OBIECTIVELOR
Cât de atentă ești la ce se întâmplă în viața ta? Lucrurile ți se întâmplă sau le faci tu să
se întâmple? Ești acolo unde îți doreai acum 3 ani, 5 ani… sau ești acolo unde te-a dus
viața? Dacă răspunsul nu te mulțumește, asta se întâmplă pentru că nu ai reușit să îți
planifici viața. Și dacă nu ai reușit asta la nivel mare, este pentru că nu ai încă abilitățile
necesare de a stabili obiective SMART și de a planifica transformarea lor în realitate.
În acest modul, descoperi simplu și concret:

cum să îți faci un plan
cum să setezi obiective SMART
ce ai de făcut pentru a ajunge la rezultate.
Stabilind obiective și urmărindu-le te transformi dintr-un spectator al evenimentelor vieții

într-un participant la ele. Cu toții avem vise și dorințe, dar relativ puțini oameni au țeluri
(obiective). Dorințe puternice precum “vreau să fiu bogat” sau “aș vrea să fiu mai slabă”
nu constituie cu adevărat obiective. Deși ele sunt la început vise, obiectivele sunt de
fapt scopuri specifice ce pot fi atinse doar prin acțiuni concrete. Dacă nu-l poți
măsura, evalua sau descrie, cu siguranță nu este un obiectiv.
PROVOCARE
Care sunt cele mai importante obiective ale tale? Scrie-le înainte de a continua!
1.................
2.....................
3.......................

7 Etape ale întocmirii unui plan
Principalele etape pe care trebuie să le parcurgi pentru a-ți îndeplini obiectivele sunt:
1. Defineste-ți Obiectivele
Nu iți propune să faci totul, dintr-o dată.
Concentrează-te asupra fiecărui pas.
Prea mulți oameni își propun sarcini dificile
și, eșuând, renunță apoi. Telurile trebuie să
aibă în vedere ceea ce e realizabil. Vei
vedea mai departe în curs cum un obiectiv
trebuie să fie SMART.
2. Pune pe Hartie
Odată definit țelul, pune-l pe hârtie. În felul acesta poți urmări îndeplinirea obiectivelor,
ele fiind deja bine conturate pe hârtie. Pus pe hârtie, obiectivul se cristalizează în minte.
Poți evalua cu rapiditate dacă deciziile pe care le iei te aproprie sau te îndepartează de
țelul propus.
3. Stabilește-ți Strategia
Îndeplinirea unor obiective în mai multe etape le face pe acestea mai accesibile.
Astfel te poți apropia de ele cu mai mult curaj. Această tehnică a planificării în trepte
constă în stabilirea unui obiectiv și apoi a etapelor necesare pentru atingerea lui.
4. Stabilește-ți un Termen–Limită
Un obiectiv este un vis care trebuie îndeplinit într-un anumit termen. Termenele limită
oferă un cadru temporal pentru acțiune și oferă un impuls în a întreprinde ceva pentru
îndeplinirea visului.

5. Pune-te pe treabă
Stabilește-ți un țel ambițios și vei fi uimit câte resurse poți descoperi în tine din momentul
în care te dedici îndeplinirii viselor tale.Să presupunem că țelul tău e să ajungi în America
într-un an. Ce pași trebuie întreprinși? Să-ți găsești poate un soț sau o soție cu cetățenie
americană. Sau să încerci să ajungi o personalitate în domeniul tău și astfel să poți spera
în posibilitatea de a ajunge acolo. Să economisești o sumă de bani pentru excursia mult
visată? Să emigrezi pur și simplu? Dacă ești cu adevărat hotărât, vei reuși.
6. Gandeste Pozitiv
De obicei, ceea ce ne afectează cu adevărat e anticiparea eșecului, nu eșecul în șine.
Scopul principal este indeplinirea obiectivul și modul de realizare a lui. Este util să
identifici punctele slabe ale proiectului, dar nu este benefic să pui în față eșecul.
7. Insistă, fii perseverenta

În drumul spre îndeplinirea oricărui obiectiv te vei confrunta desigur cu o mulțime de
obstacole. Încrederea in sine poate acționa ca un anestezic în fața acestor dificultăti.
Puterea obiectivelor constă în faptul că ne oferă energii sporite, o nouă direcție, un sens,
lucruri care, poate, ne lipsesc. Obiectivele te pot ajuta să îți ordonezi viața, să înlesnești
succesele.

Planificarea pro-activă
Comportamentul “pro-activ” poate fi definit ca:

• “A acționa înainte de producerea evenimentelor”
• “Luarea inițiativei”
• “Căutarea ocaziilor în care să se acționeze”
Acesta este opus comportamentului “reactiv”, care poate fi definit ca:

• “A acționa ca răspuns la evenimente”
• “Să faci ceea ce-ți cer alții”
• “Să răspunzi la cererile externe ție”
Planificarea pro-activă furnizează un mod structurat de a identifica aspectele principale

ale activitatii tale. Gândeste-te la inițiativele pe care trebuie să le iei pentru rezolvarea
responsabilităților atata acasa cat si la serviciu si planifica-ti singura activitatile astfel incat
sa realizezi maximul de obiective in timpul stabilit.
O tendință care începe să se observe în domeniul planificării timpului este planificarea

săptămânală. Săptămâna reprezintă o unitate echilibrată de lucru. Viața noastră curge în
cicluri săptămânale. Fiecare zi a săptămânii are o încărcătură energetică și afectivă
diferită si daca se intampla sa nu poti face azi ceva, o poti lasa pe maine, dar finalizand
totusi “saptamana asta”. Repartizând sarcinile săptămânal păstrezi o perspectivă mai
bună asupra lor și le poți transfera mai ușor de la o zi la alta. Ai un plan flexibil dar
realizabil.
Provocare: Deci, Tu ai o agendă? Îți planifici activitățile zilnice și săptămânale?

Ziua are 24 de ore și pentru mine, și pentru tine. Diferența o face planificarea și
organizarea. Dacă nu ai o agendă, cumpără una frumoasă și începe să o folosești.
Dacă ai deja una… treci la treabă!

Stabilirea obiectivelor
De cele mai multe ori stresul și agenda prea

încărcată apar în urma stabilirii incorecte a
obiectivelor. Nu ești atent la toate detaliile unei
sarcini pe care iți propui să le rezolvi. Îți stabilești
întâlniri fără a ține cont de importanța și
necesitatea lor sau de timpul pierdut în trafic până
să ajungi la respectiva întâlnire.
Prin stabilirea de obiective SMART iți poti creşte
productivitatea şi elibera agenda.
Ce inseamna un obiectiv “SMART”.

• Specific: claritate cu privire la ce, unde, când și cum va fi schimbată situația;
• Măsurabil: poti cuantifica țintele și beneficiile;
• Abordabil: poate fi atins cu resursele și capacitățile aflate la dispoziția ta
• Relevant: este cu adervarat important pentru tine si este in concordanta cu valorile
si nevoile tale; și
• Timp (încadrat în Timp): are o perioada de timp în care va fi realizat obiectivul.
Exemplu de obiectiv SMART:

S – Specific şi bine definit
Exemplu: vreau sa am 50 de kg ( nu e suficient „vreau sa slabesc”)
M – Măsurabil
Exemplu: trebuie sa slabesc 6 kg
A – Accesibil – poate fi atins cu resursele existente şi in timpul dat

Exemplu: DA, ar inseamna ca printr-o dieta echilibrata si sport sa slabesc cate 2
kg/ luna

R – Relevant pentru tine

Exemplu: DA, pentru ca fiind mai slaba ma simt mai bine, hainele ma pun in
valoare si imi creste stima de sine.
T – Cu Termen de finalizare bine stabilit

Exemplu: pana la 1 aprilie, vreau sa slabesc 6 kg si sa ajung la greutatea mea
ideala – 50 kg. ( luam in calcul ca obiectivul este setat la 1 ianuarie, deci sunt 3
luni la dispozitie pentru atingerea obiectivului )
De ce vrei schimbarea?
Înainte de a porni la drum către atingerea obiectivului tău, este important să vezi şi DE
CE vrei să faci asta, pentru că al tău creier are nevoie de un motiv să-i fie ancoră. Aplică
regula celor 5 DE CE, până vei ajunge la ceva general. De cele mai multe ori, acolo se
află valorile tale.
La ce să te aștepți când îți asumi schimbarea

“Singurul lucru constant în viață este schimbarea.” – Francois de la Rochefoucauld.
Înainte să porneşti la drum, vreau să-ţi amintesc că noi toţi avem un fel de adversitate la
schimbare. Bineînţeles că această adversitate depinde de proporţiile schimbării. Ceea ce
ai tu de făcut, atunci când vrei să schimbi ceva şi îţi propui să creezi noi obiceiuri, este

să normalizezi schimbarea şi să te pregăteşti să treci prin următoarele 6 stadii ale

schimbării:
1. Etapa în care ştii că vei pierde ceea ce ai. Vei pierde ceea ce îţi oferă
comoditatea, ori falsa iluzie că primeşti atenţie sau dragoste, care se ascunde în
spatele obiceiurilor negative de acum etc. De asemenea, ştii că vei fi nevoit să
renunţi la unele obiceiuri, să acorzi timp planificării programului etc.
2. Îndoiala. Pe măsură ce implementezi obiceiul, apare schimbarea, începi să culegi
mai multă informaţie şi îţi dai seama că eşti un novice, să vezi unghiuri pe care nu
le-ai mai văzut, noi obiceiuri pe care ar fi bine să le adopţi etc., iar asta îţi poate
scădea motivaţia. Cu toate acestea, micile progrese te fac să continui.
3. E etapa în care te simţi frustrat pentru că schimbarea la care vrei să ajungi e
mai profundă şi nu se întâmplă la fel de repede pe cât credeai, ţi se pare că nu
progresezi suficient de repede. E un moment de cotitură, dar, dacă te uiţi la
progresul pe care l-ai făcut până acum şi îţi iei din asta motivaţia, ajungi la stadiul
4.
4. Lumina de la capătul tunelului. În sfârşit, schimbarea începe să devină vizibilă,
iar asta te motivează şi te ambiţionează mai mult. Citeşti mai mult, îţi propui noi
target-uri. Lucrurile par încă uşor forţate şi robotice, dar acum ştii că fac parte din
proces.
5. Înţelegerea. Acum eşti conştient de procesul tău de învăţare, ştii mai clar ce ai de
făcut, observi beneficiile schimbării, eşti mai stăpân pe tine, mai motivat să
continui, iar faptul că şi cei din jurul tău observă că te-ai schimbat îţi dă mai multă
încredere.
6. Este etapa în care schimbarea ta începe să fie naturală, obiceiurile noi deja devin
familiare, ai integrat ceea ce ai exersat atâta timp.
Cum implementezi schimbarea? Instalând obiceiuri!

Identifică obiceiurile care îţi susţin obiectivul şi implementează-le zilnic

Transformă activitatea sau activităţile de care ai nevoie pentru atingerea obiectivului tău
în obiceiuri! Astfel, te vei programa să faci şi aceste lucruri aproape automat, însă, de
data asta, CONŞTIENT de motivaţia din spate şi unde vei ajunge cultivând respectivul
obicei. Pentru a instala mai uşor un obicei, e nevoie să faci zilnic acea activitate. Dacă,
însă, nu ai cum să faci zilnic acel lucru, în zilele de “pauză” găseşte un substitut din
acelaşi domeniu pentru el (ex: dacă nu poţi merge la sală, faci 45 minute de exerciţii fizice
acasă).
Cum instalezi un obicei

Pentru a instala un obicei, în primul rând, ai nevoie să fii conştienta de cum se formează
acesta. Apoi, începi să-l aplici şi repeţi experimentul până când ajungi să faci respectiva
activitate în mod automat, precum spălatul pe dinţi şi băutul cafelei de dimineaţă. Atunci,
activitatea iniţială devine obicei.
Conform teoriei lui Ivan Pavlov, fiecare obicei are 3 părţi:

1. Declanşatorul – ceea ce declanşează obiceiul (ex: foamea este un declanşator
pentru acţiunea de a mânca)
2. Rutina – seria de activităţi ce se repetă, transformată în obicei (ex: a mânca
implică mai mulţi paşi: a găsi mâncarea, a o prepara, a găsi un loc unde să
mănânci etc.)
3. Recompensa – fiecare obicei are un final fericit, care ne condiţionează să
continuăm să repetăm acţiunile (ex: mâncatul te face să te simţi împlinit, mulţumit,
aşa că data viitoare când îţi va fi foame, obiceiurile tale legate de mâncare vor
apărea din nou)
Obiceiurile se creează atunci când un un factor declanşator îţi creează o dorinţă, iar tu
găseşti un mod de a satisface acea dorinţă, nevoie, după care eşti recompensat pentru
acest lucru, ceea ce îţi provoacă o stare de bine.

Exemple de factori declanşatori:

• Timpul (ex: la ora 23 te culci)
• Locaţia (ex: când vezi un panou cu îngheţată, îţi cumperi îngheţată)
• Starea (ex: când eşti trist, mănânci ciocolată)
• Oamenii (ex: întotdeauna când ieşi cu Alex mergeţi la film)
• Evenimentele (ex: înainte să mergi la birou, îţi cumperi o cafea cu lapte)
Pentru a instala un obicei este nevoie să:

• Creezi şi să internalizezi o rutină (o acţiune pe care o repeţi)
• Să găseşti un factor declanşator potrivit şi o recompensă care îţi va motiva creierul
să transforme acţiunea repetitivă în obicei

PROVOCARE
Notează care este obiectivul tău principal pentru anul acesta. …………..
Răspunde la cei 5 DE CE -uri
Scrie-ți abiceiul pe care vrei să-l adopți, după formula

Când.....(declanșator ) , voi ..... (rutină), pentru că .....( recompensă)
Lipește undeva la vedere această afirmație până când acțiunea va deveni

rutină.
Tipologia stabilirii obiectivelor
Fiecare om are un anumit stil comportamental in functie de personalitatea lui, educatie,

obiceiuri si atitudini de viata. Tot asa exista si tipologii care dictează stilul și tendințele în
stabilirea obiectivelor. Înțelegerea acestei tipologii te va ajuta să găsești o modalitate
eficientă de a-ți stabili scopurile și de a depăși obstacolele în atingerea acestora.
Stil comportamental Dominant

• Este concentrat şi motivat să obţină ceea ce îşi doreşte
• Orientat către rezultate şi scopuri
• Îi place să preia conducerea şi să iasă în evidenţă
• Nu îi este teamă sa îşi asume riscuri pentru a obţine ceea ce îşi doreste
• Este perseverent, dar poate foarte uşor să devină încăpăţânat
• Îi place să facă lucrurile în stilul lui propriu şi în general are probleme atunci
când trebuie să ceară ajutor sau să primească o părere din partea altcuiva

• Îi place să se simtă productiv întotdeauna; nu apreciază aşteptarea, relaxarea,

le vede ca pe o pierdere de timp
• Uneori poate acţiona impulsiv
Aspecte negative:
• Fiind orientat spre scop, este posibil să piardă din vedere imaginea de
ansamblu
• Inflexibilitatea şi concentrarea îl pot face să piardă oportunităţi valoroase
• Poate cădea în capcana de a urmări semne ale succesului (bani, faimă etc.)
dar să nu fie împlinit
• Poate ajunge să sacrifice aspecte din viaţa sa pentru realizarea scopului
propus
• Nu îi place să se piardă în detalii, iar planurile lui sunt de multe ori doar schiţate
• Se concentrează mai mult pe aspectele pe termen scurt şi poate pierde din
vedere consecinţele pe termen lung
Stil comportamental Influent

• Îi place să experimenteze o varitate largă de interese şi pasiuni
• În loc să îşi stabilească o ţintă, preferă să se “lase dus de val”
• El caută în permanenţă noi aventuri, noi oportunităţi de învăţare, noi experienţe
• Se bucură mai mult de călătorie decât de rezultat
• Uneori îşi va pierde interesul înainte de a ajunge la destinaţie şi va face ocol
pentru a găsi altceva care să îl intereseze
• Îşi asumă riscuri, dar de dragul aventurii, pasiunii
• Este mai flexibil şi deschis decât Dominantul
• Are vise măreţe şi vede posibilităţi nelimitate
• Se adaptează mai bine atunci când strategia adoptată dă greş, dar la fel de
bine poate să renunţe şi să treacă la altceva. Nu îi place să se lupte cu
încercările

• Nu are probleme în a cere ajutorul sau a accepta opinia celorlalţi, dar dacă este
necesar acţionează singur
• Este orientat către oameni şi poate fi un adevărat lider datorită pasiunii şi
entuziasmului
• Poate fi de asemenea impulsiv şi neatent la detalii
• Este motivat de aventură şi distracţie, nu neapărat de rezultate
Aspecte negative:
• Are vise măreţe, dar deseori are dificultăţi în a-şi face visele să devină realitate
• Lipsa de concentrare şi direcţie îl poate face să îşi risipească timpul şi energia
în mai multe direcţii, fără a face progrese în vreuna dintre acestea
• Datorită flexibilităţii şi deschiderii poate vedea oportunităţile, dar are dificultăţi
în a profita de acestea până la capat
• Nu îi plac structura şi rigiditatea impuse de planificare, astfel încât de multe ori
merg înainte fară niciun fel de plan
Stil comportamental Stabil
• Îi place să fie în compania oamenilor şi să îi ajute pe ceilalţi să reuşească

• Este orientat către oameni, pentru el contează mai mult oamenii decât
rezultatele
• Se pricepe de minune la a clădi relaţii
• Îşi găseşte împlinirea în sentimentul de aparţinere, prietenie
• I se potriveşte rolul de membru al echipei
• În general este mai interesat de mediul de muncă, decât de munca în sine
• Nu îi place să îşi asume riscuri importante singur, dar în grup este posibil să
facă acest lucru
• Nu se pricepe foarte bine la planificare, dar ca parte a unui grup, respectă
detaliile unei planificari

• Este de încredere şi loial

• Este motivat de relaţii, cunoaştere, scopuri comune, binele comun
Aspecte negative:
• Se poate concentra atât de mult pe ceilalţi şi nevoile lor încât uită de nevoile
sale proprii
• Îşi stabileşte scopuri pe baza a ceea ce crede că ar trebui să îşi dorească şi nu
neapărat pe ceea ce îşi doreşte cu adevarat
• Uneori este usor de influenţat de aşteptările şi părerile celorlalţi
• Deoarece preferă să evite conflictele, este posibil să evite confruntarea
problemelor, permiţând în schimb situaţiei să se deterioreze
• De asemenea, poate avea probleme în a-şi exprima parerile
Stil comportamental Constiincios

• Interesat de a câştiga cunoştinte, de a deveni un expert în domeniul său de
activitate
• Este minuţios, precis, de încredere, atent la detalii
• Preferă structura şi standardele
• Planifică atent şi îi place să îşi programeze timpul în detaliu
• Îi place să facă lucrurile aşa cum trebuie
• În mod paradoxal, poate fi flexibil şi deschis cu privire la anumite aspecte, dar
foarte încăpăţânat în altele
• Nu îi place să îşi asume riscuri
• Se poate înţelege bine cu ceilalţi, dar tinde să fie pretenţios şi nerăbdător când
simte că ceilalţi nu contribuie la dezvoltarea lor
• Este motivat de curiozitate, de câştigarea de experienţă
Aspecte negative:

• Se concentrează atât de mult pe detalii, încât pierde din vedere imaginea de

ansamblu
• Poate cădea cu uşurinţă în capcana de a face foarte bine nişte activităţi care
nu trebuiau de fapt făcute deloc
• Se poate concentra prea mult pe a face lucrurile cum trebuie şi nu îndeajuns
pe a face lucrurile care trebuie
• Îi place să simtă că deţine controlul şi nu îi place să pară nepregătit
• Tinde să neglijeze alte aspecte ale muncii sale şi să se concentreze numai pe
ceea ce ştie cel mai bine să facă
• Tinde să fie perfecţionist şi să menţină standarde înalte şi pentru el şi pentru
ceilalţi
• Aşteptările lui nerealiste pot cauza conflicte şi tensiune
PROVOCARE
Ce stil de organizare ai? Fă o lista cu:
Punctele mele forte în stabilirea obiectivelor sunt:
Punctele mele slabe și la care vreau să renunț sunt:

Mulţumesc si succes !
Ți-am oferit câteva informații care să te ajute în

gestionarea timpului și stabilirea obiectivelor.
Stabilește-ți tu planul de viață, că să nu fii nevoită să

lucrezi la planurile altora. Stabilește-ți corect
obiectivele și planifica pas cu pas drumul spre succes.
Aplică de azi măcar o tehnică din cele prezentate,

urmând că pe măsură ce vezi rezultatele, să adopți și
alte metode de organizare. Dacă ai intrebări sau te
confrunți cu situații în care ai nevoie de suport, îmi poți
scrie cu încredere pe
daniela.irimia@femeiaindependenta.ro
SAU Achiziționează o ședința de training online,1

la 1 pentru a aprofundă acest subiect. Timp de 50 de
minute îți voi răspunde la întrebări și te voi ajută să îți
faci o agendă de care să te “tii”. Sau poate ai nevoie
doar de motivare? …. CLICK AICI
Cu drag,
Daniela Irimia
Găsește inspirație și pe site-ul meu de Dezvoltare

Personală www.gândește-pozitiv.ro
Vezi în continuare 4 Aplicații practice care te ajută să fixezi și să

exersezi setarea obiectivelor si planificarea activitatilor, așa cum am
prezentat-o în paginile de mai sus !

Aplicaţia #1- obiective SMART
Cele mai importante obiective personale sunt:

Scrie-le folosind metoda SMART
Obiectiv 1:
S
M
A
R
T
Obiectiv 2:
S
M
A
R
T
Obiectiv 3:
S
M
A
R
T

Aplicatia #2 – Jurnal de Activitate
Creează şi completează un jurnal de activitate timp de o săptămână.
Managementul timpului presupune autodisciplină; în acest sens este util să ştii cum iţi petreci de
fapt timpul pe perioada unei zile, săptămâni, luni. De aceea te invit să ţii un astfel de jurnal de
activitate timp de o săptămână.
Jurnalul de activitate este un instrument important în time management şi te va ajuta sa afli cât
timp acorzi activităţilor importante şi celor neimportante, de câte ori pe parcursul zilei ai simţit că
rămâi “fără timp", perioadele zilei în care te simţi mai energic(ă) şi mai activ(ă), precum şi
perioadele în care nivelul de energie este scăzut, calitatea alimentaţiei, raportul între lucru efectiv
şi pauze.
După această săptămânâ, te invit să analizezi jurnalul. Pentru eficientizarea timpului petrecut în
cadrul activităţilor zilnice, iti recomand să:
• Elimini activitățile care nu intră pe fișa de post și mai ales pe lista “de făcut…” – cu alte
cuvinte sarcinile care nu îți revin și pe care nu ți le asumi, inclusiv activități personale, cum
ar fi email-uri ce nu au legătura cu serviciul.
• Programezi sarcinile mai dificile pentru perioadele zilei în care te simți mai plin(ă) de
energie. Astfel vei lucra mai bine și într-un timp mai scurt.
• Încerci să reduci alternările între sarcini foarte diferite. De exemplu, verifică și răspunde la
mai multe email-uri odată, de câteva ori pe parcursul zilei, în loc să răspunzi la fiecare
email pe măsură ce îl primești, întrerupându-ți astfel celelalte activităti în curs.
• Analizezi diferitele variabile care apar în Jurnal pe parcursul unei zile: lucrezi mai bine
după ce mănânci? De câte pauze ai nevoie pentru a fi mai productiv(ă)? Ce durată ar
trebui să aibă pauzele și cum vă afectează programul zilnic?
• Identifici activitătile care nu țin de proiectele tale și care sunt consumatoare de timp: de
câte ori a venit colega de birou pentru a sta de vorbă despre ultimele știri de la televizor,
de câte ori ți-ai concentrat atenția pe activități personale (email-uri sau telefoane) și cât
timp ți-au consumat acestea și încearcă să elimini cât mai multe din aceste activități.

Aplicatia #3 – Lista “De făcut…”
1. Creează şi completează o listă “de făcut…” pentru întreaga zi.

* Nu există restricţii de concepere a acestei liste. Poţi să aplici una din metodele prezentate mai
jos sau să găsești o altă metodă care să ţi se potrivească ţie şi naturii activităţii pentru care este
întocmită această listă.
Există mai multe modalităţi de a întocmi această listă:
a) Metoda ABC
• "A" sarcinile cele mai importante ("A-1" cea mai importantă sarcină din acest grup)
• “B” sarcinile mai puţin importante
• "C" sarcinile cel mai puţin importante.
O metodă aparte de aplicare a acestei formule este:

• "A" sarcini ce trebuie efectuate într-o zi
• "B" sarcini ce trebuie efectuate într-o săptămână
• "C" sarcini ce trebuie efectuate într-o lună.
* În loc de litere se pot folosi şi cifre, în funcţie de preferinţele fiecăruia.
b) Metoda “ABCDE”
• “A” activităţile foarte importante, pe care trebuie neapărat să le faci – Un astfel de

exemplu ar putea fi o întâlnire cu un client foarte important al afacerii tale.
• “B” activităţile importante, însă nu la fel de importante ca cele notate cu A. Acestea
sunt lucruri pe care ar fi bine să le faci. Consecinţele neîndeplinirii unei astfel de
activităţi nu sunt chiar atât de grave.
• “C” activităţile nu sunt deloc importante, sunt lucruri pe care ar fi plăcut să le faci, însă
care nu au niciun impact, pozitiv sau negativ, asupra carierei tale. Un astfel de
exemplu ar fi să ieşi cu un coleg la o cafea.

• “D” sunt activităţi pe care le poţi delega altor persoane să se ocupe de ele pentru tine.
De exemplu, dacă ai de printat nişte documente, poţi pune secretara să se ocupe de
asta, astfel rămânându-ţi ţie timp să te ocupi de alte activităţi mai importante.
• “E” sunt activităţile pe care le poţi elimina din listă, fără a avea nicio consecinţă asupra
lucrurilor cu adevărat importante pentru tine. O astfel de activitate ar
putea fi să joci un joc sau să urmareşti un meci de fotbal (exceptând cazul în care eşti
antrenor sau desfăşori activităţi în domeniul sportiv).
* Poţi avea mai multe activităţi de tip A, B, C, D sau E. Dacă ai mai multe astfel de activităţi,
notează-le cu A-1, A-2, A-3 şi tot aşa, în ordinea importanţei. Astfel A-1 este lucrul cel mai
important pe care trebuie să îl realizezi în ziua respectivă. De asemenea, aplică aceeaşi metodă
şi pentru celelalte activităţi notate cu B, C, D şi E. Ideea de bază este să nu faci o activitate de tip
B, atâta timp cât încă mai sunt activităţi de tip A pe care nu le-ai îndeplinit.
2. Dupa prioritizarea activităţilor, revizuieste lista şi prioritatea fiecărei activităţi, dacă

este necesar să fie ceva modificat.
3. După finalizarea listei, scrie din nou itemii în ordinea priorităţilor.
Cum folosim această listă?

Îndeplineşte pe rând fiecare activitate în parte, începând cu cele mai importante (notate cu A sau
1), apoi cele cu B sau 2 şi tot aşa până la terminarea listei. Odată efectuată o activitate marchează
cu un văzut “√” sau taie activitatea de pe listă.
Poate fi eficient ca la sfârşitul zilei să iţi rezervi 10 minute pentru a completa lista pentru ziua
următoare.
Dacă sarcina ta este gestionarea activităţii unei echipe, poţi crea liste şi pentru membrii echipei,
astfel încât să poţi urmări progresul activităţii acestora.
De asemenea, te poţi folosi de anumite programe pentru a completa astfel de liste. La un nivel
mai simplu poti folosi MSWord sau MSExcel. Anumite versiuni de Microsoft Outlook şi chiar şi
alte servicii de email precum Gmail, au opţiuni care să te ajute să creezi aceste liste.

4. Repetă folosirea acestei metode timp de 3 zile. Ce ai observat?

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Aplicaţia #4 – Program de Acţiune
Gândeşte-te la un obiectiv şi creează şi completează un program de acţiune.

Listele “de făcut…” sunt utile pentru un număr mai mic de sarcini. Pentru proiecte mai mari însă
(de exemplu “renovarea casei”) nu sunt foarte eficiente deoarece se pierd printre celelalte sarcini,
mai specifice.
În acest caz, pentru creşterea productivităţii, folosim un plan de acţiune. Ideea de bază este
aceeaşi:
• Identificarea etapelor implicate
• Listarea obiectivelor pe termen lung, mediu şi scurt
• Identificarea activităţilor necesare pentru finalizarea proiectului
• Prioritizarea activităţilor
• Planificarea lor prin alocarea unei durate de timp

Curs Online Gestionarea Timpului Si Stabilirea Obiectivelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Online Gestionarea Timpului Si Stabilirea Obiectivelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

E-curs Gestionarea timpului şi

Gestionarea timpului Daniela Irimia

• Abilități necesare in managementul timpului

• Motive sa îți organizezi timpul eficient

Planificarea și stabilirea obiectivelor

Aplicații utile in gestionarea timpului

• Obiective setate SMART

Daniela Irimia – FemeiaIndependenta.ro 2

Organizarea timpului se referă la preluarea controlului

Finalizarea acestui curs iți va permite:

• Să identifici obstacolele în calea unui management eficient al timpului;

• Să înţelegi natura managementului timpului;

• Să înţelegi şi să aplici o gamă de instrumente, tehnici şi concepte pentru

• Să utilizezi aceste tehnici în construirea unui proces eficient de gestiune a

Să pornim, aşadar, la drum!

Daniela Irimia – FemeiaIndependenta.ro 3

DEFINIREA NOȚIUNII DE TIME MANAGEMENT

Hrana pentru minte:

Timpul este o resursă limitată care trebuie gestionata cu înțelepciune.

Avantajele unei bune organizări a timpului:

Organizarea timpului înseamnă deci adăugare de valori.

Daniela Irimia – FemeiaIndependenta.ro 5

Abilitați în managementul timpului

Oricare ar fi durata timpului, știința întrebuințării lui il va

Daniela Irimia – FemeiaIndependenta.ro 6

• Recunoașterea tărăgănării. Tărăgănarea presupune amânarea unei decizii sau a unei

Cele trei generații de time management

Prima generație se bazează pe "repere". Încurajează ideea de "lasă-te în voia

Daniela Irimia – FemeiaIndependenta.ro 7

A doua generație este cea a "planurilor și pregătirilor". Îi sunt caracteristice calendarele

Daniela Irimia – FemeiaIndependenta.ro 8

• Prioritățile – cele care se

Daniela Irimia – FemeiaIndependenta.ro 9

Fa o analiză a modului în care îți petreci timpul în majoritatea zilelor. Împarte

Desenează un ceas și împarte-l în 5 cadrane care să reprezinte alocarea

“8 minute de planificare = 1 oră de timp economisit”!

Daniela Irimia – FemeiaIndependenta.ro 10

Opt minute dedicate pregătirii pentru fiecare zi de muncă și respectarea consecventă a

Tu cât din timpul unui zile îl ai planificat?

7 motive pentru a utiliza planificarea:

Daniela Irimia – FemeiaIndependenta.ro 11

obiectivelor; astfel, vei fi înclinat să te axezi pe sarcinile propuse pentru ziua

Planificarea zilnică. Metoda FORTE

Când începi lucrul la un plan este important, înainte de

• Ziua e unitatea cea mai mică și mai usor de

Daniela Irimia – FemeiaIndependenta.ro 12

• Formulează lista activităților;

Formulează lista sarcinilor, activităților și termenelor limită

Observă și estimează timpul necesar îndeplinirii sarcinilor

Daniela Irimia – FemeiaIndependenta.ro 13

Stabilește termenele-limită. O altă regulă născută din experiență spune că timpul

Rezervă timp pentru sarcini neprevăzute

Evenimentele neprevăzute, factorii perturbatori, problemele personale te obligă să lași

Principiul prudenței: planifică doar 50%

Trasează prioritățile, fii selectiv, deleagă sarcini

Daniela Irimia – FemeiaIndependenta.ro 14

Evaluează gradul de îndeplinire a sarcinilor la finalul zilei

Daniela Irimia – FemeiaIndependenta.ro 15

Pașii necesari pentru aplicarea tehnicii Pomodoro:

Regula de aur în buna funcționare a acestei tehnici este concentrarea pe o

Dacă, totuși, apar întreruperi, ai două soluții:

Daniela Irimia – FemeiaIndependenta.ro 16

Reducerea numărului întreruperilor