Arta Ajutorului

"ARTA AJUTORULUI "
Carkhuff, R. (1983). The Art of Helping. Massachusetts, Human Resource Development

Press, Inc.
CUPRINS
PREFAŢĂ
1. INTRODUCERE ŞI VEDERE DE ANSAMBLU

Procesarea umană
2. ATENŢIA – IMPLICAREA AJUTATULUI
Pregătirea pentru atenţie
Atenţia personală
Observarea
Ascultarea
3. RĂSPUNSUL – FACILITAREA EXPLORĂRII AJUTATULUI
Răspunsul la conţinut
Răspunsul la sentiment
Răspunsul la semnificaţie
4. PERSONALIZAREA – FACILITAREA ÎNŢELEGERII AJUTATULUI
Personalizarea semnificaţiei
Personalizarea problemelor
Personalizarea scopurilor
5. INIŢIEREA - FACILITAREA ACŢIONĂRII AJUTATULUI
Definirea scopurilor
Dezvoltarea programelor
Dezvoltarea orarelor
Dezvoltarea întăririlor
Individualizarea paşilor
6. AJUTORUL - RECICLAREA PROCESĂRII AJUTATULUI
Implementarea paşilor
Iniţierea verificării paşilor
Reciclarea paşilor
Aplicarea la procesele de grup
Aplicarea la învăţarea în timpul tratamentului
7. SUMAR ŞI CONCLUZII
Facilitarea procesării umane
APENDICE
A. Înţelegerea listei de cuvinte
B. Evoluţia modelului de ajutor
C. Bibliografie
PREFAŢĂ
În 1960, ca intern clinician am întâlnit primul meu client. Terminasem cursuri de
consiliere şi terapie. Ştiam multe despre teoria şi practica ajutorului, dar nu ştiam ce să fac. Am
întrebat mai mulţi practicieni experimentaţi. Răspunsurile lor variate depindeau de orientările lor.
Toţi au fost în totalitate de acord că ajutorul constă în a înţelege clientul. Însă nici unul dintre ei
nu mi-a spus cum să o fac. Ei au oferit puţin ajutor în înţelegerea comunicării unui client. O
orientare mi-a furnizat tehnici care m-au ajutat să implic clientul. Altă orientare mi-a furnizat
tehnici pentru a identifica gândurile adânci ale clientului. Alta mi-a furnizat tehnici pentru
judecare şi decizie. Şi alta mi-a furnizat tehnici pentru dezvoltarea şi iniţierea cursului acţiunii.
Mai târziu am studiat aceste tehnici pentru a determina dacă au unele elemente comune
(apendice B). Am studiat şi am construit procesul de ajutor în activităţi sensibile şi iniţiative. Am
validat aplicabilitatea acestor activităţi de a ajuta oamenii cu probleme ale existenţei, învăţării şi
muncii. Am dezvoltat încercarea de a identifica şi apoi de a utiliza funcţionarea relaţiilor psihice,
emoţionale şi intelectuale cu problemele lor. Dar mai presus de orice am studiat cum omul învaţă
real.
Experiment după experiment am studiat modul cum omul se implică în procesul de
ajutor, explorează experienţa sa, îşi înţelege scopurile şi acţionează pentru a-şi atinge scopurile.
Asemenea experimente ne-au permis să descoperim care sunt îndemânările necesare ajutorului,
în măsură de a ajuta clientul, prin intermediul procesului de ajutor. Această carte descrie şi predă
aceste îndemânări. Ajutorul este o acţiune sensibilă şi iniţiatică între oameni. O asemenea
interacţiune întotdeauna există de-a lungul dezvoltării persoanei. Am încetat să gândim în
termenii de terapeut şi client. În schimb am început să gândim în termenii de cel care ajută şi
persoană ajutată, membri ai aceleiaşi echipe, a căror relaţii au fost orientate în întregime spre
dezvoltarea fiinţei umane. Aceştia sunt termenii utilizaţi în această carte.
Rezumatul cercetării
După o perioadă de două decenii am pus la punct aplicarea acestor dimensiuni ale
ajutorului într-o varietate de situaţii şi cu oameni diferiţi. Avem acum sintetizate, după 20 de ani
de cercetare, implicând oamenii, rezultatele acestor îndemânări în ceea ce priveşte ajutorul.
Rezultatele au fost revelatoare; l60 de studii pe 150.000 de oameni indică eficacitatea în ceea ce
priveşte ajutorarea interpersonală (vezi apendice B).
Studiile în ceea ce priveşte efectele celor care ajută, cu un înalt nivel al îndemânării
interpersonale pe principiul eficacităţii existenţei, învăţării şi muncii sunt 96% pozitive. Studiile
în ceea ce priveşte efectele directe ale practicii în îndemânarea interpersonală pe principiul
eficacităţii existenţei, învăţării şi muncii sunt de asemenea 96% pozitive. Ceea ce înseamnă că
şansele noastre de obţinere a unui rezultat rezonabil în ceea ce priveşte existenţa, învăţarea şi
munca sunt de 95% când fiecare persoană care acordă ajutor este calificată în îndemânările
ajutorului interpersonal. Cu alte cuvinte, şansele obţinerii unor rezultate negative pentru orice
proiect implicând un înalt nivel al practicii îndemânărilor interpersonale, atât pentru persoanele
care ajută cât şi pentru cele care primesc ajutor sunt întâmplătoare. Dimpotrivă şansele obţinerii
unui scop uman fără persoane care ajută calificate sau persoană care să primească ajutor sunt
întâmplătoare.
Iniţial am descris acest program de ajutor acum 12 ani în prima ediţie a cărţii "Arta
ajutorului". Acum, după 5 ediţii şi mai mult de 200.000 de cititori, am dezvoltat-o. Însă mediul
interpersonal al ajutorului rămâne acelaşi.
La fel cum practicile noastre de ajutorare se dezvoltă şi se schimbă, tot la fel persoana
care acordă ajutor, profesorii şi instructorii se dezvoltă şi se schimbă. Aşa cum noi continuăm să
ne dezvoltăm şi să ne schimbăm în îndemânările noastre, la fel persoanele ajutate de noi,
studenţii şi persoanele care primesc instrucţia se dezvoltă şi câştigă în mod cotidian din
activităţile existenţei, învăţării şi muncii.
Sunt dator în mod particular lui John R. Cannon, James T. Chapados şi Richard M. Pierce
pentru contribuţia lor la această ediţie. Sunt recunoscător pentru suportul şi asistenţa
administrativă continuă a lui Bernice CarKhuff şi Kathleen Bopp.
Aprilie 1983
Washinton D.C.
Despre autor
Doctor Robert R. Carkhuff este cel mai de referinţă consilier psihologic aparţinând
Asociaţiei Americane de Psihologie. Este preşedintele Institutului de Tehnologie Umană, un
institut non profit, dedicat dezvoltării şi realizării resurselor umane, antrenamentului şi
programelor preformante în viaţă, şcoală, muncă şi situaţii ale comunităţii.
Institurul American Pentru Informaţii Ştiinţifice îl consideră pe doctor Carkhuff ca cel
mai tânăr din 100 de mulţi alţi oameni de ştiinţă sociali citaţi, incluzând câteva personalităţi
istorice ca Dewey, Freud, Marx. Este de asemenea autorul a 3 din cele 100 de texte de referinţă,
incluzând cele 2 volume ale sale clasice "Ajutorul şi relaţiile umane".
Doctor Carkhuff este cunoscut ca iniţiatorul modelelor şi programelor de dezvoltare a
îndemânărilor privind resursele umane. El este, de asemenea, părintele mişcării Tehnologiei
Umane care accentuiază modelele, sistemele şi tehnologiile pentru performanţă individuală şi
productivitate organizată. Cea mai recentă carte a sa în domeniul resurselor umane şi
productivităţii este "Sursele productivităţii umane".
1. INTRODUCERE
Ne-am născut cu potenţialul de a ne dezvolta - mai mult sau mai puţin ! Aceia dintre noi
care învaţă să actualizeze acest potenţial vor cunoaşte existenţa unor emoţii nespuse. Noi vom
dezvolta răspunsurile creşterii (dezvoltării) care ne permit să ajungem oriunde şi să facem orice.
Aceia dintre noi care nu învaţă să actualizeze acest potenţial vor cunoaşte irosire şi tragedie.
Din momentul în care ne naştem şi până când părăsim această viaţă noi experimentăm
oportunităţi pentru dezvoltare. Oricând, între naşterea şi moartea noastră, fiecare dintre noi are
un potenţial de dezvoltare. Dezvoltarea poate fi fizică, emoţională şi intelectuală.
Dezvoltarea fizică este o îmbunătăţire a sângelui, scheletului, ţesuturilor. Mai exact
putem măsura creşterile în putere, flexibilitate, coordonare şi răbdare.
Dezvoltarea emoţională este o îmbunătăţire a abilităţii noastre de a relaţiona cu lumea în
care trăim. Putem măsura funcţionarea emoţională prin nivelul motivaţiei noastre în relaţie cu
performanţele noastre în variate domenii ale vieţii. Putem măsura de asemenea funcţionarea
noastră emoţională prin numărul şi calitatea relaţiilor interpersonale pe care le păstrăm.
Dezvoltarea intelectuală este o îmbunătăţire a cunoştinţelor noastre şi îndemânărilor. O
asemenea dezvoltare poate fi măsurată prin cunoaşterea fermităţii noastre de a învăţa şi de a
învăţa pe alţii.
ÎNŢELEGE PAŞII
Intelectual
Emoţional
Fizic
Când creştem îmbunătăţim funcţionarea noastră în diferite domenii ale existenţei. Noi
începem să convieţuim mult mai eficient în căminul nostru cu familiile noastre şi în comunităţile
noastre cu prietenii şi vecinii noştri. Începem de asemenea să învăţăm mult mai eficient în şcolile
şi centrele de instruire cu colegii noştri de clasă, profesorii şi cu cei care învaţă. În final, începem
să muncim mult mai eficient la locurile noastre de muncă cu colegii noştri, şefii şi patronii. Când
ne dezvoltăm fizic, emoţional şi intelectual, noi funcţionăm eficient în domenii ale existenţei,
învăţării şi muncii din viaţa noastră.
ÎNŢELEGE PAŞII
Muncă
Învăţare
Existenţă
Cea mai fundamentală caracteristică umană este abilitatea de a învăţa. Este caracteristica
umană care face posibil pentru noi creşterea şi funcţionarea eficientă în viaţa noastră. Este
caracteristica umană care ne distinge pe noi de alte forme de viaţă.
Învăţarea este abilitatea de a transforma un stimul sau input într-un răspuns sau output.
De exemplu, putem răspunde la plânsul copilului sau să scriem despre experienţa noastră. În
răspunsul la plânsul copilului avem practic un răspuns condiţionat sau habitual. Aceasta
înseamnă că noi asociem răspunsul nostru la stimul fără să gândim. Când scriem despre
experienţa noastră, putem procesa stimulul pentru a comunica un răspuns. Aceasta înseamnă că
înţelegând răspunsul ajungem să ne formăm experienţa stimul.
ÎNŢELEGE PAŞII
Răspuns
Proces
Stimul
Când gândim răspunsul pe care trebuie să-l dăm spunem că există procesare. Iniţial
procesarea implică explorarea, când suntem în relaţie cu experienţa. Intermediar procesarea
implică înţelegerea, când vrem sau trebuie să fie. De exemplu, în scrierea acestui material am
explorat experienţa mea în legătură cu elementele ajutorului. Intermediar mi-am înţeles scopurile
pentru redactarea tehnicilor ajutorului comunicării, cititorii. În final, am acţionat pentru a-mi
scrie planurile, textele şi revizuirile necesare pentru a comunica tehnicile ajutorului.
ÎNŢELEGE PAŞII
Acţionare
Înţelegere
Explorare
Procesarea umană
Procesul ajutorului este un alt exemplu de procesare sau învăţare umană. Este util de a
înţelege ajutorul, fie ca proces de învăţare, fie ca proces de reînvăţare. Suntem de ajutor atunci
când angajăm pe cineva într-un proces de învăţare care îl ghidează şi-i previne problemele, ca de
exemplu ghidarea pe care o fac consilierii. Suntem de asemenea de ajutor atunci când angajăm
pe cineva în procesul de învăţare care îl reabilitează sau îi rezolvă problema ca de exemplu
reabilitarea pe care o fac specialiştii. În ambele redirecţionări sau reabilitări, procesul de ajutor
implică faze ale procesului: înţelegere, acţionare. Înainte ca cei ajutaţi să se poată angaja în
procesare ei trebuie să devină implicaţi. Implicarea este o fază de pre-ajutor. Cel ajutat devine
implicat prin pregătirea sa fizică, emoţională şi intelectuală. Fizic ei devin implicaţi în ajutor prin
asumarea unei posturi atente la experienţă şi la cel care ajută. Emoţional ei devin implicaţi
devenind motivaţi să schimbe funcţionarea lor în existenţa lor. Ei devin de asemenea implicaţi
emoţional prin legătura interpersonală cu experienţa şi cu cel care ajută. Intelectual ei devin
implicaţi prin învăţarea tuturor deprinderilor de care au nevoie pentru a fi ajutaţi eficient, de
exemplu deprinderile de explorare, înţelegere şi acţionare pe care le veţi studia acum.
PRE- PROCESARE
Implicare
Explorarea este prima fază a procesului de ajutor. Explorarea implică 2 faze: analizarea
experienţei noastre şi diagnosticarea pe noi înşine în relaţie cu experienţa noastră.
Analizarea experienţei noastre accentuează insuccesele în părţile lor critice.
Diagnosticându-ne pe noi înşine, accentuăm aprecierea funcţionării noastre referitoare la părţile
critice ale experienţei noastre.
De exemplu, dacă avem probleme interpersonale cu persoanele apropiate s-ar putea să
descoperim că nu ştim să relaţionăm cu ele. Inabilitatea noastră de a relaţiona poate conduce
rapid la problemele noastre interpersonale. Explorarea experienţei noastre ne pregăteşte pentru
înţelegerea experienţei noastre.
FAZELE PROCESĂRII
PRE I
Implicare  Explorare
Înţelegerea este a doua fază a procesului de ajutor. Înţelegerea de asemenea implică 2
faze: dezvoltarea şi personalizarea scopurilor noastre. Dezvoltarea scopurilor noastre este bazată
pe diagnosticul nostru: scopul nostru este în mod obişnuit următorul nivel deasupra nivelului
diagnosticat al funcţionării. Personalizarea scopurilor noastre accentuează interiorizarea
scopurilor sau considerarea lor ca fiind ale noastre.
De exemplu, dacă avem probleme de învăţare la şcoală cu unul din subiecţii noştri, s-ar
putea să descoperim că nu ştim principiile implicate în aplicarea cunoştinţelor sau îndemânărilor
noastre. Putem apoi dezvolta şi personaliza scopul nostru, adică învăţarea modului de a dezvolta
aceste principii. Înţelegerea scopului ne pregăteşte pentru acţiunea de a obţine scopul.
FAZELE PROCESĂRII
PRE I II
Implicare  Explorare  Înţelegere
Acţionarea este a treia fază a procesului de ajutor. Acţionarea de asemenea accentuiază 2
faze: definirea scopurilor noastre şi dezvoltarea programelor noastre. Definirea scopurilor
noastre accentuează operaţiile implicate în scopuri. Dezvoltarea programelor accentuează paşii
necesari pentru a obţine scopurile.
De exemplu, dacă avem probleme în ceea ce priveşte performanţa la locul nostru de
muncă putem descoperi că nu avem expectanţe clare despre modul cum ne vom îndeplini
sarcinile noastre. Putem dezvolta programele noastre de a scoate inputul privind expectaţiile
măsurabile despre performanţele noastre. Acţionarea după un program ne pregăteşte pentru
reciclarea fazelor procesării.
FAZELE PROCESĂRII
PRE I II III
Implicare  Explorare  Înţelegere  Acţionare

Fazele procesării sunt reciclate. Când îndeplinim paşii programului nostru, primim un
feed-back din partea mediului nostru înconjurător. De exemplu, prietenii sau cei apropiaţi de noi
ne pot furniza un feed-back în relaţiile noastre interpersonale. Rezultatele noastre la test ne pot
furniza un feed-back în domeniul învăţării noastre. Şefii noştri ne pot furniza un feed-back, prin
evaluarea performanţei noastre la serviciu. Acest feed-back reciclează procesarea. El stimulează
mult mai mult explorarea extensivă a experienţei noastre, o înţelegere mult mai corectă a
scopurilor noastre şi o acţionare mult mai eficientă pe baza programelor noastre. Această
procesare continuă, atât timp cât îmbunătăţim funcţionarea. Această procesare continuă într-un
ciclu spiralat în sus al vieţiipentru dezvoltarea persoanei.
FAZELE PROCESĂRII
PRE I II III
Implicare  Explorare  Înţelegere  Acţionare
Procesul de ajutor accentuează îndemânările celor care acordă ajutor, care se angajează
pentru a uşura, a facilita învăţarea sau reînvăţarea procesului. Înţelege persoanele care solicită
ajutor. Putem spune că singura diferenţă între cel care acordă ajutor şi persoanele care solicită
ajutor este din punctul de vedere a cine sunt. "Cine eşti" este în funcţie de îndemânările pe care
le ai. Persoanele care ajută eficient au îndemânările de a uşura schimbarea persoanelor care
solicită ajutor, prin intermediul fazelor procesării. Persoanele care acordă ajutor eficiente sunt
foarte atente să implice pe cei pe care îi ajută în procesare. Ei încearcă să uşureze explorarea
experienţei persoanelor pe care le ajută. Ei personalizează înţelegerea scopurilor persoanelor pe
care le ajută. Ei iniţiază şi personalizează programul de acţiune a persoanelor ajutate. Persoanele
care ajută eficiente sunt, atât modele, cât şi agenţi pentru dezvoltarea persoanelor ajutate. Ei
furnizează experienţe de ajutor care permit persoanelor ajutate să devină persoane care ajută.
CUPRINS
LISTĂ DE EXERCIŢII
Introducere
Pre – Test
Pregătirea pentru antrenament
Atenţia personală
Observarea
Ascultarea
5. INIŢIEREA – FACILITAREA ACŢIONĂRII AJUTATULUI
6. AJUTAREA – RECICLAREA PROCESĂRII AJUTATULUI
Reciclarea paşilor
Aplicarea tehnicilor de ajutor la procesele de grup
Aplicarea tehnicilor de ajutor la învăţarea în timpul tratamentului
7. SUMAR
Post – Test
Cheia răspunsurilor la exerciţiile selectate
LISTĂ DE EXERCIŢII

Pre – Test
A. Comunicarea îndemânărilor de ajutor
B. Distingerea îndemânărilor ajutorului
Exerciţiu
1. Extinderea situaţiilor de explorat
Exerciţiu
2. Explorarea îndemânărilor atenţiei
3. Distingerea implicării
4. Practicarea implicării
5. Distingerea atenţiei contextuale
6. Distingerea tehnicilor de pregătire de sine
7. Practicarea pregătirii de sine
8. Eliminarea distragerilor
9. Atenţia contextuală în familie
10. Distingerea atenţiei posturale
11. Distingerea datelor de inferenţe
12. Observarea efectivă
13. Ascultarea practică
14. Identificarea aluziilor din tonul vocii
15. Schiţarea inferenţelor din tonul vocii
16. Practicarea îndemânărilor atenţiei
Exerciţiu
17. Îndemânările explorării răspunsului
18. Distingerea răspunsurilor specifice
19. Distingerea parafrazare versus psitacism
20. Distingerea răspunsurilor scurte
21. Distingerea răspunsurilor nedecise
22. Distingerea răspunsurilor la conţinut, bune
23. Practicarea răspunsurilor la conţinut, bune
24. Distingerea răspunsurilor la conţinut, ordonate
25. Practicarea răspunsurilor la conţinut, ordonate
26. Clasificarea cuvintelor sentimentale pe categorii de intensitate
27. Distingerea răspunsurilor la sentiment, adecvate
28. Alegerea unui cuvânt sentimental adecvat
29. Îmbogăţirea vocabularului dvs. de cuvinte sentimentale
30. Organizarea vocabularului de cuvinte sentimentale
31. Practicarea răspunsurilor la sentiment
32. Mai multe răspunsuri la sentiment, practice
33. Practicarea răspunsului la 2 sentimente
34. Distingerea răspunsurilor intenşanjabile
35. Practicarea răspunsului la semnificaţie
36. Răspunsul la 2 teme
37. Răspunsul la dvs.înşivă
Exerciţiu
38. Explorarea îndemânărilor personalizării
39. Construirea unei baze intenşanjabile
40. Distingerea semnificaţiei personalizate
41. Practicarea răspunsurilor la semnificaţii, personalizate
42. Distingerea răspunsurilor la problemă, personalizate
43. Practicarea personalizării problemei
44. Distingerea răspunsurilor la sentiment, personalizate
45. Practicarea personalizării sentimentelor
46. Distingerea scopurilor personalizate
47. Practicarea personalizării scopurilor
48. Personalizarea comunicării
49. Personalizarea cu dvs. înşivă
5. INIŢIEREA – FACILITAREA ACŢIONĂRII AJUTATULUI
Exerciţiu
50. Explorarea îndemânărilor iniţierii
51. Distingerea comportamentelor ajutatului în scopurile operaţionalizate
52. Distingerea scopurilor măsurabile
53. Practicarea definirii scopurilor
54. Asigurarea că paşii către scop sunt comportamente
55. Asigurarea paşilor către scop
56. Practicarea paşilor iniţierii
57. Practicarea dezvoltării sub-paşilor
58. Practicarea iniţierii unui program
59. Distingerea tipurilor de întărire
60. Distingerea cadrului de referinţă al întăririlor
61. Distingerea necorespondenţelor întăririlor
62. Practicarea iniţierii întăririlor
63. Distingerea tipurilor de succesiune (corespondenţă)
64. Succesiunea paşilor scopului
65. Practicarea iniţierii
66. Iniţierea cu dvs. înşivă
6. AJUTAREA – RECICLAREA PROCESĂRII AJUTATULUI
Exerciţiu
67. Revizuirea paşilor programului
68. Repetarea paşilor programului
69. Revizuirea paşilor sau scopurilor programului
70. Iniţierea paşilor înregistraţi
71. Reciclarea paşilor
72. Pregătirea grupului
73. Pregătirea dvs. pe grupuri
74. Distingerea atenţiei personale în grupuri
75. Practicarea atenţiei personale în grupuri
76. Schiţarea inferenţelor ce provin din observaţiile non-verbale
77. Observarea nivelelor energetice în grupuri
78. Observarea sentimentelor în grupuri
79. Observarea dimensiunilor intelectuale în grupuri
80. Observarea neconcordanţelor în grupuri
81. Distingerea informaţiei versus observaţii inferente în grupuri
82. Ascultarea faptelor declarate de membrii grupului
83. Ascultarea pentru cuvinte sentimentale în grupuri
84. Ascultarea tonului vocii membrilor grupului
85. Ascultarea temelor în grupuri
86. Răspunsul la conţinut în grupuri
87. Răspunsul la sentiment în grupuri
88. Răspunsul la semnificaţie în grupuri
89. Consolidarea unei baze intenşanjabile împreună cu unul din membrii
grupului
90. Construirea unei baze intenşanjabile împreună cu grupul ca întreg
91. Personalizarea semnificaţiilor în grupuri
92. Personalizarea problemelor în grupuri
93. Personalizarea scopurilor în grupuri
94. Iniţierea în grupuri
95. Reciclarea în grupuri
96. Pregătirea conţinutului
97. Diagnosticarea îndemânării, cunoştinţelor şi performanţei ajutatului
98. Definirea scopului
99. Predarea îndemânărilor ajutatului
100. Practicarea celor predate în timpul tratamentului
7. SUMAR
Exerciţiu
101. Utilizarea tuturor îndemânărilor dvs. de ajutor
102. Ajutarea pe dvs. înşivă
Post – Test
A. Comunicarea îndemânărilor de ajutor
B. Distingerea îndemânărilor de ajutor
C. Verificarea perfecţionării dvs.
CAPITOLUL I
INTRODUCERE ŞI VEDERE DE ANSAMBLU
INTRODUCERE
Această lucrare practică este destinată să ajute studenţii şi practicienii să facă trecerea de
la citirea despre îndemânările de ajutor din lucrarea "Arta ajutorului" la practicarea acestor
îndemânări. Lucrarea practică nu înlocuieşte profesorul sau formatorul calificat, dar serveşte ca
un supliment la direcţionarea sau formarea voastră. O serie de exerciţii vă vor da oportunitatea de
a practica utilizarea îndemânărilor de ajutor cu o largă varietate a situaţiilor descrise. În plus, veţi
putea utiliza îndemânările de ajutor pentru a vă ajuta pe dvs. înşivă.
Un program de formare complet poate include următoarele:
 Citirea despre tehnicile de ajutor în "Arta ajutorului";
 Practicarea tehnicilor, utilizând situaţiile de ajutor descrise;
 Utilizarea tehnicilor pentru a vă ajuta pe dvs. înşivă;
 Jucarea rolului cu alte persoane antrenate, pentru utilizarea practică a tehnicilor;
 Utilizarea tehnicilor într-o practică supravegheată;
 Utilizarea tehnicilor în situaţii de ajutor ale vieţii reale;
Lucrarea practică este destinată să fie utilizată de către studenţii sau practicienii din
profesiunile serviciului uman, cum ar fi terapeuţii de sănătate mintală, sfătuitorii obişnuiţi,
consilierii de reabilitare, serviciile medicale, lucrătorii sociali, manageri în afaceri, specialiştii
pentru personal, lucrătorii în justiţia criminală, etc. Este de asemenea utilă pentru indivizii care
doresc să înveţe să relaţioneze eficient cu oamenii la care ţin şi care contează în viaţa lor,
incluzând familia, prietenii şi vecinii.
Veţi descoperi că organizarea totală a cărţii compară tehnicile prezentate în lucrarea
"Arta ajutorului". Fiecare tehnică discutată în lucrarea "Arta ajutorului" este prezentată în
lucrarea practică de exerciţii. Aceste exerciţii sunt destinate să vă ajute să distingeţi nivelele
ajutorului, bun sau rău şi să comunicaţi la un nivel înalt al acestor îndemânări de ajutor.
Veţi descoperi o categorie de probleme, sentimente şi tipuri de oameni căutând ajutor.
Oamenii incluşi în lucrarea practică de exerciţii îşi vor împărtăşi problemele lor, cu care probabil
vă veţi confrunta când lucraţi cu omul. Practica în situaţii variate de ajutor vă va pregăti să
rezolvaţi o variată arie a situaţiilor de ajutor ale vieţii reale.
După ce veţi avea oportunitatea de a utiliza fiecare tehnică cu o presoană care solicită
ajutor, descrisă în carte, veţi avea şansa de a practica cu o persoană reală care solicită ajutor, dvs.
înşivă. Aceste exerciţii vă vor permite să experimentaţi efectele tehnicilor, ca persoană care
solicită ajutor şi ca persoană care acordă ajutor, cu o persoană pe care o cunoaşteţi foarte bine. În
timp ce veţi învăţa să vă conduceţi dvs. înşivă prin intermediul scopurilor ajutorului, de
explorare, de înţelegere şi acţiune, veţi dobândi o imagine mentală clară care vă va ghida când îi
veţi ajuta pe ceilalţi.
Studenţii şi practicienii vor considera această lucrare practică mult mai clară şi de ajutor
dacă au citit capitolul corespunzător în cartea "Arta ajutorului", înainte să înceapă să exerseze. În
general, puteţi citi întregul capitol şi apoi să revizuiţi secţiunea specifică a capitolului care se
aplică la exerciţiile pe care le aveţi de făcut. Precedând fiecare serie de exerciţii, lucrarea practică
vă dă numărul paginii secţiunii corespunzătoare din lucrarea "Arta Ajutorului".
Acum, când ştiţi ce aveţi de făcut cu această lucrare practică începeţi să învăţaţi tehnicile
de ajutor. Pentru unii dintre dvs. va fi un exerciţiu plăcut deoarece veţi întâlni mulţi oameni şi
veţi învăţa să-i ajutaţi. Pentru alţii, va fi o experienţă frustrantă: sunteţi nerăbdători să lucraţi cu
oamenii, nu cu cărţile. Însă, alţii se vor simţi plini de speranţă deoarece ei vor învăţa tehnicile
importante, prin intermediul unui program sistematic. Veţi fi mult mai încrezători şi relaxaţi când
veţi lucra cu "oamenii reali", după parcurgerea acestei lucrări practice. Pentru toţi, această
lucrare practică este o şansă, o oportunitate de a învăţa de timpuriu paşii importanţi în stăpânirea
artei ajutorului.
Pre-Test
Vedere de ansamblu
Înainte de a utiliza lucrarea practică, încercaţi să descoperiţi ce ştiţi despre tehnicile de

ajutor. Următoarele două exerciţii vă vor da oportunitatea de a evalua, atât abilitatea de
comunicare utilă, cât şi abilitatea de a distinge răspunsul util.
A. Tehnicile ajutorării comunicării

Instrucţiuni
Imaginaţi-vă că staţi de vorbă cu următoarea persoană care cere ajutor, cam 30 minute.
Persoana care cere ajutor este o persoană de 16 ani, care are probleme cu părinţii. Ea spune:
 Sincer ! Ei mă tratează ca şi cum aş avea 12, nu 16 ani. "Fă asta, stai aici, nu ai voie
să te duci…" Poate nu mă port întotdeauna ca un adult, dar cred că am câştigat
(învăţat) câteva responsabilităţi. Este ca şi cum le-ar fi teamă să mă scape din vedere,
de teama de ce voi face. "Noi ştim mai bine", spun ei. Nu pot aştepta până când voi
pleca !
Acum scrieţi mai jos ce-i veţi spune acestei persoane care cere ajutor. Încercaţi să
comunicaţi, atât înţelege-rea, cât şi direcţionarea. Scrieţi cuvintele exacte pe care le puteţi utiliza,
vorbind în realitate cu această persoană.
_____________________________________________________________________________
Următorul antrenament vă va face capabil să dobândiţi răspunsul pe care să-l daţi acestei
fete.

Introducere
Parte din antrenamentul vostru va implica învăţarea de a distinge dacă răspunsul este
eficient. Acest exerciţiu vă va da o idee despre modul cum puteţi judeca imediat un răspuns
corect.
Instrucţiuni
Lista următoare are câteva răspunsuri alternative care pot fi date de cineva încercâd să
ajute fata respectivă, de la exerciţiul nr. 1. După fiecare răspuns, scrieţi un număr, pentru a indica
evaluarea eficacităţii acestui răspuns. Utilizaţi următoarele scale:
1.0. = Foarte ineficient
2.0. = Ineficient
3.0. = Puţin eficient
4.0. = Foarte eficient
5.0. = Extrem de eficient
____ 1. "Te simţi furioasă, deoarece părinţii tăi nu vor să te lase să-ţi asumi responsabilităţi."
____ 2. "Este o lume destul de dură acolo afară, ştii."
____ 3. "Te simţi descurajată, deoarece nu poţi demonstra că eşti destul de matură pentru a-ţi
asuma singură responsabilitatea şi vrei s-o dovedeşti. Un prim pas poate fi de a enumera toate
lucrurile pe care le poţi face pentru a-ţi dovedi responsabilitatea; apoi alege unul pentru început
pe care părinţii tăi îl pot accepta."
____ 4. "Cu alte cuvinte, părinţii tăi par să fie prea protectori, prea temători să te lase să creşti."
____ 5. "Eşti frustrată, deoarece nu poţi comunica părinţilor tăi că tu creşti şi vrei să le arăţi clar
cea care eşti."
Acum verificaţi evaluările voastre, alături de evaluările expertului:

EVALUARE MOTIV
1 3.0 Comunică o înţelegere corectă, în care persoana ajutată este descrisă în
termenii de conţinut şi sentimente.
2 1.0 Nu este relaţionată la ceea ce spune persoana respectivă.
3 5.0 Comunică o înţelegere corectă a ceea ce este persoana ajutată, a ceea ce
vrea să fie şi stabileşte direcţia modului cum ea poate să ajungă acolo.
Acest răspuns evidenţiază, atât înţelegerea, cât şi direcţionarea.
4 2.0 Este direct relaţionată la conţinutul expresiei persoanei, dar nu răspunde la
sentimente.
5 4.0 Este un răspuns adecvat, atât la ceea ce este persoana, cât şi la ceea ce vrea
să fie.
Pentru a calcula scorul vostru discriminatoriu faceţi următorii paşi:
1. În afară de faptul dacă diferenţa este pozitivă sau negativă, scrieţi diferenţa între evaluările
voastre şi evaluările expertului.
2. Adăugaţi sus scorurile diferite. Ar trebui să aveţi 5 scoruri, unul pentru fiecare răspuns.
3. Împărţiţi totalul scorurilor diferite la cinci. Rezultatul este scorul vostru discriminatoriu.
RĂSPUNS EVALUAREA MEA EVALUAREA EXPERTULUI DIFERENŢA
1. __________ - ____________ = ________
2. __________ - ____________ = ________
3. __________ - ____________ = ________
4. __________ - ____________ = ________
5. __________ - ____________ = ________
TOTAL ________
TOTAL : 5 = ________
Pregătirea pentru antrenament
Privire de ansamblu
În însuşirea exerciţiilor lucrării practice veţi juca, atât rolul de ajutat, cât şi rolul de
ajutător. Experienţa de antrenament va fi mult mai utilă dacă dvs. ca ajutat aveţi o varietate de
situaţii pe care le veţi explora. Aceste situaţii ar trebui să fie discutate şi să preocupe pe oricare
dintre dvs. din 2 motive. În primul rând veţi avea, eventual, de susţinut explorarea situaţiei
pentru o perioadă de timp, care vă va permite mult mai mult decât explorarea superficială.
În al doilea rând, feed-back-ul îl face pe cel care ajută să fie mult mai exact şi
semnificativ, dacă rezultatul şi sentimentele sunt reale, mai curând decât invers.
Exerciţiul nr. 1: Extinderea situaţiilor de explorat
Introducere
În pregătirea pentru jucarea rolului de ajutat, în timpul antrenamentului este important să
furnizezi ceva prin situaţiile, problemele, preocupările pe care vrei să le explorezi. Acest
exerciţiu este destinat să vă ajute să extindeţi lista situaţiilor dvs. disponibile.
Există trei resurse de bază pe care le împărtăşim:
* Fizică (F) : Corpul şi nivelul energetic;

* Intelectuală (I) : Mintea şi tot ceea ce este cunoscut;
* Emoţională (E) : Sentimentele şi relaţiile cu oamenii.
Aceste resurse de bază sunt utilizate în următoarele domenii:
* Existenţă (E) : Situaţiile familiale;

* Învăţare (Î) : Mediul şcolii sau alte situaţii de învăţare;
* Muncă (M) : Situaţiile de muncă.
Prin crearea unei matrice cu acele resurse şi domenii ale funcţionării, puteţi începe să
extindeţi sistematic lista situaţiilor, prin explorarea rezultatelor din fiecare categorie.
EXISTENŢĂ ÎNVĂŢARE MUNCĂ

FIZIC Antrenamentul pentru Prea obosit pentru a
prima cursă de 5 mile. studia noaptea.
INTELECTUAL Neridicându-mă la Se pare că nu pot
potenţialul meu. învăţa noi procedee.
EMOŢIONAL Probleme cu mama;
îmbunătăţirea relaţiei
cu colegul de cameră.
Instrucţiuni
Utilizarea matricei de pe următoarea pagină vă ajută să extindeţi lista dvs. de situaţii. În
fiecare căsuţă, întrebaţi-vă: "Ce s-a întâmplat în această parte a vieţii mele pe care să o pot
explora?" Situaţiile nu pot fi probleme majore. Ele pot fi ceva pe care-l puteţi explora prin mai
mult decât printr-o simplă sentinţă.
Vă puteţi întoarce la această matrice în timpul listei dvs. dacă alte situaţii posibile pentru
explorare vă vin în minte.
MATRICEA SITUAŢIILOR
EXISTENŢĂ ÎNVĂŢARE MUNCĂ
FIZIC 1. _______________ 1. _______________ 1. _______________

2. _______________ 2. _______________ 2. _______________
3. _______________ 3. _______________ 3. _______________
4. _______________ 4. _______________ 4. _______________
INTELECTUAL 1. _______________ 1. _______________ 1. _______________

2. _______________ 2. _______________ 2. _______________
3. _______________ 3. _______________ 3. _______________
4. _______________ 4. _______________ 4. _______________
EMOŢIONAL 1. _______________ 1. _______________ 1. _______________

2. _______________ 2. _______________ 2. _______________
3. _______________ 3. _______________ 3. _______________
4. _______________ 4. _______________ 4. _______________
CAPITOLUL II
ATENŢIA/ACOMPANIEREA
Copiii nou născuţi apar pe lume cu o serie de răspunsuri reflexe: reflexul suptului şi
reflexul palmar sau reflexul de apucare, de exemplu. Dacă cei din mediul înconjurător au grijă de
copii, aceste reflexe devin fundamentale (instrumentale) pentru supraveţuirea lor. Copiii vor
deveni capabili să se alăpteze pe baza reflexului de supt. Copiii vor deveni capabili să apuce
lucruri pe baza reflexului palmar.
La început, totuşi, copiii nou născuţi aduc puţine, dar inerente resurse la lumea lor. În
dependenţa lor uterină, ei ne aşteaptă pe noi pentru a le asigura supravieţuirea, prin atenţia la
nevoile lor. Treptat, îi vor ghida spre lucrul care să îi susţină pe ei înşişi. Treptat, fiind atenţi la
nevoile lor îi implicăm direct în lumea lor. Făcând aceasta îi implicăm în învăţarea despre ei
înşişi şi lumea lor. Aici sunt câteva întrebări pe care vi le puteţi pune la începutul atenţiei:
Cum ştiţi când cineva este în mod real interesat de dvs.?
Cum veţi şti când cineva începe să devină atent faţă de dvs.?
Ce puteţi învăţa despre oameni uitându-vă la ei?
Cum ştiţi când cineva vă ascultă?
STUDIU DE CAZ # 1 - NEATENŢIA/NEACOMPANIEREA
Katherine este o studentă de 20 de ani. Ea a sunat-o pe Joyce, o cunoştinţă "pentru a se

întâlni şi discuta". Joyce are 21 de ani şi tocmai şi-a luat diploma în psihologie.
Joyce nu era sigură de ce a sunat-o Katherine. Nu erau în mod sigur prietene. Joyce s-a
întrebat dacă Katherine a avut vreodată vreun prieten apropiat. Katherine exaspera oamenii.
Joyce şi prietenii ei au discutat despre asta de câteva ori. Nici unul nu era sigur de ce Katherine
afecta oamenii în acest fel. Părea destul de drăguţă, dar ceva irita oamenii.
Joyce regreta întâlnirea ei cu Katherine. Ea nu vroia în realitate să o vadă. Pe deasupra,
tot ceea ce putea fi mai rău s-a întâmplat în acea zi. Vremea era înăbuşitoare şi umedă.
Autobuzul s-a stricat pe drumul spre casă şi ea a trebuit să meargă 2 mile pe jos. Aerul
condiţionat s-a stricat şi nu a avut timp să facă o baie înainte de a sosi Katherine. Tot ceea ce
putea gândi era cât de obosită şi flămândă era şi se gândea cât de rea poate să fie pentru că nu
vrea să o vadă pe Katherine. Aşa gândea Joyce, când soneria a sunat.
Joyce: (distrată): "Bună Katherine, intră." (Joyce se îndreaptă spre dormitor) "Sper că ziua ta a
fost mai bună decât a mea." (Katherine nu spune nimic. După ce se schimbă Joyce intră înapoi în
sufragerie. Katherine stă pe canapea. Joyce îi oferă un scaun în faţa mesei de cafea. Joyce îşi
aprinde o ţigară, inspirând fumul adânc şi apoi expirând.) "Acum, despre ce vrei să vorbim ?"
Katherine: "Eu… nu sunt sigură de unde să încep. Ei bine, se pare că tocmai mi-am făcut o
prietenă. Nimeni nu pare să mă placă. Eu… "
Joyce: "O, haide ! Sunt prietena ta. Ascultă, Katherine cred că eşti prea sensibilă."
Katherine: "Nu ştiu. Nimănui nu pare să-i pese."
Joyce: "Aş vorbi cu tine dacă nu mi-ar păsa ?"
Katherine: (ezitant): "Nu… dar… "
Joyce: (întrerupând-o): "Poate problema ta este că eşti prea, ştii ce vreau să spun?"
Katherine: " Nu ştiu Joyce. Mă simt pur şi simplu… singură. Niciodată nu am avut o întâlnire şi
când am, ei niciodată nu m-au mai rugat să mai ies cu ei."
Joyce: "Ei bine, poate eşti un pic dificilă. Ştii… pari mult mai accesibilă acum. "
Katherine: "Nu ştiu ce vrei să spui."
Joyce: "Haide Katherine. Dacă vrei să cunoşti pe cineva trebuie să-i arăţi că eşti interesată."
Katherine: "Nu ştiu."
Joyce: "Haide Katherine. Ai spus că eşti singură. Mi-a venit o idee. Hai să mergem la dans
mâine seară. Am multe de făcut seara, dar hai să mergem mâine. Te voi suna mâine să stabilim
ora şi locul. Bine ? (Joyce se ridică şi se îndreaptă spre uşă. Katherine se uită la ea). "Aş vrea să
putem vorbi ceva mai mult Katherine, dar … "
Katherine: (în timp ce se ridică, uitându-se confuză): "O bineânţeles."
Joyce: (îndepărtându-se de uşă, după ce Katherine a plecat mormăind cu voce scăzută): "De ce
m-am băgat în toată chestia asta?"
Atenţia/acompanierea este o pre-condiţie necesară a ajutorului. Pentru a–i înţelege natura

critică vă puteţi întoarce de la ceilalţi spre dvs. înşivă. Mult mai important este cum învăţaţi
despre sau de la ceilalţi. Dacă vă îndreptaţi treptat spre ceilalţi, veţi învăţa despre ei. Veţi învăţa
în primul rând, prin ceea ce vedeţi şi ceea ce auziţi. Îndemânările atenţiei îl ajută pe cel care
acordă ajutor să vadă şi să audă ajutatul. Ele implică pregătirea pentru ajutor, atenţia personală,
observarea şi ascultarea. Îndemânările atenţiei servesc la a implica ajutatul în ajutor. Când cel
care acordă ajutor este foarte atent, ajutatul devine foarte atent şi se angajează în procesul de
ajutor. Atenţia pune baza pentru a fi receptivi la facilitarea explorării ajutatului.
În timp ce accentuarea/întărirea din timpul fazei de pre-ajutor este bazată pe
atenţie/acompaniere, această dimensiune se găseşte în contextul unor condiţii, care se vor
schimba în cursul ajutorului. În primul rând, printre aceste condiţii este dimensiunea empatiei.
Empatia acccentuează înscrierea în cadrul de referinţă al celorlalţi. Vom învăţa mai mult despre
empatie când vom adresa un răspuns. Pentru moment este mult mai productiv să ne gândim la
atenţia faţă de nevoile ajutatului ca cel mai de bază nivel al empatiei.
Respectul este o altă condiţie de bază. Respectul accentuează comunicarea referitoare la
abilitatea celorlalţi de a-şi conduce propria lor viaţă. Iniţial, respectul este încorporat în empatie,
la fel ca atunci când suspendăm propriul nostru cadru de referinţă în concentratrea pe cel ajutat.
În timpul acestei faze, noi comunicăm punctul nostru de vedere formal (oficial) despre
potenţialul ajutatului. În timp ce ajutorul continuă, respectul devine în mod crescut diferenţiat, în
timp ce, cel care ajută încearcă să întărească procesul funcţionării spre dezvoltare.
Autenticitatea este o altă condiţie importantă. La un nivel înalt, autenticitatea implică
desăvârşirea noastră completă şi liberă. Este ceea ce ajutatul încearcă să devină. Totuşi, iniţial
noi accentuăm un ajutor agreabil şi politicos. Noi suntem foarte prudenţi cu privire la modul în
care îl facem pe ajutat să se simtă nesigur, prin orice lucru pe care îl facem sau îl împărtăşim.
Vom deveni treptat autentic, după desfăşurarea ajutorului.
În final, concreteţea este o importantă condiţie. Concreteţea este simplu, specificarea
modului în care noi tratăm experienţele ajutatului. Iniţial, noi suntem specifici doar în privinţa
atenţiei la nevoile ajutatului. Treptat, vom deveni mult mai specifici, în timp ce, cei ajutaţi
explorează experienţele lor.
FAZA DE PRE-AJUTOR
DIMENSIUNILE CELUI CARE ACCENTUAREA NIVELULUI
AJUTĂ ÎNDEMÂNĂRILOR
Empatie Atenţia la nevoi
Respect Suspendarea cadrului de referinţă
Autenticitate Comunicare prudentă
Concreteţe Descoperirea nevoilor concrete
PROCESELE AJUTATULUI IMPLICARE
Pregătirea pentru atenţie

Prima sarcină în atenţie este pregătirea pentru atenţie. Pregătirea este o condiţie necesară
dar nu şi suficientă, pentru implicarea celui ajutat. Pregătirea pentru atenţie implică pregătirea
celor ajutaţi, a contextului şi a celor care ajută. Dacă cei ajutaţi nu sunt pregătiţi să stabilească
un contact, ea nu va apare. Dacă contextul (mediul) nu este pregătit să recepteze pe cei ajutaţi, ei
nu vor răspunde. Dacă cei care acordă ajutor nu sunt pregătiţi pentru a fi atenţi la cei ajutaţi, ei
nu vor deveni implicaţi în procesul de ajutor. Pregătirea pentru atenţie ne pregăteşte pentru
atenţia personală faţă de cei ajutaţi.
Bunăvoinţa persoanelor care primesc ajutor de a deveni implicate, va depinde de modul
cum ele se pregătesc pentru interacţiunea de ajutor. Pregătirea ajutaţilor implică angajarea lor,
informarea lor cu privire la capacitatea noastră şi încurajarea lor să utilizeze ajutorul nostru.
Angajarea celor care ajută accentuează întâmpinarea lor oficială (formală) şi stabilirea
cadrului comun de referinţă, privind scopul contactului. Informarea celor ajutaţi accentuează
comunicarea următoarelor date:
De către cine vor fi consultaţi;
Când şi unde va avea loc întâlnirea;
Cum vor ajunge acolo;
Care este scopul general al contactului care va avea loc;
Încurajarea ajutaţilor accentuează furnizarea acestora, a motivelor pentru a deveni
implicaţi, prin răspunderea la următoarele întrebări:
De ce ar trebui să devii implicat?
De ce vrei să te întâlneşti cu mine?
ÎNŢELEGE Paşii
Încurajare
Informare
Angajare
Abilitatea noastră de a facilita implicarea ajuatului depinde, de asemenea, în parte, de
pregătirea contextului pentru ajutat. Pregătirea contextului implică aranjarea mobilei şi
decoraţiunilor şi organizarea biroului nostru sau camerei de întâlnire.
Aranjarea mobilei accentuează facilitarea comunicării deschise, prin poziţia pe scaun,
aşezarea faţă în faţă fără birou, mese sau alte bariere între ei. Dacă există mai multe persoane
care cer ajutor, scaunele ar trebui plasate în cerc pentru a uşura comunicarea interesului şi
atenţiei unul faţă de altul.
Aranjarea decoraţiunilor accentuează utilizarea decoraţiunilor cu care ajutaţii pot avea
legătură. De exemplu, dacă cei care cer ajutor sunt studenţi de colegiu, decoraţiunile ar trebui să
reflecte lucruri care sunt familiare şi confortabile pentru ei.
În final, contextul ajutorului trebuie să fie organizat într-un mod plăcut şi ordonat. În
acest fel comunicăm ceea ce este o ierarhie a propriilor evenimente (probleme) şi suntem gata să
ne concentrăm pe problemele celor ajutaţi.
ÎNŢELEGE PAŞII
Facilitativ
Ordonat
Plăcut
Este la fel de importantă pregătirea voastră pentru ajutor, ca şi pregătirea persoanelor care
cer ajutor şi a contextului. Ne pregătim noi înşine, prin revizuirea a ceea ce ştim despre
persoanele care cer ajutor şi scopul ajutorului, de asemenea prin relaxarea noastră.
Revizuirea a ceea ce noi ştim despre ajutor accentuează reamintirea a ceea ce ştim despre
cei care cer ajutor, din toate interacţiunile anterioare. Această informaţie poate include note
(informaţii) oficiale, date comune şi documente, la fel ca şi impresii formale (oficiale).
Revizuirea scopurilor ajutorului accentuează scopul contactelor. În timpul stagiului iniţial
de ajutor, scopurile vor fi de a implica pe cei care cer ajutor în explorarea experienţelor, în ceea
ce priveşte problemele lor.
Relaxarea noastră accentuează relaxarea minţii noastre şi a corpului, anterior interacţiunii
de ajutor actuale. Unii din cei care acordă ajutor îşi relaxează mintea gândind plăcut, calmându-
se. Alţii relaxează corpul lor prin relaxare fizică, relaxând un set de muşchi după altul. Trebuie să
experimentăm şi să găsim metoda de relaxare care este cea mai eficientă pentru noi.
ÎNŢELEGE PAŞII
Revizuirea informaţiei
Revizuirea scopurilor
Relaxare
Atenţia personală
Pregătirea pentru atenţie ne permite să acordăm o atenţie personală ajutatului. Prin atenţia
personală aducem pe cei ajutaţi de noi, într-o vecinătate apropiată cu noi. Făcând astfel, noi
comunicăm interesul nostru faţă de cei ajutaţi. Comunicarea unui interes faţă de cei ajutaţi tinde
să obţină un răspuns reciproc, de interes din partea celor ajutaţi.
Atenţia personală implică situaţia în care noi arătăm întreaga noastră atenţie,
necondiţionată faţă de cei ajutaţi. Atenţia personală accentuează privirea ajutaţilor direct,
înclinarea înainte sau către ei şi stabilirea cotactului vizual cu ei. Atenţia persoanlă faţă de cei
ajutaţi ne pregăteşte pentru observarea lor completă.
Un tip de poziţie a noastră în ceea ce priveşte atenţia faţă de cei ajutaţi este de a sta
complet cu faţa către ei. Dacă stăm în picioare sau jos putem fi atenţi la o persoană care cere
ajutor stând direct cu faţa spre el sau spre ea, umărul nostru stâng aproape de umărul drept al
ajutatului şi invers. Când suntem în relaţii cu un cuplu sau un mic grup de oameni, ar trebui să
ne aşezăm în unghi drept, trasat de la cei din extrema noastră dreaptă sau stângă. Veţi vedea cât
de diferit ne simţim faţă de cei ajutaţi când ne aşezăm în acest mod, faţă de ceea ce simţim când
ne aşezăm pentru propriul nostru confort.
Există şi alte poziţii ale nostre, în ceea ce priveşte atenţia personală. Înclinarea corpului
nostru este o poziţie importantă. De exemplu, când stăm jos suntem mult mai atenţi când
înclinăm corpul nostru în faţă sau spre cei ajutaţi, faţă de situaţia în care ne sprijinim antebraţele
pe coapse. Când stăm în picioare, suntem mult mai atenţi când stabilim o distanţă fizică
apropiată, prin mutarea mai aproape de cei ajutaţi. Punerea piciorului unul în faţa altuia ne va
ajuta să ne înclinăm uşor către cei ajutaţi.
Există şi alte căi ale atenţiei pentru oamenii care au nevoie de a fi ajutaţi.
Trebuie să căutăm în orice mod posibil să comunicăm atenţia noastră completă şi
necondiţionată. Probabil cheia atenţiei personale implică modul cum utilizăm simţurile noastre,
în mod particular ochii. Comunicăm atenţie când menţinem contactul vizual cu cei ajutaţi.
Ajutaţii sunt conştienţi de eforturile noastre de a menţine un contact psihologic cu ei, prin
intermediul eforturilor noastre de a menţine un contact vizual cu ei.
O cale a stucturării atenţiei personale în timp ce stăm jos este de a ne vedea pe noi înşine
în termenii îndemânărilor implicate. Într-adevăr, ne putem evalua pe noi înşine după cum
urmează, în concordanţă cu demonstrarea îndemânărilor.
Atenţie înaltă - Contact vizual direct şi înclinare de 20 grade sau mai mult
Atenţie moderată - Contact vizual direct
Atenţie scăzută - Nestabilirea contactului vizual direct, gârbovire

Bineânţeles, nu întotdeauna dovedim atenţie personală stând jos. Adesea, încercăm să
ajutăm omul în timp ce stăm în picioare. Putem utiliza o scală similară pentru a evalua
demonstrarea îndemânărilor noastre, în timp ce stăm în picioare.
Atenţie înaltă - Contact vizual direct şi înclinare de 10 grade
Atenţie moderată - Contact vizual direct
Atenţie scăzută - Nestabilirea unui contact vizual direct
Comunicăm atenţie personală, prin tot felul de comportamente şi expresii. Când suntem
intenşi, dar relaxaţi, comunicăm atenţie. Când suntem nervoşi şi agitaţi comunicăm nedorinţa de
a fi acolo. Atunci când suntem consevenţi în comportamentul atent, noi comunicăm intens. Când
ne înroşim sau devenim palizi comunicăm diferite nivele de reacţii faţă de cei ajutaţi. Este
important să ne situăm "împreună" într-un comportament al atenţiei.
Putem practica postura noastră în ceea ce priveşte atenţia, mai întâi în faţa oglinzii şi apoi
cu oamenii pe care îi vedem în fiecare zi, către care vrem să comunicăm interesul nostru şi
preocuparea noastră. Ne putem simţi neândemânatici la început; după aceea, totuşi, ar trebui să
observăm că ne concentrăm mai mult asupra celeilalte persoane şi că cealaltă persoană este mult
mai atentă la noi.
Observarea
Probabil cea mai importantă îndemânare pe care atenţia personală o pregăteşte este
observarea. Îndemânările observării sunt îndemânările de ajutor cele mai de bază. Ele sunt sursa
cunoştinţelor noastre importante despre cei ajutaţi. Când toate acestea eşuează accentuăm
observarea celor ajutaţi de noi. Învăţăm mai mult despre ceea ce trebuie să ştim despre oameni,
prin observarea lor. Învăţăm despre nivelele energetice ale celor ajutaţi de noi, prin observarea
lor fizică. Învăţăm despre sentimentele celor ajutaţi de noi, prin observarea lor emoţională.
Învăţăm despre entuziasmul celor ajutaţi pentru implicare, prin observarea lor intelectuală.
Observarea celor ajutaţi de noi ne pregăteşte pentru ascultarea lor.
Cel mai important lucru pe care îl putem şti despre cei ajutaţi de noi este nivelul lor de
energie. Nivelul energetic este cantitatea de efort fizic depus pentru atingerea scopurilor.
Cunoscând cât de mult oamenii pot susţine nivele înalte de funcţionare este esenţial pentru
cunoaşterea modului în care oamenii pot cunoaşte viaţa lor. Doar oamenii cu înalte nivele de
energie pot cunoaşte plenitudinea vieţii. Persoanele cu nivele scăzute de energie au dificultăţi
mari în întâmpinarea celor mai simple necesităţi din viaţa de zi cu zi.
Putem observa nivelul energetic în trei principale domenii: conformaţia corpului, postura
şi ţinuta. De exemplu, cei ajutaţi, a căror supragreutate sau subgreutate fizică sau al căror tonus
muscular este slab vor tinde să aibă nivele scăzute de energie. În plus, cei ajutaţi, care au un mers
greoi preiau poziţii care sugerează energie scăzută.
În sfârşit cei ajutaţi, care omit să dovedească înfăţişări îngrijite şi curate, în mod obişnuit nu au
energia să se întreţină pe ei înşişi.
ÎNTELEGE PAŞII
Ţinută
Postura
Conformaţia corpului
Nivelul emoţional ne va arăta sentimentele celor ajutaţi. Un nivel emoţional înalt

înseamnă că cei ajutaţi au sentimente destul de "ridicate" pentru a dobândi îndemânările
corespunzătoare. Un nivel emoţional scăzut înseamnă sentimente "coborâte" şi performanţe
scăzute. Putem observa nivelul emoţional în trei domenii specifice: postură, comportament şi
expresii faciale. Dimensiunea posturală accentuiază semnele unei depresii sau tensiuni. De
exem-
plu, umerii şi capul aplecate pot indica sentimente "coborâte" , în timp ce postura rigidă şi
musculatura încordată sunt semnele unei tensiuni. Dimensiunea comportamentală reflectă semne
similare, cu mers lent, indicând sentimente "coborâte" şi gesturi agitate, sugerând tensiune.
Putem face inferenţe similare pentru expresiile faciale de bază, de bucurie, surpriză, frică, teamă,
tristeţe, ruşine şi interes.
În cele din urmă, dimensiunea care distinge oamenii de celelalte forme de viaţă este
intelectul nostru. Un nivel înalt al pregătiri intelectuale înseamnă că cei ajutaţi sunt pregătiţi să se
concentreze pe sarcinile lor, în timp ce un nivel scăzut înseamnă că ei nu sunt pregătiţi.
Putem observa nivelul intelectual în aceleaşi trei domenii specifice: postural,
comportamental şi expresii faciale. De exemplu, o postură gârbovită, situată departe de învăţarea
experienţei poate indica o lipsă de pregătire pentru procesare. Similar, expresiile
comportamentale nehotărâte pot indica situarea departe de învăţare. În final, expresiile faciale
vor indica nivelul concentrării interesului pe experienţa apropiată.
ÎNŢELEGE PAŞII
Postură
Comportament
Expresie
O cale a structurării observării este de a observa pe cei ajutaţi pentru exact aceeaşi
postură atentă pe care încercăm să o dovedim ca ajutători. Aceste inferenţe observaţionale ne vor
ajuta să ne ghidămîn interpretarea comportamentului pe care-l observăm. Putem completa aceste
inferenţe cu abundenţa celorlalte observaţii. Putem face inferenţe despre funcţionarea celor
ajutaţi, de la aceste date care urmează:
NIVELE ALE ATENŢIEI

DOMENIUL ATENŢIE ATENŢIE ATENŢIE ÎNALTĂ
COBORÂTĂ MODERATĂ
Fizic Energie coborâtă Energie moderată Energie înaltă
Emoţional Sentimente joase Sentimente confuze Sentimente ridicate
Intelectual Pregătire scăzută Pregătire medie Pregătire înaltă
Probabil, unele dintre cele mai importante observaţii pe care le putem face sunt
discrepanţele şi incongruenţele în comportamentul şi înfăţişarea oamenilor. A fi incongruent, pur
şi simplu înseamnă că oamenii nu sunt consecvenţi în diferitele aspecte ale comportamentului
sau înfăţişării lor. De exemplu, oamenii pot spune că se simt bine, în timp ce stau prăbuşiţi,
uitându-se în jos şi sunt agitaţi.
Incongruenţa este un semn important al oamenilor aflaţi în încurcătură. Probabil, cel mai
important aspect al comportamentului la care puteţi răspunde iniţial este dorinţa celor ajutaţi de a
reuşi "împreună". Mai mult decât orice pe lume, cei ajutaţi doresc să devină capabili să
funcţioneze eficient, fără acele evidente inconsecvenţe în acţiunile lor.
Ne putem observa pe noi înşine în aceeaşi manieră în care îi observăm pe ceilalţi. Ce
spune despre noi înfăţişarea sau comportamentul nostru? Arătăm un nivel înalt de energie,
sentimente şi entuziasm faţă de ajutor? Suntem congruenţi în comportamentul nostru şi în dorinţa
exprimată faţă de ajutor?
Putem, de asemenea, utiliza observaţiile asupra noastră şi asupra celor ajutaţi pentru a-i
implica pe cei ajutaţi în ajutor. În ajutor ar trebui să ne concentrăm întreaga noastră fiinţă pe cei
ajutaţi şi pe expresiile experienţei/trăirii lor. În această manieră, noi comunicăm non-verbal că
suntem atenţi la ei şi ne-am concentrat interesul nostru în ceea ce priveşte experienţa lor asupra
lor. Făcând astfel creştem sentimentul de confort şi securitate în ajutor al ajutatului.
Ascultarea
Sursele in-putului că noi suntem cel mai adesea angajaţi în ajutor sunt expresiile verbale
ale celor ajutaţi. Ceea ce spun oamenii şi cum spun, ne spune multe despre modul în care ei se
văd pe ei înşişi şi lumea din jurul lor. În cele din urmă, expresiile verbale ale celor ajutaţi sunt
sursele cele mai puternice de înţelegere empatică pentru cel care ajută.
Când le oferim celor ajutaţi atenţia noastră completă şi necondiţionată suntem pregătiţi
pentru ascultarea expresiilor lor verbale. Cu cît suntem mai atenţi la aluziile exterioare prezentate
de cei ajutaţi, cu atît mai mult putem fi atenţi la aluziile interioare reflectând experienţa lor
lăuntrică. Există multe căi prin care noi putem dezvolta îndemânările noastre de ascultare.
Acestea include: obţinerea unui motiv pentru ascultare, suspendarea judecăţilor noastre,
concentrarea pe cel ajutat şi pe conţinut, reamintirea expresiilor din timpul ascultării pentru teme
comune. Ascultarea ne pregăteşte pentru răspunsul empatic la cei ajutaţi. În primul rând, ca
ascultători ar trebui să ştim de ce ascultăm. Ar trebui să existe un motiv pentru ascultare. Scopul
ajutorului este motivul pentru ascultare: adunarea tuturor informaţiilor pe care le putem lega de
problemele sau scopurile prezentate de cei ajutaţi.
Aşa cum observăm, tot la fel ar trebui să ascultăm aluziile referitoare la funcţionarea
nivelelor fizic, emoţional şi intelectual. Pentru a face asta trebuie să ne concentrăm nu doar pe
cuvinte, ci, de asemenea, pe tonul vocii şi pe maniera de prezentare. Cuvintele ne vor spune
despre conţinutul intelectual al experienţelor ajutatului. Tonul vocii ne va spune despre
sentimentele ajutatului. Maniera de prezentare ne va spune despre nivelul energetic al ajutatului.
De exemplu, conţinutul exprimat printr-un ton trist, într-o manieră nepăsătoare sugerează un
ajutat depresiv, cu un nivel scăzut de energie.
ÎNŢELEGE PAŞII
Manieră
Ton
Cuvinte
Apoi, este important să suspendăm propriile noastre judecăţi în ascultare, cel puţin iniţial.
Dacă ascultăm ceea ce spun cei ajutaţi trebuie să suspendăm temporar lucrurile pe care ni le
spunem nouă înşine. Trebuie să ne lăsăm cufundaţi în mesajele celor ajutaţi fără a încerca de a
lua decizii cu privire la ei. Suspendarea judecăţii înseamnă suspendarea valorilor şi atitudinilor
referitoare la conţinutul expresiilor celor ajutaţi. De exemplu, putem să nu aprobăm
comportamentele celor ajutaţi sau modul în care îşi trăiesc viaţa. Totuşi, sentimentele nostre nu
sunt semnificative pentru experienţele celor ajutaţi şi scopul nostru este de a uşura dezvoltarea
celor ajutaţi. În plus, trebuie să fim prudenţi în oferirea soluţiilor premature, indiferent de câte ori
am mai discutat despre asta cu alţii. Fiecare ajutat are o experienţă unică şi este treaba noastră să
admitem unicitatea experienţei pentru a reuşi.
ÎNŢELEGE PAŞII
Soluţii
Atitudini
Valori
Probabil, cel mai important lucru în ascultare este de a ne concentra pe cei ajutaţi. Ne
concentrăm pe cei ajutaţi, prin rezistenţa la distrageri. La fel cum rezistăm iniţial la judecata
interioară, la fel de mult putem rezista la distragerile exterioare. Vor fi întotdeauna o mulţime de
astfel de lucruri care să meargă în aşa fel încât să nu ne ajute să ascultăm.
Trebuie să ne aşezăm într-un loc liniştit, astfel încât să ne putem concentra pe
experienţele lăuntrice ale celor ajutaţi. Până la un anumit grad putem utiliza contextul de ajutor
care evită zgomotele, priveliştile şi oamenii - nimic sau nimeni care să ne distragă atenţia de la
cei ajutaţi, pe care îi ascultăm. Trebuie să utilizăm toată energia, afectul şi intelectul ca să ne
concentrăm pe experienţele lăuntrice ale celor ajutaţi şi pe comportamentele exterioare, astfel
încât să putem răspunde cu exactitate la acele experienţe şi comportamente.
ÎNŢELEGE PAŞII
Eperienţa interioară
Comportamente exterioare
Rezistenţa la distrageri
În ascultarea celor ajutaţi trebuie să ne concentrăm, iniţial pe conţinut. În concentrarea pe
conţinut vrem să fim siguri că avem toate detaliile despre experienţele celor ajutaţi. Altfel, nu
vom fi capabili să-i ajutăm să înţeleagă experienţele lor. Ne concentrăm pe conţinut, făcând în
aşa fel încât să fim siguri că am acoperit toate interogaţiile de bază:
Cine?
Ce?
De ce?
Când?
Unde?
Cum?
Răspunzând la aceste întrebări putem fi siguri că avem ingredientele de bază ale
conţinutului experienţelor celor ajutaţi.
ÎNŢELEGE PAŞII
Când? Unde? Cum?
Ce? De ce?
Cine?
Ar trebui să ne concentrăm destul de intens pentru a fi capabili de a ne reaminti atât
conţinutul, cât şi afectul expresiei. La expresii scurte, ar trebui să ne reamintim întreaga expresie
verbală. La expresii lungi, ar trebui să ne reamintim esenţa expresiei. Puteţi încerca acum să vă
reamintiţi următoarea expresie a unui bărbat tânăr, aflat în încurcătură:
"Lucrurile nu merg prea bine pentru mine; nici la şcoală; nici cu prietena mea. Pur şi
simplu mi se pare că mă poticnesc. Mă prefac în fiecare zi, dar în interiorul meu sunt în realitate
deprimat (descurajat), deoarece nu sunt sigur de ceea ce vreau să fac sau unde vreau să ajung."
Acum practicaţi îndemânările ascultării în reamintirea expresiei. Care sunt aluziile
referitoare la nivelul energetic al bărbatului tânăr şi starea de spirit? Care sunt interogaţiile de
bază referitoare la experienţa sa. Care sunt "pauzele" în exprimarea sa? Toate aceste aluzii vor fi
baza pentru explorarea de mai târziu în cadrul ajutorului.
ÎNŢELEGE PAŞII
Pauze
Afect
Conţinut
Trebuie să învăţăm să ne reamintim expresiile pentru o perioadă de timp. Făcând astfel,
suntem atenţi la temele comune din experienţele celor ajutaţi. Temele importante ale celor ajutaţi
vor fi repetate, din nou şi din nou. În mod obişnuit, cei ajutaţi vor investi mai multă intensitate în
aceste teme, deoarece încearcă să ni le comunice nouă.
Aceste teme ne vor arăta ceea ce încearcă ajutaţii într-adevăr să spună despre ei, cu
cuvintele lor. Ne vor spune de unde "vin", dacă tocmai le-am dat oportunitatea s-o facă. Avem
nevoie doar să primim mesajele pe care ni le transmit ei şi să le procesăm pentru temele
comune, astfel încât să ne pregătim pentru răspunsul faţă de cei ajutaţi.
Ar trebui să practicăm ascultarea temelor, în conversaţiile noastre zilnice. Pentru
moment, putem utiliza studiul de caz, de la începutul şi de la sfârşitul fiecărui capitol. Vedeţi cât
de bine ne descurcăm referitorla implicarea celor ajutaţi.
ÎNŢELEGE PAŞII
Teme comune
Intensitate
Repetare
Nu există întrebare pe care ascultarea să n-o rezolve. Necesită concentrare intensă. Totuşi
aşa cum există nivele diferite ale citirii, sunt, de asemenea, grade diferite ale ascultării. Cei mai
mulţi oameni vorbesc cu o frecvenţă de 100-150 cuvinte pe minut. Totuşi, putem uşor asculta la
o frecvenţă de 2-3 ori mai mult. Putem face asta în timpul liber, prin reflectarea asupra lucrurilor
pe care le-au spus ajutaţii.
Cei mai mulţi dintre noi nu sunt învăţaţi să asculte sau să audă. Vechimea (durata)
condiţionării are legătură cu acest lucru. Suntem distraţi, deoarece nu vrem să auzim. Denaturăm
expresiile, din cauza implicaţiilor neînţelegerii. Cele mai multe dintre ele sunt implicaţiile
intimităţii, care îi fac pe oameni temători. Chiar dacă am fost condiţionaţi să nu ascultăm sau să
auzim, acum trebuie să ne antrenăm să ascultăm atent şi să auzim.
ÎNŢELEGE PAŞII
Auz
Reflectare
Ascultare
Una din căile structurării ascultării este de a testa reamintirea expresiilor verbale ale
oamenilor. Constă în simpla ascultare a acestor expresii şi încercarea de a repeta verbal ceea ce
aţi auzit. Putem practica într-o interacţiune pe viu sau cu expresii scrise sau înregistrate. Putem
evalua acurateţea reamintirilor noastre după cum urmează:
Acurateţe înaltă - Reamintirea expresiei verbale
Acurateţe moderată - Reamintirea esenţei expresiei
Acurateţe coborâtă - Puţină sau deloc reamintire a expresiei
În cele din urmă, întregul proces de ajutor verbal atârnă de capacitatea noastră de a
asculta, de conţinutul procesului şi de influenţa expresiilor celor ajutaţi.
Acum putem începe să construim propria scală de evaluare cumulativă. Dacă cel care
ajută dovedeşte atenţie personală, observare şi ascultare faţă de cei ajutaţi putem evalua pe cel
care acordă ajutor ca fiind foarte atent (nivel 2.0.). Dacă cel care ajută posedă doar atenţie
personală, atunci cel care acordă ajutor este evaluat ca fiind mai puţin atent (nivel 1.5). Dacă cel
care acordă ajutor nu dovedeşte atenţie personală, atunci el nu poate fi evaluat ca având legătură
cu cel ajutat (nivel 1.0).
NIVELE ALE AJUTORULUI

5.0.
4.5
4.0.
3.5.
3.0.
2.5
2.0. Observare şi ascultare
1.5. Atenţie personală
1.0. Neatenţie
Dacă am fost atenţi efectiv la cei ajutaţi îi putem implica apoi în ajutor. Cei ajutaţi se vor
simţi liniştiţi, prin pregătirea pe care o facem pentru ei. Se vor simţi securizaţi, prin atenţia şi
încrederea în observaţiile noastre. Vor începe să împărtăşească experienţele lor şi noi vom avea
oportunitatea să ascultăm şi să auzim expresiile lor.
Mai presus decât orice, cei ajutaţi vor începe să dovedească reciprocitate, prin implicarea
lor în procesul de ajutor. Se vor pregăti pentru şedinţă. Vor deveni atenţi şi se vor observa pe ei
înşişi şi pe ceilalţi. Vor începe să împărtăşească experienţele lor şi să asculte la rândul lor
expresiile celorlalţi. Făcând astfel, cei ajutaţi ne vor semnala entuziasmul lor de a începe faza
exploratorie a ajutorului.
FAZE ALE AJUTORULUI
PRE
CEL CARE AJUTĂ: Atenţie
AJUTAT: Implicare
Ca la orice alt tip de îndemânare, veţi dori să practicaţi îndemânările atenţiei până când le
veţi integra în personalitatea dvs, ca şi peroana care acordă ajutor din studiul de caz următor.
STUDIU DE CAZ # 2 - ATENŢIA CALIFICATĂ
Terry este un bărbat în vârstă de 23 de ani care este înalt, cu umeri laţi şi bine făcut. El
pare să fie agitat şi supărat. Când Paula, terapeuta l-a întâlnit prima dată pe Terry, era în biroul
ei. Singura ei pregătire a fost un telefon din partea unei companii, unde ea a avut un contract
pentru a se ocupa de consilierea angajaţilor, rugând-o să stabilească o întâlnire urgentă în această
după amiază.
Când Paula a intrat în sala de aşteptare a fost surprinsă. Terry nu arăta ca un client tipic
de al ei. Era înalt, musculos şi se mişca rapid. Purta haine de lucru, curate, dar evident utilizate în
acest scop. Şi era nervos. Se plimba înainte şi înapoi, faţa sa era crispată de efortul de a-şi
controla furia. După ce a ezitat o fracţiune de secundă, ea s-a apropiat.
Paula: (reamintindu-şi sieşi să rămână relaxată): "Bună dimineaţa. Dvs.trebuie să fiţi dl.Mason."
Terry: "Da."
Paula: "Numele meu este Paula Rantoul." (Terry îi apucă mâna, cu o putere care ameninţă să-i
strivească degetele, dar care s-a dovedit a fi doar o strângere de mână puternică). "Vă rog intraţi
în biroul meu. Luaţi loc pe un scaun la fereastră; este mult mai confortabil." (În timp ce Terry se
aşează, Paula îi oferă o ceaşcă de cafea pe care el o refuză. Paula se aşează pe un scaun opus,
înclinându-se în faţă)."Acum, înţeleg că aţi vrut să mă vedeţi în legătură cu anumite lucruri care
vă frământă."
Terry: "Şeful meu de echipă ! Dacă nu învăţ să-mi controlez temperamentul, întreaga mea viaţă
se va îndrepta spre … !" (Paula se înclină puţin mai mult în faţă şi se uită deschis la Terry). "Nu
ştiu cum mă poate ajuta o fetiţă ca dumneata dar sunt gata să încerc orice !"
Pe urmă a vorbit alte 15 minute non-stop. Deodată a sărit în sus şi a început să se plimbe
rapid, bătându-se cu pumnul peste mână din nou şi din nou în timp ce vorbea. Paula a rămas pe
scaun întorcându-se cu faţa la el, în timp ce el se plimba înainte şi înapoi. Când şi-a dat seama ce
făcea a zâmbit timid şi s-a aşezat din nou jos. În cele din urmă şi-a oprit tirada şi stând pe scaun
s-a uitat la Paula, care stătea în faţa lui.
Terry: "Ştii, ai într-adevăr curaj. Cele mai multe femei ar fi luat-o la fugă sau ar fi încercat să
mă facă să stau într-un loc. De ce tu nu ?"
Paula: (calmă uitându-se la Terry): "Nu ai nevoie de o altă persoană de care să te temi, nici de o
mamă care să te critice acum. Ai spus că vrei ca cineva să te ajute. Vreau să descopăr ce fel de
persoană eşti, dacă pot să continui cu o astfel de persoană. Nu pot face asta dacă trebuie să
alerg după tine sau încercând să obţin de la tine ceea ce vreau."
Terry: (uitându-se mirat pentru un minut, apoi zâmbind): "Ştii într-adevăr ce ai de făcut. Fă-o."
Paula: (întorcându-i zâmbetul): "Eşti prea puternic pentru mine pentru a te trata indulgent. Eşti
prea puternic pentru a te trata tu însuţi indulgent."
Terry: "Ştii, ai dreptate. Nu vreau să ies de sub control. Toate acestea m-au băgat în bucluc."
S-au folosit fiecare din îndemânările atenţiei, utilizate de Paula pentru a menţine
contactul cu Terry. Ea a dovedit atenţie, prin pregătirea ei, a mediului şi a lui Terry pentru
interacţiune. A făcut asta, păstrându-şi tensiunea sub control, calmându-l pe Terry şi făcând
biroul ei cât mai confortabil şi tot ce a putut pentru interacţiunea cu Terry: s-a asigurat că a putut
păstra un bun contact vizual. S-a înclinat în faţă şi fiind directă/categorică cu Terry chiar şi când
acesta se agita înainte şi înapoi. A făcut observaţiile care au ajutat-o să recunoască că Terry era
sub controlul furiei sale ;;;;;;;;;;;;;; Şi a ascultat ce a avut de spus, încercând să obţină informaţii,
pe care să le utilizeze în viitor.
Efortul ei a fost răsplătit. Utilizarea consecventă de către ea a îndemânărilor atenţiei a
avut drept rezultat obţinerea din partea lui Terry a angajamentului de a lucra cu ea, recunoscând
că ea îl poate ajuta să se dezvolte.
CAPITOLUL II
ATENŢIA - IMPLICAREA AJUTATULUI
Vedere de ansamblu
Cel care ajută îi dă posibilitatea ajutatului să devină implicat în procesul de ajutor, prin
intermediul atenţiei. Atenţia este definită ca "acordarea atenţiei (preocupării) unei alte persoane".
Îndemânările atenţiei includ: atenţia fizică, observarea şi ascultarea.
Înainte de a completa exerciţiile citiţi paginile corespunzătoare din "Arta ajutorului".
Exerciţiul 2: Explorarea îndemânărilor atenţiei

Intoducere
Următoarele exerciţii, vă vor ajuta să deveniţi informaţi în legătură cu îndemânările
atenţiei.
Instrucţiuni
Stop! Nu mişcaţi nici un muşchi până când nu terminaţi de citit aceasta!
Acum priviţi-vă. Cum sunteţi aşezaţi? Ce purtaţi? Cum arată expresia dvs. facială?
Exerciţiu
1. Descrieţi-vă
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Din această descriere ce concluzii puteţi trage despre dvs.?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
3. Sunteţi aşezaţi într-un mod care să vă ajute să învăţaţi?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4. Ce puteţi schimba, în aşa fel încât să fiţi mai capabili să învăţaţi ?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Atenţia personală
Vedere de ansamblu
Atenţia personală include implicarea celeilalte persoane, atenţie contextuală, atenţie

fizică şi atenţie posturală. Pentru a fi siguri că aţi înţeles atenţia personală revedeţi paginile 17-37
din "Arta ajutorului".
Exerciţiul 3 : Distingerea implicării

Introducere
Este important ca un ajutat să fie implicat în proces. De aceea, anterior întâlnirii cu
ajutatul, ar trebui să vă informaţi personal despre cine, ce, când, unde, cum şi de ce (interogaţiile
de bază). Aceasta vă va ajuta în implicarea persoanei în procesul de ajutor. Următorul exemplu
este o bună ilustrare a implicării; relatează cine se întâlneşte cu cine, care este scopul interviului,
când şi unde va avea loc, cum persoana îl va întâlni pe domnul Kennerly şi de ce persoana ar
trebui să vină la interviu (interogaţiile de bază).
"Bună, te vei întâlni cu mine, domnule Kennerly, la 10.00. Biroul meu este camera 306,
aici la clinică, unde vei veni vineri. Dacă vii la recepţioneră, în vestibulul principal, ea mă va
suna şi eu voi coborî să vă întâlnesc. Prima întâlnire va fi de explorare a problemelor pe care le
exprimaţi, iar scopul dvs. va fi să listaţi şi să specificaţi un punct de plecare, în aşa fel încât să
vă putem ajuta să acţionaţi pentru clarificarea acestor probleme. Păreaţi nerăbdător să începeţi
să vă schimbaţi viaţa."
Următorul exemplu este un exemplu prost de implicare. Relatează doar cine cu cine se
întâlneşte şi unde.
"Bună, sunt doamna Schan. V-am stabilit o întâlnire la ora 3.00, marţi. Vă voi căuta
înainte de a vă vedea, atunci. "
Instrucţiuni
După citirea următoarelor exemple, identificaţi interogaţiile de bază, în fiecare din
exerciţiile implicării. În exerciţii, una din afirmaţii este completă, în timp ce celelalte au lipsă
câteva informaţii.
Exemplu
"Mi-ar plăcea să mă întâlnesc cu tine să văd ce mai faci. Ce zici de masa de prânz,
sâmbătă? Ne vom întâlni la cafeneaua lui Nick, la 12.30. Amândoi putem avea un prânz destins
şi putem vorbi despre progresul pe care l-ai făcut de când ne-am văzut ultima dată."
Cine: Amândoi.
Ce: Întâlnirea pentru prânz.
Când: Sâmbătă la 12.30.
Unde: Cafeneaua lui Nick.
De ce: Să vorbească despre progresul pe care ea l-a făcut.
Cum: …
Exerciţiu
1. "De ce nu vii pe acasă luni, Susie? Putem vorbi atunci."
Cine: _______________________________________________________________________
Ce: _______________________________________________________________________
Când: _______________________________________________________________________
Unde: _______________________________________________________________________
De ce: _______________________________________________________________________
Cum: _______________________________________________________________________
2. "Şeful de secţie a spus că te-ai plâns cu privire la sarcinile tale de lucru. Cred că este o
slujbă bună. Îţi permite să lucrezi cu maşina, lucru la care te pricepi. Şi apoi am muncit foarte
mult ca să obţin această slujbă pentru tine. Oricum, îţi voi da indicaţiile necesare pentru a veni la
biroul meu şi vom discuta despre asta. Îţi voi explica totul atunci. Vreau să înţelegi punctul meu
de vedere. Nu ştiu de ce voi băieţi nu sunteţi niciodată fericiţi. Nu pot face multe acum, dar vin-o
jos. Te voi vedea."
Cine: _______________________________________________________________________
Ce: _______________________________________________________________________
Când: _______________________________________________________________________
Unde: ______________________________________________________________________
De ce: ______________________________________________________________________
Cum: ______________________________________________________________________
3. "Laboratorul a sunat. Vor să-ţi facă analizele. Aranjează prin cameră astăzi după
amiază, astfel încât să fii gata când sosesc ei."
Cine: ______________________________________________________________________
Ce: _______________________________________________________________________
Când: _______________________________________________________________________
Unde: ______________________________________________________________________
De ce: _______________________________________________________________________
Cum: ______________________________________________________________________
Exerciţiul 4 : Practicarea implicării

Introducere
Acest exerciţiu vă va da şansa să vedeţi modul în care implicarea poate fi aplicată la
situaţia dvs.
Instrucţiuni
După citirea simplei afirmaţii prezentate mai jos scrieţi o afirmaţie pe care o puteţi utiliza
pentru a implica pe cineva, pe care-l puteţi întâlni în prezenta sau viitoarea activitate de ajutor
(de exemplu: domeniul social, medicină, justiţie criminală, educaţie, etc.). Asiguraţi-vă că aţi
inclus interogaţiile de bază.
Exemplu
"Bună Jennifer, sunt Mark Sampson de la Biroul de Consiliere Profesională. Am sunat să
confirm întâlnirea noastră pentru vineri la 10.30. Biroul meu este în clădirea Bradley, camera
105. Dacă parcaţi în spatele clădirii şi mergeţi la intrarea din spate, biroul meu este prima uşă
pe dreapta. Vom utiliza această primă şedinţă pentru a vedea ce doriţi să învăţaţi de la şedinţele
noastre de consiliere profesională."
Exerciţiu
Exprimarea implicării dvs.:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Exerciţiul 5 : Distingerea atenţiei contextuale

Introducere
În orice interacţiune de ajutor, mobilierul şi mediul ar trebui să nu creeze bariere sau să
constituie distrageri pentru procesul de ajutor.
Instrucţiuni
În exerciţiu identificaţi trei locuri pe care le utilizaţi în mod obişnuit atunci când staţi de
vorbă cu prietenii şi familia. Descrieţi pe scurt situaţia contextuală şi identificaţi unele forţe şi
deficite. Un exemplu este prezentat mai jos.
Exemplu
Mediul: Bucătărie
Descriere: Bucătărie mică, cu masă rotundă, în faţa ferestrei.
Forţe contextuale: Cald, cameră plăcută, scaunele pot fi mutate, mai aproape sau mai departe
foarte bine.
Deficite contextuale: Membrii familiei, urilizând bucătăria pot distrage atenţia.
Exerciţiu
1. Mediu: ____________________________________________________________________
Descriere: __________________________________________________________________
Forţe contextuale: ____________________________________________________________
Deficite contextuale: __________________________________________________________
2. Mediu: ____________________________________________________________________
Desriere: __________________________________________________________________
Forţe contextuale: ___________________________________________________________
Deficite contextuale: __________________________________________________________
3. Mediu: ____________________________________________________________________
Descriere: __________________________________________________________________
Forţe contextuale: ___________________________________________________________
Deficite contextuale: _________________________________________________________
Exerciţiul 6 : Distingerea autopregătirii îndemânărilor

Introducere
Anterior întâlnirii cu ajutatul trebuie să recapitulaţi ce ştiţi despre client, să identificaţi
scopul interacţiunii şi să eliminaţi orice tensiune personală.
Instrucţiuni
Identificaţi punctul de vedere general, scopul şi eforturile de relaxare, în fiecare din
exerciţiile autopregătitoare. Două exemple sunt prezentate înainte de exerciţii.
Exemplu
Carol a avut o zi lungă şi foarte dificilă. Doi oameni au sunat-o pentru întâlniri urgente.
Era frântă la ultima întâlnire din acea zi, una din întâlnirile urgente. Inspirând adânc s-a uitat la
ceas şi apoi i-a rezervat câteva momente să se uite prin dosarul clientului, în special la ultima
şedinţă. A încercat de asemenea să-şi amintească ce i-a spus persoana la telefon şi cum părea ea.
În mintea ei era hotărâtă că va ajuta persoana datorită urgenţei şi apoi va încerca să stabilească o
legătură cu scopurile deja pregătite, pentru timpul cât vor sta împreună. În final s-a aşezat pe
scaun şi a închis ochii. A inspirat de câteva ori adânc. Conştient şi-a relaxat muşchii feţei,
gâtului, umerilor şi restul corpului. Odată ce a terminat s-a ridicat şi s-a îndreptat spre uşă pentru
a întâmpina persoana.
RECAPITULARE: Citeşte dosarul clientului.

SCOP: Rezolvă urgenţa, relaţionează urgenţa la scopuri.
RELAXARE: Respiraţie adâncă, relaxarea muşchilor.
Chris a venit mai târziu la birou. S-a trezit epuizată, după un sfârşit de săptămână activ şi
distractiv. Prima sa întâlnire stabilită, Evelyn, aştepta. Uitându-se la ceas ştia că va rămâne în
urmă tot restul zilei.
Chris: "Bună dimineaţa Evelyn. Ce mai faci astăzi ?"
Evelyn: " Sunt bine Chris. "
Chris: "Îmi pare rău că te-am făcut să aştepţi. Lasă-mă să iau o ceaşcă de cafea şi apoi vom
începe."
Chris şi-a adus o ceaşcă de cafea şi apoi s-a uitat pe biroul său. Existau două mesaje
telefonice şi o anulare. A zâmbit. Înseamnă că putea prinde şi chiar să aibă o pauză în timpul
zilei. Încă zâmbind s-a îndreptat spre uşă şi a invitat-o pe Evelyn în biroul ei.
RECAPITULARE: Nici una.

SCOP: Nici unul.
RELAXARE: Ceaşcă de cafea.
Exerciţiu
1. Joyce regretă întâlnirea cu Katherine. Într-adevăr, nu voia să o vadă. Într-o astfel de
situaţie tot ce putea fi mai rău s-a întâmplat în acea zi. Vremea era înăbuşitoare şi umedă.
Autobuzul s-a stricat în drum spre casă, astfel încât ea a trebuit să meargă ultimile două mile pe
jos. Aerul condiţionat s-a stricat şi nu a avut timp să facă o baie înainte de a sosi Katherine. Tot
ce putea gândi era cât de obosită şi flămândă era şi în acelaşi timp cât era de rea că nu voia s-o
vadă pe Katherine. În timp ce Joyce gândea astfel, foarte preocupată, soneria a sunat. A deschis
uşa pentru a o lăsa pe Katherine să intre, întâmpinând-o cu un distrat şi plictisit: "Bună, intră.".
RECAPITULARE: _____________________________________________________________
SCOP: _______________________________________________________________________
RELAXARE: _________________________________________________________________
2. Marsha Miller a coborât în holul de la biroul ei. În faţa uşii sale stătea unul dintre
studenţii ei, Mark. Mark avea de gând să vadă ce notă a luat, dacă nu s-a întâmplat ceva drastic.
În timp ce ea se îndrepta spre uşă Mark a spus: "Dr. Miller, pot să vorbesc cu dvs. despre oră?"
"Sigur Mark. Dă-mi numai un minut. Bine? "
Marsha a intrat în biroul ei şi s-a aşezat în spatele pupitrului. A scos lucrările din clasa lui
Mark şi a revăzut scorurile la testul său. A observat că a făcut bine la 2 din lucrările date, dar nici
una nu era destul de bună. Cu un oftat s-a lăsat pe spate şi a închis ochii lăsându-şi mintea clară,
firesc.
După câteva minute s-a îndreptat spre uşă şi a spus: "Intră, Mark".
RECAPITULARE: _____________________________________________________________
SCOP: _______________________________________________________________________
RELAXARE: _________________________________________________________________
3. Charles nu s-a întâlnit înainte de prânz cu Isabel. Ştia că avea să-i spună câteva lucruri
care ei nu i-ar fi plăcut, despre comportamentul ei în birou. A stat şi s-a gândit la
comportamentul ei din ultimile câteva luni, întârzierile repetate, comportamentul obosit, timpul
scurt şi evitarea lui şi a coechipierilor. Da, în mod hotărât se întâmpla ceva. El s-a decis că cel
mai bun lucru era să-i recomande ca ea să vadă un consilier, dar mai întâi trebuia s-o asculte
pentru a vedea ce anume i-a creat aceste probleme. Asta este tot ceea ce a făcut el astăzi; i-a spus
ceea ce a observat şi a ascultat. Uitându-se la ceas a văzut că mai avea câteva minute înainte de
ora 12.00. Ar trebui să dicteze scrisoarea pe care o avea de terminat? Nu, s-a decis şi, în schimb
s-a aşezat pe scaun şi a început să se gândească. La prânz s-a dus la biroul lui Isabel s-o
întâlnească şi să meargă la restaurant.
RECAPITULARE: _____________________________________________________________
SCOP: _______________________________________________________________________
RELAXARE: _________________________________________________________________
Exerciţiul 7: Practicarea autopregătirii
Introducere
Acest exerciţiu vă va da şansa să vedeţi cum autopregătirea poate fi aplicată la situaţia
dvs.
Instrucţiuni
Alegeţi pe cineva de care ştiţi că vă place cu adevărat. Scrieţi o scurtă descriere a
ultimelor două interacţiuni cu persoana. Apoi scrieţi un scop pentru următoarea interacţiune şi
modul în care vă puteţi relaxa înainte de actuala interacţiune.
Exerciţiu
Scrieţi informaţii complete despre persoană, scop şi relaxare.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Exerciţiul 8: Eliminarea distragerilor

Introducere
Este important să îndepărtaţi orice distragere din mediul de ajutor, astfel încât atât cel
care ajută, cât şi cel ajutat să poată fi mult mai atenţi.
Instrucţiuni
Enumeraţi 10 lucruri care vă pot distrage în timpul interacţiunii de ajutor. Nişte exemple
vă sunt date mai jos.
Exemple
Temperatură scăzută în cameră.
Fond muzical neregulat.
Exerciţiu
1. ___________________________________________________________________________
2. ___________________________________________________________________________
3. ___________________________________________________________________________
4. ___________________________________________________________________________
5. ___________________________________________________________________________
6. ___________________________________________________________________________
7. ___________________________________________________________________________
8. ___________________________________________________________________________
9. ___________________________________________________________________________
10. __________________________________________________________________________
Exerciţiul 9: Atenţia contextuală în căminul dvs.
Introducere
Acest exerciţiu vă va ajuta să aplicaţi atenţia contextuală în căminul dvs.
Instrucţiuni
Identificaţi locul din căminul dvs. unde staţi cel mai frecvent de vorbă cu ceilalţi oameni.
Apoi enumeraţi lucruri prin care puteţi schimba sau îmbunătăţi acest loc, care să faciliteze
interacţiunea personală.
Exemplu
Locul din casă unde stau cel mai frecvent de vorbă cu oamenii este:
Camera de zi.
Cele trei lucruri pe care le-aş putea schimba sau îmbunătăţi pentru a facilita interacţiunea
personală sunt:
1. Să închid casetofonul sau televizorul, în timp ce stau de vorbă.
2. Să mut scaunele în faţa canapelei.
3. Să schimb aranjamentul floral, în aşa fel încât să nu-mi blocheze vederea.
Exerciţiu
Locul din casă unde stau cel mai frecvent de vorbă cu oamenii este:
_____________________________________________________________________________
Cele trei lucruri pe care le-aş putea schimba sau îmbunătăţi pentru a facilita interacţiunile
interpersonale sunt:
1. ___________________________________________________________________________
2. ___________________________________________________________________________
3. ___________________________________________________________________________
Exerciţiul 10: Distingerea atenţiei posturale

Introducere
Corpul celui care ajută ar trebui să fie poziţionat pentru a comunica atenţie: scrutare,
înclinarea în faţă, menţinerea contactului viuzal şi fără distrageri. Cel care ajută ar trebui de
asemenea să menţină o diastanţă potrivită între el sau ea şi cel ajutat.
Instrucţiuni
Observaţi următorii oameni pentru trei minute, în timp ce ei au o conversaţie cu cineva.
Enumeraţi deficitele şi bunurile atenţiei posturale, în spaţiul necesar.
Exemplu
Individ observat: Un tată stând de vorbă cu fiul său în camera de zi despre posibilele colegii de
frecventat.
Deficitele atenţiei posturale: Calităţile atenţiei posturale
Lăsarea pe spate în scaun: Contact vizual bun
Picioarele sprijinite pe masa de cafea: Distanţă potrivită între tată şi fiu
Ne scrutare
Fumatul
Televizorul este deschis
Exerciţiu
1. Individ observat: Membru al familiei, coleg de cameră sau prieten

2. Individ observat: Un vânzător dintr-un magazin, făcând o vânzare

3. Individ observat: Un individ pe care-l cunoaşteţi, discutând cu o altă persoană la

şcoală sau la serviciu
Observarea
Vederi de ansamblu
Atenţia personală ne pregăteşte să observăm. Observarea este cea mai de seamă sursă a
învăţării despre cel ajutat. Următoarele exerciţii vă vor ajuta să practicaţi îndemânrile observării.
Vedeţi paginile 38-45 din "Arta ajutorului" pentru descrierea detaliată a observării.
Exerciţiul 11: Distingerea datelor din inferenţe

Introducere
Este important să vă uitaţi la datele concrete mai întâi şi apoi să trageţi concluziile dvs.
din aceste date. Datele constau în comportamente observabile cum ar fi: "un zâmbet", "lacrimi",
"pumni încleştaţi". În contrast concluziile includ: "persoane apropiate", "persoane deznădăjduite"
şi "înfuriate".
Instrucţiuni
Identificaţi dacă următoarele afirmaţii reprezintă date sau inferenţe, prin verificarea
căsuţei corespunzătoare.
Exemplu
Date Inferenţe
Minte deschisă *
Tic facial *
Exerciţiu
Date Inferenţe
1. Comportare nervoasă
2. Dispus să povestească
3. Muşcarea buzei inferioare, încruntare
4. Înfăţişare agitată
5. 5 min 8 sec, umeri laţi, muşchi bine făcuţi
6. Supragreutate de 20 livre, talie scurtă, pantaloni peticiţi
7. Copilaş şmecher
8. Arată ca un bărbat………………..., nedemn de încredere, şmecher
9. Strabism, se uită pieziş, merge greoi
10. Pare să se gândească departe
11. Vinovat, dacă am văzut vreodată unul
12. Piele palidă, respiraţie rapidă, puls puternic în gât
13. Prăbuşirea în scaun, umeri rotunzi, înclinarea pe spate, picioare drepte
14. Aproximativ 40 de ani purtând un costum modern, cravată asortată la culoare,
purtând servietă, umeri drepţi
15. Arată tristă şi evident nefericită în viaţă, o persoană foarte nefericită
16. Corp splendid, ţinută severă
17. Postură bună, arată atent şi înzestrat cu nivel energetic înalt
18. O, ce vulgar
19. Stând drept, foarte drept, contact vizual direct, fără obiceiuri nervoase
Exerciţiul 12: Observarea eficientă

Introducere
Aveţi acum nişte exerciţii privind distingerea datelor vizibile de inferenţe. Următorul
exerciţiu vă va ajuta să organizaţi şi să trasaţi inferenţe corespunzătoare. Când practicarea
îndemânărilor observării este de ajutor pentru a organiza observaţiile şi inferenţele noastre, pe un
tabel cum este cel de mai jos vă va ajuta să verificaţi observaţiile voastre, pentru perfecţionare şi
acurateţe.
Instrucţiuni
Realizaţi 3 observaţii ale unor oameni utilizând următorii paşi:
1. Selectaţi persoana pentru observare ca cea indicată mai jos.

2. Observaţi persoana pentru cel puţin 3 minute.
3. Utilizând tabelul de pe paginile următoare, enumeraţi observaţiile dvs., în ceea ce
priveşte înfăţişarea şi comportamentul.
4. Bazată pe aceste observaţii încercuiţi concluzia dvs. despre nivelul energetic al
persoanei.
5. Încercuiţi concluzia dvs. despre sentimentele persoanei.
6. Încercuiţi concluzia dvs. despre adecvarea (consecvenţa) persoanei.
Exemplu
Situaţie: Observarea unui bărbat tânăr stând la un colţ de stradă, necunoscut pentru observator
ÎNFĂŢIŞARE COMPORTAMENT INFERENŢE
Postura: Arătând gârbovit, O mână în buzunar, fumând o Nivelul energetic:
rezemat de o clădire. ţigară. Înalt – Mediu – Coborât
Expresii faciale: Gură Sentimente:

nepăsătoare, ochi deprimaţi Ridicate – Mixte – Coborâte
Ţinută: Tricou rupt, pantaloni

murdari, teneşi murdari şi
găuriţi, tunsoare lăţoasă, păr
atârnându-i în ochi.
Conformaţia corpului: cam 6 Congruenţă:
picioare înălţime, 150 de livre, Ridicată - Medie – Coborâtă
slab.
Sex: masculin
Vârsta: posibil 20 ani
Rasa: alb
Exerciţii
1. Situaţia: observaţi o persoană pe care o cunoaşteţi bine, la şcoală sau la serviciu.

Postura: Nivelul energetic:
Înalt – Mediu – Coborât
Expresii faciale:
Ţinută: Sentimente:
Ridicate – Mixte – Coborâte
Conformaţia corpului:
Sex: Congruenţă:
Ridicată - Medie – Coborâtă
Vârsta:
Rasa:
2. Situaţia: observarea unei persoane pe care o cunoaşteţi mai puţin, la şcoală sau la serviciu.
3. Situaţie: observarea unei persoane pe care nu o cunoaşteţi.
Ascultarea
Vedere de ansamblu
Un ascultător eficient îşi poate reaminti conţinutul şi să identifice tema şi sentimentele
exprimate de vorbitor. Aceasta înseamnă reamintirea a ceea ce a spus persoana, care era topica
generală, când şi unde s-a întâmplat şi de ce şi cum s-a întâmplat.
Înainte de a face exerciţiile revedeţi paginile corespunzătoare din "Arta ajutorului".
Exerciţiul 13: Ascultarea practică
Introducere
În acest exerciţiu veţi practica ascultarea şi identificarea interogaţiilor de bază: cine, ce,
când, unde, de ce, cum, dintr-o exprimare.
Instrucţiuni
Citiţi afirmaţiile din exerciţiu o singură dată, ascultând informaţia pentru interogaţiile de
bază: cine, ce, când, unde, de ce, cum. Acoperiţi afirmaţia cu o bucată de hârtie şi înregistraţi
răspunsul dvs. pentru fiecare interogaţie. În final recitiţi afirmaţia şi identificaţi ce aţi auzit corect
şi ce aţi auzit incorect şi ce v-a scăpat.
Exemplu
"Tocmai am vorbit cu sora mea în Idaho. Era foarte supărată - a plâns tot timpul cât am
vorbit. A rămas însărcinată acum trei luni şi ieri a avortat. Îşi dorea cu adevărat acest copil."
Cine: Sora
Ce: Supărată din cauza avortului.
Când: Ieri
Unde: Idaho
De ce: Îşi dorea cu adevărat copilul
Cum: Neaplicabil.
Exerciţiu
1. "Ce frumos! Am băut puţin vin, am fumat nişte iarbă şi am petrecut într-adevăr bine.
Acum îmi spui că ar trebui să renunţ ? Nici defel ! "
Cine: ________________________________________________________________________
Ce: _________________________________________________________________________
Când: ________________________________________________________________________
Unde: _______________________________________________________________________
De ce ________________________________________________________________________
Cum: ________________________________________________________________________
2. "Am fost când la şcoală, când nu în ultimii 5 ani. Am avut ceva slujbe pe ici pe colo.
Nici unul din lucrurile pe care le-am încercat nu mi-au folosit prea mult.. M-am tot gândit că ar
trebui să termin şcoala şi să găsesc ceva mai bun, dar zău dacă ştiu în ce constă acest ceva."
Cine: ________________________________________________________________________
Ce: __________________________________________________________________________
Când: ________________________________________________________________________
Unde: _______________________________________________________________________
De ce: _______________________________________________________________________
Cum: ________________________________________________________________________
3. "Sunt speriat. Dintele doare atât de tare, dar la fel şi lucrarea dentară. Nu ştiu care este
mai rea. Prietenul meu a avut o extracţie şi i-a cauzat o mulţime de complicaţii. A stat în spital o
lună. De unde să ştiu că nu mi se întâmplă şi mie?"
Cine: ________________________________________________________________________
Ce: __________________________________________________________________________
Când: ________________________________________________________________________
Unde: _______________________________________________________________________
De ce: _______________________________________________________________________
Cum: ________________________________________________________________________
4. "Aceste plăţi nu s-au terminat până la urmă chiar de tot. Am economisit bani şi totuşi
copiii mei poartă haine ponosite, nu au mâncare, sunt întotdeauna flămânzi. Nu ştiu cum m-am
aşteptat să reuşesc. Mă simt ca şi cum aş fi pedepsită şi nu încerc decât să-mi cresc copiii.
Cristoase! Ar fi dus-o mai bine dacă erau înfiaţi decât o duc cu mine."
Cine: ________________________________________________________________________
Ce: __________________________________________________________________________
Când: ________________________________________________________________________
Unde: _______________________________________________________________________
De ce: _______________________________________________________________________
Cum: ________________________________________________________________________
5. "Supraveghetorul din schimbul de noapte a venit la mine. Nu am făcut nimic – doar

am încercat să fac timpul meu mai liniştit. Mă cicăleşte deşi…. îl voi omorî pe bastart !"
Cine: ________________________________________________________________________
Ce: _________________________________________________________________________
Când: _______________________________________________________________________
Unde: _______________________________________________________________________
De ce: _______________________________________________________________________
Cum: ________________________________________________________________________
Exerciţiul 14: Identificarea aluziilor tonului vocii

Introducere
Tonul vocii, utilizat de ajutat vă poate spune multe lucruri. Vă poate furniza aluzii despre
ce sentimente sunt exprimate şi despre nivelul energetic individual.
Instrucţiuni
Identificaţi care din următoarele sunt aluzii ale tonului vocii, plasând un semn după ele.
Exemplu
1. Voce moale *
2. Stigăt *
3. Referirea frecventă la un prieten bun
Exerciţii
1. Ritm încet al cuvintelor
2. Utilizarea cuvintelor lungi
3. Voce ezitantă, tremurătoare
4. Voce stridentă
5. Accent …
6. Mormăire
7. Statură înaltă
8. Ritm rapid al cuvintelor
9. Cuvinte sentimentale
10. Vorbind despre experienţe personale
11. Voce gâfâită
12. Accent sudic
Adăugaţi orice aluzie a tonului vocii pe care o puteţi înţelege.

1. ___________________________________________________________________________
2. ___________________________________________________________________________
3. ___________________________________________________________________________
Exerciţiul 15 : Tragerea concluziilor din tonul vocii
Introducere
Tonul vocii unei persoane poate indica nivelul de energie şi sentimentele. Este o aluzie
importantă pe care o putem utiliza pentru a înţelege cadrul de referinţă al celeillalte persoane.
Instrucţiuni
Potriviţi tonul vocii cu nivelul energetic şi simţiţi inferenţele pe care vi le sugerează.
Plasaţi literele corespunzătoare nivelului energetic şi sentimentului general înaintea aluziei.
Puteţi trage mai mult decât o concluzie despre fiecare aluzie a vocii.
Exemplu
Aluzia tonului vocii Inferenţe
A, f, g stigăt (vezi mai jos)
A, d, f voce stridentă, puternică,

dar nu panicată
Exerciţiu
Aluzia tonului vocii Inferenţe
_________________ 1. Ritm încet al cuvintelor a. Energie înaltă

_________________ 2. Mormăit b. Energie moderată
_________________ 3. Voce înaltă c. Energie coborâtă
_________________ 4. Voce ezitantă, tremurătoare d. Sentimente bune, pozitive
_________________ 5. Ritm rapid al cuvintelor e. Sentimente uşor triste
f. Sentimente puternic furioase
g. Sentimente confuze, alarmiste
Exerciţiul 16 : Practicarea îndemânărilor atenţiei

Introducere
Acest exerciţiu vă va ajuta să aplicaţi toate îndemânările atenţiei, într-un context familiar.
Instrucţiuni
Urmăriţi un spectacol TV . Fiţi atenţi fizic, în timp ce urmăriţi spectacolul. După primele
10 minute de spectacol completaţi următorul exerciţiu.
Exerciţiu
1. Verificaţi atenţia dvs. fizică.
* Atenţie contextuală: A fost aranjată camera, în aşa fel încât să vedeţi la televizor?
__ Da __ Nu
Dacă nu, ce a fost greşit? __________________________________________________

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
* Atenţia personală: Sunteţi flămând sau obosit în timpul vizionării?
__ Da __ Nu
Dacă da, ce puteţi face pentru a schimba experienţa dvs. fizică ?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Identificaţi 2 personaje care v-au plăcut cel mai mult.
a. _____________________________________________________________________
b. _____________________________________________________________________
Pentru fiecare personaj completaţi tabelele observaţiei şi ascultării:
Personajul # 1
* Observarea:
Expresii faciale:
Sex: Congruenţă:
Ridicată - Medie – Coborâtă
Vârsta:
Rasa:
* Ascultarea:
Cu cine vorbeşte personajul? _____________________________________________________

_____________________________________________________________________________
Despre ce vorbeşte? ___________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Când s-a întâmplat asta? _________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Unde s-a întâmplat? ___________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
De ce crede personajul că s-a întâmplat? _________________________________________
_____________________________________________________________________________
Cum spune personajul că s-a întâmplat? __________________________________________
_____________________________________________________________________________
Personajul # 2
* Observarea:
Expresii faciale:
Congruenţă:
Sex: Ridicată - Medie – Coborâtă
Vârsta:
Rasa:
* Ascultarea:
Cu cine vorbeşte personajul? _____________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Despre ce vorbeşte? ___________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Când s-a întâmplat asta? _________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Unde s-a întâmplat? ___________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
De ce crede personajul că s-a întâmplat? _________________________________________
_____________________________________________________________________________
Cum spune personajul că s-a întâmplat? __________________________________________
_____________________________________________________________________________
CAPITOLUL III
RĂSPUNSUL - FACILITAREA AJUTATULUI SĂ EXPLOREZE
Învăţarea umană şi inteligenţa umană încep să se manifeste când copiii au câteva luni. În
momentul acesta, copiii încep să se exploreze pe ei înşişi şi mediul lor. Copiii încep să descopere
existenţa stimulilor înconjurători, propriile răspunsuri şi relaţiile dintre acestea două. Cu alte
cuvinte, copiii devin conştienţi de asociaţia dintre stimuli şi răspunsurile lor. Ei devin conştienţi
de cauze şi efecte în lumea lor.
Această conştientizare este de 2 tipuri. De exemplu, copiii devin conştienţi că biberonul
sau mâncarea servesc ca stimuli pentru răspunsul de supt sau de apucare. Răspunsurile, pe rând
conduc la satisfacerea nevoilor de hrană. Copiii pot, de asemenea, să devină conştienţi că nevoile
de hrană stimulează răspunsurile pentru căutarea biberoanelor sau hranei.
Prin explorare, deci, copiii devin conştienţi, atât de relaţiile trecute, cât şi de cele prezente
în mediul lor înconjurător, inclusiv de ei înşişi. Copiii sunt, în consecinţă în stare să recunoască
unde se află în relaţie cu lumea lor. Acesta este primul stadiu sau fază a învăţării umane. Acest
stadiu de conştientizare distinge omul de alte forme de viaţă.
Aici sunt câteva întrebări pe care vi le puteţi pune când vă gândiţi la răspuns:
 Cum veţi şti când puteţi avea încredere în cineva?
 Cum ştiţi când cineva v-a auzit?
 Cum ştiţi dacă cineva vă înţelege cu adevărat?
Studiu de caz # 3 - Răspunsul necalificat
Matthew Benning este un bărbat în vârstă de 76 ani, care tocmai a fost admis într-un
cămin de îngrijire. Până acum a locuit în propria casă, o casă construită de el acum 50 de ani. Şi-
a trăit aici viaţa crescând 4 copii. Copiii lui erau toţi căsătoriţi şi au părăsit ţinutul. Soţia sa a
murit acum 2 ani.
Matt a fost luat din căminul său după un atac parţial pe partea stângă. Putea vorbi, dar
avea nevoie de scaun cu rotile.
A fost repartizat la secţia Carlei. Carla este asistentă şefă la această secţie. Lucrează la
casa de îngrijire de când a obţinut gradul R.N, acum 6 ani. Încearcă să fie o bună asistentă şi se
asigură că personalul ei este "respectuos pe cât posibil" faţă de pacienţi.
Următorul fragment este un fragment de conversaţie între doi dintre ei, imediat după ce
Matt a sosit. Conversaţia avea loc în camera lui Matt, pe care o împarte cu un alt pacient.
Carla: (către colegul de cameră a lui Matt): "Bună Paul. Văd că ai un nou coleg de cameră."
Paul: "Da."
Carla: "Sunt sigură că vă veţi înţelege, chiar foarte bine."(către Matt): "Dl.Benning?" (Matt stă
întins în pat, cu ochii închişi. El mişcă şi deschide ochii.)
Carla: "Dl.Benning, numele meu este Carla Pope. Sunt asistenta dvs. Ce mai faceţi ?"
Matt: "Î… ?" (El stă pe o parte, pe pat, cu dificultate din cauza braţului şi piciorului stâng.)
Carla: "Ce mai faceţi?"
Matt: "O bine, bine. Cine spui că eşti ?"
Carla: "Numele meu este Carla. Sunt asistenta dvs."
Matt: "Bună. Numele meu este Matt Benning."
Carla: "Da ştiu. Pot să-ţi spun Matt ?"
Matt: "Sigur ."
Carla: "Există ceva ce ţi-ai dori ? "
Matt: "O nu, nu cred." (Carla se aşează pe patul vecin cu cel al lui Matt.)
Carla: "Eşti sigur ?"
Matt: "Nu, nu sunt, dar nu mă pot gândi la nimic acum. Spune-mi cât timp voi sta aici ?"
Carla: "Ei bine, este greu de spus. Şi apoi de abia aţi ajuns aici." (veselă) "Ce se întâmplă? Nu
vă place de noi?"
Matt: "Nu, nu! Doar că am fost departe de casă pentru atât de mult timp. Am atâtea de făcut. Am
de …..."
Carla: "Acum nu vă faceţi griji pentru asta. Sunt sigură că totul este bine. La tot ce vă puteţi
gândi este odihna şi să vă faceţi bine. Gândiţi-vă ca la o vacanţă. Nu-i aşa Paul?"
Paul: "Î , ce spuneţi?"
Carla: "Voi v-aţi cunoscut?"
Matt: "Nu, nu încă."
Carla: "Ei bine, din moment ce veţi fi colegi de cameră cred că se cade." (voioasă). "Paul Dobbs
fă cunoştinţă cu Matt Benning." (Amândoi zâmbesc ezitant şi se salută unul pe altul.)
Matt: "Salut!"
Paul: "Bună!"
Carla: "Acum mă voi duce să verific cina şi vă las să vă cunoaşteţi. Matt, mă voi opri mai târziu
să văd ce mai faci. Paul, poate vrei să faci un tur cu Matt până la bucătărie după cină. Ne
vedem mai târziu." (Carla zâmbeşte la amândoi, se ridică şi pleacă.)
Răspunsul furnizează baza pe care procesul de ajutor este constituit. Facilitează

explorarea de către ajutaţi, a locului în care se află, în relaţie cu lumea lor. Noi îi ascultăm pe cei
ajutaţi, astfel încât să le putem răspunde. Răspunsul accentuează intrarea în cadrul de referinţă al
ajutaţilor şi comunicarea către ei a ceea ce am auzit. Cu alte cuvinte, există două tipuri separate
de îndemânări implicate: distingerea corectă a dimensiunilor experienţelor ajutaţilor şi
comunicarea corectă faţă de ajutaţi a dimensiunilor pe care le-am perceput.
Răspunsul implică răspunsul la conţinut, sentiment şi semnificaţie. Răspundem la
conţinut pentru a clarifica elementele experienţelor ajutaţilor. Răspundem la sentiment, pentru a
clarifica efectul ataşat la experienţă. Răspundem la semnificaţie pentru a furniza motivul pentru
sentiment.
Răspunsul facilitează explorarea ajutatului. Când cel care ajută răspunde corect celor
ajutaţi, atunci ajutaţii explorează locul unde se află, în relaţie cu lumea lor. Răspunsul stimulează
şi întăreşte explorarea ajutatului. Construieşte baza pentru personalizare, pentru a facilita
înţelegerea ajutatului.
Un alt cuvânt pentru răspunsul corect este empatia. Empatia este un cuvânt pe care îl
utilizăm atunci când ne punem în pielea altei persoane şi vedem lumea prin ochii lui sau ai ei.
Comunicăm empatie când răspundem interşanjabil la expresiile altei persoane. Primii americani
obişnuiau să vorbească de "intrarea în mocasinii altuia".
Pentru a fi foarte sensibili cu cei ajutaţi de noi există câteva comportamente de ajutor pe
care trebuie să le demonstrăm. Mai întâi de toate, trebuie să continuăm să suspendăm propriul
nostru cadru de referinţă. Comunicăm consideraţia necondiţionată faţă de cadrul de referinţă al
ajutaţilor, prin suspendarea propriului nostru cadru de referinţă. În acest fel, ajutaţii pot
experimenta libertatea de a se explora pe ei înşişi, fără teamă sau răzbunare.
În al doilea rând, trebuie să comunicăm într-o manieră autentică, dar nu trebuie să
împărtăşim experienţele noastre într-un fel care poate fi copleşitor pentru cei ajutaţi. Mai curând,
trebuie să întărim prezentarea fără falsităţi şi tendinţe de faţadă, care ne-ar reprezenta greşit şi i-
ar face pe cei ajutaţi să se simtă neconfortabil şi incapabili de a se dezvălui pe ei înşişi.
În al treilea rând, trebuie să întărim specificitatea în explorarea conţinutului. Cu cât sunt
ajutaţii mai precişi cu privire la experienţele lor, cu atât mai empatic poate fi cel care ajută.
Specificitatea conduce direct către răspunsul la conţinut.
PRIMA FAZĂ A AJUTORULUI
DIMENSIUNILE CELUI CARE AJUTĂ ÎNTĂRIREA NIVELULUI
ÎNDEMÂNĂRILOR
Empatie A răspunde interşanjabil
Respect A comunicare consideraţie necondiţionată
Autenticitatea A nu prezenta tendinţă de faţadă
Concreteţea A lucra cu experienţe specifice
PROCESELE AJUTATULUI EXPLORARE

Noi răspundem mai întâi la partea cea mai evidentă a expresiilor celor ajutaţi, conţinutul.
Răspundem la conţinut, pentru a clarifica elementele critice ale experienţelor celor ajutaţi.
Deţinerea unei baze de date exacte referitoare la conţinut, ne permite să stabilim baza noastră
sensibilă în ajutor: răspunsul la sentiment şi semnificaţie. Pe rând, baza sensibilă ne permite să
personalizăm semnificaţia şi să iniţiem acţiunea. Elementele de conţinut, de asemenea,
accentuează relaţiile de ordine, importanţă şi cauză-efect, ale evenimentelor. Un bun răspuns
reformulează expresiile ajutaţilor într-o formă nouă. Nu este doar un doar un papagal, care să
întoarcă cuvintele ajutaţilor. O bună formă pentru răspunsul la conţinut este:
"Ai spus _________________________."
Sau
"Cu alte cuvinte, __________________."
"Ai spus că, de când copilul tău şi-a

pierdut inocenţa, nu vei mai putea avea
niciodată aceleaşi sentimente faţă
de el."
Interogaţiile de bază ne furnizează, sub forma unei testări, completitudinea expresiilor

referitoare la experienţa celor ajutaţi. Cu alte cuvinte, ele ne permit nouă să determinăm dacă
ajutaţii au inclus tot ceea ce trebuie să ştim. Întrebările pot fi formulate după cum urmează:
 Cine şi de ce a fost implicat?
 Ce fac ei?
 De ce şi cum o fac?
 Când şi unde o fac?
 Cât de bine fac?
De exemplu, în răspunsul la conţinut putem examina următoarele expresii pentru
interogaţii:
"Am crezut că am aceeaşi părere cu profesoara mea."
Cine
"Acum am picat examenul."
Ce
"Cred că ne situăm pe lungimi de undă diferite."
De ce şi Cum
"Cred că nu am studiat destul acasă."
Unde şi Când
"Sigur, nu m-am aşteptat la întrebări atât de grele."
Cât de bine
"Cu alte cuvinte, ai supraestimat relaţia ta cu

profesoara şi în legătură cu subiectul."
Există trei căi de bază, prin care putem organiza expresiile referitoare la conţinut, ale
ajutaţilor. În primul rând, putem analiza expresiile, cronologic. Ordinea cronologică înseamnă
ordinea în care evenimentele se succed. Următorul răspuns este o bună formă de răspuns
cronologic la conţinut.
"Ai spus că ce s-a întâmplat cu tine este ______________________________________
primul eveniment
urmat de _____________________________ şi în final ______________________________."
al doilea eveniment al treilea eveniment
Astfel, de exemplu putem răspunde cronologic la un student de colegiu, distrat (neatent)
în următoarea manieră:
"Ai spus că ai dat-o în bară cu prietena ta şi apoi cu familia ta şi, în final ai picat
examenele finale."
"Apoi ai picat examenul."
Al treilea eveniment
"Apoi te-ai certat cu familia."
Al doilea eveniment
"Ai spus că te-ai certat cu prietena ta."
Primul eveniment
A doua cale de bază a organizării expresiilor ajutaţilor implică răspunsul la conţinut, în

termenii importanţei sale. Aceasta înseamnă organizarea conţinutului, de la cea mai importantă
expresie, la cea mai puţin importantă. Următorul răspuns este o bună formă de răspuns la
importanţă:
"Ai spus ____________________ urmat de _____________________ şi în final de ____
Cel mai important moderat important
__________________________."
cel mai puţin important
De exemplu, putem răspunde, în ceea ce priveşte importanţa la o persoană care se

droghează după cum urmează:
"Ai spus că ai avut probleme cu drogurile şi aceasta a avut impact asupra familiei tale şi
asupra slujbei tale."
"Are de asemenea un impact asupra slujbei tale."

Cel mai puţin important
"Are un impact asupra familiei tale."
Moderat important
"Ai spus că ai avut probleme cu drogurile."
Cel mai important
Cea de-a treia cale de bază a organizării expresiilor celor ajutaţi implică răspunsul la
conţinut, în termenii relaţiilor de cauză şi efect. Aceasta înseamnă identificarea modului cum un
eveniment sau o acţiune a rezultat din succesiunea altui eveniment sau acţiune.
Următorul răspuns este o bună formă de răspuns la relaţiile de cauză-efect:
"Ai spus că, deoarece ______________________ atunci _______________________."
Evenimentul cauzal evenimentul efect
De exemplu, putem răspunde la o deteriorare a situaţiei maritale, după cum urmează:

"Ai spus că, de când ai eşuat în afaceri, lucrurile nu mai sunt la fel în mariajul tău."
"Aceasta ţi-a cauzat probleme în mariaj."

Efect
"Ai spus că ai eşuat în afaceri."
Cauză
Răspunsul la conţinut facilitează explorarea de către ajutaţi a oricărei "lacune" în

conţinut. Dacă oricare din întrebările interogative nu şi-a găsit răspuns, putem încerca să găsim
un tablou mai complet al experienţelor ajutaţilor. Prezenţa tuturor acestor elemente esenţiale ne
va face capabili mai târziu să diagnosticăm deficitele ajutaţilor, în unul sau mai multe din aceste
domenii. În plus, utilizând una sau mai multe căi ale organizării conţinutului asigurăm o
interşanjabilitate esenţială a înţelegerii conţinutului, atât pentru cel care ajută, cât şi pentru
ajutaţi. Ne putem dori să practicăm răspunsul la conţinut, în viaţa reală sau în expresiile
înregistrate. Din nou, studiile de caz pot fi un material folositor, pentru practicarea răspunsurilor
mulţumitoare.
Imediat ce am arătat empatia noastră faţă de ajutaţi, prin răspunsul la conţinutul

expresiilor lor putem, de asemenea, să arătăm înţelegerea noastră faţă de experienţele lor, prin
răspunsul la sentimentele pe care le exprimă. Întra-devăr, răspunsul la conţinut ne pregăteşte să
răspundem la sentimentele expresiilor ajutaţilor. Răspunsul la sentimente este singura
îndemânare care este cea mai importantă în ajutor, deoarece reflectă experienţa afectivă a
ajutaţilor în legătură cu lumea lor.
Ajutaţii pot exprima verbal şi direct acele sentimente care îi domină sau le pot exprima
doar indirect, prin intermediul tonului şi a vocii sau prin descrierea situaţiei în care ei se
descoperă pe ei înşişi.
Dacă expresiile ajutaţilor sunt directe sau indirecte, scopul nostru ca ajutător va fi să
arătăm explicit ajutaţilor nivelul nostru de înţelegere a sentimentelor lor. Aceasta va da ajutaţilor
o şansă de a verifica eficacitatea noastră ca ajutător. Ne va da, de asemenea, şansa de a ne
verifica pe noi înşine.
Răspunsul la sentimente implică întrebarea şi răspunsul la întrebarea empatică şi
dezvoltarea răspunsurilor interşanjabile la sentimente.
RĂSPUNS LA  RĂSPUNS LA
Pentru a răspunde la sentimentele ajutaţilor trebuie să facem câteva lucruri. În primul

rând, aşa cum am învăţat trebuie să observăm comportamentul lor. În particular, trebuie să fim
atenţi la postura ajutaţilor şi la expresiile faciale. Expresiile ajutaţilor ne vor spune mult despre
modul cum ei se trăiesc. Tonul vocii şi expresiile faciale sunt nişte aluzii valoroase la
sentimentele lor interioare.
Apoi trebuie să ascultăm cu atenţie cuvintele ajutaţilor. Când am fost atenţi la cuvinte
trebuie să sintetizăm ceea ce am văzut şi am auzit - acest lucru indică sentimentele ajutaţilor.
Atunci ne vom întreba: "Dacă eram ajutat şi făceam şi spuneam aceste lucruri, ce aş fi simţit ?".
Răspunzând la această întrebare puteţi, în primul rând, identifica categoria de sentimente
generale (fericire, supărare, tristeţe, surpriză, teamă, durere, uşurare sau calm) şi intensitatea
sentimentelor (înaltă, medie sau coborâtă). Atunci, selectaţi un cuvânt sentimental sau frază
sentimentală, care pregăteşte domeniul sentimental şi nivelul de intensitate. În final, verificaţi
expresiile sentimentale cu observaţiile dvs. pentru a vedea dacă sunt corespunzătoare pentru
ajutaţii implicaţi. (De exemplu s-ar putea să nu fie adecvat să utilizăm un cuvânt "ursuz" pentru a
capta sentimentul de mâhnire al unui ajutat cu o educaţie de clasa a şasea.)
"Cum m-aş fi simţit dacă

aş fi fost ajutatul ?"
Acum putem încerca să înţelegem sentimentele exprimate de ajutatul nostru. Sintetizaţi
aluziile referitoare la sentimentele ajutaţilor şi răspundeţi apoi la întrebarea: "Cum m-aş simţi
dacă aş fi eu cel care ar spune aceste lucruri?"
"Lucrurile nu merg prea bine pentru mine. Nici la şcoală, nici cu prietena mea. Chiar
mi se pare că mă poticnesc (bâlbâi). Mă prefac în fiecare zi, dar în interiorul meu sunt în
realitate descurajat, deoarece nu sunt sigur de ceea ce vreau să fac sau unde vreau să ajung."
Principala aluzie la sentimentul ajutatului este aceea că el spune că se simte descurajat. El
se simte descurajat în legătură cu şcoala şi cu relaţia cu prietena sa. Este de asemenea bâlbâit.
Dacă am fi în poziţia sa ne-am putea simţi foarte trişti.
Practicaţi întrebarea şi răspunsul dvs. la întrebarea: "Cum m-aş simţi?" împreună cu alte
expresii pe care le auziţi în fiecare zi.
"M-aş fi simţit trist dacă
aş fi fost în locul lui."
Ne putem asigura că răspundem la sentimentele ajutaţilor atunci când dăm un răspuns

care este interşanjabil cu sentimentele exprimate. Nu este cu siguranţă prea mult să ne aşteptăm
să fim capabili să comunicăm ajutaţilor ceea ce ei ne-au comunicat nouă. Înţelegerea a ceea ce
ajutaţii au exprimat, la nivelul la care ei au exprimat constituie doar baza pentru ajutor.
Un răspuns este interşanjabil dacă, atât cel care ajută, cât şi ajutatul exprimă acelaşi
sentiment. Operaţional, în termenii sentimentelor exprimate, cel care ajută poate spune ceea ce
spune ajutatul.
Primul răspuns pe care îl formulăm ar trebui să implice cuvinte sentimentale foarte
simple reflectând sentimentele exprimate de ajutat. Putem face asta, prin utilizarea unei simple
formulări: "Te simţi________________". Înainte de a trece la o comunicare mult mai complexă
trebuie să învăţăm să formulăm motive simple.
"Te simţi __________________."
Putem spune că răspundem la sentimentele ajutaţilor când găsim esenţa sentimentelor lor
în unul sau mai multe cuvinte sentimentale. Pentru a găsi sentimentele lor, atunci trebuie să ştim
o mulţime de cuvinte sentimentale. Trebuie să dezvoltăm un vocabular de cuvinte sentimentale.
Aceasta nu este de ajuns pentru a înţelege ceea ce au spus ajutaţii. Putem, de asemenea,
comunica ajutaţilor înţelegerea de către noi a sentimentelor lor.
Acum lăsaţi-ne să încercăm să formulăm un răspuns sentimental la expresia ajutatului.
Haideţi să repetăm expresia lui Tom din nou:
"Lucrurile nu merg prea bine pentru mine. Nici la şcoală, nici cu prietena mea. Chiar mi
se pare că mă bâlbâi. Mă prefac în fiecare zi, dar în interiorul meu sunt în realitate descurajat,
deoarece nu sunt sigur de ceea ce vreau să fac sau unde vreau să ajung."
Din nou ne-am întrebat: "Cum m-aş fi simţit dacă aş fi fost în locul lui ?". Răspundem,
"Trist. M-aş fi simţit trist." Acum formulăm răspunsul într-un mod în care putem comunica
direct modul cum se simte el: "Te simţi trist."
"Te simţi trist."
Aşa cum aţi descoperit, ajutaţii expun multe stări sufleteşti, diferite - multe stări de spirit
diferite. Uneori par foarte trişti. Uneori par foarte fericiţi. Uneori par foarte furioşi. De cele mai
multe ori se află undeva între aceste extreme. Trebuie să avem răspunsul, prin care să le
comunicăm lor înţelegerea de către noi, în fiecare din aceste momente. Formulaţi răspunsuri
simple pentru fiecare din stările de spirit ale ajutaţilor.
Unul din sentimentele care pare să domine ajutatul este un fel de tristeţe sau sentiment
"coborât". Nivelul său energetic pare scăzut. Lucrurile par fără speranţă. Se simte neajutorat în
faţa oricărui lucru. Chiar nu ştie unde se îndreaptă sau dacă poate ajunge acolo. Uneori îşi
verbalizează sentimentul: "Uneori chiar cred că nu voi reuşi."
Utilizând cuvântul sentimental corespunzător pentru acest tip de tristeţe putem formula
un răspuns simplu.
"Te simţi descurajat."
Rareori, cei ajutaţi de noi pot fi "ridicaţi", în mod particular atunci când găsesc vreo
direcţie - măcar o tentativă. Întreaga lor comportare se schimbă. Atitudinea lor către viaţă se
deschide. Comportamentul lor este intens şi rapid. Este la fel de important să fim capabili să
răspundem ajutaţilor în aceste momente, la fel să le şi răspundem în momentele lor depresive.
Într-adevăr ultima este mult mai importantă.
Deşi este important să ridicăm pe cei ajutaţi de noi la nivelul pe care-l doresc trebuie, în
final să-i ajutăm să treacă la un comportament nou sau mult mai recompensator. Nu putem să-i
ajutăm să treacă la acest comportament dacă nu putem răspunde la acele momente rare de
bucurie.
Pentru mulţi dintre noi acestea sunt cele mai dificile experienţe, de a fi receptivi la
momentele de bucurie ale altora. Împărtăşirea bucuriei altora este într-adevăr dificilă pentru
aceia dintre noi, ale căror momente de bucurie sunt puţine şi îndepărtate.
Uneori sentimentele celui ajutat de noi sunt atât de intense încât: "Nu mai am răbdare
până să încep."
Putem formula un răspuns simplu la starea de spirit a lui Tom:
"Te simţi într-adevăr încîntat."
Alteori, ajutaţii pot exprima alte tipuri de sentimente la care ar putea fi dificil de răspuns.
Uneori ei sunt înfuriaţi pe lume, furioşi pe nedreptatea ei şi motivaţi să se răzbune. Corpurile lor
sunt tensionate, ochii lor sunt înlăcrimaţi, iar exprimările lor sunt sufocate. Adesea ne este teamă
să deschidem astfel de sentimente. Ne este teamă de cât de departe îi pot duce aceste sentimente.
"Vor acţiona ei în funcţie de ele?", "Le vor pune în act?" Acestea sunt întrebările care
caracterizează preocuparea noastră.
Cu toate acestea, nu îi putem ajuta dacă nu suntem de acord cu toate sentimentele
persoanei. Cel ajutat de noi trebuie să scoată aceste sentimente la suprafaţă, dacă urmează să
înveţe să le facă faţă. Într-adevăr, probabilitatea de a acţiona sub impulsul sentimentelor de furie
este invers proporţională cu abilitatea lor de a le explora. Cu cît le explorează mai mult, cu atît
este mai puţin probabil să acţioneze distructiv. Luaţi-o în alt fel, cu cât mai mult le explorează,
cu atât mai probabil le canalizează constructiv. Uneori, el exprimă sentimentele sale în termeni
violenţi: "Ştiu al naibii de bine că mă voi întoarce la el în orice mod posibil."
Putem formula un răspuns simplu:
"Te simţi furios."
Trebuie să răspundem ajutaţilor în toată plenitudinea lor - în momentele lor de tristeţe,

bucurie şi supărare. Ei sunt cum simt.
Dacă nu răspundem celor ajutaţi de noi, în toată plenitudinea lor, implicaţiile sunt clare:
dacă nu-i putem descoperi, îi pierdem. Dacă îi pierdem, ei nu se pot descoperi pe ei înşişi.
Există multe cuvinte sentimentale unice pe care le-am putea utiliza pentru a putea capta
experienţele celor ajutaţi de noi. Putem practica formularea a cel puţin zece cuvinte sentimentale
pentru fiecare stare de spirit, de tristeţe, bucurie, supărare. Să vedem dacă putem determina ce
tipuri de expresii ale ajutatului putem numi pentru utilizarea oricăruia dintre aceste cuvinte.
Trist
Nefericit
Deprimat
Mizerabil
Inferior Fericit
Încântat
Înveselit
Plăcut (amuzat) Supărat
Enervat
Furios
Iritat
Înfuriat
În plus, există multe variaţii ale acestor teme sentimentale. Celelalte teme majore sunt:
surpriza, spaima, uşurarea, deprimarea, dezgustul, interesul şi ruşinea. Există o largă categorie de
stări sentimentale la care putem răspunde. Trebuie să învăţăm să răspundem la aceste sentimente
unice. Este în beneficiul, atât a celor care ajută, cât şi a celor ajutaţi, să lupte pentru a capta în
cuvinte unicitatea experienţelor celor ajutaţi.
Când cel ajutat de noi în direcţia sa se exprimă pe el însuşi în această manieră: "Nu ştiu
pe ce cale s-o apuc" putem răspunde la pierderea direcţiei sale. Putem încerca să formulăm un
număr de cuvinte care să capteze unicitatea experienţei sale.
"Te simţi pierdut."
Cele mai multe cuvinte sentimentale ne fac capabili să îmbunătăţim şansele noastre de
combinare a cuvintelor cu experienţele unice ale ajutaţilor.
Când cel ajutat de noi se descoperă pe el însuşi, într-o situaţie în care se simte în
interiorul său "tras" şi spune: "Mă simt ca şi cum aş fi tras în două direcţii, putem răspunde la
lupta sa interioară.
O cale eficientă de organizare a cuvintelor sentimentale este de a le categoriza în acord cu
faptul dacă ele sunt de intensitate înaltă, medie sau coborâtă. Pentru că intensitatea oricărui
cuvânt depinde de persoana cu care este utilizat trebuie să vizualizăm ajutaţii tipici cu care
lucrăm, cu categoria "nivelului de intensitate". Atunci putm distinge, atât categoria de sentiment,
cât şi nivelul de intensitate pe care dorim să-l angajăm. Putem dezvolta propria noastră listă de
cuvinte, prin completarea următoarelor două pagini. Apendicele A conţine lista alfabetică a
cuvintelor sentimentale pe care le putem schiţa. Putem continua lista cu privire la noi şi s-o
extindem. Ne va ajuta să răspundem corespunzător.
"Te simţi sfâşiat."
CATEGORII DE SENTIMENTE
Încântat Surprins Fericit Satisfăcut Apreciativ Afectiv Uşurat Calm
Delirant Uimit Extatic Încântat Îndrăgeşte Iubeşte Consolat Liniştit
Îmbătat Descumpănit Exuberant Fermecat Venerează Infatuat Eliberat Calm
Energic Stupefiat Triumfant Satisfăcut Preţuieşte Încântat Uşurat Senin
___________ __________ _________ _________ _________ ________ _________ _________
___________ __________ _________ _________ _________ ________ _________ _________
___________ __________ _________ _________ _________ ________ _________ _________
Senin Buimăcit Exaltat Bucuros Adoră Iubitor Relaxat Adunat

Responsabil Îngrozit Fantastic Mulţumit Stimează Respectat Alinat Domolit
Emoţionat Zdruncinat Amuzat Realizat Apreciază Stimat Descărcat Odihnitor
___________ __________ _________ _________ _________ ________ _________ _________
___________ __________ _________ _________ _________ ________ _________ _________
___________ __________ _________ _________ _________ ________ _________ _________
Activ Înfrânt Minunat Agreabil Admiră Închis Liniştit Blând
Minunat Nesigur Vioi Fericit Respectă Plăcut Stăpânit Controlat
Agitat Mişcat Superb Drăguţ Evaluează Cald Odihnit Netulburat
___________ __________ _________ _________ _________ ________ _________ _________
___________ __________ _________ _________ _________ ________ _________ _________
___________ __________ _________ _________ _________ ________ _________ _________
… Mai uşor este de răspuns exact
! Nivele de intensitate : A. - intensitate înaltă

B. - intensitate medie
C. - intensitate coborâtă
CATEGORII DE SENTIMENT
Descurajat Speriat Anxios Trist Furios Dezgustat Ruşinat Stânjenit

Agonic Înnebunit Uluit Disperat Furios Detestat Umilit Jenat
Zdrobit Speriat Perplex Devastat Înfuriat Dezgustat Înjosit Enervat
Chinuit Pietrificat Blocat Jalnic Livid Repugnat Păcătos Stupid
________ _________ _______ _________ _______ __________ ____________ __________
________ _________ _______ _________ _______ __________ ____________ __________
________ _________ _______ _________ _______ __________ _________
__________
Îndurerat Speriat Blocat Îngrozit Zbârlit Rău Supărat Deconcertat
Mâhnit Îngrozit Confuz Mâhnit Iritat Greţos Criminal Uimit
Tulburat Ameninţat Stresat Înnorat Indignat Meschin Vinovat Aiurit
________ _________ _______ _________ _______ __________ ____________ _____________
________ _________ _______ _________ _______ __________ ____________ _____________
________ _________ _______ _________ _______ __________ _________ __________
Neplăcut Prudent Grijuliu Înfrânt Enervat Aversiv Căit Neândemânatic

Ezitant Încurcat Doborât Ţâfnos Grosolan Plin de regret Ridicol
Supărat Tremurător Nesigur Nefericit Îndurerat Mizerabil Ruşinos Prostuţ
________ _________ _______ _________ _______ __________ ____________ _____________
________ _________ _______ _________ _______ __________ ____________ _____________
________ _________ _______ _________ _______ __________ _________ __________
… Astfel încât putem încuraja explorarea ajutatului.
! Nivele de intensitate: A. - înaltă

B. - medie
C. - coborâtă
Probabil întâlnim câteva dificultăţi în ajungerea din urmă a cuvintelor sentimentale care
sunt interşanjabile cu sentimentele ajutatului. Amintiţi-vă, întotdeauna ne vom întoarce la
observarea aluziilor explicite, la sentimentele actuale ale ajutatului.
Dacă nu putem găsi cuvântul "potrivit", dar ştim că suntem cu "mingea în teren"
încercăm această tehnică. Ne putem simplu întreba: "Când simt _____________ cum mă simt?"
Sentiment general
De exemplu, dacă ajutatul spune: "Mă simt neajutorat" şi suntem în încurcătură pentru un nou
cuvânt cu care să-i răspundem, ne întrebăm: "Cum mă simt când mă simt neajutorat ?"
Putem răspunde "speriat". Uitaţi-vă la ajutat - se simte ajutatul speriat? Dacă nu, repetăm
întrebarea, dar de această dată utilizând cuvântul "speriat" ca stimul: "Cum mă simt când sunt
speriat?" Putem spune: "Mă simt prins în capcană." Continuăm să reciclăm întrebarea şi să
verificăm observarea de către noi a ajutatului, până când avem un cuvânt sentimental
interşanjabil.
Din nou, ne putem dori să practicăm răspunsul la sentiment, în viaţă sau înregistrat pe
bandă. Studiile de caz pot furniza materiale stimul de ajutor pentru formularea răspunsurilor
sentimentale.
"Când simt _________________,
mă simt ________________."
FACILITAREA EXPLORĂRII SENTIMENTULUl
Răspunsul separat de sentiment sau de conţinut la expresiile ajutaţilor nu este de ajuns.

Sentimentul trebuie să fie îmbogăţit, prin punerea sentimentului alături de conţinut, pentru
ajutaţi.
Conţinutul este utilizat pentru a face sentimentul plin de înţeles. Conţinutul furnizează
semnificaţia intelectuală a expresiilor ajutaţilor, referitoare la experienţa lor. Sentimentul
furnizează semnificaţia emoţională a expresiilor ajutaţilor, referitoare la experienţa lor.
Răspunsul la semnificaţie accentuează formularea răspunsurilor interşanjabile, care captează atât
sentimentul, cât şi conţinutul expresiilor.
RĂSPUNS LA SENTIMENT  RĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIE
Amintiţi-vă, sentimentele se referă la conţinut. Conţinutul furnizează motivul pentru

sentiment. De exemplu, lăsaţi-ne să arătăm câteva stări de spirit şi să relatăm domeniile de
conţinut.
Sentiment Conţinut
Fericire cu privire la obţinerea promovării
Furie pe profesoara mea pentru că mi-a dat un calificativ scăzut
Tristeţe când ştiu că n-o s-o mai văd niciodată
Putem practica răspunsul la semnificaţie, prin furnizarea conţinutului diferitelor

răspunsuri sentimentale, în propria noastră viaţă, precum şi a celorlalţi.
"Se simte supărată din cauza
familiei ei."
SENTIMENTE DESPRE CONŢINUT
Un răspuns la semnificaţie nu este complet până când nu comunică, atât sentimentul, cât
şi conţinutul. Un răspuns util completează sentimentul cu conţinutul. Înţelegerea expresiilor
ajutaţilor poate fi comunicată, prin completarea unui răspuns la sentiment cu un răspuns la
conţinut. De exemplu, ţinând seama de: "Ai spus că __________", conţinutul exprimat de
expresia ajutatului şi "Te simţi ___________", sentimentele exprimate de ajutaţi, "Te simţi
_______________ din cauză că ________________", captează, atât sentimentul, cât şi
conţinutul. Aceasta este o formă eficientă pentru un răspuns interşanjabil complet dat ajutatului.
"Te simţi ____________ deoarece __________ ."
RĂSPUNS INTERŞANJABIL
Se întâmplă astfel, dacă încercăm să înţelegem ceea ce simt ajutaţii în substanţa lor.
Facem aceasta, mai întâi prin scormonirea interiorului sentimentelor lor. Facem aceasta, în al
doilea rând înţelegând conţinutul expresiilor lor.
În timp ce "Te simţi trist." a exprimat sentimentele ajutatului referitoare la o persoană
apropiată, "Te simţi trist deoarece ea era cea mai importantă persoană din lume pentru tine şi
acum ea a plecat" captează semnificaţia sentimentului şi conţinutului.
"Te simţi trist deoarece
ea a plecat."
CAPTAREA ATÂT A SENTIMENTULUI, CÂT ŞI A CONŢINUTULUI
Dacă nu răspundem la conţinutul expresiilor ajutaţilor, vom descoperi adesea că suntem

incapabili să lucrăm cu problemele lor. Lucrurile pe care le construim în mintea noastră mai uşor
au de a face cu aceste probleme, decât acelea pe care doar le simţim. Dacă nu răspundem la
conţinut şi la sentiment, nu vom fi capabili să aducem procesul de ajutor într-un stadiu de
acţiune. Vom eşua cu ajutaţii, iar ei la rândul lor vor eşua.
Haideţi să petrecem un alt moment cu ajutatul nostru. Este furios şi afirmă: "Sunt de-a
dreptul furios pe ei. Mai întâi mi-au dat oportunitatea şi apoi mi-au luat-o înapoi. Haideţi să
formulăm un răspuns care să reflecte, atât sentimentul, cât şi conţinutul exprimat de Tom.
Uneori ajutaţii exprimă sentimente şi conţinuturi multiple. Este important pentru noi să
fim atenţi la toate sentimentele şi conţinuturile majore.
Acum ajutatul nostru spune mai mult decât atunci când este furios. Dacă răspunsul dvs. la
expresia iniţială este eficient el poate adăuga: "Acum s-a dus şi niciodată nu o voi mai obţine din
nou." Haideţi să formulăm un răspuns care să capteze sentimentul şi conţinutul expresiei noi.
"Te-ai simţit furios, deoarece ei te-au înşelat,

fără să-ţi dea vreo şansă şi acum te simţi trist
deoarece oportunitatea este pierdută."
RĂSPUNSUL LA MULTE SENTIMENTE ŞI CONŢINUTURI
Dacă răspundem corespunzător la expersiile ajutaţilor îi vom implica în explorarea lor

proprie, în domeniile în care au avut dificultăţi. Deoarece l-am înţeles pe Tom corespunzător, la
un nivel la care s-a prezentat el însuşi, va împărtăşi multe alte experienţe personale ale acestei
situaţii sau ale altor situaţii. Ne va aduce, de asemenea prietenii săi deoarece suntem buni
ascultători. Este timpul să întâlnim câţiva din aceşti prieteni. Una este Joan, o tânără femeie
prudentă. Ca persoană tânără, ce devine adult, ea este în mod sporit conştientă de diferenţele din
experienţa sa faţă de un bărbat tânăr. Este, de asemenea în mod sporit conştientă de conflictul
rezultat din dorinţa sa pentru o carieră profesională. În timp ce suntem atenţi la Joan, ea este
rezervată. Se uită la noi foarte grijuliu. Am putea formula un răspuns eficient.
"Eşti nesigură de mine deoarece aş

putea să nu fiu capabil să te înţeleg."
RĂSPUNS LA SENTIMENTELE SI CONTINUTURILE DIFICILE

Există tot atâtea răspunsuri câţi oameni sunt. Ca ajutători trebuie să învăţăm să fim atenţi
la toţi acei oameni şi să ne eliberăm de propriile noastre experienţe restrictive, pentru a intra în
lumea lor şi a individualiza propriile răspunsuri.
Alt prieten din cei ai ajutatului nostru este Floyd – un bărbat tânăr, expresiv. Floyd este
negru. Exact cum o femeie face o diferenţă în experienţă, aşa face şi un negru. Floyd este asertiv,
exprimându-se astfel: "Nu am nevoie de aceste prostii. Nu poţi şti niciodată cum este să fii ca
mine!" Putem formula un răspuns eficient la expresia lui Floyd.
Lucrul important nu este ce cuvinte folosim, ci cum intrăm în cadrul de referinţă al
ajutaţilor, pentru a înţelege sentimentul şi conţinutul pe care ei l-au exprimat. Cum comunicăm
înţelegerea la nivelul la care ei au exprimat preocupările lor este de asemenea important.
Joan poate recunoaşte posibilitatea că noi o putem ajuta, dar ea este prudentă înainte de a
se implica. Floyd poate recunoaşte că noi îl putem ajuta, dar doar dacă noi recunoaştem că există
limite ale înţelegerii noastre.
Într-adevăr, putem răspunde la fiecare ca parte dintr-un grup. Putem comunica la fiecare
înţelegerea de către noi a cadrului său de referinţă. Putem de asemenea uşura pentru fiecare
persoană înţelegerea cadrului de referinţă al celorlalţi.
Ar trebui să continuăm să practicăm răspunsul la ceilalţi oameni pe care-i întâlnim în
viaţa noastră de zi cu zi. Pe măsură ce practicăm, propriul nostru nivel de îndemânare va creşte şi
va fi mai bine pregătit să intre în cadrul de referinţă al celorlalţi.
Din nou, putem utiliza studiile de caz, la fel de bine ca şi interacţiunile pe viu, pentru
practicare.
"Te simţi plin de îndoială, deoarece nu pot
cunoaşte vreodată în mod real experienţa ta."
FACILITAREA EXPLORĂRII SEMNIFICAŢIEI
Sumar
O cale a restructurării răspunsului este de a testa comprehensiunea şi acurateţea propriilor

răspunsuri la expresiile ajutaţilor. Putem, simplu să fim atenţi, să observăm şi să ascultăm
următoarea expresie. Haideţi să evaluăm acurateţea propriului răspuns la experienţa ajutatului,
după cum urmează:
Sensibilitate înaltă - Răspuns interşanjabil exact la sentiment şi la

conţinut.
Sensibilitate medie - Răspuns interşanjabil corect la
sentiment.
Sensibilitate scăzută - Răspuns interşanjabil corect la
conţinut.
Aşa cum se vede, nivelele coborâte ale sensibilităţii sunt consecvente cu nivelele înalte
ale atenţiei (ascultarea şi repetarea expresiei verbale). Nivelele moderate ale sensibilităţii implică
răspunsul, atât la sentiment, cât şi la conţinut.
NIVELE DE RĂSPUNS
Acum putem continua să construim propria scală de evaluare, cumulativă pentru ajutor.
Dacă cel care ajută este atent şi sensibil la semnificaţie (sentiment şi conţinut), putem evalua pe
cel care ajută la un nivel plin de sensibilitate (nivelul 3.0). Dacă cel care ajută răspunde numai la
sentiment, îl putem evalua la un nivel parţial sensibil (nivelul 2.5). Dacă cel care ajută este
observator şi ascultător, dar răspunde doar la conţinutul expresiilor ajutaţilor, îl putem evalua la
un nivel mai superficial (nivelul 2.0).

5.0
4.5
4.0
3.5
3.0 Răspuns la semnificaţie
2.5 Răspuns la sentiment
2.0 Răspuns la conţinut (observare şi ascultare)
1.5 Atenţie personală
1.0 Neatenţie
NIVELE ALE AJUTORULUI: ATENŢIA ŞI RĂSPUNSUL
Din nou, funcţia răspunsului la experienţa ajutaţilor este de a facilita propria explorare a
domeniilor de preocupare. Domeniile explorate de ajutaţi, ar trebui să fie însoţite de sentimentele
care sunt corespunzătoare la materialul care a fost explorat. Conştientizarea de către noi a
scopurilor explorării sentimentului şi conţinutului ne va face să întărim acele comportamente ale
ajutatului care desăvârşesc scopurile.
Când ajutaţii devin capabili să se exploreze pe ei înşişi la nivele interşanjabile cu cele
exprimate, ajutaţii semnalizează un entuziasm pentru următorul scop al ajutorului, înţelegerea.
Ca ajutători, noi înţelegem că nu există valoare de explorat dacă nu facilitează înţelegerea,
dincolo de materialul prezentat. Ajutaţii trebuie să exploreze locul în care se află pentru a
înţelege unde trebuie să fie. Pregătirea ajutaţilor pentru înţelegere semnalizează celor care ajută
începerea personalizării.
FAZE ALE AJUTORULUI

PRE I
AJUTĂTOR: Atenţie Răspuns
AJUTAT : IMPLICARE EXPLORARE
FACILITAREA IMPLICĂRII ŞI EXPLORĂRII
Ştiţi acum câte ceva despre îndemânările atenţiei şi răspunsului. Veţi dori să continuaţi
practicarea acestor îndemânări până le veţi integra în personalitatea dvs. Practicaţi utilizarea
acestor îndemânări în următorul studiu de caz.
Studiu de caz # 4 - Răspunsul calificat
Carol Lewis este o femeie de 34 ani. Ea este mama a trei copii, doi băieţi gemeni în
vârstă de 4 ani, Ada şi Aaron şi o fetiţă de 6 ani, Nancy. Carol a rămas văduvă, când soţul ei,
Mark a murit din cauza unei tumori maligne la creier.
În timpul ultimelor lui săptămâni, Mark a fost în spital. Ultimele patru zile a fost în comă.
Carol a stat la spital cu el ultimele cinci zile din viaţa lui, lăsându-şi copiii la părinţii ei.
El a fost dat în grija lui David Biloxi, un lucrător social al spitalului. Următorul fragment
este un fragment de conversaţie între David şi Carol, în ziua dinaintea morţii lui Mark.
Conversaţia a avut loc într-un hol secret din salonul lui Mark.
David: "Hai să ne aşezăm aici." (arată către canapea): "Ai dori un pahar de suc sau ceva de
mâncare ?"
Carol: (aşezându-se) "Nu, nu-mi este foame."
David: "Arăţi puţin obosită."
Carol: "Pur şi simplu nu sunt în stare să dorm mult."
David: "Aceasta este într-adevăr o perioadă dificilă pentru tine."
Carol: "Încă nu-mi vine să cred ce se întâmplă. Cu o lună în urmă am plănuit împreună să luăm
o casă nouă. Mark tocmai obţinuse o promovare. Şi acum, în orice minut poate fi… poate
fi…..dus. Mort."
David: "Totul este încă nereal. Cu câteva săptămâni în urmă amândoi v-aţi planificat viitorul
împreună. Acum Mark este pe moarte."
Carol: "Este nedrept!" (scuturându-şi capul şi încleştându-şi pumnul)
David: "Eşti într-adevăr supărată pe tot."
Carol: "Sunt al naibii de supărată! Al naibii de supărată! Doamne… pur şi simplu nu înţeleg."
David: "Eşti furioasă din cauza nedreptăţii morţii lui Mark."
Carol: "Şi partea cea mai rea este că sunt atât de furioasă pe Dumnezeu şi pe doctori şi pe
oricine."
David: "Eşti atât de înfuriată pe ceea ce s-a întâmplat, încât oricine devine o ţintă."
Carol: "Da. Şi lucrul cel mai oribil este… " (începe să plângă). "Sunt atât de furioasă pe Mark
că mă părăseşte. Uneori nu ştiu dacă-l pot ierta."
David: "Eşti în mod special furioasă pe Mark deoarece te părăseşte, te abandonează."
Carol: (pângând mai tare): "Aşa este. Pur şi simplu nu ştiu ce să mă fac fără el… îl iubesc atât
de
mult… Mark… Mark… o Doamne!"
David: (luând-o pe Carol în braţele sale şi îmbrăţişând-o, în timp ce ea suspină): "Te doare într-
adevăr din cauza faptului că el înseamnă foarte mult pentru tine."
Carol: "Este viaţa mea… chiar mai mult decât copiii. Cu el plecat totul va părea atât de pustiu.
Voi fi atât de … singură."
David: "Eşti speriată, deoarece vei fi singură, trăindu-ţi viaţa fără Mark."
Carol: "Asta e! De asta sunt atât de furioasă. Mi-e teamă să fiu singură. Cum a putut să-mi facă
una ca asta!"
David: "Eşti speriată pentru că trebuie s-o iei de la început."
CAPITOLUL III
RĂSPUNSUL - FACILITAREA EXPLORĂRII AJUTATULUI
Vedere de ansamblu
În capitolele precedente aţi învăţat cum să implicaţi ajutatul, prin implicarea
îndemânărilor atenţiei, observării şi ascultării. Acum vom învăţa să ajutăm altă persoană să se
exploreze complet.
În această secţiune veţi învăţa să răspundeţi sau să comunicaţi verbal înţelegerea de către
voi a experienţelor ajutaţilor. Veţi comunica înţelegerea voastră, prin răspunsul la un nivel
interşanjabil la conţinut, sentimente şi semnificaţii, exprimate de ajutat.
Exerciţiile conţinute în această secţiune vă vor învăţa mai întâi "Răspunsul la conţinut".
Apoi veţi învăţa "Răspunsul la sentiment". În final, le veţi uni în "Răspunsul la semnificaţie".
Recurgeţi la paginile corespunzătoare din "Arta ajutorului", pentru a revedea materialul referitor
la răspuns.
Exerciţiul 17 : Explorarea îndemânărilor răspunsului
Introducere
Acest exerciţiu vă va ajuta să deveniţi informat cu privire la importanţa răspunsului.
Când oamenii răspund, ei comunică deschiderea către punctul de vedere al altei persoane.
Instrucţiuni
Gândiţi-vă un moment la importanţa răspunsului, la experienţa altei persoane.
Exerciţiu
Gândiţi-vă la ultima dată când aţi avut o ceartă cu un prieten (sau cu mama, fratele,
patronul dvs.). Gândiţi-vă din ce cauză v-aţi certat, ce aţi făcut sau aţi spus şi ce a făcut sau a
spus cealaltă persoană. Aţi fi avut mai multă voinţă de a explora ambele părţi, dacă el sau ea ar fi
comunicat o înţelegere faţă de punctul dvs. de vedere ? De ce ?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Vedere de ansamblu
Un bun răspuns la conţinut, ar trebui să parafrazeze semnificaţia a ceea ce a fost spus,
fără repetarea tuturor detaliilor şi să fim concişi, pe cât posibil. Pentru a vă asigura că aţi înţeles
tehnica, revedeţi paginile corespunzătoare din "Arta ajutorului".
Exerciţiul 18 : Distingerea răspunsurilor specifice

Introducere
Răspunsul la conţinut, ar trebui să fie specific, nu vag. Răspunsurile vagi nu facilitează
explorarea. Răspunsurile specifice ajută clarificarea experienţei ajutatului, care uşurează
explorarea.
Instrucţiuni
Identificaţi dacă următoarele răspunsuri sunt specifice sau vagi.
Exemplu
Student: Sunt atât de obosit, nu ştiu ce să mai fac. Încerc să ţin pasul cu toate. Dar fiecare zi pare
atât de lungă, pe la amiază sunt deja prea obosit.
a. Ai spus că eşti obosit.
Specific * Vag
b. Ai spus că sunt atât de multe de făcut, încât nu mai ai energia să le faci pe toate.
* Specific Vag
Exemplu
Mamă: "Copiii mei au început să-mi scape din mână. Fac în aşa fel încât nu mă mai ascultă, pe
mine sau pe soţul meu dacă nu îi ameninţăm. Şi cine vrea să-şi ameninţe tot timpul
copiii?"
1. Ai spus că, copiii tăi sunt prea obraznici.
___ Specific ___ Vag
2. Ai spus că, copiii tăi nu se comportă bine, dacă tu sau soţul tău nu-i ameninţaţi.
3. Ai spus că nu vrei să-ţi ameninţi copiii înainte de a te asculta.
4. Cu alte cuvinte, copiii tăi nu te ascultă, până când nu-i ameninţi într-un anume fel.
5. Cu alte cuvinte, nu vrei să faci asta.
6. Ai spus că nu-ţi place acest comportament.
Exerciţiul 20: Distingerea răspunsurilor scurte
Introducere
Răspunsurile la conţinut ar trebui să fie scurte, fără pierderea specificităţii.
Instrucţiuni
Identificaţi dacă răspunsurile sunt prea lungi sau scurte şi specifice.
Exemplu
Angajat: "La naiba, am dat-o în bară din nou! Pur şi simplu, se pare că nu sunt capabil să
gândesc înainte de a-mi da drumul la gură. Slujba asta mergea aşa de uşor, până când m-am
supărat şi m-am dus să vorbesc cu supraveghetorul meu."
1. Ai spus că ai încurcat lucrurile explodând faţă de supraveghetorul tău.
Prea lung * Scurt şi specific
2. Ai spus că totul mergea bine, dar te-ai dus şi ai încurcat lucrurile de când te-ai dus şi
ai ţipat la supraveghetor şi asta nu este prea bine pentru munca ta şi s-ar putea să-ţi pierzi
slujba.
* Prea lung Scurt şi specific
Exerciţiu
Alcoolic: "Pur şi simplu nu mă pot lăsa de băutură. Am încercat şi am încercat, dar nu pot. Am
luat ceva bani la mine şi am avut intenţii bune, dar mi-am cumpărat mai multă bere şi vin."
1. Ai spus că nu poţi renunţa la băutură, chiar după ce ai încercat.
___ Prea lung ___ Scurt şi specific
2. Cu alte cuvinte, întotdeauna ţi-ai cumpărat băutură, chiar şi atunci când ai încercat să
renunţi.
3. Ai spus că nu poţi să te laşi de bere şi vin. Chiar şi după ce ai încercat să nu cumperi

bere sau vin, se pare că dacă iei bani te duci la magazin şi-ţi cheltui banii pe băutură.
Chiar dacă ai bune intenţii, nu are nici o importanţă pentru tine.
4. Cu alte cuvinte, nu poţi renunţa la băutură. Ai încercat şi ai încercat, însă se pare că

atunci când obţii bani îi cheltui în acest mod. Chiar şi atunci când ai avut bune intenţii şi ai
încercat să te laşi, ai cumpărat băutură, cu banii tăi.
5. Ai spus că renunţarea la băutură nu este uşoară pentru tine, indiferent de intenţiile tale
bune.
Exerciţiul 21: Distingerea răspunsurilor care nu judecă
Introducere
Răspunsurile la conţinut, ar trebui să nu judece. Un răspuns care judecă adaugă o nouă
concluzie, interpretează comportamentul celeilalte persoane, ca fiind bun sau rău sau
distorsionează ceea ce persoana a spus de fapt. Acest exerciţiu vă va ajuta să identificaţi
răspunsurile care judecă.
Instrucţiuni
Identificaţi dacă următoarele răspunsuri ale ajutătorului judecă sau nu.
Exemplu
Bunic: "O, lasă-mă în pace. Ştiu ce trebuie să fac, dar să fiu al naibii dacă voi sta şi voi lăsa pe
altcineva să-mi spună ce să fac."
1. Ai spus că ştii mai bine decât ei ce să faci şi aceasta îţi dă dreptul să îi ignori.
* Răspuns care judecă Răspuns care nu judecă
2. Ai spus că nu vrei să fii presat.
Răspuns care judecă * Răspuns care nu judecă
Exerciţiu
Student: "Această profesoară! Nici nu s-a uitat la lucrarea mea. Comentariile ei sunt atât de
ridicole. Şi s-a legat de lucruri atât de mărunte: cuvinte scrise greşit şi scris urât. Acestea nu au
nimic de a face cu ceea ce ştiu despre subiect."
1. Ai spus că profesoara a considerat lucrarea ta, de o calitate îndoielnică şi asta este

nedrept.
___ Răspund care judecă ___ Răspuns care nu judecă
2. Ai spus că eşti prea prost pentru a face o lucrarea scrisă, de calitate înaltă.
___ Răspuns care judecă ___ Răspuns care nu judecă
3. Cu alte cuvinte, crezi că profesoara a fost puţin nedreaptă cu tine. Tu crezi că ar fi

trebuit să aibă o vedere aşa îngustă.
4. Ai spus că este mai uşor să dai vina pe profesoară, decât să-ţi asumi responsabilitatea.
Exerciţiul 22: Distingerea răspunsurilor la conţinut, bune
Introducere
Acest exerciţiu vă va ajuta să identificaţi deficitele în răspunsuri, astfel încât să puteţi
evalua şi îmbunătăţi propriul dvs. viitor răspuns.
Instrucţiuni
Evaluaţi fiecare răspuns şi stabiliţi motivul evaluării dvs.
Exemplu
Student: "Nu ştiu… şcoala pur şi simplu nu-mi satisface aşteptările mele. Am crezut că, atunci
atunci voi ajunge aici, viaţa va fi diferită decât înainte – că orele vor fi pasionante, că aici
vor fi multe petreceri la care să merg, că voi face o grămadă de lucruri grozave. Dar se
pare că, orele mele sunt doar recapitulări; şi eu şi o adunătură de alţi tipi, pur şi simplu
stăm şi nu facem mare lucru. Şcoala nu este diferită faţă de atunci când stăteam acasă şi
lucram cu fratele meu."
Bun Slab
1. Este păcat că simţi asta. Există în realitate multe lucruri de făcut

aici, dacă încerci să le descoperi. *
Motiv: Nu indică, că cel care ajută a ascultat într-adevăr vorbito-

rul, contrazice afirmaţia ajutatului: judecă.
2. Ai spus că, aici nu este nici o diferenţă faţă de atunci când erai
acasă, te-ai aşteptat la o nouă şcoală şi multe petreceri, dar tu, pur
şi simplu te învârţi pe aici cu prietenii şi nu faci nimic mai mult. *
Motiv: Repetă cele mai multe detalii, fără sintetizarea puctului

esenţial; nu este destul de scurt.
3. Ai spus că acea şcoală nu ţi-a oferit ceea ce căutai, ceva nou şi

pasionant. *
Motiv: Sintetizează ceea ce vorbitorul a spus, parafrazează răs-

punsul.
Exerciţiu Bun Slab

Jucător: "Acel antrenor! S-a stăduit toată săptămâna să-mi promită că în
acest meci voi juca şi, după meciul din noaptea trecută m-a ignorat. N-am
jucat măcar o dată."
1. Ai spus "Acel antrenor ! S-a străduit toată săptămâna să-ţi spună

că vei juca acest meci şi după meciul de noaptea trecută te-a igno-
rat." Nu ai jucat măcar o dată. ___ ___
Motiv: _______________________________________________
_____________________________________________________
2. Ai spus că antrenorul a fost mizerabil. ___ ___
Motiv: _______________________________________________
_____________________________________________________
3. Ai spus că antrenorul te-a lăudat, astfel încât te-ai aşteptat să joci

şi apoi nu şi-a mai ţinut cuvântul. ___ ___
Motiv: ______________________________________________
____________________________________________________
4. Ai spus că antrenorul nu a fost chiar prietenos. Ţi-a spus "Vei juca"
şi erai deja pregătit să se întâmple asta. Însă, când meciul de noaptea
trecută a venit şi-a retras cuvântul şi, în realitate te-a amăgit. Ceea ce
vreau să spun este că el ţi-a spus că vei juca şi apoi te-a lăsat pe ban-
că întregul meci. Nu vei obţine vreo ocazie de joc din partea acelui
antrenor. ___ ___
Motiv: _______________________________________________
______________________________________________________
5. Cu alte cuvinte, antrenorul te-a dezamăgit foarte mult după ce te-a în-
curajat şi ţi-a ridicat aşteptările. ___ ___
Motiv: ________________________________________________
____________________________________________________
Exerciţiul 23: Practicarea răspunsurilor la conţinut, bune
Introducere
Aveţi acum ceva practică în distingerea răspunsurilor la conţinut, bune. Sunteţi gata să
începeţi să dezvoltaţi propriile dvs. răspunsuri. Scriind răspunsurile, vă va veni mai uşor să daţi
un răspuns verbal mai târziu.
Instrucţiuni
Revedeţi elementele unor bune răspunsuri la conţinut, apoi scrieţi cel mai bun răspuns al
dvs. la conţinut, exprimat în fiecare din următoarele afirmaţii.
Exemplu
Bărbat tânăr: "M-am gândit să intru la ROTC. Prietenii mei cred că mi-am ales un moment prost.
Dar am nevoie de o slujbă şi slujbele sunt greu de găsit pe aici. Nu sunt sigur ce să fac."
Ai spus că, în realitate ai nevoie de o slujbă, dar nu eşti sigur dacă ROTC este răspunsul.
Exerciţiu
1. Student: "Cred că mi-am găsit calea. Câţiva membri din Senatul Studenţilor m-au rugat să fac
un comitet pentru ziua părinţilor. Ei au spus că nu ar fi prea mult de lucru, dar se pare că nimeni
nu a fost capabil să-mi dea vreun detaliu. Apoi mi-au spus că-mi vorĠtrimite câ-
teva materiale mai târziu. Aşa că, acum am auzit câteva zvonuri despre planuri, dar încă
nu ştiu nimic sigur."
Ai spus ________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Adolescent: "N-am făcut nimic. Pur şi simplu am stat aici şi câţiva tipi au început să mă
fugărească şi atunci v-am auzit că ţipaţi la mine să mă opresc. Aşa că m-am oprit."
Ai spus ________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
3. Femeie: "Uneori se pare că nimic ce fac nu iese bine."

Ai spus ________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4. Angajat: "Este imposibil de lucrat cu acest tip. Stă mereu în spatele meu şi îmi spune mereu ce
am făcut bine şi ce am făcut rău, cum să aranjez asta, ce să schimb acolo."
Ai spus ________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
5. Student: "Profesorul este întotdeauna pe urmele prietenului meu; nimic din ce a făcut Tommy
vreodată nu este bine şi, de fiecare dată când Tommy face o mişcare gresită, pac! l-a prins."
Ai spus ________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
6. Femeie de afaceri: "Cariera mea pare să nu ducă nicăieri. Alegerile pe care le-am făcut în
trecut sunt toate moarte. Nu există niciodată nişte oportunităţi viitoare în slujbele pe care le
acceptă"
Ai spus ________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
7. Constructori de case: "În sfârşit am descoperit un grup de oameni care mi-au oferit într-adevăr
ceea ce vreau în prietenie. Sunt maturi, de încredere, iubitori de distracţii, decenţi şi au ceva
coloană vertebrală . Mă fac să mă simt bine."
Ai spus ________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
8. Fost condamnat: "M-am străduit să fiu atent, dar ei nu-ţi oferă o şansă cinstită, odată ce ştiu că
ai fost la închisoare. Ei judecă deţinutul, nu omul. Nu rămâne nici un loc pentru oamenii care s-
au schimbat."
Ai spus ________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
9. Pacient: "Nici unul nu mi-a spus ceva. Mă simt ca şi cum aş fi un bolnav stând aici -- nu o
persoană! Nici unul nu mă tratează ca şi cum m-ar vedea."
Ai spus ________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
10. Tată: "Am nevoie de ajutor. Am fost dat în şomaj acum două luni şi nu avem multe
economii. În ultimile două luni, banii s-au dus destul de repede. Nu pot să cumpăr noi provizii,
nici măcar pentru copiii mei."
Ai spus ________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Exerciţiul 24: Distingerea răspunsului la conţinut, ordonat
Introducere
Altă variabilă în răspunsul la conţinut este ordinea.Un răspuns ordonat plasează
expresiile ajutatului într-un patern coerent. Aceste paternuri pot fi ordonate cronologic, după
importanţă sau cauză-efect.
Instrucţiuni
Evaluaţi fiecare răspuns, ca bun sau slab, distingeţi tipul de ordine utilizată şi stabiliţi
motivul pentru evaluarea dvs.
Exemplu
Client: "Ei bine, totul pare atât de ciudat. Vreau să spun că este foarte greu pentru mine să cred.
Atât de multe lucruri par să se fi întâmplat. Vreau să spun că mi-am pierdut slujba şi nu am nici o
idee unde să-mi găsesc alta. Fostul meu soţ mi-a spus că nu va mai plăti pensie alimentară de
acum în colo, deoarece locuiesc cu Greg şi Greg nu lucrează nicăieri. Nu ştiu, în realitate când
am devenit prieteni la serviciu că ne vom îndrăgosti. Sunt într-adevăr supărată că ne-am purtat
atât de stupid la serviciu. Vreau să spun că n-am vrut să fim prinşi sărutându-ne în camera de
xerox, dar cine avea să ştie atunci că vicepreşedintele companiei va intra în camera de copiere
pentru a face o copie? Şi pe deasupra, copiii aveau o durere reală. L-au tratat pe Greg, chiar
josnic.
S-au abţinut să-mi spună, că ei vor ca eu şi Johnnie, primul meu soţ, să fim din no
împreună.
Nu ştiu, totul este o încurcătură."
Bun Rău
1. Ai spus că acţiunile tale de la birou v-a costat pe amândoi slujbele.

De asemenea, locuirea împreună cu Greg a avut rezultate în relaţia
cu copiii şi ţi-a anulat pensia alimentară de la Johnnie. *
Tip: Cauză- efect
Motiv: Furnizează un răspuns succint cauză - efect, la conţinut.
2. Ai spus că, de când eşti cu Greg lucrurile nu au mers prea bine. *
Tip: Neordonat
Motiv: Deşi este scurt şi identifică, primul punct este prea grosolan
şi nu furnizează nici o ordine referitoare la experienţa per-
soanei.
3. Ai spus că relaţia ta cu Greg a avut drept rezultat pentru amândoi

pierderea slujbei voastre, a interferat cu relaţia cu copiii tăi şi ar putea
avea drept rezultat pierderea pensiei alimentare. *
Tip: Importanţă
Motiv: Furnizează un răspuns la conţinut, utilizând ordinea, în funcţie

de importanţă.
4. Ai spus că tu şi Greg aţi devenit prieteni, aţi început să vă întâlniţi şi
v-aţi îndrăgostit. Aţi început să locuiţi împreună. Aţi fost prinşi pur-
tându-vă afectuos la serviciu şi v-aţi pierdut slujbele. Fostul tău soţ
este supărat pe tine, din cauză că locuieşti cu Greg şi te ameninţă că
încetează să-ţi plătească pensia alimentară. Şi în sfârşit, copiii îl tra-
tează rău pe Greg, deoarece ei vor ca tu şi fostul tău soţ să vă împăcaţi. *
Tip: Cronologic
Motiv: Deşi este un răspuns cronologic este prea lung şi deduce

doar punctul principal.
5. Ţi-ai pierdut slujba şi poţi să-ţi pierzi pensia alimentară. Tu şi Greg lo-
cuiţi împreună, iar copiii nu-l plac.
*
Tip: Neordonat
Motiv: O sintetizare slabă şi nici o ordine reală.Punctul principal

este lipsă.
Exerciţiu
Prieten: "Am stat la un motel câteva zile, deoarece am avut un incendiu
în blocul nostru. A fost atât de palpitant şi atât de înfricoşător totuşi;
vreau să spun, sirenele şi toate girofarurile şi camioanele poliţiei şi
pompierilor. Am fost într-adevăr norocos, deoarece nu a fost decât
puţin fum, care mi-a stricat lucrurile. I au spus că totul a început de
la nişte cârpe de ulei de la subsol. Nimeni nu a fost rănit, dar câteva
apartamente au fost serios avariate. Camioanele pompierilor au fost
acolo, la nici cinci minute după ce cineva a tras alarma, deoarece nu
au fost mai multe avarii. Un cuplu a fost prins în apartament, totuşi
câţiva pompieri au urcat pe scară pentru a-i salva. Doamna nu a vrut
să plece, până ce unul din pompieri nu i-a luat câinele. Asigurarea
proprietarului ar trebui să acopere totul. Ne-au lăsat să ne întoarcem
înapoi şi să ne luăm hainele în următoarea zi."
Bun Rău
1. Ai spus că a fost un incendiu în blocul tău. Nu ai fost rănit, nici altci-

neva, dar a fost destul de serios pentru tine să stai la motel câteva zile,
în timp ce ei repară stricăciunile. Nu ai nevoie de nimic, deoarece lu-
crurile tale nu au fost rău avariate. ___ ___
Tip: ___________________________________________________
Motiv: _________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
2. Cu alte cuvinte, a fost un incendiu în blocul tău şi a fost într-adevăr pal-

pitant. Nimeni nu a fost rănit, doar ai fost puţin incomodat. ___ ___
Tip: ____________________________________________________
Motiv: __________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
3. Ai spus că un incendiu a izbucnit în subsolul blocului tău. Cineva l-a

descoperit şi a pornit, alarma astfel că toţi, cu excepţia cuplului cu câinele
au ieşit. Camioanele pompierilor au fost acolo în câteva minute, au sal-
vat cuplul şi câinele şi au stins focul. Câteva apartamente au fost avariate,
dar al dvs. a avut doar câteva avarii minore, din cauza fumului. Aţi stat la
motel până când v-aţi putut muta înapoi. De asemenea, v-au lăsat să vă lu-
aţi ce aţi avut nevoie din apartament, în ziua următoare. ___ ___
Tip: _______________________________________________________
Motiv: ____________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
4. Ai spus că ai stat la motel pentru un timp, deoarece a fost un incendiu în

blocul tău. Ai avut tot ceea ce aveai nevoie, deoarece nimic din ce era al
tău nu a fost grav avariat. ___ ___
Tip: _______________________________________________________
Motiv:_____________________________________________________
___________________________________________________________
____________________________________________________________
Exerciţiul 25: Practicarea răspunsurilor la conţinut, ordonate
Introducere
În acest exerciţiu veţi practica să faceţi răspunsul la conţinut, ordonat.
Instrucţiuni
Citiţi fiecare expresie a ajutatului, alegeţi cea mai ordonată formă a ordonării(seriei) şi
scrieţi răspunsul dvs.
Exemplu
Femeie: "Sunt atât de mulţumită de modul cum merg lucrurile. Viaţa mea a fost într-adevăr
transformată. Adică, am obţinut această nouă slujbă, care într-adevăr pare să meargă bine. Soţul
meu şi cu mine nu ne-am înţeles niciodată mai bine şi, de când am început exerciţiile am pierdut
12 livre şi niciodată nu m-am simţit mai bine. Este atât de plăcut ca soţul meu şi cu mine să ne
bucurăm unul de compania altuia, din nou."
Răspunsul dvs.: Lucrurile merg într-adevăr grozav pentru tine ! Te simţi mai sănătoasă, de când
ţi-ai pierdut din greutatea, noua ta slujbă merge bine şi mult mai important, relaţia ta cu soţul tău
este imbunătăţită. (Ordinea importanţei, de la cel mai puţin important la cel mai important.)
Exerciţiu
1. Părinte: "În realitate nu ştiu ce să fac. Ei au apărut la uşă întrebând de el. Niciodată nu am
avut nici chiar un bilet pentru parcare, astfel încât văzându-i pe acei poliţişti într-adevăr m-am
zăpăcit. Fiul meu a spus că ei îl căutau pentru un prieten care era în încurcătură. Nu mi-a spus
despre ce este vorba de la început. Mi-a spus până la urmă că, acest copil vindea droguri. L-am
presat ca să-mi spună. A devenit cu adevărat furios când i-am spus că dacă îl voi prinde vreodată
luând asemenea prostii îl voi bate zdravăn."
Răspunsul dvs.: __________________________________________________________

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Colaborator: "Aproape l-am omorât. L-am lovit aşa de tare. Urăsc când un tip fură. Adică,
chiar nu înţeleg. Pur şi simplu, l-am luat împrejur şi l-am bătut. Compania deja mi-a spus că mă
va chema înapoi dacă el încearcă ceva. Doi oameni vor jura că el a început primul.
Mi-a luat din lucrurile mele din vestiar. Supraveghetorul a venit să mă concedieze pe
mine până a auzit povestea adevărată. Colegul mă ameninţă pe mine, acum de când
supraveghetorul l-a concediat. Nu-i nimic. Mi-ar plăcea să încerce ceva. Mi-ar plăcea!
Răspunsul dvs.: __________________________________________________________

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
3. Pacient: "Este totul atât de înspăimântător. Adică, cum voi obţine tot? Cum voi lucra? Cum
voi fi un tată sau soţ? Un minut , cobor braţul pentru a ridica mingea de baschet, apoi nu. O
băutură mă face paraplegic. Nu ştiu cum voi face să trăiesc, dacă voi reuşi să
trăiesc.Dar cum pot fi bărbat astfel? Cum poate soţia mea să mă iubească dacă nu voi
mai fi capabil niciodată s-o iubesc ca înainte?"
Răspunsul dvs.: _____________________________________________________

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4. Student: "Este atât de confuz. Se pare că nu-mi găsesc calea. Nu că nu aş vrea să fiu aici, îmi
doresc cu adevărat să fiu la colegiu. Dar vreau, de asemenea, să mă distrez. Îmi plac petrecerile.
Nu am fost niciodată în stare să fac ceea ce fac acum când eram acasă. Adică, părinţii mei îşi
doreau din tot sufletul să mă lase să merg la petrecere. Dacă o
făceam, trebuia neapărat să mă întorc la miezul nopţii. Nu ştiu, pur şi simplu vreau să
mă distrez. Ştiu că nu-mi pot permite să lipsesc de la ore sau să nu învăţ dar ar trebui,
de asemenea, să fiu în stare să mă distrez, nu-i aşa?
Răspunsul dvs.: ___________________________________________________

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Vedere de ansamblu
Pentru răspunsul eficient la sentimentele altor persoane, trebuie să aveţi un vocabular
foarte bogat de cuvinte sentimentale- cuvinte care sunt interşanjabile cu categoria de sentiment şi
intensitatea exprimată, cât mai adecvate la cadrul de referinţă al persoanei.
Înaintea completării exerciţiilor din această secţiune revedeţi paginile corespunzătoare

din "Arta ajutorului"
Exerciţiul 26 : Clasificarea cuvintelor sentimentale, după categorie şi intensitate
Introducere
Cuvintele sentimentale pot fi organizate, prin categorie şi intensitate. Dacă aveţi un
sistem pentru organizarea cuvintelor sentimentale va fi uşor să selectaţi cuvântul sentimental
potrivit când răspundeţi ajutatului.
Instrucţiuni
Clasificaţi fiecare cuvânt sentimental, utilizând următoarle categorii şi nivele de
intensitate.
Categorii: Încântat, surprins, fericit, satisfăcut, apreciativ, uşurat, calm, nefericit,
înspăimântat, anxios, trist, furios, dezgustat, ruşinat, jenat.
Intensităţi: Înaltă, medie şi coborâtă.
Exemplu
CUVÂNT SENTIMENTAL CATEGORIE INTENSITATE
Voios Fericit Medie
Nerăbdător Încântat Medie
Devastat Nefericit Înaltă
Exerciţiu
CUVÂNT SENTIMENTAL CATEGORIE INTENSITATE
1. Îndurerat ____________________ ___________________
2. Liniştit ____________________ ___________________
3. Sâcâit ____________________ ___________________
4. Iritat ____________________ ___________________
5. Distrus ____________________ ___________________
6. Alarmat ____________________ ___________________

7. Furios ____________________ ___________________
8. Amorţit ____________________ ___________________
9. Îngrijorat ____________________ ___________________
10. Împietrit ____________________ ___________________
11. Norocos ____________________ ___________________
12. Iubitor ____________________ ___________________
13. Îngrozit ____________________ ___________________
14. Speriat ____________________ ___________________
15. Doborât ____________________ ___________________
16. Agitat ____________________ ___________________
17. Relaxat ____________________ ___________________
18. Bucuros ____________________ ___________________
19. Degradat ____________________ ___________________
20. Deplorabil ____________________ ___________________
21. Exuberant ____________________ ___________________
22. Împăcat ____________________ ___________________
23. Mândru ____________________ ___________________
24. Umilit ____________________ ___________________
25. Îngrăşat ____________________ ___________________
Exerciţiul 27 : Distingerea răspunsurilor la sentiment, corecte
Introducere
Cunoscând un cuvânt sentimental, este incorect să vă pregătiţi să daţi cel mai bun răspuns
la sentiment. Sunt câteva motive pentru care răspunsul la sentiment nu poate fi corect:
* Categoria este greşită
* Intensitatea este terminată
* Vine de la cadrul de referinţă al celui care ajută, nu de la cadrul de referinţă al

persoanei vorbitoare
* Nu utilizează un cuvânt sentimental

Instrucţiuni
În acest exerciţiu veţi evalua acurateţea cuvântului sentimental, în fiecare răspuns. După
evaluarea fiecărui răspuns stabiliţi motivul pentru evaluarea dvs. Folosiţi următoarele evaluări:
(+) Dacă răspunsul este corect.
(-) Dacă răspunsul este incorect.
Exemplu
Colegă de cameră: "Pur şi simplu nu înţeleg! M-am plimbat prin cameră în această după amiază
şi colega mea de cameră m-a ignorat total. Am întrebat-o ce s-a întâmplat; s-a uitat la mine şi a
spus "Ar trebui să ştii", apoi a plecat. M-am simţit înaltă de 2,45 cm. Acum ni-
meni nu-mi spune nimic. Ce să cred că am făcut, dacă nimeni nu-mi spune ?"
1. Simţi că îţi ascund ceva
Evaluare: (+) * (-)
Motiv: Nu este cuvânt sentimental
2. Te simţi furioasă
Evaluare: * (+) (-)
Motiv: Categorie şi intensitate corecte
3. Te simţi împietrită
Evaluare: (+) * (-)
Motiv: Categorie şi intensitate incorecte.
Exerciţiu
1. Soţie: "Nu ştiu ce merge rău între soţul meu şi mine. Când m-am căsătorit eram aşa de
apropiaţi şi acum există un gol între noi. Pur şi simplu nu mai comunicăm deloc."
a. Te simţi golită ___ (+) ___(-)
Motiv: ___________________________________________________________
b. Te simţi devastată ___ (+) ___ (-)
Motiv: ___________________________________________________________
c. Te simţi uşurată ___ (+) ___(-)
Motiv: ___________________________________________________________
2. Drogat: "Am ratat întâlnirea. Afurisitul de autobuz a întârziat şi atunci a fost prea departe de
staţia autobuz decât am crezut. Acum trebuie să aştept alte şase luni pentru a obţine G.E.D.
În realitate am vrut să-mi iau gradul acum."
a. Te simţi furios ___ (+) ___ (-)
Motiv: ___________________________________________________________
b. Te simţi nemulţumit ___ (+) ___ (-)
Motiv: ___________________________________________________________
c. Te simţi dezamăgit ___ (+) ___ (-)
Motiv: __________________________________________________________
3. Profesoara: "Asistenta pe care am avut-o anul trecut este cu adevărat învingătoare. Acţionează
ca şi cum ar avea 14 ani – şi de aceea este drăguţă. Nu ştiu cum voi reuşi să termin anul cu ea."
a. Te simţi descurajată ___ (+) ___ (-)
Motiv:___________________________________________________________
b. Te simţi iritată ___ (+) ___ (-)
Motiv:___________________________________________________________
c. Te simţi prinsă în cursă ___ (+) ___ (-)
Motiv:___________________________________________________________
Exerciţiul 28: Alegerea unui cuvânt sentimental corect
Introducere
Veţi descoperi adesea că, câteva cuvinte sentimentale captează experienţa persoanei. Va
fi mult mai posibil pentru voi să alegeţi cel mai corect sentiment, dacă mai întâi exploraţi toate
sentimentele posibile.
Instrucţiuni
Încercuiţi cuvintele sentimentale care identifică corect (categorie şi intensitate)
sentimentele vorbitorului.
Exemplu
Bărbat tânăr: "În final am găsit câţiva oameni cu care pot într-adevăr să mă înţeleg. Nu sunt
pretenţioşi deloc. Sunt autentici şi mă înţeleg. Pot fi eu însumi cu ei. "
Cum m-aş fi simţit dacă aş fi fost această persoană?
a. fericit d. confuz g. sceptic

b. îngrijorat e. dezamăgit h. încântat
c. mulţumit f. bine i. satisfăcut
Exerciţiu
1. Adolescent angajat: "Sunt bolnav şi obosit de la început de când "an intrat" în acel birou. Am
lucrat acolo şase luni şi cred că ar fi trebuit să câştig o oarecare responsabilitate."
Cum m-aş fi simţit dacă aş fi fost această persoană ?
a. sătul d. furios g. surprins

b. fericit e. nesigur h. confuz
c. ignorat f. amuzat i. folosit
2. Sibling: " Aş vrea să ştiu ce să fac. Sora mea şi părinţii mei se luptă din nou. Nimic din ce
face ea nu este bine…………….. ca şi cum ar fi condamnată dacă face şi condamnată dacă nu
face în ochii lor. Însă ei au un scop. Uneori ea nu este raţională."
Cum m-aş fi simţit dacă aş fi fost această persoană?
a. intrigat d. frustrat g. norocos

b. încurcat e. trist h. sfâşiat
c. încântat f. obosit i. supărat
3. Student de colegiu: " În sfârşit, am avut destul tupeu să vorbesc cu "uraganul Hilda" despre
lucrarea mea. Am fost onest cu privire la necazurile pe care le-am a-
vut. Am făcut ceea ce am discutat înainte împreună, ştii, i-am răspuns;
şi a mers. Am îndreptat totul cu lucrarea mea şi am descoperit că este
şi ea om."
a. mulţumit d. insultat g. stânjenit

b. dezamăgit e. bine h. surprins
c. tolerat f. uşurat i. furios
4. Dependent de viteză : "Cred că atunci când eram adolescent mă simţeam atât de descurajat tot
timpul, iar viteza mă făcea să mă simt mai bine. Încă îmi place vi-
teza, dar simt ca şi cum viteza ar fi sub controlul meu, nu eu sub
controlul ei."
a. stânjenit d. bine g. neajutorat

b. încântat e. speriat h. puternic
c. confuz f. aprins i. pierdut
5. Pacient: "Am primit analizele astăzi – nu este cancer! Mă simt ca şi cum viaţa începe din
nou! Fantastic!"
a. uşurat d. alandala g. liber

b. dezamăgit e. emoţionat h. deprimat
c. activ f. în ceaţă i. iniţiat
Exerciţiul 29 : Îmbogăţirea vocabularului dvs. de cuvinte sentimentale
Introducere
Acest exerciţiu este destinat să vă ajute să produceţi un mare număr de cuvinte
sentimentale. Nu poate fi utilizat numai pentru a fi de ajutor aici, ci de asemenea ca un pas atunci
când vă blocaţi pentru un cuvânt care să-l utilizaţi atunci când răspundeţi unei persoane.
Instrucţiuni
Luaţi fiecare din cuvintele-stimul date, completaţi propoziţia cu alt cuvânt sentimental.
Acum utilizaţi noul cuvânt ca următorul stimul şi repetaţi procesul.
Exemplu
Când sunt supărat, mă simt furios.
Când sunt furios, mă simt distrus.
Când sunt distrus, mă simt înşelat.
Când sunt înşelat, mă simt rănit.
Când sunt rănit, mă simt trist.

Exerciţiu
1. Când sunt încâtat, mă simt ________________.

Când sunt_______, mă simt ________________.
Când sunt_______, mă simt ________________.
Când sunt_______, mă simt ________________.
Când sunt_______, mă simt ________________.
2. Când sunt neajutorat, mă simt _________________.

Când sunt _________, mă simt _________________.
Când sunt _________, mă simt _________________.
Când sunt _________, mă simt _________________.
Când sunt _________, mă simt _________________.
3. Când îmi este frică, mă simt __________________.

Când sunt _______, mă simt __________________.
Când sunt _______, mă simt __________________.
Când sunt _______, mă simt __________________.
Când sunt _______, mă simt __________________.
4. Când mă simt dat peste cap, mă simt ________________

Când sunt _____________, mă simt _________________.
Când sunt _____________, mă simt _________________.
Când sunt _____________, mă simt _________________.
Când sunt _____________, mă simt _________________.
5. Când mă simt puternic, mă simt ___________________.

Când sunt __________, mă simt ___________________.
Când sunt __________, mă simt ___________________.
Când sunt __________, mă simt ___________________.
Când sunt __________, mă simt ___________________.
Exerciţiul 30 : Organizarea vocabularului dvs. de cuvinte sentimentale
Introducere
Tabelul de cuvinte sentimentale vă va ajuta să descoperiţi cuvintele sentimentale, în timp
ce practicaţi răspunsul.
Instrucţiuni
Înregistraţi noile cuvinte sentimentale pe care le-aţi produs în exerciţiul 29, în tabelul
următor sau în tabelele corespunzătoare din "Arta ajutorului". Adăugaţi mult mai multe cuvinte
sentimentale decât puteţi gândi.
Nivele de intensitate: A. - Înaltă

B. – Medie
C. – Coborâtă
Încântat Surprins Fericit Satisfăcut Apreciativ Iubitor Uşurat Calm
Delirant Uimit Extatic Încântat Îndrăgeşte Iubeşte Consolat Liniştit

Îmbătat Descumpănit Exuberant Fermecat Venerează Infatuat Eliberat Calm
Exaltat Stupefiat Triumfal Îmbuibat Preţuieşte Încântat Consolat Senin
________ _________ ________ ________ __________ _________ __________ ________
________ _________ ________ ________ __________ _________ __________ ________
________ _________ ________ ________ __________ _________ __________ ________
Animat Uimit Exaltat Bucuros Adoră Iubitor Alinat Adunat

Responsabil Îngrozit Fantastic Mulţumit Stimează Respectat Descărcat Dulce
Emoţionat Zdruncinat Amuzat Complet Apreciază Stimat Odihnitor
_________ ________ ________ ________ _________ __________ _________ _________
_________ ________ ________ ________ _________ __________ _________ _________
_________ ________ ________ ________ _________ __________ _________ ________
Activ Înfrânt Minunat Agreabil Admiră Închis Liniştit Blând

Minunat Doborât Vioi Fericit Respectă Plăcut Stăpânit Liniştit
Agitat Mişcat Superb Drăgut Apreciază Cald Odihnit Netulburat
_________ ________ ________ ________ _________ __________ _________ _________
_________ ________ ________ ________ _________ __________ _________ _________
_________ ________ ________ ________ _________ __________ _________ ________
Nivele de intensitate: A. - Înaltă

B. Medie
C. Coborâtă
Descurajat Speriat Anxios Trist Furios Dezgustat Ruşinat Încurcat
Agonic Înnebunit Uluit Disperat Furios Detestă Umilit Enervat

Zdrobit Speriat Perplex Devastat Înfuriat Dezgustat Înjosit Stupid
Chinuit Pietrificat Blocat Jalnic Livid Repugnat Păcătos
_________ ________ ________ ________ _________ _________ ________ _________
_________ ________ ________ ________ _________ _________ ________ _________
_________ ________ ________ ________ _________ _________ ________ ________
Îndurerat Îngheţat Blocat Îngrozit Zbârlit Rău Supărat Deconcertat

Mâhnit Îngrozit Confuz Înfiorat Enervat Greţos Criminal Uimit
Tulburat Ameninţat Stresat Mâhnit Indignat Meschin Aiurit
_________ ________ ________ ________ _________ __________ ________ _________
_________ ________ ________ ________ _________ __________ ________ _________
_________ ________ ________ ________ _________ __________ ________ ________
Neplăcut Prudent Grijuliu Înfrânt Enervat Aversiv Căit Neândemânat

Mâhnit Ezitant Încurcat Doborât Înfuriat Grosolan Plin de Ridicol
Regret
Supărat Tremurător Nesigur Nefericit Îndurerat Mizerabil Ruşinos Prostuţ
_________ ________ ________ ________ _________ __________ ________ _________
_________ ________ ________ ________ _________ __________ ________ _________
_________ ________ ________ ________ _________ __________ ________ ________
Exerciţiul 31: Practicarea răspunsurilor la sentiment
Introducere
Următorul exerciţiu vă va ajuta să selectaţi un cuvânt sentimental adecvat şi să utilizaţi
cuvântul într-un răspuns.
Instrucţiuni
Imaginaţi-vă că ascultaţi pe fiecare din oamenii de mai jos. Încercaţi să răspundeţi
interşanjabil la sentimentele exprimate de fiecare. Utilizaţi tabelul de cuvinte sentimentale pentru
a descoperi câteva cuvinte care pregătesc persoana.
Amintiţi-vă, întrebarea este "Cum m-aş fi simţit dacă aş fi fost această persoană ?", nu
"Cum m-aş fi simţit în această situaţie ?"
Exemplu
Alcoolică: "Problemele sunt acum cu fiica mea. I-am explicat despre problemele mele cu băutura
şi de ce trebuie să merg la acele lungi întâlniri. Este încă greu pentru ea, deoarece este atât de
tânără, dar înţelege puţin de ceea ce are nevoie mămica pentru a se face bine."
1. Te simţi uşurată.
2. Te simţi plină de speranţă.
Exerciţiu
1. Student: "Iată-mă… din nou. Este mijlocul semestrului şi am rămas în urmă cu toată lucrarea
mea; am trecut numai câteva cursuri. Ca şi cum nu m-am putut gândi înainte… Unul din băieţi
a venit şi a vrut să dea o petrecere şi eu am spus că da, apoi următoarea zi am realizat că
nu mi-am terminat lucrarea. Fac acelaşi lucru în fiecare semestru. Ce se întâmplă cu mi-
ne ? Nu pot învăţa din experienţa mea ?"
a. Te simţi ______________________________________________________________
b. Te simţi _____________________________________________________________
2. Fostă soţie: "Fostul meu soţ mă scoate din minţi. Am obţinut divorţul acum 6 luni şi acum
brusc vrea să se lupte cu mine pentru custodia copiilor. Ştiu că nu are un caz, dar vrea doar să mă
înfurie."
a. Te simţi ______________________________________________________________
b. Te simţi ______________________________________________________________
3. Iubit: "Prietena mea şi cu mine ne înţelegeam destul de bine. Dar în ultimul timp, se pare că nu
pot să … ei bine, ştii… să fac faţă… în dormitor. Ea crede că este vina ei, iar eu cred că este
vina mea şi fiecare este trist. "
a. Te simţi ______________________________________________________________
b. Te simţi ______________________________________________________________
4. Bărbat adult: "Sunt bărbat doar pe trei sferturi. Am avut al naibii de multe oportunităţi în viaţa
mea şi le-am dat cu piciorul."
a. Te simţi ______________________________________________________________
b. Te simţi ______________________________________________________________
5. Femeie tânără: "Sunt într-adevăr încântată de această nouă slujbă. Am început-o de jos şi
munca este destul de plictisitoare acum. Dar sunt multe de învăţat. Potenţialul pentru avansare
este cu adevărat bun."
a. Te simţi ______________________________________________________________
b. Te simţi ______________________________________________________________
Exerciţiul 32: Mai multe răspunsuri la sentiment practice
Introducere
Acest exerciţiu vă furnizează mai multă practică în răspunsul la sentiment.
Instrucţiuni
Scrieţi cel mai bun răspuns la sentiment, dat de dvs. la fiecare, din afirmaţiile de mai jos.
Utilizaţi forma: "Mă simt ____________" , astfel încât să aveţi răspunsul, nu doar
cuvinte sentimentale.
Exemplu
Adolescentă: "Prietenii mei mă pisează să fac aceleaşi lucruri pe care le fac ei. Nu vreau
să fumez şi să beau… cel puţin nu încă… dar nu vreau să-mi pierd nici prietenii."
Răspuns: Te simţi sfâşiat.
Exerciţiu
1. Adult tânăr: "Sunt cu adevărat confuz. Prietenii mei mi-au spus că sunt foarte entuziast şi plin
de energie, însă când întâlnesc o nouă persoană mă simt ca şi cum încep să devin
conştient de sine şi anxios."
Răspuns: _____________________________________________________________________
2. Părinte: "Nu ştii cum este ? Odată am fost deasupra lumii şi atunci fiica mea a fost ucisă… şi,
astfel am fost dat de o parte. Continui să-mi spun -- numai dacă n-aş fi lăsat-o
să ia maşina în acea noapte. Ploua, ea era doar un copil, tocmai îşi luase permisul.
Ar fi trebuit să o conduc eu. Trebuie să trăiesc cu asta şi nu pot."
Răspuns: _____________________________________________________________________
3. Femeie de afaceri: "Noua slujbă merge într-adevăr. Am responsabilităţi pentru supraveghere şi

pentru formare. Este cariera potrivită pentru mine. În sfârşit mă pot investi pe mine însumi --
fac ceva în legătură cu care mă simt bine."
Răspuns: _____________________________________________________________________
4. Client înstărit: "La naiba cu asta ! Am avut eu de a face cu groaznicii voştri lucrători sociali şi
cu agenţiile voastre bune."
Răspuns: _____________________________________________________________________
5. Soră medicală: "D-na Jones s-a pornit pe plâns. Este atât de groaznic când un copil moare.
Nimeni nu ştie ce să spună pentru a consola părinţii. Este cu adevărat partea cea mai dureroasă a
muncii noastre."
Răspuns: _____________________________________________________________________
Exerciţiul 33: Practicarea răspunsului la două sentimente
Introducere
Uneori, persoana va exprima două sentimente conflictuale. Pentru a răspunde suficient
trebuie să fim capabili să identificăm cum face combinaţia celor două sentimente să se simtă
persoana.
Instrucţiuni
În următoarele răspunsuri identificaţi cele două sentimente prezente şi atunci dezvoltaţi
un răspuns care captează exact întregul sentiment. Pentru a reuşi acest exerciţiu întrebaţi-vă:
"Cum mă simt când simt ____________şi ______________________ ?"
Exemplu
Părinte: "Nu vreau să mă cert cu copiii mei tot timpul. Ştiu că sunt răspunzător pentru
direcţionarea lor şi ajutarea lor să ia decizii înţelepte. Dar este aşa o luptă uneori, încât îmi vine
să renunţ."
1. Cum mă simt când sunt responsabilă şi sătulă ?
2. Răspuns: Te simţi descurajat.
Exerciţiu
1. Veteran: "Această poziţie mi-ar oferi cu adevărat mai mulţi bani, cam 12 $, pe puţin plus
beneficii şi 30% din profit. Cred că ar trebui să accept. Dar nu este în planurile carierei
mele şi nu sunt atât de interesat în vânzarea pneurilor. Aşa cum ai spus, totuşi acum
am nevoie de ceva care să mă pună pe picioare şi slujba este bună pentru asta."
a. Cum mă simt când sunt _____________________şi __________________________ ?
b. Răspuns: Te simţi ____________________________________________________.

2. Soţie: "Cum a putut să mă trateze în acest fel ? Am fost bună cu el, generoasă, respectuoasă.
Am fost persoana perfectă şi acum îmi spune doar că s-a terminat. A plecat. Nu este drept! Cum
îndrăzneşte să mă părăsească după atâţia ani ?"
a. Cum mă simt când sunt _____________________ şi _________________________ ?
b. Răspuns: Te simţi _____________________________________________________.
3. Supraveghetor: "Tipul este un adevărat ratat. Adică, dai unor oameni responsabilitate şi ei
tocmai îi dau cu piciorul. Acest tip nu a fost în stare să se facă apreciat. L-am promovat şi
ce a făcut ? Şi-a dat demisia o lună mai târziu. Şi acum şeful îmi stă în spate deoa
rece eu sunt cel care l-a promovat. Spune că am dovedit o judecată de afaceri gre-
şită."
a. Cum mă simt când sunt ______________________ şi ________________________ ?
b. Răspuns: Te simţi _____________________________________________________.
4. Profesor: "Este greu de spus dacă s-o cred sau nu. Instinctul îmi spune că minte. A trişat…
răspunsurile, pur şi simplu, nu o reflectă pe ea, modul în care ea s-a prezentat pe
ea însăşi. De fapt nu am văzut nimic. Sunt suspicios fără să am un motiv concret."
a. Cum mă simt când sunt _________________________ şi ______________________?
b. Răspuns: Te simţi ______________________________________________________.
5. Soţ: "Dacă nu-i place… va trebui pur şi simplu să trăiască cu asta. Încerc să mă schimb.
Încerc să-mi formez o imagine de "om macho". Poate să nu mă mai vrea atunci. Dar
este un risc pe care mi-l asum. Trebuie să găsesc o cale sau mă va distruge. Nu crezi
că am dreptate? Nu este timpul să descopăr dacă ea are un loc pentru mine? Dacă
nu are … poate … poate are."
a. Cum mă simt când sunt ________________________ şi _______________________?
b. Răspuns: Te simţi ______________________________________________________.
Vedere de ansamblu
Un răspuns la semnificaţie comunică o înţelegere a experienţei complete a ajutatului: o
înţelegere, atât a sentimentului, cât şi a motivului pentru sentiment.
Exemplu
Colegă de dormitor: "Pur şi simplu nu înţeleg. M-am plimbat prin cameră în această după
amiază şi colega mea m-a ignorat total. Am întrebat-o ce s-a întâmplat. S-a uitat la mine şi a
spus, "Ar trebui să ştii." şi apoi a plecat. M-am simţit mică de tot. Nimeni altcine
va nu mi-a spus nimic. Cum să ştiu ce am făcut dacă nimeni nu-mi spune."
Răspuns: "Te simţi uimită deoarece nimeni nu-ţi dă vreun indiciu despre ceea ce ai gresit
faţă de colega ta de cameră."
Acest răspuns combină cele două răspunsuri pe care le-aţi practicat deja. Revedeţi
paginile corespunzătoare din "Arta ajutorului" pentru explicarea acestor îndemânări.
Exerciţiul 34 : Distingerea răspunsurilor interşanjabile
Introducere
Dacă aveţi abilitatea de a recunoaşte răspunsurile bune şi rele, veţi fi capabili să primiţi
un feed-back asupra viitoarelor răspunsuri ale dvs. şi să îmbunătăţiţi îndemânările dvs, în ceea ce
priveşte răspunsul.
Instrucţiuni
Selectaţi răspunsurile care sunt interşanjabile, pentru fiecare afirmaţie. Când un răspuns
nu este interşanjabil, identificaţi erorile din răspuns.
Amintiţi-vă, câteva erori tipice sunt:
* Conţinut prea lung (păstraţi răspunsurile scurte)
* Conţinut repetat ( parafrazaţi răspunsurile dvs.)
* Conţinut prea vag (fiţi specifici)
* Categorie de sentiment incorectă
* Intensitatea sentimentului incorectă
* Cuvânt sentimental neadecvat pentru persoana căreia îi răspundem
* Experienţă sentimentală ("Simt asta.", "Simt aşa") fără cuvânt sentimental
* Conţinut care nu este interşanjabil (conţinut bogat sau scăzut, care face judecăţi)
Exemplu
Job Hunter: "Cei mai mulţi patroni vor manageri care să fie duri. Se aşteaptă de la tine să
sari la oameni tot timpul. Eu nu sunt aşa. "
1. Te simţi frustrat, deoarece patronii caută o calitate la managerii lor pe care tu nu o ai.
Erori: Nici una; interşanjabil
2. Te simţi bine, deoarece eşti diferit.
Erori: Categorie de sentiment greşită, conţinut prea vag
3. Te simţi speriat, deoarece nimeni nu te va angaja ca manager.
Erori: Intensitate a cuvântului greşită, neinterşanjabilă-- sporeşte conţinutul
4. Te simţi ca şi cum ai fi blocat, deoarece patronii caută la managerii lor să fie mai duri decât
eşti tu.
Erori: Nici un cuvânt sentimental - doar experienţa.
5. Te simţi descurajat, deoarece lumea afacerilor este un loc unde "omul este lup pentru om".
Erori: Conţinut neinterşanjabil
Exerciţiu
1. Şef : "M-am săturat ! Nimeni de aici nu mă ia în serios şi eu vorbesc serios. Următoarea
persoană care întârzie este concediată."
a. Te simţi îngrozit, deoarece oamenii nu te cred când îi ameninţi.
Erori: ________________________________________________________________________
b. Te simţi furios, deoarece angajaţii nu sunt buni în zilele noastre.
Erori: ________________________________________________________________________
c. Te simţi iritat, deoarece oamenii nu acordă vreo atenţie la ceea ce spui.
Erori: ________________________________________________________________________
d. Te simţi confuz, deoarece oamenii nu te ascultă.
Erori: ________________________________________________________________________
e. Te simţi furios din această cauză.
Erori: ________________________________________________________________________
2. Croitoreasă: "Hei, este într-adevăr excelent. Calitatea acestui material este exact ceea ce
căutam. Acum îmi pot termina costumul."
a. Eşti mulţumită că materialul este bun.
Erori: ________________________________________________________________________
b. Simţi că materialul este perfect pentru costumul tău.
Erori: ________________________________________________________________________
c. Eşti încântată, deoarece calitatea materialului este exact ceea ce căutai. Acum îţi poţi
termina costumul.
Erori: ________________________________________________________________________
d. Te simţi plină de speranţă, deoarece acest material este de o aşa bună calitate. Este un
material cu adevărat de calitate şi, deoarece este un material atât de bun îţi poţi termina costumul
la care lucrai. Căutai un material ca acesta aşa că este cu adevărat grozav că l-ai găsit.
Erori: ________________________________________________________________________
e. Te simţi fericită, deoarece materialul este excelent pentru terminarea costumului tău.
Erori: ________________________________________________________________________
Exerciţiul 35: Practicarea răspunsului la semnificaţie
Introducere
Scriind răspunsurile dvs., vă va fi de ajutor să construiţi experienţa care vă va fi utilă
atunci când răspundeţi verbal. Puteţi practica fără sentimentul "din bătaia puştii" pentru a ajuta
altă persoană.
Instrucţiuni
Scrieţi cele mai bune răspunsuri ale dvs. la fiecare din afirmaţiile de mai jos utilizând
forma "te simţi________________ deoarece __________________ ."
Exemplu
Femeie: " Am fost ieri să vizitez o veche prietenă la spital. A fost o vizită cu adevărat reuşită.
Am îmbrăţişat-o când am salutat-o şi ea a început imediat să plângă. Cred că avea nevo-
ie să facă asta. Bănuiesc că vizita mea a avut o importanţă pentru ea."
Te simţi mulţumită, deoarece ai fost capabilă să-ţi ajuţi o prietenă.
Exerciţiu
1. Coleg de cameră: " Colegul meu de cameră este o persoană atât de egoistă ! Nu cred că s-a
gândit vreodată la altcineva în viaţa sa… totul din camera noastră este făcut pentru
propriul său interes."
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Prieten: "A înnebunit, cred. Noaptea trecută, din senin, a trimis pe toată lumea acasă. Vreau
să spun că nu s-a întâmplat nimic, când brusc ea a vrut să fie singură."
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
3. Adult: "Am avut o perioadă cu adevărat dificilă în cariera mea. Vreau o viaţă bună, dar
trebuie să fie ceva care să mă facă să mă simt ca şi cum am contribuit cu ceva pentru a-i ajuta
pe ceilalţi oameni. La o slujbă cum ar fi predatul sau munca socială este prea mult sa-
crificiul de sine, totuşi.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4. Alcoolic: "Nu am putut menţine o slujbă mai mult de un an. Sunt un bun angajat şi fac o
muncă de calitate când sunt treaz. Dar toţi aceşti patroni… nu contează pentru ei, din moment
ce au descoperit că beau, chiar dacă niciodată la slujbă.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
5. Persoană care abuzează de droguri: "Ei îţi spun în continuare "fără droguri", dar acest loc
afurisit este ca o închisoare. Folosirea drogurilor este singura cale pentru a
rămâne aici."
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
6. Adolescent: "Nu înţeleg ce este aşa de rău în asta. Puţină iarbă este ca o băutură şi vedeţi
destui oameni care beau. Aceleaşi vechi persoane care-mi spun că-mi voi "prăji creierul"
şi-l pun pe al lor în formaldehidă."
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
7. Adult de vârstă mijlocie: "Sunt atât de trist zilele astea. Mi-am amintit de când eram tânăr…
ştii, liceu colegiu. Păream atât de plin de speranţă. Dar acum par la fel ca în timpul
anilor în care m-am simţit atât de bine şi totuşi ceva lipseşte. Mi-am înte-
meiat familia mea, mi-am făcut o casă, am o slujbă bună şi câţiva oameni
obişnuiţi în viaţa mea. Ce este, ce lipseşte?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
8. Pacient : "Am stat aici şi am aşteptat trei ore… aceste camere de urgenţe sunt imposibile.
Nimeni nu-ţi vorbeşte sau îţi spune ce se întâmplă. Pur şi simplu stai şi aştepţi. "
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
9. Muncitor: " Sunt foarte fericit să lucrez cu această companie. Am învăţat o mulţime de
lucruri şi mă simt ca un muncitor adevărat. Aş vrea să cer o promovare acum."
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
10. Client: "Sfatul tău a fost rău. Am fost şi i-am spus şefului meu cum m-am gândit ca el să fie
mai productiv. Ştii ce a spus… că ar trebui să-mi văd de propria mea treabă şi să nu
mi-o iau în cap."
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Exerciţiul 36: Răspunsul la două teme
Introducere
Uneori, o persoană exprimă două teme. Un bun ajutător le poate combina corect într-un
singur răspuns semnificativ.
Instrucţiuni
Scrieţi cel mai bun răspuns la fiecare afirmaţie de mai jos. În exerciţiul 31 aţi practicat
răspunsul la senti mente. Acum combinaţi cele două teme, corespunzător, astfel încât să aveţi un
sentiment şi un conţinut.
Exemplu
Adult: "Am fost într-adevăr să-l întâlnesc. Am auzit atâtea despre el. Părea cu adevărat
drăguţ, însă exista un sentiment de "Ai grijă". Putea fi atât de nesuferit."
Două răspunsuri date: Te simţi anxios deoarece ţi-a furnizat două mesaje … drăguţ şi
nesuferit.
Exerciţiu
1. Adult: "Uneori este aşa o luptă. Muncesc şi muncesc pentru a-mi urma drumul şi fiecare pas
este greu, însă pot exista săptămâni când viaţa mea doar trece. Aş vrea să capăt atingerea lui
Midas."
Te simţi ___________________ deoarece _____________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Soţie: "Soţul meu poate fi atât de matur şi responsabil. Poate fi atent la detalii şi să mă
impresioneze. Mă înfurii cu adevărat când se comportă ca un copil aşa din senin."
Te simţi ______________________ deoarece _____________________________
_____________________________________________________________________________
3. Profesoară : "Acest copil este un mister pentru mine. Indiferent ce fac, copilul este
întotdeauna calm şi curtenitor. Ce plăcut şi impresionant ! Am devenit totuşi suspicioasă… ce
copil poate fi atât de perfect ? Şi apoi gândesc "Nu, este mintea mea de profesoară".
Am fost atât de obişnuiţi cu cei răi, încât gândim că toţi sunt aşa."
Te simţi ______________________deoarece __________________________________
_____________________________________________________________________________
4. Doctor; "Semnele bolii sunt într-adevăr neclare. Respiraţia şi ochii pacientului sunt bune, nu
are febră, nimic. Însă, pare să tuşească de prea mult timp."
_____________________________________________________________________________
5. Soţ: "Aş vrea să fiu acolo dacă ea are nevoie de mine. Dar aceasta este a patra operţie în
această vară şi de fiecare dată când am venit cu ea am pierdut serviciul… şi salariul.
Avem nevoie de bani pentru a ne permite această îngrijire medicală. Dar nu vreau ca
ea să fie singură."
Te simţi ________________________deoarece ________________________________
_____________________________________________________________________________
Exerciţiul 37: Răspunsul la dvs. înşivă
Introducere
Până la acest punct aţi practicat cu o varietate de ajutaţi – dar nu cu unii reali. Pentru a
ajuta trebuie să faceţi tranziţia de la ajutaţii pe care i-aţi întâlnit în această carte la persoane reale,
iar următoarele exerciţii vă vor da o şansă să vă ajutaţi pe dvs. înşivă.
Răspunsul dat dvs. înşivă vă va da oportunitatea să începeţi lucrul cu un ajutător real pe
care-l cunoaşteţi foarte bine. Familiarizarea face răspunsul mai uşor. Veţi dobândi de asemenea o
idee despre ce înseamnă să fii ajutat Aceasta va face răspunsul dvs. mult mai hotărât, deoarece
veţi avea o experienţă pentru efectul pe care doriţi să-l provocaţi.
Instrucţiuni
Completaţi informaţiile cerute.
Exerciţiu
1. Scrieţi un paragraf scurt care să descrie câteva experienţe curente din viaţa dvs. şcolară.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Răspundeţi cum vă simţiţi şi de ce.
Mă simt ____________________________ deoarece ____________________________
_____________________________________________________________________________
3. Scrieţi un paragraf scurt descriind ceva care v-a mulţumit în viaţa dvs. de acasă.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Mă simt _________________________ deoarece _______________________________

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
5. Scrieţi un paragraf scurt despre ceva ce aţi dori să schimbaţi în situaţia dvs. de la serviciu.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Mă simt ________________________ deoarece ________________________________

_____________________________________________________________________________
CAPITOLUL 4
PERSONALIZAREA - FACILITAREA ÎNŢELEGERII AJUTATULUI
Pasul pe care îl fac copiii de la a deveni conştienţi de elementele experienţei umane la

anticiparea experienţelor particulare este unul scurt. Odată cu creşterea încrederii cu privire la
conştientizarea relaţiilor dintre stimuli şi răspuns, copiii sunt pregătiţi pentru învăţarea conştientă
cam în jurul vârstei de un an. În acest punct, copiii se pot îndrepta spre obţinerea unor rezultate
sigure, independente de semnificaţiile folosite. De exemplu, copiii pot acţiona pentru a-şi face
atenţi părinţii sau să obţină mâncare şi obiecte care sunt inaccesibile.
Trecând de la această conştientizare a relaţiilor dintre stimuli şi răspuns sau cauză şi
efect, copiii îşi fixează scopurile achiziţionării efectelor sigure. Scopurile actelor lor
instrumentale sunt adesea văzute doar mai târziu, deşi câteva din aceste scopuri sunt clar
intenţionate de la început.
Copiii încep să înţeleagă relaţiile actelor lor cu viitoarele evenimente sau experienţe. Ei
sunt, în consecinţă în stare să prevadă consecinţele eforturilor lor. Ei înţeleg unde este locul lor în
lumea lor. Acesta este începutul celui de-al doilea stadiul sau fază a învăţării umane. Este ceea ce
permite fiinţei umane să-şi anticipeze viitorul.
Aici sunt câteva întrebări pe care vi le puteţi pune când vă gândiţi la personalizare.
Cum ştiţi când oamenii arată că au înţeles cu adevărat semnificaţia unei experienţe
importante în viaţa dvs.?
Cum ştiţi când cineva a înţeles corect ceva din ceea ce aţi spus?
Cum ştiţi când cineva v-a ajutat să vă identificaţi problemele şi scopurile din viaţa dvs.?
Studiu de caz # 5 -- Personalizarea necalificată
Bill Huachuca este un student în vârstă de 21 ani. El este la jurnalism şi mai are un an de
şcoală până termină. În ultimile 18 luni el s-a întâlnit cu aceeaşi femeie, Lisa, tehnician medical,
în vârstă de 19 ani.
Bill a venit la centrul de consiliere al şcolii, deoarece Lisa i-a spus că nu vrea să-l mai
vadă niciodată. Voia să fie liberă să "petreacă". Bill a încercat ulterior să vorbească cu Lisa care
i-a spus că-l găseşte "plictisitor şi incomod" şi să nu o mai caute din nou. Bill a devenit deprimat
şi a cerut ajutor după ce a ieşit cu prietenul său, a băut şi şi-a petrecut restul nopţii plângând şi
strigând lucruri cum ar fi: "Lisa nu mă părăsi, te iubesc!"
Bill a fost văzut de Tom Travis, un consilier intern lucrând la centru. Următorul fragment
este din a doua lor întâlnire.
Bill: "Pur şi simplu nu pot să mi-o scot pe Lisa din minte. Nu pot să studiez. Nu pot să lucrez. Nu
pot să mănânc sau să dorm. Tot ce fac este să mă gândesc la Lisa."
Tom: "Ai spus că relaţia ta cu Lisa este singurul lucru asupra căruia te poţi concentra acum."
Bill: "Ai dreptate, nu pot să stau fără ea. Nu ştiu cum am să reuşesc fără ea."
Tom: "Te simţi într-adevăr speriat, deoarece te-a părăsit."
Bill: "Aş vrea să ştiu cu ce am greşit."
Tom: "Eşti furios pe tine, deoarece nu ai putut-o păstra."
Bill: "Crede că sunt plictisitor, că sunt comod. Nu crede că am ceva să-i ofer."
Tom: "Te simţi vinovat, deoarece nu te găseşte încântător."
Bill: "Cred că sunt un pic cam comod. Vreau să spun că într-adevăr trăiesc o astfel de viaţă
liniştită."
Tom: "Ai spus că tu vezi viaţa liniştită şi poţi înţelegi cum poate fi asta plictisitor pentru Lisa."
Bill: "Da, vrea să meargă la petreceri. Îi place aglomeraţia şi dansul şi tot felul de astfel de
lucruri. Mie, pur şi simplu nu-mi plac. Mai degrabă îmi place să stau acasă să mă relaxez. Am
nevoie de intimitate."
Tom: "Ai spus că tu şi Lisa vreţi să faceţi lucruri diferite unul faţă de altul."
Bill: "Pur şi simplu nu ştiu cum să fiu tipul de persoană pe care şi-l doreşte ea. Aş vrea să ştiu."
Tom: "Te simţi descurajat, deoarece nu ştii cum să fii tipul de persoană pe care şi-l doreşte
Lisa."
Bill: "Cred că este mai mult decât asta; dar nu sunt sigur ce."
Tom: "Ai spus că eşti mult mai descurajat de când nu ai fost capabil să întâmpini aşteptările
Lisei."
Bill: "Da, am sentimentul că nu am fost, ei bine… un iubit încântător aşa cum şi-a dorit."
Tom: "Ai spus că eşti nesigur pe tine ca iubit."
Bill: "Ai dreptate, nu ştiu să obţin ceea ce , ştii tu, le face pe femei să întoarcă capul."
Tom: "Te simţi speriat, deoarece nu ştii dacă eşti destul de încântător."
Bill: "Da, ai dreptate. Şi nu pot face nimic în privinţa asta. Sunt o persoană plictisitoare şi un
iubit mizerabil. Poate ar trebui să devin preot sau cam aşa ceva."
Tom: "Te simţi descurajat şi stânjenit, deoarece nu poţi schimba modul tău de a fi."
Bill: "Poate Lisa a avut dreptate să mă părăsească."
Tom: "Ai spus că înţelegi de ce Lisa te-a părăsit."
Bill: "Pur şi simplu nu cred că voi fi vreodată diferit."
Tom: "Te simţi dezgustat deoarece nu crezi că poţi fi vreodată diferit."
Bill: "Ai cumva vreo pastilă pe care aş putea s-o iau ?"
Tom: "Nu, nu am Bill. Dar cred că faci cu adevărat progrese aici. Ai spus câteva lucruri cu
adevărat personale şi ele sunt foarte importante. Sunt sigur că dacă vom continua să discutăm
vom ajunge undeva."
Bill: "Ei bine, nu am mai trecut prin toate acestea înainte."
Tom: "Ai spus că am străbătut acelaşi teren din nou şi ai dreptate. Dar mai vorbim despre acele
lucruri puţin diferite. Cred că vom ajunge la o oarecare înţelegere."
Bill: "Poate că ai dreptate."
Personalizarea este dimensiunea cea mai importantă pentru schimbarea sau câştigul
uman. Personalizarea este atât de importantă, deoarece accentuează interiorizarea
responsabilităţilor ajutaţilor, în ceea ce priveşte problemele lor. Implică trecerea dincolo de
materialul exprimat de ajutaţi. Atunci când intervenim corespunzător la expresiile ajutaţilor
facilităm înţelegerea de către ei a locului în care se află, în relaţie cu ceea ce ei vor sau trebuie să
fie.
Personalizarea implică personalizarea semnificaţiilor sau implicaţiilor răspunsurilor la
semnificaţie. Personalizarea accentuează interiorizarea responsabilităţii pentru deficitele
răspunsurilor ajutaţilor. Personalizarea, de asemenea, implică reciclarea noilor sentimente
prezente la semnificaţie, problemele şi scopurile personalizate. Personalizarea facilitează
înţelegerea ajutatului şi ne pregăteşte pentru iniţierea acţiunii ajutatului.
PERSONALIZAREA FACILITEAZĂ ÎNŢELEGEREA
Înainte de a ne îndrepta asupra personalizării trebuie să stabilim o bază de comunicare.

Răspunsul interşanjabil la expresiile ajutaţilor ne asigură că am înţeles fiecare expresie a
ajutatului la nivelul prezentat. Când am dat răspunsurile care încorporează exact sentimentul şi
semnificaţia exprimată de ajutaţi spunem că am stabilit o bază interşanjabilă de comunicare.
În construirea unei baze interşanjabile de comunicare putem descoperi eficacitatea
întrebărilor pentru completarea anumitor "spaţii" din înţelegerea noastră. Când punem o întrebare
ar trebui să o urmăm de un răspuns. Într-adevăr, testul unei bune întrebări este dacă putem
răspunde corect la răspunsurile ajutaţilor. Ajutătorul calificat va înghesui întrebările între două
răspunsuri interşanjabile. Desigur dacă descoperim că cele două întrebări consecutive pe care le-
am pus sunt fără răspuns, atunci cu toată probabilitatea am pus întrebări greşite şi ar trebui să
revenim până se obţine un răspuns corect.
Prin construirea unei baze interşanjabile de comunicare, ajutaţii ne vor informa direct,
prin intermediul comportamentelor lor, asupra entuziasmului lor de a trece la nivelele superioare.
Ne vor atenţiona, prin demonstrarea abilităţilor lor de a susţine comportamentul propriei
explorări şi să răspundă corect la propriile lor expresii. Cu alte cuvinte, ajutaţii ne informează
despre pregătirea pentru trecerea la următorul nivel, făcând pentru ei lucrurile pe care le-am făcut
noi pentru ei.
CONSTRUIREA UNEI BAZE INTERŞANJABILE DE COMUNICARE
În timp ce trecem la personalizare devenim în mod sporit empatici în răspunsurile

noastre. În practică asta înseamnă că utilizăm o bază interşanjabilă de comunicare pentru a
ajunge dincolo de ceea ce au spus ajutaţii. Utilizăm semnificaţia expresiilor ajutaţilor pentru a
ţine seama în mod sporit de implicaţiile personale pentru ajutaţi.
În termenii dimensiunii respectului, noi comunicăm respectul pozitiv pentru lucrurile de
preţ pe care ajutaţii le-au demonstrat. Aceasta va servi pentru a întări comportamentele
constructive ale ajutaţilor. Relativ devenim în mod crescut autentici. În timp ce-i cunoaştem pe
ajutaţi putem împărtăşi propria noastră tentativă studiind feed-back-ul din partea ajutaţilor,
pentru aluziile referitoare la efectele a ceea ce noi am împărtăşit. În termenii concreteţii devenim
mult mai specifici, în timp ce încercăm treptat să definim problemele şi scopurile ajutaţilor.
CONDIŢIILE IMPORTANTE ALE ÎNŢELEGERII
A DOUA FAZĂ A AJUTORULUI

DIMENSIUNILE CELUI CARE AJUTĂ ACCENTUAREA NIVELULUI
ÎNDEMÂNĂRILOR
Empatie Personalizarea răspunsului empatic
Respect Comunicarea consideraţiei pozitive
Autenticitate Devenind autentic
Concreteţe Concretizarea problemelor
PROCESELE AJUTATULUI ÎNŢELEGERE

A DOUA FAZĂ IMPORTANTĂ A ÎNDEMÂNĂRILOR AJUTORULUI
Personalizarea Semnificaţiei
Personalizarea semnificaţiei este primul pas către facilitarea înţelegerii, a locului în care
se află ei în raport cu ceea ce vor sau trebuie să fie. Personalizăm semnificaţia când raportăm
semnificaţia direct la experienţele ajutaţilor. Cu alte cuvinte, nu ştim deloc de ce experienţele
sunt semnificative pentru ajutaţi.
Prin răspunsul la semnificaţie am răspuns la întrebarea: "Care este situaţia şi ce simt
ajutaţii în legătură cu această situaţie?" Acum răspundem la întrebarea: "Care este efectul
situaţiei asupra ajutaţilor?"
Personalizarea semnificaţiei implică personalizarea temelor comune, interiorizarea
experienţelor şi personalizarea implicaţilor. Temele comune furnizează baza pentru furnizarea
răspunsurilor personalizate. Interiorizarea experienţei accentuează faptul ca ajutaţii să fie
apreciativi la experienţele lor. Personalizarea implicaţilor accentuează dezvoltarea implicaţiilor
personale pentru ajutaţi.
RĂSPUNSUL LA SEMNIFICAŢIE  PERSONALIZAREA SEMNIFICAŢIEI
Răspunsurile personalizate sunt întotdeauna formulate din interiorul cadrelor de referinţă

ale ajutaţilor. Ele recunosc experienţele ajutaţilor asupra lumii şi construiesc pe baza acelor
experienţe. Imediat ce am formulat răspunsurile la semnificaţia personalizată la fiecare expresie
a ajutatului putem, de asemenea formula răspunsurile la semnificaţia personalizată peste o
anumită perioadă de timp.
Facem aceasta, prin descoperirea temelor comune în expresiile ajutaţilor. Temele se
referă la ceea ce ajutaţii au spus despre ei înşişi. Temele comune sunt derivate din baza extinsă
de comunicare. Ele sunt acele teme care sunt întreţesute mult mai amănunţit decât o singură
expresie a ajutaţilor. Când una din temele comune se opune celor de mai sus, din cauza repetării
sau intensităţii putem căuta tema dominantă. În răspunsul la tema comună sau dominantă putem
utiliza forma:
"Te simţi ____________ deoarece lucrurile sunt întotdeauna _____________________."
"Te simţi furios deoarece lucrurile

sunt întotdeauna încurcate."
PERSONALIZAREA TEMELOR COMUNE
Temele comune pot fi personalizate, prin interiorizarea experienţelor ajutaţilor. Astfel,

adesea descoperim o a treia persoană - ceilalţi prieteni, studenţi, profesori, soţi, părinţi, copii - în
legătură cu care nu putem face nimic direct. Prin concentrarea pe ceilalţi, ajutaţii îşi
exteriorizează experienţele lor. Prin interiorizarea experienţelor lor, noi ne vom concentra pe
ajutaţi.
În răspunsul la semnificaţie vom utiliza forma: "Te simţi _________ deoarece
______________". Acum vom interioriza semnificaţia, prin introducerea ajutaţilor în răspuns:
"Te simţi __________deoarece tu __________". De exemplu, putem interioriza experienţele
noastre, în ceea ce priveşte reprimarea comunicării cu ceilalţi sau în învăţarea cu profesorii noştri
sau în performanţa de la slujbele noastre. Când ajutatul a exprimat experienţa, în ceea ce priveşte
oportunitatea pierdută, putem răspunde: "Te simţi furios, deoarece ei te-au înşelat fără şansă
reală." Acum puteţi interioriza semnicaţia, prin interiorizarea experienţei pentru ajutat.
"Te simţi furios, deoarece
ai fost înşelat."
INTERNALIZAREA EXPERIENŢELOR
Elementul cheie în personalizarea semnificaţiei este luarea în considerare a implicaţiilor
personale pentru ajutaţi. Facem aceasta întrebând de ce experienţa este importantă pentru ajutaţi.
Luaţi-o în alt fel, întrebăm ce impact au experienţele lor asupra lor. Suntem atenţi la consecinţele
experienţelor lor pentru ajutaţi.
În personalizarea semnificaţiei putem utiliza forma: "Te simţi ___________ deoarece tu,
întotdeauna ____________."
Astfel, de exemplu putem personaliza implicaţiile pentru orice experienţă de viaţă,
învăţare şi muncă. După întrebarea în legătură cu implicaţiile personale, putem da un răspuns
personalizat la experienţa ajutatului, în legătură cu oportunitatea pierdută.
"Te simţi furios, deoarece tu
eşti întotdeauna lăsat în spate."
PERSONALIZAREA IMPLICAŢIILOR
Trebuie să continuăm să verificăm ca ajutaţii să rămână în armonie cu experienţele lor.

Făcând astfel, putem descoperi că sentimentele lor s-au schimbat. De exemplu, realizând că a
rămas în urmă, ajutatul poate descoperi la el însuşi sentimente mult mai frustrante sau el poate fi
supărat pe el însuşi, mai degrabă decât să fie furios pe ceilalţi oameni. Dacă nu avem un răspuns
la sentiment precis (adecvat), putem continua ciclul de întrebări referitoare la sentiment: "Cum
face acest lucru să mă simt?" Putem continua să practicăm personalizarea semnificaţiei în
interacţiunile din viaţă sau în cele consemnate în studiul de caz.
"Te simţi frustrat, deoarece tu

eşti întotdeauna lăsat deoparte."
PERSONALIZAREA SENTIMENTELOR CU PRIVIRE LA SEMNIFICAŢIE
Personalizarea problemelor este cel mai important pas de trecere la acţiune. Face trecerea
de la problemele noastre, din care derivă scopurile noastre. Face trecerea de la scopurile noastre,
din care derivă programele noastre de acţiune.
Personalizarea problemelor este bazată pe personalizarea semnificaţiei. Noi personalizăm
problemele când îi ajutăm pe cei care cer ajutor să înţeleagă ceea ce nu pot să facă pentru a
ajunge la experienţa personalizată de către ei înşişi. Cu alte cuvinte, bazată pe semnificaţia
personalizată a experienţei pentru ajutaţi punem întrebarea referitoare la problemele
personalizate: "Ce anume în legătură cu ajutaţii contribuie la aceste probleme?" În răspunsul la
semnificaţia personalizată am arătat impactul personal al situaţiei asupra ajutaţilor. Acum am
cerut ajutaţilor să-şi asume responsabilitatea pentru modul lor de viaţă şi să se privească pe ei
înşişi ca pe o sursă a problemelor lor. Personalizarea problemelor implică conceptualizarea,
interiorizarea şi concretizarea deficitelor.
PERSONALIZAREA SEMNIFICAŢIEI  PERSONALIZAREA PROBLEMELOR

În conceptualizarea deficitelor punem întrebarea: "Ce a lipsit, asfel încât să contribuie la
problemă?" Întrebarea este pusă, independent de sursa problemei. Este o simplă încercare de a
asigura elementul lipsă care a putut contribui la problemă. Uneori nu suntem, iniţial conştienţi ce
element poate fi. Putem căuta informaţia la un specialist sau oameni pentru sfat.
De exemplu, o relaţie interpersonală superficială poate avea drept lipsuri reprimarea
comunicării cu părinţii noştri, profesorii noştri sau patronii. În ilustrarea oportunităţii pierdute a
ajutatului nostru, câteva iniţiative au lipsit. Probabil nimeni nu ia iniţiativa de a face
oportunitatea clară pentru el. Cu siguranţă el nu a luat iniţiativa de a obţine avantaje din
oportunitate. Putem conceptualiza deficitul, prin utilizarea formei: "Te simţi _____________
deoarece ___________________ a lipsit."
"Te simţi frustrat, deoarece
iniţiativa a lipsit."
CONCEPTUALIZAREA DEFICITELOR
Din nou, trebuie să interiorizăm deficitele. Aceasta înseamnă că trebuie să-i facem pe
ajutaţi să fie motivaţi sau responsabili de rolul lor în deficite. Trebuie să se întrebe şi să răspundă
la întrebarea: "Ce anume în legătură cu mine a contribuit la problemă?"
De exemplu, ei pot descoperi rolul lor în reprimarea comunicării cu părinţii, cu prietenii,
în învăţarea cu profesorii sau în munca cu patronii. În răspunsul la deficitul interiorizat pentru
oportunitatea pierdută a ajutatului nostru, putem interioriza deficitul, prin utilizarea formei: "Te
simţi ___________ deoarece nu poţi ___________________".
"Te simţi frustrat, deoarece
nu poţi avea iniţiativă."
INTERIORIZAREA DEFICITELOR
În sfârşit, este important să concretizăm deficitul. Dacă putem concretiza deficirul,

atunci vom fi capabili să concretizăm scopul şi astfel să-l facem realizabil. În concretizarea
deficitului putem pune întrebarea: "Cum putem observa sau măsura deficitul?"
De exemplu, în reprimarea comunicării putem observa sau măsura deficitul, prin criteriul
lipsei atenţiei sau sensibilităţii între părţi. În concretizarea deficitului în ceea ce priveşte iniţiativa
ajutatului nostru, putem observa sau dobândi paşii programatici pentru a obţine avantajul sau
oportunitatea atunci când i se dă. În concretizarea deficitelor putem utiliza forma: "Te simţi
_________ deoarece tu nu poţi_______________indicat prin____________."
"Te simţi frustrat, deoarece nu poţi avea iniţiativă,
indicat prin inabilitatea ta de afolosi paşii potriviţi
la timpul potrivit."
CONCRETIZAREA DEFICITELOR
Din nou, vom dori să personalizăm noile sentimente referitoare la problemele

personalizate. Personalizarea sentimentelor accentuează răspunsul la modul cum ajutaţii se simt
în legătură cu deficitele lor. Aproape universal, experienţele ajutaţilor dezvoltă sentimente
"coborâte" sau sentimente de tristeţe.
În timp ce continuăm să punem întrebarea referitoare la sentiment: "Cum mă face asta să
mă simt?", terminăm de obicei cu sentimente implicând dezamăgirea. Astfel, de exemplu,
sentimentele de durere, de jignire, slăbiciune sau vulnerabilitate, în mod uzual devin sentimente
ale dezamăgirii de sine, deoarece ajutaţilor le lipsesc răspunsurile pentru a face faţă situaţiei lor.
Asfel, ajutaţii se simt dezamăgiţi de ei înşişi şi drept urmare eşuează în comunicare. Similar,
ajutatul nostru se simte dezamăgit din cauza lipsei sale de iniţiativă.
"Te simţi dezamăgit, din cauza
lipsei tale de iniţiativă."
PERSONALIZAREA SENTIMENTELOR PRIVITOARE LA DEFICITE
Uneori putem alege să eficientizăm personalizarea problemelor, prin intermediul

confruntărilor. Confruntările pot lua multe forme. Putem confrunta ajutaţii, cu comportamentele
care sânt în dezacord cu ceea ce ei spun. Uneori arătăm discrepanţa dintre modul cum ajutaţii
spun că sânt şi modul în care se prezintă. O discrepanţă poate exista între modul cum sunt într-
adevăr ajutaţii şi modul cum ei vor să fie văzuţi de alţii sau o discrepanţă poate exista între
interior şi acţiune.
În obţinerea acestei confruntări este în mod obişnuit mult mai eficient să utilizăm forma
pentru o confruntare blândă: "Pe de o parte spui/simţi/faci _______________, în timp ce pe de
altă parte spui/simţi/faci ________________".
Când asemenea confruntări sunt făcute în contextul unor relaţii personalizate, ele pot
servi la a promova cercetări libere ale comportamentelor. O confruntare eficientă este
întotdeauna urmată de un răspuns eficient al celui care ajută. Amintiţi-vă, confruntările nu sunt
niciodată, nici necesare, nici suficiente. Totuşi, în rezervele unui ajutor eficient pot fi instrumente
eficiente pentru a recicla şi mai mult explorarea şi înţelegerea.
"Ai spus că te simţi dezamăgit, din cauza
lipsei tale de iniţiativă, dar nu faci nimic
în privinţa asta.
CONFRUNTAREA DEFICITELOR
Personalizarea scopurilor este un simplu pas de trecere. Dacă am personalizat problema

eficient, atunci ar trebui să personalizăm scopul.
Personalizarea scopurilor implică stabilirea locului unde vor să fie ajutaţii, în relaţie cu
ceea ce sunt. Calea de bază pentru a personaliza scopurile este de a determina comportamentele
care sunt opuse problemei personalizate. Astfel, scopul poate fi descris ca "partea ;;;;;;" a
problemei. Personalizarea scopurilor implică personalizarea, interiorizarea şi concretizarea
bunurilor dorite sau necesare.
PERSONALIZAREA PROBLEMELOR  PERSONALIZAREA SCOPURILOR
La fel cum am conceptualizat deficitele, la fel vom conceptualiza acum calităţile

dorite.Vom inversa simplu întrebarea de pus: "Ce poate contribui la rezolvarea problemei? În
mod obişnuit putem descoperi calităţile, prin inversarea deficitelor. Astfel, un deficit
interpersonal implică un câştig interpersonal. Similar, un deficit de iniţiativă implică şi un câştig
în legătură cu iniţiativa. În conceptualizarea calităţilor puteţi utiliza forma: "Te simţi
_____________ deoarece nu poţi____________________şi tu nu vrei să________________."
"Te simţi dezamăgit, deoarece nu poţi

să ai iniţiativă şi tu vrei să ai iniţiativă."
CONCEPTUALIZAREA CALITĂŢILOR (CÂŞTIGURILOR)
Uneori este însă foarte dificil pentru ajutaţi să interiorizeze calităţile dorite. Ei pot
înţelege logic, dar sunt incapabili să experimenteze ei înşişi aceste calităţi. Astfel vom dori să
stabilim o bază extinsă a răspunsurilor interşanjabile, explorând inabilitatea lor de a interioriza
calităţile potenţiale. Pot fi acelea prin care noi modificăm obiectivele noastre în scopurile
personalizate. Când, în sfârşit interiorizăm calităţile dorite, putem utiliza forma: "Te simţi
__________ deoarece________________ şi tu vrei într-adevăr să înveţi să _______________."
"Te simţi dezamăgit, deoarece nu poţi să ai iniţiativă

şi tu vrei cu adevărat să înveţi să ai iniţiativă."
INTERIORIZAREA CALITĂŢILOR
Vom dori să concretizăm calităţile dorite, la fel cum am concretizat deficitele noastre.
Din nou, s-ar putea să căutăm câteva surse de specialitate în concretizarea acestor calităţi. În mod
obişnuit, putem inversa criteriul defectelor noastre concretizate. Asfel, de exemplu, putem
observa calităţile noastre de comunicare, în termenii unor criterii ale atenţiei şi sensibilităţii.
Similar, cu ajutorul nostru putem măsura calităţile nostre, în ceea ce priveşte iniţiativa,
printr-o abilitate de a dobândi paşii programatici la timpul oportun. În concretizarea calităţilor
putem utiliza forma: "Te simţi _____________ deoarece nu poţi ______________ şi tu vrei
să___________________indicat prin____________."
"Te simţi dezamăgit, deoarece tu nu ai iniţiativă şi tu vrei

cu adevărat să înveţi să ai iniţiativă, indicat prin capacitatea
ta de a dezvolta şi a îndeplini programe de iniţiativă."
CONCRETIZAREA CALITĂŢILOR
La fel cum am personalizat sentimentele cu privire la probleme, la fel vom personaliza

sentimentele cu privire la scopuri. Similar, la fel cum sentimentele "coborâte" sunt în mod
obişnuit ataşate la probleme, la fel, sentimentele "ridicate" sau sentimentele de fericire sunt în
mod obişnuit ataşate la scopuri. Astfel, ajutaţii devin în mod obişnuit plini de speranţă, în
legătură cu viitorul lor sau mulţumiţi de obţinerea unei direcţii în viaţă. Dacă continuăm să
punem întrebarea empatică: "Cum mă face acel lucru să mă simt?", putem dezvolta sentimente
de diferite grade de ;;;:::::;;; încîntare sau entuziasm în legătură cu scopurile, putem utiliza forma:
"Te simţi ___________ deoarece ai de gând să ______________."
"Te simţi nerăbdător, deoarece ai de gând să

înveţi să ai iniţiativă"
PERSONALIZAREA SENTIMENTELOR CU PRIVIRE LA SCOPURI
Uneori, ajutaţii şovăie să facă o legătură cu calităţile lor. Depinzând de experienţele lor
de viaţă, mulţi ajutaţi sunt mult mai temători să reuşească, decât să aibă un eşec. Ei pot fi
familiari cu eşecul. La un anumit nivel ei poate s-au acomodat cu eşecul din viaţa lor. În mod
corespunzător putem confrunta puterile cu slăbiciunile, calităţile, de asemenea, cu defectele. În
confruntările noastre putem utiliza forma confruntărilor moderate. Trebuie să răspundem corect
şi vast la efectele acestor confruntări, în stare să recicleze explorarea şi înţelegerea. Amintiţi-vă,
confruntările sunt eficiente şi economice în mâinile unui ajutător calificat.
"Ai spus că eşti nesigur în legătură cu relizarea

scopurilor tale, însă recunoşti forţa ta în relizarea lor."
CONFRUNTAREA CALITĂŢILOR
Lăsaţi-ne să interacţionăm cu Floyd, în timp ce el se frământă din cauza unei probleme.

Formulaţi răspunsuri interşanjabile la fiecare din expresiile lui Floyd. Apoi formulaţi un răspuns
personalizat la semnificaţie. În sfârşit, formulaţi un răspuns la o problemă personalizată,
sentiment sau scop, personalizate.
"Pur şi simplu nu ştiu ce voi face. Pe de o parte îmi doresc cu adevărat să merg, pe de
altă parte nu vreau să merg."
"Uneori mi-ar plăcea să amân şi să nu decid deloc."
"Cred că nu pot să iau decizii."
"Cred că nu mă pot prosti singur prea mult timp."
"Am de gând să mă maturizez şi să suport consecinţele."
"Te simţi dezamăgit, din cauza inabilităţii tale de a lua

decizii mature şi te-ai angajat întradevăr să înveţi să
faci asta."
PERSONALIZAREA ÎNŢELEGERII
Sumar
O cale a structurării personalizării este de a testa comprehensiunea şi acurateţea

răspunsurilor noastre personalizate la expresiile ajutaţilor. Permiteţi-ne să fim atenţi şi să
răspundem simplu la următoarea noastră întâlnire. Atunci vom încerca să evaluăm acurateţea
personalizării de către noi a experienţelor ajutaţilor, după cum urmează:
Personalizare înaltă - Probleme personalizate corect, sentimente şi scopuri încorporând

deficitul răspunsului ajutatului şi scopul răspunsului ajutatului.
Personalizare mode rată - Semnificaţie personalizată corect, încorporând deficitul

răspunsului ajutatului şi scopul răspunsului ajutatului.
Personalizare coborâtă - Sensibilitate adecvată
Aşa cum am văzut, nivelele coborâte de personalizare sunt consecvente cu nivelele înalte
ale sensibilităţii (sentiment şi conţinut). Nivelele moderate ale personalizării implică
semnificaţie, în timp ce nivelele înalte implică problemele, sentimentele şi scopurile.
"Eşti speriat, deoarece nu eşti sigur că te poţi descurca,
în legătură cu implicaţiile succesului - toţi vor avea aşteptări
înalte, în legătură cu viitoarea ta performanţă - şi tu eşti cu
adevărat entuziast în legătură cu modul cum vei învăţa să
te descurci cu acele aşteptări."
NIVELE ALE PERSONALIZĂRII
Putem continua să construim o scală cumulativă pentru ajutor. Dacă cel care ajută este
atent, răspunde şi personalizează problema, sentimentele şi scopul pentru ajutat, îl putem evalua
pe cel care ajută ca situându-se la un nivel complet de personalizare (nivelul 4.0). Dacă cel care
ajută este atent şi sensibil şi personalizează semnificaţia, îl putem evalua pe cel care ajută ca
situându-se la un nivel de personalizare superficial (nivelul 3.5).

5.0
4.5
4.0 Personalizarea problemei, sentimentului şi scopului
3.5 Personalizarea semnificaţiei
3.0 Răspunsul la semnificaţie
2.5 Răspunsul la sentiment
2.0 Răspunsul la conţinut
1.5 Atenţia
1.0 Neatenţia
NIVELE ALE AJUTORULUI:

ATENŢIE, RĂSPUNS ŞI PERSONALIZARE
Formularea unui răspuns personalizat eficient este cheia ajutorului. Dacă putem pătrunde
în cadrul de referinţă al ajutaţilor şi le dăm posibilitatea să vadă lucrurile clar, îi vom ajuta să
dobândească paşii majori în schimbarea comportamentului lor. Dacă nu putem face asta, ajutaţii
nu vor avea perspectiva necesară pentru dezvoltarea direcţiilor care îi vor conduce în afara
dificultăţilor.
Putem testa eficacitatea răspunsului nostru personalizat, prin interacţiunea cu asociaţii.
Eficacitatea formulărilor noastre poate fi determinată prin modul cum ajutaţii utilizează
încercările noastre personalizate. Putem încerca să reproducem câteva din exerciţiile din această
carte, apoi să încercăm celelalte tipuri de experienţe mai puţin intense, înaintea încercării de a
utiliza îndemânările noastre în situaţiile de ajutor intense.
Din nou, cheia formulării răspunsului personalizat, eficient este diciplina; disciplina în
construirea unei baze interşanjabile; disciplina în utilizarea acelei baze pentru a căuta temele
comune sau dominante.
În timp ce trecem la nivelele personalizate de răspuns, suntem, aşa cum am văzut
introduşi automat în propria experienţă. Aceasta înseamnă că noi venim în întâmpinarea a ceea
ce ajutaţii au exprimat. În această ordine de idei trebuie să plecăm de la propria noastră
experienţă.
FAZE ALE AJUTORULUI
PRE I II
AJUTĂTOR: Atenţie Răspuns Personalizare
AJUTAT: IMPLICARE EXPLORARE ÎNŢELEGERE
IMPLICARE, EXPLORARE ŞI ÎNŢELEGERE
Aveţi cunoştinţe acum despre îndemânările atenţiei, răspunsului şi personalizării. Trebuie

să lucraţi mult mai intens asupra îndemânărilor dvs. în ceea ce priveşte personalizarea, deoarece
ele sunt mult mai dificil de învăţat. Practicaţi până când puteţi procesa aceste răspunsuri, uşor ca
în următorul studiu de caz.
Studiu de caz # 6 - Personalizarea calificată
Barbara Dix este o proaspătă absolventă de facultate, în vârstă de 25 ani care îşi continuă
masterul în fizică semestrul următor. Totuşi în ultimile câteva luni a devenit nesigură pe dorinţa
ei de a deveni fizician. A avut deja câteva oferte de slujbă când a absolvit, dar a amânat să ia o
decizie.
A cerut ajutor din partea lui Debbie, o veche colegă de cameră şi prietenă care lucrează
acum la biroul de plasament al Universităţii. Următorul fragment redă convorbirea care are loc
după cele două şedinţe anterioare, deci din a treia şedinţă.
Barb: "Când am realizat că motivul pentru care am mers la şcoală a fost să dovedesc familiei
mele de ce sunt în stare, mi-am dat seama, de asemenea că, să fiu fizician poate nu este ceea ce
îmi doresc cu adevărat."
Debbie: "Ai vrut să-ţi iei masterul pentru a dovedi ceva familiei tale şi acum nu eşti sigură dacă
asta este ceea ce vrei cu adevărat."
Barb: "Am fost atât de supărată pentru modul cum ei m-au desconsiderat deoarece sunt fată. Ei
întotdeauna îl pun pe fratele meu pe primul loc."
Debbie: "Te simţi furioasă, deoarece ei nu te-au considerat niciodată ca fiind egală cu fratele
tău."
Barb: "Întreaga situaţie este atât de stupidă ! Am tot încercat să le dovedesc că sunt valoroasă,
dar indiferent ce am făcut, ei nu m-au acceptat niciodată."
Debbie: "Te simţi dezgustată, deoarece ei nu pot recunoaşte ceea ce tu eşti în stare să faci."
Barb: "Da. De ce nu pot fi satisfăcuţi de mine cunoscând ceea ce pot ?"
Debbie: "Te simţi furioasă, deoarece nu ai fost niciodată capabilă să te eliberezi de dorinţa ta de
a a câştiga aprobarea lor."
Barb: "Aşa este. Nu pot fi satisfăcută de mine însumi sau de ceea ce fac, deoarece vreau
respectul lor."
Debbie: "Te simţi dezgustată de tine însăţi deoarece ai lăsat nevoia ta pentru respectul lor să
determine ceea ce vrei să faci cu viaţa ta."
Barb: "Şi acum la 25 ani şi 3 luni până la masterul în fizică, nu sunt sigură dacă vreau cu
adevărat să fiu fizician sau dacă voi câştiga singură dragostea lor."
Debbie: "Te simţi speriată deoarece nu poţi fi sigură că devenind fizician este ceva ce tu vrei cu
adevărat să faci sau ceva prin care să câştigi dragostea familiei tale."
Barb: "Trebuie să descopăr dacă am făcut o mare greşeală."
Debbie: "Eşti nesigură în legătură cu nevoile propriei tale cariere."
Barb: "Da. Nu mai sunt chiar atât de sigură cum să iau o decizie atât de importantă pentru
mine."
Debbie: "Te simţi descurajată deoarece nu-ţi poţi afirma propriile tale trebuinţe, indicate prin
inabilitatea ta de a lua o decizie."
Barb: "Este o descriere destul de patetică pentru cineva care va obţine masterul, dar cred că
este corectă. Pur şi simplu am făcut ceea ce familia mea a dorit şi acum iată-mă… "
Debbie: "Eşti stânjenită de inabilitatea ta de a te apăra pe tine şi propria ta viaţă."
Barb: "Ai dreptate. Şi cred că este timpul să fac ceva în legătură cu asta. "
Debbie: "Eşti dezamăgită de tine, deoarece nu ştii să iei decizii şi nu ştii cum să înveţi să faci
asta."
Barb: "Exact. Când voi şti cum să iau propriile mele decizii, atunci voi şti să-mi trăiesc propria
mea viaţă sau pur şi simplu să încerc să dovedesc ceva părinţilor mei."
Debbie; "Acum ai fost energizată de preocuparea de a-ţi lua sub control viaţa ta. Vrei să înveţi
să-ţi afirmi propriile tale nevoi, indicat prin cunoaşterea şi acţionarea asupra îndemânărilor de
luare a deciziilor."
CAPITOLUL 4
PERSONALIZAREA - FACILITAREA ÎNŢELEGERII AJUTATULUI
Vedere de ansamblu
Aţi învăţat să fiţi atenţi la experienţa altei persoane, prin atenţie fizică, observare şi
ascultare. Aţi învăţat, de asemenea să răspundeţi corect şi interşanjabil la sentimente şi conţinutul
exprimat de persoană. Acum veţi învăţasă personalizaţi experienţa persoanei. Personalizarea
ajută o persoană să câştige controlul situaţiei, astfel încât el sau ea să poată acţiona asupra
experienţei.
Personalizarea implică construirea unei baze interşanjabile, personalizând semnificaţia,
personalizând problema, personalizând sentimentul şi personalizând scopul, astfel încât persoana
să poată identifica unde se află în raport cu ceea ce vrea să fie. Un exemplu al procesului de
personalizare este dat mai jos. Exerciţiile următoare vă vor duce prin fiecare pas al personalizării.
Înainte de a face exerciţiile întoarceţi-vă la capitolul corespunzător din "Arta ajutorului" şi
revedeţi personalizarea.
Exemplu
Următorul dialog ilustrează paşii personalizării.
Construirea unei baze interşanjabile
Pacient: "Nimeni nu-mi spune nimic. Mă simt ca şi cum aş fi doar o boală, nu o

persoană… cel puţin nimeni nu mă tratează aşa cum mă văd ei."
Răspuns: "Te simţi enervat, deoarece oamenii de aici te ignoră.
Pacient: "Să mă ignore! Mă evită. Nu sunt chiar conştient de ceea ce se întâmplă cu mine.
Dacă aş acorda atenţie modului în care ei mă tratează aş crede că am lepră."
Răspuns: "Te simţi furios, deoarece se poartă ca şi cum se tem să se apropie de tine."
Pacient: "Nu cer mult. Puţină decenţă. Nu vreau ca ei să-mi divulge informaţia… Pur şi
simplu vreau să fiu văzut… şi să mi se vorbească."
Răspuns; Te simţi singur, deoarece nimeni nu vorbeşte cu tine.
Pacient: "Sunt aici de două săptămâni şi este ca într-o închisoare… frig şi pustiu, stând
singur fără nici un control."
Răspuns: Te simţi anxios, deoarece personalul este de vină.
Pacient: "Dacă aş şti ce se întâmplă! Ei se eschivează când întrebi şi asta mă sperie. Ce

înseamnă asta? "
Răspuns: Te simţi speriat, deoarece ei par să-ţi ascundă ceva rău.
Pacient: "Am avut o groaznică durere de cap, apoi a trecut. Astfel că familia mea m-a
adus aici. Ne-am speriat de… o tumoare pe creier. Doctorul a spus că nu este asta… dar ce
este?"
Răspuns; "Te simţi pierdut, deoarece nu s-a stabilit un diagnostic clar.
Pacient: "Am încercat să întreb dar am fost atât de intimidat. A fost o mare lovitură şi
poate că este mai bine să nu ştiu. Dar aş vrea să ştiu… este corpul meu şi poate viaţa mea."
Răspuns: Te simţi speriat, deoarece nu ştii nimic în legătură cu implicaţiile simptomelor

tale.
Personalizarea problemei
Pacient: "Da. Sunt neştiutor…. şi speriat ! Mă simt ca şi cum stăm aici aşteptând
bubuitul loviturii."
Răspuns; Te simţi vulnerabil, deoarece nu poţi acţiona până nu ştii ce este rău.
Personalizarea sentimentului
Pacient: "Nu pot acţiona, nu am nici chiar sângele rece să-l rog pe doctor să-mi spună
adevărul."
Răspuns: Te simţi frustrat, deoarece nu-l poţi ruga pe doctor să-ţi spună ce se întâmplă.
Personalizarea scopului
Pacient: "Şi asta mă îmbolnăveşte. Dacă nu voi descoperi curând ce am voi… nu ştiu…
dar voi afla."
Răspuns: Te simţi disperat, deoarece nu-l poţi ruga pe doctor să-ţi dea informaţiile de
care ai nevoie şi tu trebuie să descoperi ce este cu tine.
Exerciţiul 38: Explorarea îndemânărilor personalizării
Introducere
Acest exerciţiu vă va ajuta să înţelegeţi importanţa îndemânărilor personalizării pentru un
ajutor eficient.
Instrucţiuni
Gândiţi-vă la ultima dată când cineva v-a dat un sfat, în legătură cu o problemă.
Răspundeţi la următoarele întrebări şi completaţi orice informaţie.
Exerciţiu
1. Utilizaţi sfatul ? ___ Da ___ Nu
* Dacă îl utilizaţi, ce anume în legătură cu persoana sau cu relaţia dvs. cu ea sau cu el v-

a făcut să urmaţi sfatul?
* Dacă nu, de ce ? Ce anume v-a făcut să decideţi să nu urmaţi sfatul ?

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
* Dacă nu aţi urmat sfatul ar fi fost mai plăcut să-l urmaţi dacă persoana ar fi făcut o
trebă mai bună în comunicarea a ceea ce a înţeles din punctul dvs. de vedere?
___ Da ___ Nu
* Vă ajută persoana să identificaţi rolul dvs în situaţie?
___ Da ___ Nu
* Vă ajută persoana să vedeţi ce anume aţi făcut să înrăutăţiţi problema?
___ Da ___ Nu
* Aveţi un scop după discuţia cu persoana respectivă?
___ Da ___ Nu
* De ce sunt aceste lucruri utile?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Exerciţiul 39: Construirea unei baze interşanjabile
Introducere
Trebuie să fiţi capabili să menţineţi îndemânările dvs. în ceea ce priveşte răspunsul o
perioadă de timp, dacă sunteţi capabili să angajaţi eficient îndemânările personalizării şi iniţierii.
Instrucţiuni
Mai jos sunt o serie de comentarii exploratorii făcute de doi oameni diferiţi.După fiecare
afirmaţie scrieţi un răspuns interşanjabil la sentiment şi conţinut.
Exemplu
Recurgeţi la exemplele din exerciţiul 35 pentru o probă de răspunsuri interşanjabile.
Exerciţiu
1. Student
a. " Profesoara aceea afurisită! Nici măcar nu s-a uitat la lucrarea mea. Comentariile ei
erau atâ de ridicole! Şi s-a legat de lucruri atât de mărunte, cuvinte ortografiate greşit şi scris
urât. Astea n-aveau nimic de a face cu ceea ce ştiam în legătură cu subiectul."
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
b. "Aşa că această lucrare am primit-o înapoi….nu am primit notă. Vrea să o corectez
înainte ca ea să noteze conţinutul. Imaginează-ţi! Şi ce dacă nu ştiu să scriu corect?"
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
c. " Nu am avut timp să rescriu lucrarea sau s-o dactilografiez. Ea a spus ceva în clasă
despre un standard al calităţii şi de atenţia ce trebuie acordată detaliilor. Am crezut întotdeauna
că standardul meu este destul de bun……… Îl am nu-i aşa?"
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
d." Şi obţinerea unei perspective largi este mult mai importantă decât detaliile. Chestiile
de detaliu sunt doar nod în papură. Lucrarea mea este destul de bună pentru oricine
altcineva……..Am obţinut un 7.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
e." Cine credea ea că sunt? Sunt doar un băiat obişnuit. Aş fi putut face probabil o lucrare
mai bună, dar ce contează. Sunt destul de mulţumit acum, cu excepţia cazurilor în care oameni ca
ea mă presează."
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
f." Toată viaţa mea oamenii mi-au stat în spate. O, nu toată lumea, dar tatăl meu era aşa şi
mulţi din şefii pe care i-am avut. Oamenii ca ea cred că doar pentru că îşi pun o etichetă pot face
pe oricine să le cânţe în strună. Şi eu n-o voi face."
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Soţie
a." Nu ştiu ce nu merge între soţul meu şi mine. Când ne-am căsătorit eram atât de
apropiaţi şi acum este un gol între noi! Pur şi simplu nu mai comunicăm."
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
b." Obişnuiam să ne spunem unul altuia totul. Nu că ne-am ascunde unul de altul…..Eu
n-o fac şi sunt sigură că nici el; dar nu ştiu ce face, ce gândeşte."
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
c." Este aproape ca şi cum am trăi în lumi separate. Doar ne atingem unul de altul în
trecere. Eu sunt ocupată, el este ocupat….ştii obişnuiam să ne punem unul pe altul pe primul loc,
dar acum orice altceva pare să fie înaintea noastră."
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
d." Nu înseamnă că trebuie să lăsăm lucrurile aşa. El nu spune nimic, dar ştiu că este
îngrijorat de această ruptură pe cât sunt şi eu. Gândindu-mă la asta, probabil că el nu are idee
unde sunt eu acum, mai curând decât am eu despre el."
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
e." Lucrurile pur şi simplu au alunecat, fără ca nici unul dintre noi să observe. Timpul
oarecum a ieşit de sub control……..toate aceste lucruri care te îndepărtează de la ceea ce
contează cu adevărat."
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
f." Este nostim ce puţin timp avem pentru ceea ce contează cel mai mult. Mă întreb dacă
ne-am putea întoarce înapoi, dacă am fi din nou apropiaţi?"
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
PERSONALIZAREA SITUAŢIEI
Vedere de ansamblu
Personalizarea semnificaţiei semnifică pătrunderea dincolo de ceea ce, cealaltă persoană
a exprimat. Înseamnă ajutarea persoanei să înţeleagă de ce experienţa este importantă.
Ajutatul discută adesea despre o a treia persoană, dar un ajutor eficient necesită
interiorizarea impactului unei situaţii. Un răspuns la semnificaţie, personalizat face asta.
Pentru a fi siguri că aţi înţeles personalizarea semnificaţiei revedeţi paginile
corespunzătoare din "Arta ajut-torului."
Exemplu
Copil: " Eşti egoist. Toată lumea de aici este egoistă. Vreau să merg afară să mă joc. N-o
să mă mai simt rău vreodată. Sezonul se va termina înainte ca acest medic prost să mă lase să
plec."
Răspuns: Te simţi înfuriat, deoarece doctorii şi asistentele nu te lasă să pleci acasă.
NOTĂ: Acesta este un răspuns la sentiment şi conţinut. Concentrarea asupra conţinutului

este exterioară. Altcineva decât ajutatul este văzut ca fiind motivul pentru senti-
ment……" doctorii şi asistentele nu mă lasă să plec".
Răspuns: Te simţi furios, deoarece ai lipsit de la toate meciurile importante.
NOTĂ: Acest răspuns personalizează semnificaţia. Concentrarea este internă…..

"Te simţi _________deoarece tu_____________." Mortivul furnizat pentru sentiment
implică impactul situaţiei asupra ajutatului.
Următoarele şase exerciţii sunt succesive, astfel încât ele vă vor învăţa să structuraţi, mai
întâi fiecare tip de răspuns personalizat şi apoi să practicaţi acel răspuns.
Exerciţiul 40: Distingerea semnificaţiei personalizate
Introducere
În acest exerciţiu veţi practica distingerea răspunsurilor interşanjabile de răspunsurile la
semnificaţie, personalizate.
Instrucţiuni
Identificaţi care din răspunsuri sunt interşanjabile cu expresia ajutatului (exterior) şi care
din răspunsuri personalizează semnificaţia (interiorizează). Scrieţi RS pentru răspunsul la
semnificaţie sau PS pentru semnificaţia personalizată, în locul liber precedând fiecare răspuns.
Exemplu
Tată: "Am stat aici şi am aşteptat trei ore………această cameră de urgenţă este
imposibilă. Nimeni nu stă de vorbă cu tine sau îţi spune ce se întâmplă. Pur şi simplu stai şi
aştepţi."
RS a. Te imţi frustrat, deoarece nimeni nu-ţi acordă vreo atenţie.
RS b. Te simţi anxios, deoarece ei te-au făcut să aştepţi trei ore fără să-ţi spună de ce.
PS c. Te simţi speriat, deoarece nu ai controlul asupra situaţiei.
Exerciţiu
1. Student ce lucrează: " Sunt atât de obosit, nu ştiu ce să mai fac! Încerc să ţin pasul cu
toate: servici, casă, ore. Dar fiecare zi pare atât de lungă! Pe la amiză sunt deja atât de obosit
pentru a răzbate!"
____ a. Te simţi descurajat, deoarece ţi-i pierdut agerimea.
____ b. Te simţi obosit, deoarece faci atât de multe.
____ c. Te siţi obosit, deoarece îţi lipseşte energia pentru a face totul.
2. Angajat: " La naiba! Am explodat din nou. Pur şi simplu se pare că nu sunt capabil să
gândesc înainte de a deschide gura. Slujba asta mergea aşa de uşor înainte să mă înfurii şi să i-o
spun şefului meu."
____ a. Te simţi furios, deoarece continui să-ţi repeţi greşelile.
____ b. Te simţi îngrijorat, deoarece şeful tău te poate da afară.

____ c. Te simţi deprimat, deoarece ai crezut cu adevărat că o să reuşeşti cu acestă slujbă.
3. Profesoară: "Asistenta pe care am avut-o anul acesta este cu adevărat o învingătoare.

Interacţionează ca şi cum ar avea 14 ani – şi asta o face drăguţă. Nu ştiu cum am să reuşesc anul
ăsta cu ea."
____ a. Te simţi enervată, deoarece este la fel de rea ca un copil.
____ b. Te simţi furioasă, deoarece trebuie să te confrunţi cu o problemă în plus.
____ c. Te simţi frustrată, deoarece nu este destul de matură pentru a stăpâni clasa.
4. Persoană bogată: "Sunt bărbat doar pe trei sferturi. Am avut al naibii de multe
oportunităţi în viaţă, dar le-am lăsat pe toate să treacă."
____ a. Te simţi înfrânt, deoarece ai pierdut orice şansă.
____ b. Te simţi deprimat, deoarece oportunităţile te-au ocolit.
____ c. Te simţi trist, deoarece nu ai făcut nimic pentru tine.
Exerciţiul 41: Practicarea răspunsurilor personalizate la semnificaţie
Introducere
Acest exerciţiu vă va ajuta să învăţaţi să faceţi propriul dvs răspuns la semnificaţie
personalizat, după ce aţi dat un răspuns interşanjabil la semnificaţie.
Instrucţiuni
Pentru fiecare din următoarele afirmaţii ale ajutatului, scrieţi un răspuns la semnificaţia
personalizată. Amintiţi-vă că un bun răspuns este scurt şi specific.
Exemplu
Coleg de cameră: " Nu ştiu ce aşteaptă el, dar ştiu ce vreau eu. Aş vrea să fac lucrurile aşa
cum vreau eu măcar o dată. Sunt sătul să pregătesc camera pentru oricine altcineva, dar nime
ni să nu pregătească camera pentru mine."
1. Răspuns la semnificaţie: Te simţi furios, deoarece colegul tău nu conştientizează

nevoile tale.
2. Răspuns la sentiment şi semnificaţia personalizată: Te simţi hotărât, din cauza planului

tău de a-ţi apăra drepturile.
Exerciţiu
1. Student de colegiu: "Ce fac este de ajuns. Sunt mulţumit cu viaţa mea, cu excepţia
cazurilor când oamenii mă presează să fac mai mult. De ce? Toată viaţa mea oamenii mi-au stat
în spate. O, nu toţi, dar tatăl meu a fost aşa şi o mulţime de şefi pe care i-am avut. Ei cred că dacă
au un titlu asta le permite ca toţi să le cânte în strună. Şi eu nu vreau!"
a. Răspuns la semnificaţie: Te simţi ___________________________________deoarece

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
b. Răspuns la sentiment şi la semnificaţia personalizată: Te simţi

_______________________________ deoarece tu___________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Soţ: "Lucrurile pur şi simplu au alunecat fără ca nici unul dintre noi să observe. Timpul
a ieşit de sub control…….toate acele lucruri te îndepărtează de ceea ce contează cu
adevărat. Curios, ce puţin timp acordăm pentru ceea ce contează cel mai mult. Mă
întreb dacă amputea fi din nou apropiaţi?"
a. Răspuns la semnificaţie: Te simţi __________________________________ deoarece

_____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
b. Răspuns la sentiment şi la semnificaţia personalizată: Te simţi
_______________________________ deoarece tu _________________________________
_____________________________________________________________________________
3. Adolscent: " Ştiu că-mi pot rezolva problemele; ele nu sunt grele, doar enervante. Nu
sunt cu adevărat încântat să mă întorc la şcoală, dar vreau s-o fac bine. Însă petrec în fiecare
noapte, beau prea mult, nu mă pot trezi pentru ore, rămân mult în urmă. Apoi mă simt
prostîn legătură cu acest lucru, aşa că ce să fac? Am ieşit să beau din nou."
a. Răspuns la semnificaţie: Te simţi _________________________________ deoarece

_____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
b. Răspuns la semnificaţie şi la problema personalizată: Te simţi

____________________________________ deoarece tu ______________________________
_____________________________________________________________________________
4. Inculpat: "De ce sunt aici? Nu a fost ideea mea. Nu sunt "bolnav" sau altceva.
Tribunalul a spus să merg să văd un consilier şi va suspenda sentinţa. Aşa că iată-mă! Dar nu
puteţi face nimic pentru mine dacă nimic nu este greşit."
a. Răspuns la semnificaţie: "Te simţi ______________________________ deoarece

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
b. Răspuns la sentiment şi la semnificaţia personalizată: "Te simţi __________ deoarece

tu ___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Vedere de ansamblu
Personalizarea problemei necesită identificarea a ceea ce persoana nu poate să facă şi
care contribuie la problemă.
Exemplu
Soră: " Ei vorbeau despre viaţa ei ca şi cum ar fi fost acolo. Chiar mă deranjează când nu
pot să intervin…………..Sunt mai în vârstă, ar trebui s-o protejez. Vreau să fac ceea ce este bine,
deşi niciodată nu ştiu ce să spun sau cum să mă descurc."
Problema personalizată
Te simţi prost, deoarece nu te poţi descurca cu oamenii care o atacă.
Revedeţi paginile corespunzătoare din "Arta ajutorului" înainte de a face următoarele
exerciţii.
Exerciţiul 42: Distingerea răspunsurilor la problema personalizată
Introducere
În acest exerciţiu veţi practica distingerea răspunsurilor la problema personalizată de
răspunsurile la semnificaţia personalizată şi răspunsurile la semnificaţie.
Instrucţiuni
Citiţi afirmaţiile şi răspunsurile de ma jos şi identificaţi răspunsurile ca:
RS: Răspuns la semnificaţie: "Te simţi ________________________________ deoarece
____________________________________________________________________________"
PS: Semnificaţia personalizată: "Te simţi _________________________ deoarece tu

____________________________________________________________________________"
PP: Problema personalizată: "Te simţi ________________________________ deoarece

tu nu poţi ____________________________________________________________________"
Exemplu
Soţ de vârstă mijlocie: " Ştiu că trebuie să mă descurc cu asta singur. Mă deprimă cu
adevărat să mă uit la soţia mea cum s-a întors la băutură. Dar nu pot să mă alătur ei. Trebuie
să fiu destul de puternic să spun nu. Este singura mea şansă….şi dacă reuşesc
poate că o pot ajuta şi pe ea."
RS: a. Te simţi întristat, deoarece soţia ta se distruge singură.
PS: b. Te simţi singur, deoarece eşti unicul pe care poţi conta.
PP: c. Te simţi inutil, deoarece nu-ţi poţi ajuta soţia înainte să te ajuţi pe tine.
Exerciţiu
1. Adult: " Cred că atunci când eram adolescent mă simţeam atât de descurajat tot timpul
şi viteza mă făcea să mă simt mai bine. Dar acum am ieşit de sub control."
____ a. Te simţi speriat, deoarece nu poţi să-ţi scoţi viteza din obişnuinţă.
____ b. Te simţi stânjenit, deoarece viteza a ieşit de sub control.
____ c. Te simţi neajutorat, deoarece ai obiceiul vitezei.
2. Angajat în management retrogradat: " Chiar s-au folosit de mine în acest magazin.Am
făcut totul şi pur şi simplu nu cred că a observat cineva. O, poate ei au observat dar niciodată n-
am fost potrivit…. asta este! Ei nu m-au prmovat niciodată. Sunt prea unic. A trebuit să mă ridic
să vorbesc când lucrurile păreau greşite pentru mine."
____ a. Te simţi iritat, deoarece ei nu te-au apreciat la valoarea ta.
____ b.Te simţi descurajat, deoarece nu te potriveşti cu ceea ce căutau ei.
____ c. Te simţi frustrat, deoarece nu ai putu fi promovat atunci când ţi-ai exprimat propria
opinie în modul în care ai făcut-o.
3. Fată în vârstă de 21 de ani: " Iubitul meu vrea să locuiesc cu el. El continuă să
pomenească despre aşa ceva, iar eu continui să spun nu. Nu sunt cu adevărat sigură de ce
nu….. Şi în aşa fel încât să fie clar pentru el. S-a simţit jignit….
dezamăgit. Nu am vrut să se întâmple asta, dar ştiu că nu sunt -
pregătită să locuiesc cu el."
____ a.Eşti în conflict, deoarece nu eşti sigură de motivul pentru care ai spus nu.
____ b. Te simţi prost, deoarece a fost dezamăgit de refuzul tău.

____ c.Te simţi nefericită, deoarece nu te poţi înţelege pe tine.
4. Soţ în vârstă de 30 de ani: " Nu ştiu cu adevărat ce vreau să fac cu mariajul meu.Vreau
să fiu cinstit cu soţia mea, dar nu ştiu dacă o iubesc sau nu. Este întradevăr ciu-
dat. Sunt pe jumătate căsătorit, pe jumătate singur."
___ a. Te simţi deprimat, deoarece nu poţi decide dacă să-ţi iei un angajament pentru mariajul
tău sau să renunţi.
____b. Te deranjează că mariajul tău este atât de destrămat.
____ c.Te simţi chinuit, deoarece îţi înşeli soţia, mariajul………..şi pe tine
însuţi……………prin indecizia ta.
Exerciţiul 43: Practicarea personalizării problemelor
Introducere
Acum sunteţi pregătiţi să formulaţi răspunsuri la propria dvs. problemă personalizată.
Instrucţiuni
Scrieţi un răspuns interşanjabil la semnificaţie, un răspuns la semnificaţia personalizată şi
un răspuns la problema personalizată pentru fiecare din următoarele afirmaţii.
Exemplu
Bărbat tânăr: " Dieta nu merge deloc. Am încercat să mai slăbesc, ei bine, dieta pare fără
sfârşit. Am renunţat de fiecare dată când am început un nou regim, niciodată nu l-am terminat.
Chiar dacă am pierdut câteva kg. nu am putut să mă menţin aşa."
1. Răspuns interşanjabil: Te simţi descurajat, deoarece regimul nu merge.
2. Semnificaţia personalizată: Te simţi frustrat, deoarece nu ţi-ai terminat regimul.
3. Problema personalizată: Te simţi dezamăgit, deoarece nu te poţi angaja să pierzi din

greutate şi să o menţii aşa.
Exerciţiu
1. Soţie: "Sunt rănită. Am dat 25 de ani din viaţă pentru mariajul meu cu el şi acum totul
s-a terminat. Am crezut că viaţa mea se va opri în acest punct. Nu m-am aşteptat niciodată să
o iau de la capăt. Doare atât de mult… nu ştiu dacă pot să o fac."
a. Răspuns interşanjabil: "Te simţi _______________________ deoarece ____________

____________________________________________________________________________
b. Semnificaţia personalizată: "Te simţi ___________________ deoarece tu ________

_____________________________________________________________________________
c. Problema personalizată: "Te simţi _____________________ deoarece tu nu poţi

_____________________________________________________________________________
2. Bărbat: "Am încercat să sun … la cel puţin zece doctori. Nici unul dintre ei nu mi-a
stabilit o întâlnire. Mai întâi m-au întrebat dacă am Crucea Albastră / Scutul Albastru… nu ştiu
… şi apoi mi-au stabilit o întâlnire peste o lună şi jumătate. Trebuie să întâlnesc pe
cineva; doctorii de la clinică nu mi-au putut spune nimic şi nu mi-au stabilit o întâlni-
re."
a. Răspuns interşanjabil: "Te simţi _____________________ deoarece ______________

_____________________________________________________________________________
b. Semnificaţia personalizată: "Te simţi ________________ deoarece tu _____________

_____________________________________________________________________________
c. Problema personalizată: "Te simţi __________________ deoarece tu nu poţi _______

_____________________________________________________________________________
3. Bolnav psihic: " Personalul de aici… nu mă place. Vreau să merg acasă. Dar ei îmi
spun că sunt nebun. Trebuie să stau până când îmi spun ei că sunt bine… şi îmi lipseşte casa."
a. Răspuns interşanjabil: "Te simţi ____________________ deoarece _______________

_____________________________________________________________________________
b. Semnificaţia personalizată: "Te simţi ________________ deoarece tu _____________

_____________________________________________________________________________
c. Problema personalizată: "Te simţi ___________________ deoarece tu nu poţi ______

_____________________________________________________________________________
4. Negresă: "Această companie mă scoate cu adevărat din sărite. Îmi tot spun de drepturi
egale, dar mă lasă să conduc Departamentul de Management? În nici un caz! Îmi pun în-
trebări stupide despre reputaţia colegilor mei sau dacă vreau să călătoresc noaptea.
Ştiu că pot face faţă slujbei, totuşi şi dacă vreau să călătoresc… de ce ar trebui să ar-
gumenteze? Mă tratează ca şi cum sunt prea naivă să iau o decizie realistă în legătu-
ră cu responsabilităţile pe care pot să mi le asum."
a. Răspuns interşanjabil: "Te simţi ______________________ deoarece _____________

_____________________________________________________________________________
b. Semnificaţia personalizată: "Te simţi ________________ deoarece tu ____________

_____________________________________________________________________________
c. Problema personalizată: "Te simţi ___________________ deoarece tu nu poţi ______

_____________________________________________________________________________
Exerciţiul 44 : Distingerea răspunsului la sentimentul personalizat
Introducere
În următorul exerciţiu veţi practica distingerea răspunsului la sentimentul personalizat de
răspunsul la problema personalizată, răspunsul la semnificaţia personalizată şi răspunsul la
semnificaţie.
Instrucţiuni
După fragnmentele următoare veţi descoperi cinci răspunsuri. Citiţi fiecare răspuns şi
identificaţi tipul de răspuns. Etichetaţi toate cele cinci răspunsuri. Răspunsurile vor fi unele din
următoarele:
1. RS - Răspuns la semnificaţie: "Te simţi _______________ deoarece

____________________________________________________________________________"
2. SP - Semnificaţia personalizată: "Te simţi _____________ deoarece tu

____________________________________________________________________________"
3. PP - Problema personalizată: "Te simţi ______________ deoarece tu nu poţi

____________________________________________________________________________"
4. STP - Sentimentul personalizat: "Te simţi ______ în sinea ta deoarece nu poţi

____________________________________________________________________________"
Exemplu
Femeie de 28 ani: "Toată viaţa m-am simţit ca şi cum aş fi fost în căutare de ceva. Ştiu că
sunt o persoană bună, că sunt decentă. Ar trebui să fiu satisfăcută cu ce sunt. Dar există un senti-
ment a ceva ce nu este. Mă simt ca o mică prinţesă… nu o femeie matură. Mă simt
ca şi cum aş fi ajuns adult aşa dintr-odată. Nu sunt cine aş fi putut să fiu… nu sunt
puternică sau completă oarecum."
RS 1. Te simţi nesatisfăcută, deoarece viaţa nu ţi-a întâmpinat aşteptările.
SP 2. Te simţi pierdută, deoarece nu ştii ce ai pierdut.
SP 3. Te simţi tristă, deoarece eşti mai puţin mulţumită de tine.
PP 4. Te simţi slabă în interiorul tău, deoarece nu-ţi poţi extinde potenţialul.
STP 5. Te simţi nefericită, deoarece nu poţi identifica ceea ce lipseşte.
Exerciţiu
1. Fată de liceu: "Este cu adevărat bine să discut cu tine astfel. În mod obişnuit nu pot să
discut cu oameni de vârsta mea, sunt conştientă de sine şi îngrijorată. Mă simt ca şi cum nu
aş aparţine acestei vârste. Sunt diferită de mulţi alţi tineri … mi-ar plăcea să
fiu mai sociabilă şi mai relaxată. Dar ştiu că nu sunt una de a lor; ei stau departe
de mine."
______ a. Te simţi tristă, deoarece oamenii nu sunt prietenoşi cu tine.
______ b. Te simţi singură, deoarece cei de vârsta ta nu te întâmpină ca pe o prietenă.
______ c. Te simţi nefericită, deoarece tu nu ai prieteni.
______ d. Te simţi singură, deoarece nu poţi face faţă oamenilor de vârsta ta.
______ e. Te simţi dezamăgită, deoarece nu poţi relaţiona cu oamenii de vârsta ta.
2. Politician: "Întreaga mea viaţă a fost astfel. De fiecare dată când am avut o
oportunitate să fac ceva, se pare că am distrus-o. Am luat decizii groaznice, am făcut lucruri
prosteşti, mi-am pierdut cumpătul… este ca şi cum aş fi fost speriat şi…
deliberat mi-am minat şansele."
______ a. Te simţi furios, deoarece ţi-ai distrus şansele.
______ b. Te simţi frustrat, deoarece ţi-ai pierdut şansele.
______ c. Te simţi dezgustat de tine, deoarece nu poţi acţiona constructiv atunci când ar
trebui… pentru tine.
______ d. Te simţi deprimat, deoarece viaţa ta nu a fost plină de succes.
______ e. Te simţi furios pe tine, deoarece nu-ţi poţi controla impulsurile urâte.
3. Femeie: "Soţul meu şi cu mine ne certăm mereu. Uneori cred că este el de vină…
parcă ar fi băiatul mamei, familia lui are întotdeauna întâietate. Dar atunci… nu ştiu dacă
ar fi trebuit să mă mărit vreodată. Se pare că sunt … nefericită. Şi lucrez cu băr-
baţi atât de atractivi! Sunt distrusă, confuză. De ce nu mă pot stabili alături de
bărbatul pe care-l am."
______ a. Te simţi confuză, deoarece nu-ţi poţi controla rătăcirile.
______ b. Te simţi dezamăgită, deoarece soţul tău nu este un bărbat independent.
______ c. Te simţi frustrată deoarece cauţi ceva … pe cineva care să fie mai mult decât
soţul tău.
______ d. Te simţi furioasă pe tine, deoarece nu-ţi poţi lua un angajament faţă de soţul
tău.
______ e. Te simţi înşelată, deoarece soţul tău nu trăieşte cu adevărat speranţele.
4. Mamă: "Nu vreau să mă cert cu copiii mei tot timpul. Ştiu că sunt responsabilă pentru
direcţionarea lor şi ajutarea lor să ia decizii înţelepte, dar este aşa o luptă uneori încât simt că
aş vrea să renunţ."
______ a. Te simţi descurajată, deoarece ca să-ţi creşti copiii este aşa o luptă.
______ b. Te simţi anxioasă, deoarece nu vrei să îi slăbeşti.
______ c. Te simţi dezamăgită de tine, deoarece nu poţi oferi copiilor tăi o direcţie în
mod constructiv.
______ d. Te simţi încurcată, deoarece nu poţi relaţiona cu copiii tăi fără să vă certaţi.
______ e. Te simţi pierdută, deoarece nu eşti sigură de abilitatea ta de a le furniza ceea ce

ei au nevoie.
Exerciţiul 45: Practicarea personalizării sentimentelor
Introducere
Următorul pas este de a practica comunicarea răspunsului la sentimentul personalizat.
Notaţi că unele sentimente cum ar fi : "ruşinat","umilit", şi "vinovat" deduc sentimente despre
sine însuşi.
Instrucţiuni
După fiecare din următoarele fragmente scrieţi două răspunsuri. Primul răspuns ar trebui
să personalizeze problema. Al doilea răspuns ar trebui să personalizeze sentimentul (cum se
simte persoana în legătură cu ea însăşi ).
Exemplu
Femeie tânără: "Eşti atât de…………..matură! Mă uit la tine şi spun <cum reuşeşte s-o
facă?> Nu eşti cu mult mai bătrână. Dar când te compar cu mine…….. Încă mai locuiesc acasă.
Depind de familia mea pentru orice. Mă simt ca un copil faţă de tine."
Problema personalizată: Te simţi dezamăgită, deoarece nu poţi fi independentă.
Sentimentul personalizat: Te simţi umilită, deoarece nu poţi reuşi singură.
Exerciţiu
1. Bunic: "Doctorii spun că este vina mea că nu mi-am luat medicamentele. Dar am uitat. Şi
medicamentele mă fac să mă simt atât de obosit! Ştiu că este singura cale pentru a vindeca
infecţia, dar am uitat. Am fost ocupat şi mi-a scăpat ora la care probababil trebuia să le iau."
a. Problema personalizată: Te simţi _______________________________ deoarece nu

poţi _________________________________________________________________________
b. Sentimentul personalizat: Te simţi ___________________________ cu tine însuţi,

deoarece nu poţi _____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Mamă: "Pur şi simplu nu mă pot ierta pe mine însumi…………pentru că i-am dat

maşina în acea noapte. Şi acum îmi las restul familiei să moară, de asemenea. Nu am nimic de
oferit. Îmi spun- nu ai omorât-o tu. Dar nu pot să mă opresc să…………..nu mă urăsc."
a. Problema personalizată: Te simţi ______________________________________

deoarece nu poţi _______________________________________________________________
b. Sentimentul personalizat: Te simţi ______________________________________

cu tine (pe tine), deoarece nu poţi __________________________________________________
Vedere de ansamblu
Personalizarea scopului este pasul care stabileşte unde vrea să ajungă ajutatul, în raport
cu locul în care se află. Înaintea completării acestor exerciţii revedeţi paginile corespunzătoare
din "Arta ajutorului".
Exerciţiul 46: Distingerea scopurilor personalizate
Introducere
Acest exerciţiu vă va ajuta să învăţaţi să identificaţi dacă sau nu scopul este consecvent
cu sau adecvat pentru problemă. Comportamentul scop este definit ca partea lipsă a
comportamentului problemă.
Instrucţiuni
Identificaţi cum fiecare din următoarele răspunsuri au defeinit scopul. Scopurile bine
personalizate decurg de la problemă. Ele sunt partea care lipseşte. Scopurile prost personalizate
introduc un nou comportament. Etichetaţi fiecare răspuns, referitor la modul cum scopul a fost
dezvoltat.
Exemplu
Atlet: "Niciodată nu mi-ai dat vreo şansă. Întodeauna ai ales pe altcineva. Nu pot conta pe
tine."
1. Te simţi descurajat, deoarece nu poţi descoperi o cale de a face parte din grup şi tu vrei să
aparţii grupului.
* Partea lipsă Noul comportament
2. Te simţi descurajat, deoarece nu poţi descoperi o cale pentru a face parte din grup şi tu trebuie
să fii mai deschis pentru asta.
Partea lipsă Noul comportament
Exerciţiu
1. Elev de la un liceu de matematică: "Am încercat din greu să mă menţin în clasă. Mi-am făcut
toate temele. Dar materia este plictisitoare şi este mai presus de mintea mea."
a. Te simţi îngrijorat, deoarece nu poţi să lucrezi şi tu vrei să fii capabil să faci asta.
___ Partea lipsă ____ Noul comportament
b. Te simţi neajutorat, deoarece nu te poţi descurca cu materialul şi tu vrei foarte mult s-o
faci.
c. Te simţi supărat, deoarece nu poţi învăţa acest subiect şi tu vrei cu adevărat s-o faci.
2. Muncitor: " Nu ştiu dacă vreau această nouă slujbă. Salariul este mai bun, dar trebuie să mă
înţeleg cu tot felul de oameni, care poate nu mă sprijină să fiu aici."
a. Te simţi vulnerabil, deoarece nu te poţi înţelege cu oamenii noi şi tu vei să înveţi s-o
faci.
b. Te simţi nesigur, deoarece nu te poţi decide cu privire la noua slujbă şi tu vrei să iei o
decizie în legătură cu care să te simţi bine.
c. Te simţi pierdut, deoarece nu te poţi înţelege cu noii oameni şi tu vrei ca noua slujbă să
meargă bine.
3. Angajat: "Sunt atât de furios! Mai întâi ei îmi spun un lucru, apoi schimbă regulile. Pur şi
simplu nu sunt capabil să spun că este de ajuns."
a. Te simţi dezamăgit, deoarece nu poţi pune capăt regulii jocului şi tu vrei să fii un
învingător pentru a o schimba.
b. Te simţi dezgustat de tine, deoarece nu poţi lua o atitudine fermă şi tu vrei să fii
capabil să o faci.
c. Te simţi dezgustat, deoarece nu te poţi ridica pentru drepturile tale şi tu vrei să-ţi aperi
drepturile.
4. Soţ tânăr: "Soţia mea este întotdeauna cicălitoare. Nimic din ceea ce fac nu este bine. Dacă
vin acasă târziu este rău şi dacă vin acasă devreme tot la fel, şi-mi interzice să fac cel mai mic
comentariu."
a. Te simţi trist, deoarece nu ştii cum să rupi cercul vicios şi tu vrei să rupi acest cerc
vicios.
b. Te simţi neajutorat, deoarece nu-ţi poţi face soţia să te înţeleagă şi tu vrei să fii capabil
să faci asta şi vrei să te înţelegi cu ea.
c. Te simţi prins în capcană, deoarece nu poţi comunica cu soţia ta şi tu vrei să fii capabil
să discutaţi unul cu altul, din nou.
Exerciţiul 47: Practicarea personalizării scopului
Introducere
În acest exerciţiu veţi practica răspunsurile la problema personalizată şi la scopul
personalizat. Amintiţi-vă, un scop bine personalizat este cu adevărat partea lipsă a problemei şi
nu introduce un nou comportament.
Instrucţiuni
Scrieţi un răspuns la problema personalizată şi un răspuns la scopul personalizat, pentru
fiecare din următoarele două afirmaţii.
Exemplu
Femeie: "Doamne, mă simt al naibii de vinovată. Am fost calmă 18 luni şi am crezut că
am reuşit împreună. Apoi tensiunea a apărut şi pur şi simplu ne-am îndepărtat."
1) Personalizează problema: Te simţi descurajată, deoarece nu poţi face faţă tensiunii fără
băutură.
2) Personalizează scopul: Te simţi descurajată, deoarece nu poţi face faţă tensiunii fără să bei
şi tu vrei să înveţi o cale constructivă de a scăpa de stres.
Exerciţiu
1. Femeie de 35 ani: "O, bastardul acela ! Mă bătea aşa de tare. Am divorţat de el, apoi
am obţinut un ordin de restricţie, care să-l ţină departe. M-a lăsat în pace, până când a aflat că am
un nou prieten. Imediat ce a auzit asta s-a întors şi l-a bătut pe prietenul meu."
a. Personalizează problema: _____________________________________________________

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
b. Personalizează scopul: ________________________________________________________

_____________________________________________________________________________
_______________________________ş_____________________________________________
2. Părinte: "Am încercat din răsputeri cu el. Ştiu că a avut o mulţime de probleme, astfel
că am încercat să le facem mai uşoare pentru el. Am crezut că ne va fi mai uşor când el va
creşte. El tot lua şi lua de la noi. L-am dat afară din casă pentru propria noastră să-
nătate."
a. Personalizează problema: ______________________________________________________

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
b. Personalizează scopul : ________________________________________________________

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
3. Femeie de 33 ani: "Nu ştiu sigur cum să spun asta, dar… oh… oricând… oh …
şoţul meu vrea să… meargă în pat cu mine, pur şi simplu mi se face rău… mă simt
dezgustată. Strâng din dinţi şi mă gândesc la bunăstarea copiilor…
Dacă nu … oh… mă culc cu el mă părărseşte."
a. Personalizează problema: ____________________________________________________

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
b. Personalizează scopul : _______________________________________________________

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4. Tată: "Sunt îngrijorat în legătură cu fiica mea. A făcut o cădere nervoasă în 2

săptămâni; are un soţ alcoolic care o bate… sunt îngrijorat. Refuză să-l părăsească şi ea este din
ce în ce mai rău."
a. Personalizează problema: ______________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
b. Personalizează scopul: _______________________________________________________

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Exerciţiul 48: Personalizare – Comunicare

Introducere
Acest exerciţiu este destinat a vă ajuta să vă perfecţionaţi personalizarea ca pe un proces
sistematic, progresând de la răspunsurile la semnificaţie la personalizarea scopurilor.
Instrucţiuni
În următoarele pagini sunt făcute afirmaţii de trei oameni, angajaţi în explorarea
extensivă. După ce citiţi fiecare afirmaţie scrieţi cel mai bun răspuns al dvs.
Exerciţiu
1. Mamă
a. "Copiii mei au început să-mi scape din mână. Fac în aşa fel încât nu mă ascultă, pe
mine sau pe soţul meu dacă nu-i ameninţăm. Şi cine vrea să-şi ameninţe tot timpul copiii ?"
Răspuns la semnificaţie:
__________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_
________________________________________________________________________
b. "Sunt foarte frustrată. Băiatul cel mare, Jimmy s-a comportat cu adevărat bine până
anul trecut şi apoi, brusc este ca şi cum ar fi un copil diferit. Este sălbatic, tot timpul ţipă şi
zbiară. Şi săptămâna trecută l-am prins răsucind braţul fratelui său. Vreau să spun că a vrut să-l
rănească."
__________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_
_____________________________________________________________________________
_
c. "Nu suntem o familie violentă. Nu ştiu de unde a învăţat. Aş fi înţeles dacă aş fi
lovit copiii tot timpul. Dar nu i-am lovit. O palmă ici, colo dar niciodată nu i-am rănit. Jimmy o
face intenţionat, totuşi. Un astfel de copil este un tiran. "
__________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_
____________________________________________________________________________
d. "Mă sperie cu adevărat. Îi citesc poveşti despre copii care fac lucruri cu adevărat
îngrozitoare. Jimmy nu este atât de rău, dar s-ar putea întâmpla."
Răspuns la seminificaţie:
________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
e. " O, cred că nu sunt atât de îngrijorată. Este un copil bun de fapt. Poate fi foarte
iubitor şi, câteodată chiar cooperează. Numai că vreau să fiu sigură că l-am prins înainte să-mi
scape de sub control. Îmi iubesc fiul şi nu vreau să crească ca un tiran retras. Poate avea o viaţă
mai bună decât asta."
__________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_
_____________________________________________________________________________
f. "Asta este cred. A fost întotdeauna un copil introvertit. Jimmy pare să fie
întotdeauna singur. Obişnuiam să ignor asta. Încercam să-mi spun mie însămi că o să devină
mult mai sociabil pe măsură ce o să crească. Pare atât de timid şi … trist… când este într-un
grup. Soţul meu spune "Lasă băiatul în pace. O să crească fără asta." Dar mi se frânge inima
privind cum este tot timpul singur şi ştiu cât de mult îşi doreşte să facă parte dintr-un grup, ca
ceilalţi să-l primească bine."
Răspuns la
semnificaţie;__________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
g. "Cred că-l presez prea mult, uneori."
Răspuns la semnificaţie şi la semnificaţia

personalizată:__________________________________
_____________________________________________________________________________
_
_____________________________________________________________________________
_
h. "Încerc doar să-l ajut. Nu mă înfurii pe el din cauza asta, neobişnuit în orice caz.
Dar încerc să-l încurajez, să-i dau idei asupra modului cum să răzbească. Şi în ultimul timp, cu
cât îl presez mai mult, cu atât mai rău pare să facă… sau devine egoist."
Răspuns la semnificaţie sau sentiment şi la semnificaţia
personalizată:______________________
_____________________________________________________________________________
_
_____________________________________________________________________________
_
i. "Este frustrat, de asemenea. Şi mă simt neajutorată. Am văzut această manifestare şi
pur şi simplu nu pare să se descurce cu asta. Fratele său se modelează după el, de asemenea.
Copiii mei se pot dezvolta destul de bine, dar ei au nevoie de ceva de la mine. Ce pot să fac ? "
Răspuns la sentiment şi la semnificaţia personalizată:
____________________________________
_____________________________________________________________________________
__
_____________________________________________________________________________
__
j. "N-am avut niciodată greutăţi în a-mi face prieteni. Şi întotdeauna m-am simţit
bine cu oamenii. N-am fost niciodată un "star", dar am răzbit şi am fost fericită."
Răspunsul la sentiment şi la semnificaţia personalizată:
___________________________________
_____________________________________________________________________________
__
_____________________________________________________________________________
__
k. "Aş vrea să-l pot ajuta pe Jimmy să înveţe să facă acelaşi lucru. Ştiu de ce are
nevoie… să se simtă bine când este cu ceilalţi copiii."
Răspuns la sentiment şi la problema personalizată:
______________________________________
_____________________________________________________________________________
__
_____________________________________________________________________________
__
l. "Mă simt atât de rău. Se pare că nimic din ceea ce fac nu merge. Vreau să fiu o
mamă bună… şi ştiu că există o şansă pentru a-mi ajuta fiul. Dacă greşesc ?"
Răspuns la sentimentul personalizat şi la problema personalizată:
___________________________
_____________________________________________________________________________
__
_____________________________________________________________________________
__
m. "Am încercat înainte să vă cunosc şi iute ce s-a întâmplat… a început să
tiranizeze ceilalţi copii. Ştiu că nu ar trebui să-l presez dar este important… pentru Jimmy.
Cineva trebuie să-l ajute să înveţe să stea alături de ceilalţi copii şi să se simtă confortabil alături
de ei. Şi eu sunt mama sa."
Răspuns la sentiment şi la scopuri
personalizate:________________________________________
_____________________________________________________________________________
__
_____________________________________________________________________________
__
2. Bărbat tânăr:
a. " Nimic nu-mi merge niciodată.Mi-am dat demisia săptămâna trecută şi acum sunt
lefter."
Răspuns la
semnificaţie:_____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________________
___
b. " Da şi nu am prieteni şi maşina mea m-a lăsat din nou."
Răspuns la
semnificaţie:____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
__
_____________________________________________________________________________
__ c. " Toată viaţa mea a fost aşa.Se pare că nu contează ce încerc.Eşuez.Lucrurile nu merg
pentru mine."
Răspuns la
semnificaţie:___________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_
_____________________________________________________________________________
_
d. " Asta e. Sunt mizerabil. Oamenii pe care-i cunosc toţi cred că sunt ciudat…..diferit
oarecum. Şi e aşa o încurcătură pentru mine.La slujbă, acasă, când eram la şcoală era ca şi cum
aş fi fost din alt spaţiu. Nu pot relaţiona cu oamenii şi ei toţi cred că sunt ciudat
Răspuns la
semnificaţie:____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
__
_____________________________________________________________________________
__
e. " Mă simt, pur şi simplu atât de ………pe din afară. Ca şi cum nimic din ce am făcut
vredată n-a contat. Viaţa mea a fost irosită. Am cunoscut o fată acum………pe care o iubesc.
Dar uneori cred că i-ar fi mai bine fără mine."
Răspuns la
semnificaţie:___________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
__
_____________________________________________________________________________
__
f. " Atingerea mea este rea, ştii. Există ceva rău în mine, oarecum şi când încerc să-l
controlez pur şi simplu îmi scapă. Nu vreau s-o rănesc pe această fată, o iubesc.
Răspuns la
semnificaţie:____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
__
g. " Sunt singur. Şi dacă o dau în bară şi cu ea………..ştiu că o pot face şi pe asta. Sunt
atât de……..este ca şi ..ştii acele filme de groază, înţelgi? Unde un monstru urât consumă o fată
frumoasă. Ştiu că asta se va întâmpla dacă o voi lăsa să se întâmple."
Răspuns la sentimentul personalizat şi la semnificaţia
personalizată:________________________
_____________________________________________________________________________
_
_____________________________________________________________________________
_
h. " M-aş omorâ pe mine mai întâi………..înainte s-o distrug pe ea. Este singurul lucru
bun care mi s-a întâmplat în viaţă."
personalizată:________________________
_____________________________________________________________________________
_
_____________________________________________________________________________
_
i. " Cred că asta e.Am vrut pur şi simplu să spun cuiva mai întâi."
personalizată:________________________
_____________________________________________________________________________
_
_____________________________________________________________________________
_
j. " Este lucrul cel mai bun de făcut………să mă omor. Sunt mizerabil, oricum. Aş putea
la fel de bine s-o fac fericită.Va fi singurul lucru decent pe care-l voi face vreodată."
Răspuns la sentimentul şi la semnificaţia
personalizată:___________________________________
_____________________________________________________________________________
_
_____________________________________________________________________________
_
k. " Nu pot să continui să trăiesc aşa.Adică, decât aşa, mai bine mort."
Răspuns la sentimentul şi la problema
personalizată:_____________________________________
_____________________________________________________________________________
_
_____________________________________________________________________________
_
l. " Nu mă pot suporta. Dacă ştiu că există o şansă……….nu pentru mine………dar
pentru ea poate m-aş putea abţine s-o rănesc………atunci……Nu vreau cu adevărat cu adevărat
să mor.Vreau să fiu o persoană reală pentru ea, dar voi greşi, o ştiu."
Răspuns la sentimentul şi la scopul
personalizat:_______________________________________
_____________________________________________________________________________
_
_____________________________________________________________________________
__
3. Fost condamnat:
a. " Am căutat din greu, dar ei nu mi-au oferit o şansă cinstită. Odată ce ştiu că ai fost la
închisoare, ei judecă deţinutul, nu omul. Nu dau nici o ocazie oamenilor care s-au schimbat."
Răspuns la
semnificaţie:___________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_
_____________________________________________________________________________
_
b. " Mă simt prins în capcană. Sigur, am făcut greşeli când am fost tânăr………….ceea
ce am făcut a fost greşit. Dar dacă nu obţin o slujbă nu voi avea nici o şansă. Dacă trebuie să
jefuiesc ca să mă hrănesc voi jefui."
Răspuns la
semnificaţie:___________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_
_____________________________________________________________________________
_
c. " O, aş putea face alte lucruri; slujbe mizere. Nu poţi trăi pompând benzină sau
măturând magazinele. Dar asta este tot ceea ce ei m-au lăsat să fac. Sunt rău, ştiu………..nu
poate fi de încredere, un fost deţinut. Mi se face silă."
Răspuns la
semnificaţie:_____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
d. " Toţi oamenii "buni" îşi strâmbă nasurile. Patronii se uită la mine ca şi cum aş glumi
când solicit o slujbă. Ei nu mă vor."
Răspuns la
semnificaţie:_____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________________
___
e " Ştii, când eram în închisoare am urmat un nou prorgam de formare profesională….am
învăţat ceva contabilitate şi chiar câteva tehnici pe computer. Şi acum câţiva ani am lucrat ca
vânzător. Ce contează totuşi? Cu hainele mele arăt chiar ca un condamnat. Şi după cinci minute
după ce mă uit la cei care fac interviurile mă simt şi acţionez aşa cum gândesc ei despre mine."
Răspuns la
semnificaţie:_____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________________
___
f. " Nu există loc pentru mine în această lume."
Răspuns la
semnificaţie:______________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________________
____
g. " Aş fi un bun angajat. Am multe să-mi dovedesc. Este timpul să învăţ să înfrunt
lumea. Ştiu că trebuie să muncesc din greu să fac ceea ce îmi cer ei şi cât de bine se
poate…………dacă pot doar să obţin această primă slujbă!"
Răspuns la
semnificaţie:____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
__
_____________________________________________________________________________
___
h." Întodeauna o dau în bară, totuşi. Încep să-mi pună întrebări despre perioada mea de
detenţie şi eu pur şi simplu clachez. Ştiu că sata-i face suspicioşi. Este ca şi cum, dacă nu pot să
vorbesc despre asta trebuie să fiu escroc. Şi ei nu vor un angajat care să se poarte aşa. Ei au
destule probleme."
Răspuns la
semnificaţie:____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
__
_____________________________________________________________________________
___
i. " Dacă aş putea să mă descurc când ei aduc vorba despre detenţie mea!"
Răspuns la sentimentul şi la problema
personalizată:_______________________________________
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
j. "Îmi pare întotdeauna atât de rău penru timpul pierdut!Am fost destul un ratat."
personalizată:______________________________________
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____ k. " Cred că sunt atât de vulnerabil, din cauza modului cum gândesc ei. Încep să mă simt
ca şi cum aş fi judecat şi pur şi simplu mă afund. Nu mă protejez pe mine însumi. Pur şi simplu
acţionez cum cred că mă văd ei pe mine. Se pare că niciodată nu durează…………….Renunţ."
Răspuns la
semnificaţie:________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
______
_____________________________________________________________________________
______
l. "Dacă aş putea doar să-mi amintesc că am atâtea lucruri de oferit. Doar penru că am
fost la închisoare nu înseamnă că sunt tot timpul aşa. Totuşi nu-mi amintesc niciodată în timpul
interviului. Explodez."
Răspuns la sentimentul personalizat şi la problema
personalizată:_________________________________
_____________________________________________________________________________
_______
_____________________________________________________________________________
________
m. " Trebuie să învăţ să-mi păstrez calmul, să învăţ să mă descurc cu acei oameni şi cu
întrebările lor referitoare la un fost condamnat. Vreau să mă întorc la slujba de la magazin. Vreau
să fiu din nou mândru de mine."
personalizată:_____________________________
_____________________________________________________________________________
______
_____________________________________________________________________________
______
Exerciţiul 49: Personalizarea cu tine însuţi
Introducere:
Puteţi utiliza îndemânările dvs. în ceea ce priveşte personalizarea, pentru a vă ajuta să
înţelegeţi propriile probleme. În următoarele exerciţii vă veţi ajuta pe dvs. înşivă să luaţi
controlul experienţei dvs.
Instucţiuni
Urmaţi instrucţiunile din fiecare secţiune, apoi scriţi răspunsul dat dvs. înşivă.
Exerciţiu
1. a. Întoarceţi-vă la pagina 88 din această carte şi citiţi una din afirmaţiile pe care le-aţi
scris.
b. Scrieţi un nou răspuns interşanjabil dat dvs. înşivă.

Mă
simt________________________deoarece___________________________________________
_
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
c. Gândiţi-vă la ( exploraţi ) situaţia de mai departe şi scrieţi un alt răspuns dat dvs.
înşivă.
Mă simt
deoarece_________________deoarece___________________________________________
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
d. Acum repetaţi pasul c şi scrieţi mai mult de două răspunsuri interşanjabile pe care să vi
le daţi dvs.înşivă.
Mă simt
_______________________deoarece___________________________________________
_____________________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________________
___
Mă simt
__________________________deoarece_________________________________________
_____________________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________________
___
e. Scrieţi un răspuns la semnificaţia personalizată, pe care vi-l daţi dvs. înşivă pentru
aceeaşi situaţie
Mă simt
_______________________deoarece___________________________________________
_____________________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________________
___
f. Scrieţi un răspuns la problema personalizată, pe care să vi-l daţi dvs. înşivă pentru
aceeaşi situaţie.
Mă simt
______________________deoarece___________________________________________
_____________________________________________________________________________
_
_____________________________________________________________________________
_
g. Scrieţi un răspuns la sentimentul personalizat şi la problema personalizată, pe care să
vi-l daţi dvs. înşivă pentru aceeaşi situaţie.
Mă simt_____________________deoarece eu nu
pot___________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
h. Scrieţi un răspuns la scopul personalizat, pe care să vi-l daţi dvs. înşivă pentru aceeaşi
situaţie.
Mă simt _____________________deoarece eu nu
pot___________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
şi vreau
să____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. a. Descrieţi pe scurt altă situaţie sau experienţă care este importantă pentru dvs.
___________________
_____________________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________________
__
b. Scrieţi o serie de cinci răspunsuri interşanjabile, pe care să vi le daţi dvs. înşivă.
După ce aţi scris fiecare răspuns, asiguraţi-vă că aţi avut timp să exploraţi modul cum v-aţi simţit
în legătură cu această experienţă şi de ce.
Mă simt _________________________deoarece
_________________________________________
_____________________________________________________________________________
___
Mă simt _________________________ deoarece

________________________________________
_____________________________________________________________________________
___
Mă simt _________________________deoarece
_________________________________________
_____________________________________________________________________________
___
Mă simt _________________________ deoarece

________________________________________
_____________________________________________________________________________
___
Mă simt _________________________ deoarece

________________________________________
____________________________________________________________________________
c. Scrieţi un răspuns la semnificaţia personalizată, pe care să vi-l daţi dvs. înşivă.
Mă simt ________________________ deoarece eu

______________________________________
_____________________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________________
___
d. Scrieţi un răspuns la problema personalizată, pe care să vi-l daţi dvs. înşivă.
Mă simt ________________________ deoarece eu nu pot

_________________________________
_____________________________________________________________________________
___
e. Scrieţi un răspuns la sentimentul personalizat, pe care să vi-l daţi dvs. înşivă.
Mă simt ________________________ deoarece nu pot
____________________________________
_____________________________________________________________________________
____
f. Scrieţi un răspuns la scopul personalizat, pe care să vi-l daţi dvs. înşivă.
Mă simt _________________________deoarece nu pot

____________________________________
_____________________________________________________________________________
____
şi vreau să
________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____
CAPITOLUL 5
INIŢIEREA - FACILITAREA ACŢIONĂRII AJUTATULUI
Pe la sfârşitul primului an de viaţă, copiii aleg din repertoriul lor de comportamente,

pentru a produce răspunsurile necesare în vederea realizării scopurilor lor. De exemplu, copiii
pot râde sau plânge pentru a-i aduce pe părinţi la ei. Copiii pot îndrepta mâinile lor în direcţia
hranei sau obiectelor neaccesibile. Pot fi o serie de experienţe, de încercări şi erori. Aceste
experienţe pot confirma răspunsurile copiiilor, prin intermediul scopurilor accesibile şi
experimentării satisfacţiei sau ele pot modifica răspunsurile copiilor, prin intermediul scopurilor
neaccesibile.
Copiii încep să acţioneze pentru a ajunge de unde se află acolo unde vor să fie în lumea
lor. Aceasta este a treia etapă sau fază a învăţării. Ea permite fiinţei umane să planifice şi să
lucreze pentru a influenţa viitorul său.
Aici sunt câteva întrebări pe care le puteţi pune în timp ce vă gândiţi la iniţiere:
Cum ştiţi când v-aţi realizat scopul dvs.?
Cum ştiţi când vă îndreptaţi spre scopul dvs.?
Cum ştiţi când cineva vă ajută să realizaţi scopul dvs.?
Studiu de caz # 7 - Iniţierea necalificată
Carol Snelling este o femeie atractivă, în vârstă de 31 ani. A fost măritată timp de 12 ani
şi are 2 fete, în vârstă de 12 şi 10 ani. Carol a venit la Centrul de Intervenţie pentru criză cu cei
doi copii ai ei ducând o valiză mare. Avea câteva vânătăi pe braţe şi una pe faţă, însoţite de o
recentă tăietură deasupra ochiului stâng. Una din fetele ei a avut recent o hemoragie nazală şi
unul din ochii ei este vânăt. Carol a venit iniţial la Centru, deoarece ea şi copiii ei au părăsit
căminul, datorită abuzurilor fizice şi emoţionale ale soţului ei. A fost plasată într-un adăpost
pentru femeile bătute şi s-a reîntors la Centru în următoarea zi pentru a vorbi mai pe larg cu un
consilier.
Consilierul ei, Meg Mitchell făcea consiliere familială de câţiva ani. Următorul fragment
este un fragment din prima şedinţă. Copiii nu erau prezenţi.
Carol: "A mers atât de rău, încât am luat copiii şi am plecat. La început, Steve doar a ţipat. Apoi
a lovit copiii. Asta se întâmpla din ce în ce mai des… " (plânge): "Nu ştiu ce să fac ca să-l
împac. Am încercat, dar de fiecare dată am făcut ceva greşit."
Mag: "Te simţi vinovată, deoarece Steve ţi-a spus că, din cauza ta este supărat."
Carol: "Aşa este. Ţipă la mine sau la copii în legătură cu ceva şi apoi merge până la nebunie.
Am fost atât de speriată! Sunt îngrijorată acum de ceea ce se poate întâmpla, dacă mă găseşte."
Mag: "Te simţi speriată, deoarece încă te poate răni pe tine sau pe copii."
Carol: "Poate că nu ar fi trebuit să-l părăsesc. Va fi atât de supărat…. "
Mag: "Te simţi speriată de ceea ce poate face el şi vinovată pentru că l-ai părăsit."
Carol: "Ştiu că sună confuză, dar nu-l pot ajuta. Încă îl iubesc. Pur şi simplu nu ştiu cum să-l fac
să fie fericit."
Mag: "Te simţi vinovată, deoarece îl iubeşti pe Steve, dar nu-i poţi face pe plac. Nu ştii cu ce ai
greşit."
Carol: "Da. Dar, în acelaşi timp nu ar trebui să mă bată pe mine sau pe copii. Asta este greşit."
Mag: "Eşti furioasă pe Steve pentru violenţa sa."
Carol: "Nu ştiu cine este mai de blamat. Ştiu că nu sunt cea mai bună soţie din lume. El nu este
cel mai grozav soţ. Copiii, de asemenea."
Mag: "Te simţi copleşită, deoarece nu ştii exact cine este responsabil şi pentru ce. Tot ce ştii este
că oricine are o parte de responsabilitate."
Carol: "Aşa este. Fiecare dintre noi a făcut ceva greşit."
Mag: "Te simţi mizerabil, deoarece ştii că membrii familiei se rănesc unul pe altul dar nu-ţi poţi
imagina cum poţi schimba lucrurile."
Carol: "Pur şi simplu mă depăşeşte. Totul devine atât de confuz."
Mag: "Te simţi dezamăgită, deoarece nu-ţi poţi imagina cum să faci ca membrii familiei să
relaţioneze unul cu altul cum ar trebui."
Carol: "Aşa este."
Mag: "Carol, ceea ce vrei atunci este că tu, Steve şi copiii să construiţi acel tip de relaţie de
familie care să-l lase pe fiecare să se dezvolte."
Carol: "Exact ceea ce vreau. Dar cum să fac asta ? "
Mag: "Ai spus că nu ştii cum să faci asta."
Carol: "Totul este aşa de încurcat, încât nu ştii de unde să începi."
Mag: "Ei bine, nu există prea mult de făcut până când Steve şi copiii nu vor fi implicaţi în
terapie."
Carol: "Steve n-ar vedea niciodată un consilier… ar refuza. Crede că toţi psihiatrii sunt nebuni.
Oh…. scuză-mă."
Mag: "Este în regulă, dar fără Steve nu vom fi capabili să realizăm nimic. Trebuie să te gândeşti
la o cale de a-l aduce aici."
Carol: "Nu cred că pot face ceva ca să-l fac să vină. Nu ştiu … "
Mag: "Trebuie să încerci."
Carol: "Bine, dar dacă refuză ?"
Mag: "Să aşteptăm şi să vedem dacă-l poţi aduce aici."
Carol: "Ei bine, O.K."
Iniţierea este faza culminantă a ajutorului. Iniţierea accentuează facilitarea eforturilor

ajutaţilor, pentru a realiza scopurile lor. Cu alte cuvinte, ajutaţii acţionează să schimbe sau să
câştige în funcţionarea lor. Această acţiune este bazată pe înţelegerea personalizată a scopurilor
lor. Este facilitată de iniţiativa celui care ajută.
Iniţierea implică definirea scopurilor, dezvoltarea programelor, schiţarea orarelor şi
întărirea şi individualizarea paşilor. Definirea scopurilor accentuează operaţiile de includere a
scopurilor. Dezvoltarea programelor accentuează paşii necesari pentru a realiza scopurile.
Schiţarea orarelor accentuează ataşarea timpului la paşi, în timp ce schiţarea întăririlor
accentuează ataşarea întăririlor la paşi. Individualizarea accentuează asigurarea că paşii s-au
referit la cadrele de referinţă ale ajutaţilor.
INIŢIEREA FACILITEAZĂ ACŢIONAREA AJUTATULUI
În timp ce iniţierea constă dintr-o largă serie de activităţi mecanice, bazată pe un scop
personalizat, cel care ajută continuă să funcţioneze diferenţiat faţă de nevoile ajutatului. Cel care
ajută continuă să accentueeze sensibilitatea empatică. Fiind mult mai aditiv în personalizarea
înţelegerii scopului, cel care ajută trimite înapoi la nivele interşanjabile ale răspunsului. Făcând
astfel, cel care ajută accentuează individualizarea paşilor pentru scopuri. În practică aceasta
înseamnă că cel care ajută întotdeauna controlează, din nou, împreună cu ajutaţii dezvoltarea şi
implementarea programului.
În plus, cel care ajută comunică atenţia condiţională faţă de ajutaţi. Cel care ajută are o
imagine clară a calităţilor şi defectelor ajutaţilor şi îi întăreşte condiţional pentru a-i ajuta să
dezvolte şi să implementeze programele lor, eficient. Toate acestea sunt communicate într-o
manieră de înaltă sinceritate. Deoarece, atât cel care ajută, cât şi ajutaţii se cunosc unul pe altul
bine, ei pot să relateze liber şi deschis despre ei înşişi. În final, există o accentuare crescută pe
specificitate sau concreteţe, în dezvoltarea şi implementarea programelor.
CONDIŢIILE IMPORTANTE ALE ACŢIONĂRII
A TREIA FAZĂ A AJUTORULUI

DIMENSIUNILE CELUI CARE AJUTĂ ACCENTUAREA NIVELULUI
ÎNDEMÂNĂRILOR
Empatie Răspuns interşanjabil
Respect Comunicarea condiţională a
Sinceritate consideraţiei
Concreteţe Să fii complet sincer
Să fii foarte specific
PROCESELE AJUTATULUI ACŢIONARE
PRINCIPALELE ÎNDEMÂNĂRI ALE AJUTORULUI DIN FAZA A TREIA
Sarcina cea mai importantă în iniţiere este definirea scopurilor. Dacă putem defini
scopurile în termenii operaţiilor incluzând scopurile, atunci direcţia noastră este clară. Putem
răspunde la întrebarea de bază: "Cum vom şti când ne-am realizat scopul ?"
În definirea scopurilor vom utiliza întrebările de bază într-un mod creativ, vom defini
operaţiile scopului în termenii aceloraşi întrebări pe care le-am explorat mai devreme: Cine? Ce?
De ce? Când? Unde? Cum? Acum vom descrie aceste întrebări, în termenii operaţiilor
scopurilor: componente, funcţii, procese, condiţii, standarde. Aceste operaţii vor stabili toate
elementele care ne sunt necesare pentru a ne realiza scopurile
PERSONALIZAREA SCOPURILOR  DEFINIREA SCOPURILOR
Primul element al scopurilor noastre îl constituie componentele. Componentele descriu

cine şi ce anume este implicat în scop. Componentele sunt substantivele sau etichetele pe care le
ataşăm oamenilor sau lucrurilor.
Astfel, de exemplu oricare din problemele ajutaţilor noştri poate implica ceilalţi oameni,
drept componente importante. În învăţarea problemelor, componentele pot implica elemente cum
ar fi învăţarea materialului sau conţinutului şi, în acelaşi timp profesorii şi studenţii. În realizarea
problemelor, componentele tind să accentueze rezolvarea sarcinilor şi, în acelaşi timp superiori,
subordonaţi şi colegi.
În definirea componentelor este important să includem toţi oamenii sau lucrurile
implicate. Uneori o parte terţă sau indirect, experienţele sau sarcinile pot avea influenţă asupra
realizării de către ajutaţi a scopurilor.
ÎNŢELEGE PAŞII
CE este implicat?
CINE este implicat?
DEFINIREA COMPONENTELOR
Al doilea element în definirea scopurilor noastre îl constituie funcţiile. Funcţiile descriu
ceea ce oamenii sau lucrurile fac. Funcţiile sunt verbe care descriu activităţi.
Astfel, de exemplu, problemele de viaţă ale ajutaţilor noştri pot implica îndemânări
interpersonale performante, cum ar fi: relaţia cu persoana iubită, de prietenie, sau relaţia părinte-
copil. În învăţare, funcţiile pot accentua anumite activităţi de învăţare cum ar fi: acceptarea,
achiziţionarea, aplicarea şi transferul învăţării.
În muncă, funcţiile pot accentua anumite activităţi practice cum ar fi: extinderea,
limitarea, planificarea şi implementarea performanţei referitoare la sarcini.
În definirea funcţiilor este important să includem toate activităţile implicate. În acest fel,
nici o activitate importantă nu poate fi omisă, în încercările noastre de a realiza scopurile.
ÎNŢELEGE PAŞII
CE este de făcut?
CINE face?
DEFINIREA FUNCŢIILOR
Al treilea element în definirea scopurilor noastre îl constituie procesele. Procesele descriu

motivele şi metodele prin care componentele vor realiza funcţiile. Procesele sunt fraze adverbiale
(circumstanţiale) care modifică funcţiile sau activităţile.
Astfel, de exemplu ajutaţii noştri pot învăţa să relaţioneze eficient învăţând să răspundă
adecvat cu îndemânările interpersonale. În domeniul învăţării, ajutaţii pot avea nevoie să "înveţe
cum să înveţe" pentru a învăţa eficient. În domeniul serviciului, ajutaţii pot avea nevoie să înveţe
îndemânările pentru rezolvarea problemelor sau luării deciziilor pentru o muncă productivă. Din
nou, este important să fim inclusivi în definirea acestor procese, pentru a evita lipsa operaţiilor
importante ale scopului.
ÎNŢELEGE PAŞII
CUM este făcut?
DE CE este făcut?
DEFINIREA PROCESELOR
Al patrulea element în definirea scopurilor noastre îl constituie condiţiile. Condiţiile

descriu unde şi când vor apărea funcţiile. Condiţiile sunt, de asemenea fraze adverbiale
(circumstanţiale), care descriu funcţiile.
De exemplu, funcţionarea interpersonală a ajutaţilor noştri poate avea loc acasă la ora
mesei cu părinţii, cu prietena sau cu prietenul. Similar, învăţarea ajutaţilor poate avea loc în
clasă, în timpul orelor de curs şi munca poate avea loc la un rang de performanţă individual, în
timpul orelor de serviciu. Din nou, este important să fim specifici în legătură cu condiţiile în care
funcţiile vor fi performante, astfel încât să asigurăm perfecţionarea performanţei.
ÎNŢELEGE PAŞII
CÂND este făcut?
UNDE este făcut?
DEFINIREA CONDIŢIILOR
Al cincilea element şi elementul final în definirea scopurilor îl constituie standardele.

Standardele descriu cât de bine pot fi perfecţionate funcţiile. Standardele sunt, de asemenea fraze
adverbiale (circumstanţiale), descriind funcţiile.
De exemplu, funcţionarea interpersonală a ajutaţilor noştri poate necesita o bază extinsă
de comunicare a cel puţin şase răspunsuri interşanjabile. Îndemânările ajutaţilor noştri în ceea ce
priveşte îndemânarea pot necesita o abilitate de a explora, înţelege şi acţiona asupra fiecărei
îndemânări, pentru a fi învăţată. Îndemânările în ceea ce priveşte munca pot necesita o abilitate
de a rezolva programatic o problemă sau să ia o decizie. Din nou, este important să fim foarte
exacţi în legătură cu criteriul eficacităţii. Altfel, ajutaţii nu vor şti când şi-au realizat scopurile.
ÎNŢELEGE PAŞII
CÂT de bine este făcut?
DEFINIREA STANDARDELOR
Răspunsurile la aceste întrebări vor defini operaţiile scopurilor, pe care dorim să le

realizăm. Operaţiile stabilesc toate elementele pe care trebuie să le cunoaştem şi care fac ca
ajutaţii să realizeze scopurile. Mai presus de orice, ele definesc standardele calităţii în realizarea
scopurilor ajutaţilor.
De exemplu, putem sintetiza definirea de către noi a scopurilor ajutatului pentru
rezolvarea unei probleme interpersonale cu părinţii săi, după cum urmează:
Componente - Părinţi şi ajutat
Funcţii - Să relaţioneze eficient
Procese - Prin răspunsul adecvat
Condiţii - Acasă, în timpul orelor de masă
Standarde - Prin stabilirea unei baze interşanjabile de comunicare

(cel puţin şase răspunsuri)
Prin oferirea acestei descrieri operaţionale, ajutatul are o imagine clară a scopului.
Rămâne ca el să dezvolte şi să implementeze un program pentru a realiza scopul.
OPERAŢIONALIZAREA SCOPULUI
Trebuie să comunicăm acum definirea de către noi a scopului de către ajutaţi în aceşti
termeni operaţionali. Facem aceasta, prin accentuarea termenilor observabili şi măsurabili.
Aceşti termeni accentuează standardele performanţei. În mod obişnuit, aceasta înseamnă
descrierea scopului, în termenii unui număr de ore sau unei cantităţi de timp, pe care ajutaţii o
cheltuiesc realizând câteva comportamente. În personalizarea scopului utilizăm forma de
personalizare:
"Te simţi ______________ deoarece nu poţi ___________________________________
şi tu vrei să ___________________________________________________ indicat prin
___________________________________________________.
(definire operaţională a scopului)
Cu alte cuvinte, răspundem la întrebarea: "Cum voi fi capabil să spun când am realizat
scopul ?" Vom dori să practicăm definirea scopului în interacţiunile noastre zilnice şi cu material
înregistrat, cum ar fi studiul de caz..
"Vrei să fii capabil să acţionezi asupra oportunităţilor,
indicat prin numărul de ore pe care ţi l-ai fixat
ca să-ţi realizezi scopul."
COMUNICAREA SCOPULUI OPERAŢIONAL
Definirea scopurilor este clar că nu este de ajuns pentru a le realiza. Pentru a realiza
scopurile avem nevoie de dezvoltarea programelor. Programele sunt proceduri, pas cu pas pentru
realizarea scopurilor. Oferind definirea scopurilor, programele sunt derivate din operaţii. Fiecare
pas din program ar trebui să conducă la realizarea operaţiilor implicate în scop.
Cele mai multe programe sunt succesive prin contingenţă, de exemplu, fiecare pas este
dependent de performanţa pasului anterior. Astfel, determinăm ce paşi trebuie să perfecţionăm ca
precondiţii pentru următorul pas şi în final, operaţiile scopului. În acest context, un program de
acţiune constă dintr-un scop operaţional, primul pas de bază şi intermediar paşii pentru scop.
Scopul este locul unde vor să fie ajutaţii sau trebuie să fie. Primul pas este pasul cel mai de bază,
începând cu locul unde se află ajutaţii. Paşii intermediari sunt paşii care conduc direct la
realizarea scopului: ei conduc de la locul unde se află ajutaţii la locul unde ei vor să fie.
__________
SCOPURI
__________________
________
_________ Paşi
intermediari
_________
Primul pas
DEFINIREA SCOPURILOR  DEZVOLTAREA PROGRAMELOR
Primul pas este pasul cel mai de bază, pe care ajutatul trebuie să-l dobândească. Ar trebui
să fie piatra de temelie a programului. În acest fel, putem construi ceilalţi paşi pe baza lui. De
exemplu, dacă scopul este alergarea unei mile în 8 minute, primul pas poate fi plimbarea în jurul
blocului. Pentru unii oameni, primul pas pentru a alerga o milă poate fi pur şi simplu parcurgerea
primului pas.
Pentru ajutat, primul pas în relaţia cu părinţii săi poate fi să-i atenţioneze. Într-adevăr,
primul pas în învăţare sau muncă poate fi atenţia la sarcina care este la îndemână. În
comunicarea primului pas vom utiliza o simplă formă:
"Primul tău pas este __________________."
SCOP
___________
Relaţionare
__________
_____________
Atenţie
DEZVOLTAREA PAŞILOR INIŢIALI
Paşii intermediari leagă spaţiul dintre primul pas şi scop. Primul nostru pas intermediar ar
trebui să fie aproximativ jumătate de cale între primul pas şi scop. De exemplu, dacă scopul este
alergarea unei mile în 8 minute, primul pas intermediar poate fi alergarea unei jumătăţi de milă
sau alergarea unei mile în 12 minute.
Pentru ajutatul nostru, primul pas intermediar în relaţionarea cu părinţii săi poate fi să-i
asculte. Similar, primul pas intermediar în muncă poate fi dezvoltarea sarcinilor cerute. În
comunicarea primului pas intermediar vom utiliza o simplă formă:
"Pasul tău intermediar este _________________."
SCOP
____________
Relaţionare
_____________
_____________
Ascultare
_____________
Atenţie
DEZVOLTAREA PAŞILOR INTERMEDIARI
Vom continua să completăm programul, prin dezvoltarea sub-paşilor. Vom dezvolta sub-
paşii, prin tratarea fiecărui pas din program, ca pe un sub-scop şi dezvoltând paşii iniţiali şi
intermediari pentru realizarea acestui subscop. Vom continua să facem asta până când avem toţi
paşii necesari pentru a realiza scopul nostru. Dacă lăsăm în afară un pas, ajutaţii noştri vor eşua
în realizarea scopurilor lor. Dacă ne planificăm să alergăm o milă trebuie să dezvoltăm sub-paşii
distanţei şi timpului, deplasarea de exemplu de la un sfert la jumătate, apoi la trei sferturi şi la o
milă şi de 12 la 10, la 9 şi apoi la 8 minute.
Cu ajutatul nostru, sub-paşii pentru scopurile relaţionarii pot accentua îndemânările
observării şi răspunsului. Pe rând, aceste îndemânări pot fi tratate ca sub-scopuri şi sub-paşi, care
pot fi dezvoltaţi pentru a realiza sub-scopurile. Exact aşa cum am făcut în această carte. Putem
dezvolta similar explorarea şi acţionarea sub-paşilor pentru învăţarea unui program şi a sub-
paşilor extinderii opţiunilor şi a selectării orelor preferate pentru un program de lucru. În
comunicarea sub-paşilor utilizăm o formă simplă:
"Sub-paşii tăi sunt _____________________."

SCOP
____________
Relaţionare
____________
____________
Răspuns
_____________
Ascultare
____________
Observare
___________
Atenţie
DEZVOLTAREA SUB-PAŞILOR
Procesul iniţierii continuă în timp ce noi dezvoltăm orarele pentru realizarea pasului şi
scopului. Orarele servesc la concentrarea programelor noastre. Ele încheie spaţiile lăsate libere la
terminarea timpului.
Accentuarea majoră în orar este asupra dezvoltării timpilor de început şi de sfârşit. Ele
spun, atât celui care ajută, cât şi ajutaţilor când lucrurile sunt terminate. Timpii de început şi de
sfârşit se pot fixa, de asemenea pentru paşii individuali, la fel de bine ca şi pentru programele
complete. Nici un program nu este complet fără un timp de început şi de sfârşit.
DEZVOLTAREA PROGRAMELOR  DEZVOLTAREA ORARELOR
Primul pas în dezvoltarea orarelor este fixarea terminării exacte a timpilor sau datelor. De
exemplu, putem fixa un timp de 6 luni pentru realizarea scopului nostru în ceea ce priveşte
alergarea unei mile în 8 minute.
În ilustrarea noastră, ajutatul nostru poate avea drept scop să termine programul în ceea
ce priveşte relaţionarea la sfârşitul lunii a cincea. Încă o dată, vom fixa un timp de terminare
similar pentru orice pas sau scop în ceea ce priveşte existenţa, învăţarea sau munca. În
comunicarea timpilor de terminare putem utiliza o formă simplă:
"Poţi termina în ___________________."
FIXAREA TIMPILOR DE TERMINARE
Al doilea pas în dezvoltarea orarelor este fixarea exactă a timpilor sau datelor de
începere. De exemplu, putem începe să mergem imediat pentru a realiza scopul nostru al
alergării unei mile în 8 minute.
Cu ajutorul nostru putem fixa un timp de început pentru programul îndemânărilor
interpersonale. Putem fixa, în mod similar un timp de început pentru toţi paşii şi scopurile în
ceea ce priveşte existenţa, învăţarea şi munca. În comunicarea timpilor de începere putem utiliza
o formă simplă şi directă:
"Poţi începe în ______________________."
FIXAREA TIMPILOR DE ÎNCEPERE
Într-o manieră similară putem fixa timpul de începere şi de sfârşit pentru fiecare pas
intermediar. Principalul scop al fixării orarelor este de a monitoriza perioada de timp necesară
perfecţionării paşilor din programul ajutatului. De exemplu, ajutatul nostru poate decide că ar
putea să-şi petreacă următoarea lună învăţând şi practicând cum să acorde atenţia. Prima
săptămână se poate concentra pe pregătirea lui pentru atenţie; a doua săptămână pe atenţie, prin
privirea directă; următoarea săptămână atenţia, prin stabilirea unui contact vizual. Un orar
detaliat permite, atât ajutatului, cât şi celui care ajută să monitorizeze perfecţionarea paşilor.
"Poţi începe _____________________ şi
termina în __________________."
MONITORIZAREA PERIOADEI DE TIMP

Următorul pas în iniţiere implică dezvoltarea întăririlor care vor încuraja ajutaţii să
dobândească paşii necesari. Întăririle sunt lucruri care au importanţă pentru noi. Ele sunt mult
mai eficiente când sunt aplicate imediat, urmând perfecţionarea paşilor noştri.
Consecinţele îndepliniri paşilor pentru a realiza scopurile acestor paşi şi înfrângerea
defectelor lor sunt adesea prea depărtate pentru ajutaţi. Întăririle mult mai imediate trebuie să fie
introduse.
Clar, aceste forţe trebuie să vină din partea cadrelor de referinţă ale ajutaţilor. Ceea ce
credem că are importanţă pentru ajutaţi trebuie să conteze cu adevărat pentru ei. Multe programe
de ajutor au eşuat din cauza inabilităţilor lor de a ataşa forţele corespunzătoare. Ştim cu toţii
povestea unor oameni care s-au agitat să atragă atenţia, deoarece atenţia - chiar negativă - este
mult mai întărioare decât întărirea programelor lor. În acest context continuăm să accentuăm
sensibilitatea noastră: empatia este sursa tuturor cunoştinţelor despre puterea întăririlor pentru
ajutaţi. Uneori poate fi mai adecvat pentru ajutaţi să lucreze cu sprijinul persoanelor sau
grupurilor pentru a-şi monitoriza performanţa şi a administra întăririle.
DEZVOLTAREA ORARELOR  DEZVOLTAREA ÎNTĂRIRILOR
Întăririle pozitive sau recompensele sunt mult mai puternic întăritoare. Oamenii tind să
muncească din greu pentru lucruri care conteză cu adevărat pentru ei. Aceasta înseamnă că cel
care ajută trebuie să lucreze pentru a dezvolta întăririle pozitive din partea cadrelor de referinţă
ale ajutaţilor. La rândul lor, ajutaţii trebuie să muncească pentru a căpăta întăririle.
Ajutatul nostru, de exemplu poate decide că va ieşi vineri sau sâmbătă seara, atât timp cât
şi-a perfecţionat fiecare pas. Putem dezvolta similar întăririle pentru toate programele în ceea ce
priveşte existenţa, învăţarea şi munca. Întăririle vor varia, în funcţie de gusturile fiecăruia.
" Atât timp cât ţi-ai perfecţionat fiecare pas

tu poţi ______________ ."
ÎNTĂRIRE POZITIVĂ
Noi vrem să evităm angajarea întăririlor negative. Noi utilizăm termenul într-n sens
restrictiv pentru a desemna pedepsele. În acest context aplicarea întăririlor negative stimulează
altă reacţie, cum ar fi reacţiile aversive faţă de persoana care administrează pedeapsa. Pentru a
evita legătura cu aceste reacţii, iniţial ar trebui să încercăm să definim întăririle negative, prin
absenţa recompenselor.
În cazul ajutatului nostru el şi-a definit propriile întăriri negative, forţându-se pe el însuşi
să râmână acasă şi să lucreze asupra paşilor nefinisaţi, în timpul orelor de seară din weekend.
Similar, întăririle negative pot fi aplicate în alte programe privind existenţa, învăţarea şi munca.
La fel ca recompensele, întăririle negative variază foarte mult şi pentru a le utiliza eficient
trebuie să fim în armonie cu oamenii implicaţi.
" Dacă nu ai terminat (perfecţionat)
pasul nu poţi ___________ ."
ÎNTĂRIREA NEGATIVĂ
Dacă nu este clar dacă un pas a fost perfecţionat într-o manieră satisfăcătoare, atunci îl
putem observa atent pe performer. Facem aceasta pentru a determina dacă persoana se apropie
sau se îndepărtează de scop. În sfârşit, comportamentul sau este îndreptat spre scop sau nu este
îndreptat spre scop.
Poziţia noastră ca ajutători este de a întări pozitiv comportamentul îndreptat spre scop al
ajutaţilor noştri şi de a întări negativ comportamentele mai puţin îndreptate spre scop. Se
întâmplă astfel, dacă suntem pe aceeaşi lungime de undă cu cea ce este sănătos în indivizi şi în
opoziţie cu ceea ce este nesănătos. Comunicăm respectul nostru pentru ei ca oameni, dar nu
pentru comportamentul lor nesănătos. Putem fi condiţonal mult mai vigilenţi, prin pronunţarea
implicaţiilor comportamentului ajutaţilor pentru propriul nostru comportament.
"Dacă tu spui (nu)spui/simţi/faci _______________.
Atunci eu voi spune (nu) voi spune/simţi/face _____________"
OBSERVAREA VIGILENTĂ
Cele mai multe programe cuprind paşii care sunt succesivi prin contingenţă, unde fiecare
pas este dependent de performanţa pasului anterior. Unii ajutaţi nu pot perfecţiona paşii imediat
ce sunt proiectaţi. Ei necesită programe individualizate pentru învăţarea particulară sau stilurile
de procesare. Modurile de individualizare includ succesiunea paşilor, de la simplu la complex, de
la concret la abstract şi de la imediat la îndepărtat. Adesea aceşti paşi variază cu cei succesivi
prin contingenţă, de asemenea unul cu celălalt.
De fapt, fiecare pas al iniţierii ar trebui să fie individualizat, prin verificarea încă o dată
împreună cu ajutaţii. Verificăm încă o dată împreună cu ajutaţii făcând răspunsurile
interşanjabile, care ne asigură că suntem în armonie cu cadrele de referinţă ale ajutaţilor. Chiar şi
atunci când individualizăm succesiunea paşilor, trebuie să rămânem în cele din urmă armonizaţi,
deoarece acesta este un proces uman foarte subtil.
DEZVOLTAREA ÎNTĂRIRILOR  INDIVIDUALIZAREA PAŞILOR
Modalitatea cea mai de bază a succesiunii alternative este metoda de la simplu la

complex. Aici unii ajutaţi pot lucra mult mai productiv cu acei paşi care sunt mult mai simpli.
Adesea aceşti paşi vor rezulta de la cei succesivi prin contingenţă.
În dezvoltarea paşilor simpli spunem adesea că primul pas ar trebui să fie atât de simplu
pe cât este de absurd. În acest fel noi putem fi siguri că ajutaţii îi pot reliza. De exemplu, cu
ajutatul nostru putem începe prgramul nostru în cea ce priveşte îndemânările atenţiei, stând cu
faţa spre calaltă persoană, un pas mult mai simplu care poate fi perfecţionat imediat. Este un pas
mult mai simplu decât pasul scrutării/??????///// (?) care ar putea fi dictat prin contingenţă.
Putem cheltui ceva timp reflectând asupra diferenţelor individuale, pe care le putem schiţa în
programe succesive prin contingenţă sau de la simplu la complex.
" Poţi face mult mai simplu primul pas."
SUCCESIUNEA PAŞILOR DE LA SIMPLU LA COMPLEX
O altă modalitate a succesiunii alternative este mijlocul de la concret la abstract. Aici unii
ajutaţi pot lucra mult mai productiv cu acele sarcini care sunt mult mai concrete. În acest context
unii ajutaţi pot lua în considerare în conceperea unui program în ceea ce priveşte îndemânările
interpersonale cu paşi concreţi, cum ar fi dezvoltarea programelor, care ar trebui să vină mult
mai târziu într-un program contingenţă-corespondeţă (succesiune). Haideţi să vedem cât de multe
instanţe ale diferenţelor în succesiune putem dezvolta într-o varietate de programe, în ceea ce
priveşte existenţa, învăţarea şi munca. Aceste diferenţe ne permit să individualizăm programele.
" Poţi face mult mai concret pasul următor.”
SUCCESIUNEA PAŞILOR DE LA CONCRET LA ABSTRACT
Ultimul şi într-un anume fel cel mai interesant mod de individualizare este metoda de la
imediat la îndepărtat. Aici unii ajutaţi preferă paşii care încep cu experienţele lor imediate. De
exemplu, într-un program al îndemânărilor interpersonale, unii ajutaţi pot prefera să înceapă să
răspundă la o problemă de viaţă reală, deşi acesta este un pas mult mai târziu în programul
contingenţă-corespondenţă (succesiune). Încă o dată, haideţi să extindem părerea noastră cu
privire la modalităţile succesiunii (corespondenţei) alternative. Este important să angajăm
modalităţile individualizării, păstrând armonizate cu individualizarea noastră răspunsurile
interşanjanjabile.
" Poţi face mult mai apropiat primul pas."
SUCCESIUNEA PAŞILOR DE LA IMEDIAT LA ÎNDEPĂRTAT

Sumar
O cale a structurării iniţierii este de a testa comprehensiunea răspunsurilor noastre

iniţiative la eperienţa ajutaţilor. Haideţi să fim atenţi, să răspundem şi să personalizăm în
următoarea noastră întâlnire. Apoi haideţi să încercăm să evaluăm eficacitatea răspunsurilor
noastre iniţiative la experienţele ajutaţilor, după cum urmează:
Iniţiativă înaltă - Implementarea paşilor

Iniţiativă moderată - Definirea scopurilor
Iniţiativă coborâtă - Personalizarea scopurilor
Aşa cum poate fi văzut, nivelele coborâte ale iniţiativei sunt consecvente cu nivelele
înalte ale personalizării (scopului). Nivelele moderate ale iniţiativei implică definirea scopurilor,
în timp ce nivelele înalte implică implementarea paşilor.
NIVELE ALE INIŢIATIVEI
Putem acum completa scala noastră cumulativă pentru ajutor. Dacă cel care ajută este
atent, răspunde, personalizează şi iniţiază paşii pentru realizarea scopului operaţional, atunci cel
care ajută operează la un nivel de iniţiativă complet (nivel 5.0). Dacă cel care ajută iniţiază doar
pentru definirea scopului, atunci cel care ajută poate fi evaluat la un nivel de iniţiativă (nivel
4.5).

5.0 Iniţierea paşilor
4.5 Definirea scopurilor
4.0 Personalizarea scopurilor
3.5 Personalizarea semnificaţiei
3.0 Răspunsul la semnificaţie
2.5 Răspunsul la sentiment
2.0 Răspunsul la conţinut
1.5 Atenţie personală
1.0 Neatenţie
NIVELE ALE AJUTORULUI: ATENŢIE, RĂSPUNS, PERSONALIZARE,

PERSONALIZARE ŞI INIŢIERE
Dezvoltarea iniţiativei este actul culminant în procesul de ajutor. În furnizarea scopurilor

personalizate, iniţierea ne permite să definim scopurile şi să dezvoltăm programele pentru a
realiza scopurile. Rezolvarea problemelor ajutaţilor şi realizarea scopurilor lor constituie tot
ajutorul.
Din nou, în timp ce dezvoltarea iniţiativei este un proces mecanic, trebuie să fie de
asemenea un proces individualizat. Trebuie constant să ne verificăm cu cadrele de referinţă ale
ajutaţilor făcând răspunsurile cât mai adecvate la experienţele lor. La nivele înalte ale ajutorului,
răspunsul şi iniţierea sunt înrudite. Nu există înţelegere reală fără acţiune. Nu există acţiune reală
fără înţelegere.
FAZE ALE AJUTORULUI
PRE I II III
AJUTĂTOR: Atenţie Răspuns Personalizare Iniţiere
AJUTAT: IMPLICARE EXPLORARE ÎNŢELEGERE ACŢIONARE
IMPLICARE, EXPLORARE, ÎNŢELEGERE

ŞI ACŢIONARE
Aveţi cunoştinţe acum despre toate îndemânările de bază ale ajutorului: atenţie, răspuns,
personalizare şi iniţiere. Va trebui să lucraţi într-o manieră mult mai intensă şi disciplinată pentru
a învăţa să căpătaţi şi să aplicaţi aceste îndemânări. Practicaţi până când puteţi procesa aceste
răspunsuri în mod fluent şi eficient, până când le puteţi integra în personalitatea dvs. ca în
următorul studiu de caz.
Studiu de caz # 8 - Iniţierea calificată
Într-un grup de persoane care abuzează de droguri sunt trei bărbaţi şi o femeie. Zeke are
19 ani, este dependent şi a venit la tratament după o supradoză de alcool şi tranchilizante, care
aproape l-au ucis. Frank are 25 de ani şi este la tratament ca o condiţie pentru testarea sa din
cauza tâlhăriei. Drogul ales de el era cocaina. Lu Anne care în mod obişnuit era numită Muffin
are 17 ani, este o fugară cronică şi a fost recomandată pentru tratament de părinţii ei după ultima
sa fugă. Ea utiliza droguri multiple. Mitch este un student de colegiu de 22 de ani care a fost
recomandat pentru tratament de un prieten. El a afirmat că a avut probleme cu drogurile şi
alcoolul.
Lois, sprijinitoarea este o femeie atractivă. A făcut consiliere în ceea ce priveşte abuzul
de substanţe în ultimii 5 ani. Nu a avut niciodată ea însăşi probleme cu drogurile sau alcoolul.
Camera este amenajată cu scaune aşezate în cerc. Camera este luminoasă şi veselă. Nu
sunt afişe antidrog şi antialcool pe pereţi. Există câteva portrete foarte bune ale unor oameni
exprimând emoţii foarte intense.
(Acesta este un fragment de la a treia şedinţă de consiliere. Fragmentul se referă la
următoarele zece minute după începerea şdinţei.)
Lois: "Frank arăţi iritat, cu această încruntare pe faţa ta."

Zeke: "Da, ce te supără?"
Lois: "Se pare că ceilaţi au observat şi ei."
Frank: "Nu este nimic despre care să vreau să vorbesc."
Muffin: "Bine, este greu să te descarci, dar acesta este unul din motivele pentru care suntem
aici; deoarece nu comunicăm cu adevărat."
Frank: "Ascultă micuţă___________, când voi vrea sfatul tău ţi-l voi cere."
Lois: "Eşti cu adevărat întors pe dos din cauza a ceea ce te frământă. Eşti atât de furios, încât
răneşti pe oricine."
Frank: "Hei, Muffin îmi pare rău……….pur şi simplu……….nu ştiu."
Muffin: "Ascultă mi s-a vorbit mai rău. Este în regulă."
Lois: "Te simţi speriat, deoarece nu eşti sigur de ceea ce putem spune sau face dacă ne spui ceea
ce te preocupă."
Frank: "Nu că nu aş avea încredere în voi………..este doar ceva personal."
Zeke: "Este cu adevărat greu să-ţi deschizi sufletul în faţa oamenilor."
Lois: "Frank te lupţi cu ceva care este cu adevărat peste puterile tale şi tu nu vrei să-ţi pierzi
controlul."
Frank: (Tăcut se uită în pământ, tremurând evident): "Da, Lois" (Se ridică de pe scaun, se aşează
în faţa lui Frank şi îi ia mâinile.) "Suferi atât de mult!" (Frank izbucneşte în lacrimi şi o
îmbrăţişează pe Lois. Muffin şi Zeke care stau alături de Frank îşi pun fiecare câte o mână pe
umărul lui.. Mitch stă şi se uită şi arată stânjenit. După câteva minute, Frank începe să se
calmeze. Lois îi întinde un şerveţel.)
Frank: "Îmi pare rău, n-am mai făcut niciodată aşa ceva înainte… (îşi suflă nasul) … doare
atât de tare."
Muffin: "Deci, spune-ne de ce eşti atât de pornit împotriva sfaturilor."
Frank: "M-am întâlnit cu această fată în ultimele săptămâni. Îmi plăcea cu adevărat. Lucrurile
mergeau bine, dar cineva i-a spus despre problema mea cu drogurile şi despre detenţia mea.
Acum nu vrea să mă mai vadă. Mi-a spus că am minţit-o, că nu i-am spus adevărul despre mine.
Am vrut să-i spun, dar pur şi simplu nu am ştiut cum. "
Zeke: "Tii … !"
Lois: "Eşti cu adevărat distrus, deoarece prietena ta te-a părăsit."
Frank: "Da, este dureros, dar partea cea mai dură este că îmi este dificil să cunosc oamenii. Ea
a fost singura persoană, în afară de persoanele din această cameră, cu care aş fi putut să
vorbesc despre problema mea cu drogurile."
Muffin: "Da, ştiu ce vrei să spui. Nici eu nu am avut cu cine să vorbesc. Am încercat de câteva
ori, dar nimeni nu a vrut să aibă de-a face cu mine."
Lois: "Frank, te simţi într-adevăr speriat, deoarece eşti singur pe această lume şi Muffin pare
într-adevăr furioasă deoarece a fost lăsată pe din afară şi a fost dispreţuită."
Muffin: "Cel puţin când am folosit droguri, am făcut sex şi am ascultat rock and roll nu am fost
atât de singură."
Lois: "Te simţi umilită, deoarece crezi că puştii cinstiţi nu vor să aibă de a face cu tine."
Muffin: "Da, toţi cred că sunt prostituată. Nu vor să aibă de a face cu mine. Adică cel puţin
când luam droguri puteam să las de o parte toate aceste chestii. Cel puţin atunci aveam
prieteni."
Lois: "Eşti speriată, deoarece nu crezi că vei fi capabilă să relaţionezi cu altă persoană fără
droguri."
Muffin: "Mi-am încurcat viaţa atât de rău, încât nu pot să cred că cineva m-ar plăcea. Vreau să
spun că am făcut ceva rău când am fost drogată. Cine m-ar vrea?"
Lois: "Eşti îngrozită, deoarece nu crezi că poţi descoperi vreo cale pentru a fi acceptată."
Muffin: (cu lacrimi pe obraji): "Cred că nu sunt atât de tare cum am crezut."
Mitch: "Muffin? … (Ea ridică privirea. El se îndreaptă spre ea ezitant.) "Nu ştiu într-adevăr ce
să spun, dar cred că eşti prea dură cu tine." (Muffin zâmbeşte ezitant)
Lois: "Pari să ai acelaşi sentiment de durere şi teamă de a nu fi singur Mitch."
Mitch: (ezitant): "Da, ei bine… "
Zeke: "Băieţi eu sigur pot să mă raportez la ceea ce a spus ea, adică m-am uitat înapoi la viaţa
mea şi am fost atât de … ruşinat. Pur şi simplu nu cred că poate fi vreo diferenţă. Cine ar vrea
să cunoască un ratat ca mine?"
Lois: "Te simţi dezgustat şi ruşinat şi tu. Nu ştii cum să relaţionezi din nou cu oamenii."
(Întorcându-se către Mitch): "Dar Mitch, am auzit mai multă durere în vocea ta, mai curând
decât ruşine şi dezgust."
Mitch: "Da, am fost atât de singur şi atât de speriat de oameni. Cred că de asta am băut şi am
fumat droguri. Mă făcea să mă simt puternic şi sub control."
Lois: "Deci, te simţi înspăimântat, deoarece nu ştii nici tu cum să relaţionezi cu oamenii."
Mitch: "Aşa este."
Lois: "Frank te simţi rănit, deoarece nu ştii dacă poţi găsi pe cineva cu care să relaţionezi.
Muffin eşti speriată, deoarece nu eşti niciodată capabilă să ai o intimitate reală cu cineva. Mitch
tu eşti speriat deoarece eşti nesigur cum să începi o relaţie şi tu Zeke eşti dezamăgit, deoarece
nu ştii dacă poţi avea o relaţie decentă." (Mulţi de "da" şi "aşa este")
Muffin: "Deci, ce să facem ?"
Lois: "Deşi motivele voastre sunt puţin diferite, se pare că fiecare dintre voi este speriat şi rănit,
deoarece nu puteţi găsi o cale să vă faceţi noi prieteni şi fiecare dintre voi vrea să înceapă o
relaţie nouă, sănătoasă." (Lois se uită la fiecare persoană cu o privire întrebătoare. Toţi dau
afirmativ din cap.) "Sau să o luăm în alt fel. Fiecare dintre voi caută o cale să relaţioneze cu
ceilalţi, fără să utilizeze drogurile."
Mitch: "Exact !" (Mulţi de "da" şi "aşa este")
Lois: "Deşi fiecare poate avea diferite motive pentru dezvoltarea prieteniei, avem nevoie să
începem să învăţăm să relaţionăm."
Frank: "Trebuie într-adevăr să o luăm de la început ."
Lois: "Exact! Fiecare dintre voi trebuie să înveţe să se raporteze la cealaltă persoană şi de
asemenea la voi înşivă altfel decât atunci când sunteţi drogaţi."
Zeke: "Dar cum ştim dacă relaţionăm corect sau nu ?"
Lois: "Căutaţi o cale pentru a spune dacă relaţionaţi cum se cuvine sau nu."
Muffin: "Este uşor. Pentru mine această cale este dacă persoana vrea să mă vadă din nou."
Frank: "Pentru mine această cale este, dacă persoana împărtăşeşte ceva cu mine."
Zeke: "Cred că pentru mine această cale este, dacă persoana se bucură să fie cu mine."
Lois: "Nu ai spus nimic Mitch."
Mitch: "Nu ştiu. Cred că este la fel cu ceea ce a zis Muffin."
Lois: "În regulă Zeke, Frank se pare că dacă cineva este doritor să vă mai vadă din nou, mai
mult decât probabil că persoana se bucură de compania voastră şi va fi doritoare să se
dezvăluie vouă."
Zeke: "Da, cred. "
Frank: "Sigur."
Lois: "Astfel putem utiliza dorinţa celeilalte persoane de a interacţiona cu voi din nou, ca un
indicator a cât de bine aţi relaţionat."
Muffin: "Aceasta este o adevărată şmecherie. Nu pot nici chiar să-i fac să vorbească cu mine
prima oară."
Lois: "Este greu pentru voi chiar să obţineţi o iniţială conversaţie. Ei bine, primul lucru pe care
trebuie să-l învăţăm este cum să salutăm oamenii şi să-i facem să intre în vorbă cu noi. Vrem de
asemenea să fim capabili să-i apreciem pentru a vedea dacă vrem să-i avem ca prieteni."
Mitch: "Nu ştiu niciodată ce să spun."
Lois: "Atunci învaţă cum să faci să capete sens pentru tine. Următorul lucru poate fi cum să-i
faci să vorbească despre ei înşişi."
Zeke: "Ei da. Dacă ei cred că eşti cu adevărat interesat de ei, mult mai probabil ei îţi vor deveni
prieteni."
Lois: "Aşa este. Aţi început să păreţi satisfăcuţi de asta. Şi următorul pas este să-i faceţi să vrea
să intensifice relaţia."
Muffin: "Putem face într-adevăr asta ?"
Lois: "Eşti un pic surprinsă că învăţarea modului cum să-ţi faci noi prieteni este posibilă."
Muffin: "Mi se pare că niciodată n-am fost capabilă să mă potrivesc cu nimeni."
Lois: "Te simţi uşurată, deoarece acum pare să fie ceva speranţe."
Muffin: "Când putem începe?"
Lois: "Vreţi să începem chiar acum ?" (Zeke şi Frank simultan "Da!") "În regulă! La început
vom învăţa cum să decidem pe cine vrem ca prieteni. Apoi vom învăţa cum să-i facem să
vorbească despre ei înşişi şi, în final vom învăţa cum să intensificăm o relaţie."
Mitch: "Poţi într-adevăr să ne înveţi asta ? "
Lois: "Întrebarea ta este dacă pot să vă înveţi ceea ce am spus. Şi încă pari plin se speranţă."
Mitch: "Vreau într-adevăr să învăţ."
Lois; "Şi eu vreau să vă învăţ. Vom începe chiar acum. Vom avea probabil nevoie de
următoarele trei şedinţe pentru a vă învăţa îndemânările."
Zeke: "Sunt cu adevărat încântat. Poate pot să-mi schimb viaţa."
Lois: "Te simţi într-adevăr uşurat, deoarece crezi că ai o şansă acum."
CAPITOLUL 5
INIŢIEREA - FACILITAREA ACŢIONĂRII AJUTATULUI

Vedere de ansamblu
Aţi învăţat să fiţi atenţi şi să răspundeţi la experienţa altei persoane. Aţi învăţat să
personalizaţi înţelegerea experienţei de către această persoană. În final, scopul ajutatului este să
acţioneze pentru a schimba sau îmbunătăţi experienţa. Aveţi nevoie de îndemânările iniţierii
pentru a facilita acţiunea.
Iniţierea implică operaţionalizarea scopului, iniţierea paşilor, dezvoltarea programului
pentru perfecţionarea paşilor şi întărirea realizării scopului. Un exemplu de iniţiere este dat mai
jos, urmat de exerciţii care sunt destinate să vă ajute să învăţaţi să iniţiaţi cu altă persoană.
Înainte să completaţi exerciţiile din acest capitol revedeţi paginile corespunzătoare din
"Arta ajutorului".
Exemplu
Sentimentul şi scopul personalizat:
Vă simţiţi neajutorat, deoarece nu puteţi fi receptiv faţă de copiii dvs. şi vreţi să învăţaţi
să fiţi atent la ei.
Scopul operaţionalizat:
Vreţi să fiţi receptiv faţă de copiii dvs., indicat prin numărul de răspunsuri interşanjabile
pe care să le daţi când ei vin la dvs. cu o problemă.
Iniţierea paşilor către scop:
1. Aranjaţi camera pentru atenţia contextuală.
a. Aranjaţi mobila, fără bariere;

b. Eliminaţi distragerile.
2. Atenţia posturală.
a. Scrutare(?);
b. Înclinare;
c. Stabilirea unui contact vizual.
3. Răspunsul la conţinut
a. Ascultarea întrebărilor de bază ( cine, ce, când, unde, de ce, cum );

b. Reamintirea;
c. " Ai spus_____________"
4. Răspunsul la sentiment
a. Întrebaţi-vă " Cum m-aş simţi?" ;

b. Selectaţi categoria şi intensitatea ;
c. " Te simţi_________________" ;
5. Răspunsul la semnificaţie
a. Reamintirea temei principale;

b. Identificarea sentimentului;
c. " Te simţi_____________";
Iniţierea unui program:
PAŞI ÎNCEPUT SFÂRŞIT
1. Atenţie contextuală 8 Februarie 8 Februarie
2. Atenţie posturală 9 Februarie Continuă pe

tot cuprinsul
programului
3. Răspuns la conţinut 10 Februarie 15 Februarie
4. Răspuns la sentiment 16 Februarie 21 Februarie
5. Răspuns la sentiment şi 22 Februarie 28 Februarie

conţinut
Iniţierea întăririlor:
Pozitivă: 30 de dolari pentru pantofi noi;
Negativă: Nimeni să nu mă ajute la spălatul vaselor la cină.
Exerciţiul 50: Explorarea îndemânărilor iniţierii

Introducere
Acest exerciţiu vă va ajuta să înţelegeţi experienţa dvs. personală în ceea ce priveşte
iniţierea.
Instrucţiuni
Răspundeţi la fiecare din următoarele întrebări.
Exerciţiu
1. Aţi avut vreodată un scop pe care l-aţi realizat cu succes?
___Da ___Nu
2. De ce crezi că ai fost capabil să-ţi îndeplineşti scopul?
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
3. Cum ai făcut ca să fie posibil asta?
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
4. Ai eşuat vreodată în realizarea scopului?
___Da ___Nu
Dacă da, de
ce?____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
5. Ce ai făcut diferit de la data când ai avut succes în realizarea scopului tău?
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
Vedere de ansamblu
Un scop operaţionalizat este un scop definit în termeni care sunt observabili şi
măsurabili. Definim scopuri-le, astfel încât ajutatul să ştie când el sau ea a realizat scopul.
Înainte de rezolvarea acestor exerciţii revedeţi secţiunea referitoare la definirea scopului
din "Arta ajutorului.
Exerciţiul 51: Distingerea comportamentelor ajutatului în scopurile operaţionalizate

Introducere
Definirea operaţională a scopului personalizat ar trebui să se stabilească în termenii unui
comportament care este controlabil de către ajutat.
Acest exerciţiu vă va ajuta să învăţaţi să identificaţi dacă o definiţie operaţională include
comportamente care sunt controlate de către ajutat.
Instrucţiuni
În următoarele scopuri operaţionalizate identificaţi dacă scopul este stabilit în termenii
unui comportament controlabil al ajutatului sau al altei persoane.
Exemplu
Problema şi scopul personalizat:
Te simţi dezgustat de tine, deoarece nu poţi să răspunzi constructiv soţiei tale şi tu vrei să
fii capabil să răspunzi.
1. Vrei să fii capabil să răspunzi constructiv soţiei tale, aşa cum ai arătat de fiecare dată
când ai dat un răspuns la semnificaţie soţiei tale.
* Comportamentul ajutatului Nu este un comportament al

ajutatului
2. Vrei să fii capabil să răspunzi soţiei tale aşa cum ai arătat, atunci când se supără des pe
tine.
Comportamentul ajutatului * Nu este un comportament al

ajutatului
Exerciţiu
1. Problema şi scopul operaţionalizate.

Te simţi furios, deoarece nu te poţi concentra asupra lecturii şi tu vrei să înveţi să te
concentrezi.
a. Vrei să te cocentrezi aşa cum ai arătat, pentru lectură.
___Comportamentul ajutatului ___Nu este un comportament al

ajutatului
b. Vrei să te concentrezi aşa cum ai arătat, asupra numărului de puncte importante pe

care trebuie să ţi le reaminteşti în scris, la sfîrşitul fiecărei perioade de timp.

ajutatului
c. Vrei să înveţi să te concentrezi, fără să iei în seamă oamenii care te întrerup, în

timp ce încerci să citeşti.
___Comportamentul ajutatului ____Nu este un comportament al

ajutatului
2. Problema şi scopul personalizate
Te simţi furioasă pe tine, deoarece nu te poţi opri să faci "favoruri" pentru fostul
tău soţ şi tu vrei să fii
capabilă să te opreşti.
a. Vrei să te opreşti să faci favoruri aşa cum ai arătat, atunci când îţi cere să faci noi
lucruri pentru el.

ajutatului
b. Vrei să te opreşti să faci favoruri necorespunzătoare aşa cum ai arătat, spunând

nu la câteva din cerinţele sale.

ajutatului
c. Vrei să te opreşti să faci favoruri necorespunzătoare, indicat prin numărul de ori

în care să-i refuzi o cerere pentru ceva, pentru ceva care nu merită.
___Comportamentul ajutatului ____Nu este un comportament al

ajutatului
3. Problema şi scopul personalizate:
Te simţi îngrijorat, deoarece nu-ţi poţi aminti să-ţi iei medicamentele în mod regulat şi
tu vrei să fii capabil să-ţi aminteşti.
a. Vrei să-ţi aminteşti să-ţi iei medicamentele aşa cum ai arătat, în fiecare zi a
săptămânii când trebuie să le iei normal.
___Comportamentul ajutatului ___Nu este un

comportament al ajutatului
b. Vrei să-ţi aminteşti să-ţi iei medicamentele aşa cum ai arătat, de fiecare dată când
doctorul te mustră.

c. Vrei să-ţi aminteşti să-ţi iei medicamentele aşa cum ai arătat, de fiecare dată când
trebuie să-ţi iei pastilele.

Exerciţiul 52: Distingerea scopurilor măsurabile

Introducere
Un scop bine operaţionalizat se referă la comportamentul ajutatului şi este măsurabil.Un
scop operaţonalizat este măsurabil când comportamentul este stabilit în termenii unei cantităţi (
număr de, procent, cantitate de timp)
Instrucţiuni
Acum întoarceţi-vă la exerciţiul 51 şi încercuiţi scopurile ajutaţilor care sunt măsurabile.
Exemplu
Problema şi scopul operaţionalizate:
Te simţi dezgustat de tine, deoarece nu poţi răspunde constructiv soţiei tale şi tu vrei să
fii capabil să răspunzi.
1. Tu vrei să fii capabil să răspunzi soţiei tale aşa cum ai arătat, prin numărul de ori când
ai dat un răspuns la semnificaţie, soţiei tale.
___Comportamentul ajutatului ___Nu este un comportament

al ajutatului
2. Vrei să fii capablăil să răspunzi soţiei tale aşa cum ai arătat, atunci când adesea se
supără pe tine.

Exerciţiul 53: Practicarea definirii scopului

Introducere
Acest exerciţiu vă va ajuta să învăţaţi să scrieţi scopuri bine operaţionalizate.Un scop
bine operaţionalizat defineşte următoarele întrebări:
* Componentele -- descriu cine şi ce este implicat în scop;

* Procesele _ descriu ce fac oamenii şi/sau lucrurile;
* Condiţiile _ descriu de ce şi cum persoana va face.
* Standardele -- descriu cât de bine funcţiile sunt perfecţionate, astfel încât
ajutatul să ştie când scopul este realizat. Standardele indică numărul de procente sau cantitatea de
timp necesară funţiilor ce vor fi perfecţionate.
Apoi trebuie să comunicăm definirea scopului de către noi ajutatului în aceşti termeni
operaţionali. Facem aceasta, prin accentuarea unor termeni observabili şi măsurabili.Aceşti
termeni accentuează standardele performanţei. În mod obişnuit, aceasta înseamnă descrierea
scopului în termenii unui număr de ore sau cantitatea de timp în care ajutatul va dovedi unele
comportamente.
Instrucţiuni
Pentru fiecare din următoarele situaţii operaţonalizaţi scopul, prin utilizarea celor cinci
întrebări. După ce aţi terminat cu întrebările scrieţi o afirmaţie care comunică acest scop
ajutatului, prin stabilirea funcţiei şi standardelor performanţei.
Exemplu
a. Problema şi scopul operaţionalizate:
Te simţi dezamăgit, deoarece nu poţi relaţiona eficient cu părinţii tăi şi tu vrei să fii
capabil să o faci.
b. Scopul operaţionalizat:
Componente: ajutat şi părinţi;

Funcţii: să relaţioneze eficient;
Condiţii: acasă, în timpul orelor de masă;
Standarde: constituirea unei baze interşanjabile- - cel puţin 6 răspunsuri.
c. Comunicaţi scopul ajutatului:
Vrei să fii capabil să relaţionezi eficient cu părinţii tăi ( FUNCŢII ), indicat prin numărul
de răspunsuri interşanjabile pe care le poţi da în timpul orelor de masă ( STANDARDE ).
Exerciţiu
1. Studentă "boboc" ( dintr-n oraş foarte mic ) care nu se descurcă cu colega ei de

cameră la un mare cole-
giu.
a. Scopul şi problema personalizate:
Te simţi pierdută, deoarece nu ştii să-ţi faci prieteni şi vrei să înveţi să-ţi faci prieteni.
Componente:
_________________________________________________________________
Funcţii:
________________________________________________________________
Procese:
_________________________________________________________________
Condiţii:
_________________________________________________________________
Standarde:
_________________________________________________________________
c. Comunică scopul ajutatului:
Vrei
să_____________________________________________________________________
________________________________________________________ (
FUNCŢII )
indicat
prin_________________________________________________________________
_________________________________________________________
(STANDARDE )
2. Bărbat având mai puţin de 30 de ani, care s-a plâns de soţia sa că-l cicăleşte, în timp ce
el este cel care
frecvent începe cearta.
Te simţi dezamăgit, deoarece nu-ţi poţi controla temperamentul cu soţia ta.
Componente:
_____________________________________________________________
Funcţii:
_____________________________________________________________
Procese:
_____________________________________________________________
Condiţii:
_____________________________________________________________
Standarde:
_____________________________________________________________
c.Comunică scopulajutatului:
Vrei
să__________________________________________________________________
_______________________________________________________
( FUNCŢII )
indicat
prin_____________________________________________________________
_____________________________________________________ (
STANDARDE )
3. Femeie de afaceri care a fost promovată ca manager al departamentului.
Te simţi prinsă în capcană, deoarece nu poţi demonstra clar abilitatea

ta managerială şi
vrei să fii capabilă să-ţi poţi dovedi abilitatea.
Componenete:
________________________________________________________
Funcţii:
________________________________________________________
Procese:
________________________________________________________
Condiţii:
________________________________________________________
Standarde:
_______________________________________________________
Vrei
să______________________________________________________________
_________________________________________________ (
FUNCŢII )
indicat
prin__________________________________________________________
___________________________________________________ (
STANDARDE )
4. Tânăr pentru prima dată nerespectuos, având o dispută cu unul din conducători, căruia
îi place să-l ameninţe.
a. Problema şi scopul personalizate:
Te simţi speriat, deoarece nu poţi face faţă ameninţărilor şefului şi vrei să fii capabil
să o faci.
Componente:
_________________________________________________________
Funcţii:
_________________________________________________________
Procese:
_________________________________________________________
Condiţii:
_________________________________________________________
Standarde:
_________________________________________________________
Vrei
să________________________________________________________________
___________________________________________________ (
FUNCŢII )
indicat
prin____________________________________________________________
____________________________________________________(
STANDARDE )
5. Negru care lucrează la cadre într-un colegiu; crede că administratorii au creeat această
poziţie, special pentru el, dar nu i-au oferit nimic important- -l-au tratat ca pe un negru.
a. Problema şi scopul personalizate:
Te simţi furios, deoarece nu poţi obţine o promovare pe meritul tău şi tu vrei s-o
obţii pentru meritele pe care le ai.
b. Scopul operaţonalizat:
Componente:
_________________________________________________________
Funcţii:
_________________________________________________________
Procese:
_________________________________________________________
Condiţii:
________________________________________________________
Standarde:
________________________________________________________
Vrei să
____________________________________________________________
______________________________________________ (
FUNCŢII )
indicat
prin_________________________________________________________
_________________________________________________ (
STANDARDE )
Vedere de ansamblu
Iniţierea paşilor către scop înseamnă identificarea şi succesiunea primului pas, a paşilor
intermediari şi a subpaşilor necesari pe care persoana trebuie să-i facă pentru a reliza scopul.
Înaintea completării acestor exerciţii revedeţi secţiunea asupra dezvoltării programelor şi
individualizării paşilor, din "Arta ajutorului".
Exerciţiul 54: Asiguraţi-vă că paşii către scop sunt comportamente
Introducere
Paşii către scop ar trebui să fie comportamente observabile şi măsurabile. Un bun pas este
specific şi spune persoanei ce va face.
Instrucţiuni
Identificaţi care din paşii de mai jos sunt comportamente măsurabile şi observabile.
Marcaţi DA dacă pasul este un comportament şi NU dacă nu este un comportament.
Exemplu
COMPORTAMENT
DA
NU
1. Străduieşte-te mai mult.

*
2. Citeşte o carte. *
3. Atenţie posturală *
4. Este în formă.
*
5. Aleargă o jumătate de milă. *
6. Este mult mai deschis.

*
Exerciţiu
COMPORTAMENT
DA
NU
1. Rescrie eseul. __
__
2. Pune două întrebări. __

__
3. A fi curios. __
__
4. Acţionează creativ. __
__
5. Gândeşte repede. __
__
6. Aminteşteţi interogaţiile de bază. __

__
7. Personalizează semnificaţia. __
__
8. Fă 15 flotări. __
__
9. Ţine o dietă de 1,000 calorii __

__
10. Mănâncă mai puţin. __

__
11. Pierde din greutate. __

__
12. Stai jos fără indicaţie. __

__
13. Fii empatic. __

__
14. Să nu suni pe nimeni. __

__
15. Să te simţi mai încrezător __

__
16. Să te uiţi mai puţin la TV. __

__
17. Ignoră. __
__
18. Citeşte anunţurile din ziar. __

__
19. Fă-ţi planul dinainte. __

__
20. Confruntă-te cu ea. __

__
21. Enumeră două lucruri. __

__
22. Hrăneşte-i speranţele. __
__
23. Răspunde la sentimentele ei. __

__
24. Nu fi deprimat. __
__
25. Petrece o jumătate de oră singur. __

__
Exerciţiul 55 : Asiguraţi-vă că paşii sunt raportaţi la scop

Introducere
Ficare pas care ne conduce către scop trebuie să fie raportat la realizarea scopului.
Instrucţiuni
În următoarele exemple încercuiţi paşii care nu sunt raportaţi la realizarea scopului.
Exemplu
Scopul operaţionalizat :
"Vreau să mă simt mai bine în legătură cu veniturile mele, indicat prin banii pe
care să îi economisesc în fiecare săptămână."
__________________ Pune banii

într-un cont
Pas slab- neraporta- de
economii
rea la scop. Cheltuieşte banii
___________________
__________________ în funcţie de buget.
__________________________
Cumpără-ţi multă
băutură.
________________________
Calculează un
buget săptămâ-
nal.
_____________
_____________________________________________
Paşi buni - raportaţi la realizarea scopului.
_____________________________________________
Exerciţiu
1. Scopul operaţionalizat:
Vrei să te opreşti să bei, indicat prin numărul de zile în care să fii treaz în
ultimile 6 luni.
a. Fereşte-te de baruri.
b. Organizează un cocktail.
c. Bea apă minerală la petreceri.
d. Alătură-te alcoolicilor anonimi.
Vrei să te simţi atractivă, indicat prin procentul de timp în care să porţi

haine curate, moderne
şi să te coafezi când pleci de acasă.
a. Fă cumpărături de la magazinele de haine vechi.
b. Cumpără reviste .
c. Spală-ţi hainele doar după a şasea purtare.
d. Spală-ţi părul zilnic.
Vrei să-ţi asumi responsabilităţi, indicat prin procentul de timp pe care să-l
acorzi muncii tale când
eşti la serviciu.
a. Identifică cine nu este ocupat.
b. Fă programul la începutul fiecărei zile.
c. Termină fiecare sarcină înainte de a o începe pe următoarea.
d. Petrece cel puţin 2 ore cu relaţiile sociale la serviciu.
Exerciţiul 56 : Practicarea iniţierii paşilor

Introducere
Prima treaptă în iniţierea paşilor către scop este de a crea o listă de comportamente,
necesare pentru a duce persoana către scop.
Instrucţiuni
Pentru fiecare din următorii oameni crearea paşilor posibili (comportamente) conduce
către scopul operaţionalizat. Nu aveţi nevoie să dezvoltaţi fiecare pas pentru fiecare linie dată,
doar paşii care credeţi că sunt necesari
pentru a realiza scopul. Amintiţi-vă, utilizaţi comportamente !
Exemplu
Alice: Alice este o adolescentă în vârstă de 15 ani care este foarte frustrată din cauza
limitelor şi regulilor părinţilor ei. Se simte furioasă, deoarece ei o tratează ca pe un copil. Ar
vrea să-şi impresioneze părinţii cu maturitatea ei, astfel încât ei să o lase să ia câteva decizii în
fiecare săptămână, în legătură cu dreptul de a merge oriunde, fără să fie necesară aprobarea lor
specială. În prezent părinţii lui Alice îi pretind să ajungă acasă imediat după şcoală şi nu o lasă să
iasă decât sâmbătă seara (între 7.00 şi 10.30) şi sâmbăt dimineaţa cu prietenii ei. Părinţii lui
Alice spun că le este teamă să aibă încredere în ea, deoarece anul trecut a fost prinsă la o
petrecere cu bere, într-o frăţie de la colegiu.
Alice se simte neajutorată, deoarece nu-şi poate convinge părinţii că ea s-a maturizat şi
că acum are o judecată mai bună.
Primul scop personalizat al lui Alice:
Vreau să câştig mai multă libertate, indicat prin numărul de ore din fiecare săptămână
când să iau propriile decizii, în legătură cu locul unde să merg, după ce părinţii mei aprobă ce am
făcut.
Creaţi câţiva paşi pentru Alice:
Enumeră activităţile posibile.
Se întreabă: "Părinţii mei ar aproba asta ?"
Iniţiază o activitate casnică în fiecare săptămână.
Alege o activitate pe care să o facă.
Exerciţiu
1. Sam: Sam este un utilizator de droguri în vârstă de 18 ani … predominant el

utilizează barbiturice, deşi fumează de asemenea marihuana, ia
amfetamine şi prizează cocaină Sam a venit să se plângă că se
simte singur , dependent de droguri şi dezgustat de el însuşi. Este
într-o stare fizică proastă: putând să stea în picioare 5 min 11 sec. şi
cântărind doar 137 livre ( 1 livră = 354,6 g). Sam a absolvit liceul anul trecut fără
talente profesionale şi doar media 7. A avut câţiva prieteni şi consideră că prietenii
au avut o influenţă negativă. Sam este deprimat şi speriat în legătură cu viitorul său.
Primul scop operaţionalizat a lui Sam:
Vreau să renunţ la droguri, indicat prin numărul de ori în care sunt "puternic" în
această lună.
Creaţi câţiva paşi pentru Sam:
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
2. Ellen: D-na Ellen Strapski este angajată într-o fabrică de producţie ca inginer la
C.T.C. Ellen este furioasă, deoarece a fost insultată prin aluzii sexuale la serviciu. Ellen se
simte frustrată, deoarece îşi foloseşte senzualitatea în mod corespunzător când do-
reşte ceva. Este de asemenea deprimată, deoarece nu are încredere în abilitatea ei
de a relaţiona în mod profesional cu muncitorii de sex masculin şi să câştige res-
pectul lor.
Primul scop operaţionalizat al lui Ellen:
Vreau să fiu tratată cu respect la serviciu, indicat prin procentul de timp în

care să mă prezint fizic şi verbal într-o manieră personală când sunt la serviciu.
Creaţi câţiva paşi pentru Ellen:
_____________________________________________________________________________
________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
Mary: Mary este o fată de 19 ani care şi-a dezvoltat o fobie severă la săpun, fobie care
intervine în viaţa ei zilnică. Refuză să facă baie sau să-şi spele hainele sau părul.
Îi este teamă să folosească baia, atât timp cât aceasta necesită spălarea pe mâini
după aceea. Deoarece Mary arată şi miroase neplăcut, ea a rămas fără prieteni şi
nu părăseşte locuinţa părinţilor săi. Nu este capabilă să obţină sau să menţină o
slujbă sau să meargă la şcoală. Mary se simte ruşinată din cauza ei, deoarece nu
poate utiliza săpunul fără teamă şi ea vrea să-l utilizeze pentru a face baie şi să
se îngrijească.
Primul scop operaţionalizat al lui Mary:
Vreau să nu mă mai tem de săpun, indicat prin procentul de timp în care să

utilizez săpunul pentru a mă îngriji, fără sentimentul de anxietate după aceea.
Crearea unor paşi pentru Mary:

_______________________________________________________________________
_____________
_______________________________________________________________________
_____________
_______________________________________________________________________
_____________
_______________________________________________________________________
_____________
_______________________________________________________________________
_____________
_______________________________________________________________________
_____________
_______________________________________________________________________
_____________
Exerciţiul 57 : Practicarea dezvoltării sub-paşilor

Introducere
Acest exerciţiu va creşte abilitatea voastră de a fragmenta comportamentele în

comportamente mai mici sau sub-paşi. Sub-paşii cresc potrivit cu persoana care realizează
scopul. Sub-paşii ar trebui să fie comportamente observabile şi măsurabile care conduc la fiecare
din paşii unui program. Dezvoltarea sub-paşilor este făcută, mai întâi prin crearea
comportamentelor pentru pas şi apoi succesiv pentru sub-paşi.
Instrucţiuni
Utilizând următoarele pagini recopiaţi planul pe care l-aţi creat în exerciţiul 56, apoi
dezvoltaţi corespunzător sub-paşii pentru fiecare pas. Utilizaţi doar atât de mulţi paşi cât credeţi
că sunt necesari.
Exemplu
Vreau să fiu în formă, indicat prin numărul de mile pe care să-l aleg în fiecare
săptămână.
NOTĂ: Paşii şirului utilizat mai jos şi de pe următoarele pagini constituie o cale pentru a
pune baza întregului program. Dacă preferaţi puteţi, de asemenea scrie programul vostru într-un
plan mult mai familiar cum este cel ilustrat pe următoarele pagini.
Exemplu
ALEARGĂ/
MERGI 2
MILE
____________________
ALEARGĂ/ MERGI 1. Încălzeşte-
te
O MILĂ ŞI JUMĂT. 2. Aleargă o
milă
_______________________ 3. Mergi un
sfert milă
1. Încălzeşte-te 4. Aleargă
trei sferturi m.
ALEARGĂ/ MERGI 2. Aleargă jum. Milă 5. Linişteşte-
te
O MILĂ 3. Mergi un sfert milă
____________________ 4. Aleargă o jum.milă
1. Încălzeşte-te 5. Mergi un sfert milă
PAŞI-> DEZVOLTĂ 2. Aleargă un sfert milă 6. Linişteşte-te
PROGRAMUL 3. Mergi un sfert milă
DE EXERC. 4. Aleargă un sfert milă
______________ 5. Mergi un sfert milă
SUB- 1. Identifică tim- 6. Linişteşte-te
PAŞI-> pul ptr. Exerc.
2. Alege pista de
alergare
3. Pregăteşte-ţi
hainele
4. Dezvoltă ex.
de încălzire
Vreau să fiu în formă, indicat prin numărul de mile pe care să le alerg în fiecare
săptămână.
I. Dezvoltă programul de exerciţiu:
1. Identifică timpul pentru exerciţiu

2. Alege pista pentru alergare
3. Pregăteşte-ţi hainele
4. Dezvoltă exerciţiile de încălzire/ exerciţiile de liniştire.
II. Aleargă/mergi o milă:
1. Încălzeşte-te
2. Aleargă un sfert de milă
3. Mergi un sfert de milă
4. Aleargă un sfert de milă
6. Linişteşte-te.
III. Aleargă/mergi o milă şi jumătate:
1. Încălzeşte-te
2. Aleargă o jumătate de milă
4. Aleargă o jumătate de milă
6. Linişteşte-te.
IV. Aleargă/mergi două mile:
1. Încălzeşte-te
2. Aleargă o milă
4. Aleargă trei sferturi de milă
5. Linişteşte-te.
Exerciţiu
1. Sam: "Vreau să renunţ să mă las înfrânt, indicat prin numărul de zile în care să stau
"drept" în această lume."
_______________
_________________
_______________
__________________ _________________
_______________
_________________ __________________ _________________
_______________
______________ _________________ __________________ _________________
_______________
______________ _________________ __________________ _________________
_______________
______________ _________________ __________________ _________________
_______________
______________ _________________ __________________ _________________
______________ _________________ __________________
______________ _________________
______________
DATE
ÎNCEPUT ________ _________________ __________________ _________________

______________
SFÂRŞIT ________ _________________ __________________ _________________
______________
2. Ellen: "Vreau să fiu tratată cu respect la serviciu, indicat prin procentul de timp în care
să mă prezint fizic şi verbal într-o manieră profesională."
______________
_________________
______________
__________________ _________________
______________
_________________ __________________ _________________
______________
_________________ _________________ __________________ _________________
______________
_________________ _________________ __________________ _________________
______________
_________________ _________________ __________________ _________________
______________
_________________ _________________ __________________ _________________
_________________ _________________ __________________
_________________ _________________
_________________
DATE:
ÎNCEPUT: _________ _________________ __________________ __________________
_____________
SFÂRŞIT: _________ _________________ __________________ __________________
_____________
3. Mary: "Vreau să nu-mi fie teamă de săpun, indicat prin procentul de timp în care să
utilizez săpunul pentru a mă îngriji, fără sentimentul de anxietate după aceea."
_______________
___________________
_______________
__________________ ___________________
_______________
_________________ __________________ ___________________
_______________
______________ _________________ __________________ ___________________
_______________
______________ _________________ __________________ ___________________
_______________
______________ _________________ __________________ ___________________
_______________
______________ _________________ __________________ ___________________
______________ _________________ __________________
______________ _________________
______________
DATE:
ÎNCEPUT: ______ ________________ __________________ ___________________
_______________
SFÂRŞIT: ______ ________________ __________________ ___________________
_______________
Vedere de ansamblu
Orarul înseamnă stabilirea unor date de început şi de sfârşit pentru fiecare pas (nu pentru
fiecare sub-pas), pe care persoana trebuie să-l obţină pentru a realiza scopul.
Revedeţi paginile coresounzătoare din "Arta ajutorului" înaintea completării acestei
acţiuni.
Exerciţiul 58: Practicarea dezvoltării orarelor

Instrucţiuni
Întroarceţi-vă la paşii pe care i-aţi copiat pentru exerciţiul 57 şi scrieţi datele de început şi
de sfârşit pentru fiecare pas, în două sau trei programe. Utilizaţi liniile din partea inferioară a
paginii. Imaginaţi-vă că persoana (Sam, Ellen, Mary) începe programul mâine.
Vedere de ansamblu
Dezvoltarea întăririlor încurajează ajutatul să dobândească paşii necesari, prin tragerea

consecinţelor din acţiunile imediate ale lui.
Revedeţi paginile corespunzătoare din "Dezvoltarea întăririlor" în lucrarea "Arta
ajutorului".
Exerciţiul 59 : Distingerea tipurilor de întărire

Introducere
Acest exerciţiu vă va ajuta să extindeţi repertoriul de întăriri pe care le puteţi utiliza cu

orice ajutat. Când iniţiaţi un program puteţi utiliza două tipuri de întăriri. Acestea sunt :
* Întăriri pozitive: adăugarea unor consecinţe dezirabile pentru terminarea unui pas
din program.
* Întăriri negative: neadăugarea unor consecinţe dezirabile sau adăugarea unor
consecinţe neplăcute pentru neterminarea unui pas din program.
Instrucţiuni
Indicaţi dacă fiecare item este o întărire pozitivă sau negativă.
Exemplu
POZITIVĂ NEGATIVĂ
1. Liber să călătoreşti la Acapulco. *
2. Necapabilă să porţi rochia favorită. *
3. Obţinerea unei pedepse. *
4. Nu speli vasele. *
Exerciţiu
POZITIVĂ
NEGATIVĂ
1. a. Îmi cumpăr un nou album. ___

___
b. Nu ascult albumul favorit seara. ___

___
c. Îmi fac tema la matematică în timpul în care în mod

obişnuit ascult muzică. ___
___
d. Ascult muzică tare seara oricând vreau. ___

___
2. a. Mă distrez. ___
___
b. O fac pe baby-siter pentru fratele meu mai mic când

trebuie să mă distrez sâmbătă seara. ___
___
c. Stau cu o oră şi jumătate mai mult decât de obicei. ___

___
d. Nu merg la film cu prietenii. ___

___
2. a. Să iau un 10 la lucrare. ___
___
b. Să pierd dreptul de a socializa în sala de studii. ___

___
c. Obţinerea permisiunii să merg la iarbă verde. ___

___
d. Completarea unui anunţ suplimentar dacă ziarul este recent. ___

___
4.a. Spălarea vaselor pentru încă o săptămână. ___

___
b. Să gătească altcineva pentru o săptămână. ___

___
c. Să spăl pantalonii şi vasele în plus pe lângă alte vase. ___

___
d. Fără televizor după supeu. ___

___
5.a. Obţinerea unei îngheţate. ___

___
b. Neobţinerea unei îngheţate. ___

___
c. Pierderea desertului. ___

___
d. Să nu cinezi. ___
___
Exerciţiul 60 : Distingerea cadrului de referinţă al întăririi

Introducere
Următoarele două exerciţii vă vor ajuta să distingeţi potenţialul întăririlor. În ajutor

întăririle trebuie să vină de la cadrul de referinţă al ajutatului.
Instrucţiuni
Identificaţi dacă următoarele întăriri vin din partea cadrului de referinţă al persoanei. (A
contat întărirea pentru persoană?) Marcaţi "DA" dacă întărirea este de la cadrul de referinţă şi
"NU" dacă nu vine din partea cadrului de referinţă.
Exemplu:
Femeie casnică, cu familie, mai mult de 40 ani, 25 de livre supra-greutate; scopul este de
a pierde 3 livre pe săptămână.
Întăriri pentru fiecare săptămână:

DA
NU
1. Primeşte o îngheţată.
(Din partea cadrului de referinţă al persoanei.) *
2. Pune de o parte 5 $ pe săptămână pentru o rochie nouă.

3. Un nou articol pentru echipamentul de discotecă în fiecare

săptămână.
(Nu vine din partea cadrului de referinţă al persoanei.)
*
4. Dăruirea a 5$ în plus la pensia fiicei sale.

5. Să nu mănânce nimic pentru următoarele două zile.

6. Să nu-şi permită să asculte albumurile Kiss ale fiului său.

(Nu vine din partea cadrului de referinţă al persoanei.)
*
Exerciţiu
1. Student, 17 ani, scopul este de a-şi dezvolta îndemânările de studiu pentru a absolvi
liceul (a fost dezvoltat programul de creştere a cantităţii timpului de studiu).
DA
NU
a. Să fie suspendat din şcoală pentru două săptămâni. __

__
b. Să urmărească 5 ore în plus la TV pe zi. __

__
c. Să fie remarcat de profesori pentru timpul crescut de muncă. __

__
d. Să aibă sâmbătă seara liber. __

__
e. Să piardă toate privilegiile de a se uita la TV pentru o săptămână. __

__
2. Femeie casnică, alcoolică, 35 ani, doi copii, scopul este de a se opri să bea.
DA
NU
a. Nici un premiu . __
__
b. Sfârşitul de săptămână singură în casă. __

__
c. O sticlă de şampanie de 30 $. __
__
d. Sfârşitul de săptămână singură cu soţul. __

__
e. Să iasă seara cu vechi amici de băutură. __

__
3. Băiat, 7 ani, foarte timid, s-a mutat alături de noi, vecin, scopul este de a-şi face
prieteni.
DA
NU
a. Mama face o trataţie specială într-o după-amiază pentru doi prieteni __

__
b. Nu-i este permis să iasă afară pentru o săptămână. __

__
c. Un nou articol de îmbrăcăminte. __

__
d. Nu i se permite o călătorie în parcul de distracţii, pentru el şi prietenul său. __

__
e. Un nou joc jucat de el. __
__
Exerciţiul 61: Distingerea corespondenţelor întăririlor

Introducere
Întăririle trebuie să fie adecvate la scop. Cu alte cuvinte, întăririle ar trebui să nu

interfereze cu realizarea scopului. O bună întărire este cea care provine de la cadrul de referinţă
al ajutatului şi este adecvată la scop.
Instrucţiuni
Întoarceţi-vă la exerciţiul 60 şi plasaţi un semn (*) în faţa acelor întăriri care vin de la
cadrul de referinţă al ajutatului şi sunt adecvate la scop.
Exemplu
Femeie casnică, cu familie, are mai mult de 40 ani, 25 de livre supra-greutate, scopul este
de a pierde 3 livre în fiecare săptămână.
Întăriri din fiecare săptămână:
1. Primeşte o îngheţată.
(Neadecvată, interferează cu realizarea scopului.)
* 2. Pune 5$ pe săptămână de o parte pentru o rochie nouă.

(Adecvată, susţine realizarea scopului.)
3. Dăruieşte 5 $ în plus la pensia fiicei sale.

(Adecvată, nu interferează cu realizarea scopului.)
4. Să nu mănânce deloc pentru următoarele 2 zile.

(Neadecvată, din bun simţ, obiceiuri de dietă sănătoase.)
Exerciţiul 62: Practicarea iniţierii întăririlor

Introducere
Acest exerciţiu vă va ajuta să extindeţi întăririle pe care le angajaţi pentru dvs. şi pentru
ceilalţi.
Instrucţiuni
Dezvoltaţi o întărire pozitivă şi o întărire negativă pentru fiecare persoană pe care aţi
întâlnit-o în programul din exerciţiul 57. Amintiţi-vă să păstraţi întărirea adecvată pentru scop, să
o faceţi să se potrivească cadrului de referinţă al persoanei.
Exemplu
Alice: "Vreau să câştig mai multă libertate acasă, indicat prin numărul de ore din fiecare
săptămână când să iau propriile decizii în legătură cu locul unde să merg şi, după aceea părinţii
mei să aprobe ceea ce am făcut."
a. Întărire pozitivă: pensie săptămânală de 7 $ pe care să-i cheltuiască pe distracţii dacă

Alice realizează pasul.
b. Întărire negativă: pensie săptămânală de 7 $ pusă într-un cont de economii dacă Alice
eşuiază în realizarea pasului.
Exerciţiu
1. Sam: "Vreau să renunţ să mă descurajez, indicat prin numărul de zile în care să fiu
"puternic" în această lună."
a. Întărire pozitivă:
__________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
___
b. Întărire negativă:
_________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
__
2. Ellen: "Vreau să fiu tratată cu respect la serviciu, indicat prin procentul de timp în care
să mă prezint fizic şi verbal într-o manieră personală când sunt la serviciu."
__________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
___
_________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
___
3. Mary: "Vreau să nu mă tem de săpun, indicat prin procentul de timp în care să

folosesc săpunul pentru a mă îngriji, fără sentimentul de anxietate după aceea."
__________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
__
__________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
__
Vedere de ansamblu
Oamenii învaţă în diferite moduri. Făcând un program consecvent cu stilul de învăţare al

individului, asigurăm succesul acestui program.
Introducere
Când scriem programele ordonăm paşii întro formă. Putem ordona paşii de la simplu la
complex, de la concret la abstract şi de la imediat la îndepărtat. Metodele succesiunii utilizate ar
trebui să fie individualizate pentu ajutat.
Instrucţiuni
Citiţi următoarele situaţii şi determinaţi dacă succesiunea este de la simplu la complex, de

la concret la abstract sau de la imediat la îndepărtat. Încercuiţi răspunsul corect.
Exemplu
1. Atenţie îmbunătăţită, indicată prin căpătarea îndemânărilo atenţiei.
Îndemânările atenţiei
Contact vizual
_________________
Înclinarea în faţă _______________
Scrutare (?) _______________ a.Simplu-complex
A sta cu faţa spre persoană __________ b.Concret-abstract
______________________ c.Imediat-îndepărat
2. Comunicarea îmbunătăţită, indicat prin căpătarea îndemânărilor interpersonale.
Comunicare
interpersonală
Aplicarea
îndemână_______________________
rilor în afara clasei
Practicarea îndemâ- __________________
nărilor în clasă a.Simplu-complex
Antrenarea sistematică a înde- _________________ b. Concret-abstract
mânărilor interpersonale c.Imediat-îndepărtat
_______________________
3. Alergarea a 2 mile pe zi, 5-6 ore pe săptămână, fără recompensă.
Recompensă:
Plăcerea
intrinsecă a alergării a 2
mile/zi
Recompensă:
__________________________
Un şort nou de alergare, după
o lună de alergare
Recompensă: ____________________________
Un film, după o săptă- a.Simplu-complex
tămână de alergare b.Concret-abstract
a 2 mile/zi c.Imediat-îndepărtat
Recompensă: _________________
O apă minerală dietetică,
după fiecare 2 mile alergate.
Exerciţiu
1. Un părinte singur, are nevoie să-şi facă bugetul, astfel încât să economisească destui
bani pentru chirie şi mâncare.
Să
înveţe să facă
bugetul
Să facă bani în plus
____________________
Să cumpere hrană _________________
pentru o lună a.Simplu-complex
Să plătească chiria _________________ b.Concret-abstract
şi utilităţile c.Imediat-îndepărtat
Obţinerea unui _________________
fond de urgenţă
________________
2.În cadrul unui timp de o lună, scopul celui care învaţă este de a fi capabil să conducă
bicicleta 10 mile fără greşeală.
Conduce
10 mile fără
greşeală
Conduce
8 mile fără
_________________ greşeală
Conduce 6 mile ___________________
fără greşeală a.Simplu-complex
Conduce 4 mile _____________ b.Concret-abstract
fără greşeală c.Imediat-îndepărtat
Conduce 2 mile _______________
fără greşeală
______________
3. Un individ care vrea să înveţe să-şi fixeze scopurile.
Învaţă
să definească scopurile
spirituale
Învaţă să definească
scopurile emoţionale
__________________
Învaţă să definească _____________________
scopurile intelectuale a.Simplu-complex
Învaţă să definească __________________ b.Concret-abstract
scopurile fizice c.Imediat-îndepărtat
____________________
Exerciţiul 64: Succesiunea paşilor pentru scop

Introducere
Când ordonăm paşii pentru scop, ordonăm paşii după o formă. Forma pe care o utilizăm
depinde de nevoile celui care învaţă.
Instrucţiuni
În acest exerciţiu vă veţi gândi la trei scopuri şi le veţi defini. Identificaţi cel puţin patru
paşi în legătură cu realizarea scopului. Apoi ordonaţi paşii utilizând ordinea semnalată: simplu-
complex, concret-abstract, imediat îndepărtat.
Exemplu
Referăţi-vă la exemplele din exerciţiul 63 pentru a încerca să definiţi scopul şi ordinea, de

la simplu la complex, de la concret la abstract şi de la imediat la îndepărtat.
Exerciţiu
1. Ordinea de la simplu la complex:
Scop:___________________________________________________________________
______________
Indicat
prin__________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
______________
Paşi: Schiţaţi un program de 4 sau 5 trepte.
2. Ordinea de la concret la abstract:
Scop:___________________________________________________________________
______________
Indicat
prin__________________________________________________________________________
__
_______________________________________________________________________
______________
Paşi: Schiţaţi un program cu 4 sau 5 trepte.
3. Ordinea de la imediat la îndepărtat.
Scop:___________________________________________________________________
______________
Indicat
prin__________________________________________________________________________
__
_______________________________________________________________________
______________
Paşi: Schiţaţi un program cu 4 sau 5 trepte.
Exerciţiul 65: Practicarea iniţierii

Introducere
Acest exerciţiu vă va ajuta să repetaţi toţi paşii iniţierii ca un tot.
Instrucţiuni
Peter a venit la dvs. pentru ajutor. Aţi fost atent la Peter, i-aţi răspuns şi i-aţi personalizat
scopul. Acum trebuie să iniţiaţi ajutarea lui Peter de a acţiona. În iniţiativa dvs. veţi
operaţionaliza scopul lui Peter, veţi dezvolta paşii pentru scop şi sub-paşii pntru fiecare pas şi să
iniţiaţi un program şi întăriri pentru Peter.
Exemplu
Revedeţi exemplele de la exerciţiile 50-64.
Exerciţiu
Mediu (fundal, condiţii ):
Peter este un bărbat de 25 de ani care locuieşte în comunitate pentru un an. Familia sa
locuieşte la 3 mile distanţă. Peter are un văr îndepărtat care locuieşte în oraşul în care stă şi el. Îl
vede pe vărul său, probabil o dată pe lună, când îl vizitează pentru supeu. Deşi are educaţie de
colegiu, Peter este în prezen neangajat. Mănâncă prost, din cauza statului financiar şi face puţin
exerciţiu.
Peter are câţiva prieteni şi petrece o mare parte din timp în apartamentul său citind.
Majoritatea cărţilor pe care le citeşte conţin subiecte depresive.
Peter cere ajutorul vostru, deoarece a început să audă voci în ultimele două luni. Este
speriat, deoarece mama lui l-a internat o dată pentru "nebunie". Este deprimat, deoarece viaţa lui
este singuratică şi goală.
Voi şi Peter aţi personalizat scopul şi sentimentul astfel: "Te simţi speriat, deoarece nu
poţi opri vocile şi tu vrei să opreşti vocile înainte să devii "nebun" din nou."
1. Operaţionalizaţi scopul lui Peter (comportament, dimensiuni, când.
Vrei
să____________________________________________________________________________
Indicat
prin________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____
2. Iniţiaţi paşii pentru scopul operaţionalizat al lui Peter.
CREAREA PAŞILOR SUCCESIUNE
________________________________ ___________________
________________________________ ___________________
________________________________ ___________________
________________________________ ___________________
________________________________ ___________________
3. Adăugaţi sub-paşii la planul paşilor:
________________
_______________
________________
_______________ _______________
________________
_________________ _______________ ________________
________________
_________________ _________________ _______________ ________________
________________
_________________ _________________ _______________ ________________
________________
_________________ _________________ _______________ ________________
_________________ _________________ _______________
_________________ _________________
_________________
4. Iniţiaţi un program pentru Peter.
PAS ÎNCEPUT SFÂRŞIT
___________________________ ___________________
____________________
___________________________ ___________________
____________________
___________________________ ___________________
____________________
___________________________ ___________________
____________________
___________________________ ___________________
____________________
5. Iniţiaţi întăririle pentru Peter ( Enumeraţi două întăriri pozitive şi două întăriri negative
):
a. Întăriri
pozitive______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
______________
b. Întăriri
negative______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
______________
Exerciţiul 66: Iniţierea cu dvs înşivă
Introducere
Sunteţi gata să iniţiaţi cu popia dvs. experienţă, utilizând paşii pe care i-aţi învăţat pentru
iniţiere, cu ceilalţi. Întoarceţi-vă la exerciţiul 49 şi revedeţi baza unor răspunsuri interşanjabile,
pe care le-aţi scris pentru dvs. înşivă.
Instrucţiuni
Scrieţi răspunsuri personalizate şi un program pentru dv, incluzând scopuri, paşi program
şi recompense. Următoarele direcţii sunt date la fiecare punct.
Exerciţiu
1. Revedeţi ( recapitulaţi ) sentimentul dv. Personalizat.
Mă
simt__________________________________________________________________________
_____
deoarece nu
pot_________________________________________________________________________
şi vreu
să____________________________________________________________________________
__
2. Operaţionalizaţi scopul dvs.
Vreau
să____________________________________________________________________________
__
indicat
prin__________________________________________________________________________
__
_______________________________________________________________________
______________
3. Iniţiaţi paşii scopului dvs. operaţionalizat.
CREAREA PAŞILOR SUCCESIUNE
_________________________________ ________________________
_________________________________ ________________________
_________________________________ _________________________
_________________________________ _________________________
_________________________________ _________________________
4. Adăugaţi sub-paşii la planul paşilor.
__________________
_________________
__________________
_________________ _________________
__________________
________________ _________________ _________________
__________________
_____________ ________________ _________________ _________________
__________________
_____________ ________________ _________________ _________________
___________________
_____________ ________________ _________________ _________________
_____________ ________________ _________________
_____________ ________________
_____________
5. Iniţiaţi un program pentru dvs. înşivă.
PAS ÎNCEPUT SFÂRŞIT
____________________ ___________________
___________________
____________________ ___________________
___________________
____________________ ___________________
___________________
____________________ ___________________
___________________
____________________ ___________________
___________________
6. Iniţiaţi întăririle pentru dvs. ( enumeraţi două întăriri pozitive şi două întăriri negative
).
a. Întăriri
pozitive:______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
______________
b. Întăriri
negative:_____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
______________
CAPITOLUL VI
AJUTORUL - RECICLAREA PROCESĂRII AJUTATULUI
Primul an al dezvoltării umane serveşte ca un prototip pentru toată învăţarea umană.

Iniţial, copiii explorează şi identifică natura stimulilor specifici şi a răspunsurilor specifice.
Tranzitoriu, copiii vin să înţeleagă natura interactivă a stimulilor şi răspunsurilor lor, anticipează
efectul unuia faţă de celălalt şi dezvoltă scopurile pentru a realiza aceste efecte. În final, copiii
acţionează prin scoaterea din repertoriul lor a răspunsurilor, pentru a încerca să-şi realizeze
scopurile. Comportamentul copiilor este realizat prin feed-back-ul primit din partea mediului lor.
Acest feed-back reciclează stadiile sau fazele învăţării, în timp ce copiii învaţă să exploreze mult
mai extins, să înţeleagă mult mai adecvat şi să acţioneze mult mai eficient. Această spirală
ascendentă a explorării, înţelegerii şi acţionării este sursa îmbunătăţirii repertoriului
răspunsurilor adulţilor.
Aici sunt câteva întrebări pe care le puteţi pune când începeţi să vă gândiţi la reciclarea
proceselor ajutatului:
Cum ştiţi dacă acţiunea dvs. este eficientă?
Cum utilizaţi feed-back-ul pe care l-aţi primit?
Cum creşteţi eficacitatea dvs. în viaţă?
Studiu de caz # 9 – Ajutorul calificat
IMPLICAREA AJUTATULUI/ TIP DE RĂSPUNS

ATENŢIA CELUI CARE AJUTĂ
Floyd: "Nu văd cum acest jazz ne va duce undeva. Am încercat să lucrăm
împreună, dar nu văd cum am putea."
Ajutător: "Este destul de frustrant să încerci să lucrezi acele lucruri, fără
ajutorul nimănui. Dacă eşti liber în următoarea oră aş vrea
să merg împreună cu voi în biroul meu." INFORMARE
Tom: "Este în regulă din pareătea mea."
Ajutător: "Dar tu Floyd? Aş vrea să petrec puţin timp cu voi, pentru a vă
cunoaşte pe amândoi mai bine. Atunci voi fi capabil să fiu mult mai de ÎNCURAJARE
ajutor."
Floyd: "Ce spuneţi de o ceaşcă de cafea?"
Ajutător: "Cafea este bine. Pot la fel de bine să vă cunosc aici în biroul ATENŢIE
meu." CONTEXTUALĂ
Floyd: "Ce vrei să ştii în legătură cu noi?"
Tom: "Ştiu că ne-ai verificat pentru o perioadă de timp."
Ajutător: "Deci utilizaţi şi voi, de asemenea îndemânările ATENŢIE
observării. Aţi observat că am fost atent la voi." PERSONALĂ
Tom: "Ce vrei să ştii de la noi?
Ajutător: "Ei bine, văd doi băieţi care vor destul de mult
să stea aici şi să se lupte unul cu altul. Unul este epuizat, iar celălalt este
nervos." OBSERVARE
Floyd: "Chiar ai avut ochi să ne vezi!"
Ajutător: "Şi urechi de auzit, de asemenea." ASCULTARE
Floyd: "Nu văd cum acest jazz ne va duce undeva.
Am încercat să lucrăm împreună, dar nu
văd cum am putea."
Ajutător: "Este destul de frustrant să încerci să lu-
crezi acele lucruri, fără ajutorul nimănui.
Dacă eşti liber în următoarea oră aş vrea
să merg împreună cu voi în biroul meu."
INFORMARE
Tom: "Este în regulă din pareătea mea."
Ajutător: "Dar tu Floyd?Aş vrea să petrec puţin timp
cu voi, pentru a vă cunoaşte pe amândoi
mai bine.Atunci voi fi capabil să fiu mult
mai de ajutor."
ÎNCURAJARE
Floyd: "Ce spuneţi de o ceaşcă de cafea?"
Ajutător: "Cafea este bine.Pot la fel de bine să vă
cunosc aici în biroul meu." ATENŢIE
CONTEXTUALĂ
Floyd: "Ce vrei să ştii în legătură cu noi?"
Tom: "Ştiu că ne-ai verificat pentru o perioadă
de timp."
Ajutător: "Deci utilizaţi şi voi, de asemenea îndemânările
observării.Aţi observat că am fost atent la voi." ATENŢIE
PERSONALĂ
Tom: "Ce vrei să ştii de la noi?
Ajutător: "Ei bine, văd doi băieţi care vor destul de mult
să stea aici şi să se lupte unul cu altul.Unul
este epuizat, iar celălalt este nervos."
OBSERVARE
Floyd: "Chiar ai avut ochi să ne vezi!"
Ajutător: "Şi urechi de auzit, de asemenea."
ASCULTARE
EXPLORAREA AJUTATULUI/ TIP DE RĂSPUNS
RĂSPUNSUL AJUTĂTORULUI
Floyd: "Lucrul care mă înfurie este modul în care acţionează ca şi cum
totul ar fi în regulă şi se presupune că eu trebuie să mă relaxez
şi să fiu zâmbitor."
Ajutător: "Ai spus că ceea ce te înfurie cu adevărat
este atunci când albii vor să te pună la punct şi tu accepţi lucrurile RĂSPUNS LA
astea." CONŢINUT
Tom: "Suntem băgaţi în chestia asta împreună. Ce este aşa special în
legătură cu tine ?"
Ajutător: "Nu înţelegi de ce Floyd face un caz special RĂSPUNS LA
din persoana lui." CONŢINUT
Floyd: "Nu înţelegi Tom ? Ei bine, poate dacă te
trezeşti negru în vreo dimineaţă, multe lucruri vor deveni clare pentru
tine." RĂSPUNS LA
Ajutător: "Te simţi într-adevăr furios ." SENTIMENT
Floyd: "Da, bine. Adică nici un alb nu ştie cum e să fii negru."
Ajutător: "Te simţi într-adevăr furios când cineva care
nu este negru încearcă să-ţi spună cum să RĂSPUNS LA
acţionezi." SEMNIFICAŢIE
Floyd: "Ascultă, tu eşti tratat ca un individ. Dar eu
nici nu pot să-mi iau un apartament, fără ca
altcineva să verifice cine sunt cu adevărat."
Ajutător: "Te macină faptul că oamenii niciodată nu par RĂSPUNS LA
să treacă de culoarea pielii tale şi să vadă ce este sub această piele." SEMNIFICAŢIE
Floyd: "Corect ! Aş putea să fiu un geniu sau un prost
şi tot nu contează, atât timp cât sunt negru."
Ajutător; "Te simţi furios, deoarece oamenii văd doar cum RĂSPUNS LA
arăţi, fără să le pese de ceea ce faci sau simţi." SEMNIFICAŢIE
Tom: "Ascultă, tu faci acelaşi lucru când mă pui în
aceeaşi oală cu ceilalţi albi."
Ajutător: "Te simţi furios şi frustrat, deoarece Floyd nu RĂSPUNS LA
pare să vadă modul în care tu încerci să relaţionezi cu el ca individ." SEMNIFICAŢIE
Floyd: "Nu este acelaşi lucru omule. Nu este ca şi cum
ar fi negru."
EXPLORAREA AJUTATULUI/RĂSPUNSUL TIP DE RĂSPUNS

AJUTĂTORULUI
Floyd: "Lucrul care mă înfurie este modul în care

acţionează ca şi cum totul ar fi în regulă
şi se presupune că eu trebuie să mă relaxez
şi să fiu zâmbitor."
Ajutător:" Ai spus că ceea ce te înfurie cu adevărat
este atunci când albii vor să te pună la
punct şi tu accepţi lucrurile astea." RĂSPUNS LA
CONŢINUT
Tom: "Suntem băgaţi în chestia asta împreună.
Ce este aşa special în legătură cu tine ?"
Ajutător: "Nu înţelegi de ce Floyd face un caz special
din persoana lui." RĂSPUNS LA
CONŢINUT
Floyd: "Nu înţelegi Tom ? Ei bine, poate dacă te
trezeşti negru în vreo dimineaţă, multe
lucruri vor deveni clare pentru tine."
Ajutător; "Te simţi într-adevăr furios ." RĂSPUNS LA
SENTIMENT
Floyd: "Da, bine. Adică nici un alb nu ştie cum e
să fii negru."
Ajutător: "Te simţi într-adevăr furios când cineva care
nu este negru încearcă să-ţi spună cum să
acţionezi." RĂSPUNS LA
SEMNIFICAŢIE
Tom: "Îţi trebuie mulţi nervi să fii ca mine."
Ajutător; "Te înfurie când Floyd nu pare să te aprecieze
după felul cum te porţi cu el." RĂSPUNS LA
SEMNIFICAŢIE
Floyd: "Ascultă, tu eşti tratat ca un individ. Dar eu
nici nu pot să-mi iau un apartament, fără ca
altcineva să verifice cine sunt cu adevărat."
Ajutător: "Te macină faptul că oamenii niciodată nu par
să treacă de culoarea pielii tale şi să vadă ce
este sub această piele." RĂSPUNS LA
SEMNIFICAŢIE
Floyd: "Corect ! Aş putea să fiu un geniu sau un prost
şi tot nu contează, atât timp cât sunt negru."
Ajutător; "Te simţi furios, deoarece oamenii văd doar cum
arăţi, fără să le pese de ceea ce faci sau simţi." RĂSPUNS LA
SEMNIFICAŢIE
Tom: "Ascultă, tu faci acelaşi lucru când mă pui în
aceeaşi oală cu ceilalţi albi."
Ajutător: "Te simţi furios şi frustrat, deoarece Floyd nu
pare să vadă modul în care tu încerci să rela-
ţionezi cu el ca individ." RĂSPUNS LA
SEMNIFICAŢIE
Floyd; "Nu este acelaşi lucru omule. Nu este ca şi cum
ar fi negru."
ÎNŢELEGEREA AJUTATULUI/ TIP DE RĂSPUNS

PERSONALIZAREA DE CĂTRE AJUTĂTOR
ÎNŢELEGEREA AJUTATULUI/ TIP DE RĂSPUNS
PERSONALIZAREA DE CĂTRE AJUTĂTOR
Floyd: "Ei nu ştiu cine sunt şi nu ştiu cum să mă
descopere."
Ajutător: "Te deranjează cu adevărat, deoarece nu eşti PERSONALIZAREA
văzut ca o persoană adevărată." SEMNIFICAŢIEI
Tom: "Încerc, cu adevărat încerc. Dar pentru el sunt
un alt alb."
Ajutător: "Eşti frustrat, deoarece tu eşti pentru el un alt PERSONALIZAREA
alb." SEMNIFICAŢIEI
Floyd: "Ascultă, este o adevărată luptă - ca şi cum
ai de alergat 10 mile după ce te-ai încălzit pentru o săritură de 100 de
yarzi. Am încercat să mă angajez la o revistă. Dar odată ce ei
descoperă că nu am fost băgat în tot felul de
prostii legate de rasă nu mai sunt interesaţi."
Ajutător: "Eşti enervat, deoarece nu poţi descoperi o PERSONALIZAREA
cale ca oamenii să te trateze ca pe un individ, cu propriile drepturi." PROBLEMELOR
Tom: "Mă simt la fel. Dacă aş putea să te conving
că te văd ca pe o persoană şi nu ca pe un negru !"
Ajutător: "Tom, eşti enervat, deoarece tu te simţi ca o PERSONALIZAREA
persoană, în timp ce Floyd te vede ca pe un alt alb." PROBLEMELOR
Tom: "Într-un fel sunt în aceeaşi barcă. Poate că nu
sunt la fel de puternic ca şi când aş fi negru, dar este acelaşi lucru pentru
mine."
Ajutător: "Te simţi ca şi cum ai fi în aceeaşi barcă - des-
curajat, deoarece tu nu poţi fi realist faţă de PERSONALIZREA
Floyd." SENTIMENTELOR
Floyd: "Am multe de oferit. Adică sunt multe lucruri
bune pe care aş vrea să le împărtăşesc, cum ar fi opera mea."
Ajutător: "Floyd, te simţi mizerabil, deoarece nu-i poţi
face pe ceilalţi oameni să vadă ce ai tu de oferit şi ceea ce tu vrei foarte PERSONALIZAREA
mult." SCOPURILOR
Tom: "Ascultă Floyd. Nu există nimic care să-mi
placă mai mult decât ca tu şi cu mine să trecem dincolo de această
chestie rasială. Aş vrea ca tu să ai încredere în mine şi să mi te
împărtăşeşti."
Ajutător: "Şi tu Tom te simţi destul de deprimat, deoarece
nu-l poţi face pe Floyd să te înţeleagă şi tu vrei să-l faci să vadă dincolo PERSONALIZAREA
de culoarea albă a pielii tale." SCOPURILOR
Floyd: "Ei nu ştiu cine sunt şi nu ştiu cum să mă

descopere."
Ajutător: "Te deranjează cu adevărat, deoarece nu eşti
văzut ca o persoană adevărată." PERSONALIZAREA
SEMNIFICAŢIEI
Tom: "Încerc, cu adevărat încerc. Dar pentru el sunt
un alt alb."
Ajutător: "Eşti frustrat, deoarece tu eşti pentru el un alt
alb." PERSONALIZAREA
SEMNIFICAŢIEI
Floyd: "Ascultă, este o adevărată luptă- ca şi cum
ai de alergat 10 mile după ce te-ai încălzit
pentru o săritură de 100 de yarzi.Am încercat
să mă angajez la o revistă. Dar odată ce ei
descoperă că nu am fost băgat în tot felul de
prostii legate de rasă nu mai sunt interesaţi."
Ajutător: "Eşti enervat, deoarece nu poţi descoperi o
cale ca oamenii să te trateze ca pe un
individ, cu propriile drepturi." PERSONALIZAREA
PROBLEMELOR
Tom: "Mă simt la fel. Dacă aş putea să te conving
că te văd ca pe o persoană şi nu ca pe un
negru !"
Ajutător: "Tom, eşti enervat, deoarece tu te simţi ca o
persoană, în timp ce Floyd te vede ca pe un
alt alb." PERSONALIZAREA
PROBLEMELOR
Floyd: "Dacă aş putea să-i fac pe oameni să înţeleagă!"
Ajutător: "Te simţi neajutorat, deoarece nu-i poţi face
pe ceilalţi oameni- în special pe Tom- să te
vadă cum eşti în realitate." PERSONALIZREA
SENTIMENTELOR
Tom: "Într-un fel sunt în aceeaşi barcă. Poate că nu
sunt la fel de puternic ca şi când aş fi negru,
dar este acelaşi lucru pentru mine."
Ajutător: "Te simţi ca şi cum ai fi în aceeaşi barcă- des-
curajat, deoarece tu nu poţi fi realist faţă de
Floyd." PERSONALIZREA
SENTIMENTELOR
Floyd: "Am multe de oferit. Adică sunt multe lucruri
bune pe care aş vrea să le împărtăşesc, cum ar
fi opera mea."
Ajutător: "Floyd, te simţi mizerabil, deoarece nu-i poţi
face pe ceilalţi oameni să vadă ce ai tu de
oferit şi ceea ce tu vrei foarte mult." PERSONALIZAREA
SCOPURILOR
Tom: "Ascultă Floyd. Nu există nimic care să-mi
placă mai mult decât ca tu şi cu mine să tre-
cem dincolo de această chestie rasială. Aş
vrea ca tu să ai încredere în mine şi să mi te
împărtăşeşti."
Ajutător: "Şi tu Tom te simţi destul de deprimat, deoarece
nu-l poţi face pe Floyd să te înţeleagă şi tu
vrei să-l faci să vadă dincolo de culoarea
albă a pielii tale." PERSONALIZAREA
SCOPURILOR
ACŢIUNEA AJUTATULUI/ TIP DE RĂSPUNS

INIŢIEREA DE CĂTRE AJUTĂTOR
ACŢIUNEA AJUTATULUI/ TIP DE RĂSPUNS
INIŢIEREA DE CĂTRE AJUTĂTOR
Ajutător: "Deci Floyd, vrei ca ceilalţi oameni să te
vadă ca pe un individ. Şi tu Tom vrei ca Floyd să te vadă ca pe un
individ. Cum puteţi să spuneţi că fiecare dintre voi aţi DEFINIREA
realizat acele scopuri ?" SCOPURILOR
Floyd: "O bună indicaţie pentru mine este dacă pot
să mă angajez la revista literară, fără să fiu un reporter rasial."
Tom: "La mine, pur şi simplu, dacă pot să-mi
controlez toate comportamentele pe care Floyd le crede rasiste, astfel
încât să putem trece dincolo de culoarea pielii noastre."
Ajutător: "Bine. Acestea par nişte scopuri destul de
realiste. Floyd, primul tău pas ar putea fi de a face o listă a contribuţiilor
reale pe care crezi că le poţi face la revistă. Şi Tom, primul
tău pas poate fi să-l întrebi pe Floyd ce lucruri pe care le faci tu crede el, INIŢIEREA
practic, că sunt rasiste." PRIMULUI PAS
Floyd: "Hmm ! Asta sună bine."
Tom: "Hei, sunt gata dacă şi tu eşti."
Ajutător: "Tom, următorul tău pas ar putea fi să
lucrezi cu Floyd pentru a vedea ce comportamente particulare le puteţi INIŢIEREA
elimina mai întâi. Şi Floyd, următorul tău pas poate fi să descoperiţi ce PAŞILOR
lucruri specifice poate să facă o persoană pentru a fi aleasă la o revistă." INTERMEDIARI
Tom: "Am înţeles. "
Floyd: "Da, aţi făcut ca totul să capete sens."
Ajutător: "Când credeţi că puteţi începe cu aceşti INIŢIEREA
paşi?" ORARELOR
Floyd: "Pot într-o zi sau două."
Tom: "Dacă Floyd are timp aş putea să lucrez în seara asta şi mâine
seară."
Ajutător: "Bine. Puteţi de asemenea decide să vă
recompensaţi pentru terminarea unui pas făcând ceva ce vă face plăcere INIŢIEREA
să faceţi. Dacă eşuaţi în realizarea pasului nu veţi fi recompensaţi." ÎNTĂRIRILOR
Floyd: "Este bine pentru mine."
Tom: "Uau! În felul în care pui problema totul pare atât de uşor! Pot să
mă descurc!"
Ajutător: "Vă simţiţi mai plini de speranţă, deoarece RĂSPUNS LA
aţi început să vedeţi cum puteţi face, de fapt să ajungeţi unde vreţi." SEMINIFICAŢIE
Ajutător: "Deci Floyd, vrei ca ceilalţi oameni să te
vadă ca pe un individ. Şi tu Tom vrei ca
Floyd să te vadă ca pe un individ. Cum
puteţi să spuneţi că fiecare dintre voi aţi
realizat acele scopuri ?" DEFINIREA SCOPURILOR
Floyd: "O bună indicaţie pentru mine este dacă pot
să mă angajez la revista literară, fără să fiu
un reporter rasial."
Tom: "La mine, pur şi simplu, dacă pot să-mi
controlez toate comportamentele pe care
Floyd le crede rasiste, astfel încât să putem
trece dincolo de culoarea pielii noastre."
Ajutător: "Bine. Acestea par nişte scopuri destul de
realiste. Floyd, primul tău pas ar putea fi
de a face o listă a contribuţiilor reale pe care
crezi că le poţi face la revistă. Şi Tom, primul
tău pas poate fi să-l întrebi pe Floyd ce
lucruri pe care le faci tu crede el,practic, că
sunt rasiste." INIŢIEREA PRIMULUI
PAS
Floyd: "Hmm ! Asta sună bine."
Tom: "Hei, sunt gata dacă şi tu eşti."
Ajutător: "Tom, următorul tău pas ar putea fi să
lucrezi cu Floyd pentru a vedea ce
comportamente particulare le puteţi
elimina mai întâi. Şi Floyd, următorul tău
pas poate fi să descoperiţi ce lucruri
specifice poate să facă o persoană pentru
a fi aleasă la o revistă." INIŢIEREA PAŞILOR
INTERMEDIARI
Tom: "Am înţeles. "
Floyd: "Da, aţi făcut ca totul să capete sens."
Ajutător: "Când credeţi că puteţi începe cu aceşti
paşi ?" INIŢIEREA ORARELOR
Floyd: "Pot într-o zi sau două."
Tom: "Dacă Floyd are timp aş putea să lucrez
în seara asta şi mâine seară."
Ajutător: "Bine. Puteţi de asemenea decide să vă
recompensaţi pentru terminarea unui pas
făcând ceva ce vă face plăcere să faceţi.
Dacă eşuaţi în realizarea pasului nu veţi
fi recompensaţi." INIŢIEREA ÎNTĂRIRILOR
Floyd: "Este bine pentru mine."
Tom: "Uau ! În felul în care pui problema totul
pare atât de uşor ! Pot să mă descurc !"
Ajutător: "Vă simţiţi mai plini de speranţă, deoarece
aţi început să vedeţi cum puteţi face, de
fapt să ajungeţi unde vreţi." RĂSPUNS LA SEMINIFICAŢIE
Reciclarea este un proces continuu care duce la acţiunea mult mai eficientă. Este făcută,
în aşa fel încât să fie utilizat feed-back-ul din partea acţiunii pentru a stimula explorarea mult mai
extinsă, înţelegerea mult mai adecvată şi acţionarea mult mai eficientă. Dezvoltarea răspunsurilor
mult mai eficiente constă în acele răspunsuri pe care oamenii le dezvoltă. Ajutorul este procesul
care facilitează reciclarea.
Există câteva îndemânări în plus, implicate în implementarea iniţierii. Aceste îndemânări
facilitează reciclarea explorării, înţelegerii şi acţionării. Ele includ implementarea paşilor,
verificarea paşilor şi reciclarea paşilor. Includ, de asemenea aplicarea în procesele de grup şi
învăţarea în timpul tratamentului. Împreună, aceste îndemânări facilitează reciclarea explorării,
înţelegerii şi acţionării.
RECICLAREA FACILITEAZĂ E - Î - A
Îndemânările reciclării au loc în contextul condiţiilor importante ale reciclării. Aceste

condiţii implică schimbări subtile, dar importante în dimensiunile importante ale empatiei,
respectului, autenticităţii şi concreteţii.
Probabil cea mai importantă din aceste schimbări este schimbarea în empatie. Empatia
schimbă maniera imediată a ajutătorului şi în mod sporit recilarea ajutatului. Maniera imediată a
ajutătorului înseamnă înţelegerea şi interpretarea în acel moment a ceea ce se întâmplă între
oameni. Înseamnă trăirea completă în acel moment, prin intermediul răspunsului complet la
experienţele ajutaţilor şi iniţierea completă, pornind de la propria noastră experienţă.
Înrudit, respectul dezvoltă consideraţia diferenţială. Consideraţia difrenţială accentuează
întărirea pozitivă a comportamentului constructiv, întărirea negativă a comportamentului
destructiv şi observarea vigilentă a comportamentelor ajutatului, în stare să determine direcţia sa.
Aşa cum cei care ajută devin în mod crescut imediaţi în empatie şi diferenţiali în respect, ei devin
în mod crescut transparenţi în autenticitate. Aceasta înseamnă simplu, că noi putem vedea prin
ei, deoarece ei sunt în mod liber şi complet angajaţi în procesare, în acel moment.
În final, concreteţea devine programatică. Aşa cum am dezvoltat iniţiativa programatică,
prin definirea scopurilor şi programelor, la fel vom facilita considerarea programatică a detaliilor
specifice, necesare pentru a reuşi în viaţă. Marea ironie este că cu cît devenim mai programatici,
cu atât devenim mai liberi şi invers.
CONDIŢIILE CRITICE ALE RECICLĂRII
FAZELE RECICLĂRII
DIMENSIUNILE AJUTĂTORULUI ACCENTUAREA NIVELULUI
ÎNDEMÂNĂRILOR
Empatie Răspuns imediat
Respect Comunicarea consideraţiei diferenţiată
Autenticitate Să fii transparent
Concreteţe Să fii programatic
PROCESELE AJUTATULUI E Î A
RECICLAREA ÎNDEMÂNĂRILOR CRITICE ALE AJUTORULUI
Acum că suntem pregătiţi să implementăm programele, descoperim că încă există paşi

necesari înaintea implementării finale. Putem intitula aceşti paşi, paşii implementării noastre,
deşi există paşi finali ai pregătirii înaintea implementării.
Implementarea paşilor critici accentuează revederea, repetarea şi revizuirea paşilor
programului.
Revederea asigură inclusivitatea paşilor noştri.
Recapitularea ne ajută să descoperim problemele implicate în implementarea paşilor.
Revizuirea accentuează schimbările finale în implementarea programului. Împreună, aceşti paşi
ne pregătesc pentru implementarea pasului final: reciclarea tuturor paşilor anteriori. Aceşti paşi
detaliaţi sunt necesari, doar dacă vrem să reuşim.
INDIVIDUALIZAREA PAŞILOR  IMPLEMENTAREA PAŞILOR
Implementarea primului pas accentuează revederea tuturor paşilor programului. Făcând

astfel trebuie să revedem definirea de către noi a scopurilor, paşilor programului, timpul
programului, consecinţele întăririlor şi modalităţile individualizării. În programul nostru de
alergare, trebuie să verificăm toate distanţele şi timpul paşilor. În implementarea programului
referitor la relaţiile interpersonale, ajutatul nostru trebuie să înceapă prin revizuirea tuturor
paşilor atenţiei personale, observării, ascultării şi răspunsului. Din nou, revizuirea ne dă o şansă
pentru a fi siguri că am inclus toţi paşii necesari în program.
ÎNŢELEGE PAŞII
PAS 3
PAS 2
PAS 1
REVEDEREA PAŞILOR
Cel de-al doilea pas al implementării este repetarea tuturor paşilor programului. Făcând
astfel noi avem o şansă pentru a conduce performanţa noastră finală. Repetarea ne dă
oportunitatea să descoperim problemele implicate în implementarea finală a paşilor. De exemplu,
în programul nostru de alergare putem încerca noi înşine situaţii de alergare în viaţa reală. În
implementarea programului de atenţie interpersonală, ajutatul poate repeta toţi paşii atenţiei şi
răspunsului din programul său de relaţionare. Din nou, repetiţia este necesară, doar dacă există
implicaţii ataşate eşecului nostru - de exmplu dacă ne pasă să avem succes.
ÎNŢELEGE PAŞII
PAS 3
PAS 2
PAS 1
REPETAREA PAŞILOR
Implementarea celui de-al treilea pas accentuează revizuirea tuturor paşilor necesari ai
programului. Scopul revederii, repetării este revizuirea. În revizuire noi reciclăm toate revizuirile
necesare în paşii programului. Vom revizui programul, din nou când obţinem feed-back-ul din
partea pasului acţiunii. În programul nostru de alergare putem revizui timpul nostru şi distanţa
estimată, în sus şi în jos. În implementarea programului de atenţie personală, ajutatul nostru
poate revizui unii din paşi sau sub-paşi, în stare să crească eficacitatea acţiunii sale. De exemplu,
el poate face aproximări succesive ale anumitor paşi în atenţie, cum ar fi contactul vizual, pentru
a minimaliza acordarea atenţiei pentru comportamentul său schimbat. Revizuirea asigură
probabilitatea noastră de succes.
ÎNŢELEGE PAŞII
PAS 3
PAS 2
PAS 1
REVIZUIREA PAŞILOR
Tocmai când credem că suntem gata să acţionăm descoperim că avem nevoie să

dezvoltăm mai mulţi paşi în programul nostru. Din nou, avem nevoie să facem asta, doar dacă
succesul contează pentru noi. Dacă scopul nostru este neimportant pentru noi, atunci trebuie să
dezvoltăm programe detaliate şi asigurăm succesul.
Una din căile asigurării succesului este de a dezvolta verificarea paşilor. Verificarea
paşilor accentuează lucrurile pe care trebuie să le gândim înainte, în timpul şi după performanţa
fiecărui pas al programului. Ea accentuează resursele de care avem nevoie pentru a avea succes
şi căile de care avem nevoie pentru a monitoriza şi fixa eficacitatea noastră în ceea ce priveşte
performanţa paşilor.
IMPLEMENTAREA PAŞILOR  VERIFICAREA PAŞILOR
Înainte de a verifica paşii, accentuaţi lucrurile pe care trebuie să le faceţi, înainte de a

perfecţiona fiecare pas. Ele iniţiază şi răspund la următoarele întrebări: De ce resurse aveţi
nevoie pentru a perfecţiona pasul cu succes? Aceste resurse includ resurse fizice, emoţionale şi
intelectuale. De exemplu, atunci când ne planificăm să alergăm o milă, fizic avem nevoie de o
distanţă măsurată şi de un cronometru, la fel de bine ca de pantofi şi de haine adecvate.
Emoţional avem nevoie de motivaţia pentru realizarea scopului nostru şi intelectual avem nevoie
de un program pas cu pas. În implementarea programului de atenţie personală ajutatul nostru
poate avea nevoie de o situare fizică corespunzătoare, mobilier corespunzător, ocazie şi oameni,
cum ar fi cei din timpul orelor de masă de acasă. În plus, el are nevoie de o angajare emoţională
şi de un program intelectual pentru a realiza scopul său. Fără resurse nu suntem capabili să
perfecţionăm paşii eficient. Înainte să verificăm paşii daţi-ne oportunitatea să verificăm resursele
noastre, înaintea perfecţionării paşilor.
ÎNŢELEGE PAŞII
Resurse intelectuale
Resurse emoţionale
Resurse fizice
ÎNAINTEA VERIFICĂRII PAŞILOR

În timpul verificării paşilor se accentuează lucrurile pe care trebuie să le facem în timpul
perfecţionării fiecărui pas. Ele întreabă şi răspund la întrebarea: Mi-am perfecţionat pasul corect?
Din nou, corectitudinea implică dimensiunile fizice, emoţionale şi intelectuale. Fizic, în alergare
putem verifica timpul nostru şi distanţa. Emoţional, putem verifica nivelul motivaţiei noastre.
Intelectual, putem verifica dacă am alergat cu o respiraţie potrivită sau adecvată. În
implementarea programului de atenţie personală, ajutatul nostru poate verifica fizic dacă stă
drept , dacă se înclină în faţă la un unghi de 10 grade, dacă se înclină în faţă atunci când stă în
picioare la un unghi de 20 grade sau dacă stabileşte un contact vizual. Emoţional poate verifica
dacă este foarte atent la ceilalţi. Intelectual poate verifica dacă este focalizat asupra conţinutului
şi sentimentului expresiilor celorlalţi. În timpul verificării paşilor avem oportunitatea să ne
verificăm pe noi înşine în timpul perfecţionării paşilor.
ÎNŢELEGE PAŞII
Corectitudine intelectuală
Corectitudine emoţională
Corectitudine fizică
ÎN TIMPUL VERIFICĂRII PAŞILOR
După verificarea paşilor accentuăm lucrurile pe care trebuie să le facem după

perfecţionarea fiecărui pas. Ele întreabă şi răspund la întrebarea: Mi-am perfecţionat pasul
eficient? Eficacitatea are câteva nivele de luat în considerare. Aceste nivele includ
comportamentele, antecedente sau comportamentele cauzative. Ele includ, de asemenea
consecinţele sau efectele comportamentelor. În final, ele includ beneficiile care sunt derivate din
aceste efecte. De exemplu, în implementarea programului de alergare pentru a verifica
comportamentele antecedente, ca de exemplu dacă putem alerga distanţa intenţionată într-un
anumit timp propus, putem verifica dacă comportamentele antecedente au afectat condiţia fizică
în cosecinţă şi putem verifica dacă consecinţele conduc într-adevăr la beneficiile dorite ale unei
vieţi pline.
În implementarea programului de atenţie interpersonală, ajutatul nostru poate verifica
dacă este într-adevăr atent în mod eficient la ceilalţi. Poate de asemenea verifica dacă atenţia a
facilitat implicarea părinţilor săi într-un proces convers cu el. În final, el poate verifica dacă
consecinţele converse conduc la beneficiile dorite ale unei vieţi îmbunătăţite.
ÎNŢELEGE PAŞII
Beneficii
Consecinţe
Antecedente
DUPĂ VERIFICAREA PAŞILOR
Reciclarea paşilor
După ce aţi învăţat totul în legătură cu ajutorul şi procesarea, apoi trebuie să învăţaţi
despre valoarea reciclării. Viitorul nostru creşte şi dezvoltă liniile în reciclarea ajutorului şi
procesării îndemânărilor. Putem utiliza aceste îndemânări ale ajutorului cu noi înşine, la fel de
bine ca şi cu ceilalţi. Ele vor servi la a facilita propria noastră procesare.
Clar, condiţia importantă a reciclării îndemânărilor este procesarea îndemânărilor pe care
le-am învăţat deja: explorarea, înţelegerea şi acţionarea. Cu feed-back-ul pe care l-am recepţionat
din partea mediului pentru acţiunea noastră anterioară reciclăm procesul de ajutor: răspunsul
pentru a facilita explorarea mult mai extinsă; personalizarea pentru a facilita înţelegerea mult mai
adecvată şi iniţierea pentru a facilita acţiunea mult mai eficientă.
VERIFICAREA PAŞILOR  RECICLAREA PAŞILOR
Reciclarea paşilor explorării implică încercarea de a răspunde la realizarea mult mai

extinsă a explorării experienţelor ajutaţilor. De exemplu, în implementarea programului de
alergare putem recepţiona un feed-back referitor la timpul sau distanţa care ne fac să reexplorăm
programele în ceea ce priveşte condiţia fizică. Feed-back-ul ne poate determina să explorăm
celelalte dimensiuni ale alergării sau celelalte semnificaţii ale pregătirii. În programul
îndemânărilor atenţiei interpersonle ajutatul nostru poate explora celelalte căi ale atenţiei faţă de
ceilalţi sau poate trece la aplicarea îndemânărilor sale de observare şi ascultare. În reciclarea
explorării putem simplu utiliza feed-back-ul pentru a stimula explorarea mult mai extinsă în
legătură cu trecerea înapoi sau înainte sau modificarea paşilor în programul nostru original.
ÎNŢELEGE PAŞII
Răspuns la semnificaţie
Răspuns la sentiment
Răspuns la conţinut
EXPLORAREA PAŞILOR
Similar, reciclarea paşilor înţelegerii implică încercarea de a realiza o înţelegere mult mai
adecvată a scopurilor noastre, prin personalizarea suplimentară a experienţelor ajutaţilor. De
exemplu, în programul de alergare, reciclarea explorării ne poate determina să luăm în
considerare un nou timp şi o nouă distanţă a scopurilor, în ceea ce priveşte condiţia fizică. În
programul de atenţie interpersonală, ajutatul nostru poate stabili noi scopuri în atenţie sau poate
trece asupra unor scopuri noi în celelalte domenii ale îndemânării. În reciclarea înţelegerii
utilizăm simplu o bază nouă a explorării pentru a dezvolta noi scopuri pentru acţiune.
ÎNŢELEGE PAŞII
PAŞII ÎNŢELEGERII
În final, reciclarea paşilor acţiunii implică iniţierea programelor de acţiune, mult mai
eficiente pentru realizarea noilor scopuri. De exemplu, în programul de alergare noile scopuri ne
pot determina să dezvoltăm noi programe pentru realizarea scopurilor. În programul de atenţie
interpersonală, ajutatul nostru poate dezvolta noi paşi în atenţie sau poate trece asupra dezvoltării
sau implementării noilor paşi pentru a realiza noi scopuri. În reciclarea acţionării putem simplu
utiliza înţelegerea de către noi a noilor scopuri, pentru a dezvolta noi programe de acţiune pentru
a realiza acele scopuri. Acum vom trece din nou la reciclare, prin feed-back-ul din partea acţiunii
noastre. Ciclul procesării este un ciclu al învăţării în viaţă.
ÎNŢELEGE PAŞII
Iniţierea paşilor
PAŞII ACŢIUNII
Aplicarea îndemânărilor ajutorului la procesele de grup
Putem face orice cu grupuri, mai curând decât putem face cu indivizi. Aceasta nu
înseamnă că nu există loc pentru individ în ajutor. Nici că nu putem ajuta simultan indivizii, în
timp ce lucrăm cu ei în grupuri. Înseamnă că pentru cele mai multe probleme umane procesele de
grup sunt mult mai eficiente şi constituie modul cel mai eficient de tratament. Un ajutător poate
vedea mai mulţi ajutaţi deodată. Un ajutător poate afecta rezultatele ajutatului mai bine decât
prin ajutorul individual. Valoarea experienţelor împărtăşite este inestimabilă, atât pentru
problemele individului, cât şi pentru problemele grupului. Procesele de grup sunt modurile
preferate de ajutor.
Este de ajutor să ne gândim la grupuri ca la indivizi. Suntem mai atenţi decât faţă de
individ. În acest context, grupurile pot fi eterogene, cu un amestec de oameni şi de probleme sau
omogene, cu oameni şi probleme similare. Eterogenitatea oferă o bază experenţială mult mai
extinsă, pregătind ajutaţii pentru o varietate de situaţii de viaţă. Omogenitatea oferă o
concentrare mult mai intensă pe probleme de viaţă specifice.
Elementele proceselor de grup sunt similare cu cele ale ajutorului individual: implicarea
membrilor grupului; explorarea grupului şi a experienţelor individuale; înţelegerea scopurilor
grupului şi ale individului; acţionarea pe baza programelor grupului sau ale individului şi
reciclarea în grupuri.
PROCESELE DE GRUP - UN MOD PREFERAT DE AJUTOR
În atenţia faţă de ajutaţi sau faţă de perspectiva ajutaţilor de a-i implica în procesele de
grup utilizăm aceleaşi îndemânări de ajutor generice, la fel ca cele din ajutorul individual:
pregătirea ajutaţilor, contextul şi noi înşine pentru ajutor, atenţia personală, observarea şi
ascultarea. Numai o diferenţă reală este între ajutorul individual şi de grup, aceea că noi suntem
atenţi la mai mulţi oameni. Aceasta înseamnă că ajutătorii trebuie să se situeze pe ei înşişi ca şi
pe ceilalţi ajutaţi într-un grup. În mod obişnuit, un cerc este mult mai facilitativ pentru atenţia
mutuală. Ajutătorii trebuie simultan să observe, atât prezentarea ajutaţilor, cât şi a celorlalţi
membri, la fel de bine ca şi aspectul dimensiunilor fizice, emoţionale şi intelectuale ale
funcţionării ajutatului. Similar, ajutătorii trebuie să asculte cu o ureche la individ şi cu alta la
grup pentru a auzi ajutaţii şi conţinutul exprimat. Din nou, pentru ajutător, grupul este un individ,
care trebuie implicat în ajutor ca o singură persoană.
FAZELE AJUTORULUI
PRE
AJUTĂTOR: Atenţie
AJUTAT: IMPLICARE
Membrii grupului
IMPLICAREA MEMBRILOR GRUPULUI
Din nou, în răspuns, ajutătorul trebuie să răspundă la individualitatea unică, la fel ca la

experienţele comune ale grupului. Tratând grupurile ca un individ, ajutătorul răspunde la temele
comune ale grupului, aşa cum ar trebui să răspundă la expresiile individuale ale individului.
Ajutătorul răspunde la conţinuturi, sentimente şi semnificaţiile multiple ale grupului, la fel ca la
indivizii din interiorul grupului. Fâcând astfel, ei utilizează următoarea formă pentru sentiment şi
semnificaţie: "Tesimţi _________________________ deoarece __________________________
în timp ce el/ea se simte _______________________ deoarece _________________________."
FAZE ALE AJUTORULUI
PRE I
AJUTAT: IMPLICARE EXPLORARE

Experienţele grupului şi
ale individului
"Deci te simţi speriat, deoarece

poţi greşi, în timp ce ea se simte
speriată, deoarece poate obţine un alt 10"
EXPLORAREA EXPERIENŢELOR GRUPULUI
Similar, în personalizare, ajutătorul se concentrează pe temele individului şi de asemenea

pe temele grupului şi personalizează semnificaţia, problemele, scopurile şi sentimentele prezente.
În acelaşi timp, ei personalizează experienţele unice ale variaţilor indivizi implicaţi. Făcând
astfel, ei utilizează forma pentru personalizarea problemelor grupului şi individului şi scopurile:
" Te simţi ____________________ deoarece nu poţi____________________ şi tu vrei să
___________________."
FAZE ALE AJUTORULUI
PRE I II

Scopurile individului şi
ale grupului
Te simţi dezamăgit, deoarece nu te poţi descurca cu acest curs şi

tu eşti dornic să înveţi cum să o faci. Pe de altă parte, ea se simte
dezamăgită, deoarece nu poate reuşi să-şi îndeplinească propriul
scop şi ea vrea să înveţe să o facă."
ÎNŢELEGEREA SCOPURILOR GRUPULUI
De asemenea, în iniţiere, ajutătorii iniţiază, atât cu indivizii, cât şi cu grupul ca întreg.

Ajutătorii ajută la definirea scopurilor, cât şi la dezvoltarea programelor, atât în cazul indivizilor,
cât şi în cazul grupurilor. Făcând asfel, ei utilizează următoarea formă pentru comunicarea
scopurilor şi a paşilor programului: "Scopul tău este _______________________ indicat prin
______________ . Primul tău pas este ________________ ."
FAZE ALE AJUTORULUI
PRE I II III
AJUTAT: IMPLICARE EXPLORARE ÎNŢELEGERE ACŢIUNE

Pe baza programelor
grupului şi ale
individului
"Scopul tău este de a reuşi la acest curs,

indicat prin luarea examenului. Primul
tău pas este să alcătuieşti un grup pentru
a învăţa cum să înveţi acest conţinut."
"Scopul ei este de a deveni independentă.

Primul ei pas este de a intra în "programul"
nostru de antrenament."
ACŢIONAREA PE BAZA PROGRAMULUI GRUPULUI
Noi reciclăm în grup, în aceeaşi manieră ca şi cu indivizii – explorare, înţelegere şi

acţiune, împreună cu grupul ca întreg - la fel ca şi cu indivizii din interiorul grupului. Astfel, în
timp ce membrii grupului acţionează, ei reciclează feed-back-ul din partea acţiunii lor pentru a
stimula acţiunea mult mai extinsă. Dacă, de exemplu grupul este nesigur de următoarea etapă sau
viitoarea direcţie, atunci ei pot recicla explorarea, înţelegerea şi acţiunea, pe baza dezvoltării
cursului preferat de acţiune. Dacă grupul ia în considerare programul antrenamentului
îndemârilor, atunci el poate recicla luarea în considerare a grupului de antrenament ca un mod
preferat de ajutor.
FAZE ALE AJUTORULUI
PRE I II III
AJUTAT: IMPLICARE EXPLORARE ÎNŢELEGERE ACŢIUNE
RECICLAREA ÎN GRUPURI
Aplicarea îndemânărilor ajutorului la învăţarea ca tratament
La fel cum procesele de grup constituie un mod preferat de ajutor, la fel sunt procesele
"învăţării ca tratament (Î.C.T.) un mod preferat al ajutorului de grup. Î.C.T. accentuează
învăţarea de către ajutaţi a îndemânărilor necesare pentru a-i ajuta din nou. Î.C.T. este mult mai
eficient în contextul de grup, însă este de asemenea la un nivel înalt dezirabilă cu o bază
individuală. Î.C.T. produce rezultate exemplare pentru ajutat, prin transformarea îndemânărilor
deficitare ale ajutatului în calităţi.
Elementele Î.C.T. sunt raportate la procesarea ajutatului: pregătirea conţinutului ajutaţilor
facilitează implicarea ajutatului; diagnosticarea ajutatului facilitează explorarea ajutatului;
propunerea scopurilor cu ajutaţii facilitează înţelegerea ajutaţilor şi programarea cu ajutaţii
facilitează acţiunea ajutatului.
ÎNVĂŢAREA CA TRATAMENT - UN MOD PREFERAT DE AJUTOR
În timpul fazei de pre-ajutor, ajutătorii pregătesc ajutaţii să se implice în ajutor. Acum un

element nou este introdus - învăţarea conţinutului. Conţinutul îi va învăţa pe ajutaţi îndemânările
în domeniile lor dificile. De exemplu, conţinutul îi poate învăţa: îndemânările interpersonale în
relaţia cu părinţii lor sau cu cei de sex opus; învăţarea îndemânărilor în diferite domenii sau
practicarea îndemânărilor în diferite contexte practice. Apoi, cei care ajută trebuie să pregătească
conţinutul pentru ajutaţii lor, la fel cum eu am pregătit această carte pentru cititorii săi. Cei care
ajută trebuie nu numai să dezvolte şi să organizeze îndemânările, priceperea şi metodele pentru
a-i învăţa. Ei trebuie, de asemenea să raporteze îndemânările la cadrul de referinţă al ajutaţilor
Făcând astfel, ei pregătesc conţinutul pentru implicarea ajutaţilor în învăţarea procesului de
Î.C.T.
FAZE ALE AJUTORULUI
PRE
AJUTĂTOR: Atenţie
&
Pregătire
AJUTAT: IMPLICARE
PREGĂTIREA PENTRU AJUTAŢI
Cu introducerea învăţării conţinutului, cei care ajută trebuie să procedeze simultan pe

două căi: una internă şi alta externă. Cadrele de referinţă interne ale ajutaţilor sunt adresate către
sensibilitatea celor care ajută. Cadrele de referinţă externe sunt adresate diagnosticului celui care
ajută. La fel cum ajutătorii au răspuns la cadrul de referinţă intern al ajutaţilor, la fel ei răspund
acum la cadrul de referinţă extern al conţinutului: ei diagnostichează ajutaţii în termenii nivelului
îndemânărilor lor şi a nivelului de cunoştinţe. Astfel, ei facilitează explorarea de către ajutaţi a
locului în care se află cu învăţarea experienţei, atât în ceea ce priveşte cadrul de referinţă intern,
cât şi extern. Făcând astfel, cei care ajută continuă să utilizeze forma pentru răspunsul la
sentiment şi semnificaţie.
FAZE ALE AJUTORULUI
PRE I
& &
Pregătire Diagnostic
AJUTAT: IMPLICARE EXPLORARE
"Te simţi supărat, deoarece

rezultatele au fost atât de proaste."
EXPLORAREA DEFICITELOR ÎNDEMÂNĂRILOR
Similar cu diagnosticele disponibile, cei care ajută pot proceda pentru a stabili scopurile
cu ajutaţii din partea cadrului de referinţă extern al conţinutului. Cei care ajută lucrează cu
ajutaţii pentru a dezvolta scopurile bazate pe diagnosticul nivelului îndemânării şi a nivelului de
cunoştinţe al ajutaţilor. Din nou, în mod obişnuit scopurile sunt paşii îndemânării sau nivelul
îndemânării pe care ajutaţii nu-l pot perfecţiona satisfăcător, la fel ca şi orice suport de cunoştinţe
pe care ei îl pot realiza pentru a perfecţiona acei paşi. În acelaşi timp, cei care ajută
personalizează acele scopuri din partea cadrului de referinţă intern al ajutaţilor. Astfel, ei
facilitează înţelegerea de către ajutaţi a locului în care se află în raport cu locul în care vor să fie
cu învăţarea experienţei. Făcând astfel, cei care ajută continuă să utilizeze forma pentru
personalizarea problemelor şi scopurilor.
FAZE ALE AJUTORULUI
PRE I II
& & &
Pregătire Diagnostic Stabilirea scopului
"Te simţi dezamăgit, deoarece nu ai

făcut mai bine şi eşti hotărât să o faci."
ÎNŢELEGEREA SCOPURILOR ÎNDEMÂNĂRII
În sfârşit, cei care ajută lucrează cu ajutaţii pentru a dezvolta programele pentru realizarea
scopurilor din partea cadrului de referinţă extern al conţinutului. În acelaşi timp, cei care ajută
lucrează cu ajutaţii pentru a individualiza şi iniţia programul de acţiune din partea cadrului de
referinţă intern al ajutaţilor. Cei care ajută lucrează pentru a defini scopurile şi a dezvolta
programele, atât în termenii nevoilor (externe) ale ajutaţilor, cât şi a dorinţelor (interne) ale
ajutaţilor. Astfel, ei facilitează acţionarea ajutaţilor pentru a ajunge de unde sunt acolo unde vor
să fie cu învăţarea experienţei. Făcând astfel, cei care ajută continuă să utilizeze forme pentru
comunicarea scopurilor şi a paşilor programului.
FAZE ALE AJUTORULUI
PRE I II III
& & & &
Pregătire Diagnosticare Stabilirea scopului Programare
"Scopul tău este de a îmbunătăţi performanţa ta,

indicat prin rezultatele la text. Primul tău pas este de a începe
cu problema cea mai imediată trecerea testelor."
ACŢIONAREA PE BAZA PROGRAMULUI ÎNDEMÂNĂRII
Î.C.T. este reciclat în exact aceeaşi manieră ca orice alt proces de ajutor. Acţionarea
ajutatului determină feed-back-ul. Feed-back-ul stimulează şi mai mult diagnosticarea şi
răspunsul la explorare. Explorarea generează stabilirea scopului şi personalizarea pentru
înţelegere. Înţelegerea facilitează individualizarea şi iniţierea programelor pentru acţiune.
Reciclarea continuă în Î.C.T. ca în viaţa obişnuită: este direct raportată la dezvoltare. Într-adevăr
ele sunt unul şi acelaşi lucru: reciclarea procesării şi învăţarea noilor îndemânări definesc
dezvoltarea în viaţă.
FAZE ALE AJUTORULUI
PRE I II III
& & & &
Pregătire Diagnosticare Stabilirea scopului Individualizare
RECICLAREA ANTRENAMENTULUI ÎNDEMÂNĂRILOR
Sumar
În reciclarea procesului de ajutor putem dori să conceptualizăm acest proces în termenii

pe care i-am stabilit: atenţie, răspuns, înţelegere, acţiune. Dacă ştim cum fiecare din aceste
îndemânări de ajutor se raportează la fazele procesării umane, atunci nu vom fi niciodată rătăciţi
în orice am face în viaţă. Într-adevăr incidentele critice care sunt acum crize pentru noi devin
simplu oportunităţi pentru reciclarea îndemânărilor noastre.

5.0. Iniţiere
4.0. Personalizare
3.0. Răspuns
2.0. Atenţie
1.0. Neatenţie
Trecând prin procesul de ajutor odată cu ajutatul putem intensifica şi ajuta experienţa.
Dar dezvoltarea nu este statică. Dezvoltarea este un proces de lungă durată. Dezvoltarea
persoanei este constant implicată în procesarea într-o continuă spirală extinsă a vieţii. Această
spirală accentuiază propriul nostru efort de a îmbunătăţi constant funcţionarea noastră şi
contribuţia noastră în lume.
FAZE ALE AJUTORULUI
PRE I II III
RECICLARE
Aveţi cunoştinţe acum despre reciclarea procesului de ajutor. Veţi dori să practicaţi
aceste îndemânări toată viaţa voastră în toată existenţa, situaţiile de învăţare şi de muncă.
Studiu de caz # 10. - Ajutorul calificat
PROCESAREA AJUTATULUI/ TIP DE RĂSPUNS

RECICLAREA DE CĂTRE AJUTĂTOR
Tom: "Ştii, am încercat să lămuresc lucrurile cu
părinţii mei.Dar lucrurile nu au mers în felul în care le-am repetat." RĂSPUNS LA
Ajutător: "Eşti puţin supărat, deoarece repetiţia nu a ţinut." SEMNIFICAŢIE
Tom: " Da, poate nu m-am controlat în timp ce am fost atent la ei, dar
vreu cu adevărat să încerc."
Ajutător: " Eşti de asemenea supărat, deoarece ai pierdut cheia verificării RĂSPUNS LA
paşilor." SEMNIFICAŢIE
Tom: "Da, dar sunt mai dezamăgit de reacţia lor faţă
de mine. Am încercat cu adevărat să fiu atent faţă ei. Şi ei continuă să mă
ţină deoparte."
Ajutător: "Eşti dzamăgit, pentru că ei nu recepţionează RĂSPUNS LA
atenţia ta." SEMNIFICAŢIE
Tom: "Poate ei nu sunt pregătiţi pentru asta sau sunt
suspicioşi în legătură cu asta."
Ajutător: "Eşti nesigur, deoarece ei pot gândi că eşti atent RĂSPUNS LA
pentru a le cere ceva mai mult." SEMNIFICAŢIE
Tom: " Este adevărat. Adesea le ceream în trecut. Poate
ei nu sunt cu adevărat pregătiţi pentru o schimbare din partea mea."
Ajutător: "Eşti cu adevărat trist, deoarece ai ieşit din viaţa PERSONALIZARE
lor." A SEMNIFICAŢIEI
Tom: "Poate nu sunt încă pregătit."
Ajutător: "Eşti cu adevărat dezamăgit de tine, deoarece PERSONALIZARE
nu te-ai depărtat de ei (?)" A PROBLEMEI
Tom: "Ei înseamnă atât de mult pentru mine!"
Ajutător: "Te-ai angajat să faci să mergă lucrurile cu ei." PERSONALIZARE
Tom: "Da. Mi-am revizuit programul şi-am creeat A SCOPULUI
ceva mai mulţi paşi de control. Pot reuşi."
Ajutător: "Eşti hotărât să o scoţi la capăt cu ei. Poate INIŢIEREA UNUI
avem nevoie să lucrăm asupra unui pas care să-i lase să cunoască faptul PAS AL
că tu încerci cu adevărat să te schimbi – să-i ajute să-ţi acorde mai multă PROGRAMULUI
atenţie."
Tom: "Îmi doresc doar ca părinţii mei să mă poată asculta,
în loc să ţipe la mine tot timpul."
Ajutător: "Ai spus că părinţii tăi ţipă mult la tine şi nu acordă prea multă RĂSPUNS LA
atenţie la ceea ce spui." CONŢINUT
Joan: "Părinţii lui şi ai mei la fel.Sincer, ei ne tratează ca şi cum am fi
nişte copilaşi."
Ajutător: "Eşti destul de furioasă pe ei." RĂSPUNS LA
Tom: "Ei trăiesc într-o lume de vis." SENTIMENT
Ajutător: "Te deranjează că ei sunt în afara realităţii." RĂSPUNS LA
Joan: "Ei nu ştiu că lumea reală în ziua de azi este un lucru cu totul nou." SEMNIFICAŢIE
Ajutător: "Te simţi înfuriat, deoarece ei nu ştiu chiar ce se întâmplă." RĂSPUNS LA
Tom: "Îmi doresc doar să fie de acord cu noi." SEMNIFICAŢIE
Ajutător: "Eşti cu adevărat nemulţumit, deoarece ei sunt întotdeauna în RĂSPUNS LA
spatele tău." SEMNIFICAŢIE
Joan: "Amândoi suntem nemulţumiţi. Vedeţi, am făcut câteva planuri.
Doar că ei nu cred că suntem destul de maturi pentru a ne descurca."
Ajutător: "Este frustrant când părinţi tăi nu acceptă capacitatea ta." RĂSPUNS LA
Tom: "Să ştii că aşa este! Adică, tot ce vrem este să locuim împreună. Nu SEMNIFICAŢIE
este mare lucru în ziua de azi, nu-i aşa? Dar ei sunt aşa de meschini, încât
ei cred că ne vom ruina viaţa."
Ajutător: "Vă simţiţi furioşi, deoarece ei nu vor să vă lase să luaţi RĂSPUNS LA
propriile decizii." SEMNIFICAŢIE
Joan: "Exact! Am încercat să fiu responsabilă, dar asta nu m-a
ajutat. Nu ştiu cum am presupus noi că-i vom convinge că suntem practic
adulţi."
Ajutător: "Ceea ce rezultă de aici este că amândoi sunteţi sătui de faptul RĂSPUNS LA
că ei vor să vă ţină în lesă şi voi vreţi să vă trăiţi propria viaţă în termenii SEMNIFICAŢIE
voştri şi nu ai lor."
Tom: "Este o situaţie cu adevărat încurcată din orice parte o priveşti."
Ajutător: "Este un sentiment mizerabil, deoarece chiar dacă sunteţi PERSONALIZARE
înfuriaţi pe părinţii voştri încă vă pasă detul de mult de ceea ce cred ei." A SEMNIFICAŢIEI
Joan: "Eu m-am gândit la asta."
Tom: "Ei bine, cred că mi-am pus câteva întrebări. Adică, cum să ne
ajutăm când părinţii noştri se uită tot timpul doar la partea proastă?"
Ajutător: "Deci nu este atât de uşor Tom, deoarece nu ai destulă PERSONALIZARE
încredere în tine pentru a fi sigur că faci lucrurile cum trebuie." A
Joan: "Este ca şi cum- ei bine, când părinţii mei îmi spun ce să fac mă SEMNIFICAŢIEI
face să fiu în defensivă. Dar când sunt singură - nu ştiu – dacă noi
mergem înainte şi apoi descoperim că facem o greşeală?
Ajutător: "Te procupă asta, deoarece ai înţeles care este cel mai bun lucru PERSONALIZARE
de făcut, indiferent de ce vor ceilalţi să faceţi." A PROBLEMEI
Tom: "Uf! Adică - ei bine, o iubesc prea mult pe Joan pentru a vrea să fac
ceva dintr-un motiv greşit - chiar să mă întorc la părinţii mei, de
exemplu."
Ajutător: "Este înspăimântător, deoarece nu poţi fi sigur că ceea ce faci PERSONALIZARE
este un lucru bun pentru un motiv bun." A
Joan: "Asta este. Nu cred că suntem chiar pregătiţi să locuim împreună SENTIMENTULUI
dacă părinţii tăi sunt împotriva acestui lucru."
Ajutător: "Te simţi speriată, deoarece nu te poţi opri să nu asculţi de PERSONALIZARE
prinţii tăi, chiar dacă vrei să iei singură decizii care să reflecte cine eşti." A SCOPULUI
Tom: "Da. Trebuie să fim noi înşine."
Ajutător: "Eşti sigur că vrei să fii tu însuţi, chiar dacă uneori nu ştii sigur RĂSPUNS LA
ce înseamnă asta cu adevărat." SEMNIFICAŢIE
Ajutător: "Mie mi se pare că scopul vostru nu este cu adevărat să locuiţi DEFINIREA
împreună - ci acela să descoperiţi o cale de a lua decizii bazate pe SCOPULUI
propriile voastre valori, mai curând decât să acţionaţi după valorile
celorlalţi. Aceasta înseamnă cu adevărat să fiţi capabili să utilizaţi
valoarea voastră personală pentru a decide dacă veţi locui sa nu
împreună."
Tom: "Da, dar doar atât. Chiar şi când ştiu că ceva este important se pare
că nu mă pricep ce trebuie să fac."
Ajutător: "Este iritant când nu te pricepi cum să trăieşti după propriile tale INIŢIEREA
valori. Primul lucru pe care-l puteţi face este să exploraţi valorile voastre PRIMULUI PAS
şi apoi să faceţi o listă cu toate lucrurile care sunt importante pentru voi."
Joan: "Sigur, dar cum ne va ajuta asta pe noi să ştim ce trebuie să facem?"
Ajutător: "Ei bine, odată ce veţi şti ce este important veţi putea da INIŢIEREA
prioritate valorilor voastre, decizând care dintre ele este mai importantă, PAŞILOR
apoi următoarea ca importanţă, etc. Apoi puteţi utiliza toate aceste INTERMEDIARI
informaţii pentru a lua decizia."
Tom: "Am priceput – vreţi să spuneţi că unele din valorile noastre,
probabil influenţează decizia noastră, mai mult decât ceilalţi şi noi trebuie
să ştim să luăm decizia cea mai bună."
Ajutător: "Aşa este. Când credeţi, puteţi face o listă cu valorile şi INIŢIEREA
priorităţile voastre, astfel încât să ne putem întâlni împreună şi să le ORARELOR
discutăm."
Joan: "Putem face aceasta în această după-amiază şi diseară."
Ajutător: "Bine. Dacă puteţi face asta, atunci mă voi întâlni cu amândoi INIŢIEREA
joi să revizuim ce aţi făcut şi să arătaţi cum utilizaţi aceste valori sistema- ÎNTĂRIRII
tic pentru a face cele mai bune alegeri pentru voi."
Tom: "Cred că ne vom simţi mai bine odată ce vom lucra acest lucru până
la capăt."
Ajutător: "Deja vă veţi simţi mai bine, imediat ce veţi şti că sunteţi RĂSPUNS LA
capabili să luaţi cea mai bună decizie, bazată pe lucrurile care sunt cu SEMNIFICAŢIE
adevărat importante pentru voi."
CAPITOLUL VI
AJUTORUL - RECICLAREA PROCESĂRII AJUTATULUI
Vedere de ansamblu
Aţi practicat fiecare din îndemânările ajutorului : atenţie, răspuns, personalizare şi
iniţiere. Puteţi acum ajuta altă persoană să exploreze, să înţeleagă şi să acţioneze.
Înainte de a face următoarele exerciţii luaţi-vă câteva minute şi recapitulaţi rapid "Arta
ajutorului".
Exerciţiul 67: Revizuirea paşilor programului
Vedere de ansamblu
Implementarea paşilor ne permite să implementăm programele noastre. Ele include
revederea, repetarea şi revizuirea paşilor.
Introducere
Revederea este primul pas al implementării şi implică revederea tuturor paşilor din
program. Ne dă o şansă să ne asigurăm că am inclus toţi paşii necesari.
Instrucţiuni
Întoarceţi-vă la programul vostru din exerciţiul 66, din această lucrare practică. Revedeţi
toţi paşii programului: definirea scopului vostru, paşii programului vostru, timpul orarului şi
întăririle. Acestea vă vor ajuta când vă veţi schiţa programul. Indicaţi orice schimbări pe care le
faceţi, în spaţiul furnizat.
Exemplu
Hal a dezvoltat un program de alergare pentru el. El a revăzut definiţia dată de el
scopului, paşii programului său, timpul orarului şi întăririle sale. Era sigur în acest punct că
programul era complet.
Exerciţiu
Rvederea :
____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
______________
Exerciţiul 68 : Repetarea paşilor programului
Introducere
Acest exerciţiu vă va ajuta să practicaţi următorul pas al implementării programului –

repetarea paşilor. Repetarea implică practicarea îndemânării în mod precaut, înaintea încercării
paşilor finali ai programului. Repetiţia creşte probabilitatea realizării scopului.
Instrucţiuni
Citiţi următoarele situaţii şi indicaţi cum ajutatul poate repeta îndemânarea, înaintea
încercării scopului actual.
Exemplu
Un bărbat tânăr defineşte scopul său ca, aşteptarea de a comunica eficient cu soţia sa,
indicat prin răspunsul la sentimentele ei şi la conţinut.
El poate repeta paşii scopului său prin: practicarea îndemânărilor sale în ceea ce priveşte
răspunsul în situaţia din clasă pentru a se asigura stăpânirea îndemânărilor, înaintea realizării
scopurilor.
Exerciţiu
1. O femeie tânără vrea să fie onestă cu prietenul ei, indicat prin cantitatea de timp pe
care o petrece împărtăşindu-i sentimentele adevărate.
Ea poate repeta paşii scopului prin:

______________________________________________________
_____________________________________________________________________________
______
_____________________________________________________________________________
______
2. Un muncitor vrea un salariu mai mare, indicat prin abilitatea sa de a cere şefului său o
mărire de salariu.
El poate repeta paşii scopului său prin:

____________________________________________________
_____________________________________________________________________________
______
_____________________________________________________________________________
______
3. O alcoolică vrea să facă faţă problemelor ei cu băutura, indicat prin abilitatea ei de a-şi
anunţa familia că este alcoolică.
Ea poate repeta paşii scopului său prin:
___________________________________________________
_____________________________________________________________________________
______
_____________________________________________________________________________
______
Exerciţiul 69 : revizuirea paşilor programului sau scopurilor

Introducere
Revizuirea este al treilea pas al implementării. Când acţionăm pe baza programelor
noastre primim un feed-back, care va indica dacă trebuie să revizuim nişte paşi sau scopuri din
programele noastre.
Instrucţiuni
Citiţi următoarele situaţii ale ajutatului şi revizuiţi programele în funcţie de feed-back-ul
furnizat.
Exemplu
Scopul unei femei este de a alerga trei mile în 25 minute, timp de 6 săptămâni. În a patra
săptmână a programului ei realizează că scopul este nerealist.
O revizuire posibilă ar putea fi, în loc de a alerga 3 mile în 25 minute să revizuiască

timpul la 30 minute.
Exerciţiu
1. Scopul unui student de colegiu este de a citi un nou roman pe săptămână, dar el
realizează că nu are destul timp pentru a face asta.
O posibilă revizuire ar putea fi

__________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
______
2. Un tânăr director a început să conducă 3 proiecte, dar a descoperit că îndemânările sale

în management sunt slabe. El nu vrea ca proiectele să eşueze.

__________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
______
3. Un doctor şi-a pus pacientul la o dietă de 1,000 calorii pe zi. După o săptămână, feed-
back-ul indică, că pacientul său nu poate ţine această dietă, deoarece pacientul nu ştie cum să
calculeze caloriile.
__________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
______
Vedere de ansamblu
Putem construi cu succes programele noastre, prin dezvoltarea înainte, în timpul sau după
verificarea paşilor. Verificarea paşilor accentuiază resursele fizice, emoţionale şi intelectuale de
care avem nevoie pentru a completa fiecare pas. Revedeţi paginile corespunzătoare din "Arta
ajutorului" pentru mai multe informaţii asupra iniţierii verificării paşilor.
Exerciţiul 70 : Iniţierea verificării paşilor

Introducere
Acest exerciţiu vă va face capabil să dezvoltaţi programele detaliat, astfel încât să
asiguraţi succesul scopurilor voastre. Verificarea paşilor accentuiază lucrurile la care trebuie să
ne gândim înainte, în timpul şi după perfecţionarea fiecărui pas. Înaintea verificării paşilor
întrebaţi şi răspundeţi la întrebarea: "De ce resurse aveţi nevoie pentru a fi capabil să
perfecţionaţi pasul cu succes?" În timpul verificării paşilor întrebaţi şi răspundeţi la întrebarea:
"Am perfecţionat pasul corect ?" După verificarea paşilor întrebaţi şi răspundeţi la întrebarea:
"Am perfecţionat pasul eficient ?".
Instrucţiuni
Citiţi următoarele programe. Completaţi fiecare pas în mod adecvat înainte, în timpul şi
după verificarea paşilor.
Exemplu
O femeie în vârstă de 40 de ani stabileşte scopul său:
"Vreau să fiu în formă, indicat prin numărul de mile pe care să le alerg – merg."
ALEARGĂ/ MERGI
2
MILE
_______________________
1.
Încălzire
ALEARGĂ/MERGI 2.
Aleargă o milă
O MILĂ JUMĂT. 3. Merge
un sfert de milă
________________________ 4.
Aleargă 3 sferturi milă
1. Se încălzeşte 5. Se
linişteşte
ALEARGĂ/MERGI 2. Aleargă o jum de milă
O MILĂ 3. Merge un sfert de milă
_____________________ 4. Aleargă o jum milă
1. Încălzire 5. Merge un sfert de milă
DEZVOLTAREA 2. Aleargă un sfert milă 6. Se linişteşte
EX.PROGRAM. 3. Aleargă un afert milă
_________________ 4. Aleargă un sfert milă
1. Citeşte despre aler- 5. Aleargă un sfert milă
gare şi exerciţii 6. Se linişteşte
2. Identifică timpul de
exerciţiu
3. Identifică poziţia
4. Dezvoltă exerci-
ţiile de încălzire
_____________________________________________________________________________
_______________
ÎNAINTE: ÎNAINTE: ÎNAINTE:
ÎNAINTE:
Am măsurat distanţa? Am echipamentul? Ce simt în legătură cu Îmi

place echipamentul?
Am un cronometru? alergarea? Îmi
place ruta?
Am pantofi buni de
alergare?
_____________________________________________________________________________
_______________
ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL: ÎN
TIMPUL:
Înţeleg ceea ce am citit? Cât de tare respir? Este motivaţia mea încă Cât de
tare respir?
puternică? Cum mă
simt?
_____________________________________________________________________________
_______________
DUPĂ: DUPĂ: DUPĂ:
DUPĂ:
Ştiu ce să fac? Am acoperit distanţa? Mă simt mult mai relaxat? Care a

fost timpul meu?
Ştiu când să încep? Care a fost timpul meu? Devine mai uşor? Mă simt
ma sănătos acum?
_____________________________________________________________________________
_______________
Exerciţiu
1. O mamă în devenire, în vârstă de 28 de ani stabileşte scopul său:
"Vreau să mănânc mai sănătos, indicat prin numărul de calorii pe care să le

mănânc în fiecare săptămână, din cele patru grupe de mâncare de bază."
PREGĂTEŞTE MÂNCARE
SĂNĂTOASĂ
____________________________________
CUMPĂRĂ MÂNCARE 1.Acordă o parte din timp
pentru asta.
SĂNĂTOASĂ 2.Face meniul.
IDENTIFICĂ RIS- _______________________ 3.Face gustări
CURILE MÂNCĂ 1.Face bugetul.
ÎNVAŢĂ DES- RII NESĂNĂTOA 2.Decide de unde să cumpere.
PRE CELE PA- SE 3.Decide când să cumpere.
TRU GRUPE _________________
DE MÂNCARE 1.Vorbeşte cu un economist.
_____________ 2.Citeşte cărţile recomandate.
1.Vorbeşte cu un 3.Face un curs de nutriţie.
economist sa un 4.Identifică mâncărurile care sunt
nutriţionist;2Citeş- nesănătoase.
te cărţile rcomandate.
ÎNVAŢĂ DESPRE CELE
PATRU GRUPE DE MÂN-
CARE
_______________________
3.Identifică diferitele mâncă-
ruri din fiecare grupă de hrană.
_____________________________________________________________________________
_______________
ÎNAINTE:
_____________________________________________________________________________
_______________
ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL:
_____________________________________________________________________________
_______________
DUPĂ: DUPĂ: DUPĂ: DUPĂ:
_____________________________________________________________________________
_______________
2.Un fiu în vârstă de 20 de ani stabileşte scopul său:
" Vreau să dezvolt o relaţie mai bună cu tatăl meu, indicat prin numărul de
conversaţii pe care să le iniţiez cu el."
INIŢIEREA
CONVERSAŢIEI
______________________________
ANGAJAREA TATĂLUI 1.Sunt atent, îl
observ şi îl ascult.
_______________________ 2.Vorbesc despre
ceva important.
PROGRAMUL ORE- 1.Să-i spun că vreu să iau masa 3.Îi cer un sfat
sau îi împărtăşesc
LOR DE MASĂ cu el. gânduri.
__________________ 2.Verific timpul împreună cu el.
IDENTIFICĂ TE- 1.Descoper timpul exact
MELE CONVER- pentru mese.
SAŢIEI 2.Îmi fac orarul în fiecare
_______________ săptămână.
1.Temele importante.
2.Temele pe care el
poate fi capabil să le
relateze.
3.Temele în legătură cu
care el poate fi capabil
să-mi dea un sfat.
_____________________________________________________________________________
_______________
ÎNAINTE: ÎNAINTE: ÎNAINTE: ÎNAINTE:
_____________________________________________________________________________
_______________
_____________________________________________________________________________
_______________
_____________________________________________________________________________
_______________
3. Managerul unei mici firme de afaceri defineşte scopul său ca:

"Vreau să cresc productivitatea departamentului meu, indicat prin numărul de
scopuri pe care să le definesc, scriind detaliat programul pentru ele.
IDENTIFIC
RESURSELE FIZICE
NECESARE
IDENTIFIC RESUR-
_________________________________
SELE NECESARE 1.De ce resurse fizice
am nevoie?
OAMENILOR 2.De ce resurse
emoţional-interpersonale
___________________ am nevoie?
STABILESC O LINIE 1.Determin expertiza. 3.De ce resurse
intelectuale am nevoie?
DE LUCRU 2.Descoper cine este dis-
___________________ ponibil.
IDENTIFIC OBIEC- 1.Determin punctele
CTIVELE PROGRA- moarte ale întregii
GRAMULUI organizări.
___________________ 2.Stabilesc punctele
1.Iau în considerare moarte ale fiecărui
toate obiectivele orga- scop.
nizării.
2.Determin rolul pe care
îl joacă programul meu
în organizare.
3.Categorizez domeniul
de lucru din programul
meu, prin care trebuie să
opereze scopurile.
_____________________________________________________________________________
_______________
ÎNAINTE: ÎNAINTE: ÎNAINTE: ÎNAINTE:
_____________________________________________________________________________
_______________
_____________________________________________________________________________
_______________
_____________________________________________________________________________
_______________
Reciclarea paşilor
Vedere de ansamblu
Reciclarea este procesarea continuă, care produce o acţiune mult mai eficientă. Utilizăm
feed-back-ul pe care îl primim din partea acţunii, pentru a stimula mai multă explorare, mai
multă înţelegere (stabilirea scopului) şi acţiune mult mai eficientă. Revedeţi paginile
corespunzătoare din "Arta ajutorului" pentru mai multe informaţii asupra reciclării.
Exerciţiul 71: Recuclarea paşilor

Introducere
Următorul exerciţiu vă va ajuta să examinaţi metodele reciclării.
Instrucţiuni
În următoarele situaţii identificaţi reciclarea paşilor şi treceţi acest lucru în spaţiul
furnizat.
Exemplu
Un adult de vârstă medie are scopul de a explora posibilele noi cariere pentru el. El a
acţionat asupra acestui scop şi a recepţionat feed-back-ul în legătură cu unele noi cariere. Feed-
back-ul l-a determinat să recicleze paşii Explorare- Înţelegere- Acţionare în legătură cu prezenta
carieră, pentru a determina dacă el poate să rămână în această carieră, la urma urmei.
Reciclarea pasului este explorarea, înţelegerea, acţiunea prezentei cariere pentru a
determina dacă el poate să rămână în această carieră sau să-şi schimbe cariera.
Exerciţiu
1. O tânără femeie caută o separare legală de soţul ei, să înceapă acţiunea şi el să se mute
din casa lor. După câteva luni, feed-back-ul pe care l-a recepţionat a determinat-o să reexploreze
decizia ei.
Reciclarea pasului este

_________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
______
_____________________________________________________________________________
______
2. O studentă de colegiu a primit un 10 la ora de informatică atunci când ea credea că va

eşua. Ea a decis să reexploreze computerele ca pe o posibilă carieră.

________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
3. O femeie de vârstă mijlocie, frecventând colegiul pentru prima dată primeşte numai 10
în primul an. Ea stabileşte un nou scop pentru ea… să câştige bursa Bachelor.

________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
4. Un cetăţean în vârstă, interesat în ceea ce priveşte condiţia sa fizică dezvoltă un

program de mers. El realizează scopul său cu o lună înaintea orarului, astfel încât el stabileşte un
nou scop mult mai dificil şi scrie un program pentru realizarea lui.

________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
______
_____________________________________________________________________________
______
5. Un bărbat de 30 ani îndeplineşte scopul său de a se lăsa de fumat. El decide să

stabilească un nou scop… de a lua mese nutritive.

________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
____
Aplicarea îndemânărilor ajutorului la procesele de grup
Vedere de ansamblu
Pentru cele mai multe probleme umane, procesele de grup sunt modurile cele mai
eficiente de tratament. Nu este nimic din ceea ce putem face cu grupurile pe care să nu-l facem
cu indivizii. Elementele proceselor de grup sunt similare cu cele ale ajutorului individual:
implicarea membrilor grupului, explorarea experienţelor grupului şi individului, înţelegerea
scopurilor grupului şi individului, acţionarea pe baza programelor de grup şi ale individului şi
reciclarea în grupuri.
Exerciţiul 72 : Pregătirea grupului

Introducere
Pregătirea ajutaţilor pentru grup implică trei paşi de bază :
* Angajarea grupului: Necesită salutarea formală a grupului şi stabilirea cadrului de

referinţă comun.
* Informarea grupului: Se informează pe cine vor vedea, unde şi când se va întâlni

grupul, cum va ajunge acolo şi care va fi scopul general.
* Încurajarea grupului: Dă membrilor grupului un motiv specific pentru a fi

implicaţi în procesele de grup.
Instrucţiuni
Presupuneţi că sunteţi liderul următoarelor grupuri. Scrieţi afirmaţiile în cea ce priveşte
angajarea, informarea şi încurajarea necesare pentru a pregăti grupurile.
Exemplu
Grup de observatori:
Angajare
Salutul şi numele: "Bună dimineaţa, acesta este supreveghetorul grupului."
Informare
Când şi unde: La clădirea Clark pentru 10 săptămâni începând de la 1 mai, la ora 6.30
p.m. camera 2004.
Cum ajung acolo: Mergeţi la sud de campus, după cafenea şi luaţi liftul pentru atajul 2.
Încurajare
Scop general: Să înveţe noi tehnici pentru control.
Formulă de salut: "Bună dimineaţa. Acesta este supraveghetorul grupului. Grupul se va

întâlni în clădirea Clark, aici în campus, la camera 2004, la 6.30 p.m. pentru 10 săp-
tămâni, începând de la 1 mai. Clădirea Clark este localizată la sud în campus,
la stânga de cafenea. Intraţi pe uşa din faţă şi luaţi liftul pentru etajul 2. În
timpul şedinţelor de grup vom învăţa noi tehnici pentru control."
Exerciţiu
1. Un grup de alergare:
Angajare
Salut şi nume:
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Informare
Când şi unde:
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Cum să ajungă acolo:

______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Încurajare
Scop general:
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Formulă de salut:
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
2. Un grup de studiu
Angajare
Salut şi nume:
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Informare
Când şi unde :
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Încurajare
Scop general:
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Formulă de salut:
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
3. Un grup de lucru pentru mamele singure.
Angajare
Salut şi nume:
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Informare
Când şi unde:
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Încurajare
Scop general:
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Formulă de salut:
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Exerciţiul 73 : Pregătirea noastră pentru grup
Introducere
Pregătirea noastră pentru grup înseamnă că noi trebuie să fim pregătiţi să lucrăm cu mulţi
ajutaţi deodată, eficient. Există trei paşi implicaţi în pregătirea noastră pentru grupuri:
* Revizuirea (revederea) informaţiei despre grup şi membrii săi individuali.
* Revederea scopurilor grupului şi scopul pentru grup.
* Relaxarea corpului nostru şi a minţii noastre înaintea şedinţei de grup actuale.
Instrucţiuni
În exerciţiile de mai jos, enumeraţi prima dată nişte informaţii pe care trebuie să le
revedeţi, înainte de a vă întâlni cu grupul vostru, apoi enumeraţi câteva informaţii cu privire la
scopurile pe care vă aşteptaţi să le realizaţi cu grupul vostru şi în final, enumeraţi câteva căi prin
care vă puteţi relaxa înainte de grupul de întâlnire.
Exemplu
Pregătirea pentru un grup cu anxietate faţă de matematică poate fi următoarea:
1. Revederea informaţiei:
Revederea scopurilor la testul de matematică a membrilor grupului.
Revederea notelor pentru şedinţele de grup anterioare.
Revederea măsurătorilor pre-test din timpul primei săptămâni a grupului.
2. Revizuirea scopurilor:
Membrii grupului să fie capabili să descrie anxietatea faţă de
matematică.
Să învăţăm studenţii o cale să se relaxeze în timpul testului.
Membrii grupului să exploreze voluntar experienţele lor, de la o
săptâmână la alta, în grup.
3. Tehnici de relaxare:
Alerg uşor, 1-2 mile pe zi, în grup.
Fac o plimbare sprintenă împrejurul campusului.
Meditez în birou pentru 15 minute.
Exerciţiu
Presupuneţi că sunteţi liderul unui grup de exerciţii fizice pentru o săptămână.
1. Revizuirea informaţiei:
_________________________________________________________
(Ce informaţie puteţi
_________________________________________________________
revizui despre grup ?)
_________________________________________________________
_________________________________________________________
2. Revizuirea scopurilor:
_________________________________________________________
(Enumeraţi câteva sco-
_________________________________________________________
puri posibile ale grupului)
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
3. Tehnnici de relaxare:
_________________________________________________________
(Cum trebuie să vă re-
_________________________________________________________
laxaţi înainte de grup ?)
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_______________________________________________________---
Exerciţiul 74: Distingerea atenţiei personale în grup

Introducere
Atenţia personală pentru grup implică postura dvs. pentru a furniza atenţia completă faţă
de întregul grup. Atenţia personală pentru grup implică următoarele îndemânări:
1. Poziţia dreaptă: Să staţi complet cu faţa spre grup. Plasaţi-vă la un punct în unghi drept
(vedeţi diagrama de mai jos), de la oamenii din extrema dreaptă şi stângă.
DIAGRAMA POZIŢIEI Extremă 0 0 Extremă

DREPTE  
Stângă 0 0 Dreaptă
0
Ajutător
Puteţi avea nevoie să vă mutaţi atenţia la membrii individuali ai grupului, dar amintiţi-vă
că reîntoarcerea la o poziţie dreaptă cu întregul grup este scopul complet.
2. Înclinarea în faţă: Poziţia corpului vostru de a se înclina în faţă, la aproximativ 10 sau

20 grade faţă de grup. Când sunteţi aşezaţi ar trebui să vă odihniţi braţele confortabil pe coapse,
într-o poziţie complet în faţă. Când staţi în picioare apropiaţi distanţa fizică cu grupul, prin
mutarea treptat mai aproape de el, la un punct care a fost prezentat. Grupurile sunt mult mai
atente când liderul/ cel care ajută se mută în spate şi departe de grup într-un mod moderat.
3. Contactul vizual: Ajutătorul/liderul trebuie să se asigure să stabilească un contact
vizual plin de semnificaţie cu fiecare membru al grupului, în timp ce observă grupul ca întreg.
Contactul vizual funcţionează cel mai bine în grupuri, când este direcţionat la fiecare membru al
grupului scurt şi se mută încet de la o parte a grupului la cealaltă. Amintiţi-vă este bine să
stabiliţi un contact vizual prelungit cu un membru al grupului când este nevoie. Totuşi scopul
este să reglaţi contactul vostru vizual cu întregul grup.
4. Mişcări care nu distrag: Liderul trebuie să reţină din partea mişcărilor idiosincrazice că
ele pot comunica dezinteresul pentru grup sau indivizi (de exemplu, privim pe fereastră sau
batem cu degetul pe birou în timp ce membrii vorbesc).
Puteţi utiliza următoarea scală pentru măsurarea atenţiei eficiente faţă de grupuri:
* Atenţie înaltă: Poziţie dreaptă, contact vizual cu întregul grup, înclinare la 10-20 grade
şi mişcări care nu distrag.
* Atenţie moderată: Poziţie dreaptă, contact vizual cu 50 % din grup, înclinarea încet în
faţă, câteva mişcări care distrag.
* Atenţie coborâtă: Poziţie care nu este dreaptă, gârbovire, puţin contact vizual, gesturi
care distrag.
Instrucţiuni
Observaţi următorii indivizi conducând un grup şi evaluaţi nivelul lor de atenţie

personală, prin plasarea unui semn alături de nivelul lor corespunzător. Apoi scrieţi deficitele
atenţiei personale pe care le-aţi observat.
Exemplu
Imaginaţi-vă că mergeţi prin casă. Instructorul este aşezat pieziş pe un scaun, cu un picior
bălăngănind peste braţul scaunului. În timp ce grupul începe, el îşi bea cafeaua şi apoi trece
dintr-o parte în alta în timp ce bate cu stiloul în actele sale.
Nivel de atenţie personală: Înalt ______
Mediu ______
Coborât *
Deficite personale: Nu stabileşte contact vizual, îşi bea cafeaua mergând în jurul
scaunului, nu se uită în faţă, piciorul bălăngănit peste braţul scaunului, bate cu stiloul pe acte.
Exerciţiu
1. Observaţi membrii unei familii în timp ce el/ ea vorbeşte celorlalţi membri ai familiei
despre ceva important pentru ei.
Persoană observată:
__________________________________________________________________
Nivel de atenţie personală: Înalt ____

Mediu ____
Coborât ____
Deficite personale:
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
2. Observaţi un profesor sau un antrenor al îndemânărilor grupului, în timp ce el/ea

furnizează un material important pentru clasă sau grup.
__________________________________________________________________
Nivel de atenţie personală: Înalt _____

Mediu _____
Coborât _____
Deficite personale :
__________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
3. Dacă este posibil mergeţi la o clinică sau la un centru pentru grupuri de alergare. Cereţi
să participaţi în grup, ca observator. Observaţi liderul în timp ce el / ea conduce grupul.
___________________________________________________________________
Nivel de atenţie personală: Înalt ____

Mediu ____
Coborât ____
Deficite personale :
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
Exerciţiul 75 : Practicarea atenţiei personale în grup
Introducere
Este important pentru voi să practicaţi îndemânările voastre în ceea ce priveşte atenţia cu
grupuri de oameni, la fel cum aţi practicat cu indivizi.
Instrucţiuni
Alegeţi două grupuri cu care să practicaţi îndemânările voastre în ceea ce priveşte atenţia.
Enumeraţi calităţile şi defectele voastre în ceea ce priveşte atenţia.
Exemplu
O persoană a practicat atenţia personală faţă de un grup de vecini ai mamei, cu care a stat
de vorbă la un colţ de stradă într-o zi.
Calităţile ei în ceea ce priveşte atenţia: A stat cu faţa spre grup, s-a înclinat în faţă la o
distanţă bună, a stabilit un contact vizual cu cei mai mulţi din grup.
Deficitele ei în ceea ce priveşte atenţia: A fost distrasă de gândul de a se întoarce acasă

pentru a da un telefon , nu a stabilit contact vizual cu una din femei.
Exerciţiu
1. Grupul la care am fost atentă:
___________________________________________________________
Calităţile mele în ceea ce priveşte atenţia personală :

_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
Deficitele mele în ceea ce priveşte atenţia personală:

_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
2. Grupul la care am fost

atentă:____________________________________________________________
Calităţile mele în ceea ce priveşte atenţia personală:

__________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
Deficitele mele în ceea ce priveşte atenţia personală:

_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
Exerciţiul 76 : Schiţarea inferenţelor din observaţiile nonverbale

Introducere
Înfăţişarea membrilor grupului şi cum acţionează ei ne poate spune mare lucru despre
nivelele lor de energie şi despre cum se simt ei. Adesea putem face inferenţe în legătură cu
nivelele lor de pregătire intelectuală şi gradele lor de adecvare.
Instrucţiuni
Potriviţi observaţiile nonverbale la inferenţele pe care vi le sugerează, nivelele energetice,

sentimentele, congruenţa şi/sau pregătirea intelectuală. Plasaţi litera (s) corespunzătoare
inferenţei alături de observaţiile nonverbale.
Exemplu
OBSERVAŢIE NONVERBALĂ INFERENŢĂ
A, c, e, g Gesticulare necivilizată, zâmbet a. Energie

înaltă
b. d, f Ochi pe jumătate deschişi b. Energie

coborâtă
c.
Sentimente bune, pozitive
d.
Sentimente uşor triste
e. Pregătire
intelectuală înaltă
f. Pregătire
intelectuală scăzută
g.
Congruenţă înaltă
h.
Congruenţă coborâtă
Exerciţiu
OBSERVAŢIE NONVERBALĂ
INFERENŢĂ
1. _______________ Concentrarea asupra sarcinilor în grup a. Energie

înaltă
2. _______________ Capul odihnindu-se pe braţ,picioarele b. Energie

coborâtă
întinse complet
3. _______________ Păr şi haine curate, îmbrăcăminte mo- c. Sentimente
bune, pozitive
dernă.
4. _______________ Stând cu faţa departe de liderul grupului d.
Sentimente uşor triste
5. _______________ Râzând şi zâmbind e. Pregătire

intelectuală înltă
6. _______________ Bună atenţie la membrii grupului f. Pregătire

intelectuală coborâ
tă
7. _______________ Căscând g.
Congruenţă înaltă
8. _______________ Femeie foarte slabă - 5 min 6 sec. h.

Congruenţă coborâtă
105 lbs
9. _______________ Postură gârbovită
1o. ______________ Cearcăne negre, ochi vineţi.
Exerciţiul 77: Observarea nivelelor de energie în grupuri

Introducere
Nivelul de energie este cantitatea de efort fizic pe care grupul o depune în îndeplinirea
sarcinilor. Cunoscând cât de mult timp oamenii pot susţine nivele înalte de funcţionare este
esenţial pentru modul cum îşi cunosc ei vieţile lor individuale şi cum îşi cunosc grupul. Putem
observa nivelele de energie ale grupului în trei domenii principale: postura indivizilor în grup,
conformaţia şi ţinuta. De exemplu, membrii grupului care sunt supraponderali sau subponderali
sau al căror tonus muscular este slab vor tinde să aibă nivele coborâte de energie. În plus,
membrii grupului cu posturi gârbovite sugerează energie coborâtă. În final, membrii grupului
care omit să prezinte înfăţişări curate şi plăcute adesea nu au energia să se întreţină pe ei înşişi.
Instrucţiuni
Observaţi indivizii din următoarele situaţii de grup şi descrieţi postura, conformaţia şi
ţinuta membrilor. Apoi faceţi o inferenţă în legătură cu nivelul de energie al fiecărui individ şi în
legătură cu grupul ca întreg. Utilizaţi tabelul pentru a înregistra observaţiile voastre.
Exemplu
Un grup de adolescenţi se întâlneşte pentru a discuta cum să studieze pentru examen.
OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ INFERENŢE ÎN LEGĂTURĂ CU INDIVIZII CU NIVELUL

DE ENERGIE AL INDIVIZILOR / AL GRUPULUI
_____________________________________________________________________________
___
Câţiva membri sunt atenţi la li- Cam jumătate din membri au 1.Nivelul de
energie al grupu-
der dar sunt gârboviţi, cu mâi- nivele înalte de energie, în timp lui ca întreg
nu a fost împre-
POSTU- nile şi picioarele încrucişate. ce cealaltă jumătate are nivele ună 50 % înalt
şi 50 % cobo-
RĂ __________________________ coborâte de energie. rât.
Nimeni în grup nu pare supra-
ponderal. Câţiva sunt înalţi şi 2.Nivelul de
energie se schim-
CONFOR- slabi. Cei mai mulţi sunt de bă sau rămâne
consecvent în
MAŢIE înălţime şi greutate medie. timpul
observaţiei mele ?
__________________________
Toţi membrii poartă blugi Rămâne
consecvent.
curaţi sau pantaloni negli-
ŢINUTĂ jenţi, tricouri curate şi au pie-
le şi păr curat.
_____________________________________________________________________________
__
Exerciţiu
1. Observaţi o clasă de şcoală generală, liceu sau colegiu.
OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ INFERENŢE ÎN LEGĂTURĂ INFERENŢE ÎN

LEGĂTURĂ
CU INDIVIZII CU NIVELUL DE ENERGIE CU NIVELUL
DE ENERGIE
AL INDIVIZILOR AL
GRUPULUI
_____________________________________________________________________________
__
1. Nivelul de
energie al grupu-
lui ca întreg a
fost _______
POSTU-
______________________
RĂ
______________________
___________________________
CONFOR- 2. Se schimbă
acest nivel de
MAŢIE energie sau
rămâne la fel de
consecvent în
timpul obser-
_____________________________ vaţiei ?
ŢINUTĂ
________________________
_____________________________________________________________________________
__
2. Observaţi un grup organizat la alegerea dvs.

LEGĂTURĂ
DE ENERGIE
AL INDIVIZILOR AL
GRUPULUI
_____________________________________________________________________________
___
1. Nivelul de
energie al grupu-
POSTU- lui ca întreg a
fost ________
RĂ
_______________________
_______________________
___________________________
2. Se schimbă
acest nivel de
CONFOR- energie sau
rămâne destul de
MAŢIE consecvemt în
timpul obser-
vaţiei ?
___________________________
_______________________
ŢINUTĂ
_____________________________________________________________________________
__
3. Observaţi un grup de oameni pe care-i cunoaşteţi acasă, la şcoală sau la lucru.

LEGĂTURĂ
DE ENERGIE
AL INDIVIZILOR AL
GRUPULUI
_____________________________________________________________________________
__
1. Nivelul de
energie al grupu-
POSTU- lui a fost
_______________
RĂ
_______________________
_______________________
___________________________
2. Se schimbă
nivelul de ener-
CONFOR- gie destul de
consecvent în
MAŢIE timpul
observaţiei mele ?
___________________________
_______________________
ŢINUTĂ
_____________________________________________________________________________
__
Exerciţiul 78 : Observarea sentimentelor în grupuri

Introducere
Utilizăm aceleaşi îndemânări pentru observarea grupurilor ca şi pentru observarea
indivizilor, deoarece grupurile sunt alcătuite din indivizi. Într-un grup, nivelul emoţional ne va
arăta sentimentele grupului despre grupul ca întreg, despre lider şi despre ei înşişi. Când
observăm sentimentele ne focalizăm asupra a trei domenii: postură, expresii faciale şi
comportamente.
Instrucţiuni
Observaţi indivizii din următoarele situaţii de grup şi descrieţi postura, expresiile faciale
şi comportamentele membrilor. Apoi faceţi o inferenţă despre sentimentul fiecărui individ şi
despre grupul ca întreg. Utilizaţi tabelul pentru a înregistra observaţiile dvs.
Exemplu
Un grup de adulţi se întâlneşte pentru a discuta despre metodele de a se lăsa de fumat.
OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ INFERENŢE DESPRE SEN- INFERENŢE

DESPRE
CU INDIVIZII TIMENTELE INDIVIZILOR
SENTIMENTELE GRUP.
_____________________________________________________________________________
Toţi membrii grupului au fost Sentimentele păreau pozitive 1.
Sentimentul grupului ca
POSTURĂ atenţi la lider, cu excepţia unei pentru toţi membrii, doar un întreg era
pozitiv.
singure persoane care era gâr- singur membru era obosit şi
bovită şi stătea cu picioarele neinteresat. 2. Se
schimbă acest senti-
întinse. ment sau
rămâne destul
___________________________ de
consecvent în timpul
Contactul vizual a fost bun, cu observaţiei
mele ?
EXPRESII excepţia unui singur individ, ai
FACIALE căror ochi erau pe jumătate în- A fost
consecvent.
chişi.
___________________________
Membrii grupului stăteau liniş-
tiţi, cu excepţia unui singur in-
COMPOR- divid care dormea din când în
TAMENTE când.
_____________________________________________________________________________
Exerciţiu
1. Observaţi un grup de oameni stând împreună într-o cafenea sau într-un hol la serviciu
sau la şcoală
sau într-un loc public.

DESPRE SEN-
CU INDIVIZII TIMENTELE INDIVIZILOR TIMENTELE
GRUPULUI
_____________________________________________________________________________
_
1. Sentimentul
grupului ca în-
POSTURĂ treg a fost
_______________
________________________
________________________
___________________________
2. Se schimbă
acest sentiment
EXPRESII sau rămâne
destul de consec-
FACIALE vent în timpul
observaţiei me-
___________________________ le ?
COMPOR-
_______________________
TAMENTE
_____________________________________________________________________________
_
2. Observaţi un grup din clasa dvs. sau colegi de lucru, fie dimineaţa, fie după-amiaza
târziu.

DESPRE SEN-
GRUPULUI
____________________________________________________________________________
1. Sentimentul
grupului ca în-
______________
_______________________
_______________________
__________________________
2. Se schimb
acest sentiment
destul de consec-
FACIALE vent în timpul
observaţiei
mele ?
___________________________
COMPOR-
______________________
TAMENTE
_____________________________________________________________________________
3. Fiţi atent la un grup organizat, de oricare tip şi observaţi întrunirea lor.

DESPRE SEN-
GRUPULUI
____________________________________________________________________________
1. Sentimentul
grupului ca în-
______________
_______________________
_______________________
__________________________
2. Se schimbă
acest sentiment
destul de con-
FACIALE secvent în
timpul observa-
ţiei mele ?
__________________________
COMPOR-
_______________________
TAMENTE
_______________________________________________________________________
__
Exerciţiul 79 : Observarea dimensiunilor intelectuale în grup

Introducere
Un nivel înalt al pregătirii intelectuale înseamnă că grupul este pregătit să se concentreze
pe sarcina sa şi pe experienţele grupului, în timp ce un nivel coborât înseamnă că ei nu sunt
pregătiţi. Putem observa nivelele intelectuale ale grupurilor şi membrilor individuali în grupuri în
aceleaşi trei domenii pe care le-am utilizat pentru a observa sentimentele: postură, expresii
faciale şi comportamente.
Instrucţiuni
Observaţi indivizii din următoarele situaţii de grup şi descrieţi posturile, expresiile faciale
şi comportamentele membrilor. Apoi trageţi o concluzie despre pregătirea intelectuală a fiecărui
individ şi despre grupul ca întreg. Utilizaţi tabelul pentru a înregistra observaţiile dvs.
Exemplu
Un grup de studenţi de colegiu se întâlneşte pentru a explora opiniile în ceea ce priveşte
cariera, referitor la domeniile lor majore de studiu.
OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ INFERENŢE DESPRE PRE- INFERENŢE

DESPRE PRE
CU INDIVIZII GĂTIREA INTELECTUA- GĂTIREA
INTELECTUA-
LĂ A INDIVIZILOR LĂ A
GRUPULUI
__________________________________________________________________________
Trei oameni erau gârboviţi şi Pregătirea intelectuală a fost 1. Pregătirea
intelectuală a
POSTURĂ aşezaţi departe de lider. înaltă, cu excepţia a trei indi- grupului ca
întreg a fost
Vizi, ale căror nivele de pre- înaltă doar
la trei oameni
________________________ gătire au fost coborâte. a fost
coborâtă.
Cei mai mulţi oameni au sta-
EXPRESII bilit contact vizual cu liderul 2. S-a
schimbat această pre-
FACIALE cu expresii serioase- lucrând gătire sau a
rămas destul
şi concentrându-se. Trei oa- de
consecventă în timpul
meni priveau pe fereastră. observaţiei
mele ?
________________________
Cei mai mulţi oameni scriau A fost
consecventă.
COMPORTA- în linişte şi priveau la lider în
MENTE mod adecvat. Trei oameni se
uitau fix pe fereastră, nu scriau.
__________________________________________________________________________
Exerciţiu
1. Vizitaţi o şcoală elementară şi observaţi o clasă.

DESPRE PRE
INTELECTUA-
GRUPULUI
__________________________________________________________________________
1. Pregătirea
intelectuală a
POSTURĂ grupului ca
întreg a fost __
_____________________
_____________________
___________________________
2. S-a
schimbat această pre-
EXPRESII gătire sau a
rămas destul
FACIALE de
consecventă în timpul
observaţiei
mele ?
_____________________________
_____________________
COMPORTA-
MENTE
____________________________________________________________________________
2. Observaţi un antrenor de tenis sau un antrenor din alt sport, în timp ce dă lecţii
grupului.
DESPRE PRE-
INTELECTUA-
GRUPULUI
___________________________________________________________________________
1. Pregătirea
intelectuală a gru
POSTURĂ pului ca
întreg a fost _____
______________________
______________________
__________________________
2. S-a schimbat
acesată pregă-
EXPRESII tire saua
rămas destul de
FACIALE consecventă
în timpul ob-
servaţiei
mele ?
__________________________
_____________________
COMPORTA-
MENTE
____________________________________________________________________________
Exerciţiul 80 : Observarea incongruenţelor în grupuri

Introducere
Incongruenţa în grupuri înseamnă, simplu că membrii grupului nu sunt consecvenţi cu
diferitele aspecte ale comportamentelor grupului şi/sau cu aparenţele. Există patru tipuri de
incongruenţe principale în grupuri:
a. Verbal vs. Nonverbal - Diferenţa între ceea ce individul spune şi ceea ce face. De
exemplu, membrul unui grup spune "Mă simt bine", în timp ce picioarele sale tremură nervos şi
corpul este rigid şi stă departe de grup.
b. Comportament vs. Comportament - Specifică diferenţa dintre modul de comportare

obişnuită a unui membru al grupului şi comportamentul prezent. De exemplu, un membru al
grupului este prompt în mod consecvent în ceea ce priveşte frecvenţa în grup, dar în acesată
săptămână întârzie trei minute.
c. Înfăţişare vs. Înfăţişare - Când două sau mai multe elemente ale înfăţişării sunt
inconsecvente, grupul sau membrii grupului sunt incongruenţi. De exenmplu, un membru al
grupului poartă un costum curat cu o cămaşă murdară şi pantofi murdari .
d. Înfăţişare vs. Comportament - Grupul pare să fie într-un fel şi acţionează în alt fel.
De exemplu, grupul este atent la lider şi pare să fie pregătit şi implicat. Totuşi când liderul
cheamă pe diferiţi membri ai grupului să răspundă, ei nu-i acordă cu adevărat atenţie.
Instrucţiuni
Următorul exerciţiu vă va ajuta să recunoaşteţi diferitele tipuri de incongruenţă pe care le
puteţi observa în grupuri. Citiţi fiecare afirmaţie şi încercuiţi tipul de incongruenţă observat.
Exemplu
Un bărbat stă în grup zâmbind şi spunând că totul este "bine", dar picioarele lui tremură
nervos şi braţele lui sunt încrucişate strând pe piept.
Încercuiţi: a. Verbal vs. Nonverbal

b. Comportament vs. Comportament
c. Înfăţişare vs. Înfăţişare
d. Înfăţişare vs. Comportament
Exerciţiu
1. O membră a unui grup se mişcă adesea pe scaun şi bate din picior. Când a fost chemată
să răspundă la o întrebare în termeni concişi, specifici s-a dovedit a fi în miezul problemei
discutate.
Încercuiţi: a. Verbal vs. nonverbal

b. Comportament vs. comportament
c. Înfăţişare vs. înfăţişare
d. Înfăţişare vs. comportament
2. Un grup de studenţi buni au lipsit de la examenele finale şi au omis să spună sau să

furnizeze motivul.
3. Un membru al grupului îşi exprimă continuu afecţiunea faţă de grup, dar în timpul
ultimei întâlniri şi-a exprimat resentimentul faţă de trei membri ai grupului.

4. Jumătate din membrii grupului sunt îmbrăcaţi în mod obişnuit în blugi şi tricouri
transpirate, în timp ce ceilalţi sunt îmbrăcaţi în costume, cravate şi rochii.

5. Membrii grupului spun că ei sunt dornici să lucreze asupra problemelor lor, dar
săptămână de săptămână ei evită să dezvăluie preocupările personale.
Încercuiţi: a. Verbal vs.nonverbal

Exerciţiul 81 : Distingerea datei vs. observaţii inferente în grupuri

Introducere
Este important să fim capabili să distingem diferenţa între date şi inferenţe. Ajutătorii
tind să fie mult mai exacţi în observaţiile lor când ei se uită la date concrete mai întâi şi apoi trag
inferenţele din date.
Instrucţiuni
Identificaţi care din următoarele sunt afirmaţii referitoare la înfăţişare, cu un prieten, care
sunt date referitoare la comportament şi care sunt inferenţe.
Exemplu
Inferenţă 1. El este speriat de liderul grupului.
Date 2. Existau opt membri în grup.

Exerciţiu
______________ 1. Băiatul nu a putut relaţiona cu restul grupului.
______________ 2. Ea era o adevărată participantă în grup.
______________ 3. Membrii grupului au definit scopurile lor.
______________ 4. El pare atent şi interesat.
______________ 5. Stă drept, foarte drept, are contact vizual direct cu liderul grupului.
______________ 6. Grupul era format din oameni care nu voiau să vorbească.
______________ 7. Fiecare din membrele grupului avea peste 50 ani şi a fost soră
medicală.
______________ 8. Grupul este cu adevărat deschis.
______________ 9. Grupul începe şi termină la timp şi are o pauză.
______________ 10. Ea râde adesea în grup.
Exercţiciul 82 : Ascultarea faptelor stabilite de către membrii grupului

Introducere
Ascultarea oamenilor din grup implică aceleaşi îndemânări pentru ascultarea eficientă a
indivizilor. Totuşi într-un grup trebuie să fiţi mult mai atent, să observaţi şi să ascultaţi mulţi
oameni în acelaşi timp. Ca ascultător trebuie să suspendaţi judecata dvs. personală şi să fiţi atent
personal la fiecare membru al grupului. Trebuie să ascultaţi următoarele:
* Interogaţiile de bază
* Cuvinte sentimentale afirmate
* Tonurile vocii
* Teme
Instrucţiuni
În acest exerciţiu veţi asculta faptele afirmate de membrii grupului. Luaţi pe cineva care
să citească următoarele afirmaţii ale grupului cu voce tare. Ascultaţi interogaţiile de bază - cine,
ce, când, unde, de ce şi cum. Înregistraţi ce fapte aţi auzit. Apoi întoarceţi-vă la afirmaţii şi
identificaţi ce aţi auzit corect şi ce va scăpat.
Exemplu
Un grup de studenţi lucrători sociali:
Bob: "Acest curriculum este cu adevărat recompensator. Îmi place să lucrez cu oamenii."
Lynn: "Da, sunt de acord. Dar poate fi frustrant, de asemenea. Este greu să ajuţi oamenii
să se schimbe."
Susan: "Îţi trebuie îndemânări bune pentru a lucra eficient cu oamenii."
Ray: "Da, îţi trebuie. Dar mulţi oameni încearcă să lucreze în domeniu fără vreun
antrenament."
Bob: "Şi aceasta mă face furios, deoarece câteodată oamenii necalificaţi obţin slujbe."
Steve: "Şi ei fac o treabă proastă… aceasta dă întregii profesii o proastă reputaţie."
Bob: "Este important pentru noi să devenim calificaţi şi să obţinem slujbe, astfel încât să
putem schimba această reputaţie."
CINE a vorbit şi cine a fost implicat: Studenţii lucrători sociali şi despre profesiunea de
lucrător social în general.
CARE era subiectul general: Încântarea şi preocuparea în legătură cu profesiunea

ajutorului.
CÂND şi UNDE s-a întâmplat: Curent. La şcoală şi în situaţiile de la serviciu.
DE CE şi CUM s-a întâmplat: Ajutători neantrenaţi, necalificaţi dau lucrătorului social o

proastă reputaţie. Aceşti studenţi vor să fie eficienţi în acest domeniu.
Adesea liderul grupului va descoperi că este necesar să fii capabil să-ţi aminteşti afirmaţii
specifice făcute de indivizi specifici. Sintetizaţi afirmaţiile membrilor grupului:
Bob a spus: Bob crede că, curriculum este recompensator şi lui îi place să lucreze cu
oamenii. El este supărat când oameni necalificaţi lucrează ca ajutători. Vrea să devină ajutător
calificat şi să ajute ca profesia să capete o bună reputaţie.
Susan a sfirmat: Ea este de acord că trebuie să ai îndemânări bune ca ajutător pentru a

lucra cu oamenii.
Ray a afirmat: Ray este de acord că îndemânările sunt importante. El este preocupat în
legătură cu oamenii necalificaţi care lucrează în domeniu.
Steve a spus: El este preocupat în legătură cu proasta reputaţie pe care ajutătorii

necalificaţi o dau profesiunii de ajutor.
Lynn a spus: Lui Lynn îi place curriculum şi să ajute oamenii. Ea este frustrată de
încercarea de a ajuta oamenii să se schimbe.
Exerciţiu
1. Un grup de părinţi ai căror copii au probleme cu drogurile.
Pat: "Nu ştiu pur şi simplu ce să-i spun fiului meu. Se înfurie, indiferent de ce îi spun."
Joan: "Copilul meu refuză orice confruntare a mea cu el."
Rose: "Ei devin cu adevărat defensivi după un timp. Este greu chiar să ai o
conversaţie."
Gene: "Vreau să-mi ajut fata, dar nu ştiu cum. Mi-e frică cu adevărat că nu o să vrea să
vină acasă într-o zi."
Joan: "Chiar când eşti furioasă te doare atât de mult să o pierzi."
CINE a vorbit şi CINE a fost implicat:

_____________________________________________________
_______________________________________________________________________
_____________
CARE a fost subiectul general:

___________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_____________
CÂND şi UNDE s-a întâmplat:

___________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_____________
DE CE şi CUM s-a întâmplat:

____________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_____________
Mult mai specific:
Pat a afirmat:
Joan a afirmat:
Rose a afirmat:
Gene a afirmat:
2. Un grup de indivizi recent divorţaţi:
Terri: "Mă simt încă respinsă. Este greu să învingi uneori."
Jim: "Este foarte pustiu uneori. Mă simt norocos să am prieteni buni care să mă ajute în
tot acest timp."
Carl: "Ştiu că într-o zi mă voi simţi complet din nou dar acum este greu. Există multă
confuzie pentru mine. Încă mă întreb ce nu a mers."
Skip: "Ştiu ce vrei să spui. Atât de multe lucruri sunt fără răspuns. Dar întotdeauna ele
vor fi."
Connie: "Simt şi eu la fel. Soţul meu m-a părăsit pur şi simplu într-o zi după micul
dejun… ca şi cum tocmai se ducea la birou. Asta m-a amorţit."
Jim: "Cred că trebuie să avem grijă în legătură cu încercarea de a găsi toate răspunsurile
chiar acum. Am putea intra într-un cerc vicios."
Terri: "Poate că ai dreptate. Trebuie să încercăm să ne construim viitorul."
CINE a vorbit despre şi CINE a fost implicat:

________________________________________________
_______________________________________________________________________
______________
CARE era subiectul

general:______________________________________________________________
_______________________________________________________________________
______________
CÂND şi UNDE s-a

întâmplat:____________________________________________________________
_______________________________________________________________________
______________
DE CE şi CUM s-a întâmplat:

____________________________________________________________
_______________________________________________________________________
______________
Mult mai concret:
Terri a afirmat:
Jim a adirmat:
Carl a afirmat :
Skip a afirmat:
Connie a afirmat:
Exerciţiul 83 : Ascultarea cuvintelor sentimentale în grup
Introducere
În exerciţiul anterior aţi ascultat faptele (interogaţiile de bază) afirmate de membrii

grupului. În acest exerciţiu veţi asculta cuvintele sentimentale afirmate de membrii grupului. Este
important să ne amintim ce a fost spus şi cine a spus. Amintiţi-vă, uneori nici un cuvânt
sentimental nu va fi utilizat de un individ.
Instrucţiuni
Cineva să citească următoarele afirmaţii făcute de membri într-un grup. Ascultaţi
fragmentele apoi înregistraţi cuvintele sentimentale utilizate de membrii grupului. Întoarceţi-vă
la afirmaţii pentru a însemna acurateţea în identificarea cuvintelor sentimentale utilizate.
Exemplu
Un grup de oameni neangajaţi se întâlneşte pentru a învăţa îndemânările de a obţine o
slujbă.
Rona: "Este înspăimântător să intri pe piaţa slujbei după atât de mulţi ani ca femeie
casnică."
Joyce: "Da ştiu. Am fost angajată în ultimii 10 ani, dar când mi-am luat această nouă
slujbă, ultimul an nu a fost destul de uşor. Şi acum am pierdut-o."
Bill: "Eu vreau doar să-mi iau o slujbă - orice slujbă. Ce altceva pot să spun ?"
Membrul grupului Cuvinte sentimentale afirmate
Rona speriat
Joyce nu este uşor
Bill nici una
Exerciţiu
1. Un grup de mame adolescente, necăsătorite:
Sally: "Încă nu-mi vine să cred că sunt mamă. M-a izbit cu adevărat tare lucrul acesta
cam cu o lună în urmă când copilul meu avea doar câteva săptămâni. Am simţit dependenţa lui
de mine. Brusc m-am simţit foarte nesigură."
Marge: "Nu sunt fericită să fiu mamă, dar ce pot să fac acum în legătură cu asta ? Sunt
blocată."
Mary: "Cred că pentru mine este mai uşor, deoarece părinţii mei mă spijină în decizia
mea. Apreciez cu adevărat asta."
Membrul grupului Cuvinte sentimentale

afirmate
Sally
Marge
Mary
2. Un grup de avocaţi se întâlneşte ca să discute un caz:
Ken: "Este frustrant, deoarece acest client nu cooperează."
Julia: "Ei pare să nu-i pese dacă vom învinge sau nu. Acest lucru este confuz pentru
mine, deoarece are mult de pierdut. Chiar nu o înţeleg."
Roberto: "Ea a renunţat la viaţă. Dar sunt convins că o putem ajuta."
Membrul grupului Cuvinte sentimentale

afirmate
Ken
Julia
Roberto
3. Un grup de clienţi dintr-un centru de sănătate mintală:
Jay: "Acest grup mi-a fost cu adevărat de ajutor şi mă bucur să-l părăsesc acum. Sunt
sigur… pentru prima dată în viaţa mea… că voi reuşi singur."
Ben: "Sunt de acord cu tine. Pari mai puternic acum."
Allison: "Sunt şi eu încântată că eşti pregătit să pleci. Îmi dă puţină speranţă. Poate voi
fi şi eu destul de puternică în curând."
Membrul grupului cuvinte sentimentale afirmate
Jay
Ben
Allison
4. Un grup de studenţi străini în S.U.A.:
Wycliffe: "Mi-ar plăcea să învăţ cât mai mult posibil despre această ţară."
Shawne: "Da sunt de acord. Dar sunt atât de multe de învăţat aici şi atât de puţin timp.
Este îngrozitor."
Pierre: "Dar este atât de încântător! Pot doar să-mi dau silinţa să învăţ cât mai mult
posibil."
Juan: "Este de ajutor să vorbim şi cu ceilalţi studenţi străini. Ne înţelegem unul pe

celălalt."
Membrul grupului Cuvinte sentimentale afirmate

Wycliffe
Shawne
Pierre
Juan
Exerciţiul 84 : Ascultarea tonului vocii membrilor grupului

Introducere
În exerciţiul anterior aţi ascultat faptele şi cuvintele sentimentale afirmate de membrii
grupului. Este de asemenea important cum sună când vorbesc membrii grupului. Diferiţi membri
ai grupului utilizează adesea diferite tonuri ale vocii.
Instrucţiuni
Identificaţi care din următoarele sunt aluzii ale tonului vocii, punând un semn înainte.
Exemplu
* l. Ritm încet al cuvintelor din partea liderului grupului.

2. Un membru avea accent sudic.
* 3. Un membru al grupului mormăia la ceilalţi membri ai grupului.
Exerciţiu
___ 1. Un membru al grupului vorbeşte foarte mult despre el.

___ 2. Liderul grupului are o voce puternică dar calmă.
___ 3. Un membru al grupului vorbeşte cu o voce moale.
___ 4. Discursul unui membru al grupului este ezitant.
___ 5. Doi membri ai grupului vorbesc foarte rapid.
___ 6. Vocea unui membru domină pe ceilalţi membri ai grupului.
___ 7. Liderul grupului vorbeşte rapid.
___ 8. Un membru vorbeşte doar când i se pune o întrebare directă.
___ 9. Un membru al grupului vorbeşte cu pauze.
___ 10. Un membru al grupului se vaită consecvent, utilizând o voce înaltă, nazală.
Exerciţiul 85 : Ascultarea temelor în grupuri

Introducere
Ajutaţii noştri vor avea teme importante în viaţa lor. Temele sunt adesea repetate şi sunt
spuse cu intensitate. Temele ne vor arăta ceea ce ajutaţii încearcă cu adevărat să spună despre ei
înşişi.
Într-o situaţie de grup există pobabilitatea să fie teme pentru membrii individuali şi teme
pentru grupul ca întreg.
Instrucţiuni
Citiţi următoarele afirmaţii făcute de membrii unui grup. Identificaţi temele a doi indivizi
şi temele grupului ca întreg.
Exemplu
Un grup de studenţi de colegiu care în mod consecvent ia note slabe s-a bucurat de
"succes în grup":
Ken: "Toată viaţa mea am fost slab la şcoală. Îmi amintesc, după prima clasă am vrut să
renunţ. Adică tocmai am descoperit că sunt prost şi nu aş înţelege vreodată ceva."
Jennifer: "Întotdeauna am stat bine cu şcoala. Apoi părinţii mei au divorţat, iar casa a fost
cu adevărat tristă şi nu m-am putut concentra. Este încă greu pentru mine să mă adaptez la divorţ.
Nu este drept."
Ed: "Nu-mi amintesc să fi reuşit la ceva. Părinţii mei erau grăbiţi să-mi amintească asta
continuu. Nu-i voi ierta veaodată."
Ann: "Părinţii mei mi-au spus că aş putea face orice. Ei au crezut în mine, m-au ajutat, m-
au încurajat. Dar i-am dezamăgit."
George: "Mă voi muta din nou. Aşa că, tocmai când eram implicat în acest grup trebuie
să mă mut departe."
1. Identificaţi un membru al grupului: Jennifer
2. Identificaţi tema lui/ei: Divorţul părinţilor ei a afectat lucrul la şcoală şi con-

tinuă să o afecteze.
3. Identificaţi un al doilea membru al grupului: George
4. Identificaţi tema lui/ei: Mutarea i-a dezordonat viaţa şi i-a întrerupt implica-
rea în anumite lucruri.
5. Tema grupului este: Lipsa de succes în viaţa lor şi sentimentele de inadec-

vare şi stimă de sine coborâtă.
Exerciţiu
1. Un grup de femei întâlnindu-se la un centru local:
Jannet: "Este frustrant pentru mine. Am crezut că aş putea să lucrez permanent, să fiu o
soţie iubitoare şi mamă de asemenea. Dar este prea mult. Sunt obosită tot timpul şi sunt într-o
dispoziţie proastă.
Betty: "Ştiu că încerc să fac prea mult. Dar nu ştiu când să încetez. Mama mea nu a fost
niciodată destul de ocupată. Se plângea de plictiseală mereu şi eu am jurat să nu fiu niciodată ca
ea."
Judy: "Tatăl meu tot timpul m-a presat să devin doctor şi să mă întreţin singură. Mă bucur
că a făcut asta . Într-un anume fel toate celelalte se învârt în jurul acestui lucru."
Sharon: "Mi-e teamă să fiu mamă. Şi sunt speriată de asemenea. Vreau copii dar nu ştiu
dacă pot lucra şi să cresc copii în acelaşi timp. Şi nu ştiu cum să fiu mamă !"
a. Identificaţi o membră a grupului:

______________________________________________
b. Identificaţi tema ei:

______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
c. Identificaţi cea de-a doua membră a grupului:
______________________________________________
d. Identificaţi tema ei:

______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
e. Tema grupului este;
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
2. Un grup de control al greutăţii:
Phyllis: "Întotdeauna am fost grasă. Eram una de care ei râdeau. Această amintire
întotdeauna va rămâne cu mine."
Sylvia: "Chiar şi când sunt slabă nu-mi vine să cred. Mama mea a fost întotdeauna
stânjenită de mine şi m-a făcut să cred că sunt prostuţă. Ea era întotdeauna zveltă, aranjată şi
plină de energie."
Mark: "Pur şi simplu nu mă pot opri din mâncat. Nu-mi pot stabili scopurile. Nu mă pot
controla."
Brian: "Prietenii mei mă ajută să mă controlez. Ei sunt cei care mă motivează. Aş fi
pierdut fără ei."
Wayne: "Mă simt destul de bine acum, deoarece am control. Ştiu că pot să dau
kilogramele jos."
a. Identificaţi unul din membrii grupului:

__________________________________________
b. Identificaţi tema lui/ei;

__________________________________________
__________________________________________
__________________________________________
c. Identificaţi cel de-al doilea membru al grupului:
__________________________________________
d. Identificaţi tema lui/ei:

__________________________________________
__________________________________________
__________________________________________
e. Tema grupului este :
_________________________________________
__________________________________________
__________________________________________
3. Trei tineri directori discută o problemă de personal cu şeful lor imediat:
Leslie: "Nu mai pot rezista mult. Sunt înfundată până la ochi în munca mea şi el nu mă
ajută. El spune că asta nu face parte din slujba sa. Sunt nemulţumită de faptul că el nu mă ajută
când am nevoie, însă se aşteaptă să sărim dacă are nevoie de noi."
Liz: "Sunt de acord, şi eu întotdeauna îi corectez greşelile. Este atât de neglijent, deoarece
ştie că-i corectăm munca. El ne crede nişte slugi."
Mark: "El crede că este mai bun decât suntem noi. Se uită de sus la noi. Se pare că
oriunde lucrez cineva se uită de sus la mine. M-am săturat de asta. Vreau să mă simt preţuit."
a. Identificaţi unul din membrii grupului:

________________________________________
b. Identificaţi tema lui/ei:

________________________________________
________________________________________
________________________________________
c. Identificaţi cel de-al doilea membru al grupului:
________________________________________
d. Identificaţi tema lui/ei:

________________________________________
_______________________________________
_______________________________________
e. Tema grupului este:
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
Exerciţiul 86 : Răspunsul la conţinut în grupuri

Introducere
Noi răspundem la conţinuturi multiple în grupuri pentru a obţine o imagine adecvată a
experienţelor membrilor grupului. Există elemente specifice sau fapte situaţionale pe care ar
trebui să le ascultăm din partea membrilor individuali şi din partea grupului ca întreg. Faptele
situaţionale sunt sintetizate ca interogaţii de bază: cine, ce, de ce, când, unde şi cum. Elementele
conţinutului accentuiază, de asemenea ordinea importanţei şi relaţiile cauză-efect de la o
întâmplare la alta în experienţa grupului. Un bun răspuns la conţinut refrazează expresiile
individului şi grupului într-un mod nou şi proaspăt. O formă de utilizat aici este: "Grupul spune
(interogaţiile de bază), în timp ce ea spune (interogaţiile de bază)."
Instrucţiuni.
Citiţi expresiile grupului de mai jos, apoi scrieţi un răspuns la conţinutul grupului (C.G.)
şi un răspuns la conţinutul individului (C.I.). Asiguraţi-vă că aţi încercat să captaţi interogaţiile
de bază când scrieţi răspunsurile dvs.
Exemplu
Joan: "Mi-a fost greu să vin aici noaptea din cauza ploii şi a gheţii. "
Bernice: "Ştiu, urăsc să conduc pe autostradă când plouă, deoarece traficul este atât de
încet."
Jane: "Uneori mă gândesc serios dacă să vin la oră sau nu din cauza vremii."
Cathy: "Trebuie să călătoresc 7 mile pe ruta normală când este vreme rea."
John: "Am auzit seara trecută la ştiri că vremea se va înrăutăţi, aşa că am plecat acasă cu
jumătate de oră mai devreme decât de obicei. Astfel am ajuns aici la timp."
Răspuns la conţinutul grupului:
Grupul spune că a fost dificil să conducă pentru a ajunge la oră, din cauza condiţiilor de
vreme riscante…
Răspuns la conţinutul individului:
John spune că trebuie să-şi ia un timp în plus pentru a ajunge la timp la oră.
Exerciţiu
1. Grup de colegiu:
Lawis: "Venim aici săptămână de săptămână şi explorăm problemele noastre, dar nu
ajungem niciodată nicăieri."
Cindy: "Tot ce facem este să ne plângem de administraţie, însă nu facem nimic."
Brad: "Avem nevoie săacţionăm dacă nu aşteptăm să ne îndeplinim proiectul în
septembrie."
Fred: "Cred că este suficient să prezentăm cazul nostru decanului chiar acum."
Ahmad: "Ultima dată când am mers la decan a fost de partea noastră. Cred că ar trebui să
mergem la el."
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Grup pentru dezvoltarea îndemânărilor de studiu:
Bruce: "Este bine să învăţăm noi obiceiuri şi tehnici de studiu."

Nicole: "Dacă nu aş fi urmat acest curs aş fi eşuat cumva."
Terry: "Mă bucur că am fost toţi recomandaţi pentru acest curs; este distractiv să-l facem
împreună."
Glenda: "Studiul poate fi cu adevărat distractiv… mi-a plăcut acest curs, deoarece toţi
vom lua note bune."
Linda: "Ar trebui să urmăm toţi un alt curs împreună."
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
3. Grup al comunităţii:
Shirley: "Cred că ar trebui să-l invităm pe primar la banchetul nostru anual."

Aaron: "Ne va ajuta cu siguranţă din punct de vedere politic să-l avem implicat în câteva
din activităţile noastre."
Chen: "Da ! Este şi un bun vorbitor, de asemenea."
Brenda: "Pot suna la biroul său, deoarece am un contract acolo."
Lilia: "Acesta este al treilea an al nostru şi am realizat multe împreună."
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Exerciţiul 87 : Răspunsul la sentiment în grupuri

Introducere
Răspunsul la sentimente în grupuri reflectă experienţa afectivă a membrilor sau dispoziţia
afectivă. Aceste sentimente pot fi comune pentru grup sau unice pentru indivizi. Veţi avea nevoie
să fiţi capabili să răspundeţi la amândouă.
Pentru a răspunde la sentimentele membrilor individuali ai grupului paşii sunt:
1. Fiţi atent să observaţi şi să ascultaţi membrii grupului, la fel cum aţi făcut în ajutorul
individual.
2. Puneţi o întrebare empatică: "Cum m-aş fi simţit dacă aş fi arătat şi aş fi părut ca
membrul grupului care vorbeşte ?"
3. Selectaţi o categorie de sentiment.
4. Selectaţi un cuvânt sentimental.
5. Daţi răspunsul la sentimentul membrului grupului utilizând forma "Te
simţi_____________".
În acelaşi timp trebuie să răspundeţi la sentimentele grupului ca întreg. Faceţi astfel:
1. Continuaţi să fiţi atent la, membrii grupului, să observaţi şi să ascultaţi.
2. Reflectaţi asupra sentimentelor afirmate de membrii grupului şi reflectaţi asupra

răspunsurilor la sentimentele lor.
3. Identificaţi unele sentimente comune şi răspundeţi la grupul ca întreg, "Toţi vă simţiţi
____________".
4. Când există mai mult decât un sentiment comun pentru grup răspundeţi la acele
sentimente, utilizând forma: "Toţi vă simţiţi _______________ şi ___________________".
5. Când există câteva sentimente diferite în grup puteţi răspunde, prin utilizarea formei:
"Unii dintre voi se simt _____________________ în timp ce unii dintre voi se simt
___________________".
Instrucţiuni
Citiţi următoarele expresii ale grupului şi scrieţi un răspuns la sentimentele membrilor
grupului în spaţiile furnizate.
Exemplu
1. John: "Ce se va întâmpla în grup astăzi ?'
Ida: "Nu ştiu, dar de abia aştept să începem."
Betty: "Sper că nu avem mult de vorbit. Mi-e frică să vorbesc în faţa unui grup."
Carlton: "Toată această aşteptare mă face nervos. Haideţi să terminăm odată."
Lois: "Ştiţi, m-am gândit la această experienţă."
Răspuns la sentimentele grupului:
Toţi vă simţiţi anxioşi.
Răspuns la sentimentele unui individ:
În timp ce Ida se simte încântată să înceapă.
2. Craig: "Sunt încântat să-mi încep discursul în grup."
Martin: "Eu nu. Sunt speriat să vorbesc în grup."
Carolyn: "Poate fi înspăimântător. Dar eu am descopereit că este şi distractiv, de

asemenea."
Mac: "Nu aş spune "distractiv" dar vreau să o fac."
Unii dintre voi vă simţiţi nerăbdători, în timp ce unii dintre voi vă simţiţi
înfricoşaţi.
Răspuns la sentimentele indivizilor;
Carolyn şi Mac se simt în oarecare măsură nervoşi şi plini de speranţă.
Exerciţiu
1. Grup de boboci de colegiu:
Carl: "Nu ajungem deloc nicăieri. Se pare că ne-am blocat în acelaşi loc în fiecare
săptămână."
David: "Da ! Unde vom ajunge cu aceste fleacuri ?"

Joy: "Mă tem că nu o să învăţ nimic din această experienţă."
Craig: "Stai un minut. Nu cred că a fost o totală pierdere de timp."
Liz: "Nici eu nu cred. Am învăţat ceva despre mine."
Toţi vă simţiţi
_______________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Răspuns la sentimentele individului:
În timp ce ___________________ se simte

________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Grup de tineri:
Donny: "Ne-am distrat săptămâna trecută în călătoriile la muzeu."
William: "Da, am învăţat ceva nou despre artă."
Janice: "A fost bine să mergem departe de clasă pentru o schimbare."
Paula; "Urăsc acest lucru, deoarece nu mă pot raporta la aceste lucruri. Oricum de ce a
trebuit să mergem acolo ?"
Angela: "Cui îi pasă ? Atât timp cât nu trebuie să stăm aici toată ziua sunt fericită."
Toţi vă simţiţi
__________________________________________________________
______________________________________________________________________
În timp ce ________________ se simte

______________________________________
______________________________________________________________________
3. Grup de părinţi
Deanna: "Mă simt cu adevărat bine în legătură cu învăţarea acestor noi îndemânări pentru
a lucra cu copiii mei."
Denise: "Şi eu. Sunt atât de mândră de mine pentru că împărtăşesc atât de multe cu
grupul. Asta este neobişnuit pentru mine."
Laura: "Sunt fericită, deoarece acum am îndemânări pentru a-mi rezolva problemele care
obişnuiau să mă îngrijoreze."
Kris: "Aceasta este o experienţă bună; aş vrea să fac asta din nou."
Jose: "Sunt fericit că sunt un tată mai bun acum când cunosc aceste îndemânări."
Toţi vă simţiţi
_____________________________________________________________
________________________________________________________________________
În timp ce ______________ se simte

____________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Un grup de antrenaţi învaţă îndemânările interpersonale:
Mildred: "Sunt surprinsă de cât de dificil este acest lucru !"
Kim: "Sunt de acord. Cere disciplină şi practică."
Mark: "M-am antrenat atât de mult, astfel încât am descoperit că este mult mai uşor
acum."
Carol: "Nu este prea greu nici pentru mine, dar fac multă practică."
Curt: "Învăţarea acestor îndemânări este întotdeauna înspăimântătoare pentru mine la

început, dar apoi devine mai uşoară."
Unii dintre voi se simt ________________________ în timp ce unii

dintre voi se simt ____
________________________________________________________________________.
Curt se simte ____________________ şi

______________________________________.
Exerciţiul 88 : Răspunsul la semnificaţie în grupuri
Introducere
Răspunsul la semnificaţie în grupuri implică răspunsuri care să capteze sentimentele şi

motivele pline de semnificaţie pentru sentimentele exprimate în grup. Veţi răspunde la
semnificaţiile membrilor grupului şi de asemenea a grupului ca întreg. Pentru a răspunde la
semnificaţia membrilor individuali ai grupului paşii sunt:
1. Să fiţi atenţi, să observaţi şi să ascultaţi membrii grupului, la fel cum aţi făcut în
ajutorul individual.
2. Puneţi întrebarea empatică: "Cum mă simţeam dacă arătam şi păream ca membrul

grupului care vorbeşte ?"
3. Alegeţi o categorie de sentiment.
4. Alegeţi un cuvânt sentimental.
5. Gândiţi-vă la un motiv plin de semnificaţie pentru sentiment. Asiguraţi-vă că este:
* Scurt- o sentinţă
* Afirmată cu propriile cuvinte ale celui care ajută - să nu repete cuvintele
ajutatului
* Semnificaţia a ceea ce a spus ajutatul ( Răspunde la întrebarea, "Ce a spus
ajutatul important lui / ei ?")
6. Furnizează răspunsul la semnificaţie pentru membrii grupului, utilizând forma "Te
simţi ___________ deoarece ________________"
În acelaşi timp veţi avea nevoie să răspundeţi la semnificaţiile grupului ca întreg. Pentru a
face asta, paşii sunt:
1. Continuaţi să fiţi atenţi, să observaţi şi să ascultaţi grupul.
2. Reflectaţi asupra semnificaţiei stabilite de membrii grupului şi reflectaţi asupra

răspunsurilor dvs. la semnificaţiile lor.
3. Identificaţi unele semnificaţii comune şi răspundeţi la grupul ca întreg. "Toţi vă simţiţi
_____________ deoarece __________________."
4. Când există mai mult decât o semnificaţie comună pentru grup daţi mai mult decât un
răspuns pentru grup, utilizând forma:
"Toţi vă simţiţi ______________deoarece_________________ ." şi
"Toţi vă simţiţi _____________deoarece _______________."
5. Când există câteva semnificaţii diferite în grup puteţi răspunde utilizând forma:
"Unii dintre voi se simt _________________deoarece ______________ în timp ce unii
dintre voi se simt _________________ deoarece __________________."
Instrucţiuni
Citiţi expresiile grupului de mai jos şi scrieţi un răspuns la semnificaţie pentru grupul ca
întreg şi pentru un membru individual al grupului.
Exemplu
1. Un grup se întâlneşte pentru a explora noi profesiuni.
John: "Vreau să fac un curs de computere dar nu ştiu unde să merg."
Sue: "Vreau să-mi schimb profesiunea, deoarece m-am plictisit de această slujbă. Nu ştiu
ce vreau să fac."
June: "Trebuie să fac mai mult antrenament. Slujba mea este cu adevărat competitivă. Aş
putea să o pierd."
Linda: "Te-am auzit ! Trebuie să fac cât de curând ceva sau mi-aş putea pierde poziţia."
Peter: "Ştim că slujba tinde să se schimbe acum, astfel încât trebuie să înveţi câteva
îndemânări unice necesare. Sunt puţin nesigur în legătură cu locul unde voi merge de aici."
Răspuns la semnificaţia grupului:
Vă simţiţi neconfortabil, deoarece noile profesiuni sunt în schimbare.
Răspuns la semnificaţia individului:
June se simte speriată, deoarece ar putea rămâne şomeră.
2. Un grup de întâlnire pentru angajaţii unei firme.
Ada: "Cred cu adevărat că departamentul nostru merge destul de bine. Noul şef ar putea
fi mult mai organizat, totuşi."
Cheryl: "Sunt de acord, dar în ciuda lui noi mergem înainte."
Andy: "Cel puţin, scopurile noastre sunt clare. Nu-l putem lăsa să greşească de această
dată."
George: "Îmi place direcţia pe care am luat-o, dar nu-mi place ideea şefului foarte mult."
Toţi vă simţiţi mulţumiţi, deoarece departamentul vostru face treabă bună, dar, de
asemenea vă simţiţi sceptici, deoarece noul vostru şef ar putea împiedica progresul vostru.
Răspuns la semnificaţia individului:
Cheryl te simţi mândră, deoarece departamentul tău poate înfrânge defectele şefului.
3. Un grup de părinţi în devenire:
Linda: "Vreau cu adevărat să fiu mamă. Ştiu că va fi diferit de tot ceea ce cunosc."
Dawn: "Este o perioadă încântătoare ."

Juanita: "Da încântătoare, dar sunt destul de speriată. Este atât de nou pentru mine."
Les: "Şi pentru mine la fel. Sunt prea multe de învăţat."
Sherry: "Mă ajută să mă simt pregătită. Nu sunt atât de speriată."
Kelly: "Am fost cel mai mare copil din familia mea, aşa că am avut grijă de cinci fraţi.
Mă simt pregătită. Sunt cu adevărat încântată să am propriul meu copil."
Răspuns la semnificaţia grupului;
Unii dintre voi se simt încântaţi, în timp ce unii dintre voi vă simţiţi destul de nervoşi.
Răspuns la semnificaţia unui individ:
Kelly se simte nerăbdătoare, deoarece va fi mamă.
Exerciţiu
1. O oră de engleză.
Billy: "Nu mă deranjează să vin la această oră, deoarece am nevoie să-mi îmbunătăţesc
engleza."
Art: "Cred că am învăţat câteva lucruri bune. Ştiu că mă vor ajuta la celelalte ore."
Tina: "Acesta este un bun început pentru mine, deoarece nu am fost foarte bună la
engleză în liceu."
Judy: "Îmi place, deoarece pot să scriu o scrisoare eficient şi nu-mi mai este teamă de
acele cursuri de teorie acum."
Toţi vă simţiţi __________________deoarece

_____________________________________
__________________________________________________________________________
______________ se simte _______________deoarece

_______________________________
___________________________________________________________________________
2. Un grup de antrenament al îndemânărilor.
Sandy: "Vreau să fiu capabilă să utilizez aceste îndemânări în orice situaţie nu

doar în clasă."
Jim: "Sunt destul de bun în relaţionarea cu ceilalţi acum şi cred că sunt pregătit să conduc
un grup."
Maurice: "Nu sunt sigur că am reuşit să trec de acest pas acum, dar îmi place ceea ce
facem mai departe. Îmi schimbă viaţa."
Barbara: "Soţul meu este alcoolic aşa că era important pentru mine să deprind câteva
îndemânări. Mă simt mult mai bine în legătură cu abilitatea mea de a comunica cu el acum."
Edith: "Este adevărat, prietenul meu este alcoolic şi-mi era greu să-l înţeleg înainte, dar
cel puţin acum mă simt bine în legătură cu capacitatea mea de a-l înţelege."
Te simţi ___________________ deoarece

_____________________________________
_______________________________________________________________________
_____________ se simte _______________ deoarece

___________________________
_______________________________________________________________________
3. Un grup de adolescenţi învăţând cum să-şi facă prieteni.
Paula: "Mă deranjează să fiu singură. Pur şi simplu nu-mi place."
Buffy: "Îmi place uneori. Dar după un timp devii atât de singur."
Deb: "Când sunt singură nu vreau să depind de nimeni, astfel încât să fie mai puţină
dezamăgire. Dar nu există nimeni cu care să împărtăşesc lucrurile."
Anita: "Vreau cu adevărat un prieten, dar sunt speriată că voi fi respinsă. Aceasta m-ar
răni cu adevărat."
Toţi vă simţiţi __________________deoarece

_________________________________
______________________________________________________________________
_________________se simte _________________deoarece

______________________
Exerciţiul 89 : Construirea unei baze interşanjabile cu unul din membrii grupului
Introducere
Construirea unei baze interşanjabile necesită cel puţin o serie de 6 răspunsuri exacte la
semnificaţie. Într-un grup, ajutătorul poate pune o bază interşanjabilă cu un membru particular al
grupului sau cu grupul ca întreg.
Instrucţiuni
Ciţiţi următoarele situaţii de grup. Scrieţi un răspuns plin de semnificaţie pentru grup şi
construiţi o bază interşanjabilă cu unul din membrii grupului.
Exemplu
Un grup de consilieri de colegiu:
Len: "Este deja prea mult de făcut în această slujbă."
Joanne: "Trebuie să purtăm "prea multe pălării" ."
Mary: "Este în acelaşi timp îngrozitor şi nu este timp să te gândeşti şi să faci planul."
Tony: "M-am săturat ! Trebuie să-mi caut altă slujbă."
Ajutător: "Toţi vă simţiţi descurajaţi, deoarece munca a devenit de nedescurcat."
Tony: "Da sunt descurajat, deoarece nu văd o cale de ieşire."
Ajutător: "Te simţi dezamăgit, deoarece se pare că întotdeauna eşti prins în această
mizerie."
Tony: "Da şi nu mă simt productiv."
Ajutător; "Eşti deranjat, deoarece există atât de multă muncă şi plata nu este aşa cum ai
dori să fie."
Tony: "Nu mă deranjează să muncesc din greu. Dar vreau ca eforturile mele să merite.
Nu mă pot concentra asupra nici unui lucru, deoarece această şcoală îmi dă atâtea domenii de
lucru."
Ajutător: "Te simţi frustrat, deoarece ei se concentrează asupra activităţilor pe care

trebuie să le faci şi nu asupra calităţii muncii."
Tony: "Da, şi îmi pasă de calitate. Nu vreau doar să fiu ocupat. Vreau să fiu mândru de
munca mea. Nu ştiu ce să fac ."
Ajutător: "Te simţi distrus, deoarece există lucruri care-ţi plac la această slujbă, dar şi
lucruri pe care-ţi vine greu să le accepţi."
Tony: "Mi-ar plăcea să rămân aici dacă aş putea să schimb lucrurile. Dar ce autoritate aş
avea ?"
Ajutător: "Te simţi nesigur, deoarece lucrurile aici par destul de inflexibile."
Tony: "Cred că asta mă îngrijorează. Fie accept asta, fie plec. Dar mi-ar plăcea să schimb
lucrurile"
Ajutător: "Eşti preocupat, deoarece nu par să fie multe alternative."
Joanne: "Avem multe detalii de perfecţionat, dar aceasta este cea mai bună cale de a
organiza lucrurile."
Len: "Poate o şedinţă de planificare organizată ar fi productivă. "
Ajutător: "Unii dintre voi vă simţiţi încurajaţi, deoarece se pare că planificarea cea mai
bună poate fi răspunsul."
Exerciţiu
Un grup de şomeri:
George: "Nu ştiu niciodată dacă m-aş putea simţi atât de umilit."
Pat: "Da, este destul de deprimant uneori. "
Ajutător: Amândoi vă simţiţi ________________deoarece

________________________________
______________________________________________________________________.
George: "Da, este ca şi cum am fi primit un picior în fund. Dar trebuie să existe o cale să
ne ridicăm."
Ajutător: Te simţi
___________________deoarece______________________________________
______________________________________________________________________.
Ron: "Am renunţat. Nu există speranţă."
Ajutător: Te simţi ____________________deoarece _____________________________
_____________________________________________________________________________
Ron: "Sunt pierdut şi nu am idee încotro să mă îndrept."
Ajutător: Te simţi ____________________deoarece _____________________

_____________________________________________________________________________
Ron: "Chiar şi soţia mea şi-a pierdut răbdarea. A spus că va lua copiii şi se va întoarce la
părinţii ei, până când lucrurile vor fi mai bune din punct de vedere financiar pentru mine. Totuşi
nu o pot condamna."
Ajutător: Te simţi ___________________deoarece _____________________________
_____________________________________________________________________________
Ron: "Mă simt ca şi cum am pierdut totul. Nu-mi amintesc să mă fi simţit vreodată atât
de descurajat."
Ajutător: Te simţi __________________deoarece ______________________________
_____________________________________________________________________________
Ron: "Tatăl meu obişnuia să-mi spună să muncesc din greu şi lucrurile vor merge bine. I-
ar fi ruşine cu mine acum. Ar crede că a fost vina mea. Poate că este."
_____________________________________________________________________________
Ron: "Ei bine, aş fi putut face ceva acum o lună. Dar acum este prea târziu. Am avut o
şansă atunci să mă alătur altei companii, dar nu am vrut să mă mut şi să părăsesc acest dome-
niu. Dar acum uite unde am ajuns."
Ajutător: Te simţi __________________deoarece ______________________________
____________________________________________________________________________
Ron: "Da, am pierdut această oportunitate. Cu toate că, din când în când mă gândesc că
aş fi putut obţine această slujbă. Chiar poate că ei ar fi vrut să mă accepte. Dar este probabil o
prostie să gândesc aşa."
Ajutător: Te simţi _________________deoarece ________________________________
_____________________________________________________________________________
George: "Merită să încerci. Merită să cauţi orice loc."
Pat: "Sunt de acord. Poate fi o încercare îndelungată, dar ar putea să merite."
Peter: "Da, nu ai vrea să te simţi ca şi cum ai pierdut altă şansă."
Ajutător: Toţi vă simţiţi ____________________deoarece _______________________

_____________________________________________________________________________
Exerciţiul 90 : Construirea unei baze interşanjabile cu grupul ca întreg
Introducere
Construirea unei baze interşanjabile cu grupul ca întreg implică aceleaşi îndemânări ca
cele care sunt implicate când lucrăm cu un membru din grup. Ajutătorul va da unele răspunsuri
la membrii individuali când există expresii comune ale membrilor, ajutătorul va da un răspuns
grupului.
Instrucţiuni
Citiţi următoarele situaţii de grup. Construiţi o bază interşanjabilă scriind răspunsurile la
semnificaţii pentru câţiva dintre membrii grupului şi apoi pentru grupul ca întreg.
Exemplu
Un grup de oameni care a primit citaţii pentru conducere în stare de ebrietate:
Art: "M-am ars. Abia de am băut vreodată şi acum sunt acuzat de a fi băut. "
Ajutător: Te simţi furios, deoarece curtea te tratează ca şi cum ai fi un alcoolic.
Art: "Ai dreptate şi ei chiar se înşeală. "
Ajutător: Eşti supărat, deoarece ei te-au judecat greşit şi te tratează prea aspru.
Roy: "Sunt furios, deoarece nu cred că am fost chiar beat. Poate puţin ameţit, dar nu
beat."
David; "Da, acele teste pentru alcoolemie nu sunt corecte. Probabil le-au potrivit, astfel
încât să te prindă."
Karen: "Nu am nici eu încredere în acei poliţişti. Au o normă de lucru."
Ajutător: Toţi vă simţiţi suspicioşi, deoarece legea şi curtea ar vrea să vă ridice doar ca să
iasă ei bine.
Roy: "Aceasta s-a întâmplat cu mine înainte şi nu m-am lăsat de băutură. La ce este bun
acest grup ?"
Ajutător; Te simţi nemulţumit, deoarece te-au făcut să iei parte la ceva care te-a făcut să-
ţi pierzi timpul.
Art: "Eu vă spun este o adevărată pierdere de timp! În special de când nu mai am o
problemă pe care să o tratez."
David: "Ce plănuieşti să faci cu noi ? Cum ne vei reabilita ?"
Ajutător; Toţi vă simţiţi furioşi, deoarece eu cred că vă pot ajuta să vă schimbaţi."
Karen: "Te cred că sunt furioasă! Nu vreau să fiu ajutată. Nu vreau să mă schimb,
indiferent ce mi-ai oferi."
Roy: "Te-ai prins ! De ce aş vrea să mă schimb ? Îmi place băutura."
Art: "Şi nu-mi trebuie să mă schimb. Nu am o problemă."
Ajutător: Te simţi enervat, deoarece nu există motiv pentru a-ţi schimba viaţa sau
lucrurile pe care le faci.
Roy: "Singurul motiv la care mă pot gândi este de ce continui să fiu arestat şi asta mă
deranjează."
David: "Când se întâmplă asta celelalte lucruri sunt afectate – familia mea, slujba mea."
Karen: "Cu siguranţă soţul meu este cu adevărat supărat. Şi asta îi supără şi pe copii."
Roy: "O dată aproape mi-am pierdut slujba."
Ajutător; Unii dintre voi vă simţiţi prost, deoarece băutura tulbură unele lucruri
importante din viaţa voastră.
Exerciţiu
1. Un grup de elevi de liceu explorând profesiunile:
Kathy: "Acest grup este o idee grozavă. Chiar aveam nevoie de el. "
Ajutător: Te simţi ___________________deoarece ______________________________

_____________________________________________________________________________
Bruce: "Şi eu. Sunt cu adevărat speriat în legătură cu viitorul meu. Este aşa o
încurcătură!"
Nancy: "Este bine că suntem cu toţii aici, astfel încât să putem lucra împreună. Ne putem
ajuta unul pe altul. Nu este atât de înspăimântător în acest caz."
Ajutător: Toţi vă simţiţi _____________ deoarece ______________________________
_____________________________________________________________________________
Dee: "Sunt şi eu pierdută. Adică nu m-am gândit niciodată cu adevărat la cariera mea
până acum. Şi este greu să ştii de unde să începi."
Ajutător: Te simţi _________________deoarece ________________________________
_____________________________________________________________________________
Bruce: "Sper că putem vorbi despre diferite tipuri de slujbe. Nimeni nu a spus vreodată
despre lucrurile pe care le putem face."
Gwen: "Da, este greu să alegi când nu ştii care sunt opţiunile tale."
Ajutător: Toţi vă simţiţi_______________deoarece _____________________________
_____________________________________________________________________________
Nancy: "Cred că trebuie să te gândeşti mult când alegi o carieră. Putem face aceasta
împreună."
Ajutător: Te simţi __________________deoarece _______________________________
_____________________________________________________________________________
Sean: "Nu sunt prea speriat chiar dacă nu ştiu ce vreau să fac. Într-un fel voi înţelege ce
vreau să fac. Oricum de asta suntem aici, nu-i aşa ?"
Ajutător: Unii dintre voi vă simţiţi __________________deoarece _________________
_____________________________________________________________________________
în timp ce unii dintre voi vă simţiţi _________________deoarece_________________________
___________________________________________________________________
2. Un grup de consiliere pentru bărbaţi:
Jack: "Soţiei mele pare să nu-i pese niciodată ce fac, atât timp cât nu împiedic ceea ce
face ea. Asta mă deranjează cu adevărat."
Charles: "Ştiu ce vrei să spui. Ele pot deveni destul de independente."
Eric: "Eu cred că soţii ar trebui să aibă propria lor viaţă, dar ar trebui să aibă şi o viaţă
împreună."
Ajutător: Toţi vă simţiţi __________________deoarece __________________________
_____________________________________________________________________________
Howard: "Soţia mea şi cu mine am fost prea independenţi unul faţă de altul. Am început
să avem resentimente unul faţă de altul şi apoi ne-am îndepărtat. Am încercat să ne ve-
dem de propria noastră viaţă."
Byron: "Sunt de acord cu asta… dacă eşti prea dependent de celălalt asta te înăbuşă."
Ajutător: Amândoi vă simţiţi _______________deoarece _________________________
_____________________________________________________________________________
Charles: "Este adevărat. Dar trebuie să existe un mediu fericit. Sigur că mă simt părăsit
uneori de soţia mea."
Jack: "Te poate face să simţi că nu te iubeşte."
Howard: "Sau că nu are nevoie de tine."
Ajutător: Unii dintre voi se simt _____________deoarece_________________________
_____________________________________________________________________________
Charles: "Uneori simt că soţia mea este puternică şi eu sunt slab."
Eric: "Da, este adevărat. Dar este greu să accept asta."
Ajutător: Amândoi vă simţiţi ___________________deoarece_____________________
_____________________________________________________________________________
Byron: "Soţia mea pare atât de fericită şi cu încredere în sine uneori. Mă întreb cum
face."
Howard: "Întotdeauna îmi pun întrebări în legătură cu o persoană care are încredere în
sine. Cum fac asta ?"
Ajutător: Te simţi ________________________deoarece _________________________
_____________________________________________________________________________
Jack: "Soţia mea este destul de încrezătoare, dar mă bucur de asta. Ceea ce mă deranjează
este că se închide în sine."
Charles: "Casa pare destul de pustie uneori. Niciodată nu ştiu ce să spun ."
Howard: "Este greu să începi o discuţie, de asemenea. De obicei începe o ceartă."
Eric; "Da, nu ştiu cum să vorbesc cu soţia mea despre problemele sensibile."
Charles; "Nici eu."
Jack: "Nici eu."
Byron: "Nici eu nu ştiu."
Ajutător: Toţi vă simţiţi ______________________deoarece ______________________
_____________________________________________________________________________
Exerciţiul 91: Personalizarea semnificaţiei în grupuri

Introducere
Personalizarea semnificaţiei în grupuri se referă la răspunsul, la implicaţiile personale
specifice şi la experienţa sau problemele pe care le are grupul.
Personalizarea semnificaţiei implică:
* Personalizarea temelor comune – Acele sentimente şi opinii exprimate repetat
după o perioadă de timp în grup.
* Interiorizarea – Ajutarea membrilor grupului să-şi mute atenţia lor de la o a
treia persoană (ceilalţi prieteni şi familia) asupra lor înşile.
* Personalizarea implicaţiilor – Ce experienţă este importantă pentru grup, la fel
ca şi pentru indivizi
Instrucţiuni
Citiţi următoarele expresii ale grupului şi scrieţi un răspuns personalizat la semnificaţia
grupului (P.S.grup) şi la cea a individului (P.S.-individ).
Forma semnificaţiei personalizate:
Grupul se
simte______________deoarece_______________________________________________
în timp ce el / ea se simte
________________deoarece____________________________________.
Exemplu
Beth: "De fiecare dată când începem să rezolvăm problema ceva se întâmplă."
Renee: "Da, cred că grupul a avut un blocaj mental sau cam aşa ceva."
Mark: "Mă înfurie, deoarece cred că unii oameni rămân pe loc şi nu vom face vreun
progres în acest ritm."
Rick: "Tot ce faci este să te plângi, nu ne ajuţi niciodată să progresăm. Ce ai de spus
despre asta ?"
Wanda: "Iată-ne din nou că ne întoarcem în acelaşi loc. Urăsc să fac asta."
PS-Grup: Grupul se simte furios, deoarece v-aţi înpotmolit în acelaşi loc în fiecare
săptămână.
PS-Individ: În timp ce Wanda se simte frustrată, deoarece întotdeauna regresează.
Exerciţiu
1. Joe: "Nu-mi place, în fiecare săptămână când venim aici se întâmplă acelaşi lucru. M-
am plictisit"
Jean: "Da, m-am înfuriat, deoarece am aşteptat ceva diferit."
Barb: "Nu am făcut nimic încântător încă. "
Michelle: "Mi-e teamă că nu voi fi un ajutător bun dacă merge tot aşa."
PS-Grup: Grupul se simte ______________deoarece ____________________________

_____________________________________________________________________________
PS-Individ: În timp ce ________________se simte ______________________________
deoarece _____________________________________________________________________
2. Anthony: "Acest curs ştiinţific este neplăcut. Nu cred că mă pot descurca. Uneori nu
ştiu unde mă aflu."
Sherrie: "Aş putea să mă descurc dacă ea ar înceta să ne dea atât de multe teme pentru
acasă."
Pamela: "M-a prins noaptea făcându-mi tema şi iată avem mai mult de făcut la noapte."
Chuck: "Sunteţi cu toţii de acord că am avut o perioadă grea."
PS-Grup: Grupul se simte ________________deoarece __________________________

_____________________________________________________________________________
PS-Individ: În timp ce ________________ se simte _____________________________
deoarece _____________________________________________________________________
3. Terry: "Încercarea de a pierde din greutate este grea, dar distractivă în acest
grup."
Hazel: "Nu este atât de greu cum era înainte când faci parte din grup şi am început să văd
ceva rezultate."
Cori: "Am încercat asta atât de mult, ori nimic nu părea să meargă."
Fran: "Aceasta a fost o bună idee - să luăm ore de gimnastică."
PS-Grup: Grupul se simte ________________deoarece __________________________

_____________________________________________________________________________
PS-Individ: În timp ce ________________se simte _____________________________
deoarece _____________________________________________________________________
Exerciţiul 92: Personalizarea problemelor în grup

Introducere
Personalizarea problemei în grupuri implică doi paşi:
* Conceptualizarea deficitelor: Identificarea a ceea ce lipseşte şi care a contribuit la
problema grupului şi a indivizilor.
* Interiorizarea deficitelor: Asigurarea că grupul este responsabil pentru rolul său în
domeniile deficitare.
Instrucţiuni
Citiţi următoarele expresii ale grupului şi scrieţi un răspuns la problema personalizată a
grupului (PP-Grup) şi la problema personalizată a individului (PP-Individ).
Forma problemei personalizate:
Grupul se simte _____________deoarece nu puteţi ______________________________
_____________________________________________________________________________
În timp ce ______________se simte _____________deoarece el/ea nu poate
_____________________________________________________________________________
Exemplu
Sonja: "Mi-ar plăcea să fiu capabilă să fiu mai învingătoare decât am făcut-o. Cred că ştiu
ce să fac, dar nu-mi pasă de succes."
Mellisa: "Uneori planurile mele de a acţiona într-un anumit mod au eşuat complet. Încerc
cu adevărat să fiu o soţie mai bună, dar pur şi simplu nu mă descurc."
Kim: "Sunt bine când practicăm aici departe de casă, dar când ajung în preajma familiei
mele răspunsul cade."
PP-Grup: Grupul se simte nepotrivit, deoarece nu puteţi iniţia îndemânări interpersonale
eficiente, acasă cu familiile voastre.
PP-Individ: În timp ce Kim se simte capabilă aici în grup, dar nu poate răspunde când
ajunge acasă.
Exerciţiu
1. Grup de părinţi:
Candice: "Este greu să-ţi ţii copiii la şcoală şi să munceşti în acelaşi timp."
Anne: "Sigur că este, am avut o perioadă grea chiar când am discutat cu copiii mei despre
lucrurile care sunt importante."
Joe: "Copiii mei nici măcar nu mă recunosc ca pe o sursă pentru ajutor… ce mă fac ?"
Brian: "Nu înţeleg de unde vin aceşti copiii din zilele noastre. Îmi este greu să-i înţeleg."
Susan: "Se pare că toţi suntem în acelaşi punct. Nu ne putem descurca cu aceşti copii.
Ştiu că a fost greu pentru mine luându-i la mine."
PP-Grup: Grupul se simte ______________deoarece nu puteţi ____________________
_____________________________________________________________________________
PP-Individ: În timp ce ____________se simte ______________deoarece el/ea nu
poate ________________________________________________________________________
2. Grup pentru controlul greutăţii:

Jay: "Nu pot pierde din greutate aşa de repede cum aş vrea… îţi ia atât de mult."
Kristen: "Este greu pentru mine să le spun celorlalţi că ţin regim."
Julie: "Ştiu ce vrei să spui, deoarece mi-a fost greu să spun asta oamenilor."
Erica: "Nu pot să mă trezesc dimineaţa pentru exerciţii."
Tim: "Nu mă pot descurca când îmi vizitez părinţii şi ei gătesc toate acele deserturi care-
mi plac atât de mult."
PP-Grup: Grupul se simte _____________deoarece nu puteţi
_____________________________________________________________________________
PP-Individ: În timp ce ______________se simte ___________deoarece el/ea nu poate
_____________________________________________________________________________
3. Copii şi droguri:
Jodie: "Am fumat doar când eram cu prietenii. Nu este mare lucru."
Erin: "Da, nu mă droghez foarte des; cam de două ori pe lună. Uneori nu vreau să fumez
şi este greu să spui nu."
Rick: "Am văzut unii adulţi care erau drogaţi. Nu văd de ce ar trebui să ne rănească.
Uneori vreau să le spun să se oprească dar nu o fac."
Greg: "Nu pot vorbi cu prietenii mei despre drog… Vor crede că sunt cinstit dacă-i
refuz."
Brandon: "Uneori mi-ar plăcea să lăsăm toate aceste lucruri, dar îmi este greu să o fac de
unul singur."
PP-Grup: Grupul se simte ______________deoarece nu puteţi_____________________
_____________________________________________________________________________
PP-Individ: În timp ce ___________se simte ______________deoarece le/ea nu poate
_____________________________________________________________________________
Exerciţiul 94: Personalizarea scopurilor în grupuri
Introducere
Personalizarea scopurilor în grupuri implică stabilirea locului în care grupul şi membrii
individuali vor să fie, în raport cu locul în care se află. Scopurile pot fi descrise ca partea lipsă a
problemei sau deficit identificat. Ţineţi minte, atunci când personalizăm scopurile în grupuri, atât
scopurile grupului cât şi ale individului pot fi personalizate simultan. O formă pentru a utiliza
personalizarea scopurilor grupului este :
"Toţi vă simţiţi _____________deoarece voi nu puteţi ___________________şi vreţi să
_____________________________________________________________________________
Instrucţiuni
Citiţi următoarele expresii şi scrieţi un răspuns personalizat la scopul grupului (SP-Grup)
şi unul la scopul individului (SP-Individ).
Exemplu
Marie: "Este atât de mult de lucru şi vreau să obţin un 10. Se pare că nu mă pot
descurca."
Anne: "Am încercat să învăţ destul, astfel încât să pot să-mi ajut copiii la teme, dar par să
nu fiu capabilă să-mi însuşesc baza acestui curs."
Roger: "Săptămână de săptămână acest profesor continuă să ne predea. Este cu adevărat
mult de lucru."
Sherry: "Cred că aş fi putut face mai bine dacă ştiam cât de mult am de lucru. Atunci aş fi
putut să-mi planific semestrul mult mai eficient."
SP-Grup: Toţi vă simţiţi descurajaţi, deoarece nu vă puteţi descurca eficient cu acest
curs şi vreţi să o faceţi.
SP-Individ: În timp ce Anne se simte îngrijorată, deoarece nu poate învăţa îndemânările
destul de bine pentru a-şi ajuta copiii cu problemele lor şi ea vrea să o facă.
Exerciţiu
1. Un grup de explorare a carierei:
Lewis: "M-am săturat să încerc să trăiesc cu acest salariu mic. Trebuie să fac mai mulţi
bani."
Jerry: "Eu mă pot descurca cu salariul meu pentru moment, dar slujba mea este atât de
plictisitoare ! Nu există nici o şansă de a mă muta şi vreau să-mi dezvolt calităţile mai mult."
Rose: "Eu pur şi simplu îmi doresc să am o slujbă. Chiar acum nu cred că aş accepta orice
care să mă ajute să fiu pe picioarele mele."
Sue: "Trebuie să mă întorc la şcoală şi să învăţ mai multe. Apoi pot decide dacă vreau să
părăsesc slujba pe care o am acum."
SP-Grup: Toţi vă simţiţi ____________deoarece nu puteţi ___________________
şi vreţi să _____________________________________________________________________
SP-Individ: În timp ce ______________se simte _____________________________
deoarece el/ea se simte _____________________________________________
şi el/ea vrea să _________________________________________________________________
2. Un grup de suporteri:
Betty: "Sper că această chestie funcţionează. Se pare că soţul meu ţine morţiş la ideea lui.
Uneori nu sunt de acord şi vreau ca opinia mea să fie auzită."
Peter: "Eu nu sunt căsătorit încă, dar de când stau acasă cu părinţii mei trebuie să fiu şi
mai asertiv. Nu puteam să le spun nu fără să mă simt vinovat."
Loise: "Mă pot identifica cu această problemă, numai că problema este cu soţul meu. Nu
pot să fiu întotdeauna aşa cum vrea el să fiu. Uneori trebuie să spun nu.."
Tina: "La mine problema este cu şeful. M-am săturat să fac lucruri mărunte pentru el
când am altele mai importante de făcut. Dar mă tem să spun ceva în legătură cu asta."
SP-Grup: Toţi vă simţiţi_______________deoarece nu puteţi ______________________
şi vreţi să _____________________________________________________________________
SP-Individ: În timp ce __________________se simte ____________________________
deoarece el/ea nu poate ___________________________________________
şi el/ea vrea să _________________________________________________________________
Exerciţiul 94: Iniţierea în grupuri

Introducere
În iniţiere, cei care ajută iniţiază, atât cu indivizii, cât şi cu grupul ca întreg. Cei care ajută
spijină grupul şi indivizii în definirea scopurilor şi dezvoltarea programelor. Pentru a comunica
asta ei utilizează forma:
"Scopul tău este ______________________ indicat prin ______________________.
Primul tău pas este _______________".
Amintiţi-vă, continuaţi să utilizaţi îndemânările dvs. în ce priveşte răspunsul în timpul

iniţierii etapei ajutorului.
Instrucţiuni
Citiţi următoarele exemple. Scrieţi un scop al grupului şi un scop al individului pentru
unul din membrii grupului. Enumeraţi paşii programului pentru aceste scopuri şi limita de timp.
În plus scrieţi un răspuns personalizat pentru grup şi pentru individ.
Exemplu
Un grup de studenţi de colegiu a format un grup de studiu.

1. Scopul grupului ar putea fi să stăpânească conţinutul cursului, indicat prin numărul de
studenţi care primesc 10 sau 9.
2. Un prim pas pentru grup este să găsească un loc bun pentru studiu.
3. Ceilalţi paşi sunt:
Să stăpânească
conţinutul cursului
_______________
Să înveţe cum să
studieze pentru
un examen
______________
Să înveţe să ia
note de lectură
_____________
Să înveţe să fa-
că fişe de lectură
___________
Să fie atent
la studiu
___________
Să se preocupe de
treburile personale
înainte de studiu
____________
Să găsească
un loc bun
pentru studiu
___________
4. Limita de timp este : două săptămâni de la data începerii.

5. Un răspuns personalizat este: "Toţi vă simţiţi încurajaţi, deoarece puteţi învăţa
îndemânările care vă vor ajuta să vă îmbunătăţiţi notele."
6. În plus la scopul grupului, fiecare membru al grupului poate stabili scopuri individuale
şi programe raportate la scopurile grupului. Unul din membrii grupului a avut scopul de a veni la
orele de lectură la timp, indicat prin procentul de ore prin care el acordă atenţie timpului.
7. Primul pas pentru această persoană este de a cumpăra un ceas cu alarmă.
8. Ceilalţi paşi sunt:
Să se dea
jos din pat
când sună
alarma
_________________
Fixează alarma
________________
Să-l facă să sune
la timp
_______________
Să înveţe să fixeze
alarma ceasului
_______________
Să cumpere un
ceas cu alarmă
solid
_____________
9. Limita de timp este: începând de diseară; evaluează rata succesului după fiecare
săptămână
10. Un răspuns personalizat este :"Te simţi dezamăgit de tine, deoarece ai omis lucruri
importante, cum ar fi orele de lectură."
Exerciţiu
1. Un grup de adolescenţi se întâlneşte pentru a învăţa despre cerinţele colegiilor.
a. Un scop al grupului poate fi
___________________________________________________________
indicat prin
________________________________________________________________________
b. Un prim pas pentru grup este
__________________________________________________________
c. Ceilalţi paşi sunt:
d. Limita de timp este
__________________________________________________________________
e. Un răspuns personalizat este : "Te simţi
__________________________________________________
deoarece tu
________________________________________________________________________
f. În plus la scopul grupului, fiecare membru al grupului poate stabili scopuri individuale
şi programe raportate la
__________________________________________________________________________
indicat prin
________________________________________________________________________
g. Un prim pas pentru această persoană este
_________________________________________________
h. Ceilalţi paşi sunt:
i. Limita de timp este

___________________________________________________________________
j. Un răspuns personalizat este :"Te simţi
___________________________________________________
deoarece tu
________________________________________________________________________"
2. Un grup de adulţi se întâlneşte pentru a se lăsa de fumat.

a. Un scop al grupului ar putea fi să
_______________________________________________________
indicat
prin_________________________________________________________________________
__________________________________________________________
c. ceilalţi paşi sunt:

__________________________________________________________________
e. Un răspuns persoalizat este: "Te simţi
___________________________________________________
deoarece tu
______________________________________________________________________"
şi programe raportate la scopurile grupului. Unul din membrii grupului a avut ca scop să
______________________
_____________________________________________________________________________
____
indicat prin
________________________________________________________________________
________________________________________________

__________________________________________________________________
j. Un răspuns personalizat este :"Te simţi
__________________________________________________
deoarece tu
_______________________________________________________________________"
3. Un grup de pacienţi dintr-un spital de boli mintale vor să înveţe cum să ceară o slujbă
după ce ei sunt externaţi. Ei trebuie să fie capabili să răspundă la întrebări referitoare la boala lor
mintală.
a. Un scop al grupului ar putea fi
_________________________________________________________
indicat prin
________________________________________________________________________
__________________________________________________________
c. Ceilalţi paşi sunt :

__________________________________________________________________
e. Un răspuns personalizat este : "Te simţi
__________________________________________________
deoarece tu
_______________________________________________________________________"
şi programe raportate la scopurile grupului. Unul din membrii grupului a avut ca scop să
_______________________
_____________________________________________________________________________
_____
indicat prin
________________________________________________________________________
_________________________________________________

__________________________________________________________________
j. Un răspuns personalizat este : "Te simţi
___________________________________________________
deoarece tu
_______________________________________________________________________"
Exerciţiul 95 : Reciclarea în grupuri

Introducere
În următorul exerciţiu veţi utiliza îndemânările reciclării pentru a identifica noi domenii
de explorare, înţelegere şi acţiune.
Instrucţiuni
Citiţi următoarele situaţii şi utilizaţi îndemânarea reciclării pentru a sugera un nou
domeniu de explorare şi stabilirea scopului pentru grup şi pentru membrul individual al grupului.
Exemplu
Un grup de adulţi se întâlneşte cu scopul de a pierde din greutate. Ei realizează scopul lor
în ceea ce priveş-te greutatea şi decid să stabilească scopuri noi, raportate la condiţia fizică.O
persoană şi-a stabilit drept scop personal de a citi mai mult, în special despre nutriţie.
1. Un nou domeniu de explorare şi stabilire a scopului pentru grup ar putea fi : domeniul
condiţiei fizice.
2. Un nou domeniu de explorare şi stabilire a scopului pentru individ ar putea fi: citirea
despre nutriţie.
Exerciţiu
1. Câteva grupuri s-au întâlnit în ultimile 3 luni şi au realizat scopul lor de învăţare a
îndemânărilor comunicării. Ei cred că este important să se extindă pentru a include lucrul cu
copiii lor. O membră a grupului speră să-l facă pe copilul ei să nu mai mintă."
a. Un nou domeniu de explorare şi stabilire a scopului pentru grup ar putea
fi:______________________
b. Un nou domeniu de explorare şi stabilire a scopului pentru individ ar putea fi:
____________________
2. Un grup de femei singure , de 30 ani , şi-a realizat scopul de învăţare a îndemânărilor

planificării financiare. Ele ar vrea să lucreze asupra finanţelor lor o săptămână şi apoi liderul
grupului să verifice munca lor. Una din membre este interesată în introducerea mai multor
bărbaţi la planificarea financiară.
a. Un nou domeniu de explorare şi stabilire a scopului pentru grup ar putea fi
:_____________________
b. Un nou domeniu de explorare şi stabilire a scopului pentru individ ar putea fi:
___________________
3. Un grup de profesori şi-a realizat scopul său, de obţinere a unei şedinţe de antrenament
de autoajutor şi de suport pentru profesori. Ei vor acum să extindă antrenamentul de autoajutor
de trei ori pe an. Un profesor vrea să aibă o şedinţă de antrenament asupra îndemânărilor
relaxării.
a. Un nou domeniu de explorare şi de stabilire a scopului pentru grup ar putea fi:
___________________
b. Un nou domeniu de explorare şi de stabilire a scopului pentru individ ar putea
fi:_________________
Aplicarea îndemânărilor ajutorului la învăţarea ca tratament
Vedere de ansamblu
Aţi învăţat să răspundeţi să construiţi o bază interşanjabilă şi să personalizaţi problemele
şi scopurile. Aceste îndemânări vă vor conduce la Învăţarea ca Tratament (ÎCT) .ÎCT
accentuează învăţarea de către cei care învaţă a îndemânărilor de care au nevoie pentru a se ajuta
pe ei înşişi. Este mult mai eficientă într-un context de grup, însă înalt dezirabilă pe o bază
individuală. ÎCT implică următorii paşi: identificarea domeniilor deficitare ale ajutatului şi
pregătirea conţinutului îndemânărilor de învăţat, diagnosticarea cunoştinţelor celor care învaţă şi
nivelul de performanţă al acestor îndemânări , stabilirea scopurilor îndemânării şi învăţarea
ajutatului, a modului cum să realizeze aceste scopuri.
În următoarele cinci exerciţii veţi învăţa şi veţi practica paşii din ÎCT.
Revedeţi paginile corespunzătoare din "Arta ajutorului" referitoare la Învăţarea ca
Tratament.
Exerciţiul 96: Pregătirea conţinutului
Introducere
Primul pas în ÎCT este identificarea domeniilor deficitare ale ajutatului şi îndemânările de
care are nevoie ajutatul pentru a învinge aceste deficite. Facem aceasta, în aşa fel încât conţinutul
să poată fi pregătit pentru fiecare îndemânare pe care vrem să o înveţe ajutatul. În stare să
identifice deficitele ajutatului, cel care ajută trebuie să fie capabil să răspundă interşanjabil şi să
personalizeze.
Când deficitele sunt înţelese cel, care ajută şi ajutatul vor stabili îndemânările pe care
ajutatul trebuie să le înveţe. Atunci conţinutul va fi dezvoltat pentru fiecare îndemânare din lista
următoare:
* Îndemânarea de învăţat (obiectivul îndemânrii)
* Principiul (motivul pentru învăţarea îndemânării)
* programul paşilor pe care trebuie să-i însuşească ajutatul pentru a învăţa îndemânarea
Instrucţiuni
Citiţi următoarele situaţii ale ajutatului şi completaţi următorii paşi:
1. Completaţi primul pas al ÎCT prin scrierea răspunsurilor interşanjabile.
2. Scrieţi un răspuns la semnificaţie şi la problema personalizată pentru a identifica
deficitul ajutatului.
3. Identificaţi o îndemânare pe care ar trebui să o înveţe ajutatul pentru a depăşi acest
deficit.
4. Pregătiţi conţinutul pentru această îndemânare prin listarea obiectivului îndemânării
principiului şi paşilor programului.
Exemplu
Un grup de studenţi de colegiu şi liderul lor discută viitorul carierei lor. O membră,
Laura, explică o problemă personală. Ceilalţi membri ai grupului stabilesc o bază interşanjabilă
cu ea şi-i personalizează problema (deficitul) şi scopul.
1. Laura: "Nu ştiu ce vreau să fac cu viaţa mea. Ştiu că sunt mii de profesii de ales, dar nu
ştiu care ar fi cea mai bună pentru mine."
Carol: Te simţi pierdută, deoarece există atât de multe profesii de ales(răspuns
interşanjabil).
Laura: "Sunt sigură că există mai mult decât o singură profesie care ar fi potrivită pentru
mine, dar ştiu că multe ar putea fi plictisitoare. Este greu de ştiut care din ele ar putea fi cea mai
bună".
Bill: "Te simţi confuză, deoarece nu ştii care din ele este cea mai interesantă. (răspuns
interşanjabil)
Laura: "Pur şi simplu nu ajung nicăieri şi asta mă deranjează. Nu pot să mă învârt în
cerc!"
John: Te simţi frustrată, deoarece se pare că nu ai o direcţie în viaţă. (răspuns
interşanjabil)
2. Laura: "Sunt cu adevărat descurajată din cauza asta."

Liderul: Te simţi deprimată, deoarece nu ştii ce fel de profesiune vrei.(răspuns la
semnificaţia personalizată).
Laura: "Da, nu ştiu cum să schimb asta. Este o mare problemă… de unde să încep ?"
Bill: Te simţi blocată, deoarece nu poţi alege o carieră care să fie cea mai bună penntru
tine. (problema personalizată).
Carol: Te simţi nesigură, deoarece nu-ţi poţi imagina ce paşi trebuie să urmezi pentru a-ţi
alege o carieră şi tu vrei să înveţi care sunt acei paşi. (răspuns la scopul personalizat).
3. Listarea unui deficit al Laurei: Laurei îi lipsesc paşii necesari pentru a-şi planifica
cariera.
O îndemânare care să o ajute să depăşească acest deficit ar putea fi: îndemânarea
planificării carierei (îndemânare identificată)
4. Pregătirea conţinutului pentru o îndemânare pe care Laura ar putea să o înveţe pentru a

depăşi deficitul.
Obiectivul îndemânării: Învăţarea îndemânărilor care determină planificarea carierei.
Principiu: Dacă Laura are îndemânările pentru planificarea carierei, atunci ea poate
căuta o profesie după un plan sistematic, astfel încât să crească şansele ei de a găsi o profesie
importantă.
Paşii programului SCOP:
Îndemânările planificării
carierei
___________________
Îndemânările plasamen-
tului slujbei
____________________
Îndemânările luării
deciziei
__________________
Îndemânările limi-
tării carierei
________________
Îndemânările
extinderii ca-
rierei
_____________
Exerciţiu:
Un bărbat de 20 ani, Randy, face parte dintr-un grup ÎCT. El vrea să înveţe cum să-şi
administreze banii, astfel încât să nu întârzie cu plata facturilor.
Scrieţi răspunsurile adecvate.
1. Randy: "Sunt stânjenit pentru că nu pot să-mi organizez viaţa mai bine. Există
întotdeauna atât de multe la care să te gândeşti !"
_____________________________________________________________________________
(răspuns interşanjabil)
Randy: "Când sunt ocupat uit o mulţime de lucruri. Apoi mă simt prost, deoarece am uitat
de ele."
Ajutător: Te simţi ____________________deoarece ____________________________
_____________________________________________________________________________
Randy: "Da, şi nu ştiu cum să schim asta."
_____________________________________________________________________________
2. Randy: "Am foarte mult nevoie de ajutor în administrarea banilor. Este groaznic …
încurcătura în care m-am băgat."
Ajutător: Te simţi ____________________deoarece tu ___________________________
_____________________________________________________________________________
(răspuns la semnificaţia personalizată)
Randy: "Pur şi simplu se pare că nu pot să le ordonez."
Ajutător: Te simţi_____________________deoarece tu nu poţi ____________________
_____________________________________________________________________________
(răspuns la problema personalizată)
Randy: "Trebuie să fiu organizat… în special cu banii mei. Am făcut destui bani, dar
nu i-am administrat cum trebuie. Nu pot să-mi plătesc facturile la timp şi am nevoie cu adevă-
rat să o fac."
Ajutător: Te simţi ____________________deoarece tu nu poţi ____________________
_____________________________________________________________________________
şi tu vrei să ___________________________________________________________________
(problema şi scopul personalizate)
3. Enumerarea unui deficit al lui Randy_______________________________________

_____________________________________________________________________________
O îndemânare pentru a depăşi acest deficit ar putea fi
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
(îndemânarea identificată)
4. Pregătirea conţinutului pentru o îndemânare pe care Randy ar putea să o înveţe pentru

a depăşi deficitul său.
Obiectivul îndemânării:
_______________________________________________________________
Principiul:
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Paşii programului:
Exerciţiul 97: Diagnosticarea îndemânării ajutatului, a cunoştinţelor şi performanţei

Introducere
Al doilea pas în ÎCT este diagnosticarea cunoştinţelor ajutatului şi a nivelului de
performanţă al îndemânării. Facem aceasta, astfel încât să ştim de unde să începem când învăţăm
o îndemânare. Pentru a diagnostica ajutatul, cel care ajută trebuie să dezvolte întrebări în legătură
cu îndemânarea şi metodele pentru a testa performanţa îndemânării ajutatului. În plus, cel care
ajută trebuie să continue să utilizeze îndemânările răspunsului.
Instrucţiuni
Continuaţi să lucraţi cu Randy ca în exerciţiul anterior referitor la ÎCT.
1. Dezvoltaţi cel puţin trei întrebări pe care le puteţi utiliza pentru a diagnostica
cunoaşterea de către el a obiectivului îndemânării.
2. Dezvoltaţi cel puţin două metode pentru a disgnostica nivelul de performanţă al lui
Randy referitor la obiectivul îndemânării.
3. Când aţi terminat scrieţi un răspuns la semnificaţia lui Randy.
Exemplu
Grupul a diagnosticat îndemânările Laurei în ceea ce priveşte planificarea carierei.

1. Întrebările pe care ei le-au pus au fost în legătură cu obiectivul îndemânării:
a. Ştie Laura ce este planificarea carierei ?
b. Ştie Laura de ce este importantă planificarea carierei ?
c. Ştie Laura când să utilizeze planificarea carierei ?
2. Metodele pe care ai le-au utilizat pentru a diagnostica nivelul de performanţă al Laurei
în ceea ce priveşte obiectivul îndemânării:
a. Au rugat-o să enumere paşii în planificarea carierei.
b. Au rugat-o să noteze când ar trebui făcut fiecare pas.
3. Un răspuns interşanjabil dat Laurei: Te simţi descurajată, deoarece nu ştii care sunt
paşii planificării carierei.
Exerciţiu
1. Întrebările pe care i le puteţi pune lui Randy despre obiectivul îndemânării:

a.
b.
c.
2. Metodele pe care le puteţi utiliza pentru a diagnostica nivelul de performanţă a lui
Randy în ceea ce priveşte obiectivul îndemânării.
a.
b.
(Adăugaţi mai multe dacă este nevoie.)
3. Scrieţi un răspuns interşanjabil pentru Randy:

Te simţi ______________________________________________________ deoarece
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Exerciţiul 98 : Definirea scopului

Introducere
Al treilea pas în ÎCT este definirea scopului. Scopul este bazat pe diagnostic, deoarece
diagnosticul ne informează, de unde să începem când îl învăţăm pe ajutat o îndemânare. La urma
urmei nu vrem să învăţăm ajutatul ceea ce el cunoaşte deja.
Instrucţiuni
Continuaţi să lucraţi cu Randy, bărbatul tânăr din exerciţiile ÎCT anterioare. Definiţi un
scop cu el utilizând spaţiul furnizat.
Exemplu
1. Laura şi grupul ei vor să definească un scop al ei. Diagnosticul ei a indicat că ea ştie

importanţa planificării carierei, dar nu are nici una din îndemânări. Astfel unii din membrii
grupului au personalizat scopul pentru Laura: "Te simţi confuză, deoarece nu poţi începe
planificarea carierei şi vrei să o faci."
2. Bill, un alt membru al grupului a definit scopul cu Laura: "Vrei să începi să-ţi planifici
cariera, indicat prin numărul de îndemânări în planificarea carierei pe care le poţi învăţa."
3. Liderul grupului a adăugat: "Diagnosticul a arătat că învăţarea îndemânărilor în ceea
ce priveşte planificarea carierei poate fi un scop pentru voi toţi."
Exerciţiu
1. Personalizaţi un scop pentru Randy:

"Te simţi ________________deoarece tu nu poţi
__________________________________________
_______________________şi tu vrei să
________________________________________________
_____________________________________________________________________________
___."
2. Întoarceţi-vă la diagnosticul care l-aţi dezvoltat pentru Randy în exerciţiul anterior.
Presupuneţi că el a fost testat la un anumit nivel şi definiţi scopul său utilizând această
informaţie. Utilizaţi următoarea formă:
"Tu vrei să
_________________________________________________________________________
indicat prin
________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
___."
Exerciţiul 99: Învăţarea îndemânării de către ajutat

Introducere
Al patrulea pas în ÎCT este de a învăţa ajutaţii cum să dezvolte programele pentru a
realiza scopurile îndemânărilor lor. Cei care ajută lucrează pentru a defini scopurile şi dezvolta
programele pentru a întâmpina nevoile şi dorinţele ajutaţilor. Programele facilitează acţionarea
ajutatului pentru a trece de unde este, acolo unde vrea să fie sau trebuie să fie.
Instrucţiuni
Continuaţi să lucraţi cu Randy, bărbatul tânăr cu care aţi lucrat în exerciţiul anterior.
Dezvoltaţi un program cu el pentru realizarea scopului îndemânării sale. Enumeraţi paşii pentru
realizarea scopului, verificaţi paşii, realizaţi un program pentru început şi sfârşit şi o întărire.
Exemplu
Laura şi grupul ei a hotărât că toţi au nevoie să înveţe îndemânmările în planificarea

carierei. În exerciţiul 96 grupul a pregătit conţinutul pentru aceste îndemânări prin enumerarea
următorilor paşi:
1. Scopul îndemânării Laurei şi al grupului : de a învăţa îndemânările planificării carierei.
2. Pasul principal pentru realizarea acestui scop:
SCOP:
Îndemânările planificării
Carierei
_________________
Îndemânările plasamentului
slujbei
Îndemânările luării _______________________
deciziei
Înmdemânările ___________________
limitării carierei
Înmdemână- _______________
rile extinderii
carierei
___________
3. Sub-paşii pentru fiecare din paşii majori:
SCOP: Îndemânările
Planificării
Profesiei
Îndemânările
plasamen- _____________
tului slujbei
Îndemânările luării
___________________
deciziei 3. Îndemânările
interviu-
Îndemânările limită-_________________ lui slujbei
rii carierei 2.Dezvoltarea pro- 2. Dezvoltarea listei
de
Îndemânările extin- ________________ gramului de acţiune- slujbe
derii carierei 3. Luarea deciziilor l.Dezvoltarea itine- 1. Scrie un CV
___________________ cu privire la sluj- rarului de acţiune
4. Extinde întrebările de bă al carierei
explorat 2. Enumeră cerinţele
3. Extinde cunoştinţele ocupaţionale
referitoare la carierele 1. Enumeră valorile
potenţiale ocupaţionale per-
2. Extinde îndemânările sonale
personale
1. Extinde interesele
personale.
4. Înaintea, în timpul şi după ce verificaţi paşii după fiecare pas principal.

ÎNAINTE a. Sunt pregătiţi membrii grupului să dedice timp pentru asta ?
b. Ştiu ei de unde să înceapă ?
ÎN TIMPUL a. Înţeleg ei interesele lor ?
b. Înţeleg ei diferitele domenii de profesii ?
DUPĂ a. A avut Laura şi grupul de explorat mai multe profesii ?
b. Ştiu ei ce întrebări să pună ?
c. Ştiu ei care sunt îndemânările şi interesele lor ?
5. Un program pentru Laura şi grupul ei:
Ei pot începe lunea următoare.
Pot termina în două săptămâni.
6. O întărire pentru Laura şi grupul ei:
Imediat ce perfecţionează un pas, ei pot merge acasă la liderul grupului pentru
cină.
Dacă ei nu perfecţionează paşii nu pot merge acasă la liderul grupului pentru
cină.
În final Laura şi grupul ei vor trebui să recicleze îndemânările lor ca să scrie programele
pentru ceilalţi paşi
din planificarea profesiei: limitarea carierei, luarea deciziei, plasamentul slujbei.
Exerciţiu
1. Enumeraţi scopul îndemânării lui
Randy:__________________________________________________
2. Enumeraţi paşii principali pentru realizarea acestui scop:
3. Dezvoltaţi sub-paşii pentru fiecare din paşii majori:
4. Faceţi o listă înainte, în timpul şi după ce verificaţi paşii, după primul pas principal:
ÎNAINTE:
ÎN TIMPUL:
DUPĂ:
5. Dezvoltaţi un orar pentru Randy:

El poate începe
__________________________________________________________________
El poate termina
_________________________________________________________________
6. Scrieţi o întărire pentru Randy:
Imediat ce perfecţionează fiecare pas el poate
_________________________________ Dacă nu perfecţionează
pasul el nu poate _____________________________________________
_____________________________________________________________________________
_
Exerciţiul 100: Practicarea ÎNVĂŢĂRII CA TRATAMENT

Introducere
În acest exerciţiu veţi practica din nou îndemânările voastre în ceea ce priveşte învăţarea
ca tratament aşa cum aţi făcut în exerciţiul anterior.
Instrucţiuni
Citiţi următoarele situaţii ale ajutatului şi completaţi spaţiile indicate.
Exemplu
Întoarceţi-vă la cele 4 exerciţii ÎCT anterioare pentru un exemplu al paşilor implicaţi.
Exerciţiu
Teresa, o femeie de vârstă mijlocie intrând la colegiu vrea să înveţe cum să studieze,
astfel încât să ia note bune. Ea spune:
Teresa: "Colegiul pare să fie plin de aceşti tineri studenţi inteligenţi care ştiu tot ce este
de ştiut despre studiu."
Te simţi _______________________deoarece _________________________________
_____________________________________________________________________________
( răspuns interşanjabil)
Teresa: "Mulţi dintre ei au făcut asta mai mult decât am făcut-o eu."
_____________________________________________________________________________
Teresa: "Trebuie să existe lucruri pe care aş putea să le învăţ, astfel încât să pot concura
cu aceşti copii."
Te simţi _____________________deoarece ___________________________________
_____________________________________________________________________________
Teresa: "Vreau cu adevărat să reuşesc. Sunt atât de încântată să fiu din nou la şcoală.
Vreau cu adevărat să meargă."
Te simţi ____________________deoarece tu __________________________________
_____________________________________________________________________________
(răspuns la semnificaţia personalizată)
Teresa: "Ştiu că am avut dificultăţi în învăţare. Trebuie să le depăşesc pentru a reuşi."
Te simţi _____________________deoarece tu nu poţi ___________________________
_____________________________________________________________________________
(răspuns la problema personalizată)
Teresa: "Da, este cu adevărat important pentru mine să iau note bune."
Te simţi _____________________deoarece tu nu poţi ___________________________
şi vrei să _____________________________________________________________________
(răspuns la scopul personalizat)
Enumerarea unui deficit al Teresei:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
O îndemânare pentru a depăşi acest deficit ar putea fi:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Pregătiţi conţinutul pentru o îndemânare pe care ar putea să o înveţe Teresa pentru a
depăşi deficitul ei:
Obiectivul îndemânării:
_____________________________________________________________________________
Principiu:
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Paşii programului:
Diagnosticul cunoştinţelor Teresei şi al nivelului de performanţă al acestei îndemânări şi

furnizarea unui răspuns interşanjabil:
Dezvoltarea a cel puţin 3 întrebări pe care le-aţi putea utiliza pentru a diagnostica
cunoaşterea obiectivului îndemânării:
1.
2.
3.
Dezvoltaţi cel puţin 2 metode pentru a diagnostica nivelul de performanţă al Teresei, în
ceea ce priveşte obiectivul îndemânării:
1.
2.
Scrieţi un răspuns interşanjabil pentru Teresa:
"Te simţi _______________________________________________________ deoarece
_____________________________________________________________________________
Personalizaţi un scop pentru Teresa:
"Te simţi ______________________________________________deoarece nu poţi
_____________________________________________________________________ şi tu nu
vrei _________________________________________________________________________
Definiţi scopul:
"Tu vrei să _____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
indicat prin ___________________________________________________________________
Ajutaţi-o pe Teresa să dezvolte un program pentru realizarea scopului îndemânării:

Enumeraţi scopul îndemânării: :
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Enumeraţi paşii principali pentru realizarea acestui scop:
Dezvoltaţi paşii programului pentru fiecare din paşii majori:
Faceţi o listă înainte, în timpul şi după ce verificaţi paşii pentru fiecare pas principal:
_____________________________________________________________________________
___________
ÎNAINTE:
_____________________________________________________________________________
___________
ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL:
ÎN TIMPUL:
_____________________________________________________________________________
____________
DUPĂ: DUPĂ: DUPĂ:
DUPĂ:
_____________________________________________________________________________
____________
Dezvoltaţi un orar pentru Teresa:

Ea poate începe __________________________________________________________
Ea poate termina_________________________________________________________
Scrieţi o întărire pentru Teresa:

Imediat ce perfecţionează fiecare pas ea poate __________________________________
_____________________________________________________________________________
Dacă nu termină pasul ea nu poate ___________________________________________
_____________________________________________________________________________
CAPITOLUL VII
SUMAR ŞI CONCLUZII
Singurul nostru motiv pentru a trăi este să ne dezvoltăm. Procesarea umană este vehicolul
nostru pentru a ne dezvolta. Noi oamenii suntem produsele procesării noastre. Într-adevăr noi
existăm doar când procesăm. În cele din urmă murim dezvoltându-ne.
Astfel mai departe ne-am concentrat pe procesul de ajutor. Cei care ajută oferă
îndemânările de ajutor ajutaţilor. Ajutaţii utilizează aceste îndemânări de ajutor pentru a se
angaja în procesare. Întregul proces de ajutor este ghidat de eficacitatea funcţionării ajutaţilor
prin intermediul explorării, înţelegerii şi acţionării. Ajutaţii emit aluziile referitoare la
entuziasmul lor de a se muta de la o fază la următoarea. Cei care ajută facilitează această notare.
Procesul de ajutor poate fi utilizat pentru toate problemele şi scopurile din viaţă, învăţare
şi muncă. Ne poate ajuta să rezolvăm crizele internaţionale între naţiuni, la fel cum ne poate
sprijini să ajutăm copiii noştri pentru a supravieţui sau studenţii noştri pentru a învăţa, ori
angajaţii noştri pentru a lucra. Nu există problemă umană sau scop uman prea largi sau
complexe, nici în spaţiu nici pe Pământ. Ajutorul este un proces universal pentru realizarea
scopurilor umane.
AJUTĂTOR
Procesare
AJUTAT
PROCESARE
Aici aveţi o ilustrare a ajutorului oamenilor pentru a se împăca cu unele din preocupările
care pot domina fiinţa umană.
Floyd: "Suntem într-un fel supăraţi pe toată generaţia voastră. Ne-aţi lăsat
pe cap toată mizeria, poluarea şi gunoiul."
Ajutător: "Ai spus că noi v-am lăsat toate problemele pe cap." Răspuns la conţinut
Tom: "Da, părinţii mei, tu, voi toţi care aţi fost prin preajmă nu aţi făcut
numic să puneţi lucrurile în ordine."
Ajutător: "Te înfurie cu adevărat. " Răspuns la
Joan: "Da, şi mulţi dintre voi faceţi mai mult decât atât - vă vindeţi pe sentiment.
câţiva dolari."
Ajutător: "Te simţi furioasă că muţi dintre noi v-am lăsat o lume murdară Răspuns la
- pentru un preţ. Cred că mulţi dintre noi nu se dau bătuţi cu ideea că o semnificaţie.
parte a preţului ar putea fi o lume mai bună pentru voi."
Floyd: "Da, ei bine poate asta este ceea ce crezi. Dar priviţi această lume
pe care sunteţi pregătiţi să ne-o daţi."
Ajutător: "Este cu adevărat frustrant pentru tine, deoarece am vândut tot Răspuns la
pe termen scurt şi am pierdut din vedere complet condiţiile pe termen semnificaţie.
lung."
Joan: "Ai nimerit-o."
Ajutător: "Eşti cu adevărat nemulţumită de ceea ce am făcut noi." Răspuns la
Tom: "Adevărat! Vreau să spun, cum ar trebui să ne comportăm când semnificaţie.
oameni pe care presupunem că-i cunoaştem bine acţionează aşa cum aţi
acţionat voi?"
Ajutător; "Eşti trist, deoarece se presupune că noi avem răspunsul la Răspuns la
aceste întrebări, însă este destul de evident că nu-l avem." semnificaţie.
Joan: "Da, sigur. Numai că acum se pare că întreaga încurcătură este
asupra noastră!"
Ajutător; "Este înspăimântător să ai această responsabilitate pe capul tău." Răspuns la
Floyd: "Şi nu este drept!" semnificaţie.
Ajutător: "Eşti cu adevărat supărat să ai o asemenea povară." Răspuns la
Tom: "Aşa este. " semnificaţie.
Ajutător: "Şi aveţi resentimente faţă de mine pentru că fac parte din Relaţie imediată
această generaţie."
Joan: "Da, ai dreptate. Voi aţi greşit. N-am învăţat încă să facem nimic
constructiv."
Ajutător: "Te simţi puţin ridicol, deoarece nu ai arătat că te poţi Personalizarea
descurca mai bine decât ne-m descurcat noi." semnificaţiei.
Floyd: "Şi dacă nu putem?"
Ajutător: "Asta mă face să mă simt responsabil, deoarece întrebaţi dacă Personalizarea
vă pot da un ajutor chiar acum. Şi dacă nu pot, atunci implicaţiile sunt problemei
destul de mari pentru toţi."
Tom: "Este o diferenţă să ştii că nu suntem singuri. Cred că avem încă
nevoie de mult ajutor.
Ajutător: "Şi este înspăimântător, deoarece nu-ţi poţi imagina ce ai de Personalizarea
învăţat." sentimentului
Joan: "Da, de unde să începem ?"
Ajutător: "Te simţi pierdută, deoarece nu poţi descoperi un punct de
început." Personalizarea
Tom: "Da, dar este încă timp pentru noi." scopului
Floyd: "Nu ne-am ratat şansa încă.."
Ajutător: "Te simţi bine că mai ai încă o şansă de a face ca lucrurile să Personalizarea
meargă bine, dar eşti de asemenea anxios deoarece nu ştii cum să începi scopului.
să faci ca lucrurile să meargă bine şi tu vrei cu adevărat să reuşeşti."
Joan: "Vrem să reuşim!"
Ajutător: "Bine, deci scopul este de a reuşi acolo unde generaţia Definirea scopului
noastră a dat greş. Ce lucruri v-ar indica că voi aţi reuşit ?"
Tom: "Dacă ar fi mai puţină poluare."
Floyd: "Şanse egale pentru femei, negri şi pentru ceilalţi oameni
defavorizaţi."
Joan: "Dacă ar exista mai multă onestitate în guvern şi afaceri."
Ajutător: "Acestea sunt probleme mari. Care dintre ele este cea mai Definirea scopului
importantă ?"
Tom: "Cred că drepturile omului trebuie să fie pe primul plan."
Joan: "Cu siguranţă."
Floyd: "Ai dreptate. S-ar cădea să începem chiar de aici cu o slujbă
cinstită."
Ajutor: "Este un lucru bun pentru a începe. Dar este de asemenea o Definirea scopului
problemă destul de mare."
Joan: "Da, poate ar trebui să abordăm aceasta atunci când ne interesează
serviciul."
Ajutător: "Realizaţi că este important să vă confruntaţi cu o mare Definirea scopului
problemă pas cu pas. Puteţi alege un patron dintr-un domeniu cu care să
începeţi. Cum veţi şti când aţi avut un efect asupra lui ?"
Tom: "Bună întrebare – sigur nu ştiu."
Floyd: "Ei bine, ei nu au câteva legi sau o linie conducătoare în legătură
cu slujbele satisfăcătoare?"
Joan: "Sigur că au! Cred că ei le-au numit "legile oportunităţii pentru
slujbe egale". Am putea utiliza legile pentru a spune dacă o afacere
utilizează practici cinstite pentru slujbă."
Ajutător: "Bună idee Joan. Aveţi idee cât timp vă poate lua asta ?" Definirea scopului
Tom: "Este greu de spus. Dar cred că la sfârşitul a şase luni ar trebui să
fim capabili să spunem dacă suntem pe drumul cel bun sau nu."
Ajutător: "Deci, credeţi că aţi avea succes dacă în următoarele 6 luni aţi Definirea scopului
putea prinde cel puţin un patron important din domeniul Legilor
Oportunităţii pentru Slujbe Egale."
Tom: "Grozav ! "
Floyd: "Nici măcar nu ştiu de unde să încep. "
Ajutător; "Este o treabă importantă. Dar o cale prin care aţi putea începe Iniţierea primului
ar fi cum să dezvoltaţi o acţiune după un plan eficient pentru a ajunge pas
acolo."
Joan: "Corect. Apoi ar trebui să dezvoltăm îndemânările. Nu-i aşa? Deci
ne-am putea imagina unde am ajuns şi cum am ajuns acolo."
Ajutător: "Aşa este. Şi prin planificarea îndemânărilor veţi fi capabil să Iniţierea paşilor
planificaţi celelalte îndemânări de care aveţi nevoie pentru a ataca intermediari
problema. Planul vostru actual de atac ar reprezenta alt pas."
Floyd: "Ar trebui să fie mult mai bine decât să ne plângem şi să pierdem
o groază de energie."
Ajutător: "Este bine să ştii că te poţi apropia chiar de problemele dificile Răspuns la
într-un mod sistematic." semnificaţie
Ajutător: "Un alt lucru pe care-l puteţi face este să asiguraţi lucrul vostru Iniţierea orarelor şi
asupra a cel puţin unei îndemânări în fiecare săptămână şi apoi să vă întăririlor
imaginaţi un sistem de recompense şi de pedepse personale depinzând de
faptul dacă respectaţi orarul."
Joan: "Cred că ce încerci să ne arăţi poate fi făcut şi am început să te
cred."
Ajutător; "Lucrurile arată mult mai clare când vedeţi că există ceva ce Răspuns la
puteţi face pentru a ajuta." semnificaţie
Facilitarea procesării umane
Dacă sau nu această sau orice altă generaţie va face o diferenţă, va depinde de faptul dacă
sau nu, persoanele din această generaţie s-au transformat din ajutaţi, în ajutători. Am dedicat
acestă carte proceselor în care ajutaţii trebuie să se angajeze pentru a se învăţa să funcţioneze
eficient în viaţa lor. Următorul pas pentru a deveni ajutător, este pentru voi de a câştiga
conţinutul paşilor şi cunoştinţele. Aceşti paşi ne vor permite să perfecţionăm îndemânările
necesare pentru a face o diferenţă între viaţa noastră şi lume. Des exemplu, pentru a deveni de
ajutor, trebuie să câştigăm tot conţinutul îndemânărilor din această carte ca şi pe cele ale vieţii,
învăţării şi muncii implicate de procesul ajutorului.
AJUTĂTOR
Paşi Proces
CONŢINUT AJUTAT
ÎNSUŞIREA PAŞILOR ÎNDEMÂNĂRII

Următorul pas pentru a deveni ajutător, este de a aplica îndemânările la anumite
obiective. În viaţa noastră de exemplu, putem dori să relaţionăm mult mai eficient, să învăţăm
mult mai eficient şi să lucrăm mult mai productiv. Trebuie să practicăm aplicarea îndemânărilor
implicate la obiectivele noastre din toate domeniile vieţii, învăţării şi muncii.
Aplicarea îndemânărilor necesită mai multe practici, deoarece ne pregăteşte pentru

transformarea îndemânărilor din viaţa noastră reală. Mai multă schimbare în sau între obiective
măreşte probabilitatea succesului în viaţa noastră reală. De exemplu, putem practica aplicarea
îndemânărilor ajutorului, prin schimbarea componentelor funcţiilor, proceselor, condiţiilor sau
standardelor îndemânărilor.
AJUTĂTOR
Paşi Proces
CONŢINUT AJUTAT
Îndemânări
OBIECTIVE
APLICAREA ÎNDEMÂNĂRILOR
Următorul pas în programul nostru este de a transforma îndemânările pe care le-am

câştigat şi le-am aplicat la contextul vieţii noastre reale. Astfel, noi transformăm pentru a
relaţiona mult mai eficient cu cei apropiaţi nouă şi prietenii; pentru a învăţa mult mai eficient în
şcoală sau formare ; pentru a lucra mult mai productiv la serviciu sau într-adevăr pentru a ne
distra şi recrea mai bine. Putem învăţa să transformăm toate îndemânările creativ, prin schim-
barea uneia sau mai multe componente, funcţii, procese,condiţii sau standarde, în timp ce le
menţinem pe celelalte constante. De exemplu, putem fi atenţi la un poliţist de pe stradă sau la un
judecător al curţii pentru a facilita procesarea productivă prin schimbarea componentelor şi
condiţiilor.
AJUTĂTOR
Paşi Proces
CONŢINUT AJUTAT CONTEXT
Îndemânări Sarcini
OBIECTIVE
TRANSFORMAREA PENTRU SARCINI
Pasul final pentru adeveni ajutător este de a stăpâni realizarea tuturor scopurilor noastre.
Aceste scopuri includ scopurile noastre reabilitative, la fel ca şi scopurile noastre preventive.
Astfel, de exemplu putem deveni mult mai eficienţi cu oamenii din viaţa noastră. Putem realiza
nivele înalte în eforturile noastre educaţionale. Putem deveni mult mai folositori în eforturile
noastre la serviciu.
AJUTĂTOR
Paşi Proces Scopuri
OBIECTIVE
STĂPÂNIREA SCOPURILOR
În cele din urmă nu putem fi productivi până când nu-i putem ajuta pe ceilalţi să realizeze
scopurile lor. Aceasta înseamnă că putem schiţa programe pentru a putea deveni productivi în
vieţile celorlalţi. Facem aceasta lucrând cu ceilalţi pentru realizarea următoarelor: 1) stabilirea
scopurilor productive; 2) fixarea sarcinilor contextuale necesare pentru a realiza scopurile; 3)
specificarea obiectivelor îndemânării necesare pentru a perfecţiona sarcinile; 4) dezvoltarea
conţinutului paşilor îndemânării necesari pentru a realiza obiectivele; 5) distribuirea procesului
necesar pentru a învăţa paşii îndemânării. Din nou, acest proces este reciclat, în timp ce apreciem
gradul în care are loc procesul, câştigă, aplică şi transformă îndemânările lor şi realizează
scopurile lor.
AJUTĂTOR
Paşi Proces Scopuri
OBIECTIVE
A DEVENI PRODUCTIV
Noi putem utiliza îndemânările noastre de ajutor pentru a rezolva orice problemă umană
şi a realiza orice scopuri. Putem trimite o persoană pe Lună sau educa un copil în clasă. Orice
scop pe care-l putem concepe îl putem operaţionaliza. Orice scop pe care-l putem operaţionaliza
îl putem realiza.
Marea ironie este că în procesul de a deveni programatic şi productiv putem de asemenea
deveni umani. Devenim umani numai prin utilizarea intelectului nostru în procesul experienţei,
prin care descoperim umanitatea noastră. Devenim umani numai prin utilizarea intelectului
nostru pentru procesul de realizare a scopurilor, prin care demonstrăm umanitatea noastră.
Scopurile fiinţei umane, în spaţiu sau pe Pământ, sunt limitate doar de puterea procesării
noastre. Umanitatea se defineşte prin abilitatea sa de a facilita această procesare - în noi şi
ceilalţi.
DEVENIREA UMANĂ
CAPITOLUL VII -
SUMAR ŞI CONCLUZII
Sumar
Vedere de ansamblu
Aţi învăţat acum şi aţi practicat un ciclu complet al îndemânărilor ajutorului. Puteţi
utiliza aceste îndemânări cu dvs. înşivă şi cu ceilalţi pentru a rezolva problemele şi a realiza
scopurile din cadrul vieţii, învăţării şi muncii.
Exerciţiul 101 : Utilizarea tuturor îndemânărilor voastre de ajutor

Introducere
Aţi practicat fiecare din îndemânările ajutorului: atenţie, răspuns, personalizare şi iniţiere.
Puteţi acum ajuta altă persoană pentru a explora, înţelege şi acţiona.
În următorul exerciţiu sunteţi rugaţi să urilizaţi toate îndemânările voastre de ajutor când
scrieţi răspunsurile voastre cele mai eficiente şi aveţi iniţiativa de a "vorbi în numele" persoanei.
Instrucţiuni
Daţi cel mai bun răspuns pentru fiecare fragment urmând forma de răspuns prezentată
mai jos.
Exerciţiu
Lucrător social
1. "Este un bărbat tânăr, foarte tulburat. Ascultă-l când vorbeşte. Vocea sa este foarte
deprimată. Mie mi se pare foarte nebun."
______________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
____
2. "Ei bine… el este atât de manipulativ. Aşa îmi dă impresia când lucrez cu el. Doar
lucrurile pe care le spune; este evident că încearcă să facă ca toată lumea să se învârtă în jurul lui.
Mă scoate din sărite.
Vreau să-i spun să se maturizeze; lumea nu este la dispoziţia lui."
Răspuns la sentiment şi
conţinut:________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
3. Săptămâna trecută a venit şi m-a văzut. A fost suspendat de la şcoală pentru că s-a
bătut, mama sa l-a ameninţat că-l dă afară din casă şi el a descoperit acest program pentru slujbă
şi a spus că a trebuit să-l introduc în program. Astfel că am încercat să-l ajut dar trebuie să petrec
8 ore luptându-mă pentru el. Nu am acest timp la dispoziţie. Nu este singurul meu client."
Răspuns la sentiment şi conţinut :
_______________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
4. "Simt că el nu se străduieşte deloc. Vrea să stea de o parte şi să fie acest "săracul de
mine" şi toţi ceilalţi să se străduiască pentru el."
Răspuns la sentiment şi conţinut:
_______________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
5. "Nu poţi ajuta oamenii care nu vor să muncească pentru ei. Trebuie să acţioneze
singuri."
Răspuns la sentiment şi conţinut:
_______________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
_____
6. "Găsesc că este foarte epuizant să lucrez cu el. Uneori după ce pleacă stau şi mă
gândesc pentru ce fac asta. Nu există recompense, doar multă descurajare. Îmi pasă de el… de
toţi clienţii mei."
Răspuns la sentimente şi semnificaţia personalizată:
________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
7. "Se pare că-mi pasă de ei mai mult decât le pasă lor de mine."
Răspuns la sentimentul şi la semnificaţia personalizată:
______________________________________
_____________________________________________________________________________
______
_____________________________________________________________________________
______
8. "Sunt atât de trist … şi obosit. Mă simt ca şi cum aş fi un gunoi al societăţii. Şi mă
lupt şi mă zgârii şi încerc să salvez ce este bun."
Răspuns la sentiment şi la semnificaţia personalizată:
_______________________________________
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
9. "Ce este ? Cum să opresc asta ? Vreau să o scot la capăt cu aceşti oameni şi nu
reuşesc."
Răspuns la sentiment şi la problema personalizată:
__________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
10. "Ştii, mi-am luat această slujbă, deoarece eu iubesc oamenii. Vreau să-i ajut. Şi iată
am început să-mi urăsc clienţii… şi pe mine. Nu-i pot ajuta. Am pierdut atât de mulţi din
clienţii mei."
Răspuns la sentimentul şi la problema personalizată:
________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
11. "Iată-mă , amărât şi distrus. Nu-i pot ajuta. Însă… eu sunt singura lor şansă. Dacă
renunţ, dacă renunţăm toţi va fi rău. Vreau încă să-i ajut dar nu aşa… pierzându-mi curajul şi
lăsându-mi clienţii baltă. Trebuie să existe o alternativă."
personalizat:____________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
12. Operaţionalizaţi scopul acestei persoane.
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
13. Iniţiaţi paşii pentru scopul operaţionalizat al acestei persoane (utilizaţi tabelul de pe
pagina următoare).
14. Iniţiaţi sub-paşii conducând la fiecare pas.(utilizaţi tabelul de pe pagina următoare).
15. Iniţiaţi un program.
_____________________________________________________________________________
____
PAS ÎNCEPUT
SFÂRŞIT
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________ __________________
__________________
_____________________________________ __________________
__________________
_____________________________________ __________________
__________________
_____________________________________ __________________
__________________
_____________________________________ __________________
__________________
_____________________________________________________________________________
_____
16. Iniţierea întăririlor:

a. Întăriri
pozitive:__________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
__
b. Întăriri negative:
_________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
__
SCOPUL
OPERAŢIONALIZAT:_________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_______
________________
_________________
________________
_______________ _________________
________________
______________ _______________ _________________
________________
____________ ______________ _______________ _________________
________________
____________ ____________ ______________ _______________ _________________
________________
____________ ____________ ______________ _______________ _________________
________________
____________ ____________ ______________ _______________ _________________
____________ ____________ ______________ _______________
____________ ____________ ______________
____________ ____________
____________
Adolescent
1. "Nu văd ce este rău în asta. Puţină iarbă este ca o băutură şi vedeţi destui oameni băuţi.
Aceleaşi vechi persoane care îmi spun că-mi voi "prăji creierul" şi-l pun pe-al lor "în
formaldehidă"."
conţinut:_______________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
2. "Îmi place să mă droghez puţin aşa cum le place lor să bea puţin. Facem asta pentru
acelaşi lucru- face viaţa puţin mai interesantă."
conţinut:_______________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
3. "Singura diferenţă pe care o văd este că iarba nu este legală, însă băutura da. Ar trebui
să-i ascult când ei sunt la fel ca mine ? Ceea ce-mi spun ei este că ar trebui să fiu beţiv în loc de
drogat."
conţinut:______________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
4. "Iarba te ajută să duci la capăt ziua mult mai bine decât băutura. Mă simt bine când
sunt drogat."
conţinut:_______________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
5. "Ca dovadă eu sunt încă la şcoală, în timp ce copiii care beau puternic cel mai adesea
nu mai sunt. Poate nu am făcut chiar bine, nu atât timp cât am utilizat drogurile, dar asta este o
altă întâmplare."
conţinut:_______________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
6. "Uneori să te droghezi este singura cale să rămâi aici. Profesorii vor să-ţi faci toată
treaba şi n-am fost niciodată un super deştept. Şi toţi copiii sunt prefăcuţi aici, cu excepţia celor
care fumează."
conţinut:_______________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
7. "De fiecare dată când mă întorc împrejur cineva mă presează - fă asta, schimbă aia.
Dacă sunt drogat totul este în regulă. "
personalizată:______________________________________
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
8. "Cu iarba este în regulă totul. Când sunt cu prietenii mei nu contează dacă mă ridic la
nivelul aşteptărilor lor. Ştiu cine sunt atunci şi mă simt bine."
personalizată:______________________________________
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
____
9. "Da, mă deranjează că ei nu văd cine sunt, că nu mă pot accepta ca persoană cu sau
fără iarbă. Iarba face ca unii oameni să mă accepte – oricum nu-i pot face pe ceilalţi să vadă cine
sunt."
Răspuns la sentiment şi la problema
personalizată:__________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
10. "Îmi place de mine… vreau ca şi celorlaţi să le placă. În mod obişnuit eram capabil
să-i fac pe ceilalţi să mă placă înainte de a veni la această şcoală. Cred că am început să fumez
tot timpul… "
personalizat:__________________________________________
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
11. Operaţionalizaţi scopul acestei persoane:
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
_____________________________________________________________________________
____
12. Iniţiaţi paşii pentru scopul operaţionalizat al acestei persoane. (utilizaţi tabelul de mai
jos)
13. Iniţiaţi sub-paşii care conduc la fiecare pas (utilizaţi tabelul de mai jos).
14. Iniţiaţi un program.
_____________________________________________________________________________
_________
PAS ÎNCEPUT
SFÂRŞIT
_____________________________________________________________________________
_________
______________________________________ _____________________
____________________
______________________________________ _____________________
____________________
______________________________________ _____________________
____________________
______________________________________ _____________________
____________________
______________________________________ _____________________
____________________
_____________________________________________________________________________
__________
15. Iniţiaţi întăririle:

a. Întăriri
pozitive:__________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
__
b. Întăriri
negative:__________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
__
SCOPUL
OPERAŢIONALIZAT:__________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_______
______________
______________
______________
________________ ______________
______________
______________ ________________ ______________
______________
_____________ ______________ ________________ ______________
______________
____________ _____________ ______________ ________________ ______________
______________
____________ _____________ ______________ ________________ ______________
______________
____________ _____________ ______________ ________________ ______________
____________ _____________ ______________ ________________
____________ _____________ ______________
____________ _____________
____________
Exerciţiul 102 : Ajutorul cu dvs. înşivă

Introducere
Aţi învăţat să vă ajutaţi , să exploraţi şi să înţelegeţi şi să acţionaţi constructiv asupra
experienţeivoastre.
În următoarele pagini veţi utiliza răspunsul dvs., personalizarea şi iniţierea îndemânărilor
pentru a vă ajuta pe dvs. înşivă.
Instrucţiuni
Urmaţi instrucţiunile pentru a completa fiecare pas.
Exerciţiu
1. Descrieţi pe scurt o situaţie curentă sau o experienţă curentă din viaţa dvs. pe care aţi
vrea să o transformaţi într-o acţiune constructivă.
_____________________________________________________________________________
______
_____________________________________________________________________________
______
_____________________________________________________________________________
______
_____________________________________________________________________________
______
_____________________________________________________________________________
______
2. Scrieţi o serie de şase răspunsuri interşanjabile pentru voi. Asiguraţi-vă că aţi avut timp
pentru a explora experienţa.
a. Primul răspuns la sentiment şi
conţinut:_________________________________________________
_____________________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________________
___
b. Al doilea răspuns la sentiment şi
conţinut:______________________________________________
_____________________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________________
___
c. Al treilea răspuns la sentiment şi
conţinut:______________________________________________
_____________________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________________
___
d. Al patrulea răspuns la sentiment şi
conţinut:_____________________________________________
_____________________________________________________________________________
__
_____________________________________________________________________________
__
_____________________________________________________________________________
__
e. Al cincilea răspuns la sentiment şi
conţinut:____________________________________________
_____________________________________________________________________________
__
_____________________________________________________________________________
__
_____________________________________________________________________________
__
f. Al şaselea răspuns la sentiment şi
conţinut:_____________________________________________
_____________________________________________________________________________
__
_____________________________________________________________________________
__
_____________________________________________________________________________
__
3. Personalizaţi experienţa dvs. Fiţi sigur că v-aţi lăsat timp pentru a înţelege, înaite de a
continua cu următorul răspuns.
a. Răspuns la sentiment şi la problema
personalizată:________________________________________
_____________________________________________________________________________
__
_____________________________________________________________________________
__
b. Răspuns la sentiment şi la problema
personalizată:_______________________________________
_____________________________________________________________________________
__
_____________________________________________________________________________
__
c. Răspuns la sentiment şi la scop
personalizate:___________________________________________
_____________________________________________________________________________
__
_____________________________________________________________________________
__
4. Iniţiaţi o acţiune asupra experienţei personalizate pentru a vă ajuta .
Scopul vostru
operaţionalizat:__________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____
5. Crearea paşilor conducând către scopul operaţionalizat:
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
6. Utilizaţi tabelul de mai jos pentru a înregistra şi succesiunea paşilor pentru scopul
vostru. De asemenea, adăugaţi sub-paşii corespunzători pentru fiecare scop.
SCOPUL
OPERAŢIONALIZAT:_________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_______
_______________
_______________
_______________
_______________ _______________
_______________
______________ _______________ _______________
______________
_____________ ______________ _______________ _______________
______________
___________ _____________ ______________ _______________ _______________
______________
___________ _____________ ______________ _______________ _______________
______________
___________ _____________ ______________ _______________ _______________
___________ _____________ ______________ _______________
___________ _____________ ______________
___________ _____________
___________
7. Iniţiaţi un program pentru voi.
_____________________________________________________________________________
_________
PAS ÎNCEPUT
SFÂRŞIT
_____________________________________________________________________________
_________
_________________________________________ _____________________
__________________
_________________________________________ _____________________
__________________
_________________________________________ _____________________
__________________
_________________________________________ _____________________
__________________
_________________________________________ _____________________
__________________
_____________________________________________________________________________
__________
8. Iniţiaţi întăririle pentru voi:

a. Întăriri pozitive
:____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____
b. Întăriri negative
:___________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
___
Post – Test
Vedere de ansamblu
Aţi practicat acum îndemânrile de bază ale ajutorului. La cest punct veţi revizui unde vă
aflaţi în raport cu aceste îndemânări, veţi vedea cât de daparte aţi ajuns şi veţi începe să stabiliţi
noi scopuri pentru voi.
Aceste exerciţii vă vor da oportunitatea, atât de a comunica cu folos, cât şi de a distinge
răspunsurile utile.
A. Comunicarea îndemânărilor ajutorului

Instrucţiuni
Imaginaţi-vă că vă aflaţi în interacţiune cu următorul ajutat, pentru 30 minute. Ajutatul,
un tânăr director într-o afacere comercială va spune:
"Nu ştiu ce se întâmplă. Am obţinut recenzii bune, mai bune decât unii oameni care au
plecat, dar se pare că nu sunt capabil să fiu promovat la următorul nivel. Am fost apreciat acum 6
luni şi încă mai aştept să fiu avansat. Ei îmi spun că fac o treabă excelentă, dar un director mai
vechi mi-a spus că nu sunt destul de agresiv, iar altul mi-a spus că sunt prea agresiv. Nu pot
mulţumi pe toată lumea, însă se pare că trebuie să o fac."
Scrieţi dedesubt ce i-aţi putea spune acestui ajutat. Încercaţi să comunicaţi, atât
înţelegerea, cât şi direcţia. Scrieţi cuvintele exacte pe care le-aţi utiliza dacă aţi vorbi în realitate
ajutatului.
_______________________________________________________________________
______________
_______________________________________________________________________
_____________
_______________________________________________________________________
_____________
_______________________________________________________________________
______________

Introducere
Pretutindeni, această lucrare practică vă va învăţa să distingeţi şi, de asemenea să daţi un
răspuns exact şi eficient. Acest post-test vă va ajuta să revizuiţi acurateţea discriminării voastre.
Instrucţiuni
Următoarele sunt câteva răspunsuri alternative care pot fi date de cineva încercând să
ajute persoana de la punctul A de mai sus. După fiecare răspuns scrieţi un număr pentru a indica
evaluarea de către voi a eficacităţii acestui răspuns. Utilizaţi următoarea scală:
1.0. = Foarte ineficient

2.0. = Ineficient
3.0. = Puţin eficient
4.0. = Foarte eficient
5.0. = Extrem de eficient
_____ 1. Nu ştiţi cum să faceţi faţă situaţiei, cum să mulţumiţi ambele părţi, astfel încât
să fiţi promovat.
_____ 2. Vă simţiţi frustrat, deoarece nu puteţi atinge nivelul de care sunteţi capabil şi
vreţi să vă ridicaţi la acest nivel.
_____ 3. Lumea afacerilor este astfel uneori. Te păstrează, atât timp cât ei pot, dacă faci
treabă bună. Numai personalităţile sunt promovate.
_____ 4. Vă simţiţi încurcat, deoarece nu sunteţi sigur ce să faceţi pentru a dovedi că
sunteţi capabil să atingeţi următorul nivel şi vreţi să obţineţi promovarea. Puteţi începe discutând
cu şefii dvs. ce comportamente consideră ei ca agresive sau neagresive şi apoi să faceţi un
compromis cu ei.
_____ 5. Sunteţi derutat, deoarece şefii dvs. v-au dat mesaje contradictorii.
Acum verificaţi evaluările voastre alături de evaluările expertului.
_____________________________________________________________________________
___________
# EVALUARE MOTIV
_____________________________________________________________________________
___________
1. 2.0. Este direct raportată la conţinutul expresiei ajutatului; răspunde
la conţinut, nu răspunde la sentimente.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------
2. 4.0. Este un răspuns exact, atât pentru locul unde se află ajutatul,
cât şi pentru locul unde vrea să fie; răspunde la sentiment şi personalizează experienţa.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------
3. 1.0. Nu este raportat la expresia ajutatului.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------
4. 5.0. Comunică o înţelegere corectă a locului unde este ajutatul,
unde vrea să fie şi furnizează o direcţie a modului cum să ajungă ajutatul acolo. Acest răspuns
furnizează, atât înţelegerea, cât şi direcţia (răspunde, personalizează şi iniţiază
pentru a facilita acţiunea).
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------
5. 3.0. Comunică o înţelegere exactă a locului unde se află ajutatul în
termeni de conţinut şi sentimente exprimate; răspunde la sentiment şi conţinut.
_____________________________________________________________________________
____________
Pentru a calcula scorul dvs. discriminatoriu utilizaţi tabelul următor şi faceţi următorii
paşi:
1. Fără respectarea faptului dacă diferenţa este pozitivă sau negativă, scrieţi diferenţa
între evaluările voastre şi evaluările expertului.
2. Adăugaţi scorurile diferenţei. Ar trebui să aveţi 5 scoruri, unul pentru fiecare răspuns.
3. Împărţiţi totalul scorurilor diferenţei la 5. Rezultatul este scorulvostru discriminatoriu.
_____________________________________________________________________________
____________
RĂSPUNS # EVALUAREA MEA EVALUAREA EXPERTULUI
DIFERENŢA
_____________________________________________________________________________
____________
1 ______________ - ______________________
= ___________
2 ______________ - ______________________
= ___________
3 ______________ - ______________________
= ___________
4 ______________ - ______________________
= ___________
5 ______________ - ______________________
= ___________
TOTAL
___________
TOTAL : 5 = _______________
_____________________________________________________________________________
____________
C. Verificarea perfecţionării voastre

Introducere
Acest exerciţiu vă va ajuta să măsuraţi schimbarea, în abilitatea voastră de a da
răspunsuri utile. Vă va spune cât de bine aţi învăţat îndemânările ajutorului.
Instrucţiuni
Comparaţi scorurile voastre discriminatorii de la pre-test şi post-test. Dacă scorul dvs. la
post-test este mai puţin de 5, atunci puteţi evalua propriile răpunsuri în exerciţiile 1 şi 66. Dacă
scorul dvs. discriominatoriu la post-test este mai mare de 5 găsiţi pe altcineva al cărui scor
discriminatoriu este mai jos de 5 şi determinaţi-l să facă scorul răspunsurilor voastre.
Utilizaţi următoarea scală pentru a evalua comunicarea voastră pre-test şi post-test.
SCALA AJUTORULUI DE BAZĂ

5.0. = Iniţierea paşilor
4.5 = Iniţierea operaţionalizării scopurilor
4.0. = Personalizarea problemei sentimentelor şi scopurilor
3.5. = Personalizarea semnificaţiei
3.0. = Răspunsul la semnificaţie
2.5. = Răspunsul la sentiment
2.0. = Răspunsul la conţinut
1.5. = Atenţia fizică
1.0. = Neatenţia
* Scorul comunicării mele la pre-test : _____________

* Scopul comunicării mele la post-test: _____________
* Comparaţi cele două scoruri şi răspundeţi la experienţa voastră, la modul cum aţi
schimbat abilitatea voastră de a da răspunsuri eficiente.
Mă simt
_____________________deoarece______________________________________________
_____________________________________________________________________________
____
* Scorul meu discriminatoriu la pre-test: _____________
* Scorul meu discriminatoriu la post-test:_____________
* Comparaţi cele două scoruri discriminatorii şi răspundeţi la experienţa voastră, la
modul cum aţi schimbat abilitatea voastră de a recunoaşte răspunsurile ajutatului în mod eficient.
Mă simt ______________________deoarece
______________________________________________
_____________________________________________________________________________
______
* Dacă sunteţi nesatisfăcuţi de rezultatele voastre la post-test puteţi continua să vă daţi
un răspuns şi să dezvoltaţi un program pentru a remedia situaţia. Utilizaţi exerciţiul 66 ca ghid.
Răspunsurile pentru exerciţiile selectate
Exerciţiul 3 : Distingerea implicării

1. CINE Vorbitorul
CE Să vorbească
CÂND Luni- oră imprecisă
UNDE Acasă la vorbitor
DE CE Nici un motiv dat
CUM Instrucţiuni nespecificate
2. CINE Vorbitorul
CE Sarcina de lucru
CÂND Nu este dat
UNDE La biroul vorbitorului
DE C Pentru a explica raţionamentul – acesta este scopul vorbitorului
CUM Prin indicarea de către vorbitor a greşelii- ceva vag
3. CINE Laboratorul
CE Analize
CÂND În această după-amiază
UNDE Rămâne în cameră
DE CE Nici un motiv dat
CUM Laboratorul va ridica persoana
Exerciţiul 6 : Distingerea îndemânărilor auto-pregătirii

1. REVIZUIRE Nici una
SCOP Nici unul
RELAZARE Deloc
2. REVIZUIRE S-a uitat pe scorurile testului şi pe prezentare
SCOP Nici unul
RELAXARE A închis ochii, şi a lăsat mintea clară
3. REVIZUIRE A revizuit comportamentul din ultima lună
SCOP I-a spus ce a observat el şi a ascultat
RELAXARE Imaginea mentală a unui fluviu
Exerciţiul 8 : Eliminarea distragerilor
Studentul ar putea enumera oricare din următoarele:
1. telefon
2. fumat
3. radio
4. televizor
5. bătaia piciorului
6. luarea de notiţe
7. zgomot de afară
8. întreruperi
9. căldură excesivă
10. mestecarea gumei
11. mâncat
12. tuse excesivă
13. dezordine
14. lumină orbitoare
15. vorbirea cu ceilalţi oameni
Exerciţiul 11 : Distingerea datelor de inferenţe
1. Inferenţă
2. Inferenţă
3. Dată
4. Inferenţă
5. Dată
6. Dată
7. Inferenţă
8. Inferenţă
9. Dată
10. Inferenţă
11. Inferenţă
12. Dată
13. Dată
14. Dată
15. Inferenţă
16. Inferenţă
17.
18. Inferenţă
19. Dată
20. Inferenţă
Exerciţiul 13: Ascultarea practică

1. CINE Vorbitorul şi ceilalţi
CE Au fumat iarbă, au băut vin
CÂND Nu a fost afirmat
UNDE Nu a fost afirmat
DE CE Pentru a se distra; nu vrea să renunţe
CUM Nu a fost afirmat
2. CINE Vorbitorul
CE Şcoală, alte slujbe
CÂND Ultimii cinci ani
DE CE Păstrează tăcerea, nu ştie ce ar fi mai bine
3. CINE Vorbitorul
CE Speriat de propria durere de dinţi
CÂND Acum
UNDE Nu este dat
DE CE Frică de lucrarea dentară, un prieten a necesitat spitalizarea
4. CINE Vorbitorul şi copiii
CE Plăţile ADS
CÂND Acum
DE CE Plăţile nu acoperă costurile pentru creşterea copiilor
CUM Strânge bani şi salvează, dar tot nu ajung banii
5. CINE Supraveghetorul
CE Cicăleşte continuu
CÂND În schimbul de noapte
DE CE Nu a făcut nimic; este paşnic
CUM Va merge "să-l omoare pe bastard"
Exerciţiul 14 : Identificarea aluziilor tonului vocii

Următoarele numere ar trebui să fie însemnate: 1, 3, 4, 6, 7, 8, 11.
Exerciţiul 15: Schiţarea inferenţelor din tonul vocii

1. c,e
2. c,g
3. a,g
4. b,e,g
5. a,b,g
Exerciţiul 18 : Distingerea răspunsurilor specifice

1. vag
2. specific
3. specific
4. specific
5. vag
6. vag
Exerciţiul 19 : Distingerea parafrazare vs. psitacism

1. a. repetarea exactă 2. a. parafrază
b. parafrază b. repetare exactă
c. parafrază c. parafrază
Exerciţiul 20: Distingerea răspunsurilor scurte

1. scurt şi specific
3. prea lung
4. prea lung
Exerciţiul 21: Distingerea răspunsurilor care nu judecă

1. nu judecă
2. judecă
3. nu judecă
4. judecă
Exerciţiul 22: Distingerea răspunsurilor la conţinut bune

1. slab; repetă exact
2. slab; prea vag
3. bun; specific, scurt şi nu judecă
4. slab; prea lung
5. bun; specific, scurt şi nu judecă
Exerciţiul 24: Distingerea răspunsurilor la conţinut ordonate

1. TIP: de ordinul importanţei; motiv; slab
2. TIP: nici o ordine; motiv slab
3. TIP: cronologic; motiv slab
4. TIP: cauză-efcet; motiv; bun
Exerciţiul 26: Clasificarea cuvintelor sentimentale, după categorie şi intensitate

NOTĂ: Întrucât sentimentele sunt definite subiectiv, aceasta nu este o listă definitivă.
Totuşi serveşte ca un stimul eficace pentru explorarea studentului.
1. nefericit;mediu
2. uşurat;coborât
3. nefericit;coborât
4. furios; coborât
5. trist; înalt
6. speriat;mediu
7. furios;înalt
8. nefericit; înalt
9. anxios; mediu
10. speriat; înalt
11.fericit; mediu
12. apreciativ; înalt
13. surprins; înalt
14. înspăimântat; coborât
15. trist; mediu
16. încântat;coborât
17. calm;mediu
18. fericit; înalt
19. stânjenit;mediu
20. trist;coborât
21. încântat; înalt
22. satisfăcut; mediu
23. fericit; înalt
24. ruşinat; înalt
25. dezgustat; mediu
Exerciţiul 27: Distingerea răspunsurilor corecte la sentiment

1. a. + 2. a. + 3. a. +
b. + b. - b. +
c. - c. + c. –
Exerciţiul 28: Alegerea unui cuvânt sentimental corect

1. a,c,d,e,i
2. b,d,e,h,i
3. a,e,f,h
4. a,c,e,g,i
5. a,c,e,g
Exerciţiul 34: Distingerea răspunsurilor interşanjabile
1. a. intensitate greşită a cuvântului
b. conţinut neinterşanjabil; care judecă
c. răspuns bun
d. categorie greşită a cuvântului sentimental
e. conţinutul este vag
2. a. conţinutul este vag
b. nu este cuvânt sentimental
c. repetă papagaliceşte răspunsul
d. răspunsul este prea lung
e. răspuns bun
Exerciţiul 40: Distingerea semnificaţiei personalizate
1. a. SP 3.a. RS
b. RS b. PS
c. PS c. RS
2. a. PS 4. A. PS
b. RS b. RS
c. PS c. PS
Exerciţiul 42: Distingerea răspunsurilor la problema personalizată
1. a. PP 3.a. SP
b. RS b. RS
c. SP c. PP
2. a. RS 4.a. PP
b. SP b. RS
c. PP c. SP
Exerciţiul 44: Distingerea răspunsurilor la sentimentul personalizat
1.a. RS 3.a. PP
b. RS b. RS
c. SP c. SP
d. PP d. Sent P
e. Sent P e. RS
2. a. SP 4.a. RS
b. SP b. SP
c. Sent P c. Sent P
d. RS d. PP
e. Sent P e. SP
Exerciţiul 46: Distingerea scopurilor personalizate
1.a. nou comportament 3.a. comportament nou
b. partea lipsă b. partea lipsă
c. comportament nou c. comportament nou
2.a. comportament nou 4.a. partea lipsă
b. partea lipsă b. comportament nou
c. comportament nou c. partea lipsă
Exerciţiul 51: Distingerea comportamentelor ajutatului în scopurile operaţionalizate
1.a. comportamentul ajutatului
b. comportamentul ajutatului
c. nu este un comportament al ajutatului
2.a. nu este un comportament al ajutatului
b. comportamentul ajutatului
c. comportamentul ajutatului
3.a. comportamentul ajutatului
b. nu este un comportament al ajutatului
c. comportamentul ajutatului
Exerciţiul 52: Distingerea scopurilor măsurabile
Studenţii ar trebui să încercuiască următoarele alegeri din exerciţiul 50: 1b, 2c, 3a.
Exerciţiul 54; Asiguraţi-vă că paşii pentru scop sunt comportamente
1. Da 6. Da 11. Nu 16. Nu 21. Da
2. Da 7. Da 12. Da 17. Nu 22. Nu
3. Nu 8. Da 13. Nu 18. Da 23. Da
4. Nu 9. Da 14. Da 19. Nu 24. Nu
5. Nu 10. Nu 15. Nu 20. Nu 25. Da
Exerciţiul 55: Asiguraţi-vă că paşii sunt raportaţi la scop
Studenţii ar trebui să încercuiască următoarele alegeri:
1. b
2. a,b,c
3. a,d
Exerciţiul 59: Distingerea tipurilor de întăriri
1.a. pozitivă 2.a. negativă 3.a. pozitivă 4.a. negativă 5.a. pozitivă
b. negativă b. negativă b. negativă b. pozitivă b.
negativă
c. negativă c. pozitivă c. pozitivă c. negativă c.
negativă
d. pozitivă d. negativă d. negativă d. negativă d.
negativă
Exerciţiul 60: Distingerea cadrului de referinţă al întăririi
1.a. nu 2.a. da 3.a.da

b. da b. nu b. da
c. da c. da c. nu
d. da d. da d. da
e. da e. da e.da
Exerciţiul 61: Distingerea corespondenţelor întăririlor
Studenţii ar trebui să plaseze semnul (*) în faţa următoarelor alegeri din exerciţiul 62
1. c,d,e
2. a,d
3. a
Exerciţiul 63: Distingerea tipurilor de succesiune
1. c
2. a
3. b
Exerciţiul 76: Tragerea concluziilor din observaţiile nonverbale
1. a,c,e 6. a,e
2. b,d,f 7. b,f
3. a,c,g 8. b
4. f 9. b,d,f
5. a,c 10. b,f
Exerciţiul 80: Observarea incongruenţelor în grupuri: 1.d; 2.b; 3.b; 4.c; 5.a.
Exerciţiul 81: Distingerea date vs. observaţii inferente în grupuri
1. Inferenţă 2. Inferenţă 3. Dată 4. Inferenţă 5.Dată
6.Inferenţă
7. Dată 8. Inferenţă 9. Dată 10. Dată
Exerciţiul 84: Ascultarea tonului vocii membrilor grupului
Studenţii ar trebui să plaseze semnul (*) în faţa următoarelor numere: 2,3,4,5,7,9,10.
APENDICE
APENDICE A
Listă de cuvinte sentimentale *
ÎNCÂNTAT SURPRINS FERICIT SATISFĂCUT

agitat ameţit amuzat agreabil
animat buimăcit bucuros bucuros
delirant consternat captivat drăguţ
emiţionat descumpănit debordant entuziasmat
energic doborât dispus fericit
îmbătat încurcat exaltat fermecat
minunat înfiorat excelent încântat
nerăbdător mirat extatic săturat
responsabil mut extraordinar mulţumit
dezmeticit năucit exuberant plăcut
vioi nesigur fericit realizat
speriat fermecat satisfăcut
stupefiat fantastic vrăjit
surprins incredibil
scuturat înveselit
şocat încântător
trăsnit magnific
tulburat minunat
uimit nemaipomenit
uluit nebun
zăpăcit special
zdruncinat splendid
straşnic
triumfător
vesel, vioi,voios
* Lista este în ordinea alfabetică a categoriei sentimentale. Deoarece intensitatea fiecărui

cuvânt sentimental depinde de persoana cu care este utilizat veţi avea nevoie să vizualizaţi
ajutatul tipic cu care lucraţi pentru a categoriza aceste cuvinte după nivelul de intensitate.
APRECIATIV: adoră, admiră, apreciază, consideră, estimează, evaluează, îndrăgeşte,

preţuieşte, recunoscător, respectă, venerează.
AFECTIV: afectiv, ataşat, atras, apropiat, cald, delicat, devotat, se extaziază, iubeşte,
îndrăgostit, îndrăgit, infatuat, obligat, respectă, sincer, sentimental.
CALM: adunat, blând, calm, cuminte, controlat, domolit, liniştit, moale, necontrariat,
netulburat, odihnit, odihnitor, paşnic, potolit, răbdători, rece, relaxat, senin, stăpânit, tăcut
NEFERICIT: agonic, amărât, bolnav, chinuit, deranjat, enervat, indispus, îndurerat,
mâhnit, neatent, nenorocit, necăjit, preocupat, prost dispus, prăpădit, rănit, suferind, supărat,
tulburat, zdrobit.
ÎNSPĂIMÂNTAT: alarmat, ezitant, împietrit, îngrijorat, îngrozit, înfricoşat, înnebunit,
intimidat, înspăimântat, împietrit, panicat, prudent, temător, tremurător, trepidant, tresare,
speriat.
ANXIOS: agitat, blocat, confuz, dezorganizat, fugar, grijuliu, inhibat, încurcat, încordat,
îngrijorat, înnebunit, neliniştit, nervos, nesigur, perplex, stânjenit, stresat, tulburat, tensionat,
uluit, vigilent, zăpăcit.
TRIST: deplorabil, disperat, distrus, devastat, descurajat, deprimat, îngrozit, îndurerat,
jalnic, melancolic, mâhnit, necăjit, neconsolat, nefericit, nenorocit, sumbru, suferind, trist, ursuz.
FURIOS: amărât, antipatic, ciudos, enervat, furios, frustrat, iritat, inflamat, indignat,
înfuriat, îndurerat, înnebunit, livid, maniac, mânios, nemulţumit, ostil, supărat, sâcâitor, tulburat,
ţâfnos, plin de ură, ultragiat, zbârlit.
DEZGUSTAT: dezgustat, degradat,. demoralizat, greţos, îngrozit, înspăimântat,
mizerabil, nerafinat, ofensat, potrivnic, repugnant, respingător, revoltat, răutăcios, silă.
RUŞINAT: căit, condamnabil, criminal, delincvent, învinovăţit, înjosit, înşelător,
neonest, păcătos, plin de regret, plin de remuşcări, reprobabil, supărat, timid, umilit, vinovat, fără
valoare.
STÂNJENIT: agitat, conştient de sine, încurcat, neîndemânatic, prostuţ, ridicol, retras,
jenat, sfios, stupid, stânjenit, timid, tulburat, ţap ispăşitor, uimit..
APENDICE B
Evoluţia modelului de ajutor
Mai devreme de 1960, un număr de cercetări au fost publicate referitor la profesiunile

ajutorului (Eysenck, 1960, 1965; Levitt, 1963; Lewis, 1965). Aceste cercetări au stabilit că între
consiliere şi psihoterapie nu există nici o diferenţă. Ele au descoperit că, atât adulţii cât şi copiii
care erau în grupul de control au câştigat tot atât de mult, în medie, la fel ca şi oamenii care au
fost desemnaţi la consilieri şi terapeuţi profesionişti; cam 2-3 din pacienţi şi-au îmbunătăţit starea
şi au ieşit din spital după un an de tratament, chiar dacă ei au fost trataţi sau nu.
Această cercetare a fost întâlnită în studii longitudinale, a mai mult de 50 de tratamente
montate de Anthony (1979). El a studiat în cele din urmă efectele consilierii, reabilitării şi
tehnicilor psihoterapeutice. El a descoperit că în 3-5 ani după tratament 65-75 % din foştii
pacienţi deveneau din nou pacienţi. De asemenea, indiferent de perioada următoare, câştigul
foştilor pacienţi a fost mai jos de 25%.
Concluzia majoră care poate fi trasă din aceste date este că, consilierea şi psihoterapia- ca
practici tradiţionale- sunt eficiente în aproximativ 20 % din cazuri (din 2-3 din pacienţii şi
clienţii care eventual se fac bine doar unul dintre ei rămâne în această stare. Aceasta înseamnă că
psihoterapia are în cele din urmă efecte pozitive în 17- 22 % din cazuri). Pentru a răspunde la
aceste cercetări, au fost întreprinse mai multe cercetări. Vom analiza studiile naturaliste ale
ajutorului care conduc la studii predictive şi, pe rând, la generalizarea şi extensia modelului
îndemânărilor de ajutor eficiente.
Studii naturaliste
Un răspuns la provocările pentru ajutor vine din studierea variabilităţii naturale a

grupurilor tratate profesional. Clienţii şi pacienţii ajutătorilor profesionişti au demonstrat o mai
largă arie a efectelor decât aceea întâlnită în grupurile "netratate" profesional (Rogers şi alţii ,
1967; Truax şi Carkhuff, 1967). Aceasta înseamnă că practicienii profesionişti au avut o largă
răspândire a efectelor asupra pacienţilor lor; unii au mers semnificativ mai bine, iar alţii au mers
mai rău. Această descoperire a sugerat o concluzie foarte consolatoare: consilierea şi
psihoterapia chiar au făcut o diferenţă. De asemeni a sugerat o concluzie foarte nefericită:
consilierea şi psihoterapia au avut două efecte opuse - ele pot fi de ajutor sau pot face rău (Bergin
şi Garfield, 1971).
Mai mult, adevărata descoperire semnificativă a fost că puteţi lua în considerare, cel puţin
în parte, pentru acest ajutor efectele neutre şi cele care pot face rău. Efectele pot fi determinate
prin nivelele de funcţionare ale ajutătorilor asupra anumitor dimensiuni interpersonale, cum ar fi
empatia şi înţelegerea empatică. Consilierii şi terapeuţii care au oferit nivele înalte ale unor
dimensiuni interpersonale au facilitat procesul şi rezultatul clienţilor şi pacienţilor lor, în timp ce
clienţii şi pacienţii ajutătorilor oferind nivele scăzute ale înţelegerii păstrează aceleaşi rezultate în
procesul sau rezultatul lor. (Rogers şi alţii, 1967; Truax şi Carkhuff, 1967).
Studii predictive
Urmând aceste studii naturaliste timpurii, au fost conduse un număr de studii ale
validităţii predictive. Acestea au implicat manipularea nivelelor de funcţionare ale ajutătorilor
asupra dimensiunilor interpersonale, cum ar fi empatia. Aceste efecte ale acestor manipulări au
fost studiate, atât în procesul de ajutor, cât şi în rezultatele ajutorului. În general în procesul
ajutorului, ajutaţii (clienţii şi pacienţii) s-au schimbat în raport cu nivelul de funcţionare al
ajutătorilor: când ajutătorii au oferit nivele înalte ale dimensiunilor interpersonale, cum ar fi
empatia, ajutaţii au explorat problemele lor într-un mod plin de semnificaţie (Carkhuff şi Alexik,
1967; Holder şi alţii, 1967; Piaget şi alţii, 1968; Truax şi Carkhuff, 1967).
În studiile efectelor ajutorului a fost descoperit că ajutaţii s-au mutat în direcţia nivelelor
de funcţionare ale ajutătorilor. În general, ajutaţii ajutătorilor funcţionând la nivele înalte ale
acestor dimensiuni interpersonale s-au mutat către nivele înalte de funcţionare. Ajutaţii
ajutătorilor funcţionând la nivele scăzute ale acestor dimensiuni interpersonale s-au mutat către
nivele coborâte de funcţionare (Pagell şi alţii, 1967).
Generalizarea studiilor
Următoarea serie de studii caută să generalizeze efectele acestor dimensiuni

interpersonale la celelalte dimensiuni ale ajutorului şi relaţiilor umane. Primul efort a fost de a
studia efectele nivelelor funcţionării interpersonale ale profesorilor asupra dezvoltării elevilor.
Aspy şi Roebuck (1972) au împărţit nivelele de funcţionare interpersonale ale profesorilor în
înalte şi coborâte şi au descoperit relaţii semnificative cu indicii realizării studentului, cum ar fi:
înţelegerea cuvântului, înţelegerea paragrafului, pronunţia, îndemânările studierii cuvântului şi
limbajului. Un număr de studii ulterioare a condus la aprecierea relaţiilor dimensiunilor
interpersonale cu o varietate a celorlalţi indici ai rezultatelor studentului; studenţii profesorilor
oferind nivele înalte ale acestor dimensiuni interpersonale au demonstrat câştiguri constructive
semnificative ale funcţionării emoţionale, interpersponale şi intelectuale. (Aspy şi Roebuck,
1977).
Aceste efecte au fost generalizate în toate domeniile ajutorului şi relaţiilor umane unde
persoana "mult mai informată" influenţează persoana "mai puţin informată": relaţiile părinte –
copil (Carkhuff, 1971 a; Carkhuff şi Pierce 1976); relaţiile profesor-student (Aspy şi Roebuck,
1977; Carckuff, 1969); relaţiile consilier-client (Berenson şi Carkhuff, 1967; Carkhuff şi
berenson, 1967) şi relaţiile terapeut-pacient (Anthony, 1979; Rogers şi alţii, 1967; Truax şi
Carkhuff, 1967). În general persoanele "mai puţin informate" se vor muta către nivelele de
funcţionare ale persoanelor "mai informate" în timp, depinzând atât de extensiunea, cât şi de
intensitatea contactelor: ajutaţii ajutătorilor cu nivele înalte de funcţionare se comportă mai bine
într-o varietate de procese şi rezultate, în timp ce ajutaţii ajutătorilor cu nivele coborâte se
comportă mai rău.
Extinderea studiilor
În final, un număr de studii au fost conduse pentru a extinde dimensiunile ajutorului. De

exemplu, Vitalo (1970) a descoperit că efectele programelor modificării comportamentului au
fost contingente în parte cu nivelele de funcţionare a celor care modifică. Mickelson şi Stevic
(1971) au descoperit că, comportamentul referitor la informaţia profesională a fost dependent de
nivelele de funcţionare interpersonale ale ajutătorilor în interacţiune cu programele întăririi lor.
În general, acei ajutători care au funcţionat la nivele înalte şi care au avut programe de ajutor
mult mai sistematice au fost mult mai eficienţi în ajutarea ajutaţilor lor.
Simultan, dimensiunile interpersonale critice au fost treptat extinse şi apoi împărţite în
dimensiuni sensibile/de răspuns şi ale iniţiativei. (Berenson şi Mitchell, 1974; Carkhuff, 1969).
Dimensiunile sensibile/răspunsului răspund la experienţa ajutaţilor. Dimensiunile iniţiativei, în
timp ce iau în consideraţie experienţa ajutatului, sunt generate din experienţa ajutătorului. În
plus, un număr de programe de ajutor sistematice au fost dezvoltate pentru a extinde activităţile
iniţiative ale ajutătorilor şi pentru a culmina în programe de acţiune eficiente pentru ajutaţi
(Carkhuff, 1969-1971a).
Pe scurt, acele dimensiuni ale ajutorului care apar firesc la un număr limitat de ajutători
eficienţi au fost validate în studii predictive, atât a procesului de ajutor, cât şi a rezultatelor
ajutorului. În plus, eficacitatea acestor dimensiuni ale ajutorului a fost generalizată la toate
relaţiile ajutorului şi relaţiile umane. În final, aceste dimensiuni au fost extinse la echipa
ajutătorilor, cu mai multe elemente de care au nevoie pentru a-i ajuta eficient pe ceilalţi.
Acceptarea acestor elemente fundamentale ale ajutorului a fost demonstrată pe larg literatura
profesională. (Brammer,1979; Combs şi alţii , 1978; Danish şi Hauer , 1973; Egan, 1975; Gazda,
1973; Gordon, 1975; Hackney şi Cornier,1979; Johnson, 1972; Okun, 1976; Patterson, 1973).
Evoluţia dimesiunilor
După o perioadă de timp, dimensiunile critice ale ajutorului au fost dezvoltate şi extinse
într-o încercare fără sfârşit de a fi luate în considerare pentru eficacitatea ajutorului. Pentru
început începem cu o definiţie nerafinată a dimensiunii empatiei, care a fost dezvoltată într-o
ecuaţie extensivă pentru dezvoltarea resursei umane. Pentru a înţelege aceste dimensiuni trebuie
să înţelegem patru lucruri: sursele ajutorului şi de asemenea evoluţia lor; procesul ajutorului
asupra căruia aceste dimensiuni au impact; îndemânările ajutătorului care operaţionalizează
operaţiunile şi rezultatele ajutătorului pe care aceste dimensiuni intenţionează să le realizeze.
Sursele ajutorului
Există două căi fundamentale pentru ajutor. Una poate fi numită calea înţelegerii.
Cealaltă poate fi concepută ca o cale de acţiune. Calea înţelegerii a fost susţinută de multe şcoli
terapeutice tradiţionale. În particular, practicienii psihanalitici, neanalitici şi cei centraţi pe client
au accentuat înţelegerea clienţilor pentru dezvoltarea unei poziţii eficiente a presupunerii despre
lumea lui sau a ei. (Adler, 1927; Freud, 1933; Fromm, 1947; Horney, 1945; Jung, 1939; Rank,
1929; Rogers şi alţii, 1967; Sullivan, 1948). Calea acţiunii a fost promulgată de teoria învăţării şi
şcolile modificării comportamentului la fel ca şi şcoala care potrivesc oamenii cu slujbele şi
invers. Aceste şcoli au accentuat dezvoltarea clientului şi implementarea unor planuri de acţiune
raţionale pentru conducerea lumii lui sau a ei. (Eysenck, 1960; Grinzberg şi alţii 1951; Krazner şi
Ullman, 1965; Parsons, 1909; Super, 1949; Watson, 1916; Wolpe şi alţii, 1964).
Din nefericire, atât calea înţelegerii, cât şi căile acţiunii sunt incomplete una fără alta.
Cele mai multe căi ale înţelegerii eşuează în dezvoltarea programatică, astfel încât clientii să se
"cunoască" pe ei înşişi. Chiar dacă o fac, ei eşuează în a dezvolta sistematic programele de
acţiune rezultând din aceste înţelegeri. Similar, în timp ce căile acţiunii dezvoltă programele lor
eficiente, ele eşuează în a consolida orice schimbare a comportamentului pe care ei l-au realizat.
Ele trec cu vederea faptul de a completa acţiunea cu înţelegerea, astfel încât clientul să-şi poată
ghida propria viaţă (Carkhuff şi Berenson, 1976, 1977). Pentru a ajuta eficient fiinţele umane să-
şi schimbe comportamentul, căile înţelegerii şi acţiunii trebuie integrate în procesul de ajutor
eficient.
Procesul ajutorului
Pentru a demonstra o schimbare sau un câştig în comportament, ajutaţii trebuie să

acţioneze diferit de modul cum ei au acţionat înainte. Pentru a acţiona eficient, ajutaţii trebuie să
aibă înţelegerea exactă (corectă) scopurilor lor şi a căilor pentru a le realiza. Pentru a înţelege
scopurile lor, ajutaţii trebuie să exploreze lumea lor experenţială. Aceste trei procese ale învăţării
sau reînvăţării sunt fazele ajutorului, prin intermediul cărora ajutaţii trebuie să fie ghidaţi
(Carkhuff şi Berenson, 1976).
Ajutaţii trebuie mai întâi să exploreze unde se află în relaţie cu lumea lor şi oamenii
semnificativi din lumea lor. Ei trebuie să înţeleagă apoi unde sunt în raport cu locul unde vor să
fie. În final, ei trebuie să acţioneze pentru a ajunge de unde sunt acolo unde vor să fie. Cu feed-
back-ul din partea acţiunii lor, ei pot recicla procesul învăţării pentru explorarea mult mai
extinsă, înţelegerea mult mai corectă şi acţiunea mult mai eficientă (Carkhuff şi Berenson 1976).
Îndemânările ajutătorului
Pentru a fi eficient în ajutor, atunci îndemânările ajutătorului trebuie să faciliteze

funcţionarea ajutatului, prin intermediul a trei căi ale procesului de ajutor. Dimensiunea istorică a
empatiei a fost respectul pozitiv necondiţionat şi autenticitatea. (Rogers şi alţii,1967). Aceste
dimensiuni au fost transformate de mai multe definiţii operaţionale în empatie adecvată, respect
şi autenticitate (Carkhuff, 1969; Truax şi Carkhuff, 1967). Ele au fost pe rând completate de
celelalte dimensiuni, incluzând specificitatea sau concreteţea, confruntarea şi şi apoi împărţite în
dimensiuni sensibile şi iniţiative (Berenson şi Mitchell, 1974; Carkhuff, 1969).
Dimensiunile sensibile (empatie, respect, specificitatea expresiei) au fost raportate la
experienţa ajutatului şi astfel au facilitat mutarea ajutatului către înţelegere. Dimensiunile
iniţiative (autenticitate, confruntare, şi concreteţe) au fost generate de experienţa ajutatului şi au
stimulat mutarea ajutatului către acţiune. (Berenson şi Mitchell, 1974; Carkhuff, 1971 a). Aceste
dimensiuni iniţiative au fost mai târziu extinse pentru a încorpora îndemânările rezolvării
problemei şi programul dezvoltării îndemânărilor necesare pentru a sprijini complet ajutaţii
pentru a realiza rezultate corespunzătoare. (Carkhuff, 1974 b, 1975; Carkhuff şi Anthony, 1979).
Rezultatele ajutatului
În cercetarea timpurie, rezultatele ajutatului au accentuat schimbările emoţionale sau

câştigurile ajutaţilor. Deoarece metodele ajutatului au fost orientate spre interior (înţelegere),
procesul a accentuat explorarea ajutatului şi rezultatul aprecierilor schimbărilor măsurate prin
nivelul emoţional al ajutatului (Rogers şi alţii, 1967; Truax şi Carkhuff, 1967). Clar, aceste
rezultate emoţionale au fost restrânse, deoarece ele au apreciat doar o singură dimensiune a
funcţionării ajutatului.
Aceste rezultate au fost mai târziu definite mult mai în linii mari pentru a încorpora toate
dimensiunile dezvoltării resurselor umane cărora procesul de ajutor le este dedicat. Dimensiunea
emoţională a fost extinsă pentru a încorpora funcţionarea interpersonală a ajutaţilor (Carkhuff,
1969, 1971 a). Dimensiunea funcţionrii fizice a fost adăugată pentru a măsura realizarea şi
capacităţile intelectuale ale ajutaţilor. (Aspy şi Roebuck, 1972, 1977).
Pe scurt, eficacitatea ajutorului este o funcţie a îndemânărilor ajutorului pentru a facilita
ca procesul de ajutor să desăvârşească rezultatul ajutorului. Rezultatele ajutorului includ
dezvoltarea dimensiunilor fizice, emoţionale şi intelectuale, a resurselor umane. Procesul de
ajutor, prin intermediul efectelor care sunt realizate accentuează explorarea, înţelegerea şi
acţionarea ajutatului. Îndemânările ajutorului, prin procesul care este facilitat includ
îndemânările iniţierii şi răspunsului.
Îndemânările ajutorului
Factorii sensibili şi iniţiativi ai ajutorului domină procesul de ajutor. Ei facilitează

explorarea, înţelegerea şi acţionarea, care culminează cu efectele fizice, emoţionale şi
intelectuale ale ajutatului. Ca un rezultat al încercărilor de a învăţa pe cei care ajută cum să
realizeze aceste procese şi rezultate, dimensiunile sensibile şi iniţiative au fost şi mai mult
perfecţionate în îndemânările de ajutor concrete. Aceste îndemânări de ajutor sunt numite atenţie,
răspuns, personalizare şi iniţiere. Îndemânările atenţiei sunt pregătitoare pentru îndemânările
răspunsului şi personalizării, iar îndemânările personalizării sunt de tranziţie între răspuns şi
iniţiere.
Îndemânările atenţiei
Îndemânările atenţiei implică comunicarea unei "planări atente" faţă de ajutat. Prin
atenţia fizică, ajutătorul comunică interes pentru bunăstarea ajutatului. Prin observare şi
ascultare, ajutătorii învaţă de la sau despre ajutaţi. Atenţia este sursa cea mai de preţ a învăţării
despre ajutat (Barker, 1971; Birdwistel, 1967; Ekman şi alţii, 1972; Garfield, 1971; Genter şi
Moughan, 1977; Genter şi Sacuzzo, 1977; Hall, 1959, 977; Ivey şi Authier, 1971, 1978;
Mehrabian, 1972; Schefflen, 1969; Smith-Hanen, 1977).
În procesul de ajutor, atenţia serveşte pentru a facilita implicarea ajutatului în ajutor. Prin
comunicarea interesului faţă de ajutat, cei care ajută stabilesc condiţiile pentru implicarea
ajutatului în procesul de ajutor. Reduse la minim, îndemânările atenţiei pot fi văzute ca acţiunea
de a fi decent faţă de ajutat, într-o lume care este foarte adesea indecentă. (Carkhuff şi Berenson,
1976).
Îndemânările răspunsului
Îndemânările de bază ale răspunsului implică înţelegerea corectă de către ajutător a

experienţei ajutatului. Ele includ, în primul rând distingerea şi apoi comunicarea conţinutului şi
apoi, a sentimenetelor experienţei ajutatului. Când au fost angajate la nivele inteşarjabile de
experienţa ajutaţilor, ele servesc la a asigura, că cel care ajută este complet în armonie cu
ajutatul. (Aspy şi Roebuck, 1977; Carkhuff, 1969; Carkhuff şi Berenson, 1967-1977; Rogers şi
alţii 1967; Truax şi Carkhuff, 1967).
Îndemânările răspunsului servesc la a stimula explorarea de către ajutat, a locului unde se
află experienţa sa. Răspunsul corect devine o imagine în oglindă a experienţei ajutatului.
Îndemânările răspunsului servesc, de asemenea la a întări explorarea ajutatului, arătând că
ajutătorul este complet în armonie cu experienţa ajutatului. (Carkhuff şi Berenson, 1976).
Îndemânările personalizării
Îndemânările personalizării implică răspunsul la implicaţiile personale ale semnificaţiei,

problemei, sentimentului şi, în sfârşit, scopului. Cel care ajută procesează învăţarea din
explorarea ajutatului şi iniţiază mutarea către înţelegere, prin intermediul luării în considerare a
implicaţiilor personalizate. Îndemânările personalizării culminează cu experienţa personală a
problemei ajutatului, ca inabilitate de a face faţă situaţiilor dificile. (Adler şi Binswanger, 1956;
Carkhuff, 1969; Carkhuff şi Berenson, 1976; Freud, 1933; Fromm, 1947; Haidegger, 1962;
Horney, 1945; Jung, 1939; May, 1961; Rank,1929; Sullivan, 1948.)
Îndemânările personalizării sunt utilizate pentru a furniza o tranziţie de la răspuns la
iniţiere şi de la explorare la acţiune. Când s-au angajat eficient, ele facilitează înţelegerea de
către ajutat a locului unde vrea să fie în lume. Ele servesc pentru a ne concentra pe scopurile
ajutatului, care constituie baza pentru acţiune. (Carkhuff şi Berenson, 1976.
Îndemânările iniţierii
În final, îndemânarile iniţierii implică operaţionalizarea scopurilor şi apoi dezvoltarea şi

implementarea paşilor pentru a realiza aceste scopuri. Din nou, amintiţi-vă că scopurile sunt
calculate pentru a rezolva problemele ajutatului. Mult mai simplu, îndemânările iniţiativei adoptă
dezvoltarea şi implementarea paşilor mecanici, care sunt necesari pentru a realiza scopurile
personalizate pe care ajutatul le-a dezvoltat. (Authier şi alţii, 1975; Carkhuff, 1969, 1971 b, 1974
b, 1975; Carkhuff şi Anthony, 1979; Collingwood şi alţii, 1978; Goldstein şi alţii,1976; Ivey,
1976; Sprinthall şi Mosker, 1971)
Îndemânările iniţierii sfârşesc în primul ciclu al procesului de ajutor. Cei care ajută
angajează îndemânări iniţiative pentru a stimula acţionarea ajutatului pentru a realiza scopurile
lui. Când au fost angajate eficient, îndemânările iniţiative facilitează acţionarea ajutatului pentru
a ajunge acolo unde el vrea să fie. (Carkhuff şi Berenson, 1976)
Pe scurt, îndemânările atenţiei servesc la a implica ajutatul în ajutor; îndemânările
răspunsului facilitează explorarea; îndemânările personalizării facilitează înţelegerea şi
îndemânările iniţierii stimulează acţiunea. Din nou, cu feed-back-ul din partea acţiunii, ajutorul
sau procesul învăţării este reciclat până când scopurile sunt realizate.
Aplicaţiile antrenamentului
A fost un pas natural de a-i antrena pe cei care ajută în îndemânările ajutorului şi de a
studia efectele asupra rezultatelor ajutorului. Dezvoltarea, atât a tehnologiilor îndemânărilor, cât
şi a sistemelor antrenamentului a fost un proces foarte interacţional, perfecţionându-se una pe
alta şi ambele, pe rând fiind întruchipate de rezultatele lor. A fost, de asemenea firesc ca prima
din aceste aplicaţii să aibă loc cu consilieri şi terapeuţi acreditaţi. Apoi vine antrenamentul
nespecialiştilor şi a populaţiei indigene care ajută, urmată de antrenamentul direct al populaţiilor
ajutate pentru a se servi pe ele însele.
Ajutătorii acreditaţi
Primele serii ale aplicaţiilor antrenamentului au demonstrat că ajutătorii ar putea fi

antrenaţi pentru a funcţiona la nivele, comparate cu cele ale practicienilor "remarcabili". (Truax
şi Carkhuff, 1967). Seriile de mai târziu au stabilit că profesionoştii acreditaţi ar putea, într-un
timp scurt de 100 de ore sau mai puţin, să înveţe să funcţoneze eficient la nivele mai sus de
minim şi nivele ale propriei susţineri ale îndemânărilor interpersonale, nivele departe de acelea
oferite de practicienii "remarcabili". (Carkhuff, 1969). Probabil, cel mai important, consilierii
antrenaţi au fost capabili să-i implice pe cei consiliaţi de ei în procesul de ajutor, la nivele care
conduc la schimbare sau câştig constructiv. Într-un studiu în ceea ce priveşte ghidarea, alături de
o bază foarte coborâtă a ratei succesului, de 13-25%, consilieri antrenaţi au fost capabili la o rată
a succesului între 74-91%. (Carkhuff şi Berenson, 1976).
O serie de aplicaţii ale atrenamentului în învăţare au urmat curând. Hefele (1971) a
descoperit că realizarea studentului este o funcţie a antrenamentului sistematic al profesorilor, în
îndemânările ajutorului. Berenson (1971) a descoperit experimental că profesorii antrenaţi au
fost evaluaţi semnificativ ca fiind foarte buni în îndemânările interpersonale şi competenţi în
clasă, mai mult decât ceilalţi profesori care au primit o varietate a condiţiilor de control
(incluzând un grup de control al antrenamentului, un grup de control al efectului Hawthorne şi o
caracteristică a grupului de control). Aspy şi Roebuck (1977), bazându-se pe lucrarea lor
timpurie au continuat să angajeze o varietate de strategii ale antrenamentului profesorilor,
demonstrând efectele pozitive ale îndemânărilor ajutorului asupra funcţionării fizice, emoţionale
şi intelectuale ale studentului.
Profesioniştii funcţionali
Este clar că o dimensiune cum ar fi funcţionarea interpersonală nu este un domeniu

exclusiv al profesionişţilor acreditaţi. Personalul nespecialist poate învăţa la fel de bine ca şi
profesioniştii să fie grijulii şi empatici în relaţiile lor cu populaţiile ajutate. Astfel, un număr de
aplicaţii ale antrenamentului, utilizând personal nespecializat au fost conduse.
Majoritatea acestor programe au loc cu personal de sprijin. Personalul de sprijin, cum ar
fi asistentele medicale şi îngrijitorii medicali, poliţiştii şi gardienii închisorii, cosilierii comuni şi
voluntarii comunităţii au fost antrenaţi şi au fost studiate efectele lor în tratament. Efectele au
fost foarte pozitive, atât pentru personalul de sprijin, cât şi pentru populaţiile ajutate. În general,
ajutătorii nespecialişti au fost capabili să obţină schimbări comportamentale semnificative în
ceea ce priveşte serviciul, rata concedierii, rata recidivismului şi într-o varietate de alte domenii,
incluzând raportările la sine, raportările semnificative la ceilalţi şi raportările la specialist.
(Carkhuff, 1969, 1971 a; Carkhuff şi Berenson, 1976).
Personalul indigen
Diferenţa între personalul profesional funcţional şi profesioniştii funcţionali indigeni este

diferenţa între îngrijitor şi pacient, poliţist şi delincvent, paznic şi locatar şi între profesor şi
student. Aceasta înseamnă că personalul indigen este o parte a comunităţii care este servită. Este
o extensie naturală a principiului antrenamentului ajutătorului nespecialist pentru a antrena
ajutaţii la fel de bine ca şi personalul.
Aici cercetarea indică că, cu o selecţie şi antrenament sistematice, profesioniştii
funcţionali indigeni pot lucra eficient cu populaţiile din care provin. De exemplu, specialiştii
relaţiilor au facilitat adaptările şcolare şi la serviciu pentru populaţiile afectate. Profesorii în ceea
ce priveşte alegerea noii cariere,care provin ei înşişi din rândurile neangajaţilor au ajutat
sistematic pe ceilalţi să înveţe îndemânările de care ei au nevoie pentru a obţine slujbe
satisfăcătoare. (Carkhuff, 1971 a).
Populaţiile ajutate
Culminarea logică a antrenamentului ajutătorului este de a antrena populaţiile ajutate,

direct în acele tipuri de îndemânări de care ei au nevoie pentru a se servi pe ei înşişi. Astfel,
copiii părinţilor tulburaţi emoţional au fost sistemetic antrenaţi în îndemânările de care ei au avut
nevoie pentru a funcţiona eficient cu ei înşişi şi copiii lor. (Carkhuff şi Bierman, 1970). Pacienţii
au fost antrenaţi pentru a oferi unul altuia relaţii umane recompensatoare. Rezultatele au fost
semnificativ mult mai pozitive decât a tuturor celorlalte forme de tratament, incluzând terapia
individuală sau de grup, tratamentul medicamentos sau tratamentul "efortului total". (Pierce şi
Drasgow, 1969).
Antrenamentul a fost modul preferat de tratament.
Conceptul de antrenament ca tratament conduce direct la dezvoltarea programelor pentru
a antrena întregile comunităţi pentru a creea un mediu terapeutic. Aceasta a fost realizată mult
mai eficient în contextele instituţionale tip, unde personalul şi rezidenţii erau antrenaţi în acele
tipuri de îndemânări necesare pentru a lucra eficient unul cu altul. Asfel, atât situaţiile
instituţionale, cât şi cele ale comunităţii, bazate pe justiţia criminală au produs date indicând
recidivismul redus şi angajarea crescută. (Carkhuff, 1974 a; Colingwood şi alţii, 1978;
Montgomery şi Brown, 1980). Pe scurt, atât personalul nespecialist, cât şi cel indigen poate fi
selectat şi antrenat ca ajutători profesionişti funcţionali. În aceste roluri, ei pot avea efect în orice
dezvoltare a resursei umane, în care profesionoştii pot avea efect. Mai mult, învăţarea
populaţiilor ajutate a tipurilor de îndemânări de care indivizii au nevoie pentru a se servi pe ei
înşişi este o extensiune directă a principiului ajutătorului. Când antrenăm oamenii în
îndemânările de care ei au nevoie pentru a funcţiona eficient în lumea lor, creştem probabilitatea
ca ei, de fapt, să înceapă să trăiască, să înveţe şi să muncească într-un mod constructiv.
Cercetare sumară
Cercetarea asupra îndemânărilor ajutorului din ultimele două decenii este sintetizată în
tabelele 1 şi 2. Aşa cum cum poate fi văzut în tabelul 1, 164 de studii sunt mplicate. Sursele sunt
raportate la efectele lor, efectele ajutătorilor antrenaţi sau efectele antrenamentului direct al
ajutaţilor. Pe rând, efectele asupra ajutaţilor sunt demonstrate în domenii ale învăţării, vieţii şi
muncii.
Aşa cum poate fi văzut în tabelul 2, studiile efectelor ajutătorilor asupra ajutaţilor sunt
96% pozitive, în timp ce indicii sunt 92% pozitivi. Aceasta înseamnă că ajutătorii variaţi –
părinţi, cosilieri, profesori, patroni au efecte pozitive asupra ajutaţilor lor – copii, consiliaţi,
studenţi, angajaţi – când s-au antrenat în îndemânările de ajutor pe bază interpersonală. Aşa cum
a fost văzut de asemenea în tabelul 2, studiile efectelor directe ale antrenamentului ajutaţilor sunt
de asemenea 96% pozitive, în timp ce indicii sunt 92% pozitivi. Aceasta înseamnă că ajutaţii
antrenaţi - copiii, consilierii, studenţii, angajaţii – demonstrează schimbare sau câştig constructiv
când au fost antrenaţi în îndemânările ajutorului pe o bază interpersonală.
Câteva studii ale efectelor, atât a ajutătorilor, cât şi a antrenamentului direct asupra
ajutaţilor sunt 96% pozitive, în timp ce indicii sunt 92% pozitivi. Aceasta înseamnă că şansele
noastre de realizare a oricărui rezultat rezonabil în ceea ce priveşte viaţa, învăţarea sau munca
sunt cam 95% când, sau ajutătorii sau ajutaţii sunt antrenaţi în îndemânările ajutorului pe o bază
interpersonală. Invers, şansele realizării oricărui scop uman, fără ajutători antrenaţi sunt
întâmplătoare.
Concluzii
Pe scurt, antrenamentul în programul ajutorului pe o bază interpersonală creşte

semnificativ şansele de a deveni eficienţi în îmbunătăţirea indicilor vieţii, învăţării sau muncii.
Mai simplu, ajutătorii antrenaţi pentru a lucra eficient utilizează inputul şi feed-back-ul din
partea preocupării ajutaţilor de a deveni eficienţi în ceea ce priveşte ajutorul. Similar, ajutaţii
antrenaţi învaţă să înţeleagă dedesubturile în dezvoltarea propriilor scopuri şi programe.
Am descoperit că toate relaţiile ajutorului şi relaţiile umane pot fi "la bine şi la rău".
Efectele depind de nivelul îndemânărilor ajutătorului în facilitarea mutării ajutatului, prin
intermediul procesului de ajutor către rezultate constructive. Aceste îndemânări de ajutor
sensibile şi iniţiative constituie miezul tuturor experienţelor ajutorului.
Îndemânările ajutorului pot fi utilizate în toate relaţiile umane unu la unu şi unu la grup.
Ele sunt utilizate în conjuncţie cu îndemânările caracteristice ale ajutătorului, în cosiliere,
învăţare şi muncă. Ele pot fi utilizate în conjuncţie cu oricare din modurile de tratament
preferate, rezultate dintr-o varietate de orientări ale ajutorului pentru a întâmpina nevoile
ajutatului. În sfârşit, aceleaşi îndemânări pot fi învăţate direct de ajutaţi pentru a se ajuta pe ei
înşişi: învăţarea îndemânărilor clienţilor este un mod preferat de tratament pentru cele mai multe
populaţii ajutate.
În concluzie, îndemânările ajutorului ne vor permite să avem efecte utile, mai curând
decât dăunătoare asupra oamenilor cu care relaţionăm. Pentru a învăţa să devenim ajutători
eficienţi trebuie să avem o rată a succesului situîndu-se mai sus se 2/3 %, peste 90 % împotriva
unei rate a succesului de 20 %. Mult mai important,putem utiliza aceste îndemânări pentru a ne
ajuta pe noi înşine şi pe ceilalţi pentru a deveni fiinţe umane sănătoase şi a întreţine relaţii umane
sănătoase.
Tabel 1
Un index pentru studiile rezultatelor din viaţă, învăţare şi muncă
SURSELE EFECTULUI
DOMENII AJUTĂTORI AJUTAŢI

Viaţă Tabel 2 (22 studii) Tabel 6 (36 studii)
25,682 ajutaţi 2,279 ajutaţi
Învăţare Tabele 3 şi 4 (32 studii) Tabel 7 (26 studii)

81,288 de subiecţi ce învaţă 3,610 de subiecţi ce învaţă
Muncă Tabel 5 (22 studii) Tabel 8 (27 studii)

33,836 angajaţi 12,235 angajaţi
Sub-total (76 studii) (88 studii)

140 816 situaţii 18,124 situaţii
Total (164 studii)
158,940 situaţii
TABELUL 2
Un index sumar al procentajelor rezultatelor pozitive ale studiilor IPS
şi indicilor rezultatelor ajutatului în viaţă, învăţare şi muncă.
REZULTATE AJUTĂTORI AJUTAŢI

Viaţă
(tabelul 2) tabelul 6)
studii (N=22) 91 % pozitive 91 % + studii N=35
Indici indici
(N=114) 83 % + 85% + (N=128)
Învăţare
(Tabelele 3& 4) tabelul 7
Studii studii
(N=32) 97 % + 100% + (N=26)
Indici indici
( N=261) 92 % + 99% + (N=78)
Muncă
(Tabelul 5) (tabelul 8)
Studii studii
(N=22) 100 % + 100% + (N=27)
Indici indici
( N=81 ) 96 % + 98% + (N= 107)
Sub-total
Studii studii
(N=76) 96 % + 96 % + (N=88)
Indici indici
(N=456) 92 % + 92 % + (N= 313)
Total
Studii
(N=164) 96 % +
Indici (N=769) 92 % +

Arta Ajutorului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arta Ajutorului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

"ARTA AJUTORULUI "

Carkhuff, R. (1983). The Art of Helping. Massachusetts, Human Resource Development

1. INTRODUCERE ŞI VEDERE DE ANSAMBLU

Implicare  Explorare  Înţelegere  Acţionare

Implicare  Explorare  Înţelegere  Acţionare

1. INTRODUCERE ŞI VEDERE DE ANSAMBLU

Înainte de a utiliza lucrarea practică, încercaţi să descoperiţi ce ştiţi despre tehnicile de

A. Tehnicile ajutorării comunicării

B. Distingerea îndemânărilor ajutorului

Acum verificaţi evaluările voastre, alături de evaluările expertului:

Pentru a calcula scorul vostru discriminatoriu faceţi următorii paşi:

RĂSPUNS EVALUAREA MEA EVALUAREA EXPERTULUI DIFERENŢA

1. __________ - ____________ = ________

2. __________ - ____________ = ________

3. __________ - ____________ = ________

4. __________ - ____________ = ________

5. __________ - ____________ = ________

Exerciţiul nr. 1: Extinderea situaţiilor de explorat

Există trei resurse de bază pe care le împărtăşim:

* Fizică (F) : Corpul şi nivelul energetic;

Aceste resurse de bază sunt utilizate în următoarele domenii:

* Existenţă (E) : Situaţiile familiale;

EXISTENŢĂ ÎNVĂŢARE MUNCĂ

FIZIC 1. _______________ 1. _______________ 1. _______________

INTELECTUAL 1. _______________ 1. _______________ 1. _______________

EMOŢIONAL 1. _______________ 1. _______________ 1. _______________

STUDIU DE CAZ # 1 - NEATENŢIA/NEACOMPANIEREA

Katherine este o studentă de 20 de ani. Ea a sunat-o pe Joyce, o cunoştinţă "pentru a se

Atenţia/acompanierea este o pre-condiţie necesară a ajutorului. Pentru a–i înţelege natura

PROCESELE AJUTATULUI IMPLICARE

Pregătirea pentru atenţie

Atenţie moderată - Contact vizual direct

Atenţie scăzută - Nestabilirea contactului vizual direct, gârbovire

Atenţie înaltă - Contact vizual direct şi înclinare de 10 grade

Atenţie moderată - Contact vizual direct

Atenţie scăzută - Nestabilirea unui contact vizual direct

Nivelul emoţional ne va arăta sentimentele celor ajutaţi. Un nivel emoţional înalt

NIVELE ALE ATENŢIEI

Acurateţe moderată - Reamintirea esenţei expresiei

Acurateţe coborâtă - Puţină sau deloc reamintire a expresiei

NIVELE ALE AJUTORULUI

FAZE ALE AJUTORULUI

STUDIU DE CAZ # 2 - ATENŢIA CALIFICATĂ

Exerciţiul 2: Explorarea îndemânărilor atenţiei

2. Din această descriere ce concluzii puteţi trage despre dvs.?

3. Sunteţi aşezaţi într-un mod care să vă ajute să învăţaţi?

4. Ce puteţi schimba, în aşa fel încât să fiţi mai capabili să învăţaţi ?

Atenţia personală include implicarea celeilalte persoane, atenţie contextuală, atenţie

Exerciţiul 3 : Distingerea implicării

Exerciţiul 4 : Practicarea implicării

Exerciţiul 5 : Distingerea atenţiei contextuale

Exerciţiul 6 : Distingerea autopregătirii îndemânărilor

RECAPITULARE: Citeşte dosarul clientului.

RECAPITULARE: Nici una.

Exerciţiul 7: Practicarea autopregătirii

Exerciţiul 8: Eliminarea distragerilor

Exerciţiul 10: Distingerea atenţiei posturale

1. Individ observat: Membru al familiei, coleg de cameră sau prieten

2. Individ observat: Un vânzător dintr-un magazin, făcând o vânzare

3. Individ observat: Un individ pe care-l cunoaşteţi, discutând cu o altă persoană la

Exerciţiul 11: Distingerea datelor din inferenţe

Exerciţiul 12: Observarea eficientă

1. Selectaţi persoana pentru observare ca cea indicată mai jos.

Expresii faciale: Gură Sentimente:

1. __ - =

2. __ - =

3. __ - =

4. __ - =

5. __ - =

FIZIC 1. _______ 1. _ 1. _________

INTELECTUAL 1. _______ 1. _ 1. _________

EMOŢIONAL 1. _______ 1. _ 1. _________

_ Specific _ Vag

_ Specific _ Vag