Acest tip de structuri sunt aplicate cu precădere în SUA, în ultimul timp aceastea

aplicându-se tot mai frecvent și în Europa. Un exemplu foarte bun ar fi Lotul 1 al sectorului de
audostradă Orăștie-Sibiu, care are 25 de structuri integrale și 1 structură semi-integrală.
Practic, aceste structuri sunt niște cadre, cu una sau mai multe deschideri, cu
suprastructură fie din beton (grinzi monolite sau prefabricate), fie compusă oțel-beton.

Fig. 1.1 - Pod integral cu o deschidere; cu mai multe deschideri[3]

Fig. 1.2 – Secțiune tip pilă la poduri integrale

(nod monolitizat)[3]

Factorii ce diferențiază structurile de

pod tradiționale - simplu rezemate, de podurile integrale, sunt:
 Legătura / conexiunea dintre suprastructură și infrastructură
 Tranziția de pe rampele de acces pe pod.

Prin urmare, se creează o legătură monolită rigidă între suprastructură și infrastructuri,

eliminându-se necesitatea aparatelor de reazem și a dispozitivelor de acoperire a rosturilor (Fig.
3.1.2).
 Fig. 1.3 – Pod tradițional (drapta) comparat cu un pod integral (stânga)[4]

Fig 1.4 – Deformațiile podurilor integrale sub trafic (dreapta,) și din cauza variațiilor de
temperatură (stânga)[4]

La podurile simplu rezemate, reazemele și rosturile sunt astfel dimensionate, încât să

permită deplasările și rotațiile datorate veriației de temperatură. La podurile integrale, din cauza
legăturii rigide dintre suprastructură și infrastructură, toate deformațiile și rotațiile suprastructurii
sunt transmise infrastructurilor (Fig. 3.1.4).
În consecintă, podurile integrale sunt recomandate în special pentru lungimi mici și
medii. La podurile mari, unde apar dilatații semnificative, se folosesc structuri semi-integrale.
România încă nu are o terminologie stabilită, însă conform normei germane (RE-ING 2016), un
pod este considerat semi-integral atunci când nu este integral și are cel puțin două pile legate
monolit de suprastructură, în timp ce culeile și restul pilelor au aparate de reazem.[3]

Deci, ca și avantaje ale podurilor integrale se pot enumera:

1. reducerea numărului de piloți (structură tip cadru – e necesar un singur rând de piloți)
2. radiere de dimensiuni reduse
3. infrastructuri cu elevații zvelte
4. lipsa sau reducerea numărului de aparate de reazem și echipamente de acoperire a
rosturilor de dilatație

1
 5. cost de mentenanță redus, datorat lipsei elementelor ce se deteriorează rapid (aparate
de reazem și echipamente de acoperire a rosturilor de dilatație)
6. confort sporit al călătorilor, datorat tranziției „plane” de pe rampele de acces pe pod
7. înălțime de construcție mai mică, datorată micșorării momentului încovoietor pozitiv
din câmp, prin urmare și:
8. reducerea lungimii și înălțimii rampelor de acces ale podului.

Bibliografie
[3] DEZVOLTAREA DE SISTEME MODERNE PENTRU PODURI COMPUSE ÎN
ROMÂNIA – E. METEŞ, D. ALUPOAIE, G. RETTER, S. ENACHE, E. PETZEK , publicat
pe http://www.apdpmoldova.ro.
[4] INTEGRAL BRIDGES. SOIL-STRUCTURE INTERACTION – Jaromir Krizek