Romania

Ministerul Apărării Naționale

Școala de Instruire pentru Logistică
„General Maior Constantin Constantiniu”

LUCRARE DE MAISTRU

Îndrumător:
Col (r).
Georgel Roman

Întocmit:
Elev cap.

BUCUREȘTI

2021
 ROMÂNIA

Ministerul Apărării Naționale

Școala de Instruire pentru Logistică
„General Maior Constantin Constantiniu”

TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE A
GRINZILOR

Îndrumător:
Col (r).
Georgel Roman

Întocmit:
Elev cap.

București
2020
 NECLASIFICAT

CUPRINS

ARGUMENT........................................................................................................3
Capitolul I ............................................................................................................4
Generalitați ..........................................................................................................4

Definiția și rolul grinzilor ....................................................................................6

1.1 Clasificarea grinzilor .....................................................................................7

1.2 Împletirea a două grinzi ............................................................................7

1.3 Avantaje si dezavantaje .................................................................................8

Capitolul II ...........................................................................................................8
2.1 Grinzile cu zăbrele..........................................................................................8
2.1.1 Domenii de utilizare ....................................................................................9
2.1.2Alcătuirea grinzii cu zăbrele.......................................................................10
2.1.3 Clasificare..................................................................................................15
2.1 Grinzi din beton armat .................................................................................14
2.2.1 Grinzi turnate monolit ..............................................................................15
2.2.2 Grinzile prefabricate .................................................................................16
2.2.3 Comportarea sub încărcări monoton crescătoare.......................................16
2.2.4 Verificarea rezistențelor la moment incovoietor.......................................18
2.3 Grinzi precomprimate ..................................................................................19
Capitolul III
3.1 Grinzi cu goluri în inimă .............................................................................27
3.1.1 Avantaje și dezavantaje ............................................................................29
3.2 Comportarea și calculul grinzilor cu goluri..................................................30
3.2.1 Grinzi cu goluri hexagonale și octogonale ...............................................30

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Pagina 2 din 35
NECLASIFICAT
 ARGUMENT

Lucrarea de maistru avand titlul „Tehnologia de execuție a

grinzilor” se încadrează ca demers în domeniul științific Inginerie
Civilă.

Motivul alegerii acestei teme deriva din dorința de documentare în

legătură cu acest subiect.

Grinzile sunt elemente de rezistența, având rolul de a prelua

încărcătura plăcilor sau a altor elemente de ce se reazămă pe ele și de
a le transmite mai departe împreună cu greutatea proprie elementelor
de rezistența pe care se sprijină.

Dupa natura materialelor avem : grinzile din lemn, grinzile cu

zăbrele, grinzile din beton armat si precomprimat.

În căutarea grinzilor potrivite, prețurile si dimensiunile pentru multe

persoane sunt principala considerație atunci când aleg. Pot fi folosite
atât pentru a face o amenajare rustică, cât și la o construcție modernă.

Condițiile pe care trebuie sa le indeplinească grinzile sunt:

- un nivel ridicat de rezistența, stabilitate și ductibilitate
- condițiile economico-organizatorice
- viteză mare de instalare
- caracteristicile arhitectural deosebite
- variabilitatea foarte mare a caracteristicilor
- siguranța în exploatare
- economic.

Pagina 3 din 35
NECLASIFICAT
 CAPITOLUL I

Generalități

Grinzile sunt elemente de rezistența sub formă de bare drepte orizontale sau
înclinate si au lungimea mai mare in raport cu dimensiunile transversale ca
elemente de rezistență.

Au rolul de a prelua încarcarile placilor sau a altor elemente ce se reazamă pe

ele si de a le transmite mai departe împreună cu greutatea proprie elementelor
de rezistența pe care se sprijină (stâlpi sau pereți portanți).

1.1 Clasificarea grinzilor

Dupa natura materialelor:
 Grinzi din lemn: - cu inimă plină; cu zăbrele
 Grinzi din beton armat: - cu inimă plina; cu zăbrele
 Grinzi din beton precomprimat
 Grinzi din beton prefabricat
 Grinzi din metal

Destinație:
- Blocuri autoportante si pereti de tip panou
- Pereti din caramidaautoportanta
- Petreți cu panouri articulate
- Pereți solizi
- Perețicu deschidere
- Pereți cudeschideride uși și ferestre

1.2 Grinzi din lemn: se folosesc la executarea construcțiilor provizorii

(magazii, depozite) la construcții agricole și la construcții de locuinte și cabane
in zona de munte.

O grindă din lemn este un element al unei structuri portante din lemn sau o
alta structură usoara din lemn. Este utilizat pe scară largă pentru construcția de
structuri rezidențiale si utilitare din lemn.

Pagina 4 din 35
NECLASIFICAT
 Grinzile din lemn pentru construcții trebuie sa indeplinească o serie de criterii
de calitate, care au un efect direct asupra rezistenței lemnului.

Pentru a putea fi folosit la structurile de rezistența din lemn, lemnul trebuie

sortat conform normelor in vigoare.
Standardul care reglementează clasificarea lemnului după rezistență este SR EN
14081. Pe scurt, acest standard prezintă masura in care defectele lemnului
(noduri-dimensiuni și număr, deformație, crăpături si altele).

În producția grinzilor din lemn se folosește cu precădere lemn de esența moale

de cea mai bună calitate, în special molid, dar și pin, larice, brad.

Procesul de producție al grinzilor îmbinate parcurge urmatoarele etape:

 Sortarea buștenilor
 Debitarea buștenilor
 Sortarea grinzilor rezultate
 Uscarea grinzilor
 Clasificarea mecanică sau vizuala a grinzilor de lemn după rezistența
 Înlăturarea defectelor( nofuri moarte, căzătoare, alte defecte)
 Frezarea în dinți a capetelir rămase, care apoi se reîmbină
 Aplicarea adezivului pe dinții grinzilor din lemn, presarea lor și abținerea
unei singure piese
 Rindeluirea grinzilor rezultate, în funcție de gradul

Pentru ca o clădire sa dureze mai mult timp, tavanele cu grinzi trebuie să

indeplinească un nivel ridicat de rezistență.
La instalarea grinzilor de lemn, metoda de instalare a farului este cea mai des
utilizată. În primul rând, sunt montate grinzile extreme si apoi cele intermediare.
Pentru a evita greselile în timpul muncii, se folosește un nivel.
În cazul diferențelor de înălțime, grinzile pot fi nivelate prin plasarea
garniturilor impregnate cu grund bitumic sub capetele de capăt.
Înainte de a începe instalare, grinzile sunt îmbinate sau tăiate la dimensiunea
dorită. Împletirea grinzilor dintr o bară de a lungul lungimii se efectuează de
obicei folosind metoda „cheie”. Pentru a face a face acest lucru, capetele
grinzilor sunt tăiate pâna la 1/ 2 din grosime si un capăt este îngropat în
grosimea celuilalt. Apoi îmbinarile sunt fixat.

Pagina 5 din 35
NECLASIFICAT
1.3 Împletirea a doua grinzi
Distanța dintre grinzile de lemn nu trebuie să fie mai mică de 60 cm și să
depăsșească 1 metru. Într o structură realizată din bușteni sau grinzi lipite, se
face un pas mai mult decât în pardoselile din scândură. La instalarea podelei
mansardei, distanța dintre coș si grinzi trebuie sa fie de cel puțin 40 de
centimentri.
Pentru rezistența cadrului, capetele grinzilor sunt îngropate în peretele portant
cu cel puțin 15 cm.
Pentru grinzile I, această valoare poate fi redusă la 7 cm. Adânciturile sunt
acoperite cu mortar sau spumă poliuretanică. Este posibil să fixați capetele pe
pereți cu legături din oțel. În locurile de susținere ale grinzilor, se face
hidroizolație.

Sortimentul acestui material de constructie este destul de bine dezvoltat și

permite dezvoltarea acestuia ca element important nu numai pentru plafoane și
sisteme de căpriori, ci si pentru rame de perete și acoperiș.

O grindă din lemn este elementul al unei structuri portante din lemn sau alta
structură ușoara din lemn. Este utilizat pe scară largă pentru construcția de
structuri rezidentiale și utilitate din lemn.

Pagina 6 din 35
NECLASIFICAT
Barna din lemn in dispozitivul de suprapunere

1.3 Avantaje și desvantaje

Avantaje
 universalitate de aplicare astfel de grinzi sunt potrivite pentru construcția
de cadru, caramidă, bloc si case din lemn;
 greutatea redusă a tijei de susținere (o grindă de 6m căntăreste în medie
aproximativ 40 de kg) ce se permite instalarea făra implicarea unui
echipament special;
 viteză mare de instalare și simplitatea sa- un instalator experimentat poate
acoperii întreaga casă intr o zi folosind un instrument simplu de
tâmplarie;
 o gama largă de serii de producție și o gamă solidă de dimensiuni;
 conductivitate termică scazută și rezistența la apa (cu condiția ca lemnul
să fie suficient de uscat).

Dezavantajele condiționate ale unei grinzi din lemn includ depedența fiabilitați
sale de condițiile de producție: calitatea si tipul de lemn din care sunt fabricate
pisele de susținere și suporturile grinzii, rezistență la căldura si plasticitatea
masei adezive, precizia a dimensiunilor geometrice și ansamblul elementelor.

Pagina 7 din 35
NECLASIFICAT
 CAPITOLUL II

2.1. Grinzile cu zăbrele (numite si ferme) sunt elemente de construcție care

în ansamblul său lucrează ca elemente încovoiat, dar barele care le alcătuiesc
sunt solicitate la eforturi axiale.
Aceste grinzi sunt formate din bare drepte prinse între ele în noduri cu nituri,
buloane sau sudură.
Încarcarile esterioare se caută a se aplica numai în noduri, ceea ce conduce
(dacă legăturile între bare sunt articulații) la apariția numai de eforturi axiale. În
realitate aceste legături sunt semirigide, ca urmare apar și eforturi de încovoiere
în bare, dar ele reprezintă numai 5% ....15% din valoarea tensiunilor produse de
eforturile axiale. Aceste momente sunt cu atât mai mici cu cât zveltețea barelor
este mai mare.
La grinzile cu zăbrele este necesar ca axele tuturor barelor să fie în același
plan, care este de fapt planul grinzii cu zăbrele.
Față de grinzile cu inimă plină, grinzile cu zăbrele sunt sisteme mai
economice din punct de vedere al consumului de material dar mai costisitoare
din punct de vedere al manoperei de Execuție.

Elementele componente ale grinzii cu zăbrele sunt:

 talpa
 zăbrele: - diagonale/montați

2.1.1 Domenii de utilizare

Grinzile cu zăbrele sunt larg raspândite în construcțiile executate din oțel.

Ele se utilizează la realizarea celor mai variate tipuri de construcții:

- Ferme pentru susținerea acoperișului și contavântuiri în planul
acoperișului;
- Grinzi de rulare sau de fânare;
Alcătuirea structurilor cu deschideri mari:
 Săli de sport și de expiziție
 Hangare
- Instalații de transport (poduri rulante);
- Piloni și tunuri de radio și televiziunep;
- Construcții metalice speciale;
- Poduri de cale ferată și rutiere, etc.

Pagina 8 din 35
NECLASIFICAT
 Cele mai larg raspândite în domeniul construcțiilor civile , industriale și
agricole sunt fermele de acoperiș și grinzile de planșeu.

2.1.2 Alcatuirea grinzii cu zăbrele

Pentru ca un nod sa fie fixat de restul construcției este nevoie de 2 bare, fac
excepție primele 3 noduri care sunt legate între ele cu trei bare. Numarul de bare
la grinzi plane este dat de relația: b = 2n- r, în care:
n- numărul de noduri.
r- numărul legaturilor de rezemare.
Pentru grinzile simple rezemarea r = 3.
Unghiurile dintre barele aceluiași triunghi să nu fie mici, deoarece la
deformările obișnuite conduce la deplasări mari pentru noduri.
O grindă are rolul de a prelua incărcătura elementelor care se sprijină pe ea si
de a o trimite mai departe, către elementele de rezistența a constructiei.
Ca parte a structurii de rezistență a acoperișului, grinzile cu zabrele reprezinta
un sistem nedeformabil de bare drepte concurente in noduri. Aceste noduri pot
fi realizate cu nituri, buloane sau prin sudura. Intervalul dintre doua noduri
poartă denumirea de panou.

Sistemul de alcatuire al grinzilor cu zabrele este realizat din:

 talpi- bare de contur, care marginesc structura;
 zabrele- bare interioare care leaga talpile intre ele;

Grinzile metalice au o capacitate sporită de a rezista sarcinilor exercitate de

vânt puternic sau cutremure si reprezintă un element cheie in cadrul
constructiilor de mari dimensiuni.

Performanta unei grinzieste influențată nu doar de forma si dimensiunile

fizice ale acesteia ci de geometria sectiunii transversale.

Dupa modul de alcatuire, grinzile cu zabrele se cladifica in:

1. Grinzi cu zabrele simple

Acestea sunt formate dintr o succesiune de triunghiuri, fără ca suprafața

triunghiulara sa se suprapună.
La grinzile cu zăbrele se pun doua probleme independente si anume, lungimea
diagonalelor sa nu fie prea mare dar nici numarul nodurilor sa nu fie prea mare

Pagina 9 din 35
NECLASIFICAT
deoarece nodurile sunt puncte sensibile în construcție. Lungimea diagonalelor
depinde atât de sistemul de alcătuire interior, dar
și de înclinarea lor față de talpa grinzii.

2.1.3 Clasificare
 După forma grinzii cu zăbrele

a) Triunghiulare
b) Trapeizodale
c) Dreptunghiulare
d) Cu talpă parabolică

După forma secțiunii transversale :

- Grinzi plane
- Grinzi spațiale (pot prelua și forțe orizontale).

 După rezemare :
- Cu rezemare la nivelul tălpii superioare
- Cu rezemare la nivelul talpii inferioare

Pagina 10 din 35
NECLASIFICAT
După modul de zăbrelire:
- Numai cu tălpi și diagonale: rar folosite și numai pentru grinzi
secundare (A).
- Cu tălpi, diagonale și montați:
 Diagonale deșcendente: bare întinse-ferme din oțel (B)
 Diagonale ascendente: bare comprimate-ferme de lemn (C)
 Diagonale alternante: bare întinse și comprimate

După modul de zăbreslire:

- Pentru grinzile înalte se mai folosesc și urmatoarele tipuri de
zăbrelire:
 Zăbrelire în K(A);
 Zăbrelire în X (B);
 Sisteme secundare cu zăbrelire dacă grinda preia și forțe
intermediare (C);

Alegerea tipului de grindă

Pagina 11 din 35
NECLASIFICAT
  Alegerea tipului de grindă cu zăbrele care va fi folosită într- un anumit
context luând în considerare mai mulți factori:
- Funcționalitatea
- Estetica
- Deschiderea grinzii
- Economicitatea
- Sistemul de încarcare

Dimensiuni geometrice
 Grinzi cu alte forme:
- Se alcătuiesc după dimensiuni asemanătoare cu cele prezentate
anterior, ele fiind însă mult mai rar întâlnite.
- Grinzile de formă poligonală sau parabolică – se folosesc la
deschideri mari pentru uniformizarea eforturilor din tălpi.
- Grinzile cu tălpi paralele – de obicei se utilizează pentru susținere
unor planșe, platforme sau ca grinzi longitudinale de susținere a
fermelor transversale, pentru grinzile căilor de rulare sau pentru
contravânturi. Ele prezintă doar avantajul unei execuții simple.
- Elemente spațiale – pot fi grinzi spațiale, stâlpi pentru transport
energie electrica,turle de foraj, stâlpi de radio – Tv, Tv, etc.

Forma secțiunii transversale

 Secțiuni compuse cu doi pereți:
- Grinzile cu zăbrele care trebuie să preia solicitări mari au secțiunile
barelor cu doi pereți , piesele componente fiind mult îndepărtate ,
iar prinderea lor în noduri se va face cu două gușee.
- La aceste tipuri de secțiuni guseele se pot realiza prin dezvoltarea
inimilor secțiunii tălpii.

Pagina 12 din 35
NECLASIFICAT
Dupa forma lor

Grinzi cu inima plină se folosesc in mod curent in practicaproiectarii si

executiei podurilor metalice avand in vedere o serie deavantaje ale
acestora:
 executie simpla si rapida;
 posibilitatea utilizarii sudurii automate;
 inaltimea de constructie relativ redusă;
 posibilitatea realizarii unor îmbinari de montaj sime si in numar
redus;
 intretinere simplă, prin suprafața redusă de control si vopsire;
 posibilitatea realizarii unor soluții estetice;

Alături de solicitarea principală de încovoiere, in grinzi apar si solicitări

de forfecare și tensiune, la alcatuirea grinzilor trebuind să fie urmărite
câteva principii de baza:
 grinzile metalice se realizează în general cu sectiune transversală
dublu T asigurandu se o rigiditate mare in încovoiere;
 inima grinzilor se alege de grosimea mai mica decât cea a
tălpilor,aportul acesteia la asigurarea rezistentei de ansamblu a
elementului fiind mai redus;
 pentru simplitatea executiei se recomanda grinzile cu inima plină sa
se execute cu inalțimea constantă a inimii pe toata lungimea lor
adaptarea secțiunii la variația solicitării de încovoiere urmând sa se

Pagina 13 din 35
NECLASIFICAT
 realizeze prin modificarea dimensiunilor tălpilor( lățime, grosime ,
numar de platbande). Acest principiu nu se aplica, in general la
grinzile principale de poduri, unde datorita deschiderilor mari se
recurge și la variația inimii pe lungime.

Alcatuirea secțiunii transversale a grinzilor depinde de urmatorii factori:

 mărimea solicitarilor;
 condițiile tehnologice de exploatare si intreținere;
 metoda de ansamblare;

Grinzile pot fi realizate în una din următoarele variante:

 grinzi din profile laminate (I, U, T, L) grinzi cu goluri sau

combinații intre acestea;
 grinzi cu secțiune compusă solidarizate nituit;
 grinzi cu secțiune compusă solidarizate sudat;

La rândul lor grinzile cu secțiune compusă solidarizate nituite sau sudat

pot fi realizate cu un perete sau doi pereți cu talpa interioara separabila (câte una
pentru fiecare inimă) sau cu secțiunea complet inchisă in figurile 9.1 si 9.2 sunt
prezentate secțiuni compuse de grinzi cu inimă plină, ansamblate nituit sau
sudat.

2.2 Grinzi din beton armat - sunt cele mai des utilizate, după modul de
executare pot fi:
- monolite
- prefabricate
- precomprimate

Pagina 14 din 35
NECLASIFICAT
Dupa forma secțiunii, pot fi:
- dreptunchiulare
- în T, .I.

Grinzile sunt elemente de tip bară asupuse la încovoieresau încovoiere cu

forța tăietoare.Prin element de tip bară se înțeleg corpurile la care una dintre
dimensiunile ( lungimea) este mult mai mare decât celelalte două. Forța
axială,dacă există, are valori reduse conducând la valori ale efortului axial
mediu de compresiune mai mici decât 0,1 putând fi neglijată in calcul.

Din punct de vedere al raportului dintre deschiderea grinzii, l, și înalțimea

secțiunii transversale, h, grinzile se pot cladifica in;
 grinzi scurte, dacă raportul l/h<=3
 grinzi lungi, dacă raportul 3/l/h>=20
Grinzile se pot realiza, de exemplu, cu secțiune constantă sau variabilă, cu axă
dreaptă, frânta sau curbă.
Grinzile se pot realiza astfel încât sa formeze o legătură de moment cu
elemente de reazăm sau pot fi articulate la capete.

Un caz particular este cel al grinzilor compuse care sunt alcătuite din diferite
elemente structurale având în ansamblu comportare de grindăcum sunt grinxile
cu zăbrele sau grinzile (Vierendel).

Pagina 15 din 35
NECLASIFICAT
2.2.1 Grinzile turnate monolit au avantajul că se pot exevuta cu mijloace
tehnice minime si pot lua practic orice formă si dimensiuni.Cea mai mare parte
a structurilor pentru clădiri civile se execută în mod monolit.
În cazul elementelor executate monolit, legăturile de moment dintre acestea se
rezolvă în mod natural, deoarece se poate realiza cu ușurința continuitatea
armăturii longitudinale.
Executarea structurilor în mod monolit permite rectificarea ușoara a abaterilor
dimensionale la execuție. Pentru a putea fi realizate pe șantier se recomandă ca
secțiunile transversale ale grinzilor turnate monolit să fie cât mai simple.
Cel mai des întâlnite sunt secțiunile dreptunghiulare sau secțiunile in formă de
T, acolo unde grinzile conlucrează cu plăcile împreună cu care au fost turnate.

2.2.2. Grinzile prefabricate pot realiza uzinat( elementele se execută în

standuri de prefabricate) sau preturnat (betonul se toarnă pe șantier dar nu în
poziția prevăzută în proiect; se montează în structură dupa întărirea betonului).
Grinzile prefabricate uzinat trebuie să aibă grad mare de repetitivitate. Pentru
cofrare se utilizează tipare metalice. Prefabricarea uzinată are urmatoarele
avantaje:
 Crește eficiența muncii prin utilizarea forței de muncă specializate și se
realizează elemente de calitate ridicată. Controlul calității execuției se
poate realiza în condiții optime.
 Crește viteza de execuție prin folosirea tehnologiilor pentru reducerea
timpului de întărire a betonului (de exemplu, tratament termic);
 Se pot executa grinzi cu forme variate și complicate. Astfel, se pot
mobiliza la maxim rezistențele materialelor și se reduce greutatea proprie
a elementelor. Principalul dezavantaj al utilizării grinzilor prefabricate
constă în dificultatea realizării legăturilor de moment dintre elemente în
condiții in care, de regulă, nu există continuitate a armăturii longitudinale.
Greutatea si dimensiunile elementelor prefabricate uzinat trebuie stabilite
astfel încât să se încadreze în gabaritele maxime admise la transport și
manipulare.

Pagina 16 din 35
NECLASIFICAT
 2.2.3. Comportarea sub încărcări monoton crescatoare
Se prezintă exemplificativ răspunsul unei grinzi de beton armat încarcată
monoton crescător cu sarcini verticale.
Grinda este simplu rezemată la capete și încărcată cu doua forțe
concetrate egale, amplasate simetric fața de secțiunea mediană a grinzii.
În zona centrală grinda este solicitată la încovoiere pură. Pe zonele
marginale situate între reazeme și punctele de aplicare a încărcărilor este
solicitată la încovoiere cu forța taietoare. Această schemă de încărcare
este des utilizată pentru a surprinde răspunsul elementelor de beton armat
la încovoiere, fără influența forței tăietoare.

La valori mici ale încărcării beton este nefisurat iar armătura răspunde în
domeniul elastic.
Creșterea încărcării produce atingerea deformației șpecifice ultime în beton
întins, care se rupe, grinda de beton armat fisurând (b). Fisurarea are ca efect
reducerea ariei secțiunii de beton și, ca urmare, reducerea rigiditătii de
ansamblu a elementului.
Se observă, pentru elementul analizat, că primele fisuri care se formează sunt
cele cauzate de încovoiere, normale la axa barei. Daca încarcarea sporește, se
produc în zonele marginale fisurile înclinate cauzate de acțiunea combinată a
momentului încovoitor si a forței tăietoare. În acest timp, deformațiile specifice
ale armăturii întinse cresc, atingându se deformația de curgere în dreptul

Pagina 17 din 35
NECLASIFICAT
fisurilor din zona de moment maxim (c). După curgerea armăturilor
longitudinale, valoarea încarcării aplicate rămâne practic constantă pânăla
ruperea elementului. Odată cu sporul de deformație specifică a armăturii întinse
se înregistreaza si creșterea deformațiilor în betonul comprimat . Se produce
astfel zdrobirea betonului comprimat la fibra extremă, după depășirea
deformațiilor specifice ultime ale betonului (d) . În lungul armăturii
longitudinale întinse se formează fisuri longitudinale de despicare , asociate
lunecării armăturiiîn beton dupa curgerea severă
din întindere. Zona comprimată de beton migrează de la partea de sus către
centrul secțiunii pe măsură ce fibrele de beton maxim comprimate se zdrobesc.
Această migrare a zonei comprimate are ca efect reducerea brațului de pârghie
al eforturilor interioare și a capacitații de rezistența la încovoiere (e ).
În unele situații, mai ales atunci când la armare s a utilizat oțel cu ductibilitate
redusă , se poate priduce și ruperea armăturii întinse. Din reprezentările la scara
de mai sus se observă că această grindă lungă, care răspunde predominant la
încovoiere, are ductibilitate ridicată , deformația ultima fiind considerabil mai
mare decât cea de la inițierea curgerii.
În cazul grinzilor la care influența forței tăietoare este importantă se poate
produce ruperea din forța tăietoare, înainte de curgerea din moment încovoietor.
Ruperea din forța tăietoare are caracter fragil, fără avertizare. De exemplu,
dacă se sporește înalțimea secțiunii transversale a grinzii se obține un element
cu sensibilitate la acțiunea forței tăietoare. Practic, creșterea momentului capabil
al secțiunii din zona mediană a grinzii conduce la creșterea forțelor care încarcă
grinda la rupere. Crește astfel forța tăietoare și se poate produce ruperea prin
fisuri diagonale care pornesc din punctele de aplicare a încarcărilor și se
indreaptă către zonele de rezemare. Pe lângă fisurile critice diagonale, grinda
prezintă și fisuri normale la axa grinzii , cauzate de momentul încovoitor. Pot
apare fisuri orizontale cauzate de lunecarea armaturii longitudinale în zonele de
la capetele grinzui.

Pagina 18 din 35
NECLASIFICAT
2.2.4. Verificarea rezistențelor la moment încovoietor

Grinzile sunt elemente solicitate predominant la încovoiere cu forța tăietoare.

De aceea calculul de dinensionare/ verificare a armăturilor trebuie să fie făcut
atât pentru armarea longitudinal, de încovoiere, cât și pentru armătura
transversală.

Pentru determinarea momentelor capabile ale secțiunilor de beton armat se pit

adopta talpi ipoteze simplificatoare:
 secțiunile transversale plane răman plane și după deformarea de ansamblu
a grinzii (ipoteza geometrică a secțiunii plane a lui Bernoulli);
 armătura nu alunecă în raport cu betonul astfel deformațiile specifice ale
armăturii, comprimate sau întinse, sunt egale cu cele ale betonului din
imediata vecinătate;
 rezistența betonului la întindere este neglijabilă;
 eforturile unitare din armătură și beton se pit determina pe baza legilor
constitutive;

Pentru calculul manual al eforturilor, prin metoda simplificată de calcul, se

poate lua în calcul simplificat numai armătura de la extremitățile secțiuniiiar
blicul de eforturi în zina comprimat poate fi considerat de formă
dreptunghiulară.

2.3. Grinzi precomprimate prin preîntindere

 grinzi simplu rezemate dreote: pe care reazămă alte elemente plane –
planșee pentru cladiri etajate;

Pagina 19 din 35
NECLASIFICAT
 grinzi cu secțiune I sau T drepte sau curbe la partea superioară:
- acoperișuri pentru structuri parter cu deschideri mari;
- talpa superioară poate forma forma tablierul podului;

 grinzi cu secțiunea T constantă (grinzi secundare sau principale)

Pagina 20 din 35
NECLASIFICAT
  dacă elementele prefabricate nu se pot utiliza
 pentru structuri cu deschideri mari (poduri)
 toroane drepte sau curbe pentru anularea efectelor încovoierii

- Grinzi drepte: deschideri scurte, cofrare simple

- Pierderi de tensiune mari din frecare, dificil de executat

Pentru deschideri și înărcari mari: betonul si armăturile sunt folosite economic

– toroane drepte
Excentricitatea optimă este dificilde aflat

Faza sensibilă: la transferul forței de precomprimare – elementul se

deformează în sus cu posibile fisuri la partea superioară:
a) S.T variabila

Pagina 21 din 35
NECLASIFICAT
 b) Folosirea mai multor toroane – rezultanta forței de precomprimare
excentrice P este plasată în sâmburele central al S.T -numai
compresiune;

Grinzile sunt destinate:

 blocuri autoportanti și pereți de tip panou;
 pereți din căramida autoportantă;
 pereți cu panouri articulate;
 pereți solizi;
 pereți cu deschideri de uși si ferestre;

După destinație sunt împarțite in patru grupe:

 montată pe perete,acestea sunt montate lângă pereții exteriori;
 conectat ,instalat între stalpii care formează structura cladirii;
 grinzile obișnuite sunt folosite pentru lipirea fascicolelor de perete
și coerente;
 produse sanitare tehnice cu nervuri destinate nevoilor sanitar-
tehnice.

Pagina 22 din 35
NECLASIFICAT
 Avantajele
acestor structuri din
beton armat
comparativ
cu tehnologia
monolit sunt:
 reducerea
timpului de
construcție;
 facilitarea

comunicațiilor subterane in interiorul cladirii;

Utilizarea pe scară a construcțiilor prefabricate de fundație este o modalitate

simplă si ieftină de a se compara cu fundațiile de benzi. Structurile trebuie sa fie
bine fixate.
În construcția structurilor de cadru, se recomandă utilizarea grinzilor de
fundație pentru montarea pereților exteriori. Produsele sunt știvuite pe marginea
fundatiei, acoperite cu o soluție de beton. Pentru a preveni umiditatea excesivă,
de regulă se aplică o soluție de nisip și ciment peste structurile din beton armat.

Pagina 23 din 35
NECLASIFICAT
 Instalarea structurilor de fundație se efectuează numai cu ajutorul
echipamentului de ridicare, avand o greutate cuprinsă intre 800kg si 2230 kg.
Grinzile sunt executate cu găuri prevazute pentru ridicare si instalarea lor.
Astfel prin utilizarea orificilor de fixare sau a balamalelor speciale de montare
din fabrică si a dispozitivelor speciale de prindere, fasciculul este atașat de
troliu si așezat pe locul desemnat. Grinzile sunt montate pe stâlpi sau piloți, in
cazuri excepționale- pe nisip si pietriș.
Timpul si practica au demonstrat calitatea acestui produs. Fabricarea
structurilor de fundație este reglementată in ceea ce privește dimensiunile
structurilor, formelor lor transversale, marcajele, materialele, cerințele si
procedurile de acceptare, metode de control al calitații și condițiile de
depozitare si transport.
Materia primă pentru fabricarea grinzilor este betonul greu. Lungimea
produsului, tipul de armaresi datele de calcula sarcinii influențează alegerea
clasei de beton. De obicei grinzile sunt executate din beton M200-400.

În ceea ce priveste armarea permite:

 armatură precomprimată pentru structuri mai lungi de 6 m.
 pentru barele de armare precomprimate de pana la 6 m, la cererea
producatorului.

Pagina 24 din 35
NECLASIFICAT
Toate grinzile sunt fabricate cu armatură pretensionată din oțel A -III.
Controlul calitații grinzilor de fundație necesită verificarea:
 clasa de compresie a betonului;
 rezistența la rupere a betinului;
 disponibilitatea si corelarea armăturilor și a produselor încorporate;
 precizia indicatorilor geometrici;
 grosimea stratului protector de beton la armare;
 lațimea crapaturilor de contracție;

În pașaportul tehnic al lotului de rânduri achizitionate ar trebui indicat:

 gradul de rezistența a betonului;
 rezistența la rupere a betonului;
 clasa de armare precomprimată;
 marca de beton pentru rezistența la inghet si petmeabilitate la apa;
Structurile in cadre din beton armat sau metal sunt structurile cele mai des
folosite in construcții.
Avantajul principal al folosirii acestor structuri se datorează faptului ca
ductibilitatea acestora le recomandă in zone cu seismicitate mare, cum este
cazul zonelor adiacente cutremurilor vrâncene si nu numai.

Un alt avantaj al structurilir in cadre este acela ca acestea sunt capabile sa preia
solicitarile datorate încărcărilor permanente, greutățilir proprii, sarcinile utile,
încărcări din vân, zăpadă, inclusiv seismice.
Acest lucru permite executarea etapizatăa construcțiilor, în primă faza
realizându se structura formată din cadre, stâlpi, grinzi si planșee, iar ulterior
închiderile din zidărie sau diverse materiale, pereți de compartimentare și gips
carton, pereți cortină pe exteriorul clădirilor.

Pagina 25 din 35
NECLASIFICAT
 Ca o caracteristică pentru structurile din grinzile din metal, trebuie spus că
acestea necesită și realizarea unor contravăntuiri în diverse planuri ale clădirii,
care pot optura zone de acces sau suprafețe vitrate, ceea ce impune amplasarea
acestora ținând cont de proiectul de arhitectură.

Avantajele structurilor in cadre sunt date de execuția rapidă a acestora și

posibilitațile de compartimentare diverse pentru mai multe tipuri de
funcționalitați.

Structura de rezistența cu schelet in cadre – consta, in general , intr un sistem

spatial compus din bare verticale (stâlpii) si bare orizontale (grinzile sau
riglele), îmbinate rigid la noduri.
În mod normal cadrele sunt dispuse după doua direcții ortogonale, care
corespund axelor principale ale clădirii, iar rețeaua de distribuție a stâlpilor este
regulată, fiind condiționatăde exigențele functionale ale clădirii, de condițiile de
rezistență, stabilitate si rigiditate și de modul de alcătuire al planșeelor, precum
și de tehnologia de execuție.
De reținut că structura in cadre se poate executa atât din beton armat monolit
cât și din beton prefabricat sau metal.
Modul in care funcționează acest tip de structură de rezistențăeste simplu:
pereții au rol de compartimentare,de închidere, izolare fonică și termică.
Grinzile constituie reazeme pentru planseesi pentru elementele acestora.Acest
lucru permite o organizare a aspațiului interior, ce poate diferi de la un nivel la
altul.

Sistemele structurale in cadrr si diafragme din beton armat – sunt realizate

prin îmbinarea tehnologiei structurii in cadre si a celei din zidărie.
Portanța din beton armat turnat monolit (recunoscută pentru rezistența sporită la
seisme) volorifică în acest mod avantajele oferite de fiecare sistem in parte.
Astfel aspectul funcțional cu privire la flexibilitatea organizării spațiului intetior
este asigurat de structura în cadre, iar capacitatea ridicată de rezistență si de
deformare la cutremur

Pagina 26 din 35
NECLASIFICAT
 CAPITOLUL III

3.1. Grinzi cu goluri în inimă: se mai numesc și grinzi ajurate, din punct de
vedere evolutiv, grinzile cu goluri poligonale (rectangulare) au apătit pentru
prima dată în jurul anului 1910, au fost dezvoltate de boyd în anii 1930
(denumite grinzi boyd) dar au fost produse pe scară largă în Marea Britanie în
anii 1940, având diferite tipuri de de goluri în inimă. Tehnologia de fabricare a
fost dezvoltată de firma Litzka din Bavaria, Germania, care a introdus si forma
ortogonală a golului prin interpunerea unor plăcuțe de distanțare a celor doua
ramuri ale grinzilor si implicit a condus la la obținerea unor rigidități sporite a
elementului (creștere importantă a momentului de inerție). Fig 1.

Elementele structutale metalice cu goluri în inimă (grinzi , stâlpi, rigle de

cadru etc.) se realizează din profile laminate dublu T sau H, tăiate în lung după
o linie poligonală (în zigzag) sau o traiectorie combinată obținută din linii
drepte și arce semicirculares, cele doua jumătăți rezultate fiind sudate după o
translatare relative, uneori fiind adăugate și unele piese de distanțare pentru a
majora înălțimea profilului rezultat, fig 2.

Pagina 27 din 35
NECLASIFICAT
Se obțin astfel doua categorii de grinzi ajurate:
- Grinzi cu goluri poliginale (rectangulare);
- Grinzi cu goluri circulare;

Grinzile cu goluri se utilizează de regulă pentru confecționarea grinzilor

simplu rezemate sau continue, dar și pentru alcătuirea stâlpilor metalici sau a
cadrele, elemente și structuri specifice pentru domeniul construcțiilor civile și
industriale, fig 3.

Utilizarea grinzilor cu goluri în domeniul construcțiilor civile și industriale.

În domeniul podurilor, grinzile cu goluri se folosesc cu deosebire pentru
realizarea grinzilor principale ale pasarelelor pietonale sau a celor pentru
transversarea unor utilități (conducte de apă, gaz etc), precum și pentru
alcătuirea unor bare care intră în alcătuirea sistemului de contravânturi.

Pagina 28 din 35
NECLASIFICAT
 La sistemele statice unde, în aceeași secțiune apar atât momente încovoietoare
cât și forțe tăietoare cu volori ridicate (grinzi continue – zona reazemelor
intermediare, cadre – zona nodurilor), golurile din zona adiacentă secțiunii
respective se umple cu tabla.
Operațiunile de tăiere și cele de sudare se realizează în prezent cu instalații
automatizate de mare productivitate, costul suplimentar al confecției metalice
datorită acestora fiind redus comparativ cu economia de oțel obținută.
O soluție de sporire a rigidității se poate obține prin tăierea unui profil laminat
dublu T sau H în doua părți, de obicei egale, și interpunerea unui placate sudate,
formându se astfel de grindă cu goluri dreptunghiulare. O astfel de soluție a fost
utilizată pentru hala din fig 5, unde beneficiarul avea în stoc o cantitate mare de
laminate.

3.1.1. Avantaje și dezavantaje

Avantaje:
- Creșterea rigidității în plan vertical a grinzii;
- Raport ridicat rezistența, greutate;
- Cheltuieli reduse de întreținere;
- Pot fi usor consolidate sau în locuite;
- Golurile din inimă pot fi utilizate pentru trecerea unor conducte de
instalații, cabluri etc., rezultând o utilizare rficientă a spațiului
dintre planșeu și tavan și o majorare a spațiului util;
- Aspect estetic din punct de vedere arhitectural;

Pagina 29 din 35
NECLASIFICAT
Dezavantaje:
- Comportarea structural diferită fața de grinzile cu inimă plină,
datorită prezenței golurilor în inimă;
- Deformațiile din forfecare sunt importante, iar calculul ”exact’’ al
săgeții este mai complex decât în cazul grinzilor cu inimă plină;
- Reducerea rezistenței la forfecare a grinzilor este importantă
datorită prezenței golurilor, motiv pentru care în zonele cu forța
tăietoare mare golurile se completează cu material sau se folosesc
transoane de elemente cu inimă plina;
- Trebuie luate măsuri pentru asigurarea stabilității elementelor în
faza de montaj;

3.2. Comportarea și calculul grinzilor cu goluri

3.2.1. Grinzi cu goluri hexagonale și octagonale

Configurarea constructivă a grinzii prin crearea golurilor în inimă conduce la

apariția unor solicitări suplimentare din acțiunea forței tăietoare, cu comportarea
grinzii putând fi asimilată cu cea a unei grinzi Vierendeel, cu montanți foarte
rigizi și tălpi foarte flexibile.
Prin admiterea ipotezei formării punctelor de inflexiune la mijlocul unui gol și
prin repartizarea uniformă a forței tăietoare la cele două tălpi , se poate dezvolta

Pagina 30 din 35
NECLASIFICAT
o metodă de calcul simplificată pentru calculul eforturilor și pentruverificarea
secțiuni grinzii.
Sunt utilizate ca elemente structurale , principalul avantaj fiind faptul că
înălțimea grinzii și rezistența cresc fără adaugarea de material suplimentar.
Grinzile ajurate hexagonal sunt realizate prin tăierea grinzii în lungime după
un șablon hexagonal. Jumătatea superioară si inferioară sunt apoi decalate și
sudate împreună, pentru a realuza o grindă înaltă si rexistentă

Sunt ajurate sunt considerate deja fabricate. Grinzile cu goluri pe inimă sunt
secțiuni „I” standard, fără ca grinda să fie tăiată în lungime, dar cu diferite
șabloane de goluri (hexagonal, curcular, dreptunghiular).
Grinzile ajurate hexagonal și grinzile cu goluri pe inimă sunt profile compuse
și sunt realizate alegând punctul de început și punctul de final .
Elementele stru turalemetalice cu goluri în inimă ( grinzi, stâlpi, rigle de cadru
etc. ) se realizează din profile laminate dublu T sau H, tăiate în lung dupăo
linie poligonală (în zigzag) sau o traiectorie combinată obținută din linii drepte
și arce semicirculare, cele doua jumătăți rezultate fiind sudate după o translatare
relativă, uneori fiind adăugate și unele pise de distanțare pentru a majora
înălțimea profilului rezultat.

Pagina 31 din 35
NECLASIFICAT
Concluzie

Lucrarea de maistru este structurată pe 3 capitole al caror continut este prezentat

sintetic în continuare.
Capitolul I prezintă pe scurt generalitățile Grinzilor, acestea fiind elemente de
rezistența având rolul de a prelua încărcătura plăcilor sau a altor elemente ce se
reazămă pe ele.
După natura materialelor avem grinzile din lemn- se folosesc la executarea
construcțiilor provizorii (magazii, depozite), la construcții agricole șiconstrucții
de locuințe.
Este utilizat pe scară largă pentru construcția de structuri rezidențiale și utilitate
din lemn.
Cuprinde o gamă variată de avantaje, menționăm doar câteva cum ar fi, sunt
relativ ieftine, au o greutate redusă deci pot fi usor de transportat și instalat.
Capitolul II este prezentat de grinzile cu zăbrele, forma și alcătuirea
constructivă a grinzilor cu zăbrele fiind determinată de destinația lor, mărimea
lor și de mărimea încarcării lor.
Grinzile cu inimă plină se folosesc în mod curent în practica proiectarii și
execuție poduri lor metalice, având în vedere o serie de avantaje cum ar fi:
- Execuție simplă și rapidă;
- Posibilitatea realizării unor îmbinări de montaj;
- Întreținere simplă, prin suprafața redusă de control și vopsire etc.
Cele mai des utilizate sunt grinzile din beton armat, deoarece se poate realiza
cu usurința (monolit).
Grinzile prefabricate trebuie să aibă grad mare de repetivitate, unul dintre
avantaje ar fi ca se pot executa grinzi cu forme variate si complicate și
reducerea timpului de construcție.
Capitotul III este reprezentat de grinzile cu goluri în inimă se utilizează cu
precădere în domeniul podurilor pentru realizarea grinzilor principale pietonale
sau a celor pentru transversarea unor utilităti (conducte de apă, gaz etc).

Pagina 32 din 35
NECLASIFICAT
BIBLIOGRAFIE

SR EN 1992-1-1: 2004, Proiectarea structurilor din beton , Partea 1-1 : Reguli

generale pentru clădiri ( + AC: 2008)

SR EN 1992-1-1/NB:2008, Proiectarea structurilor din beton , Partea 1-1;

Reguli generale pentru clădiri. Anexa Națională.

SR EN 1992-1-1:2004, Acțiuni asupra structurilor . Partea 1-1 . Acțiuni

generale ( + NA: 2006) .

P 100-1 / 2006, Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare

pentru clădiri Cezar I , Tudor A, Beton Armat ( ed II) . Ed . Orizonturi
Universitare, 2004, ISBN 973-638-176-5.
Kiss Z, Oneț T, Proiectarea structurilorde beton armat după SR EN 1992-1, Ed.
Abel , 2008, ISBN-97314070-0.

I.Davidescu , C. Rosoca: Tehnologia lucrarilor de construcții și instalatii.

Radu.Al.Popa: Utilajul și tehnologia de construcții.

Pagina 33 din 35
NECLASIFICAT