Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alexandru D. Xenopol - Cronologia Rațională A Istoriei Universale
Alexandru D. Xenopol - Cronologia Rațională A Istoriei Universale
ISTORIE] UNIVERSALE
PRELUORATĂ
DE
r' p, JENOPOL
DOG'l'OR IN ["ILOSOl"IE, PROI�ESOR j)EJ ISTORIE ŞI FlLOSOFIE
LA INS1'ITDTUL ACAUEJJl11C j)IN IASSr.
EDITIA .A DOUA
REVEJ;)'\]TĂ ŞI ADAUS Ă.
IASSI.
TIPO-LITOGRAPL\. H. GOLDNER.
1 8 7 8.
1. N Pli,i3C
AUTOR.a:
V 0 L Noz-AP-4-. t-ieiwale.
N 2 197,9 ..A6UL
_ .. . 71J7ff ......
PREFATA
Auforat
CRONOLOGIA lSTORIEI UNIVERSALE.
PARTEA I.
Timpurile vechi.
De la timpurile ante-istorice prtnii la ravglirea barbarilor.
PERIOADA I. RASARITUL.
(Din timpurile cele mai vechi On& la resboaele persice 500 i. Chr.)
I. EGIPTUL.
5000 (?) 3064 (?) Imperlul vechin 5000 ? Me-
ws fundeaza Memphisul, organizasa Egiptul ; limba for-
math, scrisoarea icroglifica.
4235-3703. Dinastiile TV ft V. Cheops, Chefren §i
Mieherinos. Cele 3 piramide, sfinaul. Poporul impar-
tit in clase : preotii, militarii i
clasa 3-a compusA din
agricultori, pastori §i meseria§i. Regele, preotii qi mi-
litarii, stapanese fie-care cate o treime din teritoriu;
class 3-a muncitoare pe pamanturile lor. Domnia ab-
soluta ; domnul privit ca Dumnezeu (fiul lui Rha); lipsa
monetei.
3703-3064. Din. VIXI. Multe revolutii in Egipt.
3064-1703 Imperiul mijloclu. Theba devine ca-
pitala Egiptului. In timpul din XII sub Atnenenthe III,
se face lacul Moeris qi labirintul.
2398. Ntiveilirea IIixofilor, de rasa semitica ; Ocupa
Memphisul; dinastiile egiptene persista in Theba. E-
giptenii civilisaza in curfind pe Ilia*. Sub Apepi, vine
losef in Egipt, urmat de venirea Evreilor. Regela Tia-
aelten incepe lupta contra Hixoqilor, care aunt alungati
in 1703.
8
IL ASYRO-BABILONIA
Sumirii impreuna cu Achazii (Hamiti) formean civi-
lisatia asiro-babilonica in care Achazii aduc religia, in-
dustria si astronomia ear Sumirii scrierea cuneiforma.
Aceasta civilisatie este infatosata prin done imperii : cel
din Babilonia (mai cult) ; cel din Niniva (mai barbar).
5000 CO 1314. Imperiul I (babilonian). Evehus
sau Nemrod intemeeaza statul. Dupa el urmeaza vr'o
86 de regi in timp de peste 2000 de ani. Orasele Ur,
capltala politica si Babilon capitala religioasa. Turnil
lui Babel. Intre acesti regi se insamna Urcham, zide.te
piramida din Ur si Sagaractias zideste templul din Sipara.
Dinastia Ii medicci domneste 224 de ani ; cand, nu
se stie. Din. III. turanicd fundata de Codornaconta la
2295 prima data sigura in istoria Asiriei. Codormahog
cuceritor. Purnapurias i Curigalzu zidesc mai mate
cetati.
2017-1559. Din. IV. chaldeand (tot turanica).
1559 Cncerirea egipteand. Mesopotamia cucerita de
Tatmosis III prefacuta in tan, vasala. 1314 se reseonla
ai-oi redobandeste neatarnarea.
1314-60G. Imperial 2-le (assirian). Assiria sxista
ea stat de pe timpul dominatiei egiptene. Pe la 1314
Teglat-Samdam regele Assiriei face Babilonia vasala ai
subtrage Assiro-Babilonia de sub Egypteni. Sub Beko-
dorosor se revolta Babilonia. Assurdaian scutura i tri-
butul egiptean. Teglat-Ealasar I patrunde pana la ma-
rea Caspica si in Liban ; regele Egiptului Ii trimete an
erocodil present. Asurabancar 1080, perde posesiile de
peste Eufrat si este resturnat de Belcatirasu intenden-
tul gradinilor. care infiinteaza o non& dinastie.
1070-789. Dinastia lui Belcatirasu. Dupa dansul
meaza Salnzanazar I, incepe zidirea palatulul de la Co-
lah. Sub urmasii lui Media este cucerita. Asurnazi, -
pal 930-905 sfirseste zidirea palatului de la Calah
10
III. FENICIENII.
a). Medii
1070. Media cueerita de urmasii lui Salmanazar T.
788-764. ,lrbaees reseoala Media si impreuna cu Ful
al Babiloniei destrug Niniva. Dupa Arbaces Medii tra-
esc desbinati in multe triburi vr'o 50 de ani.
710-657. Deioces un judecator at Medilor ajunge
rege ; capitala Erlatana.
657-635. Fraortes supune Persia, Partia, Bactriana,
1lircania, Sogdiana si spre opus Armenia ; vra sa cuee-
reasca Niniva, dar e batut si ucis.
635-595. Ciaxares inchee tractat en Nabopolasar si
marita pe fiica-sa diva fiul acestuia, Nabuehodonosor.
Pe cand el asediaza Niniva o numeroasa horda de Seiti
$1,avale5te in Media si-1 sileste a ridica asediul. Seitii
domina 18 ani i sunt ucisi prin tradare.
595-558. Astiages sub care Persii cuceresc Media.
b). Pcri
559--529. Cyrus fiul lui Cambise guvernatorul Persiei si
a Mandanei fiicei lui Astiages, se rescoala c. Medilor cu
a,iutorul liii Tigran regele Armeniei si restoarna puterea
Medilor inaltandu-se pe ruinele lor, la 558 ; cueereste
Lidia si Asia ininoara 554, supune orasele greee din A-
sia minoara 544-539, apoi popoarele din resaritul Asiei
15
a). Peloponesul.
Dorii parund in Peloponez i intemeazg acolo trei state.
Argos, cap. Argos sub Temenos, Laconia cap. Sparta
sub Aristodemos J Mesenia cap. Itome sub Cresfontes.
Afarsa de aceste roman vechilor locuitori Alicia, Arcadia
5i Achaia.
In Sparta doi regi; familiile Aghiasilor si Euriponti-
zilor, care existau incii dinaintea venirei Dorienilor. Li-
curg 800 (?) dii legi Spartei : Sfatul biitrinilor, cei doi
regi, impiirtirea pgmuitului; a locuitorilor in Spartiapi,
Perieki 5i ililofi. Spartiatii alcNtuese un laggr in mij-
locul dusmanului.
776. Aniiu Olinipiadd. Organisarea joeurilor grece.
743. Aniiniul restmin mPsenir. Mosenienii Ututi. Efo-
rii apitratorii constitutiei spartiate,
700. Infiintarea. tiraniei in orasele asiatice si in Polo-
ponez in Argos, Gorint, Megara i Szcion. Tiranii fa-
voresc comertul i re1aiile cu strnirriio pericol pentru
desnationalisarea Grecilor.
640-628. AI doile resboiu mesenic. Aristodemos. Me-
senia cu totul supusb: Eforii supraveghetori regilor. Ne-
putiind supune Arcadia, Sparta inehee en dinsa o legA-
turii; combate pe tirani in tot Poloponesul i intemeasa
o hegemonie in Olimpia prin care ie in ming conduce-
rea intregei peninsula.
17
b). Atica.
Atica primeste migratiuni din spre mare ; 12 orase
unite bub Atena prin Teseus. iu1i Ionieni yin din Pe-
loponez pe timpul nivà1irei Dorilor acolo. Poporul mi-
partit in 3 classe : Eupatrizii, Geonwrii i Demiurgii.
linpatrizii impiirtiti in familii; 30 fain. compun o fratrie;
Areopagul. Codrus ultimul rege. Ardwnti, presidenti
pe via unei republici aristocratice.
753. Archonti pe 10 ani.
683. 9 Archonti anuali.
621. Arch. Dracon pune in scris legile criminale. Eu-
patrizii ameaintii clasele inferioare.
604-594. Solon, in Atena: eucereste Salawina; des-
chide poporului de jos cultul lui Apolon ; reduce prin o
prefacere a monedei ru 27% datoriile pop. de jos ; oprcste
agonisirea de pitimnt peste o mesufl datA; imrteste
pop. in 4 clase; areopagul sfat privighetor ; sfatul celor
400; adunarea poporului.
560 527. Pisistrat de trei orl tiran in Atena; civili-
batia Atenei; apducte i drumuri ; temple ; introduce
cantarile rapsozilor la serbatoarea Panateneelor; aduniti
poesiile lui Omer f;i Hesiod. Anacreon, Simonides
Laws poeti lirici la curtea lui P. luceputul dramei gre-
co0i.
527-510. llippias fluti lui P. tiran. Armodius si A-
ristogiton fac o rescoalit in care fratele lui II. Hippar-
chus piere. Spartiatii restoarnii pe H. care fuge Ia Persi
Ramitin parti wle aristocratilor sub Isagoras §i a demo-
cratilor sub Clistenes.
510- 507 Clistenes tirau favorizaz1 democratia, intro-
duce sortii pentru alegerea magistratilor, admite multi
cetiiteni noi. Ostracibmul.
506 Atenienii bat pe Tebani i cuceresc Calchidia.
Restabilirea constitutiei lui Solon. Toti cetititenii egali
in. legei, toti pot stiipiini pitiment; judecatg prin popor.
Mare deosebire intre Atena si Sparta.
500-449. Resbelele Grecilor cu Persil.
494. Dartimarea Miletului Grecii din Asia min. cu aju-
torul atenienilor ard orasul persic Sardes 493. Espe-
ditia I persica a lui .Mardonius 490 Esped. II a lui
Datis si Artaferne. Miltiades la Maroon. Temistocles
Aristides rivali; eel de pe urina exilat prin ostracism.
f.$ i
2
26
3*
PARTEA IL
TEACUL DE MIJLOC
(De la nlivkirea barbarilor, Odd la descoperirea Americei.
375-1492.)
PERIOADA I. N.A.VALIREA.
(De la intrarea Hunilor in Europa Ong la a§ezarea Loagobarzi-
lor in Italia. 375-568).
a) Apusul
375. Intrarea Ilimilor in Europa. Hunii (rasa
mongola) alunga Ostrogotii de langa Nistru, care dais
peste Visigotii din Dacia i Moesia. Acesti din urma
bat pe Valente imp. de Rasarit la Adriampole (378).
Ostrogotii merg in .Panonia ; ear Visigotii se asa-
za ca foederati" in imp. rom. Sub Teodosius traesc
in pace; se revolta c. lui Arcadius condusi de Alaric`
care capata guvernarea lliriei sub suprematia ambelor
imperii romane. Hunii se intinel prin Dacia 4i Pano-
nia spre apusul Europei. Atila biciul lui Dumnezeu."
406. Retragerea leginnilor de la Rin qi din Britania.
Intinderea Hunilor impinge popoare barbare peste Alpi,
sub conducerea lui 1?adagais. Stilicho, generalul Apu-
sului, rechiama, spre apararea Italiei, legiunile din Bri-
tania si de la Rin. Barbarii si anume Vandalii, Alanii,
Suevii i Burgunzii (r. germ.) incurg cu gramada in
imp. TOM.
409. Burgunzii se asaza langa Ron.
419. Visigotii impinsi de Huni tree din Iliria in Ita-
lia, prada de trei ori Roma, dar neputand lua Ravena
orasul de resedinta, tree in Spania i Galia inferioara,
fundand aice imperild Tolozan.
429. Vandalii sub Geiserich se asaza antsi in Spania.
dar alungati de Visigoti si chemati find in Africa de
54
b) Rasaritul.
Istoria imperiulai de Ritsitrit (337-565).
Imparhtit de la Constantin la Iustinian. (337
527). 337, Constantius.-361, lulian apostatul, restabi-
leste paganismu1.-363, Iovian.-364, Valente. Anteia
impartire a imp. rom. Valente imparat de Rasarit ; Va-
lentinian, de apus.-378. Teodosius cel Mare une§te ear
imperiul roman in un intreg.
395. Impartire definitiva a imp. rom. Arcadiu imp. de
Rasarit 408, Teodosius II, codicele teodosian. 450
Illarcian.-457 Leo I, coronat de patriarhul.-474 Zeno.
491 Anastasius I.-518, Iustin1. 527, Iustinian I.
337-527. Cultura acestui restimp. Positia geogra-
ficg. apgra Constantinopolea de niivgliri. Intinderea ei
strelucirea imp. de Raskit impune respect barbarilor.
(Odoacru eere confirmare de la Zeno 474. Teodoric
capKtii. Italia cu dar de la Anastasius I 493. Clodvig
numit consul al imperiului etc.) Limbo greceascii pre-
domneste tot mai mult. Absolutismul, urmele unei cul-
turi filosofice-sofistice i bigotismul dau maro valoare sec-
telor i certelor religioase care slgbese imperiul.
1) Arienii. Arius zice ca ,Fiul" nu este egal Tatg-
lui." Sinodul de la Nikea (325). Lupte in Const. intre
episc. Macedonius, arian, sustinut de imp. Constantius,
episc. Paul, ortodox ; 7000 de morti ; revolta Traeiei,
Asiei Minoare, Paflagoniei &.
2) Gnosticii (Veacul III) Admit dupa obiceiul religii-
lor pggiine doue feluri de invii4gturi religioase
una pen-
tru popor, alta pentru preoti. Amestiel religiu tea cres-
ting cu teorii priggne (llemiurgos).
3) Manicheii. (Veacul IV) Amestecarea religiei crestine
cu teoriile lui Zoroastru. Cbristos a fost numai cat un
spirit nu au avut corp. Materia este causa reului.
4) Montani0ii (Veaeul III) Viata adevgratului erestin
este indepgrtare de toate bucuriile. Se ggsaitcg plgeere
numai cat in Dumnezen si in moartea martirului, ori co
bucurie pgmdnteasea pang si in tithing este pacat.
57
PERIOADA II FEODALISMUL.
a). Apusul.
1) Istoria statelor barbare pana la Carol eel
Mare. (See. V.-768).
1) Regatul Francilor.
486. Batalia de hi Saisons. Fundarea regatului
Francilor. Clodvig.
496. Clodvig bate pe Alamani la Tolbiacum. Francii
se crestinizaza prin biserica de roma, devin, catolici nu
ariani ; devin cei mai puternici dintre barbari, neflind
intre ei i populatia roman supusa. ce era catolica, cause
de discordie.
500. Burgunzii batuti si intoqi la Catolicism. 534
Supusi cu totul.
507. Visigotii batuti la Trougle; regatul lor eueerit
onA la Garona (mai tarzift marginit numai in Spania).
Clodvig pune sa ucida pe ceilalti regi franci (de Colo-
nia, Teruene).
511. Moartea lui Clodvig. Sub urmasii sei (dinastia
Merovingilor) regatul Francilor sfasiet prin lupte de
mostenire, CACI domnia se socotea ca avere privatd, im-
partindu-se intre mostenitori.
561. Impartire mai statornica a regatului, in Austra-
61
1,
892
896
Hugo, conoitele Burg. cisj. 926
Lotar, fiul lui Hugo 931
Berengar II, Marchiz de Ivrea ,, 950
Adalbert, tiul lui Ber. II 71 950 7-.
Oton eel Mare 951 962
Acestp lupte nasc o complecta anarhie. Seniorii feo-
dali si demnitarii bisericesti domnesc tot mai neatarnati.
Navalirile Ungurilor (898 ; 914 arderea Paviei) si ale
Sarazinilor (887-916) adue o complecta nesiguranta.
De nice 1) intdrirea oraplor nordului Italiei, care erau
mult mai insemnate deeat in alte teri, pentru a se ap6ra;
2) desvoltarea coruptiei si vietei luxoase, ramasiti a ci-
vilisatiei centrului imperiului roman ; de aice desvolta-
rea industriei si a eomertului. Ambele cause marese in-
semndtatea orarlor italiene.
964-1056. Italia in timpul puternicilor imperati ger-
mani. Starea mai linistita si eresterea coruptlei favori-
saza desvoltarea oraselor guvernate de coiniti, vasali im-
paratului. Roma insasi sub suprematia imperatului.
Revolutille contra dominatiei germane fac pe imp. 0,
sldbeascii puterea vasalilor mari. Mai toate orasele date
la episcopi (Henric II 1002-1024). Feudele mici eredi-
tare (1037 sub Conrad Salicul). Alegerea episcopilor
de popor si ramasiti de traditiuni romane deprind pe
orase cu alegerea magistratilor. Origina constitutiilor re-
publicane. (Poporul din Milan refusa episcopi numiti, in
991, 1045, 1070. Idem eel din Pavia 1057) In toate
trebile insemnate vedem de timpuriu figurand poporul
din orase. (1002, lupta intre Pisani si Lueani. 1006,
Pizani si Genovezi cueeresc Sardinia. 1057, lupta intro
poporul din Milan si eel din Pavia).
1056-1122. Italia in timpul luptei pentru investiturd.
Puterea imper. nimicita ; feodalism slabit ; orasele pu-
ternice Lupte intre orase si seniori, multi din acestia
4
74
b). Rasaxitul.
1) Istoria Arabilor.
Arabli inainte de Maliomet. Arabia ferice cu orase
insemnate; Arabia desartit en locuitori nomazi ; cate-va
orase intre care Meca si Medina. Poligamie, moravuri
barbare dar cavaleresti, mare pretuire a onoarei. Din
causa climei, violenta in pasimie i fantasie vie ; mare
placere pentru poesie i limbg frumoasg; nici o alta
artg. Religiune monoteista in fond ; din causa barba-
rici Ansg toate triburile se inching la idoli.
450 Kaaba, templu la Meca, loc de intrunire pentru
luptele poetice intro diversele triburi ; pelerinaje reli-
gioase. Kaaba contine idolele tuturor triburilor. Kaaba
vine sub paza familiei Coreifililor; inceputuri de orga-
nizare de stat.
500. Arabia se deschide la toate popoarele prin schim-
barea directiunei comertului din causa luptelor nesfirsite
78
a). Apusul,
I). Istoria Aug liei de la 1066 pitnil, la 1272.
Istoria Anglioi pitnh la 1066.
Insulele britanice cuprind trei regiuni numite astazi
Anglia proprie, Scotia si Irlanda Popoare primitive
eettiee numite Gaeli sau Gali, in Scotia nurnite Seo(i ni
.Pieti. A doua imigratiune celtica, Bretonii in Anglia
proprie, impartiti in : Cambrieni la Nord-Vest si Lo-
grieni la Sud-Ost.
80-406. Dominatia romand, nurnai in Anglia (54,
55. i. H. Cesar in Britania. 50-80 d. H. supunerea ei,
terminata sub Vespasian). Bespandirea Creqtinismului
in cate trei regiunile. Elementul roman fusese slab
din causa indepartarei ; cu retrarea legiunl;or la 406 nu
remaser6 din rItanani dent femei §i copii nevrasnici
care toti devenira Cambrieni." Crestinismul persista.
449. Anglo-Saxonii cheinati de Bretoni pentru a-i a-
para de incursiunile Pictilor si Scotilor. Desbinari si
lupte intre Cambrieni si Logrieni dupa indepartarea Ro-
manilor.
Saxonii formeaza 4 regate supun6nd pe Logrieni :
1) 455. R. de Kent, cap. Canterbury,
2) 491. R. de Sussex, cap. Chichester,
3) 516. R. de Wessex, cap. Winchester,
4) 526. R de Essex, cap. Londin.
Anglii formeaza 3 regate din tara Cambrienilor,
5) 547. R. de Nortuntherland, cap. fork,
6) 571. R. Est-Anglia, cap. Warwirk,
7) 584. R de Mereia, cap. Lincoln,
584. Eptarkia anglo-saxond. Bretonii se trag In fara
89
a) Apusul.
I. Istoria Angliei de la moartea lui Henric III.
pitua la Yenirea easel Tudor 17272-1485.
1272-1377. Cei fret Eduard. Eduard I 1272
1307 eucereste tara rialilor. Eduard H 1307-1321.
Ambii regi ca suzerani ai Seotiei ieu parte la luptele ei
civile, sustin pe John Balliol care li se inehina, C. lui
Robert Bruce. Mare lupta a Seotiei pentru neathruare ;
originea aliantei Seotiei en Frantia. Eduard_ III 1327
1377. 1) Lupta co papa p. indepartarea prelatilor ita-
lieni, sustinut de parlament si de reformatord Wyc/iffe
care scrie contra papPi, a bogatiei clerului, monahismu-
lui, ertarei pacatelor ; traduce bialia in englizeste, scrie
un catehism, respinge spovedania, celibatul s. a. 2) Rcs-
boiul de 100 (Ie ani cu Frantia, eucerind mare parte din
Frantia (v. m. jos 1st. Frantiei). 3) Industria engle,va
creata de el prin chemarea industriasilor din Flandra.
Lana engleza lucrata pana scum in Flandra ineepe a ali-
105
b). Rasairitul.*)
(De la iueepatul Cruciatelor p'Slia la supunerea peninsulei Bal-
cantilui de Turci. 1100-1513).
1. 1st aria Imperial ni de Itit;itrit de In 1057-1453.
1057-1185. Casa Comnenilor. In timpul eruciate-
lor ura intre apuseni si rasariteni, pornita prin desbi-
narea bisoricei (1054), se mareste. Cruciatil devasteuza
terile rasaritene, stint in mare favoare la curtea din Con-
stantinopole. Manuel Comnen easatorit cu o princepsa
francesa. Mare concurenta in comert prin Veuetiani, Ge-
novesi etc.; multi cavaleri in serviciu militar.
1185. Revolutie c. Comnenilor, uciderea Latinilor, fit-
cutit de Andronic, resturnat de Isaac. Anyolul. Perde
Ciprul la Turci, Ierusalinoul la Saladin 1187. Romano-
Bulgarii se revolta sub Petru si Asan 1189.
1204 1261. Imperial Win din Conslantinopole.
Cruceferii cruciatei IV restabilise pe Isaac A ngelul, res-
turnut de fratele sen. Neputand Isaac plati multatnita e
destituit de cruceferi. Mare incendiu al orasului in care
pier multe nianuserise si opuri de arta. Anteiul imparat
latin Balduin de Flandra. Imperiul grecesc continua in
Nikea si Trapezunt.Resboae multe cu Romano-Bulgari;
dupa 57 ani Grecii ajutati de Genovesi recuceresc Con-
stantinopolea, sub Michael Paleoloyul 1261.
PERIOADA. I.
INTEMEEREA. A13801JUTISMULUI
(De la deseop. Ainericei pana la pacea de Westfalia 1492-1648).
a). Apusul.
I. Istoria Angliei de la venirea easel Tudor Winn
la republic:I engleza 1485-1648.
1485 1603. Casa Tudor. Henric VII 1485-1509
tinde a introduce absolutismul ; conlisca 1/5 din Omen-
turile slabitei aristocratii ie dari neinvoite de parla-
ment, convocat foarte rar. Pedeca absolutismului e lipsa
de artuata permanenta.
1509-1547. Henric VIII, casatorit de 7 ori ; 2 fe-
mei de ale lui moarte pe esafot; se amesteca in resboa-
ele dintre Frantia si Italia. Desbinarea bisericeasca
in Anglia : 1) a bisericei anglicane prin regele, pentru
ca papa nu-1 desparte de Caterina de Aragon, vroind
lua pe Ana Boleyn. Thomas Cramer arb. o organizaza :
regele seful biser. hotareste controversele religioase, are
juridictia suprema ; ierarhia 1i liturghia catholica pas-
130
b). Rasairitul.
(De la supunetea peninsulei Balcanulni de Turd Ostia Ia pacea de
Carlovitz, c 1500-1699).
I. Istoria Tureilor de la moartea lui Nahomed
11, pana la paeea de Carlovitz 1481-1699.
1481-1512 Balazet II, lupte cu fratele snu Djem t
14:15. Luaren Besarnbiei de la Stefan cel mare 1484 (v.
p. 125, 126). Dupa un resboiu cu Venetia 1499-1503
151
Tars cade tot mai mult sub Turci, care schimba dom-
nii dupa placul lor ; banii incep a jfica un mare rol la
Constantinopoli pentru capatarea domenielor romane si
brood incep cu Clantaci,zin a veni la domnie. Domnii Mol-
dovei indatoriti de catra Turci a merge cu ei in expe-
ditiunile lor d. e. in contra Tatarilor. Cheltuelile pentru
capatarea domniei se revarsa asupra terei sub forma de
grele biruri (pogonatul, vadraritul, fumaritul, etc.) din
care causa teranii decad necontenit, platind singuri da-
rile. Poarta incepe a numi la domnie pe dragomanii sai,
precum face cu Necolai Voda Mavrocordat.
b). Tara Munteneascd.
(De la moartha lid Vlad Tepe. Viet la moartea lui
Const. Braneoveanu 1493-1714).
1493-1521. Domnii religioase a lui Radu V si N.
Basnntbil.Radu V. cel Mare 1493-1508 ; patriarhul
Nifon refngit in Muntenia organiseaza biserica ; episc.
de Rininic si Buzeu. Dupa Milaciu III eel Ben 1508
11 resturnat de Parvulesti, vine Vladutie 1511-13 si
el resturnat cu agiutor furcese ; apoi Ntagoe Basaraki
1513-1521 foarte religios. Zideste monastirea de Arge6
Mitropolia de Targovistea, impodobeste rnonastirea din
A tos, Sinai, Ierusalim. Cheltueli colosale peniru aduce-
rea moastelor lui Nifon, pentru sfintirea monast. de Ar-
ges. Ineeputul instrainarei manast riloy terei cu averile
lor inchinandu se (punandu-se sub jurisdictia) episcopii-
lor streine din Atos, Ierusalim, Constantinopoli, in con-
tra dreptului canonic. Neagoe autorul unni tratat poli-
tico-moral pentru flub sea Teodosie saris in romaneste (?).
In privirea politica tara e slaba ; dare de 600 copii p.
corpul lenicerilor.
1521-1546. Domnii de la Neagu la Mircea Cioba-
nnl. Teodosiu 1521 sub -tutela unchiului seu Preda,
resturnat de boerii din Buzeu, care pun pe Radu Calti-
garul resturnat si el de Rada de la Afamati 1421 29
care domneste in doue randuri intrerupt prin domnia unui
165
PERIOADA IL
TREZIREA. INTELECTUALL
(De la pacea de Westfalia pitnii la revolutia fraucezA 3648-1789).
a) Apusul.
I. Istoria Anglia de la Republica pana la paeea de
Versailles 164S-17S3.
1648-1660. Anglia repub1wi. Cromvell bate pe Ir-
landezi $i pe Scotieni ce sustineau pe fiul lui Carol, la
Dunbar 1650 $i Worcester 1651, disolve parlamentul din
1647, face sa se aleaga un altul de independinti fanatici
(Barebonneparl.) care isi depune puterea in manile lui
Cr. 1653-58 Cromvell protector. Natiunea resista Done
parlamente disolvate caci nu recunosc constitutia data
de protector. Nobilii refuza a reconstitui camera lorzilor.
VL CULTURA.
b). Orientul.
1. Isf oria Tumid 1703-1808.
1703--1730 Ahmed III. Carol XII, fuge la acesta
dupa batalia de la Pultava, $i-1 face sa declare resboiu
lui Petru cel Mare. Turcii ataca Morea, prin care in-
calca tractatul de Carlovitz, din care cauza Austria le
declara resboiu. Printul Eugen bate pe Turci la Peter-
vardein 1716 $i cucereste Temisoara $i Belgradul. 'frac-
tatul de la .Passarovitz 1718. Turcia ca$tiga Morea, per-
de o parte din Serbia si Oltenia la Austria. 0 revolta
a Ianicerilor, destitue pe Ahmet dupa un resboiu cu
Persii si-i urmeaza,
1730-1754 Mahmud I, principe lurninat. Perde cu-
cerirele in Persia Mcuta (le predecesorul seu. Resboiul
cu Ru$ii, in care imparateasa Ana recuceri A zovul. Ru-
sii eu Hotinul $i Iaul, dar Austriacii aliati cu Ru$ii
sunt batuti pretutindene de Turci. Tractatul de la Bcl-
grad 1739. Poarta recapa Azovul, Serbia $i Oltenia.
1751-1757 Osman III, 1157-1773 Mustafa III.
Incercarea imparattmei Catarina de a pune pe tronul po-
Ion pe Stanislaus Poniatovski, aprinde un resboiu contra
Rusiei. Hotinul, Iaii, Bucure$tii sunt luate de Rusi;
Turcii batuti la Slatina 1770. Boerii din principatele
Romane, jur credinta Catarinei. Rusii bat flota turceasca
in Arhipel $i provoaca Morea la rescoala. Dolgorauki
iea Crimea i Azovul. Rusii mai bat pe Turci la Cai-
nardji i ieu Silistra.
1773-1789 Abd-ul-Hamid sub acesta s incheie pa-
cea de la Cuciuc-Cainardji; Rusia dobandeste neatarna-
rea Tatarilor de Turcia, pe care in curand i supine ;
inapoeqte Turciei provinciile romdne, pdstrdndu-qi Un
drept de protectiune asupra lor ; pastreaza Azovul $i drep-
tul de a naviga in marile turce$ti. Rt0i inaintand in
Asia Turcii le declara resboiu, atat lor cat si A ustriei.
Iosef II intra in Moldova, Ru$ii ieu Hotinul.
185
Sirul Domnilor.
Mu ntenia. Moldova.
1712 Nec. Mavrocordat 2-a
1714 Stefan Cantacuzin
1716 Nee. Mavrocordat 1-a 1716 M'hail Racovita 3-a
1717 loan Mavrocordat
1719 Nee. Mavrocordat 2-a
Resboiul Austriei cu Tura. Pacea de Passarovitz 1718
Banatul Craiovei cedat Austriei. Mihail Racovita unit cu
Tatarii lupta Mnga Ia$i contra capitanului austriac Fe-
renti (cerdacul lui Ferenti).
1727 Grigori Ghica 1-a
1730 Const. Mavrocord. 1-a
1733 Grig. (Mica 1733 Const. Mavrocord. 1-a
1735 Const. Mavrocord. 2-a 1735 Orig. Ghica 2-a
Resboiul Austriei eu Turcia ; pacea de la Belgrad 1739.
Austria perde cuceririle facute ; Oltenia inapoita.
1741 Mihai Racovita 1741 Const. Mavrocord. 2-a
1741 Const. Mavrocord. 3-a 1744 Ioan Mavrocordat
1747 Grig Ghica
1749 Const. Mavrocord. 3-a
1747 Grig. (Mica 1749 Const Racovita
1752 Const. Racovita 1-a
1753 Matei Ghica
1756 Const. Mavrocord. 4-a 1756 Const. Racovita 2-a
1757 Scarlat Ghica
1758 Scarlat Ghica 1758 Ioan Calimach
1761 Const. Mavrocord. 5-a 1761 Grig. Calimach
1763 Const. Racovita 2-a
190
1764 Stefan RacovitA 1764 Grig. Ghiea
1765 Scarlat Ghica 2-a
1766 Alexandra (Mica 1766 Grig. Calimach 2-a
1768 Gr. Ghica (acel uris
la 1777).
Resboiu intre Turcia $i Rusia 1768-1774 Pacea de
la Cuciuc-Cainardji, prin care Rusia capftta protectiunea
asupra ter. romane. Perderea Burovinei la Austria 1777.
1769 Coast. Mavrocord. 4-a
1770 Manuel Roset
1774 Alexandra Ypsilante 1774 Grig. Ghica.
1777 Const. Moruzi
1782 Niculai Caragea 1782 Alex. Mavrocordat
1783 Mihail Sutu
1786 Neculai Mavrogheni 1785 Alex. Ypsilante
1787 Alex. Mavrocordat
1788 Alex. Ypsilante 2-a
Resboiu intre Turci, Rusi si Austriaci terminat prin
pacile de la istov i de la Iasi 1791, prin care Rusia
se intinde pana la Nistru.
1792 Mihail C. Sutu 1792 Alex. Moruzi
Alex. Moruzi Mihail C. Sutu
1795 Alex. Calimach
1796 Alex. Ypsilanti
1797 Coast. Arigiarliu 1797 Const. Ypsilanti
1799 Alex. Moruzi
1800 Alex. Satu
1801 Mihail Sutu
1802 Alex. Sutu, donin peste ambele principate
Coast. Ypsilante qi A lex. Moruzi
1806 Alex. Sutu 1806 Scarlat Calimach
Resboiul dintre Ru$i $i Turci terminat prin pacea de
Bucuresti 1812, prin care Basarabia trace la Rusi Dom-
nii sa fie intariti prin comuna intelegere pe 7 ani.
1812 Ioan Caragea 1812 Ioan Calimach
Codicele Cat agea i Calimach in Muntenia $i Moldova
1819 Alex. Sutu 1819 Mihail Sutu
191
PERIOADA III.
REVOLUTIUNEA.
(De la inceputul revolutiei franeeze (178)) pima la 1871).
a). Apusul.
Istoria Frantiei 1789--1871.
Canze le revolutiel franceze. 1) Guvernul eel des-
potic ; de la 1614 nu se mai chiuma ti tate le generale ;
abuzuri contra libertatei prin lettres de cachet ; contra
averei prin dari arbitrare ; scutire mai totala a nobililor
si a clerului de dari ; venalitatea dregatoriilor militare
civile reservate numai nobililor, 2) Absolutisrnul cle-
rului sprijinit de stat ; biserica inadusa libertatea gan-
direi. 3) Reaua stare sociala a) a teranilor din cauza
beilicului si a darilor feodale catra prop rietari ; b) a bur-
ghejilor din cauza corporatiunilor ; c) a tuturor din cau-
za multelor privilegii de care se bucurli, nobleta si de-
m!. 4) Lipsa de egalitate inaintea leger, de libertatea po-
litica si a gandirei.
In contra accstri stari se indreaptd : 1) Spiritul ratio-
nalist al secolului XVIIl, care cerceteaza toate; critica
sistemul social, a guvernului si a eredintelor religioase.
2) lnfluenta ideilor engleze, de libertate politica si a spi-
ritului. 3) Reaetiune contra abuzurilor stinsufletirea
acesteia prin resboiul de neatarnare american.
Ocaziunea revolutiei franceze. Indreptarea finantelor:
Ludovic XVI ne stiind ce se mai faca chiama dupa sfa-
102
b). Orientul.
I. Istoria Turciei 1808-1876.
1808-1839. 111-ahnind II, se impaca cu Anglia si de-
clara resboiu Rusiei pentru ocuparea principatelor. Ser-
bii se rescoala sub Czerni-George. Rusii ieu Nicopoli,
Silistra si Rusciucul. Tocmai atunci intra Napoleon in
Rusia 1812. Rusii se retrag multamindu-se cu Basarabia;
dupa aceia se intorc Turcii in rontra Serbilor si sileste
pe Czerni-George de a fugi in Austria ; dar lui ei ur-
meaza Milos Obrenovici ; care prin luptele sale reuseste
a capata pentru Serbia neatarnarea administrativa. In
1821 se rescoala Grecii si Mahmud este silit a chiema
in ajutor pe Mehemet Ali-pasa din Egipet, recunoscand
prin aceasta neathrnarea politica a acestei teri. Mahmud
nimiceste corpul Ianicerilor cu eea mai mare cruzime si
reorganisenza armata pe piciorul european. Nicolai I din
Rusia profitand de stares de transitiune a Turciei, o si-
loste la traetatul de la Akerman, Rusia dobandeste ii-
222
- egricB4Ft0