Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SodaPDF Converted 234964229 RM Parc Eolian Greci
SodaPDF Converted 234964229 RM Parc Eolian Greci
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
CUPRINS
1. INTRODUCERE.................................................................................................4
1.1. Date de recunoastere a documentatiei..............................................................5
1.2. Date generale privind continutul si obiectivele principale ale planului, relatia
cu alte planuri si programe relevante......................................................................6
2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI
Sl ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA
NEIMPLEMENTARII PLANULUI....................................................................59
2.1. Aspecte ale starii actuale a mediului..............................................................60
2.1.1. Elemente de geologie...............................................................................60
2.1.2. Solul.........................................................................................................62
2.1.3. Elemente de hidrologie............................................................................64
2.1.4. Clima si calitatea aerului..........................................................................65
2.1.5. Biodiversitatea..........................................................................................69
2.1.6. Asezari umane si alte obiective de interes public....................................88
2.1.7. Agricultura, industrie, infrastructura.......................................................89
2.1.8. Populatia...................................................................................................91
2.2. Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului..............92
3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI
AFECTATA SEMNIFICATIV............................................................................93
4. ALTE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE PE AMPLASAMENT.. . .106
5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI............................................115
5.1. Generalitati...................................................................................................116
5.2. Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante pentru plan......117
6. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI.......123
6.1. Efectele asupra factorului de mediu apa......................................................124
6.2. Efectele asupra factorului de mediu aer.......................................................125
6.3. Efectele asupra factorului de mediu sol-subsol............................................128
6.4. Efectele asupra biodiversitatii......................................................................131
6.5. Efectele asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei...........................142
6.6. Efectele asupra mediului social si economic, peisajului,
patrimoniului RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
2
cultural, arhitectonic si arheologic......................................................................143
6.7. Surse de zgomote si vibratii.........................................................................146
6.8. Sursele si protectia impotriva radiatiilor......................................................150
6.9. Efectul umbririi............................................................................................151
6.10 Efectul asupra factorilor climatici...............................................................152
6.11 Efectul cumulat al celor doua planuri, pe fiecare factor de mediu.............153
7. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,
INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA. 166
8. MASURI PROPUSE PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SI
COMPENSAREA EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI............167
8.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra factorului de mediu apa..............................................................168
8.2. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra factorului de mediu aer...............................................................168
8.3. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra factorului de mediu sol-subsol...................................................169
8.4. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra biodiversitatii..............................................................................170
8.5. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei...................................172
8.6. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului cultural
172
8.7. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
zgomotelor si vibratiilor......................................................................................173
9. ANALIZA ALTERNATIVELOR, EVALUAREA EFECTELOR ASUPRA
MEDIULUI...........................................................................................................174
9.1. Alternative analizate....................................................................................175
9.2. Evaluarea efectelor asupra mediului prin Metoda Unitatilor de Impact
Negativ................................................................................................................176
10. MONITORIZARE........................................................................................183
11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC................................................189
12. BIBLIOGRAFIE-BAZE LEGALE.............................................................198
ANEXE
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
1. INTRODUCERE
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
5
1.1. Date de recunoastere a documentatiei
Denumirea planului: Plan Urbanistic Zonal – „Construire parc eolian, amenajare
drumuri, racord electric la sistemul energetic national, amplasare turbine”
Amplasamentul zonei studiate: Judetul Tulcea, Comuna Greci
Beneficiarul proiectului: S.C. VAN PRO ENERGY S.R.L. Constanta
Nr.
Crt.
Numele
Persoanei Juridice/ Fizice
Elaborator pentru urmatoarele tipuri de
studii pentru protectia mediului:
1
Cabinet Expert Mediu
Petrescu Traian
RM, RIM, BM, RA
2
S.C. House Construct Invest
Environment S.R.L.
RM, RIM, BM, RA, EA, RS
3 Ing. Oprescu Daiana RM, RIM, BM, RA
4 Ing. Postolache Georgeta RIM, BM
5 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM, RA, RS
6 Ing. Blînda Antonia – Irina RM, RIM
7 Biolog Pahon Anca Mariana RM, EA
8 Biolog Vasile Andreea RM, EA
9 Ecolog Radu Stefan Robert RM, EA
6
1.2. Date generale privind continutul si obiectivele principale ale
planului, relatia cu alte planuri si programe relevante
Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) are caracter de reglementare specifica
detaliata a dezvoltarii urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate
functiunile: locuire, servicii, productie, circulatie, spatii verzi, institutii publice,
etc.) si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe a zonei cu prevederile
PUG-ului localitatii din care face parte.
Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de
urbanism (permisiuni si restictii) necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si
conformarea constructiilor din zona studiata (PUZ-ul reprezinta o faza
premergatoare realizarii investitiilor, prevederile acestuia realizandu-se etapizat in
timp, functie de fondurile disponibile).
Prezenta lucrare are ca scop analizarea conditiilor in care se poate construi
un parc eolian pe un domeniu privat, situat in extravilan intr-o zona aflata in
apropierea localitatii Greci, spre sud-vestul localitatii, cu suprafata studiata de
558,8187 ha si suprafata aferenta obiectivului conform RLU de 251,9052 ha. Pe
amplasament se propune amplasarea unui parc eolian format din 11 turbine cu
putere nominala de 2,5 MW.
Obiectivul lucrarii il constituie elaborarea unor reglementari care sa
orienteze dezvoltarea urbana a zonei si deblocarea/pregatirea procesului de
investitii.
Pe baza analizei critice a situatiei existente, a prevederilor P.U.G. al
comuniei Greci, a prevederilor certificatului de urbanism nr. 346/12398 din
24.11.2009, emis de Consiliul Judetean Tulcea, a continutului acordurilor si
avizelor solicitate prin certificatul de urbanism, a concluziilor studiilor de
fundamentare, planul urbanistic zonal va trata urmatoarele categorii generale de
probleme:
- stabilirea amplasamentelor pentru montarea turbinelor eoliene in
baza studiului privind intensitatea vantului si a numarului optim de
turbine;
- stabilirea conditiilor de amplasare a turbinelor functie de distantele limita
fata de limitele intravilanului localitatilor adiacente amplasamentlui
studiat;
- stabilirea retelei de drumuri de exploatare necesare a fi realizate pe
terenul RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
7
din zona studiata - dimensionarea acestora pentru asigurarea conditiilor de
transport in siguranta a utilajelor la locul de montaj si a materialelor
necesare realizarii infrastructurii turbinelor eoliene;
- stabilirea traseelor de circulatie pe drumurile existente in afara
teritoriului aferent parcului eolian pentru transportarea echipamentelor si a
materialelor de constructie;
- zonificarea functionala a terenurilor;
- statutul juridic si circulatia terenurilor;
- definirea infrastructurii edilitare necesare acestui gen de investitie si
a zonelor aferente acestora;
- masuri de delimitare pana la eliminare a efectelor unor riscuri naturale
si antropice;
- masuri de protectie a mediului si conditiile de aplicare a
prevederilor Raportului de mediu;
- stabilirea obiectivelor de utilitate publica;
- reglementari specifice detaliate -permisiuni si restrictii incluse
in regulamentul local de urbanism aferent P.U.Z.;
- delimitarea si protejarea patrimoniului natural si arheologic;
- analiza posibilitatii de amplasare a platformei de incarcare descarcare
- analiza posibilitatii de amplasare a turbinelor la distantele de siguranta
fata de traseul LEA de inalta tensiune 20 kV (existente pe amplasament,
eventual).
Elaborarea Planului Urbanistic Zonal, pentru investitia „Construire parc
eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic national,
amplasare turbine” se realizeaza pe baza analizei multicriteriale a zonei care va fi
afectata de amplasarea turbinelor eoliene si va avea in vedere dezvoltarea
economica a zonei si realizarea unei cooperari eficiente intre investitor si
administratia locala si judeteana.
Investitia propusa care va fi amplasata pe acest teren are o specificitate
proprie conferita de tipul si oportunitatea investitiei precum si de caracteristicile
amplasamentului ales.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L
Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505
8
Specificul comunei este agro-industrial, terenul arabil de 4500 ha oferind
posibilitatea intretinerii familiilor din recoltele anuale de cereale, porumb, floarea
soarelui si legume.
In comuna Greci este in desfasurare Programul de Dezvoltare Rurala care are
ca obiectiv extinderea si reabilitarea sistemului de distributie a apei potabile.
Conform Planului Urbanistic General pe amplasamentul studiat pentru
amplasarea Parcului de turbine eoliene terenul are destinatia de teren arabil,
pasune, neproductiv si vii. Pe acest teren prin P.U.G. aprobat nu s-a propus
amplasarea nici unei functiuni. Terenul are o importanta economica redusa.
9
integrarea unei functiuni diferite esential de caracterul zonei.
Parcelarea
Pentru parcelari ulterioare se va impune emiterea unui certificat de urbanism
in cazul unor dezmembrari de parcele. Terenurile sunt construibile daca se asigura
accesul direct la un drum public, daca se asigura echiparea tehnico-edilitara şi daca
forma şi dimensiunile sunt conforme cu prevederile documentatiilor de urbanism.
10
a parcelei
Se vor respecta prevederile Codului civil.
Amplasarea constructiilor unele fata de altele
Distanta intre turbine nu va fi mai mica de 225m, intre axele verticale ale
pilonului de sustinere.
DISTANTE DE SIGURANTA
aferente centralelor eoliene
Denumirea obiectivului invecinat cu
centrala eoliana
Distanta de
protectie
-m-
Distanta de
siguranta
-m-
De unde se
masoara distanta
de siguranta
Drumuri publice de interes national sau de
interes judetean
*1)
H*2) + 3
m*3)
*4)
Drumuri publice comunale, drumuri publice
vicinale, drumuri de utilitate privata
*1) *5) *6) * 4)
Cai ferate *1)
H *2) + 3 m
*7)
*4)
LEA *1) H * 2) + 3 m *4)
Centrale eoliene * 8) *1) *9) *4)
Linii aeriene de TC *1) H * 2) + 3 m *4)
Conducte supraterane de fluide inflamabile *1)
H * 10) + 3
m*11)
*4)
Instalatii de extractie petrol si gaze naturale,
de pompare petrol, statii de reglare
masurare gaze naturale
*1)
H * 10) + 3
m*11)
*4)
Poduri *1)
H * 2) + 3
m* 12)
*4)
Baraje, diguri *1) H * 2) + 3 m *4)
Cladiri locuite *1) H * 13) *4)
Cladiri cu substante inflamabile *1) H * 2) + 3 m *4)
Aeroporturi *1) *14) *4)
Instalatii de emisie receptie TC *1) *14) *4)
Locuri si cladiri istorice *1) *14) *4)
Zone cu flora sau/si fauna protejate *1) *14) *4)
Terenuri de sport omologate *1) H * 2) + 3 m *4)
Parcaje auto pe platforme in aer liber *1) H * 2) + 3 m *4)
LEGENDA
Tc : telecomunicatii
NOTE:
*1) Conturul fundatiei pilonului de sustinere plus 0,2 m imprejur.
*2) Inaltimea pilonului plus lungimea palei.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
11
*3) Distanta pana la axul drumului nu va fi mai mica de 50m.
*4) Se masoara de la marginea constructiei supraterane: pentru o amenajare
cu mai multe agregate (ferma) se considera distanta de la agregatul cel mai
apropiat de obiectivul invecinat.
*5) Egala cu o lungime de pala, dar nu mai putinde 30m.
*6) Distanta centralei eoliene fata de drumul de utilitate privata propriu nu
se normeaza.
*7) Distanta pana la axul caii ferate nu va fi mai mica de 100m.
*8) Amenajari eoliene cuprinzand unul sau mai multe agregate (ferma)
apartinand altui operator economic.
*9) Distanta dintre agregatul a carui zona de siguranta o stabilim si agregatul
cel mai apropiat apartinand celeilalte ferme eoliene va fi egala cu 7 x diametrul
celui mai mare agregat, atunci cand acestea sunt dispuse pe directia vantului
predominant, respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat,
atunci cand acestea sunt dispuse perpendicular pe directia vantului predominant
*10) Inaltimea pilonului x 1,5 plus lungimea palei.
*11) Daca obiectivul este ingradit, distanta de siguranta se masoara pana la
ingradire.
*12) Dupa caz, se stabileste distanta egala cu H + 3 m daca peste pod trece
un drum national, un drum judetean sau o cale ferata, tinandu-se seama si de notele
3) si 7), respectiv o distanta egala cu o lungime de pala , dar nu mai putin de 30m,
daca peste pod trece un drum comunal, un drum vicinal sau un drum de utilitate
privata.
*13) Inaltimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce fata de zona de
locuinte, cu acurdul comunitatii locale, pana la o valoare minima egala cu
inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3; distanta instalatiei eoliene destinata
satisfacerii consumului propriu al unei zone de locuinte va fi cel putin egala cu
inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3 m; distanta instalatiei eoliene proprii a
unei locuinte nu se normeaza.
*14) Se stabileste cu avizul autoritatilor competente, care sunt mentionate in
certificatul de urbanism.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
12
DISTANTE DE SIGURANTA dintre LEA si obiectivele invecinate
(altele decat LEA)
1) Pentru liniile electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV, zona de protectie
si zona de siguranta coincid cu culoarul de trecere al liniei si sunt simetrice fata de
axul liniei. Distanta de protectie de siguranta reprezinta latimea culoarului de
trecere al liniei.
2) Dimensiunea (latimea) zonei de protectie si de siguranta a unei
linii simplu sau dublu circuit are valorile:
a) 24 m pentru LEA cu tensiuni intre 1 si 110 kV;
b) 37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV;
c) 55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV;
d) 75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV;
e) 81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kV.
3) Dimensiunea (latimea) zonei de protectie si de siguranta a unei
linii simplu sau dublu circuit, construita pe teren impadurit, are
valorile:
a) 32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV;
b) 44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV;
c) 54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV;
d) 81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kV.
4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau
neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, in
culoare amplasate in zonele de protectie a drumurilor publice, la limita zonei de
protectie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranta a acestora, in
conditiile precizate in NTE 003/04/00.
5) In conditiile prevazute la alin. (3), distanta pe verticala dintre conductorul
cel mai apropiat de arbori si varful arborilor, inclusiv o crestere previzibila pe
o
perioada de 5 ani incepand de la data punerii in functiune a liniei, trebuie sa fie de
cel putin:
a) 1 m pentru LEA cu tensiune de 20 kV;
b) 4 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV;
c) 5 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV;
d) 6 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV;
e) 9 m pentru LEA cu tensiune de 750
kV. RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
13
Pentru liniile electrice in cablu zona de protectie si zona de siguranta se
stabileste astfel:
- In cazul instalarii aeriene, in interiorul sau in exteriorul unei cladiri, zonele
de protectie si de siguranta se stabilesc dupa cum urmeaza:
a) in interiorul cladirilor:
1. zona de protectie si zona de siguranta coincid si sunt delimitate la
distantele minime tehnologice normale pentru canalele de cabluri si pentru culoare
de acces;
2. zona de siguranta comuna cu instalatii tehnologice invecinate se
stabileste prin respectarea distantelor minime legale
b) in exteriorul cladirilor:
1. zona de siguranta comuna cu instalatii tehnologice sau cu cai de transport
ori de acces se stabileste prin instalarea cablurilor fie pe constructii special
amenajate, fie pe elemente de constructie cu alta destinatie decat montarea
cablurilor; se respecta, acolo unde este cazul, distantele minime legale
- In cazul instalarii in pamant a cablurilor de medie sau/si joasa tensiune:
a) zona de protectie a traseului de cabluri coincide cu zona de siguranta, este
simetrica fata de axul traseului si are latimea de 0,8 m; in plan vertical zonele de
protectie si de siguranta ale traseului de cabluri se delimiteaza prin distanta
(adancimea) de pozare in valoare de cel putin 0,8 m;
- In cazul instalarii in elemente prefabricate din beton:
a) zona de protectie a traseului de cabluri are latimea egala cu latimea
elmentului prefabricat si, in functie de tensiunile nominale, are valorile
urmatoare:
1. pentru cabluri de medie tensiune are latimea de 1 m si adancimea de cel
putin 1 m;
2. pentru cabluri de 110 kv are latimea de 1m si adancimea de cel putin 1,3m
b) zona de siguranta a traseului de cabluri are latimea de 0,5 m de la limita
zonei de protectie, in plan orizontal si in adancime.
Pentru respectarea servitutilor aeronautice civile, titularii de licente de
transport, respectiv de distributie a energiei electrice, vor lua masuri pentru
balizarea LEA cu inaltime de peste 25 m care traverseaza drumurile publice de
interes national; balizajul se executa prin:
a) balizaj de zi pentru conductoarele superioare din deschiderea de
traverse; RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
14
b) balizaj de zi (vopsire), pentru stalpii de traversare, iar cand inaltimea
lor depaseste 45 m, si cu balizaj de noapte.
Pentru respectarea servitutilor aeronautice civile, titularii de licente de
producere a energiei dintre surse eoliene vor lua masurile prevazute pentru
balizarea grupurilor de producere a energiei eoliene.
In cazul in care apar suprapuneri ale zonelor de protectie si de siguranta
aferente a doua sau mai multor capacitati energetice, in care isi desfasoara
activitatea titularii de licenta diferiti, la stabilirea zonei de siguranta comune se va
respecta principiul prioritatii zonei de protectie/siguranta care are dimensiunea cea
mai mare, respectiv se va pastra distanta cea mai mare de fiecare capacitate; un
teren situat in zona de siguranta a unei capacitati, care constituie si zona de
protectie pentru o alta capacitate, se supune restrictiilor acesteia din urma. Accesul
in zona de protectie a unei capacitati care se suprapune cu/este situata in zona de
protectie a altei capacitati energetice se face cu respectarea cerintelor cumulate
pentru cele doua zone de protectie.
Inaltimea constructiilor
Pentru zona functionala destinata amplasarii instalatiilor eoliene se propune
o inaltime maxima de 165 m.
Aspectul exterior
Aspectul exterior nu trebuie sa contravina functiunii
Asigurarea acceselor
- asigurarea acceselor se va face de pe drumurile de exploatare existente
si propuse.
Parcaje
Nu este cazul.
15
transport auto, echiparea tehnico-edilitara se va realiza cu echipamente proprii:
grup sanitar ecologic, grup electrogen autonom, cisterna de apa potabila, container
pentru birourile de lucru, vestiare ale personalului.
Imprejmuiri
Se vor executa imprejmuiri care sa nu distoneze in peisaj: garduri din plasa
sudata, panouri metalice.
Imprejmuirile se vor realiza doar pentru protectia punctelor de conexiune,
statia de transformare, organizarea de santier, punctul de incarcare – descarcare.
ZONIFICAREA FUNCTIONALA
Intreaga zona face parte din UTR, extravilan, in completare la prevederile
PUG si RLU comuna Greci.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
16
LUCRARI PERMISE:
- reparatii, amenajare, modernizare
- lucrari conform standardelor şi normativelor specifice
- pot include retele de: alimentare cu apa, canalizare, energie electrica, telefonie
- amplasarea semnalizarilor rutiere;
Dee - drumuri de exploatare existente
Compusa din drumurile de exploatare existente intre parcele
- lucrari permise:
- dimensionarea sectiunii pentru asigurarea capacitatii de transport
pentru echipamente agabaritice
- realizarea structurii de rezistenta pentru sarcini de 15tf /osie,
prin impietruire
- lucrari de corectare a traseelor in limita domeniului privat sau public
al primariilor – curbe de giratie cu raza de 50 m
- realizarea de rigole si alte lucrari de protectie impotriva apelor
pluviale, lucrari de arta de mici dimensiuni – podete
- pot include retele electrice subterane
Lucrari permise
- derocari, consolidari cu umpluturi din materialul rezultat
- lucrari de arta pentru asigurarea traversarilor in zonele foarte accidentate
- pot include retele elctrice subterane
TIE - ZONA IMPLANTARE INSTALATIE EOLIANA
1. Generalitati
art.1 - functiunea predominanta a zonei - teren extravilan cu folosinta actuala
pasune, teren arabil, teren neproductiv.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
17
art.2. - Zona de amplasare a turbinelor eoliene este inclusa in teritoriul
administrativ al comunei Greci.
2. Utilizarea functionala a
terenurilor art.3. utilizari premise:
- pasuni
- spatii verzi;
18
si procesului tehnologic specific acestui gen de capacitati de producere a energiei
electrice -procesul de exploatare a instalatiei eoliene nu implica metode
deosebite de exploatare;
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L
Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505
19
DATE GENERALE PRIVIND PLANUL ANALIZAT – STADIUL ACTUAL
AL DEZVOLTARII
Incadrarea in teritoriu
Pe amplasament se propune amplasarea unui parc de turbine eoliene format
din 11 turbine cu putere nominala de 2500 kW (2,5 MW).
Amplasamentul este situat in extravilan, comuna Greci, avand o suprafata
studiata de 558,8187 ha si suprafata aferenta obiectivului conform RLU de
251,9052 ha.
Amplasamentul este situat la cca. 1200 m fata de limita de sud a
intravilanului comunei Greci.
20
fiecare turbina avand propriile coordonate geodezice – sistem STEREO 1970,
respectiv coordonate Geografice, prezentate in tabelul urmator:
21
Localitatea este situata in N -V judetului Tulcea si al Dobrogei, la poalele
celor mai batrani munti din Europa, Muntii Macinului.
In limitele sale, teritoriul administativ al comunei Greci se invecineaza:
• la Nord - cu teritoriul administrativ al orasului Macin, jud.Tulcea
• la Est-Nord-est - cu teritoriul administrativ al comunei Luncavita,
jud. Tulcea
• la Sud - cu teritoriul administrativ al comunelor Cerna si Turcoaia ,
jud. Tulcea
• la Vest - cu teritoriul administrativ al comunei Carcaliu, jud. Tulcea.
Comuna se leaga printr-un drum judetean in lungime de 3 km de D.N.
22D,
aflandu-se la 72 de km de resedinta de judet, municipiul Tulcea, si la 25 de km de
comuna Smardan care face legatura peste Dunare cu orasul Braila. Distanta intre
comuna Greci si cel mai apropiat oras, Macin, este de 14 km.
Terenul pe care se propune amplasarea parcului de turbine eoline este situat
in extravilanul localitatii Greci si are folosinta actuala de vii, livada, rape, ravene si
pasune.
Zona studiata se invecineaza:
• la nord: terenuri proprietati private
• la est: terenuri proprietati private
• la nord-est: Comuna Greci
• la sud: terenuri proprietati private
• la vest: terenuri proprietati private
De la zona studiata pana la cele mai apropiate localitati sunt urmatoarele
distante:
• fata de Greci – aprox. 1200 m
• fata de Carcaliu – aprox. 4,2 km
• fata de Turcoaia – aprox. 4,8 km
Distantele au fost considerate de la turbinele eoliene cele mai apropiate fata
de localitatile invecinate.
In zona exista linii electrice aeriene.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
22
Potential de dezvoltare
Singurul potential de dezvoltare cu impact economic semnificativ pentru
zona este cel determinat de prezenta aproape permanenta a vanturilor.
Conform HG 1535/2003 in Romania s-au identificat cinci zone eoliene
distincte in functie de potentialul energetic existent, de conditiile de mediu si
topografice. In cadrul acestor regiuni, amplasamentele favorabile pentru
amplasarea de turbine eoliene sunt acelea care urmaresc “exploatarea energetica a
efectului de curgere peste varful de deal sau a efectului de canalizare a
curentilor de aer”. Podisul Dobrogean care este beneficiarul unui climat “bland”
face parte din una din zonele eoliene cu potential energetic ridicat.
Judetul Tulcea are un potential energetic eolian net superior altor judete ale
tarii. Vanturile predominante bat 45% din an cu viteze de peste 7m / sec.
Amplasamentul ales indeplineste conditiile de eficienta energetica solicitate
pentru amenajarea unui parc de turbine eoliene, viteza medie anuala a vantului la
inaltimea de 100m fiind de 6,3 m/s conform Raportului preliminar energetic. Din
datele acestui raport rezulta ca pe amplasamentul studiat pot fi amplasate turbine
eoliene cu o putere nominala de 2,5 MW. Prezenta retelelor electrice in zona este
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
23
deasemenea un avantaj deosebit pentru prezenta unor investitii de acest gen pentru
ca se poate asigura preluarea si transportul energiei electrice produsa.
Potentialul maxim al parcului de turbine eoliene ce se propune a fi realizat
pe acest amplasament este de 27,5 MW.
Amplasamentul ales indeplineste conditiile de eficienta energetica solicitate
pentru amenajarea unui parc de turbine eoliene, viteza medie anuala a vantului
fiind de 6,6 m/s conform Raportului preliminar energetic. Din datele acestui
raport rezulta ca pe amplasamentul studiat pot fi amplasate turbine eoliene cu o
putere nominala de 2500 kW. Prezenta retelelor electrice in zona este de
asemenea un avantaj deosebit pentru prezenta unor investitii de acest gen pentru
ca se poate asigura preluarea si transportul energiei electrice produse.
Surse documentare
Studii si proiecte elaborate anterior PUZ
Organizarea si zonarea functionala a teritoriului administrativ al comunei
Greci este studiata in documentatia de urbanism nr. 75/1997, faza Plan urbanistic
general, aprobata prin HCL al comunei Greci nr. 16 din 27.07.2000.
Pe teritoriul administrativ – teritorial al comunei Greci sunt in curs de
dezvoltare si alte investitii de acest tip, fiind o zona foarte interesata din punct de
vedere al potentialului eolian.
Din analiza PUG rezulta ca pentru zona luata in studiu nu erau prevazute
directii de dezvoltare speciale. Terenurile au functiuni economice de teren arabil,
vii, neproductiv si pasune.
In teritoriul comunei Greci vor fi amplasate si alte ferme – parcuri – de
turbine eoliene, unele amplasamente chiar in vecinatatea acestui parc.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
24
Studiu topografic - cuprinde o suprafata de teren de 580 ha, teren situat in
extravilanul localitatii Greci, pe un platou care are o panta usoara pe directia NE-
SV in apropierea limitei de SV a perimetrului intravilan al localitatii Greci,
identificat prin certificatului de urbanism nr. 346/12398 din 24.11.2009.
Documentatia este realizata la scara 1/5.000 si 1/1.000 si este corelata cu
documentatia cadastrala preluata de la O.C.P.I. Tulcea.
Terenul nu este deosebit de accidentat si prezinta o panta de la ..4% la ..6.%.
Diferentele de nivel variaza de-a lungul liniei celor mai inalte cote ale
colinelor de la +14 m si urca spre limita de NE la +73 m.
Capacitati de transport
Accesul la amplasament conform avizului de oportunitate se va face prin DN
22D, drumurile de exploatare De 401 DE 350,DE 373, DE371, 385,346 si De 381
care vor fi amenajate. Drumurile de exploatare din interiorul amplasamentului vor
trebui retrasate si realizate la parametrii ceruti pentru asigurarea conditiilor de
transport in siguranta pastranduse traseele actuale. Drumurile de exploatare
existente vor fi consolidate si adaptate pentru transport.
Pe traseele acestor drumuri nu exista alte instalatii sau amenajari speciale.
Drumurile de exploatare existente in teren si materializate in
documentatia topografica a proiectului au trasee sigur stabilite.
Ocuparea terenurilor
Principalele caracteristici ale functiunilor ce ocupa zona studiata
Terenurile pe care se propune amplasarea parcului de turbine eoliene nu fac
parte dintr-o structura urbana organizata cu anumite functii urbanistice.
Principala lor caracteristica este data de folosinta actuala – pasuni si arabil
precum si de altitudinea formelor de relief.
25
Pe amplasamentul studiat exista ruine ale unor constructii dezafectate.
Echiparea edilitara
Stadiul echiparii edilitare a zonei
In zona exista DN 22D care face legatura intre localitatea Macin si
localitatea Cerna, drumurile de exploatare De 401, 350, 372, 371, 385, 346, si De
381. Zona in discutie nu dispune de alte structuri de echipare edilitara. Nu exista
retea de canalizare sau de alimentare cu apa. Pe amplasamentul propus exista linii
electrice aeriene.
Parcul eolian va avea propria structura de dotari edilitare.
Disfunctionalitati
Amplasarea turbinelor eoliene se va face functie de parametri tehnici si de
siguranta turbinelor. Amplasamentul nu prezinta disfunctionalitati urbanistice
legate de existenta anumitor utilitati. Fata de liniile electrice se vor asigura
distantele de siguranta.
Probleme de mediu
Relatia cadru natural -cadru construit
Amplasamentul obiectivului „Construire parc eolian, amenajare drumuri,
racord electric la sistemul energetic national, amplasare turbine” este situat intr-o
zona fara factori (naturali sau antropici) poluanti sau cu riscuri pentru echilibru
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
26
ecologic al zonei.
Amplasamentul este situat in afara perimetrului construibil al comunei Greci,
la cca. 1200 m fata de limita de sud-vest a intravilanului comunei Greci.
Raportat la suprafata amplasamentului, prezenta turbinelor nu induce un grad
de ocupare si nici un coeficient de utilizare a terenului semnificativ.
Riscuri naturale
Zona amplasamentului nu prezinta riscuri naturale pentru amplasarea
parcului de turbine eoliene.
27
Prezenta parcului de turbine eoliene pe amplasamentul studiat nu afecteaza
in vreun fel localitatile din zona.
Prezentarea proiectului va face posibila cunoasterea opiniei favorabile din
partea locuitorilor fata de aceasta intiativa economica.
28
- putere instalata;
- durata de viata;
- termenul de recuperare a investitiei.
29
modul de gestionare si dezvoltare urbanistica, a teritoriului comunei – Greci.
Pentru amplasamentul aferent obiectivului „Construire parc eolian,
amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic national, amplasare
turbine”, sunt precizate urmatoarele: amplasamentul se afla in extravilanul
comunei Greci, pe teren cu destinatie teren neproductiv, agricol si pasune, la aprox.
1200 m de localitatea Greci.
Pentru acest amplasament nu au fost prevazute alte directii de dezvoltare
sau de utilizare a potentialului natural existent.
La data elaborarii documentatiei P.U.G. pentru comuna Greci nu exista nici
un alt program privind acest amplasament.
Planul Urbanistic General nu evidentiaza si oportunitatile de valorificare a
potentialului natural si tehnic existent in zona. Nu au fost prevazute lucrari majore
de echipare edilitara, de dezvoltare a structurii drumurilor sau alte operatiuni
economice cu efect in plan urbanistic.
Pentru extravilan sunt permise: constructii noi, reparatii, extinderi, modernizari,
supraetajari cu conditia respectarii Legii nr. 10/1995, cu modificarile si completarile
ulterioare.
30
• prin existenta si functionarea constructiilor este interzisa
exploatarea necontrolata a bogatiilor zonei.
Modernizarea circulatiei
In zona amplasamentului, caile de circulatie majora sunt reprezentate de cai
de circulatie rutiera – drumul national DN 22D si drumurile de exploatare.
Drumurile de exploatare vor fi racordate la un drum intern, care va servi si ca
drum de serviciu si intretinere pentru centralele eoliene propuse. Pentru a permite
accesul vehiculelor agabaritice pe timpul transportului utilajelor la locul de
asamblare si pentru accesul autospecialelor de ridicare, se vor studia posibilitatile
de acces, ca spatiu de drum si ca raza de bracaj.
Drumurile de acces trebuie sa fie functionale, indiferent de conditiile
climaterice si pe toata durata constructiei si functionarii parcului.
Drumurile de exploatare existente nu isi schimba destinatia ele devenind
doar niste drumuri mai bune.
Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de
exploatare nou amenajate pe terenul agricol ce vor fi realizate in amplasament prin
lucrari specifice – terasamente, derocari, consolidari, taluzari, etc.
Latimea acestor drumuri trebuie sa fie de 5 m, plus rigolele de preluare a
apelor pluviale si de directionare a acestora. Panta impusa de tipul utilajelor de
transport este de maximum 6 % iar curbele trebuie sa aiba raza de giratie de 50 m.
Lungimea drumurilor de exploatare existente care trebuie modernizate este
de 4435 m iar suprafata ocupata este de 22177 mp.
Lungimea intregii structuri de drumuri noi care vor trebui realizate este de
917 m. Astfel suprafata ocupata de drumurile de exploatare noi este de 0,4585 ha.
Se va acorda o atentie deosebita masurilor de protectia mediului si vor fi
adoptate solutiile care sa afecteze cel mai putin situl, vegetatia si peisajul.
Trasarea drumurilor se va face in functie de conditiile impuse de terenul
accidentat si dur protejandu-se cu atentie vegetatia si peisajul neafectat direct.
Executia acestor drumuri se va face in etape corelate cu etapele de realizare a
investitiei. Drumurile de exploatare din zona amplasamentului nu vor induce in
zona perturbari semnificative decat in etapa de executie a lor. Etapa
postexecutiei, cea de exploatare a turbinelor, va fi aproape la fel de linistita ca
inaintea prezentei RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
31
acestor drumuri si nu va constitui o sursa de poluare in zona si nu va afecta
genofondul si biodiversitate acesteia.
Ocuparea terenurilor
Suprafata de teren studiata pentru realizarea obiectivului „Construire parc
eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic national, amplasare
turbine” este de 558,8187 ha si suprafata aferenta obiectivului conform RLU este
de 251,9052 ha.
32
vegetatiei intr-o maniera cat mai apropiata cu modul in care aceasta vegetatie exista
natural in zona.
Suprafata de teren ocupata definitiv de o turbina eoliana este de 31,8 mp,
aceasta suprafata incluzand:
- suprafata ocupata de inelul suprateran al turbinei eoliene (stalp
sectiune circulara) de 13,8 mp; 11 buc x 13,8 mp = 151,8 mp;
- suprafata ocupata de postul de transformare aferent fiecarei turbine
eoliene de 18,0 mp; 11 buc x 18 mp = 198 mp;
Pentru 11 turbine eoliene rezulta o suprafata de 349,8 mp.
Drumurile de exploatare vor avea calea de rulare cu latimea de 5 m, panta de
maximum 6 raze de curbura de 50 m si va asigura capacitatea de 18 tone f / osie.
Pentru protectia drumurilor si pentru preluarea apelor pluviale vor fi realizate
rigole de dirijare a acestora. Taluzurile care vor rezulta prin amenajarea drumurilor
de exploatare vor fi consolidate si de asemenea inierbate.
Organizarea de santier
Pentru realizarea parcului eolian se va folosi organizarea de santier a
parcului eolian apartinand aceluiasi beneficiar, situat in apropierea
amplasamentului, tot in extravilanul comunei Greci, parc eolian format din 24 de
turbine eoliene.
Constructiile principale care vor desemna zonele functionale in incinta
parcului de turbine eoliene sunt fundatiile acestora si partea supraterana care este
compusa din turn, rotor si nacela turbinei.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
34
Pentru realizarea acestei investitii va trebui ca terenurile sa fie scoase
definitiv sau temporar din circuitul agricol, conform prevederilor legale privind
regimul de folosinta al terenurilor. Astfel se estimeaza ca va trebui scoasa definitiv
din circuitul agricol o suprafata de 2.9572 ha si temporar o suprafata de 0.8965 ha.
Indicatori urbanistici
Procentul de ocupare a terenului:
POT = (0,0151 + 0,0198 + 0,5) / 251,9052 x 100 = 0,21 %
Coeficientul de utilizare a terenului:
CUT = (0,0151 + 0,0198 + 0,5) / 251,9052 = 0,0021
Pentru acest gen de functiuni nu au fost luate in consideratie drumurile de
exploatare existente si amenajarile necesare acestora, precum si platformele de
montaj ale fiecarei turbine.
Raportat la suprafata amplasamentului, prezenta turbinelor nu induce un
grad de ocupare si nici un coeficient de utilizare a terenului semnificativ.
35
- circuitul liber al LEA 110 Macin – Ostrov (24 km)
- linie noua LEA 110 kV (aprox. 400 m) de la LEA 110 Macin – Ostrov la
statia de intrare – iesire Ostrov II (statie noua)
Pentru functionarea turbinelor nu sunt necesare alte tipuri de dotari edilitare.
Reteaua electrica si cablurile existente in zona vor fi protejate atat in timpul
lucrarilor de executie cat si pe perioada de functionare.
Pe linie de telecomunicatii se vor folosi transmisiile GSM si prin fibra
optica, montata subteran, pe canalele pentru reteaua electrica. Deseurile (uleiul uzat
si piesele de schimb defectate) vor fi preluate la sediul central al firmei si vor intra
in circuitul reglementat.
36
comunei Greci .
Destinatia propusa: conform Planului Urbanistic General aprobat in anul
2000 , teren arabil, pasune, neproductiv si vii.
La momentul actual PUG al comunie Greci se afla in procedura de revizuire,
conform normelor legale in domeniu.
37
Regimul de functionare al turbinelor eoliene
Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de
vant. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil
aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de
putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului
estetic, fata de rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai
utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu
ax vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost
mai scazut.
Eolienele in amonte: vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei.
Palele sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia
vantului.
Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai
simpla si da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare,
eforturile de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.
Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de
directia si forta vantului. Pentru aceasta, exista dispozitive de orientare a nacelei
pe directia vantului si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.
Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte Schema unei eoliene cu ax orizontal aval
38
39
40
Palele sau captorul de energie sunt realizate dintr-un amestec de fibra de
sticla si materiale compozite. Ele au rolul de a capta energia vantului si de a
o transfera rotorului turbinei. Profilul lor este rodul unor studii aerodinamice
complexe, de el depinzand randamentul turbinei. Astfel:
- Diametrul palelor (sau suprafata acoperita de acestea) este in functie
de puterea dorita.
- Latimea palelor determina cuplul de pornire, care va fi cu atat mai mare
cu cat palele sunt mai late;
- Profilul depinde de cuplul dorit in functionare;
Numarul de pale depinde de eoliana. In prezent, sistemul cu trei pale este cel
mai utilizat, deoarece asigura limitarea vibratiilor, a zgomotului si a oboselii
rotorului, fata de sistemele mono-pala sau bi-pala. Coeficientul de putere este
cu
10 % mai mare pentru sistemul bi-pala fata de cel mono-pala, iar cresterea este de
3% intre sistemul cu trei pale fata de doua pale. In plus, este un compromis bun
intre cost si viteza de rotatie a captorului eolian si avantaje din punct de vedere
estetic pentru sistemul cu trei pale, fata de cel cu doua pale.
Arborele primar: este arborele rotorului turbinei eoliene. Se mai numeste
arborele lent, deoarece el se roteste cu viteze de ordinul a 20 - 40 rot/min. Prin
intermediul multiplicatorului, el transmite miscarea, arborelui secundar.
Multiplicatorul mecanic de viteza permite transformarea puterii mecanice,
caracterizata de cuplu mare si viteza mica specifica turbinei eoliene, in putere de
viteza mai ridicata, dar cuplu mai mic. Aceasta deoarece viteza turbinei eoliene
este prea mica, iar cuplul prea mare, pentru a fi aplicate direct generatorului.
Multiplicatorul asigura conexiunea intre arborele primar (al turbinei eoliene) si
arborele secundar (al generatorului).
Exista mai multe tipuri de multiplicatoare, cum ar fi:
• Multiplicatorul cu una sau mai multe trepte de roti dintate, care permite
transformarea miscarii mecanice de la 19-30 rot/min la 1500 rot/min.
Axele de rotatie ale rotilor dintate sunt fixe in raport cu carcasa.
• Multiplicatorul cu sistem planetar, care permite obtinerea unor rapoarte
de transmisie mari, intr-un volum mic. In cazul acestora, axele rotilor numite
sateliti nu sunt fixe fata de carcasa, ci se rotesc fata de celelalte roti.
Exista si posibilitatea antrenarii directe a generatorului, fara utilizarea unui
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
41
multiplicator.
Sistemul de racire
Sunt prevazute sisteme de racire, atat pentru multiplicatorul de viteza ce
transmite eforturile mecanice intre cei doi arbori, cat si pentru generator. Ele sunt
constituite din radiatoare de apa sau ulei si ventilatoare. Racirea cu ulei este
utilizata pentru multiplicatoare.
Arborele generatorului sau arborele secundar antreneaza generatorul
electric, sincron sau asincron, ce are una sau doua perechi de poli. El este echipat
cu o frana mecanica cu disc (dispozitiv de securitate), care limiteaza viteza de
rotatie in cazul unui vant violent. Pot exista si alte dispozitive de securitate.
Sistemul de orientare a nacelei este constituit dintr-o coroana dintata
(cremaliera) echipata cu un motor. El asigura orientare eolienei si "blocarea"
acesteia pe axa vantului, cu ajutorul unei frane.
Sistemul electronic de control a functionarii generale a eolienei si a
mecanismului de orientare. El asigura pornirea eolienei, reglarea inclinarii palelor,
franarea, ca si orientarea nacelei in raport cu vantul.
Generatorul electric asigura producerea energiei electrice. Puterea poate
atinge 6 MW pentru cele mai mari eoliene. In prezent se desfasoara cercetari
pentru realizarea unor eoliene de putere mai mare (7 MW).
Generatorul poate fi de curent continuu sau de curent alternativ. Datorita
pretului si randamentului, se utilizeaza, aproape in totalitate, generatoare de curent
alternativ.
Generatoarele de curent alternativ pot fi sincrone sau asincrone, functionand
la viteza fixa sau variabila.
Dispozitivele de masurare a vantului sunt de doua tipuri: o girueta pentru
evaluarea directiei si un anemometru pentru masurarea vitezei. Informatiile sunt
transmise sistemului numeric de comanda, care realizeaza reglajele in mod
automat.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
42
Descrierea turbinelor eoliene propuse
In analiza parcului eolian propus se iau un considerare turbine eoliene de 2,5
MW, cu un rotor cu diametru de pana la 100 m si este echipata cu un generator cu o
putere nominala de 2,5 MW.
43
Turbina eoliana
44
Temperatura ambianta minima de functionare
dupa “Germanischer Lloyd Turbina Eoliana GmbH”
“Orientarea pentru certificarea de turbine eoliene",
editia 2003 w/supliment 2004: - 15° C / - 20° C
Temperatura mediu ambient maxima de functionare: +40
o
C
Umiditatea minima: 5 g/m
3
Turnul
Tip: Turn tubular din otel
Inaltimea: 100 m, 85 m, 75 m – inaltimea studiata pana la 100 m
Rotorul
Diametrul: pana la 100 m
Numarul lamelor de rotor: 3
Suprafata baleata: 7854 m
2
Palele rotorului
Lungimea palelor: 48.7 m
45
Tip/fel: Sistem cu etaje multiple (etajat/in mai multe
trepte) Lubrificare: 1 mecanic si 1 pompa electrica
Sistem de franare
Sistem primar de franare: Singurul control al lamelor/palelor
Sistem secundar de franare: Singurul control al
lamelor/palelor
Frana de fixare(blocare): Actionarea hidraulica a franei de mare viteza
Generator
Tip: Magnet permanent generator
Puterea nominala: 2640 kW
Turatia nominala: 1650 min
-1
Convertorul
Tip: Sursa tensiunii
convertoare Tensiunea nominala, linia de reactie: 690
V+/-10 % Frecventa de evaluare: 50 Hz/ 60
Hz
Cos φ: 0.95 capacitiva inductiva (standard)
0.90 capacitiva inductiva (optional)
Clasa protectie: IP54
46
* platforma pentru montarea cabinei postului de transformare
* agregat eolian, cu o viteza de rotatie variabila
* conexiune la sistemul de bare, in cablu subteran
* priza de punere la pamant: R
- statie de conexiune
47
48
Pe parcursul existentei si dupa terminarea lucrarilor de constructii – montaj,
amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale pentru a nu afecta
functia initiala de teren arabil.
Platforme de montaj
Platformele de montaj se vor realiza pentru fiecare turbina, vor fi plane si cu
structura care sa asigure o portanta de 15 tone f pe mp. Pe aceste platforme vor fi
aduse componentele turbinei si se va pozitiona macaralele speciale pentru montajul
turbinelor. Platformele de montaj vor fi usor accesibile din drumurile amenajate.
Dupa realizarea montajului atat platforma de fundatie cat si platforma
tehnologica se acopera cu strat de pamant vegetal pe care se vor reface textura
vegetatiei intr-o maniera cat mai apropiata cu modul in care aceasta vegetatie exista
natural in zona.
49
adoptate solutiile care sa afecteze cel mai putin situl, vegetatia si peisajul.
Trasarea drumurilor se va face in functie de conditiile impuse de terenul
accidentat si dur protejandu-se cu atentie vegetatia si peisajul neafectat direct.
Executia acestor drumuri se va face in etape corelate cu etapele de realizare a
investitiei. Drumurile de exploatare din zona amplasamentului nu vor induce in
zona perturbari semnificative decat in etapa de executie a lor. Etapa postexecutiei,
cea de exploatare a turbinelor, va fi aproape la fel de linistita ca inaintea prezentei
acestor drumuri si nu va constitui o sursa de poluare in zona si nu va afecta
genofondul si biodiversitate acesteia.
Lucrari electromecanice
Se va analiza situatia parcului eolian care ar putea fi compus din mai multe
turbine eoliene independente, dispuse si conectate corespunzator amplasarii
acestora. Fiecare generator este independent din punct de vedere geografic,
structural si electric. Totodata este independent in ceea ce priveste functiile de
control si de protectie.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
50
Turbinele eoliene sunt conectate intre ele sub forma de sub-grupuri care, la
randul lor sunt conectate la cabina de tablouri. In acelasi tablou este situat si
sistemul de monitorizare, control, de masurare si de supraveghere (MCM) al
parcului eolian, care permite evaluarea de la distanta functionarea si performanta
globala in scopul gestionarii acestora.
Pentru introducerea in retea a energiei produse, turbinele eoliene vor fi
conectate prin intermediul cablurilor subterane, care includ mai multe linii, cu
scopul de a reduce la minimum pierderile cauzate de scaderea tensiunii.
Traseul cablurilor pentru conexiunile din interiorul parcului este planificat,
acolo unde este posibil, de-a lungul drumurilor si cailor existente.
Cabluri subterane
Pentru conectarea generatoarelor in interiorul parcurilor vor fi folosite
cabluri unificate Enel utilizate predominant pentru linii electrice subterane de tip
tripolare, cu conductori din aluminiu, cu izolatie extrudata, cu ecran de cupru.
Sectiunea maxima a cablului, utilizata, cu caracteristicile electrice sunt raportate in
tabelulul urmator.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
51
Cabluri subterane
Materiale
Sectiune
(mm
2
)
Curent nominal
(A)
Rezistivitate la 20 °C
(Ω/km)
Reactanta
(Ω/km)
Aluminiu 185 324 0.164 0.115
52
Trecerea cablurilor din pamant prin peretii cladirilor, canalelor, galeriilor, va
fi protejata prin tuburi incastrate in constructii. Cablurile cu functiuni diferite se
vor instala in tuburi diferite.
Cablul va fi protejat in conformitate cu normele in vigoare.
In aceleasi transee, deasupra cablului electric, va fi pozat cablul de
comunicatii care transmite toate datele asupra functionarii centralei eoliene la un
calculator de procesare si prin radio la o unitate de control unde se
monitorizeaza buna functionare a instalatiei.
Impamantarea
Toate instalatiile, inclusiv structura metalica, armatura fundatiei, vor fi
impamantate prin intermediul unui fir de cupru prevazut cu dispersori laterali.
Statia de conexiune
Statia de conexiune va fi amplasata pe o platforma in suprafata de 0,5 ha.
Fiecare centrala eoliana este prevazuta cu un post de transformare propriu,
amplasat in exteriorul centralei, transformator care transforma energia electrica si
o aduce la o tensiune optima. Energia produsa va trebui transportata de la fiecare
post de transformare spre punctul de conexiuni, care va asigura parametrii
specifici de preluare a energiei electrice produse, in sistemul national de transport
al energiei electrice.
53
atmosfera standard meteorologica;
izolarea instalatiei prin obstructionare (parcuri eoliene);
marja de siguranta a eolienei.
In continuare este prezentata curba de putere pentru acest tip de turbina,
datele utilizate fiind cele puse la dipozitie de furnizor. Curba de putere este
prezentata in tabelul urmator impreuna cu densitatile asociate de aer si intensitatile
de turbulente.
Curba de putere
54
22 2500
23 2500
24 2500
25 2500
Diametrul 100
Inaltime stalp 100
Viteza rotatie 5-14 rpm
Densitate aer 1.225 kg/m3
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
55
• montarea armaturii radierului
• montarea cofrajelor
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
56
• montarea nacelei
• asamblarea palelor
Plan studiat
Relatia dintre cele doua planuri analizate decurge din fapul ca beneficiarii
sunt reprezentati de aceeasi societate ce a dorit initial obtinerea unei puteri instalate
dintr-un singur parc eolian (in zona parcului eolian actual cu 24 unitati eoliene).
Data fiind amplasarea fata de zonele protejate, particularitatile biodiversitatii din
acea zona, vecinatatea cu Parcul National Muntii Macinului si considerentele
tehnico economice de realizare a investitiei s-a recurs la solutia impartirii in doua
trupuri care sa compuna puterea instalata dorita de investitor, fara a prejudicia
mediul.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
58
In acest fel s-a redus numarul turbinelor incluse in perimetrul SCI Muntii
Macinului, s-au evitat zonele cu specii si habitate protejate si de asemenea s-a
urmarit diminuarea efectului de bariera asupra zborului pasarilor fata de comasarea
turbinelor intr-un singur parc eolian.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
59
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
60
2.1. Aspecte ale starii actuale a mediului
2.1.1. Elemente de geologie
Din punct de vedere geomorfologic, geologic, perimetrul de amplasament al
parcului de turbine eoliene se afla situat pe dealurile din zona Muntilor Macin, una
dintre cele mai vechi structuri cunoscute in tara noastra: masivul cental-dobrogean,
aceasta prezentand aspect tipic de peneplena si infatisare de regiune colinara cu
altitudini joase care nu depasesc altitudinea de 400m.
Aceasta zona face parte structural din Dobrogea centrala al carei fundament
este cutat si constituit dintr-o serie sedimentara slab metamorfozata, cunoscuta in
literatura geologica sub denumirea de seria gnaisurilor si a sisturilor verzi. Sisturile
verzi sunt acoperite in unele sectoare de o cuvertura sedimentara discordanta slab
cutata alcatuita din depozite epicontinentale jurasice, cretatice si tertiare.
Consideratii geotehnice
Din punct de vedere geomorfologic, geologic, perimetrul de amplasament al
parcului de turbine eoliene se afla situat pe dealurile din zona Muntilor Macin.
Aceasta zona face parte structural din Dobrogea centrala al carei fundament este
cutat si constituit dintr-o serie sedimentara slab metamorfozata, cunoscuta in
literatura geologica sub denumirea de seria gnaisurilor si a sisturilor verzi. Sisturile
verzi sunt acoperite in unele sectoare de o cuvertura sedimentara discordanta slab
cutata alcatuita din depozite epicontinentale jurasice, cretatice si tertiare.
Amplasamentele obiectivelor proiectate sunt situate pe versantii unor dealuri
si partial in zone depresionare dintre acestea, din extravilanul localitatii Greci.
La data executarii studiului geotehnic, terenul natural actual din toate zonele
amplasamentelor cercetate se prezinta ca fiind liber de orice constructie, pana in
prezent acesta fiind folosit ca pasune.
Din punct de vedere morfologic, arealul cercetat apartine orogenului nord
Dobrogean.
Geologic, acesta este alcatuit din urmatoarele formatiuni:
- depozite de varsta jurasic superior, exclusiv calcaroase;
- depozite de varsta cretacic superior, alcatuite in baza din calcare
organogene, urmate de conglomerate si gresii calcaroase, calcare
grezoase, calcare si marnocalcare.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
62
argiloase galbene si galbene cafenii, cu concretiuni calcaroase, lentile subtiri sau
calcar diseminat in masa lor. Aceste formatiuni sunt in general uscate si indesate,
compacte la partea superioara – plastic vartoase si pe alocuri putin umezite inspre
si in baza – plastic consistente.
Nivelul hidrostatic al panzei de apa subterana nu a fost interceptat in nici
unul din forajele executate, acesta aflandu-se la adancimi mai mari decat cea a
executarii forajelor, pe fiecare amplasament in parte.
2.1.2. Solul
Solurile din judetul Tulcea reprezinta rezultatul actiunii conjugate a
factorilor pedogenetici naturali si antropici asupra rocilor pe care le-a transformat
atat de intens incat acestea au capatat capacitatea de a retine apa si elementele
nutritive pe care le pune treptat la dispozitia plantelor. In general, in majoritatea
cazurilor, roca mama parientala este loessul, ca rezultat al fenomenului de
dezagregare si alterare. Materia anorganica care a contribuit la pedogeneza a fost
produsa de vegetatia de stepa care sub actiunea microflorei a produs humuficare
care desi in procent mic, este foarte apreciata calificativ. Diversitatea tipurilor de
sol rezulta din faptul ca aici se regasesc atat urme din cel mai vechi pamant al
Europei (lantul Hercinic) cat si cel mai tanar pamant al tarii (Delta Dunarii).
Strans corelate cu rocile, clima, vegetatia si solurile prezinta o raspandire
zonala. Astfel, specifice sunt solurile argiloiluviale (formate prin depunere) si
solurile brune si brun-roscate; in restul teritoriului sunt caracteristice, detinand
ponderea cea mai mare, cernoziomurile de fertilitate ridicata. Dintre solurile
azonale, specifice sunt lacovistele (soluri hidromorfe) si saraturile (soluri
halomorfe).
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
63
64
variabile cuprinse intre 0,60 – 1,80 m, s-a intalnit un strat de pamant vegetal negru
uscat si indesat, local umezit si in amestec cu elemente de nisip cimentat (placi
subtiri) sau de gresii calcaroase. Pe alocuri, acesta este urmat de caratura de panta
prafoasa galbena cafenie si cafenie sau cafenie bruna, in general uscata si indesata,
uneori in amestec cu elemente de nisip cimentat si gresii rulate in masa lor – in
special in suprafata si in zonele mai inalte ale amplasamentului.
In zona calitatea solului este influentata de factori naturali (eroziune eoliana,
zona arida) si de factori antropici (activitatile agricole din vecinatate, pasunatul,
stanele de oi etc.).
2.1.3. Elemente de
hidrologie Reteaua
hidrografica
Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare
podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape, subterane si Marea Neagra.
Comuna Greci beneficiaza de 100 ha de luciu de apa. Intre orasul Macin si
localitatea Greci, pe un fost brat al Dunarii, exista doua lacuri mici si sarate: Lacul
Sarat (la aproximativ 3 km fata de localitatea Greci) si Lacul Slatina (la
aproximativ 1 km fata de localitatea Greci), un frumos lac de agrement, langa care
functioneaza popasul turistic Culmea Pricopanului. Distanta de la parcul eolian
pana la lacul Slatina este de aproximativ 3,4 km.
De asemenea, distanta de la Greci pana la Bratul Macin al Dunarii este de
aproximativ 6 km. Parcul eolian se afla la o distanta de aproximativ 2,7 km pana la
Dunarea Veche-Bratul Macin.
Amplasamentul vizat pentru realizarea parcului de turbine eoliene este lipsit
de mlastini si de zone umede sau de cursuri de apa.
Din punct de vedere hidrogeologic, in zona cercetata exista la diferite
niveluri, panze de apa subterana de adancime. Prezenta apei freatice a fost insa
semnalata la adancimi destul de mari.
Nivelul hidrostatic al panzei de apa subterana nu a fost interceptat in nici
unul din forajele executate pe amplasamentele din vecinatate, acesta aflandu-se la
adancimi mai mari decat cea a executarii forajelor, pe fiecare in parte.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
65
In partea de nord – est a zonei aferente PUZ, in zona depresionara se afla un
curs de apa (Paraul Recea). Distanta de la cea mai apropiata turbina si drum propus
pana la cursul de apa este de peste 50 m masurati in linie dreapta.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
66
Cantitati de precipitatii inregistrate la nivelul judetului Tulcea (l/mp) in anul 2008:
Statia
meteo
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
Corugea 13.2 8.1 31.9 80.2 41.8 21.2 72.6 4.6 55.8 23.4 15.4 44,9
Jurilovca 12.8 2.5 13.1 43.7 34.5 42.6 41.6 4.5 26.3 4.8 5.6 34,4
Sulina 16.7 2.9 22.3 16.9 13.8 8.0 28.8 4.2 33.1 1.0 0.0 17,6
Tulcea 14.4 5.8 31.0 51.2 45.1 61.4 42.8 2.0 87.8 17.4 14.1 47,6
67
Directia dominanta a vantului este N-NNV / S-SSE - 31,4%.
Densitatea aerului, medie anuala este de 1,205 Kg /m.
Calitatea aerului
Prin acidifiere se intelege procesul de modificare a caracterului chimic
natural al unui component al mediului conducand la modificarea pH-ului aerului,
precipitatiilor si solului.
Acidifierea atmosferei este provocata, in principal, de compusii ce contin
sulf si azot. Acestia se formeaza in urma emisiilor in atmosfera, de dioxid de sulf
(SO2), oxizi de azot (NOx) si amoniac (NH3).
Acesti poluanti sunt transportati la distante mari de la locul emisiei si
formeaza ploile acide care la randul lor conduc la degradarea solului. Prin
acidifiere suprafata pamantului sufera continuu o crestere a aciditatii, ducand la
degradarea solului, apelor precum si la deteriorarea ecosistemelor aferente.
Emisiile anuale de gaze cu efect acidifiant au fost estimate pe baza
metodologiei CORINAIR. Deoarece inventarele locale de emisii vor fi validate de
catre ANPM pe parcursul anului 2009, datele referitoare la emisii au caracter
informativ, ele nefiind validate la nivel national.
68
Dioxidul de sulf este deosebit de toxic, determinand efecte directe asupra
florei si faunei (produce acidifierea solului si degradarea constructiilor). Prezinta
un sinergism ridicat cu praful, negrul de fum etc., este foarte solubil in apǎ si
contribuie in mare masura la producerea ploilor acide.
Principalele surse generatoare de SO
2
sunt: arderi in energetica si industria
de transformare, instalatii de ardere neindustriale, arderi in industria de prelucrare,
procese de productie, transport rutier, tratarea deseurilor.
Emisii de SO2(t)
4845
4225
3021
4791
4763
4488
593,95
304,222
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
69
In zona studiata, calitatea aerului este influentata de traficul auto de pe
drumul national aflat in vecinatate, de activitatile desfasurate de utilajele agricole
si temporar (in functie de directia si viteza vantului) de activitatea carierelor din
vecinatate. Nu sunt date disponibile rezultate din monitorizarea efectuata de
autoritarile publice privind calitatea aerului in zona analizata. Se poate trage
concluzia ca pe perioada lucrarilor agricole se intensifica generarea de pulberi
sedimentabile si pulberi respirabile precum si a poluantilor caracteristici arderii
combustibililor, in restul anului calitatea aerului este influentata de pulberile
generate de eroziunea naturala, avand in vedere ca este o zona vantoasa ce asigura
totodata si o buna disperise pentru orice tip de poluare atmosferica.
2.1.5. Biodiversitatea
Dobrogea ca tinut, se remarca prin particularitatile sale deosebite comparativ
cu restul tarii. Pozitia geografica, apropierea si insasi prezenta Marii Negre,
structura solului si clima, istoria uscatului dobrogean, au dus la formarea unei flore
si faune caracteristice, iar amestecul unic de elemente de origine sudica, de specii
ponto-caspice si pontice, europene si eurasiatice da un caracter unic biodiversitatii
acestei regiuni.Vegetatia zonala a Dobrogei este pajistea stepica. Desi in momentul
de fata aceasta vegetatie aproape a disparut in urma extinderii agriculturii si
viticulturii, se poate spune cu certitudine - tinand seama de resturile vegetatiei
primare ce se mai pastreaza si de caracterul climatului si al solurilor - ca pajistile
stepice au acoperit in trecut toata partea centrala, joasa a Dobrogei si teritoriile
situate sub altitudinea medie de 100 m in partile nordice si sudice.
Pe teritoriul Dobrogei se intalnesc cateva tipuri de ecosisteme majore, care
reprezinta si o caracteristica a diversitatii ecologice a regiunii. Astfel se pot deosebi
ecosisteme de tip silvicol, ecosisteme de stepa, zone umede – atat pe litoralul
maritim cat si in Delta sau lunca Dunarii. O pondere deloc neglijabila in Dobrogea
o au ecosistemele antropizate, cu precadere agroecosistemele ocupand suprafete
extinse in centrul si sudul regiunii. Zonele extinse, care odinioara erau acoperite de
asociatii tipice de stepa, au fost puternic transformate sub influenta antropica in
agroecosisteme. Cel mai puternic afectate de acest proces sunt zonele de sud si
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
70
centrala a Dobrogei, unde practic asociatiile naturale au fost inlocuite in cea mai
mare parte. In prezent, doar in zone accidentate – versanti, platouri pietroase, vai –
mai pot fi intalnite mici arii de vegetatie stepica. Insa, si aceste mici petece care au
fost incadrate de specialisti in categoria stepelor pontice, sunt alterate de o serie de
plante introduse accidental de om. Padurile Dobrogei au fost de asemenea afectate
de interventia omului. Zonele de silvostepa aproape ca au disparut, iar din vastele
masive forestiere din sud-vestul Dobrogei nu au mai ramas decat palcuri izolate de
mari suprafete de terenuri agricole. In Dobrogea de Nord, datorita reliefului mult
mai accidentat, padurile continua sa ocupe o suprafata extinsa; totusi, daca se
compara situatia actuala a masivelor forestiere cu cea existenta in urma cu circa
200 de ani se remarca si aici un puternic recul al padurii care odinioara se intindea
compacta de la vest de sistemul lagunar Razelm – Sinoe pana la Dunare.
Ecosistemele de stepa mai bine pastrate se intalnesc in centrul Dobrogei,
acolo unde terenul accidentat a fost mai putin propice agriculturii. Din
aceasta categorie, in Dobrogea se intalnesc stepe instalate pe soluri loessoide
si stepe instalate pe soluri pietroase. O categorie aparte o reprezinta
silvostepele –
veritabila zona de intrepatrundere a doua tipuri diferite de ecosisteme, unde atat
flora cat si fauna au trasaturi distincte.
Ecosistemele de stepa sunt dominate pentru solurile loessoide de graminee
ca Stipa capillata, S. lessingiana, Festuca valesiaca si Agropyron cristatum, alaturi
de care vegeteaza si alte specii ierboase - Centaurea orientalis, Cleistogenes
serotina, Thymus marschallianus, Asperula cynanchica, Salvia nutans etc. In
zonele unde apar la zi sisturi cristaline sau calcare, apar alte specii caracteristice
de graminee - Festuca callieri, Agropyron brandzae, Koeleria lobata – alaturi de
specii de dicotiledonate adaptate la conditii de seceta extrema.
In zona de centru si in nordul Dobrogei, vechile silvostepe au fost profund
modificate de interventia omului, fiind defrisate in proportie de circa 85%. Astazi
ele se mai intalnesc sub forma de benzi destul de late in jurul masivului muntos
nord-dobrogean facand trecerea de la stepa la ecosisteme forestiere. In acest tip de
ecosistem, asociatiile vegetale de stepa alterneaza cu cele de padure, de tufisuri sau
de paduri cu mari luminisuri, remarcandu-se intrepatrunderea speciilor silvicole cu
cele de stepa.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
72
aproape dublandu-le suprafata la nivel de judet.
Suprafata totala ocupata de siturile de tip SCI si SPA la nivelul judetului
calculata de Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea
(exclusiv suprafata ocupata de apele teritoriale marine) este de 696 269, 55 ha,
acoperind peste 80% din suprafata judetului.
Suprafata zonei din apele teritoriale marine propusa pentru includere in
reteaua Natura 2000 este de 95 562,43 ha.
Tipurile de habitate ce se intalnesc in judetul Tulcea, exceptand Delta
Dunarii si zona marina, sunt:
Nr.
crt
Cod
habitat
Denumire Raspandire in Tulcea
1 1530*
Pajisti si mlastini saraturate
panonice si ponto-sarmatice
in zonele cu sol saraturat de langa Greci si Macin,
in SCI Muntii Macinului.
2 3130
Ape statatoare oligotrofe pana
la mezotrofe cu vegetatie din
Littorelletea uniflorae si/sau
Isoëto-Nanojuncetea
suprafata foarte redusa (sub 1% din total sit) pe
Bratul Macin, pe depozitele aluvionare sau soluri
luto-nisipoase
3 3140
Ape puternic oligo-mezotrofe cu
vegetatie bentonica de specii de
Chara
suprafata foarte redusa (sub 1% din total sit) pe
Bratul Macin, in zone acoperite cu apa statatoare
4 3270
Rauri cu maluri namoloase cu
vegetatie de Chenopodion rubri
si Bidention
suprafata redusa (1% din total sit) pe Bratul Macin,
pe malurile namoloase cu acumulari de material
organic
5 40C0*
Tufarisuri de foioase ponto-
sarmatice
in zonele de silvostepa din siturile SCI: Podisul
Nord Dobrogean, Deniz Tepe, Dealurile
Agighiolului si in Muntii Macinului
6 62C0* Stepe ponto-sarmatice
in proportie redusa in siturile SCI: Podisul Nord
Dobrogean, Muntii Macinului, Dealurile
Agighiolului, Deniz Tepe si Bratul Macin . Uneori
se asociaza cu Tufarisurile de foioase ponto-
sarmatice(40CO) si cu Paduri –raristi vest pontice
de stejar pufos cu Paeonia peregrina (91AA)
7 6430
Comunitati de liziera cu ierburi
inalte higrofile de la nivelul
campiilor, pana la cel montan si
alpin
pe suprafete reduse (2%) in SCI Bratul Macin
8 6440
Pajisti aluviale din Cnidion
dubii
suprafete foarte reduse (sub 1%) in zona de lunca a
Bratului Macin
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
73
9 6510
Pajisti de altitudine joasa
(Alopecurus pratensis
Sanguisorba officinalis)
pe suprafete reduse (1%) in SCI Bratul Macin
10 8230
Comunitati pioniere din Sedo-
Scleranthion sau din Sedo albi-
Veronicion dilleni pe stancarii
silicioase
pe soluri nisipoase, pietrisuri si aluviuni luto-
nisipoase in curs de fixare, in Muntii Macinului si
Podisul Nord Dobrogean
11 8310
Pesteri in care accesul
publicului este interzis
in situl Muntii Macinului pe o suprafata infima
(0,0001 %)
12 91AA
Vegetatie forestiera ponto-
sarmatica cu stejar pufos
in Muntii Macinului, Podisul Nord Dobrogean si
Dealurile Agighiolului, in zone de silvostepa cu
stejar pufos
13
91I0*
Vegetatie de silvostepa
eurosiberiana cu Quercus spp
in Podisul Nord Dobrogean si in Muntii Macinului
in zona de silvostepa cu stejar brumariu si artar
14 91M0
Paduri balcano-panonice de cer
si gorun
in Podisul Nord Dobrogean si in Muntii Macinului
in masivele de padure cu amestec de stejar pufos,
garnita, stejar brumariu, tei, mojdrean, carpinita,
jugastru, mar si par paduret
15 91X0 Paduri dobrogene de fag
in Muntii Macinului sub forma unei insule relictare
de fag in cadrul rezervatiei naturale Valea Fagilor
unde se intalnesc trei tipuri de fag: Fagus sylvatica,
F.taurica si F.taurica var. dobrogica; o parte din
exemplare se regasesc in Podisul Nord Dobrogean
16 91Y0
Paduri dacice de stejar si
carpen
pe suprafete intinse (50%) in SCI Muntii Macinului
si in SCI Podisul Nord Dobrogean (27,9%)
reprezentand padurile de gorun in amestec cu tei,
frasin,carpinita
17 92AO
Zavoaie cu Salix alba si Populus
alba
pe suprafete restranse in Podisul Nord Dobrogean
(0,02%) si mai intinse in Bratul Macin(19,41%)
74
platforme de montaj, drumuri noi, etc.) vor fi realizate pe partea dreapta
a drumului DN 22D Constanta - Macin, prin urmare doar in zona inclusa
in SPA Macin Niculitel, asa cum reiese din imaginile de mai jos.
75
Figurarea limitei zonei aferente PUZ fata de limitele Ariilor Protejate de Interes Comunitar
76
la versantii dealurilor cu aspect terasat si vaile inaccesibile interventiilor agricole,
in care au fost identificate cateva specii arbustive dar si palcuri razlete de
Botriochloa ischaemum. Aceste suprafete sunt insa deteriorate ca urmare a
deplasarilor repetate ale turnelor de animale si a pasunatului intens practicat in
zona.
Imagine reprezentativa a zonei studiate cu tufe de Salsola kali Versant terasat cu arbusti si palcuri
de Botriochloa ischaemum
Fam. Asteraceae
Solidago virgaurea
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
77
Fam. Dipsacaceae
Fam. Boraginaceae
Fam. Labiatae
Ajuga chya
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
78
Teucrium polium
Stachys sp.
Salvia nemorosa (jales de camp)
Fam. Chenopodiaceae
Fam. Rubiaceae
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
79
Fam. Scrophulariaceae
Fam. Malvaceae
Fam. Brassicaceae
Berteroa incana
Fam Primulaceae
Fam Poaceae
Setaria sp.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
80
Speciile arbustive identificate la nivelul vailor si pe alocuri pe versantii
terasati din vecinatatea de vest a canalului de irigatii dezafectat sunt:
81
Macin se realizeaza pe larg in capitolul 3 al prezentului Raport.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L
Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505
82
Mamifere:
Cartita (Talpa europaea) are corpul scurt, gros, cilindric.
Raspandita aproape in toata Europa, ajungand pana
in Asia centrala si septentrionala; in Alpi urca pana la 2000
m. La noi comuna de la ses pana la munte pe arii insulare.
Traieste numai in subteran, intr-o galerie complicata, ce
se recunoaste in afara prin musuroaiele de pamant.
83
carbunareasa. Vulpea are o constitutie fina, cu mustati
stufoase si ochii asezati oblic, urechile sunt scurte, purtate
ridicat. Prezinta membre scurte, cele din fata avand cinci
degete, iar cele din spate, numai patru. Coada este lunga si
stufoasa, lungimea corpului este cuprinsa intre 110 si 130
cm.
Reptile:
Testoasa de uscat dobrogeana (Testudo graeca)
Prefera terenurile uscate, cu tufisuri bogate, de
silvostepa, fiind iubitoare de caldura. Se hraneste cu vegetale,
radacini, limaci, rame. Femelele depun, prin mai-iunie, 4-12 oua
sferice, albe, care se clocesc in 70-80 zile. Se comporta bine in
captivitate. Traieste 90-125 ani. Specia tip este raspandita in
nordul Africii. La noi ssp. Testudo graeca ibera localizata in
Dobrogea.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
84
Insecte:
Calugarita europeana (Mantis religiosa)
Este o insecta din Familia Mantidae. Se intalneste in lunci, stepe,
la liziera padurilor, preferand povarnisurile uscate si insorite.
Capul este triunghiular, articulat mobil. Aparatul bucal de tip
rozator. Antenele sunt lungi, filiforme. Picioarele sunt bine
dezvoltate, cele anterioare fiind inzestrate cu spini. Aripile
anterioare sunt inguste si tari, iar cele posterioare late,
membranoase, in stare de repaos fiind strinse sub cele anterioare.
Abdomenul e alungit, voluminos, format din 10 segmente.
Corpul este verde, galben sau brun. Lungimea corpului
aproximativ 11 cm. Calugarita este o specie hemimetabola (se
dezvolta prin metamorfoza incompleta). Atit adultii, cit si larvele
sunt pradatori specializati, consumind doar anumite specii de
insecte. Speciei ii este caracteristic canibalismul (in majoritatea
cazurilor, dupa fecundare, femela devoreaza masculul).
85
reflexe violacee metalice. Ambele specii sunt sedentare in
Romania si se gasesc pe areale intinse - mai ales in zonele de
campie si lunca Dunarii, precum si in Delta Dunarii.
Ciorile se hranesc cu ouale si puii pasarilor mici, cu
seminte, fructe, cereale, etc. Prin atacul lor asupra puilor si
oualelor de pasari, si chiar asupra iepurilor, sunt deosebit de
daunatoare pentru efectivele de vinat. Consuma si cadavre
dar si larve, insecte, soareci, etc.
Pe terenurile agricole unde ciorile de semanatura se
aseaza in stoluri, nu ramine nimic necercetat, iar cuiburile de
fazan, potarniche, prepelita si chiar de iepure nu au nici o
sansa. Prin pagubele care le produc sunt deosebit de
daunatoare fondului cinegetic.
86
pasari venite din nord. Imita cantecele altor pasari.
87
unde sapa galerii in malurile din argila, gresie sau loess. In
lipsa hranei se apropie si de asezarile omenesti. Este o pasare
activa ziua, hrana principala a ei o constituie insectele
(paduchi de plante, gandaci, libelule, lacuste, urechelnite),
amfibii reptile mici pe care le pandesc, numai in timpul
migratiei consuma si vegetale (in special fructe).
Anexa 2.
Conventia de la Bonn, Anexa 2
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
88
suprafete intinse in vederea hranirii.
Sorecarul mare (Buteo rufinus)
Specie partial migratoare larg raspandita in
majoritatea regiunilor tarii. Este una din speciile cu penajul
foarte variabil, de la brun-inchis pina la crem. Cuibul contine
3—4 oua albe, cu pete brune-caramizii, fiind complet inca
din aprilie. Ambii soti clocesc, perioada de incubatie durind
28—30 de zile.
In sud-estul tarii traieste subspecia Buteo buteo
vulpinus de un colorit brun-roscat. Toamna migreaza in
Africa, la sud de Sahara. Se hraneste cu soareci, serpi etc.
Exemplare de sorecar au fost observate in vecinatatea
arealului studiat, in cautarea hranei. Se mentioneaza faptul
ca pe amplasamentul analizat nu au fost identificate cuiburi
ale acestei specii.
Fam. Accipitridae, Ord.
Falconiformes
Statut european: specie stabila.
Categoria SPEC: -.
Inclusa in Conventia de la Berna,
Anexa 2; Conventia de la Bonn,
Anexa 2.
89
rezervor dezafectat
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
91
2.1.8. Populatia
Comuna Greci este compusa dintr-o singura localitate cu un teritoriu
administrativ de 8770 de ha din care 483 ha intravilan si o populatie de 5635 de
locuitori ce formeaza 1720 de gospodarii.
Alaturi de ortodoxi, în comuna Greci din judetul Tulcea îşi duce existanta şi
o comunitate greco-catolica. Aparitia acesteia se explica prin sosirea în jurul anului
1885, a unei colonii de italieni, care s-au aşezat în zona dobrogeana Turcoaia,
Greci. Aceştia erau meşteri renumiti în prelucrarea granitului. La început au venit
ca sezonieri, dar mai apoi s-au stabilit împreuna cu familiile pe aceste meleaguri
romaneşti.
Biserica romano-catolica din Greci a fost construita în anul 1912. Biserica
are temelia din piatrã, peretii din chirpici si este acoperitã cu tablã.
Din totalul populatiei active de 2927 locuitori, circa 500 sunt plecati la
munca in strainatate, in special Italia si Spania, iar salariati aproximativ 1000
locuitori, restul fiind someri sau lucratori ocazionali in agricultura mai ales.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
93
94
Avand in vedere suprafata zonei studiate ce a generat PUZ, POT-ul foarte
scazut si genul activitatii ce se doreste a se desfasura in viitor se apreciaza ca
efectul asupra mediului a noului obiectiv se va resimti local la nivelul
suprafetei amplasamentului.
Amplasamentele obiectivelor proiectate sunt situate intr-o zona de deal din
extravilanul localitatii Greci.
Distantele aproximative masurate in linie dreapta intre amplasamentul studiat
si cele mai importante puncte de interes biogeografic sunt:
- 2,7 km pana la Bratul Macin al Dunarii
- 3 km pana la limita Parcului National Muntii Macin
- 22 km pana la Padurea Babadag
- 22 km pana la limita Complexului Razelm Sinoe
- 81 km pana la Marea Neagra
Distanta pana la cea mai apropiata locuinta rurala este de peste 1,2 km.
Pornind de la obiectivele Directivei SEA si de modul in care acestea au fost
implementate prin Manualul SEA (Ord. MMGA 117/2006), pentru a evita
informatiile in exces, in baza informatiilor detinute, a vizitelor pe amplasament si a
experientei elaboratorului raportului de mediu in promovarea unor planuri/proiecte
similare, se considera ca fiind nesemnficativ potentialul impact al planului propus
asupra factorilor de mediu apa, asupra caracteristicilor climatice, asupra
patrimoniului cultural, arheologic, arhitectonic sau asupra sanatatii umane. Se
poate aprecia ca, chiar si in relatie cu aspectele considerate importante, influenta
asupra acestor factori ramane nesemnificativa.
In spiritul evaluarii strategice, se considera ca zonele de interes ce trebuie
luate in considerare (conform cerintelor din Manualul SEA, pct. 10.6) sunt ariile
naturale protejate, factorii de mediu aer si sol, peisajul.
In ceea ce priveste factorul de mediu aer, calitatea acestuia in zona
amplasamentului este influentat de activitatea agricola, de traficul pe drumurile de
exploatare (drumuri de pamant), in special in ceea ce priveste pulberile
(sedimentabile si in suspensie).
Terenul pe care se instaleaza turbinele eoliene are folosinta de vii, livada,
rape, ravene si pasune. Realizarea obiectivelor propuse prin plan se va face in zone
lipsite de mlastini, zone umede sau cursuri de apa.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
95
Zona aferenta PUZ, este inclusa in ROSPA0073 Macin-Niculitel in cea
mai mare parte si partial in ROSPA Dunarea Veche – Bratul Macin si ROSCI
Bratul Macin cu limita comuna, arii protejate prin programul Natura 2000.
Trebuie precizat faptul ca intre ROSPA0073 Macin-Niculitel si ariile cu
limita comuna ROSPA Dunarea Veche – Bratul Macin si ROSCI Bratul Macin
sunt separate de drumul DN 22D Constanta - Macin, iar fundatiile turbinelor
eoliene precum si infrastructura aferenta parcului eolian (statie de conexiune,
platforme de montaj, drumuri noi, etc.) vor fi realizate pe partea dreapta a
drumului DN 22D Constanta - Macin, prin urmare doar in zona inclusa in
SPA Macin Niculitel. Astfel suprafetele ocupate definitiv prin implementarea
obiectivelor propuse de plan, reprezinta 0,0019 % din suprafata SPA Macin
Niculitel.
96
cu modificarile si completarile ulterioare.
Speciile si habitatele pentru care s-au declarat ariile protejate de interes
comunitar sunt evidentiate in continuare:
o ROSPA0037 – Macin-Niculitel, cu o suprafata de 67 361.1 ha a fost
inclusa in reteaua ecologica Natura 2000 pe baza unor criterii aprobate de
BirdLife: C1, C2, C5, C6.
Cai de acces
Pe directia sud-est, Muntii Macin sunt accesibili de pe drumul national 22D,
intre localitatile Macin si Horia, in special pe un drum local ce se intersecteaza cu
DN 22D la 2 km de orasul Macin si duce la principala cariera de exploatare de
piatra. Dinspre nord, accesul este asigurat de drumul national 22, de pe care se pot
urma doua trasee principale, ce strabat Parcul National: Luncavita – Nifon –
Hamcearca – Balabancea – Horia (drumul judetean 222A, de-a lungul paraului
Taita) si Niculitel – Nifon – Hamcearca – Balabancea. Ambele variante sunt
drumuri mai greu practicabile, in special in conditii meteorologice nefavorabile.
Partea estica este accesibila pe drumul judetean 229, pe traseul Niculitel – Valea
Teilor – Alba.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
97
Caracteristici generale ale sitului
COD % TIPUL HABITATULUI
N06 2 Rauri, lacuri
N09 5 Pajisti naturale, stepe
N12 29 Culturi (teren arabil)
N14 2 Pasuni
N15 6 Alte terenuri arabile
N16 48 Paduri de foioase
N21 3 Vii si livezi
N23 2 Alte terenuri artificiale (localitati, mine..)
N26 3 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
98
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.
Conform datelor avem urmatoarele categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 56
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra
speciilor migratoare (Bonn): 123
c) numar de specii periclitate la nivel global: 10
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:
Falco cherrug
Coracias garrulus
Ciconia ciconia
Accipiter brevipes
Burhinus oedicnemus
Oenanthe pleschanka
Buteo rufinus
Emberiza hortulana
Caprimulgus europaeus
Hieraaetus pennatus
Lullula arborea
Circaetus gallicus
Mentionam faptul ca pe amplasamentul analizat nu s-au observat cuiburi ale
speciilor de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE pentru
SPA – Macin Niculitel. Conform datelor bibliografice, zona aferenta Parcului
National Muntii Macinului, aflata la o distanta de 3km, este importanta pentru
populatiile cuibaritoare ale speciilor de avifauna. Pe terenurile agricole ce
caracterizeaza amplasamentul analizat au fost observate exemplare ale speciilor
Falco vespertisnus, Buteo rufinus si Coracias garrulus in cautarea hranei.
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:
Ciconia ciconia
Accipiter brevipes
Circaetus gallicus
Buteo rufinus
Hieraaetus pennatus
Lanius collurio
Gyps fulvus
Ficedula parva
Galerida cristata
Lullula arborea
Falco vespertinus
Neophron percnopterus
Pandion haliaetus
Nycticorax nycticorax
Ciconia nigra
Pelecanus onocrotalus
Pelecanus crispus
Ardea purpurea
Plegadis falcinellus
Platalea leucorodia
Chlidonias hybridus
Pernis apivorus
Antus campestris
Aquila pomarina
Aquila heliaca
Aquila chrysaetos
Aquila clanga
Circus macrourus
Circus aeruginosus
Falco peregrinus
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
99
Himantopus himantopus
Haliaeetus albicilla
Recurvirostra avosetta
Tringa glareola
Milvus migrans
Phalacrocorax pygmaeus
Egretta alba
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
100
Caracteristici generale ale sitului
COD Procente Clase de habitate
N06 4 Rauri, lacuri
N06 21 Rauri, lacuri
N07 3 Mlastini, turbarii
N12 8 Culturi (teren arabil)
N14 6 Pasuni
N16 58 Paduri de foioase
Clase de habitat
- ape dulci continentale - 26,79%;
- mlastini (vegetatie de centura) - 6,4%,
- stepe - 3,8%;
- pajisti seminaturale umede, preerii mezofile - 4,6%
- paduri caducifoliate - 19,41%
- padurile de monocultura (plopi) - 40% Total = 100%
Calitate si importanta:
Situl prezinta importanta in primul rand pentru conservarea habitatului 92A0
Salix alba and Populus alba galleries, ce ocupa aproximativ 19,41% din sit,
respectiv 4% din suprafata habitatului la nivel national.
Habitatul este reprezentat pe suprafete mai mult sau mai putin reduse si prin
arborete asupra carora nu s-au facut interventii silvice, inca de la
formare, suprafete ce pot fi considerate paduri virgine (in prezent sau potentiale).
Nu au fost insa identificate pana in prezent arborete seculare din acest habitat.
Pe locul secund ca importanta se situeaza habitatul prioritar 62C0* Ponto-
Sarmatic steppes, ce ocupa o suprafata de aproximativ 4% din suprafata nationala
a habitatului, reprezentat prin stepe cu graminee pe soluri balane (asociatia
Agropyretum pectiniformae), intalnite in tara predominant in Dobrogea, si stepe
petrofile pe sisturi paleozoice (asociatia Sedo hillebrandtii- Polytrichetum piliferi)
incadrate in alianta endemica pentru Dobrogea Pimpinello-Thymion zygioidi
(Sanda, Arcus, 1999).
In sit a fost citata (Savulescu, 1976) specia de interes comunitar Marsilea
quadrifolia, din zona lacului Iglita, care exista si in prezent (insa ca amenajare
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
101
piscicola), fapt pentru care se poate presupune ca specia respectiva nu a disparut.
Situl reprezinta partea nordica a coridorului de migratie a speciilor de plante din
Peninsula Balcanica spre Dobrogea de nord si Delta Dunarii.
In plus acesta constituie si o importanta cale de migratie pentru pasari (fiind
propus si ca SPA), precum si pentru anumite specii de pesti, inclusiv sturioni.
Includerea Cursului Dunarii in sit este esentiala pentru asigurarea continuitatii cit si
pentru transportul de catre apele fluviului a organelor de reproducere (seminte,
lastari etc.) ale diferitelor specii de plante, ce favorizeaza propagarea acestora spre
nordul Dobrogei si Delta Dunarii.
Vulnerabilitate:
Situl este indeosebi amenintat prin:
-efectuarea de plantatii in cuprinsul habitatelor 92A0, 62 CO*, intensitatea acestui
factor fiind medie.
- exploatari forestiere si alte tipuri de lucrari silvice in habitatul 92 A0, inclusiv cu
specii alohtone (plopi hibrizi), aceste interventii fiind de intensitate medie.
- poluari ale apelor Dunarii, indeosebi cu hidrocarburi (potential si radioactive sau
cu metale grele) - intensitate redusa.
- perspectivele de instalare a unor centrale eoliene in zona sitului sau in vecinatate.
- amenintarea potentiala de efectuare a unor dragari- probabilitate redusa
- pasunat mediu-intens pe suprafete reduse-medii din sit (ex. zona Iglita – com.
Turcoaia)
- constructii, predominant abandonate, in habitatul 62C0*, localizate in apropierea
cetatilor romane de la Turcoaia-Iglita, pe arii reduse.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
102
o ROSPA 0040 Dunarea Veche - Bratul Macin are o suprafata de
18759,2 ha, si este incadrat din punct de vedere biogeografic in regiunea stepica.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
103
DESCRIEREA SITULUI
COD Procente Clase de habitate
N06 4 Rauri, lacuri
N06 12 Rauri, lacuri
N07 4 Mlastini, turbarii
N09 2 Pajisti naturale, stepe
N12 30 Culturi (teren arabil)
N14 9 Pasuni
N15 4 Alte terenuri arabile
N16 35 Paduri de foioase
Alte caracteristici ale sitului:
La intrarea in judetul Braila fluviului Dunarea se desparte in trei brate:
Dunarea navigabila (in vest), Bratul Valciu (in mijloc) si Bratul Macin (in est).
Bratul Macin realizeaza limita dintre judetul Braila si judetele Tulcea si Constanta,
iar impreuna cu Bratul Valciu delimiteaza Insula Mare a Brailei. Insula Mare a
Brailei cuprinde o suprafata mare de terenuri agricole si s-a format prin indiguirea
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
104
Baltii Brailei, din care a ramas cu regim liber de inundatie Balta Mica a Brailei.
Calitate si importanta:
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.
Conform datelor avem urmatoarele categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 63
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra
speciilor migratoare (Bonn): 55
c) numar de specii periclitate la nivel global: 7
Situl este important pentru
populatiile cuibaritoare ale speciilor
urmatoare:
Coracias garrulus
Falco vespertinus
Aythya nyroca
Accipiter brevipes
Anthus campestris
Lanius minor
Lanius collurio
Calandrella brachydactyla
Situl este important in perioada de
migratie pentru speciile:
Pelecanus crispus
Accipiter brevipes
Branta ruficollis
Pelecanus onocrotalus
Phalacrocorax pygmaeus
Vulnerabilitate:
- braconaj
- vanatoarea in timpul cuibaritului
- vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate
- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor
- deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii)
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
105
- desecarea zonelor umede
- industrializare si extinderea zonelor urbane
- pescuitul sportiv in imediata vecinatate a cuiburilor speciilor periclitate
- electrocutare si coliziune cu linii electrice
- pescuitul sportiv in masa care deranjeaza pasarile migratoare
- arderea stufului
- arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor)
- amplasare de generatoare eoliene
- turismul in masa
- inmultirea necontrolata a speciilor invazive
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
106
107
Parcul eolian analizat este situat la cca 1 km fata de limita ROSCI0123 –
Muntii Macinului si la cca 3 km distanta fata de limita Parcului National Muntii
Macinului. Mentionam ca distantele sunt masurate in linie dreapta.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
108
Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Rhinolophus ferrumequinum
Spermophilus citellus
Mesocricetus newtoni
Mustela eversmannii
Vormela peregusna
109
Circaetus gallicus
Circus aeruginosus
Circus cyaneus
Circus macrourus
Circus pygargus
Coracias garrulus
Dendrocopos
leucotos Dryocopus
martius Emberiza
hortulana Falco
cherrug
Falco columbarius
Falco naumanni
Falco peregrinus
Falco vespertinus
Ficedula albicollis
Ficedula parva
Grus grus
Gyps fulvus
Haliaeetus albicilla
Hieraaetus pennatus
Lanius collurio
Lanius minor
Lullula arborea
Melanocorypha calandra
Milvus migrans
Neophron percnopterus
Martes martes
Mustela eversmanii
Achillea
leptophylla
Achillea ochroleuca
Allium flavum ssp. tauricum
Allium moschatum
Alyssum caliacrae
Asplenium adiantum-nigrum
Asplenium septentrionale
Astragalus ponticus
Cachrys alpina
Celtis glabrata
Centaurea gracilenta
Centaurea napulifera ssp. thirkei
Centaurea tenuiflora
Comandra elegans
Convolvulus lineatus
Coronilla scorpioides
Crocus chrysanthus
Crocus variegatus
Crucianella angustifolia
Dianthus guttatus
Dianthus nardiformis
Epipactis helleborine
Euphorbia cadrilateri var.
transitoria
110
paduri sub-mediteraneene si balcanice, si o mare diversitate de flora si fauna. Aria
tinta reprezinta limita nordica a sute de specii Mediteraneene, Balcanice si Pontice,
limita sudica a speciilor central Europene si Caucaziene, si limita vestica de
distributie a catorva specii Asiatice. In aceasta regiune exista aproximativ 1 900
specii de plante. Lista faunei Muntilor Macin include in jur de 2000 de specii de
nevertebrate (aproximativ 1000 de specii de fluturi au fost reconfirmate in anul
2000, ca fiind prezente), 7 specii de amfibieni, 11 specii de reptile (incluzand
specii rare ca Ablepharus kitaibelii, Lacerta trilineata, Elaphe quatorlineata,
Vipera ammodytes), si cel putin 187 de specii de pasari (incluzand specii rare ca
Monticola saxatilis, Oenanthe pleschanka, Oenannthe isabellina, Lanius senator,
Neophron percnopterus, etc), si 40 specii de mamifere (incluzand specii adaptate la
stepa ca Spermophilus citellus, Vormela peregusna, Canis aureus etc).
Calitate si importanta:
Numarul plantelor superioare reprezinta peste 19% din flora Europeana si
este comparabil cu flora bogata a insulelor Creta si Corsica. Unul dintre
principalele argumente pentru infiintarea acestui parc este valoarea ecologica
remarcabila a acestor munti si prezenta multor specii floristice care sunt periclitate
atat la nivel national cat si international. Muntii Macin si imprejurimile lor sunt
singurele zone din Romania unde inca mai exista suprafete importante de vegetatie
naturala de stepa care nu se gaste in alte parti ale Romaniei sau altundeva in
Balcani. Muntii Macin reprezinta singurul Parc National din tara care protejeaza
acest tip de vegetatie care este foarte rara acum in Europa. Aceasta zona protejeaza
27 de specii si subspecii de plante endemice (Campanula romanica, Corydalis
solida ssp slivenensis, Euphorbia nicaeensis ssp cadrilateri, Moehringia
grisebachii, M. jankae, Silene cserei).
111
O parte din insectele gasite in Muntii Macin sunt noi pentru stiinta. De
exemplu Polia cherrug a fost descoperita in 1997 langa Greci. De asemeni,
subspecia macini a fluturelui Chersotis laeta si subspecia niculescui a
fluturelui
Chersotis fimbriata a fost descrisa numai in 1997. Cateva specii de insecte au fost
inregistrate numai in aceasta regiune a tarii: Menaccarus arenicola, Nabis
provencalis, Hypantopa segnelle,Bryotropha tachyptilella, Bryotropha domestica,
Caryocolum alsinella,Caryocolum mucronatella, Anacampsis timidella, Dyspessa
salicicola, Exophila rectangularis, Cucculia dracunculi, Nominoides facilis,
Trichodes favarius, Cerocoma schreberi, Halyzia sedecimguttata, Anatis ocellata,
Harmonia quadripunctata, Judolia erratica, Strangalis septempunctata etc.
112
113
Conform categoriilor IUCN, 4% din acesti taxoni sunt endemici , 6,9% sunt
subendemici, iar 4,2% sunt specii europene. Astfel, Parcul Macin este singurul
Parc National din lume unde se conserva specia endemica pentru Dobrogea
Campanula romanica (clopotelul Muntilor Macin). Alaturi de aceasta tot aici sunt
protejati si taxoni subendemici cum sunt Corydalis solida ssp slivenensis
(brebenel), Euphorbia nicaeensis ssp cadrilater (laptele cainelui), Moehringia
grisebachi (moeringie), M. jankae, Silene cserei (militea). La acestia se adauga
taxonii europeni Centaurea gracilenta (scai ), Centaurea tenuiflora (matura) si
Dianthus nardiformis (garofita).
Importanta internationala a Muntilor Macin consta in faptul ca ei reprezinta
singurul loc din lume unde sunt protejate asociatii floristice endemice pentru acesti
munti cum este Gymnospermio (altaicae)-Celtetum (glabratae) (talpa leului si
sambovina), ce nu este inca publicata. De asemenea, parcul Macin este una din
putinele sau in unele cazuri singura arie protejata din Dobrogea, si implicit din
lume, unde se conserva asociatii floristice descrise si citate numai din aceasta
provincie, ce pot fi considerate endemice pentru aceasta, cum sunt Teucrio polii-
Scleranthetum perennis, Tilio tomentosae-Carpinetum betuli, Nectaroscordo-
Tilietum tomentosae, Galantho plicatae-Tilietum tomentosae si Querco
pedunculiflorae-Tilietum tomentosae, mentionate si in clasificarea habitatelor
palearctice (Devillers, 1996), insula de fag relictar de la Luncavita considerata
specifica Dobrogei, etc.
Din punct de vedere faunistic putem preciza faptul ca un numar important de
specii de insecte din zona Muntilor Macin sunt noi semnalari pentru fauna
Romaniei, majoritatea lor fiind observate pana in prezent doar in aceasta zona.
Astfel de specii sunt: Menaccarus arenicola si Nabis provencalis (dintre
heteroptere), Hypantopa segnelle cunoscuta anterior numai in zona Alpilor,
Bryotropha tachyptilella, raspandita in zonele silvostepice din Ungaria, Slovacia,
Italia, Bulgaria si Ucraina; Bryotropha domestica adaptata la habitate de tufarisuri,
Caryocolum alsinella prezenta in 6 medii nisipoase si xeroterme; Caryocolum
mucronatella cunoscuta doar in cateva tari din sudul si centrul Europei;
Anacampsis timidella si Dyspessa salicicola, ambele observate la Greci si
Pricopan; Exophila rectangularis este raspandita in Asia Mica si estul regiunii
mediteraneene; Cuculia dracunculi a fost de asemeni semnalata pentru prima data
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
114
la noi in tara in Pricopan.
Dintre Amfibieni, speciile care prezinta importanta stiintifica sunt: Bufo bufo
(broasca raioasa) ca relict glaciar in zona Macin, si Rana dalmatina (broasca rosie
de padure) tot un relict ce demonstreaza vechimea padurilor din zona. Dintre
reptile mentionam Testudo graeca (broasca testoasa dobrogeana), Ablepharus
kitaibelii, Lacerta trilineata (gusterul vargat), Lacerta viridis (guster), Elaphe
quatorlineata (balaurul dobrogean), Elaphe longissima, Coronella austriaca si
Vypera ammodytes ssp. montandoni (vipera cu corn).
Ornitofauna se bucura de o mare varietate specifica in zona Muntilor Macin.
Multe dintre specii sunt protejate ele fiind considerate rare sau vulnerabile. Dintre
aceste specii amintim: Apus apus, (drepnea neagra), Caprimulgus europaeus
(caprimulg), Coracias garrulus (dumbraveanca), Lanius senator (sfrancioc cu cap
rosu), Merops apiaster (prigorie), Monticola saxatilis (mierla de piatra), Oenanthe
isabellina (pietrar rasaritean), Oenanthe pleschanka (pietrar negru), Passer
hispaniolensis (vrabie negricioasa). Toate acestea sunt specii de interes stiintific
mai ales pentru faptul ca sunt rare pe teritoriul Romaniei, sunt adaptate la viata in
habitate deosebite sau ajung la limita arealului in aceasta regiune. Dintre speciile
de mamifere protejate sunt: Citellus citellus (popandau), Felis silvestris (pisica
salbatica), Putorius eversmanii (dihorul de stepa), Martes foina (jderul de piatra)
etc.
Alaturi de speciile de mai sus se pot enumera speciile de interes vanatoresc:
- cerbul carpatin (Cervus elaphus), prezent in Dobrogea numai in Muntii
Macinului;
- capriorul (Capreolus capreolus);
- mistretul (Sus scrofa);
- iepurele (Lepus europaeus);
- fazanul (Phasianus colchicus);
- vulpea (Vulpes vulpes).
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
115
116
5.1. Generalitati
Abordarea de o maniera globala, in sensul unor strategii si politici planetare
referitoare la mediu se face de catre ONU. In 1972 are loc prima conferinta a
ONU privind mediul, in care s-au facut recomandari importante in privinta
educatiei ecologice, care a fost recunoscuta ca o unealta importanta in
solutionarea problemelor de mediu.
In 1983 Adunarea Generala a ONU a hotarat formarea unei comisii
independente care sa analizeze problemele globale ale lumii:
1. problemele critice de mediu si legate de dezvoltare;
2. noi forme de colaborare internationala pentru aceste probleme;
3. analiza nivelului de intelegere a problemelor de catre indivizi, organizatii
non-guvernamentale.
Raportul prezentat in 1987 de Comisia Brundtland -„Viitorul nostru comun”
- atrage atentia asupra faptului ca daca se vor continua actualele forme de
dezvoltare, lumea va fi confruntata cu nivele inacceptabile de suferinta umana si de
vatamare a mediului. Comisia, prin raportul intocmit, cheama omenirea la o era
noua de dezvoltare economica sanatoasa pentru mediu. Este necesar ca dezvoltarea
sa devina durabila, adica sa fie astfel condusa incat sa asigure satisfacerea nevoilor
prezente fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface
propiile nevoi. Conceptul de dezvoltare durabila este azi unanim acceptat atat la
nivelul natiunilor cat si cel al organismelor internationale.
Alarmata de rezultatele si concluziile Raportului Brundtland, Comisia pentru
Mediu si Dezvoltare, creata in 1983 in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite,
incepe, in 1989, pregatirea Conferintei Mondiale asupra Mediului si Dezvoltarii.
Scopul principal al acesteia este de a determina acceptarea de catre toate statele
membre, a aplicarii principiilor dezvoltarii durabile si de a gasi mijloace efective
de implementarea in practica a acesteia. Aceasta s-a desfasurat in 1992 la Rio de
Janeiro si la ea au participat reprezentanti de varf, dar si ai societatii civile, din 179
de tari, fiind, pe drept cuvant, considerata ca cea mai mare reuniune care a avut
vreodata loc la un astfel de nivel.
La aceasta Conferinta au fost adoptate cinci documente care se constituie in
programe concrete pentru implementarea in practica a principiilor dezvoltarii
durabile: Declaratia de la Rio asupra mediului si dezvoltarii , Declaratia de principii
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
117
pentru indrumarea gospodaririi, conservarii si dezvoltarii durabile a tuturor tipurilor
de paduri, Conventia cadru a Natiunilor Unite referitoare la schimbarea climei ,
Conventia privind diversitatea biologica , Agenda 21 ( reprezinta un program amplu,
detaliat, concret, despre modul in care dezvoltarea in sec. XXI poate deveni
durabila).
Actiunile comunitatii europene privind protectia mediului au inceput in 1972
cu patru programe de actiune succesive bazate pe programe ecologice, avand atat o
abordare verticala cat si sectoriala. Tratatul asupra Uniunii Europene (1993) a
atribuit actiunilor dezvoltate de-a lungul anilor, statutul de politica a Uniunii
introducand conceptul de „crestere durabila respectand mediul” si introducand
„principiul precautiei”.
Al saselea Program de Actiune privind Mediul denumit „Mediu 2010-
Viitorul nostru, optiunea noastra”, stabileste prioritatile UE in intervalul prescris in
patru domenii mari: schimbarile climatice, natura si biodiversitate, mediu si
sanatate si managementul resurselor naturale si al deseurilor. Dintre masurile ce
trebuie luate pentru atingerea scopului urmarit in cele patru domenii se
mentioneaza: imbunatatirea legislatiei in domeniul protectiei mediului,
intreprinderea unor actiuni comune cu cetatenii si piata, integrarea politicii
mediului in celelalte politici ale UE.
Programul National de Protectia Mediului in Romania reprezinta o
particularizare a Programului general de protectie a mediului din Europa, o
abordare specifica tarii noastre a problemelor de protectia mediului, o concretizare
a politicii romanesti in domeniul mediului, in stransa corelatie cu obiectivele
dezvoltarii durabile.
In cadrul Planului National de Actiune pentru Mediu implementarea
conceptului de dezvoltare durabila si a managementului de mediu se realizeaza
punctiform, prin elaborarea Planului Local de Actiune pentru Mediu, care se
dezvolta la nivel teritorial administrativ al judetelor.
118
stabilite la nivel national.
Pentru conturarea cadrului evaluarii efectelor asupra mediului generate de
implementarea PUZ au fost selectate si analizate mai multe obiective relevante,
legate în mod direct de:
• Aspectele de mediu indicate în Anexa 2 a HG nr. 1076/2004;
• Problemele de mediu relevante pentru PUZ, rezultate în urma analizarii
starii actuale a mediului;
• Obiectivele si masurile propuse prin planul urbanistic.
Plecand de la aspectele considerate relevante pentru planul propus, criteriile
pe baza carora au fost stabilite obiectivele protectiei mediului sunt:
• mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii;
• mentinerea si imbunatatirea capacitatii productive si de suport a sistemelor
ecologice naturale;
• apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor;
• respectarea prevederilor Conventiilor internationale si ale Programelor
internationale privind protectia mediului;
• maximizarea raportului beneficiu /cost;
• integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana.
Strategia de protectie a mediului in tara noastra a adoptat o serie de principii
si criterii generale de stabilire a obiectivelor: conservarea conditiilor de sanatate a
oamenilor, dezvoltarea durabila, evitarea poluarii prin masuri preventive,
conservarea biodiversitatii, conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice,
cine polueaza plateste,apararea impotriva calamitatilor naturale si a accidentelor,
raport maxim beneficiu/cost, alinierea la prevederile Conventiilor si Programelor
internationale privind protectia mediului.
Planul analizat se incadreaza in aceasta tendinta generala, implementarea sa
fiind un rezultat atat al analizei si influentelor pietelor determinate energetic cat si
al celor determinate de mediu, pietele avand caracteristicile de mai jos.
Pietele mondiale de energie eoliana din punct de vedere al determinarii sunt
impartite in doua categorii principale:
„Piete Determinate Energetic” (in principal Africa, Asia si America Latina)
„Piete Determinate de Mediu” (in principal tarile din OECD Organizarea
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
119
Economica pentru Dezvoltare si Cooperare).
Piete Determinate de Mediu Piete Determinate Energetic
Caracteristicile pietei
Necesitatea de a avea capacitati
suplimentare de producere a energiei.
Din punct de vedere financiar posibil
de achizitionat. Energia eoliana
contribuie doar intr-o foarte mica
masura la totalul furnizarii de
energie. Interese politice si obligatiile
internationale de a reduce emisiile de
CO
2
Dezvoltarea energiei eoliene nu
este foarte sensibila la variatiile
pretului international al
combustibililor
Caracteristicile pietei
Necesitatea imediata de capacitati
suplimentare. Dependenta de
importurile de combustibili fosil, in
cel mai bun caz suficient pentru
consumul intern. Crestere economica
moderata spre mare. Crestere
economica a populatiei si o crestere a
consumului de energie mai mare
decat a tarilor OECD (Organizarea
Economica pentru Dezvoltare si
Cooperare). Necesitatea transferului
de tehnologie si productia locala
Foarte sensibil la variatiile preturilor
internationale ale combustibililor.
In acest context s-a optat pentru energia eoliana, care este o sursa de energie
regenerabila generata din puterea vantului, fiind o sursa inepuizabila de energie. Ea
va exista atata timp cat Pamintul va primi energie de la Soare. Producerea energiei
electrice avand ca sursa energia eoliana nu duce la poluarea mediului, nu ameninta
in vreun fel viata oamenilor, energia eoliana este disponibila in proportie de doua
treimi in perioadele reci ale anului, nu presupune costuri "externalizate", si este o
tehnologie sigura.
Energia verde va reprezenta 33% din consumul national, pana in 2010, din
care 65% va fi biomasa, 17% energia eoliana, 12% energia solara, 4%
microhidrocentrale si 2% energie geotermala si voltaicaconform declaratiilor
facute de Ministerul Mediuluisi Dezvoltarii Durabile. Romania s-a angajat ca, pana
in anul 2010, energia electrica provenita din surse verzi sa reprezinte 33% din
consumul national, pentru ca apoi, in 2015, procentul sa creasca la 35%, iar in anul
2020 sa ajunga la 38%. Avand in vedere potentialul pe care tara noastra il are in
acest domeniu, tintele nu vor pune probleme Romaniei.In Romania s-au identificat
potential pentru cinci surse regenerabile de energie - eoliana, solara, hidroenergie,
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
120
biomasa si energie geotermala, potential care va asigura Romaniei atingerea
tintelor propuse. Productia de energie verde va fi asigurata, pana in anul 2010, in
proportie de 65% de biomasa, 17% de energie eoliana, 12% de energie solara, 4%
din microhidrocentrale si alte doua procente din energie voltaica si geotermala.
Pentru amplasarea agregatelor eoliene sunt interesante doar zonele in care viteza
medie a vantului este cel putin egala cu patru metri pe secunda, la nivelul standard
de zece metri deasupra solului. Cu exceptia zonelor montane, unde conditiile
meteorologice vitrege fac dificila instalarea si intretinerea agregatelor eoliene,
viteze egale sau superioare pragului de patru metri pe secunda se regasesc in
Podisul Central Moldovenesc si in Dobrogea.
Necesarul investitional din acest sector este de 2,7 miliarde euro, pana in 2015.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
121
Obiectivele si actiunile strategiei nationale de conservare a diversitatii
biologice
Luand in considerare starea actuala a diversitatii biologice in Romania,
pericolele cu care se confrunta si concluziile generale care au fost prezentate, au
fost stabilite urmatoarele obiective prioritare la nivel national:
1. Dezvoltarea cadrului juridic si consolidarea capacitatilor institutionale
pentru conservarea diversitatii biologice si utilizarea durabila a
componentelor sale.
2. Organizarea Retelei Nationale de Arii Protejate si asigurarea
managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale si conservarii
diversitatii biologice.
3. Conservarea in-situ si ex-situ a speciilor amenintate, endemice si/sau
rare, precum si a celor cu valoare economica ridicata.
4. Integrarea Strategiei Nationale pentru conservarea diversitatii biologice si
utilizarea durabila a componentelor sale in Strategia Nationala, precum si in
strategiile, planurile, programele si politicile sectoriale si locale pentru
dezvoltare durabila la nivel national si local.
5. Protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice terestre si
acvatice, existente in afara ariilor protejate prin: (a) reducerea si eliminarea
efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de viata, supraexploatarea
resurselor naturale, planificarea, amenajarea si utilizarea necorespunzatoare
a teritoriului si (b) prin reconstructia ecosistemelor si habitatelor deteriorate.
6. Protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice specifice
agrosistemelor prin aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile.
7. Formarea specialistilor si educarea publicului pentru intelegerea
necesitatii conservarii diversitatii biologice si utilizarii durabile a componentelor
sale.
8. Implicarea ONG-urilor si a comunitatilor locale in programe si actiuni
de protectie, conservare si refacere a diversitatii biologice.
9. Dezvoltarea programelor speciale de cercetare si monitorizare
pentru cunoasterea starii diversitatii biologice.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
122
Conform directivelor europene (Directiva Habitate 92/43/EEC,
Directiva Pasari 79/409/EEC) transpuse in legislatia nationala prin H.G.
1284/2007 Ord. 1964/2007 si in baza OUG 57/2007 completata si modificata de
OUG 154/2008 s-a implementat zonei studiate un regim de protectie prin SPA
Macin-Niculitel, SPA Dunarea Veche – Bratul Macin, SCI Bratul Macin.
Aceste situri Natura 2000 au scopul sa mentina intr-o stare de conservare
favorabila cele mai importante specii ale Europei (enumerate in Anexa I a
Directivei Pasari). Speciile pentru care au fost declarate Ariile Protejate sunt
mentionate in cadrul capitolului 3 al Raportului de Mediu, iar biodiversitatea
zonei analizate este prezentata in cadrul subcapitolului 2.1.5.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
123
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
124
6.1. Efectele asupra factorului de mediu
apa In timpul implementarii planului
Teoretic, in timpul desfasurarii lucrarilor de constructii se pot considera
surse de poluare ale apelor doar posibilele scurgeri de lubrefianti sau carburanti
care ar putea rezulta datorita functionarii utilajelor de constructie si celorlalte
mijloace de transport folosite in timpul implementarii obiectivului.
Aceste scurgeri, datorate unor cauze accidentale, pot fi evitate prin
utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este
colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat la statia de obtinere a
mixturilor astfaltice, astfel incat sa nu se polueze apa subterana (cantonata la peste
10 m adancime), solul si in felul acesta sa se evite scurgerea gravitationala a
poluantilor catre zona depresionara de trecere a cursului de apa din nord – estul
amplasamentului.
In fapt, in zona analizata nu s-au identificat cursuri de apa permanente sau
lucii de apa care sa poata fi poluate in eventualitatea unui management defectuos
lucrarilor de constructii. Masurile propuse pentru prevenirea oricarui risc vizeaza
in special eliminarea posibilitatii antrenarii scurgerilor in apele pluviale sau
infiltrarea lor in sol.
Nu va exista impact direct asupra factorului de mediu apa.
Nu va exista impact pe termen scurt (pe perioada implementarii planului)
asupra factorului de mediu apa .
Operatiile de schimbare a uleiului pentru mijloacele de transport se vor
executa doar in locuri special amenajate, de catre personal calificat, prin
recuperarea integrala a uleiului uzat, care va fi predat pentru reutilizare.
Reziduurile menajere vor fi in cantitate extrem de redusa si pentru a evita
orice contact cu ambientul vor fi precolectate in recipienti etansi si transportati in
spatii special amenajate, iar ulterior la depozitul de deseuri autorizat. Un alt posibil
impact asupra apei subterane, l-ar putea constitui activitatea de executare a
lucrarilor de constructii: drumuri, fundatii turbine eoliene, statii electrice, retele
electrice, dar data fiind adancimea la care se gaseste apa subterana si configuratia
litologica a terenului, ca si respectarea normelor de constructie in vigoare, riscul de
contaminare este aproape nul.
De asemenea, in lipsa amplasarii unei organizari de santier pe terenul
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
125
analizat se reduc sursele potentiale generatoare de ape uzate, fiind diminuat riscul
poluarii cursului de apa din vecinatatea amplasamentului.
126
suprafetei terasamentului.
Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,
depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile
meteorologice.
O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului,
fenomen care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita
existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite
expuse actiunii vantului.
Alaturi de aceste surse de impurificare a atmosferei, in aria de desfasurare a
lucrarilor exista a doua categorie de surse, si anume utilajele cu ajutorul carora se
efectueaza lucrarile: buldozere, excavatoare, sisteme de transport.
Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de
esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific
arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili
nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3),
particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice
policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).
In vederea analizarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se
vor desfasura lucrarile si a cantitatii acestora, se iau in considerare urmatoarele
elemente:
• categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate;
• cantitatile de materiale (pamant, balast, ciment/astfalt) manevrate pe
categorii de lucrari;
• intensitatea lucrarilor;
• numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor;
• durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei.
• tehnologia de fabricatie a motorului;
• puterea motorului;
• consumul de carburant pe unitatea de putere;
• capacitatea utilajului;
• varsta motorului / utilajului.
Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
127
marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile.
Particulele cu diametre ≤ 15 µm se regasesc in atmosfera ca particule in
suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.
In ceea ce priveste pulberile si zgomotul produse in timpul amenajarii
drumului de exploatare existent si a ingroparii cablului electric ce face
legatura intre cele doua parcuri eoliene, de-a lungul acestui drum, mentionam
faptul ca nivelul acestora va contribui doar la o intensificare temporara a
emisiilor in atmosfera, date fiind circulatia periodica a utiajelor agricole si
interventiile acestora asupra terenurilor agricole din zona.
Utilajele de santier produc si zgomot. In ceea ce priveste nivelul de zgomot,
pentru utilajele folosite in constructii puterile acustice asociate sunt: buldozer –
cca. 80- 115dB(A); incarcatoare Wolla – cca. 80-112dB(A); excavatoare –cca.
80- 117dB(A); compactoare –cca.105dB(A); basculante- cca. 80- 107dB(A).
Autobasculantele implicate in lucrarile de constructie care strabat localitatea
pot genera niveluri echivalente de zgomot pentru perioada de referinta de 24 ore,
de cca. 50 dB(A).
Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari,
constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea
desfasurata. Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de
circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul pamantului, betonului,
balastului, etc. se vor folosi autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva
tone. Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul
traficului, structura fluxului de vehicule, conditiile meteorologice, etc.
Pe perioada excavarilor in vederea realizarii fundatiilor se va inregistra
impact pe termen scurt asupra calitatii aerului prin inregistrarea la punctul
decopertarii a emisiilor de pulberi generate de managementul pamantului excavat,
cat si gaze de esapament generate de utilajele folosite. Zona vantoasa asigura o
dispersie buna a acestor poluanti, iar distanta pana la localitatea Greci coroborata
cu viteza predominanta a vantului (dinspre nord) sunt factori care pot confirma
faptul ca la nivelul populatiei nu exista riscul inregistrarii unei deteriorari a
calitatii aerului. Nu se cuantifica efecte pe termen mediu sau lung asupra
factorului
de mediu aer urmare a perioadei de implementare a obiectivelor propuse prin plan.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
128
In timpul functionarii obiectivului propus prin plan
NU EXISTA surse de poluare a aerului in timpul functionarii
obiectivului. In timpul functionarii, modificarile asupra factorului de
mediu aer nu sunt semnificative.
Avand in vedere conditiile de dispersie din zona amplasamentului
consideram ca la finalizarea obiectivului, nu va exista un impact rezidual asupra
calitatii aerului din zona, urmand sa se pastreze factorii de presiune existenti
inainte de implementarea planului.
129
Utilajele terasiere si de transport
Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care
pot provoca in timpul constructiei poluari ale solului si subsolului.
Principalii poluanti sunt motorina si uleiurile arse.
Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea solului si subsolului prin: pierderi
accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele implicate in
lucrarile de constructii; repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in
spatii neamenajate; stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau
recipiente improprii.
Traficul greu, determina diverse emisii de substante poluante in atmosfera
(NOx, CO, SOx - caracteristica carburantului motorina - particule in suspensie
etc.). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si uzura (din calea
de
rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi astfel incat poluantii din aer
sunt transferati in ceilalti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol, etc.).
Activitatea umana
Deseurile care pot fi generate in procesul de montaj al turbinei sunt
reprezentate de: tabla PE, carton, resturi de hartie, lemn, resturi de cabluri, resturi
de legaturi de cabluri, ambalaje, deseuri menajere.
Pentru colectarea deseurilor rezultate in perioada constructiei va fi amplasat
in zona un sistem de colectare ce va prelua toate deseurile rezultate din activitatea
de instalare a obiectivului.
Deseurile menajere vor fi colectate in recipienti speciali. Depozitarea se va
face in pubelele menajere sau in containere amplasate in incita. Acestea vor fi
preluate si depuse la rampa ecologica cea mai apropiata.
Sistemul de gestionare a deseurilor face parte din sistemul de management
de mediu si se refera la totalitatea procedurilor de colectare, depozitare
intermediara, transport si neutralizare finala a acestora.
Din procesul de functionare al centralelor eoliene, deseurile rezultate sunt
sporadice si provin de la intretinerea periodica.
Din moment ce nu se proceseaza nici un material brut sau reciclat, in timpul
motarii turbinelor eoliene se produc foarte putine deseuri.
Activitatea salariatilor este la randul ei generatoare de poluanti cu impact
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
130
asupra solului, deoarece:
- produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot fi
antrenate de ape sau pot produce levigat care sa afecteze solul si subsolul;
- manipularea neglijenta a materialelor de constructie si depozitarea acestora
in locuri de unde pot fi antrenate in sol si subsol;
- manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta materialele
necesare sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la
producerea unor deversari accidentale de poluanti in acestea;
- evacuarile fecaloid-menajere, pot si ele sa afecteze calitatea apelor, daca
grupurile sanitare sunt improvizate.
Odata cu decopertarea stratului fertil, cu depozitarea lui partiala, se scoate
din circuitul natural, o cantitate de elemente nutritive. O parte a acesteia va fi
reintegrata, acestui circuit, pe masura ce stratul vegetal de sol depozitat va fi
utilizat la refacerea ecologica a teritoriului, inclusiv a invelisului de sol, acolo unde
aceasta se va preta. Mentionam ca, elementele nutritive pierdute: continuturile de
azot, fosfor si potasiu, existente in solul decopertat nu se vor pierde in totalitate
datorita faptului ca ele se vor pastra in depozitele de sol vegetal, care vor fi folosite
pentru ecologizarea ulterioara a teritoriului.
Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai multi factori
printre care: apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia
vanturilor dominante.
Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul
negativ, pregnant se manifesta asupra vegetatiei prin depunerea pe aparatul foliar,
generand inchiderea partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselor
fiziologice si biochimice ale plantelor.
Impact direct se va inregistra asupra zonelor in care vor actiona utilajele de
constructii si care vor suferi decopertari, tasari, amenajari etc. In aceste zone se vor
inregistra pierderi temporare sau definitive de sol vegetal, functie de destinatia
fiecarei zone in parte.
Impactul pe termen scurt asupra factorului de mediu sol va fi generat de
lucrarile ce vizeaza suprafetele de teren ocupate temporar. Aceste zone vor fi
scoase din circuitul natural pe perioada implementarii planului, urmand sa fie
renaturate la finalizarea lucrarilor.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
131
Impactul pe care il poate avea activitatea de constructie a obiectivului,
asupra solului si subsolului, va avea o perioada limitata in timp. Din punct
de
vedere cantitativ la aceasta faza de proiectare, nu se poate aprecia cantitatea de sol
decopertata, urmand ca aceste aspecte sa fie reglementate in faza DTAC cand
sunt disponibile date tehnice corespunzatoare.
In cazul adoptarii unui management corespunzator a lucrarilor de amenajare
a parcului, a utilizarii unor utilaje performante, se poate considera ca nu se
va inregistra impact rezidual asupra factorului de mediu sol.
132
constructie, durata impactului se imparte pe fiecare punct de lucru in parte ce are o
repartitie izolata si se realizeaza succesiv.
Impactul imediat (pe termen scurt) se manifesta in timpul lucrarilor de
constructie prin disturbarea punctiforma a habitatului in cadrul lucrarilor ce
implica decopertari si recopertari, precum si depuneri de praf pe aparatul foliar al
plantelor. Acest impact va inceta odata cu terminarea lucrarilor de constructie
propriu-zisa si de reabilitare ecologica a zonelor afectate, urmand o perioada de
regenerare naturala a ecosistemului. Mentionam in acest sens ca, datorita
conditiilor de mediu locale, nu se pune problema existentei unui impact pe
termen mediu si lung. Aceste aspecte reies si din experienta acumulata prin
studierea parcurilor eoliene existente in Dobrogea si cele din strainatate.
In ceea ce priveste efectele secundare ale constructiei si functionarii
parcului eolian, consideram ca nu vor exista efecte secundare negative asupra
biodiversitatii, dar vor exista o serie de efecte secundare pozitive ce contribuie la
imbunatatirea conditiilor de mediu la nivel local.
Efectul temporar consta in afectarea unor suprafete de teren prin
decopertari respectiv recopertari, indepartarea speciilor de fauna ce utilizeaza
amplasamentul pentru hranire, catre zonele invecinate pe perioada desfasurarii
lucrarilor de constructie.
Impactul permanent asupra biodiversitatii consta in pierderea definitiva a
unor portiuni de habitat, prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele
afectate definitiv.
Impactul asupra vecinatatilor va fi nesemnificativ ca urmare amplasarii si
a specificului investitiei ce implica lucrari locale cu efecte la nivelul parcului
eolian. De asemenea, in timpul functionarii obiectivului, nu se va pune problema
devierii rutelor de migrare ale pasarilor sau schimbari de comportament ale
populatiilor de pasari din vecinatatea obiectivului, date fiind masurile de prevenire
si reducere a impactului asupra biodiversitatii prezentate in raport. Terenurile
agricole si pasunile ofera posibilitati de hranire pentru rapitoare, iar padurile pot fi
folosite ca loc de odihna si innoptare. Dispunerea parcului eolian, la o distanta de 3
km fata de Parcul National, permite hranirea speciilor de rapitoare pe terenurile
agricole din apropiere cu riscuri minime de coliziune.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
133
Suprafetele afectate definitiv prin implementarea obiectivului reprezinta
aproximativ 0,0019 % din SPA – Macin Niculitel avand in vedere suprafata ariei
protejate de 67.361,1 ha. Nu vor exista suprafete afectate temporar si definitiv din
cadrul SCI Dunarea Veche si SPA Dunarea Veche - Bratul Macin.
134
inlaturarea temporara a faunei ce utilizeaza zona pentru hranire, in zonele
invecinate, urmand sa revina imediat dupa terminarea lucrarilor.
Privind in ansamblu efectul pe care il va avea realizarea obiectivului cu tot
ceea ce implica el (turbine eoleiene, infrastructura, etc) precizam ca acesta este
nesemnificativ, asigurandu-se integritatea SPA Macin-Niculitel dar si a speciilor si
habitatelor din cadrul ariilor protejate din vecinatate si cadrul Parcului National
Muntii Macin ce pot ajunge pe amplasament in vederea hranirii. Acest lucru se
datoreaza faptului ca realizarea obiectivului nu schimba folosinta initiala a
terenului mentinandu-se conditiile actuale de biotop. Totodata, distanta pana la
Parcul National Muntii Macinului si dispunerea turbinelor eoliene, permite
deplasarea in siguranta a speciilor rapitoare de zi din cadrul Parcului National. Nu
vor exista suprafete afectate incluse in Situl de Importanta Comunitara Bratul
Macin. In plus, atata SCI Bratul Macin cat si SPA Dunarea Veche – Bratul Macin
sunt despartite de parcul eolian prin D.N. 22 D, prin constructia caruia s-a realizat
o fragmentare a habitatului initial. Astfel, riscul crescut la care sunt supuse speciile
de fauna la traversarea unui drum national cu trafic greu intens, face dificila
migrarea acestora in perimetrul parcului eolian in vederea hranirii, cu atat mai
mult cu cat aceasta zona nu prezinta conditii diferite de biotop sau o biocenoza
aparte.
In ceea ce priveste speciile de avifauna din cadrul SPA Dunarea Veche –
Bratul Macin, acestea sunt in mare majoritate specii de apa, ale caror locuri de
cuibarit si hranire sunt strans legate de cursul de apa aflat la o distanta de 2,7 km
fata de parcul eolian in discutie.
135
Avand in vedere suprafata SPA – Macin Niculitel de 67.361,1 ha,
rezulta ca parcul eolian reprezinta aproximativ 0,0019 % din SPA.
Mentionam faptul ca impactul rezidual asupra biodiversitatii consta in
pierderea definitiva a unor portiuni de habitat, prin schimbarea destinatiei terenului
pe suprafetele afectate definitiv de implementarea planului. Avand in vedere ca
suprafetele afectate definitiv ocupa doar 1.1739% din suprafata analizata,
apreciem ca impactul rezidual asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ, ca urmare
a respectarii tuturor masurilor propuse in cadrul Evaluarii de Mediu.
136
De asemenea este cunoscut faptul ca turbinele eoliene extrag circa 30% din
energia cinetica a vantului, pe care o transforma in energie electrica, iar imediat in
aval de turbine viteza vantului scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei
vantului duce la cresterea locala cu cateva procente a umiditatii relative a aerului,
favorizand dezvoltarea vegetatiei in aceste zone.
Se apreciaza ca efectul de umbrire cumulat cu scaderea vitezei vantului,
datorita prezentei si functionarii centralelor eoliene, este sensibil pozitiv pentru
cresterea umiditatii in aceasta zona caracterizata prin precipitatii scazute.
Analizand in ansamblu zona localitatii Greci se observa faptul ca nu sunt
construite obiective similare in zona, astfel nu se pune problema crearii unui efect
de bariera stanjenitor in calea migratiei. De asemenea, este important de precizat
faptul ca amplasarea turbinelor eoliene s-a realizat la o distanta de aproximativ
3km fata de Parcul National Muntii Macinului.
Mai mult decat atat mentionam ca pe amplasamentul studiat nu s-au
evidentiat cuiburi de specii de pasari sau animale protejate care sa fie afectate de
construirea sau functionarea obiectivului.
Singurele zone certe de cuibarit, zone de hranire, zone de aglomerare sau
trasee cunoscute ale pasarilor sunt cele din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, pe
cursul inferior al Dunarii si la nivelul Parcului National Muntii Macinului, care nu
vor fi afectate de realizarea obiectivului. In urma observatiilor in teren, nu s-au
observat trasee locale obisnuite ale pasarilor, care sa intersecteze perimetrul
analizat.
Ca urmare a consultarii datelor bibliografice existente, dar si a observatiilor
din teren rezulta ca zona studiata nu se afla pe traseul unei rute de migrare a
pasarilor. Conform hartilor aproximative de mai jos, elaborate tinand cont de
datele bibliografice existente (Rudescu L. - „Migratia Pasarilor” Editura Stiintifica
Bucuresti, 1958; Ciochia V., - „Dinamica si migratia pasarilor” Editura Stiintifica
si Enciclopedica. 1984;), putem afirma ca zona analizata se afla intre 2 rute
principale de migratie: drumul estelbic si drumul carpatic, astfel incat apreciem ca
nu vor exista devieri ale rutelor de migrare ale pasarilor sau schimbari de
comportament ale populatiilor de pasari din vecinatatea obiectivului.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L
Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505
137
138
pot conduce la afirmatia ca impactul direct asupra populatiilor de pasari din SPA
este redus.
Mentionam faptul ca impactul rezidual asupra biodiversitatii consta in
pierderea definitiva a unor portiuni de habitat, prin schimbarea destinatiei terenului
pe suprafetele afectate definitiv de implementarea planului. Avand in vedere ca
suprafata ariei naturale protejate este de 67 361.1 ha, iar suprafata afectata definitiv
din habitat este de cca. 1,3 ha consideram ca se pastreaza un areal suficient pentru
hranire. In ceea ce priveste zonele de cuibarire, lipsa cuiburilor pe amplasamentul
analizat poate conduce la concluzia ca din acest punct de vedere nu vor exista
efecte negative asupra populatiilor de pasari. De asemenea, avand in vedere ca
marea majoritate a amplasamentului isi pastreaza functiunea initiala, acesta va
putea constitui in continuare o zona de hranire pentru speciile de avifauna si fauna
terestra, deci dupa implementarea planului nu va exista un impact negativ asupra
compozitiei biodiversitatii in zona analizata.
139
locale de mediu si biodiversitatea din cadrul zonei analizate:
Deranjarea si modificarea rutelor de zbor. Efectele provocate de centralele
eoliene asupra avifaunei sunt diverse, in functie de specie, de anotimp si de locul
amplasarii acestora. Parcul eolian, prin suprafata pe care o ocupa, precum si prin
distributia acestora nu poate deranja sau modifica rutele de zbor ale pasarilor.
Pierderea habitatului. Nu este perceputa ca un impact major asupra
populatiilor de pasari
Mortalitati datorate coliziunilor pasarilor cu centrale eoliene. Majoritatea
studiilor au indicat mortalitati reduse in randul pasarilor, ca urmare a coliziunilor cu
centralele eoliene. Inaltimea corespunzatoare rutelor de migratie este superioara
intervalului de influenta al turbinelor eoliene. De asemenea, in Raport sunt prevazute
o serie de masuri pentru semnalizarea turbinelor si cresterea vizibilitatii parcului
eolian astfel incat riscul de coliziune sa fie redus.
In acelasi timp utilizarea energiei verzi in detrimentul celei furnizate de
combustibili fosili se promoveaza in coroborare cu ingrijorarile globale privind
schimbarile climatice generate de emisiile de CO2. In perspectiva, astfel de
schimbari vor afecta ireversibil nu numai oamenii, ci orice componenta vie a
ecosistemului. Privind pe termen lung, in perspectiva, utilizarea energiei verzi
poate genera un efect indirect pozitiv asupra oricarei specii de fauna si flora. Este
oricum greu de apreciat la momentul actual gradul in care incalzirea globala va
influenta starea de conservare unei specii sau a unui habitat.
140
Este binecunoscuta existenta legaturii dintre Vanturelul de seara si Cioara de
semanatura, fiind dat faptul ca vantureii cuibaresc colonial, in cuiburile parasite de
ciori. Aceasta este o specie oportunista, hranindu-se indeosebi cu insecte.
O analiza a factorilor ce pericliteaza aceasta specie in Campia de Vest, arata
ca o influenta majora in scaderea numarului de indivizi este data de
degradarea habitatelor prin distrugerea cuiburilor, taieri ilegale de arbori,
aratul pajistilor, astfel disparand lacustele, situatie care nu a fost observata in
arealul studiat.
Cresterea ratei de mortalitate se datoreaza si electrocutarii, in cazul
coloniilor de Falco sp, in apropierea carora sunt linii electrice de medie tensiune,
exista un risc sporit, ca unele exemplare sa fie electrocutate mortal. Acest lucru
datorandu-se faptului ca exemplarele tinere, proaspat avantate in zbor folosesc
acesti stalpi pentru a se odihni; si vantureii adulti prefera aceste obiecte pe timp de
vanatoare pentru a sta la panda, sau in perioada migratiei.
In urma studiilor realizate pentru un ansamblu eolian format din 2 centrale in
zona Baia, reiese faptul ca pasarile au trecut in zbor la diferite distante si inaltimi
fata de turbine, au trecut printre acestea, au stationat langa ele, au trecut pe sub
pale sau pe deasupra lor si nici macar o singura pasare nu a fost observata
lovindu-se de turnul turbinelor sau sa fie lovita de palele acestora. De
asemenea, in perioada 2006-2009 pasarile au cuibarit aproximativ in aceleasi locuri
si in aceleasi efective, concluzionand in mod evident faptul ca populatiile locale
de pasari cuibaritoare nu au fost afectate de constructia parcului eolian.
(Banica G. 2009).
141
bine pot auzi pasarile in conditii zgomotoase (cu vant) arata ca pasarile nu pot auzi
zgomotul turbinelor eoliene asa cum o fac oamenii. Practic, un om cu auz normal,
poate auzi probabil rotatia palelor la o distanta de doua ori mai mare decat o pasare
de talie medie.
Diferentele curbelor de audibilitate la diverse specii
Pentru a scoate in evidenta variatiile dintre specii, mediile curbelor de
audibilitate sunt afisate pentru trei grupe de pasari: Passeriforme, ordine mai vechi
de pasari din punct de vedere evolutiv non Passeriforme – Anseriforme,
Caprimulgiformes, Casuariformes, Charadriiformes, Columbiformes,
Falconiformes, Galliformes, and Psittaciformes), si un grup special de pasari –
pradatori nocturni – Strigiformes. Unui numar aproape egal de specii din aceste 3
grupe mari li s-a analizat comportamentul. Un rezumat al acestor date confera o
idée despre sensibilitatea auditiva in randul pasarilor. In general, este mai putina
variatie a sensibilitatii auditive in cazul pasarilor, decat in cazul altor grupe de
vertebrate.
Curbele de audibilitate sunt prezentate mai jos:
142
audibilitate la frecvente inalte decat non – Passeriformele, iar non Passeriformele
arata un nivel scazut al pragului auditiv la frecvente mici fata de Passeriforme. In
medie, limita spectrala a “spatiului auditiv” disponibil unei pasari pentru
comunicare vocala este extinsa de la 0,5 la 6 kHz (interval de frecventa sau latimea
de banda de frecventa 30 dB deasupra celui mai sensibil punct al curbei de
audibilitate).
Pasarile sunt deosebite fata de alte vertebrate in ceea ce priveste structura
auditiva si capacitatea de auz. Se poate considera ca aceste diferente ale curbei
de audibilitate la diferite ordine de pasari sunt datorate parametrilor biologici
caracteristici fiecarei specii precum marimea.
Zgomotul de fond si zgomotul turbinelor eoliene
Intr-o vizita in parcul eolian din Altamond, California in anul 1999, s-a
masurat zgomotul ambiental si cel generat de diferite tipuri de turbine. In ziele de
analiza, vantul a suflat moderat, iar nivelul mediu de zgomot era in jur de 70 dB,
+/- 5 dB. Zgomotul produs de vant si de pale este de frecventa mica. Pentru cateva
din turbinele eoliene din esantion, masuratorile indică faptul ca deplasarile palelor
turbinei in aer nu cresc semnificativ nivelul presiunii suntelului în întregul
spectru.
In cazul spectrului de zgomot asociat unei turbine cu ax vertical, la o
inaltime de 10 m de la baza turbinei, zgomotul palelor este cu aproximativ 10 dB
mai mare decat nivelul zgomotului ambiental. Nivelul de presiune acustică scade
cu 6 decibeli la fiecare dublare de distanţă. Cand zgomotul datorat palelor
turbinelor scade cu 1,5 dB fata de zgomotul ambiental al vantului, palele nu pot fi
auzite de pasari (desi pot fi auzite de oameni).
143
inregistra impact negativ pe termen mediu sau lung asupra populatiei.
Exista si un efect indirect pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de
munca, pe santierul de constructie, dar si pentru activitati conexe ce se vor
efectua in afara santierului.
144
astfel:
- efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea
acestuia (peisajul considerat ca o resursa a mediului);
- efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul
asupra perceptiei vizuale, fiind analizate in relatie cu efectele asupra
populatiei.
Adoptată la Florenţa (Italia) la 20 octombrie 2000 şi intrată în vigoare la 1
martie 2004, Convenţia Europeană a Peisajului are ca obiectiv promovarea
protecţiei, gestiunii şi amenajării peisajelor europene şi organizarea cooperării
europene în acest domeniu. Convenţia este primul tratat internaţional consacrat
exclusiv multiplelor dimensiuni ale peisajului european. Ea se aplică pe tot
teritoriul Părţilor semnatare şi vizează spaţiile naturale, rurale, urbane şi
periurbane. Ea are în vedere nu numai peisajele ce pot fi considerate remarcabile,
dar şi peisajele cotidiene sau cele degradate. Statul roman a ratificat Conventia
prin adoptarea Legii nr. 451/2002.
Conventia Europeana asupra Peisajului a definit peisajul ca “o zona sau un
areal, asa cum este el perceput de localnici sau de vizitatori, ale carui insusiri si
caracter sunt rezultatul actiunilor factorilor naturali si/sau culturali (deci, umani)”.
Aceasta definitie reflecta ideea ca peisajele evolueaza in timp, ca un rezultat al
actiunii fortelor naturale si a vointei umane. Se subliniaza, de asemenea, si faptul
ca peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt
luate impreuna, nu separat.
Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului:
- factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora;
- factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane;
- factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte,
amintiri.
Prin semnarea Conventiei si adoptarea Legii 451/2002 Romania s-a angajat
la respectarea prevederilor acesteia si la parcurgerea unor pasi în vederea unei mai
bune cunoaşteri a peisajelor proprii, respectiv: identificarea peisajelor din
ansamblul teritoriului propriu, analizarea caracteristicilor acestuia, precum si a
dinamicii si a factorilor perturbanti, urmarirea transformarilor peisajelor. De
asemenea, un pas important este evaluarea peisajelor identificate la nivel national,
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
145
ţinând seama de valorile particulare atribuite lor de către părţile interesate şi de
populatia implicată.
146
integrat in peisaj parcurile eoliene functionale din alte tari europene, dar si in
absenta unei caracterizari si evaluari nationale a peisajelor, se poate considera ca
aportul adus peisajului de siluetele centralelor eoliene este unul placut si nu
stirbeste din valoarea peisajului natural.
Din punct de vedere socio-economic se va inregistra un efect pozitiv pe
termen mediu si lung, urmare a crearii de locuri de munca dar si a suplimentarii
bugetului administratiei publice locale (cu efect indirect asupra calitatii vietii
localnicilor), precum si a imbunatatirii infrastructurii.
147
(scotomul auditiv).
In literatura de specialitate se accepta o diferentiere a sunetelor. Sunetele
placute sunt cotate ca neagresive, iar cele neplacute se numesc zgomot.
Exista patru factori care determina nocivitatea zgomotului:
- Intensitatea sau taria sunetului (masurata in dB)
- Frecventa sau tonalitatea (masurata in Hz = 1/s)
- Periodicitatea – frecventa de repetare
- Durata – perioada de timp cat dureaza.
Daca intr–un punct al unui mediu plasat in aer apare o perturbare de
presiune provocata de o actiune mecanica, aceasta perturbare se propaga in mediu.
Propagarea are un caracter ondulatoriu si este caracterizata de cateva marimi
specifice:
- Frecventa v, definita prin numarul variatiilor de presiune produse in unitatea
de timp.
- Lungimea de unda A, definita prin raportul dintre viteza luminii si frecventa.
Unitatea de masura in SI este (m).
Daca spectrul perturbarii de presiune acopera un interval determinat de
frecventa si daca intensitatea perturbarii apartine unui interval determinat, urechea
percepe perturbarea sub forma de sunet. Variatiile poarta denumirea de presiune
acustica si ea detremina intensitatea sunetului, in timp ce frecventa acestuia
reprezinta inaltimea sunetului.
Presiunea acustica minima necesara pentru ca urechea umana sa ii perceapa,
pentru un tanar otologic normal, este de 0,0002 Pa deci de aproximativ 5 miliarde
de ori mai redusa decat presiunea atmosferica normala.
Pentru un raport dintre doua presiuni acustice de 10:1 nivelul presiunii
acustice este de 20 dB. Mai explicit aceasta conduce la ideea ca o crestere de 10 ori
a presiunii acustice corespunde unei deplasari cu 20 dB inspre valorile superioare
ale unei scale gradate in dB.
Energia undelor sunetului va scade cu sfertul distantei de la sursa sunetului.
Cu alte cuvinte, daca te deplasezi 200 m de la turbina eoliana, nivelul sunetului
va fi un sfert din ce inseamna 100 m departare. Dublarea distantei va face nivelul
dB sa scada la 6.
In practica, amortizarea sunetului si reflectia poate avea un rol intr-
o RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
148
anumita zona si poate modifica rezultatele prezentate aici.
Daca avem 2 turbine eoliene in locul uneia singure, localizate la aceeasi
distanta de urechea umana, normal energia sunetului ce va ajunge la aceasta se va
dubla. Aceasta inseamna ca 2 turbine vor creste nivelul sunetului cu 3dB (A). Patru
turbine in loc de una (la aceeasi distanta), va creste nivelul sunetului la 6. E nevoie
de fapt de 10 turbine plasate la aceeasi distanta de urechea umana, in ordine pentru
a observa subiectiv faptul ca taria sunetului s-a dublat (nivelul a crescut cu 10 dB).
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
149
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de
recreere sau alte zone protejate
cu luarea in considerare a
poluarii de fond
T
i
p
u
l
p
o
l
u
a
r
i
i
S
u
r
s
a
p
o
l
u
a
r
e
N
r
.
s
u
r
s
e
p
o
l
u
a
r
e
P
o
l
u
a
r
e
m
a
x
i
m
a
P
o
l
u
a
r
e
d
e
f
o
n
d
P
e
z
o
n
a
o
b
i
e
c
t
i
v
u
l
u
i
Pe zone de protectie/
Restrictie aferente
obiectivului,
conform legislatiei
in vigoare Fara masuri Cu masuri
Masuri de
eliminare/reducere
Z
g
o
m
o
t
M
o
t
o
a
r
e
l
e
u
t
i
l
a
j
e
l
o
r
d
e
c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i
A
u
t
o
v
e
h
i
c
u
l
e
e
d
i
l
i
t
a
r
e
M
u
l
t
i
p
l
e
8
7
d
B
(
A
)
c
f
.
S
T
A
S
1
0
0
0
9
/
8
8
7
0
d
B
(
A
)
8
5
d
B
(
A
)
Autoutilitarele de transport
materiale rezultate din
excavatii, vor fi indrumate pe
sectoarele unde nu exista
locuinte sau constructii
destinate cazarilor colective;
Utilajele stationare trebuie sa
indeplineasca normele de
poluare cu zgomot impuse de
normativele in vigoare;
Utilajele specifice pt.
decopertare vor fi actionate, cu
prudenta pt. a reduce, la
minimum aparitia varfurilor de
nivele de zgomot.
150
nivel teoretic de decibeli pentru emisiile de sunet, presupunand ca origine un punct
central, desi in practica este produsa de intreaga suprafata a masinii si rotorului.
Presiunea sunetului astfel calculata este in jur de 96-101 dB pentru turbinele
eoliene moderne. Figura in sine este neinteresanta din moment ce nu exista un
singur punct in care poti sa experimentezi nivelul sunetului. Mai degraba este
necesar pentru predictia nivelului sunetului la diferite distante de turbinele eoliene.
Tonurile curate in general au fost eradicate complet la turbinele eoliene moderne.
Referitor la sunetele de frecventa joasa emise de turbinele pana in momentul
de fata, nu exista o evidenta stiintifica cu privire la nivelurile de sunet eoliene cu
impact asupra sanatatii oamenilor. Cu peste 68,000 turbine eoliene aflate in
functiune in lume, unele dintre ele vechi de peste 20 ani, au existat multe
oportunitati pentru identificarea unei imbolnaviri; nu a existat nici o dovada despre
natura cancerigena a acestei tehnologii. Toate informatiile disponibile la ora
actuala conduc la concluzia ca nu va exista impact direct asupra calitatii vietii,
generat de zgomotul produs de functionarea turbinelor.
In ceea ce priveste nivelul de intensitate sonora a transformatoarelor in
timpul functionarii in gol, la tensiunea nominala si cu ventilatoarele in functiune
nu trebuie sa fie superior valorilor din tabelul de mai jos. Limita legala e cea
conform normativelor CEI EN 60551 (1997 -9 si varianta 1998- 10). In tabel sunt
specificate valorile intensitatilor sonore pentru diverse tipuri de transformatoare:
Putere sonora dB
(A)
16 54 16
25 53 17
40 52 18
70
63 55 19 74
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
151
Interferenta se produce deoarece semnalul reflectat este intarziat din doua
motive: datorita efectului Doppler (datorat rotirii palelor) si datorita lungimii de
unda a frecventelor proprii ale turbinei.
Interferenta este mai puternica in cazul materialelor metalice si mai slaba in
cazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de
fibra de sticla si materiale compozite si sunt partial transparente la undele
electromagnetice.
Insa daca lungimea de unda a emitatorului este de patru ori mai mai mare
decat inaltimea totala a turbinei, frecventele de comunicatie nu sunt afectate
semnificativ.
Pot fi afectate de interferenta electromagnetica semnalele pentru radio,
televiziune, comunicatia radio celulara folosita pentru comunicarea civila si
militara, sau alte sisteme de control ale traficului aerian sau naval.
Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema
care prin masuri tehnice nu foarte costisitoare, se poate rezolva usor. Spre
exemplu, se pot folosi mai multi transmitatori sau receptori directionati, sau se
poate folosi tehnologia prin retea de cablu.
152
Este posibila predictia cu destula acuratete orele si zilele in care efectul de
licarire apare ca si durata acestuia.
Este imposibil de prezis daca va fi vant pe durata momentelor critice.
Dar, datorita astronomiei, putem cunoaste pozitia exacta a soarelui. Cand soarele
este vizibil, parcul, ca orice structura construita are o umbra. Oricum, numai pentru
casele dispuse la o distanta mai mica de 1000 m exista posibilitatea afectarii, iar in
cazul de fata distanta pana la cea mai apropiata locuinta este de aproximativ 1,2
km.
Datorita distantei mari pana la cea mai apropiata locuinta din localitatea
Greci, peste 1200 m, efectul licaririi si al umbririi este diminuat. Pentru
locatiile mai indepartate de 1000 m parcul este perceput ca un obiect cu soarele
in spate. Impactul maxim posibil poate fi redus de:
- vegetatia din jurul caselor;
- nu toate casele au toate ferestrele spre parcul eolian;
- probabilitate scazuta de plasare a palelor exact perpendicular intre soare si
casa;
- probabilitatea existentei vantului exact in acel moment;
- insorirea specifica locatiei.
153
etc.).
154
in timp, prin etapizarea. Astfel, impactul cumulat va fi nesemnificativ avand in
vedere ca se vizeaza amplasamente diferite, cu distante intre ele, iar impactul
asupra solului se inregistreaza punctual, la locul decopertarii; de asemenea,
procentul de ocupare a terenului este mic pentru ambele parcuri, deci suprafata de
sol afectata definitiv (ocupata definitiv cu amenajari si constructii) este de 3,3%
pentru parcul 1 si de 0,5% pentru parcul 2 (raportat la suprafetele de teren aferente
fiecarui obiectiv in parte); aceasta suprafata isi schimba folosinta initiala si isi
pierde calitatile, pentru restul suprafetei fiind pastrata functiunea initiala.
Impactul cumulat asupra factorului de mediu sol este nesemnificativ in
timpul functionarii parcurilor eoliene, singurele surse de poluare fiind reprezentate
de cantitatile de deseuri sau hidrocarburi rezultate in timpul reviziilor tehnice
periodice (maxim o vizita pe luna); acestea sunt insa minime si gestionate
corespunzator.
In ceea ce priveste impactul rezidual consideram acesta va fi reprezentat de
suprafetele de teren scoase defintiv din circuitul natural.
155
156
SCI Muntii Macinului, ce a dus la reducerea suprafetelor afectate definitiv si
temporar si reducerea fragmentarii zonei protejate. De asemenea s-a urmarit
mentinerea unei zone suficiente de tampon fata de limita Parcului National Muntii
Macinului.
157
pentru trupul 2.
- in ceea ce priveste dislocarea temporara a mamiferelor, reptilelor si a
pasarilor de pe amplasament, mentionam ca nu va exista un impact cumulat
semnificativ, deoarece intreaga zona analizata, cat si zonele invecinate prezinta
conditii de habitat asemanatoare, fauna putandu-se temporar orienta in vederea
hranirii catre zonele unde nu se realizeaza lucrari de executie pentru realizarea
unitatilor eoliene, dupa care ulterior, vor putea ocupa suprafetele initiale. Mai mult,
datorita executiei etapizate, vor fi suprafete restranse si temporare asupra carora se
va interveni prin lucrari de santier, oferind astfel posibilitatea exemplarelor din
fauna locala sa foloseasca inclusiv interiorul zonei ce vizeaza amplasarea
ansamblului de eoliene.
Trebuie mentionat de asemenea, ca realizarea ansamblului eolian presupune
reducerea suprafetei habitatului initial. Putem insa considera ca efectul asupra
habitatului este minim, ca urmare a faptului ca suprafata la sol afectata definitiv
prin constructiile necesare este extrem de redusa in raport cu suprafata totala a
parcurilor. Acest gen de investitie se bazeaza pe folosirea zonelor inalte (zona de
actiune a palelor turbinelor) si nu necesita lucrari de amploare la nivelul solului, ce
ar putea avea efecte semnificative asupra habitatului existent si implicit asupra SCI
Muntii Macinului.
In plus, pentru zona analizata (suprafete de pasune vizibil afectate de
pasunatul excesiv, cu efecte atat asupra florei, cat si a faunei locale) ca parte
componenta a SCI Muntii Macinului sau a zonelor invecinate, se
preconizeaza chiar o imbunatatire a starii ecosistemelor locale, in conditiile
controlului sau limitarii pasunatului la nivelul zonei analizate.
De asemenea, mentionam ca in urma deplasarilor pe teren efectuate de
reprezentanti de specialitate (biologie si ecologie) din cadrul colectivului
elaborator pe amplasamentele vizate de planurile urbanistice, nu au fost observate
cuiburi sau galerii ale exemplarelor de specii din fauna protejata a SCI Muntii
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
158
Macinului si SPA Macin Niculitel.
Astfel, impactul cumulat provocat de realizarea ansamblului eolian, dupa
adoptarea masurilor de reducere a impactului asupra biodiversitatii, va fi
nesemnificativ urmare a argumentelor prezentate in paragrafele anterioare.
In ceea ce priveste impactul rezidual asupra biodiversitatii mentionam faptul
ca acesta consta in pierderea definitiva a unor portiuni de habitat prin schimbarea
destinatiei terenului pe suprafetele afectate definitiv de ansamblul eolian.
159
pasunatului.
De asemenea, drumurile de exploatare amenajate nu vor crea premizele
fragmentarii habitatului, deoarece frecventa utilizarii lor este foarte mica (cca. 2
vizite pe luna in zona) si nu pot fi comparate din punct de vedere al traficului cu
impactul unui drum public de un alt nivel (judetean, national, comunal etc). Se tine
cont in aceasta apreciere si de faptul ca 70-80% din lungimea drumurilor o
reprezinta drumuri existente, oricum utilizate de comunitatea locala si pana acum.
Riscul producerii de coliziuni ale pasarilor cu palele centralelor eoliene
si posibilul efect de bariera in calea migratiei reprezinta principalele aspecte
care au fost luate in calcul in vederea evaluarii efectelor cumulate in timpul
functionarii ansamblului de turbine eoliene. In acest sens, colectivul elaborator,
a studiat zona analizata inca din anul 2008, efectuand Evaluari de Mediu pentru
investitii similare in vecinatatea zonei studiate.
Terenurile agricole si pasunile ofera posibilitati de hranire pentru rapitoare,
iar padurile pot fi folosite ca loc de odihna si innoptare. Dispunerea celor doua
trupuri din cadrul ansamblului eolian la o distanta de 2,7 km, permite hranirea
speciilor de rapitoare pe pasunile sau terenurile agricole din apropiere cu riscuri
minime de coliziune.
Pentru a reda riscul scazut al producerii de coliziuni ale pasarilor cu palele
centralelor eoliene, prezentam rezultatele monitorizarilor realizate pentru
centralele eoliene instalate din zona Baia (doua cantoane), acestea fiind singurele
turbine din Dobrogea, care ofera date concrete referitoare la avifauna. Astfel,
reprezentanti de specialitate din cadrul colectivului elaborator au efectuat deplasari
in teren si in timpul functionarii parcului eolian existent (3 unitati) pe Dealul
Ienicerilor, in vederea observarii rutelor de migrare si a eventualelor coliziuni ale
pasarilor cu palele centralelor eoliene, insa nu au fost observate coliziuni, pasari
moarte sau rute de migrare in zona analizata. De asemenea, pentru acelasi parc
eolian
existent s-a realizat „Monitoringul speciilor de pasari din zona centralelor
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
161
- consideram distantele pana la Muntii Macin si bratul Macin al Dunarii ca
fiind suficiente pentru a nu afecta populatiile de pasari cuibaritoare;
- Administratia Parcului National Muntii Macinului a emis Avizul nr
431/16.11.2009 pentru trupul 1 si Aviz nr 486/15.12.2009 pentru trupul 2 ceea ce
exprima faptul ca nu vor fi afectate culoarele de zbor de la nivelul Parcului
National Muntii Macinului;
- zona ansamblului aolian se afla intre doua culoare de migratie a pasarilor:
Culoarul Estelbic si Culoarul Carpatic (vezi harta migratie. Cap 6.4)
- dispunerea parcurilor la o distanta de 2,7 km, diminueaza posibilitatea
crearii unui efect de bariera in calea posibilelor rutelor de migrare/zbor. Din datele
detinute, migratia se realizeaza cu precadere de-a lungul litoralului, a Deltei
Dunarii si a cursului inferior al Dunarii, Muntii Macinului;
- in ceea ce priveste rutele de migrare din zona Greci s-au analizat inclusiv
datele si hartile prezentate in lucrarile de referinta in domeniu (precum
„Migratia Pasarilor” – Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti; „Dinamica si
migratia
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
162
pasarilor” – Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica). Acestea au insa un
caracter general, fiind prezentate principalele rute ale pasarilor marcate la nivelul
intregii Dobrogei. La nivelul zonei analizate nu sunt specificate rute precise de
migratie;
- pentru diminuarea posibilelor accidente/coliziuni ale pasarilor cu centralele
eoliene, in cadrul evaluarilor de mediu s-au propus o serie de masuri dintre care
amintim: vopsirea varfurilor palelor in culori vii si semnalizarea pe timp de
noapte a turnurilor centralelor eoliene cu lumina intermitenta rosie cu intervale
mari de timp intre doua aprinderi consecutive. Respectarea acestor masuri la
nivelul intregului ansamblu de turbine eoliene le va face mai usor de observat de
catre pasari, chiar si in conditii meteo extreme.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
163
CONCLUZII REZULTATE IN URMA ANALIZEI EFECTELOR CUMULATE
ASUPRA BIODIVERSITATII
164
• Recomandam recopertarea cu sol fertil autohton a zonelor afectate
temporar si eliminarea oricaror resturi de materiale folositei in
timpul constructiei turbinelor eoliene, pentru a permite accelerarea
pe cale naturala a procesului de refacere a covorului vegetal;
• In urma monitorizarilor realizate pentru turbine eoliene aflate in
functiune in Dobrogea (zona Baia), a rezultat ca impactul
centralelor eoliene asupra avifaunei este nesemnificativ;
• Ca urmare a amplasarii ansamblului eolian fata de zonele protejate
prin programul Natura 2000, monitorizarea efectelor turbinelor
asupra pasarilor este recomandat a se realiza cel putin in primii sase
ani de functionare pentru fiecare parc eolian.
165
organizarile de santier, la desfasurarea activitatii de ridicare a turbinelor eoliene, la
normele de poluare in vigoare.
Infiintarea ansamblului de parcuri eoliene va avea efecte benefice asupra
comunitatii locale atat prin contributia semnificativa la bugetul local cat si prin
crearea de noi locuri de munca.
Ansamblul de parcuri eoliene nu va avea impact asupra sanatatii oamenilor
deoarece activitatile desfasurate nu prezinta pericole pentru populatie.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
166
Nu este cazul
Distanta masurata in linie dreapta pana la cea mai apropiata granita
(Ucraina) depaseste 18 km.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L
Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505
167
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
168
Orice activitate umana aduce modificari asupra factorilor de mediu.
Modificarile pot fi vizibile sau mai putin vizibile, pot avea o influenta negativa sau
pozitiva.
Dupa ce s-a constientizat influenta negativa pe care o are activitatea umana
asupra factorilor de mediu, se fac eforturi si exista impuneri pentru ca efectele
negative sa fie cat mai reduse sau sa nu existe.
Privitor la obiectivul analizat se propun urmatoarele masuri la elaborarea
carora s-a tinut cont de includerea amplasamentului in interiorul SPA Macin
Niculitel:
169
Excesul de material excavat va fi transportat la o groapa de deseuri amorfe
sau la alte locuri indicate de primarie; este interzisa depozitarea permanenta pe
amplasamenul analizat.
Se vor efectua verificari ale utilajelor si mijloacelor de transport astfel incat
acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele admise.
170
zonei depresionare din nord-estul amplasamentului.
Beneficiarul va urmari evitarea posibilitatilor de umezire prelungita a
terenului din apropierea constructiei, deoarece umezirea prelungita cu infiltrarea
apei in teren poate avea consecinte grave asupra fundatiei, necesitand interventii
ulterioare pentru remediere, amplificand astfel impactul asupra solului si
subsolului.
Se recomanda monitorizarea modului de functionare a turbinelor eoliene,
depistarea si reabilitarea de urgenta a celor cu probleme tehnice.
171
astfel fragmentarea.
Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii-montaj,
amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta
functia initiala a terenului.
Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor sau a liliecilor cu turbinele
parcului eolian (conform Planului de Monitorizare propus in cadrul capitolului 10)
se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona
analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a
integului parc, pe anumite perioade de timp (ex perioadele de varf ale migratiei,
sau inaintea previziunilor meteo extreme de furtuni, ceata etc.).
172
in preajma parcului eolian si stocarea acestor informatii pentru realizarea unor baze
de date concludent. De asemenea trebuie sa se aiba in vedere eficienta procesului
de refacere a portiunilor de habitat afectat de decopertari-recopertari. Aceste
aspecte vor fi tratate pe larg in planul de monitorizare propus de elaborator.
Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori vii la cel putin
20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita lovirea acestora de catre pasari.
Interzicerea nivelelor de zgomot suparatoare, peste limitele admise de STAS
10009/88.
173
adverse asupra mediului social, economic si asupra peisajului deoarece efectul
asupra acestor componente este unul benefic si nu unul negativ.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
174
9. ANALIZA ALTERNATIVELOR,
EVALUAREA EFECTELOR ASUPRA
MEDIULUI
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
175
9.1. Alternative analizate
Conform Directivei SEA, alternativele studiate in cadrul procesului de
realizare a unui plan sau program trebuie sa fie in competenta materiala si
teritoriala a beneficiarului si pot viza modalitati diferite de indeplinire a
obiectivelor planului (parc eolian cu putere maxima de 27,5 MW), raportate
insa la situatia reala, de fapt, de pe teren.
Analiza calitativa a alternativelor viabile s-a realizat prin metoda
unitatilor de impact negativ, calculandu-se ITC pentru fiecare varianta.
Alternative de amplasament
S-a avut in vedere amplasarea parcului eolian pe un teren cu folosinta
cadastrala de vii, livada, rape, ravene si pasune, intr-o zona antropizata, afectata de
pasunatul excesiv, aflata la 50 m fata de drumul national DN 22D si la o distanta
suficient de mare pentru a asigura protectia habitatelor prioritare si speciilor pentru
care au fost instituite SCI – Muntii Macin (1km), SCI – Bratul Macin (120 m, de
cealalta parte a DN 22D) si Parcul National Muntii Macin (3 km).
Trebuie sa subliniem faptul ca s-au studiat alternativele de amplasament
astfel incat sa se pastreze competenta teritoriala a titularului de plan pe zona vizata
de alternative.
176
mediului, conform prezentei evaluari de mediu.
INTERPRETAREA EFECTELOR/IMPACTULUI
ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU
P Efect pozitiv
0 Neafectat
1N Usor afectat
2N Afectat in limite admisibile
3N Afectat peste limite admisibile
4N Afectat grav
N – unitate de impact negativ
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
177
Tabelul unitatilor de impact
Componenta de mediu (cm) IPC IPF IMC
cm
Apa 0 0 0
Aer 1N 0 1
Sol 1N 1N 1
Biodiversitate 2N 1N 2
Asezari umane 1N P 1
Peisaj 1N P 1
unde:
IPC – Impact in perioada de constructie
IPF – Impact in perioada de functionare
IMC
cm
– Impact maxim cuantificat pe componenta de mediu
1N – Unitate de impact negativ
cm – componenta de mediu/factor de mediu
IMC
cm
reprezinta prima etapa a cuantificarii impactului, rezultand un indice
al impactului asupra fiecarei componente/factor de mediu (cm). Indicele rezultat
pentru fiecare componenta de mediu reprezinta valoarea maxima a nivelului de
impact acordata fie in perioada de constructie, fie in cea de functionare a
obiectivului, netinandu-se cont de efectele pozitive sau de neafectarea factorului de
mediu.(Ex: Daca in perioada de constructie, factorul de mediu este neafectat (0)
iar in perioada de functionare, nivelul impactului va fi 3N atunci valoarea
indicelui va fi 3. Acelasi lucru se va intampla si cand intr-una din perioade,
factorul de mediu va avea efecte pozitive datorita planului, iar in cealalta perioada
nivelul impactului va fi 3N).
In acest fel, IMC
cm
va reprezenta cu precadere impactul nevativ provocat
de obiectivul studiat, acest lucru resimtindu-se si in calculul pentru stabilirea
impactului total cuantificat (ITC), folosind analiza matematica. Efectele pozitive
si lipsa efectelor vor avea un rol important in cadrul analizei spectrale.
Analiza Matematica
Analiza matematica are ca rezultat aflarea impactului total cuantificat
(ITC) aplicand Formula Mediei IMC
cm
si interpretand incadrarea rezultatului
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
178
obtinut intr-unul din intervalele corespunzatoare nivelului cuantificat total al
impactului asupra mediului cu ajutorul Tabelului de interpretare ITC.
Formula Mediei IMC
cm
:
ITC =
cm nr
IMC IMC IMC IMC IMC IMC
Peisaj ne Asezariuma tate Biodiversi Sol Aer Apa
.
+++++
unde:
ITC – Impact total cuantificat
IMC
Apa
– Indicele impactului maxim cuantificat corespunzator componentei de
mediu Apa
nr.cm – numarul componentelor de mediu
INTERPRETAREA
IMPACTULUI TOTAL CUANTIFICAT ASUPRA MEDIULUI
0 Mediu neafectat
(0-1] Mediu usor afectat
(1-2] Mediu afectat in limite admisibile
(2-3] Mediu afectat peste limite admisibile
(3-4] Mediu grav afectat
Analiza “Spectrala”
Analiza spectrala are ca scop interpretarea generala atat a impactului asupra
componentelor de mediu, dar si a efectelor pozitive sau a lipsei de efecte a planului
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
179
studiat, in cele doua perioade ale acestuia. Cu ajutorul acestei analize se creaza
imaginea de ansamblu, completa asupra tuturor efectelor provocate de planul
propus, inclusiv efectele pozitive, pe care multe alte metode de analiza a
impactului asupra mediului nu le scot suficient in evidenta.
Astfel, privind Tabelul unitatilor de impact se elimina coloana
corespunzatoare IMC
cm
iar efectele/impactul asupra componentelor de mediu se
inlocuiesc dupa cum urmeaza:
Corespondenta efectelor/impactului
in spectrul de impact
P Verde
0 Alb
1N Galben
2N Orange
3N Rosu
4N Negru
Aer
Sol
Biodiversitate
Asezari umane
Peisaj
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
180
Analiza propriu-zisa:
Analizand Tabelul Spectral de Impact reies o serie de aspecte:
asupra factorului de mediu apa, obiectivul studiat nu are nici un fel de efect,
atat in perioada de functionare, cat si in cea de constructie, tinand cont ca in
apropierea obiectivului nu exista luciu de apa;
se observa de asemenea ca majoritatea efectelor negative se regasesc in
perioada de implementare a obiectivului propus prin plan
in perioada de functionare a obiectivului nu numai ca efectele negative sunt
putine si nesemnificative, dar sunt prezente si o serie de efecte pozitive,
asupra factorilor de mediu Asezari umane si Peisaj, lucru evident benefic
pentru comunitatile locale si nu numai;
referitor la nivelul impactului se observa ca predomina culoarea galben, ceea
ce corespunde unui mediu usor afectat, acest lucru reiesind si in urma
analizei matematice;
cel mai afectat factor de mediu este in acest caz Biodiversitatea, insa acest
lucru se intampla cu precadere in perioada de constructie, in timp ce acest
impact se diminueaza in perioada de functionare. Acest aspect este foarte
important privind investitia pe un interval lung de timp;
in nici o perioada, nici un factor de mediu nu sufera un impact semnificativ,
in tabel nefiind prezente culorile rosu si negru.
Concluzia analizei Spectrale: Toate aceste aspecte duc la intarirea afirmatiei ca
impactul total cuantificat asupra mediului provocat de obiectivul studiat
corespunde unui mediu usor afectat.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
181
In cazul alternativelor studiate in cadrul Cap. 9. urmare a aplicarii Metodei
Unitatilor de Impact Negativ, s-au obtinut urmatoarele valori ale ITC:
- Alternativa unui numar mai mare de turbine de putere mai mica (26
turbine de 1 MW si o unitate de 1,5 MW )
Apa 0 0 0
Aer 2N 0 2
Sol 3N 2N 3
Biodiversitate 3N 3N 3
Asezari umane 1N P 1
Peisaj 1N P 1
ITC =
6
113320+++++
=
6
10
= 1,66
Valoare ITC in acest caz corespunde unui mediu afectat in limite admisibile,
insa in urma analizei spectrale s-au constatat aspecte problematice in special in
ceea ce priveste biodiversitatea in perioadele de constructie si de functionare a
parcului eolian,ceea ce prezinta un risc considerabil de producere a unui impact
semnificativ pe termen scurt mediu si chiar lung. In urma acestor considerente de
mediu si avand in vedere ca locatia este inclusa in SPA Macin Niculitel si in
apropierea SPA Dunarea Veche-Bratul Macin s-a renuntat la aceasta varianta in
favoarea celei propuse prin plan.
Apa 0 0 0
Aer 1N 0 1
Sol 2N 2N 2
Biodiversitate 3N 2N 3
Asezari umane 1N P 1
Peisaj 1N P 1
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
182
ITC =
6
113120+++++
=
6
8
= 1,33
Valoarea ITC in acest caz corespunde unui mediu afectat in limite admisibile,
insa in urma analizei spectrale s-au constatat aspecte problematice in special in
ceea ce priveste biodiversitatea pe perioada de constructie a parcului eolian, fapt
ce a condus la renuntarea la aceasta varianta in favoarea celei propuse prin
plan.
183
10. MONITORIZARE
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
184
Monitorizarea functionarii parcului eolian se face, de la distanta prin
utilizarea unor echipamente speciale de tele si radio transmisie.
Toate functiile turbinei eoliene sunt monitorizate si controlate de numeroase
unitati de comanda si control pe baza de microprocesoare.
Se va asigura o supraveghere a perimetrului parcului eolian pentru sesizarea
eventualelor incidente care ar putea influenta mediul si raportarea imediata
a acestora pentru luarea masurilor de corectie si prevenire.
In ceea ce priveste monitorizarea inainte de implementarea obiectivelor
planului urbanistic, mentionam ca elaboratorul, in vederea realizarii evaluarii
impactului asupra mediului, a studiat si analizat intreaga zona aferenta PUZ
incepand cu anul 2008, acordand atentie tuturor factorilor de mediu, si relatiei
amplasamentului cu vecinatatile. S-au urmarit cu precadere: speciile de pasari
protejate prezentate in Formularele standard din H.G. 1284/2007 ale SPA Macin -
Niculitel si SPA Dunarea Veche – Bratul Macin dar si speciile de fauna din cadrul
SCI Bratul Macin si SCI Muntii Macinului in corelatie cu Formularul Standard din
Ord 1964/2007 ce pot ajunge pe amplasament in vederea hranirii, diversitatea
specifica a florei salbatice, analiza habitatelor de pe amplasament si din zonele
imediat invecinate, identificarea existentei rutelor de migratie in zona analizata.
Monitorizarea zonei a constat in deplasari pe teren (aproximativ doua
prezente pe luna) incepand cu anul 2008, luna noiembrie, observarea speciilor de
avifauna cu ajutorul binoclului, fotografierea si determinarea cu ajutorul cartilor de
specialitate a speciilor de fauna terestra si avifauna.
Intregul set de observatii obtinute in urma monitorizarii zonei analizate si a
vecinatatilor a constituit baza in ceea ce priveste elaborarea aspectelor de
biodiversitate din prezentul Raport de Mediu.
Monitorizarea zonei conform indicatiilor din tabelul planului de
monitorizare propus va contribui la realizarea unei baze de date folositoare in
vederea obtinerii Acordului de Mediu.
PLAN MONITORIZARE:
Rezultatele Planului de Monitorizare propus se va concretiza prin
completarea rubricilor mentionate in tabelul de mai jos, ce va oferi
posibilitatea
realizarii unei baze de date referitoare la: compozitia in specii a zonei analizate si
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
185
alternanta de specii in functie de sezon, densitatea si distributia populatiilor,
directia dominanta de zbor, inaltimea medie de zbor, identificarea ciuburilor la
nivelul zonei analizate, incadrarea zonei in functie de afinitatea pasarilor pentru
habitat (pasaj, cuibarit, migratie) sau absenta acestora.
Mentionam ca tabelul la care se face referire poate fi folosit cu succes in
cazul in care pe amplasament sunt intalnite si alte specii de fauna (mamifere,
reptile, amfibieni).
Inainte de perioada implementarii obiectivelor propuse prin plan,
frecventa observatiilor/prezentelor la fata locului trebuie sa se realizeze la un
interval de 15 zile.
Se recomanda o monitorizare in timpul perioadei de implementare a
parcului eolian. In aceasta perioada frecventa observatiilor/prezentelor la fata
locului trebuie sa se realizeze la un interval de 7 zile.
Recomandam ca toata perioada de implementare a planului pentru parcul
eolian sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul
biodiversitate, contractata de catre beneficiar.
Aceasta va avea responsabilitatea de a se implica activ in organizarea de
santier, prin:
- alegerea locatiei pentru depozitarea solului fertil decopertat, in
functie de caracteristicile locale ale ecosistemului;
- inspectarea locatiilor in care urmeaza a se instala organizarea de
santier si daca este cazul colectarea cuiburilor si transportarea lor
in zone sigure;
- asigurarea integritatii zonelor adiacente locatiei analizate;
- colaborarea stransa cu echipele implicate in procesul de executie
in vederea respectarii masurilor impuse cu scopul protejarii speciilor
din SPA – Macin Niculitel.
In timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va
realiza pe o durata de 6 ani.
Referitor la perioada de functionare a obiectivelor propuse prin plan:
avand in vedere varful perioadelor de migratie, se recomanda ca in lunile
martie-mai respectiv intervalul august-octombrie observatiile sa se realizeze
continuu timp de 3 zile pe saptamana;
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L
Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505
186
in tot restul anului monitorizarea trebuie sa se realizeze la un interval de o
saptamana;
in cazul unor conditii meteo cum sunt furtuni, ceata, ploi abundente sau
viscol se recomanda vizitarea imediata a locatiilor parcurilor eoliene (dupa
ameliorarea conditiilor meteo) pentru analizarea efectelor acestor conditii ce
implica o vizibilitate redusa.
In zilele stabilite pentru observatii in teren trebuie sa se analizeze carcasele
pasarilor, iar in perioadele de migratie prezentate mai sus trebuie sa se aibe in
vedere starea conditiilor meteo si comportamentul pasarilor fata de prezenta si
functionarea parcului eolian, cum sunt:
inaltimea de zbor in comparatie interval de actiune al palelor turbinelor;
distanta maxima de apropiere a pasarilor fata de centralele eoliene;
observarea modificarilor rutelor de migrare in cazul in care acestea
intersecteaza parcul eolian;
De asemenea, trebuiesc determinate speciile de pasari ce cuibaresc (daca
este cazul) in zona cu scopul de a masura abundenta speciilor in zona respectiva si
a evalua cat mai corect impactul parcului eolian asupra pasarilor.
Pentru obtinerea unor rezultate cat mai exacte se recomanda stabilirea unor
intervale fixe de observatie conform prezentului program de monitorizare si
respectarea stricta a acestora pe toatea perioada de monitorizare. Mentionam ca
durata perioadei de monitorizare va fi de minim sase ani, cu posibilitatea de
prelungire in functie de concluziile ce reies din interpretarea datelor din observatii
directe corelate cu datele bibliografice existente.
Mentionam ca in intervalul aprilie-septembrie este perioada cea mai
relevanta pentru monitorizarea speciilor de pasari cuibaritoare, pasari in pasaj,
mamifere terestre si lilieci, amfibieni, reptile, insa si restul anului poate oferi date
(ex. monitorizarea pasarilor sedentare si a mamiferelor mari) care sa contureze o
imagine de ansamblu asupra efectelor parcului eolian asupra biodiversitatii.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
187
Fiecare zi de observare la fata locului trebuie sa se materializeze prin
completarea urmatorului tabel.
Denumire locatie:........................................................................
Nume observator:………………………………………….……
Data:……..........
Date despre parcul eolian: Tip turbina/putere....…………………..
Inaltime turn….................................…
Numar turbine…………...................…
Ora
Denumire
stiintifica
(populara)
a speciei
Numar
exemplare
Cuibarit
Pasaj
Observatii
188
perioadele de vulnerabilitatea ale pasarilor din diferite momente ale zilei
(dimineata, seara).
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
189
190
a) Date generale
Prezenta lucrare are ca scop analizarea conditiilor in care se poate construi
un parc eolian pe un domeniu privat, cu suprafata studiata de 558,8187 ha si
suprafata aferenta obiectivului conform RLU de 251,9052 ha.
Pe amplasament se propune amplasarea unui parc de turbine eoliene format
din 11 turbine cu putere nominala de 2500 kW fiecare (2,5 MW).
Realizarea acestei investitii se va face in corelare cu realizarea si a altor
investitii de acelasi gen pe amplasamente situate in acelasi areal, investitii
apartinand aceluiasi investitor.
Obiectivul lucrarii il constituie elaborarea unor reglementari care sa
orienteze dezvoltarea urbana a zonei si deblocarea/pregatirea procesului de
investitii.
Elaborarea Planului Urbanistic Zonal, pentru investitia „Construire parc
eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic national,
amplasare turbine” s-a realizat pe baza analizarii zonei care va fi afectata de
amplasarea turbinelor eoliene si va avea in vedere dezvoltarea economica a zonei si
realizarea unei cooperari eficiente intre investitor si administratia locala si
judeteana.
Investitia propusa care va fi amplasata pe acest teren are o specificitate
proprie conferita de tipul si oportunitatea investitiei precum si de caracteristicile
amplasamentului ales.
Structura retelei de transport in zona este reprezentata prin DN 22A /
DJ222E si drumuri de exploatare. Drumurile de exploatare din interiorul
amplasamentului vor trebui retrasate si realizate la parametrii ceruti pentru
asigurarea conditiilor de transport in siguranta pastrandu-se traseele actuale.
Pe traseele acestor drumuri nu exista alte instalatii sau amenajari speciale.
Terenurile pe care se propune amplasarea parcului de turbine eoliene nu fac
parte dintr-o structura urbana organizata cu anumite functii urbanistice.
Fiecare turbina eoliana consta dintr-un tub metalic alcatuit din tronsoane
conice cu diametre si grosimi variabile ale peretelui pentru structura. Pe ultimul
tronson este montata nacela, in interiorul careia se afla generatorul si pe care este
montat rotorul. Rotorul este fabricat din materiale compozite.
Pe scurt procesul de productie consta in generarea de energie electrica prin
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
191
miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei, care, mai departe, pune in miscare
un generator electric asincron.
192
S-a analizat impactul pe care parcul eolian il are asupra fiecarui factor de
mediu prin Metoda Unitatilor de Impact Negativ. In urma evaluarii de mediu si
tinand cont de masurile propuse pentru diminuarea efectelor negative ale
obiectivului analizat asupra mediului, s-a concluzionat faptul ca impactul total
cuantificat corespunde unui mediu usor afectat.
Se va acorda o atentie deosebita factorului de mediu Biodiversitate, mai ales
datorita includerii in SPA Macin – Niculitel si vecinatatii cu alte arii protejate.
Singurele zone certe de cuibarit, zone de hranire, zone de aglomerare sau
trasee cunoscute ale pasarilor sunt cele din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, pe
cursul inferior al Dunarii si la nivelul Parcului National Muntii Macinului, care nu
vor fi afectate de realizarea obiectivului. De asemenea, parcul eolian nu se
interpune traseului chiropterelor din cadrul Pesterii lui Terente catre locurile de
hranire reprezentate de zonele impadurite de la nivelul Parcului National.
Data fiind includerea in SPA Macin – Niculitel si vecinatatea cu alte arii de
interes comunitar, este recomandata realizarea unei monitorizari detaliate si
profesionale conform planului de monitorizare propus in prezentul Raport de
Mediu pentru urmarirea efectelor parcului eolian asupra speciilor de avifauna si
fauna terestra din cadrul ariilor de interes comunitar, ce pot ajunge pe
amplasament in vederea hranirii.
Din datele detinute, in zona parcului eolian exista un singur plan in curs de
avizare apartinand aceluiasi beneficiar, la o distanta de 2,7 km pe directia sud-est.
Apreciem ca efectul cumulat asupra factorilor de mediu cauzat de functionarea
celor doua obiective, va fi nesemnificativ datorita distantei suficiente dintre ele si a
perioadelor diferite de implementare a obiectivelor propuse de plan.
Principalele concluzii ale acestei evaluari sunt ca obiectivul este benefic
pentru mediu datorita generarii efective a energiei eoliene.
d) Alternative studiate
Conform Directivei SEA, alternativele studiate in cadrul procesului de
realizare a unui plan sau program trebuie sa fie in competenta materiala si
teritoriala a beneficiarului si pot viza modalitati diferite de indeplinire a
obiectivelor planului (parc eolian cu putere maxima de 27,5 MW), raportate
insa la situatia reala, de fapt, de pe teren.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
193
Alternative de amplasament
S-a avut in vedere amplasarea parcului eolian pe un teren cu folosinta de vii,
livada, rape, ravene si pasune, intr-o zona antropizata, afectata de pasunatul
excesiv, aflata la 50 m fata de drumul national DN 22D si la o distanta suficient de
mare pentru a asigura protectia habitatelor prioritare si speciilor pentru care au fost
instituite SCI – Muntii Macin (1km), SCI – Bratul Macin (120m, de cealalta parte
a DN 22D) si Parcul National Muntii Macin (3 km).
Trebuie sa subliniem faptul ca s-au studiat alternativele de amplasament
astfel incat sa se pastreze competenta teritoriala a titularului de plan pe zona vizata
de alternative.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L
Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505
194
e) Monitorizare
Monitorizarea functionarii parcului eolian se face, de la distanta prin
utilizarea unor echipamente speciale de tele si radio transmisie. Toate functiile
turbinei eoliene sunt monitorizate si controlate de numeroase unitati de comanda si
control pe baza de microprocesoare.
In ceea ce priveste monitorizarea inainte de implementarea obiectivelor
planului urbanistic, mentionam ca elaboratorul, in vederea realizarii evaluarii
impactului asupra mediului, a studiat si analizat intreaga zona aferenta PUZ
incepand cu anul 2008, acordand atentie tuturor factorilor de mediu, si relatiei
amplasamentului cu vecinatatile. S-au urmarit cu precadere: speciile de pasari
protejate prezentate in Formularele standard din H.G. 1284/2007 ale SPA Macin -
Niculitel si speciile de fauna din cadrul SCI Bratul Macin in corelatie cu
Formularul Standard din Ord 1964/2007 ce pot ajunge pe amplasament in vederea
hraniri, diversitatea specifica a florei salbatice, analiza habitatelor de pe
amplasament si din zonele imediat invecinate, identificarea existentei rutelor de
migratie in zona analizata.
PLAN MONITORIZARE:
Tabelul de monitorizare poate fi folosit cu succes in cazul in care pe
amplasament sunt intalnite si alte specii de fauna (mamifere, reptile, amfibieni).
Inainte de perioada implementarii obiectivelor propuse prin plan, frecventa
observatiilor/ prezentelor la fata locului trebuie sa se realizeze la un interval de 15
zile.
Se recomanda o monitorizare in timpul perioadei de implementare a
parcului eolian, chiar daca marea majoritate a posibilelor efecte perturbante se
inregistreaza in mod normal in timpul perioadei de functionare. In aceasta perioada
frecventa observatiilor/prezentelor la fata locului trebuie sa se realizeze la un
interval de 7 zile.
In timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va
realiza pe o durata de minim 6 ani.
Referitor la perioada de functionare a obiectivelor propuse prin plan:
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
195
avand in vedere varful perioadelor de migratie, se recomanda ca in lunile
martie-mai respectiv intervalul august-octombrie observatiile sa se realizeze
continuu timp de 3 zile pe saptamana;
in tot restul anului monitorizarea trebuie sa se realizeze la un interval de o
saptamana;
in cazul unor conditii meteo cum sunt furtuni, ceata, ploi abundente sau
viscol se recomanda vizitarea imediata a locatiilor parcurilor eoliene (dupa
ameliorarea conditiilor meteo) pentru analizarea efectelor acestor conditii ce
implica o vizibilitate redusa.
In zilele stabilite pentru observatii in teren trebuie sa se analizeze carcasele
pasarilor, iar in perioadele de migratie prezentate mai sus trebuie sa se aibe in
vedere starea conditiilor meteo si comportamentul pasarilor fata de prezenta si
functionarea parcului eolian, cum sunt:
inaltimea de zbor in comparatie interval de actiune al palelor turbinelor;
distanta maxima de apropiere a pasarilor fata de centralele eoliene;
observarea modificarilor rutelor de migrare in cazul in care acestea
intersecteaza parcul eolian;
De asemenea, trebuiesc determinate speciile de pasari ce cuibaresc (daca
este cazul) in zona cu scopul de a masura abundenta speciilor in zona respectiva si
a evalua cat mai corect impactul parcului eolian asupra pasarilor.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
196
CONSIDERATII FINALE
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
197
198
199
Bibliografie:
Suler J., 2005: Metode de fundamentare pentru elaborarea si implementarea
strategiilor de urbanizare;
Moldoveanu A. M., 2005: Poluarea aerului cu particule;
Popescu Maria, Popescu Miron, 2005: Ecologie aplicata;
Ianos I., Pumain D., Racine J. B., 2000: Integrated urban systems and
sustainability of urban life
Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie si protectia ecosistemelor;
Pumnea O., s.a. 1994: Protectia mediului ambiant;
Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II;
Ciocarlan V., 2004: Flora segetala a Romaniei;
Grecescu D., 1898: Conspectul florei Romaniei;
Petrescu M, 2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si
habitatelor/Dobrogea and the Danube Delta. Flora and Habitat Conservation;
Rosu A., 1980: Geografia fizica a Romaniei;
Bavaru A., Godeanu S., 2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii
Godeanu S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat;
Rudescu L. - „Migratia Pasarilor” Editura Stiintifica Bucuresti, 1958;
Ciochia V., - „Dinamica si migratia pasarilor” Editura Stiintifica si
Enciclopedica. 1984;
Mutihac V., 1990: Structura geologica a teritoriului Romaniei;
Bica loan, 2000: Elemente de impact asupra mediului;
Godeanu S., 2004: Ecotehnie;
Banica G., 2007: Studiu preliminar asupra impactului provocat de turbinele
eoliene de la Baia asupra avifaunei;
Studiu: Low Frequency Noise and Wind Turbins Technical Annex – British
Wind Energy association – Feb. 2005
Studiu: Mass Audubon – A Challenge proposal Regarding The Cape Wind
Energy Project – March 2006
Wind farm development and nature conservation – English nature RSPB
WWF-UK BWEA March 2001l
Noise from wind turbines. The facts – The British Wind Energy Association;
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
200
Wind Energy. The facts. – A plan for action in Europe – European
Commission;
Danish Wind Industry Association - Know How Wind Power
European Best Practice Guideline for Wind Energy Development – The
European Wind Energy Association
Renewable Energy Scenario to 2040 – EREC
Wind Farm development nature conservation – English nature RSPB WWF
– UK , BWEA
Avian Monitoring and Risk assessment at the San Gorgonio Wind Resource
Area – State Energy Resources Conservation and Development Commission
- Sacremento California
Wind Energy Manual – Iowa Energy Center
Wind Turbine Acoustic Noise – Renewable Energy Research Laboratory –
June 2002
Adressing Wind Turbine Noise – Daniel J. Alberts
Impacts on biodiversity of exploitation of renewable energy sources: the
example of birds and bats - Hermann Hotker, Kai-michael Thomsen, Heike
Jeromin, 2005
Feasibility Study for Wind Park Development in Ethiopia and Capacity
Building
Liliecii si Evaluarea Impactului asupra Mediului – Ghid Metodologic –
Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania, 2008
Avian hearing and avoidance of wind turbines – Midwest Research Institute,
Colorado, 2002.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
201
Baze legale:
La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din
domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram:
LEGE Nr. 265 din 29.06.2006
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind
protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;
LEGE Nr. 107 din 25 septembrie 1996
legea apelor, cu modificarile si completarile ulterioare;
LEGE nr. 350 din 6 iulie 2001
privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si completarile
ulterioare;
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991
republicata, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii cu modificarile
si completarile ulterioare;
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -
zone protejate
LEGE nr. 426 din 18 iulie 2001
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul
deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006
vanatorii si a protectiei fondului cinegetic, cu modificarile si completarile;
HOTARARE nr. 1.076 din 8 iulie 2004
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si
programe
HOTARARE nr. 188 din 28 februarie 2002
cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aprobarea unor norme privind
conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate ;
HOTARARE nr. 621 din 23 iunie 2005
privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu completarile si
modificarile ulterioare;
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
202
HOTARARE nr. 930 din 11 august 2005
pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara si hidrogeologica
HOTARARE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007
privind instituirea de noi arii naturale protejate
HOTARARE nr. 1.284 din 24 octombrie 2007
privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a
retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania
HOTARARE nr. 349 din 21 aprilie 2005
privind depozitarea deseurilor, Art. 36 completata ulterior de Art. 9 din Hotararea
nr. 210 din 28 februarie 2007
HOTARARE nr. 856 din 16 august 2002
privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile,
inclusiv deseurile periculoase, Art. 5 completat ulterior cu Art. 10 din Hotarare nr.
210 din 28 februarie 2007
ORDIN nr. 756 din 3 noiembrie 1997
pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, completat si
modificat de : Ordin nr. 1.144 din 9 decembrie 2002; Ordin nr. 592 din 25 iunie
2002.
ORDIN nr. 161 din 16 februarie 2006
pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in
vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa
ORDIN nr. 1964 din 13 decembrie 2007
privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta
comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania.
ORDIN nr. 757 din 2004
pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, Anexa 1
modificata ulterior cu Art. 1 din Ordin nr. 1.230 din 30 noiembrie 2005.
ORDIN nr. 536 din 1997
pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al
populatiei, actualizat, modificat si completat de: Ordin nr. 536 din 23 iunie 1997;
Ordin nr. 862 din 27 noiembrie 2001; Ordin nr. 1.028 din 18 august 2004.
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
203
ORDIN nr. 117 din 2 februarie 2006
pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii
de mediu pentru planuri si programe
ORDIN nr. 4 din 9 martie 2007
pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de
siguranta aferente capacitatilor energetice - revizia I, completat si modificat
ulterior de: Ordin nr. 49 din 29 noiembrie 2007; Ordin nr. 49 din 29 noiembrie
2007.
ORDONANTA DE URGENTA nr. 57 din 20 iunie 2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
si faunei salbatice, actualizata, completata si modificata de: Ordonanta de
Urgenta nr. 57 din 20 iunie 2007; Ordonanta de Urgenta nr. 154 din 12 noiembrie
2008;
ORDONANTA DE URGENTA nr. 154 din 12 noiembrie 2008
pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr.
407/2006.
STAS 12574/1988
Aer din zonele protejate - Conditii de calitate
SR EN 12461/2000
Biotehnologie - Procese si productie la scara industriala - Ghid pentru manipularea,
tratarea si controlul deseurilor
SR ISO 11932
Masurari ale activitatii materialelor solide destinate reciclarii, reutilizarii sau
eliminarii ca deseuri neradioactive
SR EN ISO 5667-13/2000
Calitatea apei - Prelevare - Partea 13
SR EN 840-6/2001
Containere mobile pentru deseuri - Partea 6: Conditii de igiena si de securitate
STAS 10009/1988
Acustica urbana
RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci
204
ANEXE