Portret de traducător: Grete Tartler

Acest scurt portret are scopul de a prezenta unul dintre cei mai talentați și creativi
traducători ai lumii, care a adus în România numeroase opere, și care a dus în schimb porțiuni
din literatura română în strâinătate.

A fi traducător nu este ușor, nimic nu se traduce fără efort. Traducerea poate fi uneori un
drum cu obstacole, pe care, depăşindu-le, poți spune că a meritat. Cu multe obstacole s-a întâlnit
și Tartler la rândul ei, dar mânată de pasiunea ei pentru traduceri și de darul de a scrie, a realizat
numeroase traduceri desăvârșite de care ne putem bucura astăzi și pentru care îi suntem foarte
recunoscători.

Date biografice

Grete Tartler este o scriitoare, traducătoare, orientalistă, diplomată din România de etnie
germană care s-a născut pe data de 23 noiembrie 1948 la București.

Tartler este absolventă a Universității din București, Facultatea de Limbi și Literaturi

Străine, secția arabă-engleză, și a Conservatorului „Ciprian Porumbescu”. Este doctor în filosofie
al Universității București. Susține din 1982 până în prezent rubrica de comentare a traducerilor în
România Literară. În prezent, este profesor asociat la Şcoala Naţională de Studii Politice şi
Administrative SNSPA din Bucureşti şi cercetătoare/colaboratoare la Centrul de Excelenţă "Paul
Celan" al Universităţii din Bucureşti. A publicat nouă volume de poezie, cinci de eseuri și
numeroase traduceri.

Calea către traducere

Tartler s-a născut într-o familie româno-germană și a vorbit de la început, în casă şi la
şcoală (urmând şcoala germană din Bucureşti), două limbi. Ea mărturisea că acest lucru nu era
dificil pentru ea, ci era, mai degrabă, o rampă de lansare către ceea ce urma să devină mai
târziu ,, A căuta echivalenţe mi s-a părut dintotdeauna natural ca aerul.’’

Cu timpul, sub influenţa dictonului Quot linguas calles, tot homines vales, a învăţat şi
altele, engleza, franceza, latina, ulterior și araba, daneza. Engleza a studiat-o la facultate, în
paralel cu araba, cu mult timp în urmă, cu o profesoară particulară, o englezoaică rămasă în
România după război. Aceasta îi dădea să învețe pe dinafară discursuri întregi din piesele lui
Shakespeare şi zeci de poeme. Țelul ei de la început nu a fost să traducă, dar această pasiune a
dezvoltat-o cu dragostea față de literatură și dorința de a împărtăși înformații de la o comunitate
de oameni ala alta.

Primul ei contact cu traducerile a avut loc atunci când i s-a cerut să învețe The arrow and
the song de Longfellow. Fiind curioasă din fire, aceast s-a gândit să traducă opera pentru a
descoperi ce „mecanism” are. Ea însăși mărturisește că: ,,A ieşit o banalitate perfect rimată,
păstrând înţelesurile, dar nimic din magia lor. A fost prima oară când mi-am dat seama că
traducerea poate să ucidă textul, chiar dacă pare impecabilă. Sensurile trebuie să-și păstreze
irizările, nu să cadă ca niște pietroaie.’’ Deși păstrase înțelesurile, traducând cu fidelitate, și-a
dat seama că nu dispune de toate resursele necesare pentru a păstra armonia și irizările textului
sursă. Ea nu a luat acest lucru cu ușurință, ci dimpotrivă, datorită acestei experiențe Tartler a
înțeles responsabilitatea pe care trebuie să și-o asume dacă dorește să devină un traducător
autentic și a ales să se perfecţioneze continuu în domeniul lingvistic pentru a realiza acest lucru.
În tinerețe Tartler îl admira pe Friedrich Rückert (m. 1866), vestit poet şi traducător, profesor de
filologie clasică la Jena, de filologie orientală la Erlangen şi Berlin. ,, Admiram un mod de viață
pe care aș fi vrut să-l urmez: să fiu într-o bună zi nu doar scriitor, ci și exeget, traducător,
profesor entuziasmant.’’ După ani de muncă și studiu a reușit să asigure un nivel ridicat de
competență în domeniile limbii originale, a limbii țintă, a tehnicilor de traducere. Tartler a fost
responsabilă cât privește calitatea traducerilor sale.

Întrebată într-un interviu cum anume își alege carțile aceasta răspunde: ,, Am tradus
cărțile care mi-au provocat lecturi repetate, cărți care să merite timpul – câteodată foarte lung
– petrecut împreună. Prin care, lustruindu-le, să-mi clarific propria imagine, dar care să ofere
și altora soluția autodescifrării. În acest sens, pot spune că „am ales”. Dar câteodată m-au ales
și cărțile pe mine, în sensul că au găsit în mine calea spre o nouă întrupare, spre o viață care nu
le putea fi oferită de nimeni altcineva.’’ Gasesc acest răspuns foarte înțelept și interesat. Tartler
nu este omul care să se gândească doar la sine ci unul care a ținut cont de nevoile și dorința celor
din jur de a afla împreuna cu ea taina anumitor opere pe care singuri nu ar fi reușit sa o
dezlege ,,... care să ofere și altora soluția autodescifrării’’. Mai mult de atât, pentru a realiza
acest lucru ea a știu că trebuie să se formeze pe sine ,, să-mi clarific propria imagine’’ ca om,
apoi ca scriitor și traducător.

Operă:
Traduceri din germană în română:
Goethe, Teatru, București, Univers, 1987, Poezii (în colaborare cu G. Guțu și H.
Decuble) RAO, 2013
Poezie contemporană de limba germană (Antologie de lirică scrisă în limba germană în
perioada 1970-1990), Editura Dacia, Cluj 1992
Patrick Süskind, Parfumul (cea mai recentă ediție, Humanitas Fiction, 2012)
Poeme de Novalis, Brentano, Uhland, von Eichendorff, Rückert, Heine, Fontane,
W.Busch, Stefan George, Rilke, Morgenstern, Hesse, Ringelnatz, Celan, Fried, în antologia Cele
mai frumoase poeme de dragoste, Humanitas Educațional, 2007
Din română în germană:
Autori români contemporani, în revista Neue Literatur , între anii 1987-1991
Din engleză în română:
Poeme de Shakespeare, Keats, Poe, Browning, E. Dickinson, G.M. Hopkins, Yeats, Frost,
Louis MacNeice, Graves, Nemerov, în antologia Cele mai frumoase poeme de dragoste,
Humanitas Educațional, 2007
Din română în engleză:
Poeți români contemporani, în antologia Poezie și Știință/ Poetry and Science, în curs de
apariție la Editura Vremea, 2016
Poezie franceză: Ronsard, Baudelaire, Mallarmé; Rimbaud, Anna de Noailles ș.a. în Cele mai
frumoase poeme de dragoste, ed. cit.
Din daneză în română:
H.Chr. Andersen, Bazarul unui poet, Editura Univers, 2000 (în curs de reeditare la
Editura Corint, 2017)
Peter Høeg, Fata tăcută, Univers, 2012
Peter Høeg, Copiii paznicilor de elefanți, Univers 2014
Din araba clasică :
Cele șapte mu’allaqat, poezie preislamică, Univers, 1978
al-Ğahiz, Tratatul despre zgârciți, Bucuresti, Univers, 1985
 al-Hamadhani/Al-Hariri, Șezători arabe (30 de maqamat), antologare, traducere, studiu
introductiv, note și comentarii, Univers, 1981

Concluzie

Flexibilitatea, modestia, puterea de muncă, generozitatea și curiozitatea sunt cele mai

importante calități ale unui traducător. Grete Tartler este cu siguranță unul dintre cei mai buni
traducători, fiind un om cu deosebite calități morale dobândite și șlefuite în timp, cu bagaj
cultural încărcat. Este unul dintre acei oameni motivați de pasiunea penru artă a căror viață este o
continuă evoluție, după cum afirmă Dănuț Deleanu în articolul intitulat Astăzi este ziua ta : ,,
doamna Grete Tartler rămâne un exemplu de om împlinit, fiind guvernată încă de gândul că
poate duce la bun sfârșit orice își propune.’’

Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Grete_Tartler , consultat pe data de 8.04.2021, ora 19;

https://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/grete-tartler-poezia-nu-se-afla-sub-controlul-nostru-si-ne-
viziteaza-mai-ales-in-momente-de-neliniste-6777638, consultat pe data de 9.04.2021, ora 14;
https://miscareaderezistenta.ro/calendar/astazi-este-ziua-ta-grete-tartler-48294.html, 9.04.2021,
ora 22.