Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TEZĂ DE DOCTORAT:
Coordonator ştiinţific:
Prof. Univ. Dr. IOAN POPA
Doctorand:
Asist. Univ. Drd. IRINA-EUGENIA IAMANDI
Bucureşti
2008
Rezumatul tezei de doctorat 1
INTRODUCERE ................................................................................................................. 1
CAPITOLUL 1:
Consideraţii generale privind responsabilitatea socială corporativă .............................. 5
1.1. Definiţia responsabilităţii sociale corporative ................................................................. 7
1.1.1. Responsabilitatea socială corporativă în viziunea instituţiilor internaţionale .... 8
1.1.2. Responsabilitatea socială corporativă în literatura de specialitate ..................... 13
1.2. Dimensiunile responsabilităţii sociale corporative .......................................................... 17
1.3. Responsabilitatea socială corporativă ca formă a eticii în afaceri ................................... 20
1.4. Principalele abordări ale responsabilităţii sociale corporative ........................................ 24
1.5. Argumentele pro şi contra responsabilitate socială corporativă ...................................... 27
1.6. Motivele pentru implicarea companiilor în acţiuni responsabile social .......................... 30
1.7. Evoluţia responsabilităţii sociale corporative
şi trecerea de la obligaţie socială la strategie profitabilă de afaceri ................................ 32
1.8. Reacţia companiilor la problemele de ordin social
şi evoluţia răspunsului corporativ în ultimii 50 de ani .................................................... 34
1.9. Strategiile corporative bazate pe responsabilitate socială ............................................... 43
CAPITOLUL 2:
Operaţionalizarea responsabilităţii sociale corporative ................................................... 46
2.1. Formele responsabilităţii sociale corporative .................................................................. 48
2.1.1. Promovarea corporativă a unor cauze sociale .................................................... 48
2.1.2. Marketingul asociat unei cauze sociale .............................................................. 51
2.1.3. Marketingul social corporativ ............................................................................ 54
2.1.4. Filantropia corporativă ....................................................................................... 56
2.1.5. Voluntariatul comunitar ..................................................................................... 59
2.1.6. Practicile corporative responsabile social .......................................................... 61
2.2. Instrumentele specifice responsabilităţii sociale corporative .......................................... 66
2.2.1. Codurile de conduită .......................................................................................... 68
2.2.2. Standardele de management ............................................................................... 71
2.2.3. Raportarea implicării sociale .............................................................................. 72
2.2.4. Etichetele ecologice şi sociale ............................................................................ 74
2.2.5. Investiţiile responsabile social ........................................................................... 76
2.2.6. Alte metode şi instrumente specifice implicării sociale corporative .................. 79
CAPITOLUL 3:
Responsabilitatea socială corporativă în companiile multinaţionale .............................. 109
3.1. Asumarea responsabilităţii sociale corporative la nivel global ....................................... 111
3.1.1. Analiza critică a relaţiei responsabilitate socială corporativă –
companii multinaţionale – globalizare ............................................................... 112
3.1.2. Dilema companiilor multinaţionale în condiţiile globalizării afacerilor ............ 117
3.2. Dezvoltarea responsabilităţii sociale corporative la nivel global .................................... 121
3.2.1. Statele Unite ale Americii versus Uniunea Europeană ...................................... 122
3.2.2. Responsabilitatea socială corporativă în Uniunea Europeană ............................ 123
3.2.3. Responsabilitatea socială corporativă în România ............................................. 130
3.3. Responsabilitatea socială corporativă –
strategie profitabilă de afaceri la nivel global ................................................................. 138
3.3.1. Avantajele corporative ale implicării în acţiuni responsabile social .................. 139
3.3.2. Relaţia dintre performanţa corporativă socială şi cea financiară ....................... 144
3.4. Provocările şi direcţiile de acţiune aferente responsabilităţii sociale corporative ........... 160
3.4.1. Provocările actuale ale responsabilităţii sociale corporative .............................. 160
3.4.2. Direcţiile de acţiune pentru consolidarea rolului strategic
al politicii de responsabilitate socială corporativă ............................................. 163
CAPITOLUL 4:
Evaluarea responsabilităţii sociale corporative ................................................................ 167
4.1. Evaluarea impactului aspectelor de ordin social
asupra activităţilor de afaceri ale companiilor multinaţionale ........................................ 169
4.2. Evaluarea sustenabilităţii corporative a companiilor multinaţionale
conform Dow Jones Sustainability Index ........................................................................ 184
Responsabilitatea socială corporativă şi performanţele companiilor multinaţionale.
Aplicaţie la nivelul României Irina-Eugenia IAMANDI
Rezumatul tezei de doctorat 4
CAPITOLUL 5:
Analiza responsabilităţii sociale corporative în sectorul bancar românesc:
Relaţia dintre performanţa socială şi performanţa financiară.
Aplicaţie la nivelul BRD-GSG ............................................................................................ 204
5.1. Prezentarea generală a responsabilităţii sociale corporative
în sectorul bancar din România ....................................................................................... 207
5.1.1. Responsabilitatea socială corporativă
şi importanţa sa pentru sectorul bancar .............................................................. 207
5.1.2. Tendinţele responsabilităţii sociale corporative în sectorul bancar european .... 209
5.1.3. Situaţia actuală a sectorului bancar românesc .................................................... 213
5.1.4. Responsabilitatea socială corporativă a principalelor bănci din România ......... 216
5.1.5. Responsabilitatea socială corporativă în sectorul bancar: România vs. UE ...... 219
5.2. Studiu de caz: Responsabilitatea socială corporativă în cadrul BRD-GSG.
Analiza empirică a performanţelor sociale şi financiare ale BRD-GSG ......................... 221
5.2.1. Argument ............................................................................................................ 221
5.2.2. Datele şi metodologia utilizate ........................................................................... 222
5.2.2.1. Prezentarea generală a BRD-GSG ..................................................... 222
5.2.2.2. Principalele proiecte de responsabilitate socială corporativă
ale BRD-GSG .................................................................................... 224
5.2.2.3. Măsurarea performanţei sociale a BRD-GSG ................................... 230
5.2.2.4. Măsurarea performanţei financiare a BRD-GSG ............................... 236
5.2.2.5. Cauzalitatea de tip Granger ................................................................ 238
5.2.3. Rezultatele obţinute ............................................................................................ 239
5.2.3.1. Analiza perioadei 2001-2008 ............................................................. 240
5.2.3.2. Interpretarea rezultatelor obţinute pentru analiza perioadei
2001-2008 şi influenţa factorilor de risc sistemic şi risc specific ...... 245
5.2.3.3. Analiza perioadei 2001-2007 ............................................................. 250
5.2.4. Concluzii şi cercetări viitoare ............................................................................. 255
ANEXE
ANEXA 1:
Operaţionalizarea responsabilităţii sociale corporative în România .............................. 1
ANEXA 2:
Exemple de responsabilitate socială corporativă în România ......................................... 1
1. Petrom – „Campania naţională de pregătire pentru dezastre” ......................................... 2
2. LaborMed Pharma – „Dăruieşte din inimă” .................................................................... 3
3. Vodafone România – „10 case într-o săptămână” ........................................................... 4
4. Siveco România – „Cupa Siveco 2008” .......................................................................... 5
5. Alexandrion Group România – „Gândeşte. Reciclează!” ............................................... 6
6. Holcim România – „Creează-ţi mediul!” ........................................................................ 7
7. Carpatcement Holding – „Împreună pentru natură” ........................................................ 8
8. Tuborg România – „Tu şi Umbrela Verde – Mereu Aproape” ....................................... 9
9. Apa Nova – „Apa Nova ţi-a ieşit cu plin” ....................................................................... 10
10. Orange România – „Premiile Orange pentru tinerii muzicieni” ..................................... 11
11. A&D Pharma – „Activism Împotriva Violenţei asupra Femeii” .................................... 12
12. BRD- Groupe Société Générale – „Prin sport în societate” ............................................ 13
ANEXA 3:
Prelucrarea econometrică a relaţiei dintre
performanţa socială şi performanţa financiară a BRD-GSG .......................................... 1
1. Staţionarizarea seriei de timp ce cuantifică performanţa socială a BRD
(2001-2008) ..................................................................................................................... 2
2. Staţionarizarea seriei de timp ce cuantifică performanţa financiară a BRD
(2001-2008) ..................................................................................................................... 4
3. Determinarea „decalajelor” (lags) semnificative pentru performanţa socială
a BRD (2001-2008) ......................................................................................................... 9
4. Determinarea „decalajelor” (lags) semnificative pentru performanţa financiară
a BRD (2001-2008) ......................................................................................................... 11
5. Determinarea „decalajelor” (lags) semnificative pentru cele două serii de date
(2001-2008) ..................................................................................................................... 18
Aşa după cum am afirmat anterior, deşi de sorginte predominant morală, responsabilitatea socială
corporativă a început să se manifeste cu preponderenţă datorită presiunii exercitate de către societate la
nivelul companiilor.
Astfel, pentru a răspunde la solicitările şi aşteptările pe care societatea actuală le are cu privire la
exercitarea activităţilor corporative şi la rolul pe care companiile îl îndeplinesc în cadrul comunităţii,
organizaţiile de afaceri au iniţiat o serie de acţiuni responsabile social ce pot fi cuantificate în termenii
sustenabilităţii şi performanţei durabile. Scopul intim al politicii de responsabilitate socială corporativă
este unul deontologic şi anume acela de a contribui, în mod voluntar, la îndeplinirea unor obiective
sociale, prin alocarea de resurse corporative către o serie de iniţiative ce duc la sporirea binelui public. Ca
efect indirect al politicii de responsabilitate socială corporativă, condusă în mod coerent şi integrat,
reputaţia companiei responsabile social se repercutează pozitiv şi la nivelul profitabilităţii corporative,
generând o situaţie din care au de câştigat ambele părţi implicate în relaţie: societatea şi compania.
Cu toate acestea, deşi majoritatea analiştilor argumentează faptul că aceste iniţiative corporative
responsabile social contribuie la consolidarea profiturilor companiei, există încă sceptici, în special din
rândul managerilor, care nu sunt convinşi de validitatea acestui argument, dat fiind faptul că majoritatea
iniţiativelor corporative bazate pe dezvoltarea durabilă sunt derulate separat faţă de activităţile de afaceri
şi nu sunt direct relaţionate cu strategia de afaceri a firmei. Literatura de specialitate apreciază că legătura
dintre implicarea socială şi profitabilitatea companiei poate fi consolidată prin determinarea măsurii în
care sporeşte performanţa corporativă financiară ca rezultat al implementării unor iniţiative bazate pe
dezvoltarea durabilă. Tocmai de aceea, comensurarea impactului generat de o politică coerentă de
responsabilitate socială corporativă la nivelul companiei iniţiatoare capătă o importanţă deosebită atât din
punct de vedere corporativ, cât şi din punct de vedere social: conştientă de beneficiile care se manifestă la
nivelul propriei profitabilităţi financiare, compania responsabilă social va fi stimulată să se implice şi mai
mult în acţiuni derulate în folosul comunităţii.
Principala provocare asociată demersurilor ştiinţifice manifestate în domeniu rezidă în dificultatea
înţelegerii şi asigurării comparabilităţii, la nivel global, între iniţiativele sociale raportate de către
companiile ce îşi desfăşoară activităţile în diverse părţi ale lumii, precum şi în dificultatea verificării
acurateţii informaţiilor oferite de aceste companii. În plus, autorii din literatura de specialitate, deşi
convinşi – în marea lor majoritate – de importanţa comensurării impactului responsabilităţii sociale la
nivelul profitabilităţii corporative, nu au oferit, încă, o metodologie comună sau un instrument coerent şi
uşor de aplicat prin care să poată fi atins obiectivul mai sus menţionat. De aceea, una dintre priorităţile
care se impun este stabilirea unei metodologii clare şi uşor de utilizat şi determinarea unor instrumente
coerente, concrete şi comune care să comensureze progresul pe care companiile îl fac pe direcţia sprijinirii
dezvoltării durabile – consolidarea unei societăţi în care să existe un echilibru optim între obiectivele de
ordin economic, social şi ecologic.
În timp ce performanţa economică poate fi uşor măsurată prin utilizarea de indicatori standard
acceptaţi la nivel internaţional, iar performanţa ecologică poate fi evaluată prin intermediul unei analize
comparative între resursele folosite şi rezultatele obţinute (input-output), performanţa socială şi valoarea
activelor intangibile ale unei companii sunt cel mai greu de determinat în termeni cuantificabili.
Responsabilitatea socială corporativă este necesară, dar nu suficientă, iar efectele sale benefice se
manifestă, cu deosebire, în situaţiile în care compania se confruntă cu riscuri de ordin reputaţional. În ceea
ce priveşte riscurile sistemice, a căror influenţă se resimte la nivel macroeconomic, responsabilitatea
socială corporativă nu are nici un fel de efect şi nu îşi poate dovedi eficienţa, dat fiind faptul că
dezechilibrele se manifestă la un nivel superior celui corporativ.
Toate aceste concluzii, mai mult sau mai puţin afirmate până în prezent în literatura de specialitate,
au fost confirmate în cadrul prezentei teze, atât prin intermediul unei argumentaţii teoretice care s-a dorit a
fi cât mai judicioasă şi exhaustivă, cât şi prin partea aplicativă din finalul tezei. Studiul de caz elaborat la
nivelul BRD-Groupe Société Générale vizează, cu preponderenţă, atingerea a două obiective fundamen-
tale: pe de o parte, reconfirmarea, prin intermediul unei analize empirice, a rolului strategic al responsa-
bilităţii sociale corporative pentru rezultatele de afaceri ale unei companii internaţionale, iar, pe de altă
parte, eliminarea factorului subiectiv şi oferirea unei imagini reale cu privire la limitele pe care
responsabilitatea socială corporativă le are, dat fiind faptul că influenţa ei pozitivă este strict limitată la
situaţii de risc specific şi nu acţionează şi în cele de risc sistemic.
4.1. Introducere
nivelul pieţei româneşti, o analiză empirică a relaţiei dintre performanţa socială şi cea financiară a unei
companii (inter)naţionale, oferind şi o metodologie proprie de cuantificare a implicării sociale corporative.
În continuare, voi evidenţia succint principalele idei pe care le-am desprins în urma elaborării
fiecărui capitol din teza de doctorat.
4.2. Capitolul 1:
Consideraţii generale privind responsabilitatea socială corporativă
Capitolul cu care debutează lucrarea a avut drept obiectiv principal determinarea locului şi rolului
pe care responsabilitatea socială corporativă îl ocupă în cadrul literaturii de specialitate.
În acest sens, aspectele reliefate în cadrul primului capitol au vizat: definirea responsabilităţii
sociale corporative (atât din perspectiva instituţiilor internaţionale, cât şi prin prisma celor mai renumiţi
autori din literatura de specialitate) şi delimitarea ariei sale de acoperire; evidenţierea progresivă a
dimensiunilor care compun responsabilitatea socială corporativă (economică, legală, etică şi discre-
ţionară); analiza relaţiei dintre responsabilitatea socială corporativă şi etica în afaceri (în urma sintezei
întreprinse s-a confirmat faptul că responsabilitatea socială corporativă este abordarea care îşi asumă cel
mai mult din etica în afaceri, dat fiind faptul că obligaţiile unei companii se extind la nivelul întregii
comunităţi); sintetizarea principalelor abordări ale responsabilităţii sociale corporative (pornind de la
responsabilitatea companiei doar faţă de acţionari, faţă de toţi stakeholderii sau faţă de societate, în
ansamblul său) şi afirmarea modelului economico-social al firmei, confirmat de argumentul pragmatic/
raţional al responsabilităţii sociale corporative; prezentarea principalelor argumente pro şi contra
responsabilitate socială corporativă, în funcţie de nivelul micro- sau macroeconomic şi de orizontul de
timp pentru care se întreprinde analiza; reafirmarea motivelor pentru care companiile se implică în acţiuni
responsabile social (motivul pragmatic/raţional, cel deontologic/umanist sau cel al presiunii sociale);
prezentarea modului în care responsabilitatea socială corporativă a evoluat conceptual de-a lungul
ultimilor 50 de ani şi trecerea de la obligaţie socială la strategie profitabilă de afaceri, direct corelată cu
reacţia companiilor la problemele de ordin social şi „maturizarea” corporativă pe plan social, ghidată de
raţionamente pragmatice; sublinierea principalelor strategii corporative bazate pe responsabilitate socială
corporativă şi evoluţia acestora în funcţie de principalele categorii de stakeholderi.
În vederea consolidării unei viziuni personale cu privire la conceptele prezentate şi pentru a putea
trasa cadrul teoretic utilizat ulterior în stabilirea unei relaţii între performanţa socială şi cea financiară a
unei companii, am încercat să răspund la una dintre principalele provocări asociate responsabilităţii
sociale corporative în literatura de specialitate şi anume determinarea domeniului – moral sau economic –
căruia i se subscrie acest concept, deoarece părerile sunt foarte segmentate pe respectiva direcţie de
analiză. Pentru a răspunde la această provocare, am iniţiat demersul ştiinţific de la componenta sa
deontologică, trecând prin cea utilitaristă (ambele abordări ale filozofiei morale) şi concentrându-mă, în
final, asupra celei pragmatice.
Dat fiind faptul că s-a demonstrat potenţialul responsabilităţii sociale corporative de a contribui la
bunăstarea de ansamblu a societăţii, dar şi la consolidarea rezultatelor financiare ale companiei iniţiatoare,
nu cred că este necesară o separare a planurilor moral şi economic, ci, dimpotrivă, o integrare a lor în
cadrul unei abordări unice. Această concluzie, care nu se bucură de sprijinul eticii deontologice, porneşte
de la premisa esenţială conform căreia companiile sunt sau devin responsabile social din motive de ordin
pragmatic, deoarece, în esenţă, scopul lor ultim este de a produce profituri. O strategie prin care
companiile câştigă în termeni economici prin îmbunătăţirea mediului social şi ecologic în care îşi
desfăşoară activitatea este, cu siguranţă, o abordare bună şi corectă.
Astfel, consider că responsabilitatea socială corporativă, aflată la confluenţa dintre etică şi
economie, se justifică teoretic atât din punct de vedere filozofic, cât şi din punct de vedere pragmatic.
4.3. Capitolul 2:
Operaţionalizarea responsabilităţii sociale corporative
Al doilea capitol a vizat prezentarea modului în care responsabilitatea socială corporativă poate fi
gestionată şi implementată în practică, pornind tocmai de la afirmarea anterioară a caracterului său
pragmatic.
Pentru a oferi o imagine logică şi unitară a manifestării în practică a responsabilităţii sociale
corporative, am considerat că o abordare pe linia general-particular răspunde cel mai bine necesităţilor
concrete ale demersului ştiinţific iniţiat, cu atât mai mult cu cât una dintre principalele provocări asociate
responsabilităţii sociale corporative este tocmai lipsa unei prezentări exhaustive a mecanismului real pe
care companiile îl au la dispoziţie pentru a se putea implica în acţiuni şi proiecte de ordin social.
Acesta este motivul pentru care, în capitolul al doilea, am prezentat exhaustiv cele mai frecvente
manifestări concrete ale responsabilităţii sociale corporative (formele sale – promovarea corporativă a
unor cauze sociale, marketingul asociat unei cauze sociale, marketingul social corporativ, filantropia
corporativă, voluntariatul comunitar şi practicile corporative responsabile social), mijloacele la care se
poate apela în vederea atingerii obiectivelor sociale stabilite (instrumentele specifice responsabilităţii
sociale corporative – codurile de conduită, standardele de management, raportarea implicării sociale,
etichetele ecologice şi sociale, investiţiile responsabile social şi alte metode şi instrumente specifice
implicării sociale corporative), ca şi standardele ce trebuie atinse în momentul comensurării sustena-
bilităţii corporative (indicatorii utilizaţi pentru măsurarea performanţelor companiilor – pe cele trei planuri
aferente sustenabilităţii corporative: economic, ecologic şi social). Deşi general aplicabili la nivelul
tuturor companiilor, formele, instrumentele şi indicatorii evidenţiaţi în capitolul al doilea sunt utilizaţi, în
special, de companiile multinaţionale, care îşi desfăşoară activităţile de afaceri pe un număr mare de pieţe
Responsabilitatea socială corporativă şi performanţele companiilor multinaţionale.
Aplicaţie la nivelul României Irina-Eugenia IAMANDI
Rezumatul tezei de doctorat 14
4.4. Capitolul 3:
Responsabilitatea socială corporativă în companiile multinaţionale
Cel de-al treilea capitol al tezei de doctorat reprezintă, din punct de vedere teoretic, centrul de
greutate al demersului ştiinţific iniţiat. În prezent, deşi s-a conştientizat importanţa responsabilităţii
sociale corporative pentru toate categoriile de companii şi indiferent de localizarea geografică a teritoriilor
pe care acestea îşi desfăşoară activitatea, încă se consideră că doar marile companii multinaţionale ale
lumii au obligaţia morală şi puterea financiară de a se implica în acţiuni responsabile social. De aceea,
adevărata provocare pentru toate companiile lumii, fără a lua în considerare dezbaterile de sorgintă
filozofică din spatele unui demers analitic exhaustiv, este reprezentată de adoptarea practicilor
responsabile din punct de vedere economic, ecologic şi social în vederea consolidării poziţiei deţinute pe
piaţă sau a câştigării de avantaje strategice.
Obiectivele propuse în cadrul acestui capitol au vizat: reafirmarea rolului esenţial pe care
companiile multinaţionale îl au în promovarea responsabilităţii sociale corporative la nivel global;
demonstrarea existenţei unei relaţii pozitive, directe şi biunivoce, între performanţa corporativă socială şi
cea financiară, prin oferirea unei explicaţii riguroase, care să reconcilieze părerile foarte diferite din
literatura de specialitate cu privire la relaţia anterior menţionată; identificarea, cât mai exactă, a
principalelor probleme ce trebuie soluţionate, astfel încât responsabilitatea socială corporativă să poată
fi optim utilizată de către companiile (multi)naţionale.
În primul rând, una din temele abordate în cadrul capitolului al treilea a vizat responsabilitatea
socială corporativă a companiilor multinaţionale în condiţiile globalizării afacerilor şi dilema cu care se
Responsabilitatea socială corporativă şi performanţele companiilor multinaţionale.
Aplicaţie la nivelul României Irina-Eugenia IAMANDI
Rezumatul tezei de doctorat 15
confruntă aceste companii, provenind din ţări puternic dezvoltate, în momentul în care îşi extind
operaţiunile de afaceri şi în regiuni mai puţin dezvoltate ale lumii. Soluţiile sugerate se circumscriu teoriei
morale şi trebuie armonizate cu cerinţele de profitabilitate economică.
Prezentul capitol are drept prim obiectiv conturarea unui cadru general al responsabilităţii sociale
corporative pe plan global, în special la nivelul Uniunii Europene. Drept urmare, am realizat o prezentare
comparativă a responsabilităţii sociale corporative în Statele Unite ale Americii şi în Uniunea Europeană,
punând un accent deosebit pe dezvoltarea implicării corporative şi progresele înregistrate în domeniu de
către companiile (inter)naţionale care îşi desfăşoară activitatea de afaceri pe teritoriul României. Anexa 2
completează imaginea generală oferită prin prezentarea unor exemple elocvente de responsabilitate
socială corporativă în România.
Astfel, în urma analizei întreprinse la nivel global, am constatat faptul că, în SUA, responsabilitatea
socială corporativă are un caracter fundamental pragmatic şi esenţialmente voluntar, fiind percepută ca
un avantaj competitiv şi ca un element distinctiv în competiţia liberă a mărcilor pe piaţă, în timp ce, în
Europa, responsabilitatea socială corporativă este mult mai reglementată, politizată şi chiar coordonată
concertat din exterior, prin impunerea unor standarde de performanţă corporativă ce tind spre o
uniformizare a implicării în proiecte de ordin social. Acest fapt se justifică prin politica socială mai
protecţionistă şi mai tradiţionalistă de pe continentul european (a se vedea politicile publice conexe
responsabilităţii sociale corporative şi elaborate la nivel naţional sau comunitar), comparativ cu situaţia
întâlnită pe continentul american.
Deşi, în România, responsabilitatea socială corporativă este promovată, în special, prin intermediul
companiilor internaţionale care îşi „transferă” inclusiv cultura de corporaţie şi practicile responsabile
social la nivelul pieţei româneşti, cu toate acestea, nu se poate vorbi de o implicare socială în adevăratul
sens al cuvântului, dat fiind faptul că iniţiativelor respective le lipseşte viziunea strategică corelată cu
activitatea de bază a companiei responsabile şi angajamentul pe termen lung, care să vizeze soluţionarea
unor probleme reale ale societăţii. În România, responsabilitatea socială corporativă este adesea utilizată
doar ca un instrument de promovare a imaginii companiei, fiind lipsită de coerenţă şi unitate strategică.
În al doilea rând, aşa după cum am precizat anterior, un alt obiectiv al prezentului demers analitic
este acela de a demonstra faptul că responsabilitatea socială corporativă este mai mult decât un simplu
concept filozofic, lipsit de consistenţă şi aplicabilitate practică, fiind, mai degrabă, o modalitate eficientă
de susţinere a intereselor financiare ale unei companii, pe termen mediu şi lung. Atunci când responsa-
bilitatea socială corporativă este concepută drept un plan de acţiune corporativă pe termen lung, câştigă
atât compania iniţiatoare, cât şi societatea în ansamblul ei, atât în termeni economici, cât şi în termeni
sociali. Drept urmare, o altă temă principală analizată în cadrul acestui capitol se referă la abordarea
responsabilităţii sociale corporative drept o strategie profitabilă de afaceri la nivel global, prin concen-
trarea argumentelor pe două direcţii principale: prezentarea avantajelor corporative ale implicării în
acţiuni responsabile social şi determinarea tipului şi sensului relaţiei care se manifestă între performanţa
corporativă socială şi cea financiară.
În ceea ce priveşte relaţia dintre performanţa socială şi cea financiară a companiilor, teoria la care
am aderat (teoria integrativă) şi pe care am încercat să o interpretez prin prisma propriei raţionalităţi
importă conceptele economice în planul responsabilităţii sociale corporative. În acest fel, nu mai există o
contradicţie fundamentală între cercetările care au găsit corelaţii pozitive şi cele care au identificat
corelaţii negative între cele două tipuri de performanţe, ci ele sunt reconciliate prin intermediul unei
analize cost-beneficiu. Pe scurt, ideea de bază ar fi aceea că responsabilitatea socială corporativă este o
strategie profitabilă de afaceri, corelată pozitiv cu performanţa financiară a companiilor, atât timp cât
acestea îşi păstrează obiectivul economic ca şi obiectiv primordial al activităţii lor. În momentul în care
accentul se inversează, iar companiile îşi propun obiective de ordin social peste un anumit nivel al puterii
lor financiare, acest lucru se repercutează negativ asupra profitabilităţii corporative, ducând la apariţia
corelaţiilor negative sugerate de literatura de specialitate. Teoria integrativă capătă importanţă deosebită
pentru dezvoltarea responsabilităţii sociale corporative la nivel internaţional dat fiind faptul că oferă
managerilor un instrument concret prin care aceştia să poată operaţionaliza iniţiativele sociale în vederea
optimizării profiturilor.
Pornind de la sinteza literaturii de specialitate ce evidenţiază tipurile de corelaţii şi determinările
cauzale posibile între performanţa socială şi performanţa financiară, personal apreciez că teoria cercului
„virtuos” este cea care surprinde cel mai bine relaţia dintre cele două variabile: o performanţă financiară
mare duce la o performanţă socială mare, o performanţă socială mare duce la o performanţă financiară
şi mai mare, iar raţionamentul poate să continue în mod analog; de asemenea, o performanţă socială mare
poate duce la o performanţă financiară mare, iar o performanţă financiară mare poate duce la o
performanţă socială şi mai mare etc.
Raţionamentul care stă la baza teoriei cercului „virtuos” implică şi existenţa unei relaţii de
tranzitivitate, de unde rezultă că între cele două tipuri de performanţe nu se manifestă doar o relaţie de
codeterminare, ci şi una de autodeterminare: o companie solidă din punct de vedere financiar se poate
implica cu succes în dezvoltarea unor iniţiative sociale derulate în folosul comunităţii, ceea ce îi va
genera, pe viitor, o şi mai bună performanţă financiară, în timp ce, o companie responsabilă social va
înregistra rezultate financiare peste medie, ceea ce îi va permite ulterior alocarea unor fonduri mai mari
către iniţiativele sociale. În acest fel, performanţa socială şi performanţa financiară a unei companii sunt,
pe rând, când variabile dependente, când variabile independente, aspect ce depăşeşte teoria economică,
unde corelaţia se manifestă într-un singur sens.
Astfel, consider că responsabilitatea socială corporativă, pentru a putea fi într-adevăr benefică, atât
pentru societate, cât şi pentru companie, trebuie să menţină în permanenţă un echilibru între costurile
aferente implicării sociale şi beneficiile induse de asumarea unor iniţiative sociale. Găsirea acestui punct
de echilibru apreciez că este, de fapt, problema reală şi actuală a companiilor ce acţionează pe plan inter-
naţional, dat fiind faptul că acestea au conştientizat deja necesitatea implicării în problemele societăţii.
În sfârşit, în al treilea rând, este evident faptul că acceptarea responsabilităţii sociale corporative s-a
realizat deja la nivel global, iar beneficiile pe care aceasta le induce companiilor şi societăţii sunt aproape
unanim acceptate de comunitatea ştiinţifică şi societatea civilă. Cu toate acestea, nu se poate afirma că
implementarea responsabilităţii sociale corporative este lipsită de probleme sau că progresele înregistrate
sunt absolute. Pornind de la ipoteza de mai sus, o prezentare a provocărilor actuale şi a direcţiilor de
acţiune aferente responsabilităţii sociale corporative devine deosebit de necesară în vederea consolidării
rolului strategic al politicii de responsabilitate socială corporativă.
În acest sens, dintre provocările aferente responsabilităţii sociale corporative merită menţionate cel
puţin următoarele: asocierea, cu predilecţie, a responsabilităţii sociale corporative cu societăţile multi-
naţionale; evidenţierea potenţialelor efecte negative care apar atunci când forţa strategică a iniţiativelor
sociale corporative este supraevaluată; lipsa unei metodologii exhaustive şi a unor instrumente şi
standarde comune pentru evaluarea, raportarea şi auditul politicilor de responsabilitate socială corporativă
iniţiate de companiile care îşi desfăşoară activitatea în diverse părţi ale lumii; incapacitatea de a comen-
sura impactul iniţiativelor sociale asupra profitabilităţii corporative; decalajul existent între manifestarea
performanţei sociale şi a celei financiare la nivelul unei companii etc. În ceea ce priveşte direcţiile de
acţiune, am considerat ca fiind deosebit de relevante cel puţin următoarele patru: conturarea unui model
care să permită comensurarea impactului responsabilităţii sociale corporative asupra performanţelor
financiare; identificarea tuturor instrumentelor şi practicilor specifice de responsabilitate socială corpo-
rativă şi determinarea cantitativă a eficienţei fiecăruia; analiza responsabilităţii sociale corporative şi la
nivelul companiilor de dimensiuni mici şi mijlocii; elaborarea şi cuantificarea unei politici de respon-
sabilitate socială corporativă în România etc.
Astfel, apreciez că, prin urmărirea direcţiilor de acţiune anterior menţionate, responsabilitatea
socială corporativă îşi poate reafirma rolul strategic actual de consolidare a profitabilităţii corporative.
4.5. Capitolul 4:
Evaluarea responsabilităţii sociale corporative
ordin social îl pot avea asupra activităţilor de afaceri ale companiilor multinaţionale; în al doilea rând,
evaluarea sustenabilităţii corporative şi oferirea unor clasamente ale celor mai responsabile companii
multinaţionale, conform Dow Jones Sustainability Index şi Innovest Strategic Value Advisors Inc.; în al
treilea rând, propunerea unei metodologii de măsurare a impactului responsabilităţii sociale corporative
asupra performanţelor de afaceri ale unei companii, pentru a putea oferi managerilor un instrument real,
care să justifice economic implicarea în aspectele sociale. Respectiva metodologie s-a consacrat foarte
recent (2008) în literatura de specialitate şi personal consider că aplicabilitatea sa este una deosebit de
adecvată în contextul tematicii analizate.
De asemenea, se impune necesitatea evaluării cantitative a responsabilităţii sociale corporative
pentru a constata în ce măsură iniţiativele responsabile social şi-au atins scopurile propuse, atât la nivelul
societăţii, cât şi la nivelul companiei iniţiatoare: societatea doreşte să cunoască în ce măsură este
influenţată de activităţile de afaceri ale companiilor şi cum le poate determina, la rândul său, iar compania
responsabilă aspiră la o consolidare a rezultatelor sale de afaceri, prin alocarea de resurse corporative către
cauze de ordin social sau ecologic.
Astfel, obiectivul pe care l-am urmărit în cadrul acestui capitol a fost reconfirmarea relaţiei
biunivoce şi necesitatea comensurării strategice a relaţiei care se manifestă între companii şi societate:
companiile au o puternică influenţă la nivelul comunităţii în care îşi desfăşoară activitatea, iar societatea
determină decisiv rezultatele de afaceri ale respectivelor companii.
4.6. Capitolul 5:
Analiza responsabilităţii sociale corporative în sectorul bancar românesc:
Relaţia dintre performanţa socială şi performanţa financiară.
Aplicaţie la nivelul BRD-GSG
Al cincilea şi, în acelaşi timp, ultimul capitol al tezei de doctorat – capitolul aplicativ – a vizat
evidenţierea principalelor direcţii de afirmare a responsabilităţii sociale corporative în sectorul bancar
românesc în comparaţie cu cel european şi exemplificarea modului în care performanţa socială se
corelează cu performanţa financiară pentru BRD-Groupe Société Générale, filială a Grupului financiar
internaţional Société Générale.
Analiza întreprinsă la nivelul sectorului bancar românesc, în general, şi la nivelul BRD-Groupe
Société Générale, în special, reprezintă contribuţia personală, de ordin aplicativ, la dezvoltarea cunoaşterii
în domeniu. Aşa după cum am menţionat, acest ultim capitol reflectă două aspecte principale: prezentarea
generală a responsabilităţii sociale corporative în sectorul bancar din România şi prezentarea responsabi-
lităţii sociale corporative în cadrul BRD-Groupe Société Générale – analiză empirică, elaborată cu
ajutorul unui instrumentar econometric, a performanţelor sociale şi financiare ale BRD-GSG.
La baza alegerii BRD-GSG pentru dezvoltarea unei analize de ordin aplicativ au stat cel puţin şapte
motivaţii principale: două dintre acestea au vizat sectorul bancar, în general, iar cinci dintre ele – BRD-
GSG, în special.
În primul rând, sectorul bancar românesc este unul dintre domeniile de activitate economică în care
responsabilitatea socială corporativă se manifestă pregnant, în special datorită concurenţei susţinute dintre
principalele bănci ce acţionează pe teritoriul României şi care percep responsabilitatea socială corporativă
drept un avantaj competitiv determinant; în al doilea rând, pornind de la actuala criză financiară
manifestată la nivel internaţional şi de la „turbulenţele” valutare şi monetare de pe piaţa naţională, am
dorit să analizez influenţa responsabilităţii sociale corporative şi în condiţii de risc sistemic.
În al treilea rând, experienţa şi tradiţia implicării BRD-GSG în acţiuni responsabile social sunt
recunoscute pe plan naţional, iar iniţiativele sociale dezvoltate de bancă beneficiază de o abordare
strategică consolidată, în concordanţă cu strategia de dezvoltare durabilă a companiei, şi sunt derulate pe
termen mediu şi lung; în al patrulea rând, pornind de la problemele de ordin intern care au marcat Grupul
Société Générale la începutul anului 2008, am considerat oportună analizarea modului în care
responsabilitatea socială corporativă poate răspunde unor provocări induse de riscul specific; în al cincilea
rând, BRD-GSG, ca filială a Grupului francez Société Générale – cu activitate financiară la nivel
internaţional, se încadrează optim, din punct de vedere metodologic, în tipologia companiilor vizate de
prezenta teză de doctorat; în al şaselea rând, BRD-GSG are o politică de comunicare transparentă şi de
informare continuă cu privire la proiectele şi campaniile sociale desfăşurate, ceea ce face ca accesul la
informaţiile referitoare la politica de responsabilitate socială a băncii să se realizeze mult mai uşor decât în
cazul altor companii (informaţiile cu privire la implicarea socială a BRD-GSG au făcut posibilă
cuantificarea, conform unui indice propriu, a performanţei corporative sociale); în al şaptelea rând, în
alegerea BRD-GSG pentru partea aplicativă a tezei de doctorat a contat, într-o măsură determinantă, şi
faptul că acţiunile băncii sunt listate la Bursa de Valori din Bucureşti (cotaţiile acţiunilor BRD-GSG la
BVB au stat la baza determinării performanţei corporative financiare).
În ceea ce priveşte analiza comparativă dintre sectorul bancar românesc şi cel bancar european, se
poate constata că domeniile de manifestare a responsabilităţii sociale corporative sunt prioritar aceleaşi,
iar băncile multinaţionale europene care activează şi pe piaţa din România îşi transferă, o dată cu
cultura de corporaţie, practicile şi politicile lor responsabile social la nivelul pieţei româneşti.
Analiza derulată în cadrul prezentei teze de doctorat pentru BRD-GSG încearcă să ofere, pentru
prima dată la nivelul pieţei româneşti, o exemplificare concretă a modului în care performanţa
corporativă socială şi cea financiară se influenţează reciproc. În vederea reflectării cât mai exacte a
realităţii economico-sociale, am întreprins analiza pentru două perioade de timp: 2001-2008 (au fost luate
în considerare efectele induse de riscul sistemic şi de riscul specific) şi 2001-2007 (fără a fi luată în
considerare influenţa factorilor de risc, pornind de la premisa că analiza s-a realizat în condiţii de
„normalitate”).
acestea, rezultatele obţinute au relevat faptul că performanţa financiară influenţează mai puternic
performanţa socială decât vice-versa, confirmând tezele din literatura de specialitate care afirmă că, în
general, companiile mari şi cu rezultate bune din punct de vedere financiar sunt cele care îşi permit să se
dedice şi iniţiativelor sociale.
4.7. Concluzii
Cele mai importante concluzii care se desprind în urma elaborării prezentei teze de doctorat sunt
următoarele:
- Responsabilitatea socială corporativă se manifestă la confluenţa dintre etică şi economie.
- Analiza responsabilităţii sociale corporative se poate realiza la două nivele: deontologic vs.
utilitarist şi filozofic vs. pragmatic.
- Deşi bine dezvoltată la nivel teoretic şi conceptual, responsabilitatea socială corporativă nu este
optim implementată din punct de vedere practic.
- În România, responsabilitatea socială corporativă este redusă prioritar la forme precum
iniţiativele filantropice sau campaniile de relaţii publice.
- Pentru a-şi păstra rolul pe care îl îndeplinesc în cadrul societăţii, companiile trebuie să menţină
un echilibru între obiectivele de ordin social şi cerinţele de profitabilitate economică.
- Abordarea responsabilităţii sociale corporative este preponderent pragmatică şi voluntară pe
continentul american şi umanist-deontologică, reglementată mai degrabă din exterior, pe
continentul european.
- În România, responsabilitatea socială corporativă nu se manifestă la modul strategic şi nu este
corelată cu activitatea de bază a companiei, ceea ce face ca politicile sociale corporative să îşi
piardă esenţial din eficienţa preconizată în soluţionarea unor probleme reale ale societăţii.
- Responsabilitatea socială corporativă este o strategie profitabilă de afaceri, corelată pozitiv cu
performanţa financiară a companiilor, atât timp cât acestea îşi păstrează obiectivul economic ca
şi obiectiv primordial al activităţii lor.
- Teoria cercului „virtuos” este cea care sintetizează relaţia dintre performanţa corporativă socială
şi cea financiară. Cele două tipuri de performanţe corporative sunt caracterizate de codeter-
minare şi de autodeterminare.
- Adevărata provocare asociată responsabilităţii sociale corporative este reprezentată de găsirea
punctului de echilibru între costurile aferente implicării sociale şi beneficiile induse de asumarea
unor iniţiative sociale.
- Este necesară o determinare strategică – calitativă şi cantitativă – a relaţiei biunivoce care se
manifestă între companii şi societate.
- Băncile multinaţionale europene care activează şi pe piaţa din România îşi transferă, o dată cu
cultura de corporaţie, practicile şi politicile lor responsabile social la nivelul pieţei româneşti.
- Responsabilitatea socială corporativă este necesară, dar nu suficientă, pentru consolidarea
performanţelor financiare, şi nu poate combate efectele negative induse de riscul sistemic asupra
profitabilităţii unei companii. Implicarea în acţiuni responsabile social poate fi benefică în
condiţii de risc specific („risc reputaţional”).
- Pentru perioada 2001-2008, singura ipoteză confirmată a fost cea a resurselor disponibile:
influenţa directă a financiarului asupra socialului. În plus, performanţa financiară şi cea socială
se autodetermină, la o „întârziere” de doi ani.
- Pentru perioada 2001-2007, s-a confirmat ipoteza sinergiei pozitive (teoria cercului „virtuos”)
dintre performanţa socială şi cea financiară, reafirmându-se existenţa unei relaţii pozitive şi
bidirecţionale între cele două variabile. În plus, performanţa financiară şi cea socială se auto-
determină, la o „întârziere” de un an.
- O companie care întreprinde, în mod strategic, acţiuni responsabile social trebuie să aibă
experienţă în acest domeniu şi fonduri provenite din exerciţiul financiar anterior pentru a-şi
putea conduce cu succes politica de responsabilitate socială corporativă; în acelaşi timp, rezul-
tatele financiare actuale ale unei companii sunt influenţate de rezultatele sale financiare ante-
rioare şi de implicarea sa în aspectele de ordin social ale comunităţii, din ultimul an.
- Analiza pentru ambele perioade (în prezenţa şi în absenţa riscului sistemic) a relevat faptul că
performanţa financiară influenţează mai puternic performanţa socială decât vice-versa,
confirmând tezele din literatura de specialitate care afirmă că, în general, companiile mari şi cu
rezultate bune din punct de vedere financiar sunt cele care îşi permit să se dedice şi iniţiativelor
sociale.
V. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Bowie, Norman E., Duska, Ronald F. – Business Ethics, 2nd Edition, Prentice-Hall Inc., New Jersey,
USA, 1990
Carmichael, Sheena, Drummond, John – Good Business – A Guide to Corporate Responsibility and
Business Ethics, Editorial Business Books Limited, London, UK, 1989
Crăciun, Dan – Business & Morality: A Short Introduction to Business Ethics, Editura ASE, Bucureşti,
România, 2003
DeGeorge, Richard T. – Business Ethics, 3rd Edition, Macmillan Publishing Company, New York, USA,
1990
Donaldson, Thomas – The Ethics of International Business, Oxford University Press, New York, USA,
1989
Frederick, Robert E. – La ética en los negocios: Aplicación a problemas específicos en las organizaciones
de negocios, Oxford University Press, México City, México, 2001
Iamandi, Irina-Eugenia, Filip, Radu – Etică şi responsabilitate socială corporativă în afacerile
internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, România, 2008
Jeucken, Marcel H.A. – Sustainability in Finance. Banking on the Planet, Eburon Academic Publishers,
Delft, Netherlands, 2004
Kotler, Philip, Lee, Nancy – Corporate Social Responsibility: Doing the Most Good for Your Company
and Your Cause, Best practices from Hewlett-Packard, Ben & Jerry’s, and other leading companies, John
Wiley & Sons, Inc., New Jersey, USA, 2005
Mitchell, Charles – A Short Course in International Business Ethics – Combining Ethics and Profits in
Global Business, World Trade Press, Professional Books for International Trade, California, USA, 2003
Popa, Ioan, Filip, Radu – Management internaţional, Editura Economică, Bucureşti, România, 1999
Falck, Oliver, Heblich Stephan – Corporate Social Responsibility: Doing Well by Doing Good, “Business
Horizons”, Vol. 50, Issue 3, pp. 247-254, Elsevier Science Inc., Orlando, Florida, USA, 2007
Galbreath, Jeremy – Corporate Social Responsibility Strategy: Strategic Options, Global Considerations,
“Corporate Governance”, Vol. 6, No. 2, pp. 175-187, Emerald Group Publishing Ltd., Bradford, UK, 2006
Godfrey, Paul C., Hatch, Nile W. – Researching Corporate Social Responsibility: An Agenda for the 21st
Century, “Journal of Business Ethics”, Vol. 70, No. 1, pp. 87-98, Springer Netherlands, Dordrecht,
Netherlands, 2007
Griffin, Jennifer J., Mahon, John F. – The Corporate Social Performance and Corporate Financial
Performance Debate: Twenty-Five Years of Incomparable Research, “Business and Society”, Vol. 36, No.
1, pp. 5-31, Sage Publications Inc., Chicago, USA, 1997
Hill, Ronald Paul, Ainscough, Thomas, Shank, Todd, Manullang, Daryl – Corporate Social
Responsibility and Socially Responsible Investing: A Global Perspective, “Journal of Business Ethics”, Vol.
70, No. 2, pp. 165-174, Springer Netherlands, Dordrecht, Netherlands, 2007
Iamandi, Irina-Eugenia – Corporate Social Responsibility and Social Responsiveness in a Global
Business Environment. A Comparative Theoretical Approach, “The Romanian Economic Journal”, Year X,
No. 23 (1/2007), pp. 3-18, Editura ASE, Bucureşti, România, 2007
Iamandi, Irina-Eugenia, Cărăgin, Andreea Raluca, Chiciudean, Alina, Drăgoi, Mihaela Cristina –
Corporate Social Responsibility – Analysing Social and Financial Performance. The Case of Romania,
“European Research Studies Journal”, Vol. X, Special Issue (3-4), pp. 19-30, ERSJ Printing House, Piraeus,
Greece, 2007
Iamandi, Irina-Eugenia, Filip, Radu – Instruments for Evaluating the Performance of Corporate Social
Responsibility. The Romanian Case, “The Romanian Economic Journal”, Year XI, No. 27 (1/2008), pp. 99-
122, Editura ASE, Bucureşti, România, 2008
Joldeş, Cosmin, Belu, Mihaela, Iamandi, Irina-Eugenia – Corporate Social Responsibility in the
Romanian Banking Sector, „Analele Universităţii din Oradea”, Facultatea de Ştiinţe Economice, Seria
Stiinţe Economice, Tom XVII (2008), Vol. II – “Economy and Business Administration”, pp. 620-625,
Editura Universităţii din Oradea, Oradea, România, 2008
Levis, Julien – Adoption of Corporate Social Responsibility Codes by Multinational Companies, “Journal
of Asian Economics”, Vol. 17, Issue 1, pp. 50-55, Elsevier Science Inc., Orlando, Florida, USA, 2006
Margolis, Joshua D., Walsh, James P. – Misery Loves Companies: Rethinking Social Initiatives by
Business, “Administrative Science Quarterly”, Vol. 48, No. 2, pp. 268-305, Johnson Graduate School of
Management, Cornell University, New York, USA, 2003
Marín, Longinos, Ruíz, Salvador – “I Need You Too!” Corporate Identity Attractiveness for Consumers
and The Role of Social Responsibility, “Journal of Business Ethics”, Vol. 71, No. 3, pp. 245-260, Springer
Netherlands, Dordrecht, Netherlands, 2007
Marom, Isaiah Yeshayahu – Toward a Unified Theory of the CSP – CFP Link, “Journal of Business
Ethics”, Vol. 67, No. 2, pp. 191-200, Springer Netherlands, Dordrecht, Netherlands, 2006
Marrewijk, Marcel van, Werre, Marco – Multiple Levels of Corporate Sustainability, “Journal of
Business Ethics”, Vol. 44, No. 2-3, pp. 107-119, Springer Netherlands, Kluwer Academic Publishers,
Dordrecht, Netherlands, 2003
McWilliams, Abagail, Siegel, Donald – Corporate Social Responsibility: A Theory of the Firm
Perspective, “The Academy of Management Review”, Vol. 26, No. 1, pp. 117-127, Academy of
Management, New York, USA, 2001
McWilliams, Abagail, Siegel, Donald – Corporate Social Responsibility: Correlation or
Misspecification?, “Strategic Management Journal”, Vol. 21, No. 5, pp. 603-609, John Wiley & Sons Ltd.,
Chichester, UK, 2000
Orlitzky, Marc, Schmidt, Frank L., Rynes, Sara L. – Corporate Social and Financial Performance: A
Meta-Analysis, “Organization Studies”, Vol. 24, No. 3, pp. 403-441, Sage Publications Ltd., London, UK,
2003
Pava, Moses L., Krausz, Joshua – The Association Between Corporate Social-Responsibility and
Financial Performance: The Paradox of Social Cost, “Journal of Business Ethics”, Vol. 15, No. 3, pp. 321-
357, Springer Netherlands, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, Netherlands, 1996
Preston, Lee E., O’Bannon, Douglas P. – The Corporate Social – Financial Performance Relationship: A
Typology and Analysis, “Business and Society”, Vol. 36, No. 4, pp. 419-429, Sage Publications Inc.,
Chicago, USA, 1997
Ridley-Duff, Rory – Social Enterprise as a Socially Rational Business, “International Journal of
Entrepreneurial Behaviour & Research”, Vol. 14, No. 5, pp. 291-312, Emerald Group Publishing Ltd.,
Bradford, UK, 2008
Roman, Ronald M., Hayibor, Sefa, Agle, Bradley R. – The Relationship Between Social and Financial
Performance: Repainting a Portrait, “Business and Society”, Vol. 38, No. 1, pp. 109-125, Sage
Publications Inc., Chicago, USA, 1999
Salzmann, Oliver, Ionescu-Sommers, Aileen, Steger, Ulrich – The Business Case for Corporate
Sustainability: Literature Review and Research Options, “European Management Journal”, Vol. 23, Issue
1, pp. 27-36, Pergamon – Elsevier Science Ltd., Oxford, UK, 2005
Sasse, Craig M., Trahan, Ryan T. – Rethinking the New Corporate Philanthropy, “Business Horizons”,
Vol. 50, Issue 1, pp. 29-38, Elsevier Science Inc., Orlando, Florida, USA, 2007
Scholtens, Bert – Finance as a Driver of Corporate Social Responsibility, “Journal of Business Ethics”,
Vol. 68, No. 1, pp. 19-33, Springer Netherlands, Dordrecht, Netherlands, 2006
Székely, Francisco, Knirsch, Marianna – Responsible Leadership and Corporate Social Responsibility:
Metrics for Sustainable Performance, “European Management Journal”, Vol. 23, No. 6, pp. 628-647,
Pergamon – Elsevier Science Ltd., Oxford, UK, 2005
Tschopp, Daniel J. – Corporate Social Responsibility: A Comparison Between the United States and the
European Union, “Corporate Social Responsibility and Environmental Management”, Vol. 12, No. 1, pp.
55-59, Wiley InterScience, John Wiley & Sons Ltd., West Sussex, UK, 2005
Van de Velde, Eveline, Vermeir, Wim, Corten, Filip – Finance and Accounting: Corporate Social
Responsibility and Financial Performance, “Corporate Governance”, Vol. 5, No. 3, pp. 129-138, Emerald
Group Publishing Ltd., Bradford, UK, 2005
Van der Laan, Gerwin, Van Ees, Hans, Van Witteloostuijn – Corporate Social and Financial
Performance: An Extended Stakeholder Theory, and Empirical Test with Accounting Measures, “Journal of
Business Ethics”, Vol. 79, No. 3, pp. 299-310, Springer Netherlands, Dordrecht, Netherlands, 2008
Waddock, Sandra A., Graves, Samuel B. – The Corporate Social Performance – Financial Performance
Link, “Strategic Management Journal”, Vol. 18, No. 4, pp. 303-319, John Wiley & Sons Ltd., Chichester,
UK, 1997
Weber, Manuela – The Business Case for Corporate Social Responsibility: A Company-Level
Measurement Approach for CSR, “European Management Journal”, Vol. 26, Issue 4, pp. 247-261,
Pergamon – Elsevier Science Ltd., Amsterdam, Netherlands, 2008
Ardelean, Alexandru – CSR – Tot mai verde, Revista BIZ, Nr. 170, pp. 20-41, Bucureşti, România, 1-
15.11.2008
Banca Română de Dezvoltare – Groupe Société Générale – Raport Anual 2007, Bucureşti, România,
2007,
http://www.brd.ro/&files/raport2007ro.pdf
Dow Jones Sustainability Indexes, SAM Indexes GmbH – Global Supersector Leaders (2008-2009),
Zürich, Switzerland, 22.09.2008,
http://www.sustainability-index.com/07_htmle/indexes/djsiworld_supersectorleaders_08.html
European Commission, General Directorate for Employment and Social Affairs, Unit D.1 – Green Paper
– Promoting a European Framework for Corporate Social Responsibility, Brussels, Belgium, 18.07.2001,
http://www.europa.eu.int/comm/employment_social/soc-dial/csr/greenpaper_en.pdf
European Commission, General Directorate for Employment and Social Affairs, Unit D.1 – Corporate
Social Responsibility: A Business Contribution to Sustainable Development, Brussels, Belgium,
02.07.2002,
http://ec.europa.eu/employment_social/soc-dial/csr/csr2002_col_en.pdf
European Commission, General Directorate for Employment and Social Affairs, Unit D.1 – EU Multi-
Stakeholder Forum on Corporate Social Responsibility (CSR EMS Forum), Luxembourg, 08.2003,
http://ec.europa.eu/employment_social/soc-dial/csr/last_forum_complete2.pdf
European Commission, General Directorate for Employment and Social Affairs, Unit D.1 – ABC of the
Main Instruments of Corporate Social Responsibility, Luxembourg, 2004,
http://ec.europa.eu/employment_social/publications/2005/ke1103004_en.pdf
European Commission, General Directorate for Employment, Social Affairs and Equal Opportunities,
High Level Group of National Representatives on Corporate Social Responsibility (CSR HLG) – Corporate
Social Responsibility – National Public Policies in the European Union, Brussels, Belgium, 2007,
http://ec.europa.eu/employment_social/soc-dial/csr/csr_compendium_csr_en.pdf
European Multistakeholder Forum on Corporate Social Responsibility (EMSF on CSR) – Final
Results and Recommendations, Brussels, Belgium, 29.06.2004,
http://www.ec.europa.eu/enterprise/csr/documents/29062004/EMSF_final.report/pdf
Global Reporting Initiative – Sustainability Reporting Guidelines, 2000-2006 GRI, Amsterdam,
Netherlands, 2006,
http://www.globalreporting.org/NR/rdonlyres/ED9E9B36-AB54-4DE1-BFF2-
5F735235CA44/0/G3_GuidelinesENU.pdf
Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) – The OECD Guidelines for
Multinational Enterprises, Revision 2000, OECD, Paris, France, 2000,
http://www.oecd.org/dataoecd/56/36/1922428.pdf
United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Division for Social Policy and Development
– Report on the World Social Situation – 2001, Chapter XX: Corporate Social Responsibility, pp. 250-256,
New York, USA, 2001
http://www0.un.org/esa/socdev/rwss/docs/2001/20%20Corporate%20social%20responsibilities.pdf
United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD) – The Social Responsibility of
Transnational Corporations, United Nations, New York and Geneva, 10.1999,
http://www.unctad.org/en/docs/poiteiitm21.en.pdf
United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD) – Trade and Development Report,
2008, United Nations, New York and Geneva, 2008,
http://www.unctad.org/en/docs/tdr2008_en.pdf
http://www.fma.org/SLC/Papers/CSR_and_Financial_Performance_FMA.pdf
Oancea, Dana, Diaconu, Bogdan – Transparenţă şi credibilitate în practicile de responsabilitate socială
corporatistă, 18.03.2007-25.03.2007,
http://www.markmedia.ro/article_show.php?g_id=775
Palazzi, Marcello, Starcher, George – Corporate Social Responsibility and Business Success, The
European Baha’i Business Forum, Paris, France, 1997, revised 2006,
http://www.ebbf.org/fileadmin/pdfs/publications/responsibility-success.pdf
Pohle, George, Hittner, Jeff – Attaining Sustainable Growth through Corporate Social Responsibility,
IBM Global Business Services, IBM Institute for Business Values, New York, USA, 2008,
http://www-935.ibm.com/services/us/gbs/bus/pdf/gbe03019-usen-02.pdf
Tsoutsoura, Margarita – Corporate Social Responsibility and Financial Performance, Centre for
Responsible Business, University of California, Berkeley, USA, 2004,
http://repositories.cdlib.org/crb/wps/7
Viganò, Federica, Nicolai, Daniele – CSR in the European Banking Sector: Evidence from a Sector
Survey, Rhetoric and Realities: Analysing Corporate Social Responsibility in Europe (RARE), A Research
Project within the EU’s Sixth Framework Programme, 30.11.2006,
http://www.rare-
eu.net/fileadmin/user_upload/internal/project_documents/Sector_Survey/RARE_CSR_Survey_-
Banking_Sector.pdf
Weiss, Anne – Developing Social Indicators for Use in GRI Sustainability Reporting, Global Reporting
Initiative, PriceWaterhouse Coopers, 09.1999,
http://www.ilo.org/vpidocuments/NEFA_1.pdf
*** – Topul oficial al băncilor pe 2007, Ziarul Financiar, 04.07.2008,
http://www.banknews.ro/stire/19049_zf_topul_oficial_al_bancilor_pe_2007.html
*** – Problemele Société Générale nu s-au resimţit la Bursa de la Bucureşti, 08.07.2008,
http://stiri.rol.ro/content/view/134075/3/
*** – Criza financiară internaţională poate afecta indirect România, 16.09.2008,
http://www.mediafax.ro/economic/criza-financiara-internationala-poate-afecta-indirect-
romania.html?1686;3188142
*** – Criza financiară în România. Acţiunile BRD s-au prăbuşit, leul continuă să se deprecieze,
16.09.2008,
http://www.radioplay.ro/news.php?extend.1140
http://www.alphabank.ro/ro/despre_noi/alphabank_romania.htm
http://www.bancatransilvania.ro/
http://www.bancpost.ro/
http://www.bcr.ro
http://www.brd.ro/banca/
http://www.brd.ro/banca/comunicare/responsabilitate-sociala/
http://www.brdcsr.ro/
http://www.bsr.org
http://www.cauxroundtable.org
http://www.csr-romania.ro/
http://www.donorsforum.ro/fdr.php?b=TOP%202008&lg=ro
http://www.ec.europa.eu/employment_social/emplweb/csr-matrix/csr_matrix_en.cfm
http://www.ftse.com/Indices/FTSE4Good_Index_Series/index.jsp
http://www.global100.org/
http://www.global100.org/2006/study.asp
http://www.globalreporting.org
http://www.kld.com/indexes/index.html
http://www.ktd.ro/bursa/bvb_cotatii.php?id=6&an=2008
http://www.oecd.org
http://www.raiffeisen.ro/
http://www.responsabilitatesociala.ro
http://www.sustainability-indexes.com/
http://www.zf.ro