ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Consiliul pentru Studii Doctorale

Școala Doctorală Management

TITLUL TEZEI DE DOCTORAT

MANAGEMENTUL STRATEGIC ÎN
ORGANIZAȚIILE DE SERVICII PUBLICE
CHARBEL EL AMMAR

Conducător de doctorat:
Prof. univ. dr. Constantin Marius PROFIROIU

București, 2021
 Cuprins

INTRODUCERE ................................................................................................................................. 8
Motivația alegerii subiectului și importanța cercetării .............................................................. 8
Scop, obiective și ipoteza de cercetare .......................................................................................... 9
Instrumentele metodologice utilizate pentru cercetare ........................................................... 12
Structura și originalitatea tezei ..................................................................................................... 13
CAPITOLUL 1: STADIUL CERCETĂRII PRIVIND MANAGEMENTUL
STRATEGIC .................................................................................................................................. 16
1.1.Conceptul de bază și termenii managementului strategic ................................................ 16
1.1.1.Definirea si prezentarea conceptului de strategie ........................................18
1.1.2.Procesul de planificare strategică ..............................................................24
1.1.3.Beneficiile planificării strategice ...............................................................25
1.2.Planificarea strategică versus managementul strategic ..........................................27
1.2.1.Compararea managementului operațional și strategic ..................................29
1.3.Dezvoltarea managementului strategic .................................................................30
1.3.1.Definiția managementului strategic ............................................................30
1.3.2.Beneficiile managementului strategic .........................................................31
1.3.3.Dezavantajele managementului strategic ....................................................33
1.3.4.Rolul consultantului extern .......................................................................34
CAPITOLUL 2: DEZVOLTAREA STRATEGIEI ÎN ORGANIZAȚIILE PUBLICE ȘI
PRIVATE .......................................................................................................... 37
2.1.Administrația și managementul public .............................................................. 37
2.1.1.Managementulul public ........................................................................... 42
2.1.2.Eficiența managementului în administrația publică ................................... 43
2.1.3.Serviciile publice - Criteriul de diferențiere a organizațiilor publice .......... 47
2.1.4.Asemănări și diferențe între organizațiile publice și private ...................... 50
2.2.Managementul strategic în organizațiile de servicii publice ............................... 54
CAPITOLUL 3: POZIȚIONAREA STRATEGICĂ ÎN ORGANIZAȚIILE DE
SERVICII PUBLICE ......................................................................................... 73
3.1.Planificarea strategică în organizațiile publice ............................................ 73
3.1.1.Viziunea scrisă ....................................................................................... 73
3.1.2.Misiunea formulată ................................................................................. 73
 3.1.3.Diagnosticul strategic ...............................................................................76
3.1.4.Stabilirea obiectivelor strategice ...............................................................83
3.1.5.Formularea acțiunii ...................................................................................86
3.2.Analiza generală de mediu ...................................................................................................... 90
3.2.1.Harta strategică ........................................................................................92
3.2.2.Balanced Scorecard ...................................................................................92
3.2.3.Analiza Forțelor de Competitivitate ...........................................................93
3.2.4.Analiza portofoliului.................................................................................94
3.2.5.Analiza PEST ...........................................................................................95
3.2.6.Analiza SWOT..........................................................................................99
CAPITOLUL 4: CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND MANAGEMENTUL
STRATEGIC ȘI DEZVOLTAREA STRATEGIEI ÎN ORGANIZAȚIILE PUBLICE
ȘI PRIVATE ................................................................................................................................ 104
4.1.Funcția esențială a sectorului public și privat .................................................................. 108
4.1.1.Forma serviciilor în sectorul privat și public ............................................ 109
4.1.2.Analiza procesului: aspecte structurale, de mediu, manageriale și
comportamentale ale sectorului public și privat .................................................... 109
4.1.3.Nivelul interferențelor politice în sectorul privat și public ........................ 111
4.2.Performanța sectorului public .............................................................................................. 112
4.2.1.Acțiuni de îmbunătățire ........................................................................... 115
4.3.Managementul strategic în sectorul public ....................................................................... 117
4.3.1. Implementarea principiilor strategice de management în organizații publice 118
4.3.2.Pozitionarea strategică ............................................................................ 120
CAPITOLUL 5: STUDIU DE CAZ: MANAGEMENTUL STRATEGIC ÎN
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ DIN LIBAN ....................................................................... 125
5.1.Istoria administrației publice libaneze ............................................................................... 125
5.2.Administrația publică libaneză în prezent ......................................................................... 127
5.2.1.Contextul economic și social ................................................................... 133
5.2.2.Administrația publică și guvernanța socială .............................................. 136
5.2.3. Administrația publică și piața ................................................................. 136
5.2.4.Guvernanța și structura administrativă relevantă ....................................... 138
5.2.5.Rolul liderilor locali în reformarea org anizațiilor publice ......................... 140
5.2.6.Concurența și organizarea pieței .............................................................. 147
5.3.Principalele probleme ale administrației publice libaneze ............................................ 148
 5.3.1.Problema corupției .................................................................................. 148
5.3.2.O națiune epuizată .................................................................................. 153
5.3.3.Insuficiența organizatorică și structurală .................................................. 154
5.3.4.Politica ineficientă .................................................................................. 154
5.3.5.Insuficiența funcției publice .................................................................... 154
5.3.6.Guvernarea deficitară .............................................................................. 155
5.3.7.Lipsa responsabilității ............................................................................. 155
5.3.8.Lipsa tendinței și înțelegerii clientului ..................................................... 156
5.4.Necesitatea reformei ............................................................................................................... 156
5.4.1.Programul de reformă libanez în retrospectivă .......................................... 158
5.5.Strategia recomandată pentru reforma administrativă .................................................... 158
CAPITOLUL 6: EXAMINAREA DEZVOLTĂRII STRATEGIEI ÎN
ORGANIZAȚIILE LIBANEZE DE SERVICII PUBLICE ........................................... 160
6.1. Proiectarea cercetării și colectarea datelor ........................................................ 162
6.2. Fiabilitate și valabilitate .................................................................................. 164
6.2.1.Testul ANOVA ....................................................................................... 164
6.2.2.Testul chi-pătrat ..................................................................................... 165
6.2.3.Coeficientul de corelație simplu Pearson .................................................. 166
6.2.4. Coeficient de corelație Spearman ............................................................ 166
6.3. Rezultatele analizei si cercetarii ......................................................................................... 167
6.3.1.Frecvențe ............................................................................................... 167
6.3.2.Statistici descriptive ............................................................................... 176
6.3.3.Analiza ipotezelor................................................................................... 182
CONCLUZII ................................................................................................................................... 193
Recomandări ..................................................................................................................................... 202
Limitele studiului și direcțiile de cercetare viitoare .............................................................. 204
Contribuții principale .................................................................................................................... 205
REFERINȚE ................................................................................................................................... 209
ANEXE ............................................................................................................................................. 228
LISTA TABELELOR ................................................................................................................... 236
LISTA FIGURILOR ..................................................................................................................... 237
 REZUMAT

În prezent, organizațiile se dezvoltă rapid într-un mediu în schimbare și extrem de complex.

Intensitatea, profunzimea și natura multidirecțională a acestor schimbări au un impact asupra
proceselor de management, care trebuie să fie orientate spre gestionarea dezvoltării pe termen lung
a organizației, utilizarea abilă a oportunităților potențiale și minimizarea amenințărilor generate de
mediu. Esența managementului este, prin urmare, compensarea dinamică a tensiunilor care apar
între organizație și mediu. Acest lucru sporește creșterea flexibilității strategice, accelerează
procesele reale și de reglementare și intensifică comunicarea și obținerea informațiilor corecte care
stau la baza luarea deciziilor și impulsionarea schimbării.

În managementul public, principiile și regularitățile managementului general se aplică, dar

aplicarea acestora în organizațiile publice necesită luarea în considerare a specificității lor. Deși se
poate presupune în mod rezonabil că procesele cheie de gestionare a unei organizații publice nu se
abat prea mult de la logica managementului în sectorul privat, este dificil să se ignore specificitatea
acestui domeniu. Specificul sectorului public, care include: rolul special al valorilor, sursele
publice ale activităților de finanțare, problemele cu definirea fără echivoc a eficienței și măsurarea
acesteia, poziția părților interesate, mediul turbulent și schimbător și politizarea ridicată a
procesului decizional, constituie baza pentru recunoașterea cercetării privind definirea contextului
organizațional și importanța acestuia pentru performanța managerială ca fiind deosebit de
importantă pentru construirea strategiilor în organizațiile publice.

Planificarea strategică presupune că organizația va fi perceptibilă într-un mediu dinamic și

în schimbare. Planificarea strategică subliniază importanța procesului decizional, care va oferi
organizației capacitatea de a răspunde cu succes la schimbările din mediu. Managementul strategic
ilustrează starea actuală de evoluție a sistemelor de management și reprezintă o formă de
management orientat spre viitor axată pe anticiparea schimbărilor și schimbărilor care trebuie
făcute în cadrul organizației și în interacțiunile sale cu mediul său de existență și acțiune.

Implementarea managementului strategic în administrația publică este una dintre multele

soluții rezultate din reorganizarea sectorului public de-a lungul timpului. Această idee, câștigând
din ce în ce mai multă dimensiune la scară globală, similară ipotezelor fundamentale ale unui
număr de reforme ale managementului public, sugerează succesiv: specificarea misiunii, viziunii,
obiectivelor organizaționale și evaluarea stării unei anumite entități, inclusiv măsurarea
rezultatelor sale de eficiență, precum și acordarea unei responsabilități mai mari managerilor
publici, sporind libertatea acestora în ceea ce privește gestionarea, organizarea structurilor unitare,
distribuirea resurselor organizaționale și implementarea metodelor și tehnicilor manageriale.
Planificarea strategică, care stă la baza managementului strategic, se concentrează în principal pe
procesul decizional, luând în considerare imaginea preconizată și viitoare a entității și procesul
instrumentelor de planificare.

Definirea unui model individual, unic și în același timp standardizat de management

strategic în cadrul funcționării entităților administrației publice este foarte dificilă și chiar
abstractă. Acest fapt rezultă în primul rând din complexitatea și diversitatea activităților
organizațiilor individuale. Din punct de vedere al dezvoltării succesive a sectorului public,
implementarea managementului strategic aduce multe avantaje pe termen lung, însă, pe baza unor
condiții reale, este posibilă numai datorită introducerii procesului de planificare strategică, tratat
ca fiind cel mai multidimensional dintre toate activitățile.

Necesitatea abordării temei derivă din faptul că managementul strategic este foarte necesar
și valoros atât pentru instituțiile publice, cât și pentru cetățeni. Adoptarea managementului
strategic în organizațiile de servicii publice necesită mai multă dezvoltare, deoarece s-au făcut
puține eforturi în acest context pentru a recunoaște modul în care performerii organizaționali
înțeleg subiectul și procesul prin care este implementată strategia.

Noutatea cercetării constă în faptul că timp de multe decenii, cercetarea în domeniul

managementului strategic s-a concentrat asupra economiilor dezvoltate, în special asupra celor din
SUA și Europa și mai puțin asupra economiilor în curs de dezvoltare. În plus, în Liban lipsesc
studiile sau rezultatele privind managementul strategic în cadrul organizațiilor publice, sunt
limitate sau nu sunt cunoscute. Acest studiu își propune să contribuie la eliminarea, cel puțin într-
o anumită măsură, a acestui neajuns.

Cercetarea va ajuta la reducerea acestui decalaj prin oferirea mai multor perspective
asupra modului în care organizațiile libaneze de servicii publice întreprind un management
strategic. Cercetarea își propune să examineze noțiunea semnificativă de management strategic și
să exploreze modul în care organizațiile libaneze de servicii publice adoptă anumite principii cheie
de management strategic.
 Administrația publică libaneză are caracteristici specifice care influențează punerea în
aplicare a procesului de management strategic. Corupția instituționalizată a afectat întotdeauna
Libanul. După ce inepția regimului anterior a slăbit securitatea națională până în pragul războiului
civil, a fost fondată actuala structură de guvernare a țării. Anii de insecuritate au fost înlocuiți de
o structură de guvernare care a distribuit administrația publică organizațiilor religioase cheie.
Sectarismul care încă domină politica Libanului de astăzi a crescut în întreaga structură comună.
În plus, atunci când există o polarizare semnificativă, patronajul are prioritate față de democrație.

Există presiuni enorme asupra administrației publice, care au dus la formarea unei relații
patron-client între liderii politici și serviciul public, în care liderii politici acționează ca
intermediari pentru ca alegătorii lor să primească beneficii și servicii dintr-o birocrație extrem de
ineficientă și fără răspuns. Mulți susțin că administrația publică libaneză a devenit un instrument
pentru a ajuta oficialii aleși să își atingă obiectivele politice. Corupția administrativă libaneză a
atins un punct critic și amenință economia și administrația generală. Cetățenii au un interes redus
în a-și servi dorințele și interesele prin intermediul administrației publice, iar acțiunile
administrației sunt o dovadă a lipsei de cunoștințe și înțelegere în a servi societatea și de a răspunde
nevoilor oamenilor.

Structurile politice și administrative au metode foarte proaste de gestionare și

responsabilitate. Controalele legislative, executive și judiciare ale administrației publice sunt slabe
și inutile. Deși există un număr considerabil de controale și autorități disciplinare în cadrul ramurii
executive, existența acestui corp substanțial de autoritate s-a dovedit neputincioasă în a suprima
infracțiunile și ineficiența administrativă în sectorul public.

Deși reforma administrativă și restructurarea sunt în curs de desfășurare, mai multe

inițiative vor fi în pericol. Practicile și procesele de lucru complexe, ritualice și ineficiente au avut
un impact negativ asupra funcționării industriei private. În multe cazuri, cetățenii consideră că
administrația nu răspunde din cauza structurii sale centralizate și a procesului decizional dificil.

Cercetarea aceasta urmărește:

➢ să examineze nivelul de dezvoltare a strategiei în organizațiile libaneze de servicii publice,

➢ să investigheze gradul în care principalele componente ale strategiei organizaționale sunt
puse în aplicare în organizațiile de servicii publice libaneze,
 ➢ să identifice principalele dificultăți cu care se confruntă organizațiile publice libaneze în
implementarea unui sistem de management strategic eficient.

Obiectivele specifice de cercetare sunt următoarele:

(1) abordarea comparativă a principalelor asemănări și diferențe dintre organizațiile

publice și private, urmărind analiza aspectelor esențiale, precum piața, obiectivele,
dreptul de proprietate sau principalele categorii de părți interesate ale organizațiilor
publice și private și așteptările acestora.
(2) investigarea principalelor acțiuni care au contribuit la modelarea actualei
administrații publice libaneze, abordând principalele probleme ale administrației
publice libaneze care conduc la necesitatea reformei în această țară;
(3) clarificarea și prezentarea unei abordări moderne a sistemului de management
strategic cu componentele sale cheie formulate și adaptate organizațiilor din sectorul
public;
(4) examinarea nivelului de dezvoltare a strategiei în organizațiile libaneze de servicii
publice prin investigarea gradului în care sunt implementate diverse componente ale
managementului strategic și existența acestora este familiară angajaților instituțiilor
publice;
(5) investigarea relației dintre existența unei strategii/plan de dezvoltare instituțională și
evoluția performanței organizației publice în Liban;
(6) clarificarea principalelor dificultăți cu care se confruntă organizațiile publice libaneze
în implementarea unui sistem de management strategic eficient.

Având în vedere complexitatea fenomenului studiat și implicațiile acestuia, respectiv

aplicarea managementului strategic în organizațiile publice din Liban și influența acestuia asupra
performanței, abordarea, planificarea și implementarea acestei cercetări au făcut parte dintr-o
cercetare exploratorie, cu scopul de a stabili coordonatele unui fenomen complex de management,
definind variabilele și ipotezele care stau la baza cercetării actuale, clarificând și generând o mai
bună înțelegere a coordonatelor problemelor studiate.

Metoda de cercetare aleasă a fost investigația, care vizează adresarea de chestionare

organizațiilor publice din Liban și colectarea unei cantități relativ mari de informații. Deoarece
angajații și managerii din instituțiile publice sunt, în general, reticenți în a participa la astfel de
studii, pentru a îmbunătăți rata de răspuns, am optat pentru sondajul "față în față", care a implicat
deplasarea la sediile instituțiilor publice și asistarea angajaților în completarea chestionarului.

În vederea realizării obiectivelor cercetării, a fost elaborat și distribuit un chestionar în șase

unități ale administrației centrale și opt instituții publice locale, situate pe întreg teritoriul
Libanului. Cercetarea a avut loc între septembrie 2019 și mai 2020, fiind limitată în ultima parte
de măsurile restrictive impuse de autorități pentru a minimiza efectele pandemiei de Covid-19.

Chestionarul a fost structurat în două părți, cuprinzând un total de 24 de întrebări (cinci

întrebări pentru prima parte și 19 întrebări pentru a doua parte). Prima parte a chestionarului a
fost dedicată colectării datelor de identificare ale respondenților și organizațiilor publice din care
fac parte, iar a doua parte a chestionarului a fost dedicată colectării de informații cu privire la
acțiunile strategice întreprinse de organizațiile publice din Liban.

Coordonatele metodologice ale cercetării cantitative au fost impuse de o serie de restricții

organizatorice, cum ar fi: natura populației statistice investigate, timpul alocat colectării datelor și,
respectiv, dispoziția teritorială și dispersia subiecților investigați (angajați și manageri ai
organizațiilor publice din Liban).

Pentru a analiza datele colectate, a fost utilizat un program de calculator pentru prelucrarea
datelor statistice (SPSS), prin care informațiile colectate cu ajutorul chestionarului au fost
structurate și sistematizate într-o bază de date electronică. Pentru a facilita introducerea datelor și
pentru a limita posibilitățile de erori, datele au fost codificate, prin asocierea unor simboluri
numerice la fiecare variantă de răspuns.

Luând în considerare tipul de variabile cu care au fost sistematizate informațiile colectate,

s-au efectuat analize univariate, pe de o parte, pe baza unor indicatori statistici, cum ar fi frecvența
și analizele constând în teste parametrice Anova, au fost calculate testele neparametrice Chi-pătrat
și, respectiv, coeficienții de corelație Pearson și coeficienții de corelație de rang Spearman.

Teza de doctorat are ca scop analizarea în detaliu a managementului strategic în

organizațiile de servicii publice. Cercetarea este structurată în două părți principale, cuprinzând
șase capitole, împărțite în mai multe subcapitole relevante, esențiale pentru o mai bună înțelegere
a subiectului abordat, împreună cu secțiunile Introducere și Concluzii.
 Secțiunea INTRODUCERE prezintă o serie de aspecte relevante ar fi: motivarea alegerii
temei și importanța cercetării, obiectivele și ipotezele cercetării, instrumentele metodologice
utilizate pentru cercetare și un scurt rezumat al structurii și originalității tezei.

Capitolul 1, STADIUL CERCETĂRII PRIVIND MANAGEMENTUL STRATEGIC,

prezintă o analiză detaliată a conceptului și termenilor managementului strategic, definind și
prezentând conceptul de strategie și procesul de planificare strategică și prezintă o serie de
beneficii ale planificării strategice în cadrul organizațiilor. În continuare, diferențierea dintre
planificarea strategică și managementul strategic este analizată din punct de vedere teoretic,
precum și dezvoltarea managementului strategic. Managementul strategic este considerat o formă
modernă de management al organizației, bazat pe anticiparea schimbărilor de mediu, evaluarea
potențialului intern al organizației și funcționarea schimbărilor necesare în vederea armonizării
acesteia cu mediul din care face parte, realizarea misiunii și obiectivelor stabilite, asigurarea
supraviețuirii și permanenței acesteia.

Capitolul 2, DEZVOLTAREA STRATEGIEI ÎN ORGANIZAȚIILE PUBLICE ȘI

PRIVATE, sintetizează informații teoretice din literatura de specialitate și analizează critic
concepte precum administrația și managementul public sau managementul strategic în
organizațiile de servicii publice. Problema managementului strategic în administrația publică este
considerată un instrument de exercitare a puterii (administrației), în cadrul căreia îndeplinește o
funcție fundamentală în contextul desfășurării proceselor decizionale, strâns legată de
raționalizarea activităților implementate. Din punct de vedere al aspectului discutat, cea mai
importantă în acest sens este alegerea corectă a direcțiilor de progres ale unui anumit individ, făcută
de organele executive. În mare măsură, această alegere este susținută de includerea managerilor
publici la toate nivelurile organizației în procesul de planificare și coordonarea activităților definite
la diferite niveluri ale funcționării entității, în plus, crearea capacității de a prezice, precum și
capacitatea de a corecta și preveni sau de a controla modelul și structura presupusă a activităților.

Capitolul 3, POZIȚIONAREA STRATEGICĂ ÎN ORGANIZAȚIILE DE SERVICII

PUBLICE, analizează în profunzime planificarea strategică în organizațiile publice, abordând
fiecare componentă a acestui proces legată de particularitățile organizațiilor publice. Există o
multitudine de tehnici și modele pentru formularea strategiilor și planurilor strategice specifice
sectorului public, esențiale pentru determinarea direcției strategice viitoare și a acțiunilor care
trebuie luate pentru realizarea acesteia. Câteva exemple sunt prezentate în acest capitol: harta
strategică, Balanced Scorecard, analiza PESTEL, analiza SWOT etc. Planificarea strategică este
un instrument pentru ca administrația să desfășoare mai bine activitățile, să se asigure că membrii
organizației urmăresc aceleași obiective, să evalueze și să ajusteze orientarea organizației ca
răspuns la schimbările din mediu. Astfel, planificarea strategică este o acțiune ordonată de luare a
deciziilor și acțiunilor fundamentale, care reprezintă și ghidează esența organizației, activitatea și
motivele acesteia, concentrându-se asupra viitorului.

În capitolul 4, Considerații generale privind managementul strategic și dezvoltarea

strategiei în organizațiile publice și private, sunt prezentate opinii personale asupra unor teme
precum: funcția esențială a sectorului public și privat, performanța sectorului public și
managementul strategic în sectorul public. Managementul strategic în organizațiile de servicii
publice le face consecvente cu obiectivele lor de politică prin îmbunătățirea adaptabilității și
angajamentului lor cu problemele lor de mediu, îmbunătățind capacitatea directorilor publici de a
reacționa la aceste influențe de mediu, contribuind la creșterea și îmbunătățirea evoluțiilor pe
termen lung.

Capitolul 5, STUDIU DE CAZ: MANAGEMENTUL STRATEGIC ÎN

ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LIBANEZĂ, acordă o atenție sporită unor aspecte precum:
principalele evenimente care au contribuit la modelarea administrației publice libaneze de astăzi,
principalele probleme ale administrației publice libaneze, necesitatea reformei și strategia
recomandată pentru reforma administrativă. O strategie eficientă de reformă, redresare și
reconstrucție necesită un efort coordonat de combatere a corupției endemice din Liban, de creștere
a transparenței sectorului guvernamental și de restabilire a încrederii în guvernul țării și în
organismele publice. Inițiativele de redresare vor necesita acțiuni rapide cu privire la cele trei
obiective naționale ale unei varietăți de acțiuni de guvernanță.

Capitolul 6, EXAMINAREA DEZVOLTĂRII STRATEGIEI ÎN ORGANIZAȚIILE DE

SERVICII PUBLICE LIBANEZE, prezintă metodologia de cercetare care stă la baza cercetării
practice întreprinse în organizațiile publice libaneze și descrie rezultatele obținute prin aplicarea
unui chestionar pe un eșantion de 366 de respondenți din 14 organizații publice locale și centrale
din Liban. Prelucrarea rezultatelor se face cu ajutorul SPSS, iar principalele concluzii arată că
există o relație pozitivă între existența unei strategii/plan de dezvoltare instituțională și evoluția
performanței organizației publice; în aproape jumătate dintre organizațiile investigate nu sunt
utilizate instrumente dedicate pentru activitățile strategice; iar principala dificultate cu care se
confruntă organizațiile publice libaneze în desfășurarea activității lor este dominația intereselor
personale în detrimentul celor organizaționale.

În secțiunea CONCLUZII sunt prezentate limitele studiului și viitoarele direcții de

cercetare, principalele contribuții și diseminarea rezultatelor cercetării. Contribuțiile personale
s-au materializat pe două niveluri: contribuții teoretice și practice. Contribuțiile teoretice
evidențiază modalitățile prin care organizațiile publice își pot îmbunătăți procesul de planificare
strategică, în timp ce contribuțiile practice evidențiază constatările cercetării și analizei empirice,
care sunt principalele deficiențe care trebuie abordate de organizațiile libaneze de servicii publice
pentru a îmbunătăți procesul de management strategic și eficiența activității.

Procesul de management strategic care îmbrățișează obiectivele fundamentale ale

organizației garantează că nevoile și abilitățile sale contemporane sunt echilibrate cu cele viitoare,
ceea ce duce la percepția gestionării acestor entități dintr-un punct de vedere holistic și postulează
că diferite componente ale managementului strategic ar trebui corelate pentru a oferi valorile
așteptate pentru părțile interesate.

Procesul de management strategic în administrația publică nu este doar o alternativă la

atingerea obiectivelor organizaționale, ci prezintă o abordare culturală și creativă a
managementului în sectorul public. În cursul procesului decizional, acesta indică o confruntare
între politicieni și managerii publici, ceea ce sporește semnificativ implicarea și participarea
angajaților.

Cuvinte cheie: administrația publică din Liban, dezvoltare strategică, management strategic,
organizații publice, performanța sectorului public, planificare strategică.