Proiect didactic la fizică, clasa a IX-a.

Profesorul: Oprea Maria

Disciplina: Fizica
Data: 05.11.2018
Subiectul: Dispersia luminii
Clasa: a IX-a .
Tipul lecţiei: Transmitere de noi cunoştinţe

Subcompetente: descrierea fenomenului de dispersie a luminii.

Obiective: la sfârşitul lecţiei elevii trebuie să fie capabili:

O1 – să definească fenomenul de dispersie al luminii
O2 – să identifice în natură şi în tehnică fenomenul de dispersie al luminii
O3 – să descrie fenomenele de dispersie din natură şi tehnică
O4 – să explice fenomenele de dispersie din natură şi tehnică

Strategii didactice:
-mijloace de învăţământ: caiet notiţe, manual, tablă, cretă, clasa omogenă cu
cunoştinţe ce necesită consolidate.
-metode de învăţământ:
Conversţia euristică, explicaţia,experimentul integrat, observaţia,
problematizarea.
-forme de activitate:
- Frontal, pentru reactualizarea cunoştinţelor şi observarea fenomenului de
dispersie prin prisma optică.
 Scenariul activităţii didactice

Nr Evenimentul Conţinutul lecţiei

crt didactic
1 Momentul Prof.verifică prezenţa şi captează atenţia elevilor întrebându-i
organizatoric despre curcubeu şi cauzele formării acestuia.

2 Evocare Prof. cere elevilor să definească, fenomenele de reflexie, de

refracţie al luminii şi indicele de refracţie absolut al unui mediu.
Prof. spune elevilor că în cadrul lecţiei se va defini fenomenul de
dispersie al luminii, se va identifica acest fenomen în natura şi
tehnică şi se va explica producerea acestuia.

3 Prof. numeşte un elev la tablă pentru a scrie expresia matematică

a indicelui de refracţie absolut al unui mediu şi specificarea
Realizarea sensului semnificaţiei fizice a mărimilor care intervin , a indicelui de
refracţie relativ al unui mediu faţă de altul.
Se specifică faptul că se constată experimental că indicele de
refracţie al unui mediu depinde de lungimea de undă a radiaţiei
luminoase şi de temperatura mediului.
Se defineşte fenomenul de dispersie ca fiind fenomenul de
variaţie a indicelui de refracţie al unui mediu în funcţie de
lungimea de undă a radiaţiei electromagnetice care îl traversează.
Se studiază fenomenul de difracţie al luminii prin prisma optică:
trimiţând spre o prismă un fascicul îngust de lumină albă,
provenind de la un bec, se constată că, în punctul de incidenţă,
după intrarea prin prismă, fasciculul începe să se descompună într-
un fascicul colorat, din ce în ce mai larg. Pe ecran va apărea o
bandă multiplu colorată, culoarea trecând treptat şi continuu, de la
roşu la violet prin toate culorile curcubeului (ROGVAIV).
Imaginea obţinută pe ecran este numită spectrul continuu al
luminii albe. Acest fenomen de descompunere a luminii albe în
culorile componente este numit dispersia luminii.

Se discută faptul că lumina portocalie este refractată mai puternic

decât cea roşie, cea galbenă este refractată mai puternic decât cea
 portocalie, etc.
Se defineşte fenomenul de dispersie normală şi dispersie anomală
şi se dau exemple de materiale în care se observă aceste fenomene.
Prof. cere elevilor să observe ce se întâmplă dacă lângă prisma
optică se aşează o a doua prismă( fenomenul de sinteză a luminii,
inversul dispersiei).
Profesorul cere elevilor să identifice în natură şi tehnică
fenomenul de dispersie a luminii.
7 Extindere Prof. dă elevilor temă pentru acasa sa explice cum se formeaza
curcubeul.